Leguminoase_perene

LEGUMINOASE PERENE FURAJERE

1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\

Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia

de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din

anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se

consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi

arabii, grecii [i romanii. ~ncepnd cu secolul al XVI-lea, cultura

lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n

Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul

anului 1780, cnd s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i

Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat

`ncepnd din anul 1800, cu s\mn]\ adus\ din Fran]a (Varga P.

[i colab., 1973).

Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate

ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de

clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupnd pe glob o

suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu

lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha),

Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P.

[i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a

crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995

(Anuarul statistic, 1996).

Larga r\spndire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin

productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i

calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot

realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n

cultur\ irigat\.

Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub

form\ de nutre] verde, fn, nutre] `nsilozat, granule sau

brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere

la multe specii [i categorii de animale.

Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea

mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\

(1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la

`mbobocit-`nflorit).

Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i

variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n

momentul recolt\rii.

Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)

Faza de vegeta]ie

PB Celuloz\ Gr\simiExtractive neazotate

Cenu[\Protein\

digestibil\Caroten (mg la 100 g s.u.)

UN/kg s.u.

~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73

~mbobocit-`nflorit 10%

18,8 25,9 3,5 43,5 8,4 14,6 48 0,67

~nflorit 80% 18,1 28,5 4,1 40,6 8,7 14,1 46 0,64 Dup\ `nflorit 17,5 32,0 4,2 37,5 8,8 13,6 45 0,60

Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi

esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.

Pe lng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri

minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i

substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori

insuficient (

~nflorit 100% 0,63 141

Dup\ `nflorit 0,60 136

Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile

biologice, cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\

la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive, energia

mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase la irigat)

etc..

De asemenea, lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\

amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\

simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de

buruieni, cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n

condi]ii de irigare.

Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.

1.2. ~nsu[iri morfologice

Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai

mult, `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.

R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pn\ la

10-12 m adncime sau mai mult, dar masa principal\ de

r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.

Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se

`nregistreaz\ `n anul I, pn\

la `nflorit, cnd pivotul

ajunge la 1 m adncime.

Dup\ anul al II-lea se

realizeaz\ un echilibru `ntre

cre[terea r\d\cinilor tinere [i

`ncetarea activit\]ii unora din

cele mature. Nodozit\]ile

datorate activit\]ii bacteriilor

se formeaz\ la `nceput pe

r\d\cina principal\ [i apoi pe

cele secundare, `n stratul bine

aerisit de la suprafa]a solului. Formarea nodozit\]ilor este

influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\, aer,

fosfor, potasiu, calciu, microelemente (Mo, S), de reac]ia neutr\

a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe

baz\ de 2,4 D, MCPA, triazinice etc.).

Tulpina primar\ se `ntlne[te numai la plantele tinere `n

anul I, dup\ care din ea r\mne partea inferioar\ numit\ colet.

Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\

l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit,

p\[unat). Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\

locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri, amidon,

Lucerna albastr\

hemiceluloz\ etc.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la

ger.

L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i,

erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. Ei cresc sub

form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se

preteaz\ [i la p\[unat).

Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate

din]ate `n treimea superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\

dect cele laterale.

Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci,

grupate `n raceme axilare alungite.

Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire.

Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie

sau galben-brunie, cu luciu slab, avnd dimensiunile de 1,6-2,5

mm lungime, 1,0-1,2 mm l\]ime, 0,6-1,1 mm grosime [i MMB =

1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune.

1.3. Sistematic\ [i soiuri

Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae),

tribul Trifolieae, genul Medicago, care cuprinde 62 de specii,

din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. Dintre acestea

prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago

sativa L., M. falcata L. [i M. media Martyn. (M. varia sau M.

hybrida), care au fost introduse `n cultur\.

~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri

create la ICPCPT Fundulea:

Fundulea 652, omologat `n 1963, este primul soi de

lucern\ creat `n ]ara noastr\, rezistent la iernare [i secet\, `ns\

sensibil la vestejirea fuzarian\; este recomandat pe terenurile

neirigate.

Luxin, omologat `n 1973, este un soi sintetic, rezistent la

iernare [i secet\, dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ dect a

soiului Fundulea 652. Este recomandat pentru zonele irigate din

sudul ]\rii.

Lute]ia, omologat `n 1981, este un soi intensiv, sintetic,

productiv rezistent la secet\ [i iernare. Este recomandat pentru

toate zonele de cultur\, pe terenuri neirigate, fiind indicat mai

ales `n cultur\ pur\.

Gloria, omologat `n l982, este un soi sintetic, productiv,

rezistent la secet\ [i iernare, foarte rezistent la vestejirea

fuzarian\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, `n

condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\], dar [i `n cultur\ pur\

pe terenuri neirigate.

Triumf, omologat `n 1986, este un soi sintetic, intensiv,

foarte rezistent la boli, secet\ [i iernare. Este productiv, cu o

longevitate `n exploatare de peste 4 ani, fiind recomandat pe

terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\.

Adonis, omologat `n 1987, este un soi sintetic, foarte

productiv, produce o cantitate mare de s\mn]\ (> 800 kg/ha),

mai precoce cu 5-7 zile dect Gloria, Triumf, Lute]ia. Este

rezistent la boli [i iernare, cu energie [i vitez\ de regenerare

ridicat\, fiind recomandat `n condi]ii de irigare, `n amestec cu

golom\]ul.

Selena, omologat `n 1991, este un soi sintetic, foarte

productiv, cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22,69%),

rezistent la secet\, iernare [i boli. Este recomandat pentru toate

zonele de cultur\, pe terenuri irigate, `n amestec cu golom\]ul.

Topaz, omologat `n 1994, este soi sintetic, foarte

productiv, rezistent la secet\, iernare [i vestejirea fuzarian\. Are

o bun\ capacitate de regenerare, fiind recomandat pentru toate

zonele. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0,89 U.N.).

Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri, Cinna,

Diane, Maya, Norla, de provenien]\ str\in\.

1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol

Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\, `ns\

poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n

anumite condi]ii pedoclimatice.

Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l0C, iar

cea maxim\ este de 370C. Suma de temperatur\ pentru ca

plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la

`nceputul `nfloririi este de cca 9000C pentru coasa I [i 800-

8500C pentru coasele II [i III (dup\ I. Moga [i colab., 1996). ~n acest

caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73,4 kg/ha/zi. Cel

mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la

temperaturi cuprinse `ntre 21-270C. La tempearturi de peste

350C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei `nceteaz\.

Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\

plantele tinere, la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la

temperaturi de -5 - -60C. ~n timpul iernii lucerna matur\

suport\ bine temperaturi de - 250C [i chiar peste -400C, cnd

solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan, cita]i de I.

Moga, 1996).

Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat

lucerna are o mare rezisten]\ la secet\, chiar dac\ este o mare

consumatoare de ap\. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei

unit\]i de substan]\ uscat\, lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\

`n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Cele mai mari

produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650

mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.

Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici

excesul de ap\ din sol. Stagnarea apei, imediat dup\ cosire,

timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului

radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. [i

colab., 1996). Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adncime

mai mic\ de 1,2-1,5 m, cre[terea r\d\cinilor [i activitatea

bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stnjenite, diminund

produc]ia [i vivacitatea lucernei.

Lucerna este o plant\ de zi lung\, avnd cerin]e ridicate

fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Cre[terea [i

dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de

15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i.

Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai

indicate soluri sunt cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n

humus, cu activitate microbian\ intens\, bine aprovizionate `n

fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\,

cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau

brune.

Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase,

drenate, precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile

acide, grele, argiloase, compacte [i cu exces de umiditate.

Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura

lucernei se `ntlnesc `n Cmpia Dun\rii, Cmpia Banatului,

centrul Cmpiei Transilvaniei, partea de NV [i NE a ]\rii, luncile

principalelor ruri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\.

Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Cmpiei Romne,

nordul Dobrogei, SE [i centrul Moldovei.

1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj

Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta

premerg\toare, dar se ob]in rezultate bune cnd se cultiv\ dup\

plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai indicate

premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\, plantele

furajere anuale care elibereaz\ terenul pn\ la sfr[itul verii.

Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna

ce se seam\n\ prim\vara, cu condi]ia s\ elibereze terenul pn\ la

mijlocul toamnei, pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii.

Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii

sorg x iarb\ de Sudan, hibrizii tardivi de porumb care

elibereaz\ terenul trziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente

nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\

plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i

dup\ ea `ns\[i dect dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\

[i jum\tate timpul ct cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se

evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului pentru lucern\.

Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea

plantelor de cultur\, l\snd solul curat de buruieni, bine

structurat [i bogat `n elemente nutritive, `n special azot [i calciu.

Sunt indicate, `n primul an dup\ lucern\, pr\[itoarele exigente

fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz,

hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la

secet\ (iarba de Sudan, hibridul sorg x iarba de Sudan etc),

deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Cerealele de

toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel

trziu dup\ coasa a II-a, exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i

dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere.

Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare

consumatoare de elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna

extrage din sol 34 kg azot, 7 kg fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg

calciu (Moga I. [i colab.,1996).

Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale

simbiotic\ [i din rezervele solului, dar pentru realizarea de

produc]ii mari [i constante, mai ales `n regiunile secetoase, se

recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la

desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%)

[i azot total, dozele de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate

prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase.

Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul

solului `n aceste elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al

solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar `n potasiu de 18-

19 mg/100 g sol.

Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului,

sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. Aprovizionarea

normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o

bun\ dezvoltare a sistemului radicular. Efectul lipsei fosforului

din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori.

~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n

condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\

odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani.

Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor

la secet\, prin diminuarea transpira]iei. ~n general, solurile ]\rii

noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu, cu excep]ia celor

acide. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i

cele cu fosfor.

Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate

tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate.

Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de

lucern\ sub ar\tura de baz\. ~n timpul folosirii culturii, gunoiul

bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului, pe parcursul

sezonului rece. Cnd se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la

`ngr\[\mintele cu azot [i potasiu, iar cele cu fosfor se reduc cu

pn\ la 50-60%. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la

neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.

Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i

microelementele, `n special molibdenul, borul, sulful [i

cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale

simbiotic\, fierul, manganul [i zincul cu rol de catalizator `n

procesul de fotosintez\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de

aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de

grajd. La o doz\ de 45 t/ha gunoi, solul prime[te 560 g Cu, 3360

g Mn, 11 g Mo [i 1120 g Zn, iar `n timp de 5 ani lucerna export\

prin produc]ii 300 g Cu, 2500 g Mn, 10 g Mo [i 1800 g Zn

(dup\ Cooke, citat de Moga I, 1996).

Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe

solurile acide, cu pH (H2O) < 6,2 [i gradul de satura]ie `n baze

(V%) < 80%. Pentru lucern\, calcularea corect\ a dozei de

amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia:

DA = SBs )100 1 150Vi PNA (dup\ Borlan [i Hera, cita]i de I.

Moga, 1996), `n care:

DA = doza de amendament;

SBs= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol);

Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen;

PNA= puterea de neutralizare a amendamentului

(con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului).

Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\,

odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu,

dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite, `mpr\[tiate uniform

[i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu

grapa cu discuri.

Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la

modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici,

adncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\, iar puterea

de str\batere a plantelor este redus\. Pe terenurile denivelate

se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i

efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat de

sol mai adnc de 10-15 cm. Lucrarea se execut\ vara sau toamna

cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri.

Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta

premerg\toare, la 20-25 cm adncime. Pe solurile unde s-a

format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Pe podzoluri

se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afnare f\r\ `ntoacerea

brazdei, cu ma[ini de afnat solul (MAS), la 50-70 cm adncime,

dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe

direc]ia de lucru a ma[inii de afnat solul.

Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit,

afnat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Pentru

aceasta, `n cazul sem\natului `n prim\var\, `n a doua jum\tate a

toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu

grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a

solului. Prim\vara cnd terenul permite, patul germinativ se

preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i, prev\zut cu bare

metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Se recomand\

evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare.

Dup\ sem\nat, cnd solul este uscat `n stratul superficial,

se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se

recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a utilizat\ pentru

`nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\,

certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Pe

solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\

bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de

Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste

30-50%.

Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd

temperatura solului la adncimea de sem\nat este de 4-50C, iar

umiditatea de minimum 2,5 ori mai mare dect apa higroscopic\.

Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a

lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie

sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a

lucernei.

Lucerna se poate sem\na [i la sfr[itul verii-`nceputul

toamnei, `n condi]ii de irigare, cnd de la sem\nat pn\ la

intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-11000C.

Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase,

(SUP-29), la 12,5-15 cm `ntre rnduri, utiliznd o cantitate de

s\mn]\ de 18-22 kg/ha, `n func]ie de calitatea patului

germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor, pentru a

se realiza 750-1000 s.g./m2.

Adncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri,

soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare.

Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei se poate

realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n srm\

ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o

udare cu norma de 100-150 m3/ha.

Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I

dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire, cnd se

folose[te o cantitate de s\mn]\ mai mare dect cea

corespunz\toare suprafe]ei respective.

Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai

important\ din anul I de vegeta]ie, deoarece lucerna are la

`nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de

buruieni. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode

preventive, agrotehnice [i chimice. Dintre cele preventive cele

mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor,

folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales

de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de iriga]ie, precum [i

folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. M\surile

agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor

pu]in `mburuienate, efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a

patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\, precum [i

la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\

numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei cnd buruienile

nu au format `nc\ semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu

cositori mecanice. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe

teren `ntr-un timp ct mai scurt.

Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi

metoda cea mai eficace.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se

folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha), Diizocab (5-7 l/ha),

Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha), aplicate

preemergent, ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol;

Fusilade sau Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.

Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt

recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha), Basagran (4-5

l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate cnd lucerna are 3-5 frunze

trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l

ap\) cnd buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar

temperatura aerului este peste 180C [i umiditatea atmosferic\

mai mare de 40%. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot

(0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate, care combate

o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele

monocotiledonate.

O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\

combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura. Din

cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au

identificat 18, mai r\spndite fiind: Cuscuta campestris, C.

europaea, C. trifolii, C. epithymum [i C. epilinum.

Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau

chimic\. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte

de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pn\ la 1-2 cm adncime.

Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mntul r\zuit se adun\

`n gr\mezi `n afara culturii. Pe cale chimic\ cuscutele se combat

prin stropiri cu solu]ie de Aretit, Acetadin, Reglone sau

Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la

m2. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, cnd dup\

cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.

Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului

Pivot, aplicat pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mni dup\

r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1 l/ha, cnd distrugerea cuscutei a

fost de 98% (dup\ {arpe, citat de I. Moga, 1996).

Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze

`n primul rnd prin metode agroculturale [i mai pu]in prin

metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului.

Cele mai r\spndite boli sunt: Pythium de Baryanum

(c\derea plantelor), Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea

lucernei), Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a

frunzelor), Uromices striatus (rugina lucernei), Fusarium

oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor).

Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie

cu produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5

kg/ha).

Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt:

Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius

flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp. (g\rg\ri]a frunzelor [i

r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata (gndacul

ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza

lucernei), Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a

florilor). Pe lng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i

folosirea metodelor biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz,

efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10

CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE - 300 ml/ha,

administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare,

`nceputul `nfloritului [i sfr[itul `nfloritului.

Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trnite, cu

grape cu discuri, `n scopul `ntineririi acestora prin afnarea

superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Lucrarea d\

rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor,

supra`ns\mn]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Lucrarea

se efectueaz\ la sfr[itul verii sau prim\vara.

Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari

[i constante, deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.

Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ cnd con]inutul

`n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre

jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de cmp pentru

ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se

intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i

condi]iile climatice ale zonei, fiind cuprins `ntre 60-80% din

capacitatea de cmp. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se

recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m3/ha. ~n

timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\

600-700 m3/ha pe solurile permeabile [i 500 m3/ha pe cele mai

pu]ine permeabile.

~n cazul sem\natului lucernei la sfr[itul verii-`nceputul

toamnei, iar solul este slab aprovizionat cu ap\, se impune o

udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m3/ha. Cnd timpul

este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Epoca de

recoltare este factorul care influen]eaz\ att nivelul [i calitatea

recoltei, ct [i longevitatea lucernei.

~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul

cuprins `ntre sfr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de

`nflorire, ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i

acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Epoca de

recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i

durata de folosire a lucernierei.

~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se

recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i

`nflorirea a 20-25% din plante.

~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\

ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-9000C la coasa

I [i 750-8500C la coasele II-IV. Se recomand\ practicarea

alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de

vegeta]ie, `n a[a fel `nct fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel

pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da

posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive.

~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea

lucernierei `nainte de epoca optim\, pentru a evita consumul

inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea

intervalului de timp pn\ la coasa urm\toare.

Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\

pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. ~ntrzierea

recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,

fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i

impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.

Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul

animalelor, diminund consumabilitatea [i digestibilitatea

furajului (dup\ Schneeberg, Scehovic, cita]i de Moga I., 1996).

~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe

terenurile irigate 4-6 coase/an. ~n\l]imea de recoltare a lucernei

este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia ultimei coase care se

efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3

s\pt\mni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.

Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug

o parte din mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de

cre[tere a plantelor, precum [i datorit\ faptului c\ plantele

proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice.

Dac\ se impune p\[unatul, acesta trebuie efectuat cu efective

mici, dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a

animalelor.

Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub

form\ de fn, f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de

semisiloz sau semifn). Uscarea se poate efectua pe cale

natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale

pentru deshidratare pe cale industrial\.

Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau

prin balotare. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fnului pe

sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori

mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10

ore, dup\ care acestea se `ntorc, iar dup\ `nc\ 10-12 ore, cnd

umiditatea plantelor scade la 28-30%, lucerna se adun\ `n c\pi]e

de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care umiditatea scade la

15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.

Tehnologia de preg\tire a fnului de lucern\ pe suporturi

se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea

de preg\tire a fnului de pe paji[tile naturale. Prin aceast\

metod\ se ob]ine un fn de bun\ calitate, cu un con]inut mai

mare `n proteine [i caroten.

Preg\tirea fnului prin balotare presupune parcurgerea

urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau

vindrover, de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a

reduce timpul de uscare `n cmp; `n acest caz pierderile totale se

reduc de circa dou\ ori, cele de frunze de circa patru ori, iar cele

de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-

grebl\; la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla

rotativ\, dup\ 15-20 ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos,

cnd umiditatea plantelor ajunge la 30-35%, are loc balotarea la

o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\ `n baza

furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer;

dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n cmp, balotarea va

avea loc la umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n

grupuri de cte 3-4, `n form\ de piramid\, cu baza mic\ pe sol,

unde vor r\mne 2-3 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-

17%.

Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la

locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\

dintr-un ventilator de capacitate mare, recordat la o surs\ de

curent, un canal principal, gr\tare laterale [i hornuri dop (cte

unul pentru 5-7 m2 de [ir\). Plantele de lucern\ cosite se usuc\

`n cmp pn\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se transport\

la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive.

Fiecare strat se usuc\ pn\ ce umiditatea scade la 15-17%,

ob]inndu-se astfel un fn de foarte bun\ calitate.

Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\

cu ajutorul unor instala]ii speciale. Plantele de lucern\ imediat

dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii, unde prin

intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate

`ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. F\ina de

lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor

combinate sau se bricheteaz\.

Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\

tehnologiile descrise la capitolul 11.

Produc]ia. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori

diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an

func]ie de ciclul de vegeta]ie. Cele mai mari produc]ii, la

sem\natul de prim\var\, se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n

fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-

60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.

Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la

neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Produc]ia de fn este de 25-

28% din cea de mas\ verde.

1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mn]\

S\mn]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite

pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.

~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii

de s\mn]\ din culturi speciale.

Cerin]ele lucernei pentru s\mn]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt

pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj.

Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada

`nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 250C ziua [i

180C noaptea, umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%, iar

zilele s\ fie senine [i f\r\ vnt. Solul trebuie s\ fie permeabil,

apovizionat cu elemente nutritive, f\r\ aport freatic [i cu

pH>6,5. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile

aluvionare [i chiar cele nisipoase, `n condi]ii de irigare.

Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-100C, iar

suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. Cele mai favorabile

zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul [i nord-

estul Cmpiei Romne, sudul Olteniei, centrul [i sudul

Moldovei, sud-vestul ]\rii.

Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care

elibereaz\ terenul devreme, cum ar fi plantele anuale furajere,

maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de toamn\.

La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere

evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Din acest motiv nu se

indic\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit

gunoi de grajd. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe

toate tipurile de sol [i `n to]i anii. Dozele se calculeaz\, ca la

cultura pentru furaj, func]ie de cartarea agrochimic\. Cele mai

bune produc]ii se ob]in cnd solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la

100 g sol. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha.

~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile cnd solul con]ine

sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol.

Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura

pentru furaj.

Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia

tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `n

a[a fel `nct de la sem\nat [i pn\ la intrarea `n iarn\ suma

gradelor termice s\ fie `ntre 750-9500C, timp `n care lucerna va

forma 2-3 l\stari scur]i. Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat

`n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie

`n zonele de cmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare.

La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200

semin]e germinabile la m2, cantitatea de s\mn]\ de 2,5-3

kg/ha, distan]a `ntre rnduri de 50-60 cm, iar adncimea de

sem\nat de 1,5-2 cm. La sem\natul de la `nceputul toamnei

desimea optim\ este de 200-250 s.g./m2, cnd se seam\n\ la 50-

60 cm `ntre rnduri, folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mn]\

sau de 500 s.g./m2, la 25 cm `ntre rnduri, cnd se utilizeaz\ o

cantitate de s\mn]\ de 10-12 kg/ha. Adncimea de `ncorporare

a semin]elor este de 2-2,5 cm. ~n cazul utiliz\rii de s\mn]\

drajat\ desimea poate fi de 80-100 s.g./m2, cnd se seam\n\ la

20-25 cm `ntre rnduri sau 20-50 s.g./m2 cnd se seam\n\ la 50-

60 cm `ntre rnduri.

Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura

pentru furaj, acordndu-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor

condi]ii optime pentru r\s\rire, precum [i combaterii buruienilor,

bolilor [i d\un\torilor. ~n combaterea buruienilor, pe lng\

folosirea erbicidelor, la sem\natul `n rnduri rare se recomand\

efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima pra[il\

mecanic\ se face la adncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de

rndurile de plante, cnd lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2

l\stari. La pra[ila a 2-a, ce se face cnd lucerna are 30-35 cm

`n\l]ime, se ata[eaz\ cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o

acoperire a bazei plantelor cu sol, diminund procesul de

l\st\rire.

Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n

cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350

m3/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de

`mbobocire, `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m3/ha).

Pentru ob]inerea de s\mn]\ se folosesc lucernierele din

anii 1-3, `n func]ie de tehnologia aplicat\. Coasa de la care se

realizeaz\ s\mn]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice

[i tehnologie, `nct perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\

cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. Pentru zonele mai

secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\

ob]inerea de s\mn]\ la coasa I. ~n anii cu prim\veri bogate `n

precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la

`nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mn]\ la coasa a II-a,

dar produc]iile vor fi mai mici.

Recoltarea pentru s\mn]\ se face cnd 75-80% din p\st\i

s-au brunificat, `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. ~n primul

caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\ de 3,5-

4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare. ~n cel de al doilea caz se

face `nti cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile

`nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\,

cnd plantele sunt bine uscate (orele 11-19). Pentru a reduce

pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de

tipul E 514.

Produc]iile de s\mn]\ pot fi de 200-400 kg/ha la

tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la

tehnologia intensiv\, pe terenuri irigate.

2. Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L.

2.1. Importan]\

Trifoiul ro[u, originar din zona M\rii Mediterane (Asia

Mic\ [i S-E Europei), s-a extins `n cultur\ mai `nti `n Europa

(Italia, Spania, Olanda, Germania, Anglia, Rusia) [i apoi `n

celelalte continente. R\spndirea culturii trifoiului ro[u `n

Anglia, `n prima jum\tate a sec. XVII, a favorizat apari]ia

asolamentelor Norfolk, `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu

trifoiul ro[u, eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea

`nsu[irilor solului. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat

pentru prima dat\ `n Transilvania, la sfr[itul secolului al XVIII-

lea.

~n prezent, trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele

chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei,

ocupnd o suprafa]\ de circa 15 mil. ha, din care 1/3 `n SUA, `n

timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123,7 mii ha (Anuarul

statistic, 1996).

Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de

mas\ verde, fn, f\in\ de fn sau nutre] `nsilozat. Recoltat la

`nflorire, fnul de trifoi con]ine circa 14,5% protein\ brut\,

20,4% celuloz\ brut\, 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i

`nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). Digestibilitatea

substan]elor organice are valori ridicate att `n masa verde

(>70%) ct [i fn (60%). Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de

trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0,62 UN la fn [i 0,18

UN la masa verde. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\

[i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a

structurii solului este mai mare dect la lucern\ [i sparcet\. ~n

stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.


Trifoiul ro[u este o

plant\ peren\, cu r\d\cina

pivotant\, care `n anul I se

dezvolt\ `n stratul de 20-30

cm, iar `n urm\torii ani

poate ajunge la 175 cm

adncime. Cea mai mare

parte din masa de r\d\cini

se g\se[te `n stratul 0-10

cm (68-73%), `n timp ce `n

stratul 10-20 cm numai 19-

20%, `n cel de 20-30 cm,

doar 7-8% (Resmeri]\ [i colab., 1973). Pe r\d\cini se dezvolt\

nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii, care

este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu, fiind

activ\ [i la pH

aprovizionate cu fosfor, potasiu, calciu, microelemente (bor,

molibden, mangan etc.) [i ap\, iar temperaturile de minim 10-

120C. Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt

fistuloase, ramificate, erecte [i bogat foliate (indicele foliar este

de 4-5 m2). Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate ,

obovate sau eliptice, ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\

albicioas\ `n forma literei V. Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii,

grupate `n capitule globuloase sau ovate. Fructul este o p\staie

ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovat-

asimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu

dimensiunile 1,6-2,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-

2,0 g.


Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul

Trifolieae, genul Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din

care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre.

Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i

[i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense A. [i K. [i

ssp. frigidum (Gannd.) Simonk (Flora R.P.R., vol.V).

Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:

- var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri

de trifoi ro[u cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt

grupate `n dou\ forme de baz\; forma precox Witte (sin.

hispanicum Gannd.) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\

2-3 ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de

dezvoltare rapid, `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i

forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate de

3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia

plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o

coas\ pe an).

- var americanum Harz. (sin. Trifolium expansum W. [i

K.), (trifoiul ro[u american), ce a fost adus\ `n Europa din

America de Nord la sfr[itul sec. XIX, are tulpini mai rigide,

p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice.

- var. spontaneum Wilk. (trifoiul ro[u s\lbatic),

r\spndit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre, cuprinde 10 forme,

reprezentnd un genofond valoros pentru ameliorare [i o

component\ important\ a paji[tilor naturale.

Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var.

nivale [i var. frigidiforme, cuprinznd genotipuri cu tulpini

scunde, ascendente, bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din

etajul alpin.

Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de

cteva popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri

autohtone sau importate. Soiurile create [i omologate `n ]ara

noastr\ sunt: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra,

Roxana.

Select, omologat `n 1968, este un soi diploid, productiv

(13-14 t/ha s.u.), rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut

ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.u.).

Napoca Tetra, omologat `n 1977, este primul soi de trifoi

ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. Are o bun\ rezisten]\ la ger,

poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s.u.) [i calitate superioar\

a furajului (19-20% P.B. din s.u.).

Apollo Tetra, omologat `n 1990, este tetraploid, mai

tardiv cu 3-5 zile dact Napoca Tetra, dar cu o mai bun\

capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare.

Este productiv (15-16 t/ha s.u.), rezistent la secet\, iernare,

c\dere [i f\inare.

Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro

(D), Triel (F) [i Verdi (F).

2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

Trifoiul ro[u este mai preten]ios dect lucerna fa]\ de

elementele climatice, dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Este o

plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Temperatura

minim\ de germinare este de 10C, iar cea optim\ `ntre 20-300C.

Pentru parcurgerea fenofazelor pn\ la `nceputul `nfloritului sunt

necesare 800-9000C, iar pn\ la maturarea semin]elor 1200-

14000C. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat

protector de z\pad\. Recolt\rile trzii de toamn\ [i producerea

de s\mn]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Cre[terea

vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul

15-270C, iar la peste 320C se reduce mult dezvoltarea sistemului

radicular [i a rozetei de frunze. Se pot realiza produc]ii normale

[i la 32-350C, dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai

mare de 60% (I. Moga [i colab., 1996).

Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este

foarte preten]ios la regimul hidric, dnd rezultate bune `n zonele

cu precipita]ii de peste 600 mm. ~n condi]ii de irigare se poate

cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este

la `mbobocire. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului

radicular mai pu]in profund dect la lucern\.

Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul

biologic activ al solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\.

Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea

sistemului radicular pn\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene

cu pn\ la 80%. Pentru producerea de s\mn]\ sunt necesare zile

`nsorite, relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare.

Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea

intensit\]ii luminii corelat\ cu temperaturi moderate determin\

sporirea biomasei aeriene [i subterane. La `nceputul vegeta]iei

suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\ de cultur\

ascuns\.

Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt

solurile mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i

calciu, cu pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntlnite pe soluri

brune de p\dure, cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Rezultate

bune se ob]in [i pe cernoziomuri, cnd se asigur\ un regim hidric

corespunz\tor. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu

pH peste 7,5 [i cele puternic acide, ultimele datorit\ unui

con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.

Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se

`ntlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei,

Munteniei [i Moldovei, Podi[ul Transilvaniei, Maramure[, N-E

[i N-V ]\rii [i `n Banat.


Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care

elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt

preferate pr\[itoarele fertilizate organic, culturile furajere anuale,

cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Nu se recomand\

pr\[itoarele trzii, cele tratate cu erbicide triazinice,

leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai

pu]in de 3-4 ani, datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului.

Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile

exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie,

cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii

pentru boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n

condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi

se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi, soiuri tardive de

cartof, sfecl\ sau in.

Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea

produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive.

La o produc]ie de 8 t/ha fn, trifoiul extrage din sol circa 220-

250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. Cea

mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile

simbiotice. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu

un con]inut `n humus mai mic de 1,5%. La culturile `n amestec

cu graminee perene, cnd trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50%

doza de azot poate cre[te la N100-120.

Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie

de aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim

pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a

datelor de cartare agrochimic\, dozele orientative de fosfor sunt

de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani.

~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide,

cnd con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se

recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K2O.

Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau

direct culturii de trifoi, pe solurile acide, slab permeabile, `n

doz\ de 30-40 t/ha. ~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat

se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii, `n

doze anuale de 15-20 t/ha.

Pe solurile acide, cu pH

Lucr\rile solului. Indiferent de modul de cultivare,

lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o

bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire

uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\

protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\

satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Cnd sem\natul se face f\r\

plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele

de la lucern\.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de trifoi trebuie s\ fie

descuscutat\, s\n\toas\, cu puritate [i capacitate germinativ\

ridicat\.

Epoca de sem\nat este prim\vara devreme, cnd utilajele

agricole pot intra pe teren. La cultivarea cu plant\ protectoare de

prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la

cele dou\ culturi sau se seam\n\ `nti planta protectoare [i

apoi perpendicular pe rndurile acesteia trifoiul ro[u. Cnd

planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme

se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul, dup\ care se

t\v\luge[te. Norma de s\mn]\ la planta protectoare se reduce

cu 20-30%.

~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se

poate sem\na [i la sfr[itul verii sau `nceputul toamnei (20

august-5 septembrie).

Cantitatea de s\mn]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20

kg/ha, asigurnd o desime de 1000 s.g./m2 [i o suprafa]\ de

nutri]ie de 10-16 cm2/plant\.

Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-

15 cm `ntre rnduri [i la adncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai

grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.

Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau

complexe cu graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid,

raigras aristat [i p\iu[ de livezi).

Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se

aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la

lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru combaterea

buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\,

pentru a evita stnjenirea trifoiului de c\tre erbicide, se impune

ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind

doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n

culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\

ct mai mic\ (max. 200 l/ha). Astfel, se pot folosi eficient

erbicidele Icedin sau Oltisan.

Cnd `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta

condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2,5

l/ha), `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine

tolerat de trifoi.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de prim\var\

combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea

Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Dac\ se

dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune

sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mn]area

cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\

protectoare de toamn\.

Cnd trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea

buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. {i `n

acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n doz\ de 0,6-

0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii

de exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\

deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate,

inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25 zile dup\

desprim\v\rare cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul

are 5-6 cm `n\l]ime.

Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la

lucern\.

Cele mai frecvente boli `ntlnite `n cultura trifoiului sunt

arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson), f\inarea

(Erysiphe martii Lv.), p\tarea brun\ a frunzelor

(Pseudopeziza trifolii Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de

Bary.), antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.) [i

rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lv.), care pot provoca

pierderi, uneori de peste 50% din produc]ia de fn. Pentru

combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele

chimice recomandate la cultura lucernei.

~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de

d\un\tori dect la lucern\, mai des `ntlni]i fiind g\rg\ri]ele

florilor de trifoi (Apion apricans Hbst., A. aestivum Germ.). ~n

acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\

tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfr[itul

`nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau

Karate 2,5 CE (300 ml/ha).

Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund dect la

lucern\, trifoiul este mai sensibil la secet\, valorificnd eficient

apa din sistemele de iriga]ie, `n zonele mai secetoase.

Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an,

maximul fiind `n lunile iunie-august, cnd consum\ 4-5 mm/zi.

Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.u. sau 100

kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu, citat de I. Moga, 1996).

~n culturile sem\nate la sfr[itul verii se aplic\ o udare de

r\s\rire de 300-350 m3/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca

dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m3/ha. ~n

timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n

lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara

perioadelor ploioase, cu norme de 600-650 m3/ha pe

cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m3/ha pe celelalte

tipuri de soluri.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul

sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de

vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire, la toate

coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De

obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. Spre deosebire de

lucern\, trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a

epocii de recoltare deoarece `mb\trnirea plantelor este mai

lent\, iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de

celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat, dnd posibilitatea

realiz\rii unui furaj de bun\ calitate.

Cnd trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare, recoltarea

`n anul I se face o singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mni `nainte de

`ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un

sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de

substan]e de rezerv\.

Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub

form\ de fn sau de furaj `nsilozat. Preg\tirea fnului se face ca

la lucern\, iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile

climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.

Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ dect

a lucernei, datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi

`n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a

puterii tampon mai reduse. Pentru realizarea unui siloz de bun\

calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pn\

ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%, apoi se

toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Pentru gr\birea

fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil

(0,2%), ca [i la lucern\.

Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-

10 t/ha s.u. (30-50 t/ha mas\ verde).

2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mn]\

Producerea de s\mn]\ la trifoiul ro[u presupune

cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice, cum ar fi:

cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura

pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ dect la lucern\, plantele

sunt mai rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n

propor]ie mai mare dect la lucern\ de c\tre albina domestic\

(deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\),

iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu

cel de la prima coas\.

Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mn]\ se

impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de

s\mn]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru

furaj.

Produc]ii bune de s\mn]\ se ob]in `n zonele colinare cu

veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice sunt

satisf\cute. Aceste condi]ii se `ntlnesc `n majoritatea jude]elor

din Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Cmpiei

Romne. Condi]ii favorabile se `ntlensc [i pe solurile fertile din

Cmpia Dun\rii, Dobrogea, sudul Moldovei [i Cmpia

Banatului, `n condi]ii de irigare.

Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi

ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu

condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\.

Se recomand\ solurile bine drenate, profunde, `nsorite, cu

textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Revenirea pe aceea[i sol\

trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul

de folosire.

Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul

solului `n fosfor dect lucerna. Rezultate bune se ob]in cnd

con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol, iar cel de

potasiu de 16-18 mg/100 g sol.

Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele

cunoscute, iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 50-80

kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide. Nu se

recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor

de trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe

solurile acide, nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mn]\. ~n acest

caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-

100%. Pe solurile acide (pH

~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara

devreme cnd terenul permite intrarea utilajelor agricole. ~n

tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n

zonele colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe

terenurile irigate din sudul ]\rii, `nct de la sem\nat pn\ la

venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-10000C. Sem\natul se

face de regul\ la 50-60 cm `ntre rnduri, f\r\ plant\ protectoare,

cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre

rnduri, folosind 10-12 kg/ha s\mn]\. Lucrarea se face cu

sem\n\torile universale SUP-21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8,

folosind discuri cu orificii de 0,8 mm.

Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm

cnd sem\natul se face prim\vara [i de 2-2,5 cm cnd se

`ns\mn]eaz\ la sfr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n acest caz se

impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.

Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea

erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Pentru combaterea

buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din

erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate

`n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide

antigramineice. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu

erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de r\s\rire a

buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n

faza de rozet\ a buruienilor. La culturile sem\nate `n rnduri

rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice, prima cnd

plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de 12-15 zile.

Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor

(Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1,5

(25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac -

150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la `mbobocire, iar

al doilea dup\ 10-12 zile. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se

impune pe terenurile din sudul ]\rii, sudul Moldovei, Dobrogea

[i Cmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350

m3/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-

450 m3/ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m3/ha.

~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru

s\mn]\ se face la coasa I, ca [i `n cazul loturilor semincere de

pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare mai umede

recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa a II-a, prima coas\

recoltndu-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.

Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n

cultur\ 1-2 ani, recoltarea realizndu-se la coasa I sau a II-a `n

func]ie de condi]iile climatice. Recoltarea se poate face `n dou\

faze sau printr-o singur\ trecere.

~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul cnd 80-

85% din capitule s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\

cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n cel de-al doilea

caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha)

cnd 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile

se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524.

~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mn]\.

3. Trifoiul alb - Trifolium repens L.

Trifoiul alb este r\spndit mult `n paji[tile mezofile [i

mezohigrofile, de la cmpie [i pn\ `n etajul alpin.

~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrnse, fiind cultivat

singur numai pentru producerea de s\mn]\.

Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe

destinate folosirii mai ales prin p\[unat, al\turi de Lolium

perenne, Poa pratensis, Phleum pratense, Festuca arundinacea

etc.

Este mai pu]in rezistent la secet\, dar rezist\ mai bine la

ger dect trifoiul ro[u. Suportnd u[or inunda]iile de durat\ [i

umiditatea `n exces,

formeaz\ adesea asocia]ii

pe terenurile cu apa freatic\

la mic\ adncime, pe soluri

l\covi[tite sau gleizate.

Trifoiul alb are un

sistem radicular pivotant

cu numeroase r\d\cini

adventive ce se dezvolt\ `n

straturile superficiale ale

solului. Tulpinile sunt de

Trifoiul alb

talie mic\, repente [i radicante la noduri, cu frunze trifoliate,

lung pe]iolate. Florile sunt albe, grupate `n capitule globuloase

sau sferice lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 3-4

semin]e mici, brun-g\lbui sau portocalii, cordiforme. Are o

longevitate mare, men]inndu-se `n cultur\ peste 8-10 ani,

datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\.

Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\, ceea ce-i

confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\, fiind grupat\ `n trei

tipuri de baz\: tipul s\lbatic, cu plante scunde, frunze mici [i

pu]ine; tipul hollandicum, cu talie [i frunze de dimensiuni

medii; tipul giganteum sau Ladino, cu plante `nalte, frunze

mari [i stoloni lungi, dar mai pu]in rezistent la ger.

Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase, cum ar

fi: calitatea excelent\ a furajului, ritmul rapid de cre[tere [i

ot\vire, rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire, se impune

ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de

paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Se g\sesc `n cultur\

soiuri productive precum: Carmen, Carpatin, Dacia, Karina,

M\gurele 1, Miori]a.

Cultura pentru s\mn]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul

ro[u.

4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L.

Trifoiul hibrid este r\spndit `n paji[tile umede, `n luncile

rurilor din regiunile colinare [i submontane. Chiar dac\ are o

valoare nutritiv\ mai redus\ dect trifoiul ro[u [i alb, aceast\

specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice,

datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol.

Ca [i trifoiul alb sau ro[u, nu

suport\ seceta excesiv\.

Specia prezint\ un

sistem radicular pivotant ce se

dezvolt\ `n mare parte `n

stratul de sol de pn\ la 30-40

cm. Tulpinile sunt erecte sau

ascendente, de 50-80 (100)

cm, ramificate, asem\n\toare

cu cele de trifoi ro[u. Frunzele

sunt trifoliate, cu foliole

eliptice sau rombice, mari,

slab din]ate pe margini, rotunjite sau emarginate la vrf [i f\r\

pat\ pe fa]a superioar\. Florile sunt albe-rozii pn\ la ro[ietice,

brune dup\ `nflorire, grupate `n capitule sferice sau globuloase

lung pedunculate, axilare. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e

mici, ovoidale sau cordiforme, asem\n\toare cu cele de trifoi

alb, `ns\ de culoare verde-brunie `nchis.

Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\, energie de ot\vire

bun\, realizndu-se `n condi]ii optime 2-3 coase. Este bine

consumat att ca mas\ verde ct [i ca fn, mai ales `n amestec cu

graminee. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare

Trifoiul hibrid

sau pentru supra`ns\mn]area celor naturale din zonele unde

cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F.

rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..

Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid

produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi

boala de trifoi sau trifolioza, ce ar fi cauzat\ de ciuperca

Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Trher, citat de I.

Rezmeri]\ [i colab., 1973).

Tehnologia producerii de s\mn]\ este asem\n\toare cu

cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mn]\ este mai mare dac\

se recolteaz\ pentru s\mn]\ la coasa I.

5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop.

5.1. Importan]\

Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei

(Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscnd o extindere mai

ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\

mai `nti `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.

Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\

de fn, mas\ verde sau nutre] murat.

~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai

bune dect lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\

(17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fn). Sparceta este

bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n

fn) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P)

[i vitamine.

~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub

form\ de fn digestibilitatea substan]elor nutritive este mai

ridicat\ dect `n masa verde.

Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata

perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizndu-se pn\ la

300 kg/ha miere.

Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate,

unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu

intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\

unde acestea nu reu[esc.

Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\

ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de

r\d\cini (pn\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.


Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\,

care ajunge pn\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pn\ la 3-5 m `n

anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate,

fistuloase, `nalte de pn\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i

cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-

compuse, cu 11-25 foliole eliptice pn\ la alungit- obovate, u[or

emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere

[i lung acuminate. Florile

sunt de culoare ro[ie-

violacee, grupate cte 20-

100 `n raceme terminale, de

pn\ la 20 cm. Fructul este

o p\staie monosperm\,

indehiscent\, semicircular\

[i comprimat\, cu suprafa]a

reticulat\, prev\zut\ cu 4-8

din]i scur]i pe creast\.

S\mn]a este ovat-

reniform\, brun\ `nchis, cu

MMB de circa 15 g.

~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:

- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o

singur\ coas\), r\spndit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la

condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\

p\[unatul intensiv, pretndu-se mai ales la folosirea prin cosit;

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase

sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te

rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\

(cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de

mediu.

Sparceta

a - plant\; b - p\staie

a

b

Sparceta este mai precoce dect lucerna cu circa 10 zile,

ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.

Ot\virea la sparceta din var. comunis este relativ slab\ [i

depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare.

Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei (Onobrychis viciifolia var. communis)

Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\) ~mbobocire 16,1-22,4 ~nflorire complet\ 9,5-9,9 Dup\ `nflorire 4,1-7,8

~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare

cu ap\ [i elemente nutritive, la coasa a II-a se poate realiza 30-

35% din recolta primei cosiri.


Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului

Onobrychis, din care `n ]ara noastr\ se `ntlnesc doar cinci:

Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O. gracilis [i O.

transilvanica. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale

din specia Onobrychis viciifolia, dar `n lume se mai cultiv\ [i

soiuri din Onobrychis arenaria, O. transcaucasica, O. altissima.

Cele mai r\spndite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\), care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase).


Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.

Temperatura minim\ de germinare este de 2-30C, iar cea optim\

pentru cre[tere [i dezvoltare, de 20-250C. Sparceta de o coas\ are

o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili

din timpul iernii.

~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt

ridicate, `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\

sunt foarte rezistente la secet\, putndu-se cultiva [i `n zone cu

400-500 mm precipita]ii anuale. Sparceta nu suport\ excesul de

umiditate.

Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele

permeabile, drenate [i bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate

bune [i pe solurile nisipoase, pe cele erodate, cu strat arabil

sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un con]inut

de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.

Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie

alcalin\ pn\ la pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile

acide, impermeabile, umede [i reci, cu apa freatic\ aproape de

suprafa]a solului.

Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare

parte cu cele ale lucernei, dar ocup\ terenurile mai s\race,

versan]ii supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.

Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se

g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei, nord-estul, centrul [i sudul

Moldovei [i centrul Munteniei.


Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n

primele faze de vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare

plante care las\ terenul curat de buruieni. La rndul ei, sparceta

este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntruct

l\st\re[te dup\ des]elenire. Nu se recomand\ revenirea pe

aceea[i sol\, dect dup\ 6-7 ani.

Fertilizarea. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot, `ns\

cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i

folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol, r\spunde

cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de

azot [i fosfor (N30-60 P30-60).

Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele din

tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe terenurile `n pant\ se

va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri.

S\mn]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca

material de sem\nat fructul, care este o p\staie monosperm\,

indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum

85% [i puritatea de peste 95%, la materialul corespunz\tor clasei

I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mn]a de sparcet\ pierde u[or

facultatea germinativ\.

~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara

devreme [i mai rar la sfr[itul verii-`nceputul toamnei.

Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie

de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele

secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.

Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm

`ntre rnduri [i la 3-4 cm adncime pe solurile mai grele [i 4-6

cm pe cele u[oare [i mijlocii, folosind 70-90 kg/ha p\st\i,

pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m2.

Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii

seceto[i, se recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi

inelari. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.

Cnd se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie

recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu

stnjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\.

~ncepnd cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea

culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se

folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani, `n func]ie de modul de

cultivare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de

cultur\ (peste 60% din produc]ia total\).

Epoca optim\ de recoltare pentru fn este `ntre mijlocul

fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).

~ntrzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a

con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\.

Metodele de preg\tire a fnului sunt asem\n\toare cu cele

de la lucern\.

Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate

folosi prin p\[unat, `ncepnd din anul II de vegeta]ie, cnd

plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla,

la o `nc\rcare optim\ cu animale.

Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in

25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la

sparceta de dou\ coase.

5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mn]\

Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi

loturi din culturile furajere obi[nuite, care corespund exigen]elor

`n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea

acestui material, aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai

mult agreat\.

La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i

reguli ca [i la lucern\.

Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\

protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rnduri, folosindu-se o

norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de

75-100 s.g./m2.

Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu

60-70 kg/ha P2O5. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.O

aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor, prin

amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar, `n apropierea loturilor

semincere.

Recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, `ncepnd din

anul II de cultur\, cu coasa sau cositoarea, cnd 50-60% din

p\st\i au culoarea brun\-deschis, sau direct cu combina din

lan, cnd 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Pentru a evita

pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\

noaptea sau diminea]a [i seara.

Dup\ treierat, semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\

la un con]inut sub 14% ap\.

Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n

culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale.

6. Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.

6.1. Importan]\

Ghizdeiul se `ntlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din

Europa, Africa de Nord [i Asia, `n condi]ii ecologice foarte

variate. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia, la `nceputul

secolului al XVII-lea, dup\ care s-a r\spndit, mai `nti `n multe

]\ri din Europa, `ncepnd cu secolul XVIII. ~n ]ara noastr\ este

r\spndit spontan de la cmpie pn\ la peste 1500 m altitudine,

`n condi]ii pedoclimatice foarte variate.

O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai

ales `n ultimele decenii, folosindu-se pentru valorificarea mai

bun\ a solurilor s\race, acide din zonele umede, unde alte

leguminoase furajere dau rezultate slabe.

Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fn sau semifn,

mai ales `n amestec cu graminee, fiind un component important

`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare

destinate p\[unatului.

Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare

nutritiv\ ridicat\, dar mai sc\zut\ dect la lucern\, trifoi [i

sparcet\. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\, 22-31% celuloz\

brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca

[i Mg.

~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate

datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se

amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor.

Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare

u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.

Valoarea nutritiv\ a fnului de ghizdei, comparativ cu al altor leguminoase (dup\ I.C.Z.)

Subst. nutritive brute (%)

Valoarea nutritiv\ a 100 kg fn Planta

PB CB Cenu[\ P.B.D.(kg) U.N. Lucern\, la `nceputul `nfloririi 15,59 26,19 8,22 12,28 47,6 Trifoi, la `nflorire 14,52 20,41 7,46 9,22 58,8 Sparcet\, la `nceputul `nfloririi 17,04 23,29 6,88 11,25 60,1 Ghizdei, la `nflorire 10,87 30,31 4,79 7,61 44,4

Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei

mari de r\d\cini pe care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-

o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.

6.2.~nsu[iri morfologice

Ghizdeiul este o plant\ peren\, cu sistem radicular bine

dezvoltat [i profund, tulpini

fistuloase, ascendente,

simple sau ramificate, de

15-40 (80) cm `n\l]ime.

Frunzele sunt

pentafoliate, cu foliole scurt

pe]iolate, obovate sau

lanceolate, glabre sau slab

p\roase. Florile sunt

galbene, portocalii sau

ro[iatice, dispuse `n umbele

lung pedunculate. Fructul este o p\staie cilindric\, polisperm\,

cu semin]e mici, globuloase, de culoare brun-ro[cat\, cu MMB

de 1,0-1,3 g.

~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\

sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate

ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n anii urm\tori

porne[te devreme `n vegeta]ie, avnd o energie de regenerare

destul de ridicat\ (2-3 coase/an).

~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\

unele particularit\]i:

- este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;

- are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;

Ghizdeiul

- att `n fne]e, ct [i `n p\[uni, se auto`ns\mn]eaz\,

men]inndu-se timp `ndelungat `n cultur\;

- l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in;

- se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de

r\d\cini;

- nu produce meteoriza]ii la animale;

- este r\spndit `n condi]ii foarte variate, privind

umiditatea, pH-ul [i fertilitatea solului;

- tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.


Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care

prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul

comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus,

`ntlnit\ mai des `n paji[tile umede.

~n cultur\ este r\spndit\ specia Lotus corniculatus

subsp. eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i:

alpestre, ciliatus, hirsuta, major, silvaticus [i vulgaris.

Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone:

Alina, Livada [i Nico.


Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, fiind

r\spndit pe arii `ntinse.

Temperatura minim\ de germinare este de 1-20C, iar

plantele pot rezista pn\ la -250C, chiar f\r\ strat protector de

z\pad\. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700

mm precipita]ii anual, ghizdeiul poate fi cultivat `n toate

regiunile, chiar [i la 450 mm precipita]ii. Are nevoie de cantit\]i

mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea

l\starilor. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea

temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).

Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2,

dar [i pe cele acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.

Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de

bine pe soluri cu pH

a trifoiului ro[u, de aceea amendamentarea se recomand\ numai

la un pH

mai devreme dect `n mod normal pentru a permite consolidarea

ghizdeiului, realizndu-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei.

F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se

recolteaz\ o singur\ dat\, la `nflorirea deplin\.

~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza dou\ coase [i

o otav\. Recoltarea pentru fn se face `n intervalul `nceputul

`nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. Pentru furaj verde

se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire, cnd

consumabilitatea este mai ridicat\.

Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate

folosi [i prin p\[unat, `ncepnd cu anul II, cnd plantele sunt de

15-20 cm.

Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face

mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe

cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini, se recomand\

ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de

la sol. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel trziu la

sfr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea

substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini, [tiind c\ ghizdeiul `[i

`ntrerupe cre[terea ceva mai devreme.

Preg\tirea fnului se face ca la lucern\ [i trifoi.

Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase,

ob]inndu-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fn.

6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mn]\

La ghizdei, producerea de s\mn]\ se organizeaz\ cu

rezultate bune `n regiunile cu su

Date post:	24-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	andrei-popescu
View:	8 times
Download:	0 times

Leguminoase_perene

Documents