Leasingul in Romania

UNIVERSITATEA ”CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”

Facultatea de Management şi Marketing în Afaceri Economice

- Râmnicu Vâlcea –

Specializarea : Management in afaceri

Leasingul în RomâniaStudiu de caz: Finanţarea de

echipamente şi autoturisme prin BCR Leasing S.A.

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator : Prof. Univ. Dr. ALEXANDRU PUIU

- 2011 -

CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................….3

Capitolul I Activitatea de leasing ca modalitate de finantare ....................................6

1.1 Abordări privind leasingul........................................................................................…6

1.2 Etapele procedurii de leasing....................................................................................15

1.3. Clasificarea operaţiunilor de leasing......................................................................... 17

Capitolul II Piaţa leasing în România......................................................................23

2.1 Cadrul operaţiunilor de leasing în România .............................................................23

2.2 Factori determinanţi pentru politica de leasing din România.....................................33

2.3.Consecinţele aderării României la UE asupra leasingului.........................................35

2.4. Piaţa leasingului în 2010 în Romania………………………………………………37

Capitolul III. Studiu de caz: Finanţarea de echipamente si autoturisme prin BCR

LEASING SA..................................................................................................................47

3.1. Oferta de produse şi servicii ale BCR LEASING SA...............................................47

3.2 . Concurenţa BCR LEASING SA…………………………………….......................48

3.3. Finanţarea echipamentelor prin BCR LEASING SA................................................50

3.4. Finanţarea autoturismelor prin BCR LEASING SA..................................................56

3.5. Documentele necesare pentru acceptarea leasingului................................................58

Concluzii ..........................................................................................................................59

2

Bibliografie.......................................................................................................................65

INTRODUCERE

Apariţia leasingului ca noţiune şi răspândirea lui ca formă de finanţare

datează din anii '50, însă baza economică s-a format mai devreme, în perioada

premergaătoare celui de al doilea război mondial. Fără să aprofundăm evoluţia

tipurilor de leasing, pentru înţelegerea planului structurii economice şi

problematica juridică a leasingului, este de ajuns să privim în urmă pană la

punctul când industrialul a ajuns la o recunoaştere a faptului că în procesul de

valorificare a produselor nu este necesar transferul imediat al dreptului de

proprietate şi echivalarea integrală a contravalorii acestuia în momentul

încheierii contractului.

Un astfel de moment istoric economic a fost în 1877, cand Bell Telephone

Company din Statele Unite ale Americii a oferit posibilitatea folosirii aparatelor

telefonice din productia proprie contra unui cost de folosinţă fară achitarea

totală a contravalorii produsului.

Schimbarea radicală însă a adus-o structura economica de dupa al II-lea

razboi mondial, în Statele Unite ale Americii dupa 1950, iar un deceniu mai

tarziu si in tarile Europei Occidentale, după revitalizarea economiei acestora.

În Statele Unite ale Americii oamenii de afaceri au realizat pentru prima

dată că investiţiile decapitalizate se pot realiza nu numai prin finanţarea clasică

bancară. A aparut atunci pe piata mijloacelor de producţie acel finanţator care

s-a auto-asigurat astfel încat, s-a prezentat în calitate de cumpărător al

obiectului faţă de furnizor şi, păstrându-şi dreptul de proprietate asupra

obiectului, l-a dat în folosinţă intreprinzătorului.

3

Astfel pe de o parte s-a născut un contract de vânzare-cumparare între

producator şi Locator (firma de leasing), pe baza căruia Locatorul a

achizitionat de la producator bunul specificat de utilizator, iar pe de altă parte

a luat fiinţă un contract specific de chirie, în baza căruia utilizatorul în

schimbul unei rate de leasing (redeventa) a dobândit dreptul de folosinţă asupra

obiectului, locatorul păstrându-şi dreptul de proprietate asupra obiectului,

încasând rata de leasing.

Leasing-ul este o metoda bună de finanţare în principal datorită

operativităţii cu care poate satisface necesităţile financiare ale ageţilor

economici şi persoanelor fizice deopotrivă. Printr-o operaţiune de leasing pot fi

evitate procedurile complicate ale contractării unor credite bancare, proceduri

ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societăţii sau

celui privat, pentru constituirea de garanţii.

Leasing-ul presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare

(societatea de leasing) şi a unui utilizator. În esenţă operaţiunea de finanţare

prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul

solicitat de către utilizator şi cedează folosinţa acestuia din urmă pentru o

anumită perioadă de timp în schimbul unei redevenţe lunare.

În România operaţia de leasing este definită şi tratată în conformitate cu

prevederile Ordonantei 57/1997, amendate şi adăugite prin diferite acte de-a

lungul timpului. La data publicării acestui document ultimul act normativ emis

este OG 51 din 1997 republicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 12 Ianuarie

2000.

În conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operaţie economică

este definit astfel : “... operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită

locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă

asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părti, denumită utilizator, la

solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la

sfârsitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte

4

dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul

de leasing ori de a înceta raporturile contractuale1 “.

Pe langă această formă, deja clasică, a leasingului s-au dezvoltat şi alte forme

de leasing, fiecare cu un rol comun şi anume: finanţatorul (locatorul) este

proprietarul obiectului iar utilizatorul pe întreaga durată a contractului deţine

numai dreptul de folosinţă.

1 Ordonanţa 57/1997, OG 51 din 1997, Monitorul Oficial nr. 9 din 12 Ianuarie 2000

5

Capitolul I. Activitatea de leasing ca

modalitate de finanţare a investiţiei

1.1 Abordari privind leasingul

Leasingul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor care doresc să

îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare.

Această tehnică de finanţare care presupune un risc ridicat, vine să dea

satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la bănci, ori nu

vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri,

sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin

fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri

asiguratorii; prin aceasta, leasingul se distinge de tradiţionala creditare a

investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suportă o parte din valoarea

investiţiei. De aceea, leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rând

întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii si ridicarea performanţelor, iar

pe plan mai general, asigură progresul tehnic.

Termenul de leasing este necunoscut în limba română, fiind preluat din

jargonul economic şi comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol,

fiind apoi preluat de ţările europene occidentale.

Cuvintul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing"

si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a

inchiria"2.

Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o

2 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economică, 2005, p. 8

6

formă specifică de finanţare, a cărei denumire s-a depărtat de întelegerea

iniţială, reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire"3.

Ca şi în cazul chiriei, în prim planul operaţiei economice stă utilizarea

obiectelor închiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) şi nu

proprietatea asupra acestora, astfel încît utilizatorul (cel care "primeşte"

finanţarea în leasing) dobândeşte dreptul de folosinţă asupra obiectelor care

rămân însă în proprietatea Locatorului (cel care "oferă" finanţarea în leasing).

Printr-o operaţiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale

contractării unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea

unor elemente ale patrimoniului societăţii sau celui privat, pentru constituirea de

garanţii.

Leasingul este o tehnică de afaceri economice, anume de comert si

finantare de bunuri mobiliare si imobiliare, care are la bază un contract de

locaţie acordată de către societaţi financiare specializate în aceste operaţiuni, de

instituţii financiare sau direct de producatori, unor întreprinderi sau persoane

fizice, la expirarea contractului de locaţie utilizatorul avand dreptul de tripla

opţiune: să cumpere produsul la valoare reziduală, să prelungească contractul de

leasing, să înceteze operaţiunea4.

Leasing-ul presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare

(societatea de leasing) şi a unui utilizator. În esenţă operaţiunea de finanţare prin

leasing presupune ca societatea de leasing cumpară de la furnizor bunul solicitat

de către utilizator şi cedează folosinţa acestuia din urmă pentru o anumită

perioadă de timp în schimbul unei redevenţe lunare.

A.Schema clasică este aceea în care finanţatorul dispune de resurse

financiare proprii, pe care le antrenează în finanţarea achiziţiei bunului care va

face obiectul contractului de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat

astfel:

3 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 94 În România este reglementat prin legea 90/28 aprilie 1998, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing si societaţile de leasing, publicata in M.Of , nr. 179/30aprilie 1998,

7

Fig. 1.1. Schema clasică a operaţiunilor de leasing

În acest caz, bunul este achiziţionat din surse financiare proprii, iar în

structura ratelor de leasing va apărea dobânda pe care beneficiarul ar plăti-o unei

banci, dacă ar achizitiona un credit, dobânda care trebuie să fie atractivă pentru

acesta. Această dobândă va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate.

Adeseori dobânda percepută acoperă şi profitul vizat de finanţator din

operaţiune5.

B. O altă schemă este aceea reprezentată în figura următoare, în care

societatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza unor surse financiare atrase

(de regulă de la bănci).

Fig. 1.2 Schema operaţiunilor de leasing cu finanţare externă

În acest caz, dobânda percepută de bancă este transferată beneficiarului în

5 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 36

8

Finanţator: societatea de leasing

Furnizor Beneficiar

Achităbunul

Închiriazăbunul

Banca


Furnizor Beneficiar

Achităbunul

Închiriazăbunul

cadrul ratelor de leasing. Aceasta este schema cea mai întâlnită în practică, întru-

cât volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte potenţiaiul financiar al

societăţilor specializate în operaţiuniie de leasing6.

C. Există o formă de leasing denumită „leasing leveraj”, utilizată frecvent in

tranzacţiile cu echipamente de mare valoare, cum ar fi avioanele, în care

societatea de leasing finanţează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind

acoperită de diferiţi creditori (societăţi de finanţare) care, contra unei dobânzi,

îşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la beneficiari.

Aceşti creditori nu vor solicita societăţii de leasing rambursarea sumelor în afara

clauzelor prevăzute în contractul de leasing, asumându-şi astfel riscurile

operaţiunii.

Garanţia rambursării sumelor o reprezintă garanţiile oferite în cadrul

contractuiui de leasing de către beneficiarii societăţii de leasing.

Fig. 1.3. Schema operaţiunilor de leasing “laveraj”

D. Sunt situaţii în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a

recupera contravaloarea lui pe măsura încasării ratelor de leasing de la


9

Achită bunul

Societatea de finanţare Societatea de finanţare

Societatea de leasing

Furnizor Beneficiar

Participă la finanţareaoperaţiunii

Rambursează creditul

Închiriază bunul

beneficiar7.

Fig. 1.4 Schema leasingului cu credit furnizor

E. O altă situaţie posibilă este aceea în care furnizorul este producătorul

bunului, efectuând operaţiunea de leasing. Lucrurile în acest caz se simplifică,

întru-cât nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de

leasing, care este aceeaşi cu cea a furnizorului8.

Fig. 1.5. Schema leasingului ,,furnizor”

F. În practică pot apărea situaţii în care beneficiarul să nu aibă bonitatea

solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile contractării în

leasing a unui bun. De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să

devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze în participaţiune

pentru a derula contractul. In astfe1 de situaţii, beneficiarul poate juca rolul

unui operator de leasing.

În acest caz, contractul de leasing va fi încheiat de societatea care deţine

garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea

subînchirierii sau exp1oatarii in comun cu alte societăţi comerciale a bunului

7 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 398 Ibidem, p. 40

10

Societatea de leasing(furnizorul)

Beneficiarul Închiriază bunul


Furnizor Beneficiar

Achită bunuleşalonat

Livrează bunul

Închiriază bunul

creditează

care face obiectul contractului9.

Fig. 1. 6 Schema leasingului cu operator intercalat

G. Există o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică

lease-back-ului, in care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing

(finanţatorul). Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele: beneficiarul

trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing în vederea solicitării unui credit.

Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiaruiui. In cazul

acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate in proprietatea finanţatorului care

le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele locaţiei bunurile revin în

proprietatea beneficiarului în urma achitării valorii lor reziduale.

Fig. 1.7 Schema operaţiunii de lease-back

Finanţările prin sistem leasing constituie în economia românească o

adevărată gură de oxigen pentru agenţii economici pentru care investiţiile

reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea activităţii lor. Şi cum 99% din


11

Societatea de leasing

Furnizor AsociatBeneficiar

asocierelivrează bunul

închiriazăbunul

achităbunul

Beneficiarul Societatea de leasing

Vinde bunuri aflate in proprietate

Închiriază bunurile cumpărate

activităţile din economie necesită investiţii pentru a se dezvolta, finanţările în

sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă.

Analiştii comertului internaţional au scos în evidenta faptul că leasing-ul

constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu.

Insistenţa asupra acestui tip de contract este explicată de mai multi autori prin

pragmatismul şi eficacitatea lor10.

Leasing-ul a fost determinat, în aparitia sa de cauze obiective. Astfel, în

S.U.A., în Marea Britanie si în alte tari erau întâmpinate greutati în finantarea

afacerilor, ca urmare a rigiditatii formelor si procedeelor existente. Oamenii de

afaceri simteau nevoia dotarii societatilor lor comerciale cu echipamente

moderne, în conditiile în care utilajele din dotare se învecheau, mai ales ca efect

al uzurii lor morale. Formula cumpararii unor bunuri de la vânzator în scopul

închirierii lor acelor clienti care aveau nevoie de ele a aparut ca o formula

salvatoare si eficienta.

Leasing-ul a fost definit ca fiind o operatiune juridica prin care o persoana

cumpara un bun spre a-l închiria unei alte persoane.

În contractul de leasing sunt implicate mai multe parti, si anume:

cumparatorul - persoana care cumpara bunul pentru a-l închiria;

vânzatorul - persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul

acestui bun;

clientul - persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul

respectiv în locatie11.

Leasing-ul s-a impus şi la noi în ţară, aşa cum a făcut-o peste tot în lume

(poate mai puţin în economiile ţărilor din lumea a III-a) în primul rând prin

simplitate. În condiţiile în care mediul concurenţial din ţara noastră devine tot

mai aspru, viteza de reacţie a companiilor la schimbările din mediul extern este

10 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operaţiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998, p. 25

11 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 40

12

vitală. Leasing-ul, prin operativitatea, sa satisface în intervale de timp foarte

scurte nevoia de fonduri pentru investiţii a agenţilor economici.

De asemenea, prin leasing, agenţii economici evită procedurile complicate

ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor

elemente din patrimoniul societăţii sau cel privat pentru constituirea de garanţii.

Leasingul este de doua feluri: financiar şi operaţional. Procedural, este

vorba de acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri

de operaţii, şi anume:

a) În cazul leasingului financiar, bunul finanţat este evidenţiat în

contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). Utilizatorul

va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în

patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere

fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare. În cazul leasingului financiar,

redevenţa lunară este compusa din cota parte din valoarea de

intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. Dobânda de

leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal

pentru utilizator.

b) În cazul leasingului operaţional, redevenţa este compusă din cota

de amortizare calculată conform prevederilor legale plus un

beneficiu. Pentru utilizator, întreaga redevenţă lunară este

considerată cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. În

cazul leasingului operaţional, bunul rămâne evidenţiat în

contabilitatea societăţii finanţatoare12.

Leasingul este operaţiunea prin care o parte, denumită locator, transmite

celeilalte părţi denumită utilizator, contra unei plăţi periodice, denumită rată de

leasing, dreptul de posesie şi folosinţă al unui bun al cărui proprietar este, pentru

o perioadă determinată de timp13.

12 K.J. Cook- Leasingul forma indirectă de finanţare a întreprinderii, ISE, Iaşi, 1994, p. 3113 Ibidem p. 32

13

Există forme de leasing în care, la sfârşitul perioadei, utilizatorul are

dreptul de a opta fie pentru achiziţionarea bunului la o valoare reziduală, fie

pentru prelungirea contractului, fie pentru renunţarea la bunul respectiv. Aceste

forme de leasing fac parte din categoria operaţiunilor de leasing financiar.

Un factor important în derularea operaţiunii de leasing este furnizorul. În

general, şi acesta îşi asumă responsabilităţi legate de derularea contractului, mai

ales în ceea ce priveşte exploatarea (asistenţa tehnică, instruirea personalului

etc., contract de buy-back). devine astfel tripartit, dar subliniem faptul că este

posibil ca furnizorul să-şi asume şi rolul de locator.

Această situaţie poate fi interesantă pentru producătorii sau distribuitorii

care pot să-şi asigure ei înşişi finanţarea, facilitându-şi astfel desfacerea

produselor. Exemple în acest sens, chiar pe piaţa românească, sunt distribuitorii

de autoturisme sau de utilaje şi echipamente specializate - pornind de la

computere până la tractoare. În principiu, această formă de leasing este cea mai

ieftină pentru utilizator, întrucât producătorul sau distribuitorul sunt cei care

cunosc cel mai bine produsul şi piaţa de desfacere, ceea ce diminuează în mare

măsură riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca în viitorul foarte apropiat,

sub presiunea pieţei, şi producătorii sau distribuitorii români de instalaţii sau

echipamente pentru industria alimentară să-şi desfacă produsele sub formă de

leasing.

Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul în care este

exploatat echipamentul de catre beneficiar. În acelasi timp, este îndrituita sa

vânda echipamentul locatarului în conditiile examinate în subcapitolele

anterioare.

Dacă beneficiarul nu plăteste ratele la termenele şi în condiţiile stipulate

în contract societatea de leasing are dreptul să rezilieze de plin drept contractul,

iar clientul are obligaţia: să restituie echipamentul; să suporte cheltuielile

aferente; să plătescă ratele restante ale chiriilor.

14

Mai mult, beneficiarul este obligat să plătească o indemnizaţie forfetară

de reziliere, care reprezintă ratele restante viitoare. Toate acestea pun în evidenţă

existenţa unor conditii severe impuse de instituţia finanţatoare beneficiarului.

Toate aceste măsuri au caracter sancţionator, de pedepsire a utilizatorului.

1.2 Etapele procedurii de leasing

În general, în derularea unui contract de leasing, sunt implicate, în diverse

etape ale procesului de finanţare, cel puţin cinci părţi: societatea de leasing,

clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achiziţionat, banca finanţatoare

şi, nu în ultimul rând, societate de asigurare.

În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atât asupra

caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.

Toate detaliile legate de natura bunului (preţ, caracteristici tehnice,

amănunte privind livrarea, condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în cazul

echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmând a

respecta în contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing, toate

aspectele negociate14.

Eficienţa operaţiunilor de leasing este dependentă de modul în care sunt

cuantificate ratele de leasing. Spre exemplu dacă furnizorul doreşte crearea unor

premise pentru exploatarea cât mai raţională a maşinilor, atunci poate asigura şi

instruirea şi specializarea personalului clientului. Acest tip de management

funcţionează cu leasingul brut. Leasingul brut cuprinde în ratele sale, pe lângă

preţul de vânzare al mărfii (total sau parţial) şi cheltuielile de întreţinere, service

şi reparaţii.

Leasingul net cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului

de închiriat (respectiv cota de amortizare aferentă perioadei de închiriere)..

Dacă proprietarul are dificultăţi financiare temporare va recurge la lease-


15

back. Acesta cuprinde operaţiunile prin care proprietarul îşi vinde întreprinderea

unor societăţi de leasing şi, simultan, o închiriază de la acestea. Scopul acestor

operaţiuni, este, deci, transformarea fondurilor imobilizate în fonduri

disponibile.

După expirarea perioadei primei închirieri, în timpul căreia societatea de

leasing reintră în posesia fondurilor investite, proprietarul iniţial are dreptul să

răscumpere întreprinderea la un preţ dinainte stabilit, în general relativ scăzut.

Acest tip de operaţiuni se utilizează, de regulă, pentru bunurile imobiliare,

dar uneori şi pentru bunuri mobile, ele permiţând o finanţare pe termen lung în

condiţii mai simple decât prin procedeele tradiţionale, cum ar fi emisiunile de

valori mobiliare sau împrumuturi ipotecare.

Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing

Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul întocmeşte o ofertă generală de

finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurării,

etc. În urma transmiterii solicitării de leasing, oferta transmisă iniţial poate

suferi modificări în funcţie de clasa de risc în care se va încadra clientul.

Analiza riscului are la bază atât documentele financiare puse la dispoziţie

de către client (bilanţ, balanţă, cont de profit si pierderi) cât şi alte documente

solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activităţii companiei, business-plan,

etc.)15.

Analiza şi aprobarea solicitării de leasing

Evaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti într-un

interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea proiectului

supus finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului informaţii

suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, răspunsul final al evaluării

urmând a fi prelungit în funcţie de furnizarea informaţiilor solicitate.

Încheierea contractului


16

În cazul unui răspuns afirmativ, se va încheia un contract de leasing,

financiar sau operaţional, ce va include atât clauzele negociate de utilizator cu

furnizorul bunului, cât şi clauze specifice politicii societăţii de leasing privitoare

la modalitatea de plată a ratelor, asigurarea efectuării plăţilor, etc.

Asigurarea generală a bunului

Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către

societatea de leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea

pentru toate riscurile, în condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca

finanţatoare, iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator.

Credem că - cel puţin în ceea ce priveşte leasingul - experienţa

economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat.

Nu întâmplător, boom-ul economic din Statele Unite, şi mai târziu din

Europa de Vest s-a datorat în mare măsură încurajării leasingului. Stimulentele,

mai ales de natură fiscală, acordate firmelor de leasing au determinat

efervescenţa fenomenului, astăzi vorbindu-se de o adevărată industrie a

leasingului. Trebuie bine înţeles faptul că de facilităţile de orice natură acordate

leasingului vor beneficia în cele din urmă utilizatorii16.

1.3. Clasificarea operaţiunilor de leasing

Complexitatea şi diversitatea operaţiunilor de leasing sunt puse în

evidenţă prin clasificarea lor în anumite clase, în funcţie de durata închirierii,

ponderea ratelor în pretul net de vânzare, părţile participante si alte criterii.

In funcţie de durata închirierii, operaţiunile de leasing se clasifică în:

a) leasing pe termen scurt — constă în închirierea bunurilor pe o durată de

câteva ore, zile sau luni, mai multor beneficiari, în vederea amortizării.

Operaţiunile de “renting” sau „hire” sunt văzute ca operaţiuni

16 Popa I. - Tranzacţii internaţionale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif, Bucureşti, 1992, p. 30

17

intermediare de leasing, însă ele nu îndeplinesc condiţia esenţială a unui

contract de leasing (de a nu fi revocat de niciuna dintre părţi). Operaţiunea

de hire presupune închirierea unor echipamente, mijloace de transport etc.

pe o perioadă scurtă (câteva ore, o zi) odată cu service-ul aferent. La

renting, perioada este ceva mai mare decât în cazul anterior.

b) leasing pe termen mediu - (equipment leasing) - presupune amortizarea

bunului prin închirierea consecutivă a acestuia mai multor beneficiari pe

termene scurte de 2-3 ani.

c) leasing pe termen lung (plant leasing) — se realizează pe termen lung,

durata normală de leasing corespunzând celei de funcţionare normală a

bunului; după perioada de închiriere beneficiarul poate opta pentru

cumpărarea acestuia la un pret inferior celui iniţial. Leasingul pe termen

lung se practică în mod frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru

clădiri complet utilate.

În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vânzare a bunului, avem:

a) leasing operaţional (de mentenanţă, tehnic) — se derulează pe o perioadă

mai mică decât durata economică de viaţă estimată a echipamentului şi

presupune recuperarea în perioada de locaţie doar a unei părţi din bunul

închiriat, desi

locatorul aşteaptă să recupereze toate costurile prin reînnoirea contractului

sau prin închirierea către alţi locatari. Oferă atât finanţarea, cât şi servicii

de mentenanţă pentru echipamentul închiriat, costul asigurării mentenanţei

fiind inclus în chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet

amortizat. Principalele tipuri de echipamente implicate în tranzacţiile de

leasing operaţional sunt computerele, copiatoarele de birou, automobilele

şi camioanele. In mod frecvent, există o clauză de anulare a contractului,

care dă posibilitatea locatarului să renunţe la locaţie şi să restituie

echipamentul înainte de expirarea contractului de bază, deci echipamentul

poate fi inapoiat dacă se uzează moral sau dacă locatarul nu mai are

18

nevoie de e1. Această flexibilitate îi avantajează pe locatari, diminuându-

le riscul.

b) leasing financiar (de capital) — urmăreşte recuperarea integrală a

valorii bunului in perioada de locaţie şi obţinerea unui profit. Specificul

acestei forme de leasing constă în faptul că societatea de leasing de regulă

nu alege, nu produce şi nici nu livrează bunul, doar achiziţionează bunul

sau dreptul de proprietate şi folosinţă de la furnizor. Acesta urmează a fi

livrat beneficiarului direct de către furnizor. Leasingul financiar nu oferă

mentenanţă, nu poate fi reziliat şi este complet amortizat. La sfârşitul

perioadei, locatarul poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea

valorii reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar

financiar între fumizor şi beneficiar. Lesorul transferă toate riscurile

incidente deţinerii obiectului.

c) lease-back — reprezintă o formă mascată de finanţare a unei societăţi

comerciale fiind similar cu ipoteca. In acest caz, beneficiarul vinde

bunurile aflate in proprietatea sa finanţatorului, care i le închiriază în baza

unui contract de leasing. La finele locaţiei, bunurile revin în proprietatea

beneficiarului în urma achitării valorii reziduale.

În funcţie de părţile participante la contract, distingem:

a) leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul (producătorul)

b) leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate

(intermediare).

În funcţie de aspectul costurilor ratelor de leasing:

a) leasing brut (full service leasing) — în care ratele includ şi cheltuielile

de întreţinere şi reparaţii. Această formă de leasing se foloseşte în

scopul permanentizării relaţiilor dintre firme şi se întâlneşte în general la

instalaţiile complexe sau acolo unde se doreşte cucerirea pieţei.

b) leasing net — ratele se calculează doar pe baza preţului net de vânzare

al

19

obiectului contractului.

În funcţie de caracteristicile pieţei căreia i se adresează şi de relaţiile

stabilite cu clienţii, au apărut şi unele forme speciale de leasing, cum ar fi:

a) leasing experimental - presupune închirierea bunurilor pe perioade

scurte.

urmate de vânzarea lor, în cazul în care corespund exigenţelor

beneficiarului;

b) time-sharing — se bazează pe o închiriere pe timpi partajaţi, adică a mai

multor clienţi simultan. Ratele plătite lunar la asemenea contracte sunt

de aproximativ 3-4 ori mai mici decât cele de leasing. Se practică în

special în turism prin închirierea bazei materiale in cazul tehnicii de

calcul sau a unor mijloace de transport. Această formă de leasing

prezintă două forme: term leasing, ce presupune o închiriere pe un

termen dat, şi trip leasing — închirierea mijloacelor aferente voiajului.

c) leasing de personal — de regulă, leasingul sau închirierea se referă la o

colaborare pe o perioadă de timp (1 sau câteva zile).

În ţările vestice, varianta de lucru temporar este uzitată şi de persoane care

au deja un loc de muncă permanent şi doresc să-şi suplimenteze veniturile17.

Leasingul internaţional

Legislaţia în domeniu din ţara noastră, concretizată prin Legea 99/1999 cu

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind

operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing prevede desfăşurarea operaţiunii

de leasing fără a trata in mod special leasingul internaţional. Această operaţiune

se subînţelege că poate fi practicată conform art. 25 astfel:

Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de către utilizatori, persoane

fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu

societăţi de leasing persoane juridice străine, se încadrează în regimul vamal de


20

admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală

de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a

garanţiilor vamale.

Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de societăţile de leasing,

persoane juridice române, în baza unor contracte încheiate cu utilizatorii,

persoane fizice sau juridice române, se încadrează în regimul vamal de import,

cu exceptarea de la plată a sumelor aferente tuturor drepturilor de import.

În cazul în care utilizatorul, din vina societăţii de leasing sau a

furnizorului, nu si-a exercitat dreptul de opţiune prevăzut în contract, privind

prelungirea termenului de leasing sau achiziţia bunului, iar bunul nu a fost

restituit, utilizatorul este obligat să achite taxa vama1ă la valoarea reziduală a

bunului, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului.

Practicarea leasingului financiar internaţional aduce după sine la nivelul

utilizatorului pe lângă avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor

vamale 1a valoarea reziduală, un cost suplimentar concretizat în plata

impozitului pe dobânda inclusă in redevenţă dacă aceasta este prezentată separat

sau pe toată valoarea ratei de leasing in caz contrar, pentru statul român, impozit

ce urmează a fi achitat odată cu plata ratelor de leasing.

Leasingul intern la fel ca şi leasingul financiar extern, sunt operaţiuni de

finanţare in care participanţii sunt aceiaşi, particularitatea constând în faptul că,

atât utilizatorul cât si societatea de 1easing sunt persoane rezidente ale aceleiaşi

ţări.

Alte forme de leasing mai des întâlnite sunt leasingul imobiliar şi leasingul

acţionar.

Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient

in achiziţionarea de sedii de firme sau locuinţe. Fiscalitatea şi preţul de achizitie

a imobilelor sunt două dintre piedicile dezvoltării acestuia. Apariţia pe piaţa

românească a unei bănci ipotecare ar duce la scurtarea termenului de executare a

unui astfel de contract.

21

Fiecare formă de manifestare prezintă caracteristici proprii care o

individualizează de celelalte ajutând totodată la alegerea în funcţie de tranzacţia

respectivă a unui tip sau altul de operaţiune de leasing18.

18 Ioan Popa, Radu Filip – Managementul interţional, Editura Economică, 1992, p. 3622

Capitolul II. Piaţa leasingului în România

2.1 Cadrul operaţiunilor de leasing în

România

Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin Ordonanţa

Guvernului nr. 51/28.08.1997 prind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing

ulterior republicată în temeiul art. VII din Legea nr.99/1999, în scopul accelerării

reformei economice. Republicarea reglementării a avut în vedere punerea în

practică a îmbunătăţirilor majore a operaţiunilor de leasing, prin legea nr.99/1999,

pe linia asigurării unui cadru economico-legal care să tindă spre perfecţiunea celui

existent în ţările europene19. Ca urmarea a reglementării leasingului în România,

acesta a luat o tot mai mare amploare, astfel încât , din septembrie 2002, ea devine

membră LEASEUROPE, sub umbrela ANSLR. Aceasta reprezintă un pas

important pentru piaţa leasingului din România, intrând astfel în circuitul

organizaţional european.

În anul 2003, apare Legea nr.571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, în

scopul definirii noţiunilor de leasing operaţional şi leasing financiar.

Reglementările în vigoare sunt insuficiente pe linia evaluării riscului de credit şi

privind sancţiunile.

Ultima reglementare ce vizează leasingul este Ordonanţa Guvernului

nr.28/2008, care vizează reglementarea pieţei nebancare. Este necesară legiferarea

activităţii de reglementare şi supraveghere a instituţiilor financiare nebancare,

pentru a permite minimizarea riscului de credit20.

Noul cadru de reglementare va introduce un sistem unitar de raportare şi

evaluare a informaţiilor privind activitatea de creditare a societăţilor de leasing, ce

19 Ordonanţa Guvernului nr. 51/28.08.1997, art. VII din Legea nr.99/199920 Ordonanţa Guvernului nr.28/2008

23

va permite agregarea şi analiza acestora la nivelul întregii pieţe. Lipsa unor

informaţii complete privind piaţa de leasing din România nu oferea, până în

prezent, posibilitatea realizării unei analize aprofundate şi complexe a acesteia.

Societăţile de leasing independente, care nu sunt susţinute în mod direct de o

bancă, acţionari puternici sau fonduri de investiţii întâmpina de regulă dificultăţi în

atragerea surselor de finanţare; există cazuri în care băncile, spre exemplu, preferă

să finanţeze cu predilecţie societăţile de leasing proprii, în dauna celor

independente. În acest context este interesant cazul singular al societăţii

International Leasing care a decis utilizarea pieţei de capital pentru finanţare, prin

emisiuni publice de obligaţiuni. Pe măsura dezvoltării pieţei de capital în anii

următori, această piaţă poate deveni o sursă excelentă de finanţare pentru societăţile

de leasing.

Emisiunile de obligaţiuni ale acestora au un grad de risc mai mic în

comparaţie cu emisiuni ale societăţilor din alte domenii de activitate: fondurile

obţinute din emisiunea de obligaţiuni sunt utilizate pentru încheierea contratelor de

leasing ale căror rate acoperă ratele dobânzilor împrumuturilor şi asigură un cash-

flow constant (spre deosebire de cazul altor sectoare de activitate unde cash-flowul

şi rata de profitabilitate sunt mai dificil de estimat).

Societatile de leasing independente, care nu sunt sustinute in mod direct de o

banca, actionari puternici sau fonduri de investitii intampina de regula dificultati in

atragerea surselor de finantare; exista cazuri in care bancile, spre exemplu, prefera

sa finanteze cu predilectie societatile de leasing proprii, in dauna celor

independente. In acest context este interesant cazul singular al societatii

International Leasing care a decis utilizarea pietei de capital pentru finantare, prin

emisiuni publice de obligatiuni.

Pe masura dezvoltarii pietei de capital in anii urmatori, aceasta piata poate

deveni o sursa excelenta de finantare pentru societatile de leasing.

24

Emisiunile de obligatiuni ale acestora au un grad de risc mai mic in

comparatie cu emisiuni ale societatilor din alte domenii de activitate: fondurile

obtinute din emisiunea de obligatiuni sunt utilizate pentru incheierea contratelor de

leasing ale caror rate acopera ratele dobanzilor imprumuturilor si asigura un cash-

flow constant (spre deosebire de cazul altor sectoare de activitate unde cash-flowul

si rata de profitabilitate sunt mai dificil de estimat).

În plus, contractele de leasing sunt de regulă asigurate, iar obligatiunile pot fi

la rândul lor asigurate printr-o poliţă de risc financiar.

O altă problemă întampinată, comună tuturor serviciilor financiare româneşti, o

reprezintă nivelul redus de cunoaştere şi întelegere a mecanismelor financiare în

rândul potenţialilor clienti (iar leasing-ul nu face excepţie). În masura în care din ce

în ce mai mulţi potentiali clienţi vor înţelege şi cunoaşte aceste mecanisme,

activitatea de leasing se va dezvolta.

Societăţile de leasing consideră la acest moment că nu există o concurenţă

foarte mare pe această piaţă, pe de o parte datorită nivelului actual de dezvoltare şi

al numărului redus de societăţi de leasing iar pe de altă parte datorită specializării

acestora pe diverse segmente.

Astfel, este interesant de notat ca un numar de 25-30 de societati de leasing au

derulat aproximativ 85% din valoarea contractelor de leasing încheiate in anul

2000.

Există mult mai multe societăţi cu activităţi de leasing, dar care au o

prezentă mai redusă pe piaţă.

Astfel, există un numar de 1.743 de societati comerciale înregistrate având ca

obiect unic de activitate serviciile de leasing şi 7.060 de societăţi având serviciile

de leasing ca obiect principal de activitate. 37% din societatile inregistrate cu obiect

de activitate unic serviciile de leasing sunt societati de leasing imobiliar, 20% sunt

25

societati de leasing general, iar 18% sunt societati de leasing pentru bunuri de

folosinta îndelungată.

În plus, contractele de leasing sunt de regulă asigurate, iar obligaţiunile pot fi

la rândul lor asigurate printr-o poliţă de risc financiar.

Majoritatea statelor membre ale UE practică un anumit tip de reglementare,

autorizare şi supraveghere, neexistând un model standard la nivel european.

Activitatea de leasing în spaţiul unic european poate fi supravegheată de:

Banca Centrală – Franţa, Grecia, Portugalia, Spania, Suedia;

O autoritate distinctă – Germania, Belgia, Finlanda.

Ţări care nu dispun de o autoritate privind reglementarea şi

supravegherea activităţii de leasing : Marea Britanie, Austria, Olanda,

Polonia, Slovacia.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.28/2006 se impun următoarele cerinţe ce

trebuie să fie respectate de societăţile de leasing:

o Aproape 200 de societăţi de leasing financiar, înregistrate acum ca

SRL-uri, vor trebui să se transforme în SA;

o Creşterea capitalului social la 200.000 euro, care trebuie vărsat

integral, în forma bănească, la momentul subscrierii, iar acţiunile vor

fi nominative;

o Constituirea de provizioane care să acopere riscurile de neplată, la fel

ca în cazul băncilor.

o Prezentarea la BNR a situaţiei financiare din care să rezulte

provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social;

o Să aibă contabilitate proprie şi să trimită rapoarte statistice la BNR;

26

o Interzicerea emisiunii de obligaţiuni- măsuri, care vor duce la

reducerea semnificativă a numărului de societăţi de leasing active pe

piaţă21.

Ca urmare a acestor prevederi se aşteaptă ca în anul 2011 pe piaţa de leasing

din România se va înregistra :

stagnare sau o creştere uşoară de 5-10 % faţă de anul trecut ;

Favorizate de noua legislaţie sunt, aşadar, societăţile mari de leasing, în

special cele aparţinând băncilor, care se pare ca vor profita de această

situaţie pentru a-şi majora vânzările.

Vor creste costurile, iar leasingul va deveni ceva mai scump;

Exista semnale ca unele companii nu vor putea sa-si continue activitatea,

dar vor duce până la capăt contractele aflate în desfăşurare. Doar 60 %

îndeplinesc condiţiile actuale.

Se vor înregistra fuziuni cu transfer de portofoliu prin care se vor elimina

din costurile administrative.

Efectele supravegherii pieţei de leasing

Diminuarea riscurilor generate de activitatea de creditare

Protecţia beneficiarilor de credite, inclusiv prin evitarea supraîndatorării;

Creşterea credibilităţii pieţei de leasing;

Costuri suplimentare pentru autorităţi şi pentru societăţile care intră sub

incidenţa legii.

Cadrul fiscal al operaţiunilor de leasing în România

Operaţiunile de leasing intră sub incidenţa legilor fiscale din România

referitoare la: impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe veniturile

nerezidenţilor, taxe vamale.

Impozitul pe profit

21 Ordonanţa Guvernului nr.28/2006, Publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 31 ianuarie 200627

În cazul leasingulul financiar , utilizatorul este tratat din punct de vedere

fiscal ca proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operaţional, locatorul are

această calitate. Locatarii care au încheiat un contract de leasing financiar cu clauză

definitivă a transferului de proprietate beneficiază de facilităţile următoare: dacă se

investeşte în mijloace fixe şi nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată,

pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de

intrare a acestora. Contribuabilii care beneficiază de aceste facilităţi fiscale au

obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o perioadă egală

cu jumătate din durata lor normală de funcţionare.

În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul

leasingului operaţional locatarul deduce chiria( rata de leasing)22.

Cheltuielile cu primele de asigurare

În România, cheltuielile de asigurare a bunului în regim de leasing sunt

deductibile fiscal de către partea care este obligată prin contract să plătească sumele

de asigurare.

Taxa pe valoarea adăugată

Operaţiunile de leasing sunt supuse taxei pe valoare adăugată. Faptul

generator şi exigibilitatea TVA iau naştere odată cu termenele de plată a ratelor de

leasing. În baza de impozitare nu se cuprind dobânzile percepute pentru

operaţiunile de leasing.

Autoturismele luate în leasing au devenit mai scumpe după 1 ianuarie

2007 cu câteva sute de euro, o data cu introducerea dobânzii în baza de calcul al

TVA. Măsura este impusa de una dintre directivele UE. Măsura a afectat atât

contractele încheiate după 1 ianuarie 2007, cât şi pe cele din anii urmatori. În cazul

contractelor de leasing încheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 şi care s-au

22 www.finantare.ro28

http://www.finantare.ro/

derulat după data aderării, dobânzile aferente ratelor scadente după data aderării nu

se cuprind în baza de impozitare a taxei23.

Impozitul pe veniturile nerezedinţilor

Veniturile obţinute de nerezidenţi sub formă de dobândă sau de redevenţă

stabilită de părţile contractante, în cazul contractelor de leasing financiar sau

operaţional, se impun în România prin reţinere la sursă conform prevederilor din

convenţiile de evitare a dublei impuneri

Taxele vamale

În cazul bunurilor aduse din import se va înregistra şi achita de către

utilizator şi taxa vamală. Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de către

utilizatori, în baza unor contracte de leasing încheiate de cu societăţi de leasing, se

încadrează în regimul vamal de admitere pe toată durata contractului de leasing cu

exonerarea totală de la plata sumelor aferente bunurilor din import, inclusiv a

garanţiilor bancare24.

Prevederile legislative aplicate taxelor vamale, precum şi condiţionarea

societăţilor de leasing de a mări provizioanele de risc ar putea duce la creşterea

tarifelor produselor achiziţionate în leasing. Societăţile de leasing vor pierde

avantajul aplicării.

În România, înainte de 1989, se practica leasingul chiar dacă nu era

cunoscut sub această. Acest tip de operaţiuni era folosit de marile întreprinderi

producătoare pentru a-şi vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante

în care era folosit leasingul erau: construcţii de maşini, maşini pentru construcţii

rutiere.

Dintre societăţile româneşti care au practicat înainte de 1989 enunţăm :

Tractorul Braşov, Forexim. După 1990, operaţiunile de leasing au constant o amplă

scădere, datorită reducerii producţiei întreprinderilor ca urmare a recesiunii. În

23 www.aslr.ro24 www.aslr.ro

29

1994, Corporaţia Financiară Internaţională a aprobat finanţarea unei firme de

leasing din România – Romlease S.A. Aceasta funcţiona ca o societate mixtă având

ca acţionari instituţii financiare internaţionale şi româneşti. După apariţia acestei

firme, au fost înfiinţate şi alte firme de leasing, fie ca societăţi mixte, fie ca

societăţi cu capital integral autohton. În 1996, Romlease SA împreună cu alte trei

societăţi comerciale: General Leasing SA, Austro Leasing SA şi Net Leasing and

Factoring SRL au fondat Asociaţia Societăţilor de Leasing din România(ASLR),

având în prezent 35 de membri.

Ca urmare a reglementării leasingului din România, acesta a luat o tot mai

mare amploare, astfel încât din septembrie 2002, ea devine membră

LEASEUROPE. Acesta reprezintă un pas important pentru piaţa leasingului din

România, intrând astfel în circuitul organizaţional european. Volumul tranzacţiilor

de leasing a crescut pe perioada 1998- 2002 la sfârşitul anului 2003 volumul

acestor tranzacţii a crescut de 5,5 ori faţă de anul 1998.

Creşterea numărului de societăţi de leasing este consecinţa creşterii şi

maturizării pieţe economice româneşti. Acest instrument modern de investiţii şi

finanţare este tot mai mult conştientizat şi uzitat de populaţia din România -

persoane fizice sau juridice.

Pătrunderea pe piaţa românească a diverselor concerne internaţionale este

realizată, de asemenea, prin leasing.

Din acest punct de vedere, este relevantă activitatea desfăşurată de vestitele

societăţi de automobile din vestul Europei şi din SUA, care aproape toate au

reprezentanţe în ţara noastră cu vâ.

Principalele probleme înregistrate de firmele de leasing în ţara noastră sunt

cadru legal încă insuficient structurat, lipsa de informare a potenţialilor clienţi

despre leasing (unde se include şi preferinţa de natură psihologică a proprietăţii

asupra bunului în dauna unui contract de leasing), stadiul actual al economiei

naţionale şi eficienţa redusă a agenţilor economici, mediul politic instabil şi riscul

30

de ţară ridicat, nivelul redus al investiţiilor străine, nivelul ridicat al inflaţiei,

puterea de cumpărare redusă, etc.

Principalele soluţii pentru remedierea unora din aceste probleme sunt

implicarea societăţilor de leasing în iîbunătăţirea cadrului legal şi o activitate

susţinută a UNSLR în promovarea activităţii de leasing şi a societăţilor ce activează

pe această piaţă.

Având în vedere stadiul actual al pieţei de leasing, caracterizată printr-o

creştere constantă a cererii, concurenţa redusă şi rate ridicate de profitabilitate, este

de aşteptat ca acest sector să cunoască o dezvoltare susţinută în ultimii ani, astfel

încât o investiţie în acest sector nu poate fi decat profitabilă pe termen lung.

Există perspective de dezvoltare a leasingului în ţara noastră. Paralel cu

această dezvoltare şi evoluţie continuă a acestui instrument de investiţii şi finanţare

foarte modern- leasingul, se ridică şi necesitatea perfecţionării continue a acestuia.

Pentru aceasta s-ar impune câteva cerinţe:

Perfecţionarea şi armonizarea reglementărilor juridice, economice şi fiscale

cu privire la afacerile de leasing.

Necesitatea punerii de acord a dreptului fiscal cu principiile normelor

internaţionale. Există ţări, unde din punct de vedere al impozitării , există

unele facilităţi fiscale pentru operaţiunile de leasing, în timp ce în alte ţări

nu. De aceea , UE prin directivele sale, depune eforturi susţinute pentru

reforma fiscală statală, prin punerea de acord a dreptului fiscal cu principiile

normelor internaţionale.

Creşterea rolului organismului profesional independent creat în domeniul

leasingului.

La nivel european, România se afla pe penultimul loc între statele regiunii

în privinţa investiţiilor finanţate în leasing, cu doar 6,34%, mai puţin de

jumătate din media europeana de 14,78%. Ultima ţară în clasamentul european

este Malta cu 6,07%. În situaţii comparabile cu România se află Olanda, cu

31

6,56%, Grecia, 6,81% şi Norvegia, 7,59%. Primele poziţii sunt ocupate de

Estonia, Portugalia şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte vecinii, România este

devansată categoric de Ungaria- 21,99%, Slovenia- 19,84%, Cehia- 16,23% şi

Polonia-10,93%25.

Din punctul de vedere al volumului operaţiunilor de leasing încheiate

pe parcursul anului trecut, România ocupa locul 25, cu 841 milioane de euro.

Germania, cu 46,100 miliarde de euro, Italia, cu 44,160 miliarde de euro, si

Franţa, cu 28.776 miliarde de euro, au cele mai mari pieţe de profil din Europa.

Ultimele poziţii sunt deţinute de Estonia, cu 730 milioane de euro, şi Malta cu

584,5 milioane de euro.

Tablul Volumului operaţiunilor de leasing în Europa

Tab. Nr. 1

ANUL 2009 2010 %

Germania 46.100 41.430 11.27

Italia 44.160 38.039 16.09

Marea Britanie 22.102 20.458 8.04

Franta 28.776 26.915 6.91

Rusia 16.805 13.845 76.97

România 1.020 0.841 21.29

25 www.aslr.ro32

Volumul operaţiunilor de leasing în europa

Germania

Italia

Marea Britanie

Franta

Rusia

România

Leasingul a fost introdus în România cu mai bine de şapte ani în urma, ca

alternativă la modalităţile de finanţare clasice astfel în momentul actual pe piaţa

românească exista câteva mii de societăţi cu acest obiect de activitate, însă numai

în jur de 200 de societăţi sunt active dintre care 52 membre ale Asociaţiei

Societăţilor de Leasing din România (ASLR) şi 15 reunite în Asociaţia de Leasing

Bancar (ALB), ceea ce arată ca piaţa serviciilor de leasing este foarte fragmentată

în România.

Numărul operatorilor pe piaţa în anii 2009-2010

Tab. Nr. 2

SOCIETĂŢI DE

LEASING

2009 2010

Membre ASLR 37 52

Membre ALB 9 15

Societăţile de leasing din ţara noastră pot fi împărţite în trei categorii:

33

a) societăţi de leasing afiliate unor bănci(55%), care beneficiază de finanţare,

clienţi şi proceduri de analiză din partea grupului, dar care se conformează de

regulă unor proceduri rigide şi consumatoare de timp: BCR LEASING SA; HVB

Leasing Romania SA; TIRIAC LEASING SA; Volksbank Leasing ;

b) societăţi de leasing înfiinţate de producători sau importatori ai anumitor categorii

de bunuri (30%) (autovehicule, bunuri de folosinţa îndelungată, etc) care

beneficiază de reduceri de preţuri din partea firmelor producătoare şi de preţuri

avantajoase, dar care acţionează doar ca instrumente de promovare a vânzărilor;:

Porsche Leasing, Bavaria Leasing;

c) societăţi de leasing independente (15%) care pentru a se afirma pe piaţă

promovează dinamismul, operativitatea şi capacitatea de a acoperi segmentele

rămase neacoperite de primele două categorii de societăţi. International Leasing,

Motoractive, TBI Leasing 26.

2.2. Factori determinanţi pentru politica de

leasing din România

În România, unde politica de credit este foarte restrictivă, elementul

determinant în fundamentarea deciziei de finanţare prin leasing este reprezentat de

flexibilitatea oferită de leasing ca şi factor calitativ de fundamentare a acestei

decizii. Cu toate acestea , datorită avantajelor fiscale oferite de stat, criteriile de

cost pot fi folosite nu neapărat numai pentru fundamentarea deciziei de finanţare,

26 www.referatele.com

34

http://www.vbleasing.ro/

http://www.bcr-leasing.ro/

cât şi în direcţia alegerii tipului de finanţare prin leasing prin cele două alternative:

leasingul financiar şi respectiv leasingul operaţional.

Factorii hotărâtori în fundamentarea deciziei de finanţare prin leasing în

România sunt:

1. Politica de credit. În România politica de credit este încă foarte

restrictivă. Regimul de acordare a creditelor este încă inflexibil. În România,

societăţile de leasing nu îşi permit să ofere o dobândă sub nivelul dobânzii bancare.

Acestea se împrumută de la bănci cu o rată a dobânzii de 8%-10% (dobânda

calculată în valută), dobânda de leasing ajunge la un nivel majorat cu câteva

puncte. La această dobândă de leasing se găseşte o cerere corespunzătoare.

2. Avantaje fiscale oferite de stat reprezintă un alt factor major în luarea

deciziei de leasing în România. Mai ales în cazul leasingului extern, acestea au un

impact asupra operaţiunilor de leasing, încât, în România, putem vorbi deocamdată,

despre existenţa unui leasing fiscal.

Cel mai mult profită de leasingul extern cei ce solicită în acest sistem

autovehicule fabricate în afara UE. În prezent, taxele vamale pentru maşinile

fabricate în UE sunt de 6% din valoarea autovehiculului, pentru cele din zona

CEFTA taxele fiind chiar nule. Autoturismele produse în SUA sau Asia au taxele

vamale, sunt în aceste cazuri de 30% din valoarea maşinii.

Un alt avantaj este plata TVA în mod eşalonat, o dată cu plata ratelor de

leasing. Pentru persoanele juridice care nu sunt plătitoare de TVA, prin

contractarea unui leasing operaţional, va fi afectat costul leasigului cu valoarea

TVA aplicată la întreaga rată de leasing, în timp ce pentru plătitorii de TVA acest

factor fiscal apare doar ca şi factor care poate influenţa decizia de leasing referitor

la imobilizarea sumei aferente TVA pe o perioadă limitată, până la recuperarea sa.

Date fiind aceste avantaje fiscale de care beneficiază în special utilizatorii

sistemului leasing considerăm că, în analizele de eficienţă cifrice ale leasingului,

35

acestea trebuie luate în considerare ca un aspect important care să încline balanţa

decizională în favoarea leasingului, respectiv în favoarea unui tip de leasing.

2.3. Consecinţele aderării României la UE

asupra leasingului

În momentul aderării de la 1 ianuarie 2007, societăţile de leasing din

România au fost nevoite sa se adapteze la noi schimbări ale legislaţiei în domeniu.

Aderarea la Codul Vamal European si intrarea in Uniunea Vamala vor face ca

actualele prevederi din Legea leasingului sa nu mai fie aplicabile Una dintre cele

mai importante este aplicarea TVA la dobândă, în prezent aceasta fiind aplicata

doar componentei de capital din rata de leasing.

Prin aceasta măsura, societăţile de leasing au avut de pierdut în competiţia

cu băncile. care nu au aplicat TVA la dobândă. Un alt avantaj pe care firmele de

leasing l-au pierdut după 1 ianuarie 2007 va fi cel al aplicării taxei vamale la

valoarea reziduală, de 20%, în cazul importurilor din afara Uniunii Europene.

Astfel, se aplica 30% din valoarea totală a bunului importat. De exemplu, în cazul

unui autoturism de 15.000 de euro, importat din spaţiul non-UE, se vor plăti 4.500

euro taxe vamale, reprezentând 30% din valoare, în loc de 900, cât reprezintă suma

rezultată din aplicarea taxei pe valoarea reziduală, de 20%.

Măsura va afecta atât contractele încheiate după 1 ianuarie 2007, cât şi pe

cele semnate în acest an. În cazul contractelor de leasing încheiate anterior datei de

1 ianuarie 2007 şi care se derulează după data aderarii, dobânzile aferente ratelor

scadente după data aderării nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.

De asemenea, accizele vor fi plătite în momentul încheierii contractului de

leasing, şi nu ca până în prezent, sfârşitul perioadei de leasing.

În 1994 Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a aprobat finanţarea

primei firme de leasing din România – Romlease S.A.. Aceasta funcţiona ca o

societate mixtă având ca acţionari instituţii finaniciare internaţionale şi româneşti. 36

Curând după apariţia acestei firme, au fost înfiinţate şi alte firme de leasing fie ca

societăţi mixte fie ca societăţi cu capital integral autohton. În 1996 Romlease S.A.

împreună cu alte trei societăţi comerciale: General Leasing S.A., Austro Leasing

S.A. şi Net Leasing & Factoring Co SLR au fondat Uniunea (în prezent Asociaţia)

Naţională a Societăţilor de leasing din România (ANSLR) având în prezent 36

membrii. ANSLR este o societate profesională, nonguvernamentală, apolitică şi

independentă. Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin O.G.

51/28.08.1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, ulterior

republicată în temeiul art. VII din Legea 99/1999 privind unele măsuri pentru

accelerarea reformei economice. Republicarea reglementării mai sus precizate a

avut în vedere punerea în practică a îmbunătăţirilor majore aduse operaţiunilor de

leasing, prin Legea 99/1999, pe linia asigurării unui cadru economico-legal care să

tindă spre perfecţiunea celui existent în ţările dezvoltate. Ca urmare a reglementării

leasingului în România, acesta a luat o tot mai mare amploare astfel încât din

septembrie 2002, ea devine membră LEASEUROPE, sub umbrela ANSLR. Acesta

reprezintă un pas important pentru piaţa leasingului din România, intrând astfel în

circuitul organizaţional european. Companiile româneşti de leasing, se disting

printr-o abordare diferită şi specifică a pieţei în funcţie de strategia fiecăreia dintre

ele, a concepţiei pe care o au în privinţa riscului, a structurii unei tranzacţii, ceea ce

conduce la diferenţe de preţ ale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade

diferite de flexibilitate, disponibilităţi diferite de a structura tranzacţiile în mod

creativ27.

Acestea curprind urmatoarele tipuri de companii:

Afiliate firmelor producătoare sau firmelor care vând un anumit tip de

produse (Manufacturer/Vendor Affiliated) oferă servicii de leasing, în general

numai de leasing financiar, pentru o anumită marcă de produse. Cele mai

27 Berceanu D. - Politicile financiare ale firmei, Editura Universitaria, Craiova 2001, p. 6837

cunoscute sunt societaţi de leasing afiliate firmelor producătoare sau

distribuitoare de automobile. Schemele de leasing oferite de acestea sunt fixe,

flexibilitatea fiind practic redusă în favoarea simplităţii, cu obiectivul realizării

unor volume cât mai mari de vânzări de produse. Ar fi de menţionat că în

aceste cazuri, ca şi în cazul schemelor de leasing oferite direct de către

vânzători, este foarte dificil de făcut delimitarea între preţul produsului şi

preţul leasingului oferit.

Afiliate unor bănci (bank affiliate) în România (ca şi în majoritatea ţărilor

din lume) băncilor nu le este permis prin lege să se implice direct în

tranzacţiile de leasing. Caracteristic pentru acest tip de leasing este faptul că

au la dispoziţie, fără îndoială, resurse semnificative provenite de la banca

“mamă”. În acelaşi timp însă cele mai multe dintre ele au aceeaşi concepţie de

risc ca şi băncile la care sunt afiliate şi de aceea, sunt prea puţin flexibile.

Independente, care, la rândul lor pot fi:

a) cu profil dedicat, acestea oferind servicii de leasing pentru o anumită

categorie de produse, de regulă automobile;

b) cu profil diversificat, serviciile de leasing oferite fiind pentru o gamă largă

de servicii, statutul de independent permiţându-le în acelaşi timp o mare

flexibilitate, atât în ceea ce priveşte acceptarea solicitărilor de leasing ale

clienţilor, cât şi în privinţa garanţiilor şi condiţiilor de leasing.

O analiză pe tipurile de utilizatori ai leasingului, ar reflecta faptul ca

aproximativ 50 % din valoarea tranzacţiilor de leasing mobiliar sunt destinate

sectorului servicii private, cca. 40 % sunt destinate consumatorilor persoane fizice

iar restul de 10 % se împarte între sectorul serviciilor publice şi alţii.

2.4. Piaţa leasingului în 2010 în Romania

Piaţa de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti

economici care îndeplinesc cele două conditii impuse de lege pentru a fi operatori

38

pe aceasta piaţă si anume: includerea “activităţii de leasing” în obiectul de

activitate si un capital social de ROL 500 mil. Dintre acestea, aproximativ 200 de

societaţi sunt active, iar din acestea 36 sunt membre ASLR, deţinand însa o cotă de

piaţă de peste 57 %.

În România, leasingul este reglementat pentru prima data prin OG

51/28.08.1997, privind operatiunile de leasing şi societatile de leasing28, aprobata si

modificata de legea nr. 90/28,04,199829 si apoi republicata30.

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2010 era de 38, faţă de 35 în

2007. Aceasta evoluţie confirmă ascensiunea pe care o înregistrează activitatea de

leasing.

Piaţa leasingului se dezvoltă în parametrii anticipaţi, volumul bunurilor, la

nivelul ASLR, care fac obiectul contractelor încheiate in anul 2006 atingand 841

mil. Euro. Dinamica evoluţiei pieţei de leasing poate fi urmarită si în tabelul

următor ( după valoare totală contracte):

Evolutia pieţei leasingului în România

Tab. nr. 3

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Societăţi

membre

ASLR

128,5 202,9 3400 587,6 624,1 850 1029

Societăţi

nemembre

ASLR

n/a 82,1 82,2 374,4 275,7 550 786

TOTAL - 285 422,2 962,0 899,8 1400 1815

Sursa : Statisticile Publicate de ASLR pentru anul 2006

28 Publicata în M.O.,Partea I , nr.224/30.08.199729 Publicata în M.O.,Partea I,nr.170/30.04.199830 OG nr.51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing şi societatine de leasing a fost republicata in M.O. nr. 9/12,01,2000 în temeiul art. VII din Legea nr. 99/26.05.1999 privind unele masuri ptr, accelerarea reformei economice.

39

Dupa cum se observă, începand cu 2004, volumul tranzacţiilor încheiate, la

nivelul pieţei, a crescut continuu, astfel că la sfârşitul anului 2007 s-a înregistrat o

valoare a bunurilor finanţate în leasing de aproximativ 0,84 mld Euro, respectiv o

valoare totală a contractelor de aproximativ 1,81 mld. Euro. Această evoluţie

poate fi explicată prin prisma mai multor factori: dezvoltarea pieţei, conştientizarea

în rândul clienţilor a importanţei tranzacţiilor în leasing, ca mod de finanţare a

investiţiilor.

Tabelul taxelor vamale la valoarea reziduală de 20%

Tab. nr. 4

LEASING FINANCIAR-

membri ASLRLEASING OPERAŢIONAL- membri

ASLR

2009 20102009 2010

cross

-

bord

er

cross-

border

cross

-

bord

er

cross-

border

Nr.

Contract

e

90.49

%

2.16

%

94.96% 0.97 % 7.35 % - 4.07 % _

Valoare

bunuri

80.23

%

5.8

%

90.91% 2.05% 13.97

%

- 7.04% _


Leasingul financiar continuă sa reprezinte principala direcţie de derulare a

contractelor pe piaţa leasingului din România, astfel :

40

În anul 2009 valoarea bunurilor finanţate în leasing pentru persoane juridice

a reprezentat cca. 74.90 % din total piaţă, 17.40 % fiind reprezentat de sectorul

public si ONG-uri , restul de 7.70 % fiind reprezentat de persoanele fizice. Putem

concluziona că cei mai importanţi clienţi ai firmelor de leasing sunt persoanele

juridice. Este demn de remarcat si cresterea semnificativă (de peste 17%), faţă de

datele statistice din primele luni, a finanţărilor pentru sectorul public si ONG-uri.

În cadrul tuturor utilizatorilor de leasing se poate face distincţie între sectorul

privat şi cel public. Astfel, din totalul de 49361 contracte aflate în derulare în 2009,

majoritatea sunt legate de sectorul privat adică 84.47 %, iar sectorul public, sectorul

altor clienti si ONG-urile semnificând aproximativ 15.52 % .

Cea mai mare parte a contractelor de leasing încheiate în anul 2007 a fost

reprezentată de contracte cu furnizori externi: 75.4 % din valoarea bunurilor

finanţate în leasing.

Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), în funcţie de obiectul

contractului, infaţisează urmatoarele:

Structura contractelor de leasing

Tab. nr. 5

% din total -

2009

% din total -

2010

Autovehicule 87.84 % 92.67 %

Autoturisme 56.25 % 61.06 %

Autoutillitare

31.61 %Vehicule comerciale 31.59 %

Autobuze

Echipamente industriale 5.90 % 4.04 %

Echipamente agricole 2.32 % 0.67 %

Avioane/vapoare 0.03 % -

41

Material rulant - căi ferate 0.02 % -

Altele (birotică, tehnică

medicală)

2.19 % 2.36 %

Imobiliare – office 1.60 % 0.21 %

Imobiliare – residential 0,10 % 0.05 %

Sursa www.finantare.ro

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important

segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor.

Ponderea acestui segment a ajuns în anul 2010 la nivelul de aproximativ 92.67 %.

Autoturismele ramân cel mai important segment al acestei categorii (61.06% din

totalul pieţei de leasing).În România, piaţa societăţilor de leasing se află într-o

continuă dezvoltare, conform raportărilor Asociaţiei Societăţilor de Leasing. Astfel,

dacă valoarea totală a contractelor de leasing încheiate în România în 1998 însuma

doar 128,5 mil Euro, ultimele analize după încheierea anului 2009 indică o valoare

totală de peste 2 milirdeEURO- o evoluţie normală dacă avem în vedere creşterea

cererii pentru leasing şi înmulţirea numărului de societăţi de profil.Aşteptările cu

privire la piaţa de leasing din acest an sunt optimiste, pentru acean estimările fiind

de 2,3 miliarde euro conform reprezentanţilor Asociaţiei de Leasing Bancar (ALB)

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă ca cel mai important

segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al

autovehiculelor.Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2009 la un nivel

de cca. 82.4%, în scădere faţa de anul 2008, când aceasta pondere era de 93%.

Această scădere este compensată prin evoluţia pozitivă a ponderii finanţărilor în

leasing destinate zonei echipamentelor, unde s-a înregistrat o creştere de la 7,1%

la aproape 15.2% în total vânzări, dar şi prin creşterea ponderii bunurilor

imobiliare finanţate prin leasing la 2,4%

42


Structura pieţei de leasing în funcţie de autovehicule

Tab. nr. 6

ANUL 2007 2008 2009

PONDEREA 0.93 0.97 0.82


Din punctul de vedere al clienţilor, ponderea cea mai mare o au în continuare

clienţii din sectorul privat(persoane juridice si fizice ), cu 79% din total, sectorul

public deţinând o pondere din piaţă de doar 21%. În 2004 se remarcă apariţia

pentru prima dată în structura de clienţi a sectorului public şi a ONG-urilor.

Utilizatorii de leasing

Tab. nr.7

ANUL 2008 2009 2010

Persoane juridice 74.83% 74.90% 67%

Sector public şi ONG-

uri

- 17.40% 21%

Persoane fizice 22.17% 7.70% 12%

43


În anul 2011 se aşteaptă o creştere a pieţei, dar aceasta creştere este greu de

cuantificat, deoarece depinde de mulţi factori externi, cum sunt dezvoltarea pieţei

auto şi evoluţia pieţei imobiliare, precum şi faptul că mulţi potenţiali clienţi se vor

grăbi să profite de actualele facilităţi oferite de finanţarea prin leasing, cum sunt

taxele de import mai reduse şi scutirea de TVA pentru dobândă, facilităţi care vor

dispărea de la anul.

Eliminarea acestor avantaje va determina o reaşezare a pieţei, în sensul

scăderii leasingului auto şi creşterii leasingului imobiliar şi operaţional.

44

Capitolul al III-lea. Studiu de caz: finanţarea

de echipamente şi autoturisme prin BCR

LEASING SA

BCR LEASING SA a fost înfiinţată în martie 2001, ca o completare a ofertei

de finanţare a Grupului Banca Comercială Română pentru persoane fizice,

persoane juridice şi persoane fizice autorizate în vederea achiziţionării bunurilor de

folosinţă îndelungată.

Conform actelor constitutive, durata de funcţionare a societăţii este de 89 de

ani de la data înmatriculării la Registrul Comerţului.

Sediul central al societăţii este situat în Bucureşti, B-dul Unirii nr. 73, bl. G3,

sector 3.

Obiectul de activitate principal este reprezentat de servicii de leasing

financiar intern, respectiv activităţi de creditare pe bază de contract: leasing-ul

echipamentului industrial, al autovehiculelor şi bunurilor de folosinţă îndelungată,

al imobilelor cu destinaţie comercială sau industrială etc. Ca obiect de activitate

secundar se menţionează şi « activităţi auxiliare ale caselor de asigurare şi de

pensii ».

Ca urmare a bunei evoluţii pe piaţa de profil, BCR LEASING şi-a mărit

capitalul social de la 5,5 miliarde lei la 100 miliarde lei, subscris şi integral vărsat,

45

şi împărţit în 100.000 de acţiuni nominative cu o valoare nominală de 1.000.000 lei

fiecare, constituit prin participarea următoarelor persoane juridice, după cum

urmează:

Tab. nr. 8

Acţionari Adresa/Sediul

Nr.

Acţiuni

Valoare

(mii lei)

% din

capitalul

social

Banca

Comercială

România S.A.

Bucureşti, B-dul.

Regina Elisabeta, nr.

5, Sect. 3

79.132 79.132.00

0

79,132%

SC Financiară

S.A.

Bucureşti, B-dul.

Calea Victoriei, nr.

15, Sect. 3

10.000 10.000.00

0

10,000%

SC Omniasig

S.A.

Bucureşti, Str. Aleea

Alexandru nr. 48,

sect. 1

275 275.000 0,275%

SC Asiban S.A. Bucureşti, Str. Mihai

Eminescu nr. 45,

sect. 1

275 275.000 0,275%

BCR Securities

S.A.

Bucureşti, Calea

Griviţei nr. 160,

Sect. 1

275 275.000 0,275%

937 de

Persoane fizice

- 10.043 10.043.00

0

10,043%

TOTAL - 100.000 100.000.0

00

100,000%

Sursa www.bnr.ro

46

http://www.bnr.ro/

Apartenenţa la cel mai puternic grup financiar din România permite BCR

LEASING SA aplicarea unei strategii coerente de dezvoltare, ce pune accent pe

disponibilitate şi flexibilitate în structurarea tranzacţiilor, în condiţiile respectării

cerinţelor de profitabilitate şi prudenţialitate.

BCR LEASING SA are, în prezent, prin cele 17 unităţi operaţionale, cea mai

largă reprezentare teritorială dintre toate companiile de pe piaţa de profil din

România.

Recent, BCR LEASING SA a pus la dispoziţia clienţilor trei noi sucursale

teritoriale – la Baia Mare, Arad şi Ploieşti, intenţionând ca, până la sfârşitul celui

de-al doilea trimestru al acestui an, să mai deschidă alte patru unităţi operative în

Vrancea, Neamţ, Suceava şi Covasna, judete în care solicitările pentru leasing sunt

numeroase (Fig. 3.1.)

47

Fig. nr. 3.1.

Paleta de servicii financiare – leasing pentru achiziţionarea de autovehicule,

flote, echipamente şi utilaje industriale, aparatură medicală, echipamente I.T., etc,

precum şi leasing pentru imobile cu destinaţie industrială sau comercială dar şi

reţeaua de sucursale teritoriale, permite accesul BCR LEASING SA la toate tipurile

de clienţi: mari companii, instituţii din sectorul public, inteprinderi mici şi mijlocii

şi persoane fizice.

3.1. Oferta de produse şi servicii ale BCR

LEASING SA

48

CLUJ-NAPOCA

CLUJ-NAPOCA

TIMISOARAAAA

TIMISOARAAAA

CRAIOVA

CRAIOVA

BRASOV

BRASOV

IASIIASI

CONSTANTA

CONSTANTA

WTC BUCURESTI

WTC BUCURESTI

BACAU

BACAU

BRAILA

BRAILA

SIBIUSIBIU

PITESTIPITESTI

ORADEAORADEA

TIRGU MURESTIRGU MURES

BAIA MARE

MMMM=MARE

BAIA MARE

MMMM=MARE

ARADD

ARADD

PLOIESTIPLOIESTI

Societatea pune la dispoziţia clienţilor servicii în vederea achiziţionării

în sistem de leasing financiar a bunurilor de folosinţă îndelungată pentru

persoane fizice, persoane fizice autorizate şi persoane juridice care optează

pentru această formă de finanţare.

Perioada de finanţare variază între 1 şi 5 ani în funcţie de: valoarea şi natura

bunurilor, valoarea finanţată, analiza economico – financiară a clientului,

facilităţile de care dispune societatea pentru desfăşurarea activităţii, furnizori etc.

Asigurarea bunurilor contractate constituie o condiţie obligatorie pe toată

durata contractului.

Societatea finanţează achiziţia de echipamente industriale, autovehicule şi

bunuri de folosinţă îndelungată, imobile cu destinaţie comercială sau industrială

etc.

Într-un termen relativ scurt, societatea s-a facut cunoscută pe piaţa leasing-

ului datorită condiţiilor financiare competitive acordate, relaţiilor foarte bune cu

clienţii care au scos în evidenţă profesionalismul şi seriozitatea salariaţilor în

abordarea situaţiei fiecărui client.

Preţul produsului se calculează având la bază dobânda de referinţă a

creditului bancar utilizat. Cu cât creditul este mai atractiv pentru BCR LEASING

SA, cu atât acesta se va transpune într-o ofertă mai avantajoasă pentru client.

De asemenea, BCR LEASING SA asigură utilizatorilor săi servicii privind

înmatriculările şi radierile autovehiculelor, încheierea de poliţe de asigurare

(CASCO/RCA), precum şi consultanţă pe oricare dintre domeniile ce converg din

direcţia activităţii de leasing financiar.

BCR LEASING SA deţine o ofertă flexibilă şi avantajoasă din punct de

vedere al costurilor, având astfel acces către toate tipurile de clienţi. Existenţa

posibilităţii finanţării proiectelor de anvergură, datorită apartenenţei la un grup

financiar puternic atrag instituţiile şi firmele cu cifre de afaceri importante.

49

Avantajele oferite sunt:

rapiditate în procesarea cererilor de finanţare;

contactul direct şi continuu cu furnizorii în orice etapă a finalizarii unui dosar

de finanţare;

comisioane reduse;

sistem de calcul simplu, transparent şi stabil;

flexibilitate în luarea deciziei de finanţare în funcţie de particularitatea

fiecărui client.

3.2. Concurenţa BCR LEASING SA

Principalele societăţi de leasing concurente ale BCR LEASING SA :

A. Membre ale Asociaţiei de Leasing Bancar – societăţi de leasing afiliate

băncilor Raiffeisen Leasing

Unitate subsidiară a Raiffeisen Bank România, formată din fuziunea dintre

Danubius Leasing şi Camion Aval, amândouă societăţi cu vechime pe piaţa de

leasing.

Lider de piaţă pe zona finanţării de caminoane şi remorci.

Finantare leasing: 7% - 10%, comision de management 1-2%.

A raportat pe primele 9 luni ale anului 2005 un volum total al contractelor încheiate

de 86 mil EUR, iar la sfârşitul anului a declarat o valoare de peste 117milioane

EUR.

Cota de piaţă: apropiată/similară BCR LEASING SA

BRD Sogelease (BRD Grup SocGen)

Societate de leasing înfiinţată în anul 2001, acţionând pe piaţa utilajelor

agricole şi a autovehiculelor, un puternic concurent al BCR LEASING SA.

Finanţare leasing : 8-10%, comision management 2%.

50

Menţionăm faptul că analiza clienţilor se face de către compartimentele

specializate din BRD, iar structura de finanţare se face pe baza unei scrisori de

garanţie emise de BRD în favoarea BRD Sogelease.

BRD Sogelease finanţează autovehicule şi echipamente noi sau second-hand cu

avans între 20 si 50%.

Din ultimele declaraţii, segmentul vizat va cuprinde şi piaţa persoanelor

fizice.

Cota de piata: cca. 6.4%

B. Membre ale Asociaţiei Societăţilor de Leasing RCI Leasing

Societatea de leasing captivă, afiliată Grupului Renault. Finanţează numai

autoturisme noi sau second-hand de provenienţă Renault

Anul înfiinţării : 2002

Capital social : 6 mil EUR

Personal : 57

Volum bunuri finanţate: 61.461 mii EUR

Volum total contracte: 82.704 mii EUR

Cota de piaţă : cca. 5.9%

Finanţare leasing: 10-15%, comision management: 2.5-3%, avans 0-5%

Ţiriac Leasing

Societate de leasing captivă, membră a Grupului Ţiriac. Acest grup are

calitatea de reprezentant în România a unui număr de 10 mărci auto, printre care

Mercedes, Ford, Hyundai, Mitsubishi, Land Rover. Are în portofoliu şi operaţiuni

de cross-border şi leasing operaţional

Anul înfiinţării : 1999

Capital social : 100 mld ROL

Personal : 40

Volum bunuri finanţate: 59.419 mii EUR

Volum total contracte: 70.288 mii EUR

51

Cota de piaţă : cca. 5%

Finanţare leasing: 10-13%, comision management 1-3%.

Oferta cuprinde leasingul financiar şi operaţional, precum şi leasingul extern (prin

subsidiara din Cipru – Molesey Ltd).

În privinţa companiilor de leasing afiliate importatorilor, create şi

funcţionând ca subsidiare ale acestora, se poate aprecia că ele nu intra în competiţie

directă cu BCR LEASING SA, întru-cat segmentele de piaţă pe care le exploatează

acestea sunt axate strict pe produsele comercializate de companiile “mamă’’.

De menţionat faptul că aceste societăţi afiliate producătorilor au o cotă

importantă din piaţa de leasing financiar (Afin Leasing, Cefin Leasing –

Fiat/IVECO, Autocamioane SRL – camioane VOLVO, Molesey Ltd. – camioane

Mercedes, Roman Brasov – camioane, Aro Campulung etc.).

3.3. Finanţarea echipamentelor prin BCR

LEASING SA

Vom analiza în continuare paşii care trebuie parcurşi de către o societate în

vederea achiziţionării de echipamente în sistem leasing prin BCR LEASING SA.

Avem astfel, următorul caz :

SC TAR IMOBIX IMPEX SRL, care are ca obiect principal de activitate

producţia de mobilier, doreşte achziţionarea de echipamente pentru prelucrarea

lemnului, în vederea retehnologizării liniei de fabricaţie, în sistem leasing prin

BCR LEASING SA.

Despre SC TAR IMOBIX IMPEX SRL se cunosc următoarele :

Este înfiinţată în 29.05.1999 ;

Obiect principal de activitate : Producţia de mobilier pentru birouri şi

magazine - cod CAEN 3612 ;

52

Sediul social : Str. Teiul Doamnei, nr. 93, sect. 2, Bucuresti ;

Cod Unic de Înregistrare : R 1472539 ;

Înmatriculată la Registrul Comerţului cu J40/2831/1999 ;

Cod IBAN : RO43RNCB4000000187431000 deschis la BCR SUC.

MOŞILOR ;

Număr de angajaţi : 31 ;

Există un singur asociat şi un singur administrator : DL. Ştefănescu

Mihai-Ionuţ ;

Societatea are un punct de producţie şi două puncte de desfacere, ambele

amplasate în Bucureşti ;

Clienţi importanţi : PRICEWATERHOUSE COOPERS ; PHILIP

MOORIS ; DOMO ; STEILMANN BUKAREST, etc.

Despre finanţarea solicitată de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL se cunosc

următoarele :

Condiţiile de finanţare solicitate sunt : 15% avans , perioada de finanţare

36 de luni şi valoare reziduală 0 (inclusă în rate) ;

Preţul echipamentelor este de 50.000 Euro fără TVA ;

Furnizorul echipamentelor este SEBA INDUSTRIAL SRL, societate cu

care BCR LEASING SA a mai colaborat cu succes şi pentru alţi clienţi ;

Oferta BCR LEASING SA de finanţare a echipamentelor este:

Avans : minim 15%, maxim 50% ;

Perioada între 12 şi 48 de luni ;

Valoare reziduală 0 sau 20% ;

Dobânda 7% + MRC (marja de risc client – aceasta variază în funcţie de

bonitatea clientului, de tipul de echipamente, de valoarea finanţării, etc.)

calculabilă la slod ;

Comision de management între 1% şi 3% flat.

53

Având în vedere cele prezentate mai sus vom analiza în continuare etapele

care trebuie parcurse în vederea obţinerii finanţării de către SC ART IMOB

IMPEX SRL :

Oferta preliminară – clientul îşi manifestă interesul pentru obţinerea finanţării

prin BCR LEASING SA şi intră în contact direct cu unul din consultanţii de

vânzări ai BCR LEASING SA în vederea stabilirii paşilor ce trebuie urmaţi. În

urma discuţiei cu potenţialul client (SC TAR IMOBIX IMPEX) consultantul de

vânzări este informat asupra solicitărilor clientului, şi pe baza acestora el

întocmeşte oferta preliminară şi pune la dispoziţie clientului lista cu actele

necesare în vederea întocmirii dosarului de leasing.

Ca urmare a analizării ofertei primite de la BCR LEASING SA cei de la SC

TAR IMOBIX IMPEX SRL iau decizia de demarare a formalităţilor de obţinere a

finanţării prin BCR LEASING SA, deoarece oferta corespunde cerinţelor lor şi este

mult mai bună decât ofertele primite de la alte firme de leasing de pe piaţă.

Întocmirea dosarului de leasing, analiza şi aprobarea acestuia de către

BCR LEASING SA – dosarul de leasing este întocmit conform listei cu acte

necesare primită de client de la consultantul de vânzări, acesta conţinând : actele

juridice ale SC TAR IMOBIX IMPEX SRL (acte constitutive, CUI, certificat

constatator de la Registrul Comerţului recent, acte adiţionale la actul constitutiv,

etc.) ; actele contabile (bilanţurile pe ultimii doi ani împreună cu balanţele aerente,

balanţa la ultima lună împreună cu ordinele de plată către bugetul statului aferente

acesteia) ; documente tip BCR LEASING (cerere de finanţare şi fişa sintetică –

precum şi factura proformă de la furnizorul echipamentelor.

Dosarul de leasing complet este depus consultantului de vânzări al BCR

LEASING SA. Odată depus acest dosar consultantul de vânzări demarează

procedurile necesare pentru ca în 48 de ore clientul să primească un răspuns.

Consultantul de vânzări din cadrul Direcţiei de Contracte verifică

componenţa dosarului. Dacă acesta este complet trece în următoarea etapă şi

54

anume analiza economico-financiară, care se face de către Departamentul de

Analiză din cadrul BCR LEASING SA. Analiza economico-financiara se face pe

baza documentelor contabile ale SC ART IMOB IMPEX SRL, urmărindu-se

indicatori ca : cifra de afaceri, profitul, dinamica acestora, solvabilitatea,

lichiditatea patrimonială, rentabilitatea capitalurilor proprii, managementul

societăţii etc.

După terminarea analizei economico-financiara, tot departamentul de analiză

întocmeşte referatul pentru aprobarea dosarului care este înaintat Comitetului de

Conducere al BCR LEASING SA pentru aprobare.

În funcţie de cele prezentate în referat conducerea BCR LEASING SA

stabileşte condiţiile de finanţare şi apoi trimite dosarul spre avizare de către direcţia

economică şi de către departamentul juridic. Odată încheiat acest ciclu dosarul

revine consultantului de vânzări care comunică clientului răspunsul şi stabileşte cu

acesta o întâlnire pentru semnarea contractului de leasing.

Ca urmare a trecerii dosarului SC TAR IMOBIX IMPEX SRL prin toate

aceste etape s-au constatat următoarele :

Situaţia economico-financiară a SC TAR IMOBIX IMPEX SRL este

foarte bună : s-a obţinut un scoring de 3.21 din maxim 4, societatea

încadrându-se astfel în categoria de performanţă B ; marja de risc

client obţinută a fost 3 deci dobânda de finanţare a fost stabilită la

10% ; trendul afacerii este unul crescător (cifra de afaceri, profitul sunt

în creştere faţă de anul trecut) ;

SC SC TAR IMOBIX IMPEX SRL este clientul BCR de la

înfiinţare, având un istoric foarte bun cu BCR SUC MOŞILOR ;

Furnizorul echipamentelor solicitate de către SC TAR IMOBIX

IMPEX SRL este unul din colaboratorii vechi ai BCR LEASING SA

prin care au mai fost derulate contracte de leasing cu alţi clienţi, acesta

acceptând semnarea unui contract de vânzare cumpărare cu o clauză

55

de buy-back (vom detalia la unul din punctele următoare) lucru care

diminuează riscurile societăţii de leasing.

Comitetul de Conducere al BCR LEASING SA luând astfel decizia de

apobare a finanţării solicitată de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL în

următoarele condiţii : avans 15%, perioada 36 de luni ; valoare reziduală 0,

dobânda 10% şi comision de management de 3%31.

Semnarea contractului de leasing – ca urmare a agreării condiţiilor de

finanţare oferite de BCR LEASING SA clientul decide semnarea contractului de

leasing , acest lucru făcându-se la sediul BCR LEASING SA în prezenţa

consultantului de vânzări al firmei de leasing de către asociatul unic al SC TAR

IMOBIX IMPEX SRL Ştefănescu Mihai-Ionuţ.

Odată cu contractul de leasing clientul va mai semna o declaraţie de

asigurare prin care se angajează să încheie asigurarea all-risks la una din

societăţile agreate de BCR LEASING SA ( acestea sunt : BCR ASIGURĂRI SA ;

ASIROM SA ; ALLIANZ ŢIRIAC ; OMNIASIG sau ASIBAN) ; o opţiune de

cumpărare prin care, după expirarea contractului de leasing, se angajează să

achiziţioneze bunul la valoarea rămasă (în cazul nostru ultima rată de leasing) ;

precum şi un număr de 36 de bilete la ordin ce reprezintă o măsură de garanţie

cerută de către BCR LEASING SA, acestea fiind prevăzute în condiţiile

contractuale.

Semnarea contractului de vânzare cumpărare cu furnizorul– este vorba

de un contract de vânzare cumpărare tripartid care implică pe BCR LEASING SA

(CUMPĂRĂTOR), pe SEBA DISTRIBUTION SRL (VÂNZĂTOR) şi pe SC ART

IMOB IMPEX SRL (UTILIZATOR).

În acest contract sunt prevăzute : o clauză de buy-back prin care furnizorul

se obligă ca în eventualitatea rezilierii contractului cu utilizatorul sau în cazul în

care utilizatorul nu doreşte cumpărarea echipamentelor la sfârşitul perioadei de

31 www.docstoc.com56

leasing, dacă nu se gaseşte un alt cumpărător în termen de 3 luni de la acea dată, să

cumpere el insuşi (furnizorul) acel bun ; specificaţia tehnică a echipamentelor

achiziţionate de către utilizator ; termenul de livrare al acestora ; informaţii lagate

de service, garanţie, etc.

Plata avansului şi a asigurării ALL RISKS – odată semnate toate

documentele atât cu utilizatorul cât şi cu furnizorul se emite factura de avans

(numai la cererea clientului) pe care utilizatorul este obligat să o achite în termen

de 2 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

Apoi în eventualitatea disponibilităţii echipamentelor solicitate, în stocul

furnizorului, utilizatorul este obligat să încheie asigurarea ALL RISKS pentru

bunurile contractate la una din societăţiile de asigurări agreate de BCR LEASING

SA (conform declaraţiei de asigurare.

Daca echipamentele nu sunt în stocul furnizorului asigurarea se va încheia

numai în momentul în care acestea se vor afla în stoc şi vor fi gata de livrare.

Plata echipamentelor către furnizor şi livrarea acestora – pentru ca BCR

LEASING SA să poată efectua plata către furnizor trebuie îndeplinite următoarele

condiţii : avansul încasat de la SC TAR IMOBIX IMPEX SRL ; să fie încheiată

asigurarea ALL RISKS de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL; să fie semnat

protocolul de recepţie al echipamentelor de către furnizor şi utilizator prin care

acesta din urmă certifica că echipamentele sunt în stare de funcţionare şi să fie pusă

la dispoziţia BCR LEASING SA factura fiscală a echipamentelor de către furnizor.

Odată efectuată plata de către BCR LEASING SA echipamentele sunt puse

în funcţiune de către furnizor şi începe derularea contractului de leasing (clientul

începe să plătească redevenţele lunare).

3.4. Finanţarea autoturismelor prin BCR

LEASING SA

57

Se solicită achiziţionarea unui autoturism MERCEDES SPRINTER DIESEL

în valoare de 22.000 Euro CIP ;

Condiţiile de finanţare solicitate SC TAR IMOBIX IMPEX SRL sunt :

20% avans ; 36 de luni şi valoare reziduală 20% ;

Furnizorul autoturismului este AUTO ROM SRL – dealer autorizar

Mercedes în România.

Oferta de finanţare a BCR LEASING SA pentru autoturisme este :

Avans : minim 15%, maxim 50% ;

Perioada între 12 şi 48 de luni ;

Valoare reziduală 0 sau 20% ;

Dobânda 9% calculabilă la slod ;

Comision de management 2% flat.

Paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea finanţării precum şi documentele

care vor fi întocmite sunt aceleaşi ca la punctul 5.2., însă cu mici excepţii :

Pentru finanţarea autoturismului va fi un alt contract de leasing, cu alte

condiţii contractuale

Nu este necesar încheierea contractului de vânzare cumpărare cu furnizorul

bunului, deoarece în acest caz riscul pentru societatea de leasing este mult

mai mic decat în cazul anterior ;

Pentru efectuarea plăţii către furnizor nu este necesar protocolul de recepţie

al bunului şi factura fiscală a acestuia.

Odată achitat integral autoturismul către furnizor (se va plăti preţul CIP al

autoturismului către furnizorul extern – UPHALL TRADING) fiind vorba de

un autoturism de import va trebui facut importul temporar al acestuia înainte

de a fi livrat. De acest lucru se va ocupa importatorul, în cazul nostru AUTO

ROM SRL, în colaborare cu BCR LEASING SA, urmând ca în momentul

58

definitivării acestor formalităţi vamale importatorul să pună la dispoziţia

cumpărătorului toate documentele maşinii : DVI (declaraţie vamală de

import – va fi valabilă pe perioada leasingului) ; cartea de identitate şi

factura externă .

După livrarea autoturismului, conform contractului de leasing, intră în

atribuţiile BCR LEASING SA ca în termen de maxim 30 de zile de la

recepţie să pună la dispoziţia utilizatorului numerele de leasing valabile pe

toată perioada leasingului.

3.5. Documentele necesare pentru

acceptarea leasingului

Acte necesare pentru aprobarea finantarii in sistem leasing.

Persoane juridice

Completarea unei cereri de finantare Cod F-33 si a unui

formular de prezentare Cod F-34.

Factura proforma de la furnizorul bunului / specificatia tehnica.

Acte contabile:

Bilant la data de 31.12.2008 si balanta aferenta (semnate si stampilate).

Bilant la data de 30.06.2009 si balanta aferenta (semnate si stampilate).

Ordine de plata care atesta plata la zi a obligatiilor catre bugetul de stat sau

Certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara.

Decontul de TVA, respectiv Declaratia 300, depusa lunar (aferenta balantei

care o avem anexata la dosar) sau trimestrial.

Acte juridice: 59

http://www.tiriacleasing.ro/files/F-34%20Formular%20Prezentare%20PJ.pdf

http://www.tiriacleasing.ro/files/F-33%20Cerere%20finantare%20PJ.pdf

Copie dupa CUI

Copie dupa actele constitutive

Hotarare AGA semnata de asociatii societatii pentru persoanele ce reprezinta

firma in negocierea si semnarea contractului de leasing (conform model F-

30)

Copie dupa B.I-ul persoanelor care semneaza contractul de leasing

Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-35

(3 ex. originale)

Concluzii

Creşterea uluitoare a utilizării operaţiunilor de leasing arată ce puţină

importanţă acordă oamenii de afaceri conceptului legal de proprietate. Pentru omul

de afaceri, ceea ce contează este substanţa şi nu forma. Din această perspectivă,

clientul este proprietarul. Dar atunci se ridică întrebarea: dacă tot este obligat la

plata integrală a obiectului de leasing, de ce nu caută să obţină titlul de proprietar

printr-un contract de vânzare-cumpărare? Spre exemplu, taxele suportate de client 60

http://www.tiriacleasing.ro/files/F-35%20Acord%20consultare%20CRB.pdf

http://www.tiriacleasing.ro/files/F-30%20Model%20aprobare%20AGA.pdf

pot fi mult mai avantajoase decât în cazul unui contract de vânzare-cumpărare sau

de închiriere. Leasingul este opţiunea aleasă pentru un contract, în general pentru

avantajele pe care le prezintă atât pentru client cât şi pentru furnizor. Aceste

avantaje se măsoară prin eficienţa operaţiunii de leasing. Putem spune că un factor

determinant pentru această operaţiune îl reprezintă, aşadar însăşi eficienţa sa.

Aceasta se determină atât pentru client cât şi pentru furnizor, implicând, la rândul

său, o serie de factori.

Astfel, pentru societatea de leasing, eficienţa rezultă din încasarea taxelor de

leasing, al căror nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat, în mare

măsură, de riscurile pe care le comportă aceste operaţiuni. Totodată, leasingul

antrenează exportul, prin vânzarea de maşini şi utilaje iar după expirarea perioadei

de valabilitate a contractului de leasing piesele de schimb necesare şi alte servicii,

care au o rentabilitate ridicată, în paralel cu operaţiunea de leasing.

Pentru beneficiari, determinarea eficienţei operaţiunii de leasing (absolut

necesară în vederea fundamentării deciziei în politica de investiţii, a opţiunii către

leasing) se face, de regulă, prin comparaţie cu alte operaţiuni, ca de pildă,

cumpărarea cash sau pe credit. In condiţiile penuriei de capital, leasingul apare,

oricum, ca alternativa cea mai potrivită pentru cumpărătorii care nu dispun de

capital propriu suficient pentru a realiza investiţiile iniţiale. De asemenea,

recurgerea la leasing poate genera o serie de efecte pozitive sub forma unor factori

de antrenare, cum ar fi: obţinerea de know-how aferent exploatării optime a unor

maşini, instalaţii şi echipamente moderne, pregătirea personalului şi ridicarea

nivelului de calificare fără cheltuieli suplimentare, scurtarea perioadei de execuţie a

unor operaţiuni şi realizarea lor la un nivel calitativ superior, îmbunătăţirea

organizării proceselor economice şi creşterea gradului de integrare a producţiei etc.

Continuând ideea că factorul determinant al operaţiunii de leasing îl constituie

însăşi eficienţa sa, încercăm să prezentăm în continuare, subfactorii care, antrenaţi,

conduc la o operaţiune eficientă, sau după caz, ineficientă.

61

Eficienţa operaţiunii de leasing poate rezulta dintr-o abordare comparată a

avantajelor şi limitelor pe care le prezintă atât pentru client cât şi pentru furnizor.

Atunci când se are în vedere realizarea unei operaţiuni de leasing, părţile realizante

iau în considerare factori precum: chiria (rata de leasing), perioada de închiriere,

preţul real al bunului, cotele de amortizare, modalităţi de plată etc.

Pentru client, plata în sistem leasing, constituie un avantaj prin economisirea,

în faza iniţială, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie. În

derularea operaţiunii de leasing, chiria e considerată o cheltuială a întreprinderii şi

nu o investiţie, astfel că, bilanţul firmei nu se modifică deoarece atât maşinile

închiriate, cât şi obligaţiile ce decurg din plata chiriei nu apar în bilanţ. Tot chiria

influenţează o operaţiune, şi prin aceea că, mărimea sa constantă facilitează

programarea mai riguroasă a cheltuielilor. De asemenea, un alt factor îl reprezintă,

după cum am spus, perioada de închiriere. Pentru client, un avantaj este acela că,

perioada de inchiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată

permanent cu maşinile cele mai moderne şi cu cel mai bun randament. Un alt

avantaj care decurge din aceşti factori este acela că într-o perioadă relativ scurtă de

utilizare a maşinilor pentru care nu se justifică cumpărarea, se poate realiza o

economie importantă. De asemenea, se poate conveni cu furnizorul să înlocuiască

utilajul închiriat, cu altul mai modern, clientul fiind astfel ferit de efectele uzurii

morale, foarte intensă în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale. Ca o

rezultantă a acţiunii factorilor de inf1uenţă a operaţiunii de leasing este şi aceea că

furnizorii de leasing pot permite folosirea şi în continuare după încheierea perioadei

contractuale, a bunurilor cu perceperea unor chirii mai reduse.

Pentru furnizor, toţi aceşti factori se materializează în avantaje, astfel:

Furnizorul are posibilitatea să realizeze pe lângă exportul tradiţional şi pe cel

în leasing, al cărui mecanism contribuie efectiv la extinderea cererii pentru o

serie de mărfuri de valoare ridicată;

Atragerea de noi beneficiari care nu pot plăti preţul întreg, în cazul

62

vânzărilor cash, sau avansul în cazul vânzărilor pe credit;

Câştigarea de noi clienţi şi ca atare rolul promoţional al leasingului se

realizează, de asemenea, prin faptul că un anumit echipament este mai întâi

închiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul său, iar apoi în cazul

unui rezultat pozitiv, acesta poate achiziţiona echipamentul (leasingul

experimental);

Asigurarea obţinerii unor câştiguri suplimentare din revânzarea sau

reînchirierea maşinilor şi utilajelor care au fost returnate după expirarea

perioadei de închiriere de bază;

Bilanţul nu este afectat de datorii, în ciuda refinanţării, deoarece vânzarea

creanţelor nu presupune o cerere de credit şi permite realizarea unor câştiguri

de închiriere, câştiguri care n-au ajuns însă la scadenţă32.

În ansamblu, însă, leasingul se dovedeşte o formă modernă de finanţare şi

circulaţie a mărfurilor cu perspective însemnate de extindere în comerţul

internaţional.

Valoarea obiectului contractual poate prezenta o foarte mare importanţă,

determinând alegerea unei alte forme de desfăşurare a operaţiunilor de leasing. In

cazul în care, costul unor utilaje este prea ridicat şi capacitatea lor (de producţie)

mult mai mare decât nevoile normale ale unui singur client: echipamente

electronice de calcul, avioane moderne de transport, uzura morală rapidă a acestora,

atunci se va recurge la sistemul time-sharing, adică sistemul închirierilor pe timpi

partajaţi, simultan de către mai multe întreprinderi.

Sistemul prezintă două avantaje esenţiale: pentru client, îi permite să-şi

acopere nevoile plătind o rată de leasing mai mică (de câteva ori) decât rata

normală şi pentru societatea de leasing, prin utilizarea cât mai completă a bunului

se obţine o rată totală de leasing mult mai mare decât cea care s-ar putea percepe de


63

la un singur beneficiar.

Leasingul poate fi, de asemenea, o soluţie optimă de import, când utilajele

care fac obiectul acestor operaţiuni corespund unor necesităţi temporare, uneori

unor utilităţi cu caracter de unicat. Avantajele care decurg din această formă de

leasing sunt asemănătoare celor prezentate iniţial, şi anume, pentru furnizor:

promovarea exportului, obţinerea de câştiguri suplimentare prin revânzarea bunului

la expirarea perioadei de închiriere etc.

Pentru importator, avantajele se prezintă astfel: poate folosi utilaje

costisitoare, de mare randament, cu eforturi financiare minime; utilajele depăşite

moral pot fi înlocuite operativ; obţinerea de consultanţă în domeniul

managementului etc.

Am spus despre leasing că poate fi atât o formă de comerţ cât şi una de

finanţare, că se poate desfăşura sub diferite forme în funcţie de factorii care îl

inf1uenţează, sau că e1 poate avea o formă de import. Dar, nu în ultimul rând,

leasingul combinat cu facilităţi fiscale adecvate poate fi un mijloc eficient de

dezvoltare a regiunilor subdezvoltate.

Cea mai completă formă a regimurilor vamale suspensive o reprezintă zona

vamală liberă. Prin lege, se prevede ca într-un perimetru (zonă) bine delimitat a

teritoriului naţional să poată fi introduse mărfuri în vederea prelucrării şi

comercializării lor, în principiu pe terţe pieţe, fără aplicarea restricţiilor tarifare şi

netarifare ale regimului vamal în comparaţie cu teritoriul naţional, corespunzător

zonei vamale libere.

În practica internaţională, facilităţilor de natură vamală le sunt asociate

facilităţi de natură fiscală, zonele respective purtând denumirea de zone libere.

Scopul înfiinţării unei zone libere este de a favoriza dezvoltarea economică prin

atragerea de investiţii de capital străin. Accesul liber al mărfurilor în zonă,

coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zona

respectivă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zonă. Din

64

punct de vedere al desfăşurării operaţiunilor de leasing, aceste premise constituie

avantaje extraordinare pentru furnizor (exportator). Acestea sunt condiţii necesare

stimulării investiţiilor străine în zonă, însă nu şi suficiente.

Pentru ca o firmă comercială să decidă însă o investiţie trebuie ca aceasta să

estimeze o fructificare superioară a capitalului, ceea ce presupune o punere în

balanţă din nou a avantajelor şi limitelor ce decurg din desfăşurarea operaţiunilor

de leasing. În consecinţă, pentru asigurarea succesului, pe lângă facilităţile acordate

zonei libere trebuie să existe condiţii avantajoase combinării capitalului cu ceilalţi

factori (forţa de muncă, materii prime etc.) precum şi o infrastructură

corespunzătoare

Importanţa leasingului:

o leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanţare a investiţiilor

productive, oferind un plus de siguranţă deţinătorului de capital;

o unele proiecte ale statului pot fi finanţate prin intermediul leasingului public;

investiţiile comunităţilor pot folosi leasingul comunal;

o leasingul combinat cu facilităţi fiscale poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a

regiunilor subdezvoltate;

o leasingul este o alternativă modernă la creditul clasic, dar poate fi şi o metodă

de remobilizare a capitalului imobilizat (lease-back);

o se încurajează întreprinderile rentabile, capabile să aducă profitul necesar

redevenţelor. Aceasta formă de finanţare oferă creditorului drept garanţie însuşi

dreptul de proprietate, fapt ce dă creditului un grad de risc scăzut;

o prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri, se încurajează,

indirect, producţia de bunuri mobile şi construirea de imobile. Fondurile

sindicalizate din contractele de leasing cu valoare mare pot atrage capitalul de pe

piaţă şi direcţionarea lui către investiţii; în acest fel leasingul se dovedeşte un

mijloc de vitalizare a unei economii decapitalizate;

65

o leasingul poate fi un complement al sistemului bancar; prin emiterea de acţiuni

sau alte titluri de valoare se pot atrage fondurile de la populaţie şi folosi de

societăţile de leasing;

o în economia de piaţă, leasingul poate fi, prin controlul asupra creditului, un

mijloc prin care statul intervine în dezvoltarea economică, încurajând anumite

investiţii, orientând creşterea economică;

o pe plan intenaţional, leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului, ori de

finanţare a societăţilor cu proiecte de dezvoltare şi, de asemenea, poate fi o cale

credibilă de finanţare a investiţiilor statelor în curs de dezvoltare;

În prezent, în ţările cu economie dezvoltată peste o treime din investiţii este

finanţată în sistem leasing. În România industria leasingului este în plină dezvoltare

dar expansiunea ei este limitată de cadrul juridic existent.

BIBLIOGRAFIE

Achim Monica Violeta – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare,

contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005;

Andreica M., Turlea C., Andreica R - Strategii de finanţare a investiţiilor, Raport

de Cercetare nr. 1/2001, Academia Comercială, Satu-Mare, 2002;

66

Berceanu D. - Politicile financiare ale firmei, Editura Universitaria, Craiova

2001;

Clocotici Dorin, Gh. Gheorghiu, Operaţiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998;

Clocotici Dorin, GH. Gheorghiu – Operaţiunile de leasing , Ediţia a II- a,

Editura Luminalux 2000;

Cook K.J. - Leasingul forma indirectă de finanţare a întreprinderii, ISE, Iaşi,

1994;

Dalota Marius, Liliana Donath - Managementul firmei prin planul de afaceri,

Editura Sedona, 1997;

Halpern P. Fred Weston J. Brigham E. - Gestiunea bancară, CEP ASE,

Bucureşti, 1995;

Ordonanţa Guvernului nr.28/2006, Publicată în Monitorul Oficial, nr. 89, din 31

ianuarie 2006;

Ordonanţa 57/1997, OG 51 din 1997, Monitorul Oficial, nr. 9, din 12 Ianuarie

2000 ;

Popa Ioan - Tranzacţii internaţionale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif,

Bucureşti, 1992;

Popa Ioan, Radu Filip – Managementul interţional, Editura Economică, 1992;

Puiu Alexandru - Management în Afacerile Economice Internaţionale, Tratat ,

Bucureşti , 1996;

Thor Pleter Octavian– Administrarea afacerilor (ediţia a II-a). Editura Cartea

Universitară Bucureşti 2005;

www.aslr.ro

www.bnr.ro

www.finantare.ro

www.referatele.com

67


68

Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	florentina-nicolae
View:	338 times
Download:	2 times

Leasingul in Romania

Documents