legalmagazinlegalmagazin.ro/revista_tiparita/legalmagazin_ed_5_iulie2014.pdf · ediția a V-a iulie...

ed

iția

a V

-a

iuli

e 20

14Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

MediereaechilibreazăSocietatearoMâneaScăInterviu cu DorIn ValerIu BăDulescu, Președintele consiliului de Mediere

Leg

aL m

agaz

in

ediți

a a

iV-a

ap

rilie

201

4 www.legalm

agazin.ro

World Mediation

SuMMit Madrid

2014

legal Magazin va organiza

vineri, 24 octombrie 2014,

prima ediție a Galei Lady

Lawyer.

Pentru doamnele avocat ale

avocaturii noastre de

business, revista Legal

Magazin dedică o seară de

sărbătoare în care eforturile

Dumneavoastră să fie

răsplătite cu respectul

cuvenit.

Gala lady lawyer este o

premieră pe plan național și

dorește să celebreze

doamnele care au reușit să

se impună de-a lungul

timpului în această profesie,

să evidențieze cariere de

succes, dar și să reliefeze

faptul că, în România,

femeile sunt o adevarată

forță în avocatura de

business.

Gala lady lawyer va

premia tenacitatea,

pasiunea, viziunea,

inovația, rigoarea

profesională și capacitatea

doamnelor avocat de a

stabili parteneriate durabile

în interesul societăților în

care activează.

Gala lady lawyer are şi o

misiune socială. 10% din

încasări vor fi donate pentru

sprijinirea Asociației Stop

Autismului.

www.legalmagazin.ro

Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

aG

end

ÃeV

eniM

ent 17:30 – 18:15 Primirea invitaților

18:15 – 18:35 Masă rotundă cu tema

leadership în avocatură

18:35 – 19:15 Sesiunea i de Premiere (categoriile Instituții, companii de

stat și multinaționale, societăți de

avocatură din marile orașe)

19:15 – 19:35 Moment artistic - Sarmalele Reci Acustic, Partea I

19:35 – 20:00 degustare de vin

20:00 – 21:00 Sesiunea a ii-a de Premiere (cabinete și societăți de avocatură

din București)

21:00 – 21:15 Moment artistic - Sarmalele Reci Acustic, Partea a II-a

21:15 – 22:00 Dinner si Cocktail

Prezentator: zoltán andrás, muzician

Detalii și bilete: www.galaladylawyer.ro

e D I ț I a I BucureŞtI

sala arcuB, straDa BatIșteI, nr. 14, sector 2

24 octoMBrIe 2014 VInerI

1IULIE 2014 NUMARUL 5WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

editoRial

Românii au încRedeRe în mediere şi în mediatori

57% dintre români ştiu ceeste medierea şi 75% dintrerespondenţi declară că au

încredere în mediere şi înmediatori, relevă un sondajrealizat de IRES (InstitutulRomân pentru Evaluare șiStrategie).54% dintre respondenţi ar apela laprocedura medierii în caz dedivorţ, iar 53% în cazul unuiconflict de muncă. Breasla mediatorilor este acumîntr-un moment de răscruce.Majoritatea celor peste 8.500 demediatori autorizați trebuie să sedecidă dacă merg înainte înaceastă carieră sau dacă rămân lameseriile anterioare.În ultimii ani, medierea a câştigatteren. A fost înregistrată o creştereconstantă a numărului de medieriefectuate, a numărului de acorduriîncuviinţate de instanţe, dar şi anumărului de cazuri lăsate înperimare pentru că părţile şi-aurezolvat între timp disputa prinmediere şi nu au dorit sau nu auavut nevoie ca acordul lor să fieîncuviinţat de instanţă.Potrivit experților, medierea îndomeniul relaţiilor de muncă(angajat-angajator sau întreangajaţi) va fi domeniul care vaînregistra în viitorul apropiat ceamai dinamică dezvoltare.În curând va deveni operaționalOficiul de Mediere și Arbitraj alConflictelor Colective de Muncăde pe lângă Ministerul Muncii,Familiei, Protecției Sociale șiPersoanelor Vârstnice. Această

instituție ar conduce la degrevareainstanțelor de judecată de câtevasute de mii de dosare, încondițiile în care, la ora actuală,există circa 200.000 de procesepe rol în instanțe, pe temaconflictelor de muncă.Legal Magazin este un camaradal mediatorilor și al tuturorprofesiilor liberale. Începând cuediția următoare a publicațieinoastre vom aloca o secțiunespecială dedicată medierii.Un interviu interesant al acesteiediții este cel cu doamna OdetaNestor, președintele OficiuluiNațional pentru Jocurile de Noroc

(ONJN), instituție înființată înaprilie 2013. Este de remarcatfaptul că într-un interval de doarcâteva luni, de la înfiinţare şipână la sfârșitul anului trecut,acţiunile de control, cumulate cuautorizările şi licenţierile operatede Direcţia de Autorizări aONJN, au adus un plus deaproximativ 20 milioane de eurola bugetul statului.

Un alt interviu demn de intereseste cel cu Alexandru Năstase,secretar de stat, ȘefulDepartamentului pentru Proiectede Infrastructură, InvestiţiiStrăine, Parteneriat Public-Privatşi Promovarea Exporturilor.Obiectivul prioritar al echipeicoordonate de Alexandru Năstaseeste creșterea considerabilă anumărului de proiecte noi, de tipGreenfield, dar și a număruluicelor care intenționeazăextinderea capacităților deproducție deja existente, însectoare cu valoare adăugată.Semnalele revigorării economicesunt vizibile, țara noastră având ocreștere a Investițiilor StrăineDirecte de peste un miliard deeuro în primele cinci luni, cu13,9% faţă de perioada similară aanului trecut. Conform datelorBNR , în luna mai România aatras cel mai mare flux deinvestiţii din acest an, de 306milioane de euro.

Legal Magazin va organizavineri, 24 octombrie, prima edițiea Galei Lady Lawyer. Gala LadyLawyer va premia tenacitatea,pasiunea, viziunea, inovația,rigoarea profesională șicapacitatea doamnelor avocat dea stabili parteneriate durabile îninteresul societăților în careactivează. Puteți vedea detaliidespre Gală accesândwww.galaladylawyer.ro.

de Mircea fica, editor coordonator

Legal Magazin esteun camarad almediatorilor și altuturor profesiilorliberale. Începând cuediția următoare apublicației noastrevom aloca o secțiunespecială dedicatămedierii.

2 NUMARUL 5 IULIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

sumaR

Publicație editată de Best Legal Media & Consulting SRL

RedaCțiaMircea Fica, Senior [email protected] Nu�ă, Senior [email protected]

PuBLiCitateMihaela Odică, Sales [email protected]

dtP Carmen Costescu

[email protected]

adReSa RedaCțieiCalea Victoriei, Nr. 136, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1,

BucureștiTelefon - 031.10.12.166

www.legalmagazin.ro

Legal Magazin apare cu sprijinul uPLR (uniunea Profesiilor Liberale

din România)

Copyright: Best Legal Media & Consulting SRL

Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par �ia lă – pe orice cale – a con �i nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac �iei și al auto ri lor, care de�in drep tu ri le de copie re. Apar �i ne cola bo ra to -ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și con si de ra �i i le din tex te le pe care le semnea ză. Opi -ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le și/sau fir me le cu careaceș tia au orice fel de rela �ii con trac tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: aRtPRiNt

edi

ția

aV-a

iu

lie 2

014


legalmagazin.ro

4/6 inteRviul ediţiei

7 StRAtEGIA PRIVIND MEDIEREA şI DEzVOLtAREA PROFESIEI DEMEDIAtOR ÎN ROMâNIA PENtRUPERIOADA 2014 – 2020De ana Bălan, Mediator

8 WORLD MEDIAtION SUMMItMADRID 2014, O ExPERIENțăPROFESIONALă COMPLEtăDe Dr. Zeno Șuștac, Vicepreședinte consiliul de Mediere

12 MEDIAtORII şI AVOCAţII AUNEVOIE Să COLABOREzE ÎN INtERESUL JUStIţIABILILORinterviu cu anca ciucă, membru în consiliul de Mediere

14 CE tREBUIE Să FACă MEDIAtORULPENtRU A CONStRUI ÎNCREDEREAPăRţILOR ÎN PERSOANA SA?De Mugur Bogdan Mitroi, membru în consiliul de Medieredin românia

16 ȘEDINțA DE INFORMAREPRIVIND AVANtAJELE MEDIERII – OBLIGAțIE JUDICIARăDe angelica Mocan, avocat Titular, Mediator, membru înconsiliul de Mediere din românia

18 MEDIEREA, OBLIGAțIE SAUAVANtAJ?MEDIEREA ÎN UNIUNEA EUROPEANă

De Gabriela Gyongy Mihuț, Purtător de cuvânt, Membru înconducerea consiliului de Mediere

21 MEDIEREA ÎNtRE JURIDICIzARE, JUDICIARIzAREȘI OPINII ÎNțELEPtEDe Dr. Zeno Șuștac, Vicepreședinte consiliul de Mediere

22 AUtENtIFICAREA ACORDULUI DEMEDIEREDe Ștefan coste, membru în consiliul de Mediere dinromânia

26 CUM POAtE FI FOLOSItăMEDIEREA ÎN RELAțIILE DE LALOCUL DE MUNCăDe ioana-adina Marin, membru în consiliul de Mediere /[email protected]

28 MEDIEREA ÎN AFACERI ȘIORGANIzAțIIDe ion Dedu, Mediator, membru în consiliul de Mediere

30 ORGANIzAREA CONSILIULUI DEMEDIERE

32 ROMâNII AU ÎNCREDERE ÎNMEDIERE şI ÎN MEDIAtORI

38 DESPRE MEDIERE şI BENEFICIILEEI, ÎNtR-O CONFERINţă INEDItă LA BUCUREştI

7/41 consiliul de medieRe

medieRea echilibrează societatearomânească

interviu cu Dorin VaLeriu BăDuLescu, Președintele consiliului de Mediere


sumaR

42 VOM CONtINUA FORMAREA MEDIAtO-RILOR, LA ACELAşI StANDARD RIDICAt DECALItAtEinterviu cu daniela popoviciu, Preşedintele asociaţiei Pro Medierea,Președintele asociației Profesionale a Mediatorilor din românia

46 ASOCIAţIA DE DIALOG şI SOLUţIONARE A DISPUtELORDe dr. corneliu i. Loghin, Președintele aDsD

48 DESPRE MEDIERE şI ARBItRAJ ÎN SPORtDe alin romulus Păcurar

42/49 biRouRi Şi asociaţiiPRofesionale de mediatoRi

50/53 lady lawyeR

62 NOUL COD DE PROCEDURă PENALăPROBLEME RELEVANtE PRIVIND ExERCItAREA FUNCţIEI JUDECătORULUI DE CAMERă PRELIMINARăDe Prof. univ. Dr. ioan Griga, Budu[an [i asocia]ii

66 M-AM tRANSFORMAt ÎNtR-UN AVOCAt DE DREPt PENAL AL AFACERILORinterviu cu Mihai Mareș, Managing Partner, Mareș / Danilescu / Mareș

68 EVAzIUNEA FISCALăFRAGMENt DIN VOLUMUL “EVAzIUNEA FISCALă”, ÎN CURS DE APARIțIEDe sorin ardelean, titularul cabinetului de avocat „ardelean nicolae sorin” şi al cabinetului individual de insolvenţă„ardelean nicolae sorin” [i Ștefan roată, consilier Juridic [i expert `n evaziune fiscal\

70 ASIStENțA JURIDICă DE SPECIALItAtE PENtRU MEDICI – O NECESItAtE ABSOLUtăDe av. dr. raluca simion, specialist drept penal și drept medical [i Dr. rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală,chirurgie laparoscopică și bariatrică, Director Medical spitalul euroclinic - regina Maria

72 ABORDAREA ORIENtAtă SPRE CLIENt EStE CEA CARE ASIGURă SUCCESUL COMUN

74 IMPACtUL NOULUI COD PENAL ASUPRA MEDIULUI DE AFACERIDe alexandru oană, avocat colaborator coordonator, Maravela & asociații [i alexandra ichim, avocat colaborator,Maravela & asociații

76 AM REÎNNODAt O ExCELENtă COLABO-RARE CU CNCPIRinterviu cu alexandru cristian Ştrenc, Director General adjunct, osiM

78 PENtRU FORMAREA UNUI CONSILIER CUADEVăRAt BUN EStE NEVOIE DE 7-8 ANIinterviu cu raluca Vasilescu, Președintele cncPir

81 ÎN VIItOR VOR FI tOt MAI MULtE LItIGII DE PROPRIEtAtE INtELECtUALăinterviu cu Gheorghe Gheorghiu, avocat Partener, Gheorghiu & Lisnic

82 ÎN ACESt DOMENIU, CLIENtELA NU POAtE FI AtRASă PRIN MIJLOACE PUBLICItARE CONVENţIONALEinterviu cu crina frisch, Managing Partner, frisch & Partners

84 țIGAREtELE, JUCăRIILE ȘI ARtICOLELE DE ÎMBRăCăMINtE SUNt PREFERAtE DE FALSIFICAtORIinterviu cu florica Maria Păun, consilier superior în cadrul serviciuluiantidrog și Protecția Drepturilor de Proprietate intelectuală, Direcțiasupraveghere și control Vamal, Direcția Generală a Vămilor

62/75 dRePtul Penal al afaceRiloR

76/86 PRoPRietate industRială

54 CLAUzELE ABUzIVE AU DEVENIt O PROBLEMă NAțIONALăinterviu cu roxana Lupu, Managing Partner, Lupu & Partners

56 AM REUȘIt Să REALIzăM PARtENERIAtESOLIDE CU CLIENțII NOȘtRIinterviu cu adrian Manolache, avocat asociat coordonator, cazacu,Manolache, Popa s.c.a.

58 GăSIM SOLUțII ȘI PRODUSE INOVAtOAREPENtRU CLIENțII NOȘtRIinterviu cu amalia Postu [i Laura Leonte, avocați parteneri, Postu, Leonte șiasociații s.c.a.

60 ISOLEx™ CRM: SOFtWARE-UL PENtRU AVOCAțIde Ștefan Moțec, avocat Partener, cabinet de avocat Moțec Ștefan

54/61 avocatuRă de business

100 FăRă PROtECtIA PROPRIEtățIIINtELECtUALE S-AR CREA UN HAOS ECONOMIC

103 CONFERINță LEGAL MAGAzIN - MEDIUL DE AFACERI SUB LUPA CONSILIULUICONCURENțEI

100/105 eveniment

94 ÎNFIINţAREAOFICIULUI EStE UN SUCCESinterviu cu odeta nestor, Preşedinteleoficiul național pentru Jocurile de noroc(onJn)

98 AVEM O CREȘtERE DE13,9% A ISD ÎN PRIMELECINCI LUNI ALE ANULUIinterviu cu alexandru năstase, secretar destat, Șeful Departamentului pentruProiecte de infrastructură, investiţiistrăine, Parteneriat Public-Privat şiPromovarea exporturilor

94/99 instituţii

106 ANtONIU OBANCIA, PARtENER zRP, A LANSAtO CARtE DEDICAtă PROCEDURII INSOLVENţEI

107 HOtăRâRI ALE INStANţELOR DEJUDECAtă ÎN CAUzE PRIVIND CORECţIIFINANCIARE ÎN PROIECtELE CUFINANţARE DIN FONDURI StRUCtURALE

106/107 biblioteca JuRidică

88/93PRofesii libeRale

88 NE-AM INtEGRAt ÎN ELItA CONSULtANțEI INtERNAțIONALEinterviu cu Dan schwartz, ManagingPartner, rsM scot

90 ROMâNIA ARE UNSIStEM FISCAL LEJERinterviu cu florin rădulescu, DirectorGeneral, conta rădulescu

92 UNPIR tIMIȘ ARE UN POtENțIAL DEDEzVOLtARE FOARtERIDICAtinterviu cu Dr. flavia consuela crăciun,Președintele unPir Timiș

108/111legal news

112index

50 SUNtEM FOARtE DINAMICI PENtRU O FIRMă INtERNAțIONALă DE AVOCAtURă ÎN ACEAStă REGIUNEinterviu cu ileana Glodeanu, Partner, Wolf Theiss

53 AVOCAtURA şI MEDIEREA SE ÎNtRE-PătRUND, NU SE ExCLUD!interviu cu natalia Berindean, avocat Titular, cabinet de avocat Berindean natalia


inteRviul ediţiei

medierea a fostreglementată în Româniaacum opt ani (legea 192 /2006, care a fostactualizată în 2009, 2010 și2013) ca o cerințăobligatorie în vedereaaderării la uniuneaeuropeană. cum vedețievoluția breslei în aceștiopt ani, ținând cont deașteptările de la început șide realitatea de zi cu zi?

Au fost mai multe perioade înceea ce, de acum, putemnumi istoria medierii. AvemConferința Națională, ziuaMediatorului, o serie deinițiative locale și naționaleaparținând Asociațiilorprofesionale. Avem un brand– Consiliul de Mediere, avemmai multe branduri ale unormediatori care au peste 200de medieri pe an și suntem oforţă de invidiat întreprofesiile liberale, pentru căsuntem aproape 10.000 demediatori autorizaţi înRomânia.Medierea este o alternativăreală la instanţa de judecată,neeexistând o altă entitatecare să consacre o altămetodă alternativă derezolvare a conflictelor, oalternativă care să fie realăfaţă de monopolul statului pecare îl ocupă pe această piaţăa rezolvării conflictelor.Profesia ca atare are şi plusurişi minusuri. Pe cele legate depractica neunitară, amîncercat să le rezolvăm prinmai multe seminarii în țară.Ultima problemă apărută afost declararea a două articoledin Legea medierii caneconstituţionale. Am făcut opropunere legislativă în acestsens.

medieRea echilibrează societatearomânească

interviu cu Dorin VaLeriu BăDuLescu,

Președintele consiliului de Mediere


inteRviul ediţiei

Evident așteptările noastre, alemediatorilor, au fost mari. Ne-ampropus, chiar dacă nu am declaratpublic, o cotă din piața dosarelorde 10%. Nu avem încă o statisticăprivind numărul medierilor înRomânia, dar cu siguranța că nuvom ajunge la această cotă depiață decât printr-o schimbarelegislativă. Este una dintrenemulțumirile mele, mai ales căjudecătorii, psihologii, justițiabilii,chiar și avocații - recunoscavantajele medierii în special încazurile neînțelegerilor în privințacăsătoriilor.Așa cum remarca un bun prietenal medierii – Cristi Dănileț, într-oțară frământată de problemesociale majore, în care apelarea lajudecător este văzută drept singurasoluție viabilă, în careneîncrederea în autorități estemare, medierea poate avea succesnumai dacă este susținută în modconstant. Statul român trebuie săinvestească mult în promovareamedierii, chiar în mod agresiv șiîncă de pe băncile școlii, pentru capopulația să ia cunoștință deaceastă nouă profesie. Deasemenea, instituțiile juridicetrebuie să popularizeze medierea,în mod viral chiar.Deocamdată medierea estepromovată doar de Consiliul deMediere și de mediatori. Evoluțiaeste mai lentă, dar este vizibilă.Mergem către o societate adialogului.Cu sprijinul InspectoratelorJudețene Școlare am pătruns înșcoli și licee, iar cu Facultatea deDrept din București avem chiar unacord privind stagiile de practicăale studenților în Consiliul deMediere.

institutul Român pentruevaluare și strategie (iRes) aprezentat recent un sondaj carerelevă faptul că 57% dintre

românii chestionaţi ştiu ce estemedierea şi 75% dintrerespondenţi declară că auîncredere în mediere şimediatori. când credeți că vomajunge la un procent de peste90% și ce strategie areconsiliul de mediere pentrupopularizarea medierii?

Promovarea medierii este oprioritate a Consiliului deMediere. Atingerea notorietățtii decare vorbiți reprezintă sumaacțiunilor coerente făcute înultimii ani: a testimonialelor, aclipurilor de promovare, aemisiunilor de radio și deteleviziune și, nu în ultimul rând,a implicării fiecărui mediator; amavut foarte multe acțiuni la caremediatorii au făcut voluntariat dela împărțire de pliante până laemisiuni specializate. tuturorcolegilor mei le mulțumesc încă odată pe această cale. De mai bine de un an beneficiemde ajutorul unei firme specializateîn comunicare, ArenaCommunications și, pentru că nedorim o mediere care să ajungă lafiecare cetățean și să fiecunoscută cu beneficiile ei,începând din luna iunie 2014 amaccelerat acțiunile de promovare.trebuie spus aici că notorietateanu aduce întotdeauna și cliențipentru mediatori în mod direct.Este nevoie ca mediatorii să seafirme ca profesioniști și să fierecunoscuți ca atare, iar acestlucru ține de modul în care fie -care dintre noi exercităm profesia.

în ce stadiu este protocolul decolaborare dintre consiliul demediere și ministerul educațieinaționale, care are în vederederularea unui program privindmedierea în școli, cu scopulcombaterii și reducerii violențeiîn rândul elevilor?

Acest Protocol este un proiectambițios în care sunt implicațipeste 100 de mediatori voluntariși pe care Consiliul de Mediere îlfinanțează integral. În prezent,Protocolul s-a blocat la Departa -mentul Juridic al Ministerului.Am solicitat la începtul lunii iulieun punct de vedere ofical înaceastă problemă. Dar, așa cum vă spuneam puținmai devreme, mediatorii cusprijinul Inspectoratelor Școlarepromovează deja medierea șicultura dialogului în școli. Aicipot remarca proiecte care și-audovedit eficiența, cum ar fi celede la Ploiești, București, Buzău,Constanța și Iași.

cu ce alte instituții și autoritățiaveți colaborări pentrupromovarea medierii?

Există mai multe protocoale decolaborare care vizeazăpromovarea, cum ar fi cu cele cuprim\rii de sector din București.În relația cu Instanțele șiParchetele avem acceptul multorCurți de Apel din țară pentruafișarea tabloului mediatorilor înformat electronic la sediileInstan]elor. Recent, am demaratcolaborarea pentru promovare cuPoșta Română și SNCFR.Exemplele pot continua, însă sferade colaborări posibile este mare.Vom continua în mod certcolaborarea cu televiziunilenaționale și regionale, dar și curadioul, acestea fiind după păre reamea cele mai importante ele mentecare asigură vizibilitate.

ce probleme întâmpinămediatorii în relaţia cuinstanţele?

În principiu, mediatorii se lovescîn anumite cazuri de problematicaunor practici neunitare pentru că

așa cum remarca unbun prieten almedierii – cristiDănileț, într-o țarăfrământată deprobleme socialemajore, în careapelarea la judecătoreste văzută dreptsingura soluțieviabilă, în careneîncrederea înautorități este mare,medierea poate aveasucces numai dacăeste susținută înmod constant.

este nevoie camediatorii să seafirme caprofesioniști și să fie recunoscuți ca atare, iar acestlucru ține de modulîn care fiecare dintre noi exercitămprofesia.


inteRviul ediţiei

valul de modificări aduse LegiiMedierii a pus în dificultate șiinstanțele de judecată. Pe de altăparte, implementarea accelerată anoilor coduri s-a suprapus și eapeste acest fenomen și aparcâteodată blocaje.Așa cum vă spuneam, stagiileprofesionale, bazate pe analiză depractică, au îmbunătățit și auușurat munca mediatorilor. Maimult, colaborând on-line,mediatorii își împărtășesc soluțiilepractice.N-aș putea să vă dau o explicațiepentru faptul că unii magistrați nuau încredere în mediere. trebuiesă recunoaștem că și experiențaunor magistrați în relația cuanumiți mediatori nu a fost unafericită, dar părerea mea este cănu trebuie să generalizăm și săaplicăm o etichetă negativă tuturorprofesioniștilor sau profesiei, îngeneral.Aș vrea să transmit pe aceastăcale magistraților să aibăîncredere în mediere și să le solicitsprijinul în promovarea profesiei.Recomandarea medierii de cătremagistrați este un pilon de bază îndezvoltarea viitoare a profesiei.

cine se teme de mediere? carear fi instituțiile care nu dorescdezvoltarea medierii?

Nu aș putea răspunde cine se temede mediere. De mediere nu te poțiteme, pentru c\ nu poate face rău.Ea face doar bine. Există însă șipersoane reticente la noutate, laschimbare și de aici pot plecaatitudini negative față de profesie. Există percepții cum cămediatorul ar putea substitui unalt profesionist și că ar putea să îlscoată din piață. Nimic mai greșit.Mediatorul poate colabora eficientcu orice profesionist și ca atare,nu putem spune că ne vrea cinevarăul.

Avem sprijinul multor instituțiidin România și am beneficiat desprijin instituțional de multe ori.Nicio instituție nu a declaratvreodată răspicat că nu sprijinămedierea și nici nu am observatacțiuni care să ducă la stopareaprofesiei. Există un accident înluna iunie 2013, când legeanoastră a fost modificată fără săfim consultați, dar cred că a fostun incident izolat și trebuie să nuse mai repete.

curtea constituțională a decisrecent că obligativitateaparticipării părților la ședințelede informare privind avantajelemedierii - inclusiv dupădeclanșarea unui proces în fațainstanțelor, pentru a fisoluționate astfel conflictele -este neconstituțională. cumcomentați?

Am luat act de decizia CCR și amvăzut și motivarea. Cred că acumeste locul de o reconceptualizare amedierii și o regândire a legiipentru ca eficiența texteloreliminate pe de o parte să semențină și pe de altă parte să fiegândite acele modi -ficări care să deblo -cheze activitatea me -diatorilor, acti vi ta tecare deși a crescut înultimii doi ani, odatăcu eliminarea acestortexte a cunoscut unrecul. Acest reculîncercăm să îlcompensăm prinpublicitate agresivăcare să arate căzvonul dat în piațăprecum acela cămedierea esteneconstituțională nupoate fi decât ogravă eroare degândire și de

exprimare a unor persoane carenu cunosc deloc legea noastră. Desființarea textului prin careexistă obligativitatea prezentării laședința de informare, dar și asancțiunii inadmisibilității creazăpremisa ca potențialul uriaș alacestei profesii să se afirme încă odată. textul în discuție a avuteficiență. În această perioadă,datorită articolelor în discuție,mulți oameni au beneficiat deinformații gratuite privindmedierea și acest lucru a fost debun augur.

consiliul de mediere a devenitmembru cu drepturi depline auniunii Profesiilor liberale dinRomânia (uPlR), dumneavoas -tră fiind și vicepreședinteleuPlR. cum vedeți evoluțiaprofesiilor liberale și contr i -buția acestora în dezvoltareaeconomiei noastre?

Evoluția profesiilor liberale va fiuna bună atât timp cât există oeconomie dinamică, suficient dedinamică ca să țină pasul cuevoluția profesiilor liberale. Credcă profesiile liberale pot fi unuldin motoarele care mișcăeconomia României și caretrebuie stimulate să ofere cât maimulte servicii de calitate printr-oatentă preocupare a statului înaceastă direcție. Dacă statul ar stimula profesioniștiiindependenți – cei aproape600.000, deci o cifră extrem demare raportată la populațiaangajată, am putea susține noiangajări în dezvoltarea servi ciilornoastre și deci o reducere așomajului. Măsuri fiscale de tipulintroducerii CAS în cotă unică de16% ar fi un stimulent suficientde puternic pentru un nou impulsdat profesiilor noastre.

Mircea FICA

recomandareamedierii de cătremagistrați este unpilon de bază în dezvoltareaviitoare a profesiei.


consiliul de medieRe

Într-o analiză privind me -die rea şi practica medieriiîn România1[1], apreciam

că „Strategia privind mediereaşi dezvoltarea profesiei demediator pentru 2008-2013„2[2] este cel mai complet şicoerent document realizat dela înfiinţarea Consiliului deMediere. În acelaşi timp, îmiexprimam regretul că nuexistă evaluări cu privire lamodul în care au fost realizateacţiunile planificate pentruatingerea obiectivelor fixate,nici măsuri de adaptare aacestora în conformitate cuevoluţiile din cadrul profesiei.În opinia mea, un astfel dedemers ar fi fost unul dintredirecţiile prioritare ale actua -lului Consiliu de Mediere.Alături de analiza diagnosticcare viza medierea în Europaşi în România, analiza socio -logică a părţilor interesate şianaliza SWOt realizată pepatru componente (legislaţiaîn domeniul medierii; for -marea în domeniul medierii;practica în domeniul medieriişi promovarea medierii şi aprofesiei de mediator),strategia a inclus şi un Plan deacţiune pentru promovareamedierii şi a profesiei demediator în România, defalcatpe măsuri, metodologie,canale de comunicare, grupuriţintă vizate, indicatori,perioada de implementare şipotenţiale parteneriate3[3].

Ca o continuare firească,Consiliul de Mediere anunţă,în intervalul iulie-noiembrie2014, desfăşurarea activităţilorpentru elaborarea „Strategieiprivind medierea şi

dezvoltarea profesiei demediator în România pentruperioada 2014 – 2020”.Documentul va cuprindeanaliza de impact a Strategieide dezvoltare a profesiei de

mediator în România pentruperioada 2008 – 2013, precumşi direcţiile şi obiectivelestrategice pentru următorii ani,inclusiv un Plan de măsuripentru 2014-2017. Activităţile preconizate vor firealizate din două perspective:analiza de impact a direcţiilorstrategice 2008-2013 (res pec -tiv creşterea calităţii serviciilorde mediere; îmbunătăţirea ni -velului de formare a mediato -rilor; creşterea capacităţiiConsiliului de Mediere dereglementare a profesiei de

mediator; corelarea cadruluilegal) şi elaborarea direcţiilorstrategice de dezvoltare pentruperioada 2014-2020. „Strategia privind medierea şidezvoltarea profesiei demediator în România pentruperioada 2014 – 2020” esterealizată de firma deconsultanţă ALMAROtraining S.R.L, selectată deConsiliul de Mediere, iarechipa de cercetare includeexperţi în planificarestrategică, legislaţie,dezvoltare organizaţională şiinstituţională, politici publice,relaţii publice, mediul deafaceri, mediatori, sociologi.Direcţiile stategice vor fiidentificate în urma analizeiopiniilor exprimate de actoriisociali interesaţi, vor fi supusedezbaterii publice şi corelatecu direcţiile de dezvoltare alemedierii în ţările Uniunii Eu ro -pene. După adoptarea de cătreConsiliul de Mediere, stra tegiava constitui funda mentulviitoa relor acţiuni de promo -vare privind medierea şi dez -vol tarea profesiei de mediator.Îmi exprim speranţa ca unnumăr cât mai mare demediatori, asociaţiiprofesionale, reprezentanţi aiprofesiilor liberale şi aiautorităţilor publice,susţinători sau contestatari aimedierii vor exprima punctede vedere care să contribuie larealizarea unei analize cât maiapropiate de realitate şiidentificarea direcţiilorstrategice care să facă dinmediere o modalitate frecventutilizată în rezolvareaconflictelor şi în România.

strategia priVind medierea şi dezVoltarea profesiei de mediator în românia pentru perioada 2014 – 2020De ana BăLan, Mediator

eTaPeLe eLaBorării sTraTeGiei incLuD:

anaLiZa DocuMenTară, care vizează:Legislația în domeniu/mecanisme de implementare la nivelnațional/european/internațional;strategii de dezvoltare/planuri de acțiuni la nivel național/european;Hotărâri şi alte documente ale consiliului de Mediere;statistici;Documente relevante realizate în proiecte naţionale/internaţionale.anaLiZa socioLoGică include:interviuri cu: foşti şi actuali membri ai consiliului de Mediere, angajaţi aisecretariatului tehnic, membri ai comisiilor consultative şi preşedinţi ai asociaţiilorprofesionale ale mediatorilor;chestionare aplicate pentru: mediatorii înscrişi în Tabloul Mediatorilor; asociațiileprofesionale ale mediatorilor; furnizorii de formare în mediere; organizatori evenimentedespre mediere/organizaţii neguvernamentale care au desfăşurat proiecte în domeniu;uniunea Profesiilor Liberale din românia; Ministerul afacerilor externe; MinisterulJustiţiei; Ministerul fondurilor europene; secretariatul General al Guvernului; consiliulsuperior al Magistraturii; asociaţia Magistraţilor europeni care susţin Medierea –secţiunea română; comisiile juridice din camera Deputaţilor şi senat; camere decomerţ şi industrie; asociaţia română a Băncilor; asociaţia asigurătorilor din românia;mediul academic/educație; instituția prezidențială; partide politice parlamentare;federaţia aurorităţilor Locale din românia; asociaţia Municipiilor din românia; asociaţiaoraşelor din românia şi asociaţia comunelor din românia.focus grup cu reprezentanţi ai profesiilor liberale, care nu sunt mediatori;Workshop-uri cu mediatori din ţară;consultare publică on-line (mediatori/public larg) privind direcţiile şi obiectivelestrategice 2014-2020.

1 [1] A. Păroşanu, E. Balica, A. Bălan, Medierea în domeniul penal în România. Evaluare şi perspective de dezvoltare, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2013, p.242-243.2[2] Adoptată de Consiliul de mediere prin Hotărârea nr.1152 din 6 septembrie 2008, disponibilă pe http://www.cmediere.ro/page/300/hotararea-nr-1152-din-06-09-2008-privind-aprobarea-strategiei-pe-anul-2009-20133[3] Consiliul de Mediere, Strategia privind medierea şi dezvoltarea profesiei de mediator pentru 2008-2013, p.79-84.



Dr. zeno Șuștac:“Mediatorii dinRomânia sunt o

parte importantă acomunității internaționale amediatorilor iar realizărileacestora din domeniulmedierii începând cu anii‘90 și până acum, nu autrecut neobservate în planextern, unele dintre acesteafiind modele pentru sistemede mediere sau legislații îndomeniu din Europa.”În acest context, prezențamediatorilor români laevenimente internaționalede anvergură este din ce înce mai necesară. Participarea Consiliului deMediere la Summit-ul de laMadrid s-a realizat în scopulconsolidării rolului

Consiliului în cadrulcomunității internaționale amediatorilor, promovăriirealizărilor din domeniulmedierii obținute la nivelnațional și al pregătiriiorganizării unui evenimentinternațional de anvergurăîn România în cursul anului

2015, cu o participareimportantă a comunitățiiinternaționale amediatorilor. În calitate de SilverSponsor, Consiliul deMediere a fost promovat înmaterialele conferinței(mape, bannere, site web),

în cadrul evenimentuluiprecum și în materialelerealizate post eveniment. Însala de desfășurare a fostamplasat un banner alConsiliului iar sigla CM s-aregăsit pe toate materialelecare au avut legătură cuSummitul de la Madrid.

woRld mediation summit madRid 2014, o experiență profesională completăDe Dr. Zeno ȘuȘTac, Vicepreședinte consiliul de Mediere



Locația aleasă pentrudesfășurarea evenimentului afost Universitatea din Madrid.Celor 150 de participanți le-aufost distribuite de cătreorganizatori DVD-uri cureglementările din domeniulmedierii în România și oprezentare detaliată aConsiliului, materiale traduse înlimba engleză și franceză, învederea mediatizării modeluluiromânesc de mediere. Delegația Consiliului deMediere a fost compusă din șasemembri. Speakeri din parteaConsiliului la eveniment au fostdoamnele Anca Ciucă, IoanaMarin și domnul zeno Șuștac.

Speakerii Consiliului de Mediereau susținut în cadrul congresului(în limba engleză) următoareleteme:

zeno Șuștac și Anca Ciucă– Practice Guides for theUse of Mediation in Cross-Border Mediation(prezentarea având o duratăde 45 de minute)Ioana Marin – ConflictAnalysis: Determining theAppropiate Strategy

Prezentările speakerilor CM s-aubucurat de un mare interes,dovadă fiind întrebările adresatede participanții la eveniment cuprivire la modelul românesc demediere. Mesajele transmise dereprezentanții CM au insistat pefaptul că în România profesia demediator este o profesiereglementată, cu un corpprofesional dinamic și olegislație specială în careprimează standardeleprofesionale ridicate și grijapentru furnizarea unui serviciude mediere de calitate.Prezentările făcute în cadrulevenimentului au detaliatproiectul în care Consiliul de

În secțiunea inaugurală a primei zile a evenimentului, vicepreședintele Consiliului deMediere a transmis participanților (în limba engleză) următorul mesaj:

„Dragi colegi,Mă simt onorat să vă transmit un mesaj de felicitare din partea Consiliului de Medieredin România, pentru organizarea la un asemenea nivel de excelență a Summit-uluiMondial al Medierii de la Madrid.

Consiliul de Mediere din România, unul dintre sponsorii evenimentului, salută aceastăinițiativă necesară de reunire a specialiștilor domeniului medierii în cadrul unuieveniment de o asemenea anvergură, eveniment despre care avem toată convingerea căeste primul dintr-o serie consistentă de evenimente anuale similare.

Felicităm organizatorii pentru că au reușit să facă posibilă prezența la summit a unorspecialiști reputați ai domeniului medierii din toate zonele geografice ale lumii.

Delegația noastră cuprinde 6 din cei 9 membri ai Consiliului si ar fi fost o delegație șimai numeroasă dacă din considerente de natură legislativă (modificarea de legislație îndomeniu) nu ar fi necesitat prezența unor colegi de-ai noștri în țară, așa cum este cazulpreședintelui Consiliului.Consiliul de Mediere din România își manifestă disponibilitatea de a sprijini și înurmătorii ani desfășurarea edițiilor viitoare ale summit-ului, fiind dispus să se impliceproactiv în demersuri viitoare.România are un corp profesional de peste 9.000 de mediatori autorizați care urmăresccu interes și speranță orice fel de demersuri care duc la consolidarea în plan mondial amedierii ca modalitate eficientă de rezolvare a disputelor.Vă transmit pe această cale din partea colegilor mediatori din România cele mai bunegânduri și susținerea noastră!”



Mediere a avut calitatea departener și în urma căruia a luatnaștere Ghidul de bune practiciîn domeniul medieriitransfrontaliere, ghid tradus înlimbile mai multor țări dinUniunea Europeană.În urma evenimentului, s-au pusbazele unor colaborăriinstituționale durabile cu entitățicu atribuții în domeniul medierii

din diverse țări (MediatorsBeyond Borders, MediationInternational, World MediationOrganization etc). Mai mult,inițiativa Consiliului de aorganiza în decursul anuluiviitor în România un evenimentde anvergură europeană depromovare a medierii s-abucurat de susținereinternațională, discuțiile inițiate

fructificându-se în acordareaunei susțineri internaționalepentru eveniment.Mai mult, cu ocazia acestuieveniment s-au stabilit contacteimportante din lumea medieriinecesare asigurării unui lobbyeficient la nivel național șiinternațional în domeniulmedierii. Următorul Summitmondial al medierii va avea locîn anul 2015 la Berlin, ca ocontinuare firească aevenimentului din acest an.De remarcat, este faptul că laeveniment au participatmediatori reputați de pe toatecontinentele lumii, fiecare dintreaceștia împărtășindparticipanților în cadrulprezentărilor, training-urilor saudiscuțiilor profesionale,experiențe valoroase, ideiinovatoare și exemple de urmat.


noul megane design și inoVație

semnala obstacole prin declan șareaunor semnale de atenționare încazul depășirii marcajelor albe, iarfarurile de întâlnire sunt acționateautomat pentru o participareoptimă la trafic.totodată, Noul Mégane propunedouă versiuni de motorizăriEnergy, concepute special pentru aacorda o atenție aparte consumuluiredus, emisiilor scăzute de CO2 șinivelului de silențiozitate.

La capitolul motoare pe benzină,este de notat noul Energy tCe130, evidențiat printr-uncomportament suplu şi reactiv,oferind o dinamică bună încă de la turații joase. Consumul este

redus cu 15% față de generațiaanterioară.În segmentul diesel, Méganepropune eficientul Energy dCi130, un grup motopropulsorrezultat din expertiza Renault înFormula 1, unul dintre cele maiputernice motoare din categoria sa. Nivelul de calitate a modeluluiMégane este dovedit denumeroase studii și explicăsuccesul acestuia, încă din 2008,drept cel mai vândut model algamei Renault. Renault Méganese numără printre lideriisegmentului său la capitolulfiabilitate, această poziție fiindrecunoscută de diferite organismeindependente.

Noul Mégane este definitprin confortul și siguranțagarantate de tehnologii

avansate: Renault R-Link și VisioSystem®.

Renault R-Link, un sistemmultimedia inteligent, reprezentantprintr-o tabletă cu display tactil de7 inch (18 cm) integrată în planşade bord, asigură legătura întrelumea auto și universulconectivităţii, integrând toatefuncțiile multimedia – sistem denavigație, radio, telefonie și audiostreaming. Visio System® dispune de o seriede camere de luat vederi,amplasate strategic pentru a

În românia, noulMégane secomercializează de la14.100 € TVa inclus,pentru versiunea Pro1,6 110 cP și atinge21.500 € TVa inclus,pentru versiunea GTLine energy 1,6 dci130 cP. Pentru clienţii care

vor achiziţiona prinprogramul rabla2014, noul Meganeare un preţ deintrare de 10.150 €TVa inclus.

Lansat in românia în luna aprilie 2014, noul renault Mégane se remarcă printr-un design exterior atractiv ce oferă modelului un plus de dinamism şi expresivitate.



cum vedeţi instituţia me -die rii şi breasla mediato -rilor, în 2014? se putea facemai mult pentru dezvolta -rea acestei profesii?

Anul acesta se împlinesc optani de la adoptarea legii princare medierea a fost inclusă înrândul profesiilor liberale,respectiv Legea 192/ 2006. Întot acest interval de timp, de lao activitate susţinută doar prinfinanţări nerambursabile - caun experiment de abordarediferită în încercarea de arezolva conflicte mai mult denatură socială, greu deîncadrat juridic -, medierea aevoluat şi şi-a găsit deja loculîn relaţie cu sistemul juridic.În cei opt ani au fost construi -te structurile fundamentale,absolut necesare pentru a dafuncţionalitate legii 192/2006privind medierea şi profesiade mediator. Există şi funcţio -nează Consiliul de Mediere caorganism autonom de interespublic, există un sistem clar deautorizare a mediatorilor şi degestionare a informaţieireferitor la activitatea de dupăautorizare, şi este funcţional şiactiv un sistem de punere înaplicare a răspunderiidisciplinare a mediatorilor.În mod constant, după adop -tarea legii în 2006, au fostfăcute modificări şi completăriale acesteia, dar perioadamarcată de dezbaterile privindadoptarea şi ulterior punereaîn aplicare a Codurilor deProcedură Civilă şi Penală auadus cele mai multe modifi -cări ale legii 192/2006.Vorbim de şapte modificărilegislative survenite în perioa -da iunie 2012 – iulie 2013.toate aceste modificări reflec -tă o înţelegere diferenţiată a

magis traţilor, parlamentarilorşi mediatorilor privind modulîn care medierea poate săcontribuie efectiv la o maibună gestionare a actului dejustiţie în România.În dezbaterile publice dinperioada 2012 – 2014 au fostemise ipoteze, au fost expri -mate îndoieli sau speranţe înce priveşte efectul acestormodificări legislative.Încă ceva notabil este faptul căîn toată această perioadămedierea a câştigat teren: afost înregistrată o creştereconstantă a numărului demedieri efectuate, a număruluide acorduri încuviinţate deinstanţe, dar şi a numărului decazuri lăsate în perimarepentru că părţile şi-au rezolvatîntre timp disputa prin medie -re şi nu au dorit sau nu au avutnevoie ca acordul lor să fieîncuviinţat de instanţă. S-auprodus şi multe clarificări lanivel academic în ceea cepriveşte medierea, principiilepe care activitatea mediato ru luise bazează şi limitele medierii,în raport cu obiectul disputei.Mediul academic este din ceîn ce mai interesat de mediere,astfel încât avem deja teze dedoctorat bazate pe cercetări înceea ce priveşte medierea,unele facultăţi şi-au creat chiarcatedre care includ mediereaca alternative la justiţie alăturide arbitraj, iar alte universităţi

sunt interesate sau chiar auorganizat cursuri de nivelmaster în domeniul rezolvăriiconflictelor şi al medierii.

cum apreciați efectele de -ciziei curții constituționale?

Pe acest trend ascendent alpracticii, medierea a suferit în2014 o ”lovitură”. CurteaConsituţională a emis în 7 mai2014 o decizie prin careapreciează că medierea este oprocedură voluntară şi ca atarea declarat ca neconstituţionalăsancţionarea reclamantuluicare nu se informează cuprivire la mediere înainte dedepunerea unei cereri dechemare în judecată. totuşi,Curtea a apreciat că mediereapoate să intervină în oricemoment în care părţile dorescacest lucru, înainte de începe -rea procesului sau pe durataacestuia în cauzele enumerate laart.60/1 din Legea 192/2006. Dacă într-o primă fază toţimediatorii au resimţit, fărăexcepţie, o reducere drastică anumărului de solicitanţi aiserviciului de mediere,lucrurile au început să revinăla normal în ceea ce priveştesolicitările adresate mediato -rilor. A fost mai mult lipsa deinformaţii şi înţelegereadefectuoasă a deciziei CurţiiConstituţionale decât lipsa deinteres pentru mediere.

Anul 2014 cred că va maiprovoca unele clarificări, cuprecădere cu privire la rolurilede avocat versus mediator.Obligaţia de informare înprealabil introducerii cererii lainstanţă a condus la unexagerat de mare interes alavocaţilor de a se forma camediatori, preponderentpentru a putea să preia lainformare proprii clienţi şi a seasigura astfel că aceştia nu vorrezolva prin mediere ceea cear putea rezolva adresându-seinstanţei. Medierea a fost şiîncă este percepută de mulţiavocaţi ca fiind în concurenţăcu interesele lor profesionale.Realitatea este însă alta şianume aceea că mediatorii şiavocaţii pot şi de cele maimulte ori au nevoie să colabo -reze în interesul justiţiabililor.termenele de judecată îninstan ţă sunt foarte lungi,chiar mai lungi după intrareaîn vigoare a Noului Cod deProcedură Civilă, iar crizafinanciară, care s-a adâncitconstant în ultimii ani, adaugăun plus de ner\bdare din par -tea justiţiabilului care `[i vedezădărnicit efortul de a rezolvaproblema cu care se confruntădoar pe calea justiţiei. Sunt convinsă că anul 2014 vaaduce multe exemple de cola -bo rare de succes între me dia -tori şi avocaţi, în beneficiuljustiţiabililor.

mediatoRii Şi avocaţii au neVoie să colaboreze în interesul justiţiabililorinterviu cu anca ciucă, membru în consiliul de Mediere


ce strategie credeţi că seimpune pentru o promovare maiconsistentă / percutantă a me -dierii, în rândul opiniei publice,al mediului de afaceri şi al sis -temului juridic din ţara noastră?

Promovarea medierii s-a făcutconstant din 2008, dar acum avenit momentul ca tot acest efort săfie susţinut de date concrete în cepriveşte practica: statistici cuprivire la mediere, exemple desituaţii în care medierea a adus unplus de satisfacţie părţilor şi acondus la soluţii mai bune şiacceptabile pentru toate părţileimplicate, exemplificărimediatizate despre ce ar putea faceun mediator într-o situaţie dată, pecât posibil de notorietate, impresiiale părţilor care au participat înmediere, etc. Iată doar câtevaexemple despre ce şi cum ar trebuiacum promovată medierea. Aşacum spuneam anterior, existăresur se umane calificate în dome -niul medierii din toate mediile,suficient să asigure realizarea destatistici, simulări sau clarificăriprincipiale cu privire la mediere.trebuie doar să le dăm acestoroameni o strategie de promovare.Consiliul de Mediere a începutelaborarea Strategiei privindmedierea [i dezvoltarea profesieide mediator pentru perioada 2014 -2020. În octombrie va fi gata şi vafi lansată public. ElaborareaStrategiei include un număr foartemare de repondenţi, din toatemediile vizate de mediere, respec -tiv mediatori, magistraţi, factori dedecizie guvernamentali, membri aiParlamentului şi desigur,justiţiabili. Ea va include şi un plande măsuri, între care şi măsuriprivind promovarea medierii.

consideraţi că se mai impunmodificări /completări alelegislaţiei privind medierea?

Nu sunt adeptul modificărilorlegislative, cu atât mai mult cu câtele au fost excesiv de multe înultimii trei ani. Fiecare modificarelegislativă provoacă ulteriormodificări de reglementare internă,de educare a mediatorilor şi apublicului în relaţie cu noile modi -ficări, dar şi o adaptare a propriilorproceduri de lucru ale fiecăruimediator. Perioada de transpunerea unei modificări legislative este deminim 2 – 3 ani, timp în care înţe -legerea diferită a părţilor interesatede mediere poate provoca oscădere a prestigiului profesiei.

în ce domenii credeţi că vor fimai multe dosare de mediere, înanii următori?

Relaţiile de muncă sunt cele maiafectate în prezent de situaţia eco -nomică prin care trecem. Pe de alt\parte, chiar în interiorul companii -lor care reuşesc să supra vieţuiascăse produc mutaţii, schim bări pro -funde legate de reorga ni zare şi

reorientare a activităţii. Deşi foartepu]in folosită în prezent, cred cămedierea în domeniul rela ţiilor demuncă (angajat-angajator sau întreangajaţi) va fi domeniul care vaînregistra în viitorul apro piat ceamai dinamic\ dezvoltare în cepriveşte medierea. În domeniul penal, deşi există unnumăr foarte mare de plângeri careajung sa fie încheiate cu NUP(Neînceperea Urmăririi Penale),respectiv între 80 si 90 % dinplângerile înregistrate, rezistenţasistemului este foarte mare. Defoarte multe ori este şi justificatăaceastă rezistenţă. Să nu uităm cămulte din cele mai mediatizatedosare aflate pe rolul instanţelor aufost deschise de plângeri penalecare ar fi putut să fie retrase prinînţelegerea părţilor. Aşa cum estelegiferat în prezent, mediatorulpoate prelua cazuri de furt sau falsîn înscrisuri, în care făptuitorul seafl\ sau nu la prima abatere, doarpentru că cercetarea începe de la oplângere ce ar putea fi retrasă înorice fază a cercetării penale sauchiar a judecării. Riscurile acesteaprovoacă dejà o reţinere din parteaprocurorilor în ce priveşteacceptarea medierii. În ce priveşte protecţia consuma -torilor, domeniul este foarte vastpentru că se referă atât la bunuri,cât şi la servicii, fiecare domeniuavând la rându-i o legislaţiespecifică. Medierea va fi astfelpreponderent f\cut\ de specialiştidin diferite domenii de activitate,cu sau fără vizibilitate din punct devedere statistic în sistemul judiciar.Pentru că aproximativ 65% dinmediatorii autorizaţi sunt şi avocaţisau consilieri juridici, va fi greu deacoperit acest domeniu în urmă to -rii 2 – 3 ani. Rămâne însă un do -meniu fascinant şi cu un potenţialdeosebit pentru utilizarea medierii.

Mircea FICA

Medierea îndomeniul relaţiilorde muncă (angajat-angajator sau întreangajaţi) va fidomeniul care vaînregistra în viitorulapropiat cea maidinamica dezvoltareîn ce priveştemedierea.




Ca în orice alt domeniu undepersoana este prioritarămesajului, şi în medierefuncţionează mimetismul.Părţile vor împrumuta dinatitudinea mediatorului şi, pemăsură ce acesta îşi va dezvoltadeclaraţia introductivă, atenţiava fi capacitată de conţinutulmesajului exprimat prinmijloacele de comunicareenunţate anterior.Încrederea mediatorului estesporită de gradul de empatie pecare-l arată părţilor, favorizânddeschiderea acestora spre ocomunicare efectivă.Atitudinea de „Vă înţeleg… darnu înseamnă că vă şi aprob”reprezintă un mijloc deacumulare de argumentepotrivit percepţiei personale alepărţilor, argumente care ulteriorreiterate vor mări gradul deîncredere al acestora înpersoana mediatorului.Atenţia mediatorului poate fisubliniată şi de dorinţa acestuiade a relua informaţiile primite,redând fidel datele comunicatede părţi, dar filtrate prinabilitatea dobândită,reformulând în ceea ce priveştemodalitatea de transmitere amesajului.Construirea încrederiireprezintă un mijloc degestionare a medierii,

dobândirea acesteia fiindesenţială în demarareaprocedurii în sine.

TeHnica reforMuLării

Medierea se bazează în mareparte pe comunicare şi, pe calede consecinţă, mediatorultrebuie să foloseascăreformularea în vedereapozitivării mesajului transmis.De foarte multe ori mediatorulare tendinţa de a se transformaîn canalul de comunicare dintrecei doi subiecţi ai procedurii,uitând faptul că acesta există,dar a suferit distorsiuni datoratedeficienţei în traducereamesajului şi în interpretarea lui.Părţile mizează pe reacţiamediatorului, considerându-lbarometrul atitudinilor acestora.Poziţiile sunt întărite de reacţiamediatorului, reformulareamesajului şi transmitereaacestuia fiind eficient înfacilitarea progresului îndirecţia optimizării relaţiei deinterdependenţă.Neutralizarea mesajului şipozitivarea acestuia asigurămediatorului poziţia neutră şiimparţială, aspect careîmbunătăţeşte comunicarea înprocedura medierii.Dacă mediatorul ar încărcaconţinutul mesajului cu

ce tRebuie să facă mediatoRul PentRu a constRui încRedeRea PăRţiloR în PeRsoana sa?De MuGur BoGDan MiTroi, membru în consiliul de Mediere din românia

MuGur BoGDan MiTroi este avocat, mediator și arbitru cu vastă experiență,începându-și activitatea în domeniul aDr în anul 2003, în cadrul unuiproiect-pilot inițiat de secretariatul de stat al s.u.a., prin ambasada s.u.a. laBucurești, în colaborare cu Ministerul Justiției din românia. ca formator, a fondat fMMM romania Training school și revista bilingvălunară “Medierea Tehnică și artă”; a inițiat și dezvoltat o serie de campaniinaționale de promovare a metodelor a.D.r., cel mai notabil fiind proiectul“caravana Medierii”. este autorul a numeroase articole și a două cărți tratândmetodele a.D.r. (“Ghidul Mediatorului Profesionist” și “Mediere și conflict –analiza conflictului, suma de Dispute”). activ în domeniul organizațiilorprofesionale din anul 2004, Mugur Bogdan Mitroi este în prezent președinteal asociației s.T.a.r.s., al uniunii centrelor de Mediere din românia și mem -bru - la al doilea mandat consecutiv - în consiliul de Mediere din românia.



elemente emoţionale sauargumente poziţionale, părţileîşi vor configura poziţiile deintrare folosind şi atitudineamediatorului pentru a justificacererile, comunicarea fiindpreluată de mediator, iardirecţiile de deplasare spreînţelegere se construiesc prinefortul mediatorului, fiindneglijate nevoile.Scopul reformulării constă îndepersonalizarea mesajului, fărăa fi golit de conţinut, pentru aputea fi prelucrat de partea careîl primeşte în vedereaformulării răspunsului.Încărcătura emoţionalăconstituie balastul careîngreunează interpretareamesajului, asigurând un răspunsla fel de denaturat ca şiconţinut.În mediere se face deplasareadin zona determinantă a formeiîn zona de interes aconţinutului, valorificândsubstanţa mesajului şi nu

reacţia părţilor la poziţiileafişate.

cuM reforMuLăM?

Identificăm iniţial zonele deconvergenţă ale atitudinilorcelor două părţi, starea de faptnecontestată de acestea, folosimun cod de interpretareîmbrăţişat de ambele, acordămvaloarea solicitată, ulterioridentificăm zonele de disputăcare urmează a fi clarificate,acestea din urmă fiindneutralizate prin limbaj,încercăm să construim o zonă de aşteptare comună înceea ce priveşte rezolvareaimpasului.

cuM DePersonaLiZăM?

Mesajul transmis este plin depercepţii personale pe caremediatorul încearcă să leînlăture prin raportarea laaspectele evidente pentru care

părţile au consimţit să leaccepte, sau clarificând stări defapt care sunt confuze prin lipsaunui cod de interpretare.Mediatorul încearcă săidentifice elementele care înreprezentarea părţilor constituiepuncte de convergenţă care nutrebuie clarificate solicitândconsimţământul acestora pentruexplicarea acţiunilor viitoareprin trimiterea la acestea.Mediatorul construieşte unmesaj care în final va fi comun,reacţia părţilor fiind pozitivă înceea ce priveşte interpretareaacestuia.

scoPuL

Neutralizarea mesajului ajutăpărţile, facilitând comunicarea,acestea acceptând poziţiilereciproce pe care le-au adoptat,rolul mediatorului rezumându-se la compatibilizarea nevoilorprin asistarea negocierii dinacel moment.

În mediere se facedeplasarea din zonadeterminantă aformei în zona deinteres aconţinutului,valorificândsubstanţa mesajuluişi nu reacţia părţilorla poziţiile afişate.



Obiectivul de aasigura un acces maibun la justiţie, ca

parte a politicii UniuniiEuropene de instituire a unuispaţiu de libertate, securitateşi justiţie, include potrivitDirectivei 52/2008, privindanumite aspecte ale medieriiîn materie civilă şicomercială, accesul lametode de soluţionare alitigiilor atât pe calejudiciară, cât şiextrajudiciară.Medierea poate asigura osoluţionare extrajudiciarăeficientă din perspectivacosturilor şi rapidităţii, alitigiilor în materie civilă şicomercială, precum şi pentruinfracţiunile cu pericolsocial scăzut în materiepenală, prin intermediulunor proceduri adaptatenevoilor părţilor. Acordurile rezultate dinmediere sunt respectatevoluntar şi menţin o relaţieamiabilă şi durabilă întrepărţi, având o valoaresimilară în planulraporturilor dintre cetăţeni,din perspectiva soluţionăriiunui diferend, ca şihotărârea judecătoreascăpronunţată la finalulprocedurii judiciare, dacăpărţile doresc să îi confereaceastă valoare.Necesitatea armonizăriiintereselor cetăţenilor într-ocomunitate şi creştereacalităţii actului de justiţie,prin scăderea volumuluicauzelor aflate pe rolulinstanţelor de judecată audeterminat implementarea însocietatea românească amedierii, ca modalitate desoluţionare alternativă alitigiilor.

Modificările semnificativeaduse Legii 192/2006, prinLegea 115/2012 şi O.U.G.90/2012 au impus capersoanele fizice şi juridicesă fie obligate să participe laşedinţa de informare privindavantajele medierii, învederea soluţionării peaceastă cale a conflictelor înanumite materii civile prinart. 60¹ din Legea 192/2006.Prin Decizia CurţiiConstituţionale nr.266/2014, prin care s-arespins excepţia deneconstituţionalitate a art.60¹ din Legea 192/2006, s-areconfirmat necesitatea

circumstanţierii materiilor încare părţile sunt ţinute săfacă dovada participării laşedinţa de informare cuprivire la avantajelemedierii, în cadrulprocedurii prealabileîncheierii contractului demediere, reglementată în art.43 din Legea 192/2006.Se impune o analizădetaliată a acestei obligaţiide informare care revinepersoanelor aflate în conflictşi de care beneficiazămediatorii prin creştereavolumului medierilor, caurmare a înţelegerii de cătrecetăţeni a utilităţii procedurii

de mediere în soluţionareaproblemelor lor, în raport desoluţionarea litigiilor pe calejudiciară.şedinţa de informare cuprivire la avantajele medieriieste parte integrantă dinprocedura de mediere,reglementată în art. 43 -63din Lege.Potrivit art. 43 al. 1 dinLegea 192/2006 – privindmedierea şi organizareaprofesiei de mediator, însituaţia în care una dintrepărţi se prezintă la mediator,pentru soluţionarea unuiconflict, mediatorul areobligaţia de a invita cealaltă

ședința de informare priVind aVantajele medierii – obligație JudiciaRăDe anGeLica Mocan, avocat Titular, Mediator, membru în consiliul de Mediere din românia



sau celelalte părţi, învederea informării şiacceptării medierii.şedinţa de informare cuprivire la avantajele medieriise realizează de cătremediator în proceduraprealabilă încheieriicontractului de mediere (Secţiunea I, Cap. V –Procedura de mediere), fiindo parte esenţială a acesteiprime etape din procedurade mediere. După realizareaşedinţei de informare cuprivire la avantajele medieriipoate interveni acordulpărţilor aflate în conflict dea se media, sens în care vorîncheia contractul de mediere.Art. 60¹ din Legea 192/2006a introdus pentru anumitematerii civile, obligaţiapărţii sau părţilor unui litigiucivil „de a face dovada că s-au informat cu privire laavantajele medierii”.Această obligaţie ajustiţiabilului îl determină pemediator ca la finalizareaprocedurii prealabile aîncheierii contractului demediere, dacă părţile nu suntconvinse că-şi pot soluţionaconflictul pe calea medierii,după ce li s-au adus lacunoştinţă avantajele, să leelibereze un înscris, care edupă caz, certificatul deinformare sau procesul-verbal de informare cuprivire la avantajelemedierii.Cu acest înscris, părţiledemonstrează judecătoruluică s-au informat cu privire laposibilitatea recurgerii lamediere, în caz contrarjudecătorul avândposibilitatea să aplicepărţilor o amendă judiciarăîn cuantum de 100 până la

1.000 lei. Această sancţiuneprocedurală reglementată înart. 187 NCPC se aplicăpentru „refuzul părţii de ase prezenta la şedinţa deinformare cu privire laavantajele medierii”.Legiuitorul, din analizacoroborată a art. 2, al. 1˄1,60¹ şi art. 43 din Legea192/2006 şi art. 187 NCPC,reglementează obligaţiajustiţiabililor ca, în anumitematerii civile, detaliateexpres în art. 60 ¹ , (dar nuîn toate materiile civile), încare din perspectiva naturiiraporturilor dintre părţisoluţionarea pe caleamiabilă e reciproc utilă,anterior formulării cererii dechemare în judecată, părţileaflate în litigiu să încercesoluţionarea acestuia pecalea medierii.Reglementarea naţională eîn concordanţă cu normelecomunitare care prevăd înart. 5, al. 1 din Directiva52/2008 - „Recurgerea lamediere „posibilitatea ca oinstanţă la care a fostintrodusă o acţiune, atuncicând este cazul si având învedere toate circumstanţelecazului respectiv, să invitepărţile să recurgă la medierepentru a soluţiona litigiul.Instanţa poate, de asemenea,invita părţile să participe lao sesiune de informareprivind recurgerea lamediere, dacă astfel desesiuni sunt organizate sisunt uşor accesibile.Obligaţia reglementată prinart. 60¹ este în acord şi cujurisprudenţa CurţiiEuropene a DrepturilorOmului, care a statuat prinHotărârea din 26 ianuarie2006, pronunţată în cauza

Lungoci împotrivaRomâniei, Cererea nr.62710/00, publicată înMonitorul Oficial alRomâniei, Partea 1, nr. 588din 7 iulie 2006, că „dreptulde acces la justiţie nu esteabsolut; el poate permiterestricţii admise implicit,întrucât, prin chiar natura sa,este reglementat de cătrestat. Elaborând o astfel dereglementare, statele sebucură de o anumită marjăde apreciere. totuşirestricţiile aplicate nu potlimita accesul persoanei,într-o asemenea manieră saupână într-acolo încât dreptulsă fie atins în însăşisubstanţa sa.”

o oBLiGaţie uTiLă PenTru Toţi PracTicienii DrePTuLui

Informarea cu privire laposibilitatea recurgerii lamediere este o obligaţie utilăpentru toţi practicieniidreptului, în activitatea lorprofesională, fiind directinteresaţi să îşi informezeclienţii cu privire labeneficiile recurgerii lamodalităţi alternative desoluţionare a conflictului lor,facile ca şi costuri, flexibileşi rapide.Potrivit art. 25 dinPreambulul Directivei52/2008, „Statele membrear trebui să încurajezedistribuirea către publicullarg a informaţiilor privindmodalităţile de contactare amediatorilor şi aorganizaţiilor care oferăservicii de mediere. Deasemenea, statele membrear trebui să încurajezepracticienii în domeniuldreptului să îşi informeze

clienţii cu privire laposibilitatea recurgerii lamediere”.Primul pas în armonizarealegislaţiei naţionale cunormele comunitare s-arealizat prin art. 6 din Legeîn vigoare din 3 martie2010, iar pasul al 2-lea prinintroducerea al. 1³ şi 1⁴ înArt. 2 al Legii, prin O.U.G.4/2013, un text de legecontroversat.În esenţă, legiuitorul aurmărit să întărească rolulpozitiv al informării cuprivire la avantajelemedierii, pentru a favorizadezvoltarea instituţieimedierii şi promovareaprofesiei de mediator, prinincluderea obligaţiei deinformare cu privire laavantajele medierii şi în ariaactivităţilor profesionale aaltor profesii, cum sunt celede magistrat, avocat,consilier juridic sau notar,care au în vedere creştereacalităţii propriei activităţi,prin recurgerea la mediere.De lege ferendă, e necesarăşi în acord cu dinamicaraporturilor sociale actualeinstituirea obligaţiei de aîncerca soluţionarea liti -giilor care fac obiectul art.60¹ din Legea 192/2006, pecale amiabilă , prin par cur -gerea procedurii de mediere.Într-o societate întemeiată perespect faţă de justiţie,mediatorul îndeplineşte unrol eminent, soluţionareaconflictelor pe cale amiabilă,în condiţii de neutralitate,imparţialitate siconfidenţialitate asigurândechitate şi echilibru social,aprecierea normelor juridiceşi armonizarea nevoilor şiintereselor părţilor.



Sunt un profesionist cumultiple calificări şiocupaţii: sunt mediator,

avocat, arbitru, profesor laUniversitate, membru înconducerea Consiliului deMediere şi Purtător deCuvânt al acestuia. Dintretoate aceste profesii cred căcea mai armonioasă şiavantajoasă pentru clienţiimei, dar şi pentru mine ca şiprofesionist, este medierea.Asociaţii mei principali dinCasa de Mediere ”MIHUţ,CHIRU şi Asociaţii ” şi Casade Avocatură ”CHIRU,MIHUţ şi Asociaţii”,respectiv Chiru Eustaciu şiMihuţ Miki, ambii avocaţi,mediatori şi cadreuniversitare drd., au înţelesde asemenea aceste avantajeşi aleg alături de mine, cuprioritate, medierea.Ce dovadă mai convingă -toare în sprijinul celorsusţinute de mine aş puteaaduce decât aceste nume?!Sigur nu sunt singurii care auînţeles medierea şi au f\cut oprioritate din aceasta.

MeDierea nu esTe o ProceDură nouă

Medierea este percepută decătre necunoscători ca fiind o

procedură şi o profesie nouă.Sunt mândră să pot afirma oaltă realitate: medierea estecea mai veche procedură şiaş îndrăzni să afirm, fără

intenţia de a supăra pecineva, şi cea mai vecheprofesie.Primele atestări cu privire lamediere datează încă din

antichitate, iar durabilitatea eiîn timp şi evoluţiapreocupărilor în domeniucătre elaborarea de politicipublice şi strategii,demonstrează o dată în pluscă este o procedură deosebitde utilă şi avantajoasă.Orice persoană diligentă, fiepersoană fizică sau juridică,fie profesionist, va înţelegeutilitatea acesteia.Să nu ne bazăm pe vorbe şisă trecem în revistă rapidcâteva atestări antice şicontemporane ale medierii.Primele atestări, cunoscute laaceastă dată, ale utilizăriiprocedurilor alternative auloc în anul 1800 î.e.n. înSiria, în timpul RegatuluiMari. Regatul Mari utilizamedierea şi arbitrajul înconflictele cu alte împărăţii.Atestările continuă cu India,Anglia, Danemarca, iar înanul 1750, PreşedinteleBenjamin Franklinraportează studiereaconstruirii consensului,compromisului şi apersuasiunii cu nativiiamericani. Construireaconsensului, compromisul şipersuasiunea sunt întâlnite şiîn mediere.Iată că medierea nu a apărutîn 1780, nu a apărut în 2006,ci este o procedură care şi-adovedit utilitatea şistabilitatea în timp.

MeDierea – PreocuPări Și Direcții aLe consiLiuLui DeMeDiere. reaLiTăți euroPene

Consiliul de Mediere dinRomânia este dedicatconstant desfăşurării deacţiuni în vederea cunoaşteriimedierii şi legii 192 din 2006privind medierea şi

medieRea, obligație sau avantaJ?medierea în uniunea europeanăDe GaBrieLa GyonGy MiHuț, Purtător de cuvânt, Membru în conducerea consiliului de Mediere



organizarea profesiei demediator1 de către clienţi şi decătre parteneri.Personal consider că mediereadeschide o piaţă nouă,sănătoasă şi profitabilă, pentrutoate profesiile.La ora actuală, la niveleuropean se discută desprenecesitatea dezvoltării unorpolitici publice în domeniu,politici care să prevadă unnumăr minim de medieri pean şi despre necesitatea intro -ducerii medierii obligatorii.2

La nivel european, directiva2008/52/EC privind anumiteaspecte ale medierii înmaterie civilă şi comercială3,pct. 5 şi 6, consacră obiectivulunui mai bun acces la justiţie.Conform acestor puncte,garantarea unui mai bun accesla justiţie ar trebui să includăşi accesul la metode desoluţionare a litigiilor pe caleextrajudiciară, mediereaputând asigura “o soluţionareextrajudiciară eficientă dinperspectiva costurilor şirapidă a litigiilor în materiecivilă şi comercială prinintermediul unor proceduriadaptate nevoilor părţilor”.Practic, directiva consacrămedierea ca fiind un mijloccare îmbunătăţeşte accesulpărţilor la justiţie.În orientarea sa, U.E. arată că,,Medierea prevăzută înprezenta directivă ar trebui săconstituie o procedurăvoluntară, în sensul că părţilesunt ele însele responsabile deprocedură şi o pot organizadupă cum doresc şi încheia înorice moment. totuşi,instanţele ar trebui să aibăposibilitatea de a stabili, întemeiul dreptului naţional,

termene în care să sedesfăşoare procedura demediere. De asemenea,instanţele ar trebui să poatăatrage atenţia părţilor asupraposibilităţii de a recurge lamediere ori de cate ori estecazul” (pct. 13 din directivasus-menţionată).Din interpretarea directiveirezultă faptul că o procedură amedierii obligatorie sauaplicarea de stimulente învederea recurgerii la medierenu împiedică liberul acces lajustiţie, ci în mod contrarsprijină sau garanteazăaccesul liber la justiţie.Dreptul substanţial la acţiunea părţii nu este atins atât timpcât partea poate oricând,ulterior, să se adresezeinstanţelor judiciare sauarbitrale fără temerea căacţiunea sa va fi respinsă dacănu s-a înţeles pe caleamedierii sau s-a retras dinprocedură, iar termenele deprescripţie şi perimare suntsuspendate.În unele sisteme de drept dinUE medierea constituie oetapă obligatorie în tranşareaconflictului.Caracterul voluntar alprocedurii vizează dreptulpărţilor de a stabili şi organizaprocedura şi de a se retrageoricând din procedură.Rezultă că stabilirea uneieventuale obligaţii ca părţilesă recurgă la mediere înainteasesizării instanţelor judiciaresau arbitrale este de natură săîmbunătăţească accesulpărţilor la justiţie.Cum aşa? Simplu. Acest tipde abordare porneşte de lainteresul protecţiei al însăşipărţilor şi intereselor lor.

Principiul de drept conformcăruia nimeni nu poate susţinecă nu cunoaşte legea, aceastapresupunându-se că a fostcunoscută, este unul desuetastăzi. Contextul legislativcare înregistrează o dinamicăextraordinară atrageincapacitatea oricăreipersoane de a cunoaşte toatelegile şi implicit de abeneficia de efectul pozitiv alacestora şi de a respecta obli -gaţiile stipulate prin acestea.Prin urmare, este greu săpretinzi că toate persoaneletrebuie să cunoască legeamedierii şi beneficiileincontestabile ale acesteia, iarpărţile şi statul ar putea fiprejudiciaţi ca urmare anecunoa[terii ei.Mă gândesc acum laavantajele cunoaşteriimedierii de către profesionişti(societăţile comerciale)împotriva cărora se deschideprocedura falimentului, deşiaceştia dispun de unpatrimoniu substanţialconstând în bunuri, însă nudispun de lichidităţi pentruachitarea debitelor scadente.Aceşti profesionişti ar puteautiliza medierea în cadrulacestor proceduri.Mă gândesc, de asemenea, laangajatori şi angajaţi aflaţi înconflict individual saucolectiv de muncă, laplângerile penale cu care suntsesizate organele de cercetarepenală şi cele judiciare şi acăror cercetare necesităresurse umane şi financiaresubstanţiale şi care de celemai multe ori se finalizeazăprin împăcarea părţilor sauretragerea plângerii făcândinutile aceste cheltuieli.

Mă gândesc la conflictelecivile, cele de vecinătate,fiscale şi nu numai, la toateconflictele care consumă timpşi resurse.În toate aceste conflicte, însituaţia în care părţile îşitranşează conflictul prinmediere, sunt salvate resurseeconomice importante, sereechilibrează bugetulpersonal şi bugetul de stat,taxele sunt mai bine colectate,profesioniştii salvaţi de lafaliment, iar conflictelerezolvate definitiv şi avantajospentru toat\ lumea.Statisticile din România aratăcă la ora actuală aproximativjumătate din populaţia Ro mâ -niei este agrenată într-unlitigiu, ceea ce face ca situaţiaRomâniei, a instanţelor dinRomânia şi a justiţiabililor sănu fie una de invidiat.Să nu uităm să menţionăm unelement extrem de important:riscurile la care sunt supuşipetenţii şi anume riscurilepierderii procesului şi supor -tării cheltuielilor personale şiale adversarului, cheltuieligenerate de aceste litigii.La nivel internaţional şi maiales în spaţiul U.E., seînregistrează un dinamismextraordinar în favoareamedierii.De curând, am participat ladouă evenimente importante:WORLD MEDIAtIONSUMMIt, organizat laMadrid şi la FORUMULINtERNAţIONAL DEMEDICINăINtEGRAtIVă, organizat laBucureşti. La ambeleevenimente au participatromâni şi străini din întreagalume. Medierea a avut locul

1 L.192 din 2006 a fost publicată în M.Of. nr. 441/2006 şi a fost modificată şi completată ulterior.2 Rebooting The Mediation Directive –http://europarl.europa.eu / 3 http://eur-lex.europa.eu/homepage.html



central în preocupărileparticipanţilor.Câteva oficialităţi care mi-auatras atenţia au fost:ambasadorul Afganistanuluiîn Spania, un mediator dinconducerea Royal CanadianAir Force’s, şeful CurţiiSupreme din Caraibele deEst, şeful poliţiei locale etc.Grupul oficial de lucru alConsiliului de Mediere dinRomânia, din care am f\cutparte, a fost unulsemnificativ.La aceste evenimente, s-aadresat încă o dată necesita -tea medierii, a medieriiinternaţionale şi totodată s-acomentat despre faptul căputem fi mai sănătoşi fizic şisocial când ne tranşăm dispu -tele elegant, prin mediere, şinu prin certuri şi stres.Medierea este o procedurăcare oferă posibilitatea dia -logului care este critic pentruca părţile să se înţeleagă.

ParTenerii MeDierii Și ai MeDiaToruLui

Medierea a fost atacată înmod constant sub diversepretexe: nu trebuie să fieobligatorie, este inutilă,mediatorii încasează bani peinformare.Realitatea este diferită:obligatorie sau nu, mediereareprezintă un avantaj pentrucetăţeni. Cel mai adesea,cetăţeanul nu este informatcu privire la reducerea detaxe şi timp de care vabeneficia daca va apela lamediere. În plus, medierea

obligatorie nu înseamnă că oparte este obligată să seînţeleagă cu cealalt\ parte pecalea medierii, ci să încercesoluţionarea disputelor peaceastă cale. Iată deci uncâştig suplimentar pentrupartea care poate să-şi ofereo şansă de a tranşa disputa deo altă manieră.În termeni de parteneriate,cei mai importanţi parteneriai medierii şi ai mediatoruluisunt clienţii, avocaţii, consi -lierii juridici, instanţele dejudecată, notarii şi execu toriijudecătoreşti.Să vorbim mai întâi despreinstanţe.Parteneriatul înregistreazăatât obligaţii din partea in stan - ţelor, cât şi a mediatori lor.Pe de o parte instanţele,conform directivei , art. 214

din NCPC şi art. 2275

al. 1, 2 şi 3 din NCPC şi art. 6 din L. 192/2006 auobligaţia de a atrage atenţiapărţilor asupra posibilităţiirecurgerii la mediere.

Beneficiile instanţelor saumagistraţilor?Confortul de a intra în salăcu un număr de cauze maimic sau doar cu acele cauzecare sunt cu adevăratimportante şi care pot fitranşate doar în instanţă.Soluţii bune. Mediereareprezintă un instrumentajutător pentru magistraţi.Beneficiile părţilor? Un actde justiţie mai bun, maimultă atenţie, mai puţini banicheltuiţi ca urmare a hotărâ -rilor obţinute, împotrivacărora nu trebuie declanşatecăile extraordinare de atac.Beneficiile reprezentanţilorlegali ai părţilor avocaţi şiconsilieri juridici? Un timpsuficient în instanţă pentruprezentarea poziţiei părţilorpe care le reprezintă.Beneficiul relaxării ca urma rea solicitării în instanţă a va li -dării acordurilor de me die reversus certuri, stres şi risculneobţinerii soluţiei aşteptateşi de ce nu, clienţi multumiţi

de prestaţia acestora.Rolul instanţelor judiciare şiarbitrale rămâne unul foarteimportant: verificarealegalităţii acordurilor demediere, iar acolo undepărţile nu s-au înţeles,acordul de mediere nurespectă exigenţele legale sauuna dintre părţi nu-şi executăobligaţiile, judecarea cauzei.Câştigul notarilor: o nouăpiaţă, păstrarea clientelei,care neînţelegându-se în faţanotarului ar recurge lainstanţa de judecată, precumşi uşurarea propriei activităţi,prin utilizarea timpuluiconsumat cu certurile dintresuccesori în întocmirea deacte.Executorii judecătoreşti arbeneficia de executări silitemai elegante, fără acţiuni îninstanţă sau pericolul deagresiuni.Sigur că beneficii există şi înprivinţa altor categorii deprofesionişti.Aveți încredere în mediere!

1 L.192 din 2006 a fost publicată în M.Of. nr. 441/2006 şi a fost modificată şi completată ulterior.2 Art. 227 din NCPC - al. 1 ,,În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare potrivit legii.

al. 2 În litigiile care pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în orice fază a judecăţii, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă.



Atunci când spunemîn gând o rugăciune,încercăm să ne

conectăm la sfere înalte și săasigurăm o satisfacere anevoii noastre decomunicare cu Divinitatea.Nimic mai mult sau maipuțin! Dacă ne imaginămînsă în aceste momente desmerenie că am creatraporturi juridice,generatoare de drepturi șiobligații, nu înseamnă că nusuntem buni profesioniști aidomeniului juridic, dincontră, dăm dovadă depasiune deosebită pentruprofesiile juridice. Înschimb, s-ar putea să existeo problemă (dirimantă) astructurii noastre interne derezistență, fiind posibilă olipsă majoră a unor părțisuperioare componente (s-arputea să nu avem toatețiglele pe casă).Una dintre legile lui Murphyspune că dacă tot ce ai esteun ciocan, toate obiecteledin jur îți par cuie. Pe dealtă parte, psihologia acordăspații largi studiilor careexplorează teama denecunoscut a indivizilor. Anu se confunda cu frica denecunoscuți/necunoscutespecifică unei perioade deînceput a copilăriei.În altă ordine de idei, obroască țestoasă, dacă îșischimbă numele pe caleadministrativă, nu înseamnăcă devine jaguar. Iar vocațiadintr-o profesie, nu setransferă – sine die – în alteprofesii. De menționat, cătotuși expertiza nu estesinonimă cu vocația.

Un interesant studiu de cazaflat în desfășurare, are

legătură cu medierea și cucei care vorbesc excesivdespre ea, fără a fi avutonoarea de a o cunoaștepersonal. Existăpersoane/personalități/perso-naje care folosesc oalăturare de termeninereușită („aceastămediere”) trădându-șinesiguranța în legatură cudomeniul. Această abordareamintește de laitmotivulmăicuței bătrâne dinMiorița și de cadrul săuepic general. Fără niciundubiu, există și posibilitateatratării din punct de vederejuridic a episoduluifolcloric surprins atât debine de această creațieemblematică a literaturii

populare. Nu s-a simțitnevoia până acum, darorice poate avea unînceput. Iar faptul căMiorița este o creațieanonimă, transmisă pe caleorală din generație îngenerație, nu înseamnă nicică are autor necunoscut(AN, ca terminologiejuridică) sau că e altceva înneregulă.

În timp ce alte profesii încăîși caută identitatea,medierea și-a găsit-oconcomitent cu momentulapariției sale. Important esă și-o păstreze nealterată.Aceea de profesienejuridică, nejuridicizată șinejudiciarizată.

Pe final, despre disparițiadinozaurilor, teoriadarwinistă, Big Bang șifenomene paranormale,numai cuvinte de laudă! Dinpunct de vedere juridic,evident!

Cei care știu totul despre„această mediere” încă de lafacerea lumii dar nu auînțeles mesajul strecurat înfrazele anterioare, să îșiîndrepte atenția spre unvechi proverb egiptean: „E de mare cinste omul care știe să tacă”. În caz contrar, se vorîndrepta în tăcere...cătreieșire! Desigur, dacă înprealabil au identificatintrarea.

medieRea întRe JuRidicizaRe, JudiciaRizaRe și oPinii înțelePteDe Dr. Zeno ȘuȘTac, Vicepreședinte consiliul de Mediere



1. acorDuL De MeDiere.Definiţie. VaLoare

Conform art. 58 (1) din Legea192/2006 privind medierea şiorganizarea profesiei demediator ,,Când părţile aflateîn conflict au ajuns la oînţelegere, se poate redacta unacord scris care va cuprindetoate clauzele consimţite deacestea şi care are valoareaunui înscris sub semnătură pri -vată. De regulă, acordul esteredactat de către mediator, cuexcepţia situaţiilor în care păr ţi -le şi mediatorul convin altfel.”Din articolul de mai susrezultă că pentru a putea vorbide un acord de medieretrebuie să existe cumulativurmătoarele elemente:

două sau mai multepărţi aflate într-un conflict;o discu]ie pilotată de oterţă persoană specializatăîn calitate de mediator;un set de clauzeconsimţite de către părţi.

Un alt aspect esenţial rezultatdin analiza art. 58(1) dinLegea 192/2006 este acela căvaloarea pe care legea oconferă acordului de mediereeste aceea a unui înscris subsemnatură privată. Pentru ca obligaţia asumată încadrul înscrisului subsemnătură privată să fieconsiderată valabilă, estenecesară împlinirea unei

singure condiţii şi anume sem -nătura părţii care se obligă.Cu toate că acordul demediere are această valoare,există posibilitatea ca acesta sădevină titlu executoriu, prindouă mijloace expres stabilitede lege. Astfel, art. 59 alin. (1)din Legea 192/2006 stipuleazăcă ,,părţile pot solicita notaru lui

public autentificarea, în condi -ţiile legii şi cu respectareaprocedurilor legale, aînţelegerii lor”, iar alin. (3) alaceluiaşi articol prevede că,,actul întocmit de notarulpublic (...) prin care seautentifică înţelegerea dinacordul de mediere, are puterede titlu executoriu.”

A doua modalitate esteprevăzută tot în art. 59, laalin.(2) conform căruia,,părţile acordului de medierese pot înfăţişa la instanţajudecătorească pentru a cere,îndeplinind procedurile legale,să se dea o hotărâre care săconsfinţească înţelegerea lor(...)”, care, la rândul ei, devinetitlu executoriu.titlul executoriu reprezintăacel înscris întocmit încondiţiile prevăzute de lege, înbaza căruia se poate efectuaexecutarea silită.

2. În ce siTuaţii se auTenTificăacorDuL De MeDiere?

Se impune o delimitareconceptuală cu privire laînscrisul autentic. Codul deprocedură civilă îl defineşte laart. 269 astfel: ,,Înscrisulautentic este înscrisul întocmitsau, după caz, primit şiautentificat de o autoritatepublică, de notarul public saude către o altă persoanăînvestită de către stat cuautoritate publică, în forma şicondiţiile stabilite de lege.Autenticitatea înscrisului sereferă la stabilirea identităţiipărţilor, exprimareaconsimţământului acestora cuprivire la conţinut, semnăturaacestora şi data înscrisului.”Ca şi putere doveditoare seprecizează, în continuare, căînscrisul autentic face pedeplin dovadă, faţă de oricepersoană, până la declararea saca fals cu privire la constată -rile făcute personal de cătrecel care a autentificat înscrisul.Odată menţionate acesteconcepte, întrebarea se pune înce situaţii vor solicita părţileautentificarea acordului demediere? Astfel, identificăm

autentificaRea acordului de mediereDe ȘTefan cosTe, membru în consiliul de Mediere din românia



două situaţii distincte. În primul rând, trebuie amintitfaptul că prin acord demediere se înţelege setul declauze şi înţelegeri stabilite decătre părţi. Mediatorul nu aredreptul să intervină cu privirela înţelegerile dintre părţi, nicisă efectueze un control allegalităţii, acesta având doarrolul de a le îndruma,urmărind ca acordul demediere să nu conţină clauzecontrare legii. tocmai dinacest motiv, în cazul în careacestea vor dori să aibă ogaranţie că acordul lor s-arealizat în conformitate culegislaţia în vigoare şi, maimult decât atât, ca acesta săaib\ valoarea unui înscrisautentic, respectiv titluexecutoriu, acestea vor apelala procedura autentificării.trebuie avut în vedere faptulcă, de multe ori, părţile aflateîn conflict, cu toate că ajung lao înţelegere, nu au încrederedeplină una în cealaltă, motivpentru care îşi vor dori ogaranţie că voinţa lor va firespectată pe deplin, conformclauzelor convenite. În acestcaz, recomandabil ar fi caacor dul părţilor să fie autenti -fi cat, pentru a deveni titluexecutoriu.În al doilea rând, se puneproblema opozabilităţiiacordului de mediere. Astfel,pentru anumite înţelegeridintre părţi, legea solicită caactul care o consemnează săîmbrace forma unui înscrisautentic. Cel mai bun exempluîn acest sens îl constituietransferul unui drept deproprietate asupra unui bunimobil, caz în care legislaţiaimpune ca orice act ce are caobiect un astfel de transfer săîmbrace forma autentică.

Astfel, dacă părţile au un con -flict ce are ca obiect transferuldreptului de proprietate asupraunui imobil şi ajung în urmaşedinţelor de mediere la unacord în acest sens, pentru aputea fi realizată voinţapărţilor din punct de vederelegal, şi anume transferuldreptului de proprietate, estenecesară autentificareaacordului respectiv. Acestaspect este expres prevăzut deLegea nr. 192/2006 cumodificările şi completărileulterioare la art. 58, alin. (4):,,În cazul în care conflictulmediat vizează transferuldrep tului de proprietate pri -vind bunurile imobile, precumşi al altor drepturi reale,partaje şi cauze succesorale,sub sancţiunea nulităţiiabsolute, acordul de mediereredactat de către mediator vafi prezentat notarului publicsau instanţei de judecată,pentru ca acestea, având labază acordul de mediere, săverifice condiţiile de fond şiformă prin procedurileprevăzute de lege şi să emităun act autentic sau o hotărârejudecătorească, după caz, curespectarea procedurilorlegale. Acordurile de medierevor fi verificate cu privire laîndeplinirea condiţiilor defond şi formă, notarul publicsau instanţa de judecată, dupăcaz, putându-le aduce modi -ficările şi completările cores -pun zătoare cu acordul părţi -lor.” În continuarea acestuiarticol, alin. 4 stipulează că„mediatorul este ţinut deobligaţiile prevăzute la alin. 4şi în cazul în care prin acordulde mediere se constituie, semodifică sau se stinge oricedrept real imobiliar”.Art. 551 din Codul civil enu -

meră drepturile reale astfel:„Sunt drepturi reale: dreptulde proprietate, dreptul desuper ficie, dreptul deuzufruct, dreptul de uz,dreptul de abitaţie, dreptul deservitute, dreptul deadministrare, dreptul deconcesiune, dreptul defolosinţă, drepturile reale degaranţie, alte drepturi.”Astfel, orice acord de medierecare are ca obiect constituirea,modificarea sau stingereaoricărui drept real imobiliar,trebuie supus autentificării lanotarul public sau încuviinţăriide către instanţa de judecată,sub sancţiunea nulităţiiabsolute, iar acest fapt esteprevăzut expres şi la art. 1244din Codul civil: „în afara altorcazuri prevăzute de lege,trebuie încheiate prin înscrisautentic, sub sancţiuneanulităţii absolute, convenţiilecare strămută sau constituiedrepturi reale care urmează afi înscrise în cartea funciară”.

ProceDura auTenTificăriiacorDuLui De MeDiere

Un prim aspect ce necesităclarificare vizează obligati -vitatea prezenţei mediatoruluila notarul public în vedereaauten tificării. În aceastăsituaţie, distingem treiposibilităţi şi anume:

1. Situaţia în caremediatorul se identifică cafiind parte în acordul demediere (exemplu: întrepartea x `n calitate de cre -ditor, partea y `n calitatede debitor şi z în calitatede mediator), caz în careva trebui să se pre zinte şiacesta la notarul public şisă semneze acor dul demediere autentificat;

2. Situaţia în caremediatorul nu se identificădrept parte în acordul demediere, caz în careprezenţa sa la biroulnotarial nu este necesară;3. Situaţia în care, pornindde la acordul de mediere,indiferent dacă mediatoruleste sau nu parte în acor -dul de mediere, notarulpublic întocmeşte un actnou, având în vedereînţelegerea părţilor, caz încare prezenţa me diatoruluinu este necesară.

Cu toate acestea, trebuie luatăîn considerare şi situaţia încare una dintre părţi nu sepoate prezenta la biroulnotarial competent în vedereaautentificării acordului demediere, caz în care persoanava putea fi reprezentată în faţanotarului public de către unreprezentant convenţional,printr-o procură autentică. Părţile care se vor prezenta lanotarul public în vedereaîndeplinirii procedurii deautentificare vor prezenta unexemplar original al acorduluide mediere şi un exemplar alprocesului verbal de închiderea cazului. Pentru o mai bunăcolaborare a notarului publiccu mediatorul, ar fi indicat caacesta din urmă să transmită şiîn format electronic acordul demediere, pentru a simplificaprocedura şi pentru operativi -tatea întregului proces.Un alt aspect ce necesităclarificări vizează modalităţileîn care poate fi autentificatacordul de mediere. O primă variantă ar fi cea încare părţile ajung la un acordîn faţa mediatorului cu privirela conflictul existent, seredactează acordul de



mediere, iar părţile convin cadupă această procedură sămeargă împreună la biroulnotarial, în vedereaautentificării acordului. Dupăcum am explicat şi mai sus,notarul public verificălegalitatea acordului dintrepărţi şi, în funcţie de obiectulconflictului dintre părţi,notarul va avea două opţiuni:fie va autentifica acordul demediere, fie va întocmi un actnou, dar care va avea învedere înţelegerea dintre părţi.A doua variantă implicăexistenţa unei strânsecolaborări între mediator şinotarul public, în sensul încare acordul de mediere să fieredactat astfel: dac\ părţileajung la un acord de mediere,mediatorul va transmitenotarului agreat de părţiacordul de mediere rezultat,urmând ca notarul să verificecondiţiile de fond şi de formăale acordului, să facă comple -tările necesare, iar dacă părţilesunt de acord cu modificărileşi completările intervenite,notarul public va autentificaacordul de mediere rezultat.Scopul acestei colaborări aredrept avantaj faptul că atâtmediatorul, cât şi notarulpublic se asigură că îşiîndeplinesc atribuţiile într-omanieră cât mai eficientăpentru client şi că acordul demediere nu doar reflectădecizia părţilor de soluţionarea conflictului, dar aceasta seafl\ în concordanţă culegislaţia în vigoare. În plus,există avantajul operativităţiipentru toate părţile implicate,notarul public cunoscând dejaconţinutul acordului de medie -re supus autentificării, înainteca părţile să intre în biroul săusă îi solicite acest fapt.

O altă problemă ce poate firidicată este momentul în carepărţile aleg să autentifice unacord, iar situaţiile sunt, dupăcum am mai spus,următoarele:

a) părţile doresc caînţelegerea lor să fieverificată sub aspectullegalităţii de către un notarşi să aibă forma unuiînscris autentic;b) legislaţia prevede,pentru ca o înţelegere săproducă efecte juridice, săîmbrace această formă pen -tru însăşi validitatea actului.

Nu vom mai insista asupraprimei situaţii, dat fiind faptulcă a fost elaborată în primaparte a prezentului material,însă se impune clarificareaunor aspecte referitoare la ceade-a doua, având în vedere undomeniu de mare importanţăşi largă acoperire în ceea cepriveşte varietatea conflictelorce au ca obiect transferuldreptului de proprietate. Astfelde situaţii pot să apară atuncicând părţile au dispute cuprivire la: vânzarea unuiimobil, partajul unor bunuriimobiliare -de exemplu, încazul soţilor care îşi împart

bunurile după divorţ, rude caredoresc să împartă bunuriledobândite prin succesiune,persoane care deţin în comunun bun (coproprietari) şi vorsă iasă din această stare deindiviziune.

MeDiaToruL are oBLiGaţia eTică Şi LeGaLă să Dea exPLicaţii PărţiLor

În consecinţă, în cazurile încare părţile au un conflict ceare ca obiect transferuldreptului de proprietate asupraunui bun imobil, mediatorulare obligaţia etică şi legală sădea explicaţii părţilor şi cuprivire la efectele acordului demediere. Astfel, părţile vor fiinformate cu privire lavaloarea acordului de mediere,care nu poate produce efecteîn privinţa transferului deproprietate doar ca înscris subsemnătură privată, fiindnecesară autentificareaacestuia.Uneori, părţile se întreabă dece să mai apeleze la mediatorşi să plătească onorariulpentru procedura de mediere,dacă ulterior tot la notar tre -buie să ajungă, pentru perfec -tarea actelor.

La mediator se apeleazăpentru rezolvarea unei disputepe cale amiabilă, princonsensul părţilor (înţelegerebazată pe acordul de voinţă alpărţilor). Când părţile sunt îndispută, notarul nu poateîntocmi actul solicitat de părţi,corect ar fi să îndrume părţilesă rezolve disputa pe caleamedierii, urmând ca acestea sărevină la notar în vedereaautentificării acordului demediere rezultat ca urmare asoluţionării conflictului. Încazul în care părţile îşisoluţionează disputa prinmediere, notarul va lua act devoinţa părţilor, consemnată înacordul de mediere şi îl vaautentifica sau va întocmi unact autentic necesar pentruvalabilitatea înţelegerilorintervenite.În cazurile în care părţileapelează la serviciile notariale,iar notarul public constată căpărţile sunt în dispută, acestale poate îndruma să-şi rezolvedisputa pe cale amiabilă, prinmediere.Mediatorii, potrivit obligaţiiloretice şi legale ce le revin, vorda explicaţii părţilor şi le vorîndruma pentru autentificareaacordului rezultat de mediereîn cazurile în care soluţiileagreate de părţi privescdrepturile reale imobiliare.În concluzie, considerăm căeste necesară colaborarea întrecele două profesii – notarulpublic şi mediatorul, carepoate să conducă la creareaunui cadru unitar desoluţionare alternativă adisputelor, având drept scopdegrevarea instanţelor dejudecată şi obţinereasatisfacţiilor pentru părţileparticipante în procesul demediere, mediator şi notar.



o Definire a MeDierii

Medierea se practică pestetot în lume în rezolvareadisputelor interpersonale,organizaționale, comunitareși internaționale, având oistorie îndelungată dardiversă în aproape toateculturile lumii.Christopher Moore defineștemedierea ca fiind intervenţiaîntr-o negociere sau într-unconflict a unei a treia părţiacceptate, cu putere limitatăsau fără putere în luareadeciziei, care asistă părţileimplicate să ajungă în modvoluntar la o înţelegerereciproc avantajoasă privindsubiectele în dispută. Pelângă abordarea concretă asubiectelor în dispută,medierea poate să stabileascăsau să consolideze relaţiilede încredere şi de respectîntre părţi sau poate ajuta caîncetarea relaţiilor să seproducă într-o manieră carereduce costurile emoţionaleşi traumele psihice. Medierea stabilește un cadrude lucru, în care persoaneleîn dispută sunt asistate demediator pentru a-și creaprin consens propriile soluțiila problemele în dispută.Aceste soluții sunt bazate peinteresele părților și înacelași timp sunt adaptate

resurselor de care părțiledispun.

caracTerisTici aLe reLației De asisTență DinTre MeDiaTorsi PărțiLe În DisPuTă

Fiind o intervenție înconflict, medierea se

adresează doar situaților încare persoana sau un grupde persoane se aflăpoziționat/ă în conflict cu oaltă persoană sau cu ungrup de persoane care suntpercepute ca fiindrăspunzătoare pentrusituația care a cauzat

paguba/trauma/stresul. Medierea este un procesvoluntar, bazat peautodeterminarea părților.Acestea decid liber și încunoștință de cauză soluțiilela problemele lor. În etapade pregătire a părțilorpentru mediere, mediatorultrebuie să se asigure căpersoanele implicate aucapacitatea de a negociarezolvarea disputei. Faptulcă, părţile în dispută suntsau nu în stare să-şi rezolvesingure disputa,influenţează puternicstrategiile de intervenţie alemediatorului. Mediatorul are un rol activîn timpul procesului demediere în asigurareaechilibrului de putere întrepărțile în dispută.Mediatorul va asiguracreșterea puterii părții slabeînainte de a se intra înnegocierea asistată și vamenține echilibrul de puterepe tot parcursul procesuluide mediere. Potrivit principiilor ceguvernează medierea,asistența mediatorului esteasigurată tuturor părților înconflict în condiții deneutralitate și imparțialitate.În consecință, în timpulintervenției, mediatorulpăstrează o poziție deechilibru față de toatepărtile implicate în dispută,neputând simpatiza sausprijini o parte îndefavoarea celeilalte.Prezența mediatoruluiasigură un cadrul de lucruflexibil și de siguranță, încare ambele părțiinteracționează de pe pozițiiegale iar negocierea lor estebazată de colaborare.

cum Poate fi folosită medieRea în Relațiile de la locul de muncăDe ioana-aDina Marin, membru în consiliul de Mediere / [email protected]



Orice intervenție presupuneca mediatorul să analizezesituaţia în particular şi săadapteze procesul, astfelîncât să satisfacă nevoilepărţilor. Mediatorul poateelabora tehnici de abordareşi intervenţie adaptatefiecărei situaţii, menite săasiste părţile la stabilirea şiconstruirea unor relaţiibazate pe respect şiîncredere și să rezolveproblemele care le dezbină.

cânD inTerVine MeDierea În reLațiiLe De La LocuL De Muncă

Când oamenii nu reușesc săse înțeleagă și să lucrezeîmpreună la locul demuncă, medierea poate fiun instrument util înrezolvarea divergențele șiîmbunătățirea relațiilor lalocul de muncă.De regulă, cauzele caregenerează deteriorarearelațiilor la locul de muncăsunt: nepotriviri de caracter:oamenii care nu se agrează,nu pot lucra împreună;așteptări diferite cu privirela stilul de management șimodul de comunicare;diferențe de valori, percepțiidiferite ale realității bazatepe experiența, credințele șiistoria personală; agresiunepersonală care se poatemanifesta în diverse formede la “mici răutăți” până ladiscriminare, hărțuirepsihologică sau sexuală.La locul de muncă disputelepot izbucni atât în relații pe

verticală (ierarhice) cât șipe orizontală (între colegi).Pot fi disputeinterpersonale, intragrupsau intergrup, în funcție depărțile implicate. Pot debutaca dispute interpersonaledar nerezolvate, se potextinde, implicând și altepersoane pe lângă celeinițial implicate.Manifestările părților îndispută la locul de muncăpot include: izbucniri demânie, supărare sauagresivitate; încercări de aconstrui alianțe pentruconsolidarea poziției,inclusiv folosirea minciuniiși a bârfei în scopul de asubmina poziția șisusținerea celeilalte părți; ocomunicare ineficientă saulipsa comunicării; non-cooperare care poateimplica “jocuri de putere”și alte forme de “jocuri” înscopul de a zădărnicieforturile celuilalt.Nerezolvate, disputeleinterpersonale la locul demuncă pot conduce laefecte de tipul: lipsaperformanței la locul demuncă, dificultăți înîndeplinirea atribuțiilor,lipsa de inițiativă [i decreativitate, deciziiineficiente, accidente demuncă; creștereaabsenteismului, care poateavea diverse forme: de laîntârzierea la programul delucru până la absențanejustificată și fărănotificarea angajatoruluipentru o perioad\ de mai

multe zile sau chiarconcedii de boală pe termenlung; creșterea numărului deplângeri din parteaangajaților; eșuareamanagementului în situațiaîn care disputa este pe orelație de management iar înaceastă relație supervizarease face neadecvat saunesatisfăcător, comunicareaeste defectuoasă etc. Cu cât se intervine maidevreme într-o relațiedeteriorată, cu atât sunt maimari șansele de a se rezolvadisputa și de a se ajunge lao înțelegere reciprocavantajoasă pentru părți.Amânarea rezolvării saunerezolvarea disputelor dela locul de muncă conduceadesea la dezvoltarea unuimediu de stres și risc atâtpentru cei implicați cât șipentru colegii lor.

BeneficiiLe soLuționării Prin MeDiere

Intervenția de soluționareprin mediere a disputelorapărute în cadrul relațiilorde muncă poate aduce realebeneficii atât părților directimplicate cât și organizațieiîn cadrul căreia sedesfășoară aceste relații demuncă.Pentru părțile în dispută lalocul de muncă, mediereași-a dovedit utilitatea, fiindo procedură de lucru carenecesită o investiție minimăde resurse comparativ cu unproces judiciar, asigură uncadru de lucru confidențial

și flexibil, creat în funcțiede nevoile părților. Nu înultimul rând, medierea ajutăla transformarea relațiilor însensul îmbunătățirii șiașezării lor pe un făgașsănătos, astfel cum părțiledecid liber în funcție denevoile și interesele lor.Evident că puterea părțilorde a decide liber și decomun acord soluția înmediere asigură stabilitateaacordului lor și eficiență înimplementare.Organziația/compania arede câștigat prin utilizareamedierii în relațiile dintreangajații săi. Pe de-o parte,timpul scurt de soluționareasigură recrearea mediuluistabil și de siguranță pentruangajați într-un timprezonabil, diminuând sauevitând efectelenesoluționării disputelorprezentate mai sus. Pe dealtă parte, transformarearelațiilor poate conduce laprogres și rentabilitatecrescută.În loc de CONCLUzIE așspune că medierea este uninstrument necesar a fiprevăzut de organizații încadrul politicilor depersonal în vederearezolvării plângerilorangajaților care privescrelațiile de la locul demuncă. Probleme ca cele dehărțuire, discriminareprecum și cele care privescdemnitatea și respectulpentru muncă, egalitatea deșanse pot face subiect alprocedurii de mediere.

[1] Moore, C. (2003).Procesul de mediere: strategii practice de rezolvare a conflictelor. Cum funcționeaza medierea, [2] Doherty, N., Guyler, M. (2008). Ghid pentru medierea la locul de muncă și rezolvarea conflictelor. Reconstruirea relațiilor la locul de muncă, [3] Daniel Bowling and David A. Hoffman (2003), Bringing Peace into the Room: How the Personal Qualities of the Mediator Impact the Process ofConflict Resolution



Activitatea de mediereeste o activitatesocială efectuată de

profesioniști ai dialogului șiai comunicării. Medierea afost introdusă în România înanul 2006 ca o necesitatestringentă a trecerii mairapide de la o culturăconflictuală la o culturăpentru dialog și comunicare.A fost nevoie de educareamembrilor societății pentru aaccepta c\ această nouăcultură trebuie să se facăsimțită și mai ales cunoscutăși agreată de membriisocietății în ansamblul ei.Mai întâi, s-a creat cadrullegislativ în așa fel încâtprocedura să poată funcționaîn legalitate. Apoi s-a trecutla instruirea viitorilorprofesioniști ai medierii. Prinlegea 192/2006 a fost creatun organism neutru șiimparțial de coordonare,implementare, autorizare șireglementare, organismapolitic, strict necesardesfășurării în bune condițiia acestei nobile profesii.Au început să fie trimise decătre unii judecători spremediere și primele conflicte.În anul 2008 a luat ființă încadrul acestui organismprimul tablou al mediatorilorautorizați de Consiliul deMediere sub denumirea de,,tabloul mediatorilor”. Auapărut și primele organizații

ale mediatorilor constituiteîn baza drepturilor conferitede Ordonanța 26/2000. Afost nevoie de câtevamodificări legislative pentruca legea 192/2006 să poatăavea coerență și să poată fiaplicată în practicăcorespunzător. În perioada 2008-2014 s-a

dovedit că mentalitatea șieducația spre dialog lipseșteaproape în totalitate dincultura noastră din cauzacelor peste 45 de ani deeducație dictatorială(conflictuală). Puțini știu căfiecare cuvânt emis de opersoană este încărcat cu oanumită energie. Aceasta

energie este pozitivă saunegativă, în funcție degândurile care sunt procesateîn acel moment de opersoană, gânduri care aparcel mai des influențate deeducația fiecăruia. Gândurileunei persoane suntinfluențate de programareaeducațională a cuvintelor șiimaginilor asimilate de-alungul vieții. S-a doveditștiințific că un conflict apareîn 80% din cazuri din cauzatonului ridicat cu care opersoană se adresează alteiași doar un procent de 20%din cazuri, este cauzat dedivergențe de opinie.

se Va Înființa „oficiuL De MeDiere Și arBiTraJ”

În România prin legeadialogului social, MinisterulMuncii are obligația săînființeze la nivel național,,Oficiul de Mediere șiArbitraj”. Acest oficiu vacrea cadrul necesar ca înaintede a fi declarată o grevă oriceconflict colectivorganizațional între patronateși sindicate, să fie supusprocedurii de mediere. Existăo bună colaborare întreConsiliul de Mediere șiMinisterul Muncii, astfelîncât o nouă specialitate amediatorului ,,conflictulcolectiv” să fie abordată despecialiștii actuali dinmediere regăsiți în tabloulmediatorilor, probabil dupăce vor căpăta competențelenecesare abordăriiconflictelor colective.Conflictele colective au cutotul altă psihologie și estestrict necesar ca mediatorii săcunoască particularitățile

medieRea în afaceri și organizațiiDe ion DeDu, Mediator, membru în consiliul de Mediere



acestor tip de conflicte. Laacest capitol este mult delucru și personal, ca lider depatronat voi face diligențelenecesare ca patronatele șisindicatele să adopte caleadialogului și a comunicăriipentru ca neînțelegeriledintre ele să poată firezolvate astfel. Societateaare de pierdut, la fel șimembrii de sindicat cât șipatronii dacă, în loc sărezolve amiabil cu ajutorulmediatorilor aceleneînțelegeri care duc laconflicte de muncă, merg pecalea încetării lucrului.În afaceri, contracteleeconomice încheiate întrepersoanele fizice, juridiceetc., conflictele apar dincauza nerespectării clauzelorcontractuale de una dintrepărți sau chiar din cauzanerespectării clauzelorcontractuale de către ambelepărți. Problema se puneatunci cînd reprezentanțiisocietăților intră în dialogurmare a acestor nerespectăride clauze. De regulă, în astfelde conflicte după o evaluaresumară a cazului, mediatorulrealizează că este vorba depercepții diferite cauzate defaptul că a fost încheiatcontractul de către opersoană cu care au foststabilite anumite principiicare nu sunt în]eleseîntodeauna de alte prsoane șila mediere se prezintă o cutotul altă persoană. Se mai poate întâmpla ca în timpul derulăriicontractului să fie o lipsă ainformațiilor sau o slabăinformare privind anumitegreutăți ce pot apărea, fără caacestea să fie aduse lacunoștința factorului decident

din diverse motive. Sunt multe alte cauze care pot duce la disfuncțio -nalități în derulareacontractelor, iar părțile segrăbesc să meargă spreinstanța de judecată fără arealiza că astfel vor avea depierdut ambele părți. Prininstanță există un singurcâștigător care la rândul săuva pierde timp, bani, unclient sau mai mulți etc. Încazul unui acord de mediereambele părți câștigă și auavantaje imense prin aceea căambele părți sunt scutite detaxa judiciară de timbru.Acordul de mediere supusautentificării notarului publicsau încuviințat de instanța dejudecată printr-o hotărârejudecătorească numităhotărâre de expedient, devinetitlu executoriu și dă dreptulpărții interesate să executeimediat prevederile acorduluide mediere.

cLauZă De MeDiere În conTracTeLe coMerciaLe

Un acord de medierepăstrează relațiile dintre părți,reduce costurile și are oeficacitate sporită oricăreialte hotărâri judecătoreștiprin care judecătorul decidedupă cum consideră decuviință, având la bazădrepturile legale și materia de

drept după care ia decizia îndefavoarea uneia dintre celedouă părți. De ceva timpsocietățile comerciale suntsfătuite să prevadă încontractele comerciale caprimă clauză de rezolvareamiabilă a unui eventualconflict clauza de mediere,prevedere care le va scuti demulte alte probleme îneventualitatea unui conflictcontractual.

DeciZia curții consTiTuționaLe a fosT corecTă

După decizia CurțiiConstituționale prin care suntdeclarate neconstituționaledouă articole din legea192/2006, mă văd nevoit săafirm că decizia CurțiiConstituționale a fost corectăși face referire la modul cumau fost aplicate în practică dejudecători articolul 2 din legeși articolul 200 din Codul deProcedură Civilă. Astfel afost creată o practicăjudiciară greșită precum căinformarea ar fi o procedurăprealabilă obligatorieintroducerii cererii dechemare în judecată. Înprimul rând informarea nueste o ,,procedură” ci doar oetapă a unei proceduri -,,procedura de mediere”-Capitolul V ,,procedura demediere” la art.43 alin 2 din

legea 192/2006 prevede că,,Înainte de introducereacererii de chemare înjudecată părțile POt încercarezolvarea conflictului prinmediere”. Deci se observă căpărțile nu sunt obligate sărezolve conflictul prinmediere, iar etapa deinformare, care eraobligatorie pentru părți doardacă judecătorul dispuneatrimiterea părților cătremediere, este doar o etapă deevaluare a conflictului și aprezentării părților avantajelemedierii de către mediator.Deci, informarea este practico etapă de educare a părților,pentru a-și da acordul dacădecid să semneze contractulde mediere și să intre înmediere în cunoștiință decauză.

consiLiuL De MeDiereLucreaZă La un seT DeProPuneri De MoDificare Și coreLare a LeGii

Acum, Consiliul de Medierelucrează la un set depropuneri de modificare șicorelare a legii în așa felîncât legea să poată funcționaastfel încât mediatorii,avocații, magistrații să poatăsă asigure justițiabililor celemai bune servicii derezolvare a conflictelor lor,la cele mai înalte standarde,într-un timp scurt.Este greu pentru o profesienon juridică care prin legeacționează în sistemul juridicsă fie acceptată de veteraniisistemului ca parteneri. totsistemul juridic este în slujbacetățeanului și toți suntemdatori să facem din aceastăsocietate una a dialogului șia comunicării.



Consiliul de Mediereeste un organismautonom cu

personalitate juridică, deinteres public, carereglementează șiorganizează profesia demediator și promoveazăactivitatea de mediere.A fost înființat în octombrie2006 când, prin ordinulMinistrului Justiției, au fost

numiți membrii acestuia.Sediul acestui organism seaflă în Municipiul București(Strada Piața Sfântul Ștefan,Nr. 7, Sector 2, București).Consiliul de Mediere seorganizează și funcționeazăpotrivit prevederilor Legiinr. 192/2006, aleStandardului ocupațional almediatorului, precum șiconform anexelor la

hotărârile interne, dintre carefac parte: Regulamentul deOrganizare și Funcționare alConsiliului de Mediere,Standardul de formare amediatorului și Codul deetică și deontologieprofesională a mediatoriloradoptat conformrecomandărilor din CodulEuropean de Conduităpentru Mediatori.

aTriBuțiiLe consiLiuLui De MeDiere

Consiliul de Mediere areurmătoarele atribuțiiprincipale:

promovarea activitățiide mediere; reprezentareaintereselor mediatorilorautorizați;

oRganizaRea consiliului de medieRe



asigurarea calitățiiserviciilor în domeniulmedierii; elaborareastandardelor de formareși autorizareaprogramelor de formareîn domeniul medierii; autorizareamediatorilor; controlul mediatorilor; inițierea de propuneripentru completarea saucorelarea legislațieiprivind medierea.

Consiliul de Mediere seconstituie prin alegeri,durata exercitării mandatuluide către membrii acestuiafiind de 4 ani, conformmodificărilor aduse prinLegea nr. 115/2012 care astabilit mărirea durateimandatului de la 2 la 4 ani.La alegerea membrilorConsiliului de Medierepoate participa oricemediator autorizat sau

reprezentant al acestuia.Consiliul de Mediere esteformat din 9 membri titulariși 3 membri supleanți.Consiliul își alege unpreședinte și unvicepreședinte șidesemnează dintre membriisăi o comisie cu activitatepermanentă, din care facparte președintele,vicepreședintele și 3membri.Începând cu data de 24noiembrie 2012, dinConsiliul de Mediere facparte următoarele persoane:

MeMBri TiTuLari

Dorin-ValeriuBădulescu – președintezeno-Daniel Șuștac-vicepreședinteȘtefan Coste –membru ComisiaPermanentăGabriela-GyongyMihuț – membru

Comisia PermanentăAngelica-ElisabetaMocan – membruComisia PermanentăAnca-Elisabeta CiucăIon DeduIoana-Adina MarinMugur-Bogdan Mitroi

MeMBri suPLeanți

Irina-Carmen FiscuciNicolae-Bogdan-Codruț StănescuMihai-IulianMunteanu

7 coMisii consuLTaTiVe cu caracTer PerManenT

Consiliul de Mediere aînființat 7 comisiiconsultative cu caracterpermanent

Comisia consultativă acorpului profesional Comisia consultativăpentru calitatea formării Comisia consultativă

pentru calitateaserviciului de mediere Comisia pentrupromovarea medierii Comisia pentru relațiacu autoritățile și alteorganisme reprezentative Comisia legislativă Comisia de relațiiinternaționale

Consiliul de Mediere își acoperă cheltuielile de organizare și funcționaredin venituri proprii, de tipul:

taxelor provenind dinautorizarea mediatorilor donațiilor,sponsorizărilor,finanțărilor încasărilor dinvânzarea publicațiilorproprii sumelor provenind dinamenzile aplicate casancțiuni disciplinare

Mircea FICA



IRES (Institutul Românpentru Evaluare șiStrategie) a realizat pentru

Medierenet.ro primul sondajoficial având drept subiectpercepţiile românilor cuprivire la mediere şimediatori.Sondajul de opinie avânddrept temă “Percepţiaromânilor despre mediere şimediatori" a fost realizat îndata de 5 mai 2014, pe uneşantion de 1.243 de persoanecu vârsta peste 18 ani. tipuleşantionului a fostmultistratificat, probabilist,fiind reprezentativ la nivelulpopulaţiei cu vârsta peste 18ani din România, din mediulrural şi urban. Sondajul a fostrealizat prin metoda CAtI(computer assisted telephoneinterviewing). Potrivit acestui sondaj, 57%dintre românii chestionaţi ştiuce este medierea şi 75%

dintre respondenţi declară căau încredere în mediere şi înmediatori.

cei Mai MuLți roMâni araPeLa La MeDiere În caZuLDiVorțuLui

În ce privește cazurile în careromânii ar apela la mediere,54% dintre respondenţideclară că ar apela la aceastăprocedură în caz de divorţ, iar53% în cazul unui conflict demuncă. Doar 37% dintrerespondenţi sunt de părere cănu contează dacă mediatorul

este bărbat sau femeie, 34%dintre respondenţiexprimându-și preferințapentru un mediator femeie, încomparație cu 25% dintrerespondenți care s-ar adresaunui mediator bărbat.„Existenţa medierii în via]asocietăţii româneşti este onecesitate a vremurilornoastre, mai ales că numărulproceselor în instanţă a atinsun maxim istoric de 3,3milioane de cauze. Mediatorii,prin munca depusă, aucâştigat încrederea românilorcare vor să-şi soluţioneze

conflictele prin medieredatorită beneficiilor pe care leconferă această procedurăalternativă şi amiabilă”, asubliniat Anca Lucia Stancu,mediator autorizat şi manageral publicaţiei Medierenet.ro

DesPre MeDiereneT.ro

MediereNet.ro este singurapublicaţie online din Româniacare prezintă interviuri,analize şi informaţii de ultimaoră din zona medierii.MediereNet.ro se adreseazăatât mediatorilor autorizaţi,cât şi celor care doresc săprofeseze în această meserie,prin intermediul secţiunilordedicate. De asemenea,MediereNet.ro oferăinformaţii relevante şi actualedin zona juridică,administrativă şi de business.

Mircea FICA

Românii au încRedeReîn medieRe Şi în mediatoRi











Sănătatea Media Groupa organizat în data de3 iulie 2014, la

tribunalul Bucureşti, uneveniment inedit, în cadrulcăruia au fost discutatepracticile de mediere şibeneficiile acestora.Intitulată "Bune practici înmediere – Impactul DecizieiCurţii Constituţionale asupraMedierii", dezbaterea areunit peste 130 dejudecători, procurori şimediatori, consilieri juridicişi avocaţi din toată ţara.Evenimentul s-a adresatmagistraţilor judecători şiprocurori, mediatorilor dintoată ţara, consilierilorjuridici şi avocaţilor, totuldesfăşurându-se într-odezbatere legată de rolul şi

importanţa medierii însoluţionarea litigiilor. Astfel,cei prezenţi la eveniment auavut oportunitatea de a puneîntrebări şi de a dialoga cuunii dintre cei mai renumiţimagistraţi şi mediatori dinRomânia, în domeniul deinteres.Manifestarea a fost deschisă

de Judecătorul MădălinaAfrăsinie, Preşedinte Secţiaa VI-a Comercială,tribunalul Bucureşti, care,plăcut impresionată denumărul mare de persoaneprezente la dezbatere a ţinutsă menţioneze: "Ne dorim caaceastă zi să fie unainteractivă şi să învăţăm unii

de la ceilalţi".Preşedintele Consiliului deMediere Dorin Bădulescu aevidenţiat beneficiileevenimentelor de acest genaduse medierii şi întreguluisistem judiciar: „Doresc săvă urez bun venit şi să vămulţumesc că participaţiîntr-un număr atât de mare.

desPRe medieRe Şi beneficiile ei, într-o conferinţă inedită la bucureşti

Cred că aceste întâlniri suntcele care pot aduce beneficiimedierii şi profesioniştilorîn mediere, ca de altfel,întregului sistem judiciar.Consider că este necesară oconsultare a mediatorilor.Este adevărat că existăcâteva propuneri legislativedin partea Asociaţiei deMediatori, iar în acestmoment ar trebui să mergempe o reconceptualizare ainformării şi evident pe odiscuţie extrem de elaboratăîn ceea ce priveşte cadrullegislativ.”În continuarea celor spuse,mediator Dr. SimonaVlădica, a explicat pe largbeneficiile medierii:“Apelând la mediere, înprimul rând, ambele părţi

implicate câştigă timp şibani, costurile fiind multmai mici, comparativ cu unproces. În plus, mediereaoferă numeroase aspectepozitive în ceea ce priveştepsihicul părţilor implicate:se scapă de stresul unuiproces, iar părțile implicateau ocazia să discute despreceea ce s-a întâmplat.Medierea creează cadrul încare se poate ajunge la oînţelegere amiabilă,păstrându-se

confidenţialitateaprocedurii.”tot la deschidereaevenimentului a preluatcuvântul și Avocat Prof. Dr.Iosif Fridmann, care adeclarat că problemelelegate de mediere nu suntabordate într-un mod realist.Cu o experienţă extrem demare în studiul istorieisistemului judiciar, acesta aexplicat pe scurt istoriamedierii în România,încercând să evidenţieze că

percepţia actuală din ţaranoastră asupra medierii estegreşită. La microfon a urmatDna. Notar Vasilica Crăciun,care a venit cu o abordarediferită, fiind de părere cămediatorii nu ar trebui să fieabsolvenţi de drept.Conferinţa de deschidere afost încheiată de ProcurorNicoleta Stuparu, care amărturisit că își doreşte caîntâlnirea să fie un câştigpentru absolut toată lumeaîntrucât societatearomânească are nevoie demediere: "Am devenit osocietate conflictuală, osocietate care trăieşte însărăcie şi trebuie săconştientizăm că de noidepinde să avem o viaţă maibună, să putem să ne





creştem copiii înnormalitate. Medierea esteîn tradiţia poporului român,nu este un lucru inventat, defapt medierea există dincomuna primitivă".Obiectivul principal alevenimentului a constat înrealizarea unei conferinţeinteractive întreprofesioniştii din sistemuljuridic şi mediatori, peaceastă temă. toţi speakeriiau discutat, împreună cu ceiprezenţi în sală, cele maiimportante, actuale şi deinteres subiecte privind rolulşi importanţa medierii însoluţionarea litigiilor,precum :

“Impactul DecizieiCurţii Constituţionaleasupra Medierii”“Motivarea Deciziei

Curţii Constituţionale”“ConsfinţireaAcordului de Mediere”“Aspecte privindmedierea în raporturiledintre profesionişti”“Condiţiile

autentificării Acorduluide Mediere”“Medierea între şi cuInstituţii şi AutorităţiPublice”“Medierea în faza deurmărire penală”

“Medierea penală -scopul imediat şi mediatal medierii penale”“Medierea înconflictele individuale demuncă”“Medierea în



conflictele de familie”“Medierea – Singurasoluţie rapidă derezolvare a cauzelor demalpraxis medical”“Intervenţia media -torului în procedurile deprevenire a insolvenţei şide insolvenţă”“Principiulreciprocităţii în mediereadiferendelor comerciale”“De lege ferendăprivind medierea”

Astfel, şi-au prezentatlucrările Judecător MădălinaAfrăsinie, preşedinte secţia aVI-a Civilă, tribunalulBucureşti, Judecător ComanGeorgeta - JudecătoriaSector 3, Prof. Dr. Av. VasileNemeş, Notar Lili Crăciun,Procuror Nicoleta Stuparu,

Mediator Adriana Mihai,Mediator Ilie Dorin,Mediator Mirela Dragu,Mediator Simona Vlădica,Mediator Carmen Sanda,Mediator Daniel Vieru şiMediator ConstantinAsofronie.Având în vedere impactulpozitiv, interesul ridicat şi

feedback-ul primit dinpartea participanţilor laaceastă manifestare,Sănătatea Media Group îşipropune să organizezeîncepând cu luna septembriea acestui an, câte oconferinţă dedicatădialogului privind mediereacu celelalte profesii,

abordând temele ce au fostdezbătute în cadrulevenimentului din data de 3iulie 2014, însă, într-omanieră mai largă: mediereaîn penal, medierea în civil,medierea în prevenţiainsolvenţei şi în insolvenţă,medierea conflictelorindividuale de muncă,medierea între raporturiledintre profesionişti,consfinţirea acordului demediere, medierea înconflictele de familie,medierea – singura soluţierapidă de rezolvare acauzelor demalpraxis medical,medierea diferendelorcomerciale etc. Prin urmare,fiecărei teme menţionatemai sus, îi va fi alocată o zide conferinţă distinctă.

asociaţia Pro medierea esteuna dintre cele maiputernice asociaţii de profildin ţara noastră. cum aevoluat această organizaţieîn ultimii ani?

Asociaţia Pro Medierea s-aînfiinţat în anul 2001, caurmare a primului proiectderulat de Ministerul Justiţieiprivind aplicarea medierii încadrul sistemului judiciar,fiind prima asociaţie cu obiectde activitate principalmedierea. Au existat la aceavreme şi alte asociaţii cuobiect de activitate mai larg îndomeniul soluţionăriiconflictelor, dar APM, s-a axatîn exclusivitate peimplementarea medierii.Înființarea Asociației ProMedierea a fost urmare acursului de formare amediatorilor din cadrulproiectului menționat, cursurisusținute de traineri mediatoridin SUA, în colaborare cuABA-CEELI și s-a dorit a fiatât o asociație profesională amediatorilor care să punăbazele profesiei, cât și unfurnizor de servicii de mediereși formare a mediatorilor. Înaproape 15 ani de activitate,am parcurs succesiv şi natural,cu multă muncă, etape, de la

derularea de proiecte îndiferite domenii de aplicare amedierii, participarea laelaborarea legii medierii,formarea mediatorilor, laorganizarea sistemului deautorizare a mediatorilor,elaborarea Standardului deformare, organizarea profesieide mediator, ca membrii înConsiliul de Mediere.Asociaţia Pro Medierea,alături de alte organizații, afost desemnată de StatulRomân, validată de cătreMinisterul Justiţiei în anul2006, pentru a implementaLegea 192/2006, legeamedierii. Desemnarea s-afăcut pe baza selecţieiMinisterului de Justiţie, care aluat în considerare experienţaşi expertiza ONG-urilor careau activat în domeniul

medierii, nivelul de pregătireşi programele de formare încare au fost formați mediatoriiacestor organizații. Practic,prin desemnarea în Consiliulde Mediere, Statul arecunoscut cursurile în care aufost formați mediatoriimembrii CM și a decis căacesta este standardul decalitate dorit în Româniapentru formarea mediatorilorautorizați, pentru dobândireacompetențelor de mediator,prin urmare și pentru calitateaserviciului de mediere, atât înbeneficiul public cât și alprofesiei de mediator.În fapt, prin constituireaConsiliului de Mediere dinONG-urile care au îndeplinitanumite criterii, Statul Româna responsabilizat acesteorganizații ale mediatorilor în

a construi şi administrasistemul de calitate aserviciului de mediere. Prin desemnarea în Consiliulde Mediere, a fostrecunoscută calitatea şirezultatul activității AsociațieiPro Medierea. În toatemandatele în Consiliul deMediere, activitatea noastră aavut ca scop implementareacorectă a medierii, curespectarea principiiloracesteia, asigurarea unorstandarde ridicate în formareamediatorilor și în furnizareaserviciului de mediere,precum și asigurarealibertăților mediatorilor în afurniza serviciul într-un sistemlipsit de constrângerile șilimitele din alte profesii (deexemplu asocieri uniceforțate), cu care, de altfel,profesia de mediator nu arenimic în comun, datoritădiversității de aplicare,interdisciplinarității șiparticularităților de abordare asoluționării disputelor, liber,creativ, adaptabil, flexibil și,repet, extrem de divers,BAzAt ExCLUSIV PEINtERESELE PăRțILOR.MEDIAtORUL EStE UNMANAGER DE CAz, ALFIECăRUI CAz.Perspectiva noastră este că


biRouRi Şi asociaţii PRofesionale de mediatoRi

vom continua foRmaRea mediatoRiloR, la acelaşi standard ridicat de calitateinterviu cu DanieLa PoPoViciu, Preşedintele asociaţiei Pro Medierea,Președintele asociației Profesionale a Mediatorilor din românia



furnizarea serviciului de mediereeste exprimarea dreptuluiconstituțional de a-ți câștigaexistența numai pe bazacompetențelor, a cerințelor legiipentru furnizarea autorizată aserviciului de mediere.

ce strategie de dezvoltare aasociaţiei aveţi pentru perioadaurmătoare?

Strategia noastră este aceea de acontinua implementarea medierii,ca metodă eficientă şi civilizată desoluţionare pe cale amiabilă. Vomcontinua formarea mediatorilor, laacelaşi standard ridicat de calitatece caracterizează Asociaţia ProMedierea.Etica profesională și calitateaserviciilor de mediere rămânconstante ale activității noastre șiavem în vedere o strategie înaceastă direcție, în colaborare cuAsociaţia Profesională aMediatorilor din România, precumşi cu alte asociaţii.

aveţi o experienţă considerabilăîn mediere, urmând cursuri cuprofesori austrieci, americani şicanadieni şi având o serie deproiecte prin programul PHaResocietate civilă. cum percepeţiaceastă breaslă a mediatorilorşi ce viitor are ea?

Medierea este o realitate. Poate nueste încă bine cunoscută sauînţeleasă, dar este o modalitateextrem de eficientă pentrurezolvarea problemelor în dispută.Nu se pune problema de a permitesau nu unui om de a-şi soluţionadisputele pe această cale; medierease abordează similar negocierii.Dacă părţile doresc să soluţionezepe calea negocierii, nu este loc depermisiuni - oamenii nu pot fiîmpiedicaţi să aleagă negocierea şinici medierea. Există multe dispute

care se pretează soluţionării prinmediere şi oamenii, pe măsură cevor cunoaşte, capătă încredere înmediere, vor apela la mediere. Nueste un drum uşor, dar rolul socialal medierii este de necontestat –este o modalitate de soluţionarenon-adversarială, ceea ce înseamnăcă se poate soluţiona o dispută, oproblemă, fără a fi adversari;rezultatul câştig-câştig, diferit decel în cazul litigiilor câştig-pierdere, face ca la final, relaţiadintre părţi să nu fie deteriorată.Astfel, societatea are de câștigat înprivinţa stabilităţii, condiţieesenţială pentru orice evoluţie.Medierea există de când lumea, îndiferite forme. În vremurilenoastre, doar s-a profesionalizat.Când a aparut medierea? Când auaparut primii 3 oameni! Nu e ciudat că deşi “făcătorii depace” sunt menţionaţi încă dinvremuri biblice, oamenii nu au luatprea mult în seamă şi acest ajutor?Abia în secolul xxI mediatorii seconstituie ca breaslă, dar este undrum fără întoarcere.

aţi participat activ la elaborarealegii medierii şi a profesiei demediator din partea asociaţieiPro medierea, în cadrulconsultărilor organizate deministerul Justiţiei. cemodificări consideraţi că seimpun acum, în anul 2014,pentru a corela legislaţia cunevoile celor care apelează lamediere şi ţinând cont derezultatele avute în ultimul an?

Discuţia privind legea medierii estedestul de amplă. Principalelemodificări necesare, sunt :diferenţierea în lege a părţiiprivind medierea în general depărţile care se referă la aplicareaacesteia în anumite domenii, înspecial în relaţie cu sistemuljudiciar. În prezent s-au amestecat

reglementările generale cu celespecifice instanţelor și, din acestmotiv, s-au creat confuzii deprocedură. Una dintre cele maigrave consecințe este percepţia cămedierea este aplicabilă numai încazul litigiilor, că este o procedurăjudiciară şi profesia, o profesiejuridică. În consecinţă, existăpericolul înţelegerii că Legeamedierii reglementează numaimedierea în relaţie cu instanţa dejudecată, cu urmările ce decurg şicare nu sunt de dorit. Esteobligatorie separarea reglementăriimedierii în general de reglementărispecifice unor sfere deaplicabilitate. Corect este careglementările specifice să seregăsească în legislația specifică,nu în legea medierii. Aplicareamedierii în sistemul judiciartrebuie să-și găsească locul încadrul de reglementare asistemului judiciar.Aplicarea medierii va evolua și seva implementa în multe domenii.Ce ar deveni legea medierii dacă s-ar prelua toate reglementărilespeciale în această lege? Legeamedierii stabilește numai cadrulgeneral, iar reglementărilespecifice trebuie să se regăseascăîn cadrul de reglementare specificdomeniului de aplicare. Estenecesar ca orice reglementarespecifică să fie avizată de cătreConsiliul de Mediere pentru a seasigura că medierea este aplicatăcorect, serviciul de mediere estefurnizat în condiții de liber acces șiliberă concurență și că atâtbeneficiarilor serviciului demediere cât și mediatorilor le suntrespectate drepturile prevăzute înlegea medierii.Acordul de mediere- în cazullitigiilor, în ultima modificare alegii s-a introdus obligaţia pentrumediator de a transmite acordul,înțelegerea părților rezultată dinmediere, judecătorului, ceea ce

strategia noastrăeste aceea de acontinuaimplementareamedierii, ca metodăeficientă şi civilizatăde soluţionare pecale amiabilă. Vomcontinua formareamediatorilor, laacelaşi standardridicat de calitate cecaracterizeazăasociaţia ProMedierea.

etica profesională șicalitatea serviciilorde mediere rămânconstante aleactivității noastre șiavem în vedere ostrategie în aceastădirecție, încolaborare cuasociaţiaProfesională aMediatorilor dinromânia, precum şicu alte asociaţii.



este o aberaţie. În primulrând, prin această obligaţie,se încalcă confidenţialitateamediatorului - mediatorului îieste interzis să divulgeinformaţii din mediere,inclusiv conținutul acordului,ştiut fiind că acordul esteparte a medierii, a procesuluide mediere, care se încheie cuprocesul verbal, întocmitulterior acordului. Prinurmare, dispoziţia intră încontradicţie cu principiilemedierii şi, evident, cuprevederea legii referitoare laconfidenţialitateamediatorului; practic,mediatorul este sancţionabil.Gestionarea acordului rezultatdin mediere nu este oobligaţie a mediatoruluideoarece acordul este undocument al părţilor,proprietatea lor, ca oricecontract şi numai părţilecontractului au dreptul de adecide cum îl utilizează. Îlpot depune la instanţă, potrenunţa la el, îl pot modificaprin altă mediere sau prinnegociere. Dacă mediereafuncţionează pe bazaprincipiului autodeterminăriipărţilor, cum este posibil caexact în ceea ce priveştecontractul lor, acordul rezultatdin mediere, părţile să nuaibă dreptul de a decide cumîl vor utiliza? Prin dispoziția legii, practic,părțile nu mai au dreptul de adecide ce vor face cu propriulacord; acordul esteobligatoriu transmisjudecătorului. Dacă ar existao justificare a acesteiobligații, în niciun cazaceasta nu revinemediatorului, ci, eventual,părților. Rolul mediatorului seîncheie odată cu întocmirea

procesului verbal final.Mediatorul nu mai are nicioobligaţie ulterior încheieriimedierii. În consecinţă,prevederea trebuie eliminată.Informarea – decizia CurţiiConstituţionale este corectă;informarea nu poate fi oobligaţie în sine, nici pentrupărţi, nici pentru mediator;informarea este strict legatăde un caz , ca măsură deacceptare în cunoştinţă decauză a medierii, ceea ceînseamnă că părţile dorescsoluţionarea pe caleamedierii, sau, cel puţin, înmod amiabil, dar au nevoiede informaţii clarificatoare.Motivaţia CC este extrem deprofesionistă şi este exact însensul celor de mai sus;Informarea generală cu scopde promovare a medierii saua servicului de mediere estetotal diferită de informarea învederea acceptării medierii încunoştinţă de cauză şi înniciun caz nu poate exista oobligaţie pentru un cetăţeansă meargă la informaregenerală privind medierea, cuscop de promovare - aceastaa fost aberaţia art. 2 alin. 1.Datorită lipsei de separaţie înlege între reglementărileprivind medierea în generalşi medierea în relaţie cusistemul judiciar, art 2 fiindîn partea de reglementaregenerală, s-a înţeles că toatăpopulaţia României esteobligată să se prezinte lainformări privind medierea.Aceasta era regula, excepţiatrebuia precizată în lege, altelegi. Din fericire (!) suntemobișnuiți cu reglementăriaberante, inaplicabile,născociri aleneprofesioniștilor. Este jenantși dezamăgitor că medierea,

fiind la început, “abeneficiat” de intervenții înlege total neprofesioniste. Nuștim cine au fost inițiatorii,dar ar fi onorabil să își asumepublic erorile. Prevederile legii care au făcutobiectul deciziei CC au fost oeroare enormă care au adusprejudicii medierii.Obligativitatea încercăriisoluţionării prin mediere încazul litigiilor a fostdezbătută, analizată, încă dinanul 2000. Este un subiectcare necesită o abordarecomplexă şi completă. Existăexperienţe ale altor ţări carepot fi luate în considerare, dartrebuie să existe şi un sistemprocedural care să permităînglobarea corectă a medierii,cu respectarea drepturilorpărţilor, excepţii, evaluare decaz şi măsuri financiarestimulative. Obligativitateaîncercării de soluţionare prinmediere, indiferent dacă va fiprocedură prealabilă sau dupăintroducerea cererii dejudecare, va trebui să rezolveşi problema onorariilormediatorilor. Deoarece esteprocedura aplicată în sistemulpublic, firesc, onorariile artrebui susţinute de sistemulpublic, total sau parţial. Încaz contrar ar însemna căaccesul cetățenilor la justițiear fi condiționat decapacitatea financiară de aplăti mediatorul și eventualavocații, în condițiile în carenu există o limită aonorariilor acestora. În acestecazuri, dacă părțile ar fiasistate și de avocați,limitarea onorariilor acestorapentru serviciile din cadrulmedierii, este o măsură denediscriminare față demediator.

În toate situaţiile, motivaţialipsei caracterului voluntar almedierii trebuie să fiejustificată de un interes alunui terţ sau public, inclusivdegrevarea instanţelor,costurile proceselor raportatla taxe, susţinerea diferenţeidin fonduri publice, rolulsistemului public de justiţie îndiminuarea caracteruluiadversarial de soluţionare adisputelor, cu condiţia canegocierea părţilor să nuprejudicieze intereseleacestora, ca subiectul să fienegociabil, ca faza demediere să nu fie depaşită(imposibilitate decomunicare), ca părţile să nufie puse în pericol (risc deviolenţă), ca medierea să nufie utilizată pentru obţinere deinformaţii ce vor fi utilizateulterior în instanţă și - maiales în cazul unei proceduriprealabile adresării instanței- să nu reprezinte nici barierăla accesul la justiție și nicidoar o formalitate deîndeplinit.Una dintre cele mai sensibileprobleme de rezolvat, încazul obligativității proceduriide mediere este legalitateacontractului de mediere. Dacăun contract de prestăriservicii se încheie în afaravoinței părților, ca urmare aunei obligații de a plăti unserviciu neacceptat, esteevident că acel contract nu semai înscrie în condițiile delegalitate care definesc uncontract. Important este să nu se repeteexperienţa informăriiobligatorii care săcompromită medierea. În niciun caz legea nu poatepretinde mediatorilorefectuarea gratuită a



serviciilor preliminare, deconvenire a medierii. Informareape caz face parte din procedurapreliminară şi nu poate fi extrasă,disjunsă. În motivaţia deciziei CCprivind informarea, se evidenţiazăfaptul că informarea se desfăşoarădupă solicitarea serviciului demediere, devenind parte integrantăa procedurii preliminare învederea convenirii medierii.Atribuţiile Consiliului deMediere sunt destul de clare;pentru a nu exista niciun fel deconfuzii cu atribuţiile asociaţiilorprofesionale, poate este nevoie săse precizeze faptul că CM nu areatribuţii în gestionarea profesiei,mediatorii fiind cei care, prinasociaţii profesionale decid asupradezvoltării profesionale, formăriicontinue, etc. În privinţa profesiei,CM rămâne cu atribuţiile deautorizare, gestionare a formelorde exercitare, tabloul media -torilor, administrarea proceduriidisciplinare, a sancţiunilor;Clarificarea constituţionalităţiiart. 24 Sunt doar câteva din modificărilenecesare.

cum apreciaţi pregătireaformatorilor care pregătescviitorii mediatori?

Responsabilitatea calităţiiformatorilor revine şcolilor deformare, furnizorilor. Fiecarefurnizor îşi asumă un anumit cursde formare, ceea ce înseamnă pede o parte cursul ce cuprinde unmodel al procesului de mediere,tehnici specifice, design alcursului specific, elaborat deautorii cursului şi pe de altă parteformatorii, coordonaţi de cătrecoordonatorul de curs. Conţinutulcursurilor este precizat înStandardul de formare elaborat decătre CM - a fost atribuţiaprimului CM să elaboreze acest

Standard; s-a elaborat. Curriculacursurilor este cadru. Faţă deaceasta, autorii de curs pot aducepropriile abordări de proces,subiecte suplimentare, tehnicipersonale, exerciții proprii, etc.funcţie de propria experienţă,deoarece 70% din curs reprezintăparte practică, roluri, în carecursanţii sunt îndrumaţi deformatori cum să abordeze un caz. Fiecare furnizor de formare îşipregăteşte şi formează propriiformatori. În cazul în care unformator doreşte să îşi înfiinţezepropria entitate de furnizare decursuri, va fi autorizat de cătreCM, dar în cadrul autorizării esteobligat să prezinte suportul decurs. Prin urmare, dacă a predatun anumit curs la un furnizor estefiresc să predea acelaşi curs,aceeaşi metodă, aceeaşi abordare,astfel că este nevoie de francizăsau de acordul autorilor de curspentru utilizarea suportului decurs, design-ul cursului, etc. În cazul în care cursul este un curspropriu, acesta se evaluează. Din experiența de până în prezent,în aceste situaţii, evaluarea artrebui completată cu evaluare pe operioadă de desfășurare a cursului,o autorizare provizorie. Este nevoie de completări privindevaluatorii cursurilor şi o maimare responsabilizare, implicare aformatorilor autori de curs “sursă”din primul Consiliu de Mediereîn vederea păstrării uneicontinuităţi a surselor principalede formare recunoscute de Statprin desemnarea în primulConsiliu a ONG-urilor responsa -bilizate în formarea mediatorilor.totodată, la autorizarea unui cursnou este nevoie de verificarearespectării copy-right-ului.Pentru a se evita formarea demediatori sub standardele decalitate inițiale, consider că estenevoie de completări privind

dreptul unui formator de a furnizaun curs propriu.

ce-i sfătuiţi pe cei care dorescsă devină mediatori? ce greşeliar trebui să evite? spre cedomenii / specializări să seîndrepte?

Întrebarea este foarte vastă.Răspunsul, pe măsură. Mă voilimita la a spune celor care dorescsă devină mediatori că este oactivitate care nu se poate practicadacă nu au vocaţie si aptitudinipersonale. Prima cerinţă este să îirespecţi pe ceilalţi şi să înţelegi cănu eşti chemat să dai soluţii, sădecizi pentru părţi. Este importantsă înţelegi că fiecare om arecapacitatea de a decide pentrusine. Dacă înţelegi că rolul tăueste doar să ajuţi ca părţile să fiemai eficiente în negocierea lor,poţi deveni mediator. Dacă prinpersonalitate, profesie eşti formatca şi competitor sau decident,impui celorlalţi voinţa ta sau aifuncţionat într-un sistem fix, deexemplu cel legal, unde nu seopereaza cu variabile, de aceeaeste lege, regulă, este puţinprobabil să te adaptezicreativităţii, flexibilităţii, libertăţiişi diversităţii necesare medierii.Nu sunt puțini cei care s-auîndreptat către mediere din dorințade a ajuta părțile în dispută.Fiecare avem o imagine desprecum ar trebui să procedăm, dar,de cele mai multe ori, diferăenorm față de cum acționează unmediator. Aceasta se învață princursul de formare ca mediator.Profesia de mediator este oprofesie fascinantă și sper ca ceicare aleg să devină mediatori să opractice cu onoare și să aibăsatisfacția împlinirii personale. Succes!

Mircea FICA

responsabilitateacalităţii formatorilorrevine şcolilor deformare, furnizorilor.fiecare furnizor îşiasumă un anumitcurs de formare, ceeace înseamnă pe de oparte cursul cecuprinde un model alprocesului demediere, tehnicispecifice, design alcursului specific,elaborat de autoriicursului şi pe de altăparte formatorii,coordonaţi de cătrecoordonatorul decurs.

Profesia de mediatoreste o profesiefascinantă și sper cacei care aleg sădevină mediatori săo practice cu onoareși să aibă satisfacțiaîmplinirii personale.



Asociaţia de dialog şisoluţionare adisputelor – ADSD,

este organizaţie non-guvernamentală, non-politică,autonomă, care cuprindepersoane fizice şi juridicespecializate în oferirea deexpertiză şi servicii îndomeniul managementului şidezvoltării sociale.Principalele segmente deinteres acoperă domeniileJustiţiei Sociale şiRestaurative, ale SoluţionăriiDisputelor prin MetodeAlternative, ale dezvoltăriicapacităţii organizaţionale şipersonale, ale informăriipublice şi formării decompetenţe în aceste zone.Asociaţia are caracterspecializat şi profesional şiare funcţii de cercetare,promovare, dezvoltare,implementare şi formare îndomeniile sale decompetenţă, de promovare şiapărare a drepturilor şiintereselor membrilor şibeneficiarilor săi.Asociaţia a fost înfiinţată înanul 2005, ca persoanăjuridică română, iniţiativaaparţinând unui grup depersoane cu cetăţenie românăşi americană, teoreticieni şipracticieni cu activitate şi

recunoaştere profesională şiacademică de nivelinternaţional. Asociaţia aapărut ca una dintre urmăriledezvoltării şi specializăriiactivităţilor desfăşurate decătre actuali membri şiparteneri ai asociaţiei încadrul Departamentului deMediere al Centrului demediere şi securitatecomunitară din Iaşi. În cadrulacestuia, înc\ din 1999,actualii membri ai ADSD auproiectat, condus şi dezvoltatactivităţi de pionierat îndomeniul soluţionăriidisputelor prin metodealternative - în principal prinutilizarea metodei medierii,făcând cercetare, dezvoltareşi implementare de modele demanagement de conflict,realizând activităţi de promo -vare, lobby şi advocacy,asistare conflicte, formaremediatori şi formare deformatori în acest domeniu.Încă de la înfiinţarea sa,Asociaţia de dialog şisoluţionare a disputelordesfăşoară activităţiconsecvente pe câteva direcţiistrategice.Una dintre acestea vizeazărealizarea de activităţi decercetare, promovare,dezvoltare şi implementare în

reglementarea, organizarea,coordonarea, dezvoltarea depolitici, strategii, sisteme,măsuri, instrumente şiactivităţi de implementare îndomeniul JustiţieiRestaurative şi SoluţionăriiDisputelor prin MetodeAlternative. Unul dintreproiectele în care membri aiasociaţiei s-au implicat înc\din 1999 şi în care asociaţias-a angajat încă de laînceputurile sale, a fost cel decreare a sistemului naţionalde management al disputelorprin mediere; Asociaţia dedialog şi soluţionare adisputelor a făcut parte dingrupul restrâns al entităţilorcare au creat sistemulprofesional de Mediere aconflictelor în România şi afăcut parte din primulConsiliu de Mediere.

ParTeneriaTe cu uniVersiTăți PresTiGioase

O altă direcţie în care s-aorientat activitatea asociaţieia fost cea a cercetării,promovării, dezvoltării şiimplementării înreglementarea, organizarea,coordonarea, dezvoltarea depolitici, strategii, sisteme,măsuri, instrumente şiactivităţi de informare şiformare de competenţe îndomeniile sale de activitate.Acestea se desfăşoară înstrânsă legătură cu un altpachet de activităţi ce constauîn organizarea, efectuarea şisupervizarea de activităţi deinformare, formare iniţială şiperfecţionare profesională şiacademică a profesioniştilor,în domeniile sale de

asociaţia de dialog Şi soluţionaRe a disPuteloRDe dr. corneLiu i. LoGHin, Președintele aDsD



competenţă. Interesul asociaţieifaţă de acest tip de activităţi a fostconcretizat, în plan naţional,printre altele, în participareacontinuă a asociaţiei la creareasistemului de formare amediatorilor profesionişti înRomânia, a unui program propriude formare iniţială şi dezvoltareprofesională continuă în domeniileproprii de interes, a unui programde masterat de mediere aconflictelor (la Universitatea Al. I.Cuza, Iaşi) şi a unui număr deprograme (cursuri, seminarii şimodule de practică) de formare denivel academic (cursuri de licenţăşi masterat) având tematici deJustiţie restaurativă, Managementde conflict prin metodealternative, Mediere de conflicte,Sisteme normative în medierea deconflicte, Medierea de conflicte îndomenii specializate (laUniversitatea Al. I. Cuza,Universitatea Petre Andrei din Iaşişi Universitatea Babeş-Bolyai dinCluj). Ca urmare a experienţei şicompetenţelor de care dispune,asociaţia a fost acreditată în plannaţional de către Consiliul deMediere în calitate de furnizor deservicii de formare iniţială şi dedezvoltare profesională pentrumediatorii de conflicte, în aceastăcalitate asociaţia desfăşurând, înmod curent, programe de formare,având diferite formate.Asociaţia furnizează, de

asemenea, servicii de asistenţă,consultanţă, consiliere, expertizăde specialitate pentruprofesioniştii şi organizaţiile cuactivitate în acest domeniu. Unuldintre cele mai recente proiecte încare s-a acordat consultanţă despecialitate, a fost cel ce vizacrearea unei noi calificări şiocupaţii, precum şi adocumentaţiei necesare creăriiocupaţiei de consilier-mediator.Nivelul de competenţă şi calitateaserviciilor oferite în acestdomeniu de către asociaţie esteconfirmată în plan internaţionalprin acordarea, de către VictimOffender Mediation Associationdin SUA, a statutului de trainingand technical AssistanceAssociate.ADSD furnizează persoanelorfizice şi juridice servicii deasistenţă, consiliere, expertiză şiasistare în managementul deconflicte dintr-o gamă variată dedomenii. Până în 2008, pachetulde servicii oferite de cătreasociaţie cuprindea şi furnizareade servicii de soluţionare deconflicte prin mediere dar, caurmare a aplicării prevederilorlegale în domeniu, acest tip deasistare a fost preluat de cătreAsociaţia profesională de mediere«Loghin şi Asociaţii».

PesTe 30 De suPorTuri De curs

O alta gamă de activităţidesfăşurate include producerea,editarea şi publicarea de produse,materiale şi lucrări de specialitate,acoperind tematici din domeniulsău de activitate. În acest sens sepoate menţiona faptul că până înprezent au fost realizate peste 30de suporturi de curs diferite şioriginale pentru formare iniţială şicontinuă, profesională şiacademică, incluzând tematici deJustiţie Restaurativă, Management

de conflict prin metode clasice şialternative, Managementul prinmetode alternative al conflictelordin diferite domenii ale câmpuluisocial, Medierea conflictelor,Sisteme normative cu aplicare înmedierea conflictelor, etc. Înprezent asociaţia are în pregătire olucrare amplă, care are catematică managementulrestaurativ al conflictelor. Asociaţia desfăşoară, în modconsecvent, şi activităţi deprezentare, promovare şi susţinere(advocacy, lobby), atragere deresurse, colaborare cu alte entităţirelevante din plan naţional şiinternaţional.Activitatea asociaţiei sedesfăşoară atât în plan naţional câtşi internaţional. Din aceastăperspectivă menţionăm căasociaţia se află în relaţii decolaborare strategică şi desfăşoarăactivităţi din zona sa decompetenţă în colaborare cuCenter for Policy, Planning andPerformance - firma demanagement şi consultanţă din St.Paul, Minnesota, SUA, precum şicu alţi parteneri.Calitatea rezultatelor obţinute înactivitatea desfăşurată în cadrulasociaţiei au condus larecunoaşterea asociaţiei şi amembrilor săi în plan naţional şiinternaţional, aceştia facând partedin Victim Offender MediationAssociation (asociaţie aprofesioniştilor din domeniulJustiţiei Restaurative, cu sediul înSUA), European Forum forRestorative Justice (asociaţie aprofesioniştilor Europeni cupractică în domeniul JustiţieiRestaurative, cu sediul în Belgia),Association of MediationAssessors, trainers andInstructors (asociaţie aformatorilor şi evaluatorilor cuactivitate în domeniul medieriiconflictelor, din Marea Britanie).

asociaţia de dialog şisoluţionare adisputelor – aDsD,este organizaţie non-guvernamentală,non-politică,autonomă, carecuprinde persoanefizice şi juridicespecializate înoferirea de expertizăşi servicii îndomeniulmanagementului şidezvoltării sociale.Principalelesegmente de interesacoperă domeniileJustiţiei sociale şirestaurative, alesoluţionăriiDisputelor prinMetode alternative,ale dezvoltăriicapacităţiiorganizaţionale şipersonale, aleinformării publice şiformării decompetenţe în acestezone.

asociaţia De DiaLoG

Şi soLuţionarea DisPuTeLor

Piaţa unirii 2a, 2/22, iaşi700056 – românia

Telefon: 0722.348.599fax: 0232.217.497

email:[email protected]

Web-site: www.adsd.ro



fostul luptător alinromulus Păcurar a fostdecorat de Preşedinţiaromâniei cu Medalia„Meritul sportiv” clasai. este mediator dinanul 2010, fiindpremiat la „Mediatorsawards-2013”.este familist convins,având patru copii. soțiaeste farmacist. „cea maisigură investiție șiavând o valoareincomensurabilă estefamilia! iubirea, paceași armonia sunt valoriumane supreme ceaduc bunăstare șifericire!”.

Procedurile extrajudiciare suntsoluţia ideală pentru rezol -varea disputelor, conflictelor

legate de sport, pentru că se potri -vesc cu specificitatea sportului.Aşa cum este general acceptat,două sunt principalele nevoi legatede disputele sportive care au dus lao astfel de alegere: faptul că liti gii lesportive trebuie să fie rezol va te ra -pid şi faptul că activitatea sportivăare un caracter transnaţional. Prin urmare, nu este deloc surprin -zător faptul că procesul de arbitraj,deja „testat” cu succes în domeniuldisputelor de afaceri internaţionale,a devenit, de asemenea, alegereaComitetului Internaţional Olimpicpentru rezolvarea în mod direct sauindirect a litigiilor din / şi legate desport.În 1981, la scurt timp după alege reaca preşedinte al C.I.O., Dl. JuanAntonio Samaranch a avut ideeade a crea o jurisdicţie specifică însport. În 1983, C.I.O. a ratificatoficial statutul Curţii de Arbitrajpentru Sport (CAS), care a intrat învigoare la 30 iunie 1984.

După reforma din 1994, Curtea deApel pentru Sport este plasată subautoritatea administrativă şi finan -ciară a Consiliului Internaţional deArbitraj Sportiv (CIAS). Sediulambelor Organizaţii se află înLousanne –Elveţia.Cu toate acestea, arbitrajul sportivnu este singura „metodă” folosităde către Curtea de Arbitraj pentruSport. În conformitate cu articoleleS2 şi S6, punctele 1 şi 10 dinCodul de Arbitraj în Sport legate,Consiliul Internaţional de Arbitrajpentru Sport a adoptatRegulamentul de mediere în sport.Medierea în Curtea de Arbitrajpentru Sport este o procedurăobligatorie şi noninformală, în bazaunui acord de mediere, în carefiecare parte se angajează săîncerce cu bună-credinţă sănegocieze cu cealaltă parte învederea soluţionării unei disputelegate de sport. Părţile sunt asistateîn negocierile lor de către unmediator C.A.S. Astăzi sunt 66 demediatori autorizaţi de Curtea deArbitraj pentru Sport.

În principiu, medierea Curţii deArbitraj pentru Sport este prevă -zută pentru soluţionarea litigiilorprezentate la procedura de arbitrajobişnuite ale Curţii. Litigiile legatede problemele disciplinare, cum arfi probleme de dopaj, aranjareameciurilor şi a corupţiei în sport,sunt excluse de la medierea Curţii.Rolul mediatorului „sportiv” încadrul C.A.S. este de a stăruipentru soluţionarea problemelordin litigiu, prin orice metode pecare acesta le consideră adecvate.Pentru a-şi atinge scopul, el vatrebui să identifice problemele înlitigiu, să faciliteze discuţiiledivergente dintre părţi, să creezealternative şi să propună soluţii.Cu toate acestea, mediatorul nupoate impune o soluţie părţiloraflate în dispută.

coMiTeTuL oLiMPic Şi sPorTiV roMân

Scurt Istoric1914 - Se înfiinţează ComitetulOlimpic Român.1924 - Prima participare oficială asportului românesc la cea de-a VIII-aediţie a Jocurilor Olimpice de laParis care a însemnat şi prima me -dalie din istoria olimpică a spor tuluiromânesc, obţinută de echipa de rug bycare s-a clasat pe locul al III-lea.Delegaţia României a fost prezentăla toate ediţiile Jocurilor Olimpiceîncepând cu anul 1924, excepţiefăcând două ediţii de vară, cele din1932 şi 1948 şi una de iarnă, ceadin 1960.Un palmares de 301 de medalii(din care 88 de aur, 94 de argint şi119 de bronz) câştigate de sportiviiromâni la Jocurile Olimpice devară, de la prima ediţie de la Parisdin 1924 până la ediţia de la Lon -dra din 2012, la care se adau gămedalia de bronz obţinută laJocurile Olimpice de Iarnă de laGrenoble, din 1968.

desPRe medieRe Şi aRbitRaJ în sPoRtDe aLin roMuLus Păcurar



Amintesc doar câtevanume: Bella Karoly, MariaSimionescu, Octavian Bellu,Mariana Bitang şi Dan Grecula gimnastică; Ion Kunst-Ghermănescu, Nicolae Nedeffşi Constantin Popescu la hand -bal; Nicolae Navasart, RaduHuţanu şi Ivan Patzai chin lakaiac-canoe; Ion Cornianu şiIon Crisnic la lupte ; ştefanPetrescu, Lazăr Baroga şiştefan Achim la haltere;Victor Mociani, NicolaeGioga şi Mircea Roman lacanotaj; Ioan Söter, Ion Puica,Viorica Viscopoleanu, NicolaeMărăşescu şi Valeriu tomescula atletism, Doina Sava lanataţie; Farkas Paneth la tenisde masă, Florin Bercean lajudo, Dan Podeanu la scrimă,celebri antrenori care s-aufăcut cunoscuţi în areneleolimpice, cu elevi de excepţie.Istoria sportului românesccontemporan s-a scris subochii actualei generaţii, dincare s-au născut, au crescut şis-au afirmat marii performeri,sportivii de elită ai României.În această carte de aur suntînscriși următorii: NadiaComăneci, cea mai bunăsportivă a secolului al xx-lea,Ivan Patzaichin, Amiralul flo -tei de kaiac-canoe, ElisabetaLipă, canotoarea secoluluixx, Iosif Sârbu (primulcampion olimpic român), IonCorneliu, Iolanda Balaş, LiaManoliu, Viorica Viscopo -leanu, Maricica Puică, PaulaIvan, Gabriela Szabo, MariaCioncan, Violeta Beclea, Con -stan tina Diţă, Nicolae Linca,Francisc Vaştag, LeonardDoroftei, Leon Rotman, tomaSimionov, Florin Popescu,Mitică Pricop, Vasile Dîba,Sanda toma, Valeria Răcilă,Veronica Cochela, Rodica

Arba, Olga Homeghi şiConstanţa Burcică, GeorgetaDamian, Viorica Susanu,Laura Badea, Mihai Covaliu,Daniela Silivaş, EcaterinaSzabo, Simona Amânar,Lavinia Miloşovici, MariaOlaru, Cătălina Ponor, MariusUrzică, Andreea Răducan,Sandra Izbaşa, Noemi Lung,Diana Mocanu, Camelia Potec,Alina Dumitru, luptătoriiromâni de elită ştefan Rusu,Nicolae Martinescu, DumitruPârvulescu, GheorgheBerceanu, Ion Cernea,VasileAndrei, Ion Draica şi VasilePuşcaşu, Cristian Gaţu, CornelOţelea, Gheorghe Gruia, NicuVlad, Henri Rang, iar lasporturile de iarnă Mihai Bâră,Alexandru Papană, IonPanţuru si Gheorghe Gîrniţă,precum şi mulţi alţii, medaliaţila cele mai prestigioasecompetiţii olimpice, mondialeşi europene care au dus faimasportului românesc.Sportul românesc este aşadar„ambasadorul” de elită alnaţiei noastre. Prin rezultatelede excepţie ale performerilorromâni la marile competiţiisportive ale lumii s-a aflat căRomânia nu este situată înnordul Africii sau în întinsaAsie, ci este o ţară europeanădemnă, cu un popor sănătos. Imaginea sportului românesc afost, este şi trebuie să fie şi învi itor una de excepţie, respec ta tă.Personal, consider că a venitvremea ca şi conceptul demediere şi arbitraj, prescurtat“med-arb”, în sportul româ nescsă-şi facă loc, să se con so lide ze,contribuind în viitor la diplo -maţia şi imaginea acestuia. Conflictele, disputele inerentece apar în „marea familie asportului românesc” trebuiesoluţionate cu rapiditate,

confidenţialitate, demnitate,etică, echitate şi fairplay, într-oţinută şi elegantă şi demnă decaracterul unui sportiv român.În procesul de pregătire, în celde competiţie, de recuperare şichiar în cel de premiere,datorită factorilor complecşipsiho-socio-motrici exercitaţiasupra tuturor celor implicaţiîn mişcarea sportivă româ neas -că se produc inerent fricţiuni,disensiuni, dispute şi conflicte.Medierea, arta de elită a co mu -nicării, mediul propice ce aducearmonia, pacea şi destindereatrebuie să se facă prezentă.Medierea are rolul de a ajutapărţile să se elibereze deenergiile negative, de frustrări,de blocaje mentale și a letrimite în „Univers”. Iar maiapoi prin intermediul profesio -nistului în arta comunicării,mediatorul, părțile conflictu lui,sportivii în cazul nostru, să-șicapteze și să le fie încărcattrupul, sufletul și creierul cuenergii pozitive, creatoare pentrua putea da randamentul maxim,în a obține recorduri sau rezul -tate mondiale de excepție.Solicit public Consiliului deMediere, condus astăzi de dl.Președinte Dorin ValeriuBădu lescu, să propunemComi tetului Olimpic șiSportiv Român, FederațiilorRomâne Sportive,Ministerului tineretului șiSportului, precum altorstructuri sportive, încheiereade parteneriate și înființarea,în cadrul Consiliului deMediere, a unei “Echipe” demediatori profesioniști care săgestioneze rapid și eficacedisensiunile, conflictele saudisputele apărute în sportulromânesc de elită.Îmi place mult expresiacolegului nostru mediator Dr.

zeno Daniel Șuștac-Vicepreședintele Consiliuluide Mediere ,,Mediereadăunează grav conflictelor!”.“Carta internaţională amedierii în sport” scrisă dedânsul alături de profesoruluniversitar clujean AlexandruVoicu mi-a deschis apetitul șiinteresul spre medierea înacest domeniu.„Echipa MediatorilorSportivi” va avea misiunea dea descinde cu rapiditate în„teatrul de conflict” dinarenele, sălile sportive, loturilenaționale și olimpice, taberelesportive și va anihila profe -sionist „energiile negative”,disensiunile și disputele vaduce acolo și reinstauraarmonia, pacea și ACORDUL...unor minți luminate!Și, pentru că am un respectdeosebit și onoare pentrusportivii de elită ai României,pentru că le cunosc efortul,câteodată inuman, precum șiambiția de a se autodepășicontinuu, de asemenea avândun respect deosebit față deconducătorii, antrenorii,medicii, membrii aparatuluitehnic și faţă de toți cei cesusțin sportul și “olimpismul”românesc , mediatorul AlinRomulus Păcurar se oferăvoluntar și cu titlu gratuit de aface parte din „Echipa Med-Arb” sau „S.W.A.t.” asportului românesc. S.W.A.t.= Soluții de tip Win-Win prinobținerea unui Acord în timprapid.Despre necesitatea înființăriiîn viitorul apropiat atribunalului de ArbitrajSportiv Român la București înnumerele viitoare.„Viitorul le aparține celor carecred în frumusețea visurilor lor.” Eleanor Roosevelt


lady lawyeR

de curând ați fost numităPartener al casei deavocatura wolf theiss șico-coordonațidepartamentul decorporate/m&a. ne putețispune care sunt

provocările, din punctuldumneavoastră devedere?

Îmbunătățirea în 2014, aratingului de țară de cătreStandard & Poor’s

reprezintă unul dintreindicatorii importanți ce voratrage antreprenorii străinicătre țara noastră. Seînregistrează un trendascendent în ceea ce priveșteinteresul companiilor de

creștere a business-ului șiinteresul fondurilor deinvestiții. Ca avocat deM&A cred că este foarteimportant, în perioadaurmătoare, să „îndrumăm”corect investitorii, săprevizionăm capcaneleofertelor și să prezentămașteptări viabile. Româniaare șansa de a intra pe hartaunor noi fonduri de investițiiregionale. Companiilemedii, companiile tinere dinsectorul It / technology șitranzacțiile între fondurilede Private Equity suntdirecțiile de urmărit în 2014.

climatul economic global,dar mai ales cel european,este încă profund afectatde criză. într-un moment încare banii sunt puțini, iarapetitul pentru risc scăzut,cât de aglomerată vedețipiața avocaturii dedicatăm&a, atât pe plan național,cât și internațional?

Motivele declinului piețeiM&A sunt multiple, de lalipsa de apetit acumpărătorilor tradiționalila lipsa unor targeturi decalitate sau pur și simplu lalipsa de coeziune întreașteptările cumpărătorilor șiașteptările vânzătorilor. Înperioada aceasta derecesiune, în care multefirme de avocatură autrebuit să-și reducăactivitatea, iar unele firmestrăine de avocatură s-auretras din România, Wolftheiss a ajuns laperformanța, în ultimii doiani, de a face cele mai multetranzacții din România – nudoar ca număr de tranzacții,ci și ca importanță. Anul

suntem foaRte dinamici pentru o firmă internațională de aVocatură în această regiuneinterviu cu iLeana GLoDeanu, Partner, Wolf Theiss


lady lawyeR

trecut, de exemplu, când sectorulM&A era puternic afectat decriza financiară, am încheiat ceamai mare tranzacție în domeniulenergiei din România, ca prețplătit de către un investitor înbaza unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni. Deși înprima parte a anului 2014 s-aînregistrat o scădere cu 10% atranzacțiilor de M&A înregiunea noastră vis-a-vis deaceeași perioadă a anului trecut(care deja fusese un an foarteslab în materie de M&A), credcă putem să rămânem moderatoptimiști pentru România anulacesta. Avem o serie detranzacții care au fost amânatedin anii precedenți și pe care leașteptăm să se finalizeze anulacesta.

ați efectuat cele mai multetranzacții în anul 2013 conformdeal watch și recent Revistathe lawyer a acordat wolf tHeiss premiul “firma de avocatură a anului:europa centrală” și premiul“firma de avocatură a anului:austria”. care este cheiasuccesului?

Recunoașterea oferită de DealWatch, MergerMarket, theLawyer etc. firmei noastre deavocatură ne bucură enormpentru că ea vine din parteaunora din cele mai prestigioasepublicații de specialitate dinlume și este obținută într-operioadă de concurență foartedură pe piața avocaturii debusiness. Cea mai mare parte a acestuisucces se bazează pe echipă. Cuo echipă inovatoare, inteligentă,competentă și unită vin proiecteimportante și se încheietranzacții de succes. Atmosferadestinsă din cadrul Wolf theiss

contribuie foarte mult laconsolidarea unui mediu delucru propice dezvoltării șiîncurajarea schimbului de idei șide experiență. Ne bazăm unulpe celălalt pentru a reuși șiînvățăm împreună cum săsatisfacem cel mai binedorințele și interesele cliențilornoștri. Astfel am ajuns la deciziicare au adus valoare adaugatăbusiness-ului clienților. Am fost,într-un fel, deschizători dedrumuri în ceea ce priveștesectorul energiei regenerabile înRomânia, Wolf theissimplicându-se activ în acestsector, fapt dovedit depublicarea anuală, începând din2009, a Ghidului pentrugenerarea de energie electricădin surse regenerabile dinEuropa Centrală, de Est și deSud-Est. De asemenea, unul dinpartenerii Wolf theiss (n.r.Ciprian Glodeanu) estepreședintele RomanianPhotovoltaic IndustryAssociation. Suntem în general

foarte dinamici pentru o firmăinternațională de avocatură înaceastă regiune și ne implicămactiv în partea de business,participăm la conferințe șievenimente, creăm tendințe șiîncercăm să stimulămtranzacțiile. Numai în ultimalună ni s-au decernat douăpremii, premiul zF pentrutranzacția anului în pharma șipremiul IFLR Women inBusiness Law Award România.

cât de dificil este pentru unavocat care ocupă funcția dePartener într-o societate deavocatură multinațională să găsească echlibrul întreviața profesională și ceapersonală?

Probabil că este destul de greusă gasești un echilibru între viațaprofesională și viața personalăatunci când te gândești la douăchestiuni distincte cărora trebuiesă le acorzi aceeași cantitate șicalitate a timpului tău. Însă, dinfericire, noi nu suntem genul deavocați care să venim dimineața,să pontăm, să semnăm condicași să fim restricționați în vreunfel. Avem flexibilitatea de alucra de acasă sau din vacanțe,dacă vrem. Eu ajung să-mi vadfetițele seara, să mă joc cu ele,să citim, le culc și după aceealucrez, noaptea, până cândfinalizez ceea ce am de lucru.Pentru mine, satisfacțiileprofesionale sunt o condiție deîmplinire în viața personală șiinvers – o carieră de succes estedeterminată de succesul în viațapersonală. Practic sunt ca unpendul Foucault la nivelpersonal, oscilez permanentîntre viața profesională și cea deacasă, într-o constantă șicontinuă mișcare de balans, într-o permanentă completare.

recunoaștereaoferită de DealWatch,MergerMarket, TheLawyer etc. firmeinoastre de avocaturăne bucură enormpentru că ea vine dinpartea unora din celemai prestigioasepublicații despecialitate din lumeși este obținută într-o perioadă deconcurență foartedură pe piațaavocaturii debusiness.


lady lawyeR

ce v-a determinat sădeveniţi avocat şi cine aufost modeleledumneavoastră în carieră?

Am fost dintotdeaunafascinată de abilitățile de caredădeau dovadă avocații“apărării”, mai ales datorităfaptului că la vârsta de 12-14ani nu conștientizezi că unavocat nu activează doar îndomeniul penal, că nu îșidesfășoară activitatea doar “însala de judecată”. Laterminarea liceului m-amangajat într-o firmă în careeram responsabilă dedistribuirea unor produse, deîncheierea contractelor şistabilirea legăturilor cuclienţii, cu furnizorii externi.Am lucrat permanent până sădevin avocat – în 2005 –acumulând o experiență destulde bogată în ceea ce înseamnăactivitatea unei societăți. În timpul facultății mi-amdorit să devin procurorfinanciar, să fiu în mijloculcazurilor de evaziune fiscalăşi de delapidare. Am avut unmodel în doamnna judecătorAndrea Chiş, care ne aduceala cursuri modele de docu -mente, cărţi funciare, studiamo parte din dosare. Fiecarecurs al dânsei era o „poveste”. Apoi, după ce am început săpractic avocatura, am înţeles cămă atrag totuşi comercialul şilatura de consultanţă a avocaturii. Sunt puţini oameni care potspune că atunci când lucrează,o fac cu plăcere iar eu suntno rocoasă să mă număr prin ei.

cum este echipa în carelucraţi?

Suntem o echipă de aproape20 de avocaţi tineri care

lucrăm în colaborare iarfiecare suntem specializaţi pecâte 3-4 domenii şi ne împăr -tă şim experienţa acumulată. Cred cu tărie că munca înechipa e foarte importantă,astfel încât încercăm să avemşi alte activităţi comune, nudoar la birou: să necunoaştem mai bine, noi,familiile noastre; participămla diferite evenimente, facemteambuilding-uri sau chiarieşiri peste graniţă.

Pe ce arii de expertiză v-aţispecializat? ce domenii / ariide expertiză doriţi să dez vol -taţi în cadrul cabinetului?

Ne-am specializat pe comer -cial. Oferim consultanţă pe totceea ce presupune derulareaactivităţii unei societăţi, de lapunerea la punct a strategieide funcţionare a acesteia –

înregistrarea societăţii laRegistrul Comer]ului - la totceea ce presupune colaborareacu partenerii – fie că suntfurnizori, fie că sunt clienţi,relaţia cu angajaţii, cu banca. În funcție de nevoile cliențilornoștri, fie că sunt conflicte saudoar mici diferende, atingemdomenii diverse de activitate:drept de proprietateintelectuală, concurențăneloială, contravențional,fiscal, recuperări creanţe şiexecutări silite.Fiind în Cluj-Napoca şi fiindcomparaţi tot mai des cuSilicon Valley, suntemimplicaţi inevitabil înprobleme de drept de autor,protecția consumatorului darși probleme specificedreptului muncii, păstrareaconfidenţialităţii informaţiilorşi a datelor cu care vin încontact angajaţii.Unul dintre domeniile pe carem-am specializat este cellegat de instrumentele deplată: Bilete la ordin şi CEC-urile. Multe persoane augarantat personal cu Bilete laordin pentru afacerile în careau fost implicate şi apoi auajuns să fie executate silit.În viitor, sunt convinsă că vorapărea tot mai multe procesede daune în cazurile deaccidente auto, de muncă, deatragere a răspunderii celorresponsabili de întreţinereadrumurilor sau malpraxis!Aici un rol foarte important îl

are medierea. Datorităfaptului că sunt şi mediator,îndrum destul de des părţilesă rezolve conflictele pe caleamiabilă sau îmi sfătuiescclien]ii să apelăm la unmediator deoarece se potobţine rezultate rapide lacosturi mult mai mici.Deși lumea nu este suficientde bine informată cu privire lamediere, noi o folosim în modconstant şi avem tot mai mulţiclienţi mulţumiţi de efecteleacesteia.

ce le sfătuiţi pe tinereledoamne care vor să devinăavocat?

Dacă se poate, înainte de a dala facultate sau măcar întimpul facultăţii, să ajungăîntr-un cabinet de avocatură.Să vadă efectiv ce face unavocat, ce program are, cum eîn instanţă, să discute cucineva de profesie. De multeori, tinerii îşi aleg o meserie,însă după ce încep să lucrezeîn domeniul respectiv,realizează că le-ar fi plăcutsau li s-ar fi potrivit altceva.Cred că aş încerca să schimbpuţin sistemul. Aș propune catoată lumea care a terminatliceul să fie obligată să lucre -ze un an înainte de a merge lafacultate. tinerelor doamne (absol ven -te) care doresc să devinăavocat, le recomand să nu uitece le-a îndemnat să îşi aleagăaceastă meserie şi să nu uiteniciodată de unde au plecat şice principii de etică şi-au alessă urmeze! În plus, le reco -mand să rămână feminine, sănu se sfiască să aleagă fusta înlocul pantalonilor.

Mircea FICA

avocatuRa Şi medieRea se întrepătrund, nu se exclud!interviu cu naTaLia BerinDean, avocat Titular, cabinet de avocat Berindean natalia


avocatuRa de business

clauzele abuzive au deVenit o problemă naționalăinterviu cu roxana LuPu, Managing Partner, Lupu & Partners

lupu & Partners a inițiat lafinalul anului trecut un ampluproces de rebranding, menitsă consolideze imagineasocietății. ce rezultate aavut această campanie?

Am dorit să modificăm modulde exploatare și comunicare albrandului nostru, cu scopul dea ne adresa și altor categoriide clienți. Pot spune acum căbrandul Lupu & Partners esteprodusul unei activitățilaborioase. Am avut în spate oechipă de PR care a știut săcomunice valorile Lupu &Partners în spațiul social. Nuam vrut să forțăm nota sau săfim agasanți. Consider că amreușit ca imaginea și numelenostru să fie recunoscute pepiață. Nu în ultimul rând, amreușit să ne impunem cu oimagine și o nouă abordare debusiness. Această nouăabordare pe care am adoptat-oși care a avut în prim planprincipalul nostru atu - șianume serviciile integrate pecare le oferim - ne-a recom -pensat și ne-a dat încredere înprofesionalismul și pricepereaechipei de avocați care for -mea ză nucleul societățiinoastre de avocatură,consolidând totodată relațiilecu vechii clienți și dezvoltândrelațiile cu clienții noi aisocietății și pe alte ramuri aledreptului.

ați câștigat recent, lacurtea de apel bucurești,un dosar privind clauzeleabuzive. în ce mod aschimbat această izbândăsoarta contractului de cre -dit dintre bancă și client?

Povestea a fost una cu finalfericit pentru clientul băncii.În ultimii ani, mulți clienți ausesizat în instanță nereguligăsite în contractele lor decredit. Prin această “victorie”,clientul își recapătă încredereaîn autorități. Clauzele abuziveau devenit o problemă națio -nală. Miza este uriașă: în cazulunor sentințe favorabile clien -ților, băncile vor fi obligate săelimine clauzele abuzive dintoate contractele și să restituiesumele de bani încasate fărădrept, astfel cum s-a întâmplatși în cazul clientului meu. Speța despre care faceți dum -neavoastră vorbire a fost unadestul de complexă și chiartragică pentru clienții noștri,care urmau ca în câteva zilede la rămânerea definitivă asentinței să își piardă aparta -men tul și să locuiască în stra dă,împreună cu fiica lor de doarun an, asta în cazul în caresocietatea noastră de avocatu -ră nu ar fi avut câștig decauză în acest dosar. Dar cum avocații societățiinoastre sunt unii foarte binepregătiți și cum pledoaria și

documentarea bine pusă lapunct a acestora a avut succes,Lupu & Partners a reușit săanuleze în integralitatea sacontractul de credit, să aducăpărțile în situația inițială și săoblige banca să returnezesumele încasate abuziv clien -ților noștri. De asemenea s-auanulat atât contractul de creditcare reprezenta titlul executo -riu în baza căruia urma să lefie scoasă la licitație locuința,cât și toate actele de procedurăîntocmite în baza acestuia,inclusiv publicația de vânzare. Acest dosar este primul dintr-un șir lung de dosare, uneledintre ele colective, pe care le-am introdus împotriva maimultor bănci din România,atât pentru clauzele abuzive pecare le-au inserat în contrac -tele de credit sau leasing, câtși pentru denominarea CHF șiînghețarea cursului valutar dela momentul acordăriicreditului în ceea ce priveștecreditele în franci elvețieni.

v-ați întărit echipa, coop tândun avocat specializat îndreptul muncii și în achizițiipublice, două arii de practi căfoarte dinamice. ce strate gieaveți pentru consolidareaacestor departamente?

Pe lângă întreaga campanie derebranding, demarată de maibine de jumătate de an, am

vrut ca departamentele noastresă fie consolidate, iar echipa săcuprindă avocați spe cia lizațipentru fiecare domeniu în parte.Dreptul muncii și Achizitiilepublice sunt în acest momentîn vizorul nostru, reprezentânddou\ ramuri de interes pentrusocietatea noastră. Achizițiilepublice au cunoscut în ultimiiani o creș tere importantă înRomânia. Posibilitateacofinanțării din fondurieuropene a acestora, realizatede autoritățile contractante, afost un factor esențial care adus la creșterea număruluiprocedurilor de achizițiipublice. În aceste condiții, totmai mulți ope ratori economiciau devenit interesați săparticipe în pro cedurile deachiziții publice. Astfel, începând cu luna iuniea acestui an am înființatdepartamentul de AchizițiiPublice coordonat de avocatteodora Stoian, care deține ovastă experiență în domeniulachizițiilor publice și nu numai. Începând cu luna septembrie,vom demara o serie deseminarii și conferințe pe temede interes public legate deDreptul Muncii și AchizițiilePublice. Prin intermediulacestor seminarii dorim săfacem în continuare cunoscutbrandul Lupu & Partners, darși echipa de avocați care seaflă în spatele brandului și care



datorită profesiona lis mului șipromptitudinii care îi animă facca numele de Lupu & Partnerssă fie pe buzele tuturor. Până în acest moment am fostparteneri la o serie de confe -rințe, seminarii sau workshop–uri, însă cred că este mo -mentul ca aportul nostru deacum încolo să fie mult maimare, de la concept până laîntreaga logistică a unui astfelde eveniment și astfel săîncercăm să fim mai aproapede problemele reale ale clien -ților și colaboratorilor noștri.

v-ați mutat într-un sediumai spațios, decizie careconfirmă evoluția pozitivă asocietății. care sunt pașiiurmători?

Dacă în prima fază am pornitde la idea de rebranding șitotul ținea doar de brand și decomunicare, acum am trecut laun alt nivel. Odată cu mărireaechipei, a intervenit o pro -blemă de spațiu și de confort.Am vrut să fim într-o zonă câtmai centrală a capitalei, laîndemâna oricui, cu numeroa sepuncte de reper și de aceea amales o locație care să ne oferetoate aceste avantaje. Pentrunoi este o evoluție: o imaginenouă, o echipă nouă și unmediu de lucru cât mai plăcut.

valorile care definescsocie tatea dumneavoastrăde avocatură sunt eviden -țiate și în sloganul law lifeloyality, ele fiind specificelumii dreptului. de ce ațiales acest mesaj și cum afost el primit de clienți?

Aceste valori definesc Lupu &Partners iar ținta noastră esteîndreptată mereu către ele și

dorim ca imaginea noastră săaibă mereu alături aceste va lori.După cum am mai spus, încădin 2005 când mi-am începutactivitatea, principalul meu scopa fost să-mi protejez clien tulindiferent că a fost vorba deservicii juridice, de servicii demediere sau de optimizarefiscală. Avocatul, prin profesialui, are menirea de a fi cât maifidel clientului și intereseloracestuia. Această profesie artrebuie exercitată cu cea maimare noblețe și respect față delege și față de client. Cliențiinoștri au simțit acest lucru iarmesajul transmis de noi a fostapreciat de toți clienții noștri șine-a recomandat în toatecolaborările noastre.

ce modificari ați remarcatîn rândul clienților dum nea - voastră în ultimii doi ani,perioada de creștere eco -nomică? sunt mai opti miști?doresc să reînceapă inves -tițiile, să facă noi achiziții?

Recesiunea economică mon di -a lă a afectat toate compa niileromânești, pornind de la ceamai mare și până la chioșculdin colțul blocului. Există unscenariu optimist de creștereeconomică însă clienții nu maisunt atât de optimiști, suntmult mai precauți. Încrederea îneconomie a început să re vinătimid în societate. Criza eco -nomică prelungită a deter min -at de asemenea și o creştere adosarelor pe drept penal. Înultimii ani am asistat la sporireacazurilor de contrabandă, asistemelor evazioniste, aschemelor de fraudă sau afalimentelor frauduloase, alicitaţiilor trucate și a conflic te -lor de interese, a speculaţiilorfinanciare. toate acestea au dus

la dezvoltarea de c\tre so cie ta -tea noastr\ de avoca tu r\ a unuidepartament de drept pe nal alafacerilor, departa ment conso -lidat prin coopta rea `n ca drulechipei noastre de avo ca]i , a do mnului avocat Rotaru Ma rius- fost colabora tor al societ\]iide avocatur\ BVP Grigorescu- {tefanic\, avocat specializat`n drept pe nal al afacerilor cuo experien ]\ de peste 10 ani `ndomeniu [i nu meroase cauzede renume câ[tigate.Unul dintre atuurile societățiinoastre de avocatură, și anumecel al serviciilor integrate, adus la implicarea noastră înaceste dosare penale datorităexistenței unei legături strânseîntre specializarea mea ca șiconsultant fiscal și avocatspecilizat în drept comercial șiobiectul infracțiunilor econo -mice din aceste dosare.Consider că numai o echipăalcătuită din avocați speciali -za ți atât în domeniul dreptuluipenal, cât și în domeniuldreptului comercial și fiscalpot duce la bun sfârșit unastfel de dosar, înțelegândmiza acestuia și tot ceea cedecurge de aici cu implicații șiefecte viitoare. Astfel, consi -de răm că pentru a puteaefectua o analiză a structuriitranzacțiilor, a documentelorfinanciar-contabile, a contrac -te lor care au guvernatrespectivele relații comercialeeste necesar ca la acest gen dedosare să lucreze o echipă deavocați formată atât din spe -cia liști ai dreptului penal, cât șiai dreptului comercial și fiscal. O altă modificare în structuracomponenței societățiinoastre de avocatură a fost [icea cu privire la înființareadepartamentului de AchizițiiPublice, coordonat de avocat

teodora Stoian, în calitatea sade Head of PublicProcurement. Această dez -voltare a serviciilor a venit caurmare a interesului tot maimare pe care clienții noștri l-aumanifestat cu privire la aceastăramură a dreptului, și cumprincipalul nostru atuu esteacela al serviciilor integrate,le-am oferit clienților noștriceea ce și-au dorit, înființândacest departament alcătuit dinoameni cu experiență înde lun -gată în domeniu, cunoscătoriavizați ai achizițiilor și nunumai, doctori în drept.

cum apreciați nivelul actualde concurență în avocaturade business din România?

Concurența presupune pentrunoi o competiție. Se vorbeștefoarte mult în ultimul timpdespre un monopol al caselormari de avocatură. Noi vremsă considerăm această concu -rență un factor al performanței.Competiția devine acerbă înmomentul în care îţi doreşti săte remarci pe piaţa avocaturii.Noi am trecut de acest nivel,avem un brand în spate, oimagine pe care încercăm săne-o conturăm cât mai bine,pas cu pas. În acest momentsuntem focusați pe perfor man -ță. Prin urmare considerăm căsocietatea noastră de avocatu -ră prin tot ceea ce a făcut și vaurma să facă, prin proiectele șiideile pe care urmează să lepună în practică, începând chiarcu toamna acestui an va repre -zenta un concurent de temutpe piața avocaturii de businessși un nume despre care vețimai auzi multe lucruri bune deacum încolo, pentru mult timp.

Mircea FICA



cum apreciați evoluțiasocietății cazacu, manolache,Popa, la un an și jumătatede la înființare? v-ați atinsobiectivele stabilite?

Găsesc încurajator parcursulCMP de-a lungul unui an șijumătate de la înființare. Amplecat la drum cu un porto fo -liu de clienți pe care l-ammultiplicat de aproape șapteori până în prezent. treisferturi din portofoliul nostrusunt clienți corporate, iar cuaproape jumătate dintreaceștia avem colaborări ceasigură activitate și venituri pebaza unor abonamente lunare.Investiția în start-up a fostrecuperată în mai puțin de unan de la înființare și am măritde asemenea și echipa de avo -cați. Cât privește indicatoriifinanciari, suntem în graficulpe care ni l-am stabilit prinplanul de afaceri inițial. Dardincolo de aceste repere, celmai important este senti men -tul că am reușit să realizămparteneriate solide cu cliențiinoștri, fapt ce ne oferă încre -derea că evoluția noastră va fiîn continuare pozitivă. Așadar,până acum cred că ne-amîndeplinit obiectivele propuse.

cât de greu este să dema -rezi un business propriu?

Din punctul meu de vedere,pornirea unui business

propriu, indiferent în cedomeniu ar fi el, nu ar trebuiapreciat neapărat în termeni degreu sau ușor. Aprecierea ținemai degrabă de motivație și decât de pregătit ești cu adevăratsă faci pasul. Dacă ești cuadevărat motivat și pregătit,dacă planul este atent gândit,atunci n-ar trebui să pară c\ eun lucru greu. Pe de altă parte,demersul nu este simplu. Întåi,pentru că reprezintă o pro -vocare care te scoate dintr-oposibilă rutină sau zonă deconfort și îți impune o dozăsuplimentară de responsa -bilitate, de disciplină. Apoi,pentru că realizezi că multedintre ”certitudinile” tale depână atunci au fost simpleiluzii și că singura certitudinela care trebuie să te raportezieste schimbarea, la care să te

adaptezi rapid sau pe care să oanticipezi cât mai bine.

Pe ce se bazează filosofiade business a societățiidumneavoastră? care suntprincipiile care vă ghidează?

Filosofia este următoarea:“oferă clientului ceea ce aidori tu însuți să primești dacăai fi acel client”. Mai departe,aceasta se transpune într-oserie de angajamente pe careni le asumăm față de cliențiinoștri, și anume: respectareacelor mai înalte standarde depractică și etică; oferirea deservicii pragmatice și cu cos -turi rezonabile; o comunicaredirectă și argumentată, bazatăpe valori precum loialitatea șitransparența, pe dorința de aîn]elege imperativele

economice și juridice dupăcare își conduc afacerea;construirea unor parteneriatebazate pe respect și încredere,consolidate de fiecare datăcând același client revinemulțumit de tratamentul pecare l-a primit până atunci dinpartea noastră.

care sunt departamentelecare generează cele maimari venituri? ce arii depractică intenționați sădezvoltați în perioadaurmătoare?

Privind retrospectiv, pânăacum activitățile de consul -tanță și de litigii au contribuitîntr-o măsură echilibrată laveniturile noastre și ne dorimca această situație să continue.Deocamdată nu ne-am propussă dezvoltăm alte arii depractică pe lângă cele dejaexistente. Ne concentrăm peconsolidarea celor pe care leacoperim deja și pentru careexistă suficient poten]ial deexploatat în continuare. Însă lamomentul când vom decideextinderea ariilor de practicăeste posibil ca prima pe listăsă fie practica de taxe.

care este stilul dumnea -voastră de leadership? cumse împacă rolul de avocat cucel de managing partner?

În primul rând cred că nu estelider acela care se considerăpe sine lider. Calitatea de lidernu ți-o arogi, ci ți se recu -noaște de către cei cu carelucrezi cot la cot. Apoi, în cemă privește, persoana pe careaș fi dispus să o recunosc calider este aceea care oferăîntotdeauna un bun exemplu.Pentru mine, cel care oferă un

am Reușit să realizăm parteneriate solide cu clienții noștriinterviu cu aDrian ManoLacHe, avocat asociat coordonator, cazacu, Manolache, Popa s.c.a.



bun exemplu este cel care esteresponsabil, își respectăcuvântul dat, reușește să semențină motivat în ciudatuturor piedicilor șinereușitelor, este sârguincios,empatizează, nu caută țapiispășitori atunci când ar trebuisă-și asume răspunderea, estedispus să îndrume și să oferesprijin celor care au o realănevoie de experiența sa, esteîn măsură să acceptediversitatea de opinii și săaccepte că oricine poate fisupus greșelii, dar fără amanifesta toleranță față deindolență și impertinență.În cadrul CMP rolul de avocatcoordonator este unul puradministrativ și executiv. Pânăacum toate deciziile strategicesau de personal au fost luateîmpreună de către toțipartenerii, iar în continuareastfel de decizii vor fi luate șicu consultarea celorlalțimembri ai echipei.Deocamdată reușesc săechilibrez cele două roluri, deavocat și de coordonator, șisper să pot menține acestechilibru și în continuare.

Pe ce abilități puneți accentatunci când luați înconsiderare recrutarea denoi colaboratori?

Prima condiție este, desigur, obună știință de carte. Pe dealtă parte, chiar dacă esteîndeplinită această condiție, eanu este suficientă. Un bunjurist nu este neapărat și unbun avocat, după cum unexcelent jurist nu este neapăratși un excelent profesor dedrept. Apoi, ne dorim să avemîn echipă avocați care înțelegde la bun început că vedem înei pe viitorii noștri parteneri și

nu pe angajații noștri. Pentruca acest obiectiv să se mate -ria lizeze, considerăm impor -tantă dezvoltarea treptată șisusținută a câtorva abilitățimenite să asigure cât mairapid drumul către partene riatal colaboratorilor noștri. În primul rând, să aibă sau săîși dezvolte capacitatea de a seexprima articulat în scris, ceeace presupune stăpânirea uneibune tehnici de redactare adocumentelor juridice atât dinpunctul de vedere alconținutului cât și al formei.Principiile unei astfel detehnici le sunt prezentate încăde la începutul colaborării,fiind apoi chemați să facăeforturi continue de a-șiperfecționa această tehnică. Apoi, vorbim de comunicareaverbală și non-verbală, o altăabilitate ce trebuie să existesau să fie dezvoltată și pentrucare oferim îndrumare încă dela început. O a treia competență cetrebuie însușită este cultivarearelației cu clientul, respectivcapacitatea de a păstra și de aspori valoarea unei astfel derelații. Și în acest caz suntanumite principii ce trebuiedeprinse și respectate. A patra abilitate o reprezintămarketingul avocațial, princare nu în]elegem, în modesențial, broșuri, newslettere,website-uri ș.a. Rare suntcazurile când clien]iiîncredințează un mandat unuiavocat pe baza unei broșurisau a unui website. Cusiguranță, aceste instrumentesunt utile, contribuie laconsolidare a unui brand, darrămân totuși instrumente. Înschimb, această abilitatecredem că presupune maiînainte de toate capacitatea de

a stabili relații interumane.Astfel de relații nu apar dinsenin, ele trebuie cultivate întimp. Clienții relaționează cuavocați (nu cu case deavocatură!) și relaționează cuavocații pe care ajung să-icunoască, știu că suntprofesioniști, îi plac și în careau încredere. Așadar, aceastăabilitate se poate rezuma la afi cunoscut, plăcut și deîncredere unor oameni aflați înpoziția de a te angaja sau de ate recomanda ca avocat. În fine, o altă abilitate pe carepunem accent estemanagementul timpului, careeste mai mult decât un set dereguli care ne ajută să fim maieficienți în îndeplinireasarcinilor. Prin managementultimpului înțeleg mai multcapacitatea de a fi în măsurăsă ne desfășurăm activitatea înacord cu un set de valorifundamentale pe care ni le-amstabilit și pe care le urmămfără abatere. Pe baza acestorvalori, urmează să ne stabilimobiective pe termen lung șimediu și să îndeplinim sarcinicare să reflecte atât valorileînsușite cât și obiectivelestabilite. În acest fel putem săasigurăm premisele uneiactivități care nu devine ocorvoadă.

cum vă motivați echipa?

Întâi, cred că motivația ține deceea ce îți propui cu adevăratsă realizezi, iar acest lucru nutrebuie să fie de principiubanii. Uităm adesea că baniinu sunt altceva decât uninstrument de schimb și cămai întâi trebuie să fimcapabili să oferim o valoarecare să reflecte banii pe carecineva ar fi dispus să ni-i dea

pentru a obține de la noi aceavaloare. Deci, dacă unmembru al echipei nu are oreprezentare corectă a ceea cetrebuie să îl motiveze, sărealizeze ca avocat, ci vaurmări cu precădere banii, estefoarte posibil să eșueze îndemersurile lui. Nu spun că nuexistă și excepții, însă acesteacred că mai degrabă confirmăregula și de obicei sunt cazuride pură șansă. Așadar, căutămîn primul rând să aflămîmpreună cu fiecare membrual echipei care ar fi domeniulsau domeniile de drept de carese simte cel mai mult atras,atât din cele care constituiepractici curente ale CMP, darși din afara acestora. Apoi,discutăm și stabilim împreunăun set de obiective legate derespectivele domenii,exprimând totodată și valoareaadăugată pe care ne așteptămsă o obținem, valoare carepoate primi desigur unechivalent bănesc. Focusul vafi apoi pe realizareaobiectivelor si obținereavalorii adăugatecorespunzătoare. Acest lucrupoate fi realizat prin acțiuni deperfecționare, prin asumareade proiecte personale șicolective. Orice astfel devaloare adăugată va reprezentabaza pentru sistemul debonusare a celor care aucontribuit la obținerea ei,sistem care este convenit de labun început. Același sistem seaplică și pentru activitățilecurente, care generează unechivalent bănesc pestenivelul costurilor și al marjeide profitabilitate convenitepentru realizarea respectiveloractivități de către cei implicați.

Mircea FICA



în baroul bucurești suntînscrise acum 490 desocietăți de avocatură și6.155 cabinete individualeși cabinete asociate de avo -catură. care sunt fac to riicare v-au determinat să văînființați propria firmă?

laura leonte: Legendă saunu, se spune că Spartacus apornit odată la luptă cu urmă -toarea motivație “I believe inopportunity and the power ofreason to seize upon it”. Și cunoi a fost la fel. Un concurs defactori care, luați împreună,au pus bazele Postu Leonte șiAsociații. Momentul în care o

prietenie de-o viață s-a regă -sit, a decis să înlăture capri -ciile copilăriei, să-și apreciezematuritatea și să construiascădin și înspre noi perspective. Ne-am dorit să lucrămîmpreună și modalitateafirească de a o face nu puteafi alta decât calea partene -riatului. Din când în când nuuităm să ne mulțumimreciproc pentru curajulfiecăreia de a face acest pas.amalia Postu: Nu ne-amgândit nicio clipă la cifre cândam început colaborarea și nicin-am făcut vreo analiză depiață. Dimpotrivă, deși poatecă pare anacronic în raport cu

vremurile prezente, ne-ambazat mai degrabă pe ocredință comună că avocaturatrebuie să rămână în esență oactivitate liberală ce seclădește treptat și careprevalează în fața cifrelor și aoricăror modele de business.

ce exemplu ați urmat înorganizarea societățiidumneavoastră?

ll: Subiectul organizării esteunul deschis pentru noi șibine ar fi să rămână mereuașa. În perioada de început ambătut deseori la ușamanagementului și, după

îndelungate vizite, mărturisimcă amfitrioana noastră desuflet a rămas, pur și simplu,bunul simț.Ne-am îndreptat atenția sprediverse modele teoretice deorganizare, iar din punct devedere practic, experiențanoastră comună a conturat oimagine complementară, carea cântărit mult în alegerilefăcute. Eu sunt familiarizată cu mo -de lul de business al firmelormari de avocatură, undeelementul comercial poate fireceptat la nivel senzorial,precum și cu modul interna -țional de relaționare colegialăla nivel academic – unde lu -crurile se întâmplă în echipă,fiind astfel, cel puțin în ce măprivește, unul total diferit decel românesc – unde lucrurileconverg mai curând spre cul -tul imperialismului individual. aP: În ceea ce mă privește,mi-am început activitatea încadrul firmelor de tip lawboutique, învățând astfel săfiu mai aproape de umanuldin noi, iar apoi, înființându-mi propriul cabinet deavocat, am câștigat experiențaunei variate și intense interac -țiuni directe cu clienții, fie eipersoane fizice sau juridice.Plecând de la toate acestea,am convenit că e potrivit săluăm în considerare propune -rea unui îndrăgit autorcontemporan, tom Robbins,apreciat și consacrat de altfelîn mediul de afaceri (citat șiîntr-un număr recent alrevistei Forbes). Astfel, într-un astăzi din ce în ce maisufocat de prea multă ordine,management, programare șicontrol, propunerea lui este caoamenii să încerce să destabi -lizeze această mașinărie care,

găsim soluții și PRoduse inovatoaRe pentru clienții noștriinterviu cu aMaLia PosTu [i Laura LeonTe, avocați parteneri, Postu, Leonte și asociații s.c.a.

Laura LeonTe aMaLia PosTu



în final, duce la sterilizarea spiritului. În consecință, la nivel organiza -țional, ne-am hotărât să ne bazămpe bun-simț, la rândul lui unconcept vag, dar a cărui invitație lainterpretare ne provoacă. Apoi,urmează o suită de ingrediente pecare încă le descoperim și pe caresperăm să le concentrăm într-oformulă potrivită și durabilă.

este nevoie de modele înavocatură? este avocatura oprofesie care “se fură”?

aP: Instinctual, m-am ferit mereude modele, pe de o parte din teamade a nu copia, iar pe de altă partedintr-o încăpățânare nativă de aacționa după propria voință.trebuie totuși să recunosc că exis tăoameni, profesioniști ai dreptului,pe care i-am întâlnit de-a lungulanilor și care au avut un cuvânt despus în evoluția mea de mai târziu.Mă gândesc, de pildă, la avocatulîndrumător pe care l-am avut învremea stagiaturii, primul care mi-a dat o șansă la început de drum șicare mi-a arătat o latură umană aunei profesii care mi se prefigurafoarte dură și greu accesibilă.

care sunt atuurile stilului deorganizare și de leadershipimpus de dumneavoastră? câtde importantă este o relațieadevărată de parteneriat pen trufondatorii societății și pentruceilalți membri ai echipei?

ll: Stilul de organizare, desprecare vorbeam mai sus, aduce înprim plan calitățile unei echipetinere, cu poftă de viață, dar maiales de lucru. Atât noi două, cât șicolaboratorii noștri, funcționămdupă modelul t-shaped skills,respectiv care, pe orizontală,dispune de cunoștințe generale încât mai multe ramuri de drept,precum și abilități de comunicare,

interpersonale și organizaționale.Pe verticală, suntem specializate încâte două-trei ramuri de drept,activitățile de formare continuă șiperfecționare fiind una dintrepreocupările noastre principale. aP: În ceea ce mă privește,recunosc că ideea de parteneriat afost o mare provocare, fiindobișnuită și preferând de altfel să-mi duc toate bătăliile singură. Însăreîntâlnirea cu Laura m-a făcut sădescopăr cât e de important săpornești însoțit la drum lung. Amînțeles astfel că este esențial săprivești lucrurile dintr-o perspec -tivă comună, mult mai amplă șicare să conducă spre finalitățiconstructive. Învățăm împreună să găsim soluțiiși produse inovatoare pentruclienții noștri. După cum amprecizat mai sus, avocatura, deșiare la bază o credință aparte,trebuie și poate să se adaptezemediului “hi-tech” în care cliențiiactivează și în care au nevoie derăspunsuri de ultimă generație.

ce strategie de dezvoltare avețipe termen scurt?

aP & ll: Pe termen scurt vomlucra la consolidarea echipei,intenționând ca până la sfârșitulanului să lărgim parteneriatul în ceprivește sfera litigiilor și totodatăsă cooptăm și alți colegi în echipaPostu Leonte și Asociații. Vom con -tinua să lucrăm cu aceeași impli -care profesională, având grijă castandardele noastre să fie per ma nentmai calitative și mai competitive.De asemenea, suplimentar nepropunem să aprofundăm anumitearii de expertiză, precum energie,dreptul concurenței și dreptul bancar.

care sunt ariile de expertizăforte pentru dumneavoastră?ce arii de practică intenționațisă consolidați în următorii ani?

aP: În ultima vreme m-am axat înmod prioritar pe drept fiscal, dreptimobiliar & construcții și achizițiipublice, atât pe parte de consul -tanță, cât și de litigii. Laura estespecializată în dreptul proprietățiiintelectuale, It & media șicomercial. Pe viitor dorim săacoperim o gamă cât mai largă deservicii. Deja am început săactivăm și în domeniul dreptuluimuncii, fuziuni și achiziții, insol -vență, dreptul familiei și în cauzeprivind drepturile nepatrimoniale.

ce hobby-uri aveți? cum vărelaxați după o săptămânăintensă de lucru?

aP&ll: Din fericire pentru noi șipentru ideea de profesie liberală,cel mai important hobby al nostrueste chiar avocatura, care ne ocupămajoritatea timpului și care negarantează privilegiul ca nicio zisă nu semene cu alta, oferindu-nenoi și noi provocări. Lucrăm cupasiune în toate proiectele noastreși desigur că din când în când avemmomente de repaus. E fru mos săvezi cum o poezie, o melodie, unfilm sau o piesă de teatru te potinspira în ceea ce faci.Vorbind de relaxare propriu-zisă,am învățat să ne obișnuim cuaxioma că există o viață înafaracelei profesionale, care o hrăneștepe cea din urmă. Și învățăm încontinuare, dintr-atâta viață și pixeliși civilizație cu efect de sufocare, sădistingem elementele de prim-plande cele de fundal și să le acordămatenția noastră celor dintâi, care, înfuncție de vremuri și de vreme, potvaria. Ne place să căutăm frumo sulîn orice, de la film, teatru, conver -sații spontane, lectură. Însă cel maides, ne urcăm în mașină sau înavion și plecăm acolo unde ne ducegândul, în căutarea inspirației.

Mircea FICA

nu ne-am gânditnicio clipă la cifrecând am începutcolaborarea și nici n-am făcut vreoanaliză de piață.Dimpotrivă, deșipoate că pareanacronic în raportcu vremurileprezente, ne-ambazat mai degrabăpe o credințăcomună că avocaturatrebuie să rămână înesență o activitateliberală ce seclădește treptat șicare prevalează înfața cifrelor și aoricăror modele debusiness.aMaLia PosTu

eu sunt familiarizatăcu mo de lul debusiness al firmelormari de avocatură,unde elementulcomercial poate fireceptat la nivelsenzorial, precum șicu modul interna -țional de relaționarecolegială la nivelacademic – unde lu -crurile se întâmplă înechipă, fiind astfel,cel puțin în ce măprivește, unul totaldiferit de celromânesc – undelucrurile converg maicurând spre cul tulimperialismuluiindividual. Laura LeonTe



care sunt provocărilezilnice ale cabinetelor de avocatură?

Avocații care au mult de lucruse confruntă cu multe infor -mații și interacțiuni.Colectarea și administrareaeficientă a datelor este unelement important al admi -nistrării relațiilor cu clienții șial dezvoltării afacerilor.În același timp, organizareaeficientă a muncii interne încabinetul de avocaturăpresupune implementarea șiexecuția unor metode,procedee și procese de lucruoptimizate. toate acestea aunevoie de o aplicație softwarecare să le oglindească și să ledeservească. Această aplicațiear trebui să ofere cabinetelor

de avocatură ceea ce lelipsește cel mai acut: mai multtimp și o mai bună organizare. Administrarea manuală atuturor informațiilor esteobositoare și lasă mult locpentru erori și omisiuni,inclusiv datorită faptului că decele mai multe ori informațiilesunt prelucrate de mai multepersoane, fiind vorba de omuncă în echipă, iarcoordonarea activitățiicolective nu este cel mai ușorlucru. Necoordonareaactivităților dintre angajațiduce la muncă redundantă.Absența unui flux informa -țional și a unui loc unde suntcentralizate și prelucrateinformațiile are adeseori carezultat definirea de prioritățifalse și activități inutile.

De aceea cabinetele deavocatură iau tot mai mult înconsiderare folosireaaplicațiilor de tip CRM.Acestea sunt recomandabileatât pentru cabineteindividuale care au personalsalarizat, cât mai ales pentrucabinete asociate sau societățicivile profesionale (marilecase de avocatură).

ce este o aplicație cRm pentru cabinetele de avocatură?

CRM este prescurtarea de la„customer relationship mana -ge ment” care se traduce pringestionarea relațiilor cu clien ții.Aplicațiile de tip CRM suntproduse software care capaci -tează angajații unei firme să

administreze eficient relațiilede afaceri. Ele sunt fo losite înfirme de toate mări mile și întoate branșele, iar isoLEx™CRM reprezintă soft ware-ulspecial dedicat activitățiicabinetelor de avocatură. Ce funcționalități ar trebui săofere o aplicație matură de tipCRM pentru avocatură? Oasemenea aplicație:administrează relațiile cucliențiigestionează centralizat șieficient dosarele judiciaregestionează centralizat șieficient activitățile deconsultanță și alte serviciijuridiceînlesnește o colaborareeficientă între membriicabinetului, la toate nivelele(la nivelul cabinetului, la nivelde departamente, la nivel deproiect etc.)oferă o interfață optimală deschimb de informații cuclienții și partenerii externipermite monitorizareaactivității personalului dincadrul cabinetuluigenerează rapoarte șiprelucrează informații caresunt utile în analiza activitățiicabinetului, la nivel centralizatsau defalcat pe fiecaremembru al echipei

isolex™ cRm: software-ul pentru aVocațisoftware-ul de tip crM ar putea fi o unealtă de mare valoare pentru avocați și cabinete de avocatură. elajută zilnic la gestionarea relațiilor cu clienții și contribuie la îmbunătățirea colaborării în cadrulcabinetului. isoLex™ crM este o noutate pe piață prin faptul că a fost conceput, crescut, testat și maturizatde o firmă de avocatură.

de ȘTefan Moțec, avocat Partener, cabinet de avocat Moțec Ștefan

avantaje oferite de isoLex™ crM

sTraTeGie

sTaDiu

PersPecTiVă

auToMaTiZare Și inTeGrare

Procese oPTiMiZaTe



Spre deosebire de alte aplicațiidedicate avocaților, care îșifocusează atenția în cea maimare parte pe partea degestionare a agendei de lucrua avocaților, aplicația tip CRMcreată pentru avocați are operspectivă mult mai largă,având rolul de a face ointegrare și interconectarecompletă a datelor, proceselorde lucru și relațiilor, atât lanivel intern (administrativ șiprofesional), cât și la nivelextern (în relațiile cu clienții,instanțele de judecată etc.).

ce oferă isolex™ cRmpentru succesul activitățiidumneavoastră?

isoLEx™ CRM este o aplica -ție matură pentru avocatura debusiness, indiferentă dacăaceasta este focusată peactivitatea preponderent deconsultanță sau avocatura debară. Ea acoperă întreagagamă de activități specificeprofesiei de avocat. Atâtactivitățile prejudiciare, cât șicele specifice fazei judiciarese regăsesc în aceastăaplicație, integrând totodată șiactivitățile administrativeinterne din cadrul cabinetului. isoLEx™ CRM faciliteazămanagementul relațional cuclienții, precum și cel alinformațiilor și documenteloraferente. Aplicația esteconcepută pentru muncaeficientă în echipă. Ea permitetrasabilitatea informațiilor și asarcinilor specifice. Iată ce oferă isoLEx™ CRM:Administrarea contactelorclienților și partenerilor externiManagementuloportunită]ilor Managementul clien]ilorpotențiali

Administrarea șiprioritizarea sarcinilor Librărie de documenteBaza integrată cu informațiipentru activități curente Fluxuri de lucru și aprobăriautomatizateMonitorizareacorespondenței Sincronizarea cu Outlook Rapoarte personalizabile

cum se lucrează cuisolex™ cRm?

Colaborarea eficientă în mun -ca de echipă prin intermediulaplicației isoLEx™ CRMeste facilitată prin următoarelefuncționalități: Administrarea eficientă arelațiilor cu clienții pringestionarea automată acontactelor și activitățilorlegate de acestea, inclusiv asincronizării cu telefonulținerea la curent cu tot cese întâmplă în legătură cu unclient, cu un dosar judiciar sauun proiect în lucru. Asftel,aplicația permite angajațilorcabinetului de avocaturăaccesul comun la activitățile șitemele aferente unui client,primind notificări pentruaspectele importante;Gestionarea unei anumiteinformații doar într-un singurloc. Orice modificare a aces teiaeste vizibilă ulterior în toa tedosarele sau temele în care

este folosită această informațieExtragerea și prelucrareainformațiilor din portalulinstanțelor de judecată alMinisterului JustițieiExistența unui proces inte -grat de monitorizarea cores -pondenței, trimiterea de me -saje email în mas\, generareade date direct din Outlook,sincronizarea cu OutlookAlocarea de activități uneipersoane sau grup de persoaneși definirea de priorități prinimplementarea unor conceptenoi de lucruColectarea și atașareatuturor informațiilor necesarepentru documentarea unuiclient sau a unui anumitproiect aferent clientuluirespectiv. isoLEx™ CRMcontralizează și aranjeazădocumentația pentru un dosarjudiciar, pentru o temă, pentruun proiect și o pune ladispoziția avocatului sauechipei care o prelucrează

Coroborând funcționalitățileimplementate de isoLEx™CRM, unele chiar inovatoarea,acesta sunt de natură săfaciliteze și să integrezeactivitățile curente aleavocaților și ale personaluluiauxiliar din cadrul cabinetuluide avocatură, centralizând șiprelucrând notițele dispersatepe ciorne, carnețele saudosare, în așa fel încât

informația să se afle la loculpotrivit, destinată persoanelorvizate, la timpul potrivit.

ce pledează pentruisolex™ cRm?

isoLEx™ CRM este ingre -dientul necesar care permite șipotențează o avocatură debusi ness de succes. Aplicațiaoptimizează și valorifică lamaxim relațiile cu clienții. Eaeste un liant organizațial într-un cabinet de avocatură.Aplicația permitecentralizarea, unifor mi zarea șistandardizarea unui mod delucru colectiv.

Prin urmare, isoLEX™ CRMeste mai mult decât un soft -ware, având în vedere că elnu doar execută unelecomenzi, ci implementarea luipresupune definirea în modconștient a unei filozofiimanageriale organizaționale,contribuind în mod activ laimplementarea acesteia, cutoate beneficiile inerente,consti tuind astfel un instru -ment care aduce un plus devaloare în activitatea unuicabinet sau societăți civileprofesionale de avocatură,aducând și un plus deimagine în relațiile cuclienții, reprezentând astfelun factor de diferențiere și desucces.

În concluzie, isoLex™ crM

n doar un crM,

n doar o aplicație dedicată avocaților,

n isoLex™ crM reprezintă o îmbinare organică a celordouă componente de mai sus, elementeinovatoare în organizarea, activitatea și strategiacabinetului,


dRePtul Penal al afaceRiloR

1. oMisiuni De reGLeMenTare În nouL coD De ProceDurăPenaLă PriViTor La insTiTuţiaJuDecăToruLui De caMeră PreLiMinară

Potrivit prevederilor art. 54din NCPP, judecătorul decameră preliminară, nou organjudiciar creat în aplicareaprincipiului separării funcţiilorjudiciare în procesul penal,prevăzut de art. 3 alin. 1 lit. cdin NCPP are, potrivit art. 54din acelaşi cod, competenţafuncţională:

de a verifica legalitateatrimiterii în judecatădispusă de procuror;de a verifica legalitateaadministrării probelor şi aefectuării actelor proce -suale de către organele deurmărire penală de a soluţiona plânge -rile împotriva soluţiilor deneurmărire sau denetrimitere în judecată;de a soluţiona altesituaţii expres prevăzutede lege;

Pentru exercitarea acestei noifuncţii judiciare, Noul Cod deProcedură Penală a regle -mentat în titlul II al aceluiaşicod, obiectul şi proceduracamerei preliminare, măsurileşi soluţiile pe care le poatedispune judecătorul de cameră

preliminară precum şi calea deatac care se poate exercitaîmpotriva soluţiilorjudecătorului de camerăpreliminară, a contestaţiei lajudecătorul de camerăpreliminară de la instanţaierarhic superioară sau, dupăcaz, la completul competentpotrivit legii de la I.C.C.J.Întreaga reglementare a fostconcepută în raţiunea aplicăriinoului principiu al separăriifuncţiilor judiciare prevăzut deart. 3 din NCPP, potrivitcăruia, instanţa nu mai are, înexercitarea funcţiei de

judecată, competenţafuncţională de a verifica şi dea se pronunţa asupracompetenţei şi legalităţiisesizării instanţei, asupralegalităţii administrăriiprobelor şi asupra legalităţiiefectuării actelor procesualede către organele de urmărirepenală.Evident că scopul beneficurmărit a fost acela de a secrea noi garanţii cu privire lalegalitatea, rigoarea şi calitateaprobelor şi actelor efectuate încursul urmăririi penale, cafază nepublică a procesului

penal precum şi cu privire laactul de sesizare al instanţei şi,totodată, de a se crea condiţiide maximă imparţialitate şicalitate în activitatea dejudecată pentru judecătorulcare exercită doar funcţia dejudecată.În acest sens, potrivitprevederilor art. 345 dinNCPP, în exercitarea acesteinoi funcţii judiciare,judecătorul de camerăpreliminară, verifică şi sepronunţă, în cameră deconsiliu, prin încheieremotivată asupra cererilor şiexcepţiilor formulate deprocuror şi de către părţi, oriridicate de el din oficiu, avândurmătoarele competenţe:

să constate neregulari -tăţi ale actului de sesizare;să sancţioneze potrivitart. 280 – 282 din NCPPactele de urmărire penalăefectuate cu încălcarealegii să excludă una sau maimulte probe administratecu încălcarea legii;

Încheierea judecătorului decameră preliminar\ carecuprinde neregularităţileactului de sesizare, actele deurmărire penală sancţionate cunulitatea absolută or relativă şiprobele excluse, se comunicăde îndată parchetului care aîntocmit rechizitoriul conformart. 345 alin. 2 din NCPP,care, potrivit art. 345 alin. 3din acelaşi cod, în termen de 5zile de la comunicare trebuiesă remedieze neregularităţileactului de sesizare şi săcomunice judecătorului decameră preliminară dacămenţine dispoziţia de trimitereîn judecată ori solicitărestituirea cauzei.

noul cod de PRoceduRă Penalăprobleme releVante priVind exercitarea funcţiei judecătorului de cameră preliminarăDe Prof. univ. Dr. ioan GriGa, Budu[an [i asocia]ii



Soluţiile pe care le adoptăjudecătorul de camerăpreliminară sunt prevăzute deart. 345 din NCPP, text care,în opinia noastră esteincomplet, în raport custandardele de calitateurmărite prin nouareglementare, pentru că el nuprevede soluţia reparatoriecare se impune în cazul încare judecătorul de camerăpreliminară „sancţioneazăpotrivit art. 280 – 282 actelede urmărire penală efectuatecu încălcarea legii”, în ipotezaîn care constată încălcări aledispoziţiilor legale care prevădobligativitatea prezenţeisuspectului sau a inculpatuluiatunci când participareaacestora este obligatoriepotrivit legii sau încălcareadispoziţiilor legale privindasistarea de către avocat asuspectului sau a inculpatului,precum şi a celorlalte părţiatunci când asistenţa esteobligatorie. Or, acesteîncălcări atrag nulitateaabsolută în condiţiileprevăzute de art. 281 alin. 1lit. e şi f din N.C.P.P. şi respectivale alin. 4 din acelaşi text.Prin această omisiuneesenţială, noua reglementareeste sub standardelereglementării din vechiul codde procedură penală care,potrivit art. 332 alin. 2 tezafinală, prevedea soluţiadesesizării şi restituirii cauzeila procuror pentru refacereaurmăririi penale în cazulnerespectării dispoziţiilorprivitoare la prezenţaînvinuitului sau a inculpatuluişi la asistarea acestora de cătreapărător.În opinia noastră aceastăomisiune a textului art. 346din NCPP se impune a fi

completată în sensul de a seprevede soluţia de restituire acauzei la procuror pentrurefacerea urmăririi penale încele două cazuri de nulitateabsolută.A nu se accepta aceastăcompletare ar însemna să seaccepte inexistenţa unei soluţiipentru asemenea încălcări careatrag sancţiunea nulităţii abso -lute cu privire la urmărireapenală efectuată în acestecondiţii nelegale, încălcarecare impune în mod evidentsoluţia de refacere a urmăririipenale cu respectarea legii.

2. necoreLări Şi Lacune DereGLeMenTare care PoT creaDificuLTăţi De inTerPreTare ŞiaPLicare În ProceDura DecaMeră PreLiMinară

Din examinarea textelor dinNCPP care reglementeazăprocedura camereipreliminare, se constată unelenecorelări şi lacune care vorcrea dificultăţi de interpretareşi aplicare.Una dintre acestea se referă latextul art. 344 alin. 2 şi 3 dinNCPP, care este incomplet înraport cu textul art. 54 carereglementează competenţajudecătorului de camerăpreliminară şi cu cel prev. deart. 342 din acelaşi cod, carereglementează obiectul proce -durii în camera preliminară. Argumentele sunturmătoarele:Potrivit art. 54 din NCPP,judecătorul de camerăpreliminară este judecătorulcare, în cadrul instanţei,potrivit competenţei acesteia:

verifică legalitateatrimiterii în judecatădispusă de procurorverifică legalitatea

administrării probelor şi aefectuării actelor proce -suale de către organele deurmărire penală soluţionează plângerileîmpotriva soluţiilor deneurmărire sau denetrimitere în judecată soluţionează alte situaţiiexpres prevăzute de lege

Art. 342 din Partea Specială aNCPP prevede că obiectulprocedurii de camerăpreliminară îl constituieverificarea, după trimiterea înjudecată, a competenţei şi alegalităţii sesizării instanţeiprecum şi verificarea legalită -ţii administrării probelor şi aefectuării actelor de cătreorganele de urmărire penală. textul articolului 344 alin. 2 şi3 din acelaşi NCPP,reglementând măsurilepremergătoare pe carejudecătorul de camerăpreliminară este obligat să leia în vederea realizării funcţieisale odată cu comunicareainculpatului a copiei certificatea rechizitoriului, prevede că eltrebuie să îi aducă lacunoştinţă acestuia obiectulprocedurii în camerapreliminară, dreptul de a-şiangaja un apărător – iar cândasistenţa juridică esteobligatorie de a-i desemna unapărător din oficiu – şitermenul – care nu poate fimai scurt de 20 de zile – încare acesta „poate formula înscris cereri şi excepţii cuprivire la legalitateaadministrării probelor şi aefectuării actelor de cătreorganele de urmărire penală”.Or, din modul de redactare alalineatelor 2 şi 3 ale textuluisuscitat, comparativ cuconţinutul textelor art. 54 şi

342 din NCPP, se poate uşorconstata, că în conţinutul celordouă alineate ale art. 344, nuse regăseşte obligaţiajudecătorului de a comunicaapărătorului inculpatului, alessau din oficiu, posibilitatea dea formula în scris, cereri şiexcepţii privitoare la„competenţa şi la legalitateasesizării instanţei”.Evident că această omisiunemajoră a textului art. 344 alin.2 şi 3 din NCPP se impune afi completată de cătrelegiuitor, dar până atunci, eapoate crea dificultăţi deaplicare în practică, în sensulde a se înţelege că, în realitate,apărătorul inculpatului nupoate formula cereri şiexcepţii privind „competenţaşi legalitatea sesizăriiinstanţei” şi că, deci,judecătorul de camerăpreliminară nu are obligaţia dea verifica şi de a se pronunţaasupra „competenţei şilegalităţii sesizării instanţei” cidoar asupra legalităţiiadministrării probelor şi aefectuării actelor de urmărirepenală. În opinia noastră, pentru adetermina o corectăinterpretare şi aplicare atextului art. 344 alin 2 şi 3 dinNCPP se impune ca apărătorulales sau din oficiu, la primireacomunicării scrise prevăzutăde art. 344 alin. 2 şi 3 dinNCPP să notificejudecătorului de camerăpreliminară conţinutulincomplet al drepturilorcomunicate şi să solicite unnou termen de 20 de zilepentru a formula cereri şiexcepţii scrise şi privitor laîncălcările referitoare lacompetenţă şi la legalitateasesizării instanţei.



criza economică prelungităa determinat o creștere adosarelor de drept penal. înultimii ani am asistat lasporirea cazurilor decontrabandă, a sistemelorevazioniste, schemelor defraudă, falimentelor frau -duloase, licitațiilor trucate,conflictelor de interese,de turnarea activelor socia le,speculațiilor financiare etc.mareș / danilescu / mareșși-a înființat anul trecut undepartament specializat îndrept Penal-economic,departament pe care-lconduceți. care suntatuurile echipei de avocațipe care o coordonați?

În urmă cu un an, pe fondulunor solicitări insistente venitedin partea unor clienţi de a-ireprezenta în dosare de dreptpenal al afacerilor şi urmărindo mai veche pasiune pe caream avut-o încă din perioadastudenţiei, participând lacursurile şi seminariile dom -nu lui profesor Neagu, amînceput să analizez situaţiadosarelor penale cu implicaţiieconomice şi am decis că estenevoie în cadrul societăţiinoastre de un departamentspecializat în drept penal eco -nomic. Astfel, de la începutulacestui an, îmi dedic o foartemare parte a timpului profe -sio nal dezvoltării acesteipractici. M-am transformatdintr-un avocat de corporateîntr-un avocat de drept penalal afacerilor, urmând un modelde business pe care doresc să-lpromovez în cadrul societăţiinoastre, Mareş / Danilescu /Mareş. Este vorba de acela alcelebrului avocat francez JeanVeil, fondatorul societăţiicivile de avocaţi Veil Jourde,

cu sediul la Paris, care are opractică duală, acordând atâtasistenţă juridică marilorcompanii în domeniulfuziunilor şi achiziţiilor, cât şipersoanelor fizice importantedin mediul economico-socialal Franţei în celebre afaceripenale. Unul dintre atuurilecasei noastre de avocatură estefaptul că implicarea noastră înaceste dosare penale estemaximă, existând o strânsălegătură între fondul unui do sarde acest tip, care are ca obiect

infracţiunile economice, şi ex pe -rienţa unei case de avo ca turăîn tranzacţii şi drept comer cial.Cu excepţia procedurii penaleşi a legilor penale careguvernează procesul penal, dela urmărirea penală şi până lajudecata fondului dosarului,chestiunea principală oconstituie analiza structurilortranzacţiei, a documentelor, acontractelor care au guvernatrespectiva relaţie comercială,ceea ce în mod evident estemult mai la îndemâna

avocaţilor cu expe rie nţă îndrept societar şi comercial.

Practica dumneavoastră seconcentrează în cea maimare parte pe reprezen -tarea directorilor executivi,antreprenorilor, marilorgrupuri industriale, insti -tuțiilor financiare și marilorcompanii internaționale șilocale, într-o gamă largă dedomenii care implică conta -bilitatea, fraudele finan cia -re și fiscale, luarea de mităsau încălcări ale normelorde concurență și de mediu.în ce instanțe aveți maimulte dosare / procese?

În prezent, majoritatea dosa -relor pe care le gestionăm suntîn Bucureşti. Avem dosare înfaza de urmărire penală, înfaţa DIICOt, DNA, dar şidosare aflate în stadiu dejudecată atât pe rolul tribuna -lului Bucureşti, cât şi pe rolulCurţii de Apel Bucureşti.Există o foarte largă paletă adomeniilor pe care le aco pe -rim, de la dosare care au caobiect delapidări până laevaziune fiscală, bancrutăfrauduloasă, spălare de bani,grup organizat infracţional,trafic de influenţă, luare şi da rede mită, ceea ce se chea mă îndreptul anglo-saxon “whitecollar-crime”. Astfel, dinaceastă cauză, majori ta tea

m-am tRansfoRmat într-un aVocat de drept penal al afacerilorinterviu cu MiHai MareȘ, Managing Partner, Mareș / Danilescu / Mareș



clienţilor provin din zona directori -lor executivi, a antrepre no rilor şi amarilor grupuri industriale, chiar şia companiilor multinaţionale careau o prezenţă locală.

aveți un contract de conlucrareprofesională pentru cauzele decriminalitate economică cusocietatea buneci & buneci. cuce alți avocați și experțicolaborați în rezolvareadosarelor dumneavoastră?

Referitor la conlucrările profe sio -nale, aş menţiona-o în primul rândpe cea pe care o avem cu prof.univ. doc. Petre Buneci, cu a căreisocietate Buneci & Buneci avemun contract de conlucrare profesio -nală care ne permite să oferim cli -en ţilor noştri o expertiză aprofun -dată pe anumite cazuri şi aspectede procedură penală. De asemenea,colaborăm şi în dosare de dreptpenal al afacerilor cu profesorul AliEden în cadrul expertizelorcontabile, acestea stând la temeliamultor dosare de acest tip. În funcţie de complexitateacazului, colaborăm şi cu experţidin alte companii. Este un fenomencare presupune să fii în legătură cumai mulţi specialişti pe diversedomenii, pe care să-i integrezi înechipa coordonată de tine, şi caresă răspundă de dosarul respectiv. Înechipa mea lucrează încă doiavocaţi din cadrul societăţii.Suntem 15 în total în companie,dintre care cinci parteneri şi 10colaboratori. În plus, în prezent,avem mai multe parteneriate detip "referrals" pe linieinternaţională.

Recent ați devenit membru alasociației europene a avocațilorde drept Penal (europeancriminal bar association –ecba). ce reprezintă aceastăafiliere pentru dumneavoastră?

Această afiliere reprezintă pentrumine şi echipa mea un prim pascătre recunoaşterea interna]ională.Am pornit acest departament dedrept penal al afacerilor după ceam primit mai multe solicitări dinpartea unor clienţi, mari companiimultinaţionale. Acestea ne-ausolicitat să le asistăm în cadrulunor investigaţii interne cu privirela suspiciuni de fraudă şi mită aleexecutivilor din companii. Au fostdouă investigaţii ample, care aupresupus implicare unor echipemixte, alături de privateintelligence şi detectivi.

cum percepeți evoluțiainstanțelor de judecată și cemodificări structurale auintrodus noul cod Penal și noulcod de Procedură Penală?

În primul rând, există o evoluţiepozitivă a pregătirii magistraţilor înacest domeniu. Este nevoie de oprofundă cunoaştere a legislaţieipenale, cât şi a legislaţieicomerciale. Se simte nevoia uneispecializări în rândul magistraţilor,procurorilor şi judecătorilor însoluţionarea dosarelor penaleconomice. Noile coduri vin săaducă o mai mare transparenţă şireglementare în ceea ce priveşteanumite tipuri de infracţiunieconomice care înainte nu erauprevăzute. Pe de altă parte,procedura penală s-a schimbatdestul de mult şi oferă garanţii dinpunct de vedere al apărării, cât şi înceea ce priveşte desfăşurareaprocesului penal şi în cursulurmăririi penale. Respectândprincipiul proporţionalităţii şi aegalităţii de arme între apărare şiacuzare, sunt numeroase modificăricare au intervenit în noua legislaţiepenală şi practic este un proces decunoaştere şi aprofundare a noiilegislaţii pe care toţi practicienii îlurmăm zi de zi.

cum apreciați concurențaexistentă în rândul cabinetelor /societăților de avocatură cuexpertiză ridicată în dreptulPenal al afacerilor?

Momentan, nu se poate indica unfoarte mare apetit pe această nişă aavocaturii din partea marilor casede avocaţi. Au fost câteva încercăridestul de timide de a lansa departa -mente de drept penal al afacerilor.Cred că avocatura penală repre -zintă o practică personalizată, carepresupune experienţă profesionalăşi de viaţă, cât şi capacitatea de agestiona acest tip de dosare. Înprimul rând, avocaţii trebuie să fiepasionaţi de domeniu şi să aibăcunoştinţele necesare atât deprocedură penală, cât şi de dreptcomercial. Mai exact, ei trebuie săfie total dedicaţi acestei practici.Este un domeniu care până acum afost rezervat lupilor singuratici aiavocaturii, fiind reprezentat depracticienii în dreptul penal cu ca -binete individuale. În mod evident,evoluţia o văd mult în favoareadezvoltării unor departa mente pu -ternice de drept penal al afacerilorîn cadrul unor societăţi de anver -gură de avocaţi care au o expertizăcomplexă. Acestea dispun de echi -pe de avocaţi care pot să participela dosare cu un volum foarte marede muncă, care presupun analizaunor documente şi tranzacţii şicunoştinţe multiju risdicţionale.Rămâne de văzut în ce măsură seva crea un trend sau se va consoli -da unul în cazul marilor case. Înacest domeniu, noi suntem foartehotărâţi să mergem înainte peaceastă linie şi personal să îmi de -dic aproape în exclusi vitate practi -ca avocaţială acestui domeniu, pelângă managementul societăţiiMareş / Danilescu / Mareş. Cred căeste loc pentru toată lumea în piaţă.

Mircea FICA

se simte nevoia uneispecializări în rândulmagistraţilor,procurorilor şijudecătorilor însoluţionareadosarelor penaleconomice.

Majoritatea clienţilorprovin din zonadirectorilorexecutivi, aantreprenorilor şi amarilor grupuriindustriale, chiar şi acompaniilormultinaţionale careau o prezenţă locală.



Consolidarea statului dedrept, presupune nunu mai o asanare mo -

ra lă și legislativă, ci și o întă -rire a bugetului consolidat alstatului. Pentru că fără buget,nicio formă de organi zare sta -tală nu poate exista.Etimo logic, noțiunea de eva -ziune își are originea în limbalatină, unde cuvântul “evasio”înseamnă “a evada”. Mairecent, potrivit sensului dat înlimba franceză, cuvân tul“eva sion” are aceeași semni -ficație, de evadare.Sintagma “evaziune fiscală”,conform Dicționarului Expli -ca tiv al Limbii Române (edi ția1998), înseamnă sustra ge reade la plata obligațiilor fiscale.În Dicționarul de Drept Penalși Procedură Penală (edituraHamangiu, 2011, pg. 329),evaziunea fiscală e definită cafiind “sustragerea prin oricemijloace, în întregime sau înparte, de la plata impozitelor,taxelor și a altor sume dato ra tebugetului de stat, bugetelorlocale, bugetului asigurărilorsociale de stat și fondurilorspe ciale extrabugetare de cătrepersoanele fizice și persoanelejuridice române sau străine. Înlegea pentru prevenirea șicombaterea evaziunii fiscale,sunt prevăzute faptele care suntconsiderate astfel de infracțiuni.”Aceste infracțiuni de evaziunesunt definite cel mai bine înacte normative specializate.Astfel, distingem:

1. infracțiunea de evaziunefiscală sau în legătură cuevaziunea fiscală, al cărorobiect juridic comun constă înbuna desfășurare a relațiilorsociale. Acest aspect nu eposibil fără prevenirea șicombaterea eficientă a sustra -gerii de la plata impozitelor,taxelor și altor sume datoratebugetului de stat, bugetelorlocale, bugetului asigurărilorsociale de stat și fondurilorspeciale extrabugetare decătre persoanele juridiceromâne sau străine.Infracțiunile sunt prevăzute înart. 3-9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea șicombaterea evaziunii fiscale.La capitolul III din Lege,referitor la “cauzele de ne pe -depsire și cauze de reducere apedepselor”, respectiv la art.10, alin.1, se arată că, în cazulsăvârșirii unei infracțiuni deevaziune fiscală, în cursulurmăririi penale sau până laprimul termen de judecată,dacă învinuitul ori inculpatulacoperă integral prejudiciul cau -zat, limitele pedepsei prevă zutede lege se reduc la jumătate.Dacă prejudiciul cauzat derecuperat în aceleați condițiieste de până la 100.000 deeuro, în echivalentul mone deinaționale se poate aplica șipedeapsa cu amenda.La un prejudiciu de până la50.000 de euro, recuperat, seaplică o sancțiune adminis -trativă, care se înregistrează în

cazierul judiciar.În alin. 2 din art. 10 se aratăcă dispozițiile privind cauzelede nepedepsire și cauzele dereducere a pedepselor nu seaplică dacă făptuitorul a maisăvârșit o infracțiune deevaziune fiscală într-uninterval de 5 ani de lacomiterea faptei pentru care abeneficiat de aceste prevederi.Altfel spus, forma de recidivăa acestui gen de infracțiune,nu mai beneficiază declemența legii, adică decauzele de nepedepsire.2. o altă categorie o reprezintăinfracțiunile fiscaleAsemănarea cu infracțiuneade evaziune fiscală constă totîn obiectul juridic al acestora.Astfel, infracțiunile fiscalesunt acele infracțiuni care auca obiect juridic comun acelerelații sociale a căror desfă -șurare normală este condițio -nată de respectarea strictă adispozițiilor legale privitoarela stabilirea și executareaimpozitelor și a taxelor.(Dicționar de Drept Penal șiProcedură Penală, editura Ha -mangiu, ediția 2011, pg. 457)Aceste infracțiuni fiscale suntprevăzute de art. 296 indice 1din Legea nr. 571/2003privind Codul de ProcedurăFiscală (O.G. 92/2003republicată), constatareainfracțiunilor fiscale este decompetența organului fiscaldin cadrul Agenției Naționalede Administrare Fiscală, iar

evaziunea fiscalăfragment din Volumul “eVaziunea fiscală”, în curs de apariție

autori:

sorin arDeLeansorin ardelean este titularul

cabinetului de avocat „ardeleannicolae sorin” şi al cabinetului

individual de insolvenţă „ardeleannicolae sorin”. este autor a

numeroase cărţi, studii şi articolede specialitate, cu preocupări în

domeniul arhitecturii legislative, alconflictului dintre norme.

activitatea sa este strâns legată desfera litigiilor, în general, şi a celor

comerciale în special. Deasemenea, în zona dreptului penalal afacerilor, al litigiilor financiare

complexe, al instrumentelor deplată bancare, experienţa îi

conferă o poziţie solidă.

ȘTefan roaTă,consilier Juridic [i

expert `n evaziune fiscal\



procesul verbal întocmit constituiemijloc de probă în condițiile art.198 alin. 2 raportat la art. 61 dinNoul Cod de Procedură Penală.În concluzie, între infracțiunea deevaziune fiscală și infracțiune fis ca lăexistă atât asemănări cât și deosebiri.Asemănarea principală o constituieobiectul juridic, iar diferența e datăde reglementările specifice fiecăruitip de infracțiune, care nu trebuieconfundate.Apariția în anul 2003 a CoduluiFiscal și a Codului de ProcedurăFiscală a condus la clarificareataxelor, impozitelor și a altorobligații fiscale, care, până atunciaveau un caracter echivoc, fiindreglementate haotic, prin diferiteacte normative de genul unor legi,ordonanțe, ordonanțe de urgențăși ordine de miniștri, care, pe lângăfaptul că aveau o aplicare limitatătemporal, nu erau predictibile șigenerau dezor dine în viațaeconomică și socială.

eVaZiunea fiscaLă TinDe să DeVinăun fenoMen sociaL

Evaziunea fiscală tinde să devinăun fenomen social, atunci cândstatul nu are politici judiciare șisociale coerente.Infracțiunea de evaziune fiscalăconduce la un alt fenomen negativși anume la acumularea primitivă acapitalului. Această acumulare decapital nu are o formulă dedezvoltare economică, ci se faceprin fraudă. Frauda trebuieînțeleasă ca o faptă de rea-credințăsau ilegală, prin care o persoanăîncearcă să realizeze un profitmaterial, încălcând drepturile alteipersoane. Așa se ajunge la ideea căinfracțiunea de evaziune fiscalăeste o infracțiune care aduceatingere drepturilor altor persoane.Prisma socială prin care trebuieprivit bugetul de stat sau bugetelelocale este omul, respectiv

cetățeanul. Așa cum se știe,finalitatea oricărei economii esteființa umană. Atunci când bugetuleste fraudat, statul afectat nu maiare pârghiile și mijloacele necesaresă își desfășoare rolul și atributulsocial. Viziunea clasică asuprastatului, alcătuit din cele trei puteri(legislativă, executivă și judecă -torească) se răsfrânge și asupramodalității de reglementare.Astfel, Legea evaziunii fiscalecuprinde norma de incriminare,norma de sancționare și norma dedefinire a unor noțiuni.Legiferarea, punerea în aplicare anormei și sancțiunea sunt cele treielemente care ar trebui săconfigureze legea evaziunii fiscale.Din punct de vedere istoric, primadefiniție a evaziunii fiscale a apă rutîn perioada interbelică, con formcăreia frauda îmbracă o formăextensivă, evaziunea fiscală fiindintrodusă în noțiunea de fraudă.Cel mai cunoscut sens datevaziunii fiscale este definit prin“arta de a evita căderea în câmpulde atracție al legii fiscale”, conceptcare aparține lui M.C. de Brie și P.Charpentier.Un alt concept aparține luiMaurice Duverger, care considerăcă evaziunea fiscală e un termengeneric și desemnează “manifes -tarea de fugă” din fața impozitelor.Această definiție are un caractermai literaturizat exprimat prinmetafora “fuga de impozite”.În fine, profesorul Iulian Văcărel,de la Academia de Studii Econo mi cedin București, sugerează de fi nițiaevaziunii fiscale prin următorulenunț: “sustragerea de la impune reaunei părți din materia impozabilă”.Un alt autor, Virgil Cordescu,clasifică evaziunea fiscală în douătipuri: cea ilicită și cea legală.Această clasificare duală și totușiîn antiteză, vizează mai multconduita contribuabilului,nicidecum infracțiunea în sine.

Astfel, prin evaziune ilicită seînțelege acțiunea contribuabiluluide violare a prescripțiilor(normelor) legale în materie, cuscopul evident de a nu plătiimpozite, taxe sau diferitecontribuții. Evaziunea ilicită areun caracter fraudulos, atunci cândcontribuabilul recurge la diferitemetode și mijloace de reducere amasei impozabile, de ascundere aobiectului supus impozitării.Evaziunea fiscală legală sau to -lerată exprimă acțiunea contri bua -bilului de a ocoli legea, recur gândla combinații neprevăzute delegiuitor, special sau involuntar șitolerate astfel prin scăparea dinvedere. Acest tip de evaziune nupoate fi posibilă decât datorităunor inadvertențe sau lacune alelegii și e frecventă în anumite pe -rioade de timp, când apar noi for mede întreprinderi sau noi categoriide impozite, taxe sau contribuții.Contribuabilii găsesc metode, căiși mijloace, exploatând insufi -ciențe legislative, eludează în mod“legal” legea fiscală, sustrăgându-se în tot sau în parte plății obli -gațiilor fiscale. Procedând astfel,contribuabilii rămân între limitelestricte ale exercitării drepturilor șilibertăților.Astfel, se poate observa că singu rulvinovat de producerea evaziuniifiscale este legiuitorul, care dăposibilitatea interpretării favora -bile a legii fiscale, în funcție deinventivitatea contribuabililor și deviciile legii, permițând desco peri -rea formelor diverse de ocolire aobligațiilor fiscale.Delimitarea evaziunii fiscale lega le(acceptabilale) de cea ilicită(inacceptabile) este delicată șifoarte dificilă, în acest sens fiindnecesar a se ține cont de trei cri -terii: motivația fiscală a contribua -bi lului, utilizarea fortuită a le gis -lației fiscale civile și profitul fiscaltras din operațiunea respectivă.

av. sorin arDeLeanu

B-dul iuliu Maniu, nr. 32a,et. 1, camera 19, Brașov,

jud. Brașov0722 480 9500745 113 901

fax: 0368 420 033http://sorinardeleanu.

tripod.com/

crisTina arDeLean,economist - Mediator

aDeLa cHis,student - colaborator

aLexanDra sToica,student - colaborator

“Tulburările hemodinamicepot fi accentuate de incom pe -tența valvulară și de regur -gitațiile atrio-ventriculare(predominant mitrale) produseca urmare a dilatației ventri -culare și a inelelor valvulare– precum și de aparițiatrombilor murali (ventricularisau atriali), rezultați dinhipokinezia globală…”Fragmentul face parte dincomentariile din literatura despecialitate citată într-un

raport de expertiză medico-legală întocmit într-un dosarde malpraxis medical. Poatepărea perfect logic, banalchiar, pentru un medic

cardiolog. Dar pentru un avo -cat, procuror sau judecător,fără studii medicale, este olimbă străină, completnecunos cută și, în consecință,

o sursă pentru imense șinesfârșite erori.Esența înțelegerii documen -tației specifice unui dosar demalpraxis medical rezidă însătocmai în înțelegerea nunumai a unor astfel de fraze,ci și a semnificațiilor și con -secințelor pe care le generea ză,atât în plan medico-legal câtși, mai ales, juridic. Pentru căgreșita interpretare a unorinformații, oricât de puține,poate duce la rezultate

www.avocatralucasimion.ro

www.tratamenteobezitate.ro



asistența JuRidică de sPecialitate PentRu medici – o necesitate absolutăDe av. dr. raLuca siMion, specialist drept penal și drept medical

Dr. ruBin MunTeanu, medic primar chirurgie generală, chirurgie laparoscopică și bariatrică, Director Medical spitalul euroclinic - regina Maria



dezastruoase pentru un medic: pier - derea dreptului de liberă prac tică,pierderea libertății, obli ga rea la plataunor despăgubiri uriașe, de multeori neacoperite de asigurători.O frază de tipul celei citate esterelativ intraductibilă pentru unneavizat. Spunem intraductibilă nupentru că nu s-ar putea transcrie înnumeroase alte fraze corelate, cipentru că, simplificând ceva denesimplificat, se pierde esența.Aceasta nu înseamnă că toțispecialiștii în drept confruntați cusoluționarea unor dosare demalpraxis medical ar trebui să aibăstudii medicale. Acesta ar fi undeziderat imposibil și oarecuminutil. Avocații însă da! Pentru căei sunt cei chemați să înțeleagă, săexplice și să susțină cele maiimportante argumente în sprijinulclienților lor. Ei sunt cei care, de labun început, ar trebui să înțeleagăși să conștientizeze toateargumentele pe care se poatefundamenta apărarea, argumentepe care, mai apoi, să le explicecelor în drept să decidă.

DosareLe De MaLPraxis MeDicaLrePreZinTă caZuri De Graniță, ÎnTre MeDicină Și DrePT

Dosarele de malpraxis medicalreprezintă cazuri de graniță, întremedicină și drept, în care comu -nicarea este afectată de limbajul despecialitate, extrem de tehnic –atât juridic, cât și medical. Dacăavocatul nu joacă rolul unui verita -bil interpret, bun cunoscător alambelor limbaje vorbite în cauză,informațiile care se pierd pe traseupot determina un deznodă mânt ne -drept și de cele mai multe ori tragic. În același sens, în timp ce cea maimare parte a litigiilor de malpraxismedical reprezintă o consecințădirectă a comunicării defectuoaseîntre medic și pacient, este posibilca cea mai mare parte a condam -

nă rilor cadrelor medicale – condam -nări din ce în ce mai dese și maiconsistente în practica instanțelorcontemporane – să fie o consecințădirectă a comunicării defectuoaseîntre medic și avocatul său, respec -tiv între medic/avocat și instanță. Un pacient internat pe secțiagreșită va fi în mod invariabiltratat necorespunzător. Și, dacă nune adresăm unui ortoped pentruprobleme oftalmologice, de ce unmedic s-ar adresa unui avocatspecalizat în drept comercial dacaare, de fapt, nevoie de un specialistîn malpraxis medical?La fel, așa cum un pacient se simteîn siguranță pe mâna unui chirurgcare operează măcar săptămânal șicare are exercițiul intervențiilorchirurgicale de tipul celei la careurmează să fie supus pacientul,considerăm că și un medic artrebui să fie în siguranță atuncicând este asistat juridic de unspecialist în drept medical, de unavocat care nu numai că îi înțelegelimbajul dar, mai mult, știe cumsă-l interpreteze, știe cum să-l fo -losească în favoarea clientului săuși are exercițiul procedural necesar.

PreVenția siTuațiiLor LiTiGioaseesTe Mai iMPorTanTă DecâTTraTaMenTuL acesTora

Aceleași principii se aplică nunumai în practica litigiilor demalpraxis medical, ci și, cu rolmai mult de prevenție uneori, înconsultanța de specialitate. Deaceea este atât de importantă șicomunicarea și colaborarea întreavocat și medicul pe care îl asistă,dincolo de orice orgolii și pasiunipersonale, precum și oferirea deexplicații reciproce nu numai cuprivire la specificul asistenței șiserviciilor medicale prestate demedicul în cauză, cu privire laetapele procedurale parcurse și laposibilele rezultate ale unuiproces, dar și, de la bun început,cu privire la aspectele de bază:întocmirea și completarea formu -larelor de consimțământ informat,completarea corectă și completă afoilor de observație, comunicareaeficientă medic-pacient, încheie -rea unor polițe de asigurare demalpraxis în condiții care chiar săprotejeze medicul. Ca și în medi -cină, și în drept pre venția situa -țiilor litigioase este mai impor -tantă decât tratamentul acestora…Pentru toate aceste motiveconsiderăm esențială deținerea –cel puțin de către avocații care seerijează în postura de practicieniai dreptului medical, și cu atât maimult de specialiști în cauze demalpraxis medical – a unui bogatlimbaj de specialitate în materie șia unor cunostințe consistente demedicină. Raționamentul estesimplu: dacă nu poți trata, camedic, decât afecțiunile pe care lecunoști, la fel, ca specialist îndrept, nu poți consilia și judecadecât dacă și ce înțelegi. Pe calede consecință, altfel, se nasc înmod firesc întrebări: poți săînțelegi fără să cunoști? poți săjudeci fără să înțelegi?

un medic ar trebui săfie în siguranțăatunci când esteasistat juridic de unspecialist în dreptmedical, de unavocat care nu numaică îi înțelegelimbajul dar, maimult, știe cum să-linterpreteze, știecum să-l foloseascăîn favoarea clientuluisău și are exercițiulprocedural necesar.



De peste 10 ani activăîn piaţa societăţilorde avocatură ce

oferă consultanţă în mediulde afaceri din România,Simion & Nere reuşeşte săofere fiecărui client în parteperspectiva legală necesarăatât rezolvării unor subiectepunctuale cât şi pentruîmbunătăţirea performanţeicompaniei. Fie că vorbimdespre companiimultinaţionale sau locale, cutradiţie pe piaţa dinRomânia sau cele la începutde drum, din industriabancară, a asigurărilor,telecomunicaţiilor, retail-ului, FMCG sau a altor

servicii financiare, abordareaindividualizată, adaptatănevoilor fiecărui clientasigură impactul pozitivasupra companiei. “Înc\ de la începuturilecarierei am considerat căabordarea orientată spreclient este cea corectă şi va asigura succesul nostruşi al clienţilor noştri. Ne-ambucurat de o creştere anumărului de clienţi atât înperioada de dezvoltareeconomică cât şi în cea derecesiune. Am încheiatcontracte cu clienţi noi şiam păstrat colaborarea cucompaniile cu care amînceput parteneriatul în

urmă cu mulţi ani. Aceştiadin urmă ne-au rămasalături pentru că am ştiutîntotdeauna să ne adaptămcerinţelor lor, să le oferimîntotdeauna abordarealegală potrivită, săanticipăm riscuri şi sădetectăm oportunităţi“,declară Adrian Simion,Partener Fondator al SCASimion & Nere.Membrii fondatori aisocietăţii au colaborat încădin perioada stagiaturii, pe -trecută sub îndrumarea dom -nului avocat Vlad Usatâi. “Perioada stagiaturii esteimportantă în carierafiecărui avocat. Sunt anii în

care te formezi, în careîncepi să înţelegi laturapractică a profesiei.Experienţa acumulată ne-aajutat să punem bazele şi sădezvoltăm societateanoastră, să alegemcolaboratorii potriviţi cuviziunea noastră, să creăm oechipă tânără şi dinamică”,susţine Diana Nere, avocatPartener şi Fondator alsocietăţii Simion & Nere.Simion & Nere are o echipătânără şi dinamică ceactivează în numeroase ariide practică legală precumDrept Societar, Drept Penal,Proprietate Intelectuală,Recuperarea de Creanţe,Leasing Financiar şiOperaţional, Drept Bancar,Drept Fiscal, Dreptcomunitar – Dreptul UniuniiEuropene, Dreptul Mediului,Soluţionarea Litigiilor,Fuziuni şi Achiziţii, DreptConcurenţial şi tranzacţiiImobiliare.

Mircea FICA

aboRdaRea oRientată sPRe client este cea care asigură succesul comun

adRian simion, avocat asociat fondator, sca simion & nere

maRia mocanu,avocat în cadrul societăţii sca simion & nere

dRagoŞ ioRdacHe,avocat în cadrul societăţii sca simion & nere

abonamente 2015 Stimați cititori,

Vă propunem să vă abonați la revista legal magazin pentru afi la curent cu ultimele noutăți din piața profesiilor liberale.Născut din nevoia de a exista un instrument real de lucru, atâtpentru profesiile liberale cât și pentru mediul de afaceri dinRomânia, proiectul LEGAL MAGAZIN cuprinde publicațiaLEGAL MAGAZIN, site-ul www.legalmagazin.ro (actualizatzilnic) și evenimente de business (Legal Magazin Events).În anul 2015, legal magazin va avea o frecvență lunară: 10ediții/an, iulie-august și decembrie-ianuarie sunt edițiicomune.Preț pe copertă: 10 lei/buc (TVA inclus)

ofeRte de abonamente PentRu anul 2015:abonament 1 an (10 reviste) în format tipărit: 80lei/abonament (TVA inclus) – reducere de 20% din prețul decopertătoți abonații vor primi revista și în format electronic pe e-mail.Early BookingPersoanele care se vor abona până la data de 30 octombrie2014 vor primi o reducere suplimentară de 5%.Transport gratuit în RomâniabonusuRi:

La fiecare abonament pentru anul 2015 primiți bonusnumerele 6/2014 și 7/2014. La 3 abonamente comandate al 4-lea este gratis.

s.c. Best Legal Media & consulting srLCalea Victoriei, Nr. 136, Scara A, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1, București

Înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J40 / 521 / 2013 Cod Fiscal 31106681

Cont IBAN RO29RNCB 0074 1310 0032 0001, deschis la BCR Sucursala Piața Muncii, București

contact: irina cioBanu, office & relationship Manager / Tel: 031/101.21.66 / Mobil: 0742. 217.406 / e-mail: [email protected]

LEGALMAGAZIN

Revista profesiilor liberale


legalmagazin.ro



Data de 1 februarie2014 marcheazăintrarea în vigoare a

Legii nr. 286/2009 privindCodul Penal (NCP), obinevenită reformă alegislației penale dinRomânia.Deși în forma actuală NCPare încă lacune și cuprindedestule dispoziții care potnaște interpretări diferite,privită în ansamblul ei nouareglementare reprezintătotuși un important pasînainte. Printre aspectele de reformă,se remarcă faptul că NCPstabilește un nou set dereguli privind răspundereapenală a persoanelor juridiceși infracțiunile cu caractereconomic, reguli menite aridica gradul de securitatejuridică a mediului deafaceri prin întărirearăspunderii persoaneijuridice și dezvoltareatipologiei de practiciconsiderate a avea caracterpenal.Cu toate acestea, numaitrecerea timpului și practicajudiciară vor demonstra înce măsură noile instituțiisunt apte să confere un gradsuperior de protecție bunei-credințe șicomportamentului licit întranzacțiile și raporturilejuridice specificeactivităților comerciale.

i. eLeMenTe De nouTaTe În ceea ce PriVeȘTerăsPunDerea PenaLă a PersoaneLor JuriDice

Astfel cum prevedea șivechea reglementare,răspunderea penală apersoanelor juridice poate fi

angajată în situația în care afost comisă o infracțiune înrealizarea obiectului deactivitate al persoaneijuridice, ori în interesulacesteia.Un prim element de noutateintrodus prin articolul 135(2) din Noul Cod Penal îlreprezintă posibilitatea deangajare a răspunderiipenale a instituțiilor publice,

pentru infracțiuni care aufost săvârșite în exercitareaunei activități care facobiectul domeniului privat.Reglementarea în modexpres a răspunderii penale ainstituțiilor publicereprezintă un evidentprogres față dereglementarea anterioară,care stabilea un regim alrăspunderii penale

discriminatoriu întrepersoanele juridice de dreptpublic și persoanele juridicede drept privat.tot în materia răspunderiipenale a persoanelorjuridice, articolul 144 dinNoul Cod Penal prevede și onouă sancțiunecomplementară, respectivplasarea sub supraveghereajudiciară, care poate fi

imPactul noului cod Penal asupra mediului de afaceriDe aLexanDru oană, avocat colaborator coordonator, Maravela & asociații

aLexanDra icHiM, avocat colaborator, Maravela & asociații



dispusă pe o perioadă de la un anla trei ani. Plasarea subsupraveghere judiciară presupunenumirea unui mandatar judiciar(vor putea avea această calitatedoar practicienii în insolvențămembri ai Uniunii Naționale aPracticienilor în Insolvență), carear urma să supraveghezeactivitatea în legătură cu care afost comisă infracțiunea.Mandatarul judiciar astfel numitnu va avea dreptul de areprezenta persoana juridică,atribuțiile sale fiind limitate lasupravegherea respectiveiactivități. Practic, singuraobligație a mandatarului judiciarva fi aceea de a sesiza instanța însituația în care constată căpersoana juridică nu a luatmăsurile necesare în vedereaprevenirii comiterii de noiinfracţiuni. În această ipoteză,instanța va dispune înlocuireapedepsei complementare aplasării sub supravegherejudiciară cu pedeapsacomplementară a suspendăriiactivității.Un ultim element de noutatecare trebuie menționat înlegătură cu răspunderea juridicăa persoanelor juridice esteprezent în materia pedepseicomplementare a dizolvăriipersoanei juridice. Astfel, față devechea reglementare, articolul139 (1) litera b) din Noul CodPenal stabilește că pedeapsacomplementară a dizolvăriipoate fi dispusă doar în cazulcomiterii unor infracțiuni pentrucare pedeapsa prevăzută de legeeste închisoarea mai mare de treiani.

ii. infracțiuni nou inTroDuse Prin ncP

O serie de noi fapte din sferaactivității comerciale au fost

incriminate de la data intrării învigoare a NCP.

1. Abuzul de încredere prinfraudarea creditorilorPotrivit Art.239(1) NCP,reprezintă infracțiunea de abuzde încredere prin fraudareacreditorilor acțiunile debitoruluide înstrăinare, ascundere,deteriorare sau distrugere avalorilor sau bunurilor dinpatrimoniu, precum și invocareaunor acte sau datorii fictive înscopul delapidării creditorilor.Infracțiunea de abuz de încredereprin fraudarea creditorilor sepedepsește cu amendă sauînchisoare de la 6 luni la 3 ani. Cu aceeași pedeapsă va fisancționată și fapta persoaneicare, ştiind că nu va putea plăti,achiziţionează bunuri ori serviciiproducând astfel o pagubăvânzătorului.

2. Înşelăciunea privindasigurărileArt.245 NCP prevede, întrealtele, că acțiunea de distrugere,degradare, aducere în stare deneîntrebuinţare, ascundere sauînstrăinare a unui bun asiguratîmpotriva distrugerii, degradării,uzurii, pierderii sau furtului, înscopul de a obţine, pentru sinesau pentru altul, suma asigurată,este pedepsibilă cu închisoare dela un an la cinci ani.

3. Deturnarea licitaţiilor publicePotrivit Art.246 NCP, constituieinfracţiunea de deturnare alicitaţiilor publice fapta deîndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participantde la o licitaţie publică, oriînţelegerea între participanţipentru a denatura preţul deadjudecare. Infracţiunea sepedepseşte cu închisoare de launu la cinci ani.

4. Exploatarea patrimonială aunei persoane vulnerabilePotrivit Art.247 NCP,constituie infracţiunea deexploatare patrimonială a uneipersoane vulnerabile faptacreditorului care, cu ocaziadării cu împrumut de bani saubunuri, profitând de starea devădită vulnerabilitate adebitorului datorată între altelerelaţiei de dependenţă în caredebitorul se află faţă de el, îlface să constituie sau sătransmită, pentru sine saupentru altul, un drept real oride creanţă de valoare văditdisproporţionată faţă de aceastăprestaţie. Infracţiunea sepedepseşte cu închisoare de launu la cinci ani.5. Infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătoreștiNoul Cod Penal a extins sferade aplicare a infracțiunii denerespectare a hotărârilorjudecătorești, introducând laArt.287 variante noi deincriminare referitoare la: (i)refuzul organului de executarede a pune în aplicare o hotărârejudecătorească, prin care esteobligat să îndeplinească unanumit act, (ii) refuzul de asprijini organul de executare înpunerea în aplicare a hotărârii,de către persoanele care auaceastă obligaţie conform legii,(iii) neexecutarea hotărâriijudecătoreşti prin care s-adispus reintegrarea în muncă aunui salariat, (iv) neexecutareahotărârii judecătoreşti privindplata salariilor, în termen de 15zile de la data cererii deexecutare adresateangajatorului de către parteainteresată, precum şi (v)nerespectarea hotărârilorjudecătoreşti privind stabilirea,plata, actualizarea şirecalcularea pensiilor.

numai trecereatimpului și practicajudiciară vordemonstra în cemăsură noileinstituții sunt apte săconfere un gradsuperior de protecțiebunei-credințe șicomportamentuluilicit în tranzacțiile șiraporturile juridicespecifice activitățilorcomerciale.

formată din avocați,consultanți fiscali șipracticieni în insolvențăcu experiență în uneledintre cele mai mariproiecte și tranzacțiiromânești șitransfrontaliere, echipaMaravela&asociațiioferă servicii integratede consultanță șireprezentare îndomeniul juridic șifiscal, precum și înmaterie de insolvență.Maravela&asociațiiactivează în toate ariilede practică aferentesectoarelor privat șipublic, având unportofoliu de marcăformat din companiimultinaționale,companii românești derenume, investitoristrategici, autoritățipublice și companii destat.


PRoPRietate industRială

criza economică a determinatreducerea numărului de cereride înregistrare a mărcilor înperioada 2008-2013. cumapreciaţi nivelul taxelornecesare pentru înregistrareaunei mărci? mai sunt necesarecompletări la legea 66/2010?

taxele percepute pentru protecția șiînregistrarea unei mărci pe cale na -țională au fost stabilite prin OG nr.41/1998 republicată și deci inevitabilscurgerea unei perioade relativlungi de timp de la data adoptăriiactului normativ poate face necesa răo anumită regândire strategică a lor. Scăderea amintită de dumnea -voastră a fost generată de faptul căodată dobândit de către România astatutului de membru al UniuniiEuropene în 2007, suficiente cereride înregistrare de mărci nu se maidepun la OSIM, ci se depun directla Oficiul Comunitar de Mărci șiDesign de la Alicante și obțin auto -mat protecție pe tot teritoriul Uniu -nii Europene, implicit în România.În ceea ce privește amendareaLegii 84/1998 republicată (în bazaLegii 66/2010), într-adevăr seimpune și acest lucru, în principaldin două motive importante: uneleîmbunătățiri procedurale pe care leconsiderăm necesare, ca și conclu -zii benefice după un număr de anide aplicare a legii; iminenta finali -zare a unui pachet legislativ demărci la nivelul UE ( Directivă șiRegulament) care va impune fărăîndoială o armonizare națională cuaceste evoluții.

informaţia extrasă din proprie -tatea industrială, prelucrată înmod inteligent, constituie oresursă strategică pentru dez -voltare durabilă pentru firme,industrii şi ţară. osim deţine înprezent un portofoliu de peste24 milioane de brevete euro -pene şi din alte ţări 24 de ţăriale lumii. cine valorifică acestpatrimoniu?

Prin serviciile pe care le faceOSIM pe baze comerciale, înspecial prin studiile și cercetăriledocumentare pe care le facempentru unele firme, institute și alteorganizații, resursa formidabilădată de literatura de brevete și dinalte obiecte al proprietății indus -tria le își găsește un anumit scopstrategic pentru solicitanți.

Sunt nevoit totuși să afirm căresursa majoră dată de informațiadin domeniul proprietățiiindustriale este slab valorificatăstrategic la nivel național. Acestfapt provine dintr-un nivel deconștientizare a societății româ -nești mai scăzut decât ar fi normalși necesar, asupra proprietățiiindustriale și intectuale în general,ca un “instrument de afaceri” și alcompetiției specifice economiei depiață, excepțional de puternic.Mă gândesc spre exemplu, cu regret,că dincolo de firme și institute oriuniversități, chiar ministere și alteinstituții ale Guvernului care au sauar trebui să aibă în atribuții strategiide dezvoltare, apelează cu timiditatesau deloc la acest instrument deforță numit proprietate industrială șiinformație relevantă.

anul trecut s-au pus bazeleînființării curții unice în materiede brevete de invenție (cub),instituție care va contribui laarmonizarea practicii judiciare înmateria brevetelor de invenție lanivelul uniunii europene, va veniîn sprijinul inovării și va avea unimpact pozitiv asupra economiei,în special asupra imm-urilor.România și-a propus săgăzduiască divizia regională atribunalului european pentrubrevete. ce s-a întâmplat?

Da, anul trecut s-au finalizatinstru mentele juridice ale înfiin -țării. Ca să se înființeze efectivCUB, trebuie ca un număr de 13state membre - între care obliga -toriu Germania, Marea Britanie șiFranța - să ratifice acest instru -ment. Până în acest moment numaiAustria a ratificat acest instrumentși este posibil ca și Franța să o facăîn curând. Desigur că existănegocieri care să pună în aplicarepropunerea de găzduire de cătreRomânia a diviziei regionale, iar în

resursa majoră datăde informația dindomeniulproprietățiiindustriale este slabvalorificată strategicla nivel național

am Reînnodat o excelentă colaborare cu cncpirinterviu cu aLexanDru crisTian ŞTrenc, Director General adjunct, osiM



cazul în care acest fapt nu va fiposibil avem premisele înființăriiunei divizii locale în România. Văpropun să lăsăm lucrurile să sedecanteze puțin, căci în general peplan european problema găzduriiacestor divizii regionale / locale esteîncă într-un dinamism nefinalizat.

ați remarcat faptul că multeinvenţii românești premiate înstrăinătate nu-şi găsesc apli ca -re în ţară. francezii au înființat oagenție specială pentru păstra -rea invențiilor în țara lor șipentru dezvoltarea parteneria -tului public privat în acest sec tor.ce se poate face în România?

Experiența franceză este bună și arputea fi avută în vedere și țaranoastră. Am impresia că inflația deagenții guvernamentale din Româ -nia va împiedica însă în continuareaceastă cale. Nu cred că există unrăspuns unicat asupra a ceea ce sepoate face. Pur și simplu ar trebui săavem un mai mare curaj cu noi înșine,să aplicăm mai multe din invențiilenoastre și să lăsăm poate mai puținsnobismul adânc înrădăcinat că ceeace vine “de afară” este neapărat bun. Strategiile de susținere cu prioritatea realizărilor românești ar trebui săfie în centrul atenției factorilor derăspundere pe plan național.

osim a organizat anii trecuți oserie de campanii de informare,ați mers şi continuați să mergeți înunităţi economice, în univer sităţi,să explicați avantajele economice,instituţionale dar şi personale aleobţinerii protec ţiei proprietăţiiindustriale, în particular prinbrevetul de invenţie. cum vedețiviitorul acestui segment de piață?

Campaniile de informare au fostprin ele însele succese și asta o potspune pentru că am fost implicat înmod direct în campaniile

importante dedicate Universităților.Au mai fost de asemenea campaniinumite de “prediagnoză” în carespecialiștii noștri se deplasează lasolicitare în IMM-uri pentru a le daun concurs dezinteresat stimulăriiproprietății industriale din interior.Pe ansamblu însă, îmi exprim opi niacă există din nefericire în Româniaun nivel al conștientizării impor -tan ței propietății industriale care neplasează cu realizările mult sub po -tențialul nostru creativ, recunoscut.

România dispune de cel maiimportant corp de consilieri deproprietate industrială dineuropa de sud-est. ce avantajeconferă firmelor acest fenomen?cum colaborați cu cncPiR?

Firmele ar trebui să apeleze maisemnificativ la serviciile consilie -rilor de proprietate industrială,pentru că în mod obiectiv cea maimare parte a lor nu au specialiștiinterni atestați ca și consileri de PIsau, și mai puține, compartimentespecializate având această atribuție.Din păcate se apelează la corpulromân de consileri în special peprobleme de mărci sau design șimai puțin pe probleme de brevetarea invențiilor. Dificultatea obțineriiunui brevet de invenție estesuperioară celei a ob]inerii unuicertificat de marcă sau design șitocmai în acest caz aportul unuiconsilier de brevete ar putea fi mairelevant. În ultimul an am reînnodat o exce -lentă colaborare cu Camera Națio -nală a Consilierilor în ProprietateIndustrială din România (CNCPIR)iar acest fapt este benefic anbelorpărți. Cu cât consilierii au mai multsucces, cu atât la OSIM și pentruRomânia, se depun și protejeazămai multe cereri și respectivbrevete de invenție și certicate demărci, design, modele de utilitate,etc. Reciproc, cu cât OSIM-ul este

o instituție mai puternică, cu atâtactivitatea dânșilor este facilitată.

osim a trecut acum 3-4 aniprintr-o perioadă mai dificilă, cureduceri de buget și personal.în ce stadiu este acum institu -ția? ce strategie de dezvoltareaveți pe termen mediu?

Nu este un secret pentru nimeni c\în ultimii patru ani ne-am reduspersonalul cu aproximativ 30%,fapt aproape catastrofal pentrubunul mers al instituției. Problemaeste agravată de faptul că am pier -dut prin ieșiri la pensie sau plecărispre salarii mai mari, în specialspecialiști valoroși pe care nu i-amputut înlocui în mod siste maticprin aport de tineret bine pregătit. trebuie să recunosc însă, cu unanumit optimism, că în ultimaperioadă am avut nivelul necesarde înțelegere din partea Ministeru -lui Economiei ca și coordonatordirect. Astfel sperăm că în perioadaurmătoare să mai putem angaja pebază de concurs cu deosebireexaminatori de brevete, mărci șidesign și alți specialiști tineri caresă asigure “sângele proaspăt”necesar continuării unei activitățidecente la OSIM. Pe termen scurt și mediu vomextinde cooperarea cu OrganizațiaMondială a Proprietă]ii Intelectuale(OMPI), cu Oficiul UE pentru mărciși design, cu Oficiul European deBrevete. Ne leagă evident relațiifrățești cu Oficiul din RepublicaMoldova. totodată, vreau săevidențiez că în curând va intra învigoare un acord cu Oficiul dinSUA pentru recu noaș terea reci -procă a unor activit ă ți de brevetare. Strategia trebuie să fie aceea de aavea o instituție care să contribuiepozitiv la dezvoltarea inovării dinRomânia.

Mircea FICA

ar trebui să avem unmai mare curaj cu noiînșine, să aplicămmai multe dininvențiile noastre șisă lăsăm poate maipuțin snobismuladânc înrădăcinat căceea ce vine “deafară” este neapăratbun.

firmele ar trebui săapeleze maisemnificativ laserviciile consilierilorde proprietateindustrială.



PentRu foRmaRea unui consilieR cu adevăRat bun este nevoie de 7-8 aniinterviu cu raLuca VasiLescu, Președintele cncPir

sunt destul de diferite între ele,astfel încât principiul repetiției pecare se bazează orice învățătură nueste aplicabil întru totul. Acestaeste și motivul pentru care atâtcandidatul cât și proaspătulconsilier au nevoie de îndrumaremultă vreme.

cum apreciați nivelul depregătire al consilierilor? câtde mult a contat în evoluțiaacestora clientela străină /companiile multinaționale?

Cred că există diferențe în ceea ceprivește nivelul de pregătire întreconsilierii PI din România. Existăde exemplu consilieri care au maimulte calificări în domeniulproprietății industriale la niveleuropean, cum ar fi consilieriieuropeni de brevete (EuropeanPatent Attorneys), aproximativ 50la număr, din care un număr depână în 10 sunt activi profesional,având cazuri în fața OficiuluiEuropean de Brevete (OEB) de laMunchen. Aceștia (cei activi) suntla curent cu ultimele noutăți înceea ce privește legislația foartestufoasă a Brevetului Europeanprecum și cu practica în fața OEB.Pe urmă există consilierii europenide mărci (European trademarkAttorneys) care pot practica în fațaOficiului Mărcii Comunitare de laAlicante (OAMI), în estimareamea cei activi ar fi în număr deaproximativ 15. Și aceștia sunt îngeneral destul de bine conectați la

legislația și practica în domeniulmărcii comunitare.Pe urmă există mulți consilieri – înspecial cei din generațiile mai noi,care au și calitatea de avocat,motiv pentru care au o viziune maicomplexă asupra domeniului, și unalt stil de abordare a lucrărilor.În fine, există mulți consilieriromâni care deservesc o clientelăaproape exclusiv locală, cureprezentare doar în fațaautorităților române, unii dintreaceștia având și alte specializări(expert tehnic etc.).Clientela străină joacă un rol foarteimportant în pregătireaprofesională, pentru că nu existăniciun fel de cursuri care săpregătească un consilier în ceea ceprivește modul de exercitarepropriu-zis a profesiei, relația cuclientul, dezvoltarea strategieiadecvate în raport cu clientul. CNCPIR se preocupă de pregă -tirea profesională a membrilor săi.Astfel, toate evenimenteleprofesionale organizate încearcă s\abordeze teme de actualitate cu ungrad ridicat al calității prezentă ri lor.Un alt exemplu îl constituie spriji -nul dat candidaților la exame nul deconsilier european prin or ga nizareaunor seminarii de pregătire.

când credeți că vor conștientizamanagerii români importanțarespectării proprietățiiindustriale? de ce este bine caoamenii de afaceri,universitățile, artiștii,

camera națională aconsilierilor în Proprietateindustrială din România(cncPiR) numără 265 deconsilieri care funcționează subforma a 184 de agenții, cabineteși persoane fizice autorizate.care sunt pilonii strategiei dedezvoltare a acestei organizații?

Strategia vizează câteva aspectemajore cum ar fi: a) pregătireaprofesională a viitorilor membriprecum și a celor existenți; b)promovarea asociației pe planintern și internațional, mărireavizibilității între profesiile liberale;c) îmbunătățirea cadruluilegislativ. toate acestea au carezultat creșterea calitățiiserviciilor consilierilor PI.

cncPiR are în prezent 51 detutori care-i sprijină pe cei caredoresc să devină consilieri. încâți ani se formează un consi -lier în proprietate industrială?

Potrivit prevederilor legale `nvigoare, în vederea susțineriiexamenului de consilier înproprietate industrială este nevoiede o practică de minim 3 ani subîndrumarea unui tutore. tutoriisunt consilieri cu practicăîndelungată în domeniulproprietății, de preferință în toatecele trei ramuri (brevete, mărci,desene). În realitate, chiar dacă uncandidat reușește la examenul deconsilier după perioada de minim3 ani, este nevoie de mult maimulți ani pentru formarea unuiconsilier cu adevărat bun, aș spuneeu minim 7-8. Sunt două motivepe care îmi întemeiez aceastăconvingere: a) legislația aplicabilăeste vastă, cuprinzând atât legi,ordonanțe, etc. la nivel național câtși comunitar, la care se adaugănumeroasele tratate internaționalesemnate de România; și b) spețele

clientela străinăjoacă un rol foarteimportant înpregătireaprofesională.

Toți consilieriiromâni fără excepțiefac muncă deeducație a cliențilorromâni. unii dinmanagerii români auconștientizatimportanțarespectăriidrepturilor deproprietateindustrială. Totuși,au rămas încă destulde mulți managericare ignoră aceastapână în momentul încare se lovesc -uneori brutal- denecesitatearespectăriidrepturilor altora.



inventatorii, etc. săcolaboreze permanent cuconsilierii în proprietateintelectuală și industrială?

toți consilierii români fărăexcepție fac muncă deeducație a clienților români.Unii din managerii români auconștientizat importanțarespectării drepturilor deproprietate industrială. totuși,au rămas încă destul de mulțimanageri care ignoră aceastapână în momentul în care selovesc - uneori brutal- denecesitatea respectăriidrepturilor altora. Situația estemai tristă în universitățipentru că, deși universitarii aueducația necesară conștien ti -ză rii protecției, ei se lovesc deproblema fondurilor necesarebrevetării, moment în care suntnevoiți să renunțe la orice felde protecție sau să achite cos -tu rile din buzuna rele proprii.Proprietatea intelectuală șiindustrială este și va fi din ceîn ce mai importantă în aniicare vin. Protejareadrepturilor proprii precum șirespectarea drepturilor altoratrebuie să devină un faptfiresc pentru orice fel deîntreprindere. În mod surprin -zător, costurile pentru protec -ție nu sunt atât de mari dacăse pornește la timp la drumalături de un consilier PI.

din ce industrii provincompaniile care apeleazăcel mai des la expertizaconsilierilor în proprietateindustrială?

Dacă vorbim de brevete,majoritatea companiilorstrăine care breveteazăîn România sunt dindomeniul chimico-

farmaceutic, sau cel altehnologiei informațiilor,pentru că acestea au un numărmai ridicat de brevete. În ceeace privește mărcile și dese ne le,este vorba de industriile bunu -ri lor de larg consum, alimen -tare și nealimentare.

cncPiR a dezvoltat relațiisolide cu ecta, wiPo, oeb,ePi, osim și oRda. anultrecut ați organizat labucurești cea de-a 32-aconferință anuală ecta,care a reunit peste 650 de

profesioniști îndomeniul

protecțieimărcilor.

cât de

importante sunt acesteevenimente pentrucomunitatea româneascăde consilieri în proprietateindustrială?

Sunt membru în ConsiliulECtA (European Communitytrademark Association) și, înaceastă calitate, am organizatîn iunie 2013 împreun\ cuîncă un membru al Consiliuluicea de-a 32-a ConferințăAnuală. La această conferințăau participat mulți consilieriromâni (circa 20), dat fiindcosturile mai reduse. Pe dealtă parte, consilierii străini auavut ocazia să vadă cu ochiilor anumite aspecte aleprotecției proprietățiiindustriale, în acest sensîmbunătățind imagineaconsilierilor români dar și aCNCPIR. Un exemplu înacest sens l-a constituitorganizarea seratei de gal\ laPalatul de Justiție unde se aflăCurtea de Apel București.Oaspeții au putut vedeacâteva din sălile de judecată,inclusiv cele unde s-au ținut

în ziua respectivă ședințelecompletului de proprietateindustrială. În afară depromovarea profesiei dePI, am reușit și săpromovăm imagineaRomâniei și aBucureștiului, mulțioaspeți declarându-seîncântați de orașulnostru.CNCPIR a aderatrecent la CNIPA(Committee ofNational Institute ofPatent Attorneys), oorganizație careregrupează CamereleNaționale din circa 20

de state. Intenționăm

să organizăm o reuniune a CNIPAla București, cel mai probabil înanul care vine.

cncPiR are câteva propuneri demodificare a og 66/2000 privindorganizarea și exercitareaprofesiei de consilier înproprietate industrială. caresunt acestea?

Una dintre propunerile maiinovatoare vizează introducereaprivilegiului client-consilier,privilegiu care există de exempluîn Convenția de Brevet Europeancu referire evident la relația dintre

consilierul european de brevet șiclientul său. Aceasta înseamnă pescurt protejarea conținutuluicomunicării între client și consilierîn raport cu orice terțe părți,inclusiv autorități ale statului.Clientul ar fi în acest fel asiguratasupra confidențialității absolute atuturor comunicărilor sale cuconsilierul.Pe urmă există propuneri privindîntărirea disciplinei în cazurile depracticare neautorizată a profesieide consilier. Mai sunt șinumeroase alte amendamente care au rezultat din aplicareaprezentei legi.

cum vedeți viitorul acesteiprofesii în țara noastră?

În această profesie, va fi nevoie demultă flexibilitate și adaptabilitate.Cadrul legal se schimbă repede,iar tipurile de lucrări se schimbă înconsecință. Probabil se va păstraactuala structură a pieții, respectivo parte a consilierilor vor repre -zenta exclusiv la nivel național, iaraltă parte vor reprezenta în fațamai multor instituții, atât la nivelnațional, cât și european (OEB,OAMI, WIPO). Aceia care vorreprezenta în afara țării vor aveapractică din ce în ce mai europea -nă în sensul propriu al cuvântului.Legislația actuală permite deexemplu unui consilier europeande brevete să își deschidă un biroula Munchen - unde este sediulOEB, sau unui consilier europeande mărci să își deschidă un biroula Alicante - unde este sediulOAMI. Probabil unii dintre consi -lierii români o vor face în viitordacă numărul lucrărilor este sufi -cient de mare pentru a justificacosturile.

care este următorul evenimentorganizat de cncPiR?

Vom organiza la începutul toamneiun seminar privind noutățilecadrului legislativ. Acesta va avealoc la Balcic, în perioada 18-21septembrie 2014, într-un decor devacanță, situat în apropiereapalatului Reginei Maria. Doritoriisunt rugați să urmăreasca site-ulinternet al CNCPIR:http://www.patent-chamber.ro sau să se adreseze secretariatuluiCamerei: [email protected] VasilescuCabinet M. Oproiu [email protected]

Mircea FICA



Vom organiza laînceputul toamneiun seminar privindnoutățile cadruluilegislativ. acesta vaavea loc la Balcic, înperioada 18-21septembrie 2014,într-un decor devacanță, situat înapropierea palatuluireginei Maria.



când ați decis să văspecializați în dreptulproprietății industriale? cemodel de avocați ați avut?

Decizia a fost luată încă de pebăncile facultății, însăconcretizarea s-a produs după1990, când am participat, încalitate de expert guverna -men tal, la elaborarea legisla -ției din domeniu, apoi prinpredarea cursului de proprie -tate intelectuală la facultate,redactarea de articole, studii șitratate și partici parea lasoluționarea unor litigii dindomeniu, în calitate de arbitrusau de avocat. Men torii mei au fost cunos cu țiiautori de studii privind dreptulproprietății intelectuale dindoctrina franceză, A.Lucas,Albert Chavanne, Jean-JacquesBurst, J. Schmidt-Szalerwski,Patrick tafforeau, precum șidin doctrina internă, YolandaEminescu, Viorel Roș s.a. Nupot să afirm că în Româniasunt deja modele de avocați îndomeniul proprietății intelec -tuale, însă cu certitudine sevor impune asemenea modeleîn perioada ce urmează.

cât de mult a contat expe -riența de magistrat, arbitruși de profesor în carieradumneavoastră de avocat?

Experiența acumulată caarbitru, profesor și autor de

lucrări în domeniu mi-apermis să abordez cazurileconcrete, în care am fostimplicat ca avocat, avândcunoștințe temeinice, gândindo strategie adecvată și să potsolicita instanțelorsoluționarea acțiunilor înjustiție, cu întemeiere în drept,jurisprudența străină șidoctrina de specialitate.

care sunt atuurile societățiide avocatură gheorghiu &lisnic în sectorulproprietății industriale?

Principalul atuu esteprofesionalismul în tratareafiecărui caz, bazat peacumularea de cunoștintetemeinice, ceea ce ne permitesă asigurăm cliențilorconsilierea și reprezentarea lacel mai înalt nivel.

cât de sofisticate suntcontrafacerile în cazuldesenelor și modelelorindustriale?

Domeniul este dificil deanalizat și diagnosticat avândîn vedere c\ orice desen saumodel industrial constituie oîmbinare a dreptului de autor,conform Legii nr.8/1996, cudreptul de proprietateindustrială, reglementat deLegea nr.129/1992. Câtprivește contrafacerile,acestea sunt adesea greu dedepistat întrucât nu există obază internațională de dateprivind modelele și deseneleexistente și nici nu esteposibilă întrucât dreptul deautor ia naștere prin simplulfapt al creației, deci fărăînregistrare. Cum dreptul deautor înseamnă o manifestare

originală a personalitățiicrea to rului, criteriile dedeparta jare în apreciereaoperelor sunt subiective, iarorice nuanță specifică a uneiopere, chiar apropiată de altăoperă, beneficiază de pro tec -ție, cu excluderea contra -facerii. De aceea, se impuneo analiză profesională deînalt nivel pentru depistareacontrafacerilor din domeniuși luarea măsurilor adecvate.

cum colaborați cu osim șioRda care reglementeazăsectorul de proprietateintelectuală și industrialădin România?

Colaborarea mea cu OSIM șiORDA o apreciez ca foartebună și s-a concretizat în con -tactele oficiale (simpo zioane),realizarea de lucrări teoreticeși soluționarea de litigii.

cum apreciați pregătireajudecătorilor specializați înproprietate industrială?

Pregătirea judecătorilorspecializați în proprietateindustrială se reflectă în hotă -rârile pronunțate și motivareaacestora. Am constatat că audepus un efort semnificativ deasimilare a cunoștințelorjuridice specifice domeniuluiproprietății intelectuale,precum și strădania îmbinăriiinstituțiilor juridice, adeseaderogatorii de la cele clasice.Estimez că în viitor vor fi totmai multe și variate litigii deproprietate intelectuală perolul instanțelor de judecată,ceea ce impune cunoaștereajurisprudenței europene și adoctrinei de specialitate.

Mircea FICA

în viitoR Vor fi tot mai multe litigii de proprietate intelectualăinterviu cu GHeorGHe GHeorGHiu, avocat Partener, Gheorghiu & Lisnic



cum este structurată agențiade proprietate industrialăfrisch & Partners? câțiangajați și colaboratori avețiîn prezent?

Frisch & Partners este constituitădin două entităţi distincte –Cabinetul de avocatură şiAgenţia de ProprietateIntelectuală, având în acelaşitimp un parteneriat exclusiv cuuna din casele de avocatură detop din România pentru

proiectele complexemultinaţionale.Momentan avem șase colabora -tori permanenţi interni şi 10colaboratori externi incluzândexperţi financiari, auditori etc.

frisch & Partners colaboreazăpermanent cu o rețeainternațională de avocați deproprietate intelectuală, agențiiși birouri guvernamentale dinîntreaga lume. ce avantaje văconferă această rețea?

Asocierea exclusivă şi non-exclusivă cu cabinete deavocatură prestigioase pe planinternaţional ne asigurăvizibilitate extinsă şiposibilitatea reprezentăriireciproce a clienţilor în aproapeorice ţară şi în orice ramură adreptului, obligându-ne însă, înacelaşi timp, de a ne supunestandardelor deontologice şiprofesionale, care sunt mult maistricte, de exempluconfidenţialitatea avocat-client,aspecte privind conflictul deinterese printre altele.De asemenea, recomandareaunor confraţi din străinătate esteo formă de promovare şipublicitate care reprezintăgaranţia perfomanţelor noastreprofesionale. În acest domeniu,clientela nu poate fi atrasă prinmijloace publicitareconvenţionale, pentru că oricepersoană îşi va alege avocatul înprimul rând după recomandărişi este greu de presupus că va fiales în urma unei campanii depromovare.

un domeniu de nișă în carefrisch & Partners activeazăeste protecția drepturilorpersonalităților, apersonajelor celebre,contracte având ca obiectformatele de televiziune,litigii în domeniul media și alnumelor de domeniu. ceparticularități are acestsegment de piață?

recomandarea unorconfraţi dinstrăinătate este oformă de promovareşi publicitate carereprezintă garanţiaperfomanţelornoastre profesionale.

în acest domeniu, clientela nu poate fi atrasă prin mijloace publicitare conVenţionaleinterviu cu crina friscH, Managing Partner, frisch & Partners



Entertainment & celebrity lawîşi au originea în dreptul anglo-saxon, în special în SUA. ÎnRomânia, aceste domenii suntprea puţin reglementate sauchiar deloc. Utilizarea numeluisau a imaginii unei personalităţi/ celebrităţi asigură o publicitateaproape instantanee, creându-sepentru public o legătură întreprodus/serviciu şi personalitatearespectivă. Este un fapt de notorietate căorice marcă de renume va fipromovată, susţinută de către ovedetă, transferul de imagine,magnetismul mărcii şi al vedeteicompletându-se şi creândbeneficii reciproce. totuşi,trebuie să ne gândim ce s-arîntâmplă dacă un bar ar purtanumele unei faimoase vedetepop, fără ca aceasta din urmă săaibă o implicare sau o legăturăcu localul respectiv? Aiciintervine rolul nostru, pentru agăsi soluţii eficiente, dinmoment ce un asemenea caz nueste menit să fie adus atenţieipublice. În ceea ce priveşte formateleprogramelor de televiziune,acestea fac obiectul unordezbateri extinse pe planinternaţional, nefiind încă foarteclar dacă protecţia acestora ar fireglementată de legea drepturilorde autor, beneficiază de oprotecţie sui generis sau deloc.

ați declarat recent că relațiatitularilor de mărci sau areprezentanților acestora cuautoritățile vamale a fost unafructuoasă, rezultând înmicșorarea introducerii debunuri contrafăcute. ce aadus nou Regulamentul nr.608/2013?

Unul dintre cele mai importanteaspecte introduse de către

Regulamentul nr. 608/2013 estereglementarea “transporturilormici”, anume pachetele poştalesau prin curierat rapid careconţin maxim trei unităţi debunuri sau o greutate brută demaxim dou\ kilograme.Pentru acestea, autorităţilevamale pot să le distrugă fărănecesitatea unui acord dinpartea declarantului sauiniţiatorului pentru fiecaredistrugere, însă aceastăprocedură simplificată trebuie săfie solicitată în mod expres decătre titular în cuprinsul cereriide intervenţie vamală. Procedură simplificată devineastfel o regulă pentru toateprocedurile vamale, ceea cereprezintă un avantaj înbeneficiul titularilor de drepturide proprietate intelectuală,oferind un grad ridicat deceleritate.

Pe fondul crizei economice, acrescut numărul și valoarea

bunurilor contrafăcute. careau fost cazurile maiimportante de contrafaceri pecare le-ați soluționat înultimii ani?

Reţineri cantitativesemnificative s-au făcut pentruproduse de îmbrăcăminte şiîncălţăminte sport, dar şiparfumuri de lux, unele dintreacestea depăşind limita a câtevazeci de mii de unităţi, iarreţeaua infracţională se întindeape teritoriul mai multor state. Momentan, avem mai multelitigii în care numărulinculpaţilor depășește 40,aceştia constituind o parte dinreţelele infracţionaletransfrontaliere specializate îndistribuirea şi comercializareacantităţilor industriale deproduse contrafăcute.

cum apreciați nivelul actual de concurență existent în breaslaconsilierilor în proprietateindustrială?

Unii concurenţi manifestă oatitudine agresivă în încercareade acaparare a clientelei,utilizând mijloace mai puţinortodoxe şi chiar hărţuireaclienţilor prin trimiterea anenumărate oferte şi serviciinesolicitate. totuşi, firmele cu o oarecaretradiţie în domeniu se respectăreciproc, colaborează pentruproiectele legislative sau alteproiecte de interes general. Nutrim credinţa că firmele carenu se ridică la anumitestandarde deontologice, vor fiînlăturate, pentru a permitecoexistenţa armonioasă şiprofesională.

Mircea FICA

firmele cu o oarecaretradiţie în domeniuse respectă reciproc,colaborează pentruproiectele legislativesau alte proiecte deinteres general

nutrim credinţa căfirmele care nu seridică la anumitestandardedeontologice, vor fiînlăturate, pentru apermite coexistenţaarmonioasă şiprofesională.

ce noutăți a adus Regula -mentul (ue) nr. 608/2013 alParlamentului european șial consiliului din 12 iunie2013 privind asigurarearespectării drepturilor deproprietate intelectuală decătre autoritățile vamale?

Având în vedere că un sistemrobust de protecție a dreptu ri -lor de proprietate intelectualăreprezintă o componentăcheie a strategiei UE pentrucreștere și dezvoltare durabilă,Comisia Europeană a propusși a elaborat împreună cuState le Membre un nouregulament european aplicabilde la 01 ianuarie 2014:Regulamentul (UE) nr.608/2013 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului din12 iunie 2013 privind asigura -rea respectării drepturilor deproprietate intelectuală decătre autoritățile vamale și deabrogare a Regulamentului(CE) nr. 1383/2003 alConsiliului. Pe lângă faptul căregulamentul stabileștecondițiile și procedurile deintervenție a autoritățilorvamale, în cazul în caremărfurile susceptibile de aaduce atingere unui drept deproprietate intelectuală suntsau ar fi trebuit să fie supusesupravegherii vamale saucontrolului vamal pe teritoriulvamal al Uniunii, au fost

introduse și câteva noutăți, încontextul evoluțiilor de ordineconomic, comercial șijuridic.Au fost introduse și altedrepturi de proprietateintelectuală în sfera deaplicare: pe lângă cele“clasice”, precum mărcile,indicațiile geografice,desenele sau modelele,brevetele de invenție, dreptulde autor, au fost incluse șidenumirile comerciale, înmăsura în care acestea suntprotejate de dreptul intern ca

drepturi de proprietateexclusivă, topografiileproduselor semiconductoare,precum și modelele deutilitate și dispozitivele caresunt în principal concepute,produse sau adaptate pentru apermite sau facilita eluda reamăsurilor tehnologice.S-a instituit obligativitateaaplicării unei proceduri princare se autorizeazădistrugerea mărfurilor fărăobligația de a iniția procedurade determinare a încălcăriiunui drept de proprietate

intelectuală, aceastadovedindu-se foarte eficien tăîn Statele Membre în care s-aaplicat.A fost introdusă o procedurăspecifică pentru transporturilemici de mărfuri contrafăcutesau piratate (mai puțin de treibucăți sau cu o greutate brutăde mai puțin de douăkilograme) care permitedistrugerea acestora fărăacordul explicit alsolicitantului în fiecare caz înparte. Această procedurăconstituie o consecință a



țigaRetele, JucăRiile și aRticolele de îmbRăcăminte sunt preferate de falsificatoriinterviu cu fLorica Maria Păun, consilier superior în cadrul serviciului antidrog și Protecția Drepturilorde Proprietate intelectuală, Direcția supraveghere și control Vamal, Direcția Generală a Vămilor



creșterii vânzărilor prin interme -diul Internet-ului și a număruluicazurilor legate de traficul poștal,care s-a triplat între 2009 și 2011.Noul regulament permiteautorităților vamale din StateleMembre să permită deplasareamărfurilor care urmează să fiedistruse, sub supraveghere vamală,între diverse locuri de pe teritoriulvamal al Uniunii sau să acordeunor astfel de mărfuri liberul devamă spre liberă circulație învederea reciclării sau eliminării încontinuare în afara circuitelorcomerciale, inclusiv pentrucampaniile de sensibilizare,formare și scopuri educative.titularii de drepturi de proprietateintelectuală pot depune cereri deintervenție a autorității vamale, înconformitate cu prevederileRegulamentului de punere înaplicare (UE) nr. 1352/2013 alComisiei din 4 decembrie 2013 destabilire a formularelor prevăzutede Regulamentul (UE) nr.608/2013.

companiile multinaționale au ocultură a dPi (drepturi deProprietate industrială) maiavansată față de firmele locale.ce recomandări aveți pentrumanagerii români care dorescsă-și protejeze eficient mărcileși brevetele?

În data de 30 septembrie 2013,Comisia Europeană a salutatpublicarea unui studiu privinddrepturile de proprietate intelec -tuală, care a fost elaborat în comunde Oficiul European de Brevete(OEB) și de Oficiul pentru Armo ni -zare în cadrul Pieței Interne (OAPI).Studiul, intitulat „Sectoarele încare se utilizează pe scară largădrepturile de proprietateintelectuală: contribuția laperformanța economică și laocuparea forței de muncă în

Europa” (septembrie 2013),măsoară importanța drepturilor deproprietate intelectuală îneconomia UE.Principalele constatări ale studiuluisunt acelea că sectoarele în care seutilizează pe scară largă drepturilede proprietate intelectualăgenerează aproximativ 39% dintotalul activității economice dinUE (aproximativ 4.700 de miliardeeuro anual), acestea asigurând înmod direct aproximativ 26% dintotalul locurilor de muncă din UE(56 de milioane de locuri demuncă); încă 9 % din locurile demuncă din UE sunt legate în modindirect de sectoarele respective.Prin urmare, în contextul datelorrelevate de studiul menționatanterior, managerii români trebuiesă desfășoare o activitate cât maisusținută de protejare, prinînregistrarea la oficiilecompetente, a tuturor mărcilor șibrevetelor care le aparțin și, înplus, să utilizeze toate mijloaceleprocedurale și legale pentruasigurarea respectării acestordrepturi. Autoritatea vamală are,printre altele, competența de aasigura respectarea drepturilor deproprietate intelectuală și de adesfășura controale adecvate lafrontieră asupra mărfurilorprovenite din țări terțe, suspectatede încălcarea unui drept deproprietate intelectuală. Mai mult,conform procedurii și în condițiileprevăzute de Regulamentul (UE)nr. 608/2013 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului din 12iunie 2013, mărfurile confirmatecă încalcă un drept de proprietateintelectuală pot fireținute/confiscate încă înainte depătrunderea pe piața internă aUniunii Europene, oferind astfel oprotecție mai eficientă titularilorde drepturi ce ar avea drept con -secință și stimularea creativității șiinovării.

Pe pagina de web (www.customs.ro– Protejarea frontierei), autoritateavamală din România pune ladispoziția tuturor celor interesațidin mediul privat informațiilenecesare pentru inițierea colabo ră -rii în domeniul asigurării respec -tării drepturilor de proprietateintelectuală, incluzând formulare,acte normative naționale șieuropene aplicabile și un manualpentru completarea cererilor deintervenție și de prelungire.

direcția generală a vămilorcolaborează foarte bine cuserviciul vamal al Republiciimoldova (svRm). astfel, în anul2012 au fost pregătiți peste 20de funcționari vamali din svRmîn domeniul echipelor mobile șis-a implementat o platformă e-learning în svRm. ce altemăsuri de colaborare aveți învedere?

În vederea continuării măsurilorde colaborare începute în anul2011, prin semnarea Planului decooperare între AutoritateaNaţională a Vămilor şi ServiciuluiVamal al Republicii Moldova,privind consolidarea cooperării îndomeniul prevenirii şi combateriifraudelor vamale, semnat la 14iulie 2011, la Bucureşti, în data de20 decembrie 2013, ClaudiuARDELEANU, directorul generalal Direcţiei Generale a Vămilor şitudor BALIţCHI, directorulgeneral al Serviciului Vamal alRepublicii Moldova, au semnat lasediul Autorităţii Vamale dinRomânia prelungirea Planului decooperare, intensificând astfelcolaborarea dintre cele douăautorităţi vamale.În cadrul acestei întâlniri, la careau participat repre zentanţi aiambelor instituţii, au fost discutateşi aspecte legate de implementareaOrdinului Preşedintelui Agenţiei

Managerii românitrebuie să desfășoareo activitate cât maisusținută deprotejare, prinînregistrarea laoficiile competente,a tuturor mărcilor șibrevetelor care leaparțin și, în plus, săutilizeze toatemijloaceleprocedurale și legalepentru asigurarearespectării acestordrepturi.

autoritatea vamalădesfășoară oactivitate susținutăde selecție și controlasupra trasporturilorde mărfuri careprovin din țări terțe,în baza analizei derisc proprii și/sau încolaborare cu alteinstituții ale statuluicu atribuții îndomeniu.



Naţionale de AdministrareFiscală privind aplicarea deinstrucţiuni speciale pentruunele categorii de bunuriintroduse de către călători peteritoriul României, înbagajele personale. În aceastăprivinţă, pentru asigurareaunui nivel crescut desiguranţă şi confort alcetăţenilor de bună credin ţă,ambele părţi au agreat reana -lizarea conţinutului Ordinului,avându-se în vedere atât oanaliză de risc funcţională câtşi contextul geopolitic al celordouă ţări. În cadrul Planuluide cooperare, DGV acordăasistenţă SRVM prin: schimbde experienţă a metodelor decontrol vamal și a folosirii deechipamente de controlnedistructiv; formarea degrupuri de analiză comune lanivel local; continuareainstruirii echipelor canine dinSVRM la Centrul de FormareEchipe Chinologice şi Întreţi -nere a Dresajului – Giurgiu.

direcția generală a vămiloreste partener al primeicampanii din regiuneanord-est a țării împotrivacontrabandei cu țigarete,campanie inițiată de euro -mo nitor business consul -ting services, cu sprijinulJti. care au fost rezultateleacestui demers?

Precizăm că indicatorul prin -cipal pentru măsurarea rezul -ta telor campaniei împotrivacontrabandei cu ţigarete îlreprezintă încasările labugetul statului provenite dinacciza pe tutun, unde se poateobseva dacă acestea aucrescut, comparativ cu aceeaşiperioada a anului 2013.În acest moment este

prematur să apreciemrezultatele acestei campanii.Acestea vor putea fi evaluateîncepând cu luna iulie 2014.

care au fost produselepreferate de falsificatori înultimii ani?

Pentru combaterea traficuluicu mărfuri care încalcă undrept de proprietateintelectuală, contrafăcute saupiratate, autoritatea vamalădesfășoară o activitatesusținută de selecție și controlasupra trasporturilor demărfuri care provin din țăriterțe, în baza analizei de riscproprii și/sau în colaborare cualte instituții ale statului cuatribuții în domeniu. Din datele statistice aleautorității vamale pentru anii2012 și 2013 se observă olargă varietate de categorii demărfuri contrafăcute: țigarete(care fac obiectul reținerii dinactivități de contrabandă),jucării, articole de îmbrăcă -minte și încălțăminte, cosme -tice, telefoane mobile și acce -sorii, articole de îngrijire per -sonală, articole de birotică etc. În anul 2013 au fost reținute2.548.785 buc. mărfuridovedite că încalcă un dreptde proprietate intelectuală,spre deosebire de anul 2012,când au fost reținute4.235.799 buc., diferențaprovenind din scădereacantității de țigarete decontrabandă dovedite a fi șicontrafăcute (1.384.560 buc.în anul 2013, comparativ cu2.408.280 buc. în 2012).În anul 2013, primele 10tipuri de mărfuri reținute dinpunct de vedere cantitativ aufost: țigarete, jucării, articolede îmbrăcăminte, bijuterii din

metale comune, telefoanemobile și accesorii, încălță -minte, brichete, accesoriipentru păr, pixuri și discuriabrazive. În contextul euro -pean al creșterii comerțuluiprin intermediul Internet-uluiși al orientării controalelorasupra mărfurilor care prezin -tă un risc pentru sănătatea șisiguranța consumatorilor,numărul cazurilor de rețineride mărfuri a crescut de la 803în 2012 la 904 în 2013,înregistrându-se și creștericantitative la anumite tipuri demărfuri, cum ar fi: jucării (dela 164.181 buc. În 2012, la337.259 buc. în 2013),medicamente (de la 303 buc.În 2012, la 533 buc. în 2013),detergenți (de la 224 cutii în2012, la 1.523 cutii în 2013),articole de îmbrăcăminte (dela 118.458 buc. În 2012, la246.874 buc. în 2013).

cum colaborați cu cncPiRși osim?

Succesul în activitatea autori -tății vamale de asigurare arespectării drepturilor deproprietate intelectuală a fostcompletat, pe lângă activitateaproprie susținută, și de cola -bo rarea cu asociațiile profe -sio nale, organizațiile non-guvernamentale și instituțiiledin România cu atribuții îndomeniul protecției sauaplicării legislației proprietățiiintelectuale.Astfel, Oficiul de Stat pentruInvenții și Mărci (O.S.I.M.),în calitate de organ despecialitate al administrațieipublice centrale, autoritateunică pe teritoriul Românieiîn asigurarea protecțieiproprietății industriale, aparticipat încă din anul 2000

la elaborarea primei legislațiispecifice privind măsurileautorității vamale pentru asi -gurarea respectării dreptu rilorde proprietate intelectua lă,urmare a obligațiilor ce i-aurevenit României din AcordultRIPS - Acordul privindaspectele comerciale ale drep -turilor de proprietate intelec -tuală, inclus în anexa 1C laAcordul de la Marrakesh deinstituire a Organizației Mon -diale a Comerțului, încheiat ladata de15 aprilie 1994.De-a lungul anilor,colaborarea autorității vamalecu O.S.I.M. a continuat pediferite planuri, de la amen -darea legislației naționale învederea îndeplinirii aquis-uluicomunitar, elaborarea strate -giei naționale în domeniuldrepturilor de proprietateintelectuală până la activitățiledesfășurate în cadrul Grupuluide lucru în domeniul proprie -tății intelectuale constituit lanivel național sub coordo na -rea Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casație șiJustiție.Întâlnirile organizate deCamera Națională aConsilierilor în ProprietateIndustrială din România areprezentat un cadru propicepentru autoritatea vamală de atransmite membrilor aspectedin activitatea instituției îndomeniul asigurării respectăriidrepturilor de proprietateindustrială, ca o continuare aactivității desfășurate de con -si lierii în proprietate industria -lă de acordare de asistenţă despecialitate şi reprezentare apersoanelor fizice şi juridiceromâne sau străine în fațaoficiilor competente.

Mircea FICA


PRofesii libeRale

ne-am integRat în elita consultanței internaționale

Rsm scot este una dintre celemai puternice companii careoferă o consultanță integrată –contabilitate, audit financiar șiconsultanță fiscală. cum estestructurată firma dumnea -voastră și care sunt atuurileechipei pe care o coordonați?

Ne-am propus ca anul acestanivelul de integrare a serviciilornoastre să crească prin promovareaunui nou concept de prestare aserviciilor: compania noastra va ficapabilă, începând cu luna octom -brie 2014, să ofere cliențiloropțiunea de a apela la noi încalitate de singur prestator pentrutoate serviciile profesionale sauadministrative de care un investitorpoate avea nevoie atunci când

decide să facă business pe o nouăpiață. Acest concept de punct unicde contact la care un client poateapela este cunoscut sub sintagma“One Stop Shop”. Aceastaînseamnă că un potențial client nise poate adresa nouă pentru toatenevoile sale de servicii, în acest felbeneficiind de câteva avantajenotabile cum ar fi: economie detimp și resurse, comunicare maieficientă, nivel comparabil decalitate a diverselor tipuri deservicii solicitate și primite, accesulla cunoștințele profesionale șiexperiența specifice unei rețelemajore de firme de audit șiconsultanță.Pentru dezvoltarea și promovareaconceptului “One Stop Shop” amfolosit atât resursele noastre

interne, cât și relațiile noastre dejaconsolidate cu prestatori de serviciiprofesionale, altele decât cele deaudit, contabilitate și consultanță.În acest sens, pe de o parte, amdezvoltat și consolidatdepartamentele noastre interne deaudit, contabilitate și payroll,consultanță fiscală și de business,iar pe de altă parte am contactat șiintegrat deja conceptului nostrucabinete de avocatură, firme deevaluatori sau de lichidatori,companii de HR și publicrelations, companii care oferăservicii de găzduire de sedii socialeși, de asemenea, vom continuaprocesul de identificare și integrarea unor noi prestatori de servicii, înfuncție de cererea pe care o vomprimi de la clienții noștri. Începândcu luna octombrie 2014 vom lansanoul nostru concept și în cadrulRSM, rețeaua internațională defirme de audit și consultanță dincare facem parte.RSM Scot, în calitate de projectmanager, garantează și își asumărăspunderea pentru calitateaserviciilor prestate în mod directsau prin intermediul partenerilorsăi integrați în conceptul “OneStop Shop”.

aniversați 20 de ani de laînființare. cum s-a văzutfiscalitatea românească în cei20 de ani de când Rsm scotactivează în România?

În 1990 nu se putea înc\ vorbidespre “fiscalitate românească”,întrucât atunci, și chiar în următoriitrei-patru ani, România încerca săfacă o trecere rapidă de la unsistem economic și social închis laeconomia de piață și la democrație. Din păcate, acest proces detranziție a fost mai lung și maianevoios decât s-a crezut inițial, iarfiscalitatea noastră a urmat și eadrumul sinuos de la închistare la

interviu cu Dan scHWarTZ, Managing Partner, rsM scot

compania noastr\ vafi capabilă, începândcu luna octombrie2014, să ofereclienților opțiuneade a apela la noi încalitate de singurprestator pentrutoate serviciileprofesionale sauadministrative decare un investitorpoate avea nevoieatunci când decide săfacă business pe onouă piață.


PRofesii libeRale

integrare în modernitateaeuropeană și internațională. În acest sens am asistat, pe rând, larenunțarea la vechi conceptespecifice economiilor de tipsovietic, de genul “impozit pecirculația mărfurilor” și“beneficiu”, și la înlocuirea lor cuconcepte noi precum “taxa pevaloarea adăugata” sau “impozit peprofit”. Mai apoi, odată cu pregătirile pecare România a început să le facăpentru a se putea integra înUniunea Europeană, am asistat laprimele progrese reale în ceea ceprivește trecerea la o nouă filosofiefiscală: s-a renunțat la legislațiagreoaie și stufoasă creată în primiiani de tranziție și s-a trecut laredactarea Codului Fiscal dupămodelul utilizat în Statele Unite. Aceasta s-a petrecut în cursulanului 2003, iar compania noastrăa fost profund implicată în procesulde consultări care a avut locîncepând de atunci între specialiștiiMinisterului Finanțelor Publice șireprezentanții mediului de afaceri.Putem spune, deci, că RSM Scot acrescut și s-a dezvoltat împreunăcu economia și societatearomânească și, în același timp, și-aadus aportul la tot ceea ce aînsemnat crearea și apoimodernizarea sistemului fiscalromânesc.

cum este privită țara noastră decătre investitorii străini care vorsă-și extindă business-ul înRomânia?

România este a șaptea țară, camărime, din Uniunea Europeană.În același timp, România este oțară bogată în resurse materiale șiumane și o țară încă în curs dedezvoltare, pornită acum 25 de anipe drumul tranziției de la sistemulsocialist la economia de piață și lademocrație; în anumite limite,

România poate fi considerată astăzio piață emergentă. toate acestea fac ca interesulinvestitorilor străini pentruRomânia să fie relativ ridicat, țaranoastră prezentând încăoportunități de afaceri pe care altestate membre ale Uniunii Europenenu le mai prezintă. Dacă mediul de afaceri românescar fi realmente ajutat și susținut depoliticieni și dacă aceștia arpromova o legislație fiscală șieconomică favorabile business-ului, sunt convins că nivelulinvestițiilor străine ar putea fi unuldintre cele mai mari din zonanoastră geografică. De asemenea,dacă lupta împotriva corupției și aevaziunii ficale ar fi reală și arduce la rezultate notabile, percepțiauneori negativă pe care investitoriistrăini o au în legătură cu Românias–ar îmbunătăți substanțial.

ce avantaje vă conferăapartenența la rețeua globalăRsm international?

În timpul crizei financiare și aperioadei de recesiune economicăce a urmat, principalele problemepe care companiile de serviciiprofesionale le-au întâmpinat aufost păstrarea portofoliului declienți și menținerea veniturilor laun nivel cel puțin constant. Încondițiile în care, pe fonduldificultăților generate de criză,relativ multe companii comercialefie și-au diminuat activitatea fiechiar și-au închis porțile, apar te -nența la o rețea de firme de con -sultanță de talia RSM Inter nationala reprezentat un avantaj major. În fapt, noi am aderat la RSM în2009, exact atunci când recesiuneaîși făcea simțită prezența în modpregnant în România. Adaptareaprocedurilor și metodologiilornoastre profesionale la cele folositeîn cadrul RSM ne-a permis să

putem prelua rapid și cu ușurințăclienți noi pe care partenerii noștriinternaționali ni i-au identificat înRomânia. În acest fel, pe lângăcreșterea calității serviciilor, RSMne-a ajutat să ne păstrăm și să nediversificăm portofoliul de cliențiși, în acest fel, să menținem sauchiar să creștem nivelul veniturilor,în condițiile în care alte firme si mi -lare au înregistrat pierderi de cliențiși scăderi de venituri. Astăzi, RSMne aduce mai mult de 10% dintotalul cifrei noastre de afaceri.Last but not least, RSM a însemnatși înseamnă pentru noi o adevăratășcoală, unde putem să învățăm șisă ne dezvoltăm profesional într-unmediu internațional, în acest felintegrându-ne rapid și deplin înceea ce se numește elitaconsultanței internaționale.

cum apreciați concurența dinsectorul de consultanță fiscală,de contabilitate și de auditfinanciar?

A lupta face parte din viață. Prinurmare, lupta (în sensul bun alcuvântului) se întâlnește și înindustria noastră. Diferența întrenoi și alte business-uri este dată defaptul că în consultanță pentru a temen]ine în top este necesar săînve]i în permanență și să-țiîmbogățești continuu paletacunoștințelor profesionale.Consultanța înseamnăprofesionalism și talent de businessîn același timp. Este bine cunoscutfaptul că experții și consultanții devârf sunt persoane orgolioase și cupersonalități dificile. Acestecarcteristici ale industriei fac ca șicompetiția să fie cu totul specialăși... ascuțită! Există concurență înindustrie bineînțeles, din păcatechiar mai puțin loială uneori, darpână la urmă cei mai buni înving!

Mircea FICA

a lupta face partedin viață. Prinurmare, lupta (însensul bun alcuvântului) seîntâlnește și înindustria noastră.Diferența între noi șialte business-uri estedată de faptul că înconsultanță pentru ate men]ine în topeste necesar să înve]iîn permanență și să-ți îmbogățeșticontinuu paletacunoștințelorprofesionale.

Dan schwartz esteManaging Partner șifondator al rsM scot,una dintre cele maicunoscute firmeromânești deconsultanță în fiscalitateși audit. Pe lângăcalificările din românia,Dan a absolvitprogramul “Tax analysisand revenueforecasting (Tarf)” de laHarvard university. el aurmat, de asemenea,programele LeadingProfesional servicefirms la HarvardBusiness school șiBusiness ethics Trainingla George Washingtonuniversity și deține unMaster Businesscounselor certificate dela Washington stateuniversity.Dan schwartz esteconsultant fiscal, auditorfinanciar și expertcontabil, iar între anii2006 și 2008 a deținutpoziția de chairman alcPa associatesinternational eMea.


PRofesii libeRale

România are un sistem fiscal lejer

cum este structurată contaRădulescu? câți angajați avețiîn prezent și unde aveți birouri?

Conta Rădulescu este o societatecomercială românească și î[idesfășoară activitatea conformcodului CAEN 6920, având caactivități principale contabilitatea,audit financiar și consultanță îndomeniul fiscal. Acesta a fostînceputul. Acum societatea estedoar o parte a ceea ce noi numimRădulescu Grup. Societatea are înjur de 30 de angajați șicolaboratori externi. Avem treisedii în București, urmând să sedeschidă în acest an un al 4-leasediu, în zona Băneasa. Amînceput și dezvoltarea în afaracapitalei țării, mai exact în Brașov,acolo fiind deschisă deja primafilială Conta Rădulescu. Sediul

comercial este în rondul din PiațaAlba Iulia, Nr 7, lângă bancaCredit Agricole. Reprezentanțiinoștri pot fi contactați telefonic lanumărul de telefon 021.320.90.90sau prin email la [email protected].

Prin ce se distinge contaRădulescu de celelalte firme decontabilitate? care suntatuurile sale?

Inovatie și Comunicare. Încă de laînceput am căutat să oferimservicii unice pe piață, și oarecumam reușit. În fiecare an am oferitceva unic, începând de la propriulnostru curierat până la analizefinanciare gratuite pentru cliențiinoștri. În anul 2014 nu amdezamăgit, am fost și poatesuntem încă, prima societate de

contabilitate din București careoferă sistemul unic de MoneyBack, serviciu ce garantează operioadă de probă de 90 de zilepentru clienții noștri. Blogulnostru este poziționat excelent pesegmentul on-line, ocupând de anide zile primele poziții în cele maicăutate expresii ce țin deactivitatea noastră. Suntembucuroși să fim de ajutor prinintermediul acestui puternicinstrument de informare tuturorcelor care au nevoie de informăriprecise și utile. Le mulțumim peaceastă cale celor ce ne accesează,numărul lor fiind mai mare de10.000 de utilizatori lunar, pentruîncrederea acordată.

din ce sectoare economiceprovin principalii clienți? cătrece industrii noi doriți să văîndreptați?

Deși economia românească este înrestructurare, putem afirma că nebucurăm de clienți din multesectoare economice, uneleexclusiviste, precum metalurgia.Fiind o societate de contabilitate,oferim servicii complete în toatesegmentele de activitate. Înviitorul apropiat ne vom orientaatenția către companii din sectorulenergetic, din industria agricolă,societăți de asigurări etc. Vom acorda o atenție deosebită șifondurilor europene, deși înprezent încă nu este un subiectnici ușor de abordat, cum nu estenici la îndemâna oricui. Sperămcă odată cu maturizarea noastrăeuropeană, cu accesul din ce în cemai ușor la informare, cu odeschidere și transparență dinpartea organismelor ce au înadministrare aceste instrumente,să folosim corespunzător acestefonduri, care sunt atât de necesareunei dezvoltări solide și dedurată.

interviu cu fLorin răDuLescu, Director General, conta rădulescu

conTarăDuLescuPiața alba iulia, nr. 7, Bloc i6 (Galeriile cornel florea), sector 3, București

Tel/Fax:

021 320 90 90Vodafone:

0725 196 918Cosmote:

0762 495 033E-mail:

[email protected]


PRofesii libeRale

cum privesc clienții regimulactual de impozitare și taxare?

Spre deosebire de alte țări aleUniunii Europene, România are unsistem fiscal lejer. Mulți arcontrazice acest aspect, dar cevreau să spun este că se poate șimai rău. România oferă în prezentdouă sisteme diferite, atât caimpozitare, cât și ca exercitate afiscalității asupra societățilorcomerciale. Aș putea adăuga căreușita financiară depinde uneori șide contabilul ales, așa cum ooperație depinde de medicul care oexecută. Ca idee generală, nuimpozitarea nemulțumește, ci felulîn care economia funcționează.Atragerea de capital este scăzut\ șiprin urmare și dinamica afacerii,indiferent de tipul și complexitateaei, este îngreunată.

cum colaborați cuadministrațiile fiscale? avețisugestii de îmbunătățire arelației dintre contabili /contribuabili și administrațiilefiscale?

Se poate și mai bine, spune oveche vorbă românească.Înțelegem gradul de încărcare aadministrațiilor, personalul redus,și toate aceste neajunsuri, dar unpic de efort nu strică. Dacă neplângem doar, cu siguranță nuvom evolua. De îmbunătățit ar firelația cu publicul, acolo considercă este deficitară această instituțiea statului. Infrastructura știm că nueste un lucru ușor de modificat,dar prin introducerea depuneriideclarațiilor în sistem electronic, s-a făcut un uriaș pas înainte. Estenevoie de o informare maieficientă și de o mai bunăgestionare a spațiilor.Noi oferim servicii complete decontabilitate, prin urmare contactuldirect între client și instituție este

minim, iar noi ca și societate decontabilitate gestionăm mai bineaceastă relație decât uncontribuabil ce intră ocazional încontact cu administrațiile fiscale.

cum apreciați concurențaexistentă în rândul acesteiprofesii de contabil autorizat?

Concurența înseamnă progres. Dinpăcate această nobilă profesie estemult prea accesibilă si prea puținreglementată, astfel încât se ajungela o ofertă prea mare și un rezultatdezastruos. Performanța scăzută,datorită unui acces facil la profesielezează interesul tuturor. Înantiteză cu frații noștri europeni,noi dăm valoare prețului plătit peserviciile de contabilitate și nu pecalitatea serviciilor. Dar calitateaslabă a serviciilor oferitecontribuie la formarea uneiimpresii negative și prin urmare lao cerere slabă pe piața privindprofesia contabilă. E și de înțeles.În acest moment contabilul înRomânia este văzut mai degrabăca fiind operator de date și nu unsfătuitor financiar care să ajute labunăstarea unei societățicomerciale și implicit a celor ce odețin.

ce alte servicii oferiți?

Oferim o gamă variată deservicii, de la consultanță până laevidență contabilă și audit. Celmai des întâlnite și uzuale cererisunt pentru evidență contabilă,dar am înregistrat o creștereîmbucurătoare pe segmentele deresurse umane, due dilligence,cash flow, creștere ce ne aratăclar și fără echivoc că piața deservicii se rafinează, că societățileromânești au început să înțeleagăavantajul acestor servicii. Prinpartenerii noștri dedicați oferim șiservicii direct legate de bunadesfășurare a afacerii și țin sămenționez servicii precum:protecția muncii, medicinamuncii, servicii juridice etc.

ați realizat un cd intitulatPrimii pași în mediul fiscalromânesc. cum a fost primitacest produs de către clienți/parteneri?

Fiind primul produs de gen pepiața românească, aș putea spunebine. totuși vorbim de o piațăîncă prea puțin matură încontextul celor menționate maisus, ca să valorifice un asemeneaprodus. A fost totușicomercializat într-un numărfoarte mare de exemplare, acumfiind oferit GRAtUIt pe site-ulpropriu (www.contaradulescu.ro)și prin alți parteneri. Noi sperămsă fi adus plus-valoareamanagerilor care sunt la începutde drum, acest produs fiindspecial destinat unei asemeneaafaceri. toți clienții noștriprimesc acest CD gratuit șiconsultanță nelimitată, servicii ceîntăresc și consolidează relațianoastră atât în prezent cât și peviitor.

Mircea FICA

oferim o gamăvariată de servicii, dela consultanță pânăla evidență contabilăși audit. cele mai desîntâlnite și uzualecereri sunt pentruevidență contabilă,dar am înregistrat ocreștereîmbucurătoare pesegmentele deresurse umane, duedilligence, cash flow,creștere ce ne aratăclar și fără echivoc căpiața de servicii serafinează, căsocietățile româneștiau început săînțeleagă avantajulacestor servicii.


PRofesii libeRale

conduceți una dintre celemai mari filiale aleu.n.P.i.R. din România, fiindaleasă în funcția depreședinte cu o majoritatecovârșitoare de peste 70%dintre membrii filialei. carea fost și este motivația șiviziunea dumneavoastrăpentru această organizație?

Alegerea mea în aceastăfuncție este legată de dorințacolegilor mei de a aduce filialaprintre primele din țară, nu doarca mărime dar [i `n calitateaserviciilor oferite de cătremembrii săi. Filiala timiș aU.N.P.I.R. are în componențasa actual\ 127 de membricom patibili organizați în ca bi -nete individuale, întreprin deriunipersonale și societăți pro -fesionale, precum și un nu m\rde 39 membri incompa tibili.Viziunea mea pentru aceastăorganizație pe care am avut-oși am împărtășit-o colegilormei la alegeri a fost reorga niz -area acesteia sub toate aspec -te le, precum și ridicareastandardelor profesionale alemembrilor săi prin programede pregătire profesional\ deînaltă calitate.Motivația mea a fost redareaprestigiului profesiei și resta -bi lirea încrederii participan -ților la procedurile de pre-insolvență și de insolvență înpracticianul în insolvență carele adminis trează averea, res -pectiv recuperează creanțeledatorate de către debitor.

ce reprezintă pentru dum -neavoastră această funcție?

Această funcție reprezintă omare onoare pentru mine,ocu parea acestei funcțiiimplicând o mare respon sa -

bilitate atât față de fiecaremembru al filialei cât și fațăde toate instituțiile cu carefiliala intră în contact, instan -]ele de judecată, Registrul Co -merțului, Oficiul de Cadas trusi Publicitate Imobiliară,Admi nistra]ia Finan]elorPublice, dar și cu toate cele -la lte organizații profesionale.Această filială are un potențialde dezvoltare foarte ridicat,fiind formată din practicieniîn insolvență integri, dedicațiși pregătiți profesional, deaceea implementarea unuisistem de managementperformant al filialei esteimperios necesar, euintenționând să-l materia li zezpe perioada mandatului meu.

care au fost demersurileefectuate de dumnea voas -tră în această funcție, de lapreluare până în prezent?

Pot spune că într-o perioadăscurtă de timp de când ampreluat această funcție, amdemarat cu succes împreunăcu consilierii mei, demersurilede reorganizare a filialei. Amimplementat un nou sistempentru identificarea și plataonorariilor practicienilor în in -solvență din fondul de lichidare. Noul sediu în care ne desfășu -răm în prezent activitatea oferăposibilitatea întrunirii adună ri -lor fililalei precum și orga -nizării de licitații și întru niriprivind armonizarea prac ticiide aplicare a legii insol ven țeide către membrii filialei.Având în vedere faptul că odatăcu reorganizarea consider cătrebuie să vină și moderniza -rea organizației pentru asigu -rarea transparenței atât în ca -drul filialei cât și pentru public,am înființat o pagină de inter -net a filialei (www.unpirtimis.ro),

pagină dedicată atâtmembrilor cât și publicului,pagină pe care se pot afla atâtdemersurile efectuate în cadrulfilialei și licitațiile organizatede membri. totodat\, se potpurta discuții pe pagina deforum a site-ului. Din punct de vedere organiza -toric, filiala are ca și organe deconducere: Consiliul de Con -ducere, Comisia de Cenzori,iar ca urmare a modificăriiStatutului profesiei, s-a înfiin țatInstanța Locală de disciplină,organul care se ocupă de solu -ționarea plânge rilor împotrivamembrilor din filialele timiș,Arad și Caraș-Severin. Pot afirma că în perioadamanda tului meu s-au în fiin țatși două noi comisii impor tantepentru organizarea internă afilialei, Comisia de inven ta -riere și Comisia de arhi vare adocumentelor filialei.

unPiR timiș are un potențial de dezVoltare foarte ridicatinterviu cu Dr. fLaVia consueLa crăciun, Președintele unPir Timiș

Dr. fLaVia consueLa crăciun este practician în insolvență,membru u.n.P.i.r. filiala Timiș începând cu anul 2009 șiavocat în Baroul Timiș din anul 2003. De asemenea, estedoctor în procedura insolvenței, absolventă a facultății deDrept a universității Babeș-Bolyai din cluj napoca. a fostaleasă ca președinte al u.n.P.i.r. filiala Timiș în anul 2012 pentru un mandat de 4 ani.


PRofesii libeRale

care sunt obiectivele pe caredoriți să le realizați pentruu.n.P.i.R. timiș?

Obiectivul meu principal este achi -zi ționarea unui sediu pentru orga -nizație în care să ne putem desfă -șura întreaga activitate, unde săorganizăm conferințe și seminariide pregătire profesională, atât cumembrii filialei cât și cu reprezen -tanții instituțiilor cu care colabo -răm profesional. De asemenea, având în vedereimpactul semnificativ pe careaceastă profesie o are asupra viețiipersoanelor, doresc să efectuezdemersuri în vederea organizării deconferințe de informare a publicu -lui despre procedura pre-insol -venței și a insolvenței, despre caresunt atribuțiile practicienilor îninsolvență în cadrul fiecărei proce -duri cât și drepturile și obligațiileacestora în cadrul procedurilor, atâtca și creditori cât și ca debitori.

ați menționat despreorganizarea de seminarii depregătire profesională pentrumembrii filialei. ce ne putețispune în acest sens?

Am organizat anual seminarii depregătire profesională atât pentrumembrii filialei cât și pentru toțipracticienii în insolvență din țară.Ultimul astfel realizat a fost de unreal succes, atât din punct devedere al invitaților, a temelor puseîn discuție câ și a numărului foartemare de participanți, fiind până ladata prezentă cel mai important șimare astfel de eveniment organizatsub egida filialei. Astfel, ca invitațienumăr judecători ai tribunaluluitimiș și ai Curții de Apeltimișoara, reprezentanți ai O.R.C.timiș, decanul și cadre didacticedin cadrul Facultății de Drept aUniversității de Vest timișoara șireprezentanți ai Administratiei Ju -

dețene a Finanțelor Publice timiș.În perioada 10-12 octombrie 2014,vom organiza un seminar depregătire profesională privind nouareglementare a insolvenței șiatribu țiile practicianului îninsolvență, seminar care se vadesfășura de această dată pe 3 zileși la care intenționăm să avem cainvitați lectori din toată țara.De asemenea, în colaborare cu oorganizație a societățilorcomerciale din județ, intenționez săorganizăm în această toamnă oconferință de informare areprezentanților societățilorcomerciale din zonă despre noileproceduri prevăzute de legea85/2014 privind procedurile deprevenire a insolvenței și ainsolvenței nou intrată în vigoare.

care este părerea dumnea -voastră despre nou intrata învigoare lege a insolvenței?

Noua lege a insolvenței reprezintăo reală realizare în acest domeniu.Aceasta vine cu prevederi expresecare reglementează o serie desituații cu care ne-am confruntatfără soluție și care au determinatfie soluții improvizate, fie o seriede contestații care au tergiversatsau îngreunat procedurainsolvenței, ba chiar au determinatfalimentul multor societățicomerciale care ar fi putut fisalvate prin reorganizare. Dintreacestea aș enumera situațiacreditorilor care nu au fostnotificați, neregăsindu-se în listacreditorilor comunicată de debitorsau pentru că actele contabile nu aufost predate de acesta, au dreptul cape întregul parcurs al procedurii sădepună motivat declarația de creanță.De asemenea, noua lege reglemen -tează situația creanțelor născute înprocedură și acțiunile pe care aceșticreditori le pot întreprinde învederea recuperării acestor sume.

De asemenea, un aspect importantdin punct de vedere organizatoric,noua lege prevede în mod expresnoi reguli/atribuții atât pentrupracticianul în insolvență cât șipentru judecătorul-sindic caresupravegheză procedura. Dintreacestea aș enumera, ca noi atribuțiiale practicianului în insolvență,obligativitatea inventarieriibunurilor debitorului în termen de60 de zile de la data deschideriiprocedurii, posibilitatea de ainvoca compensația, angajarea despecialiști, posibilitatea de asolicita judecătorului-sindicpronunțarea unei hotărâri înipoteza în care la două ședințe aleAC/CC nu s-a luat nici o decizie,posibilitatea solicitării, în anumitecazuri, ca valorificarea bunurilor săse facă conform Noului Cod deProcedură Civilă etc. Dintreatribuțiile suplimentare stabilite însarcina judecătorului-sindicenumăr posibilitatea de a decidedesființarea, în tot sau în parte, aactelor încheiate în temeiul uneihotărâri a AC, refăcută ca urmare avicierii votului, stabilirea onorariu -lui practicianului în insolvență încazul desfințării, pentru oricemotive, a hotărârii de deschidere aprocedurii insolvenței sau judeca reaacțiunii în răspunderea admi nis -tratorului special pentru încăl ca realimitelor dreptului de administrare.Ceea ce mă bucură este integrareaprocedurilor de prevenție ainsolvenței care, corect aplicate,pot duce la scăderea nu doar anumărului societăților care solicitădeschiderea procedurii deinsolvență ci și a falimentelor,acestea având la îndemână douăproceduri de prevenire ainsolvenței care să le permită săiasă din impasul financiar fără arisca odată declanșată insolvența,să intre în faliment.

Mircea FICA

În perioada 10-12octombrie 2014, vomorganiza un seminarde pregătireprofesională privindnoua reglementare ainsolvenței șiatribuțiilepracticianului îninsolvență.

www.unpirtimis.ro


instituţii

înfiinţaRea oficiului este un succes

cum este structurat oficiulnațional pentru Jocurile denoroc (onJn)? de unde provinangajaţii acestei importanteinstituţii? care sunt principaleleobiective pe termen scurt?

Din punct de vedere juridic, per so -nalul ONJN a fost încadrat con -form O.U.G. 20 / 2013, respectivO.U.G. 74 / 2013, precum şipotrivit reglementărilor legale învigoare în ceea ce priveştenumirea/încadrarea personalului

contractual şi al funcţionarilorpublici, din personalul încadrat înMinisterul Finanţelor Publice. Ideea de la care s-a pornit atuncicând Executivul a decis înfiinţareaONJN a fost legată de dorinţa de acomasa, într-o singură instituţie,atât partea de legislaţie, autorizare,monitorizare, cât şi de control, pentruo mai bună supraveghere a pieţeijocurilor de noroc din România.Personal, consider ca înfiinţareaOficiului este un succes, iarrezultatele obţinute până în acest

moment dovedesc acest lucru. Amreuşit să formăm o echipămotivată şi cu experienţă, cuoameni tineri, serioşi şiprofesionişti. La mai puţin de unan de la naşterea Oficiului, caurmare a acţiunilor de control, amreuşit să scoatem de pe piaţaneagră un număr semnificativ deaparate şi să aducem la licenţiereoperatori care funcţionau ilegal. Principalele obiective pe termenmediu şi scurt asumate la nivelulconducerii ONJN, fără a face oierarhizare în ordinea importanţeilor, sunt: reglementarea şi supra -vegherea eficientă a domeniuluijocurilor de noroc, inclusiv înmediul online; restrângerea pieţeinegre; creşterea atractivităţii şi asiguranţei pentru jucători ale pieţeijocurilor de noroc din România;susţinerea organizatorilor serioşi şi

interviu cu oDeTa nesTor, Preşedintele oficiul național pentru Jocurile de noroc (onJn)


instituţii

responsabili pe piaţa jocurilor denoroc; protejarea minorilor şi agrupurilor vulnerabile mai ales înceea ce priveşte prevenirea depen -denţei (ludomania); introducereapublicităţii responsabile.

onJn trebuie să asigure unechilibru între nevoile bugetareale statului, interesele opera -torilor şi cele ale consuma -torilor. cum apreciaţi nivelulactual al dezvoltării industrieijocurilor de noroc şi concurenţaexistentă în acest sector?

Practica a demonstrat că legislaţiatrebuie modificată, în sensul îmbu -nătăţirii reglementărilor actuale,pentru a răspunde cât mai binerealităţilor economice şi sociale,precum şi situaţiei specificeexistente în această industrieextrem de dinamică. Spre exemplu, începând cu lunaaugust a anului 2013, Guvernul adecis că poker-ul este joc denoroc, şi nu sport, aşa cum eracatalogat printr-un ordin alAutorităţii Naţionale pentru Sportşi tineret. În baza acestormodificări legislative, şi-au făcutapariţia pe piaţă un număr de 21de cluburi de poker autorizate. totodată, pană la sfârşitul lui2013, au fost autorizateaproximativ 70.000 de sloturi, încreştere comparativ cu perioadasimilară a anului anterior. Având învedere acţiunile constante decontrol, estimăm o tendinţă decreştere a acestora. Într-un interval de câteva luni, dela înfiinţare şi până la sfârșitulanului trecut, acţiunile de control,cumulate cu autorizările şi licen ţie -rile operate de Direcţia de Autori ză ri,au adus un plus de aproxima tiv 20milioane de euro la bugetul statului.Din punct de vedere concurenţial,evident că nu este normală şicorectă concurenţa între operatorii

care funcţionează legal şi îşiplătesc toate dările ce se cuvinbugetului de stat şi cei care, prinnerespectarea legilor se facvinovaţi de infracţiuni grave,precum frauda fiscală sau spălareade bani. ONJN, prin acţiunileîntreprinse, aduce echilibru înaceastă zonă, penalizândcontravenţional şi sesizând penaltoate faptele care contravin legii şireglementărilor concurenţiale îndomeniu. Atât operatorii, cât şijucătorii trebuie să conştientizezecă încălcând legea se expun unorriscuri foarte mari şi că respectareaprevederilor legale nu esteopţională.

ce potenţial de dezvoltare areaceastă piaţă, ţinând cont deevoluţia din alte statedezvoltate, dar şi de ultimeleproiecte legislative, care arrestricţiona operatorii privaţi?

Nici nu poate fi vorba derestricţionarea operatorilor privaţi.Rolul nostru este de a sprijinipiaţa, în niciun caz de a-i punepiedici sau de a o diminua.Împreună cu partenerii dinindustrie şi cu reprezentanţi aiinstituţiilor cu competenţe îndomeniu, lucrăm la un proiect demodificare a legislaţiei specificepieţei de jocuri, prin careintenţionăm să obţinem oarmonizare între interesele statuluişi cele ale operatorilor şijucătorilor, protejând în acelaşitimp minorii şi persoaneledefavorizate. Bineînteles, toateacestea cu alinierea la legislaţiaeuropeană aplicabilă domeniului.Piaţa jocurilor de noroc dinRomânia este, la momentul actualîn plină dezvoltare. Vorbim aici deun domeniu cu implicaţii majoreatât la nivelul veniturilor bugetare,cât şi la nivel social.Ca să enumăr câteva dintre

modificările pe care ne-amconcentrat, printre cele maiimportante aş putea aminti aicimodificările privind licenţiereajocurilor de noroc online, protecţiajucătorilor, a minorilor şi apersoanelor dependente,introducerea unui nou sistem detaxare în moneda euro,introducerea unor noi categorii dejocuri de noroc (pariurile încontrapartidă on-line, cluburile depoker, jocurile de noroctemporare), măsuri care să ajute lastabilizarea pieţei, reglementareaunor activităţi care se desfăşurau,dar nu erau reglementate,combaterea fraudelor şi a spălăriibanilor în domeniul jocurilor denoroc, şi nu în ultimul rând,elaborarea unor norme dearmonizare cu legislaţia europeanăîn domeniul prestării de servicii.

de la înfiinţare (aprilie 2013) şipână în prezent, onJn a desfă -şurat activităţi de verificare întoată ţara, ocazie cu care au fostscoase din piaţa neagră câtevasute de maşini exploatate fărăplata taxelor şi impozitelor labugetul de stat. ce se întâmplăcu administratorii / manageriiacelor firme?

Una din principalele direcţii decontrol avute în vedere a fost ceaîn care am urmarit identificarea şiscoaterea din piaţă a aparatelor detip slot-machine cu probleme. Încazul operatorilor economici careau fost găsiţi operând mijloace dejoc neautorizate, cu serii dublatesau cei care, sub o formă sau alta,s-au sustras plăţii taxelor şiimpozitelor, acţiunile inspectorilorONJN s-au finalizat în funcţie desituaţie cu suspendarea licenţelorde operare, cu confiscarea mijloa -celor de joc neautorizate şi cu se -si zări penale împotriva adminis -tratorilor societăţilor respective.

am reuşit să scoatemde pe piaţa neagrăun numărsemnificativ deaparate şi să aducemla licenţiereoperatori carefuncţionau ilegal.

În elaborarea noilorreglementări, avemîn vedereintroducerea unuinou tip de licenţe, şianume, licenţelesezoniere, care seadresează staţiunilorcu activitate turisticăsezonieră.


instituţii

O altă direcţie urmărită a fostcea care vizează marketingulşi publicitatea făcută înmedia, jocurilor de noroconline neautorizate. şi aiciacţiunile inspectorilor au avutca rezultat oprirea publicităţii,mai ales în domeniul tv,precum şi sancţionareacontravenţională a societăţilorresponsabile pentru activităţileilegale. Cei mai mulţioperatori au înţeles foarte binecare este rolul ONJN.Sprijinim piaţa, avemdeschidere către dialog, darori de câte ori vom descoperică există încălcări ale legii,vom lua toate măsurile legaleşi vom aplica sancţiuni.

onJn a promovat oiniţiativă care vizează şipiaţa sloturilor, prevăzândconectarea tuturorechipamentelor de tip slotmachine la un server alinstituţiei. ce efort bugetarpresupune acest proces şice avantaje conferă el?

Faceţi referire la o propunerelegislativă privind obligati -vitatea organizatorului dejocuri de a centraliza într-unsistem electronic central situatpe teritoriul României, o seriede informaţii: fiecare mijlocde joc/terminal conectat,locaţia în care e exploatat,totalul taxelor de participarecolectate şi totalul premiiloracordate. Acest sistem elec -tro nic central, va fi conectat laun terminal situat la Oficiu,pus la dispoziţie gratuit, decătre organizatori. El va fisolicitat de la operatori, pentrua nu-i pune pe aceştia însituaţia în care vor trebui să-şischimbe echipamentele deţi nu -te deja, cu unele compatibile

cu sistemul Oficiului. Avanta jele sunt mai mult decâtevidente: transparenţa şi exer -ci tarea monitorizării, supra ve -gherii şi a unui control tehnicconstant exercitat asupra sis te - melor informatice ce înma ga zi -nează activitatea operatorului.

aţi demarat o serie deproiecte în colaborare culiga studenţilor şi consiliulnaţional al elevilor pentrua explica ce înseamnă joculresponsabil, în condiţiile încare mediul online estefoarte tentant pentru tineri,unii dintre ei fiind chiardependenţi de acest tip dejoc de noroc. în ce stadiu seaflă aceste parteneriate?

Suntem perfect conştienţi defaptul că putem obţinerezultate mult mai bune,colaborând cu asociaţii şiorganizaţii neguvernamentale.Am avut numeroase discuţiiatât cu Liga Studenţilor, cât şicu Consiliul Naţional alElevilor. Am hotărât decomun acord ca de fiecaredat\ când vor organiza dezba -teri ce includ şi sfera noastrăde activitate, vom participa înmod activ, promovând oatitudine responsabilă faţă dejoc şi prezentând posibileleconsecinţe negative pe care lepresupun jocurile de noroc,aspecte sensibile ce privescdependenţa şi protecţiajucătorilor. Categoria tineriloreste o categorie vulnerabilăriscurilor ce decurg dinutilizarea în exces a jocurilorde noroc. Politica în acestsens este foarte clară: accesulminorilor la jocurile de noroceste strict interzis, iar cei carenu repectă normele legale înacest sens, riscă sancţiuni grave.

Jocul responsabil, protecţiaminorilor şi a jucătorilor şiprevenirea dependenţei suntangajamentele pe care noi, cainstituţie, ni le luăm în sensulpromovării unui comporta mentresponsabil atât în rândul ope -ratorilor, cât şi al jucătorilor.Măsurile de protecţie aconsumatorilor sunt extrem denecesare. Subliniez aici risculamplificat pe care îl presupunjocurile online, în acestmoment. Noile reglementărila care lucrăm se concen -trează şi pe aspectele sensibilece privesc dependenţa şi pro -tecţia jucătorilor. Este esenţialca furnizorii de jocuri denoroc, fie că sunt online sauland-based, să fie obligaţi prinlege să protejeze consu ma -torii. Regulile trebuie aplicatecorespunzător de toţi operato riide jocuri de noroc, indife rentde canalele pe care aceştiaaleg să-şi furnizeze produsele.

industria jocurilor de norocatrage mulţi turişti străini,în special din israel şistatele din orientulmijlociu. aveţi o strategiede stimulare şi a altor tipuride turişti /consumatori?

În elaborarea noilor reglemen -tări, avem în vedere introdu -ce rea unui nou tip de licenţe,şi anume, licenţele sezoniere,care se adresează staţiunilorcu activitate turis tică sezonie ră.Aceste licenţe vor fi emisepentru un interval de 3 luni,cu posibilitatea prelungirii cuîncă 3 luni.Avem o ţară frumoasă şiofertantă din punct de vedereturistic. Avem capacitatehotelieră, tarife atrăgătoare,destinaţii cu potenţial. Ar fipăcat să nu exploatăm şi

palierul turismului degambling. Cu educaţieturistică şi o strategie princare să ambalăm frumos ceavem şi prin care să creăm unmediu care să atragă turişti,cu profesionalism şi ocolaborare strânsă întreautorităţi şi marii jucători dinindustrie, acest tip de turismse poate dezvolta conform po -tenţialului uriaş pe care îl are.

cum colaboraţi cuasociaţiile profesionale şicu patronatele de profil?

După cum am mai spus şi înalte rânduri, relaţia cu sectorulprivat este foarte importantăpentru noi. O relaţie deschisă,corectă, de dialog constant cureprezentanţii „industriei degambling”, nu se poatematerializa decât în eficienţă.Aşa cum bine ştiţi, organizămcel puţin o dată pe lunăîntâlniri cu membriiConsiliului Consultativ,organism constituit conformdispoziţiilor legale. Dezbatemaspecte practice, reale, cu careoperatorii se confruntă înpiaţă, analizăm propuneri deperfectare a legislaţiei şi neunim eforturile în vedereaeliminării de pe piaţă aoperatorilor ilegali. Pot spunecă sunt mulţumită de gradulde implicare a operatorilor îndemersurile noastre decompletare şi eficientizare alelegislaţiei specifice, dar şi decolaborarea pe care o avem cuinstituţiile cu competenţe înindustria de gambling.Consiliul Consultativ are unmare merit în această privinţă,în sensul câştigării încrederiireciproce.

Mircea FICA

care sunt atribuțiiledepartamentului pe care-lcoordonați?

Departamentul este instituțiaguvernamentală care asigurăcoordonarea politicilorGuvernului în ceea ce priveșteproiectele de infrastructură deinteres național date încompetența sa prin hotărâri aleguvernului, asigurăpromovarea și atragereainvestițiilor străine înRomânia și este unitatea carese ocupă de parteneriatelepublice private, în direct\coordonare a PrimuluiMinistru.

care sunt proiectele prio ri -tare în perioada următoare?

Din momentul în care PrimulMinistru m-a nominalizatpentru a coordonaDepartamentul, prioritateamea a fost de a încurajaimplementarea în România aunor proiecte de anvergură, cuimpact semnificativ îneconomie, continuând astfeleforturile sale de a nerepoziționa pe harta mondialăa investițiilor străine. Amstabilit noi legături și amasigurat continuitatea unorparteneriate tradiționale și potspune că primele rezultate auînceput deja să apară - avem ocreștere a Investițiilor Străine Directe de peste unmiliard de euro în primelecinci luni, cu 13,9% faţă deperioada similară a anuluitrecut. Conform datelorBNR de acum câtevazile, în luna maiRomânia a atras cel maimare flux de investiţiidin acest an, de 306 milioane de euro.

Contactul permanent pe careeu și echipa mea îl avem cureprezentanții mediului deafaceri din comunitățile debusiness internaționaleprezente pe piața autohtonă,dar și cu potențialii investitorice prospectează EuropaCentrală și de Sud Est, îmipermite să afirm că semnalelepozitive de percepție aRomâniei cadestinațieprofitabilă debusinesssunt totmai dese.Există uninteresridicatpentruțaranoastră înacestmoment ceeace nu poatedecât să măbucure deoarecevine în

sprijinul principalului nostruobiectiv: atragerea de noi in ves - titori și promovarea imaginiiRomâniei la nivel mon dialpentru a crește atracti vitateaeconomică a țării noastre.Eforturile mele și ale echipeimele sunt îndreptate cătreîmbunătățirea percepțieiinternaționale față de țaranoastră pentru că România

reprezintă cu adev\rat odestinație profitabilă

pentru dezvoltarea denoi proiecte,

asigurând marjede profitcompetitive.Aceasta estepremisa de lacare plecăm înrealizarea altui

obiectiv prioritaral activității

noastre: o creștereconsiderabilă a

numărului deproiecte

noi,

de tip Greenfield, dar și a nu -mă rului celor care intențio -nează extinderea capacitățilorde producție deja existente, însectoare cu valoare adăugată.Este timpul să intensificămpromovarea avantajelorcompetitive și sunt sigur căprin intermediul instituției pecare o conduc vom putea săcreștem vizibili tatea țăriinoastre și să aducem aici câtmai mult capital străin.Proactivitatea este cheiapentru a convinge companiilemultinaționale să investeascăîn România și desigur, ne axămpe partenerii noștri europeni,dar și pe marii expor tatori decapital care vin din țări maipuțin afectate de criză.Un alt factor cheie pentru acrește fluxul de capital esteexcelența în calitatea servi cii loroferite. Împreună cu echipa pecare acum o construiesc, nevom asigura de faptul că ser -viciile oferite pentru imple men -tarea proiectelor vor atingecele mai înalte standarde. Înacelași timp suntem conștiențică investitorii străini, dejaprezenți pe piața din România,reprezintă un factor cheiepentru generarea de noiproiecte, fie prin intermediulpropriilor companii, fie prinîncurajarea altor investitoristrăini de a alege România.Poveștile de succes rămân,prin puterea exemplului, unele


instituţii

avem o cReșteRe de 13,9% a isd în primele cinci luni ale anuluiinterviu cu aLexanDru năsTase, secretar de stat, Șeful Departamentului pentru Proiecte deinfrastructură, investiţii străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea exporturilor


instituţii

dintre cele mai bune instru men tede promovare; de aceea, înaltacalitate a serviciilor “after-care”(post implemen tare) este de aseme -nea o prioritate a mandatului meu.Pe lângă promovarea imaginiipozitive a țării noastre, dorim săcreștem și notorietateainstituțională la nivelul comunitățiide afaceri internaționale, dar și înrândul oamenilor de afaceri dinRomânia, pentru a fi percepuți caprincipal\ instituție de sprijin îndezvoltarea de noi proiecte în țaranoastră. Având în vedere faptul căsuntem o instituție nou creată, unadintre prioritățile mele este de aconstrui o reputație a acesteia, caprincipal furnizor la nivel public de servicii de asistență pentrupotențialii investitori, bazate peprofesionalism, integritate,loialitate, etică-valori care stau labaza acțiunilor noastre.

ați semnat recent un memo ran -dum de înțelegere între depar -tamentul pentru Proiecte deinfrastructură, investiții străine,Parteneriat Public-Privat șiPromovarea exporturilor șiministerul transporturilor șiinfrastructurii din Republicamoldova. ce înseamnă de faptacest memorandum?

Memorandumul semnat de VasileBotnari, Ministrul transporturilorși Infrastructurii din RepublicaMoldova și de mine, în numeleGuvernului României, se referă lacooperarea în domeniul drumurilorși podurilor. Practic, actul semnat joi,10 iulie 2014, prevede acordareade asistenţă tehnică RepubliciiMol dova în vederea ajustării re gle -men tărilor tehnice în domeniuldrumurilor şi podurilor la cele alestandardelor comunitare şi interna -ţio nale, inclusiv acordarea acce sului lareglementările tehnice şi standar de leîn vigoare pe teritoriul României.

Vom realiza de asemenea unschimb de experienţă în domeniulproiectării, construcţiei şiîntreţinerii drumurilor și vomcoopera în zona cercetării şirealizării de studii în domeniu.Cooperarea mutuală se va realiza șila nivelul Companiei Naționale deAutostrăzi și Drumuri Naționaledin România (CNADNR), unitateaflată sub autoritateaDepartamentului pentru Proiecte deInfrastuctură, Investiții Străine,Parteneriat Public-Privat și Promo -varea Exporturilor (DPIISPPPPE)din partea României și I.S."Administraţia de Stat aDrumurilor" (ASD) subordonatăMinisterului transporturilor şiInfrastructurii Drumurilor dinRepublica Moldova (MtID).Relațiile de cooperare în domeniulinfrastructurii rutiere sunt cheiapentru o economie cât maidezvoltată și mai apropiată de cea aUniunii Europene, iar rolul nostrueste de a asigura asistența necesarăpentru ca standardele în domeniuldrumurilor şi podurilor să fie lanivel comunitar şi internațional.

care sunt oportunitățile majorepentru investitorii străini carevin în țara noastră?

Printre principalele sectoare careau atras și vor atrage în continuareinvestiții străine directe se numărăindustria auto, aeronautică [i It&C(inclusiv centre BPO - BusinessProcess Outsourcing [i SSC –Shared Service Centers). Nutrebuie să uităm nici de domeniulenergiei, inclusiv cel al energieiregenerabile, cel al agriculturii și alindustriei alimentare și a lemnului.Pe lângă acestea, oportunitățile deinvestiții vin și din zona industrieifarmaceutice și chimice, a bunurilorde larg consum, dar și a turismului.România deține una dintre cele maiscăzute taxe unice la nivel regional

(16%), un Cod al Muncii ceasigură un grad ridicat deflexibilitate a pieței forței demuncă autohtone, scheme de ajutorde stat și scutirea de impozit peprofitul reinvestit. țara noastră reprezintă poarta deacces la Piața Unică Europeană(500 milioane de consumatori) șila una dintre cele mai mari piețedin Europa Centrală și de Est(peste 20 de milioane deconsumatori) fiind poziționatăstrategic, la intersecția a trei rute detransport europene: coridoarele 4,7 și 9, ceea ce permite un accesfacil la țările din CSI, Balcani,Orientul Mijlociu și Africa deNord. România deține deasemenea 1/3 din cursul Dunării șicel mai mare port la Marea Neagră- portul Constanța (oferind odiferență de 6 zile față de portulRotterdam - cel mai mare dinEuropa în ceea ce priveștetransportul maritim al bunurilorprovenite din Asia). Forța de muncă de înaltă calificarela prețuri competitive față deEuropa Centrală și de Est șiimplicit Europa de Vest, cu o bunăcapacitate de depășire a praguluicultural și lingvistic, recunoscutăpe plan mondial pentru flexibili -tatea sa reprezintă un alt avantajcompetitiv care poate fi valorificatde către companiile interesate în dez -voltarea unor afaceri profitabile. În plus, România a primit recentdin partea mediului de afaceriinternațional un semnal pozitiv înceea ce privește parcursul săueconomic prin creșterea rating-uluide țară de către prestigioasainstituție financiară Standard &Poors, în acest moment regăsindu-se la “categoria recomandatăpentru investiții” din partea tuturorcelor 3 mari agenții de rating inter -naționale: S&P, Moody’s și Fitch.

Mircea FICA

semnalele pozitivede percepție aromâniei cadestinație profitabilăde business sunt totmai dese.

românia deține unadintre cele maiscăzute taxe unice lanivel regional (16%),un cod al Muncii ceasigură un gradridicat deflexibilitate a piețeiforței de muncăautohtone, schemede ajutor de stat șiscutirea de impozitpe profitul reinvestit.


eveniment

Au participat apro xi -mativ 80 de invitați -consilieri în proprie -

tate industrială, avocațispecializați în această arie depractică importantă, juriști șibrand manageri din compa -nii, reprezentanți ai autorită -ților, ai asociațiilor pa tronaleși profesionale, pre cum șipresă de specia litate.Cele trei sesiuni au fost mo -de rate de Raluca Vasilescu,președintele CNCPIR, MihaiEnache, Partener, Ratză &Ratză și Constanța Moisescu,judecător al tribunaluluiMunicipiului București,secția a III-a Civilă.Una dintre concluziile sim po zi -onului a fost aceea că fără pro -tecția proprietății intelec tu a les-ar crea un haos economic.

ce PericoLe ascunDProDuseLe conTrafăcuTe?

Invitatul special al evenimen tu -lui, domnul Pierre Souverain,

Senior Regional SecurityManager al companiei PfizerGlobal Security EMEA asubliniat faptul că produselefarmaceutice contrafăcutesunt un pericol pentrusănătatea și siguranțapacienților. El a amintit uncaz extrem de grav dinNigeria (petrecut în anul2009) când 84 de nou-născuți au murit după ce auprimit o soluție(contrafăcută) împotriva

durerilor provocate decreșterea dinților.

eTicHeTarea uniforMă a ProDuseLor Din TuTunÎncaLcă DrePTuL La ProPrieTaTe

Ana-Maria Baciu, avocatpartener al societății NNDKPa prezentat efectele etiche tă riiuniforme a produselor dintutun. În prezent, nu există preve -deri specifice la nivelul UE

cu privire la etichetareauniformă a produselor dintutun. La 29 aprilie 2014 s-apublicat în Jurnalul OficialUE Directiva 2014/40/UEdin 3 aprilie 2014 privindapropierea actelor cu puterede lege și a acteloradministrative ale statelormembre în ceea ce priveștefabricarea, prezentarea șivânzarea produselor dintutun și a produselor conexeși de abrogare a Directivei

făRă PRotect ia proprietății intelectuale s-ar crea un haos economiccamera națională a consilierilor în Proprietate industrială (cncPir) și Legal Magazin – revista profesiilorliberale au organizat joi, 22 mai 2014, conferința cu tema “combaterea contrafacerii: soluții noi pentru oproblemă veche”. evenimentul s-a desfășurat la Hotel Marshal Garden din București și s-a bucurat desusținerea osiM (oficiul de stat pentru inventii și Mărci) și a Direcției Generale a Vămilor. societatea deavocatură Lupu & Partners a fost partener al conferințe.


eveniment

2001/37/CE (“Directiva”). Deșinoua Directiva nu prevede în modexpres introducerea etichetăriiuniforme, aceasta dă posibilitateastatelor membre de a introducemăsuri suplimentare referitoare lastandardizarea ambalajelor acolounde astfel de măsuri sunt justifi ca -te, din motive de sănătate publică.

ce Va fi nou Pe Piața ProDuseLorDin TuTun Din uniunea euroPeană?

65% din suprafața pachetelor vafi acoperită cu mesaje de infor -mare, imagini și avertismente desănătate; 50% din părțile lateraleale pachetelor de țigări vor fiacoperite cu mesaje de informareprivind riscurile asupra sănătății(în prezent, legislația în vigoareprevede următoarele:avertismentele privind sănătateatrebuie să acopere cel puțin 30%din suprafața din față a pachetuluide țigarete și cel puțin 40% dinpartea din spate a acestuia);dimensiuni și forme standardpentru ambalaje; interzicereautilizării pe ambalaje a oricărorreferiri la gust, miros, arome,aditivi sau absența acestora;

interzicerea aromelorcaracteristice (mentă, vanilie,fructe, condimente, ierburiaromatice, alcool etc.).“Prin introducerea unor reguli deetichetare uniformă obligatorii s-ar interzice utilizarea efectivă amărcilor înregistrate înportofoliile companiilor ce îșidesfășoară activitatea pe piațaproduselor din tutun în legăturăcu propriile produse”, a declaratAna-Maria Baciu.Prin introducerea unor reguli deetichetare uniformă obligatorii s-ar încălca dreptul la proprietate,drept ce se extinde și asupradrepturilor de proprietateindustrială, apreciază Ana-MariaBaciu.Prin introducerea unor reguli deetichetare uniformă obligatorii seîngrădește libertatea deexprimare a entităților ce îșidesfășoară activitatea pe piațaproduselor din tutun. Deasemenea, astfel de reguli arîncălca dreptul de a desfășura oactivitate comercială.Interzicerea utilizării unor mărciînregistrate va avea în mod certimplicații financiare asupra

titularilor acestor mărci, în primulrând rezultate ca urmare aanulării posibilității de a-șiexercita drepturile dobândite prinînregistrarea acestormărci, operațiuni care au implicatcosturi atât de forma unor taxeoficiale, cât și caurmare a reprezentării în fațaautorităților competente înproceduri administrative /contencioase referitoare laconservarea acestor drepturi de-alungul timpului, a specificat Ana-Maria Baciu.De asemenea, imposibilitateautilizării unei mărci determină înmod automat scăderea valoriiacelei mărci, dobândită prinutilizarea sa extinsă pe piață și caurmare a investițiilor înpublicitate.Introducerea etichetării uniformepoate genera o creșteresemnificativă a produselor dintutun contrafăcute, a contrabandeicu țigarete, ca urmare a eliminăriidirecte a elementelor graficespecifice și a elementelor desecuritate aplicate de producătoripe ambalajele acestor produse șiintroducerea unor ambalajeuniforme, mult mai ușor decontrafăcut și copiat.

auToriTățiLe VaMaLe Și-au DoVeDiTeficienţa În conTracararea Și aniHiLarea coMerțuLui cu ProDuse conTrafăcuTe

Florica Maria Păun, consiliersuperior în cadrul ServiciuluiAntidrog și Protecția Drepturilorde Proprietate Intelectuală,Direcția Supraveghere și ControlVamal, Direcția Generală aVămilor a prezentat care suntefectele traficului de mărfuricontrafăcute: riscuri pentrusiguranța și securitateaconsumatorilor; inducerea îneroare a consumatorilor în

alexandru ștrenc

ana-maria baciu

constanţa moisescu

crina-nicoleta frisch

dorin isoc

gabriela milcev ş iiulia burbea-milescu


eveniment

privința calității și originiiproduselor achiziționate;contrafacerea și veniturile ilegaleobținute se combină cu alteactivități infracționale; pierderipentru producătorii produselororiginale (venituri reduse,investiții mai mici în cercetare șidezvoltare); diminuareaveniturilor la bugetul de stat;scăderea numărului de locuri demuncă.Ea a vorbit despre Regulamentul(UE) nr. 608/2013 alParlamentului European și alConsiliului din 12 iunie 2013privind asigurarea respectăriidrepturilor de proprietateintelectuală de către autoritățilevamale.Crina-Nicoleta Frisch, ManagingPartner, Frisch & Partnersconsideră că în România,autoritățile vamale și-au dovediteficiența în contracararea șianihilarea comerțului cu produsecontrafăcute, primele cereri deintervenție fiind depuse cuaproximativ 13 ani în urmă. Relația titularilor sau areprezentanților cu autoritățile

vamale a fost una fructuoasă,rezultând în micșorareaintroducerii de bunuricontrafăcute, a remarcat Crina-Nicoleta Frisch.

euroPenii sunT conȘTienți DeVaLoarea Și roLuL ProPrieTățiiinTeLecTuaLe

Mihai Enache, Jurist, ConsilierP.I., Partener, Ratză & Ratză aprezentat rezultatele unui studiurealizat de Oficiul pentruArmonizare în cadrul PiețeiInterne (OAPI /OHIM). Ideeaprincipală susținută de rezultatelestudiului (făcut public înnoiembrie 2013), confirmă faptulcă europenii sunt conștiențiprivind valoarea și rolul PI(Proprietate Intelectuală),considerând că aceasta este ocomponentă fundamentală înorganizarea economică și socialăa țării lor. Astfel, 96% dintrecetățenii UE susțin că esteimportant ca inventatorii, creatoriiși artiștii să își poată protejadrepturile și să fie plătiți pentrumunca lor.

totodată, 86% dintre cetățenii UEsunt de acord ca protejareaproprietății intelectuale esteimportantă deoarece contribuie laîmbunătățirea și garantareacalității produselor și serviciilor.76% dintre cetătenii UE sunt deacord că inovația și PI sunt strânslegate și că, de fapt, una nu poateexistă fără cealaltă. 69% sunt de acord căîntreprinderile care dezvoltăproprietatea intelectuală masivcontribuie mult mai mult lacrearea de locuri de muncă și ladezvoltarea economică decâtaltele. 67% dintre cetățenii UE sunt deacord că, fără proteția proprietățiiintelectuale, s-ar crea un haoseconomic.

au Mai aVuT PreZenTări urMăTorii:

Dr. Alexandru Cristian Ștrenc,Director General Adjunct, OSIM- Întărirea rolului OSIM înprevenirea contrafacerii;Prof. Univ. Dr. Viorel Roș,Cabinet Roș și Asociații -Prejudiciul în cazul contrafacerii;Conf. Univ. Dr. Av. GheorgheGheorghiu - Aspecte specifice alecontrafacerii în cazul desenelor șimodelelor industriale; Gabriela Milcev și Iulia Burbea-Milescu, parteneri, MilcevBurbea Intellectual PropertyOffice - Admisibilitatea acțiuniiîn contrafacere împotriva uneimărci înregistrate. Studiu dedoctrină și jurisprudență;Mihai Bogdan, Partener Fondator,Brandient - Despre protecțiaproprietății intelectuale în creareași managementul brandurilor;Dorin Isoc, Director IntegratorConsulting SRL - Un proiectantiplagiat cu efecte încombaterea contrafacerii.

Mircea Fica

florica maria Pa un

gheorghe gheorghiu

mihai bogdan

mihai enache

Pierre souverain

viorel Roş


eveniment

La eveniment auparticipat avocați șidirectori juridici din

instituții, companiiromânești și multinaționale.

sancțiuni PenaLe PenTru cei care ÎncaLcăLeGea concurenței

Președintele ConsiliuluiConcurenței, BogdanChirițoiu a declarat îndeschiderea conferinței căinstituția pe care o conducese concentrează în prezentpe procesul de liberalizare apieței energiei și pedepistarea licitațiilor trucate.“Este foarte bine că avemsancțiuni penale pentru ceicare încalcă LegeaConcurenței. Oamenilor leeste teamă de amenzilefoarte mari aplicate de noi,

însă le este și mai teamă deînchisoare”, a subliniatBogdan Chirițoiu.Consiliul Concurențeicolaborează strâns cuParchetul General, cumediul de afaceri, asociațiilepatronale și profesionale șicu autoritățile dereglementare îninvestigațiile sale, a

menționat Bogdan Chirițoiu.El a arătat că anul viitorurmează să se modificeLegea Concurenței, pentru ase corela cu modificărilecare se vor realiza la nivelulComisiei Europene. “Vremsă modificăm LegeaConcurenței, astfel încâtfirmele care recunosc că auîncălcat legea să beneficieze

de o reducere de până la30% din amendă. Vrem săfacem în așa fel încât acestlucru să fie posibil înainte definalizarea investigației,când de regulă firmele aflăce amendă primesc”, aanunțat Chirițoiu.totodată, va fi completatălegislația privitoare laajutorul de stat și se va

confeRință legal magazin - mediul de afaceri sub lupa consiliului concurențeiLegal Magazin – revista profesiilor liberale a organizat joi, 29 mai 2014, conferința cu tema Mediul deafaceri sub lupa consiliului concurenței. Partenerii evenimentului au fost societățile de avocatură cazacuManolache Popa, Dentons, Lupu & Partners, noerr și Tănăsescu, Gavrilă & asociații, compania renaultromânia, precum și conta rădulescu. conferința s-a desfășurat cu sprijinul consiliului concurenței.


eveniment

înființa Registrul Ajutoarelor deStat, care este o condițieobligatorie pentru accesareaviitoarelor fonduri structurale.Bogdan Chirițoiu a recomandatcompaniilor să apeleze la politicade clemență.

crisTian PârVan, aoar –coMPaniiLe roMâneȘTi sunT sTriViTe De ceLeMuLTinaționaLe

Secretarul general al AOAR(Asociația Oamenilor de Afaceridin România), Cristian Pârvan aapreciat că firmele locale suntstrivite de companiilemultinaționale, dând ca exemplupiața de retail. ConsiliulConcurenței are la îndemânăinstrumente puternice, însătrebuie să intervină mai hotărâtîn dosarele care privesc uneleautorități de reglementare,precum ANCOM, ANRE,Agenția Națională aMedicamentului și AutoritateaNațională de Reglementarepentru Serviciile Comunitare deUtilități Publice, a mai spusCristian Pârvan.

ce TreBuie să fac| firMeLe În caZuL insPecțiiLor Și inVesTiGațiiLor consiLiuLuiconcurenței?

Luiza Bedros, Senior Associateîn cadrul societății de avocaturăNoerr, a prezentat modul în caretrebuie să se comportecompaniile atunci când suntinvestigate de ins pectoriiConsiliului Concurenței.Ea le recomandă managerilor săelaboreze un Regulament internprivind conformitatea și etica înafaceri / un Ghid de conformitatecu prevederile LegiiConcurenței. “Companiiletrebuie să aibă proceduri clare și

un cod de conduită pentru astfelde situații. totodată, firmele aunevoie de un departament deconformitate, de training-uri deconformitate cu legislațiaconcurenței pentru angajați, detestarea procedurilor interne prinsimularea unor inspecții,raportarea activă a angajaților șiun Audit intern periodic”, susțineLuiza Bedros.

suPraPuneri ÎnTre consiLiuLconcurenței Și auToriTățiLe De reGLeMenTare

Cristian Gavrilă, ManagingPartner, tănăsescu, Gavrilă &Asociații a identificat o serie desuprapuneri între ConsiliulConcurenței și autoritățile dereglementare. “Care autoritate,cea de concurență sau cea dereglementare sancționează faptaaparent dublu incriminată?”, s-aîntrebat Cristian Gavrilă. El aapreciat că necesitatea respectăriiprincipiului non bis in idemimpune evitarea dublei sancțiunipentru aceeași fapta concretă(aplicată de Consiliu și deautoritatea de reglementare) și asancțiunii unice aplicată deConsiliu în locul autorității dereglementare (mai severă decâtcea pe care o poate aplicaautoritatea de reglementare).Cristian Gavrilă s-a referit și lacazul în care o Autoritate dereglementare stabilește că unanumit comportament este legal(de exemplu practicarea unortarife mai mici sau egale cu celereglementate). “Poate stabiliConsiliul Concurenței căactivitatea declarată dereglemenator ca fiind legală(practicarea tarifului maximreglementat) este o practicăanticoncurențială, deci nelegală(trebuind practicat un tarif subcel reglementat)? Daca da,

trebuie ținut seama de faptul căpentru stabilirea tarifelorreglementatorul ia în calcul șinormele de concurență șicosturile aferente tarifelor.Rezultă ca reglemen ta to rul aîncălcat norma de concurență(pentru că a permis practicareatarifului maxim)? Sau că regle -mentatorului i se face aplicareaarticolul 8 din Legea concuren -ței?”, a mai spus CristianGavrilă.

reGuLi Și ProceDuri De conforMare

Raul Mihu, avocat partener încadrul Dentons București șicoordonator al practicii deDreptul Concuren]ei s-a referit lanecesitatea procedurilor deconformare pentru companii.El a arătat care sunt principaleleriscuri la care se expun firmeleîn absența conformării: amenzi;răspundere civilă; afectareaactivității (business disruption);risc reputațional; invaliditatea

adrian manolache

cornel florea

cristian Pârvan

crsitian gavrilă


eveniment

prevederilor/contractelor; riscuripersonale; costuri ridicate.“Pentru a fi eficiente, programelede conformare trebuie săurmărească două obiective. Înprimul rând, să prevină risculproducerii de încălcări aleregulilor de concurență. Și în aldoilea rând, să ofere mijloacelepentru detectarea și gestionareaacelor comportamente ce nu auputut fi prevenite”, a specificatRaul Mihu.Acesta a explicat și care suntbeneficiile companiilor care aureguli și proceduri deconformare: evitarea produceriiunei încălcări; evitareasancțiunilor (politica declemență); circumstanțeatenuante; reducerea risculuireputațional; crearea imaginii deîntreprindere progresivă, careacționează etic; îmbunătățireaprocedurilor interne și creștereagradului lor de siguranță;atragerea de consumatori saupersonal cu spirit etic; reducereacosturilor cu consultanță juridică.

conTrafaceriLe Duc LaDesființarea anuaLă a PesTe200.000 De Locuri De Muncă În euroPa Și sua

Mihai Acsinte, Chief LegalOfficer, Renault Group Romaniaa subliniat faptul că fenomenulcomercializării produselorcontrafăcute aduce profituriilegale de peste 250 miliarde deeuro (5% din comerțul mondial)și determină desființarea anuală apeste 200.000 de locuri demuncă în Europa și SUA,deteriorarea climatului deafaceri, stimularea concurențeineloiale și afectarea gravă aconsumatorilor.Achiziționarea unui produscontrafăcut la un preț micdetermină, în timp, cheltuielimult mai mari, pentru că acesteproduse se deteriorează mult mairepede sau pun în pericolsănătatea, chiar viațaconsumatorilor. La un examenriguros al calității, pentru cele

mai multe produse contrafăcute,diferența este remarcabilă, celpuțin în materia medicamentelor,produselor electrocasnice saupieselor auto”, a menționatMihai Acsinte. Acesta a mai spuscă părțile interesate nu urmărescși copierea calității ci doar aaparenței, deoarece copierea lacalitate echivalentă nu esteprofitabilă sub un volum relevantal producției. Contrafaceriledeteriorează imaginea produsuluipe termen mediu și imaginea demarcă pe termen lung, a conchisMihai Acsinte.

aVanTaJeLe coMPeTiTiVe PenTruÎnTrePrinDeri Prin acorDuri De cooPerare Pe oriZonTaLă

Adrian Manolache, ManagingPartner-ul societății de avocaturăCazacu Manolache Popa areamintit avantajele concurenței:stimularea inovației și aeficienței; asigurarea unei oferteabundente și diversificate deproduse și servicii; generareaunor prețuri mai mici.El a prezentat avantajelecompetitive pentru întreprinderiprin acorduri de cooperare peorizontală. Cele mai frecventetipuri de acorduri de cooperarepe orizontală sunt: Acordurile decercetare și dezvoltare;Acordurile de producție, inclusivacordurile de subcontractare șide specializare; Acordurile deachiziționare; Acordurile decomercializare; Acordurile destandardizare, inclusivcontractele standard; Acordurileprivind schimbul de informații.La final, Cornel Florea, membruîn Consiliul de Conducere alUNPIR București a arătat nivelulridicat de competivitate în pro -fesia de practician în insolvență.

Mircea Fica

Raul mihu

luiza bedros

mihai acsinte


biblioteca JuRidică

antoniu obancia, PaRteneR zRP, a lansat o carte dedicată procedurii insolVenţei

Cartea arela bază teza dedoctorat a lui Antoniu

Obancia, susţinută la sfârşitulanului 2013 şi elaborată subcoordonarea profesorului univer -sitar doctor Gheorghe Piperea.Lucrarea analizează procedurainsolvenţei din perspectivamecanismului contractual în careeste implicat debitorul, fiind omonografie care expune aceastăproblematică într-o manieră uşorinteligibilă din punct de vedereteoretic şi utilă din punct de vederepractic. Volumul se adreseazăjuriştilor de orice profesie careactivează în procedurile deinsolvenţă şi prezintă utilitatepentru înţelegerea transformăriloraduse de noua lege a insolvenţei.

„Domeniul insolvenței mi-afost relevat în experiența depeste 14 ani de avocatură caun domeniu foarte vast depractică judiciară şi de cerce -tare ştiinţifică, un adevăratunivers, de drept şi de fapt. M-a atras perspectiva specială dincare puteau fi privite şi analizateunele dintre cele mai interesanteinstituţii aplicabile în procedurainsolvenţei, anume din perspec -tiva contractelor în care esteangrenat debitorul. Ca element denoutate, cercetarea sintetizeazăproblemele la care practicajudiciară a dat soluţii neunitare saufaţă de care Legea 85/2006 s-adovedit a fi lacunară, şi conţinecorelativele propuneri de rezolvareori de îmbunătăţire a legislaţiei”, adeclarat Antoniu Obancia.

ProPuneri De LeGe ferenD|

Lucrarea analizează, în şapte tit lu ri,procedura insolvenţei din perspec -tiva efectelor juridice asupra con -trac telor debitorului, cerceteazăaspecte care ţin de fundamentulunor instituţii de drept civil şievoluţia lor specială în cadruluniversului insolvenţei. Pornind dela noţiunile introductive privindefectele deschiderii şi continuăriiprocedurii insolvenţei asupraraporturilor contractuale aledebitorului, autorul continuă cu

analiza în detaliu a regimuluijuridic al contractelor debitoruluidupă deschiderea proceduriiinsolvenţei şi finalizează prinexpunerea unei perspectiveoriginale asupra impactului noiilegi a insolvenţei, cu propuneri delege ferend\ binevenite în actualulcontext legislativ într-o materieaflată într-o continuă schimbare.

DesPre ZaMfirescu racoţi & ParTners

Născută din fuziunea a douăcunoscute societăţi de avocaţi,ambele înfiinţate în anul 1995,zamfirescu Racoţi & Partners(zRP) este acreditată ca una dintrecele mai importante societăţi deavocatură din România. zRP oferăservicii de asistenţă juridică atât însfera litigiilor şi a arbitrajului, câtşi în domeniul avocaturii debusiness şi al consultanţei fiscale,fiind recomandată de anuareleinternaţionale de specialitate pen -tru performanţele sale în diversearii de practică, precum: litigii,arbitraj, insolvenţă, drept finan ciar-bancar, drept societar / fuziuni şiachiziţii, dreptul muncii, energie şiresurse naturale, proprietate in dus -trială, drepturi de autor, drept imo -biliar, piaţa de capital, drept fiscal.zRP are o echipă de 45 de avocați,dintre care şase asociaţi – Călin-Andrei zamfirescu, Ioana Racoţişi Stan tîrnoveanu – asociaţi fon -datori, Cosmin Vasile (asociat coor -donator), Anca Dănilescu (asociatsenior) şi Antoniu Obancia (asociat).

Mircea FICA

societatea de avocaţi Zamfirescu racoţi & Partners (ZrP) şi editura Hamangiuau lansat miercuri, 18 iunie 2014, volumul Procedura insolvenţei. efectelejuridice asupra contractelor debitorului. autorul lucrării este cozmin-antoniuobancia, partener în cadrul ZrP.

Domeniul insolvențeimi-a fost relevat înexperiența de peste14 ani de avocaturăca un domeniufoarte vast depractică judiciară şide cercetareştiinţifică, unadevărat univers, dedrept şi de fapt. M-aatras perspectivaspecială din careputeau fi privite şianalizate uneledintre cele maiinteresante instituţiiaplicabile înprocedurainsolvenţei, anumedin perspectivacontractelor în careeste angrenatdebitorul.coZMin-anToniuoBancia, Partener, ZrP


biblioteca JuRidică

hotărâri ale instanţelor de judecată în cauze priVind corecţii financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale

Lucrarea are 1056 de paginiși a fost editată de ţucazbârcea & Asociaţii, în

parteneriat cu Institutul pentruPolitici Publice (IPP).Ediţia din acest an a culegeriicuprinde 130 de speţe,reprezentând hotărâri judecătoreştidefinitive şi nedefinitive aleinstanţelor de judecată având caobiect anularea proceselor-verbale/notelor de constatare aneregulilor şi de stabilire acorecţiilor financiare (creanţebugetare) formulate de cătrebeneficiarii finanţării (autorităţilocale şi judeţene).

„Hotărâri ale instanțelor dejudecată în cauze privindcorecții financiare înproiectele cu finanţare dinfonduri structurale” reprezintăun instrument de lucru înfolosul autorităţilor publicecentrale şi locale, aljudecătorilor şi celorlalţipracticieni în domeniulfondurilor europene, instrumentmenit să contribuie la acoperireavidului din practica instanţelor dejudecată referitoare la corecţiilefinanciare. Din cele 130 de speţece fac obiectul cercetării, şi careau fost publicate în culegere, 85%sunt hotărâri nedefinitive aleinstanţelor judecătoreşti, iar 15%sunt hotărâri definitive.

PracTica insTanţeLor De JuDecaTăesTe neuniTară

Autorii au atras atenţia căpractica autorităţilor demanagement în ce priveşteelaborarea de procese-verbale deconstatare a neregulilor şi destabilire a corecţiilor financiareeste neunitară. „Prezentaculegere arată că, în modregretabil, şi practica instanţelorde judecată în materie de corecţiifinanciare este cel puţin la fel deneunitară, aceasta fiind, de altfel,

o critică generală şi îndelungatăla adresa instanţelorjudecătoreşti, care se regăseştecvasi-permanent în toaterapoartele Comisiei Europene înce priveşte sistemul judiciar,aferente Mecanismului deCooperare şi Verificare”, adeclarat Cristina Ana,Coordonatorul Departamentuluide Fonduri Structurale al ţucazbârcea & Asociaţii. Din toată analiza efectuatăasupra speţelor publicate înprezenta culegere, rezultă că„vasta majoritate a acestora aprivit nereguli constatate înlegătură cu proceduri de achiziţiipublice şi a fost tranşată pe fond,majoritatea cu respectareadispoziţiilor legale imperativeprivind competenţa instanţelorjudecătoreşti şi că 49% dinhotărârile pronunţate au fostfavorabile beneficiarilorfinanţării care au contestatprocesul verbal / nota deconstatare a neregulilor şi destabilire a corecţiilor financiare”,a subliniat Cristina Ana. ţuca zbârcea & Asociaţii şi Institutul pentru PoliticiPublice (IPP) îşi exprimă astfelsprijinul pentru găsirea unorsoluţii imediate pentru capracticile de aplicare acorecţiilor în fonduri europene săfie uniforme, şi nu abuzive,asupra bugetelor locale, din careautorităţile locale trebuie sădezvolte proiecte de investiţiipentru comunităţi.

Mircea FICA

Palatul cesianu-racoviţă (sediul galeriei de artă artmark) a găzduit joi, 26iunie 2014, lansarea celei de-a doua ediţii a culegerii de speţe în domeniulcorecţiilor financiare – “Hotărâri ale instanţelor de judecată în cauze privindcorecţii financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale”.

Practica instanţelorde judecată înmaterie de corecţiifinanciare este celpuţin la fel deneunitară, aceastafiind, de altfel, ocritică generală şiîndelungată laadresa instanţelorjudecătoreşti, care seregăseşte cvasi-permanent în toaterapoartele comisieieuropene în cepriveşte sistemuljudiciar, aferenteMecanismului decooperare şiVerificare.crisTina ana,coordonatorulDepartamentului defonduri structuraleal ţuca Zbârcea &asociaţii.

legal news

PERRY zIzzI REVINE LA DENtONS

Dentons își consolideazăechipa din București prinrecrutarea fostului partenerPerry zizzi (foto), un avocatfoarte cunoscut [i apreciat,care se întoarce la Dentonsdupă aproape 7 ani. Elrevine într-o firmăputernică, a zecea la nivelglobal după numărul deavocați și personal suport –peste 2.600. zizzi vaconduce grupul de practicăfinanțe-bănci și va fi unmembru-cheie al echipei dereal estate, activitatea saurmând să acopere atât țări

din Europa, cât și altejurisdicții.Perry zizzi are aproape 19ani de experiență ca avocatși a practicat dreptul înStatele Unite, AmericaLatină, Europa de Vest șipiețele emergente dinEuropa Centrală și de Est. Aacordat consultanță înnumeroase tranzacții care auimplicat dezvoltarea,finanțarea, achiziția șileasing-ul de proiecteimobiliare. Experiența lui înfinanțări este deosebit devastă, acoperindîmprumuturi sindicalizate,securitizare, piețe de capital,împrumuturi garantate șiîmprumuturi subordonate,recapitalizare și finanțare aachizițiilor. Anda todor, managingpartner al biroului dinBucurești al Dentons acomentat: “Sunt bucuroasă

să-i urez bun-venit lui Perryînapoi la Dentons. Revenirealui marchează un alt pas înstrategia de creștere abiroului din București, dupăce o nouă echipă deconcurență s-a alăturatfirmei în luna aprilie aacestui an. Experiențaanterioară în cadrul firmei,precum și reputația solidăsunt principalele saleatribute care conferă plus-valoare echipei.” Perry zizzia adăugat: “Sunt încântat sămă întorc la Dentons.Abordarea dinamică a firmeieste puternic acordată larealitățile pieței și face caDentons să fie un lider denecontestat. Sunt nerăbdătorsă contribui la îndeplinireascopurilor ambițioase decreștere în regiune și la nivelglobal ale firmei și lasuccesele viitoare aleechipei“.

Casa de avocatură Mareş / Danilescu / Mareşa reprezentat Federația Română de tenis înprocesul de obținere a dreptului de organizarea primului turneu WtA la București. Echipade avocați formată din Mihai Mareș [i Ana-Maria Kusak, împreună cu reprezentanțiiFederației Române de tenis, au purtatnegocierile pentru preluarea și semnareacontractelor care permit introducereaturneului Bucharest Open în circuitulinternațional WtA.”Este o onoare pentru noi să fim casa deavocatură aleasă pentru negocierea unui astfelde proces, cu o miză atât de mare pentruRomânia. Suntem mândri că FederațiaRomâna de tenis ne-a selectat pentru purtareaacestor negocieri și semnarea contractelornecesare pentru organizarea unui turneu WtAla București. Pentru noi, ca și casă de

avocatură, este crucială împlicarea în procesecare aduc notorietate României”, a declaratMihai Mareș, managing partner al casei deavocatură Mareş / Danilescu / Mareş. „Nebucurăm să putem aduce la București celemai mari nume ale tenisului feminin mondial.Este pentru prima oară când Federațiaorganizează un turneu WtA în România”, adeclarat George Cosac, președinteleFederației Române de tenis.turneul Bucharest Open a avut loc înperioada 5-13 iulie, la Arenele BNR, și a fostdotat cu premii în valoare totală de 250.000de dolari. Women's tennis Association(WtA) este forul care se ocupă deorganizarea turneelor profesioniste de tenisfeminin, la nivel mondial. Circuitul WtA esteîn continuă extindere, anul acesta, din acestcircuit făcând parte și Bucharest Open.

MAREş / DANILESCU / MAREş A REPREzENtAt FEDERAțIA ROMâNăDE tENIS ÎN PROCESUL DE OBțINERE ALICENțEI WtA

FLORIN şANDOREStE NOUL DIRECtORGENERAL ADJUNCt AL

INtESA SANPAOLOBANK ROMANIA

Florin şandor este noul DirectorGeneral Adjunct şi Chief Workout

Officer al Intesa Sanpaolo BankRomania, fiind în prezent în curs

de autorizare din partea BănciiNaţionale a României (BNR).

Acesta revine în cadrul băncii,unde timp de 10 ani a fost

directorul departamentelor juridicşi afaceri generale, după ce înultimii 2 ani a făcut parte, în

calitate de consilier, din direcţiajuridică BNR.

De profesie avocat, cu o bogatăexperienţă în consultanţă juridică

şi de business, atât pe piaţa locală,cât şi în Republica Moldova,

China şi Vietnam, Florin şandoreste acum singurul român din

comitetul de management al IntesaSanpaolo Bank şi va fi responsabil

cu restructurarea portofoliului decredite problematice al băncii.

„Am readus în cadrul echipei IntesaSanpaolo Bank un bun coleg, dar

mai ales un specialist care cunoaştefoarte bine specificul activită]ii

bancare şi al pieţei româneşti înansamblu. În viitor ne vom baza cu

prioritate tot pe promovarea demanageri şi profesionişti români în

cadrul echipei de managementpentru a pune în practică cu succes

obiectivele pe termen mediu şi lungale Intesa Sanpaolo Group pe piaţalocală”, a declarat Marco Capellini,

Director General (CEO) IntesaSanpaolo Bank.

Florin şandor este unul dintre ceimai importanţi şi mai activi

specialişti pe tema insolvenţei, cunumeroase intervenţii publice

pentru amendarea şi îmbunătăţireacadrului juridic ce reglementează

acest domeniu sensibil pentrueconomie. Licenţiat al Facultăţii

de Drept, din cadrul UniversităţiiBabes-Bolyai, acesta are un masterîn Mangementul juridic şi contabil

al companiilor, cât şi alte cursuride specializare şi atestate

profesionale din partea unorinstituţii academice cum ar fi

Universitatea Warwick şi Oxforddin Marea Britanie.


legal news

Curtea Europeană de Justiţie aconfirmat interpretareaavocaţilor D&B David şiBaias, în cazul BCR Leasingvs. ANAF, reţinând că, înlumina dreptului european,societățile de leasing care suntîn imposibilitatea de arecupera de la utilizatoribunurile care fac obiectul unuicontract de leasing financiar,ulterior rezilierii acestuia dinculpa utilizatorului, nu pot fiobligate să colecteze tVA [inici să emită facturi în numepropriu pentru aceste bunuriîntrucât o astfel de situație nupoate fi considerată o livrarede bunuri (către sine)efectuată cu titlu oneros însensul art. 16 din Directiva detVA.Litigiul național a fost inițiatde BCR Leasing împotrivaunei decizii de impunereemisă de organele fiscalenaţionale prin care BCRLeasing a fost impusă la plata

unor obligaţii fiscale cu titlude tVA şi accesorii aferente. „Intervenţia CJUE confirmăîncă o dată importanţarespectării dreptului european

de către autorităţile naţionale,mai ales în cazuri precumacesta, în care statul amodificat deja legislaţianaţională aplicabilă litigiului,ca urmare a unei proceduri deinfringement demarate decătre Comisia Europeană.Hotărârea pronunţată astăziclarifică tratamentul fiscalaplicabil bunurilornerecuperate de cătresocietăţile de leasing ulteriorrezilierii contractelor deleasing, din culpautilizatorilor, infirmând astfelsusţinerile contrare dreptuluieuropean ale organelor fiscale[i, pentru unele cazuri, chiarale instanţelor de judecată, înpofida rezultatului clar şievident al procedurii de

infringement.”, a declarat DanDascălu (foto), Partener, D&BDavid şi Baias, liderul echipeide litigii fiscale şicoordonatorul echipei deavocaţi implicată în acestdosar.Soluţia obţinută în faţa CurţiiEuropene de Justiție esterezultatul eforturilor conjugatea unei echipe mixte compus\din avocaţi specializaţi înlitigii fiscale [i consultanțifiscali, ce a fost format\ dinDan Dascălu – Partener D&BDavid şi Baias, Daniel Anghelşi Diana Coroabă – Parteneri,Consultanţă Fiscală, PwCRomânia, Ana Maria Iordache– Avocat Senior D&B Davidşi Baias şi Valentina Radu –Manager PwC România.

DECIzIE FAVORABILă A CEJ ÎN CAzUL BCR LEASING VS. ANAF


Bank Leumi a dezvoltat o linie separată debusiness dedicată liber profesioniștilor dinRomânia. Indiferent de segmentul de piațădin care fac parte – medici, tehnicienidentari, avocați, notari, arhitecți, contabilisau oricare altă profesie liberală – cliențiivor găsi o ofertă personalizată de produseși servicii bancare, adaptată specificului șinevoilor fiecăruia, o echipă de profe -sioniști dedicați [i foarte mobili, pregătițipermanent să fie în contact cu clienții, darși consiliere financiară pas cu pas, pentru aasigura găsirea celor mai bune soluțiifinanciare, de comun acord cu clienții. Oferta Bank Leumi acoperă toată gama denevoi ale unui liber profesionist:alternative diverse de finanțare pentrudezvoltarea afacerii, soluții complete decont curent pentru desfășurarea activitățiizilnice, dar și alternative multiple pentrueconomisirea surplusului de lichidități.Bank Leumi este alături de PFA-uri și leoferă toate pârghiile necesare pentru a-șirealiza planurile. Pentru activitateacurentă, Bank Leumi oferă liberprofesioniștilor 3 pachete standard de contcurent care acoperă întrega gamă de

operațiuni necesare desfășurării activității:deschidere și administrare conturi curente,emitere și administrare card și InternetBanking, încasări nelimitate, plăți,retrageri de la bancomate, alerte SMSprivind toate tranzacțiile efectuate,dobânzi preferențiale la sumele disponibileîn conturi și comisioane atractive pentruutilizarea POS-urilor. “Considerăm că profesiile liberale sunt onișă în continuă creștere, cuimplicații pozitive în economie.Ne dorim ca într-un orizont detimp relativ scurt, Bank Leumisă devină una dintre principaleleopțiuni ale medicilor, notarilor,avocaților, arhitecților șicelorlalte categorii de profesiiliberale, atunci când apare onevoie de servicii financiar-bancare și luând în considerarecă una dintre principalele cheiale succesului în dezvoltareaunei afaceri, pe lângăprofesionalismul și implicareapersoanală în business (radicaleîn segmentul profesiilor

liberale), o reprezintă accesul rapid și facilla surse de finanțare, motto-ul echipeidedicate PFA-urilor în Bank Leumi este:“Profesioniștii Finanțării Afaceriidumneavoastră”. totodată, susținemcreșterea gradului de bancarizare pe acestsegment și, din acest motiv, am ales săoferim clienților PFA soluții dedicate decont curent, care să acopere toate nevoileapărute în activitatea zilnică, diferite în

funcție decomplexitateaafacerii și careasigură cliențiloro economiesemnificativă deefort și timp șicosturi redusecu până la 80%față decomisioanelestandard. “,declară AlinAlupei (foto),directorulDiviziei Retail aBank Leumi.

BANK LEUMI INtRă PE SEGMENtUL PROFESIILOR LIBERALE

legal news

OMV Petrom, cel mai mareproducător de ţiţei şi gaze dinsud-estul Europei, a începutimplementarea unui noumodel de business în cadrulrețelei de benzinării Petrom,prin care se urmăreștediversificarea gamei deproduse și serviciidisponibile pentru clienți.„Este o premieră în România,însă acest model este validatinternațional. Avem în vederedeschiderea, în cadrulbenzinăriilor, de restaurante,farmacii, service-uri auto saughișee de unde pot fiachiziționate polițe deasigurare. Acestea vorfuncționa în spații închiriatecătre parteneri OMV Petrom.Credem că există o tendințăde creștere a ponderiiserviciilor auxiliare înbenzinării. Aceasta răspundenevoilor clientului modern,foarte activ, de a avea accesdintr-un singur loc la o gam\extinsă de servicii șiproduse”, declară AdrianNicolaescu, Senior Head ofRetail în cadrul OMVPetrom.Astfel, a fost deschis primulrestaurant operat de un brandinternațional, carefuncționează în cadrul unei

stații de distribuție acarburanților. Este vorba derestaurantul Subway,inaugurat la sfârșitul luniiiunie în cadrul stației PetromVeștem, aflată la intrarea înorașul Sibiu.Fondată în 1965, rețeauaSubway numără în prezentpeste 42.000 restaurante lanivel mondial, fiind cel maimare lan] de restaurante dinlume. Primul restaurantSubway a fost deschis înRomânia în 2012, în prezentrețeaua ajungând la 20 unități.

OMV Petrom are în vedere atât extindereaparteneriatului cu Subwaycât și cu al]i potențialparteneri, acolo unde existăpotențial pentru un astfel debusiness, precum șiîncheierea de parteneriate penoi segmente de consum(farma, auto, asigur\ri etc).OMV Petrom administreazăîn România o rețea de 545stații de distribuție acarburanților, din care 392operate sub brandul Petromși 153 sub brandul OMV.

RSM International, a șaptea rețea deconsultanță fiscală și audit la nivel global, agăzduit 32 de firme membre din Europa,precum și delegați RSM din Australia,Brazilia, China, Dubai, Mexic, Africa de Sudși Statele Unite ale Americii, la ConferințaEuropeană RSM organizată în București înperioada 29 iunie – 1 iulie 2014. Delegații au discutat continuarearezultatelor pozitive înregistrate în 2013,când RSM a avut în Europa o creștere de50% a numărului de clienți recomandațidinspre rețea către birourile membre și unavans de 20% viceversa. Au fost organizateworkshop-uri tehnice și sesiuni plenare pesubiecte precum serviciile oferite cliențilorla nivel pan-european și global, finanțareacorporativă în Europa, aspecte private și

familiale, legislație europeană și aspecte deconformitate la nivel global. Participanții au sărbatorit aniversarea a 50de ani de activitate RSM International. totanul acesta, firma RSM Scot împlinește 20de ani de activitate.“La șapte ani de la aderarea la UniuneaEuropeană, România a devenit un hubregional pentru Europa Centrală și de Est.În același timp, oportunitățile din piațaromânească atrag investitori de pe întregulglob. Anul 2013 a fost un an bun înRomânia – economia a crescut cu peste 3% și estimăm o creștere și mai puternică în 2014, evoluție care, firește, va fi pozitivăpentru firmă și pentru rețea”, a subliniatDan Schwartz, Managing Partner al RSMScot.

PEStE 150 DE DELEGAțI LA CONFERINțAEUROPEANă RSM ORGANIzAtă ÎN ROMâNIA

VALERIU BINIGSE ALătURă ECHIPEI

EY ROMâNIA

Valeriu Binig (foto), unul dintrecei mai importanţi specialişti în

piaţa de energie din România, s-aalăturat echipei EY România. El

deţine poziţia de Partener în cadruldepartamentului de Servicii de

Consultanţă în Afaceri, având cafocus sectorul energetic. Rolul lui

Valeriu Binig va viza extindereacotei de piaţă deţinută de firmă în

această industrie, extindereaportofoliului de clienţi şi a gamei

de servicii.Valeriu Binig are o experienţă

profesională de 27 de ani însectorul energetic, ocupând în

această perioadă diferite funcţii, dela cele de natură tehnică şi de

cercetare, la cele academice sau deconsultant în activităţi de fuziuni şiachiziţii şi de atragere de finanţări.A activat ca inginer responsabil cupartea operaţională într-o centralăelectrică, ca proiectant, cercetător,lector, coordonator al programelor

Phare multi-ţări în domeniulenergiei, coordonator de programe

în cadrul Delegaţiei ComisieiEuropene, manager de vârf şi

administrator al companieinaţionale de electricitate,

administrator şi consultant peinvestiţii bancare/servicii de

consultanţă financiară în sectorulenergiei. “Este un pas important în

cariera mea şi doresc să contribuila modul remarcabil în care EYaduce valoare clienţilor săi din

industria energetică. Experienţa pecare am acumulat-o până acum va

contribui la serviciile de consul -tanţă în afaceri oferite de EY pe

piaţa locală”, a spus Valeriu Binig.


OMV PEtROM DIVERSIFICă SERVICIILE

OFERItE ÎN BENzINăRIILEPEtROM

legal news

Institutul de Control Intern aorganizat în data de 29 Mai2014 CONFERINțA DECONtROL INtERN SECtORFINANCIAR BANCAR“Recâștigarea încrederii înindustria financiar – bancară”.Evenimentul a fost unul dereferință pentru comunitateafinanciar bancară, reunindspeakeri cu notorietate și vast\expertiză, dintre careenumerăm: dl. Guillermotolosa, reprezentant FMIRomânia și Bulgaria, dl. AhmedHassan, Country ManagingPartner Deloitte România &Moldova, dl. Peter Bayley,Director Executiv, Manage -mentul Riscului – Visa Europe,dl. Ludwik Sobolewski, Preșe -dinte Bursa de Valori București.Audiența a fost formată din 120de participanți din sectorulfinanciar bancar, profesioniști încontrol intern, managementulriscurilor, audit intern, auditpublic intern, audit publicextern, audit statutar,conformitate, guvernanță,membrii / președinți aiComitetelor de Audit, membriidin Consiliile de Administrație,reglementatori, membrii dincadrul organismelor desupraveghere, directoriexecutivi, investitoriinstituționali, directorifinanciari, directori de divizii /direcții / departamente, profesori

universitari.,,Recâștigarea încrederii,stabilitatea financiară,transparența și acuratețea datelorși informațiilor furnizate, nivelulratelor și comisioanelor,comunicarea eficientă precum șimodul de soluționare areclamațiilor sunt cateva diningredientele care vor garantasuccesul campionilor credităriianului 2014. În contextul unuian destul de dificil pentrusectorul financiar bancar, uncontrol intern eficace poate firețeta succesului și garanția unei

creșteri sustenabile’’, a declaratCosmin Șerbănescu,Președintele Institutului deControl Intern.Programul evenimentului șitematicile abordate au fostspecial concepute să răspundăcelor mai mari provocări cu carese confruntă specialiștii încontrol intern din sectorulfinanciar-bancar: RegulamentulBNR nr. 5 / 2013,Implementarea directiveieuropene CRD IV/CRR/R5/2013, Impactul Basel III asupraauditului intern, pentru a

enumera câteva din temeleanalizate în cadrul conferinței.Printre concluziile conferinței,sunt demne de menționaturmătoarele aspecte:Instituțiile financiar ban -care trebuie să implementezeprocese și proceduri pentru aasigura conformitatea cu noilereglementări aplicabile;Sistemul de control internși guvernanță din băncitrebuie întărit;Competiția în sectorulfinanciar bancar din Româniase intensifică;Clienții iau în considerarefurnizori alternativi de serviciifinanciare;Anul trecut rata creditelorneperformante a fost de21,87% la nivelul sistemuluibancar românesc;2013 a fost un an dificil însectorul financiar bancar;Nivelul reclamațiilor se men -ține la un nivel încă ridicat;Băncile trebuie sărepornească motorul credităriidupă o perioadă de ajustare,reorganizare și reduceri decosturi

ICI- CONFERINțA DE CONtROL INtERN SECtOR FINANCIAR – BANCAR


Asociaţia Naţională a EvaluatorilorAutorizaţi din România a elaborat primulset de standarde de evaluare adaptatepieţei din România. Hotărârea de aprobarea standardelor de evaluare ANEVAR afost publicată în Monitorul Oficial, eledevenind obligatorii de la 1 iulie 2014.

Standardele de evaluare ANEVARîncorporează Standardele Internaţionalede Evaluare, pe baza cărora evaluatorii şi-au desfăşurat activitatea până acum, suntîn conformitate cu Standardele Europenede Evaluare (EVS) şi conţin şi alte

standarde şi ghiduri metodologicesuplimentare, elaborate de ANEVAR.”A fost necesar să adaptăm noul set destandarde de evaluare legislaţiei şispecificului pieţei din România”, explicăAdrian Vascu (foto), PreşedinteleANEVAR. ”De exemplu, două dintrenoile ghiduri, GME 500 şi GME 530, sereferă la determinarea valorii impozabile aunei clădiri şi respectiv la determinareavalorii pe termen lung a bunurilor imobileîn cazul emiterii de obligaţiuni garantatecu creanţe şi au fost elaborate lasolicitarea autorităţilor de reglementare

din domeniu, respectiv Ministerul deFinanţe şi Banca Naţională a României.”

ANEVAR A APROBAt PRIMUL SEt DE StANDARDE DE EVALUARE ADAPtAtE PIEţEI DIN ROMâNIA


index

I. INDEX PERSOANE Acsinte Mihai 105Alupei Alin 109Ana Cristina 107Ardelean Cristina 69Ardelean Sorin 68, 69Baciu Ana-Maria 100, 101Bădulescu Dorin Valeriu 4, 5, 6Bălan Ana 7Bedros Luiza 104, 105Berindean Natalia 53Binig Valeriu 110Bogdan Mihai 101Buneci Petre 67Burbea-Milescu Ileana 101Chirițoiu Bogdan 103, 104Chiru Eustaciu 18Chis Adela 69Ciucă Anca 8, 12Coste Ștefan 22Crăciun Flavia Consuela 92Dascălu Dan 109Dănileţ Cristian 5Dedu Ion 28Enache Angelica 65Enache Mihai 100, 101Florea Cornel 104, 105Franklin Benjamin 18Frisch Crina 82, 101, 102Gavrilă Cristian 104Gheorghiu Gheorghe 81, 101Glodeanu Ciprian 51Glodeanu Ileana 50Griga Ioan 62Gyongy Mihuț Gabriela 18Ichim Alexandra 74Iordache Dragoș 72Isoc Dorin 100Kusak Ana-Maria 108Leonte Laura 58Loghin I. Corneliu 46Lupu Roxana 54Manolache Adrian 56, 104, 105Mareș Mihai 66, 108Marin Ioana-Adina 8, 26Mihu Raul 104, 105Mihuț Miki 18Milcev Gabriela 101Mitroi Mugur Bogdan 14Mocan Angelica 16Mocanu Maria 72Moisescu Constanța 100, 101Moțec Ștefan 60Munteanu Rubin 70Năstase Alexandru 98Nere Diana 72Nestor Odeta 94Nicolascu Adrian 110Oană Alexandru 74Obancia Antoniu 106Păcurar Alin Romulus 48Pârvan Cristian 104Păun Florica Maria 84, 101, 102Popoviciu Daniela 42Postu Amalia 58Rădulescu Florin 90Roată Ștefan 68Roș Viorel 101Rotaru Marius 55Schwartz Dan 88, 89, 110Simion Adrian 72Simion Raluca 70Souverain Pierre 100, 102Stancu Anca Lucia 32Stoian teodora 54Stoica Alexandra 69şerbănescu Cosmin 111Ștrenc Alexandru Cristian 76, 101Șuștac zeno 8, 9, 21, 49todor Anda 108Usatâi Vlad 72Vascu Adrian 111Vasilescu Raluca 78, 80, 100zizzi Perry 108

II. INDEX ASOCIAȚII, INSTITUȚII ȘI SOCIETĂȚIANAF 108, 109ANEVAR 111Asociaţia de Dialog şi Soluţionare a Disputelor - ADSD 46, 47"Asociația Europeană a Avocaților de Drept Penal (EuropeanCriminal Bar Association – ECBA)" 67Asociaţia Pro Medierea 42, 43 Asociaţia profesională de mediere ”Loghin şi Asociaţii” 47Bank Leumi 109Bariclinic 70BCR Leasing 108, 109BNR 98Bogasiu și Asociații 64, 65bpv Grigorescu-Ștefanică 55Brandient 102Budușan și Asociații 62Buneci&Buneci 67Business Mark 97Cabinet de Avocat Berindean Natalia 53Cabinet de Avocat Moțec Ștefan 60Cabinetul de Avocat „Ardelean Nicolae Sorin” 68Cabinetul Individual de Insolvenţă „Ardelean Nicolae Sorin” 68"Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială dinRomânia -CNCPIR" 76, 77, 78, 79, 80, 86, 100Casa de Avocatură ”Chiru, Mihuţ şi Asociaţii” 18Casa de Mediere ”Mihuţ, Chiru şi Asociaţii ” 18Cazacu, Manolache, Popa S.C.A. 56, 57, 103, 104CNADNR 98Consiliul Concurenței 103, 104, 105Consiliul de Mediere 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,21, 22, 23,

24, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 42, 43,45, 46 Consiliul Internaţional de Arbitraj pentru Sport 48Conta Rădulescu 90, 91, 103Curtea de Arbitraj pentru Sport (CAS) 48Curtea Europeană de Justiţie 109D&B David şi Baias 108Dentons 103, 104, 108Direcția Generală a Vămilor 84, 85ECtA- European Community trademark Association 78Editura Hamangiu 106EY România 110Federația Română de tenis 108FMMM Romania training School 14Frisch & Partners 82, 102Gheorghiu & Lisnic 81Institutul de Control Intern 111Institutul pentru Politici Publice - IPP 107Institutul Român pentru Evaluare și Strategie 32, 33, 34, 35, 36Integrator Consulting SRL 102Lupu & Partners 54, 55, 100, 103Mailman 41Maravela & Asociații 74, 75Mareș / Danilescu / Mareș 66, 67, 108MediereNet 32Milcev Burbea Intellectual Property Office 102NNDKP 100Noerr 103, 104Oficiul Comunitar de Mărci și Design 76, 77Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - OSIM 76, 81, 86, 100, 101Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN) 94, 95, 96OMV Petrom 110ORDA 81Pfizer Global Security EMEA 100Postu, Leonte și Asociații S.C.A. 58Ratză & Ratză 102Renault 11, 103, 105Roș și Asociații 102RSM International 89, 110RSM Scot 88, 89SCA Simion & Nere 72Spin Media 52Spitalul Euroclinic - Regina Maria 70Subway 110tănăsescu, Gavrilă & Asociații 103, 104the Markers 87țuca zbârcea & Asociaţii 107, 109Unit Vision 25Uniunea Centrelor de Mediere din România 14Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență 75, 105UNPIR timiș 92, 93Wolf theiss 50, 51zamfirescu Racoţi & Partners 106

legal Magazin va organiza

vineri, 24 octombrie 2014,

prima ediție a Galei Lady

Lawyer.

Pentru doamnele avocat ale

avocaturii noastre de

business, revista Legal

Magazin dedică o seară de

sărbătoare în care eforturile

Dumneavoastră să fie

răsplătite cu respectul

cuvenit.

Gala lady lawyer este o

premieră pe plan național și

dorește să celebreze

doamnele care au reușit să

se impună de-a lungul

timpului în această profesie,

să evidențieze cariere de

succes, dar și să reliefeze

faptul că, în România,

femeile sunt o adevarată

forță în avocatura de

business.

Gala lady lawyer va

premia tenacitatea,

pasiunea, viziunea,

inovația, rigoarea

profesională și capacitatea

doamnelor avocat de a

stabili parteneriate durabile

în interesul societăților în

care activează.

Gala lady lawyer are şi o

misiune socială. 10% din

încasări vor fi donate pentru

sprijinirea Asociației Stop

Autismului.

www.legalmagazin.ro


legalmagazin.ro

aG

end

ÃeV

eniM

ent 17:30 – 18:15 Primirea invitaților

18:15 – 18:35 Masă rotundă cu tema

leadership în avocatură

18:35 – 19:15 Sesiunea i de Premiere (categoriile Instituții, companii de

stat și multinaționale, societăți de

avocatură din marile orașe)

19:15 – 19:35 Moment artistic - Sarmalele Reci Acustic, Partea I

19:35 – 20:00 degustare de vin

20:00 – 21:00 Sesiunea a ii-a de Premiere (cabinete și societăți de avocatură

din București)

21:00 – 21:15 Moment artistic - Sarmalele Reci Acustic, Partea a II-a

21:15 – 22:00 Dinner si Cocktail

Prezentator: zoltán andrás, muzician

Detalii și bilete: www.galaladylawyer.ro

e D I ț I a I BucureŞtI

sala arcuB, straDa BatIșteI, nr. 14, sector 2

24 octoMBrIe 2014 VInerI

ed

iția

a V

-a

iuli

e 20

14


legalmagazin.ro

MediereaechilibreazăSocietatearoMâneaScăInterviu cu DorIn ValerIu BăDulescu, Președintele consiliului de Mediere

Leg

aL m

agaz

in

ediți

a a

iV-a

ap

rilie

201

4 www.legalm

agazin.ro

World Mediation

SuMMit Madrid

2014

Date post:	09-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

legalmagazinlegalmagazin.ro/revista_tiparita/legalmagazin_ed_5_iulie2014.pdf · ediția a V-a iulie...

Documents