DIMITRIE BOLINTINEANU

LEGENDE ISTORICE

Ediluro ASTRO

De rdniti se-amestec fard de-ncetare.

Armele strlinq piepturile lorNu mai pot se-opreascd al furiei zbor.

Astfel cdnd un fluviu se turbur5, cregte,

Stavilele-i slabe repede zdrobegte,

Ungurii se pleacd, se consol amar,

Blestemind cu iacrimi domnul lor maghiar.

Batori prin fugd iqi croieqte cale.

Zece mii de unguri zac pe lata vale .

CUPRINS

155

is6 157

Editor: George Huzum

Descrierea CIP a Biblotecii Nalionale a RominieiBOLINTINEA}{U, DIMITRIE

Legende istorice / Dimitrie Bolintineanu - Bucuresti: Astro'

20t2lsBN 978-606-8148-27-4

821. r35.1-l94(498)(0:82-1)

Editura ASTROStr. Iacob Negruzzi, nr. 37A'Sector I, BucuregtiTel./Fax: 021 223 04 51

Comenzi la:lvww.cartea-mea.rowww.cartescolara.rowrvw.d epozitde-carti'ro

MUMALUI $TEFAN CELMARE

IPe o stdncd neagr6, intr-un vechi castel,

Unde curge-n vale un rAu mititel,

Pldnge qi suspin6 tanaxa domnild,

Dulce gi suave ca o garofitd;

Cdci ln b[t6lie sotul ei dorit

A plecat cu oastea $i n-a lrnai venit.

Ochii sdi albagtri ard in.lacrimele

Cum lucesc in roud doui viorele;

Buclele-i de aur cad Pe albu-i sin,

Rozele gi crinii pe fald-i se-ngdn.

Insi doamna soacrd l6ngd ea vegbeazd

$i cu dulci cuvinte o \mbdrbdteaz6'-

ilUn orologiu sund noaptea jumdtate.

La castel in poartd oare Pine bate?

- ,,Eu sunt, bund maicd, fiul tlu dorit;

Eu, gi de la oaste ma intorc rf,nit'

Soarta noastrA fuse crudd astd dat6:

Mica mea ogtire fuge sfbrdmatl'

Dar deschideli poarta... Turcii md -nconj or...

VAnhrl sufld rece... Rdnile m6 dor!"

Tdndra domniti la fereastri sare.

- ,,Ce faci tu, copila?" zice doamna mare.

Apoi ea la Poarte atunci a ie$il

$i-n tdcerea noplii astfel i-a vorbit:

- ,,Ce qpui, tu, strdine? $tefan e departe;

Brapl sdu prin taberi mii de morli impafte'

Eu sunt a sa mum6; el e fiul meu;

De egi tu acela, nu-1i sunt mumd eu!

insd daci cerul, wdnd si-ngreuieze

Anii vielei mele 9i si rnl-ntristeze,

Nobilul t[u suflet astfel l-a schimbat;

DacA tu e$ti $tefan cu adevdrat,

Apoi tu aicea faxa bkui{aNu poli ca sd intri cu a mea voin15'

Du-te la ogtire! Pentru lard mori!

$i4i va f mormdntu-ncoronat cu flod!"

il$tefan se intoarce 9i din cornu-i sun6;

Oastea lui zdrobitd de prin vdi adun6'

Lupta iar incepe... Duqmanii zdrobili

Cad ca nigte spice, de securi lovi1i'

MUMALUIMI}IAI

Ldngi Olt la mlnestire

Vine un osta$ din Plai

$i intreabd cu grdbire:

,,Unde-i muma lui Mihai?"Teodora se inchind;

Roagd pentru fiul sdu.

- ,,Maicd schimnicd, suspini,

Nu mai este fiul tiiu!

Ce nu au putut rdpune

Patruzeci de lupte mari,

Au rIpus, vai!, iti voi spune,

Doud sdbii de tdlhari!"

-,,Sub a morlii grea lovire,

El, cdzdnd" s-a apdrat?"

- ,,Prins in lance cu mdrire,

Scump el viaJa lui a dat."

- ,,Adevdr tu spui... El este

Fiul meu cel prea iubit...

Dar poli tu a-mi face veste

Pe romdni de i-a unit?"

- ,,N-a putut el sd-i uneascd,

Singuri nefiind uni1i.

Toli voiesc ca sd domneascd

$i-agteptdnd, toii simt robili!"

- ,,$tirea ta e tristl foarte,

Nu cd fiu-meu a murit,

Dar cd chiar prin a lui moarte.

Pe romAni n-a dezrobit."

Astfel zice doamna mare

gi-n chilie s-a inchis,

Pane ce de intristare

Ochii-n lacrimi s-au inchis

APRODULPURICE

Se-aprinsese-n luptd Hroit cel tiran'

Cdnd se-abate calul marelui $tefan,

Purice-i oferd calul sdu indati'

Domnul nu ajunge scara rddicati'

-,,Doamnel Movi1i16 ml voi face eu'

Ca s6 poli sd-ncaleci dupl gdtul meu!"

Zice gi se pleacd. $tefan, fird munc6'

Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncd'

- ,,Purice, s6race! De voi cdgtiga,

in movild-nalti eu te voi schimba'

Omul este mare, nu Prin al sAu nume'

Nagtere, avere, ci Prin faPte bune;

Faptele sunt nobili, nu Jirdna sa,

Ce deopotrivd viermii-o vor mdnca'

$i acum, Movild' hai a ne luPta!

Cdci urmagii noqtri nu ne-or sem[nal

Mulli rom6ni chiar astdzi la straini alearga

$i prin ei a$teapti Fra ca sd mearg6'

$i cum wei ca vialala ei a afla,

Cdnd tu nu o afli in inima ta!

Cel snlin nu-1i face niciodatd bine

Ftrrd sd cagtige drepturi peste tine.

Nu zic c-o si piard neamul romAnesc;

Dar sunt timpi in care popolii sidbesc;

Cum sunt ani in care pomul ce rode$te,

Nu dd nici o roadd, degi infloregte.

Popolii se pleaci cdnd mai-marii lorin descurajare cu inima mor!...

Cdnd sunt robi ei in9igi l-a lor slEbiciune,

Cum vor face liber un popor in lume?

Popolul acela este ca sfar$it,

Este cel din urmd: e la robi robit.

Cdci intotdeauna un popor se face

Mare ori nemetnic, celor mari cum place.

$i sa qtii, aproade, c[ vor trece ani

Pdn[ s[ mai vie Dragoqi 9i $tefani!"Zice, pleacd, invinge. Hroit se umill.Purice aprodul s-a ficut Movil6.

DOAMNALUINEAGU

Neagoe cel Mare in al siu palat

Ce domnegte pe-Argeg zice intristat:

- ,,Mdndstirea noastr[ nu e sdvArgitii

$i a mea avere este isPrdvitdl

Dragi ostaqi, ce ziceli, nu ar fi pdcat

Ca s6 inceteze lucrul minunat?"

- ,,Biruri noi pe lartr pot ca str se puie!"

Au rdspuns ostaqii ca sd il mdngdie'

Zic 9i ei decide biruri Pe romdni

De la cei mai tineri pdn' la cei bdtrdni'

Doamna intrS-n sal6i Graliile sclave

impietesc cu roze zilele-i suave'

Ochii uzi de roul spre plmdnt se-nclin;

Rumenind la fald ea vorbeqte lin:

- ,,Voi vreli biruri noui! Neagoe, te temel

Mdine toatd lara o sA te blesteme'

Ast6 mAnAstire ce a€t iube$ti'

Printre fum de lacrimi poate s-o priveqti!

Iata diamanturi! Vindele qi-urmeazl

Nobila lucrare ce te inimeazd'

C6ci aceste scule nu le Pot Purta

Cdnd femei pe fap lacrimi vor pistra'"

Zice 9i arat[ un Paner de aur

Unde inchisese gingaqul tezaur'

Ea il tl6. $i fala ca un frag cocdnd,

Rumen6 surdde, drdgdlaq 9i bl6nd'

Un batran se scoald gi-astfel le vorbeqte:

- ,,Inima strdbund incd vieluiegte'

Jara care na$te astfel de femei,

Meriti gi viala qi mirirea ei.

Cnci se gtili cu tolii cA un neam se face

Mare sau se perde cum femeii Place.

$i acum voi zice: Doamnel Pot s[ mor,

Clci vdzurl ochii-mi mdntuirea lor!"

CLEJANII

Cinci columni de flIciri coperite-n fum,

Din cinci pd4i de lume peste Fri detun.

Turcii gi tdtarii cad amar pe lara

Ca rurbate rduri dupd ploi de vard.

Sunetele de-arme, ffopote de cai,

Urniri de care trec injos pe Plai.

StrigAte de fald, pldngeri de durere,

De la cel ce-nvinge, de la cel ce piere,

Peste fata tlrii repede cobor;

Dintr-un munte intr-altu, legind gi mor.

Unde calcd turcii tot se-atriste foarte,

Totul ia coloarea de mormdnt, de moarte.

Pe barbali in1eap6... Junele fecioare

Cu-anii lor cei fragezi pierd a lor onoare.

Mumele cu corpul coper pruncii lor

$i-n aceastd lupti cu durere mor.

Radu cheamd capii gi-astfel le vorbegte:

- ,,Mehmet-bei cu-o$tire laxa ne robegte,

Dar cdt al meu s6nge nu va Putrezi,

Fruntea-mi in sclavie nu voi umili.

Lanlu-ncinge corpul cind inima cade,

Cdnd nu mai rogeste ca sA se degrade!

Cel ce poartl jugul e de lanluri demn;

Al oric[rei crime lanlul e un semn.

Dar a noastr[ lard Pe viitorime

N-are sd rogeascd de-a noastrd ruqine'

Cel ce geme-n lanluri, martur Dumnezzu!

Nu-i din fiii 16rii, nu-i din neamul meu!"

Cdpitanii jur6 cu solemnitate

Viala lor si deie pentru libertate.

Cetele romane se re-mbdrbdtesc,

Cu-arme 9i tlrie pe strAini trasnesc.

Sdngele se varsd... Cu-orice loviturtr

Nagte-un val de sdnge ce pe sdnge cur6,

Albele turbane Pic6, se desfac,..

Pe pdmAnt, in rinduri, musulmanii zac'

Sunetul tromPetei nu le dd migcare:

Caii fbri frAne-i calci sub picioare;

Cdli se pun sI fugi nu scap de mormdnt'

Fug ca nori de ploaie fulgerali de vint,

Strllucitul soare scuturA de ceata

Pletele-i lungi de-aur, luminoasa-i fa1d,

Cum fldcdul tdnir scuturd utor

P6ru1 lui cel galben 9i rdur6tor.

CUPA LUI $TEFAN

intr-o mlndstire din trecut ramasd,

in domneasca sal[ se intinde masd.

Misail prezid[ dst banchet voios

$i in timpul mesei zice dureros:

- ,,$tefan dupd moarte 16sd mogtenire

Arcul siu qi cupa l-astd mdndstire.

Cu Cantimiregtii legii au venit

$i prdd6nd locagul, arcul au r6Pit;

insd nu rdpir[ cupa minunatd!

Ea triiegte incd, de mirare!... IatIl"El aratd cupa... Toli s-au minunat.

Ea era sdpate dintr-un matostat.

Servii varsi -ntr-insa dulce tdmdioasd'

Fiecine-nchind pentru o frumoasd.

Cdnd la cel din urmb rdndul a venit,

Misail ia cupa gi-astfel a vorbit:

- ,,Unde este timpul cel de vitejie?

Timpul de mari fapte?... Vai! N-o sd rnai vie?

A cdzut Moldova, cdci orice romAni

Se roqesc la gdndul a mai fi stdPAni.

10 11