1. Psihologia socială (Psihosociologia) – domeniu de studiu interdisciplinar

■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?

■ Definiţii ale P. soc.: comentariu

■ Câmpul de interes al cercetării P. soc.

■ Modele de reprezentare a domeniului P. soc.

■ P. soc. azi: tensiuni esenţiale

■ Indigenizarea P. soc.

Bibliografie

Chelcea, Septimiu [2006](2010), „Psihosociologia – domeniu de studiu interdisciplinar”, în S. Chelcea, (coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ediţia a III-a, pp. 15-34). Iaşi: Editura Polirom.

Chelcea, Septimiu (2013), „Indigenizarea psihosociologiei, cu privire specială la România”, în P. Iluţ (coord.). În căutare de principii. Epistemologie i metodologie șsocială aplicată (pp. 63-90). Ia i: Editura Polirom.ș

Iluţ, Petru (2009), „Obiectul i problematica psihologiei șsociale”, în P. Ilu . ț Psihologie socială şi sociopsihologie (pp. 35-44). Iaşi: Editura Polirom.

Moscovici, Serge [1994](2010), „Domeniul psihologiei sociale”, în S. Moscovici (coord.) Psihologia socială (pp. 5-24). Bucure ti: Editura Ideea Europeană.ș

Neculau, Adrian (2003), „Ce este psihologia socială?”, în A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socială (pp. 21-27). Iaşi: Editura Polirom.

Wosińska, Wilhelmina [2004](2005), „Obiectul, aplicabilitatea practică a psihologiei sociale i metodele de șcercetare”, în W. Wosińska. Psihologia vieţii sociale (pp. 27-31). Bucureşti: Editura Renaissance.

Problemele cotidiene ale oamenilor – obiectul psihologiei sociale (W. Wosińska, 2004/2005, p. 28)

☻ Cum este posibil ca oameni normali, chiar genero i, să ucidă șoameni nevinova i, în absen a unei amenin ări din exterior? ț ț ț(T. despre obedien ă)ț

☻De ce unii oameni nu acordă ajutor victimelor, iar al ii î i pun ț șvia aîn pericol pentru a salva via a altor persoane pe care nici ț țnu le cunosc? (T. despre comportamentul prosocial)

☻De ce nu apreciem la fel de lucid cauzele propriului succes i șcauzele succesului altora (T. despre atribuirea cauzală)

☻De ce se repetă mesajele publicitare? (T. despre simpla expunere)

☻Păstrarea identită ii na ionale facilitează construirea identită ii ț ț țeuropeane? (T. despre identitatea socială)

Este rândul dvs.Cum explica i acest aparent paradox?ț

Paraimiologie românească

Ce proverbe cunoa te i despre:ș ț

☻rela iile interpersonale?ț

☻ supunerea fa ă de autoritate?ț

☻ dreptate (justi ia socială)?ț

☻ iubire?

☻ frumuse ea fizică (atractivitate)?ț

Autopercep ia (selful)ț

Factorii psihosociali ai creativită iiț

Aplicativitatea psihosociologiei

Trei denumiri: un singur domeniu ştiinţific

■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?

„Studiul interacţiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social; ea studiază totodată rezultatele acestei interacţiuni: stările şi procesele psihice colective, situaţiile de grup şi personalitatea ca produs al interacţiunilor sociale” (S. Chelcea, 1982, 7).

■ PS este o tiin ă, distinctă:ș ț

de sim ul comun; ț de psihologie;

de sociologie;

■ PS este un domeniu de cunoa tere șinterdisciplinar.

■ PS este centrată pe:

individ i pe modul în care răsunde la stimulii șsociali;

variabilele sociale (status socio-economic, norme socio-culturale)

■ Definiţii ale psihologiei sociale: comentariu

Floyd H. Allport (1890 – 1978)„Psihologia socială studiază

comportamentul uman şi conştiinţa socială a indivizilor” (F.H. Allport, 1922, 12).

Obiectul de studiu al psihologiei sociale:

„Studiul relaţiilor reale sau imaginare dintre persoane într-un context social dat, în măsura în care acestea afectează persoanele implicate în respectiva situaţie” (ibidem).

Fathali M. Moghaddam (1998, 9): P. soc. = df. „Studiul ştiinţific al indivizilor în

context social”, ea studiază atât relaţiile interpersonale, cât şi relaţiile între grupuri, centrându-se totuşi pe individ, chiar dacă studiază grupurile umane. Ea ar urma să descopere, pe de o parte, ceea ce este universal în comportamentul oamenilor (dimensiunea „etică“) şi, pe de altă parte, ceea ce este specific diferitelor grupuri umane (dimensiunea „emică“).

Fathali M. Moghaddam (1998, 8-12) a identificat trei norme sociale universale:

1) încrederea interpersonală, 2) adevărul,

3) schimbarea rolurilor în timpul dialogului.Septimiu Chelcea: de adăugat norma

reciprocită ii, care se regăseşte din totdeauna în țtoate societăţile. (Alvin Gouldner, 1960)

Fathali M. Moghaddam: Sarcina P. soc.: formularea unor explicaţii teoretice adecvate atât universaliilor, cât şi particularităţilor comportamentelor sociale.

Serge Moscovici (n. 1925)„Psihologia socială este

ştiinţa conflictului între individ şi societate”

(S. Moscovici, 1984/1990, 6).

Este ştiinţa „fenomenelor ideologice (cogniţii şi reprezentări sociale) şi a fenomenelor de comunicare” la diferite niveluri: interindividual, intragrupal şi intergrupal“ (S. Moscovici, 1984/1990, 7).

P. soc. se distinge mai puţin prin teritoriu, cât mai ales printr-un punct de vedere specific. Se deosebeşte de psihologi sau sociologi care au o grilă de lectură de tipul: de o parte „ego-ul”, individul, organismul şi de cealaltă parte „obiectul”).

Analizele psihologice şi sociologice se bazează pe schema binară „S → R” (Stimul → Răspuns).

P. soc. propune o grilă de lectură ternară a faptelor şi relaţiilor, luând în considerare subiectul individual (Ego), subiectul social (Alter) şi obiectul (fizic, social, real sau imaginar).

DOMENIUL PSIHOLOGIEI SOCIALEO primă formulă: Psihologia socială este ştiinţa conflictului între

individ şi societate. S-ar putea adăuga: între societatea din afară şi societatea dinăuntru. Nu lipsesc exemple ale unui astfel de conflict: rezistenţa la presiunile conformiste ale majorităţii, opoziţia dintre lider şi grupul său, deviaţiile faţă de ortodoxism, discuţiile în cadrul unui grup pentru a ajunge la o decizie, captarea unui individ de către masă şi restul.

A doua formulă: Psihologia socială este ştiinţa fenomenelor ideologiei (cogniţii şi reprezentări sociale) şi a fenomenelor de comunicare. Şi aceasta, la diferite niveluri ale raporturilor umane: raporturi între indivizi, între indivizi şi grupuri, între grupuri, la rândul lor.

Luate împreună, ele [cele două formule – n.n.] ne permit să înţelegem activităţile mentale superioare şi anumite aspecte ale vieţii sociale a grupurilor.

Serge Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1994, 8.

Alfred R. Lindesmith, Anselm L. Strauss şi Norman Denzin (1988/1991, 2): P. soc. = df. „Studiul modului în care oamenii trăiesc experienţa libertăţii şi constrângerii în viaţa lor de zi cu zi”.

P. soc. pune două întrebări fundamentale: 1) cum creează oamenii ordinea socială; 2) cum le influenţează ordinea socială creată de ei

comportamentul în viaţa de zi cu zi. P. soc. are în atenţie: 1) stabilitatea şi schimbarea în comportamentele umane; 2) emergenţa noilor forme şi pattern-uri ale interacţiunii în

viaţa cotidiană; 3) conformitatea, convenţionalitatea, devianţa şi puterea; 4) ordinea socială, constrângerile şi libertatea indivizilor.

Este rândul dv.Care este domeniul psihosociologiei?

Defini ii ale PSț

Gordon Allport (1954) • “an attempt to understand and explain how the thought,

feeling and behavior of individuals are influenced by the actual, imagined, or implied presence of other human beings”.

Myers and Spencer (2006)• “scientific study of how people think about, influence, and

relate to one another”.

Barron and Byrne (2007)

“the scientific field that seeks to understand the nature and cause of individual behaviour and thought in social situations”.

■ Câmpul de interes al cercetării psihosociologice1. Procesele intrapsihice: cogniţia, izolarea, singurătatea.2. Impactul unui individ asupra comportamentului şi

credinţelor altui individ: imitaţia, învăţarea observaţională, diadele, prietenia, iubirea, comunicarea interpersonală.

3. Impactul grupului asupra comportamentului membrilor grupului: conformarea, gândirea de grup, coeziunea, sentimentul de „noi”, schimbarea atitudinală.

4. Impactul unui membru al grupului asupra structurii şi activităţii grupului: leadership-ul, inovaţia.

5. Impactul unui grup asupra structurii şi activităţii altui grup: (conflictul intergrupuri, stereotipurile sociale, prejudecăţile, discriminarea, rasismul, xenofobia, sexismul)

6. Impactul societăţii şi culturii asupra structurii şi activităţii grupurilor şi persoanelor: selful social, personalitatea de bază, iluziile sociale.

Este rândul dvs.

Ce fenomene psihosociale sunt ilustrate în aceste

schi e?ț

■ Modele de reprezentare graficăa domeniului psihosociologiei

1) Modelul „graniţei“ sugerează că psihologia socială este o ştiinţă de graniţă între psihologie şi sociologie.

2) Modelul „simplei intersectări” ia în considerare suprapu-nerea parţială a domeniilor de studiu ale celor două ştiinţe, sociologia şi psihologia, câmpul cunoaşterii psihosociologice fiind interdisciplinar.

3) Modelul „intersectărilor multiple” exprimă caracterul transdisciplinar al domeniului. La conturarea câmpului de studiu al psihosociologiei îşi aduc contribuţia ştiinţe precum psihologia, sociologia, lingvistica, istoria, etologia umană, biologia, economia politică, politologia etc.

4) Modelul „confluenţei“ presupune inter- şi transdisciplinaritatea, ca şi permeabilitatea şi caracterul flou al graniţelor.

■ Psihosociologia azi: tensiuni esenţiale

Psihologia socială nord-americană versus psihologia socială europeană.

Psihologia socială sociologică versus psihologia socială psihologică.

Psihologie socială versus psihosociologie.

■ Indigenizarea psihologiei socialePentru o „psihologie socială globală”: indigenizarea

psihosociologiei româneşti

„Globalizarea psihologiei sociale” şi „indigenizarea psihologiei sociale” reprezintă două procese cu efecte opuse în planul evoluţiei cunoaşterii interacţiunilor comportamentale ale persoanelor şi grupurilor umane în context socio-cultural.

Psihologia socială poate aspira la statutul de ştiinţă universală în măsura în care ţările emergente devin din consumatoare în producătoare de psihosociologie.

În acest context, indigenizarea psihologiei sociale româneşti este nu numai posibilă, dar şi necesară.

Motto Articolul 1. Toate fiinţele umane se nasc

libere şi egale în demnitate şi în drepturi.

Articolul 27. Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa

culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.

Declaraţia universală a drepturilor omului adoptată şi proclamată la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generală a ONU

Fig. 1. Harta psihosociologiei, aziŢări mari producătoare de psihosociologie (dezvoltate)Ţări consumatoare/producătoare de psihosociologie(emergente)Ţări consumatoare de psihosociologie (slab dezvoltate economic)

Globalizare

Glocalizare

Grobalizare

The McDonaldization of society. Pine Forge Press, 1993; 2008 (ediţai a V-a). Tradusă în: Germania (1995); Spania (1996); Cehia (1996); Danemarca (1996); Italia (1997); Polonia (1997); Franţa (1998); Turcia (1998); Coreea de Sud (1999); Japonia (1999); Croaţia (1999); China (2000); România (2003); Portugalia, Brazilia, Egipt.

■ Mcdonaldizarea

☻ Eficacitate

☻ Calculabilitate

☻ Predictibilitate

☻ Controlabilitate

The globalization of nothing. Sage (2004) (ediţia a II-a, 2007)

Tradusă în:

Germania (2005);

Italia (2006);

Indonezia (2005);

Japonia (2005);

China (2005);

România (2010).

The Society of Experimental Social Psychology (SESP)

Înfiinţată în 1965.În prezent: peste 800 de menbri.Editează: Journal of Experimental Social Psychology; Social Psychological and Personality

Science

Clasificarea ţărilor şi zonelor lumii după performanţa lor economică

◙ Ţări dezvoltate (avansate)

◙ Ţări în curs de dezvoltare (emergente)

• Ţări în curs de dezvoltare avansate

• Ţări în curs de dezvoltare

◙ Ţări slab dezvoltate

Ţările dezvoltate din punct de vedere economic

America de Nord: Canada, SUA Asia: Australia, Japonia, Coreea de Sud Africa: Israel Australia şi Oceania: Australia, Noua ZeenlandăEuropa: Anglia, Belgia, Danemarca, Elveţia,

Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia

Ţările emergente (Indicele Dow Jones, 2010) Argentina Kuwait Polonia

Bahrain Letonia Quatar

Bulgaria Lituania România

Chile Malaysia Slovacia

Columbia Mauritius South Africa

Cehia Maroc Sri Lanka

Egipt Mexic Thailanda

Emiratele A. Oman Turcia

Estonia Pakistan

Indonezia Peru

Iordania Philippine

Ţări emergente de top (BRIC)

                                               

Brazilia

                     

Rusia

India

China

Virgilio Enriquez (1924-1994)

profesor, De La Salle University, Manila

Durganand Sinha (1922-1998)profesor, Allahabad University (India)

Sinha, D. (1969). Indian villages in transition: A motivational analysis. Delhi: Associated Publishing House.

Sinha, D. (1974). The Mughal syndrome. A psychological study of intergenerational differences. New Delhi: Tata McGraw Hill.

Sinha, D. (1986). Psychology in a third world country: The Indian experience. New Delhi: Sage.

Sinha, D. şi Kao, H. S. R. (eds.) (1988). Social values and development: Asian perspectives. New Delhi: Sage Publications.

Sinha, D. şi Kao, H.S.R. (eds.) (1997). Asian perspectives on psychology. New Delhi: Sage Publications.

New Directions in Indian Psychology

Vol.1: Social Psychology, 2002, 446 p. SAGE

Editori:

Ajit K. Dalal,

Girishwar Misra

Chi-yue Chiu Professor, University of Illinois

Psihosociologia lationo-americană

Rolando Diaz-LovingNational Autonomous University of Mexico

Hacia una teoria historico-biopsico socio-cultural del comportamiento humano. Mexico Gity: Trillas 1972).

Etnopsicologia: Ciencia nova. San Juan, Puerto Rico: Servicios Profesionales y Gientificos (1994, în colab. cu A. Pacheco).

El mundo subjetivo de Mexicanos y Norteamericanos. Mexico City: (1993, în colab. cu L. B. Trillas Szalay)

Psihosociologia europeană

Serge Moscovici

EASP – înfiinţată în 1966

Primul Preşedinte: Serge Moscovici

EASP editează:

European Journal of Social Psychology (1971) – rezumate în limbile engleză, franceză, germană.

Serge Moscovici, Ivana MarkováPsihologia socială modernă. Istoria creării unei ştiinţe sociale internaţionale(The Making of Modern Social Psychology)traducere de Dorina Achelăriţei, Hans NeumanIaşi, Editura Polirom, 2011.

După colapsul comunismului în Europa:◙ Unificarea Europei → “Psihosociologia europeană

unitară”. Nici Roma nu a fost construită într-o singură zi!

◙ Sarcina psihosociologilor europeni: ☻ să prelungească activ şi deliberat munca lor de edificare a ştiinţei,

entuziasm şi încredere;

☻ să-şi consacre energiile pentru înţelegerea noilor probleme ale Europei;

☻să facă mai permeabile graniţele dintre problemele ştiinţifice şi problemele sociale → noi teorii şi noi modalităţi de investigare;

☻să definească un program de cercetare având ca obiectiv schimbarea socială şi culturală (idem, 11)

Bibliografie

Abdelal, Rawi şi Meunier, Sophie (2010) Managed globalization: doctrine, practice and promise. Journal of European Public Policy, 17, 3, 350–367.

Bell, Daniel (1973) The Coming of Post-industrial Society: A Venture in Social Forecasting. New York: Basic Boock.

Chavez, Ezequiel (1901) Ensayo sobre los rasgos distintivos de la personalidad eomo factor del caracter del mexicano [Essay about the distinctive attributes of personality as part of the Mexican character]. Revista Positiva, 3, 84-89.

Chelcea, Septimiu (coord.) (2008) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii. Iaşi: Editura Polirom.

Church, A. T. şi Katigbak, M. (2002). Indigenization of psychology in the Philippines. International Journal of Psychology, 37, 129-148.

Chiu, Chi-yue (200 ) How can Asian social psychology succeed globally? Asian Journal of Social Psychology, 10, 41–44.

Diaz-Loving, Rolando (2005) Emergence and contributions of a Latin American indigenous sociai psychology. International Journal of Psychology, 2005, 40, 4, 213-227

Edelman, Marc şi Haugerud, Angelique (eds.) (2005) The Anthropology of Development and Globalization. From Clasical Political Economx to Contemporary Neoliberalism. Melden, MA: Blackwrll Publishing.

Enriquez, Virgilio G. (1990a). Towards a liberation psychology. In V. G. Enriquez (ed.) Indigenous Psychology: A Book of Readings (pp. 123–136). Quezon : Philippine Psychology Research and Training House.

European commission (2009) Challenging Futures of Science in Society. EUR 24039 EN.

Franzoi, Srephen L. [1996](2000) Social Psychology (ediţia a II-a). Boston: McGraw Hill.

Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială şi sociopsihologie. Iaşi: Polirom.Jahoda, Gustav (1986) Natură, cultură şi psihologie socială, Eur. J. Social

Psychol.,16, 17-30.Jahoda, Marie (1974) Psihologia socială: naţională sau internaţională? Eur. J.

Psychol., 4, 4, 503-508.Liu, James H. şi Hung Ng, Sik (2005) Connecting Asians in global perspective:

Special Issue on past contributions, current status and future prospects for Asian social psychology. Asian Journal of Social Psychology, 10, 1–7.

Marin, Gerardo (1981) Latin American Research in Social Psychology: An Annotated Bibliography for 1976-1979. Basic and Applied Social Psychology, 2, 2, 137-159.

McGowan, Todd (2004) The End of Dissatisfaction? Jacques Lacan and the Emerging Society of Enjoyment. State University of New York.

Moscovici, Serge (1996) Prefaţă. În A. Neculau (coord.). Psihologie socială. Aspecte contemporane (pp. 7-15). Iaşi: Polirom.

Moscovici, Serge şi Marková, Ivana (2006) The Making of Modern Social Psychology. The Hidden Story of How an International Social Science was Created. Malden, MA: Plity Press.

Neculau, Adirian (coord.) (1996) Psihologie socială. Aspecte contemporane. Iaşi: Polirom.

Ritzer, George [1993](2010) Mcdonaldizarea societăţii. Bucureşti: Comunicare.ro.Ritzer, George (ed.) (2005) Encyclopedia of Social Theory. Thousand Oaks, CA:

Sage. Ritzer, George [2007](2010) Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi

paradoxurile abundenţei. Bucureşti: Humanitas.Smith, Peter B. (2005) Is ther an indigenous European social psychology?

International Journal of Psychology, 40, 4, 254-261.Ward, Colleen (2007) Asian social psychology: Looking in and looking out, Asian

Journal of Social Psychology, 10, 22–31