www.cbcromaniabulgaria.eu Titlul Proiectului:“Danube WATER integrated management” Editor: Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Mai 2015 Continutul acestui material nu reprezinta neaparat pozitia oficiala a Uniunii Europene Administraţia Naţională “APELE ROMÂNE” Institutul Naţional De Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, România Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, România Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie, România Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, România Institutul de Cercetări Nucleare, Bulgaria Institutul de Meteorologie şi Hidrologie la Academia Bulgară de Ştiinţe Ministerul Mediului şi Apelor, Bulgaria Agenţia Executivă de Mediu, Bulgaria Universitatea Politehnică Bucureşti, România Agenţia de Explorare şi Întreţinere a fluviului Dunărea, Bulgaria Graniţe comune. Soluţii comune. Investim în viitorul tău! Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională GUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL BULGARIEI UNIUNEA EUROPEANĂ FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR Danube WATER Integrated Management Analiza resurselor de ape subterane din sudul României Utilizarea izotopilor de mediu în cercetarea apelor subterane În cadrul proiectului s-au realizat investigaţii atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru apele subterane, pe o zonă întinsă de-a lungul Dunării de la Calafat/Vidin până la Călăraşi/Silistra (15 km lăţime pe fiecare mal), utilizând izotopi de mediu: 3 2 18 Tritium ( H), Deutérium ( H,D) şi Oxygen -18 ( O). Au fost prelevate probe de apă pe parcursul a 6 luni din 33 de puncte şi s-au efectuat analize detaliate izotopice pe 400 de probe, în vederea obţinerii unor informaţii privind : i)conditiile si timpul de deplasare al apei in subteran; ii) procesele specifice de curgere a apei ; ii) procesele hidro - geochimice de interacţiune apă-rocă. Rezultatul final a fost determinarea relaţiei actuale dintre apele de suprafaţă şi apele subterane, atât de-a lungul Dunării, cât şi pentru râurile interioare. Institutul Naţional de hidrologie şi Gospodărire a Apelor Şos. Bucureşti-Ploieşti 97, Bucureşti, cod 013686, România Tel.: +40-21-3181115 Fax: +40-21-3181116 E-mail: [email protected]Punctele de prelevare a probelor Dunăre râuri interioare
Transcript
www.cbcromaniabulgaria.eu
Titlul Proiectului:“Danube WATER integrated management”
Editor: Institutul National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor
Mai 2015
Continutul acestui material nu reprezinta neaparat pozitia oficiala a Uniunii Europene
AdministraţiaNaţională“APELE ROMÂNE”
Institutul NaţionalDe Hidrologie şiGospodărire a Apelor
UniversitateaTehnică deConstrucţiiBucureşti, România
Institutul deCercetări NuclearePiteşti, România
Institutul Naţionalde Cercetare-Dezvoltarepentru Chimie şiPetrochimie,România
Agenţia Naţionalăpentru ProtecţiaMediului, România
Institutul deCercetări Nucleare,Bulgaria
Institutul deMeteorologie şiHidrologie laAcademia Bulgarăde Ştiinţe
Ministerul Mediuluişi Apelor,Bulgaria
Agenţia Executivăde Mediu,Bulgaria
Universitatea PolitehnicăBucureşti,România
Agenţia deExplorare şi Întreţinerea fluviului Dunărea,Bulgaria
Graniţe comune. Soluţii comune.
Investim în viitorul tău!
Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013
este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională
GUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL BULGARIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ
FONDUL EUROPEAN PENTRUDEZVOLTARE REGIONALA
MINISTERUL MEDIULUI,APELOR SI PADURILOR
Danube WATERIntegrated Management
Analiza resurselor de ape subterane din sudul României
Utilizarea izotopilor de mediu în cercetarea apelor subterane
În cadrul proiectului s-au realizat investigaţii atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru apele subterane, pe o zonă întinsă de-a lungul Dunării de la Calafat/Vidin până la Călăraşi/Silistra (15 km lăţime pe fiecare mal), utilizând izotopi de mediu:
Au fost prelevate probe de apă pe parcursul a 6 luni din 33 de puncte şi s-au efectuat analize detaliate izotopice pe 400 de probe, în vederea obţinerii unor informaţii privind : i)conditiile si timpul de deplasare al apei in subteran; ii) procesele specifice de curgere a apei ; ii) procesele hidro - geochimice de interacţiune apă-rocă.
Rezultatul final a fost determinarea relaţiei actuale dintre apele de suprafaţă şi apele subterane, atât de-a lungul Dunării, cât şi pentru râurile interioare.
Institutul Naţional de hidrologie şi Gospodărire a Apelor
Şos. Bucureşti-Ploieşti 97, Bucureşti, cod 013686, România
Zona de interes a proiectului este localizată în partea de sud-sud-est a Câmpiei Române, în aria cunoscută sub numele de Depresiunea Dunării de Jos.
Din punct de vedere al apelor subterane, în conformitate cu Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, în zona studiată sunt delimitate 14 corpuri de apă subterană, care au fost analizate în detaliu pe baza secţiunilor hidrogeologice realizate prin forajele reţelei de monitorizare naţionale.
Analiza evoluţiei nivelurilor piezometrice a cuprins 183 de foraje, şi a avut ca scop stabilirea evoluţiei resurselor de ape subterane în ultimii ani şi tendinţa în viitor.
Pentru caracterizarea hidrochimică a corpurilor de apă subterană au fost analizate concentraţiile medii anuale ale parametrilor chimici (Ca, Mg, Na, K, NH , Fe, Mn, NO , NO , SO , 4 3 2 4
HCO , CO , PO , P O , Cl) monitorizaţi în forajele 3 3 4 2 5
din programul naţional, în anul 2011, iar rezultatele au fost prelucrate cu ajutorul unui soft specializat.
De asemenea, au fost inventariate captările de ape subterane (158 din freatic şi 186 de adâncime), utilizate, în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu apă a populaţiei.
Un alt element important pentru evaluarea resurselor de ape subterane este analiza surselor potenţiale de poluare, care, pentru arealul analizat provin în cea mai mare parte din industrie (65%), agricultură (15%) şi alte activităţi (20%).
Optimizarea programului de monitorizarea apelor subterane
Informaţiile referitoare la starea apelor subterane se obţin prin măsurătorile de nivel şi parametri chimici efectuate în Reţeaua Naţională de Foraje Hidrogeologice.
În zona analizată în cadrul proiectului există un număr de 949 de foraje de mică şi mare adâncime, pentru care programul de monitorizare este conform cu cerinţele Directivei Apelor.
Pentru optimizarea programelor de monitorizare în vecinătatea Dunării, au fost alese 60 de foraje care au fost reabilitate şi dotate cu echipamente de citire automată a nivelurilor piezometrice şi temperaturii, precum şi cu transmiterea automată a acestor date prin GPRS.
În acest sens s-a propus creşterea frecvenţei de măsurare, având în vedere că înregistrarea măsurătorilor este automată.
Evoluţia nivelului piezometric - Pristol F2
Monitorizarea calităţii apelor subterane se realizează prin analiza probelor de apă recoltate din forajele Reţelei hidrogeologice naţionale pentru strate acvifere freatice şi de adâncime, din forajele reţelelor locale de monitorizare a poluării, din forajele hidrogeologice de exploatare sau din izvoare.
