ANDREI ARICESCU

TN LEGATURA CU ZONELE DE AqlUNE ALE LEGIUNILOR MOESICE PE TERITORIUL DOBROGEI

A

In orgonizlO-roo Imli'litara a Dobrogei 'ramone in pe.nj:oada P.rinci­patulu·i, 'fclul pe caire II-a·u deti:nut cele tlrei legiuni ole Olrmotei Moes:iei Inferioa:re a f.ost dHenit de '10 0 ,elapa 110 alto, in funct,ie de neaesitati,le strategice ale provinCie i ~i de deplasarile de t rupe solioitate de s'itua\io din alte poqi ale Imperiului ' .

Pina 10 Traian, cind au fost aduse, eel mai li rziu in anul 107, Legio V Macedonica la T'fOe~mis ~i Legia XI Claudio ,Ia DUlrostorum 2, in aceste tinuturi nu a fest contonata nici 0 ~egjune. Inointe de aceasto dotb, ceQ mai apropiato ,paba,fa legiono,ra ·de gUlri'le Dunclnili era ,ee'o de 10 Novae, unde fusese slabilHa, inca din onul 69, deci inainte de diviza.rea Moesiei, Legia I Italico 3, Mai spre veslul provincie i, 10 Oescus, se afla din anul 71 ~i Legio V Macedonica 4. Aceasta unitate, mutate pe teritoriull . Dobrogei dupe cucel'lj,rea Dociei, 'nu a stat lin n'OUIO ga.r;nizoana dedt 60 de an';, pi'no in 167, cind Ma'rous Aurelius 'a transferat-'O 1'0 Polaissa 5, oa dupo relra­gerea ourel:iana sa revina in vechea-i re~edinla de la Oe,soUis 6, Toole eceste ;mli~cori au Clvut co ,urrnore schimbcl'ri ale teritol1i"Ullui supravegheat

, Primu l 'studiu important asupra legiunilor din oceasto provincie este cel al lui 8. Filow. Die Legionen der Provinz Moesia von Augustus bis aul Diokletion, Klio, 6. 1906.

2 R. Syme, Rhine and Danube Legions under Domitian, JRS. 18. 1928. p. 41-55. 3 Tac itus, Hislorioe, III, 46, 3; R. Vulpe, Din istorio Dobrogei, 2, Bucu re~ti .

1968, p, 60, 4 B. Filow. op. cit., p. 74-77 ; R. V,ulpe, op. cit., p. 61, Inoto 163. Unitatea m'oi f.usese

in tinuturile moesice ~ i anterior, poote chior in timpu l qui Augustus (B. Gerov. Acta Anti­quo Academi-ae Scientiarum Hu ngar;icae, 15, 1967, p. 85-105), dar s'igur 5u,b T,ibeFiu5, cind este otestato ~i literar (Tacitus. Anno/es. IV, 5, 3) ~i epigrafic (ILS, 2,281) ; in anul 62 'Iegiunea a plecot in Orient (Tacitus, Anna/es, XV, 6), de unde a fast r,eadusa pe groni~a du"nareana de Vesp·os'ian.

s B. Filow, Joc. cit., M. Mocrea, in /stor;a Romaniei, 1, Bu'oure~ti, 1960, p. 371 ; R. Vulpe, op. cit., p. 155.

6 B. Filow, lac. cit.; D. Tudor, Contr;butii privitoare 10 armata Docie; Ripens;s, SClV, 11,1960,2, p. 335 ~i urm.

180 ANDREI ARICESCU

de ~ieoare legiune in vednatatea Hme-sudui ,danubi·on ~i modiPica ri ale zonelor ·de ocjJiune in linu.t u,ri.le m{li indepartate de g"ani\o,

Descoperkj epigra~ice Irecente ~i ,ono'liz,a amo'nunt·it6 '0 materialu/'ui documentar, I,itic ;;i tegu1uf, ma-j Ide mult ounosout permit em'iJterea unor ipoteze menite so oontribu'ie /'0 cunoa~te"ea intr-o masura ,mai mare 5i cu mali multo dOiritotea adiviit6tii celor rre'j .j,e9'iuni mo:esioe in Dobroge~ roma,na. FOlra indoa:la, 'otita v.reme cit documentatia ,este inca sa.Jioca, nu poate fi yorba de 'incheieni defin'it'ive, a~a Gum, de bU'no seama, au gindit ;;i alti cercetatori oare s-ou ocupat pine. acum de aceste prob!eme atit de importonte priv;itoare 1:0 listoriiQ mil,jtara a Scitiei Mi nore.

Dint re rcele trei legiuni, dato;nH6 desooper,j,ri1Ior de pinG ocum, eel mal bine este eunoscuto Legio V Maeedonico, a eOlre'i prezent6 in Dobro­geo, de~i pe '0 dUlra1a 'rel'Otliv scurto, s-a foout foarte pregnant sim.tita. Un studiu destul de recent referilor la spatiul supravegheat de Legio V Macedonica in veoin6tot'ea limesului danubian 7 oduce ins'emnlote preci­zO!'1i despr€ Irolu! ~i locul detrinute de un'itote in si,stemul m'i,Ht olr 01 provlin­ciei, ca ~i despre smoini.le pe care le -a prelu'at de\a~omentul din Legio I Italica in no"d-vestUoI Dobrogei dupo plecar"a 'Ieg-iunoiri de la Troesm is in Dacia B,

Moi putin cereetota ~i cunoscuto este activitta·tea desfa ~ulioto in po rte pe teritoniU'1 de ·asta.i al Dobrogei de Legio XI Claudia, ·atit in zona dirn vednatatea Nlmes'ulu1j duno1reo'n, vinuto in st,rii,da sUipraveghere 10 runi1:oti',i, impreuna cu trupele awdlira,re dependente, cit~i in linul u,,,ile Imai indepii:r­tate, ovlate in atentia '1egiunii penku pozo peTima~nent6 s'ou nU1maii pentpu interventii de moment, prilejui,te de atocuri ,v;rojmo~'e s'ou de nevo,i con­stru'ctive eu oorocter miillitor ,defenslv. Cum eS'te Hresc, ~i raz,o de ocViun2 a oeest,e'l :un,jtat,i, 00 ~i '0 ,eelei de 110 Novae, s-o extins j·n Ulrma plecolri'i in D-acia 10 ileg'iun<ii de 110 Tlrossmi.s. A~o dar, tinind sea ma ,eo Legio V Macedonica ~i detiQ~'amentu,1 din Legio { {falica, t rimis in mi,siuone in nord­vest-ul Dohliogei ,dupa onul 167, la'll fost ma'i latent ~i ma,i recent studiate, voi ·jnsisba ,in cele oe urmeazo, ,i'n p rimul rind, as'upra mo tel"jlallului docu­mentm Ga're prive~le Legio XI Claudia, reprezentGt prin Vigle ~i co rii>mi,i eu ~t,a'mpi:lo ~i prin ,j·ns'Cr·ipti1i dare m'envioneazo ,miMtadi aetivi a'i unit6t ii, faro a neglija insa dovez;,l.e ep'igmfice p nivitoare ,la celel'alle ,doua forma­tiuni mHirtare, ma'j ales daco este verba de documente mni de cUiri nd descope:1Iite S'QU ma'i puFn !lu1ate j'n seama de studHle anterioa~e.

Materiol tegular cu ~t'a<mpila ,indi'Cind Legio XI Claudio s-'a descoperit in puvine punde din Debrogea ~j numo·i i:nbr-un :singur loc in Idontit ate mare, on'ume 110 Q·strov 9, in 'imediat,o a.plropi,ere de Durosto rum , utn'de se intindeo'U oo.nabel,e ,Iegliuni-i ; in r:est, mai sint cuno.seurbe 0 ca.roiffiida frog ·

7 Emili'o Dorutiu-Bo·ih3. Te ritoriul militar 01 /egiunii V Macedonica fa Ounarea de )05, SCIV, 23,1972, '" p. 45!?i urm,

8 Unele <lmendomente ipe -care Ie ,propun 10 cO'nduziile 'studiului citat '·0 nota o nterioaro se dator;esc ~i faptu'lui co du pa oparitio 'lui s-ou fOcut noi descoperi'r;i, asu­pro carora ma vol op'ri ma; deporte.

9 V. Cul ieo, Caramizi, figle $; olane cu $tampila Jegiunii a XI -a Claudia g6site in canabae Aeliae. Pontica, 3. 1970, p . 365 *i urm.

IN LEGATURA CU ZONELE DE ACT/UNE ALE LEG/UN/LOR MOES/CE 181

menta ra de ,10 Capidav<J 10 ~i (llt{l de 10 C{lilotis". Cit pnive~te 'ilnSor,ip~i.jje militarilor activ:j, nid ere ~prea n:Ulffieroase, Ie intiln 'im 1'0 T'l'iop'Oeum Tlra.ionlj 1:'::, Tomi s 13, Histni,a 14, Axiopolis 15, l!ib.id'a 16 (Slava Rusa 17), V,icus V ... (Rim­nic) 18, dar nu toate aduc probe sufioiente pentru (I constato prezen\{l unitatii in looallit6~ile respecNve. De~i foo,rte Iredu\s. racest matenial docu­mentor, analiz.at otent. permi,te totlU~i contuI'orrea .unor conduz·i'j asupra zonelor in oare a ac~ion'at Legio XI Claudia in cele doua etope mo'; sus amintite, p,i ma in timp.ul cit 10 TlrOesmis s-o allot Legio V Macedonica, a doua dupe p.lecarea acesteia in Dedlo.

Pe ,Iimesul da,nubian, in oval de Durosta rum, dovez,i ole prezen\ei Legiunii ·a XI -a Cloudia in tilnim l{l Capidava (frogmentu] de ca'ramida de c'ore '0 mai fast yorba 19) ~i, eventual, ·10 AXiiop-aMs 20, P,ri1ma a~ezare a Meut parte intre anii 107 ~i 167 di,n teritoriul detionu! de Legio V Macedonica , dupa cum 0 dovede~te materialul tegular desoopenit acolo 21, ded Legio XI Claudia a putut s6-~i ex~ind6 zona de supraveghere ~i asupra ·/Oapidavei \ numai dupa anul 167. In prillin\a inscrip\iei funerare puse de Antonius Flotus, optio in Legia I Italica, pentru fratele sau, Antonius Florianus, bene­ficiarius cansu/oris, mort 1'0 Oap:i'dava 22, eo nu dovede~te co det,a-?omen ­lUll d in Legio I Italica, inloeuitor 01 legi:uni'i de la Tme,smis, a,r f,j ouprins in raza sa Ide i(]ctiune ~i acest oentru 23, deo'olrece despre .mil'itorul decedat. care i~i desf6~urase activitatea la Capidava, nu ?tim din ce unitate f6cuse parte, fr.atele 56u putind ven·i 00010 pen'ru a-~i indeplini obliga\i1ile fala de defunct de la Troesmis sau chiar de mai departe.

In aceea?i sit-ualie ou Cop;dava ored ca se aHa ~i AXiopo/:is. Piatr{l funerarii '0 unui milita,r activ di.n Legio V Macedonica, descoperita foarte recent la Sacidava in cursu I campaniei de sapatu ni din anul 1976 24 pare sa demonstreze ca teritc>ri'Ul ocestei leg-iuni se intindea de-o lungul Duna-

10 Gr. Florescu, in ~pidava, monografie orheologico. 1 Bucure$ti, 1958. p. 15. nota 11. 11 lnformatie de 10 A. RCidulescu. 12 CfL. 111,7483,1 4214 1,6.

13 C!l, III, 771 ; P. Nico:rescu, 80MI, 9, 1916. p. 73. 14 V. Parvan, Histria IV, ARMSI, s. 2, t. 38, 1915-1916, p. 665-666. 15 CIL, III, 14 439. ' 16 A. Aliloescu, SCIVA. 27, 1976. 4, p. 531 - 534. 17 Pentru numele antic 01 a~ezarji de 10 Slave Ruse. v. A. Ari-cescu, BM1. 40, 1971,

3, p. 58-60; lidem, Vestig'io. 17, Munchen, 1973, p. 548-549: idem . RRH. 14, 1975. 4, p. 697-700.

18 V. Porvan, Descopefiri noua in Scythia Minor, ARMSI. s. 2, t. 35, 1912-1913. p. 523. 19 V. nota 10. 20 CIL, III, 14 439. 21 Gr. Floresou. MCA. 6, 1959, p. 624. 22 Cll, III. 14214 19 : O(is} M{anibus}. Ant{onio} Floro, b{ene)f{iciario) co(n)s(ularis);

mil{itavit) ann{is) XXIII, vixit ann(is) XL. Ant(onius) Florianus, optio leg{ionis) I Ita/(ieoe), frater, posuit.

23 C'um aHrma ,categoric Emilia Do~utju-Hoila, op. cit., p. 53. 24 Muzeul de ,arheo[ogie din Constanta a inceput din anul 1969 cercetarile ocestui

castru (un prim 'raport de sapoturi in Pontioa, 6, 1973, p. 267 ~i urm.), sub co'nducerea lui C. Scorpan, de 10 care detin info/1matio ~i cme publica in volumul de fato (Pontico, 10, 1977), inscriptii le descoperHe in campania 1976 10 Sacidava. Cf. ~i vol. Epigraphica, Bucure~ti, 1977. p. 203 ~i urm.

182 ANDREI ARICESCU

ri·j spre sud pinel ~,a Sadclova incluS'iv ; in oo:nsecinta, ~i Ax'io'P(j~j rs ,ntra in aceasta wna. Poo le ca nu intimp'la[ or lilmita dli'ntre teritori'ile eelor doua legiun'i, XI Claudia ~i V Macedonica, aml ata , ,oum 0 orata 'Oceasta 'ullima descoper,re, intre Sucidava (lzvoarele) ~i Sacid'ova (Mu.olit-Dunareni) 2S,

coincide cu viitoarea grani~a dintre provinciile Moesie Secunda ~i Scy­thia 26, legiunea de 10 Durostorum pastrindu-~i ~i dupa reformele lui Dio­devion vecheo poryi'Ulne dirn {(jlmes Ipe 'oare 10 ,avuisese 'ini~jal d:n sup'rove­ghere 27. Insorip~i~ funerara de 1'0 Axicypol is pusa pen.ru tata'i sau de C. Valerius Volens, beneficiarius 0'1 coman'da,ntu,lui Legiun'ii a XI-Ia Oau­dio 28, nu crata co teritoriu[ unitatii s-ar fi extins pe limes pine aici inainte de anu'l 167 29, ci - dalonita fop!u,I'ui ea documentul poate fi datat ma i tirziu, odi:ca 11'0 sfir~itul se,coll1ullulj 'a" II-Ilea srOIU lin urmatorul, cum pore sa 0 ,indioe ~i ,antropon'imele ope ,caire rle cupr:i;nde - constituie 0 confirmare a opiniei co zona de oct-iune a lieg iunli'i de 1:0 Durostorum 'S-<O marit spre nord dupa ce Legio V Macedonica a paras'it MoesJia Inferioa,ro. Pe de a'lta parte, oceasta inscr-ipvie ore 0 valloolre documentara mai Iscazuto pentru ceea ce ne inter;eseaz,o I(]cum, deOiorece eo nu dovede~te cu certitudine ca miJi.tmuI din Legio XI Claudia i~i desfa~ur" odivitatea II{] Axi{)pol is, unde loculi'a ~i ~,armi ' ''i'a so ; C. Valerius Volens a putut veni ~i dim ol to parrte pentru IQ pune pietro ,de mOinmint tJetol'ui sou. Onicum inso, Axiop()lis 0

intrat dupa 167 in zon'a ,de ocl;iune a Legiunii a XI-a Claudia, do" oda p.J1incipala tconstitulind-o frag'mentu'l de 'canlmi,da de 10 Cop.iid,ava 30.

Da'r octivitotea legilunillo.r oontonare pe granita nu 5-0 desfa~urat numai ,in te'ritoriile imediat invedinate au Dunarea, ci s-o ex~in s ~i asu pro 'interio:ru-Iui Dobroge'i, ,folra indoirala, cu mai pulina • nt<ms'itate, ba chiar ~i asupra lilo,a,luluoi vest-pontilc. Cum este firesc, lintre an'iri 107-167, ter,i­toriul Dobrogei, aproape in ;n~regli:me, 5-0 oflrat in supravegherea Legiu­nii a V-a Macedonka ; ,n urn-a i in p-Ortea de s'ud, in zona Tro:paeum Troiani, acliona Legio XI Claudia.

In ce prjve~te 'in teriorul (regiun'i,i, docUimentele mil iro r.i octivi sint extr-em de pu~ione. Punctul de

ep.ig.l1ofi.oe (l·le unor linga satul Horia

25 In legaturo cu, locolizorea Sacidovei ~ i Sucidovei, v. A. Aricescu, Quelques pre. cisions sur 10 corte de 10 Scythia Minor, Dacia, NS, 14, 1970, p. 297- 301.

26 Notitio Dignitatum, Or. orata ca Sucidova se afla spre limita nordica a pro· vi nciei Moesie Secun'do (Xl. 17), iar Soddava spre ceo sudi,ca a provindei S:::ythio (XXXIX, 12). R,efeJiitor r'a granita dintre ~ere doua provincii, v. R. vurpe, Limito meridio­nola 0 p!ovinciei Scythia, PontiiOo, 5, 1972, p. 205 ~i 'urm.

21 In regoturo IOU zanete din ,Iimesul moresic oe revene:au fiecorei legiun;, luorurile nu sint inca pe deplin IlamU"l'iite. Cert este co atit ilegiunea de ia Novae, cit ~i ceo de 10 Oumstorum. nu e!1au plo'sate 10 mijl'oc,ul frontului pe -care il 'aveau in suprave­ghere, d cotr~ limitele djnsp~e -ova-I ole teritoriu'\ui ftecarei unita\i.

23 ClL, "'111, 14 439: D(is) M(onibus). C(oius) Vo/er(ius) Germonus vix(it) on(nis ) LXXVIII: C(toius) Vol(erius) Volens, b(ene)l(iciorius) leg(a ti) Leg{ionis) XI C1(oudioe), filius, potri b(ene) m(erenti) p(osuit). Have.

29 Oum orede Em-i,rio Ooru1iu-·Boila, op. cit., p. 47-48. 30 Nu vad nici .un 'motiv de 'a contesto outentioitoteo acestui document, de~i ostezi

el este tpierdut. Numai dotareo lui in epooo troionice, o~o c~m a _consj?ero~ c..el co_re 1-_0 descoperit ~j ne-,o info!1mat osup~a Ilu:i (:Y. lOot? 10), poate f.~ puse 1'0 md.ol,olo, ovtnd I.n vedere 'moteriorul 1egulo', (proven'lt de Jla Leglo V Macedon/co. descO'pent tot ['0 Capl· dovo (v. nota 21).

IN LEGATURA CU ZONELE DE ACTIUNE ALE LEGIUNILOR MOESICE 183

(judo Tulcea), .unde <l fost ga.ita dedioa1i<l cabre Asolep'ius ~i Hyg~i'a oferi!a de centu!rtionul Annoeus Pulcher din Legio V Mocedanico 31, facea parte, de buna .. eama, din teni,tori ul de gran'i,la 01 un'ita~i'i de 1'0 Tme.mi,s. 0 insanip\ie f.unenara ne anata ca 1/0 l!ibida (Slava Rusa) se stdbil ilse >amil'ia unui mHiito'r S'QU veteran din aoeea~i legi:u ne 32, De~j puthn cO'noludenta, aceasta dO'oum entiavie aj'uta 1'0 intar·j'liea po'rerioi co tinutuni'le din linteri'OT s-'au oHat, cit timp Legia V Macedanica 0 slalion'a,t 10 Troesmis, in supra ­vegherea acesf:e:i unit6:ti.

Partea de sud a 'regiun'i'i, dupa oum dovede~te 0 ,iln5criip~ie de 10 Tra­paeum Troiani din anul 157, dedicata lui lupiter Optimus Maximus, Her­cules fnvictu5, Ceres ~i Liber Pater, pusa in onoolr.ea impo'l1otu,lui AntOl'li/nus Pi'us ~ i a ce,rorull!Uli Mar,cus Aurel1iu5 de 'ootre M. Stabius Colonus, tri'­bun 01 Legiu nii a XI-Ia Claudia 33, se aHa in zana de ac\i'U,ne a unitati, de \(] Durostolium. Avem dovezi co ~i in tilmp'ul domniiei lui Mar-ous AUlre­lius. 10 T ropo'eu m T1ro1jani se iOflau in miisiune milHari - oonstibu.iti p:l"Oba ­bi l intr-o vexila\ie - di·n Legia XI Claudia. AstreJ de dov,e,i Sin! dedioalia centurionului Annius Saturninus inchinata lui Deus Invictus 34 ~i inscrip\ia funerara a f05hl~U-i duumv:ir 01 munidi'pi-ului. Aelius Antonius Firmus, inmor­mintat ,de ·catne cei ,do'i nii, d'intre ,Oare unurl, Aelius Antanius Aeternalis, era signifer ,in rleg1j,uneo de aore este vo.roba 35.

Dupe onul 167, Legio XI Claudia i~i ex~inde ram de acliune in ,nte­[·iorul Dobroge'j,. lsproe Ino:!id. Douel documente epigrofice sint slufident de condudente in 'aoest sens, pentnu co ambele at€sto mil'itar'i act<ivi oi und­talili . Astlel, ~tim d'intr-o 'i,nsoript ie funero'ra de mult ounoscuta, desoopenitii 10 Vicus V ... (Rimnic) 36, ca Aelius Ingen ius, fusese beneficiarius consu/aris 01 leg,iun';'; ~i co a mUlrit ~'a cel mult 40 de ani, deci la 0 virsta oare conodu'ce la presupunerea co rnu-~i tefimi'no'se inca s€rV.idiul militor. A douoc Ins-orjp ­lie, tot funerara, ma'i de pu\ina vreme descoperita ~i recent publioata 37,

31 A. Radulescu. in Noi monumente epigrafice din Scythia Minor, Constanta, 1964, p. 183.

32 ell, III, 14 443: t ... leg(ionis)] V Mac(edonicoe} et Coccceiae (sic) Dorine (s.ic) , eoniugi eius, Antonia Crispino et {A}fexon(der] et...

33 CIL, III, 14 214 ': I(ovi} O(ptimo} M(aximo}, Her(euli} In(victo}, Cer(eri}, Ub(ero} Patri; pro sof(ute) imp(erotoris} Coes(aris) TOti) Aef(ii) Hadr(joni ) Ant(onini) P(ii) et Aur(elii) C(o)es(aris) fiber(orumq(ue) eo(rum), T(ito) Vitrasio Pol/oni, leg(ato) Aug(usti) pr(o) pr(aetore), M(arcus) Stabius, M(arci) fil{ius), Fab(ia) (tribu), Colonus, domo Luea, trib(unus) Leg(ionis) XI C1(audioe}, d(onum) drat}.

34 ClL, 111, 7483: Deo Invicto; pro salu(te) imp(eratoris) M(ard) Ant(onii) Veri, Annius Soturninus, (centurio) leg(ionis) XI C1(oudiae), v(otum) s(olvit} I(ibens) m(erito).

35 (lL, III, 14 214 6 : ['A]el(io) Ant(onio) Firmo, duumvira[li M }unic(ipii) Trop(aeen · sium), patr;, et Aeliae Qui[rJillae sorori, Ael{ius} Ant(onius) Sabinus, duumvir Munie(ipii) s(upra)s(cripti), let A]el(ius) Ant(onius) Aeternalis, si9tnif(er) L}eg(ionis ) XI C/(audiae), b(ene) m(erentibus} p(osuerunt).

36 V. Porvan, Descoperiri nouQ in Scythia Minor, ARMS1. s. 2, .p. 35, 1912- 1913. p. 523 : D(is) M(anibus). Ael{ii) Ingenii, b(eneficiarii) co(n}s(u/oris) Leg(ionis) Xf Cf(au· dice) : vix(it) an(nis( X[L ?}. Vlpia Matrono coniug[i be}ne merenti fecit. Va[le] viat, (cr) .

37 A. A~icescu , SCI VA, 27, 1976, 4" p. 533: [ ... V]aJ(erius) Volens, mile[s L(egionis)] XI Cla(udiae), mil(ifavit} ann[isJ III, vix(it) ann (is) XXII; [til]io b(ene) m(erenti) p(osuit). Insori'PFa a mai fost 'omintito de R, Vulpe. op. cit., p. 293, unde este data 0 fotograHe , $i de C. Pcp, AMN, 8, 1971, p. 180-181, corre insista 'Osupra reprezentarii sculpturole (Lupa Cdpitolina).

184 ANDREI ARICESCU

este a unu'i tinar sO'ldat din Legio XI Claudia, Valerius Valens, oa.re a murit 10 libido (Slava Rusa), in virsta de numai 22 de ani . Faptul co Legio XI Claudia a actionat .10 'Un moment dot, plin deta~·amentele sale -evident, dupa ce Legio V Macedonica plecase in Dadi.a - i.n po.rtea de centru, spre nordul Dob-rogei, este sugerat ~i de prezen\a ,Ia Noviodun'Um a vete'ran-Hor 'unitatiri, co fostuJ signifer, Julius Valens 38, int'r-o t1~ezare oa~e, .dupe Dum 0 orato materi,olul teg'UlllCl,r ~i inscripvi,ile de5'cope~iteacolo, a fast cupninsa in teritori'UI Im'illitor de~inlUt linliviol de Legio V Mocedonica 39,

iar dupa onul 167 de vexila\ia din Legio I Itolica 40. Este destul de greu de crezut co m:j!litolliilj caire i~i des.fa~urasera oclivi1Jatea 110 Du.rosi!orum sau, rna; rOproape, 1'0 Tropaeum Troli,on'i, s-Ia,r f,; !retros dupe tenmli'narera serv'i ­dului mi:l;itar tocma1j 1.0 Nov;'iodunum, Of1icit de raDliactiva air ti fast aceasta localitalte din ma; mu:Jte pun'Cte de vedere-, ·dar co'ne ella, in pnimUlI rind, un impo'kant .centru m'il-itar - bozlo prinoipalCi: pentru C/assis Flavia Mae~ sica 41, Ma'i degmba se poate adm;ite ca s\,ab-ilhrea vetecan·i.lor din Legio XI Claudia 10 Noviod'U'n'lrm este 0 urmme a perzentei calm nordul Dobrogei a deta~'omentelor unita1H. de un-de eei las'ati 1'0 votra s-au iputut a~eZla in localitalile cele mai prospere din apropiere.

Prezen\a legiunilor moesice in parlile litoralulu:i de vest 01 Marii Negre este dovedita aHt pnin material tegular. cit ~i prin citeva inscriptii ale uno'r mi'],ito,ri in actiVlitate. Poate co nu este vrobo de 0 permane-nta ~i in oriee coz nu in tot Hmpu! ListorHei Prindpatul.u,i oceasta zona a fost prevazuto cu un'jt,oti imii'l'itore sau detJa~olmente st,abile, da,r Q.ro~ele grece~ti de pe 'co'a.stele vest-pontice se aHau ·in aten\i'a .Iegiunilo'r de pe granita, cOlie puteau 'jrnt,erven'i "in aQZ de nevaie, cu rpriJIejul unOT otocu·ni din of oro provi'ncie'i, oore tinteou tocmoli 'O.o6St'8 Icentl"e urbane, sou pentflu inal'ta ~ rea constructiilor cu caraeter defensiv, or1 pentru intretinerea ~i repara~ rea drumurilor 42.

Legio V Macedonica este atestrata in zona Iitol1olul,ui p,ri;n matsrial tegular cu ~tampila unita\ii descoperit 10 Histrlia 43 si 10 Callat;s 44, si prin citevrO ,insorilpti1i tomibane. Din aceste dooumente e'pliglr.a~ioe rezuha, in primu! Irin'd, 'ca 10 T'om'i-s ex,ista '0 statio Ide beneflciarii cansu/oris detra~'ovi din Legio V Macedonica, cum sint 1', Valerius Pacatus 45 si M. Sufena

38 D. Tudor, SC$ la~L Istorlie, 4, 1953, 1-2. p. 470. 39 Emili'a Do'rutiu~Boila . op. cit., p. 59 !?i nota 37. 40 0 inscnipti'e votiva ,if atesta in 'ace'a,sta ,Iooal·it<lte pe soldatul Romanus din Legio

!taliea (Gh. $tefon, Dada, 9-10, 1941-1944, p. 473-474) . Alt ex voto. ca.tre Hercules Invictus Omnipotens, proven it, se Ipme. tot din Noviodunum, a fost" ridica! de un optio din ,acee'a~ i un,irote, C. fulius Fabius (D. TudOir. MCA, 2, 1956, p. 604-606, nr. 100). Cf. ~i Emilia Do'rutiu~BoHa, op. cit., p. 59.

41 V. PalVon, op. dt., p. 506-508; R Vulpe, Histoire ancienne de 10 Dobroudja, Bucare:st, 1938, p. 164, I. Borneo, MCA, 4, 1957, p. 165-167 ~i 5. 1959, p. 470.

42 P,ent:ru p~ohlemele rr idicate de aparorea IibrrO,lulu; vest-'pontic, v. AI. Suceveanu, La defense du littoral de 10 Dobroudia a I'epoque romaine (fer_lIIe siecles de n.e.), RRH, 13, 1974,2, p. 217 ii u.rm.

43 Mul!umesc prof. D. TU'dOif pentl1u informotio data. 44 Informatia osupra existen tei la Collatis a unei caramizi cu stompila Legiunii a V~o

Mocedonioo 0 detin de la rA . Radulescu. Cf. ~i AI. Suceveonu, op. cit., p. 234 ~i nota 10. 45 CIL III . 7550: D{is} M(anibus}. p{ublius} Valerius Pacatus, mif(es) in Leg{ion!d

V Mac(edonica} . b(eneficiarius} co(n}s(ularis), duplicarius, v[ix(it) ann {is}.,.]. ~

IN LEGATURA CU ZONELE DE ACT/UNE ALE LEG/UN/LOR MOES/CE 185

Titianus 46; ultimul era sigur militar activ, fiind inmormintat de parintii sal 10 virsta de 25 de ani, dupa numai ~apte ani de serviciu in armata. De a insemnatate speda,la este insa 'alt document epignafic tomitan : dedica\ia adresata lui lupiter Optimus Maximus ~i lui Heros de catre Q. Trebeifius Maximus, care ena centuria trecenarius '01 cohortei '0 111-'0 din Legio V Macedanica 47; inchinarea de multumire a fast facuta post reditum, ceea ce presu'Pune co QutOl1u\ ei. impreuna cu centrur'i'a pe oore 0 eomonda. se intorsese dintr-o expedi\ie, ded trebuie sa intelegem ca aceasta subuni­tate ~i-a avut re~edin\a ch'iar in ora~ul vest-pontic a buoata de vreme, poate ci\iva o ni, pentru ca oltfel, cele aratate de i-n.scoip\ie n-or avea nki 0 naime.

Din documenoo\i'a de mai sus rezulta co intregul litoral dabroge'On 01 Pontulu'i Euxin se aHa in zona de supraveghere a Legi'un'i'i a V-'a Mace­donica, cit timp aceasta a fast cantona ta 10 Troesmis. Dupa anul 167, zona litooalu,lui a fost ~i eo impiir1;ita intre celelalte doua legi.un·i ale Moe­siei Inferioare.

Tom'i,s ~i Col/oNs a·u intrat in sfera de acliune a Legiunl;.i a XI-a Claudia. In epigrofia tom'itana elOista doua documente care su,stin aceasta afirma~ie. Chier din ora~ul mlilesian provine 0 inscriptie funerara' pusa pen­tru C€otuJli'OnUil 1'4. Domitiu5 Copetolinus, care a p'ierit ·ok;, de buna seam a in timpul misiunii, in virsta de 32 de ani; 48, 0 alta inscrip,ie funerara, gii'sita insii in lenitariu,1 tomitan, in satul Lazu 49, il pomene~te pe so ldatul din aceea~i unitate, C. Numerius Volens; manumentul a fast pus pentru el ~i pentru C. Damitius, de'spre care nu ~tim cine va Ii fast. de catre L. Sextilius Fuscus, centurion din Cohors I Thracum , in calitate de moste­nitor. Documentul imi pare linteresant ~i pentru fapt'ui co orata ~egatulrile care moi elOislau intre militanii deto~a\i din Legia XI Claudia intr-o zona' de ocviune mo,i indepartata , cum era lit,oralul vest-pontic, ~i tabaro U'ni­tati,i aflata 1'0 DUirostorum. Cohors I Thracum Sydaca 50 e"a 'cantanata in vl1emoo Jiui MOII'lc,u,s AureI1iu,s, ipTobabil ~i moi t-iniiu, 10 TransmolrisoQ, unde s-,a desoopenit a ,insorilpjie votiva pu,sa de unitate 51, deoi in 'apropiere de Du"os'orum. Legatu,rile dintre soldatul de la Tamis ~i m o~ten'iton.tl sau

" D. Tudor, MeA, 2, 1956, p. 581, nr. 49: M{arco} Su/ena{e}, M{ard} /{ilia} Pa­I(atina) (tribu), Titiano, mil{iti) Leg(ionis) V Mac(edonicae), b(eneficiario) co(n}s(ula­ris); ViK(it) anlnis) xxv, mil(itavit) an(nis) VII. Parentes f(ilio} p(ientissimo) f(ece­runt}. H{ic} s(itus} erst} .

47 Cll, III, 7534! I(ovi} O(ptimo) M(oximo), Heroi. Q(uintus} Trebel/ius, Q(uinti) f(iJius), (F]ab(io) (tribu), Maximus, (notus) Roma, (centuria) Leg(ionis) V Mac(edoni­cae}, trecenorius coh(orUs) 1/1, pfost) r(editum) vfotum) s(o/vit),

48 Cll, II, 771 ! DOs) M(anibus}, M(arco} Domitio Cepeta/ino . (centurio) Leg(ionis) XI C/{audioe) p(iae} l(idelis}, domo Capetoliade (sic) ; vixit annis XXXII; factus (centuria) vixit me{nsibus ... ].

49 p, Nicorescu, SCMI, 9, 1916, p. 73. 5() {n rinsc-riptia tomitono nu opore epitetul Syriaca, dar despre oceosto unitate este

yorba, eo fadnd p'orte din ormota Moes'iei Inferioore inca din vr.emeo lui AntonimJs P·ius, daca nu chi'or ·dinainte, dupe oum 0 or-ota diploma de 10 Srestovene, emisa in timpul 'ocestui imparot (I. Venedi kov, Izvestija-V.arna, 9, 1953, p. 61-68),

51 V. Christescu, Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 451.

186 ANDREI ARiCESCU

se putusera srabili a~a dar, dnd primul se ma'i afla inca in !abara prionei­pala a Leg'iun'ii a XI-,a Claudia, ,inairnte de a f.j fast deba~at cu v,r'eo ,misi ­une ,10 Tami,s, "nde ~i-a ga'sit sf.ir~ituL inca un argument in favoarea pore ­("ii 'co ora~ul Tom'is a lintr.at ·in 'na,za de acti:une a legiUlflli-i de II{] Durostorum il constitu,ie ~i numa'lIl destul de mare de veterani a, unitovii intilni\i ",idi, cum sint : Cocceius Hortensius 52, Aurelius Sabinus 53, Aurelius Claudius 54,

Aurelius .. .tianus 55.

De lio Gallotis, de ~u~nde avem pine aoum, in genera,1, ext'rem de pu\'ine marturilj epigra~jce privitoiore ~a 'armata, f,ie mac~r ~i di'ntJre cele ca,re sa -ominteosca ve~erani ret'na ,~i j,n colen1ia megoifj1ono . pro,vine dC{]lr 0 cora­mido eu ~tampj.J'a Legiunii a XI -'a Ga'udria , ca're este, deooamdato, singura probe rca ~i lo'i'oj Ise lintindea, c~1 pu~iln du'pa ,aln u'l 167, zona de S~Uiprave­ghere a 'un'itoli'i de 10 Durosto rum.

/.n oe p'i ve~te Hisbnia, situalia apare ,po ate ce¥a mai greu de explicat, dar documenba~ia existenta im'i pare suHcie~ta penku a ipropune 0 ipoteza plautibLICi despre fonmatiun!ile mi'litare ,in U CCIl110r zona ,de oqi.une ,intra acest ora~ impreuna cu ter.ite.riul sau, dupa plecarea Leg iun'ii :a V-a M·ace­denic-a in Dacio. D.in ep:ig:raf,ia histrioina eunoa'~tem un singur militar activ, despre oare se ~tie di;n ee unit:ate faceo parte, anume 'un beneficiarius consularis, Aelius Victor, din Legio I, Italica 56 ; a trait 48 de ",ni ~ i (] slu· jit in armata 18 ani, menumentul funeror fj'indu-i pus de f.ratele sou care era decul1ien in municipiul Duro;storuim. P·utem conch ide deci ea 10 Hristria eroO 0 statio de beneficiarii consularis deta~,avi din vexilalia de l<l Tr,oesmis a Leg·iunii I Ita,lica, adica din farmavi,unea oare preluase ·sa '~dn'i1e Leg-iu ­ni·i a V-a Macedonica in n:>rdul ~i vest'ul D.obroge'i 57. Da'r su p.ravegherea militaro-'ad.min'istmtivo efectiva 00 fost incredinlato altei un,itali, aceasta fiin d Classis Flavia Moesiea de loa Nov,io'dun'um, dupa c um ,rewlta din documentel·e epignaHce oare -atesto lin,terven~jla co.manda,ntu,lui flotei duna­rene diln an'ili 198- 200, Vindius Verianus, 'Pentru oOplana,rea I ilig,iuI,u,i de hotorn icie dintre vieani Buteridavenses ~i Messia (sou Cessio) Pudentilla 58.

Aceosta sHuatie nu icred co trebuie Isa ,surprindo, deo'olrece, rpe Ide 0 parte, fOl\ele dero~amentului din Legio I Italiea de 1'0 Tmesmi,s era u mult mai miDi decit ale 'Iegiunii care ruse·s·e antenior oantonata 0001"0, 4,or pe de alta parte, bozo navalo de 10 Noviodunum s-a aflat intotdeauna in terito­riul milit"''' '01 'Uon-ital;'; de '1'0 liroesmoi,s, ~ie ca e yorba de Legio V Macedo­nica, ina,inte de an'ul 167, fie de ve,.;i,laVi,a din Legio I Italica, dUipa aceasta data 59, ,daci 'ind:irect, ch'im daco se aHa in atentia nemijloc'ita ·a {Iotei

" A. Rijdulesou, SClV, 14, '1963, 1, p, 97, n r. 15. 53 GIL, III, 7 554. S4 II. I. Russu, Studii o1as'ice, 8, 1966, p. 223. 55 CIL, III, 7558. 56 V. Porvon, Histria IV, ARMSI, s. 2, t. 38, 1915-1916, p. 669, nr. 45. 57 Alti beneficiorii consu/oris cunoscu~i 10 Histrio nu au indicatO unitatea din care

proveneau' (Y. Po IV·On, op. cit., p. 596, m. 20: lidem, Dodo, 2, 1925, p. 218, m. 21). 58 ClL II I, 14 447: V. POIVo'n, op. cit., p. 633, nr. 30; I. I. R,us·su, Un litigiu de

hotornicie in Scythia Minor, SCN, 6, 1955, 1- 2, p. 75-86. 59 Cf. Emilio Doru1iu-Boila, op. cit.

/N LEGATURA CU ZONELE DE ACTIUNE ALE LEG/UN/LOR MOESICE 187

moeSiee, oope ,avea in gpija ~i paw, maoa.r ,parti{]l, a litoPOlului de nord ~i de vest ail Pontulu'i Euxin 60, Hi,slmio ,intra tot in zona de in,f,luen\e 'a Legiunii I ItaHea, din care erau deta~a\i aici beneficiarii consu/aris.

In'ainte de a ineheio disou~ila ppivitoare la Hi:stri,a ~i 10 10eu,1 ei in organiz;o'rea 10nelor de a-c~iune lo'le IlegiuniioT moesice" vreau sa mai amintesc un monument epig Jiofk fune.rlO'r oore, de,~i este pus de un mili­tar activ, un strator consularis din Legio XI Claudia, Ulpius Felix 61, nu educe njei 0 ~tire in ,Iegatura cu subiectul aare n.e interes'eoza, deo'Orece subofi\erul venise la Histria de la Durosto rum sau dintr-un centru unde se afl'au deta~'a\i miJ.itapi ai un'ita\ii, pentru a - ~i indepli'ni obiliga\i'i'le cu.venHe fala de parinlii deeeda~i 62, post obitum eorum. Am f<'i<cu,t oeeasta preci ­Zaire, pentru ca, 10 prima vedere, om iputea fi ,tentali, pe baza ocestei inscrip\ili, sa a\pib'U'ilm ~i Histria zonei ,de a~iune 0 Le'giun'i'i a XI-'a Clau ­dia, oare, in realitate, nu se intindea pe ·Iitoral spre nord dedt pina la Tomis incl us:iv.

* Diln p.rez·e'nrarea documenta~iei ~i din discu~i lile purt'ote in pagin'j,le

de mO'i sus, se pot formula citeva conciuzlii privitoare 10 zonele de acvi'une ale legiunilor Moe,i,ei Infepioare 'Pe tepite,riul Dobroge'i in ,seoolele II-III.

In perioada cupni nsa intre an,ili 107-1 67, cit timp a l ost eantonata 10 Troesmis Leg io V Macedonica, ceo mai mme parte a teritoniull,",i dobrogean se 0110 sub eontrolu l ·acestei unitali, cu excep\ia ool\ului de sud-vest, ,un'de se intindea raze de ,aeliune a Legiunii 0 XI-a Claudia de 10 Du:rostopu:m. Pe gr{Jni\a dunareana, l imito dintre te-ritopiile celor doua legiuni 'se ofba intre Socidava ~i Sucidava ; in interiorul (egiu'nili, pe ceo moi mare po!rte a drumului strategic MorC'hanopolis - Tlliopaeun TII'1o i'oni - Ulmetu'm -Libido - Noviodunum, aqiona tot Legio V Maeedonica ~i nu-maii in sudul Dobrogei, ,i'n zona Tropaeu m Troian'i, i~i desla~u"a activitatea Legio ,XI Claudia; .intreg :litomlul dobrogean all Pontului Euxin se alia in atenvia legiunii de ,Ia Troesmis 63.

Dupa pleoarea' Legiunii a V-Ia Macedon'ioa in Dada, in anul 167, sardnile pe care Ie ovusese aceosta ·un1itate au fost impo;rVte intre Legio XI Claudia de la Durostmum ~i 0 vexil"~ie din Legio I Italica de ta Novae, velO;.t{]tie plasata in nord -vest ul Dobpogei, ou cen'trul ,1'0 Troesmi,s. Pe limes'Ul da'n'ubion, limita ,dintre eele doua for.ma)iluni mHita.re s-a mutot la nord de Capidava ; pe d:rulmul 'stnategie din ,nterior, .am de ac)iune a

60 Pentru toate 'P'roblemele Irefer-itoare 10 rrolul pe care 1"'0 'Ovut Cfossis Flavia Moe­sica in apororeo litorolului ~i in odminj'strarea .terito'riului hjst~j(]n, v. AI. Suce'leanu. Din nou despre elL 14447. P.euce, 2, 1971, p. 155 ~i urm.

'1 V. Parvan, op. cit., p. 665-666. 62 Total. M. Vettius Felix, fusese ~i el milito r, decurion intr·o 'unitate de cavGlerie. 63 Dooumenta~ia privitoore 10 Gcllotis este prea redusa deooamdato ca sa 'Poota

fi afirmata oategoric oportenen~o ora~u'r u i '10 zon-o de supr-aveghere 0 Leg-iun"ii a V-<Q Macedonica, Q~a co lin"duderea partii de sud "0 ditorolulul dobrogeon in aceost6 zona are un caracter lpotetic.

188 ANDREI ARICESCU

leg'i,unj,j de 10 Durostorum s-a extins pma In nordul p,rovi,nciei, C'upri,nzind ~i L'ibida (Slava Rus6) ; partea de sud a litera lulu i vest-pontic, cupri nzind ona ~ele Tomis ~i Cailati s, a lintra t in z:ona de su,pl1oveghere a Legiunij a XI-a C!aud'ia,i'ar partea de nord, unde se alia ~i Histri,a , a revenit Legi.unii I Ita li ca, 'Oceasta manifestindu-~i a utoril<Jtea direct6 prin bene­f iciarii consularis deta~aii 10 Hist ri a, .polul de supraveghere nemijlocita fiind atribuit flotei moesice de la Noviodun um, centru care se 011 0 in teritoT·jul rm'ilHoif 'OIl unlit6tii de 110 T roesmis.

Fara ,indokl I6, incheieni,le de mai sus IOU, in parte. un caracter ,ipote ­tic ~i rami·ne co ,ociala cu imbogatirea mote"i",t u:lu,i docu menta r pe oore 0

a~tept6m de I-a Icercetarile ~i desooperirile v,ili1o are, sa se foco ma'i multe preoizari ~i 'sa se ajung6 10 C'onduzi: j rrnai r,igufoase. Pe de alta parte, sint inca destule neclarita\i evidente, co, de pilda , si tua\ia Call atidei, unde existo , de$i foarte redu'se, ,dovez,i ale prezentei tuturor ce'ler 'bre'; legiuni moes.ice 64, De asemene'a, .nu este inca s'oti sfacator explicate apa ­r i~ia 1.0 lropaeum Tl1o'ian'j a ,ocelei vexillatio fo'romatc din mil it·a:ri proveniti din Legio I Itolica Moesico ~ i din Legio V Mocedonico Docica, formatiune militma ,atestata de doua documente epigrafice 65 ; este greu de inleles de ce a fost ·nevoie sa fie (]duso 'O'ioi veX'nat,i'a respectivo in timpul Prilnci ­patulU'i, cind Tlropaeum Tlro1km:i se aHa in atentia nemi j!ociita a Legiunii a XI -'a Claudio , 01 carei cas"u se laf la in ,a,prap·;ere, 1·0 Durostorum ; poate co este cazul sa f,ie acceptata Ijpotezo Isugerota aoum citava vlreme 66, pr.in ca re se propune revizuirea datarii inSCrliptii10r respective, consid erate pina acum 00 apor\ininci sfir~iru"U'i seoQlului al II-lea sou inceputul celui urmator, urmind a fi lotJiibuite unei epod mai tir21ii, adica inceputuri1lor Dom i nat u lui ,

RtSUME

A PROPOS DES ZONES D'ACTION DES LEGIONS MOESIQUES SUR LE TERRITOiRE DE LA DOBROUDJA

Les decouvertes epigraphiques recentes et I'analyse deta iilee des materioux docu­mentaires, litiques et h~gulaiTes, deja connus permetten't certa ines hyptheses concernant 10 'connaissance plus 'ample et plus clai re de I"activite des trois legions de 10 Mesie Inferieure dans Ie territojre de 10 Dobroudja II'Omcine,

Malgre qu'elle a stationne dans cette region seulement 60 ans (entre 107 et 167), grace aux nomhreux documents decouverts jusqu'a :present, 10 plus connue c'est 10

64 Tot de 10 A. R6dulescu om ,info'm10ti,0 co s-a gosit ~i 0 coram'ida cu ~tampila Legiunii I Ital-ica, Prezento acestei unitoti in colonia megariana mi se pare mat greu de explkat.

65 Cll, III. 14433, 14214', 66 Ipotezo a fost sugerota pentru pr.ima doto de N. Gostar; p, Diocon'u ~i-'a

jnsu~it aoeosta parere, prezentind orgumente in favoarea ei intr-o comunioore sustinuta in cadrul filiolei din Constan~a a Societali i de studii clasice.

TN LEGATURA CU ZONELE DE Aq/UNE ALE LEG/UN/LOR MOES/CE 189

Legia V Macedonica. De meme, les informations sur 10 vexillotion de 10 Legia I lto/ico. qui a pris dans Ie Nord-Ouest de 10 Dobroudja une grande partie des taches de 10 Legia V Macedonico. opres Ie depart de celle-ci en Docie, sont ossez edifiontes. Mains: etudiee et connue est I'octivite deroulee en partie sur Ie territoire de 10 Dobroudja par 10 Legia XI Claudio. Comme il est natur-eJ, Ie lfOyon d"Dction de cette unite, oinsl que celui de 10 legion de Novae. sest ograndi apres Ie depart de Troesmis de 10 Legia V Macedonica.

Des moterioux tegulaires de 10 Legie XI Claudia ont ete decouverts dons pau d'end'ro its de 10 Dobroudjo - et dans un se'ul lieu en griande gu.ontite, a Ostrav, pres de DurostO'rum. au s'etendoient les conobes de I'un'ite. Oncannoit cussi June brique frog~ menta ire de Copidovo et une outre de ColloHs. On trouve des inscriptions des militoires octifs de 10 Legio XI Cla udio a Tropoeum Troiani, Tami's, Axiopalis, Libido, Vi-cus V ... Bien que trih reduits, ces materiaux dacumentai'res permettent de mettre en evidence certaines oondUS'ions sur les zones dans lesquelles a octio'nne 10 Legia XI 010udio dons les deux eta pes : Ipendont Ie sejour de 10 Legia V Mocedonica a T:raesmis et opres Ie deport de ce1lle--ci en Dac'ie.

Sur Ie limes danubi'en, en oval de Durostorum, on trouve des preuves de 10 pre~ sence de 10 Legio XI Claudia a Capidava et a Axiopolis. Mais Copidova, Axiopolis et Saddavo (j'a i nate res loco lites du Nard au Sud) ont apportenu jusqu'en 167 au terri­taire militoire de 10 Legia V Mocedanico, oinsi que Ie prouvent les materioux teguloires de Copidava et une .insoription d'un m'ilita'iTe acti f de eette unite recemment deco'Uvert@ a Sacidava. A~nsi done, e'est seu'lement opres I"onnee 167 que 10 zone d'action de jn Legio XI Claudia sJ est elorgie sur 10 frontiere donubienne vers Ie Nord, jusqu'ou-rlel6 de Capidova.

L'interieur de la Dobroudja, traverse par 10 route strategique Morcianopolis -Tropoeum liro'inni - Ulmetum - Libido - Naviadrunum, s'est trouve 'oussi, entre les nnnees 107 et 167, sous 110 surveillance de ,10 loegia V. Mocedon'ico. Seule 10 partie du Sud. dons 10 zone de Tropaeum Troiani, etoit comp'rise dons 10 sphere d''Oction de 10 Legia Xl Claudia, ·oinsi que Ie prouvent les documents epigrophiques decouverts a Adomdisi (10 dedicoce de I'on 157 elevee por M. Stabius C%nus, rtribun de Ie legion, ensuite l"i'Oscrip­tion votive du centurion Annius Saturninus et 10 ste'le funeroire mise pour san pe,re par Ael. Antonius Aeterno/is, signifer dans 10 meme unite). Apres ]'onnee 167, Ie Legio XI Claudio etendit so zone d'oction a I'interieur de 10 Dobroudja vers Ie Nard, au I'on rencontre des militoi'r.es octifs de !'unite, 6 Vjc.us V... (Aelius Ingenius, beneficiarius consularis, mort tou·t au plus au 40 ons) et 6 libido (Valerius Volens, sol dot qui a vecu seulement 22 ons).

L-o presence des legions moesiques dons lies regions du littoral ocoidental de 10 Mer Naire est prouvee autant pOT les moterioux tegulaires. que par quelques ,insoriptions. Lo Legio V Mocedonioa est attestee 0 Histrio et a Oollotis par des briques estompillees, tondis qu'a Tami, par .trois i nsc l1i ptions, dont deux prouvent qu'·iI s'y trouvait une statio de ['unite (deux beneficiarii consufaris en 'activ,ite: P. Valerius Poco/us et M. Sufena Tit janus) et Ie troisi eme montre qu'lici fu t contonnee a un mament donne une centuire de 10 ·Iegion de Trroesmis, commandee par Ie centurion Q. Trebellius Maximus Qui eleve, post reditum, une dedicoce a lupifer Optimus Ma ximus et Heros. Apres Ie depart de 10 Legio V Macedanica en Dooie, 10 partie sU'd du littoral, comp'Tenant Collotis et Temi , entr~ dons 10 zone surve illee par [a Legia XI Claudia, oinsi que [e prouvent une brique de Callati s et quelques documents de l'ep'ig~ophie tomitai'ne (10 stele funeroiTe du centurion M. Domitius Capeto/in us, mort 6 32 ons, et celie du soldat C. Numeriu s Volens)

Histrio et 10 partie nord du littaral ouest-'pantique sont restees dons 1'0 lone t1'influe'nce de I'uniie de T.ro esmis (un beneficiarius cansu/aris, Ae/ius Victor, de 10 Legia J Ita/ica), mais 10 su rveillan ce directe etait confil~e a 10 Hotte dan'ubienne de NoviodulOum, looolite qui se ,trouvoit dans Ie te'nritaire de 10 Legio V Macedonica j usqu'a l"o,n 167, et opres, dans celui de 10 vexillotion de la Legio I Italica. le fait que Classis Flavia Maesica exeT/;oit son (]utonite sur Ie .territaire histrien est pfO"uve par ['intervention du prefet Vin­dius Verianus dons Ie litige de demarcation entre vicani Buteridovenses et Messia (au Cessio) Pudentillo.

6n conclusion, entre 'Ies 'onnees 107 et 167, 10 plus grande pantie du tenr,irtoirre de 10 Dabraudjo se trouvoit saus Ie cantr61e de fa Legia V Mocedonico, a I'exception du cai"n sud -ouest, au s'etendait Ie rayan d'oction de ,10 Legia XI Claudia; sur Ie limes

190 ANDREI ARICESCU

donubie-n, 10 'limite des terl"itoi.res des 'deux leg.ions se trouvait entre Sucidava et Saci­dava. Apres Ie dep'CIrt de I/O Legio V Mocedonica en Dade, 'Ies taches de celle-ci ont ete dilstnibuee's entre 10 Legio XI Claudia let une vex-illotion de '[0 Legio I fralica, ceUe­derniere etont plocee dans Ie Nord -Ouest de 10 region. 5ur Ie limes danubien, 10 I,imite entre les deux formations mllitaires se trouva it au Nord de Copidava ; (] "interieur de 10 province, 'Ie rtoyon d'cction de 110 Legio XI Claudia s'est beaucoup etendu vers 'I'e Nord; sur ,Ie II ittor'o I, 110 pmtie sud, avec Tomi 'et CaHotis entro dans ,"attention de 10 Legio XI Claudia, landis que 10 'portie nord, a l'Oquell e oppartena.it Histria, resta dans 10 zone de surveillance de I"unite de Troesmi·s, qui manifestoit ·son outorite di~ectement, par des beneficiarii consularis, 'ou par ·\',intenmeciil(]i;re de 10 flotte de Noviodunum.