LEGENDANORM- ORAN BUCURE$111-NOUI
J
I
Discursul D-Iui Profesor
Nicolae Basilescu la Mar ea
Intrunire din Bucuregii-Noui
din 3 Februarie 1935
Programul meu edilitar pentrucomuna Grivita-Bucurestii-Noui
1935
.==.2(.
ti
4
t
www.dacoromanica.ro
LEGENDA
NOULUI 011,11$111 BUCURE$T11-NOUI
Discursu ID -Iui Profesor NicOlae Basilescu
la Marea intrunire din Bucurestii-Nouidin 3 Februarie 1935'
Programul meu edilitarpentru comuna
Grivita -Bucur estii -Noui
BITOTIRETI
Tipografia Carmen Sylva', Strada Campinean-a No. 181 9 3 5
,
;-www.dacoromanica.ro
N1COLAE BASILESOUProfesor
La Facultatea de Drept din ,Bucuresti?eful P. N. L. din Bucure011-Novi
,4
www.dacoromanica.ro
031.10 T
-ar tjAurn,A n= tIn ziva de 27 lanuari6tt.coniaibheorghe Barbulescu,
bombardat de Al. Matak 'Presedurre al comisiei interimaredin Bucurestii-Noui, a convocat o intrunire publics la Bucu-Te*tii-Noui.
La aceasta intrunire au sosit : Al. Matak, Vasile Dumi-trescu-Militari, Constantin Anghelache, fost primar de tristamemorie in Bucurestii-Noui etc. insotiti de mai multe ca-mioane, incarcate cu batausii din comuna Militari si cu ma-turatorii Primariei de Verde, precum si cu fel de fel destransura a mahalalelor din Bucuresti, care nu au niciin clin nici in maneca cu Bucurestii-Noui.
Din Bucurestii-Noui nu au participat de cat 20-30 debatausi, iiitretinuti de popa Barbulescu cu banii Primarieinoastre si care formeaza zi si noapte, garda lui decorp, pentru ca-i este frica popei sa nu fie sfasiat defuria populatiunei, revoltata de faptele lui.
De alt-fel cititorul lesne se va convinge de valoarea a-cestei intruniri, cand va cunoaste numele si borborosirileacestor mercenari.
Publicul impartial va intelege usor cuvintele pe care eule-am rostit la marea intrunire ce noi, cetatenii, fara sgarda,si fara jug, am tinut in ziva de 3 Februarie a. c. in lo-calul Clubului Organizatiei noastre national-liberate, dinBucurestii-Noui.
Opinia public& scum bine informata, va putea sa judececu impartialitate
Verdictul ei va fi recompensa noastra, el va fi umbra-batarea noastra de a persevere in lupta de emancipare, nunumai a comunei noastre, dar a tutulor comunelor sub-ur-bane din Municipiul Bucuresticare lancezesc, care inabusesub dictatura Primarului Central si mai ales a coalitilorlui a Primarilor de Sectoare.
Acestia sugruma on ce progres, on ce nazuinta de re-forma, de prosperitate in aceste centruri noui, care au ne-voe de libertate si de actiune.
In loc de sprijin si ajutor, aceste eomune suburbane nugasesc la Primaria centrata si la Primariile Sectoarelor eide cat ura, pizma si reutate.
In fruntea lor, ei trimit pleava cluburilor for batjoco-rand, calcand in picioare cele mai legitime ale for nazuinte.
Dar atat merge tivga la apa : momentul spargerei ei asosit, o vom sparge cu pumnul nostru de fer.
Suntem hotarati sa scuturam jugul apasator al PrimarieiCentrale ale Primariilor de Sectoare sa fim autonomi :'I vom scutura si vom fi autonomi : liberi si indepen-denti, stapani pe capul si pe soarta noastra.
N. Basilescu
.
..
.
.
si
..
-
www.dacoromanica.ro
lubiti Concetateni,CUVANT INAINTE
Lupta este deschisa, dusmanii stau in fata noastra._Va declar cu sinceritate ca sunt incantat, sunt foarte-
multumit ca ei au desfasurat drapelul for si ne- auprovocat.
Aceasta dovedeste ca pretul este de mare valoare,13ucurestii-Noui sunt o prada bogatacare merits, mobili-zarea atator trupe, din Verde, din Putul lui Craciun, dinMilitari, etc., aduse on camioanele Prima." riei de Verdesi cu autobuse platite de Primaria noastra.
Asi fi fost, din contra, desolatcum am fost 30 de aniA. ma vad singur in 'rnijlocul unui camp pustiuamicisi fara inamici.
Prefer lupta, tacerei,prefer zanganitul armelor, sunetuluiclopotelor cimitirului.
La lupta tiar !In fruntea acestor batalioane insetate de rachiu si de
tuica. sta °Mare, pa butoiul cu otrava, popa Gh. Barbu-lescu,cu barba ca de tar, cu ochii injectati de sange,si de rachiu, ca o fiara salbatica si cu pumnii inclestati,gata a se napusti asupra noastra : invataturile sfinteiEvanghelii, el le-a lasat in carciumile si in tavernele undeel face orgiile lui cu tovara.sii lui.
Aceace este curios este ca. timp de 7 aninu mai putinatat cat am tolerat acest diavol in biserica mea, eu
eram, pentru el, un om cinstit, un om bun, un mare siadevarat binefacator al comunei mele : va aduceti cu totiiaminte osanalele ce acest popa ipocrit aducea din chiarsfantul altar al frumoasei mele biserici, in care el pe furlss'a strecurat.
Astazi, el versa foc si para, in contra mea,Din gura din care eseau eri laudele lui scarboase, azi de-
borda beide lui veninoase.Am dispretuit eri josnicile lui temeneli, precum dis-
pretuesc azi insultele lui : ele nu ma ating, nu ma pot.atinge,eu stau prea sus, fata de el.
El nu este cel dantai,si nici desigur nu va fi cel din
ca
farm
'mi
°
www.dacoromanica.ro
7
urma,care O. se incumete sa se lupte cu mine : eu, insa,cu oohii tinta pe idealul meu, pe binele obstesc, al comuneimele-cu ajutorul lui Dumnezeu, in care eu credcu siuceritatejar nu ca acest pops fatarnic, am calcat si am sdrobit subpicioarele male, unul dupa altul, capetele acestor ticalosi.
Legenda Bucurestilor-NouiAscultati, va rog, povestea adevarata Legenda misoa-
toare a Bucurestilor-Noui,pe care multi dintre dvs. nu ocunosc, nici macar nu o banuese.
Impins de dorul, de ravna mea de Profesor de Economiepolitica, la cea dintai Universitate din tara noastra, de azidi pe baze stintifice,pe ideia de cooperatiune, o operasociala si economics dura eternape acest pamant,
- am conceput, in anul 1898, ideia de a fonda un oras modelpe mosia ce cumparasem, cu cinci ani mai inainte, de lamarele Profesor, socrul meu, Aristide Pascal, autorulConstitutiunei noastre din 1866.
Am ridicatprin ingineri specialistiplanul mosiei malesi am parcelat-o in tarlale de cate 9000 m. p. din careputeam insa vinde si loturi mici, chiar de 300 m. p.
Am trasat strade drepte, si largi de 12 m,am des-tinat locuri de piete, de cimitir, loc de Biserica etc,
Pretul de vanzareuniforml'am fixat la un leu m. p.Publicul, increzator in steaua mea si in onoarea mea,
mi'a dat un concurs neasteptat : am vandut in cinci zileincepand dela 1 Februarie 1898 un ;Milan de mefripdtrati a un leu m. p.
Criza teribila, ce a supravenit in 1899-1902, a afectat de-sigur si indrasneata mea incercare : aceasta criza a ucisatatea intreprinderi similaresi a aruncat la pamat atatalume : 50.000 de persoane au fugit din Bucuresti, care aramas pustiu, pests 600 de case au fort vandute de Cre-ditul Urban, intr'un an, sub valoarea chiar, u imprumu-turilor acordate do Credit, falimentele, sinuciderile s'autinut lant
Mare parte dintre acei ce arvuuisera locuri de casa inmosia mea le'au abandonat,in 20 de ani nu am Incasatnici jumatate din valoarea locurilor arvunite :
Din actele de vanzare, incheiate cu cumparatorii meidin prima zi si paua azi, se vede lamurit la :
Art. 4 lit. a : ,Terenurile pe care lem rezervat pentrustrade nu vor putea fi nici o data afectate la alta desti-natie : ele sunt si raman proprietatea mea si numai fobs--sinta for va fi publics, in caz de desafectare ele reintri inproprietatea si posesiunea mea".
fi
www.dacoromanica.ro
8
De ce am Mout eu aceasta clauza ? Pentru a asigura-eternitatea operei mele ; m'am temut ca viitorii edili,politiciani verosi ca cei de azipentru interese politico-sau pentru bacsis ar putea desfiinta stradele a carorfolosinta eu am destinato pe veci publicului,
Tot pentru acelas motiv am stipulat la :Art. 4 lit. c. : ,Terenurile rezervate de mine pentru piete
sunt si raman in proprietatea si in posesiunea mea ex-clusivay : popa Barbulescu credo ca poate desafecta acestepiete pentru a face pe ele bisericalui;el se va isbi depumnul meu ter.
Art. 4 lit. d.: aTerenul rezervat de mine pentru bisericasi gradina ei este si ramane proprietatea mea exclusive..
Art 4 lit. e.: seat pentru terenul destInat pentru cimitir, el va fi vandut de mine in loturi si cu produsulvanzarei voi face o capela la cimitir si alte imbunatatiri,pang. azi au fost ingropati in acest cimitir numai proprie-tari din Bucurestii Noui.
In unele ante, dupe cererea unor cumparatoriputinela numaraceste clauze au fost suprimate,ca neprivindu-idirect,de unde urmeaza ca toate terenurile de strade, piete,.etc., au fost, sunt si au ramas in proprietatea si in pose-siunea mea exclusive de oare ce de ele nu s'a vorbitnimic in aceste acte : eu insa fidel promisiunei mele voimentine intacta destinatiunea data de mine acestor tore-nuri, asa precum mai sus expres si formal am stipulatcele mai multe din actele mele de vanzare : toate acestemasuri de precautiune eu le'am luat pentru a pune la ada-post do ticalosia politicianilor opera mea, si cele ce se-petrec azi dovedesc ca prevederele mele au fost prudentesi pe deplin justificate.
Acei can reclama azi aBunurile Comunale' nu stiu cezic,popa Barbulescu mai putin ca Anghelache si ca cei-l-alti nu au citit actele de fondatiune ale orasului meu.
Din aceste acte nu se poate esiele sunt eternenimeninu le poate schimba.
Desi nu mi-am luat nici o obligatiune nici un anga-jament, precum se vede lamurit din actele de vanzare aleterenurilor, care singure sunt legeiturile juridice dintre mine--$1 locuitorii individual! din oraul meu,§i de si criza su-fla cu urgie in toata Cara romaneascg, mai ales in Bucuresti,eu totusi am pus piatra fundamentals, in luna Maiu 1898,cu bine cuvantarea Marelui si Sfantului Mitropolit losifGheorgian, a unei splendide Biserici Si cu ajutorul luiDumnezeufare a cere si a primi de la nimeni un ban
.
in
.
.,
pi
www.dacoromanica.ro
9
eu am si terminat-o in anul 1899 si am inconjurat-o, Incade atunci, cu un pare splendid de 20 000 m. p., cutoate cg nu a cazut o picatura de ploaie in curs de unan intreg, 1898-1899.
Am readus, atunci chiar, in tarn sfatul mareiRegine Elisabetape pictorul danez Exner, care pictaseCurtea de Argesu si Trei Erarchi, si i-am incredintat luizugravirea Bisericei mele.
Tot atunciin piing crizaeu am obtinut dui% o luptainversunata, concesiunea de a construi o linie feratanormald pentru a lega noul viitor ores cu Capitalasi cureteaua C. F. R am si construit-o
Am exploatat aceasta linie cu cai, cu motor cu abur,cu motoare cu benzins, dui% posibilitati : nu am avutnici un pro fit,-- din contra numai pagube azi ea este unsplendid tramwai electriccare-mi raporteaza una mie leipe an,simbol al dreptului meu original, plata mie de S.T. B. careia i- am cedat concesiunea mea.
can azi rad, nu stiu cats munch si Gate sacrificiim'a costat ravna de a putea transporta pe putinii locuitori,care au avut curagiul sh ma urmeze la Bu
Am construit o mare fabricd de cardmidd, pentru ainlesni construirea de locuinte eftine, dela care nu amavut nici un beneficiu,timp de 30 ani.
Pentru a insufla viata noului orasiu, am ridicat omare fabricd de bere si de mallpe care Nemtii au dis-trus-o pans in fundaments, ridicand pang la ultimul surup.
Cu jertfe nesfarsite, am adus fabric! diverse: fabricsde cazane, Jabrica de vagoane e Vulcan*, fabricd de u-leturi vegetate, si tot gratie miesi fabricile de fesatoriede pe mosia Ddmaroaia.
Am facet tot ce am putut pentru ca opera mea sä nu moa-ra ca cele-l-alte,sä supravetuiasca marelui cataclism din1898-1899 si crizei ce 'la urmat.
Pentru a da un gaj mai mult increderei ce eu aveamin opera mea, eu m'am mutat in Bucurestii-Noui in1902de si eram singur,nimeni imprejurul meu.
Nu stiu data Legenda Mesterului Manole este on nuadevarata acea ce eu stiu insa si acea ce marele pu-blic nu stie de sigur este Legenda Bucurestilor-Noui :Intro mine si Bucurestii-Noui, Dumnezeu a innodat o le-gatura indisotubila, pe viata si pe moarte : prima fiintaanmormantata in Bucurestii-Noui in Biserica mea afost sotia mea sotia care m'a ajutat si m'a incurajat ingrelele inceputuri ale operei mete, care m'a sustinut cucuragiul si cu sufletul ei in momentele cele mai
de al carui loc de odihna eu vecinic voi fi legat, laugh.
.
.
dificile,vi
°
,si
www.dacoromanica.ro
care voi odihni assemeni, cand Dumnezeu va credemisiunea mea aci pe pamant este terminate.
Iata misterul curagiului meu, credintei mele nestramu-tate in viitorul operei mele, iata la ce isvor divin am sorbiteu puterile care m'au ajutat sä inving toate dificultatilesi sa dobor rand pe rand pe toti dusmanii operei mele siai mei.
Aduceti-va aminte, de campania lama, plina de calom-nii ce ziarul Adevarul ani de zile a dus in potriva mea:ea s'a terminat prin condamnarea la inchisoare pentru calomnie a redactorului lui : Alexandra lonescu
Aduceti-va aminte de campania ce avocatul Fotescu ainceput inpotriva mea : ea s'a terminal cu moartea luiin Balamuc.
Aduceti-va aminte de campania lui Z. Dumitrescu stBercovici cu ajutorul Adevarului: ea s'a terminat prinfuga In America a lui Bercovici si prin bancruta frau-duloasa inchisoarea lui Z. Dumitrescu.
Dar aducetiva aminte de campania dusa in potriva meade Popescu-Rikman, pe care 'I am ajutat sa'si face oadevarata mosie in Bucurestii-Noui : 9000 m. p.: si el, casi popa Barbulescu, reclama Bunurile Comunei": ea s'aterminat cu moartea lui tot in Balamuc, cad Dumnezeupe acei ce voeste sal pedepseasca innebuneste".
Toate aceste campanii si altele m'au lasat rece pentru.ea toti acestia erau ca si popa Barbulescu niste ex-croci sau nebuni, ei s'au dus, eu am ramas.
Dusmanii mei de aziPopa Gheorghe Barbulescu
Nu am sa pun decat o singura intrebare tutulor acelorcare ca Matak, popa Barbulescu, si alti faimosi oratori ailor, azi scot limbi de foc pe gura pentru Bucurestii-Noui si care nu au o palma de pamant in Bucurestii-Noui:care este interesul for in Bucurestii-Noui si care este inte-resul meu in aceasta mare opera a mea da, zic a meanu a for caci en am facut-o?
Matak zic nu are o palma de pamant in Bucurestii-Noui, deci personal el nu are nici un interes, el esteun politician veros azi in partidul national-liberal,maine in cel taranist sau aiurea, el se anina pe crean-ga undo va gasi ceva de ros, fare caracter si fare con-vingeri, el nu are cu Bucurestii-Noui nici un contact per-manent, nici un interes moral sail material nu-1 leaga deorasul fondat de mine.
10
ca-
si
.
---
_
._
www.dacoromanica.ro
11
Cat pentru popa Gh. BOrbulescu acesta este un venetic,in Bucurestii-Noui, isgonit de enoriasii lui din comunaPiteasca Pasarea si aciuiat aici in Biserica mea, farestirea si invoirea mea: casa in care se bildeste azi nueste a lui ci a D-vs., pe care el v'a silit sa i'o cons-truiti, cu banii D-vs., amenintandu-va cu blestemele lui,
de banii adunati el nu a dat socoteala nimanui,lacrimile D-vs., el face bae in fie care zi, in splendidalui sala de bae care singura a costat 30.000 lei, pe candmulti din acei carora el le'a smuls gologanul de la guranu pot duce o paine copiilor lor.
Maine isgonit si de D-vs, din Bucurestii-Noui si din casa Dv.precum 1-am isgonit eudin sfanta Biserica, ce el pangareacu ignobila lui faptura si cu cuvintele lui spurcate, cu in-voirea Inaltului Prea. Sfantului Patriarch el nu va maiavea nici o legatura cu Bacurestii Noui : la bariera orasu-lui nostru, el va scutura iminei 'si va arunca asupranoastra anatema diavolului al carui sluji tor el este, si acarui masca a fost rupta, anatema insa care nu ne a-tinge cad gura si sufletul lui sunt spurcate.
Eu, insa, am zidit in zidurile orasiului meu, in zidu-rile fiecarei din casutele cladite pe pamantul meu,o clips,o zi din viata mea: cu ochii atintiti pe planul orasuluimeu, eu zi cu zi, am insemnat noua casuta, noul venitca re venea sä ma asiste In opera mea.
Eu am azi Inca peste un milion de metri patrafi inBucurestii-Noui un milion de metri patrafi care as-teapta noui veniti, cad cu cat vor veni mai multi locui-tori, on atat opera mea se va consolida va deveni mainemuritoare cu atat mai multe interese se vor legs siinnoda de propriul meu interes moral 1 si do prosperitateaoperer mele.
Acel care nu vede aceasta legatura este on un sarlatan,ori un inconstient, care nu stie sa vada evidenta cea maistrigatoare cea mai eloquenta, sau care cu sciinta voeste.sä va insole.
Ruina operei mele, stagnarea chiar numai a operei meleeste intr'adevar propria mea ruing, tot acest imens avutal meu nu va mai valora nimic, eu nu asi mai puteacu nimic contribui la propasirea acestei opere de carerepet, de o suta de on am legat pe vecie toataviata mea si toga ambitiunea mea.
Prosperitatea operei mele este prosperitatea mea siruina operei mole este ruina mea: iata acea ce on ce omde buns credinta, va vedea, va recunoaste, si acea ce nu-mai miseii o vor tagadui.
Interesul meu moral, ambitiunea mea de Profesor deEconomie Politica de a intemea pe fundamente eterne o
= In
.
4
--
'pi
www.dacoromanica.ro
12
opera socials si economics, si chiar interesul meu ma-terial valorificarea terenurilor mele crearea de mij-loace noui pentru a termina acea ce am inceput sane strans-legate zidite chiar in temeliile orasiului meu, suet le-gate etern de interesul celui mai mic proprietar din, Bucu-restii-Noui.
Eu am jertfit 36 de ani din viata mea acestei opere siacest pop. netrebnic venit aid, de en numai, pentru aspecula o populatiune si naive pretinde ca elare mai mare interes de opera mea deck eu parintele,zamislitorul ei : el este un sarlatan, un excroc, carevoeste sa va amageasca.
Interesul meu moral si chiar interesul meu materialcoincid cu interesul tutulor conlocuitorilor mei tutulorproprietarilor din Bucurestii-Noui on ce act de proventate in comuna noastra profita for de sigur dar profitasi mie inmiit, eu avand de o mie de on mai mare pro-prietate de cat on care dintre ei.
Cum poate dar,cum a pretins saracul de minte, incons-tientul Al. Matak a ti contrarietate de interese intromine si conlocuitorii mei ?
Dar si interesul popei Barbulescu si al cetei lui de a setine mortis, cu dintii si cu unghiile de Bucurestii-Noui,este tot atat de evident.
Luati acestui popa Primaria din mai* cele 6.000.000 leicare formeaza bugetul acestei comune, luatii din manabanii cu care el plateste pe batausii lui, luatii din mans.Abatorul ale oarui venituri se topesc inainte de a intra incassa comunei si atunci yeti vedea cu ce se va mai lafaiacest prestos de popa, on ce el va mai plati chefurile luisi ale tovarasilor lui, din care eel mai eftin costa 5000,lei unul: toti carciumarii din Baneasa i1 cunosc ?
Cu ce va mai plati butoaiale de tuica si praznicele ceel acorda tutulor flamanzilor pe care el ii aduna Du dinBucurestii-Noui cad aci toti '1 cunosc dar din sour--surile mahalalelor Bucurestilor, adusi de el, de Matak,de Dumitresou Militari cu camioauele Primariei de Verdesi cu autobuzele rechizitiouate cu sila ?
Atunci satana va peri din ochii nostrii ca intunerecul,stralucirea luminei divine.Aceasta minune o vom vede in curand: locul lui el
si 'la ales singur este langa a lui Anghelache amendui vor merge brat la brat, la celebra Manastire a Vaca-restiilor.
Acolo el va ispasi pacatele lui, Dumnezeu insa nu-Ierta nentru ca Pgca tu I lui este de neertat: el seama-
na intro oameni ura si vrajba, in loc de pace si :
iubiti-v6 unii pe altii" a zis lsus Christos pope Barba-
4.
r.
=
,/
.
cinstita
-
:
_
.
:
la
=-vs
7
www.dacoromanica.ro
13
lescu va zice : urdli-vd, dusmdnifi-vd unii pe allii`gunii pe
Acesta este popa Barbulescu, fara masca, ap cumsatana l'a facut.
Ascultati acea ce zic, inteadevar, tAranii din Piteasca-Pasarea despre acest nou Belzebut :
Concetatenii ncstri D. A. Petrescu, Paul Moravec, lonManchu si Ilia M. Ion s'au dus ei insisi la Piteasca-Pasarea pentru a culege antecedenteie acestui pops blestemat,din insasi gura enoriasilor lui :
D-1 Dumitru Georgescu, fost presedinteleconsiliului pa-rohial, a declarat :
Popa Barbulescu a jugit din sat noaptea cu o camio-netd, a jurat sfintele vestminte ale Bisericei, intreg Moen-lard $i chiar tampila spre a nu descoperi kale Auriga-side sdvar$ite, care au ajuns la judeali care au darat4-5 ani` .
D-I Alecu Nicolae, fost membru al consiliului parohial,a declarat ;
Aunt victima judecatilor ramase dupe urma popei Bar-bulescu, care ne-a incurcat pe mai multi locuitori,- asmu-findu-i pe unit contra altora, cheltuind eu personal peste15.000 lei si inca nu am scapat de incurcatura si juneaates
D-1 Radu loan Anghel, locuitor in comuna, a declaratPopa BArbulescu ca sa cucereasca si catunul Cozieni
undo mai este o BisericA, s'a mutat la mine cu stop de aaldla pe oameni, iar eu vazdnd planurile popei, '1 amsomat sd piece din casa mea, cod alt jet 'I omoara oa-menii, fiindca nu facea slujba nici la Piteasca, nici laCozieni, stAtea mai Inuit in concediu, impiedicandu-neastral sa ne aducem alt preot".
D-1 Vasile Ion, membru in consiliu parohial, a declarat:M'am trezit intr'o zi cu popa Barbulescu crmi spune
sa semnez o petitie pretinzand c5 e pentru a cere banidela Bucuresti pentru casa parohiald (tot ca esi la Bucu-restii Noui casa parohiald), iar eu am semnat'o, (Andcolo, semnasem contractul de inchiriere a celor 12 pogoaneteren proprietatea Bisericei pe care popa 'le inchiriase das-calului sau Ion T. Grigore, care si acesta era destituit.
Acest fiasco! jiind dat ajard a fast In$elat de popacu case mii lei a 'I aduce nefacandu-i nioio treabd".
D-I Child Marin a declarat :Popa Bdrbulescu asmulise oamenii Infra ei alai de
mutt cd s'au judecat ani de zile $i chiar se mai judeed$i acum".
(Exact acea ce el voeste sal faci acum intre locuitorkidin Bacurestii-Noui si mine).
.
act,dili-vd alga".
.
:
r
Inapoi, Insd
www.dacoromanica.ro
14
1)4 Conned Dinu, bacan a declarat :Pe cand era popa Barbulescu la not tragea chefuri (ca
si acum) la tatal meu care era carciumar, spunand singurpopa ca am facut'o la toarta : de alt fel aceste lucruri sepetreceau des cu toti tinerii din sat, jucand brauletul, cala usa cortului".
D-I Dragan, declaraLa cununia mea popa Barbulescu a facut un chef do
s'a dus vestea,nici nu am mai vazut asa ceva, de si auntcarciumar de peste 30 de ani, insa stiu ca asa erau obi -ceiurilo tint.ndu-se de chefuri si petreceri".
Asa a Mout la Piteasca-Pasarea, asa face aidoma, baInca cu varf si indesat, la Bucurestii-Noui :
D-vs 'I cunoasteti ; el s'a apucat aci de politica pentruca ea-i da putinta sa a dune si sa, cheltuiasca si mai multibani, de cat sä se tiny de sfanta lui misiune.
Fiind preot la Biserica mea, el a lasat sa moara oameninegrijiti si nespovediti, ba chiar sa fie inmormantati cacalm], fara sfintele rugaciuni ale representantului lui Dum-nezeu.
Dar, precum el a facut cu sfanta lui misiune de preot,face si cu sfanta lui misiune de Primar al comunel noa-stre ; el o furs, fara rusine, ziva in n'amieaza mare, ajutatde banda de hoti ce'l inconjoara, zi si noapte, care formeazagarda lui.
Nu am terminat insa cu el :Locuitorii indignati de ticalosia lui, de hotiile lui an
cerut o ancheta de la d. Ministru de Interne.Acesta a trimes pe d-1 Inspector general D. Tomescu.Nth, acea ce aceasta a constatat intro altele consem-
nate in raporuti sau :Popa Barbulescu a luat din casa comunala fara nici o
forma pe simpla lui chitanta lei 175.000.Tot popa Barbulescu a dat cumnatului lui Albota 20.000
lei ca dea o consultatie in potriva mea.Tot popa Barbulescu a platit mii de lei la jurnale ca sa
ma injure pe mine.Tot popa Barbulescu a cheltuit cu complicitatea lui
Ciobanasiu si Constantinescu ajutoarele lui paste800.000. lei ca sa mute malul de la abatoru pe stra-zile din Bucuresti-Noui, inecandu-le in noroi.
Si multe, multe altele, care se vor vedea, °and se vapublica raportul d-lui Inspector general D. Tomescu.
Amin in urma, el a sleit cassa comunala, el afost nevoit sa se imprumnte de la Banca Alexandru Dumi-tru cu 60.000, lei pentru a plati lefurile numerosilorfunctiouari si batausi co el a adunat imprejurul lui.
popei,
.
.
:
sa-i
www.dacoromanica.ro
15
Ancheta gestiunei acestui popa sui generis, popa hotsi caraghios, nu este terminate ; ea abia s'a inceput.
Inteadevar, dupe ce a mancat toti banii Bisericei meleel s'a napustit si asupra ultimei sume ce mai rAm6seseasupra batranului si onestului Ion Mitroi de 10.000,lei, casierul Biserici mole, numit de mine.
Cum putea el pune mans pe ei ?Mult nu a stat la ganduri:S'a dus intr'o noapte, dupa un mare chef in casa paro-
hialA la batranul Mitroi, insotit de tovarasii lui, de zisi de noapte : Ciobanasiu si Constantinescu, ajutoarele luide la Primarie, si cu sila a smuls bietului om cei 10.000
lei, dand, ins5, chitanta urmatoare :
ChitantaLei 10.000. Ached lei zecemii am primit dela dl. loan
Mitroi epitropul St. .Biserici din Bucure$tii-Noui, pentru acontarea terenului in supralafade 660 m2 ce it cumpdriim dela d. loanMaria Radulescu str. Camelei Nr. 3, pe pre-ful de:Lei 40,000. (patru zeal mii) lei.Suma aceasta provine din darea serbarieidela 20. Februarie 1932 0 din vanzarealumdairilor la pangarul Si. Biserici, din lazebotezuri, cununii, inmormtintOri, etc, Coatesumele incasate de dl. Epitrop pe registrulspecial al Sf. Biserici din Bucure0ii-Notes.
Pentru care dau prezenta chitanta, semnata propriuin fats domnilor D-tru. T. Constantinescu si Gh. Cioba-nasiu din localitate, care semneaza ca martorii.
Preot (ss) Gh. Barbulescu.Martori (ss) Oh. Ciobana0u.
Din aceasta chitanta rezulta :1, ca cei 10.000. lei erau banii bisericei male, pro-
veniti din veniturile ei.2, cä el is luat ca s6 .,aconteze" locul ce avea s6'1
cumpere dela d-nii loan si Maria liadulescu pentru casaparobialg.
Ori din actul de cumparare al acestui loc, autentificatde Trib. llfov No. 20427/1932 results ca popa Barbulescua platit pretul de 40.000. lei, vanzo.torilor din averealui personala urmdnd s6 restitue cumpordtoarea ulte-rior" (art. 5).
-
,
-
.:
si
si
i 1
--,.
www.dacoromanica.ro
16
Asa dar el a comis un dublu delict:Un delict de twhYciune (art. 332 cod penal) pentru ca
el a intrebuintat o minciuna manopere dolosivepentrua hotara pe batranul Mitroi sä- i dea lui banii Biserici male.
Si un abuz de tncredere pentru ca el nu i'a intrebuintatla destinatia pentru care Mitroi i daduse.
Acest fapt este in anchetarea d-lui. Jude Instructor alCab. Ill. unde popa Barbulescu v'a avea sa raspunda.
Finalul va fi acelas ca al lui iiinghelache on care el -s'a,intovArAsit acum.
Constantin AnghelacheSA trecem acum la faimosul sau tovarAs Constantin An-
ghelache : m'asi fi mirat, inteadevAr, sA nu'l vAd la bratcu popa Barbulescu, alai tine se aseamtna se aduna.
Faimosul Anghelache a fost dat afarA din Primarie sichiar din partidul Ora [list pentru delapidarile nerusinatece el a comis la Primaria din Bucurestii-Noui.
Aceste delapidari au exasperat, inteadevar, pe insusimarele sau protector D. Dobrescu : el a pus sal anchetezeinspectorii sai, dupe ancheta, convingandu-se de hotiile lui,el la trimis, cu toate dosarele lui, la Parchet.
Dupe multe si stAruitoare investigatii, d-1 Judecator alCabinetului V a dat Ordonanta definitive de urmarire Nr.16/1934 din 15.1.'1931 atat in contra lui cat si a faimosu-lui sau easier Matei Costache.
late aceasta Ordonanta :
Judecatorul de instructie al Trib,
Ilfov Cabinetul Nr. 5
Ordonanta definitive Nr. 16/1934.Noi. Mihail I. Papadopolu, judecatorul de instructie al
Trib. Ilfov cabinetul Nr. 5.Avand in vedere toate actele de procedura penall dre-
sate la cabinetul nostru in dosarul nostru Nr. 90(933 con-tra for : 1) Matei Costache de ani 53, domiciliat in Bu-curesti strada Mihai Viteazu Nr. 14, cartierul Sft. Vineri,si 2) Constantin Anghelache, domiciliat in comuna sub-urbana Grivita sos. Chitila Nr. 95, ambii liberi in cursulinstructiunii.
Vlizand ordonanta de azi din 30 Decembrie 1933 pentruart. 140 si 141 comb. cu art. 40 c. p.
.
,
01
1
.
,;
.
.
a
1 614
www.dacoromanica.ro
17
Vazand rechizitoriul definitiv Nr. 3894/934 pentru cazde uratarire cum si disp. art. '131 din codul procedurii penal°.
Expunem urmatoarele :Inculpatii Constantin Anghelache si Matei Costache, pri-
mul in calitate de primar si al doilea de cassier comunal,functionand in cursul anilor 1931 si 1932 la comuna sub-urbana Grivita, in tnfelegere, an incasat de la diferiti ma-celari se presentau cu vita pentru taiere la abatorulStraulesti, mai multe feluri de taxe ilegale.
Astfel in cursul anului 1931 numitii au incasat o sumade 224.229. lei pentru medicul veterinar, fail a aveapentru aceasta vre-o autorizatie din partea Consiliului Co-
Pentru agentul veterinar, deasemenea Para nici oautorizatie numitii au incasat o suma de 30.737 lei, dea-semenea an mai incasat o suma de 52.232 lei, fara nici ojustificare.
In cursul anului 1932 au incasat dela susnumitii mace-lari urmatoarele taxe : Pentru medicul veterinar, suma de402.055 lei, fara aprobarea Consiliului Comunal si, on toateca medicul veterinar a ridicat din bugetul comunei, dreptindemnizatie legala pentru serviciile prostate la abator, osuma de 57.000 lei. Pentru agentul veterinar au incasat47.638 lei, cum si o suma de 144 273 lei fara nici o jus-tificare.
Pentru a se putea justifica fats de macelari, cassierulMatei Costache trecea suma legala atat in rotor, cat si in-varf, iar suma incasata paste cea legala, o trecea intr'uncolt sau pe verso chitantei ce o libera macelarului (vezichitantele dela dosar).
Numitul Gassier a mai incasat dela macelari, taxe pentrutimbrul zootechnic, pe care insa nu le'a aplicat pe chitante,insWndu'si in anul 1931 o sumd de 140.522 lei, far inanul 1932 o suma de 185 508 lei.
Din sumele ce le'a incasat pentru comund ca (axe deMere a Dilator, numifii Si a'u insufit in loDordfie, o sumdde 41.072 lei.
Vazand ca cele mai sus expuse se stabilesc in sarcinainculpatilor au recunoasterea for in parte, coroborata cuconstatarile expertului contabil Constantin Teodorescu, sti-pulate in raportul sau de expertiza ce a efectuat in cauza,,cu chitantele varfuri aflate in dosar, cu declaratiile infor-matorilor audiati, cum si cn cele l'alte acte si lucrari dindosar.
Avand in vedere ca faptele astfel stabilite intra in pre-vederile arti 140, 14 corn. cu art. 40 c. p.
ce
munal.
,
-
www.dacoromanica.ro
18
Pentru aceste motiveIn unire cu concluziunile d-lui Prim Procuror Al. Rascanu
DeclarAmCA exists caz de urmarire contra for : 1) Motel Costache,
de ani 53, fost cassier comunal, domiciliat in Bucuresti,sta. Mihai Viteazul Nr. 14 cartierul Cimitirului Sft. Vinerisi 2) Constantin Anghelache, de ani 52, pensionar, domi-ciliat in comuna Grivita Chitila Nr. 95, jud. Ilfov,pentru faptul prevazut si pedepsit de art. 140, 141 comb.cu art. 40 c. p. Dispunem
A se Inainta dosarul d-lui Prim Procuror, cu rugamiuteade a bine voi sa'l trimita Tribunalului llfov, sere judecare.
Partea civila constituita.Data in cabinetul nostru din Bucuresti, azi 25 lanuarie 1934.
Jude InstructorPresedinte, (ss) Papadopolu
Grefier (ss) G. BegletProcesul de fond al acestor delapidatori se va judeca la
15 Februarie 1935, la Tribunalul Ilfov Sectia V (Dos, No.778/1934) cand toti cetateni vor trebui sa asiste.
Acesta este tovardsul de lupta cel nou al Popei Barbu-lescu si al lui Matak.
Dar am zis: tine se aseamana se aduna Matak An-ghelache azi sunt frati de cruce, Anghelache da bre-vet de onestitate lui Matak a carei gestiune la Primariade Verde va avea soarta gestiunei lui Anghelache la Pri-maria din Bucurestii-Noui : si unul si altul se vor regaside sigur si maine, ca si azi, brat la brat, acolo unde just-tia ii va trimite, de sigur, caci ei se aseamana Intru toate,ca fratii de cruce.
Ei se aseamana mai ales in minciuni.Anghelache spumega eH cand era Primar, ca si azi
popa Barbulescu : vrem Bunurile Comunale, dar de cenu le-a luat el dace a putut cand a lost Primar ?
Pentru ca aceasta este precum am vazut o fantas-magorica minciuna, este un mijloc de a insela pe naivi,este un mijloc de a bate toba mare pentru a face sgomotmare, dar fait nici un resultat.
Vrem Bunurile Comunale ! care bunuri ? Strazile ? darele stau la dispozitia populatiunei Inca din 1898, ele as-teapta ca mai intai oameuii sa se asezel pe locurile for --si apoi ca ele sa fie pavate si laminate plantate, etc..
Tot ast-fel si cu Piefele.
I I
.
sos.
t
.
--
www.dacoromanica.ro
19
? el asteapta pe popa Barbulescu cand dis-pretnit si hulit de acei pe care azi el ii amageste cu min-ciunile lui, and vermii '1 vor manta si nici un preot allui Dumnezeu nu va voi O. se apropie de trupul, plin de'Ideate, caci el este diavolul el este Juda care atradat pe Christos L--- el a muscat si musca si azi mina-care i'a dat painea zilnica lui si copiilor lui, caci sapbeani incheiati, el a slujit in Biserica mea si s'a infrup-tat din roadele ei, atunci el va gasi o groapa in cimitirulmen : sa ascunda in fundul ei ticdlosia vietei lui : ii dancea mai deplina asigurare.
$coala ? dar ea este la dispozitia populatiunei de anide tile.
De sigur ea este neincapatoare pentru marele numarcrescand al copiilor nostrii.
Eu aunt gata sä dau si loc, si sa contribui si la edifi-carea unei noui si mare scoli moderne, chiar superioarg, daratat time cat hotii vor fi in fruntea comunei mele, en nuvoi da nimic : aceasta sä se stie bine.
A mai ramas Biserica: ea este deschisa tutulor credin-ciosilor, un preot un adevarat slujitor al Domnului-sta la serviciul for : dar popa Barbulescu diavolul -- seatine in calea for si ii impiedica sa vina sa asculte on-vantul adevarat al Domnului,
El vrea sa alba Biserica lui, pentru oe ?Pentru ca Biserica zidita de mine, cu lacrimi de singe,
mu este incdpatoare ? Dar ea poate contine de cloud. on po-pulatia noului orasiu al nostril.
Pentru ca preotul numit de Inalt Prea Sfantul Patriarchnu'si face datoria cu sfintenie si evlavie ?
De sigur ca acest nemernic, popa Barbulescu carea raspindit brosuri insultatoare si calomnioase in contramea in chiar Biserica mea, care din inaltimea sfantuluialtar a scuipat calomnia lui in potriva mea, care a arun-cat samanta vrajbiei si dusmaniei intro mine si scumpiimei concetateni intro mine si acei carora eu le-em datle-am jertfit viata mea intreaga, pang la moarte, nu vaindrazni sa sustina ca lumea trebue sa fuga de cuvintulsfant al unui stint preot al Domnului si sd asculte
si vorbele ticaloase ale diavolului, ascuns sub sarica lui.Biserica, deli este proprietatea mea, zidita cu jertfele
mele exclusive, pe pamantul men, ea este totusi la ser-viciul si la dispozitia tutulor ciedinciosilor : vine sa seroage la Biserica mea on tine erode in Dumnezeul Orin-tilor nostrii.
Cine credo in diavolul tine urmeaza pe diavolulse duce in dughiana platitd, de Primaria noastra adica
,
;
,
r
-Vile
11
inep-
www.dacoromanica.ro
20
de not toti sa asculte cuvintele marsave, elite din guraspurcata a acestui satan, imbracat in Ilaina de pops.
lata in ce consta faimosul cal de batae al popei Bar--bulescu si al inculpatului pentru delapidare de bani pu-blici: al lui Constantin Anghelache si al mai faimosuluifor protector, inconstientului Al. Matak.
Vault, gogorite, speriitori, panglice scoase pe nas si pegura de acesti saltimbanci pentru a atrage lumea la mas-carada lor.
Vasile Dumitrescu- Militari
Cat despre Vasile Dumitrescu-Militari, tovarasul de-chefuri al popei B a r b u l e s c u care a ingaimat.si el cateva cuvinte ininteligibile, el nu are de cat unsinger titlu el este fiul harnicului Ion Dumitrescu-Mi-Mari acesta este albina care adult/ mierea pe care trap-torul Vasile o manauca.
Ingaimeala lui nu merits nici un raspuns : dispretulmeu numai.
El nu are, inteadevar, nici un palmac de pamant inBucurestii-Noui, el nu are nici un interes moral sau mate-rial in destinele acestui oral el este absolut strein de el,el este legat prin munca tatalui situ nu printr'a luide comuna Militari totusi Matak, seful eau, l'a bom-bardat seful organizatiei national-liberale din Bucurestii-Noui, ca si cum dintre oei 2.500 de alegatori dintreeei 14.000 de locuitori din Bucurestii-Noui si satele-sale, nu s'ar gasi nici un om capabil de a fi capul acesteiorganizatiuni.
Aceasta dovedeste, hist, un lucru foarte gray : este bat-jocora, este dispretul pe care acest Matak '1 are pentru po-pulatia noastra : careia el i-a impus un sef strein de ea,de dorintele ei, de interesele ei.
Acest Matak considers aceasta imensa populatiune14,000 locuitori, ca o zestre a lui, ca o turma de ofde care el poate dispune, fara voia ei, fara stirea ei
Aceasta rusine nu o vom suferi si nu o vom tolera, cunici un pret, zic eu nici un pret, cern si eu si conlo-cuitorii mei suntem hotarati sa scuturam acest jug rusi-nos dupa grumazii nostri on care ar ti jertfele ce vomtrebui sä aducem.
Alexandra Matak
Dar sa venim acum la Al. Matak, la faimosul Primeral Culoarei de Verde.
El este fiul unui lost bun si teal prieten al meu, qi
.
. . , .
si
.
-,
.
.
.
1.
e
--
:
www.dacoromanica.ro
21
data acest sarman inconstient uita aceasta, fraii lui, caresent oameai cinstiti si muncitori iar nu faiseuri ca el
pot atesta oath sincera prietenierne'a legat pe amandoipang la moartea lui.
El nu a fost niciodata cum a afirmat Matak,membru in ,consiliul de administratie al Societatei Bucu-restii-Noui, al calla presedinte a fost Al. Blicoianu darDirectorul acestei societati : el s'a retras din ea cand crizaa ostoiat toate afacerile si deci si pe Me din Bucuresittii-Noui ramanand insa prieten al meu pans la nadiar-tea lui.
Fiul lui, Al. Matak afirmand_contrarial minte eunerusinare, si arena.. asupra memorial tatalui lui o path.nemeritatA : scuza lui este insa ca el este un sarman in-constient.
Dar el minte on sfruntare si cinism ca un adevarat.ticalos cand afirma ca d-1 Dr. I. Costinescu nu a re-cunoscut organizatia partidului national-liberal infanta%de mine la Buourestii-Noui, sub presedintia mea.
lath fapteleIn ziva de 14 lanuarie a. e., m'am prezentat la Minis-
terul Sanatatei d-lui Dr. I. Costinescu card i-am supusMotiunea votata de imensa majoritate a locuitorilor dinaceasta comuna in ajun la 13 Ianuarie a. c., princare acestia cereau
1) Inkitararea popei Barbulescu si a bandei lui din ca-pul comunei noastre,
2) Convocarea de Indata a colegiului electoral comunalpentru alegerea unui consiliu comunal legal.
Declarand in acelas timp ca cetatenii sunt hotarA.ti anu mai tolera jaful si risipa care s'a intronat in frunteacomunei noastre.
Tot odata-i inaintam :1) Procesul-verbal de coustituire al acestei sectivai a
partidului National-Liberal,2) si lista aderentilor la partidul nostru.Pe adresa mea din 14 lanuarie 1935, d-1 Dr. 1. Costi- .
uescu a sons cu mana sa proprie :4Se recunoaste presenta organizatie de sub presedin-ti&
d-lui Profesor Nicolae Basilescu si se inainteaza organi-zatiei de Verde».
Eu insu'mi am inmanat in aceiasi zi, lui Al. Matak a-ceasta adresa cu rezolutia puss pe ea do d-1 Dr. I. Costinescu.
Paste °Maya zile, vazand atitudinea 'ideal si fatarnica,a aoestui nedemn fm al lealului sau parinte, i-am cerut toatehartiile inapoi : el mi-a restituit toate hartiile, afara deaaresa pe care sta puss rezolutia ae recunc4:tere a a-itaDr. I. Costinescu.
,..
-- i.
..
. ..
, . .
:
. . , /. . .
.
. ...--. ..
..
. . .. ,
. .
. .
,
,
.. . . ,
.
www.dacoromanica.ro
22
1-am cerut-o din non printr'o scrisoare formall siel mi-a raspuns in ziva de 23 lanuarie 1935 tale ce urmeaza:
Petitia adresata Presedintelui Organizatiei Capita lei alost indrumata Organizatiei culoarei, nude fiind intrata iapartine si deci nu poate fi restituitA).
Indus in eroare de acest mincinos, d-1 Dr. Costinescui-a sorts ca nu a autorizat deschiderea clubului din Bucu-restii-Noui ceeace noi nu iam cerut, reel din moment ceaveam aprobarea din partea D-sale a organizatiei noastre-este evident ca aveam si antorizarea de a fonds un clubunde sl ne putem intruni cand vom avea nevoo.
lath dar spulberata infama minciuna, vanturata de a--cest trist saltimbanc cocotat Primar al Culoarei deVerde si sef al Organizatiei liberale din aceasta culoare.
Plangem pe locuitorii din aceasta Culoare si plangem sipe partizanii liberali nationali laArAziti cu un sef mincinos.
Ei nu merits aceasta desonoare.Dar acest faimos Primar democrat, este atat de demo
crat, in cat de case luni guverneazgl PrimAria lui flintconcursul Consiliului comunei lui : el este cu adedrat.un dictator in comuna lui.
De ce ? Pentru ca-i este frica de controlul opositiei iieste frica ca aceasta sa descopere matrapazlacurile ce elface la aceasta primarie.
DacA nu ar fi alga el ar convoca Consiliul, iarsupune in fiecare sAptAming mersul afacerilor sectaruluilui, in defata publicului, care, asistand la sedinta, l'ar,controla.
Dar, ii este frica, zit, de control, ii este frica de o-pinia publics, ii este frica O. se demasce toate turpitudi-nile ce se sAvarsesc la primaria lui.
Acesta este democratul, care scoate limbi de foe de de-mocratism pe nas si pe gura : el care tuge de popor,care se ascunde in gaura de carpe, care trAeste ca so-bolanii cei ascunsi in viziunea for de cascaval.
Dar pe noi locuitorii din Bucurestii-Noui nu ne intereseaza.jaful ce el face in averea Primariei de VerdehArAzita lui.
Pe noi ne intereseaza traiul nostru, lupta noastrapentru viata.
. Ei bine, din acest punct de vedere acuz pe acest mictiran, de cea mai cruda si infama actiune, de intentionata,de constienta scumpire a traiului, mai ales a populati-unei grace si din Bucurestii-Noui si din BucurestiCapitals.
Dumneavoastra si toata lumea afara de Al. Matak side popa Barbalescu al lui, stiu lupta crancentt ce eu amdus pentru redeschiderea abatoriului comunei noastre.
De trei on am sfaramat inaintea Comitetului Central
.
.
:
www.dacoromanica.ro
23
de Revizuire decisiunile lui Dem. Dobrescu de inchidere-a abatorului.
Sub primariatul meu, abatorul producea peste 3.000 000.lei pe an, cu transformarile ce eu incepusem a-i facesi pe care le cunoasteti el putea ajunge la 10.000.000lei pe an.
Ori tine isi poate inchipui ce imbunatatiri, fara saroirdpe locuitori, se puteau face in comuna noastra, saraca, siin formatiune,
Venit in fruntea primariei de Verde, obligat de sentin-tele judecatoresti a descbide abatoriul comunei noastre,Matak I-a deschis dar nu a permis decal cloud Meripe saptamdnO, limitand inadins numarul vitelor de Meat,si a interzis once continuare a lucrdrilor fncepute de minede mdrire si de transformaliune a abatorului nostru .icare, cum am zis, puteau aduce un atilt de mare venttcomunei noastre.
Cu chipul acesta veniturile abatorului nostru au scazutdela 3 000 000. lei la mai putin de un milion pe an.
Pe cdnd eu eram Primer, carnea se vindea cu 10-12lei kg. nu numai in Bucurestii Noui, dar si cartierutmuncitoresc Grivila si chiar in mulle .maceldrii limitrofedin. Bucuresti care veneau so tale vitele In abafoirutnostru, De cand in capitala se vindea cu peste 20 lei kgr.
Aceasta eftinire a carnei, lutes) parte atat de populatO aCapitalei, a alarmat pe angrosistii dela abatoriul central.
Sub instigatia lor, platiti de ei, agentii for au inchis aba-toriul nostru. cad este evident ca o scadere, numai de-cati-va lei pe kgr de carne pentru ei, era o scadere de-sute de mil de lei pe zi, de zeci de milioane de lei pe an.
VA puteti inchipui cate milioane, ei au jertfit pentru aevita aceasta paguba.
Anghelache find dovedit ca a furat banii ComuneisiDem. Dobrescu obligat dea afarA. m-am pomenit ca Do-brescu m'a numit pe mine, in locul lui fara sa-i fi ceruteu sau sä fi stiut eu : am si acum decizia lui de numire.
El insa a volt sa'mi impuna obligatia de a inchide aba-toriul, obligandu-se in schimb a plati comunei sate 3.000.000
lei pe an, adica echivalenlul venitului ei de atunci.Angrosisti mi'au oferit mie, 2.000.000. lei data. voi
consimti a inchide abatoriul ei destinasera clop cumam aflat 6.000.000,lei pentru acest scop ; unde urmasa mearga, cele 4.000.000. lei va las sa glueiti.
Am respins cu indignare aceasta Mama oferta si a luiDem. Dobrescu si a angrosistiilor si am dat cu piciorul IPrimaria ce eni oferea in aceste conditiuni.
lath setea mea de a fi Primar, ambitia mea de a fi Inlocul po'pei Barbulescu!
--
fn
, .
sal
-
--,
.
www.dacoromanica.ro
24
Matak, insa, fiind ajutor de Primar al d-lui PrimarGeneral Dan st insarcinat de acesta cu gestiunea abatoriu-lui central, a a pucat si el calea faimosului Niculescu, aju-torul Primarului Dobrescu, acela cu parcurile de fasani sicu covoarele de sute de mil de lei, s'a indulcit de sigursi el ca si acestia la maruntaele de aur ce cad in ca-pesteria diriguitorilor acestui abatoriu, el s'a angajatcatre angrosisti -- de sigur pentru ochii for frumosi sipentru cutitele for de aur sclipitoare cd abatoriul de laBucurestii-Novi nu le va mai face concurento, nu i vamai sill sd scadd pre /ul camel cd ei vor putea speculasi afama populatia Capitalei cum vor voi.
laid misterul lots pe acel care a scumpit traiirl inlaid pe acela care a oprit restaurarea abaloriu-
lui din Bucurestii Noui, marirea ft modernizarea lui, ela Pear, in interesul exclusio al angrosistilor de la aba-kiln! central, 0 de sigur numai de dragul for deduioasa for societate de armonioasa zdnganire a pungi-for for pline cu aurul adunat din expolatafiunea nerusi-natal a populafiunei Capitalei.
Acesta este omul, care vine azi sa faca morals, sa deaboth Profesorului lui Profesorului care timp de 50 deani si'a facut datoria cu constiinta, on demnitate, caretimp de sapte ani a condus Facultatea de Drept dinBucuresti, a adunat paste 60.000 000 lei care a pus tame-lia oath mai mare palat de in vatamant public din Roma-nia, care nu s'a manjit nici macar cu o tigara, in lungalui cariera profesorala.
Acesta este omul, care eri pentru a trace un biet Paca-tos de examen de drept, trebuia sa puna pe batranul soutats sa cerseasca o nota de trecere pentru el, cad si a-tuncica si acum nu umbla decal cu minciuni si cusmepherii.
Omal care vine azi brat la brat cu un puscarias ea An-cu un candidat de puscarie ca popa Barbu-
sescu, care a furat sfintele odajdii dela biserica PiteascaFoam, se erige in moralizator,in aparatorul unor drep-turi pe care nimeni nu le atinge.
Dar tine va credo un cuvant din cote el spune : lumea11 cunoaste,lumea '1 apreciaza asa cum el este :
Cine este de plans in toata aceasta trista afacere estepartidul national-liberal.
Membru constant al partidului National-Liberal de zeci deani, fost membru in Constituantadela 1913-1.918 cu I.I. C. Bratianu, care am declarat si facut razboiul, care amluptat cu cuvantul si cu condeiul, in tarn si in streina-tate, din ordinul lui 1. 1. C. Bratianu, pentru apasarea in-
.
.,
Capital&
:.
-
gbelachesi
/
www.dacoromanica.ro
25
tereselor tarei noastre sa fiu eu contestat de un nounascut?
Dar ce fapte memorabile a facut aceste domn in' Partidulliberal ?
Ce carti a scris ? Ce discursuri a Mout el ? Ce reformea preconizat el ? Ce isprava a Wilt ca el sä fie bombardatsef al unui intreg sectorsi sa fie Investit cu dreptul dea recunoaTte on de a repudia ca liberal national pe oneine nu-i place luisau nu-i place popei Barbulescu silui 1nghelache puscariasul ?
De el nu s'a stint nimic liana eri alt de oat di eraun smecher jucator de carti si un furnizor de pietrisi: iatatot.
Pe mine ma cunoaste o lume Intreaga, 50 de genera-tiuni au venit sa se adape la stiinta si la luminele melecartile, scrierile male, studiiie mele sunt in mintea tuturor.
Opera mea de la Bucurestii-Noui, hranita de mine, cuviata mea, zidita de mine, zi de zi,nu este opera acestorborfasi, ea aste copilul meu cel mai stump si ei netrebniciivor BA ma deepen a de el, voesc sugrume join-easel, nimiceasca I
lata pentru ce voi lupta cat voi avea o scanteiee deviata si de energie in mine In contra tntulor acelora carese vor atinge de ea : on care vor ft jertfele ce eu voi aveaInca sa fac le voi face pentru a o salve din ghiarile tat-harilor in care ea a incaput azi.
Vom vedea : viitorul sta in fata noastra.Cu Dumnezeu inainte vom invinge I
Apel la SuburbaneCetateni din comune!e suburbane!
Inaintea legei Municipiului Bucuresti, comunele noes=tre depindeau de Prefecture Ilvov.
De sigur, Prefectul era si el un om politic, si adeseaimpunea populatiunei acestor comune pe partizanii std.
Dar, ca Prefect, nu avea nici un interes contrariupropasirei acestor comune, ba din contra, aceasta pro-pkire era mandria for : multi din ei se Mean cu ope-rele tor edilitare in micile noastre comune rurale.
Ast-fel, aduceti-vä aminte ca acum cati-va ani, Inca,Calea Grivitei, incepand dela Podul Luther Incoa, nuera pavata nici macar cu bolovani, ca ea era o
,1'
,4
. . ..
. .., .
,
t . .
,,,
sal salsal .
--
,.- -
r,
;o-www.dacoromanica.ro
026
sea nationals, a carei intretinere incumba Statului,din care cauza ea era intotdeauna in cea mai proastastare.
Mare le si bunul Prefect Niculescu-Dorobantu, formandcomuna rurala Grivita, din contopirea satelor BucurestiiNoni, Grivita, Putul lui Craciun si Kitila Triaj, nu avoit sit lase cea mai importanta artera de comunica-tiune in starea barbara in care ea se a fla : el a pavat-ocu piatra cubica pans la linia ferata Constanta.
Tot judetul a pavat cu piatra cubica soseau Bucu-restiTargoviste, dela BufteaMogosoaia pans la Bu-curestii-Noui, ramanand tocmai bucata dintre Bucurestii-Noui si linia Constanta nepavatd, pentru ca aceasta in-datorire- incumba azi PrimarieiCentrale a Capitalei, fiindo linie importanta de penetratiune in Capitals,
Nimic mai bine nu invedereaza solidarita tea care exis-ta intre mine si locuitorii comunei mele de cat su-ferinta comuna pe care nol toti o ducem din causaacestei sosele.
In zadar am staruit sa se continuie lucrarile, euma izbeam de dusmania lui Dem. Dobrescu si a lui An-ghelache in contra noului nostru orasiu.
Abia am putut obtine tot dela judet in cate-varanduri refacerea .soselei cu piatra de rail, care de sigurnu poate dura, fiind data mare circulatie de pe aceasta-ar tere importanta.
Azi judetul fund desearcat de aceasta obligatiunevom astepta mutt si bine Wand ce vom scapa de supli-,ciul ce ne impune acest drum al infernului. Nici o dataPrimaria Capitalei nu va pune un ban in refacerea a-cestei sosele: aceasta o stim not bine, toate fagadue-lile Matakilor, popilor Barbulescu, Anghelachilor, etc.stint pur si simplu minciuni, ca sa ne adoarma.
Numai o ridicare in massa a populatiunei va face sainteleaga pe Primaria Capitalei ca, aceasta stare de lu-crud nu mai poate dainui.
* *
Dar aceea ce stangeneste viata comunelor suburbanedin incinta MunicipiuluiBucuresti este aceasta dependentspolitica, administrative si financiara in care ne tine, nunumai autorita tea centrala a Municipiului Bucuresti,.dar sl tirania micilor Primari de sectoare, acestor mididictatori, fare constiintil si adesea rara nici o stiinta.
Nu vom uita niciodata ca dupe refuzul meta de a fiPrimar al comunei male sub Dem. Dobrescu, acesta atrimis ca Primar al acestei comune pe un om de case
'
:
*
it
F
www.dacoromanica.ro
27
al lui pe un oarecare Miticoiu, pe care abia am pa-tut sal scap de furia poporului, ce voia srl settle chiarin localul Primariei.
Nu trebue sa uitam nici pe faimosul §ofeur Leonte,care tremurand de fried, a primit cheiile Abatorului dinmane Directorului Ministerului de Interne delegat asdeschida Abatoriul, dar totu0 nu l'a deschiscad asa ia porunctt stapdnal sau, Dobrescu, ziceael cu umilinta slugei plecate.
tot astfel este cu toti Primarii care s'au perindatla Primaria comunei noastre.
Precum tot astfel este st cu toate Primariile comune-lor sub-urbane, din incinta acestui Municipiu.
Ete stint ttnute sub regimul provizoriu al comisiilorinterimare, in care Primarul Central sau miculdictator de Verde de Negru, de Albastru on deGalben nume0e pe cine vrea el : eri pe un hot caAnghelache on azi pe un nemernic ca pope Barbutescu.
Dar pans and vom indura noi a ceasta soarta de u-milinta, de rusire §i de exploatatiune ?
Concetateni din comunele sub-urbane!Trebue sa ne unim cu tofii intr'o puternica Federa-
raliune a Comunelor sub-urbane sa cerem modi-ficarea legei Bucuresti.
Voim autonomia noastra complecla :Voim sa traim viata noastra deplina.Voim sa nu mai fim vanduti tutulor agentilor
rerna0tilor tutulor partidelor politice.Voim ca banii platiti de concetatenii no§trii sa ser-
veasca la indestularea nevoielor for iar nu sa se umflebugetul Capitalei, si sinecurile agentilor de partid.
Voim ca fiecare comuna sub - Urbana sa alba abatoriulsau, in care cetatenii si macelarii sa taie fiber vitelefor sub controlul sanitar cel mai sever ca sa nepoatii procure carnea eftina si bung scapandu-ne despeculatiunea angrosi0ilor de la Abatoriul Centralcare afameaza Capitala cu concursul cel mai cinic atautoritatilor Municipiului Bucuresti.
Voirn sa avem halele §i tarpl nostru peutru a neputea aproviziona cu cele necesarii direct de laprod nett tori.
Voim intr'un cuvant sa tram viata noastra prin noiliberi §i independenti, fara sa mai a Warn
de DobresciiMa taint diverselor regimuri.Aiurea, in Franta de ex,---;Iornuna Parisul cheltuqte
in fiecare an sute de milioane de franci pentru a infru-museta comunele suburbane din centura ei pentru ca
Municipiului
politi-
11
ciani§ti,
Maine,
sSi
pi
www.dacoromanica.ro
28
in ele locuesc oamenii cei mai saraci si cei maimuncitori, deci cei mai folositori ei
Statul francez insusi a dat, acum cativa ani, un nri-liard de franci, 10 miliarde de lei pentru asana-rea §i infrumusetarea acestor comune.
far la noi, Primaria Centrals a Municipiului Pri-sectoarelor ei ne stranguleaza si ne store
nItimele noastre resurse de vials, lasandu-ne pradaspeculatorilor angrosistilor de la abatorul central
tutulor agentilor for celor mai verosi.Cetateni sub-urbaniSculati-va ca un singur om, treceti peste capetele
satrapilor ce Capita la v'a impus units -v5 toll trite°mare Federatiune pentru a ne mantui de tirania si ex-ploatatiunea acestor tirani, dictatori fard mild de soarto noastra.
Scaparea sta in noi numai in noi..
I
e
§i
§isi
§i
www.dacoromanica.ro
PROGRAM MED EDRITAR
Comuna Grivita Bucurotii- Nouilate Programul pe care 'mi propun sal execut dace voi
ajunge, cu amicii si partizanii nostril, in capul Comunei Gri-vitaBucurestii-Noui.
El constitue un minimum de dorinte, el se va desvoltains in viitor pe masura nouilor nevoi ce comuna noastrava resimli.
I.
Jos on ce impozite comunale!Atat timp cat toll cumparatorii de loturi nu'si vor fi con-
struit case pe ele si nu se vor fi asezat in casele lor, nutrebue crest nici un impozit comunal, pentru a nu isgonipe acei ce s'au asezat deja in comuna noastra $i pentru anu descuraja pe acei ce ar voi sa villa in viitor.
Nu trebue sa uitam :ca comuna Grivita Bucurestii-Noui este o comuna in
formatiune,ca oamenii care cauta un adapost in ea o fac ca sA
fuga de taxele $i impozitele grele ce'i apasa in Capitala,unde totusi ei au atatea avantaje : lumina. ape, pavaje, scolide toate gradele, teatre, cinematografe, tot felul de pravalii,etc., avantaje care nu exists Inca in comuna noastra.
Ca ei trebue atrasi in comuna noastra, tocmai prineftinatatea vietei, tar nu isgoniti si speriati prin scum-pirea ei.
Deci nici un impozit comunal pans ce comuna nu va ficomplect injghebata, organizata si consolidate.
H.
Pavarea de indaM cu Nerd cubica a oselei Tdrgo-vi$te, care este o rusine st un chin pentru noi, cu eon-cursul Statului, Judetului si a Primariei Capitalei, ea fiindo cale de comunicatiune de interes national, tar nu numaide interes local.
Mdrirea modernizarea Abatorului comunal de indata,pentru a ridica venitul lui la cel putin 10.000 pe an.
Iv.Pe baza acestui venit sa se contracte un fmprumut la
I
PENTRU
.
.
.
III.
$i
N.iteD
www.dacoromanica.ro
30
Casa Nationald de Economii pentru a face lucradle ur-genie de edilitate : lumina, soseluirea pricipalelor strade etc.
V.
Electrificarea si luminarea tnlregei comune tar nucarnal a casei pope! Gh. Bdrbulescu.
Avand in vedere ca pretul curentului electric al Munici-piului Bucuresti este prea urcat prntru o comuna in for-matiune din cauza ca in el se coprinde un greu impozitin favoarea comunei Bucuresti sunt de parere a se con-sfrui o uzina proprie a comunei noastre pentru a da locui-torilor ei lumina si curentul electric eel mai eftin pepreful de cost fare nici un adaus de impozit : in fiecarecase sa se poata instala un motor, fie care case sa de-vina un mic atelier, o mica uzina, mead nostru trebuesa devina un vast atelier domestic, in care fie care s'a'sipoata agonisi painea prin munca lui si a familiei lui.
VI.
Infiincarea unei marl cooperative de consumafie la carepopulatia sa poata aduce produsele ei agricole si industri-ale spre a fi vandute in comun.
VII.
Infiintarea unei puternice Band cooperative cu ajutorulfi sub controlul Centraki Cooperative si Casei Munch C.F. R. spre a salva populatiunea nevoiasa de camata i ca.matarii, spre a o inlesni sa'si construiasca adaposturiconfortabile, higienice si eftine.
VIII.
Construirea unei scoli primare superioare, inzestratacu ateliere diverse, cu salt de conferinte, de spectacoleetc. in scop de a pregati lucratori calificati pentru me-serif si industrie si a ajuta la raspandirea culturei intreconlocuitorii nostril.
Eu voi da gratuit locul necesar si voi contribui la e-diricarea ei, daca voi avea asigurarea ca administratiacomunei a scapat de hoti si a incaput pe mans unoroameni cinstiti.
IX.
Atragerea de noui fabrics, de noui comerturi, de nouiasigurarea scutirei de on ce impozit pe limp
de eel putin de 1.0 ani, dela asezarea for in comuna noastra.
_
.
.
lo-mitorinpyiti
ti
www.dacoromanica.ro
31
X.
Infiinfarea unui serviciu medical $i unui serviciu de mo-sit complect, Farmacie comunald si Baie populard, ladispozitia tuturor cetatenilor pe pretul de cost si gratuitpentru saraci.
Xl.
Facerea unui cadastru, $i finerea lui la zi, a locurilorvandute $i a mutatiunei propietatei lor, pentru a se sti intot momentul cine este adevaratul propietar spre a se evilsconfusiuni si incalcari.
Numerotafiunea stradelor cu numere, precum este inplanul parcelat care sunt neschimbatoare si eterne, iarnu cu fel de fel de nume caraghioase $i schimbatoare caazi, care aduc nesiguranta si confuziune in stabilirea drep-tului de propietate.
XII.
Canaiizarea garter Colentina, in parcursul ei in BucurestiiNoui facerea unui stavilar $i unui strand public (bdi popu-lare de apd curgaloare) a unui Hotel si a unui Casino pemarginea lacului Colentina ast-fel format, asa ca Bucurestii-Noui sa devina un loc de refugiu si de recreiatie nu numaipentru locuitorii sal, dar chiar si pentru locuitorii Capitalei.
X111.
Prelungirea Tramwaiului electric dela incrucisarea celordoua sosele Targoviste Pitesti (la linia Constanta) pesoseaua Chitila la gars Trial, care va deveni o gara depersoane si de marluri, si de aci, luand traseul caeiferate existente, la fabrica (Vulcan» si la fabrica de car&mida, de unde urmand linia de despartire intre satul Da-maroaia si Bucurestii-Noui se va jonctiona cu linia exist-ents la Vila Mare, Wand ast-fel inconjurul complect alBucurestiilor-Noui si deservind fn acelas timp sateleCosteasca si Ddmdroaia.
XIV.
Administralia comunei frebue sd fie publica, sedinfeleconsiliului trebue so fie publice si periodice, cel putinodaM pe hind.
Nici o afacere sa nu fie incheiata WA a fi adusa la cu-no0inta cetatenilor in sedinta publica.
4 .
fi
www.dacoromanica.ro
32
Controlul gestiunei finantelor comunei trebue facut lunarde un inspector financiar trimes de Ministerul de Finanje,
si Legea Contabilitatei trebue cu sfintenie observata.Toate plat& /acute de Primdrie trebue culprits zilnic la
uca Primdriei pentru ca orz ce cetacean sd poatd controlazilnic intrebuinlarea fondurilor comunei
XV.
Primarul si Consilierii nu trebue sd primeascd nici aleafs, nici o indemnizatie sub nici o forma.
*
Oratie nnmai acestor marl lucrari de interes general siacestor masuri severe de higena administrativaBucurestii-Noui $i intreaga comuna Orivita, cu toate satele ei, vorputea lua un mare si definitiv avant, spre avantajul tutulorlocuitorilor ei.
Comisiunea Interimara actuala a comunei Orivita Bucu-restii-Noui este compusa din : Popa Oh. Barbulescu, $iqh Ciobanasiu, care nu au nici o palms de pamant incomuna noastra, D. Consiantinescu care este locuitor siproprietar in satul Straulesti comuna Chiajna si care si elnu are o palms de pamant in comuna noastra, MarinApostolescu, locuitor in satul Darmaroaia si Puiu Bald-nescu locuitor in satul Costeasca, alipite de eri la comunanoastra, deci toff nu au nici un interes in prosperitateacomunei noastre; aceasta Comisiune a creat si a impusdintr'o data comunei noastre in formatiune intreaga lista detaxe si impozite maximale pe care legea a permis a seinfiinta numai in comunele urbane, deja intemeiate : ele in-sumeaza peste 6.000.000 lei pe an, din care numai impo-zitul de lei 6 pe metrul liniar de fatada se suie la peste3.000.000 lei pe an.
De unde va plan o populatie saraca un atare formidabilimpozit.
Primaria va vinde cu toba toate proprietatile si caselefor si va mina complect opera mea, zidita cu atata truda,cu atatea jertfe.
late unde duce politica Otimase, de ura, de invrajbire,de dusmanire, de care popa Oh. Barbulescu cu sprijinullui Matak, a intronat'o in pacinica linistita noastra comuna.
Nu ne ramane, noun cetatenilor, vanduti de politiciani a-oe for vampiri nesetiosi decat sa ne sculam cu mic cu marepentru a ne lua .singur dreptatea pe care ei ne'o refuza.
Ne vom scula, si se va vedea, in curand, efectul scullarei noastre.
o
on,
lui.,
.
,
-
si
www.dacoromanica.ro
uplime itRaportul D -Iui Inspector General AdministrativD. Tornescu catre D-I Ministru de Interne din
29/10/1934.
MINISTERUL DE INTERNEINSPECTORATUL GENERAL ADMINISTRATIT No. 22
din 29 Octombrie 1934No. 2596 din 3 Noembrie 1934
Domnule Ministru.
Ca rezultat la ordinul Ministerului cu No. 21532 din12 Octombrie a. c. am onoare a vA Jeferi ca transportan-du ma la Primaria comunei Sub-Urbana Grivita si cercetandactivitatea comisiei interimare care conduce actualmentePrimaria acelei comune am constatat intro altele tole ceurmeaza :
In seara zilei de 12 Octombrie 1934, in conformitate cujurnalul de casa si cu registrele chitantiere trebuia sA segaseasca in casa comunala in numerar soldul de lei183.662 lei.
La verificarea casei ni s'a prezentat insa numai 12145lei in numerar : pentru restul de 171517 lei, ni s'au art-tat chitante dintre care : avansuri in contul diurnelor mem-brilor comisiunei iuterimare si in contul salariilor D-luiPresedinte al Comisiunei lnterimare si functionarilor
lei 51.317.Aconturi pentru plata de cheltueli pe materiale si lu-
earl lei 120.200.Aceasta procedare este contrary dispozitiunilor art. 212
din legea contabilitAtei publice si a art. 54 din legea fi-nantelor locale, care prevad ca nici o plata nu se poateface din casa comunei deck in baza unei ordonante emiseasupra unui credit regulat deschis.
Pe de alts parte, pentru cheltuielile de materiale trebuiaca- mai inainte de a se emite ordonantele si de a se achita,
.
PP
I.www.dacoromanica.ro
O. se depuna sa se verifice actele justificative .prevazute deart. 125. din legea asupra contabilitatei publice.
Ori in lo ;u1 acelor acte, am gasit in casa simple chi-tante, aprobate de D-1 Presedinte al Comisiunei lnterimarePreotul Barbulescu (Dosarul alaturat filele 5 si 6).
2) S'au cheltuit 616637 lei cu taiatul unui mal de pa-mant din curtea abatorului si cu transportul si impartireapamantului pe strazile comunei.
Prin reclamatiunea locuitorilor inregistrata la Ministersub No. 32218/034, se a firma ea pamantul depus pe strazi,le face impracticabile in timp de ploaie.
Cercetand personal, am constatat ca pamantul depus inunele strazi, a fost apucat de vremea ploioasa de toamnafare a fi batatorit din care cauza acele strazi au devenitimpracticabile pentru vehiculele cu care locuitorii ar tre-bui sa si transporte lemne si aprovizionari de toamna.
De relatiile date de D-1 Presedinte al comisiunei Interi-mare Preotul Barbulescu reese ca intentiunea a fost bunssi anume de a se ridica nivelul strazilor prin formareaunui terasament de pamant.
Este probabll ca la anul, lucrarea va prezenta oarecareutilitate.
Actualmente Ins creiaza nemultumiri.Dace. utilitatea lucrarii ar fi numai discutabila, prone-
darea intrebuintata la tacerea platilor este insa comulectnelegala si a dat loc la suspiciuni fats de autoritatea co-munald.
In loe de a se ordonanta costal transportului pamantu-lui pe numele ,oterului 1. Niculescu, a °Arai oferta a fostaprobata de Comisia Interimara, sau ordonantat pe nu-mole D-lui conducator Teodor Vladesou in diferite randurisuma de 382448 lei.
Deasemenea pentru plata luoratorilor intrebuintati la sd-patul si imprd.stiatul pamantului care se -executd in regies'a ordonantat suma de lei 216039, tot pe numele D-luieonducator T. Vladescu spre a face plata.
In acest mod d. conducator Teodor Vladescu angajeazalucratorii, supravegheaza lucrarea, intocmeste si situatiunilesi facea si prattle, fiind inlaturat controlul care ar fi exis-tat cel putin in privinfa prezentei Incrdtorilor, dace platas'ar fi facut de easier sau de unul din cei trei agenti Inca-salmi pe care ii are comuna (fila 7).
3) Cei patru membri ai comisiei interimare primesc oindemnizatie fixa de 2000 lei lunar fiecare.
Cand se deplaseaza la abator, primesc alts diurna dinfondul abatorului.
Plata diurnei fixe membrilor consiiilor sau comisiunilor
2
-
-
. -c
ej.
www.dacoromanica.ro
3
interimare este insa oprita prin art. 9 legea modificatoarea legi administrative din 1934.
4) Parintele Barbulescu primeste in calitate de Prese-dinte al comisiunei interimare o indemnizatie de transportde 3000 lei lunar.
De asemenea d-sa a mai incasat o diurna de 8000 lei,cu ordonanta de plata No. 2205, din 23 August 1931.
Pentru ca ar fi lucrat la intocmirea bugetului comuneicare de fapt infra in obligatiuuile sale de Presedinte atcomisiei lnterimare astfel de diurne sunt oprite prin art. 9din legea men ionata.
5) S'au platit sume importante unor ziare $i unor ziaris-ti dela art. 13 pentru ( ^blicatiuni), fara sa se fi inseratpublicatiuni trimese in prealabil de primarie, sau fara capublicatiunea inserata sa fie exclusiv in interesul comunei.
Asa zisele publicatiuni sunt in realitate articole de pole-mica locals, car numarul de ziare in care se tipareau secumpara de primarie in multe sate de exemplare $i se in-partea gratuit prin comuna.
La file 10 din dosarul alaturat se poate vedea tabloulde sumele ordonantate in mod neregulat.
6) In ce priveste reclamatiunea impotriva impunerii defate 5i impozite comunale exagerate, socotim ca este in-temeiate. Din examinarea tabloului de aceste impozite$i taxe, care de altfel sunt aprobate de Primaria
Bucuresti in conf. cu dispozitiunile Jegale, se constataca unele din ele sunt nepotrivite pentru o comuna care nua exit Inca din faze rurale.
Astfel este impozitul comunal de 4°/0 asupra valorei lo-cative asupra terenurilor virane, din cuprinsul comunei.
De altfel art. 23, din legea finantelor comunale locale,care autoriza perceperea acestui impozit numai pentru co-rn unele urbane prevede ca terenurile virane situate la peri-ferie sunt exceptate. De fapt intreaga comuna sub-ur-bana Orivita este o periferie indepartata a orasului Bucu-resti. Tot astfel s'ar putea considera si taxa de 6 leide m. 1. de fatada. In special pentru posesorii de parcelemarl, aceasta taxa este vecsatorie, din cauza ca planul desistematizare al comunei prevede strazi dese, care se in-tretaie in careuri. In acest mod sunt numeroase parcelemarl care au mai multe fatade, ba chiar sunt inconjuratein Coate partile cu strazi.
Chiar stabilirea acestei din urma impuneri este foartegrea, deoarece primaria nu cunoaste pe loft propletariiterenurilor virane.
Este evident insa ca aceste taxe, desi sunt inoportune inlocalitate, sunt legate, deoarece au fost votate prin regu-lament de comisia interimara locals $i au fost aprobate deautoritatea tutelara (filele '15 pans la 21).
-
Municipiu-lui
www.dacoromanica.ro
4
CONCLUZ'llDin examinarea moclului cum a lucrat actuala comisie
interimara, a comunei Sub. Urbane Grivita in timpul scurtde cand functioneaza se constata ca nu s'a straduit saface toate economiile care se impuneau fate de bugetuldestul de redus al acelei comunei si feta de greutatea cucare contribuabilii isi pot achita datoriile.
Deasemenea nu s'au respectat dispozitiunile principaledin legea asupra contabilitatii publice relativ la angajareaunor cheltueli $i la facerea
Anexam un dosar cu acte.Director General Administrativ.
(ss) D. Tomescu.
platilor.
%., .
-4A
www.dacoromanica.ro
Planul Comunei Grivita-Bucurestii-Noui.
Srmthil &walk al Armatei/flaw rpr torn Un anil /893 /8.9 1899.
Scary 1
Ba.no s a +.."
y- 9 se -
A30 ft n.
4
.
,
Gars 4i
Nord
www.dacoromanica.ro
