NIKOLAI MIHAILOVICIGORCEAKOV

Lecfiife fe regie

afe {ui't/afttangoa

Traducere din lirriba rusd

Raluca Rldulescu

NEMIRA

Cuprins

Primele 1ecdi............ 7

Lecliile continui 4l

Trecem la regie ...................... 99

Prinpesa Twrandot...... .............. 158

Concluzii ........... 315

Primele lecfii

Numele lui Vahtangov r5mAne legat, pentru mine, de

prima intAlnire cu teatrul, intr-un mod tn care nu mi-l ima-

ginasem niciodatl, vdzind sPectacole sau ascultAnd povegti

despre vrala act orrlor.

Teatrul, tn conceplia lui Vahtangov, nu este numai

,Teatru", adicdteatru cu majuscule, cum le plecea si spunl

atAt lui, cAt qi lui Stanislavski, ci gi un colectiv unit, legat de

responsabilitlli gi scopuri comune puse in sluiba poporului,

o echipl cdreiaili dedici toatd'viata, toate gAndurile, gtiind

cI vei glsi acolo cea mai serioasd atenlie qi consideraqie fagl

de tine, ca artist al scenei.

Vahtangov a construit teatrul pe principiul echipei, con-

ceputl de el ca o mare familie, in care crealia fieclruia este

indisolubil legard de viaga lui 9i dincolo de zidurile teatrului.

Ideea imposibilitefli de a separa viala noastrl personald de

viaga tntregii echipe teavale ne era rePetati in permanenll.

De aceea este obligatoriu sI vorbim despre inceputurile de

tnalte qinuti moralr ale teatrului, despre care ne vorbea

Vahtangov, pentru ci, altfel, multe dintre principiile lecgiilor

sale, prezentate in carte, vor pdreaarbitrare.

Lrclttre DE REGTE ALE LUt VeHtarucov

Am mers laVahtangov nu numai pentru a ne insu;i miiestria

profesionah, ci gi ca la un pedagog, un profesor tntr-ale vielii.

VisAnd si lucrez tn teatru, pe care l-am iubit din copil*ie,

eram, totu$i, foarte congtient cI nu voi ajunge niciodatl un

actor bun. $tiind ci am ceva aptitudini organizatorice (pe care

le-am clpltat gi verificat, practic, in primii ani ai regimului

sovietic ai rizboiului civil), am hotdrAt si tmi tncerc puterile

tn domeniul regiei gi cu acest scop m-am dus sI studiez la

gcoala-studio a cunoscutului regizor de film B.V. Ceaikovskil.

La qcoala de film, cursul de artaactorului era finut de Olga

Vladimirovna Rahmanova2, un om gi un pedagog minunat,

dedicatl trup gi suflet acestei munci. Dar tinerelea este o Peri-

oadi egoistl, lacoml gi prea putin rezonabila! Aga ci nu ne-a

fost suficient. Mai mult decAt atAt, tn anii aceia, in mediul

teatral, mai cu seami printre tineri, se studia cu pasiune ,sis-

temul" lui Stanislavski. ,,Sistemul" era predat de actorii

Teatrului de Artr, actorii Primului Studio al MHAT3, disci-

poli individuali ai ,sistemului", care nu aveau exPerienla unei

relaqii directe cD arta teauald,, psihologi 9i chiar medici. Noi,

adici o parte dintre elevii gcolii-studio de film, care voiam si

ne iniqiem tn ,sistem", am flcut cuno$tin1e cu unii dintre

ace$ti profesori gi am luat destul de multe leclii particulare.

1 Boris Vitalievici Ceaikovski (1888-1924) - regizor de film, scenarist,

editor gi profesor rus (n. tr.).

'z Olga Vladimirovna Rahmanova(1871-L943) - actri1tr, regizoare, sce-

naristl, profesoarl de vorbire scenici etc. (n. r.).3 MXAT/ MHAT este Prescurtarea Pentru ,Teatrul de ArtI din

Moscova" (n. tr.).

8

Pnrurrr rrcltt

Dar ceea ce ne prezentau pedagogii nogtri, care, evident, nu

erau cea mai fericite alegere, era cumva neclar, incredibil de

complicat, aproape mistic. Am studiat, de exemplu, pranal,

emiterea de razedin vArful degetelor cu mAna intinsl. Trebuia

ca partenerul teu, spre care igi indreptai cele cinci degete, sI

simti semnalele emise. tnainte si inceapi leclia, ne inlelegeam

intre noi: ,,S[ nu m[ laEi baltl, daci Aleksandr Aleksandrovici2

mi pune sitndreptpra??/ sPre tine." Colegul respectiv accePta,

cu condilia se am,la rAndui meu, aceeagi reaclie' $i ,,emiterea

de raze" ne ieqea foarte bine.

Circa 10-15 minute ne ,'concentram aten1ia", in cea mai

adincdlinigte, apoi trebuia sI ne indreptim toati atenria Pe

un obiect mai neobiqnuit din tnclpere: lustra, covorul, 9i sI

vedem acolo ceva despre care si vorbim apoi' Din nou ajun-

geam si ne tnlelegem cu colegii, ca ei si nu-qi concerfireze

atenlia spre aceleagi obiecte pe care le aveam qi noi tn vLzor'

$i aga mai departe. Relaxarea mqchilor, credinqa, naivitatea,

comunicare a cdpdtaserdun rol de sine stltltor 9i noi ne chi

nuiam, storcAnd, practic, din noi aceste elemente primare ale

megtegugului actoricesc, sub privirea severi a unuia dintre

acefti profesori ai ,,sistemului"

$i totuqi, instinctul ne-a sPus cI nu acesta este sistemul de

care avem noi nevoie gi pe care il propovlduieqte Stanislavski.

Ne-au convins in acest sens gi spectacolele Teatrului de Arta

I pranaeste unul dintre cele cinci domenii de studiu al yoghinilor

indieni (n.a.).2 Aleksandr Aleksandrovici Geyrot (1882-1947) - artist la MHAT,

unul dintre profesorii care ne-au predat ,sistemul" (n'a')'

- Lrctrrtr DE REGTE ALE LU, Vetrntlcov

din Moscova. Actorii jucau cu uguringi, cu seriozitate, inrr-unmod de-a dreptul cuceritor, piese extrem de diferite, precumUnde e nrultd ruinte e ;i mwltd prostiel, Azilul de noapte2,

Moartea lui Pazubin3.

ir, ,.., perioadi, in cercurile tineretului teatral,Vahtangovera unul dintre cei mai populari regizori, care cdutadirecgiilenoi ale artei contemporane.

Nu e greu sd vi imaginali ce a insemnat asta penrru mine.

$i, in plus, mi se qi repera insistent ce spusese K.S. Stanislavski

despre Vahtangov: ,,El qtie sI predea mai bine decAt mine sis-

temul meu." Mai tirzfu am auzit eu insumi aceste cuvintechiar din gura lui. Iar {dria cunoatre ,,sisremul" lui Sanislavski,

nici nu era de conceput cd ai putea deveni regizor . Ceea ce am

inpeles perfect.

$i, cu toate astea, a durat mult pAnI sI ne apropiem de

Evgheni Bagrationovicia.

I Unde-i multd minte e ;i multd prostie, comedie in cinci acre deAleksandr Nikolaevici Ostrovski, montari pentru prima dati la TeatrulAleksandrinski din Sankt-Petersburg in anul 1868 (n. tr.).

2 Azilul de noapte de Maxim Gorki, piesi scrisl in lg)l-i,.9A2., interzisd,pAna in 1905 pe scenele imperiale, a fo$ montatd pentru prima dati la Teatrulde Ani din Moscova de K.S. Stanislavski, care 9i juca rolul Satin (n. tr.).

3 Moartea lui Pazuhin, comedie in patru acre de M.E. Saltikov-$cedrin,scrisi gi interzisi in 1857 gi jucatl pentru prima dati in i893, dupi moarteadramaturgului (n. tr.).

a Evgheni Bagrationovici Vahtangov (1883-1922) - actor gi regizor deteatru rus, fondatorul qi coordonatorul unui studio de teatru pentru studenli(191.3), care a devenit apoi Al Treilea Studio al Teatrului de Arti dinMoscova (1921), iar apoi Teatrul Academic de Stat ,,Evgheni Vahtangov,.(1e26) (n. tr.).

10

PRrvere rtcltt

Vahtangov a fost un actor sclipitor al Primului Studio al

Teatrului de ArtI, care ainvdlat sistemul artei actorului direct

de la Stanislavski, a fost profesor Ia mai multe ;coli-studio din

Moscova, a condus propriul studio din Intrarea Mansurovski,

iar noi nu eram decAt un mic grup de ,,boboci", necunosculi

de nimeni, de la o gcoala-studio de regie de film!

Dorinla arzdtoarede a studia cu Vahtangov, aspiralia inte-

rioar} ciltre artacea mare gi vie au tnvins lipsa de curaj, tndo-

ielile gi ezitdrrle noastre.

M-au delegat pe mine sI merg la Vahtangov. Eu trebuia

sdJ rog pe Evgheni Bagrationovici, sd-l conving sI predea la

Ecoala-studio a lui B.V. Ceaikovski ,,sistemul" lui K'S'

Stanislavski. Vahtangov m-a primit, tn timp ce se demachia

dupl spectacolul Potopull,in carejuca foarte incisiv 9i cumva

neobiEnuit rolul agentului de bursI,Frazer.

Nu-mi mai aduc aminte ce i-am spus in cele 10-15 minute

cAt am stat cu el. tn schimb, mi s-au intiprrit in memorie faia

lui neobignuit de mobile, mAinile agile, cu care tqi gtergea ma-

chiajul, ochii lui veseli, uqor zeflemitori, care mI priveau din

oglinda. Nu gtiu ce aveam a;a de amuzant. Dar Vahtangov era

binedispus tn seara aceea gi a acceptat si lucreze cu noi, cu o

uguringl care m-a surprins complet.

Cred ci, tn acel moment, pur 9i simplu il fecuse curios

denumirea gcolii noastre: ,,Studio de film." Filmul tncl era,ln

anii aceia, o art|, noui. Iar pe Vahtangov il interesau

1 Spectacolul Potopul de Henning Berger, montat la Teatrul de ArtI

din Moscova (n. tr.).

Lrclrrlr DE REGTE ALE LUt VeHrnrucov

provoclrile, noile modalitlgi de predare tntr-o astfel de gcoah

(9i nu noi elevii, fireqte). El a fost lntotdeauna atras de ror ce

era nou! Pe scurt, a doua zi, toatd. clasa noastrl (gi chiar era o

clasl de gimnaziu ln sensul adevdratal cuvAntului, cu blnci gi

table, fiindci ne jineam cursurile intr-un gimnaziu de fete,

tntr-o cladire care mai existi gi astdzi,la collul stfiziiHerzencu aleea Briusovski) era tnrr-o stare de maximl emotie qi agi-

ta1ie. E.B. Vahtangov trebuia str soseasci din clipe tn clipi. tnhol, la garderobl 9i in jurul cancelariei erau pugi oameni de

,gardd". Boris Vitalievici Ceaikovski, Olga VladimirovnaRahmanova gi ceilalji profesori ai nogtri se pregltiseri sd salute

in mod special sosirea lui Vahtangov tn gcoala noastrd. Neinvidiau, igi faceau griji pentru noi, din minut ln minut iegeau

pe scara centrale gi colegi de la alte grupe, fiindcn nimeni nuvoia sI rateze intrarea lui Vahtangov.

Evgheni Bagrationovici a venit, a$a cum ne gi inlelesese-

rdm,laora opt fix. I s-a flcut o primire festivtr. tn toate gcoala

s-au intrerupt cursurile. A fost salutat de toli profesorii gi

elevii care i-au urat bun venit. Au trecut vreo douizeci de

minute pini cAnd Vahtangov a reugit sd ajungi tn sala noastride curs.

S-a agezat la catedrd,, ne-a cercetat atent pe to[i gi cumva,

imediat, a trecur pur gi simplu latreabd,.

- Cu ce si incepem noi? a formulat el prima intrebare, parciqi pentru el insugi, gi pentru noi. $tiu ci voi vi pregitigi sd de-

venipi regizori. Dar nu pute[i incepe direct cu regia. Regizorultrebuie si fie qi actor, chiar gi unul mediocru. Cam aqa ca mine,de exemplu. Nu rAdeli, eu mI consider un actor complet

t2