Legea nrmedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-12-11... · Web viewData fiind competenta...

Plx 417/2017Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Nr crt

LEGEA NR. 304/2004 INIȚIATIVA LEGISLATIVĂPLX417/2017

AMENDAMENTE OBSERVAȚII

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

2. . Art. I. - Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:Consiliul Legislativ

3. ART. 1 – (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Pe cale de consecință, considerăm că Inspecția Judiciară ar trebui păstrată în cadrulUSR

1

Nr crt



4. (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

Alineatul (3) al articolului 1 se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Guvernul

Ne opunem ca Ministerul Public sa fie sub autoritatea Ministrului Justitiei. Cel putin dupa cum este conceput Constitutia acum, Ministerul Public este parte a „autoritatii judecatoresti”, deci a spune ca Ministerul Public este sub autoritatea Ministrului Justitiei ar crea vicii de constitutionalitate. UNJR

5. ART. 2 – (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(1) Justiția se înfăptuiește de catre judecători instantele de judecata în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.UNJRPreluat de ALDE cu modificări

6. Art. 2(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți și se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.Senator Șerban Nicolae

7. Art.2:(1) Justiția se înfăptuiește de

Motive:Pentru a evita confuziile, este important sa se specifice expres cine infaptuieste justitia. Alin. (2) detaliaza instantele.

2

Nr crt



catre instantele de judecata în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.judecător Florica Roman - nepreluat

8. (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b)curţi de apel;c)tribunale;d)tribunale specializate;e)instanţe militare;f)judecătorii.

Litera d) a alineatului (2) al articolului 2 se abrogăDeputat Steluța Cătăniciu - renunta

La alin. (2) propunem eliminarea „instantelor militare”, asa cum s-a hotarat in discutiile privind legea 303/2004.

(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b)curţi de apel;c)tribunale;d)tribunale specializate;e)instanţe militare;f)judecătorii.UNJR, CSM

3

Nr crt



9. ART. 3 Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.

10. ART. 4 (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Se introduce un nou alineat:

(3) Subordonarea Controlul ierarhic a parchetelor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorului.

USR

Acest principiu a fost dezvoltat în doctrina juridică în principal pe marginea art. 67 alin (2) din prezenta lege, potrivit căruia „Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor”.

Potrivit punctului 3 al Rezoluției 24 (97) Comitetului de miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, statele membre și-au asumat ca toţi cei responsabili de prevenirea, investigarea, urmărirea şi adjudecarea cazurilor de corupţie să se bucure de gradul necesar de autonomie şi independenţă, pentru a-şi putea îndeplini funcţiile lor corespunzătoare, vor ti feriţi de orice imixtiuni şi influenţe nepotrivite şi vor avea la dispoziţie mijloace efective pentru colectarea probelor necesare, protejând persoanele care vor ajuta autorităţilor în vederea combaterii corupţiei şi păstrării confidenţialităţii investigaţiilor.USR

4

Nr crt



Mentionam ca in Constitutie nu exista o subordonare ierarhica a parchetelor, ci faptul ca procurorul, individual, isi desfasoara activitatea sub „controlului ierarhic”.UNJR

11. ART. 5 Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. Finalizat dezbateri la ora 11.49

12. CAPITOLUL II: Accesul la justiţieART. 6 (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

(1) O justiţie echitabilă implica respectarea egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare, respectarea independenţei instantelor si a judecatorilor, a principiului separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei.UNJRPreluat de USR

13. Art. 6(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea

5

Nr crt



drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.respectându-se cu respectarea principiul egalității de arme, independenţa instanțelor și a judecătorilor, principiul separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și durata rezonabilă a proceselor. Senator Șerban Nicolae

(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil ....Senator Nicolae Moga

14. Se introduce art. 61

(61) Procesul echitabil implică respectarea principiului egalității de arme, independenţa instanțelor și a

6

Nr crt



judecătorilor, principiul separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și durata rezonabilă a proceselor și a respectării dreptului la apărare.USR

15. (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

16. ART. 7 (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii, respectându-se principiul egalității de arme, independenţa instanțelor și a judecătorilor,

7

Nr crt



principiul separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și durata rezonabilă a proceselor a respectării dreptului la apărare.PNL

17. După alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul cuprins:

(3) Pentru asigurarea principiilor prevăzute la alin. (1) și (2) în sala de judecată locul procurorului trebuie să fie la același nivel cu locul avocatului. vizavi de instanța de judecată și În timpul procesului, procurorul nu poate comunica cu judecătorii decât în prezența avocaților părților. Autor: UDMRUSRConfigurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul

Comentariu: Trebuie să fie puse de acord alineatele (1) și (4) ale articoului 5 din OUG 78/2016 cu prevederile aliniatelor (2) și (9) ale articolului 791.

8

Nr crt



egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. PICCJPreluat de UDMR

18. ART. 8 Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.

19. ART. 9 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în

Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 9 - Hotărârile secţiilor pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel conform dreptului comun.”PSDSe revine

Mai pastram acest articol daca ne-am hotarat in privinta separarii carierelor?UNJR

Corelare cu prevederile din Legea nr. 303/2004 față de faptul că hotărârile sunt pronunțate de Secții iar contestațiile se depun la instanța de judecată (ex. art. 40 alin. (4))„ART. 40 - (4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la sectia de contencios administrativ a curtii de apel conform dreptului comun.” ALDE, PSD

9

Nr crt



materie disciplinară.20. CAPITOLUL III:

Dispoziţii generale privind procedura judiciarăART. 10 Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.

Art.10 - Statul trebuie să aloce instanţelor de judecată resurse umane, materiale si financiare, precum şi echipamente adecvate, care să permită funcţionarea acestora în conformitate cu standardele stabilite în articolul 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi care să permită judecătorilor să îşi desfăşoare activitatea în mod eficient.UNJRPreluat de PSD

Renunță la amendament

21. ART. 11 Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

10

Nr crt



22. ART. 12 Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

23. La articolul 12 se introduc două noi alineate, alin. (2) și (3) cu următorul cuprins:„(2) Toate reglementările privind procedurile judiciare sau actele privind administrarea justiţiei, precum si actele privind colaborarea dintre orice institutie si autoritate cu institutiile autoritatii judecatoresti, sunt de interes public.” UNJRPreluat de PSD

Implementarea principiului transparentei justitieiUNJR

24. (3) Incheierile, hotararile, deciziile si orice alt act emis de instanta intr-o sedinta publica sunt informatii de interes

11

Nr crt



public, iar liberul acces la acestea este garantat.UNJR

25. Se introduce un alineat nou alin.(2), având următorul cuprins:„(2) Procedurile judiciare, actele privind administrarea justiţiei, precum și actele privind colaborarea instituțională dintre autoritatea judecătorească și orice altă autoritate sunt de interes public.Senator Șerban Nicolae

26. ART. 13 (1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio. (2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor

12

Nr crt



de către preşedinte. (3) După terminarea şedinţei de judecată, pArticipanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

27. ART. 14 (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi. (3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. (4) În situaţia în care toate părţile solicită sau

13

Nr crt



sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii. (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română. (6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă. (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite,

14

Nr crt



pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

28. ART. 15 Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

29. ART. 16

(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.

Articolul 16 se modifică și se competează cu un alineat nou și va avea următorul cuprins:

„(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori.

Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. PSD

Consiliul Legislativ - semnalăm că prelungirea termenului de redactare a hotărârilor judecătorești trebuie să fie prevăzută drept o posibilitate, și nu drept o „urmare”, așa cum rezultă din textul propus. Pentru acest motiv, apreciem că expresia „urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori” ar trebui să fie reformulată, urmând a constitui teza a doua a alin.(1), prevăzută după expresia „30 de zile de la data pronunțării, în următoarea redactare: „În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.Din redactare nu rezultă nici cine anume are competența de a hotărî asupra prelungirii termenului, și nici prin ce act se stabilește această prelungire, fiind necesară reanalizarea și reformularea normei, sub

15

Nr crt



acest aspect.Introducerea acestei norme generale în cuprinsul Legii nr.304/2004 face necesară și modificarea expresă a art.426 din Codul de procedură civilă, precum și a art.406 din Codul de procedură penală, norme care se referă doar la termenul de 30 de zile în care hotărârea trebuie redactată, fără a se avea în vedere reglementarea posibilității prelungirii acestuia, astfel cum se propune în proiect.

30. Art. 16 se elimină. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- nepreluat

ICCJ - Eliminarea propunerii de modificare a art. 16 alin. (1), întrucât nu reflectă volumul de încărcare al instanțelor.Guvernul - propunerea de completare a art. 16 cu un nou alineat nu are natura unei norme propriu-zise de organizare judiciară, ci a uneia de procedură - civilă și penală – (a se vedea art. 426 alin. (5) teza I din Legea nr. 134/2010 – Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și art. 406 din Legea nr. 135/2010 – Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare); de asemenea, norma trebuie analizată și din perspectiva principiilor aplicabile conflictelor de legi (lege generală – lege specială). Norma, care instituie un nou termen de recomandare, trebuie privită și în contextul art.99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

31.In cazul in care nu se accepta observatia noastra, sustinem

Dispoziția nu se încadrează în sfera de reglementare a Legii nr. 304/2004, vizând organizarea procesului judiciar (normă de procedură civilă/penală).

16

Nr crt



urmatorul amendament dupa cum urmeaza:

(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 90 de zile de la data pronunțării.USR

USR

32. (2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

(2) Hotărârile judecătorești trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.

33. (3) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.”

(3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. PSD

34. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu următorul

Acest articol nu-si are locul aici deoarece deja exista abatere expresa in 303.UNJR

17

Nr crt



cuprins:(4) Nemotivarea în termenul prevăzut de alin. (1) reprezintă abatere disciplinară.PSD - renunță la amendament

35. ART. 17 (1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.

36. (2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.

(2) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a judecătorului din planificarea de permanență.UNJRPreluat de USR, PSD, Senator Șerban Nicolae

Nu exista nici o ratiune pentru a permite presedintelui sau vicepresedintelui sa intre el, atunci cand doreste, in completul de permanenta. Functiile de conducere in instante sunt strict administrative si nu trebuie atribuite acestora atributii jurisdictionale distinct de cele ale celorlalti judecatori.

37. TITLUL II: Instanţele judecătoreştiCAPITOLUL I: Înalta

18

Nr crt



Curte de Casaţie şi JustiţieSECŢIUNEA 1: Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieART. 18 (1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite. (4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.

38. ART. 19 (1) Înalta Curte de

19

Nr crt



Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

39.

(21) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi 4 complete de 5 judecători.

Alineatul (21) al articolului 19 se modifică și va avea următorul cuprins:(21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători.Guvernul, UNJRPreluat de USR, PSD și Senator Șerban Nicolae

20

Nr crt



40. Se introduce alineatul (21) la articolului 19, care va avea următorul cuprins:(21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători. Toți judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție participă în complete de 5 judecători, în condițiile art. 32 alin. (2) și (3).ALDE

41. (3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de

21

Nr crt



volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora. (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.

42. ART. 20 (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. (2) Înalta Curte de

22

Nr crt



Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

43. SECŢIUNEA 2: Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 21 - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Articolul 21 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:„ART. 21 - (1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Art. 21se elimină.Guvernul, Consiliul Legislativ

Articolul 21 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:Art. 21 - (1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 şi art. 24 raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Guvernul - propunem eliminarea textului, întrucât calea de atac (a recursului), ca de altfel și termenul de exercitare și de judecare a recursului sunt deja consacrate la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare.

Menținerea inițiativei legislative pentru că nu este suficientă modificarea în Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii ConstituţionalePSD

23

https://idrept.ro/00136310.htm

Nr crt



ALDEText identic cu inițiativa legislativă

44. (2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, este supusă căii de atac a recursului.”

(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.ALDE(3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale.CSMÎnsusit de PNL

Consiliul Legislativ - apreciem că nu se impune prevederea expresă a posibilității atacării cu recurs a „hotărârii de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești”, întrucât instituirea acestei căi de atac, precum și termenul în care aceasta poate fi formulată face obiectul art.29 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prevederea acestei posibilități și în cuprinsul art.21 din Legea nr.304/2004 ar putea reprezenta instituirea unei reglementări paralele, interzisă de normele de tehnică legislativă.De altfel, norma propusă pentru art.21 alin.(2) nici nu se integrează tematic în cuprinsul art.21, întrucât acesta are ca obiect stabilirea competenței secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nu instituirea unor căi de atac.CSM - prin textele propuse la art. 21 alin. (2) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 s-a urmărit punerea în acord a acestui act normativ cu Decizia Curții Constituționale nr. 321/2017, propunerea vizând art. 21 reglementează doar posibilitatea exercitării căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost respinse cererile de sesizare a Curții Constituționale.

24

Nr crt



La nivelul Legii nr. 304/2004, respectiv art. 21 și 24, ar trebui să se reglementeze doar aspectele privind stabilirea instanței competente să soluționeze aceste recursuri.

Menținerea inițiativei legislative pentru că nu este suficientă modificarea în Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii ConstituţionalePSD

45. ART. 22 - Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă: a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel; c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei

Lit. c) se abroga. UNJR - renunță

Daca decizia este de a renunta la instantele militare, atunci lit. c) va trebui abrogataUNJR

25

Nr crt



Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel; e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege; f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.

46. ART. 23 (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de

26

Nr crt



competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege. (2) *** Abrogat de Legea 255/2013

PAUZARELUĂM DEZBATERI LA 11.30

47. ART. 24 - Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează

Articolul 24 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:„ART. 24 - (1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară

După alineatul (1) al articolului 24 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 şi art. 24 raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Consiliul Legislativ - întrucât se are în vedere doar completarea articolului, textul alin.(1) nu mai trebuie redat în proiect.

27


Nr crt



cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

48. Articolul 24 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:Art. 24 - (1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.ALDEText identic cu inițiativa

28

Nr crt



legislativă49. Articolul 24 se modifică şi va

avea următorul cuprins:Art 24. - (1) Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi în alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.deputat Cătălin Marian Rădulescu

50. (2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.”

(2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva încheierilor de respingere a cererilor de sesizarea Curţii Constituţionale, pronunțate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Consiliul Legislativ

(2) Completele de 5 judecători soluționează și recursurile

Guvernul - în contextul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 321/2017, prin adresa nr.620/20.09.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a propus “completarea art. 21 din Legea nr.304/2004 în sensul de a se stabili competența Secției I civile, a Secției a II a civile și a Secției de contencios administrativ și fiscal de a soluționa recursurile prevăzute în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, exercitate împotriva încheierilor prin care la nivelul fiecăreia dintre aceste secții se resping cererile de sesizare a Curții Constituționale”. În raport cu această propunere, apreciem necesară consultarea instanței supreme, în vederea clarificării intenției de

29

Nr crt



împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizarea Curţii Constituţionale, pronunțate de un al complet de 5 judecători.CSMPreluat PNL

reglementare.Având în vedere obiectul de reglementare al art. 29 din Legea nr.47/1992, apreciem că noua normă de competență ar trebui să facă obiectul acestui articol (art. 29 alin. 5) - idee care transpare și din paragraful mai sus citat al Deciziei Curții Constituționale și, eventual, reiterată în Legea nr. 304/2004, pentru a completa Secțiunea a 2-a a Capitolului I al Titlului II din această lege, care vizează competența ÎCCJ.Consiliul Legislativ - pentru asigurarea clarității și previzibilității normei, este necesar ca expresia „pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești” să fie înlocuită cu indicarea expresă a instanțelor avute în vedere de text.Precizăm că ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești este Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin urmare, referirea trebuie să se facă la această instanță, dar de o manieră precisă, cu indicarea secției sau a completului de la Înalta Curte de Casație și Justiție avut în vedere, astfel încât să se asigure respectarea Deciziei Curții Constituționale nr.321/2017.

51. (2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțate de ultima instanţă

30

Nr crt



în ierarhia instanţelor judecătoreştiALDE

52. (2) Apelul prevăzut la alin. (1) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului.deputat Cătălin Marian Rădulescu

53. ART. 25 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: a) *** Abrogat de Legea nr. 202/2010 b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

31

Nr crt



54. ART. 26 Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.

55. ART. 27 (1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei. (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca

32

Nr crt



judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.

56. SECŢIUNEA 3: Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieART. 28 - (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

Alineatele (1) și (3) ale articolului 28 se modifică și vor avea următorul cuprins:Art. 28.- (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinți şi colegiul de conducere.Guvernul, UNJR, CSMPreluat de USR, Senator Șerban Nicolae, PSD

57. (2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.

(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.

33

Nr crt



32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.CSMPreluat PNL

58. (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de

(3) Preşedintele, cei doi vicepreședinți și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 4 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.Guvernul

34

Nr crt



conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

59. Art. 28(3) Președintele, vicepreședinții și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.UNJR, CSMPreluat de Senator Șerban Nicolae și PSD

60. ART. 29 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi

Literele b) și c) ale alineatului (1) al articolului 29 se modifică și vor avea următorul curpins:

La articolul 29 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv

35

Nr crt



de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii: a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

„Art. 29 (1) Consiliul Legislativ cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

61. b) propune Consiliului Superior al Magistraturii

b) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior

Litera b) a alineatului (1) al articolului 29 se abrogă. UNJR de acord cu articolul din initiativa

legislativa, deoarece face referire la sectia 36

Nr crt



judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Deputat Steluța Cătăniciude verificat componenta comisiilor de concurs din 303!!!

pentru judecatori a CSM.

62. c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;

c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;”

Nemodificatc) propune Secțiilor pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi.Deputat Steluța Cătăniciu

Text identic cu inițiativa legislativă

63. d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii; e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

37

Nr crt



64.

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.

Alineatele (2) și (3) ale articolului 29 se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte.GuvernulPreluat de PSD

65. (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.GuvernulPreluat de PSD

66. (4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei

38

Nr crt



Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

67. ART. 30 Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii; b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

68. ART. 301

(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către

39

Nr crt



acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

69. (2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public prin afişare pe siteul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.UNJR

Este foarte important sa fie facut public raportul.

Aceasta prevedere a fost includa prin OUG6/2016, prin care SRI a fost facut „organ de urmarire penala”

Nu exista o lege de infiintare si functionare a acelui Centru National de Interceptare. Acest „centru” este o unitate miiltara secreta a SRI, unde partile nu au acces. Trebuie facut prin lege o Autoritate independenta de interceptari, sub control parlamentar si judecatoresc, astfel incat partile sa poata avea acces la originale.UNJR

40

Nr crt



Preluat de USR și PSD70. SECŢIUNEA 4:

Completele de judecatăART. 31 (1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

Art. 31(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează: Senator Șerban Nicolae

Text identic cu forma în vigoare

71. a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;

72. b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;

b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel, completul de judecată este format din 2 judecători;UNJR, CSM, senator Șerban NicolaePreluat de ALDE și PSD

b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecătoriUNJR, CSM, senator Șerban Nicolae

41

Nr crt



Preluat de ALDE și PSD

73. c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători; e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; f) pentru contestaţiile

Lit. c) se modifica astfel:c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel completul de judecată este format din 3 judecători;UNJRNemodificat

Lit. e) se modifica astfel: e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel completul de judecată este format din 3 judecători;UNJRNemodificat

Daca se renunta la instantele militare, atunci vor trebui scoate instantele militare de aiciUNJR

42

Nr crt



prevăzute în art.2501 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători.

Lit. f) se modifica astfel: f) pentru contestaţiile prevăzute în art.2501 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel completul de judecată este format din 3 judecători;UNJRNemodificat

Se completează alineatul (1) al articolului 31 cu o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este

UNJRPropune eliminarea Curții Militare de Apel

43

Nr crt



(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

format din 3 judecători.ALDE și PSDNemodificat

74.

(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.

Alineatul (3) al articolului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinți ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.

75. (3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiți, prin

44

Nr crt



tragere la sorți, de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinți ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.UNJR , GuvernulSenator Șerban Nicolae, USR și PSD

76. ART. 311

Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).

77.ART. 32 (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:”Art. 32 – (1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători.Guvernul, CSMALDE

78. Art. 32

45

Nr crt



(1) La începutul fiecărui an, prin tragere la sorți, se stabilesc completele de 5 judecători, numărul completelor fiind aprobat de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.Senator Șerban Nicolae

79. Art. 32 – (1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, facuta pe baza rezultatelor tragerii la sorti, Colegiul de conducere aprobă numărul completelor de 5 judecători.UNJRPreluat de USR și PSD

80. (2) În materie penală, completele de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Guvernul, UNJR, CSM

Eroare de numerotare - este alin. (11) nu (2)

46

Nr crt



PSD, Senator Șerban Nicolae, ALDE

81. (2) În materie penală, completele de 5 judecători sunt formate numai din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.CSM

82. (2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

83. (3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

Alin. (3) se abrogă.PSD(3) În alte materii decât cea penală, completele de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.Guvernul, UNJR, CSMSenator Șerban Nicolae, PSD, ALDE

84. (4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea

(4) Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de

47

Nr crt



completelor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Guvernul, UNJR, CSMSenator Șerban Nicolae, PSD, ALDE

85. (5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele Secţiei penale sau de

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei doi vicepreședinți sau de unul dintre președinții de secție.Guvernul, CSMPSD

48

Nr crt



decanul de vârstă, după caz.

86. Alineatul (5) al articolului 32 se abrogă.ALDE

87. (5) Completul de 5 judecători este prezidat de decanul de vârstă al completului.ALDE

88. (5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei doi vicepreședinți sau de președinții de secție atunci când aceștia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4). UNJRSenator Șerban Nicolae

89. (6) În caz de incompatibilitate a persoanelor prevăzute la alin. (5), completul de 5 judecători este prezidat de decanul de vârstă al completului.Guvernul

Eroare de numerotare - este (51)

49

Nr crt



90. (6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.

(6) În cazul în care nici unul dintre aceștia nu au fost desemnaţi să facă parte din completele de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.UNJRSenator Șerban Nicolae

Eroare de numerotare - este (51)

91. (7) Cauzele care intră în competența completelor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”Guvernul, UNJRSenator Șerban Nicolae, PSD

Modificarea este necesara pentru a asigura repartizarea aleatorie a judecatorilor in componenta completelor specializate. Asa cum am aratat, calitatea de presedinte sau vicepresedinte nu trebuie sa confere atributii jurisdictionale acestora, distinct de cele ale unui judecator din cadrul aceleeasi instante.

Eroare de numerotare - nu este alin. (7) ci (6)

92. Alin. (6) nemodificat CSMALDE

93. Se introduc două noi alineate, alineatele (7) și (8) cu următorul cuprins: (8) (7) Lista judecătorilor programați în complete de

UNJR este de acord cu propunerea

-

50

Nr crt



drepturi și libertăți sau a celor pentru asigurarea permanenței constituie secret de serviciu și nu poate fi comunicată public înainte de repartizarea dosarului nici parchetului și nici unui alt terț. Divulgarea acestor informații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii.PSD - renunță

94. (8) (9) Lipsa repartizării aleatorii a dosarului constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii pronunțate. - se elimină fiind dezbătut la art. 53 alin. (3) nr. crt. 133PSD

UNJR – propunem mutarea acestui amendatemnt de la acest articol, care face referire doar la ICCJ, la art. 53, unde se face referire la toate complete

95. ART. 33 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi

51

Nr crt



Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când pArticipă la judecată. (2) *** Abrogat de Legea nr. 202/2010 (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.

96. ART. 34 În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

97. CAPITOLUL II: Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi

52

Nr crt



judecătoriileSECŢIUNEA 1: Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor ART. 35 (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege. (2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi

53

Nr crt



asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

98. ART. 36 (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. (2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.

99. (3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete

(3) În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul

54

Nr crt



specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

cauzelor secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.UNJRPreluat de USR și PSD

100. ART. 37 (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate. (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al

Articolul 37 se abrogăALDERenunță

Se impune reglementarea unei dispoziții care să prevadă că actualele tribunale specializate (Cluj, Mureș, Argeș, Brașov) se constituie ca secții specializate/complete specializate în cadrul tribunalelor de drept comun corespunzătoare.De asemenea, se impune reglementarea unei dispoziții tranzitorii care să prevadă că toate cauzele aflate în curs de judecată la data desființării tribunalelor specializate se vor trimite, pe cale administrativă, secțiilor corespunzătoare nou înființate din cadrul tribunalelor de drept comun

55

Nr crt



municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează. (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.

corespunzătoare.Deputat Steluța Cătăniciu

UNJR: Nu suntem de acord cu desfiintarea instantelor specializate.

101. ART. 38 (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.

56

Nr crt



102. (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Localitătile care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică În Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.CSMUSR

103. (2) Localitătile care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor din fiecare judet se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justitiei, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică În Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.UNJR

La amendamentul initial am adaugat si cu avizul MJ. USR sa se decida daca mai sustine propunerea in aceasta forma.

UNJR

104. ART. 39 (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete

57

Nr crt



specializate. (2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

105. ART. 40 (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor. (2) Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie. (3) Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod

Alineatele (1) și (2) ale articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Secțiile și completele specializate pentru minori și familie judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.ALDE(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă disjungerea, competența aparține secției/completului specializat pentru minori și familie.ALDE


58

Nr crt



corespunzător.106. ART. 41

(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.

Alineatul (1) al articolului 41 se modifică și va avea următorul curpins:„Art. 41 - (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.”

Alineatul (1) al articolului 41 se modifică și va avea următorul curpins:(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei,cu avizul consultativ al colegiului de conducere al fiecărei instanţe.ALDEText identic cu inițiativa legislativăNemodificat

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor,

59

Nr crt



fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

107.

(2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.

Alineatul (2) al articolului 41 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Componența secțiilor specializate se stabilește de președintele instanței, cu avizul consultativ al colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama, în principal, de specializarea judecătorului”.Guvernul, CSMALDE, USR

UNJR se opune acestui amendament, deoarece goleste de continut atributiile colegiul de conducere, dupa ce ca au facut crescut puterile presedintelui pe 303. Aceasta prevede permite presedintelui sa mute un judecator de pe o sectie pe alta, cand si cum vrea el.

Consideram ca prezenta prevedere din lege este ok.UNJR

108. După alineatul (2) al articolului 41 se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins:(21) Componența completelor specializate se stabilește prin tragere la sorți”. GuvernulALDE

Nu sustinem nici propunerea Guvernului privind tragerea la sorti a completelor specializate. propunerea nu ia in considerare faptul ca exista foarte multe specializari, inclusiv sectii specializate (litigii de munca, proprietate intelectuala), iar tragerea la sorti a componetei acestora ar ignora, pe de-o parte, specializarea judecatatorilor si, pe de alta parte, ar destabiliza activitatea in aceste sectii si continuitatea judecarii cauzelor de catre completele deja formate.

UNJR

60

Nr crt



109. (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

110. ART. 42 În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.

111. ART. 421

În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele: a) Tribunalul Constanţa:

61

Nr crt



judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv; b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.

112. SECŢIUNEA 2: Conducerea instanţelor judecătoreşti ART. 43 (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia. (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.

Alineatul (3) al articolului 43 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Președintele judecătoriilor exercită și atribuții de administrare a instanței.ALDE - renunță

62

Nr crt



(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.

113. ART. 44 (1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite. (2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.

Daca se opteaza pentru eliminarea instantelor militare, alin. (2) va trebui abrogat.UNJR

114. ART. 45

(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat

Alineatul (1) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 45 - (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul

63

Nr crt



de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.

în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.Guvernul, CSM

115. Alineatul (1) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.ALDE

116. (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul

64

Nr crt



Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 3 vicepreşedinţi.

117. ART. 46 (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate. (2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

65

Nr crt



(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.

118. Se introduce articolul 461, cu următorul cuprins:Art. 461 - Pentru uniformizarea și buna coordonare a măsurilor și practicilor manageriale la nivel national și pentru creșterea eficienței actului de justiție, se constituie Consiliul Național al Președinților Curților de Apel, ca structură fără personalitate juridică, structură ce va avea un rol consultativ în problemele vizând sistemul judiciar.ALDE

UNJR considera ca un asemenea Consiliu distinct nu este necesar. Presedintii curtilor se intalnesc deja de trei ori pe an. In plus, se va crea premiza ca si presedintii tribunalelor ori ai judecatoriilor sa isi faca un astfel de Consiliu.

119. ART. 47 Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât

66

Nr crt



cele privind activitatea de judecată.

120. ART. 48 Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.

121. ART. 49 (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă: a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a

Litera b) a alineatului (2) al articolului 49 se modifică și va

67

Nr crt



judecătorilor; b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

avea următorul cuprins:b) la judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.ALDE

122.

(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.

Alineatul (21) al articolului 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:”(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.”Guvernul, CSMALDE

UNJR se opune acestei propuneri a Guvernului si a CSM-ului. Exista instanta cu mai putin de 5 judecatori. Nu este normal ca atributiile colegiului sa fie exercitate de catre presedinte. Prevederea actuala, cu minim 3 judecatori, o consideram potrivita.

UNJR

123. Se introduce un nou alineat după alineatul (21), respectiv alineatul (22) la articolul 49, cu următorul cuprins:(22) Dispoziţiile alin. (21) se aplică în mod corespunzător şi

68

Nr crt



în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.CSMALDE

124. (3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale

Alineatul (6) al articolului 49 se modifică și va avea următorul cuprins:(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel și ale

69

Nr crt



curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot. (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.

tribunalelor pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.ALDERenunță

125. ART. 50 (1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor. (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează: a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de

Litera c) a alineatului (2) al articolului 50 se abrogă.ALDE

Renunță

70

Nr crt



preşedintele curţii de apel; b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului; c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia; d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei. (3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

126. (4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.

(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței.UNJR

71

Nr crt



Senator Șerban Nicolae

127. ART. 51 Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii: a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe; b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbat probleme de drept; d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

128. e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

Litera e) a articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 51

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Secției pentru

La articolul 51 litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau,

Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși

72

Nr crt



judecători sau, după caz a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;”

dupa caz, a Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii;UNJR PSD

rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu

73

Nr crt



oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

129. Litera e) a articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:e) formulează puncte de vedere la solicitarea Secției pentru judecători sau, după caz a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE


130. f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere; g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, conform lit. b) în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;ALDE

74

Nr crt



h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

131. SECŢIUNEA 3: Completele de judecată ART. 52 (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

132. ART. 53 (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

75

Nr crt



(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

133. Art. 53 se completeaza cu un nou alineat:(3) Lipsa repartizării aleatorii a cauzelor constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii pronunțate.

UNJRPSD

La art. 53 se adauga urmatorul alineat:(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecata se auditeaza extern,la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor. Concluziile auditului sunt publice.Deputat USR Lucian Stanciu-Viziteu

UNJR – am preluat un amendament similar, care era la ICCJ. Am inlocuit „dosar” cu „cauza”.

Auditul extern va transparentiza activitatea de repartizarea a dosarelor si va spori increderea in sistemul de justitie.Deputat USR Lucian Stanciu-Viziteu

76

Nr crt



134. ART. 54 (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

(1) Cauzele date, potrivit legii, in competenţa de primă instantă a judecătoriei, tribunalului şi curtii de apel se judecă. În complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (2) şi art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista la şedinţele de judecată ale completelor formate din judecători definitivi.UNJRPSD

Consiliul Legislativ - potrivit art.23 alin.(1) din Legea nr.303/2004, astfel cum este propus în cuprinsul propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.303/2004, judecătorul stagiar urmează să participe în complet colegial la soluționarea cauzelor de competența judecătoriei. Prin urmare, pentru corelarea soluțiilor legislative propuse, se impune ca prezentul proiect să cuprindă și o intervenție legislativă asupra art.54 alin.(1) din Legea nr.304/2004, potrivit căruia cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

135. (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art.

77

Nr crt



221 alin. (2) şi art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot participa, în condițiile legii, la şedinţele de judecată ale completelor formate din judecători definitivi.CSMALDE, PNL

136. (11) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.

(11) Contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii și tribunale se soluționează în complete formate de doi judecători.UNJR,Senator Șerban Nicolae, PSD

Alin. (11) și (12) se abrogă.CSM, PSD

Textul este similar cu cel de la poziția 138 mai puțin „în cursul urmăririi penale” și „dacă legea nu prevede un număr mai mare”.

137. (2) Contestaţiile formulate

78

Nr crt



împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători. CSMALDE

138. (2) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale in cursul urmaririi penale si a judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecatorii de camera preliminara de la aceste instante se solutionează în complet format din 2 judecători, dacă legea nu prevede un numar mai mare.UNJRPNL

Textul este similar cu cel de la poziția 136 cu completarea „în cursul urmăririi penale” și „dacă legea nu prevede un număr mai mare”.

79

Nr crt



139. (12) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în cursul judecăţii în materie penală în primă instanţă de judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.

Alin. (11) și (12) se abrogă.

140. (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Apelurile în materie civilă se judecă în complet format din 2 judecătoriALDE

Nu suntem de acord ca doar apelurile in materie penala sa fie judecate in complete de 3, iar cele civile in complete de 2. Penalul nu e regele dreptului. Sunt milioane de cauze civile in tara. E timpul sa ne intorcem la normalitatea cu apelurile formate din 3 judecatori.UNJR

141. (3) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”CSM, UNJRPNL

142. (3) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013

80

Nr crt



(4) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013

143. ART. 55 (1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

144. CAPITOLUL III Instanţele militare ART. 56 (1) Instanţele militare

81

Nr crt



sunt: a) tribunalele militare; b) Curtea Militară de Apel Bucureşti. (2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege. (3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

145. ART. 57 (1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc. (2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor

82

Nr crt



poate fi exercitată jurisdicţia română.

146. ART. 58 (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară. (2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 58 – La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară. Guvernul

147. Alineatele (2) și (3) ale CSMComisia a propus desființarea instanțelor

83

Nr crt



articolului 58 se abrogă.CSMPreluat de USR

militare și reorganizarea parchetelor militare, sens în care în cuprinsul dispozițiilor finale și tranzitorii ale legii de modificare și completare s-a propus următoarea dispoziție:„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanțele militare se desființează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale.”Se sublinia că în mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispozițiilor legale referitoare la instanțele militare și parchetele militare, respectiv judecătorii militari și procurorii militari.

UNJRDe acord si UNJR, am sustinut de ani de zile desfiintarea instantelor militare.

148. ART. 59 (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare. (2) Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor. (3) Tribunalul militar

84

Nr crt



este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.

149. ART. 61 (1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.(2) *** Abrogat de Legea nr. 97/2008

150. TITLUL III: Ministerul PublicCAPITOLUL I: Atribuţiile Ministerului Public

Alineatul (1) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 62 - (1) Ministerul Public

UNJR nu este de acord ca Ministerul Public sa fie sub autoritatea Ministrului Justitiei pentru considerentele deja aratate. UNJR

85

Nr crt



ART. 62 (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

îşi exercită atribuţiile în temeiul legii, sub autoritatea ministrului justiției şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Guvernul, USRALDE - renunță

151. (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

(2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor independenței, legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.USR

USRDeși enumerarea limitativă a celor 3 principii este preluată telle quelle din art. 132 din Constituție, apreciem că ar putea fi completată și cu principiul independenței procurorului. Acest principiu a fost dezvoltat în doctrina juridică în principal pe marginea art. 67 alin (2) din prezenta lege, potrivit căruia Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.De asemenea, menționăm că, potrivit punctului 3 al Rezoluției 24 (97) Comitetului de miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, statele membre și-au asumat ca toţi cei responsabili de prevenirea, investigarea, urmărirea şi adjudecarea cazurilor de corupţie să se bucure de gradul necesar de autonomie şi independenţă, pentru a-şi putea îndeplini funcţiile lor

86

Nr crt



corespunzătoare, vor ti feriţi de orice imixtiuni şi influenţe nepotrivite şi vor avea la dispoziţie mijloace efective pentru colectarea probelor necesare, protejând persoanele care vor ajuta autorităţilor în vederea combaterii corupţiei şi păstrării confidenţialităţii investigaţiilor.

152. (2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor independenței functionale, legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.UNJRPSD, USR

153. Dupa alin. 2 se introduce 21, cu urmatorul cuprins:(21) Independenta procurorului se defineste ca fiind libertatea acestuia de a adopta solutiile pe care le apreciaza ca fiind legale si temeinice in dosarele pe care le instrumenteaza.UNJRPSD, USR

Trebuie definit ce inseamna independenta procuroruluiUNJR

154. (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi

87

Nr crt



protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei. (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.

155. După alineatul (4) al articolului 62 se introduc două noi alineate, alin.(5) şi (6), cu următorul cuprins:(5) În exercitarea funcției lor, procurorii trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, separația puterilor, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive.UNJRSenator Șerban Nicolae, USR

Modificarile propuse sunt preluate din recomandari europene privind statutul procurorilor, adoptate de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni.UNJR

156. (6) În comunicarea publică, trebuie respectate: prezumția de nevinovăție, dreptul la viața

88

Nr crt



privată și la demnitate, dreptul la informare și libertatea presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, transparența, integritatea, eficacitatea și confidențialitatea investigațiilor.UNJRSenator Șerban NicolaePSD, USR

157. La art. 62 se mai introduc inca doua noi alineate:(7) In cazul in care parchetul a comunicat public inceperea unei anchete penale, acesta are obligatia de a informa opinia publica cu privire la solutia data in dosar, indiferent ca este condamnare, achitare, restituire, clasare sau orice alta solutie.UNJRPSD, USR

Introducerea acestor doua noi alineate este necesara pentru a crea cu adevarat egalitate de arme inclusiv din perspectiva comunicarii publice. UNJR

158. (8) Solutia data intr-o cauza este informatie de interes

89

Nr crt



public, liberul acces la aceasta fiind garantat.”UNJRPSD, USR

159. ART. 63 Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală; c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

90

Nr crt



e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii; h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru

91

Nr crt



perfecţionarea legislaţiei în domeniu; j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Propunem modificarea lit. k) astfel:k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea 554/2004;

l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

UNJR

In Legea 554/2004, la art. 1 alin. (4) se mentioneaza ca „Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică”. Nicaieri insa in legea 304 nu se mentioneaza expres si atributiile pe care Ministerul Public le are in legea contenciosului.UNJR

160. ART. 64 (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. (2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic

(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior,

Consiliul Legislativ - Având în vedere modificarea propusă pentru art.64 alin.(5), sugerăm să se analizeze dacă nu ar fi necesară și modificarea, în același sens, a dispozițiilor art.64 alin.(1), care are în vedere, de asemenea, „procedura de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor”, însă se referă la competența Consiliului Superior al Magistraturii în această procedură, și nu a secției pentru procurori a Consiliului.

92

Nr crt



superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.DIICOT,UNJR preluat de PSD

161.

(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.

Alineatul (3) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. Guvernul, UNJR, CSMSenator Șerban Nicolae, ALDE, PSD

Proiect Laura Codruta Kovesi: “In interesul cresterii calitatii solutiilor a fost adoptat si un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit caruia procurorii sefi adjuncti ai directiei examineaza din oficiu temeinicia si legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor altele decat cele de trimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritorialile.”

Deci, masura verificarii temeinicie este in interesul cresterii calitatii actului de justitie. Apoi, in CPP se prevede explicit avizare pe legalitate si temeinicie a rechizitoriului.UNJR

162. (4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii: a) suspendarea sau

93

Nr crt



încetarea calităţii de procuror, potrivit legii; b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa; c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

163.

(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.

Alineatul (5) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 64 (5) Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.”

Alineatul (5) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.ALDEText identic cu inițiativa legislativă

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în

94

Nr crt



jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

164. (5) Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.UNJRPSD

165. ART. 65 (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.

Alineatul (3) al articolului 65 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 65

Alineatul (3) al articolului 65 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „procurorul șef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 65 alin. 3.În acest sens, AMR a arătat, în mod clar, și susține, în continuare, că propunerea

95

Nr crt



(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.

privind crearea unei „direcţii specializate” cu unicul scop al efectuării urmăririi penale împotriva judecătorilor şi procurorilor – respectiv al „investigării infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori” – este o măsură care nu prezintă niciun element pozitiv şi nicio garanţie a împiedicării unor posibile abuzuri.De asemenea, crearea unei astfel de structuri, printr-una din legile ce constituie pilon al sistemului judiciar, induce ideea periculoasă că sursa stării infracţionale, inclusiv sursa corupţiei, s-ar afla în interiorul sistemului, aşa încât de aici, din interior, ar trebui acţionat, cu sublinierea calităţii persoanei ce ar face subiectul urmăririi penale, şi anume aceea de magistrat. Or, o astfel de abordare este nu numai eronată şi vădit împotriva realităţilor sistemului judiciar, ci şi menită să prezinte magistraţii, în spaţiul public, într-o imagine inadmisibil distorsionată.AMR subliniază și faptul că, astfel cum rezultă din rapoartele MCV, direcţiile de acţiune recomandate în lupta împotriva corupţiei sunt cel puţin patru, accentul necăzând, nicidecum, asupra sistemului judiciar, iar recomandările nefiind calate, din această perspectivă, pe situaţia magistraţilor.Astfel, prin MCV au fost trasate patru direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar. Cu toate că aceste elemente au fost evidenţiate în MCV încă din anul 2014, se pune doar acum și

96

Nr crt



doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate” care nu îşi găseşte nici temei şi nici finalitate, cu atât mai mult cu cât procedurile penale aplicate în prezent nu s-au dovedit a fi ineficiente din perspectiva efectuării urmăririi penale – în sensul că nu a fost împiedicată nici efectuarea și nici finalizarea acestei acestei etape procesuale –, chiar dacă, în mai multe situaţii, s-a stabilit, utlerior, prin hotărâre definitivă, că magistraţii ce au fost subiectul acestei urmăriri nu au săvârşit nicio infracţiune.

AMR atrage atenția asupra faptului că însăși denumirea „direcției” include o nepermisă încălcare a prezumției de nevinovăție, dat fiind că, potrivit Proiectului, instituția este menită să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Or, potrivit Codului de procedură penală, nu este îngăduit ca urmărirea penală să fie un dat, adică să însemne parcurgerea unei proceduri bazate pe ideea investigării unor infracțiuni „săvârșite”, ci pe ideea strângerii probelor în favoarea și defavoarea persoanei vizate – art. 100 alin. 1, art. 306 alin. 3 Cod procedură penală –, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a principiilor imparțialității și dreptului la apărare, pentru ca, în final, să se poată afirma, pe fundamentul probelor, dacă este cazul sesizării instanței de judecată – moment care, însă, nu confirmă vinovăția, cât timp aceasta nu este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

97

Nr crt



166. (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”

Alineatul (3) al articolului 65 se completează și va avea următorul cuprins:(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”UNJRALDE, PSD

Eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori

167. Pastrarea alin. (3) in forma actuala și introducerea unui nou alineat, alin. (31) cu următorul cuprins:(31) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe Lângă Înalta

Prin introducerea alin. (3) din inițiativă și eliminarea Direcției pentru Infracțiunile săvârșite de judecători și procurori nu își mai are rostul introducerea alin. (31) propus de UNJR.Prin urmare, se păstrează alin. (3) din inițiativă cu eliminarea

98

Nr crt



Curte de Casaţie şi Justiţie , de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi."UNJR

Direcției.PSD

168. ART. 66 (1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în

99

Nr crt



condiţiile legii. (2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

169. (4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

Potrivit carei legi? Suntem in situatia in care apar inregistrari dupa zeci de ani, ceea ce este anormal. Acele inregistrari posibil sa fi fost instrument de santaj. Ar trebui stipulat explicit ce pedeapsa primesc cei care ascund astfel de interpcetari, atat

100

Nr crt



ofiterul cat si seful serviciului.UNJR

Este necesară introducerea unor texte de sancționare penală aorganelor de poliție judiciară și/sau a procurorilor în Titlul IV - Infracțiuni contra înfăptuirii justiției din Codul Penal.PSD

Aceasta prevedere a fost modificata de OUG6/2016 adoptată prin Legea 92/2016

170. ART. 661

(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii. (2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la

Aceasta prevedere a fost modificata de OUG6/2016 adoptată prin Legea 92/2016

101

Nr crt



solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

171. (3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

172. La Art. 661, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), având următorul cuprins: „(31) Nu pot fi numiți ca ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații, lucrători sau colaboratori ai

102

Nr crt



acestora.”Senator Șerban Nicolae

173. “(31) Nu pot ocupa functia de ofiter sau agent de politie judiciara, ofiteri, chiar acoperiti, ai serviciilor de informatii, lucratori sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii in functie acestia vor da o declaratie autentica olografă pe propria răspundere ca nu fac si nu au facut parte din serviciile de informatii, si nu sunt sau au fost colabaratori sau informatorii ai acestora.UNJRPreluat de PSD, UDMR

174. (4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al

103

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. (6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia. (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art.

104

Nr crt



11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data detaşării. (9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

105

Nr crt



Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară. (11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

106

Nr crt



Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.

175. ART. 67 (1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului. (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.

(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.UNJRPSD

176. (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată

(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă un

107

Nr crt



participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.

alt procuror decat cel care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală.UNJRPSD- renunță

177. ART. 68 Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.

178. ART. 69 (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de

Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se compltează și vor avea următorul cuprins: „Art. 69 - (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de

Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se modifică și vor avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe

AMR - Aceleași considerente ca acelea expuse la art. 65 alin. 3. AMR solicitând eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori din text.

108

Nr crt



procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei. (2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, ori de ministrul justiţiei.

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.UNJR, ALDE

179. (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită

109

Nr crt



controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.DIICOT, preluat de PSD

180. (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a

USRPropunem eliminarea posibilității ministrului justiției de a desemna procurorii însărcinați cu controlul, pentru a elimina riscul ingerinței politicului în controlul efectuat asupra procurorilor.

110

Nr crt



Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.USR

181. (3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorului șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”

(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”UNJR, ALDE

182. CAPITOLUL II: Organizarea Ministerului PublicSECŢIUNEA 1: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

La articolul 70, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(3) În activitatea sa, procurorul general al

UNJR se opune acestei propuneri, ca Procurorul General sa aiba un asemenea cabinet. Ne-am opus unui cabinet similar si pentru presedintele ICCJ.

111

Nr crt



Casaţie şi JustiţieART. 70 (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public. (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. (3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”CSM

112

Nr crt



Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

183. ART. 71 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.

184. ART. 72 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.

185. ART. 73 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la

113

Nr crt



şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar. (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).

186. ART. 74 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege. Pauză 16.45 - 10 min.

187. ART. 75 Parchetul de pe lângă

Alineatul (1) al articolului 75 se modifica şi va avea

114

Nr crt



Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.

următorul cuprins:Art. 75 (1) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură următoarele secţii:1. Secţia de urmărire penală şi criminalistică;2. Secţia judiciară;3. Secţia parchetelor militare;4. Secţia de investigare a infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători;5. Secţia de resurse umane si documentare;

Secţiile sunt conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. deputat Cătălin Marian Rădulescu

188. Articolului 75 se modifica şi va avea următorul cuprins:Art. 75 (1) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură

Am eliminat din propunerea deputatului Cătălin Marian Rădulescu referirea la parchetele militare si am numerotat fiecare articol distinct. (UNJR)

115

Nr crt



următoarele secţii:1. Secţia de urmărire penală şi criminalistică;2. Secţia judiciară;3. Secţia de investigare a infracţiunilor din justitie;4. Secţia de resurse umane si documentare;

(2) Secţiile sunt conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. UNJR preluat de PSD

189. ART. 76 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.

Art. 76 se modifica si va avea urmatorul continut:(1) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine.(2) Ordinele procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind detasarea sau

Un principiu de baza al justitiei este transparenta, prin urmare ordinele emise de procurorul general in aceasta materie trebuie sa fie publice si publicate.. UNJR

116

Nr crt



delegarea procurorilor vor fi publicate pe pagina de internet a institutiei.

UNJR190. ART. 77

(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

117

Nr crt



191. ART. 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

Finalizare dezbateri: 17.10

192.ART. 79 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile

Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 79 - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a

Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile

Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.

118

Nr crt



asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.ALDEText identic cu inițiativa

Consiliul Legislativ - reglementarea cuprinsă în norma propusă a fi introdusă ca art.79 face necesară modificarea expresă a art.21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, iar modificarea art.88 face necesară intervenția legislativă asupra art.3 alin.(1) lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr.503/2002, cu modificările și completările ulterioare.

AMR - De acord, pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51.

193. SECŢIUNEA 11: Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi TerorismART. 791 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.

Alineatele (2) și (9) ale articolului 791 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 791

194. (2) Direcţia de Investigare (2) Direcţia de Investigare a (2) Direcţia de Investigare a Consiliul Legislativ - Având în vedere modificările propuse pentru art.791 alin.(2)

119

Nr crt



a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.ALDEText identic cu inițiativa

și (9), este necesar ca prin prezentul proiect să fie modificate, în mod expres, și alin.(1) și (4) ale art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.AMR - Cu privire la alin. 2 și alin. 9 de acord pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51, art. 79.

Însă, AMR solicită păstrarea majorarea vechimii cuprinse în alin. 3 și subliniază că, în forma anterioară a Proiectului, textul art. 791 alin. 3 avea următorul conținut:(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător".Astfel cum AMR a subliniat (cu referire la propunerea de modificare a dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 303/2004 – în anterioara formă a Proiectului), se face o distincție nejustificată între carierea judecătorilor și procurorilor, în sensul că limitarea cuprinsă în art. 43 alin. 1 teza a II-a (Judecătorii pot promova în grad profesional doar până la gradul de

120

Nr crt



judecător de curte de apel, inclusiv) li se aplică expres doar judecătorilor, iar argumentul referitor la „structurile teritoriale” ale DNA și DIICOT, care dă posibilitatea unui procuror cu grad de parchet de pe lângă o instanță inferioară, la data numirii în aceste structuri, să aibă statut similar unui procuror având grad de PÎCCJ, prin apartenența la DNA sau DIICOT. nu poate fundamenta diferența de tratament, în defavoarea judecătorilor. Faptul că potrivit OUG nr. 78/2016 și OG nr. 43/2002 procurorii DIICOT și DNA sunt „numiți” de procurorul-șef în aceste structuri de parchet, nu justifică, o dată în plus, instituirea unui statut profesional defavorabil pentru judecători, care pot trece de la o instanță ierarhic inferioară la una ierarhic superioră numai prin „promovare”, adică prin „examen/concurs”, iar din punctul de vedere al tehnicii legislative este greșită adaptarea unei legi la o ordonanță/ ordonanță de urgență a Guvernului și statornicirea unei diferențe vădite de tratament între judecători și procurorii din aceste structuri, care până acum nu era explicit prevăzută în lege. Potrivit Deciziei CEDO din 6 decembrie 2007 - cauza Beian contra României „o distincţie este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă ea nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat”. Or, în condițiile în care judecătorii care soluționează cauzele penale instrumentate de aceste structuri de parchet, au grad

121

Nr crt



profesional inferior, însă abilitarea legală de a pronunța hotărâri judecătorești definitive, discriminarea este evidentă. De asemenea, discriminarea este evidentă și prin prisma carierei judecătorilor care, astfel cum am arătat, pentru a dobândi gradul profesional de curte de apel sau de judecător ÎCCJ trebuie să trească prin concursuri de promovare.Sublinierile AMR nu vin nici să diminueze și nici să nege rolul procurorilor din aceste structuri de parchet, ci au în vedere elemente concrete ale statutului acestora, în comparație cu cel al judecătorilor.Prin urmare, AMR consideră că se impune majorarea vechimii – condiție a numirii în cadrul DIICOT.

195. (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat în acest scop. PSD

122

Nr crt



196. Alineatul (3) al articolului 791

se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.Guvernul

197. La articolul 791, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a

„(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să

123

Nr crt



Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar şi să nu fi avut abateri de la codul deontologic, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.CSM, AMRALDE

nu fi fost sancţionaţi disciplinar şi să nu fi avut abateri de la codul deontologic, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.DIICOTPreluată de Comisie

198. (4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3). (5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum

124

Nr crt



şi a altor calităţi specifice. (6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator. (7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii. (8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor

125

Nr crt



de Criminalitate Organizată şi Terorism.

199. (9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.”

(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

ALDEText identic cu inițiativa

200. (10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să

La articolul 791, alineatele (10) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul, poate ocupa o funcție la acelaşi

Corelat cu art 87 alin. (9), poziția 232 - DNA.

126

Nr crt



funcţioneze potrivit legii. (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii. (12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.

parchet sau la un alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii ori revine la parchetul de unde provine.

(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.”CSM, AMR, DIICOT

127

Nr crt



(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

201. ART. 792

(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii. (2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a

128

Nr crt



procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

202. ART. 793

(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

203. După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794:„Art. 794 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna

După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794:(794) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai

După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794, cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

Text existent în OUG 78/2016, adoptat de Camera Deputaților la 21 martie 2017 la art. 21 (în prezent aflată în dezbatere la Comisia juridică a Senatului) DIICOT

129

Nr crt



februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.ALDEText identic cu inițiativa

204. SECŢIUNEA 2: Direcţia Naţională AnticorupţieART. 80 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este

130

Nr crt



coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

205. ART. 81 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. (2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

131

Nr crt



206. ART. 82 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite. (4) Finanţarea

132

Nr crt



cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.

207. ART. 83 (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii. (2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

208. ART. 84 (1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei

133

Nr crt



Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

209. ART. 85 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.

210. ART. 86

(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

Alineatul (1) al articolului 86 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și

134

Nr crt



al ministrului justiției.GuvernulPSD

211. (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora. Pauză 13.00 - 14.00

212.ART. 87 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Alineatele (1) și (2) ale articolului 87 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 87 - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții,

AMR - Așa cum AMR a menționat, referitor la art. 791 alin. 3, se face o distincție nejustificată între carierea judecătorilor și procurorilor, în sensul că limitarea cuprinsă în art. 43 alin. 1 teza a II-a (Judecătorii pot promova în grad profesional doar până la gradul de judecător de curte de apel, inclusiv) li se aplică expres doar judecătorilor, iar argumentul referitor la „structurile teritoriale” ale DNA și DIICOT, care dă posibilitatea unui procuror cu grad de parchet de pe lângă o instanță inferioară, la data numirii în aceste structuri, să aibă statut similar unui procuror având grad de PÎCCJ, prin apartenența la DNA sau DIICOT. nu poate fundamenta diferența de tratament, în defavoarea judecătorilor. Faptul că potrivit OUG nr. 78/2016 și OG

135

Nr crt



aprobat potrivit legii. UNJR, AMRSenator Șerban Nicolae, PSD

nr. 43/2002 procurorii DIICOT și DNA sunt „numiți” de procurorul-șef în aceste structuri de parchet, nu justifică, o dată în plus, instituirea unui statut profesional defavorabil pentru judecători, care pot trece de la o instanță ierarhic inferioară la una ierarhic superioră numai prin „promovare”, adică prin „examen/concurs”, iar din punctul de vedere al tehnicii legislative este greșită adaptarea unei legi la o ordonanță/ ordonanță de urgență a Guvernului și statornicirea unei diferențe vădite de tratament între judecători și procurorii din aceste structuri, care până acum nu era explicit prevăzută în lege. Potrivit Deciziei CEDO din 6 decembrie 2007 - cauza Beian contra României „o distincţie este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă ea nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat”. Or, în condițiile în care judecătorii care soluționează cauzele penale instrumentate de aceste structuri de parchet, au grad profesional inferior, însă abilitarea legală de a pronunța hotărâri judecătorești definitive, discriminarea este evidentă. De asemenea, discriminarea este evidentă și prin prisma carierei judecătorilor care, astfel cum am arătat, pentru a dobândi gradul profesional de curte de apel sau de judecător ÎCCJ trebuie să trească prin concursuri de promovare.Sublinierile AMR nu vin nici să diminueze și nici să nege rolul procurorilor din aceste structuri de parchet, ci au în vedere

136

Nr crt



elemente concrete ale statutului acestora, în comparație cu cel al judecătorilor.Prin urmare, AMR consideră că se impune majorarea vechimii – condiție a numirii în cadrul DNA.

213. (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.ALDE

214. Art. 87 se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prinordin al procurorului‐șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunereasectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urmaconcursului organizat in acest

137

Nr crt



sens, în limita posturilor prevăzute în statulde funcții, aprobat potrivit legii. judecător Florica Roman- nepreluat

215. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr.303/2004 se aplică în mod corespunzător.”

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în functia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. UNJR, AMRSenator Șerban Nicolae

Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.44 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi abrogat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, având în vedere declararea neconstituționalității acestuia prin Decizia Curții Constituționale nr.785/2009. Prin urmare, teza finală a normei trebuie eliminată. Observația este valabilă și pentru art.887 alin.(2).

Trebuie corelate cu prevederile pt numire de la DIICOT

216. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi

138

Nr crt



disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în functia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata Sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. PSD

217. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar să fi funcționat efectiv cel puțin la parchetul de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în

139

Nr crt



mod corespunzător.ALDE

218. „(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar şi să nu fi avut abateri de la codul deontologic, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”.CSM

219. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel, o bună pregătire

140

Nr crt



profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 15 ani vechime în functia de procurorşi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. judecător Florica Roman- nepreluat

220. Se introduce alineatul (21):(21) Este interzisa detasarea sau delegarea procurorilor in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. judecător Florica Romanpreluat de UDMR

Motive:Data fiind competenta acestui parchet de a ancheta demnitari publici, indiferent de functiile ocupate de acestia, se impune atat vechimea in parchet de minim 15 ani, gradul de curte de apel, organizarea unui concurs, precum si interzicerea oricaror delegari si detasari in cadrul acestui parchet specializat. Toate aceste conditii sunt o garantie a profesionalismului procurorilor acestei directii pe masura competentelor cu care sunt investiti.

221. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

Alineatul (3) al articolului 87 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Concursul prevazut la alin. (2) constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului

Pentru corelarea cu textul art. 522

din Legea nr. 303/2004 este necesară modificarea termenului de la litera b) la 5 ani.PSD

De verificat formularea din 303 cu

141

Nr crt



Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum si a altor acte întocmite de candidaţi si considerante relevante de acestia, din ultimii 5 ani de activitate; UNJR, AMRSenator Șerban Nicolae, PSD

interviul transmis in direct

1b) un interviu susţinut în fa ța Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Legislativ Preluat de Comisie

222. c) o probă scrisă, cu caracter practic.UNJR, AMR PSD

142

Nr crt



223. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

(5) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog si procurorul sef al Direcției Naționale Anticorupție, care pot pune intrebari candidatilor.UNJRPreluat de PSD


224. (6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.Senator Șerban Nicolae


225. După alineatul (4) se introduc două noi alineat cu următorul cuprins:(4) Punctajul maxim ce poate fi


143

Nr crt



atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (3) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (3) lit. b).UNJRSenator Șerban Nicolae, PSD

226. (5) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.UNJRSenator Șerban Nicolae


227. (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

228. (6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului şef al

(6) Evaluarea prevazuta de art. 4 lit b) se efectueaza de o comisie desemnata de Sectia

144

Nr crt



Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 2 procurori Direcția Națională Anticorupție propusi de procurorul sef al directiei, 2 procurori de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție propus de Procurorul General si un formator propus de Institutul Național al Magistraturii. UNJR, AMRPreluat de PSD

229. (7) Evaluarea se efectuează de o comisie desemnată de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formată dintr-un un formator de la Institutul Național al Magistraturii și 4 procurori de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care doi de la Direcția Națională Anticorupție propuși de Procurorul General.Senator Șerban Nicolae

Eroare de numerotare - alin. (6) nu (7)

145

Nr crt



230. (7) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(8) Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.Senator Șerban Nicolae, UNJRAmendament eliminat- text identic cu forma în vigoare



231. (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

(9) (8) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul conform al sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.Senator Șerban Nicolae, UNJR, AMRPreluat de PSD


146

Nr crt



232. (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

(9) La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul revine la parchetul de unde provine.CSM, AMR(10) La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul revine la parchetul de unde provine.UNJRPSD, Senator Șerban Nicolae

De modificat si la DIICOT - marginal 200 - art 791 alin. (10)

233. (91) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în

(91) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.UNJR

Text identic cu cel în vigoare

Trebuie corelat cu prevederile anterioare privind eliminarea posibilității de a ocupa o funcție la un alt parchet.PSD

147

Nr crt



cadrul direcţiei.234. (91) De la data revenirii la

parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.”CSMPSD

235. (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.


Forma identică cu CSM

148

Nr crt



Senator Șerban Nicolae236. (10)Atribuţiile,

competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.

(11) Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.UNJR



237. (12) Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.Senator Șerban Nicolae


238. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(12) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr.303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.UNJR



239. (13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae



240.ART. 88 Direcţia Naţională

Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 88 - Direcţia Naţională

De verificat cu înregistrările Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția

149

Nr crt



Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”

pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.

241. După articolul 88, se introduce o secțiune nouă, Secțiunea 21 – „Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, cu următorul cuprins:

După articolul 88 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea a 21- Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, alcătuită din art.881 - 888, cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ - observație de tehnică legislativă

CSM - O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condițiile în care pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Președintele României, deputați, senatori, miniștri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcționari publici, polițiști, etc) nu sunt prevăzute dispoziții similare referitoare la existența unor structuri de parchet care să aibă competenţă exclusivă de efectuare a urmării penale pentru fapte săvârşite de către aceste persoane.Drept urmare, nu se impune înființarea unei Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, normele de procedură în vigoare reglementând deja o competență specială în ceea ce privește organele judiciare care pot urmări sau judeca infracţiunile săvârşite de judecători și procurori.

150

Nr crt



AMR - De acord pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51, art. 79.

242. După articolul 88 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea a 21

- Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție”, alcătuită din art.881 - 888, cu următorul cuprins:PSD

De verificat numerotarea la secție

243. După articolul 88, se introduce o secțiune nouă, Secțiunea 21 – „Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, cu următorul cuprins:ALDE

244. După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, având următorul cuprins:„Secţiunea 21 - Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justițiaSenator Șerban Nicolae

AMR - AMR a arătat, în mod clar, și susține, în continuare, că propunerea privind crearea unei „direcţii specializate” cu unicul scop al efectuării urmăririi penale împotriva judecătorilor şi procurorilor – respectiv al „investigării infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori” – este o măsură care nu prezintă niciun element pozitiv şi nicio garanţie a împiedicării unor posibile abuzuri.De asemenea, crearea unei astfel de structuri, printr-una din legile ce constituie pilon al sistemului judiciar, induce ideea periculoasă că sursa stării infracţionale, inclusiv sursa corupţiei, s-ar afla în

151

Nr crt



interiorul sistemului, aşa încât de aici, din interior, ar trebui acţionat, cu sublinierea calităţii persoanei ce ar face subiectul urmăririi penale, şi anume aceea de magistrat. Or, o astfel de abordare este nu numai eronată şi vădit împotriva realităţilor sistemului judiciar, ci şi menită să prezinte magistraţii, în spaţiul public, într-o imagine inadmisibil distorsionată.AMR subliniază și faptul că, astfel cum rezultă din rapoartele MCV, direcţiile de acţiune recomandate în lupta împotriva corupţiei sunt cel puţin patru, accentul necăzând, nicidecum, asupra sistemului judiciar, iar recomandările nefiind calate, din această perspectivă, pe situaţia magistraţilor.Astfel, prin MCV au fost trasate patru direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar. Cu toate că aceste elemente au fost evidenţiate în MCV încă din anul 2014, se pune doar acum și doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate” care nu îşi găseşte nici temei şi nici finalitate, cu atât mai mult cu cât procedurile penale aplicate în prezent nu s-au dovedit a fi ineficiente din perspectiva efectuării urmăririi penale – în sensul că nu a fost împiedicată nici efectuarea și nici finalizarea acestei acestei etape procesuale –, chiar dacă, în mai multe situaţii, s-a stabilit, utlerior, prin hotărâre definitivă, că magistraţii ce au fost subiectul acestei urmăriri nu au săvârşit nicio infracţiune.

152

Nr crt



AMR atrage atenția asupra faptului că însăși denumirea „direcției” include o nepermisă încălcare a prezumției de nevinovăție, dat fiind că, potrivit Proiectului, instituția este menită să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Or, potrivit Codului de procedură penală, nu este îngăduit ca urmărirea penală să fie un dat, adică să însemne parcurgerea unei proceduri bazate pe ideea investigării unor infracțiuni „săvârșite”, ci pe ideea strângerii probelor în favoarea și defavoarea persoanei vizate – art. 100 alin. 1, art. 306 alin. 3 Cod procedură penală –, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a principiilor imparțialității și dreptului la apărare, pentru ca, în final, să se poată afirma, pe fundamentul probelor, dacă este cazul sesizării instanței de judecată – moment care, însă, nu confirmă vinovăția, cât timp aceasta nu este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

În mod cu totul subsidiar, s-ar putea pune în discuție crearea unui serviciu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un număr minim de procurori (bunăoară, cel mult 5 procurori), dat fiind faptul că, prin raportare la datele statistice, infracțiunile pentru care s-au pronunțat condamnări penale definitive anual cu privire la judecători/procurori nu justifică alocarea unor resurse importante de personal.Această idee subsidiară nu contrazice și nici nu anihilează argumentele anterior expuse, ci are în vedere ipoteza în care

153

Nr crt



faptele presupus a fi săvîrșite de magistrați nu ar trebui să rămână în urmărirea penală a unei anume structuri specializate (în prezent DNA), cu atât mai mult cu cât nu este permis să se dea impresia că judecătorii și procurorii au comis, cu precădere sau numai, fapte de corupție. O astfel de abordare este nu numai neadevărată, ci și vătămătoare pentru întregul sistemul și, pe cale de consecință, pentru independența magistrațului, respectiv pentru actul de justiție și pentru imaginea sistemului judiciar.

245. După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, Secţiunea 21 " Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia", cu următorul cuprins:UNJR

246. Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și ProcuroriConsiliul Legislativ

Consiliul Legislativ - Întrucât în materie de procedură penală normele trebuie să fie clare și precise, ca observație de ordin general, este necesară reanalizarea tuturor dispozițiilor privind competența celor trei Direcții din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cuprinse în prezentul proiect, precum și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, astfel încât să fie evitate orice suprapuneri și orice dificultăți în interpretarea raportului dintre normele care reglementează competența efectuării urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de judecători sau procurori.

154

Nr crt



247. Se elimină Secțiunea 21. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- nepreluat

ICCJ - Eliminarea Secțiunii 21 şi a tuturor articolelor care fac trimitere la Direcția pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, având în vedere faptul că numărul de infracţiuni săvârşite de magistraţi nu justifică existenţa unei structuri specializate, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

248. “Este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul Direcției pentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția.“judecător Florica Roman-nepreluat

Cu privire la Secţiunea 21 "Direcţia pentru investigarea infractiunilor înlegătură cu justiția", introdusa dupa art. 88, propunem inserareaurmatoarelor articole:

249. “In cazul in care prima instanta competenta este Curtea de Apel, participarea la sedintele de judecata si exercitarea cailor de atac prevazute de lege, in dosarele investigate de Direcţia pentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția, sunt de competent Parchetului de pe langa Curtea de Apel, investita cu judecarea cauzei, iar in caile de atac participarea la sedintele de

Procurorii numiti, in urma unui concurs, in aceasta noua directie trebuie saaiba minim 18 ani vechime si grad minim de curte de apel.Motive.Este benefica infiintarea acestei directii in vederea garantarii independentei judecatorului. In prezent exista in cadrul Directiei Nationale Anticoruptieo sectie care investigheaza infractiunile de coruptie savarsite de magistrati iar alte infractiuni savarsite de magistrati sunt de competenta parchetelorde pe langa Curtile de Apel ori a Parchetului General. Nu exista o deplina garantie de independenta judecatorului in prezent, cat timp DirectiaNationala Anticoruptie este participant in

155

Nr crt



judecata este de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cazul in care prima instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, participarea in sedintele de judecata si exercitarea cailor de atac prevazute de lege in dosarele de competenta Direcţiei pentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția sunt de competenta Parchetului de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie.”judecător Florica Roman- nepreluat

procesele penale si sunt prezenti in sala de judecata prin procurorii de sedinta din aceasta directie.Exista deja suficiente marturii publice si dovezi cu privire la presiunea facuta de procurorii DNA asupra judecatorilor. Aceasta presiune asuprajudecatorului exista cat timp procurorul, care este egal cu acuzatul in fata legii, poate sa il ancheteze pe judecator, sa il trimita in judecata si sa ilsuspende din functie.Mai grav, in ultimii ani, procurorii DNA au anchetat si trimis in judecata judecatori pentru solitiile pronuntate, acuzandu‐i de savarsirea infractiunii deabuz in servuiciu, care e asimilata infractiunilor de coruptie.Or, cat timp procurori din DNA care au competenta de a investiga infractiuni de coruptie se prezinta in instante, in fata judecatorului, dar in acelasitimp il poate ancheta pe judecator, inclusiv pentru hotararile pronuntate, se poate prezuma rezonabil ca judecatorul va simti o presiune, ceea ce estede natura sa ii afecteze grav independenta.Este uman ca judecatorul sa se simta presat iar principiul egalitatii de arme si egalitatii in fata justitiei – care se infaptuieste prin judecator – dintreacuzare si aparare sa fie astfel afectat.Tocmai din aceste motive, ca urmare a practicii si precedentelor procurorilor DNA de a pune presiune pe judecatori, procurorilor din noua directietrebuie sa li se interzica prezenta in instante, procurori de sedinta putand fi doar procurori din cadrul Parchetelor de

156

Nr crt



pe langa Curtile de Apelinvestite cu judecarea cauzei si procurori din Parchetul de pe langa ICCJ.Cu alte cuvinte, procurorii din aceasta noua directie vor efectua numai urmarirea penala, iar procurorii de la parchetele de pe langa curti ori de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie vor sustine rechizitoriile in instanta.Apoi, conditiile de accedere in acest parchet trebuie sa fie transparente, tocmai de aceea se impune organizarea unui concurs si interviu transmis live.Pe de alta parte, conditiile impuse procuroriilor care doresc sa acceada in aceasta functie trebuie sa fie o vechime corespunzatoare, minim 18 ani,garantie a experientei si echilibrului profesional dar si grad de Curte de Apel pentru ca procurorii din cadrul acestei directii vor investiga inclusivmagistrati de cel mai inalt rang, judecatori de la ICCJ si procurori in Parchetul de pe langa ICCJ.Se impune si interzicerea detasarii si delegarii de procurori in aceasta directie pentru a nu putea fi eludate conditiile concursului obligatoriu pentruocuparea postului de procuror in aceasta noua directie.

250. Propunem eliminarea Secțiunii 21 și a tuturor trimiterilor la Direcția pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori.USR

USRÎnființarea unei structuri de parchet pe criterii profesionale nu se justifică. Singurul precedent îl constituie ansamblul de parchete și instanțe militare, a căror existență se justifică pe specificul activității militare, caracterizată printr-o ierarhizare strictă și care funcționează pe baza ordinului superiorului.

157

Nr crt



De asemenea, înființarea Direcției este inoportună, ținând cont de numărul foarte scăzut al infracțiunilor săvârșite de magistrați.

251. Nu susține înființarea unei noi direcții. DIICOT

Cu privire la art. 88 1 care prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate pentru efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, apreciem că o asemenea măsură nu este justificată de nici un raţionament practic pentru care s-ar crea o astfel de direcţie, în condiţiile în care în cadrul DNA există serviciu specializat.În acest mod magistrații ar reprezenta singura categorie profesională din România pentru care s-ar crea o asemenea structură.

Propunerea este cel puțin inoportună ținând cont de „competența exclusivă”, aceasta urmând a prelua absolut orice plângere penală îndreptată contra unui magistrat. Numai penitenciarele din țară reprezintă o sursă inepuizabilă de plângeri penale împotriva magistraților (procurori sau judecători) care emit soluții în contradicție cu interesele petenților-condamnați/arestați, astfel încât noua direcție ar necesita resurse umane apreciabile.

Apreciem că sistemul actual de cercetare a infracțiunilor de care sunt acuzați

158

Nr crt



magistrații corespunde atât nevoii de echitate, cât și resurselor umane și materiale existente.

Nu în ultimul rând, soluția preconizată prin înființarea unei (a 3-a) noi direcții în cadrul PÎCCJ, ar atrage noi modificări ale legislației procesual penale în cascadă care, în opinia noastră nu sunt necesare. Apoi, vor apărea dificultăți în stabilirea competenței în cazurile în care competența a fost stabilită în raport de alte infracțiuni, decât cele săvârșite de magistrați.

252. „Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari.

Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție, care are competența exclusiva de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de coruptie si a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal si de Legea 78/2000, infractiunile de serviciu sau in legatura cu acesta, precum si a infractiunilor contra infaptuirii justitiei săvârșite de judecători

Consiliul Legislativ - Având în vedere soluția legislativă cuprinsă în norma propusă pentru art.881 alin.(3), apreciem că ar trebui modificat și art.56 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, în sensul prevederii competenței exclusive a procurorului de a efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor pentru care competența de a efectua urmărirea penală aparține Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Este adevărat că obligativitatea efectuării urmăririi penale de către procuror în cazul infracțiunilor săvârșite de judecători sau de procurori rezultă și din interpretarea art.56 alin.(3) lit.a), coroborat cu art.38 alin.(1) lit.c) și cu art.40 alin.(1) din Codul de procedură penală, însă o eventuală modificare a acestor dispoziții ar putea conduce la necorelări între normele de procedură.În textul prevăzut pentru art.881 alin.(3),

159

Nr crt



și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari.UNJRPreluat de PSD cu modificarea denumirii

pentru menținerea unității terminologice, în loc de „Direcției de” se va scrie „Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”. Observația este valabilă și pentru art.884 alin.(1).

253. „Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militariALDE

254. Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Se înlocuiește denumirea Secția de

160

Nr crt



Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal și de Legea nr.78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infractiunilor contra înfăptuirii justitiei săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari.Senator Șerban Nicolae

Investigare a unor infracțiuni din justiție

Pauza 255. La art. 881, după alin. (1) se

introduce un nou alineat, 161

Nr crt



alin. (11), cu următorul cuprins:

”(11) - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de magistrat sunt cercetate și alte persoane.”PSD

256. (2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.

(2) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României. PSD

Menținerea textului din inițiativă cu modificarea denumirii - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justițiePSD

257. (2) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României. ALDE

258. (2) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, are personalitate

162

Nr crt



juridică şi sediul în municipiul Bucureşti fiind condusă de procurorul șef al Direcției.Senator Șerban Nicolae

259. (2) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.UNJR

260. (3) Procurorii din cadrul Direcției de efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.

(3) Procurorii din cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. PSD

Menținerea textului din inițiativă cu modificarea denumirii - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție

PSD

261. (3) Procurorii din cadrul Secției de efectuează în mod

163

Nr crt



obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. ALDE

262. (3) Procurorii din cadrul Direcției efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.Senator Șerban Nicolae

263. (3) Procurorii din cadrul sectiei efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii

164

Nr crt



militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.UNJR

264. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.

(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.PSD


PSD

265. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Secția pentru

165

Nr crt



Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei secții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.ALDE

266. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.Senator Șerban Nicolae

166

Nr crt



267. (4) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusa de către procurorul şef al acestei sectii.UNJR UDMR - cu modificări

Consiliul Legislativ - Pentru o mai bună sistematizare a normelor, dispoziția propusă pentru art.881 alin.(5), ar trebui prevăzută după alin.(1), urmând ca alineatele subsecvente să fie renumerotate în mod corespunzător.

268. (5) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Alin. (5) se eliminăPSD

Devine Secție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

269. (5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.UNJR

270. Art. 882 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului

Art. 882 - (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al


167

Nr crt



legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.

controlului ierarhic.PSD PSD

271. Art. 882 - (1) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.ALDE

272. Art. 882

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.Senator Șerban Nicolae

273. Art. 882 - (1) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al

168

Nr crt



controlului ierarhic.UNJR

274. (2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

(2) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.PSD


PSD

275. (2) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. ALDE

276. (2) Direcția pentru investigarea

169

Nr crt



infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalteautorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Senator Șerban Nicolae

277. (2) Prin derogare de la orice alte norme, Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.UNJR

170

Nr crt



278. Art. 883 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusă de un procuror şef de sectie, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcţie de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului. PSD

279. Art. 883 - (1) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este condusă de un procuror şefALDE

280. Art. 883

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului

171

Nr crt



procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de doi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Senator Șerban Nicolae

281. Art. 883 - (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusă de un procuror şef de sectie, care este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului. UNJR, AMRProcurorul șef propus de ministrul justiției și numit de Consiliul Superior al Magistraturii.Deputat Cătălin Rădulescu

282. (2) Procurorul-șef al Direcției (2) Procurorul-şef al Secției de 172

Nr crt



pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori și adjuncții acestuia sunt numiți în funcție și revocați din funcție în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și adjuncții acestuia, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător.

Investigare a unor infracțiuni din justiție şi adjunctul acestuia sunt revocaţi din funcţie în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și adjuncții acestuia, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător. de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.PSD

(2) Procurorul-şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi adjunctul acestuia sunt revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute de, dispozițiile art. 55 din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător.

173

Nr crt



UNJR

283. (2) Procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este numit în funcție și revocat din funcție în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute de, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător. ALDE

284. (2) Procurorul-şef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția şi adjuncţii acestuia sunt numiţi în funcţie şi revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.Senator Șerban Nicolae

Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.54 din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi modificat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004. Precizăm că, în noua redactare, art.54 din Legea nr.303/2004 cuprinde norme exprese referitoare la numirea și revocarea din funcție a procurorului-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori și a adjuncților acestuia, nefiind astfel necesară aplicarea, în mod corespunzător, a normelor referitoare la procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție.Nici trimiterea la art.544 din Legea nr.303/2004 nu este corectă, având în

174

Nr crt



vedere că această normă nu există în forma aflată în prezent în vigoare a acestui act normativ și nici nu se preconizează a fi introdusă prin propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004.

285. (3) Procurorul şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este ordonator terțiar de credite.

Alin. (3) se elimină

PSD

286. (4) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.

(4) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și 12 de posturi de personal auxiliar de specialitatePSD

Prin ordinul Procurorului General, la propunerea procurorului șef de Secție, Plenul aprobă suplimentarea numărului de posturi. completare

287. (4) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori

175

Nr crt



funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și 12 de posturi de personal auxiliar de specialitate ALDE

288. 887 (2) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului. Este interzisa delegarea sau detașarea procurorilor în cadrul acestei Direcții.Senator Șerban Nicolae De mutat

289. (5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârșite de magistrați, Direcția pentru

(5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din competența sa, Secția de Investigare a

(6) Prin specialiști în sensul alin. (5) se înțelege specialişti

176

Nr crt



Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori.

unor infracțiuni din justiție poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție. PSD

în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.PNL

290. (5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârșite de magistrați, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

177

Nr crt



stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. ALDE

291. (3) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârşite de magistraţi, Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția poate folosi specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabiliți de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Senator Șerban Nicolae


292. (6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se asigură de la bugetul

(6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție se asigură de la bugetul

178

Nr crt



de stat. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.PSD

293. (6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se asigură de la bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.ALDE

294. (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se asigură de la bugetul de stat. Procurorul şef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este ordonator terțiar de credite.Senator Șerban Nicolae


295. Art. 884 - (1) Direcția pentru Alineatul (1) al articolul 884 se Nu mai este direcție.

179

Nr crt



Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcției, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

elimină.PSD

296. Art. 884

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcției, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Senator Șerban Nicolae

297. (2) În cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor

Alineatul (2) al articolului 884

se modifică și va avea

180

Nr crt



Săvârșite de Judecători și Procurori funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.

următorul cuprins:(2) Este interzisa delegarea sau detasarea procurorilor in cadrul acestei sectii.UNJRPSD

298. (2) În cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.Senator Șerban Nicolae

299. (3) Colegiul de conducere al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este constituit din procurorul şef, adjuncții acestuia şi 4 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.

Alineatul (3) al articolului 884

se elimină. PSD

Nu mai este direcție.

300. (3) Colegiul de conducere al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este

181

Nr crt



constituit din procurorul şef, adjunctul acestuia şi patru procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.Senator Șerban Nicolae

301. (4) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

Alin. (4) se elimină.PSD

Nu mai este Direcție și nu se mai aplică textele de la DNA.

302. (4) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

303. Art. 885 - (1) Adunarea generală a procurorilor Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

Art. 885 se elimină.PSD

Nu mai este direcție

304. Art. 885

(1) Adunarea generală a procurorilor Direcției pentru

Texte identice la alin. (2)

182

Nr crt



investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

305. Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori emite ordine cu caracter intern.

886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție emite ordine cu caracter intern.PSD

Modificarea denumirii

Se renumerotează

306. Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori emite ordine cu caracter intern.ALDE

307. Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcției

183

Nr crt



pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția emite ordine cu caracter intern.Senator Șerban Nicolae

308. Art. 887 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Art. 887 - (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.UNJRPreluat de PSD cu modificări

Nu mai este direcție.Se va înlocui cu textul propus pentru art. 884 alin. (1) al UNJR cu modificări Se renumerotează - 885

309. Art. 884 - (1) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general, la

(1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție se încadrează cu procurori numiţi prin concurs de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de

184

Nr crt



propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.UNJR

3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.UNJR

310. Art. 887 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al acestei Direcţii cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. Consiliul Legislativ

311. Art. 887

(1) Direcţia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se

185

Nr crt



încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.Senator Șerban Nicolae

312. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror cu minim 4 ani lucrati efectiv in cadrul unui parchet de pe langa o curte de apel, şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al

Preluată propunerea UNJR formulată pentru modificarea art. 884 alin. (3).

186

Nr crt



Magistraturii în acest scop. PSD preluat de la UNJR

313. Art. 887 - (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să fi funcționat la parchetul de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător. ALDE

314. 884 - (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecatori si procurori, procurorii trebuie să

187

Nr crt



nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror cu minim 4 ani lucrati efectiv in cadrul unui parchet de pe langa o curte de apel, şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop. UNJR

315. 887 - (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror, cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel și o vechime de patru ani în acest grad, o bună pregătire profesională, o

188

Nr crt



conduită morală ireproşabilă şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop.Senator Șerban Nicolae

316. Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.44 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi abrogat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, având în vedere declararea neconstituționalității acestuia prin Decizia Curții Constituționale nr.785/2009. Prin urmare, teza finală a normei trebuie eliminată. Observația este valabilă și pentru art.887 alin.(2).

317. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

(3) La concurs poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

318. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).ALDE

319. (4) La concurs poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).Senator Șerban Nicolae

189

Nr crt



320. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

(4) Concursul prevazut la alin. 3 constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari candidatilor;

b) o probă având ca obiect evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 5 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați;

PSD Preluat de la UNJR cu modificări

321. (4) Interviul constă în 190

Nr crt



verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.ALDE

322. 884 - (4) Concursul prevazut la alin. 3 constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați; UNJR

323. (6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari

191

Nr crt



candidatilor.UNJR

324. 887 - (5) Concursul prevazut la alin. (3) constă în:a) un interviu transmis în direct, susținut în fața secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;b) evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidaţi și considerante relevante de aceștia, din ultimii 4 ani de activitate.Senator Șerban Nicolae

325. 887 - (8) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.Senator Șerban Nicolae

326. (5) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori,

(5) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte,

Alineatul (5) din inițiativă se inlocuiește cu propunerea formulată de UNJR pentru

192

Nr crt



cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (4) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (4) lit. b).PSD Preluat de la UNJR

textul articolului 884 alin. (5).

327. 884 - (5) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (4) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (4) lit. b).UNJR

328. 887 - (6) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (3) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (3) lit. b).Senator Șerban Nicolae

329. (6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului şef al Direcției

(6) Evaluarea prevazuta de art. 4 lit. b) se efectueaza de o comisie desemnata de Secția

193

Nr crt



pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi este formată din procurorul-șef și cei doi adjuncți ai acestuia de la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 3 procurori propusi de Procurorul General al Romaniei si 3 judecatori din sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, propusi de colegiul de conducere al acesteia. Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.PSDPreluată de la UNJR cu modificări

330. 884 (7) Evaluarea prevazuta de alin. 4 lit. b) se efectueaza de o comisie desemnata de Plenul Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 3 procurori propusi de Procurorul General al Romaniei si 3 judecatori din sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, propusi de colegiul de conducere al acesteia.UNJR

194

Nr crt



331. 887 - (9) Evaluarea se efectuează de o comisie desemnată de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formată dintr-un un formator de la Institutul Național al Magistraturii și 4 procurori de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție, propuși de Procurorul General.Senator Șerban Nicolae

332. 884 (8) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.UNJR

333. 887 - (7) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.Senator Șerban Nicolae

334. (7) Procurorul şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii

(7) Procurorul şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii din cadrul secției.

195

Nr crt



din cadrul direcției.335. (10) Procurorul-șef al Direcției

pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția.Senator Șerban Nicolae

336. (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

(8) Procurorii numiţi în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.PSDPreluat de la UNJR

196

Nr crt



337. 884 (9) Procurorii numiţi în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecatori si procurori, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.UNJR

338. (11) Procurorii numiți în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, cu avizul conform al secției de procurori a Consiliului Superior al

197

Nr crt



Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.Senator Șerban Nicolae

339. (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

(9) La data încetării activităţii în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, procurorul revine la parchetul de unde provine.PSDPreluat de la UNJR

340. (9) La data încetării activităţii în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.ALDE

341. 884 - (10) La data încetării activităţii în cadrul Sectia pentru investigarea

198

Nr crt



infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia, procurorul revine la parchetul de unde provine.UNJR

342. (12) La data încetării activității în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, procurorul revine la parchetul de unde provine.Senator Șerban Nicolae

343. (10) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în

(10) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.

PSD 199

Nr crt



cadrul direcţiei.

344. (10) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei. ALDE

345. 884 - (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi pastreaza gradul profesional procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

200

Nr crt



justitie şi salarizarea corespunzătoare acestuia.UNJR

346. (13) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justițieîși redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Direcției.Senator Șerban Nicolae

De schimbat denumirea

347. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare se aplică în mod corespunzător.Consiliul Legislativ, ALDE- de verificat de către legislativ corelări.

Legea 303/2004 - Art. 48 (10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei

201

Nr crt



propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

348.349. (14) Dispoziţiile art.48 alin.

(10) şi (11) din Legea nr.303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

350. Art. 888 - (1) Atribuţiile Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt următoarele:a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile săvârşite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al

(1) Atribuţiile Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție sunt următoarele:a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile prevăzute la art. 881 alin. (1);PSD

202

Nr crt



Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari;b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

Litera b) se elimină. Senator Robert Cazanciuc, UDMR

b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);PSD

351. (1) Atribuţiile Direcţiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția sunt următoarele:Senator Șerban Nicolae

203

Nr crt



352. d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;

Consiliul Legislativ - pentru un spor de rigoare în reglementare, este necesară fie indicarea expresă a legii avută în vedere prin utilizarea expresiei „în condițiile legii”, fie indicarea expresă a categoriilor de cauze în care procurorii Direcției pentru Infracțiunile Săvârșite de Judecători și Procurori urmează să participe la ședințele de judecată.

353. e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;f) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi prezentarea acestuia Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei; g) constituirea şi actualizarea

f) elaborarea raportului anual privind activitatea Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi prezentarea acestuia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu mai târziu de luna februarie a anului următor; PSD

204

Nr crt



bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență; h) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.

354. (2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori exercită drepturile şi îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa sa.”

(2) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție exercită drepturile şi îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa sa.”PSD

(2) Se elimină

355. Art. 889 - Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului

Art. 889 - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

205

Nr crt



justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei.Senator Șerban Nicolae

PSD

356. SECŢIUNEA 3: Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii ART. 89 (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea. (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă

Alineatele (1) și (3) ale articolului 89 se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal și judecătorie funcționează un parchet.

(3) Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au

206

Nr crt



tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

personalitate juridică. Parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.ALDE

357. ART. 90 (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.

358. (2) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013

Alineatul (2) al articolului 90 se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.Guvernul, CSM

207

Nr crt



359. (3) Birourile, serviciile ori alte compArtimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.

360. ART. 91 În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.

361. ART. 92 (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale


(2) Parchetele de pe lângă tribunal și judecătorii sunt

208

Nr crt



pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie. (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului. (5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

conduse de prim-procurori.ALDE

(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită și atribuții de administrare a parchetului.ALDE

362. ART. 93 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea

209

Nr crt



de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

363. ART. 94

(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

Alineatul (1) al articolului 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:Art. 94 - (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. Guvernul, CSM

364. Alineatul (1) al articolului 94 210

Nr crt



se modifică și va avea următorul cuprins:(1) În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunal, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți.ALDE

365. (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncţi.

366. ART. 95 (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi. (2) Conducătorul fiecărui parchet repArtizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea,

211

Nr crt



specializarea şi aptitudinile acestora. (3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.

367. ART. 96 (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor. (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător.

Alineatul (2) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curți de apel, tribunal și judecătorii au în componență procurori care dețin funcții la nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanțelor.ALDE

212

Nr crt



368. ART. 97 Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.

369. SECŢIUNEA a 4-a Organizarea parchetelor militare ART. 98 (1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare. (2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

213

Nr crt



(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

370. ART. 99 (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

371. ART. 100 (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător. (2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind

214

Nr crt



fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b). (4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.

372. ART. 101 (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează

Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 101 – Când persoana cercetată este militar activ,

215

Nr crt



urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate. Guvernul, CSM

373. ART. 102 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. (2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii,

216

Nr crt



precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

374. TITLUL IV: Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii ART. 103 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în

217

Nr crt



coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

375. După alineatul (1) al articolului 103 se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:(11) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe

218

Nr crt



cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.Guvernul, CSM

376. (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.

377. ART. 104 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

219

Nr crt



Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din

220

Nr crt



consiliu şi îl prezidează.378.

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.

Alineatele (2) și (3) ale articolului 104 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al Consiliului științific al Institutului. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.Guvernul ALDE

379. (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi

(3) Durata mandatului directorului și al directorilor adjuncți ai Institutului este de 4

221

Nr crt



poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.

ani şi poate fi reînnoit o singură dată.Guvernul, CSMALDE

380. La articolul 104, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:(31) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 4 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.Guvernul, CSMALDE

381. (4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

382. ART. 105

222

Nr crt



Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.

383. ART. 106 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

223

Nr crt



384.

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Alineatul (2) al articolului 106 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terțiar de credite.Guvernul, CSMALDE

385. ART. 107 (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

386. ART. 108 (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din

224

Nr crt



rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.

387.

(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la

Alineatul (3) al articolului 108 se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, la plata cu ora,

225

Nr crt



plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

se face în funcție de activitățile desfășurate și de indemnizația brută lunară maximă a unui judecător cu funcție de execuție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechimea cea mai mare în muncă și în funcție, astfel:a) în cazul activităților de predare de tip curs sau conferință, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 2,5;b) în cazul activităților de seminar, precum și a altor activități didactice și/sau conexe procesului de formare inițială și continuă, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 1,5;c) celelalte activități specifice formării inițiale și continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului.Guvernul, CSM

226

Nr crt



388. Alineatul (3) al articolului 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate și de norma didactică stabilită conform legii speciale, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului didactic din învățământul universitar juridic de stat.ALDE

389. ART. 109 Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.

390. TITLUL V: Asistenţii judiciari ART. 110

227

Nr crt



Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare; c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunosc limba română; e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

391. ART. 111 (1) Asistenţii judiciari se

228

Nr crt



bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii. (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari. (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari. (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori. (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de

229

Nr crt



activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

392. ART. 112 Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

393. ART. 113

(1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. 113 - (1) Asistenților judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.Guvernul


394. (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.

(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei, după cercetarea disciplinară a faptei. Cercetarea disciplinară se efectuează, la

230

Nr crt



solicitarea ministrului justiției, de către președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar sau de către un judecător desemnat de acesta. Guvernul

395. (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.

(3) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenței vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul asistentului judiciar de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării.Guvernul

396. (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca

(4) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de

231

Nr crt



urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.

zile de la data dispunerii acesteia de către ministrul justiţiei. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Guvernul

397. (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.

(5) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, persoana care a efectuat cercetarea disciplinară va întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activității desfășurate. Referatul se înaintează ministrului justiției în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării cercetării. Guvernul

398. (6) Pe baza referatului prevăzut la alin. (5), ministrul justiției poate dispune aplicarea uneia din sancțiunile disciplinare prevăzute de lege ori clasarea cauzei. Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de

232

Nr crt



zile calendaristice de la data primirii referatului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei.Guvernul

399.

(7) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. (6) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de contencios administrativ şi fiscal a curții de apel în circumscripția căreia funcționează cel sancționat”.Guvernul

400. După articolul 113 se introduc două noi articole, art. 1131 și art.1132, cu următorul cuprins:Art. 1131 - (1) Asistenții judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenților judiciari se face la 1 an de la numirea în funcție.

233

Nr crt



(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător și asistenților judiciari, raportat la atribuțiile exercitate de aceștia potrivit legii. (3) Asistenții judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la ministrul justiției, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluționarea contestației, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului orice informații pe care le consideră necesare și va proceda la audierea asistentului judiciar.(4) Asistentul judiciar care primește în urma evaluării calificativul "nesatisfăcător" este eliberat din funcție pentru

234

Nr crt



incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.(5) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.GuvernulAMR

401. Art. 1132 - Sancțiunile aplicate asistenților judiciari şi eliberarea din funcție a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.GuvernulPSD

402. ART. 114 Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc: a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi

235

Nr crt



numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei; b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.

403. ART. 115 Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

404. TITLUL VI: Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor ART. 116 (1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura;

236

Nr crt



b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare şi relaţii publice; e) biblioteca. (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).

405.

(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de

Alineatul (3) al articolului 116 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 116 (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și


Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, art. 116 alin (3) revine la forma în vigoare a Legii.

ALin. (3) se elimină.PSD

AMR - Pentru considerentele mai sus expuse, AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „și Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 116 alin. 3.

237

Nr crt



asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.

Procurori au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.”

406. (4) Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate. (5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în

238

Nr crt



alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public. (7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

407. ART. 117 (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege. (2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de

239

Nr crt



cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

408. ART. 118 (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează. (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului. (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele

240

Nr crt



de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi. (4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. (5) Personalul auxiliar

La articolul 118, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:„(4) Personalul de specialitate informatică este subordonat preşedintelui instanţei din care face parte.”CSMPreluat de ALDE

241

Nr crt



de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.

Finalizare dezbateri 18:53409. ART. 119

(1) Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului. (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară

242

Nr crt



corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit. (3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.

410. ART. 120 (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică

Alineatele (1) și (3) ale articolului 120 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art.120 - (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de

Alineatul (1) al articolului 120 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. - (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

AMR - Având în vedere argumentele prezentate cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „procurorul șef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, respectiv, „şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 120 alin. 1, alin. 3.

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 120 alin . (1) revine la forma în vigoare a Legii.

243

Nr crt



corespunzătoare a acestora. Judecători și Procurori iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

Alin. (1) se elimină.

ALDE

411. (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alineatul (2) al articolului 120 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului.CSMALDE

412. (3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de

(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al

Alineatul (3) al articolului 120 se elimină.

ALDE

Guvernul - propunem reanalizarea textului propus în iniţiativa legislativă, în sensul menținerii avizului și pentru acele parchete enumerate la alin. (2).

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de

244

Nr crt



Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.”

Judecători și Procurori textul art. 120 al alin. (3) revine la forma în vigoare a Legii.

413. (4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei. (5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de

245

Nr crt



Ministerul Apărării Naţionale.

414. La articolul 120, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:(6) Specialiştii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca şi specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Guvernul, UNJRSenator Șerban NicolaeALDE, PSD

415. (6) Personalul prevăzut la alin.(2) beneficiază de drepturile salariate prevăzute pentru

246

Nr crt



specialiștii de la art.116 alin.(5) din prezenta lege.

DIICOT, preluat de PSD416. ART. 1201

În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

417. După articolul 1201 se introduc două trei articole, articolele 1202 -1204, cu următorul cuprins:„Art. 1202 – (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal și vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare,

Eventual, articol distinct al legii de modificare, ca în varianta iniţială a Proiectului de lege a poliţiei judiciare, dezbătută la Ministerul Justiției în luna aprilie 2016, în care exista şi un Art. II: „Art. II – În vederea aplicării prezentei legi, numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Public se suplimentează cu 185, hotărârea Guvernului privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public modificându-se în mod corespunzător.”CSM

247

Nr crt



ofiţeri şi agenţi de de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii. (2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor articolului 324 alin. (2) din Codul de procedură penală. (3) Ofițerii şi agenţii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală și în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale. (4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul

248

Nr crt



nemijlocit al acestora. (5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de politie judiciară, actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.

Art.1203 – (1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 1202 sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. (2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art.

249

Nr crt



1202 alin. (1).(3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare. (5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentul articol au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din

250

Nr crt



sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(6) Salariul de bază și sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofițerii şi agenţii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupți, reduse cu 20%.(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public și se acordă de către parchetul unde este detașat.

Art. 1204 – (1) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

251

Nr crt



(2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr.364/2004 republicată se aplică în mod corespunzător în raport de activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.(5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prev. La art. 1202 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

252

Nr crt



(6) Numărul ofițerilor şi agenţilor de poliție judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 1202 alin. (1), precum și repartizarea acestora se stabilește, în funcţie de necesităţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”CSM

418. TITLUL VII: Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor ART. 121 (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale

253

Nr crt



specializate.

419.

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alineatul (2) al articolului 121 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.GuvernulALDE

420. Alineatul (2) al articolului 121 se modifică și va avea următorul cuprins :

”(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției

254

Nr crt



și ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție".

DIICOT, preluat de PSD421. (3) Activitatea

personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.

422. ART. 122 (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale. (2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi

255

Nr crt



parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. (3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară. (4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

423. ART. 123256

Nr crt



Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.

424.ART. 124 Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor,

Articolul 124 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 124 - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora,

Articolul 124 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

Art. 124 se elimină.ALDE

AMR - Având în vedere argumentele prezentate cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 124.

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul

257

Nr crt



a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.”

art. 124 al revine la forma în vigoare a Legii.

425. TITLUL VIII: Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCAPITOLUL I: Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ ART. 125

258

Nr crt



(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează. (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură

259

Nr crt



activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.

426. ART. 126 (1) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe; b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor; c) Parchetul de pe lângă

260

Nr crt



Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale; d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestei direcţii; e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru managerul economic al acestei direcţii. (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani. (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul

261

Nr crt



prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

427.

(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al

Alineatele (4) și (5) al articolului 126 se completează și vor avea următorul cuprins:„Art. 126 (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul


„Art. 126 - (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 126 alin. 4.

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 126 al alin. (4) revine la forma în vigoare a Legii.

262

Nr crt



parchetului de pe lângă curtea de apel.

general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

general al parchetului de pe lângă curtea de apel.ALDE

428. (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori.”

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi TerorismALDE

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 126 al alin. (5) revine la forma în vigoare a Legii.

429. ART. 127 Managerul economic are următoarele atribuţii principale: a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în

263

Nr crt



cadrul căruia funcţionează; b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează; c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege; d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

430. e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri

La articolul 127 litera e) se abrogă.Guvernul, CSMPreluat de ALDE

264

Nr crt



pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;

431. f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora; g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat

265

Nr crt



sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată; j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează,

266

Nr crt



stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

432. ART. 128 Managerii economici, informaticienii*) şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Se abrogă prevederile art. 128 în ceea ce îi priveşte pe informaticieni.(la data 01-ian-2007 Art. 128 din titlul VIII, capitolul I modificat de Art. II din Legea 17/2006 )

267

https://idrept.ro/00089596.htm#do%7Carii

Nr crt



433. ART. 129

Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Articolul 129 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 129 – Prin derogare de la prevederile legislației în domeniul finanțelor publice, președinții instanței și conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici”. Guvernul, CSM ALDE

434. ART. 130 (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ. (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte documentaţia pentru

268

Nr crt



achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor; b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor; c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare; d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor; e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

269

Nr crt



435. CAPITOLUL II: Bugetele instanţelor şi parchetelor ART. 131 (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat. (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite. (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale,


(2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite.

(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii este gestionat de parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.ALDE

270

Nr crt



ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.

436. ART. 132 (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor. (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

437.

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională

Alineatele (3) și (4) ale articolului 132 se completează și vor avea următorul conținut:„Art. 132 (3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a


Alineatele (3) și (4) ale articolului 132 se completează

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 126 alin. 4.

271

Nr crt



Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.

și vor avea următorul conținut:(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.ALDE

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 132 al alin. (3) revine la forma în vigoare a Legii

438. (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDEText identic cu inițiativa.

CSM - propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, propunere conform căreia „Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”Acest text nu este, însă, corelat cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede abrogarea doar a lit. a) și b) ale art. 37, nu şi a literei c), care stabileşte de lege lata că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii elaborează propriul proiect

272

Nr crt



de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.

Nici printre atribuțiile enumerate la art. 40 alin. (1) și (2) din această din urmă propunere legislativă nu se regăsește avizarea proiectelor de buget.

439. (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice. (6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit

273

Nr crt



ordonatorului principal de credite. (7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).

440. ART. 133 (1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.

441.

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul

Alineatul (2) al articolului 133 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 133 (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul


(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Național al

AMR - Idem, cu privire la eliminarea sintagmei „ procurorul şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 133 alin. 2.

De acord cu menționarea „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79).

274

Nr crt



justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Președinților Curților de Apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE, PSD

442. ART. 134 (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la

275

Nr crt



propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

443.

(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.

Alineatul (2) al articolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 134 (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Alineatul (2) al articolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.


444. Art. 1341

(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor

276

Nr crt



sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcţii de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;c) detaşării;d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de

277


Nr crt



un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de

278

Nr crt



judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau

279

Nr crt



procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.

445. După articolul 1341 se introduce un nou articol, articolul 1342, cu următorul

280

Nr crt



cuprins:„Art. 1342 – (1) Preşedintele curţii de apel poate dispune ca, la instanţele cu volum mare de activitate din circumscripţia curţii de apel, să fie încadrate persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti.(2) Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi luată pe baza procedurii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, care va cuprinde inclusiv criteriile pentru identificarea situaţiilor în care este necesară colaborarea cu foştii judecători.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor fi încadrate cu contract de muncă pe durată determinată.”CSMALDE

446. ART. 135 (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile

Articolul 135 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 135 - (1) Statele de funcţii

Art. 135 – (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale

AMR - AMR constată că renunțarea la eliminarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii (prin Secții) din prevederile art. 135 alin. 1 este în accord

281

Nr crt



de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Secției pentru judecători sau, după caz, al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.Guvernul, CSM

cu opinia exprimată de magistrați (care au fost nemulțumiți de propunerea din anterioara formă a Proiectului).AMR sublinia că eliminarea avizului conform din art. 135 alin. 1 și din art. 142 alin. 2, coroborată cu înfiinţarea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei, cu păstrarea bugetului instanţelor la Ministerul Justiţiei (prin propunerea de abrogare a dispoziţiei art. 136) şi cu accentuarea evidentă a rolului ministrului justiției în numirea procurorilor la vârful PÎCCJ, DNA, DIICOT – elemente cuprinse în forma anterioară a Proiectului –, constituiau măsuri ce duceau la extinderea şi consolidarea evidentă a poziţiei/ atribuţiilor/deciziilor ministrului justiţiei cu privire la sistemul judiciar într-o măsură care ar trebui să pună într-un mod foarte serios problema analizei situaţiei din perspectiva principiului constituţional al separării puterilor în stat, a statutului judecătorului şi a destinului sistemului judiciar.

447. (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunal, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.ALDE

448. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se

(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin

(2) Majorarea sau reducerea posturilor de judecător și procuror din statele de funcții ale curților de apel,

Consiliul Legislativ - expresia „al ministrului apărării” trebuie înlocuită cu sintagma „al ministrului apărării naţionale”.

282

Nr crt



aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.Guvernul

449. (2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţieiCSM

450. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării naţionale, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al

Consiliul Legislativ - întrucât textul vizează și statele de funcții și de personal pentru instanțele militare, textul trebuie să prevadă și necesitatea avizului conform al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

283

Nr crt



Magistraturii.Consiliul Legislativ

451. (2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Secțiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.ALDE

452. Art. 136 - Începând cu data de 1 ianuarie 2018, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 136 se abrogă. Guvernul

453. TITLUL IX: Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 137

284

Nr crt



Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri: a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere; b) oficiile registrului comerţului; c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.

454. ART. 138 (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.

455.

(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale,

Alineatul (2) al articolului 138 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 138 (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor,

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 138 al alin. (2) revine la forma în vigoare a Legii

Alin. (2) se elimină.

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „și a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 38 alin. 2.

285

Nr crt



cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor. (3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul

vor pune la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.”

PSD

286

Nr crt



Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.

456. Alineatul (2) al articolului 138 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 138 - (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.”ALDE

457. ART. 139

287

Nr crt



(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc: a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor; b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii; c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal; d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi

Litera a) a alineatului (1) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:a) organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor și a judecătoriilor;ALDE

288

Nr crt



a adunărilor generale ale judecătorilor; e) vacanţa judecătorească; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate; g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.

458.

(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii*), care se publică în Monitorul

Alineatul (2) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 139 (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Alineatul (2) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ALDE

(2) Guvernul - în elaborarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor ar trebui să rămână implicat ministrul justiției, având în vedere atribuțiile acestuia de gestionare a justiției ca serviciu, precum și atribuția acestuia de inițiativă legislativă în domeniul justiției, inclusiv în domeniul normelor procesual civile și penale sau al organizării instanțelor.

Consiliul Legislativ - pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să prevadă și cine are competența elaborării regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru

289

Nr crt



Oficial al României, Partea I.

*) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.


motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521

alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

459. ART. 140 (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc: a) organizarea

Alineatul (1) litera a) și alineatul (2) ale articolului 140 se completează și vor avea următorul cuprins: „Art. 140 - (1)

La articolul 140 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru

290

Nr crt



administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

Litera a) a alin. (1) se elimină.PSD

Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 140 alin. 1, alin. 2.Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul literei a) a alin. (1) revine la forma în vigoare a Legii

460. Alineatul (1) litera a) ale articolului 140 se completează și vor avea următorul cuprins: Art. 140 - (1) a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, , a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale,;

291

Nr crt



ALDE461. b) atribuţiile procurorilor

generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal; c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor; d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public; e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile depArtamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.

292

Nr crt



462. (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei*), la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

*) A se vedea: - Ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C/2014 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor; - Ordinul ministrului

(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei*), la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”


Consiliul Legislativ - În textul prevăzut pentru alin.(2), este necesară eliminarea asteriscului care figurează după expresia „ministrului justiției”, ca inadecvat.

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521

alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

293

Nr crt



justiţiei nr. 1643/C/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

463. (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.ALDE, PSD

464. La articolul 140, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:„(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1)

294

Nr crt



se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiției.”CSM

465. ART. 141 Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

466. ART. 142

(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate,

Alineatul (1) al articolului 142 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 142 – (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate,

295

Nr crt



judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”Guvernul

467. Alineatul (1) al articolului 142 se abrogă.ALDE

468. (2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005. (3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv. (4) Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă,

296

Nr crt



cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

469. ART. 143(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

470. Art. 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35,

297

Nr crt



art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii

298




Nr crt



economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.

471. NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005."Art. II(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de

299




Nr crt



conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. IIIDispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.Art. IV(1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi,

300

Nr crt



potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele

301

Nr crt



şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie......................................................................Art. VIIRegulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la

302

Nr crt



intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."

472. Art. IXOUG 78/2016 urmează a fi modificată în vederea punerii de acord cu prevederile din Secțiunea 11 din prezenta Lege.PSD

473. Art. X – (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

303

Nr crt



(2) Cauzele de competența Secției înregistrate la parchetele competente, inclusiv cele specializate anterior datei prevăzute la alin. (1) se soluţionează de către aceste parchete.

(3) Până la operaționalizarea activității Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, atribuțiile acestora se soluționează de către aceste parchete până la data la care Secția își începe activitatea, după care dosarele se înaintează spre competenta soluționare Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție.PSD

474. Art. X – (1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Guvernul - apreciem ca deosebit de importantă instituirea unui capitol final care să cuprindă unele dispoziții tranzitorii și finale, după cum urmează:- includerea în iniţiativa legislativă a unor modificări care să aibă ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Direcția Națională

304

Nr crt



(2) Cauzele de competența Direcției înregistrate la parchetele competente, inclusiv cele specializate anterior datei prevăzute la alin. (1) se soluţionează de către aceste parchete.

(3) Până la operaționalizarea compartimentelor de specialitate din cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, atribuțiile acestora se exercită de compartimentele de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Guvernul

Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;-

475. Art.II. - Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele

305

Nr crt



aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Consiliul Legislativ

306

Date post:	01-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Legea nrmedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-12-11... · Web viewData fiind competenta...

Documents