+ All Categories
Home > Documents > Laptele Ecologic

Laptele Ecologic

Date post: 18-Jul-2016
Category:
Upload: camelia-florina-muntean
View: 206 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
19
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: SISTEME DE PROCESARE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR AGROALIMENTARE 1
Transcript
Page 1: Laptele Ecologic

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA: SISTEME DE PROCESARE ŞI CONTROLUL

CALITĂŢII PRODUSELOR AGROALIMENTARE

INDRUMĂTOR: MASTERAND:

Conf. Dorin Ţibulcǎ Muntean Delia Maria Anul II,

Cluj- Napoca

1

Page 2: Laptele Ecologic

CUPRINS

CAPITOLUL I. DEFINIREA PRODUSELOR ECOLOGICE………………..3

CAPITOLUL II.CONDIŢII CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU

OBŢINEREA LAPTELUI ECOLOGIC……………………………………...4

CAPITOLUL III. LAPTELE ECOLOGIC……………………………………..9

CONCLUZII……………………………………………………………………11

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………12

2

Page 3: Laptele Ecologic

CAPITOLUL I. DEFINIREA PRODUSELOR ECOLOGICE

Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost obţinute

fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse

iradierii, iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit.

Este adevărat că alimentele organice sunt benefice pentru organism şi sunt recomandate, însă sunt mai

scumpe cu o pătrime faţă de celelalte, iar uneori depăşesc preţul de bază al celorlalte alimente chiar şi cu

40%”.

Produsele ecologice, numite si produse bio, cunosc un veritabil succes. Gama de produse este din ce

în ce mai numeroasă: de la legume la carne, lactate sau ouă, toate produsele vegetale şi animale trebuie să

aibă înscrisă pe etichetă menţiunea 100% natural. La această ascensiune rapidă au contribuit şi criza vacii

nebune şi legumele pline de nitraţi.

La noi în ţară, produsele ecologice nu sunt chiar atât de solicitate cum sunt în ţǎrile occidentale, unde

agricultorii, comercianţii ce se ocupǎ cu astfel de produse beneficiazǎ de prevederi legale stricte,

consumatorii fiind siguri de ceea ce cumparǎ.

Un produs bio nu este un produs dietetic. Este un aliment ce provine dintr-un mod de culturǎ specificǎ,

în timp ce un aliment dietetic are o compozitie diferitǎ şi corespunde unui obiectiv nutriţional indicat pe

etichetǎ. Ouǎle, carnea, cerealele, fructele, legumele ecologice nu sunt diferite din punct de vedere nutriţional

faţǎ de produsele obişnuite. Diferenţa constǎ în calitatea, gustul şi virtuţiile lor naturale, ceea ce face ca

oamenii sǎ le consume cu mare plǎcere.

Menţiunea ecologic este opusǎ elementelor chimice sau sintetice, produsele alimentare bio fiind

produse printr-o agricultuǎ naturalǎ, farǎ îngrǎsǎminte sau pesticide chimice de sintezǎ.

Folosirea pesticidelor este strict interzisǎ în cultivarea produselor bio. Reziduurile la suprafaţa plantelor sunt

inexistente. În ceea ce priveşte contaminarea cu metale grele, aceasta depinde de tipul de sol pe care cresc

plantele. Teoretic, produsele obişnuite conţin nitraţi, care în doze mari devin elemente cancerigene sau pot

produce probleme sangvine. Agricultura ecologicǎ aplicǎ şi principiul neutilizǎrii produselor modificate

genetic. Carnea atestata ca fiind bio garanteazǎ cǎ una dintre principalele diferenţe între o culturǎ agricolǎ

clasicǎ şi una ecologicǎ constǎ în tipul de îngrǎsǎmânt utilizat. Astfel, îngrăsămintele utilizate pentru bio sunt

produse naturale, pe când în celalalt caz sunt îngrăsăminte chimice, într-adevar mai eficiente. Asta pentru că

aduc o mai mare cantitate de azot, element indispensabil plantei pentru fabricarea proteinelor. Astfel, plantele

hrănite cu chimicale vor fi mai bogate în proteine, dar acestea sunt de slabă calitate, având carenţe în

3

Page 4: Laptele Ecologic

aminoacizi esenţiali, substanţe vitale pentru organismul oamenilor. Aşadar, este mai bine să consumăm

produse ecologice cu proteine mai puţine, dar de o calitate superioară.

Fructele şi legumele cultivate în regim ecologic sunt mai sigure din punct de vedere al consumului.

Deşi este dificil de stabilit legǎtura dintre tipul de agriculturǎ şi efectele sale asupra sǎnǎtǎţii oamenilor,

specialiştii au efectuat numeroase studii prin care au demonstrat cǎ produsele ecologice au mai multe

beneficii.

Mai multe studii s-au axat pe bogăţia în vitamine, minerale şi oligoelemente ale fructelor, legumelor

şi produselor de origine animală obţinute în regim ecologic. Bineînţeles că toate acestea depind şi de factori

precum varietatea cultivată, natura solului, hrana animalelor, condiţiile climatice etc. Vitamina C este mult

mai prezentă în produsele bio decât în produsele obişnuite.

Toţi amatorii afirmă că produsele 100 % naturale sunt mai bune la gust. Savoarea adevărată a smântânii fără

conservanţi, gustul unei roşii proaspete îi fac pe oameni să aleagă produsele naturale. După un sondaj recent,

doi francezi din trei aleg produsele bio pentru gustul lor inimitabil. Este a doua motivaţie de cumpărare, după

preocuparea pentru sănătate.

Mai multe studii au fost realizate pe animale, iar rezultatele au fost surprinzătoare: având posibilitatea de a

alege, iepurii, găinile, soarecii preferă alimentele provenite din agricultura ecologică. Aceasta nu înseamnă că

este neapărat o chestiune de gust, dar este vorba despre reziduurile de îngrăşăminte chimice care au

îndepărtat animalele.

Pentru om, testele au fost efectuate pe consumatori care au trebuit să guste produsele neştiind provenienţa

lor. Astfel s-a constat că diferenţele de gust sunt semnificative pentru produsele lactate, morcovi, dovlecei,

roşii şi fructe, consumatorii preferându-le categoric pe cele ecologice.

Produsele ecologice trebuie să fie controlate de organismele abilitate tocmai pentru a se evita înşelarea

consumatorilor.

Dacă aveţi reclamaţii sau sugestii în legătură cu produsele naturale vă puteţi adresa Autorităţii

Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. În Europa există un cadru legislativ şi instituţional strict prin care

se verifică în principal modul de productie şi producătorii. Pe etichetă se menţionează produs ecologic numai

dacă minimum 95 % dintre ingrediente provin din agricultura ecologică. Produsele sunt garantate prin

respectarea unui caiet de sarcini omologat de instituţiile abilitate.

România este printre ţările europene codase în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii ecologice. În

Franţa 1 % din suprafaţa agricolă utilă este consacrată agriculturii ecologice, Germania şi Italia înregistrează

fiecare 2 % din suprafaţa agricolă cultivată ecologic, Finlanda – 4 %, iar Suedia şi Austria – 9 % fiecare.

4

Page 5: Laptele Ecologic

CAPITOLUL II.CONDIŢII CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU

OBŢINEREA LAPTELUI ECOLOGIC

Tot mai mulţi oameni din Uniunea Europeană caută produsele lactate bio pe rafturile magazinelor.

Oamenii aceştia cred că alimentele bio sunt mai sanatoase şi mai gustoase. Aceste credinţe ale

consumatorilor sunt confirmate în ultima perioadă de o serie de studii ştiinţifice care confirmă superioritatea

produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra

stării de sănătate.

În general, studiile au arătat că laptele organic conţine nivele mai mari de nutrienţi şi vitamine faţă de

cel non-organic, de o deosebită importanţă fiind acizii graşi esenţiali omega-3, vitamina E şi precursorul

vitaminei A. De asemenea, şi antioxidanţii luteina şi zeaxantina se găsesc în cantităţii mai mari în laptele

provenit de la vacile din fermele bio.

Beneficiile nutriţionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Ele

au o alimentaţie naturală într-o măsură mai mare, constând în iarbă proaspătă sau furaje verzi şi uscate. Spre

deosebire de acestea, vacile din fermele non-organice sunt hrănite cu concentrate de cereale, în special

porumbul şi suplimente nutriţionale.

Înca din 1991, există o directivă a Uniunii Europene care impune o cotă de 60% din dieta zilnică a

unei vaci care să fie compusă din iarbă proaspătă sau conservata. În plus, se recomandă, pe cât posibil, ca

jumatate din acest furaj să fie produs în ferma respectivă sau în apropierea ei, pentru a asigura prospeţimea

alimentaţiei.

Esenţa unei ferme bio stă în legîtura strânsă dintre sănătatea solului, sănătatea animalelor şi sănătatea

omului, aceasta din urmă ca o consecinţă a primelor doua.

În fermele ecologice de vaci cu lapte, acestea consumă mai mult trifoi roşu şi produc un lapte cu

conţinut crescut de acizi graşi polinesaturaţi, mai cu seamă acid alfa-linolenic. O creştere de 3 ori a nivelului

de acid alfa-linolenic a fost observată în lapte atunci când vacile au mâncat nutreţ pe bază de trifoi roşu faţă

de alimentaţia acestora cu grâne însilozate. Concluzia este că lucerna şi trifoiul roşu pot să îmbunătăţească

serios conţinutul în acizi graşi polinesaturaţi din laptele organic. În plus, sa constatat o scădere a nivelului

acidului palmitic în laptele organic, acesta fiind un element implicat, după cum se ştie, în geneza tulburărilor

aterosclerotice ale omului.

Pentru ca o fermă să producă lapte atestat ecologic, trebuie să fie ecologic în totalitate: animale;

păşune; culturi furajere; alte furaje administrate, fluxul tehnologic şi intervenţii eco.

5

Page 6: Laptele Ecologic

In agricultura ecologică, zootehnia capătă un rol esenţial, întrucât pentru fertilizarea solului se

utilizează preponderent şi obligatoriu dejecţiile animaliere şi resturile vegetale.

Condiţiile necesare şi suficiente pentru ca într-o fermă să se obţină lapte certificat ecologic sunt

stipulate în Reglementarea UE 2091/92 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. În România producţia

ecologică e reglemetată prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 şi altele.

Provenienţa vacilor de lapte. Vacile trebuie să provină din gospodării care practică agricultura

ecologică. Introducerea animalelor (vaci şi juninci) din fermele neconvenţionale nu trebuie să depăşească

10% din efectivul total. Taurii de reproducţie pot fi procuraţi din gospodăriile convenţionale dacă după

cumpărare sunt furajaţi conform regulilor ecologice.

Conversia fermei de vaci la tehhnologia eco. Aceasta se realizează în decursul a 12 săptămâni,

respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni.

Exigenţe generale. In fermele ecologice de creştere a vacilor de lapte tehnologia de creştere se realizeaza în

regim extensiv. Vacile trebuie să aibă acces obligatoriu la păşune iar întreţinerea are loc în sistem nelegat.

Vacile de la fermele ecologice nu sunt ţinute permanent legate sau departe de zonele verzi unde pot să pască

iarba curată şi naturală. Fermierii care ţin aceste vaci respectă anumite reguli pentru a se asigura că animalele

au confortul necesar şi că acestea dau lapte proaspăt şi de calitate superioară.

Mărimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o încărcătură mai mare de 2

UAM/ha.

Alimentaţia. Aceasta trebuie realizată în primul rând prin furaje şi concentrate cultivate ecologic.

Minim 50% din furaje trebuie să provină din fermă. Silozul este limitat la 50% din substanţa uscată a raţiei

zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din raţie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din

fermele convinţionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu

stricteţe lista furajelor, aditivilor, substituienţilor si adausurilor admise.

6

Page 7: Laptele Ecologic

Sănătatea animalelor. Lupta împotriva bolilor se face în principal prin metode fitoterapeutice şi

homeopatice. Medicamentele de sinteză sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferinţele

lor. Sunt interzise mutilările de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea şi tăierea cozii.

Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologică nu agrează materialul biologic excesiv de modelat

genetic, specializat şi orientat spre producţii epuizante. Se promovează rasele şi metişii autohtoni, cu mare

rezistenţă naturală, indicii buni de reproducţie, vitalitate şi producţii mixte. Se acordă importanţă maximă

însuşirilor calitative ale producţiei şi nu celor cantitative. Este interzisă orice manipulare genetică ca

transplantarea de embrioni ori clonarea.

Adăpostirea şi confortul animalelor. Principiul de bază în zootehnia ecologică este apropierea

animalelor de mediul natural, aplicarea de metode şi tehnici care respectă tehnologia normală a animalelor.

Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de

suprafaţă şi de volum: 6 metri pătraţi/cap de vacă; 10 metri pătraţi/cap de taur; 1,5-5 metri pătraţi/cap de

tineret; 25 metri cubi/cap (volum).

Animalele trebuie să aibă acces la padoc. Se preferă întreţinerea nelegată. Priponitul animalelor pe

păşune este interzisă. Pardoseala trebuie să fie întreagă cu aşternut bogat. Se admite şi grătar pe zone limitate

de depunere a dejecţiilor.

Microclimatul adăpostului. Acesta trebuie să ofere confort astfel:

temperatura 5-25 grade C;

umiditate 55-75%;

curenţi de aer 0,1- 0,5m/s;

gazele nocive în limitele admise; lumina 60 - 70 de lucşi, cu o durată maximă de 16 ore/zi;

aeromicroflora redusă;

ventilaţia naturală trebuie să asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vacă şi ora;

la păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindina.

Recoltarea laptelui. Laptele se recoltează în perfecte condiţii de igienă, incluzând sănătatea şi igiena glandei

mamare, igiena mulgătorilor, a aparatelor şi vaselor de muls, raăirea lui imediată. La igienizare se vor utiliza

numai mijloace şi procedee admise în zootehnia ecologică. Fermierii şi ajutoarele acestora colectează în mod

regulat laptele şi îl trimit la firme speciale de lactate care îl îmbuteliază sau îl folosesc în obţinerea de

produse lactate proaspete, ca brânzeturile, iaurturile, smântâna, frişca şi îngheţata.

7

Page 8: Laptele Ecologic

Calitatea globala a laptelui. Laptele bio trebuie să fie un lapte cu zero defecte de calitate. Asta înseamnă

că laptele corespunde deplin la toate criteriile de calitate, respectiv nutriţional, sanitar, bacteorologic,

tehnologic,senzorial şi psiho social.

Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate:

substanţe utile: 7% (grăsime 3,6 % + 3,2%);

NTG/ml: sub 50 000 de germeni;

germeni patogeni: absenţi;

spori butirici < 1000/l;

număr celule somatice < 250 000/ml;

lipoliza: sub 0,18%;

inhibitori: absenţi;

metale grele: absente;

pesticide: absente;

micotoxine: absente;

radionuclizi: în stas;

condiţii senzoriale normale;

calitatea comercială optimă;

In zootehnia ecologică nu se admite aplicarea concomitentă a tehnologiei convenţionale şi ecologice pe

efective aflate în acelaşi adăpost.

Monitorizarea, auditul şi atestarea fermelor ecologice şi a laptelui bio, se fac după metodologice agreate de

legislaţia în vigoare.

8

Page 9: Laptele Ecologic

CAPITOLUL III. LAPTELE ECOLOGIC

Bogat în vitamine şi proteine, laptele ecologic asigură necesarul de vitamine al unei zile şi este căutat

din ce în ce mai mult în ţările occidentale. În România, lipseşte de pe piaţă pentru că este foarte scump.

Laptele nu trebuie sĂ lipseascĂ dintr-o alimentaŢie sĂnĂtoasĂ. Este bogat În proteine, calciu, fosfor,

vitamine din grupul B, vitaminele A, D Şi E, are potasiu, sodiu Şi cantităţi mici de zinc, fier, seleniu,

magneziu, cupru şi vitamina C. Iar laptele obtinut de la animale crescute în sistem ecologic, fără antibiotice şi

chimicale de sinteza periculoase, este mult mai sanatos decât cel convenţional, fiind mai bogat în acizi graşi

benefici, antioxidanţi şi vitamine.

Ferma este locul în care procesul ecologic începe şi unde iau naştere produsele ecologice proaspete, de

înaltă calitate pe care le cumpăraţi de la supermarketul local, restaurant sau pieţele fermierilor.

Fermele înscrise în sistemul de agricultură ecologică nu numai că se bazează pe natură pentru producţia

vegetală şi animalieră - ele chiar fac parte din natură.

Pentru a atinge aceste scopuri, fermierii care practică agricultura ecologică se bazează de decenii pe

practici agricole recunoscute, cum sunt menţinerea sănătăţii efectivului de animale prin exerciţii regulate şi

acces la păşune, prin sisteme de creştere liberă şi cunoştinţe ştiinţifice moderne, ca de exemplu monitorizarea

nivelului nutrienţilor pentru a fi siguri că acesta este corect pentru o creştere optimă.

Practicile agriculturii ecologice se bazează, de asemenea, pe un amestec de respectare strictă a cerinţelor

legale stabilite pentru folosirea siglelor şi etichetelor ecologice şi inovare în concordanţă cu particularităţile

fiecărei ferme, bazate pe principiile de bază ale agriculturii ecologice.

Calităţi nutritive

Nutriţioniştii susţin că laptele produs în condiţii ecologice conţine niveluri mai mari de nutrienţi şi

vitamine faţă de cel nonorganic. E foarte bogat în acizii graşi esenţiali omega 3 şi vitamina E. „Beneficiile

laptelui bio pot fi explicate prin modul în care sunt hrănite animalele. Acestea au o dietă naturală într-o

măsură mai mare, fiind hrănite cu iarbă proaspătă sau furaje", arată Valeriu Steriu, preşedintele Asociaţiei

Patronale Române din Industria Laptelui.

Ecologiştii afirmă că producerea laptelui organic e benefică pentru mediu. Pentru a hrăni animalele,

fermierii eco nu folosesc pesticidele şi erbicidele care rămân în aer, sol şi apă mult timp după ce sunt folosite.

Pentru a fi certificate pentru producţia de lapte organic, animalele trebuie să fie hrănite cu cel puţin 80%

nutreţuri organice pe o perioadă de minimum 9 luni înaintea certificării, apoi pentru încă 3 luni cu 100%

nutreţuri organice.

9

Page 10: Laptele Ecologic

Deşi antibioticele sunt folosite peste tot acum, laptele organic e produs fără antibiotice. Laptele organic

provine de la vaci care nu au fost tratate cu antibiotice, deci laptele lor nu contribuie la creşterea rezistenţei

bacteriene. Laptele bio nu conţine nici pesticide. Animalele sunt hrănite cu iarbă proaspătă, care este sursă

importantă de acid linoleic, ce previne bolile de inimă şi diabetul. Deasemenea, este bogat în calciu, un pahar

de lapte conţinând aproximativ 300 mg de calciu.

Relevanţa calităţii laptelui bio

Studiile cercetătorilor englezi de la Universitatea Glasgow arată că laptele ecologic, cunoscut şi sub

denumirea de lapte bio, aduce mai multe beneficii pentru organism decât cel procesat. Laptele organic

conţine cu 75% mai mult betacaroten, care se transformă în vitamina A în organism. De asemenea, conţine

de trei ori mai mulţi antioxidanţi precum luteina. Studiul concluzionează că un pahar de lapte pe zi acoperă

17,5% din necesarul zilnic de vitamina E al femeilor şi 14% din necesarul pentru bărbaţi.

Tot în Marea Britanie, dar la Liverpool, cercetătorii au făcut un experiment pentru a demonstra diferenţele

dintre produsul obişnuit şi cel ecologic. Ei au colectat lapte din 17 ferme organice şi 19 care produc lapte

nonorganic, din Nord-Vestul Angliei şi Ţara Galilor. Ciclul de producţie a fost urmărit timp de 12 luni, iar

concluzia la care au ajuns cercetătorii a fost că cel organic are un conţinut de acizi graşi de tip omega 3 cu

68% mai mare faţă de cel nonorganic.

Laptele organic prezintă şi un raport redus între acizii graşi omega 6 şi cei omega 3. O valoare mai

scăzută a lui omega 6 duce la scăderea apariţiei bolilor de inimă.

În România laptele bio este rar şi scump. La piaţă,  micii producători români de lactate bio încearcă să-şi facă

loc pe piaţă cu greu şi îşi vând marfa în zonele din jurul fermelor, iar în magazine, laptele bio lipseşte. În

Germania, în schimb, piaţa laptelui bio însumează un miliard de euro pe an, iar în Marea Britanie reprezintă

40% din totalul ofertei".

Noile norme ale Uniunii Europene (UE) privind etichetarea produselor alimentare ecologice au intrat în

vigoare încă de la 1 iulie. Aceste norme conţin inclusiv obligaţia de a afişa noua siglă ecologică a UE.

“Euro-frunza” va apărea de acum în mod obligatoriu pe alimentele ecologice preambalate produse în

orice stat membru al UE şi care îndeplinesc standardele necesare.

Sigla rămâne opţională pentru produsele ecologice neambalate şi de import. “Normele europene vor favoriza

o producţie sănătoasă şi ecologică”

Laptele ecologic este o afacere de viitor atât pentru crescătorii de animale, cât şi pentru

consumatorii care îşi preţuiesc sănătatea.

10

Page 11: Laptele Ecologic

CONCLIZII

Produsele bio, considerate un lux din cauza preţurilor mari, sunt recomandate de

nutriţionişti pentru că nu conţin substanţe chimice care atacă organismul.

Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost

obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate

genetic, nu au fost expuse iradierii, iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut

de suferit.

Chiar dacă au un preţ ce îndepărtează mulţi clienţi din faţa rafturilor, produsele bio sunt

mult mai sănătoase decât cele pe care le consumăm în mod curent. In România lipseşte însă

o cultură a consumului sănătos, ceea ce face ca nici cei cu bani suficienţi să nu fie atraşi de

alimente bio.

Ar trebui ca oamenii sa fie mai informaţi în legatura cu aceste produse care sunt extrem de

sănătoase şi atunci probabil populaţia ar consuma mai multe produse bio.

Sunt mulţi oameni care nu se uită la calitatea produselor, doar la diferenţa de preţ dintre

produse şi majoritatea le aleg pe cele mai ieftine,dar câteodată nici produsele mai scumpe nu

au calitatea conform preţului.

11

Page 12: Laptele Ecologic

BIBLIOGRAFIE

1. BANU C., CAMELIA VIZIREANU (1998) – Procesarea industrială a laptelui, Ed.Tehnică,

Bucureşti

2. COSTIN M.G. (2008) – Alimente ecologice, Ed. Academică, Galaţi

3.DRĂGHICI C. (2002) – Igiena animalelor şi protecţia mediului, Ed. AcademicPres,Cluj

Napoca

4. FIŢIU A. (2003) – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca

5. MIHAI GHE. (2002) - Valorificarea pajiştilor prin păşunat, Ed. AcademicPres, Cluj

6. MIHAIU M., MIHAIU RAMOLICA (1998) - Laptele şi controlul calităţii sale, Ed.

Risoprint, Cluj Napoca

7. ROTARU O., CAMELIA GUŞ, MIHAIU M. (1999) – Controlul sănătăţii produselor de

origine animală, Ed. Seso Hipparion

8. ROTARU O., MIHAIU M. (2002) – Igiena veterinară a produselor alimentare -

Patologie prin alimente, Ed. Todesco, Cluj Napoca

9. www.gazetadeagricultura.info/

10.www.ecomagazin.ro

11.www.produsebio.com

12


Recommended