Laonic Chalcocoldil

LAONIC CbALCOCONbILexpuNew ISTORICe-

CRGSTG-RCA pLITe-RII TURCGSTICAbeRGA ilYipARATIGI (31ZANTING

VASIL& ()Rect.'

www.dacoromanica.ro

LAONIC ChALCOCONDILexpuNGRI ISTORICe

www.dacoromanica.ro

SCRIPTORES BYZANTINIIi

LAON IC CMLCOCONbILexpaNeRi ISTORICC

in romine§te de

VASILE GRECU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE1958

www.dacoromanica.ro

CRGST&RC-A pLIT&RI I TURCGSTIcAbeRGA IlY1PARATIG-1 bIZANTINe

SI. ALM ISTORIIDesprze feLURITG TARI SI popoARC

www.dacoromanica.ro

PREFA7'A

Traducerea aceasta a lost fdcutd, dupd textul din ultima editie : LaoniciChaleocandylae Historiarum demonstrationes ad fidem codicum re-censuit, emendavit annotationibusque criticis instruxit EUGENIUS DARK()tom. I, Budapesta, 1922 f i tom. II, partea intiia, 1923 si partea a doua1927. Pe marginea paginilor am indicat .,si paginile din editia lui Im. Bekkerdin Bonn, 1843, pentru c6 astfel locurile la care sint fdcute eventuale tri-miteri pot fi aflate usor in mice altd editie.

Mcirturisesc c4 traducerea n-a fost vsoard. Imitind pe Erodot i Tuci-dide, scrisul lui Laonic Chalcocondil este uneori greu de pdtruns. Bekkers-a OM de aceea indemnat sci spund cd nici chiar Laonic insusi paredeseori sd nu fi ftiut ce vrea s4 spund" (ed. Bonn, Prefata, p. V). Noi credemed a stiut ce-a vrut sá spund, dar nu ne-o spune in limba claret fi simpla aunui Ducas salt Spltrantzes. De aceea, fi in traducere dacd se vor intilnieiteodatd pasaje ce s-ar pcirea intunecoase, sci se Vie Ca asa sint si in textuloriginal. In chip ltimuritor, intervin notele i indicele. De altfel, ne-am osteniteit mai mult ca 54 traducem fi sci nu interpretdm, asa incit traducerea ce-o(him inlocuiascd, unui necunoscator al limbii grecesti, pe cit se poate,textul original grecesc. Laonic, de exemplu, intrebuinteazd pentru orice dom-nitor curintul Poca:Ack, care in limba greacci indeosebi in epoca bizantina

inseamnd impdrat". In lucrarea de istorie a mi Laonic, fi impdratulbizantin .si sultanul otontan, fi regele ungar i craiul sirb, fi multi altii sinttot pcuTaek imparati" ; am tradus i noi mereu cu impdrat" si nu, odatet7)impdrat", altd data, rege", crai", tar" s.a.m.d., cdci atunci n-amtraduce, ci am interpreta i explica. Unde a fost neapdratd nevoie de asaceva, am pus o mica notd la subsol. i indicele de nume de la sfirsit poatein privinta aceasta folosi in oarecare indsurd, i ca un mic comentar, maiales pentru identificarea etnicd si geograficd a denumirilor antice, intre-buintate in locul celor contemporane.

sa-i

www.dacoromanica.ro

VIII

Titlurile de pe margine firefte cd nu se afld 'in textul original, ci aulost puse de traducdtor pentru o mai bund evidentiere fi mai lesnicioasdurmdrire a cuprinsului lucrdrii de istorie a lui Laonic. Am crezut cd e maibine Si mai folositor eqa, decit sd fie puse ca un tel de introducere inainteafiecdrei cdrti, precum se obisnuieste la traducerile din autorii antici.

Pentru intelegerea Si ldmurirea prosopografiei turcefti, bogate si uneoriincurcate din cauza obiceiului pdstrat de la turci de a desemna, nu odatd,diferiti stdpinitori turci mereu cu numele primului intemeietor aldinastiei respective, ve-au fost de mare ajutor .AKDES NIMET. Die tiirkischeProsopographie bei Laonikos Chalkokandyles. Dissertation, Hamburg,1933 Isi GYULA MORAVCSIC. Byzantinoturcica II. Sprachreste der Turk-völker in den byzantinischen Quellen, Budapest, 1943.

La traducere mi-au lost de oarecare lobos cele citeva pasaje tradusede F. GRABLER sub tittal Europa irn XV. Jahrhundert von Byzan-tinern gesehen, 'in colectia editatd de E. VON IVANKA, ByzantinischeGeschichtsschreiber, vol. II. 1954.

www.dacoromanica.ro

INTRO_DUCERE

www.dacoromanica.ro

Despre autorul a chrui lucrare de istorie o traducem aici pentruintiia oara in romineste avem foarte putine stiri. Ping si numele Atz6votoXotAxoxovNkrig Laonicos Chalcocondyles ii este mult discutat.

Chiriac Pizzicolli, negutator italian din Ancona, mare &gator siarheolog amator, colectionar de antichitati clasice, descriind cele vazutede el la 30 iulie 1447 in Mistra, capitala de linga antica Sparta a despo-tilor Paleologi din Peloponez, scrie intre altele : La curtea domneasca1-am vazut alergind spre mine pe voiosul Nicolaos Chalcocandyles dinAtena, feciorul iubitului i invatatului meu prieteu Gheorghe, intru nimicmai prejos de tatM su i stapinind in chip deosebit limba i literaturalatina. i cling'''. Nu poate fi deci indoiala ca AccOvtxog Laonicos nu estedecit o metateza savanta, clasic anticizanta a crestinescului Not6AccogNicolaos in Laonicos". Dealtminteri, din numeroasele manuscrise cene pastreaza lucrarea de istorie a lui Laonic, unele ne-o si transmit subnumele Nicolai, nu Laonic. Si un umanist italian Antonius Sabellicus,care a murit la 42 de ani dupa anul in care Laonic inceteaza cu povestirea

1 Remigio Sabbadini, Ciriaco d'Ancona e la sna descrizione del Peloponeso,publicat In volumul festiv pentru silrbiitorirea celui de al treilea centenar al bibliotecii Ambrosianadin Milano, intitulat In cinstea directorului bibliotecii Miscellanea Ceriani, Milano, edituralloepli, 1910, p. 203 204, citat dupil A. rp. Kal..trroUpoyAou ol Xcaxoxov8aat, (D. C r.Cam purogl u, Cholcocondilii, Atena, 1926, p. 123). Primul care a semnalat aceastd*tire iniemnatil pentru biografia istoricului nostru a lost directornl scoalei engleze din Atena,William Miller, The last Athenian historian : Laonikos Chalkokondyle6 In Journalof hellenic studies", 42 (1922), p. 36-49. La 2 augut 1447, Laonic 11 conduce pe Chiriac lavizitarea monumentelor din Sparta anticã din apropierea Mistrei vezi F r. P a 11, Ciriacod'Ancona e la crociata contro i Tarchi, in Acad. Roumaine, Bulletin de la Section hist.",20 (1938), p. 52.

www.dacoromanica.ro

4 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE

istoriei sale, il numeste auctor gravissimus Nicolaos Chalcocondylesl. Dupaistoricii antici Erodot i Tucidide, pe care si i-a ales de model si care liincep istoriile cu cuvintele Erodot din Alicarnas" i Tucidide din Atena",tot ma, si autorul nostru 1.0 Incepe lucrarea de istorie cu cuvintele Laonicdin Atena" ; i e prea probabil cá acest fapt 1-a facut s dea numeluisàu crestinesc Nicolai o infatisare antica de Laonic".

Cit despre numele Chalcocondil, acesta ne este trausmis in nume-roase variante 2, care se reduc la doul principale : Xoaxoxovaóknq Chal-cocondil, Cel cu condeiul de aramd" i Xcaxoxxv,315x7); Chalco-candil, Cel cu candela de arama" 3, nume la care s-a oprit ultimul saueditor E. Darkó, parindu-i-se atestat mai bine4. Dar Chalcocondilii, familieveche din Atena, si-au avut acolo biserica familiei lor ; aceasta a existatpina pe la 1842 ; i chid ruinele ei au fost Indepartate, spre a se degaja cincicoloane antice, inadite In zidaria bisericii, coloane ridicate de ImparatulAdrian (117-138), au fost descoperite inscriptii cu numele Chalcocondil 6,nume pe care-1 pastram i noi in traducerea noastra, fiind si maiobisnuit.

Anul nasterii lui Laonic nu-I stim ; spre a-1 afla cu oarecare aproxi-matie, cercetatorii s-au oprit asupra locului din istoria sa uncle aratalatinderea micsorata a statului bizantin, and Laonic a venit pe lume 6.Din faptul c Intre orasele de sub stapinirea bizantina, nu este amintitSalonicul, care In 1430 a fost cucerit de Murad II, raminind sub stapinireturceasca pina In 1912, s-a conchis c anul nasterii lui Laonic trebuie

cada dupa, 1430. Dar, dupa cele ce ni le istoriseste Laonic, Salonicular mai fi fost stapinit de turci si de pe la 1387 pina, la 1407, cind sultanul

I Vezi ed. Dark 6, Introducere, p. IX X, precum si recenzia asupra acestei ediii, facutade I. Moravcsik, In Byzantinische-Neugriechische Jahrbilcher", 8 (1931), P. 363-364.

a Campuroglu (op. cit., p. 20-25) citeaza nu mai putin de douazeci i trei.3 Asupra acestor etimologii cf. si Giuseppe C a mm ell i, Calcocondiliana, corre-

zioni alla biografia di Demetrio Calcondila dalla sua nascita (1423) alla sua nomina nello studiodi P adova (1463), In Miscellanea Giovanni Mercati", vol. IH, Roma, 1946, p. 252, n. 1. Dimi-trie era var drept dupa tata al lui Laonic i pe un tablou al sail contemporan apare cu numelemai prescurtat Xcaxov315X7K Chalcondil, nume care se poate citi I pe epitaful sdu din bisericaSanta Maria della passione din Milano ;vezi Campuroglu, op. cit., p. 66 si 175. K. Kru mb a c h erGeschichte der byzantinisclzen Litteratur, ed. a II-a, Munchen, 1897, p. 302, crede ca i istoriculnostril s-a chemat asa i ca pe cale savanta schimbat numele intr-o forma mai lunga. Vezisi ibid., p. 305, punct 4.

4 Obiect.iuni Insa a ridicat E. Gerland In recenzia ce a facut-o ediiei lui Dark6, In Byz.-Neugr. Jahrb.", 5(1926-1927), P. 431.

6 Campuroglu, op. cit., p. 17-18.6 Vezi mai jos, p. 27, 30-28, 5.

§i-a

at

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 5

Musulman il d inapoi imparatului Manuel II Paleolog 1, a§a c s-ar puteaconchide cit anul cautat ar putea fi i inainte de 1407. Apoi tot Laonicne mai spune cit Salonicul fusese vindut venetienilor, pe la 1423 2, 0 dela aceia apoi Murad II 1-a cucerit in 1430 3. Anul na§terii lui Laonic, pusputin inainte de 1423, s-ar potrivi bine §i cu §tirea lui Chiriac din Ancona,ca in iulie 1447 Laonic era, ce-i drept, june, insa foarte invatat, stapinindin chip deosebit nu numai limba §i literatura greaca, ci i pe cea

Gheorghe Chalcocondil, tatal lui Laonic, a fost cetatean cu marevaza in Atena §i inrudit de aproape cu sotia4 domnitorului Aticei §i al Beo-tiei, Antonio Acciaiuoli. Cind acesta a murit in 1435, vaduva lui a cautatsa obtina de la sultanul Murad II sprijinul cuvenit, ca sit ramina maideparte in domnie, ea §i cu un frunta§ al oraplui, inrudit cu dinsa, tatalmen", scrie Laonic 5. Pe solul trimis de dinsa la Murad, Laonic 11 nume§tenumai Chalcocondil, fart vreo determinare mai de aproape §i, pe cit se pare,a fost insu§i tatal situ. Planul vaduvei n-a izbutit, ea fiind, in cursul tra-tativelor cu sultanul, rtsturnatt din domnie, iar familia noastra", spuneLaonic, surghiunita. Izgonit din Atena, Gheorghe Chalcocondil se refu-giaza In Peloponez, ajungind la curtea despotilor Paleologi, in slujbacarora trebuie sit fi intrat. Cind despotul Constantin Paleolog, imparatulde mai tirziu Constantin XII, incearca sit ajunga la o intelegere cu sultanulMurad. II, trimite sol la el tot pe un Chalcocondil, pe care Laonic, de astadata, il nume§te eu precizarea cu care se nume§te pe sine la inceputulistoriei, anume v 8' 6 7rpicr3u; Xoaxxov815X)N 'A 07)vociog §i solul era Chalco-condil din Atena", a§a ca n-ar fi exclus ca, aceasta solie sh o fi intreprinsinsu§i. Laonic. Cererile despotului fiind man, sultanul minios 1-a aruncatpe sol In inchisoare la Seres 6.

1 Vezi mai jos, p. 115, 25; clupS moartea lui Baiazid Fulgerul, intimplatS in primrivara aim-lui 1403, Laonic ne spune ca a domnit mai intii patru ani feciorul stlu lisus (p. 113, 21), asa eSfratele-sSu Musulman i-ar fi urmat prin 1407, cind a dat inapoi bizantinilor Salonicul.

2 Vezi p. 132, 1 ; de fapt cedat in vara anului 1423 ; vz. G. Ostr og or sk y, Ge-

schichte des byzantinischen Staates, Miinchen, 19522, p. 444.3 Vezi mai jos, p. 146-147.4 Ac3asta era d origirt3 greadi, Maria Melissinos ; wziByzantinische Zeitschrifl",

27 (1927),p. 281 si G. Cammelli, op. cit., p. 253.5 Vezi mai jos, p. 190, 28.6 Vezi mai jos, p. 202, 26. Dacil solul trimis la Murad II si Qe vkluva domnului Antonio

Acciaiuoli din Atena si de despotul Constantin Paleolog din Mistra, a fost tatSi Gheorghe, sau fiulLaonic, pArerile sin t impartite. K. Krum b ache r, op. cit., p. 302, crede CS in aminclouacazurile a fast Laonic. W. Miller, in studiul citat, si E. Dark 6, Zum Leben des Laonikos Chat-kokondyles, in Byzantinische Zeitschrift", 24 (1924), p. 31 (cf. si Byz. Zeitschrift", 27 (1927)p. 280), sint de pArerea d't in amindoud cazurile a fost tatAl Gheorghe. Spre aceeasi prirere InclinSsi K. Gut erb 0 c k, Laonikos Chalkokondyles,In Zeitschriftfür VOlkerecht und Bundesstaat,,-

latiná.

www.dacoromanica.ro

6 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE

In anul 1456, domnia familiei Acciaiuoli, dusmana familiei Chaleo-condililor, inceteaza in Atena i orasul ajunge sub stapinirea turceasca,iar in 1460 Mahomed II pune capat i ultimei ramasite din imperiul bi-zantin, despotatului de la Mistra in Peloponez. Ce-a facut Laonic atunci,nu avem nici o stire precisa. Intorsu-s-a inapoi la Atena, supimindu-senoilor stapinitori, sau a luat toiagul pribegiei nesfirsite ea atitia din com-patriot-ill si i precum a facut-o i värul sau prirnar Dimitrie Chaleondilcare s-a refugiat in Italia 1, nu putem sti sigur. IJitirnul sau editor E.Dark() a crezut la urma ca ar putea dovedi cä i Laonic a pribegit maiintii in insula Corfu si apoi Creta, unde s-a stabilit In orasul Canea (Ky-donia in antichitate), facindu-se preot 2 Argumentarea lui Darkó in seopulacesta nu pare convingatoare 3. Mai probabil rämine eá Laonic s-a intorssi a trait mai departe in Atena, unde scris i luerarea sa de istorie4.

recht", 4 (1910),p. 81 si Campuroglu, op. cit., p.135.Iar G. Miskolczi, Adatok Lao-nikos Chalkokondyles eletrajzcilion Date la biografia lui Laonic Chalcocondil, in TOrténetiSzemle", 2 (1913), p. 198-214 (dupd Byz. Zeit.", 22 (1913), P. 543), crede cii si alt Chalcocondilar fi putut fi trimis. Acesti cercettitori pun data nasterii lui Laonic pe la 1430. Dar prima soliea avut loc cu prilejul mortii lui Antonio Acciaiuoli din 1435, iar cea de a doua s-a intimplat dincauza expeclitiei lui Murad If in contra despotului Constantin Paleolog si a cuceririi IstmuluiCorint din iarna anului 1446 (vezi G. Ost r og or sk y, op. cit., p. 450). Dacd Laonic s-a ndscutpe la 1430, evident cti nu putea lua asupra-si o misiune ca aceasta. Pe de alai parte frisk W.Miller observa cu drept cuvint cti se pare ca Laonic a fost martor la navala lui Murad II asupra

Intr-adevdr, tabdra turceasca o descrie ca unul care a vlizut-o cu ochii lui proprii, spu-nindu-ne cil pared a fost cea mai frumoasti din toate taberele cite le-am vdzut eu" (vezi mai jos,p. 203,22). De. aceea W. Miller banuieste ca tindrul Laonic poate 1-a insotit in cea de a doua soliepe tatill salt. Mie unuia tnsii itini vine a crede ca solul trimis a fost insusi Laonic si cd anul nasteriilui trebuie pus citiva ani inainte de 1423. Foarte putin probabild este stirea data de Teodor Span-duninos, refugiat, dupa cucerirea Constantinopolei din 1453, in /talia i autorul unei scrieridespre imperiul otoman, ca Laonic ar fi fost secretar al lui Murad II si cd a fost fatti la lupta dela Varna (C am p ur oglu, op. cit., p. 114-115 si 134).

IL K. S a t Ii a s, Necie)alvt.xil 4:11aoXoT1cc Literatura neogreacii, Atena, 1868, p. 51 ;F. Gr eg or oviu s, Geschichte der Stadt Athen im Mittelatter, Stuttgart, 1889, vol.p. 320, i K. Gilt erboc k, op. cit., fara nici o documentare, toti sint de parere ca i Laonica pribegit in Italia.

2 tn studiul citat din Byz. Zeit". 24 (1924), p. 35, Dark 6 a crezut mai lath cd Laonic s-aintors la Atena ; apoi !Lisa In baza unor scrisori ale lui Mihail Apostolios (Nezi K. Kr u mb a-c h e r, op. cit., p. 603), a crezut ca poate sustine pribegirea lui Laonic in Greta ; vezi Neue Bei-trage zur Biographie des Laonikos Chalkokandyles, in Byz. Zeitschr.", 27 (1927), p. 276-285.

3 Vezi si N. A. B e e s, in Byzant.-Neugr. Jahrbficher", 7 (1930), p. 237.Vezi W. Miller, op. cit.,Campuroglu, op. cit., p. 103-104 si G.Cammel-

1 i, op. cit., p. 254. Urmasi de ai Chalcocondililor par sa triiasca i azi ; vezi tabla genealogicadin Campur ogl u, op. cit., la care ar fi de adaugat i un Andrei Chalcocondil, mare negustordin Constantinopole, furnizor al sultanului Soliman Magnificul i fticind contrabanda de marfuridin Polonia pentru Moldova lui Petru Rares prin anii 1531 si 1532, in timpul unui rizboi vamal

si-a

III,

www.dacoromanica.ro

OTRODITCERE 7

Dovada este si faptul c Laonic se arata a fi un bun cunoscator al impre-jurkilor turcesti si reda in chip corect termenii tehnici militari i admi-nistrativi turce§ti 1 In aprecierile sale asupra turcilor nu este aspru siinversunat ca istoricii bizantini, contemporanii sai, Ducas si GheorgheSphrantzes (Phrantzes), ci dimpotriva oarecum binevoitor. Profetul Mo-hamed e la Laonic un datator de lege. Stie mune despre administratia§i veniturile imparatiei otomane ; descrie cu atitea amanunte serbarileturcesti din 1457 de la Adrianopole 2 Fiind preot departe, in Creta,sub stapinire crestina venetiana, in dusmanie cu turcii, greu ar fi pututscrie asa si sa-si adune toate aceste sari si amanunte, mult mai uor

traind in Atena sub stapinire turceasca.Anul mortii lui Laonic, ca si acela al nasterii sale, nu se stie. Lu-

crarea sa de istorie se incheie cu anul 1464 ; de aceea s-a crezut s fi muritpe la 1464 sau 1465 3. Dimitrie Chalcondil, var primar al lui Laonic, aeditat la Florenta in 1488 pentru prima oara Iliada lui Homer, iar unIfLaonic prim preot" din Canea in Creta apare pe pagina de titlu ca editoral celei dintii editii din poema comica Batrachomyomachia Lupta broas-telor cu soarecii, o parodie a Iliadei, aparuta la Venetia in 1486. E. Darkó 4ar voi ca si acesta sa fie tot istoricul nostru, cu toate c editorul Batra-chomyomachiei se arata a fi cretan, nu atenian. Daca aceasta identificarear fi nimerita, timpul savirsirii din viata a lui Laonic ar fi cel mai devremepe la 1486. Tot pentru aflarea anului mortii lui, a-a adus locul in careLaonic spune c, domnia din Ungaria, trecind asupra feciorului mai tinaral lui Iancu de Hunedoara, acesta s-a luptat in contra imparatului roma-nilor Albert si a savirsit mari ispravi si si-a supus i Praga si pe boemi 5.

E drept c, Laonic le spune acestea In legatura en inceputul domniei lui MateiCorvin si ca Albert murise din 1463 ; dar Laonic are obiceiul de a aminti,anticipind, §i faptele intimplate mult mai arziu. Si Darkó crede ca' Laonics-ar fi gindit aid la biruintele lui Matei Corvin de prin anii 1484-1487,cind a cucerit teritorii de la imparatul roman de apus Frederic ; §i deciar n apucat Inca anul 1487 6 Dar toate acestea nu-s decit ipoteze. In

dintre Polonia si Moldova. Vezi I. Nisto r, Die austoartigen Handeisbeziehungen der MoldauMi 14., 15. und 16. Jahrhundert nach Quellen dargestellt, Gotha, 1911, p. 54-58 ; N. 1 o r g a,Relatiile cu Lembergul, p. 33-34 ; Studit de istorie, in Literatura si Arta Romind", 1899/1900,p. 140 ; H u r in uzak i, Documente, I, supl. II, p. 47, nr. 15.

1 Akd es Nimet, op. cit., p. 17-18.2 Vezi mai jos, p. 250-251 §i 252-254.3 K. Gilt erb ock, op. cit., p. 81.

In Byzant. Zeitschr.", 24 (1924), p. 35.5 Vezi mai jos, p. 427, 20.

Byzantinische Zeitschrift", 24 (1924), p. 35.

1110,,

6

www.dacoromanica.ro

8 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE

lucrarea sa de istorie, Laonic Ii arata pe venetieni stapinind Inca insulaEubea 1 ; dar in 1470 insula a fost cucerita de turci, a§a c s-ar putea spune

n-a apucat nici anul 1470, dar mai degraba numai atit, c Maintede acest an trebuie sa-§i fi Incheiat de scris lucrarea sa de istorie.

Laonic Chalcocondil ne apare In lucrarea sa de istorie ca un omfoarte invatat §i. cu multe §i. variate cuno§tinte. In ce Imprejurgri §i. leva fi dobindit, nu §tim 2 De tInar acuma stapInea, ne spune Chiriac dinAncona, In chip deosebit nu numai limba §i literatura antica elina, ci §icea latina. El ne descrie diferite tri i popoare §i ora§e, mai apropiate,dar §i departate de tot, cu obiceiurile §i. moravurile lor, cu §tiri desprea§ezarea, Intinderea lor, precum §i din istoria lor mai veche sau mai noua.

fi fgeut, spre a-§i aduna aceste §tiri §i cuno§tinte, maH §i multeca §i modelul sau antic Erodot, e putin probabil. Poate va fi fost

In Venetia, pentru c descrierea ce o face acestui ora§ 3 ne lasa oarecumimpresia c e facuta mai degraba din vazute decit din auzite.

De la Laonic Chalcocondil ni s-a pastrat In destul de multe manu-scrise o scriere istorica de vadit mare pret. E. Darkó, ultimul ei editor,.ne Inir nu mai putine de 26 ; numarul acesta considerabil e o dovadade pretuirea §i raspIndirea de care s-a bucurat aceasta scriere istorica.In 12 manuscrise 4 scrierea ne este transmisg cu urmatorul titlu general :Ntx0dtou, 5 XcOatoxctval'Aou 6 toToptx6v, 6,9-Ev -re pEctv.ro of. ctiA'EvIVI. TEM, 'ray-

xwv xoct rcpcgetc reyrc7.)v xca civapacyctiVwxrcc gcoq -c(7.w dtvapccyctft,trcov Toi3 izeriXovcaiwrou Tot; Mexivirell 9,a lui Nicolai 5 Chalcocandil6 scriere istorica, deunde I§i au 1nceputul sultanii turcilor §i. faptele §i ispravile lor de vitejieping, la ispravile de vitejie ale marelui sultan Mehetbei". Un titlu §i maipotrivit 1-au dat copi§tii altor doua manuscrise ; acesta sung : NntcaOtouXotAxoNAou Accovixou xpomOv "rept Tg HCCTOCCIX4E64 CurOca-rig Tij; 'EXAGEa0g xat

cru[tfilef3-rix6-ccov Calcov pccmcivAv iv 'Cf.) TrctA, garrctvio,: xott rep[taviq. xoc Hoctovicf.

xca Trept 7Cpcgccov Tolipxwv go)g Tor) ocip9.6wril ro3 Mextr.rckl a lui NicolaiChalcodil Laonic cronica despre prabu§irea Intregii Blade §i despre alto

1 Vezi mai jos. p. 133, 6, si Indice, la cuv. Eubea. Cf. si W. Mille r, op. cit.2 Campur ogl U, op. cit., P. 94, bAnuieste cA se prea poate ca marea lui InvAtilturA

sA fi Insusit la scoala marelui Invdtat i filozof de atuncea din Mistra, Gemistos Plethon.Laonic sA fi tradus din italieneste In greceste un sonet al lui Chiriac din Ancona, intitulat Acro-polea din Sparta ). Vezi D. A. Z ak yt hi n o s, Pohnes inedits de Ciriaco d' Ancona, InByzant. Zeitschr.", 28 (1928), P. 270. Campur ogl u, op. cit., p. 124-125, crede cA tradu-cAtorul e Dimitrie Chalcondil.

3 Vezi mai jos, p. 127, 25-128, 3.Vezi aparatul critic din editia lui E. Darko, vol. I, p. 1.

5 Intr-un manuscris : Accovbcou Laonic.In cinci din cele douAsprezece manuscrise Xcaxov86Xou Chalcondil.

ca,

SI cala-torii,

Tiov

si-ot

5

$

www.dacoromanica.ro

IN'TRODUCERE 9.

lucruri ce s-au petrecut in Italia, Spania §i Germania i Ungariadespre faptele turcilor ping, la sultanul Mehbei". In celelalte manuscrise,din care trei E. Darkö 1 le socote§te cele mai apropiate de manuscrisuloriginal al autorului, lipse§te vreun titlu general, ci numai, ca in toatemanuscrisele, fiecare carte 10 are titlul AocoN6cou cilt6aEL loTopLCov

L', adica A lui Laonic expuneri istorico I, II", §i a§a maideparte ping, la a X-a, caci in zece carti impartit ;Laonic lucrarea,sa de istorie.

S-a putut constata demult acuma §i &fa nici o umbra de indoialaLaonic luat de model pe cei dintii doi istorici clasici din antichitate :

pe parintele istoriei Erodot din Alicarnas 2 pe neintrecutul istoric Tuci-dide din Atena 3. Erodot Ii incepe istoria cu cuvintele : Hpoaó-rou TotÀALxcyvaaijog Earopilc duc63eLtg c Aceasta e expunerea de istorie a luiErodot din Alicarnas". Este vadit c dup.& acest inceput al istoriei luiErodot 0-a intitulat i Laonic cartile din istoria sa. Iar Tucidide Ii incepenemuritoarea sa istorie a thzboiului peloponeziac astfel : Oouxuai37)c'Aavaloc 1.)viypcc(In Tucidide din Atena a scris" ; tot a§a §i-o incepeLaonic pe a sa, schimbind numai constructia gramaticala din activ inpasiv : Aocovbccp '.A.,Nvatcp 1.)-rykypocrvrceL TdC8E .,De catre Laonic dinAtena .... au fost scrise acestea".

Dupa obiceiul istoricilor antici, obicei tinut mult in seama de totiistoricii bizantini, Laonic 1i insote§te istoria cu o introducere in carearata eine e autorul, ce 1-a indemnat scrie istoria §i cum intelege s-oscrie 0 care ii este cuprinsul. Tot in introducere, dupa o recapitulare inciteva rinduri a istoriei antice pina la romani inclusiv, ne arath in chipfoarte nimerit cum imperiul roman 0-a mutat centrul de gravitatie inrásarit, cum s-a grecizat In partea sa de rásarit §i cum grecii au luat nu-mele de romei, romani, cu toate e limba pastrat. Apoi, dupa o su-math expunere a cre0erii puterii turce§ti ping, la sultanul Murad I, expu-nere In cursul careia aminte§te cite ceva din domnia imparatilor bizantiniAndronic II (1282-1328) 0 III (1328-1341) Paleolog, Joan VI Canta-cuzino (1347-1354) 0 a craiului sirb Stefan Du§an (1331-1355), Laonic

Editia lui E. Darkó, vol. I, p. IX si XIII.2 A trait Intre anii 484 si 425 Inaintea erei noastre. Pe la 1650 a fost tradus In romineste ;

vezi N. I or g a, Herodot, traducere romtneascii publicatcl dupd manuscriptul gash In maneistireaCosula, Valenii de Munte, 1909. Primele patru carp au lost tracluse i comentate de D. I.Ghic a, Istoriile lui Erodot, vol. IIV, 1894-1915. Din Erodot au mai tradus parti mai micipoetul D. Bolintineanu, apoi Al. Gr. Sutu si P. M. Georgescu.

3 A trait de pe la 460 si pIna dupa 404 I.e.n. Scrierea, cu drept cuvint, numestep.cc etg dcrE un bun dobindit pentru vesnicie". E tradusa in romIneste de M. Jakot a,

ThukydicIPs, Razboiut Peloponeziac, <Bucure§ti, 1941>.

§i

si-a

j

s&-§i

§i-au

P'

ad si-a

si

www.dacoromanica.ro

10 ',IONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE

ne da destul de pe scurt istoria domniei sultanului Murad 1 (1359-1389),cu moartea càruia se incheie cartea intiia.

In cartea a dona si a treia, Laonic ne &á istoria sultanului Baiazid I(1389-1403) Furtuna cum ii spune el cu diferite digresiuni, privindistoria bizantina si a altor tali si popoare, care au venit mai ales in legaturaen istoria lui Baiazid sau a lui Timur-Lenk, cati cartea a treia, in afarade lupta de la Ancara, e aproape numai o digresiune asupra istoriei luiTimur-Lenk, de la inceputurile lui de geambas de cai pina la conflictulcu Baiazid si moartea sa. Ajuns la navala lui Timur-Lenk, Laonic faceo nimerita reflexie, ca, turcii ar fi ajuns la mare putere, Melt ar fi invadatApusul, de nu-i oprea pe ueasteptate Timur. Cdci atunci nici cearta atitde pagubitoare pentru ei nu s-ar fi produs in imparàtia Osmanilor, precums-a intimplat dupa moartea lui Baiazid, and feciorii lui s-au luat la lupta,pentru domnie. Acuma insa Baiazid ajungind la o putere peste masura,Aumnezeu a facut sa fie indreptat spre cumpatare, Melt sa nu mai umblecu planuri de domnie atit de mari" 1.

Cartea a patra cuprinde luptele pentru tron si domniile feciorilorlui Baiazid, anume Iisus (Isa, Ese) (1403-1407 dupa Laonic), Musulman(Suleiman) (1407-1411), Musa (1411-1413) si Mahomed 1 (1413 1421).

In cartile a cincia, a sasea si a saptea, Laonic descrie pe larg domniasultanului Murad II (1421-1451), mai adaugind si primul an din domnialui Mahomed II.

In cartea a opta ne istoriseste mai ales cucerirea Constantinopoleidin 1453 si mai continua istoria domniei lui Mahomed II pina la 1457.

In cartile a noua si a zecea urmeaza mai departe cu istorisirea acesteidomnii pina in iarna anilor 1463 si 1464.

Acesta e cuprinsul pe scurt de tot, al expun.erilor istorice ale luiLaonicChalcocondil, lucrare care Ina prin numeroasele ei digresiuni, mai lungisau mai scurte asupra diferitelor tari si popoare, tinde, dintr-o istorieturco-bizantina, sa devina in buna parte o istorie universala a timpuluidescris. Data fiind bogatia si varietatea de stiri si intimplari din scriereaistorica a lui Laonic, devenim curiosi sa stim de unde isi va fi scos mate-rialul pentru scrierea sa si de uncle isi va fi cules informatiile. Din lite-ratura istorica greceasca antica si bizantina, Laonic trebuie sä fi cititmult. Indeosebi trebuie sa-i fi stiut bine pe Erodot si Tueidide, ale caroropere istorice si le-a luat drept model, atit in general pentru intreaga salucrare de istorie, cit si in special pentru multe pasaje din ea 2 Din lite-

1 Vezi mai jos, p. 79, 27-29.2 Vezi editia E. Darkó, Introducere, p. VIII si G y. Moravcsi k, op. cit., I, p. 232.

www.dacoromanica.ro

INTRODIICERE 11

ratura istorica bizantina, pentru inceputurile istoriei turcesti a avut deizvor Istoria bizantina a lui Nichifor Gregoras 1 Apoi Laonic, ca si isto-ricul Ducas, trebuie sa se mai fi folosit si de o scriere istorica bizantinace nu ni s-a pastrat, pentrn ca amindoi fac aceeasi confuzie intre calatoriain Apus dupa ajutoare a lui Joan V Paleolog si Manuil II Paleolog 2. CaLaonic s-ar fi folosit de un izvor comim cu Gheorghe Sphrantzes3 nu semai poate sustine, pentru ca, pe cit se pare, interpolatorul cronicii luiSphrantzes 1-a folosit pentru adaosurile sale chiar pe Laonic4. Chiriac dinAncona ne spune ea Laonic cunostea in chip deosebit nu numai limba siliteratura antica greceasca, ci si pe cea latina. Nu este deci exclus ca stirilevariate si multe despre tarile si. popoarele din Apus sa si le fi scos din cronicilatinesti ; se banuieste ca stia si turceste. Cele mai multe informatii insase pare Ca si le-a cules pe cale orala, precum insusi ne-o spune 5. Desprenull pretendenti la domnie, pe care boierii din interese politico li dadeaudrept feciori din flori de ai lui Mircea cel Batrin, Laonic ne spune ca, adu-nind. informatii, le-a aflat neamul si eine le-a fost tatal, dar crede ca nuface sa le mai spuna numele 6 Vorbind despre locul de origine al slavilor,ne spune ca n-a putut afla vreo stire la istoricii mai vechi 7. El Isi da mereusilinta sa fie cit mai bine informat.

Asa cum ni s-a pastrat scrierea istorica a lui Laonic, iti lasa im-presia ca nu e terminata. In 1463 venetienii declara sultanului Mahomed IIrazboi si trimit soli care sa indemne si. pe unguri. Acestia tree Dunareapustiind tara sultanului, iar venetienii navalesc in Peloponez. N-au insitizbinzi deosebite si, in fata armatei turcesti ce sosea, se retrag ; si. triremelekr 8 pornesc sa ocupe insula Lemnos, de unde vin cu provizii. Si iarnaaceasta, acestea s-au petrecut in Peloponez". Aceasta e ultima propozitiedin opera istorica a lui Laonic, desi, de obicei, cu cuvinte ca acestea elface trecerea, cind incepe sa istoriseasca altceva 9. Dar nu numai aceastaincheiere brusca si. neasteptata, ci si alte nepotriviri par sa indice ca Laonic

1 Vezi Ak d es Nim e't, op. cit., p. 19-22.2 Vezi V. Gr ec u, Istoricul bizantin Duca, In Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist.,

Seria III, tom 29 (1947), p. 605-606. Cf. si A. A. Vasilie v, II viaggio di Giovanni V Paleo-logo in Italia e l'unione di Roma del 1369, In Studi bizantini e neoellenici", 3 (1931), p. 170177 si 0. Hal e c k i, Un empereur de Byzance el Rome, Varsovia, 1930, p. 330-342.

3 Gy. Moravcsik, loc. cit.4 Vezi R. I. Lo en er t z, Autour du Chronicon Maius attribué a Georges Plerantzes, In

Miscellanea Giovanni Mercati, III, Studi e Testi, 123 (1948), p. 273-311.5 Vezi mai jos, p. 25, 15-17.6 Vz. p. 158, 9-15.7 Vz. p. 47, 7 si 94, 11.6 Vase cu trei bane! de vislasi suprapuse.9 Cf. si Campuroglu, op. cit., p. 153.

www.dacoromanica.ro

12 LAONIC CHALCOCONDIL : EXP13NERI ISTORICE

n-a apucat termine i sa-si puna la punct istoria. Astfel, despreexpeditie a lui Mahomed II in contra sirbilor spune c e a doua" 1, cutoate ca. mai inainte nu a fost amintita nici o expeditie de acest feiSemnalind asemanarea graiului popoarelor slave, il preocupá mult chesti-unea raspindirii lor, incit revine de trei ori asupra ei 2. Decit aceasta re-petare mai nepotrivit e faptul a de la un loc la altul Ii insuseste parerice se contrazic, Intl" spunind c slavii de sud. au venit din nord, trecindDunarea 3, iar la urm c, pornind din sud, au trecut peste Dunäre sis-au asezat in Rusia 4.

Tot prin faptul ca n-a apucat puna la punct scrierea poates-ar putea explica mai usor i repetitiile destul de dese ; astfel, fascoalalui Manuil II Paleolog, cind era Inca' numai guvernator la Salonic, incontra lui Murad I e istorisita de doua ori 5 j tot asa, inchiderea IstmuluiCorint cu zid de catre Manuil II Paleolog6 ; punerea in domnia Tarii Ro-minesti de &are lanai. de Hunedoara a lui Dan in locul lui Vlad Dracul 7 j,indemnurile craiului sirb Gheorghe Yule, in intelegere cu Tanen de Rune-doara, catra regele Ungariei Vladislav I la razboi in contra turcilor 8 a.Mai ales, cu cit te apropii spre sfirsit, cu atita mai mult lncrarea de istorie.a lui Laonic Ii las5, impresia ca", i-a lipsit ultima revizuire din partea au-t orului 9.

Erodot propus sa", descrie luptele dintre greci i persi ; dar per;?iiau subjugat pe mezi i asirieni, au cucerit Egiptul, iar imfaratul lor Darinal lui Istaspe a pornit dincoace de Dunare asupra scitilor ; i atunci Erodot..,

1 Vezi mai jos, p. 240, 32.2 Vezi p. 40, 22-35 ; 94, 4-12 si 239, 15-20.3 Vezi p. 40, 23 -28.4 Vezi p. 299, 15-18.5 Vezi p. 46, 20 -47, 16 si 49, 22 -50, 2.

Vezi p. 128, 18 -30 si 137, 1 -2,7 Vezi p. 158,5 si 200, 1-4.8 Vezi mai jos, p. 171, 20 -25 si 183, 34.9 Cf. i p. 125, 15-27, cu 177, 28-32 $i 178, 31-34 ; 133, 15 cu 135, 22 : 152, 17 -19

cu 242, 4 ; 164, 25 urm. cu 168, 33 urm. $.a. De alt fel Inca de acuma o suta de ani, Invil-tatii Tafel $i Nusser, pregdtind o loud editie, au bilgat de seamd cd Laonic n-a apucat sd deascrierii sale ultima redactare $i cd multe pasaje nu stilt decit primele note scrise la repezeala ;vezi ed. Darkó, Introclucere, p VII ; cf. $i p. XII. sipoate cd tot asa au rdmas neprelucrate celedoud pasaje mai lungi, considerate ca neautentice, dar care vor fi provenind tot de la Laonicpentru cd le Intilnim In toate manuscrisele ; vezi mai jos, 264, 28 -266 si 281, 28 -282, 18.

Dar nu ne putem retine de a face $i urmatoarea observatie scrierea lui Erodot Iti lasaimpresia cd autorul ei n-a apucat s-o termine i s-o pund la punct. Asijderea Tucidide nu $i-aterminat istoria. Te pomenesti cd $i Laonic, tinlnd numaidecit, In compunerea lucrArii sale deistorie, sd se apropie eft mai mult de modelele sale, sa nu $i-o fi compus lnadins astfel, precumni s-a pdstrat.

; 5i

l

o

si-si

s.

1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 13

-pe lingá altele mai mici, face marl digresiuni, dind descrierea tAriloristoria popoarelor pe care le-au supus sau cu care s-au luptat persii. Totasa procedeaz i Laonic. §i el ii propune s descrie cresterea puteriiturcesti i prábusirea celei bizantine. Dar cind. ajunge la ciocnirea dintreBaiazid. Ilderim i Timur-Lenk, face o lungA digresiune asupra acestuia dinurrda, intercalind i alte subdigresiuni mai mici asupra tAtarilor, Sarmatiei(Rusiei), Egiptului s. a. Sigismund venind din Germania si Ungariaimpotriva lui Baiazid, Laonic gáseste prilej s ne dea descrierea acestorBaiazid porneste in contra lui Mircea cel Batrin, asupra caruia cid vinapentru inceputul acelui razboi, i atunci Laonic ne d6, descrierea TáriiRominesti. Cind Manuil II Paleolog, cantind in contra turcilor ajutoareIn Apus, ajunge pin'a In Franta, Laonic scrie despre Franta i poporulfrancez ; arnintind despre rgzboiul de o suta de ani dintre Franta siAnglia, ne d.escrie insulele britanice, obiceiuri de ale poporului englez)41 capitala englezilor, Londra. Mahomed I fiind in razboi cu venetienii

Murad II cu genovezii, Laonic ne descrie Venetia si Genua, staruindasupra originii, frumusetei i boggiei lor, si cum se conduc aceste repu-blici. Scriind despre o navala a turcior in Transilvania, Laonic ne descrietaxa si ocirmuirea ei. Iar Iancu de Hunedoara biruind pe turd, Laonicme istoriseste despre originea i cariera lui Iancu. i exemple de acestea8-ar mai putea aduce Inca multe.

Istoricii antici mai obisnuiau sa se foloseasd, in expunerile lorde cuvintari mai lungi sau mai scurte In vorbire directa. De acest mijlocde expunere s-a folosit i Erodot, dar mai ales in chip deosebit de iscusitTucidide. i toti istoricii bizantini, ca i cei apuseni din epoca Renasteriiau procedat la fel 1. Laonic compune i dinsul astfel de cuvintari directedupa modelele sale antice. Cuvintarea 2, prin care Victor Capella in Con-siliul cel mare, indeamna pe venetieni sa declare razboi lui Mahomed II,este compusa dupa modelul acestor fel de cuvintari din Tucidide, iarcuvintarea 3 lui Radu cel Frumos, prin care indeamna pe boieri 85, selepede de Vlad. Tepes, e facuta dupg Erod.ot. Fireste ca i una ii alta,toate celelalte, nu sint cuvintari istorice reale, ci compozitiile autorului, une-le mai potrivite cu situatia descrisà, ca bunaoara cele cuvintäri amin-tite, altele mai putin potrivite, ca de pilda cuvintarea lui Baiazid. In preajmaluptei de la Ancara, cind pe sine se pune alaturea de Alexandru Machedon,care cu putin'a oaste a biruit multimea persilor lui Dariu, iar grecii pecele ale lui Xerxel. E interesant s, =intim c, istoricul Ducas, contemporan

1 Vezi V. Grec u, Ist. biz. Duca, p. 606-607, nota 2.2 Vezi mai jos, p. 306, 25-309, 8.3 Vezi mai jos, p. 291, 14-22.4 Vezi p. 103, 30-104, 3.

si

taxi.

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

14 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE

cu Laonic, dimpotrivA 11 pune pe Timur-Lenk sA tinA inaintea luptei dela Ancara ostasilor si o vorbire in care aminteste de isprAvile strAmosilorsAi Xerxe i Artaxerxe, care s-au luptat in contra unor eroi semizei (greciiantici), pe ling5, care turcii sint niste lAcuste fatA de lei 1.

Dar nu numai in ce priveste compozitia scrierii sale istorice, cisi in privinta stilului si a limbii, Laonic se sileste mult sA se ia dupA mo-delele sale antice, in special dupA Tucidide. Acesta din urmA insA esteprea bine cunoscut pentru profunzimea i complexitatea gindirii sale ;

ca sA dea acestei gindiri haina vorbirii, frazele lui sint construitecu mune subordonAri i supraordonAri. Laonic imitind mai mult la supra-fatA acest stil, o face nu odatA in paguba claritatii. Lucruri simple, leimbracI in propozitii hmgi i intortochiate ; de aceea, de multe ori, estefoarte greu de inteles ce a vrut sA spunA 2. Limba scrierii lui cautlfie cea clasicA. Tendinta aceasta il face pe Laonic sA spunA hit IancuHuniadi 'kyyoq Xmvt.cfcr% Choniat", Cetatea ABA s-o numeascA Amu>.7roXfprl Leucopolichni", sultanului Baiazid I, cAruia istoricul Ducas itspune simplu Laonic Ii spune 6 AccrAcap flr Ba-iazid. Furtuna" Pentru unitatile de mAsuri, de greutAti i distanteintrebuinteazA denumirile antice de talant, stadion, plethron s. a. Dar,pe cit se pare, sub aceste denumiri se ascund EA unitAti de mAsurA bizantine.TArilor i popoarelor din tixnpul sAu Laonic, ca i aproape toti istoriciibizantini, le dA denumirile antice, pe care le-au avut acele taxi in anti-chitate i popoarele, care atunci au locuit acolo ; astfel, Tara Bomlneaseae Dacia, Ungaria e Peonia, Transilvania e Peonodacia, rominii sint daci,ungurii peoni, bulgarii mist, sirbii tribali, francezii celti, Franta e Ga-latia s.a.m.d. CA bulgarii Ant mist si sirbii tribali, insusi Laonic tine sAne lAmureascA 3. Tunarul but Mahomed II la cucerirea Constantinopoleie dac 4. Alteori, insA, aceste identificAri nu sint chiar asa de usor de fAcut.Laonic scrie mai mult istorie turceasc i e o laudA pentru dinsulspre a fi mai precis si mai bogat in stint, nu pregetsa sA intrebuinteze termenitehnici turcesti militant si administrativi 5.

1 Ducas, ed. V. Grecu p. 94, 14-21.2 Vezi Im. Bekker, ed. Bonn, p. V ; K. Krumb ache r, op. cit., p. 303 ; G. M o n-

t e I a t i ci, Storia della Letteratura bizantina, Milano, 1916, p. 230 si edijia lui E. Darkó, Intro-ducere, p. VIII.

3 Vezi mai jos, p. 38, 5-7.4 Vezi p. 225, 29 si nota 7.6 Ca mirahor lip.oupax6ptoe, azapi, spahii, silictari, lefegii olacari

oUXcixt8c;', q.a., despre care Akdes Nimet, op. cit., p. 15 si 17, spune cA Ant termeni corect Intre-buintati. Turcilor, Laonic le spune numai Tapxot turci, nu ca bunäoarS istoricii bizantiniGheorghe Pahimer i Nichifor Gregoras, care le spun persi Hipoca. Laonic este vAdit

'IATcrhp.

eaocpmg(8c,

gi

51,

g.a.in.d.

cA,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 15

Dar ceea ce face ea multe locmi din luerarea de istorie a lui Laonicsg, deving incurcate i greu de inteles este obiceiul lui de a anticipa merendiferite chestiuni i evenimente care stau in oarecare legatura cu celemomentan istorisite, si nu numai de a anticipa, ci si de a reveni mereuasupra celor spuse odata. Lui Laonic i se face imputarea c incurca multcronologia 1. Dar chiar acest obicei al lui de a istorisi, anticipind si reve-nind mereu, face ca ordinea cronologieg a lucrurilor i intimplarilor isto-risite sa par a. confuzg i incurcata, 2.

Dupa conceptia anti* pästrat i urmatg si de istoricii bizantini,.o scriere istoricg trebuie sa fie si o opera literata 3. i la culegerea inf or-matiilor noastre istorice trebuie mereu tinut seama de aceasta laturacaracteristica a scrierilor istorice antice i medievale 4. Laonic, luindu-sedestul de servil in compozitie, stil i limba dup5, modelele sale antice,valoarea literarg a lucrarii sale de istorie este scazuta. Totusi, el pare sanu fi fost lipsit de talent literar, precum ar dovedi-o, de pilda, descriereaplina de viat i miscare a peripetiilor prin care a trecut Iancu de Hune-doara dupa ce s-a retras din lupta de la Cosovo in 1448, pina ce a ajunsla Buda 5.

Caracterizarile semnalate ping acuma s-ar parea c subliniaza maimult oarecare scaderi ca istoric ale liii Laonic Chalcocondil. Dar ar finedrept s nu-i aratam i vaditele cantati. El e inainte de toate un istoric

influentat de milcarea Renalterli. Se pare a el tia etimologia Invätatilor umani0.1 aRena§terii, dupa care turcii ar fi fost numiti dupa eroul troian Teucer ; 0 de aceea Laonicse va U oprit numai la denumirea turci.

1 K. Krumbacher, op. cit., p. 403; G. Ostrogorsky, op. cit., p. 373; Gy.Moravcsik, op. cit., I, p. 232.

2 Vezi mai jos, p. 73, intoarcerea din Apus a lui Manuil II Paleolog intimplatd in1403, spusiicu anticipare. Istorisind cucerirea ora§ului Argos, aflat sub stdpinirea venetienilor, de cdtre turciIn 1397, revine asupra ceddrii lui prin vinzare catre venetieni in 1394 : §i fiincicd acela0 despotTeod or Paleolog a Incercat sd Ana 0 Sparta In 1400, istorisqte i aceasti intimplare, antici-pind-o. Cu prilejul biruintei lui lancu de Hunedoara din 1442 asupra turcilor navaliti in Transil-vania, amintind de isprdvile acestuia ca rdzboinic, anticipeazd §i schimbul de domni ce I-a facutIn Tara Romineascd, inlocuind pe Vlad Dracul cu Dan, ceea ce s-a intimplat citiva ani mai triziu(vezi p. 158, 4-16 : cf. 0 200, 1 10). Exemple de acestea s-ar putea da multe.

a Vezi V. Grec u, La ualeur litteraire des oeurres historiques byzantines, In Byzanti-noslavica", 13 (1952-1953), p. 252-270.

4 In privinta aceasta e remarcabild descoperirea lui I. Bogdan, cd cronicarii noltri MacarieAzarie,imitind cronograful bizantin al lui Constantin Manasses din secolul al XII lea, transpun

asupra imprejurdrilor din Moldova descrieri luate din modelul lor,care au in vedere irnprejurdriantice sau bizantine ; vezi Letopisetul lui Atarie, In Anal. Acad. Horn.", Seria II, tom. 31 (1909),.p. 76-79 0 89-92.

6 Vezi mai jos p. 216, 24 218, 6 ; alte pasaje de valoare literard mai vezi p. 167, 30168, 17 ; 174, 8-175, 21 ; 273, 7 12.

www.dacoromanica.ro

16 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERX ISTORICE

nepartinitor, obiectiv i cumpatat, avind multa grija s descopere adevarulsilindu-se mult intru cautarea lui 1. Despre politica de unire a biseri-

cilor, dezbiltuta pe atuncea cu atita patimà, scrie cumpanit i cuminte 2Fata de du§manii de moarte ai tarii i neamului sail, care sint turcii cei-au robit tara i neamul, nu se lag, impins de ura, ci cauta sa fie drept,cu toate ca el nu e lipsit nici de patriotism, nici de rniudrie nationalà.Le recunoa§te vitejia i destoinicia. Despre Iancu de Hunedoara spuneca a avut nu putine izbinzi mari asupra turcilor, de§i ace§tia erau multi

viteji 3.Fata de ceilalti istorici bizantini, Laonic se deosebe§te prin aceea

ca in central istoriei sale nu se mai afla imperial bizantin, ci cel otoman.Faptul ca el §i-a dat seama de insenmatatea istorica a acestuia din urmaeste o dovada de netagAduit a talentului de istoric al lui Laonic Chalco-condil. Scrierea lui istorica este inainte de toate istoria imperiuluiotoman, mai pe scut cu informatie mai slaba 0 mai putin exacta de laivirea turcilor osmanlii §i pina la moartea lui Murad I in 1389, tot maipe larg §i mai bine documentata apoi, mai ales cu cit se apropie mai multde timpul sail. Din istoria bizantina, ca 0 din cea a altor popoare §iia in seama mai ales ceea ce intra in cadrul istoriei turce§ti §i nu sint deloc mune intimplarile istorisite care sa nu stea mai mult sau mai putinde-a dreptul in legatura cu aceasta. Insa§i cucerirea Constantinopoleide turci, istorisita pe larg §i cu atita pasiune i durere de Ducas, este des-crisa de Laonic in chip lini§tit §i destul de pe scurt, aducind totu0 unele§tiri pe care nu le intilnim In descrierile contemporanilor sai, DucasCritobul.

Ceea ce 11 mai caracterizeaza pe Laonic in chip deosebit este 0 faptulca, a§a cum ne apare In lucrarea sa de istorie, poate fi a§ezat tot a§a debine intre istoricii umani§ti, ca i intre cei bizantini 4. Ca un adevaratsavant umanist al Rena§terii, el poseda o mare bogatie de cuno§tinteenciclopedice i cauta sa iusereze din ele in lucrarea sa de istorie ; e un

1 Byzantinische Zeitschrift", 22 (1913), P. 212.2 K. Krumbacher, op. cit., p. 302.3 Vezi mai jos, p. 245, 20-22.4 N. Iorg a, Medallions d'histoire littéraire hy:anhine, In Byzantion", 2 (1925),

p. 237-298, dupa ce trece In revistä pe toti istoricii bizantini de la Procop pina la GheorgheSphrantzes, Ii fncheie expunerile, in ce 11 privelte pe Laonic Chalcocondil, cu o singurd nota.;ubliniar5 de urmátorul cuprins : Laonikos Chalkokondylas sort de notre cadre ; II apartient,comine esprit politique, a l'Empire ottoman et, comme conception littdraire, A la Renaissance".Aprecierea fAcutA este vklit nimeritAintr-o larg5 mäsurA, totu§i ar fi greOt ca Laonic Chalcocondilsl fie scos cu totul din literatura istoric5 bizantina, dupá cum nu ar putea fi trecu i. de loc Inistoriografia veche turceascá.

1 . 74

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 17

bun cunoscator al antichitatii si cauta s dea dovezi despre aceasta. Pentruel, '1364,1,2Zoc romei" nu sint si bizantinii, ei numai romanii ; bizantiniisint "EAkilveg elini" si gaseste ca, nu si-au spus corect romei 1, adica ro-mani ; bizantini BuVmmo r. sint numai locuitorii Bizantului adica aiConstantinopolei 2 Si el scrie in grai elm, pentru ca graiul elinilor estemai raspindit in lume si este stint de numeroase natiuni. In chip pro-fetic spune apoi c iarasi Ii vor avea ei statul i regele hrs. Ziva de marti,cind s-a dat atacul cel mare de a cazut Constantinopolea, o numesteziva lui Ares 4, adica a zeului Marte, marti, dei in greceste o denumireea aceasta nu exista. E un latinism care Ii sta bine unui umanist stiutorde latineste. Descrie fluxul si refluxul oceanelor, aducind. acest fenomenin legatura cu luna 5. Ca un adevarat om al Renasterii, cu prilejul sinoduluidin 1439 de la Ferara i Florenta, ne povesteste aventura galanta a sotieiducelui de Ferara, o istorioara, de parca ar fi o nuvela, din Decameronal hi Giovanni Boccacio, pe care poate il va fi si citit 6.

Faptul c Laonic Chalcocondil si-a dat seama, precum am maiamintit, de marea insemnatate istorica, a avintului puterii turcesti §isi-a, propus sa descrie dezvoltarea i cresterea acestei puteri si in jurulei s grupeze descrierea celorlalte evenimente, este o netagaduita dovada

Laonic este un istoric de o indiscutabila valoare si de un insemnat talent.S-a spus insa c n-a fost in stare sa-si indeplineasca sarcina ce si-a luat-o,pentru c i-ar lipsi o compozitie unitara si expunerea i-ar fi lipsita decritica 7. Dar trebuie de intimpinat c incercarile de critica In expunerilelui Laonic nu sint rare. Fata de versiunea greceasca si cea turceasca, asupramortii lui Murad I in lupta de la Cosovo din. 1389 0 fao, de spusele turcilor,cum a inlaturat Baiazid in total luptei pe fratele sau Iagup, Laonic isiarata in chip temeinic nedumeririle sale, gasind toate versiunile nevero-simile 8. La cucerirea orasului Argos, istoriseste Laonic, turcii s fi luat30 000 de robi de razboi, pe care Baiazid fi colonizat in Asia ; adaugainsa totodata observatia critica : Dar nu in-as putea pronunta c aceasta

Vezi mai jos, p. 27, 29.2 Vezi p. 55, 24, 26, 27.3 Vezi p. 25, 19-23 ; K. Krumb ache r, op. cit., p. 302.4 "Apeoc .1. §i era o zi de magi", p. 230, 27 §i n. 2.5 Vezi mai jos, p. 72, 20.

Vezi p. 174, 8-175, 21 ; mai vezi §i p. 162, 12-163, 3.7 P. D. Pogodi n, 0630p HCTOtiliHKOB 110 HCTOPHH OCHALI H B3CITHH BH3HHTHH

Typaahul B 1453 r. (Privire asupra izvoarelor despre istoria ImpresurArii i luAriiBizantului de Turci In anul 1453), In Ntypairb somarreperBa uapogaoro npoarklueaua264 (1889 august), p. 222-223.

3 Vezi mai jos, p. 50,

2. - 6. 1621

sà-i

1

8' ktipot

17=-8+,*55,--4--2f,

cd

www.dacoromanica.ro

28 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE

e adevarat, deoarece, cautind s m informez, n-am putut afla unde inAsia au fost colonizati aeestia de care imparatul Baiazid" 1. Fata, destirea ca, Vlad Tepe§ a intrat ca iscoada, in tabgra lui Mahomedvine a crede cà insusi domnul a luat asupra-si o primejdie ca aceasta,cind putea doar sg se foloseascg de multe iscoade 2 Si cazuri de acestea,cind Laonic ia o atitudine criticg, se intilnese nu putine In luerareasa de istorie.

Cit despre lipsa de unitate in coxnpozitie, se vede c aceasta a fostsemnalata, din pricina deselor digresiuni ce le face. Dar n-am putea fide parerea cg aceste digresiuni despre diferite t6ri si popoare din rgsgritulsi apusul Europei ar fi niste umpluturi de prisos i nefolositoare 8. Cutoate cg uneori, ce-i drept, cuprind §tiri fantastice i eronate, totu§i,folosite cu eriticg, ne sint de folos ; i pentru cele asupra tgrilor romineIi sintem de-a dreptul recunoscgtori. i chiar prin aceste digresiuni trecinddincolo de marginile istoriei turcesti i bizantine la Orli mai intinse sau maimgrunte din istoria sirbg, ungarg,bulgarg, roming, tgarg, rusg, lituang,polong, cehg, germang, italiang, francezg, englezg, spaniola, i, descriindsi obiceiuri de ale acestor popoare, Laonic ne d acea boggtie de stirivariate §4 interesante, incit el are d.arul de a tinea treazg atentianoastrg, de a ne face curiosi si de a nu ne Vasa s atipirn asupra cartiilui" 4. Lucrarea sa de istorie s-a spus cu drept cuvint cä e unul din eelemai interesante si de pret produse ale spiritului elin din evul mediu" 2.

Fara, Indoialà, lui Laonic i se cuvine un loc de cinste intro istoricii bi-zantini si indeosebi intre cei trei contemporani ai sgi : Mihail ( °I) Ducas,Gheorghe Sphrantzes (Phrantzes) §i Critobul din Imbros, tuspatrudescriindu-ne intimplgri, In largg mgsurg aeeleasi, din acelasi rastirnp,fiecare din punetul sax de vedere si in felul sgu deosebit si toti comple-tindu-se unul pe altul cu intregiri de pret.

Pentru istoria turco-bizanting, expunerile istorie ale lui Laonic Chal-cocondil sint un izvor narativ de mina intii §i vred.nic de toatg increderea.Izvor principal pentru istoria turceasca, au fost traduse In turceste Inca,de pe la mijlocul secolului al XVII-lea 6. Interesul si curiozitatea ce-atrezit cresterea ngvalnica a puterii §i primejdiei turcesti a fgcut ca,

Vezi p. 74, 26-28.2 Vezi mai jos, p. 287, 24 28.3 Akd. Nimet, op. cit., p. 20.4 Vezi Mign e, Patrologia, series Graeca, vol. 159, P. 10, nota.5 W. Mille r, op. cit., ; dupa Campurogl u, op. cit., p. 152 care mai adaugl cá

Laonic e un Erodot al evului mediu.6 F. Babinge r, Die Geschichtschreiber der Osmanen and ihre Werke, Leipzig, 1927,

p. 200 ; dupd Byzant. Zeitschr.", 28 (1928), p. 146.

II, nu-i

1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 19

Inca inainte de editarea textului greeese, care a aparut intiia oara la 1615,a apara, incepind din 1556 0 1577, in traduceri latine i franeeze cares-au repetat de mai multe ori la rind 1.

Pentru trecutul nostru, luerarea de istorie a lui Laonic Chaleocondileste unul din cele mai de pret izvoare narative ; pe EDO multe stiri izolate,ne intimpina intr-insa i multe pagini intregi care privese de aproapeistoria pamintului si a poporului rominesc. Laonic ne istoriseste pe larglupta dintre Vlad epe i Mahomed II, cu multe stiri unice i interesante :bunaoara, cum stie Vlad Tepe§ sa-si consolideze domnia ; c oastea tux-ceasca, ce a navAlit in Tara Romineasea, a fost ea marime a doua dupaaceea care a cueerit Constantinopolea ; c prada scoasa de turei din taräa lost peste dona sute de mii de c.ai, boi i vaci, stire de mare pret pentrubogatia -Orli ; i multe altele 2 Istorisirea lui Laonic este izvorul principalpentru cunoasterea expeditiei lui Mahomed II asupra Tarii Rominestiin 1462 3.

Insemnate slut tirile ce ni le aduce Laonic despre interventia TariiRominesti in luptele pentru tron intre feeiorii lui Baiazid-Fulgerul ; unuldintre acestia, Musa, cu sprijinul mi Mireea eel Batrin, caruiaduise venituri i tara multá dincolo de Dunare 4 izbuteste sá ajungasultan 5 in contra fratelui au Musulman, sustinut de imparatul bizantin,Manuil II Paleolog. Cu acesta din urma Mircea statea in rele relaii, pentru

primise la Bizan i sustinea impreuna en Musulman un contrapre-tendent la domnia Tarii Rominesti 6 Dupa infringerea sultanului Musade catre fratele sau Mahomed I 7, Mireea eel Batrin d ajutor altui pre-tendent la tronul turcesc, Mustafa, care vine in Tara Romineasca, insotitde emirul din Smirna Giineyt 8 Pupa caderea lui Musa si poate cadupa infringerea lui Mustafa, sultanul Mahomed I trimite osti de jafasupra Tarii Rominesti ; odatä i asupra Transilvaniei9.

In legatura en luptele de la Nieopole din 1396, de la Varna din 1444Cosovo din 1448, Laonic ne d ari, cum si in ce masura au luat parterominii. Sigismund pornind. asupra lui Baiazid-Fulgerul, a luat eu

1 Slinnalarea diferitelor editii si trad.uceri, vezi-o in K. Krumb ache r, op. cit., p.301, 1 si 2 ; ed. E. DarkO, Introducere, p. Gy. Mor avcsi k, op. cit., I, p. 233.

2 Vezi mai jos, p. 22, 20 291 ; 298, 21 ; 300, 28-31 ; 309, 28 §i 35.3 Vezi Revista istorica", 21 (1935), p. 76.

Vezi mai jos, p. 114, 3-5.5 Yezi p. 114, 7-14 ; 115, 19.

Yezi p. 114, 5 7.7 Vezi p. 120, 5.8 Vezi p. 130, 26-131, 12.9 Vezi p. 120, 13-16 i 137, 18-23.

ii fag--

ca

§i

si

;

4

6

www.dacoromanica.ro

20 LAONIC CHALCOCONDIL : EXITNERI ISTORICE

dinsul i romini, neam viteaz, care sà arate ealea i s deschida drumostirii 1. Din cauza aceasta Baiazid pustieste Transilvania 2 0 navalesteasupra lui Mircea eel Batrin, pe care-1 invinovateste de lupta de la Nicopole ;cu acest prilej, Laonic deserie Tara RomInease i vorbeste despre graiulnostru 3. Cu alt prilej ne da o scurta deseriere a Moldovei, observindeste acelasi neam, vorbind aeeeasi limb, dar fiind despartit in. douadomnii 4. Iancu de Hunedoara, avind multa putere i renume mare inpurtarea rázboaielor in contra turcilor, 11 sfatuieste, Inca inainte de luptade la Varna, pe regele ungar Vladislav I la razboi in contra lui Murad II ;stringe oaste multa si ia i pe Vlad Dracul, domnul rominilor din TaraRomineasca, treee peste DunAre pustiind si arde Sofia 5. La indemnulcraiului Serbiei Gheorghe, se incheie pacea si se hotaraste ea Tara Romi-neasca s ramina fata de sultan cu tributul cel vechi, iar fata de regeleungar sa fie, preeum a urmat mai inainte 6 Pentru lupta de la Varnasint luati intr-ajutor ea la zece mli de calareti romini, care vin cu insu-Retire sub conducerea domnului Vlad Dracul 7. In lupta rominii tin aripastinga 8. Dupa ce Vladislav I, netinind seama de sfatul i indemnul luiIancu de Hunedoara, a cazut In lupta, Iancu i rominii pleaca de-a dreptulspre Dunare si multi barbati alesi au cazut dintr-insii 9. Ajuns la Dunare,Iancu este tinut prins de Vlad, dar, la amenintarile ungurilor, Ii trimiteprin Brasov in Transilvania". In retragerea de la Varna, multi unguris-au prapadit de mina rominilor11. Ajuns acasä, Ianeu este pus in frunteastatului12. Cind Murad II impresura Crua in Albania, li soseste vesteaciL Iancu, cu unguri i romini, vine eu razboi asupra-i ; i erau amindouapopoarele la patruzeei de mu i apte mii de calareti 13 Ajungindu-se lalupta de la Cosovo din 1448 cu. Murad. II, Ianeu statea la mijloc cu vi-tejii, armata Transilvaniei, iar aripa stinga i-o tinea Dan cu opt mii deromini 14. Vazind ca lupta e pierduta, rominii incearca o impacare cu

1 Vezi p. 59, 2-3 §i 62, 7.2 Vezi p. 63, 1-2.

Vezi p. 63, 2-64, 29.4 Vezi p. 93, 21-25.5 Vezi p. 183, 36-184, 7.6 'Vezi p. 189, 8-10.7 Vezi p. 193, 5 7.8 Vezi p. 196, 28-197, 11.9 Vezi p. 199, 10-15.

Vezi p. 199, 16-35.11 Vezi p. 200, 23 24.12 Vezi p. 200, 11-18.

Vezi p. 208, 36 209, 13.14 Vezi p. 210, 21-26,

ca

10

www.dacoromanica.ro

INTRODIX ERE 21

Murad II, dar sint MacelAriti. Iancu se retrace spre Dunare, spre a ajungela Belgrad ; dar dup5, multe peripetii, descrise de Laonic, nu Mra talentliterar, e retinut de craiul sirb, apoi trimis la Buda 1.

Ni se mai dan apoi §tiri asupra diferitelor expeditii, trimise deMurad II (1421-1451) asupra rii Romine§ti 0. a Transilvaniei. Camintre 1430 (cucerirea Salonicului) 0. 1432 (casatoria lui Murad. II cu fatacraiului G-heorghe Brancovici), daca tinem seama de ordinea cronologic5,a evenimentelor istorisite, Murad II trimite pe Turachan asupra TdriiRomine§ti, de unde scoate robi i multa, prada, 2. In 1442, 11 trimite pebeglerbegul de Rumelia, Mezit, sa cucereasca, Transilvania. Cu acestprilej Laonic arata, intinderea Transilvaniei 0 cum este condusa, de unvoievod, pus de regele ungar, ,§i. ea se afla ora§e autonome in frunte cuSibiul. Mezit-bei impresoara, Sibiul, dar este ucis de un glon i turciisint alungati peste Dunare.

Odata, cu primaxara, Insui Yurad II voie§te sa, porneasca, asupraTransilvaniei, dar la sfatul vizirului ahabeddin, II trimite chiar pe acestvizir, asupra caruia Iancu de Hunedoara ci§tig5, o stralucita biruinta, 3.

Cu acest prilej, Laonic ne d multe §tiri, despre originea, viatacariera eroului luptAtor in contra turcilor, Iancu de Hunedoara 4. Iancu

schimba, domnii din Tara Romineasca, punind pe Dan in locul lui VladDracul, fecior din flori de al lui Mircea cel Batrin 5.

Aici Laonic ne d'a §tirea vadit interesanta, ca, boierii nascoceau peunii drept feciori din flori de ai lui Mircea, spre a-i pune, din interesepolitice, in domnie ; despre unul, doi dintre ace§tia, culegind stiri, le §tienumele i eine le-a fost tatal, dar nu-i mai da, in vileag. Apoi Dan s-aimpacat cu Murad i s-a incuscrit cu. domnul Moldovei. 6

Despre Iancu, Laonic ne mai da, apoi §tiri de seama, in legatura,cu alte lupte de ale acestuia in contra turcilor i indeosebi asupra str-hi citei biruinte de la Belgrad din 1456 asupra lui Mahomed II 8 La moartealui Iancu ii face o frumoasa caracterizare 9 i ne istorise§te cum feciorul luimai tinar Matei izbute§te s ajunga, rege al lingariei, savir§ind mari ispravi10.

1 Vezi p. 214, 14-218, 6.2 Vezi p. 148, 23-25.3 Vezi p. 155, 7-156, 21.4 Vezi p. 156, 23-157, 25.5 Vezi p. 158, 4-16 §i probabil §i p. 200, 1 10.6 Vezi p. 158, 9-24.7 Vezi p. 171, 20-26 ; 187, 8-33 ; 241, 14 17.8 Vezi p. 241, 28-245, 14.9 Vezi p. 245, 15-29.

10 Vezi p. 247, 2-22.

si

www.dacoromanica.ro

22 LAONIC CECALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE

In sfirsit, face sa mai fie senmalate citeva stiri izolate asupra pa-mintului si trecutului rominesc, care se intilnesc in lucrarea de istorie alui Laonic Chalcocondil : de exemplu, ca tatarii, treeind peste Duff-are,risipesc pe turcii care pradau pinii la Dunare 1; ca rominii din Pind aucoborit din Dacia 2 j i ca avind aceeasi limba sint una eu rominii de laDunare 3 ; ca tatarii, venind peste Tara Romineasca, tree la Baiazid-Fulgerul 4 ; ca tatarii salasluiti in bugeacul Basarabiei, trecind la Baiazid-Fulgerul, acesta li colonizeaza in Peninsula Balcanica, despartindu-letriburile 5 j ca Sarmatia se intinde pina la romini 6 si ea semintii de alesarmatilor (adica lusilor) incep de la Leueopoliehni (adica Cetatea Alba) 7 ;ea lituanii ajungind pina in granita Moldovei se razboiesc cu aeestia 8 ;ca tatarii intrebuinteaza scuturi lunguiete cam ea ale rorninilor 9 j c'a',

Murad II se gatea sa aduca, cu rAzboi, domn in Tara Romineasea peVlad Dracul, dar s-a intors din drum, porMnd asupra Caramanhilor 10 ;ca' in sfatul de razboi Inaintea luptei de la Zlatita din deeembrie 1443,Murad II aminteste ca ungurii au luat pe linga sine pe romini 11.

Fata de bogatia tie stiri asupra trecutului nostru, nu e nici o mirarecii, de acum invatatul Radii Greceanu, cronicarul oficial al lui ConstantinBrincoveanu, culegea din lucrarea de istorie a lui Laonic Chaleocondilnotite despre Basarabi, pentru a le intrebuinta in prefata bibliei de la1688 12.

Incheind, credem ca, atit pentru continutul ei variat, interesantsi in masura a ne tinea incordata toata atentiunea noastra, cit si maiales pentru aceasta bogatie de stiri ce ne intereseaza indeaproape, tra-ducerea aceasta nu va fi fost o munca zadarnica, ei d.impotriva bine ye-nita si de lobos, mai ales ea citirea lucrarii de istorie a lui Laonic in textuloriginal greeese mi e lueru usor.

l Vezi p. 31,31-32, 4.a Vezi mai jos, p. 40, 36-37.a Vezi p. 189, 36-190, 2.5 Vezi p. 75,14-21.5 Vezi p. 90, 29-33.5 Vezi p. 91,13.7 Vezi p. 91, 19-20.5 Vezi p. 94,3.a Vezi p. 95,1.10 Vezi p. 171, 1-10.ll Vezi p. 184, 23.la N. Iorg a, Istoria literaturii romtne, 1688-1821, vol. II, Bucuresti, 1901, p. 625 ;

ed. a II-a, p. 66.

www.dacoromanica.ro

LAONIC CHALCOCONDILEXPUNERI ISTORICE

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE I

De ee emu Laonic din .Atena, din cite a ajuns In viatA s'a le vadA 310 serie istoria ; i sA le aud6, a scris acestea in istorie, crezind cu aeeastasubieetul serieril. indeplineascA o datorie fireascA i totodatA pentru

ea', pe eft mi se pare, evenimentele acestea sint foarte insemnate, inchsA fie pAstrate pentru posteritate ; cAci dup6 pArerea mea nu sint intru 5

nimic mai prejos de evenimentele de odinioarg, din lume ce au trecut 4in istorie. 115, gindese la intimplArile ce au dus la sfirsitul elinilor si laputerea cea mare la care au ajuns turcii, cea mai mare din cite au fostvreodat6. Pe urma acestor IntimplAri dumerindu-mg, cA fericirea acesteivieti este repede schimbAtoare i cA se intoarce cind intr-o parte cind in 10

alta, socotesc cá e bine sA scriu istoria nu neinteresantA a amind.uroracestor popoare. Dind la iveal6 aceastA scriere, vom aminti si de alteevenimente ce s-au intimplat prin lume, nu numai in timpul din viata mea

la care en insumi am lost martor ocular, ci i altele din cele insemnate,adunindu-le insA mai ales de la cei ce päreau ca, le stiu mai bine, ea sA m 15-

informez asupra lor si mai en seamA ca sa poatA fi spuse eft mai binesi mai adevArat in modul eel mai sigur.

Dar nici aceea n-as socoti-o de loc rau, ca acestea sA le istorisescin grai elin, pentru ea' graiul el'nilor este cel mai räspindit in lume i e stiutde numeroase natiuni. i mare este faima acestui grai chiar acuma, dar 20si mai mare Ii va fi iaräi, cind chiar un impArat elm i coboritorii dintr-insul -vor domni asupra urmasilor elinilor, I adunati intr-o mare imparAtie, 3

dupa legile lor, cit mai placut pentru ei i cit mai puternic pentru altii.Elinii 2, ce fapte man i strAlucite au sAvirsit dInii i au dobindit

mare faima i aiurea si in Europa, ba chiar i in Libia 3, §i cum an ajuns1 Adicll a imperiului bizantin.2 Fire§te Ca cei din antichitate.3 Africa de nord.

si

25

si

www.dacoromanica.ro

26 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I

1. la Gunge §i Ocean 0. pina in Caucaz, Inca §i cum multi altii au fost de maiinainte pe acolo, indeosebi Hercule 0 mai intii Inca, Dionysos 1, feciorulSemelei, i apoi Inca ispravile lacedemonilor §i. atenienilor, dupa, aceeaale imparatului macedonenilor 2, i ale acelora ce au avut domnia dupa

5 el §i ale multor altora de tot felul, cum s-aupetrecut, le-au istorisit altii§i le-au descris. Elinii deci au savir§it mai mult aceste fapte, ea unii cesint cel mai vechi popor i pretutindeni, numeroase generatii in rindan avut parte de o soarta norocoasa, nu lipsita de virtute, nicaieri insamic§orata. Pe timpul, and acestora in multe feluri le mergea bine in lume,

io am aflat, cercetind amintirile cele mai indepartate din auzite, ca in tim-purile cele mai vechi asirienii au ajuns intii la stápinirea Asiei ; dupa aceeainsa mezii i-au inlocuit in domnie sub conducerea lui Arbache care 1-adespoiat de domnie pe imparatul asirienilor Sardanapal ; pe urma, <mezii>§i-au pierdut imparatia in mlinile per§ilor care erau condu§i. de Cir al

6 lui Cambise ; 0 de atunci per§ii au ajuns la mare 0 multa 1 putere, trecindin alte taxi, ba chiar 0. in Europa. Iar dupa aceea, nu multe generatii maitirziu, Alexandru al lui Pup, imparatul macedonenilor, a pus capatdomniei per§ilor i i-a supus pe indieni i o parte, nu putina, din Libia§i Inca din Europa ; i imparatia a lasat-o celor ce au urmat dupa dinsul,

-2o pina ce romanii, ajungind la cea mai mare domnie din lume, cad erau §icu noroc i cu virtute In aceea0 masura, au lásat Roma in seama celuimai Malt arhiereu 3 al lor §i au trecut in Tracia ; i la aceasta, imparatul 4i-a condus in tara Traciei, care e a§ezata cel mai aproape de Asia, §i ale-gindu-§i de capitala un ora§ grecesc Bizant, au purtat razboaie cu per§ii,

25 de la care indurasera multe rele §i neajunsuri. De atunci elinii s-au ame-stecat cu romanii ; i limba i datinile, pentru ca aici elinii erau cu multmai multi decit romanii, 0. le-au pastrat pina la capat, numele totu§i0. 1-au schimbat, ne mai numindu-se dupa strabuni ; i imparatii

n-au gasit nicidecum demn sa se cheme imparati ai elinior, ci ca e30 mai distins pentru din§ii sa-§i zica imparati i autocratori ai romanilor 5.

Dar despre romani i arhiereul lor eel mai mare am aflat ea, demulti ani ajungind, nu in putine pimcte in ce prive§te religia, la parerideosebite de elini, s-au despartit de ei, intre altele mai ales ca-§i aleg impa-

1 Ispraxile legendare ale eroilor din mitologia antica elinä stilt pentru Laonkc fapteistorice.

2 Alexandru cel Mare (336-323).3 Papa de la Roma.4 Constantin cel Mare (306-324-336).5 Adica ai romeilor-bizantinilor ; grecii i azi, In grai popular, spunlndu-si romei,

nu ellM sau greci.

Bizan-todui

www.dacoromanica.ro

PRBFATA. 27

rat al romanilor 1 cind dintre gali cind dintre germani necontenit ping intimpul de fatg. i nu scapg nici Un prilej sg, trimitg raereu soli la elini casl se impace i sg, se uneascg in privinta religiei, cgzind de acord asupraaceluiasi punct de vedere. i elinii, fireste c n-au volt, de dragul romanilor,care pe vremuri aveau acelasi fel de a vedea, sg-si tulbure asezamintele 5

strgbune. §i in urma acestei divergente, multime de apuseni mai alesvenetieni, impinsi din aceastg cauzg, de arhiereul rornanilor, pornesc enRota mare rgzboi asupra elinilor i, naválind, au ajuns la Bizant si au luatcu puterea cetatea Bizantului 2 impgratul Bizantului i cei mai de fruntedintre elini au plecat, trecind in Asia ; ajungind la Nicea, si-au ales acest iooras grecesc si si-au asezat resedinta impgrateasca Dupg aceea,im multi ani mai tirziu 3, au ocupat din nou Bizautul, dupg ce au intratpe ascuns in oras, i trecind iargsi in Europa, impgratii au urmat sä dom-neaseg in Bizant. Dar dupg aceea, impgratul elinilor loan 4, observindcg statul elinilor e acuma pe muchia cutitului, a luat pe arhiereii Bizantului 15

pe invgtatii elinilor si a plecat pe mare in Italia, cu credinta c va aduceun ajutor in contra primejdiei ce-i ameninta din partea turcilor, dacg arface impacare cu apusenii in privinta religiei. Ajungind in Italia si discu- 8

cu arhiereul rornanior asupra divergentei privitoare la religie, s-aunevoit mult sg stea la dezbateri i cercetgri aminuntite si in sfirsit sii ajungg 20la o impgcare intre arhiereu i elini, stabilind un acord. i inlgturind dintre

acea divergenta ; in oarecare ingsurg dobindeste i ajutor si se inapoiazgla Bizant. Dar elinii ajungind acasa, nu s-au tinut de hotgririle sedintelorsinodului 5 din Italia, socotind ca nu e bine de loc pentru ei sd se impacecitusi de putin cu romanii, ca unii ce stgruie sil spun i sg, le doreasca 25

Tele ; i astfel divergenta a ramas ping la capgt intro elini i roman!. Cuacestea am spus indeajuns despre divergenta ce era intre impgratia eli-nilor i intre roman! si cg In privinta impgrgtiei i chiar a numelui nuii s-a spus acestora corect 6

Cind eu unul am venit pe lumea aceasta, am aflat cg, pe atuncea 30elinii i impgratul elinilor, dupg ce au fost scosi din celelalte tari mai intii-de popoarele din Tracia 7, dupg aceea insg chiar si de barbari 8, mai stg-

E vorba de impiiratul roman de apus, din evul mediu, precum a fost Carol cel Mareceilalti.

2 In 1204 pe urma cruciadei a IV-a.3 In 1261.4 loan VIII Paleolog (1425-1448).5 Din 1439 de la Florenta.

C11 s-au numit romet-romani si nu elini.7 Adica din Peninsula Balcanica, ce e la nord de Grecia.

Adicd de turci.

7

§i

intr-insul.

find.

ei

4i

I

I

www.dacoromanica.ro

98 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE I

1 pinean peste aceste citeva locuri putine : Bizantul i marginea mgriiin jos de Bizant ping la orasul Heraclea, iar in sus pe marginea Mgrii

9 Negre I ping la orasul Mesembria, i;poi Peloponezul intreg afarg de trei-patru orase ale venetienilor, apoi asisderea Lemnos, Imbros i insulele

5 de pe acolo din Mama Egee. Asadar, cum s-au intimplat toate acesteas5, se facg si cum statul elinilor cu incetul s-a prgbusit, ruinat de turci,.si cum al acelora s-a fgeut mare, sporindu-si mereu in timpul acesta, puterea.si bungstarea, voi istorisi, fgcind o expunere, pe cit am putut s m informermai exact.

10 De unde se Iraq Cit despre turci, eu unul nu stiu ce nume ar fi avuttureli osmanlli. Ain vechime, incit sg flu gresesc adevgrul. Cad unii cred.

cg turcii sint coboritori din sciti, bgnuind cu bun temei asa despre ei,deoarece ii easesc nu mult deosebiti in datini i eg se folosesc incgaeuma de aceeasi limbg. Cad scitii se spune ca, pornind a aptea oarg

15 de la Tanais, vinjolesc Asia de sus, intr-o vreme cind stapinirea o aveauparii, si in tara persilor si a mezilor si a asirienilor ; dupa aceea coborind inAsia de jos asupra Frigiei, Lidiei i Capadociei, si-au supus i acesteatgri. i acuma se pot vedea, pe cit se spune, multi din neamul acestapgscindu-si vitele in multe parti ale Asiei ; si ducindu-si traiul dupa obiceiu-

io rile seitilor nomazi, In-au avut in chip vadit nicaieri in Asia o asezarestabila. *i de aici, incg se banuieste c neamurile barbare de turci, carelocuiesc in Vara de jos a Asiei, in Lidia, Caria, Frigia i Capadocia, slutde aceeasi limbg i sint imbrAcati i inarmati la fel ea si seitii, carepasc vitele de la Tanais incolo spre tara Sarmatiei.

25 l7nii insa, spun ca turcii sint coboritori din parti. Acestia adicgoniti de scitii nomazi, sa fi coborit in Asia de jos i, dedindu-se la un traimai malt nomad, sg se fi rgspindit pe acolo prin orase si de aici neamulaeesta sg-si aibe numele de turd nomazi. Altii insg spun cg-si au numelede la Turce, un oras mare si infloritor al persilor, si Bustin cg acest neam

30 a pornit de acolo i, mutindu-se in tara de jos a Asiei, s-au rgspindit astfelprin Asia si au ocupat tara. Sint si unii care vreau ca turcii sg fi venitmai degrabg din Siria rupestra si Arabia, decit sa fi ajuns in aceastg taradin Seitia, cu legiuitorul lor Omar, venit prin succesiune la domnia asupraAsiei, rgmasi astfel aid, s-au indreptat mai mult spre un trai nomad.

35 Cit de adevarata este deci fiecare din aceste pgreri si la care din ele algtu-rindu-te, ar fi mai bine sg te tii de ea, n-as putea face o incheiere cu totul

ii sigurg. j Totusi atit s-ar putea spune ca mai bine este sä te algturezi lapgrerea acelora care stkuie sa Busting ca acestia isi trag inceputul de laseiti, pentru ea scitii care trgiesc Inca i acuma in rgsgritul Europei, asa--

i

si

www.dacoromanica.ro

TIMM OSMANLII

numita Oarda 1, se Inte leg nu greu cu turcii din Asia, arnindoua popoareleducind acelasi fel de trai si avind Inca §i acuma acelasi port si folosindu-sede acelea§i scule, pentru c scitii au domnit peste tot locul in Asia. Chiar§i numele acela 2 arata preferinta pentru traiul nomad §i c acest fel deviata 11 due mai mult. 5

aceasta natie a turcilor find mare §i intinzindu-se mult, stiu càs-a desfacut in mai mune triburi, intre altele si in tribul oguzilor, neamnu rau, nici de rind. Din acesti oguzi s-a ridicat Ionduzalpe3, om cumsecade§i conducator al tribului oguzilor. Acesta, renumit pentru vitejia sa, sespune ca a fost totodata si cel mai cu dreptate ; §i 1-au ales sa le organizeze 10

traiul §i s judece orice pricina intre ei ; §i ori de cite ori a facut vreo jude-.cata, cu Impricinaii ce veneau la el, amindouà partile plecau impacate

judecata ce le facuse. i se mai spune c oguzii, vazindu-1 cu asa insusire,_au izbutit la domnul tarii sa li-1 pung, pe Ionduzalpe 4 judecator, iar dupdaceea s-au lásat In seama lui s dispuna, cum I va crede c e mai bine 12

pentru ei. Dupg, aceea Oguzalpe, feciorul acestuia, urmindu-i In domniaasupra tribului oguzilor, a dus domnia In chip mai absolut si cistigatmare faim In razboaiele ce le-a dus prin Asia In contra elinilor 5.

Feciorullui Oguzalpe insa Ortogru16, fiind intru toate energic, se zicesi-a dobindit mare faima prin razboaiele duse in mune alte parti, dar 20

mai ales construindu-si o Rota, intreprinde expeditii de prada, navalindIn insulele din Marea Egee, ce sint asezate spre Asia si Europa ; i s fistricat i Europa ; intre altele intrind si in riul Tearos 7 cel de linga Enos,

fi inaintat departe pe riu In sus cu corabiile. i se spune c acela sat fifacut debarcari si In alte parti ale Europei, ajungind pina in Peloponez, 25Eubea si Atica si s fi facut multä prada in Vara si, luind robi multi detot, 0, fi cistigat mare avere. Dupa aceea, acest Ortogrul, intorcindu-sein Asia, navaleste la prada in piffle vecine ; si incepind astfel, sa-si fiadunat armat i, pornind la atac, incepe supuna pe elinii de pe lagranita si pe vecinii lor ; ,si din vremea aceea facind expeditii de pradil, 30

1 Ghalcocondil Ii spune icyopi tirg, 1)145, adunare, gramada poporului.2 Fie oardS ecyopci, fie turci nomazi.3 ta unele manuscrise e Iuduzalpe.4 Prin manuscrise e i Iuduzalpe i Duzalpe ; de fapt Grilndtiz-Alp, care Insa n-a fost

bunicul lui Ortogrul, precum crede Laonic, ci feciorul lui ; vz. G. M or a v csi k, Byzantino-turcica, II, p. 128.

5 Bizantinilor.6 1231-1288 cu oarecare aproximatie ; dar acest Ortogrul sau Ertogrul a fost feciorul

lui Suleiman-sah ; vz. Mor avcsi lc, op. cit., §i M. Gub ogl u, Turcii Osrnaniti, In Hri-sovul", VII, 1947, p. 56 57.

7 Un afluent al anticului Hebros, Marita de azi, pe care Gnalcocondil pare aici numeasc5Tearos.

99

sa-si

de

si-a

cit

sg

sa-I

www.dacoromanica.ro

30 LAONIC CHALCOCONDIL : EXRUNERI ISTORICE I

1 in putin timp sa-i fi faeut bogati pe cei ce 1-au urmat ; si astfel multi din13 turcii nomazi i s-au alaturat, ca s lupte I impreuna si s duca razboiul

asupra popoarelor vecine ; si repede a ajuns astfel la o stapinire nu mica-si din cauza aceasta sa-si fi ci§tigat nume mare §i. la Aladin. Unii insa spun

5 c Ortogrul, in fruntea oguzilor, a ocupat localitati intarite de pe lingamuntii Taurus si de acolo sa fi navrdit asupra Orli vecine, subjugind-o ;

si pe locuitorii vecini elinilor, Ii ducea eu el si a§a s5, fi ajuns la mare putere..

Cum au ajuns Osmanizil In ce chip ins5, statul acestora a ajuns la putere §iIn domnie ; Othman sau daca s-a intimplat in acest fel sau altfel, n-as puteaOsman (1100 I:126). 1

10 s-o spun a§a, de uor ; totu§i, acestea spuse de multi,.amintindu-le pina intru atit, tree mai departe. Cum insa din tribul oguzilor,.Osmanizii au ajuns la domnia aceasta, am aflat c s-a intimplat asa,..Este in Misia o localitate infloritoare, a§a-nurnita Sogute2 §i. un riu EDO,'ea cu acela§i flume. E la o departare de Marea Neagra, ca la 250 de stadii 3 ;.

15 s-ar putea insa numi aceasta localitate a Iteei. Oguzii ajungind in aceastatara, sa fi locuit un timp acolo. Lui Otuman Ins feciorul lui Ortogrul,.cu domnia s nu-i fi prea mers cu totul bine, dar s fi fost mare §i generos.

14 la suflet ; I i omenindu-i din averea ce-o avea, pe cit putea mai mult,pe cei din localitate, si-i a legat de sine asa, incit atunci, cind aceia au

20 ajuns la cearta cu vecinii lor elini, 1-au pus pe Otuman al lui Ortogrulsa-i conduca. Si luptindu-se, i-a infrint pe elinii de acolo ; §i pornind deaiei, i-a atacat tot mai mult pe elini §i cistigat mare faima si numebun la Aladin, deoarece, pus fiind comandant de caste, a facut mari ispravi..La moartea Impäratului Aladin, marii lui dregatori ajungind intre dInii

25 la ceartà, Otuman sa fi ajuns la diseutie en ei, si aceia sfatuindu-se intreo-laltà, a incheiat o alianta cu din§ii ; si fdcindu-se tovaras de arme, s-ainvoit cu. juramint, e, intrucit au s poarte cu totii la un loc razboiulsi sA Lea, pe cit vor putea, cuceriri, toata tara cit au sa o subjuge,isi vor imparti-o, dupa cum au cäzut de acord. i aa pornind cu aceia

30 in expeditii ràzboinice, a cucerit tara nu putina §i a facut mari isprAvisi a adunat bani multi, incit in putina vreme a ajuns la o mare stApinire.

Dar conducatorii ace§tia fiind §apte, cita tara an cucerit, si-au15 imphtit-o intre ei

I i lui Caraman i-a cazut parte tinutul de mijloc alFrigiei pina in Cilicia i Filadelfia, lui Sarchan insa tinutul de la marginea

1 Vezi M. Gu b ogl u, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII, 1947, p. 62.Dupi't H. G. Beck lnsil 1288-1326 ; vz. G. 0 st r og or sk y, Geschichte des byzantinischenStaales, ed. H-a, 1952, p. 464.

2 E turcescul Sogild sau anticul Tabasion, la apus de riul Sangaris.3 Sint 44 km, lungitnea stadiului antic Hind de 177,6 m.

5i-a

www.dacoromanica.ro

OSMAN 31

marii al Ioniei de acolo i pind ce ajunge la Smirna, iar lui Ca lam en feciorulsau Carasi partile Lidiei pina in Misia. Pa* le dinspre Olimp si Bitinia,le-a primit Otuman dimpreuna cu Teehie ; iar partile dinspre Marea IsTeagracu. Paflagonia le-an prima baietii lui Omur. Cit despre Chermian, sespune Ca n-a fost din ace§ti §apte, ci ca mai inainte a fost domn in Iconion,un ora§ din Caria, in care ace§tia 8i-au avut timp indelungat re§edinta 8iea, de aici gonit, a plecat spre Ionia §i. c acolo a trait in pace ea particular.Cei §apte a§adar s-a intimplat sa-§i supuna in devalma8ie toata aceastaOra ; cum s-a Intimplat insa eu fiecare in parte, minia intr-un fel, altuiain alt fel, §i cum fiecare a fost in domnia lui, n-a§ putea sa fac o expunerepe larg, a§a cum trebuie. Dar §tin ca localitatea Sogute, imparatii otomani,ea unii ce se trageau dintr-insa, o tineau in foarte mare cinste 8i venind deseori in aceasta localitate, Ii cinsteau pe locuitorii ei cu obi8nuite1e daruli.

Din anzite §tiu ca Otuman, feciorul lui Ortogrul, i§i are originea dinaceasta localitate ; §i el a'fost cel dintli din neamul acesta care a cucerit 15

§i alte ora8e din Asia, dar mai ales Brusa,h1 un ora§ in Misia, infloritor i i&atuncea, pe care impresurindu-1, 1-a silit cu foamea 8i, cucerindu-1a§ezat in el re8edinta ; i pornind. de acolo, a facut ispravi mari 8i strain-cite ; §i s-a savir§it din viata la Brusa, lasind. in urma sa feciori §i o tarilnu mica. Despre acesta en §tiu ca el din neamul lui, intre alte masuri 20,

foarte bune ce le-a luat, ca sa-8i organizeze cit mai potrivit domnia,Infiintat in. jurul persoanei sale o unitate militara de frunte, pe care onumesc Poarta imparateasca, ; cu aceastä armata puternica, raspindindde atnnci spaima in jurul sau, Ii stapine§te pe toti cei de sub domnia lui,cad ace§ti osta§i in graba se prezinta, unde hotara§te dinsnl §i executa 25.

mice ordin al imparatulni §i In graba merg la ce le spune imparatul Portii;Despre acesta am mai aflat ca a fost cel mai viteaz intru toate 8i a8a.,inch foarte deseori s-a crezut ca e ceva demonic intr-insul, §i de aceeale-a lasat coboritorilor din el §i numele dupa numele lui, ineit ei §i acumaInca se cheama baietii lui Otuman. 30.

5-

Tureli pradapina la Ilunare ;lãtarii venill ilepeste fluviu. II

risipese.

In timpul domniei aeestuia, opt mii d.e turei trecindpeste Elespont in Europa, au ocupat in Chersones ocetate elina 1; pornind din ea, au pradat Tracia §i auajuns pina la Istru ; 8i jefuind tara, an luat multa

prada 8i, prinzind foarte multi robi, Ii treeeau in Asia ; 1 8i au luat§i dus cu ei §i elini 8i tribali. Intre timp, o ceata nu mica de sciti au

1 Attt cucerirea Brusei in 1326, cit i trecerea turcilor in Europa si cucerirea centii bi-zantine in Chersonesul Tracic, au avut loc nu sub Osman, ci sub viitorul sultan Orchan (13261359), feciorul ateiuia. Vezi A k d. Ni me t, Die lark. Prosop., p. 26-28 : cf. si G.Ostrogersky, op. cii., p. 464.

17

lo.

i-a

a

www.dacoromanica.ro

32 IAOMC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I

venit din Sarmatia la Istru i, trecind peste Istru, i-au surprins pe turciin Tracia i, incaerindu-se, i-au infrint i, afar% de putini citiva, i-auomorit pe toti fara nici o crutare. Citi au scapat cu viata, ajungind. laChersones, au trecut iar in Asia si n-au mai venit inapoi.

5 Andronle If i ru 1.111mo!) In vremea aceea statul elinilor se clätina cind(1282 1328 1328-1310" intr-o parte cind in alta intre cei doi imparati

Andronic Paleologi, bunicul i nepotul de fiu, luindu-se amindoi lacearta pentru tronul bizantin. i cind acestia au ajuns la lupta intre-

elinii s-au impartit intre amindoi i statul lor s-a darapanatio acuma cu totul. Caci primul Andronic a avat un fecior Mihail, care

murit, Inca' inainte de ce s ajunga pe tron. Dupg, moarteaacestuia, Andronic, feciorul lui, a cerut bunicului sàu, batrin acuma,

dea lui domnia, i de aceea au ajuns la cearta, hind mai milt samovolnicdecit s asculte ; ,si facea neajunsuri nesfirsite, aducind i pe tribaliintovardsindu-se spre domnie cu cei mai de frunte ai elinilor, asa ca. dincauza aceasta nu puteau de loc s ia xnasuri de aparare in contra turcilorla trecerea lor in Europa. i In tixnpul acesta, Brusa a fost impresurata

18 i cucerita prin foame de Otuman ; i au fost cucerite i alte orase de prinAsia. De aici turcii au ajuns la mare putere prin Asia si, trecind in Europa,

20 stricau Tracia, intre multi altii mai ales Chalil 1; acesta gonit de eliniinspre cetatea din Chersones, a chemat turci din Asia si se apara in contraimparatului care-I ataca ; i Chalil, cind a plecat din Tracia, a facut muItprada, in vreme ce imparatul, aducind pe domnul tribalilor i ajutoareledin Italia, a impresurat cetatea dinspre uscat i dinspre mare. Iar turcii

yo. &Arland sa fuga, au trecut noaptea pe furis in Asia. Acesti imparati neinte-legindu-se intro ei si in alte lucruri, nu s-au purtat bine nici cu comandantiifugiti de ai turcilor i cu Azatin 2 cu a1ii, melt li iau ajutoare din Ta-racon i Italia ; acestea au fost aduse in contra Imparatului turcilorOrchan, care impresura Filadelfia, i pentru ca sa stea de paza la Galipoli

3 0 in Chersones.Acesti taraconi i italieni care au fost rinduiti de paza la Galipoli,

legindu-se cu turcii fugiti cu Azatin, s-au inteles intre ei s atace orasul ;dar dupa ce planul lor a fost descoperit, caci unul denuntase I

19 elinilor, au plecat in graba prin Tracia i, (1110 ce au trecut de Rodope,.35 au ajuns la Casandria, care in antichitate se chema Potideia. De acolo,

Despre acest Chalil, vezi A k d. Nime t, op. cit., p. 80.2 Confuzie cu Izzedin Kaikaus II, sultan selgiucid (1246-1259) ; vz. Mor avcsi k.

op. cit., II, p. 53 §i A k d. Ni m e t, op. cit., p. 33.3 Aragonia, e vorba de faimoasa Companie cataland.

1

ola1t6,

3

dintr-in0i Ii

1

I

a

sh-i

si

www.dacoromanica.ro

ANDROMC ii SI III PALEOLOG. ORCHAN 33

citi erau cu ei din turcii lui Azatin, au mers la imparatul tribalilor iarceilalti din Asia, luind calea intoarsa, s-au graft pe jos spre Chersones,cu gindul sa treaca inapoi in Asia, in orice chip ar putea. i cu elinii auincheiat oarecum pace, dar cum elinii umblau cu gind ran asupra lor,voind sa-i prinda, au scapat intr-o cetate de prin Chersones. i amtia 5

iara0 au fäcut mult rau elinilor. Iar oamenii cei din apus 0 din Italia,ajungind prin Macedonia 0 Tesalia in Beotia, au ocupat-o 0 au cuceritTeba din prostia donmului t'arii care, crezindu-i frico§i, i-a atacat cu gindul,ca §i cum i-ar putea nimici in graba. Dar ei au umplut regiunea de §anturi

inundind-o cu apa, au facut-o in mare masura de neumblat pentru iocalareti. i cavalerii aceia cu domnul lor alergau pe §osea asupra solda-tilor din apus cu gindul, ca 0 cum sa-i nimiceasca dintr-odata ; intrindinsa in regiunea aceea, le-a mers rau de tot. Taraeonii dind cu arcurileman i mici i cu sulitele, au ucis astfel pe loc multi din beotieni ; pe urmaVisa venind. asupra oraplui, au luat la cea dintii navala orasul §i 1-au robit. 15

Acesta ce-i drept, trecind mai J tirzin in Italia, fiecare s-a inapoiat pe 20acasa. Elinii WO, cu imparatul lor Andronic s-au folosit rau 0 de turciicare au dezertat la ei i de soldatii din Italia, 0 nu numai ca n-au aflatnici un ajutor de la ei, ci §i-i-au prefacut in du§mani, cad veniturile 1.13[104-ratiei le cheltuiau numai cu grija unui bun tratament al nobililor lor dre- 20

gatori i oaste nu stringeau, nici mercenari nu angajau i pe du§manii cenavaleau, tina in Mu nu se gindeau.

Orehan Dar sa ma intone cu vorba, de unde m-am abatut. Otuman(1326-1362). al lui Ortogrul cucerind madar partea cea mai mare din

tanile elinilor in Asia, a navalit la Nicea i Filadelfia, orasul totu0 25nu 1-a luat. i cu turcii lui Orour, ajuns la cearta, s-a razboit. i s-a savir§itdin viata, domnind la Brusa, uncle Ii Meuse re§edinta ; §i In urma sa aldsat baieti §i o tara nu mica §i oaste nu neinsemnata. La moartea luiOtuman insa, cel mai mic dintre baietii lui 1i ci§tigase pe cei mai de aproapeai tatalui san, pe eit i-a fost cu putinta, sa-i fie cu priinta ; §i-i erau prieteni 30

in mare masura. De la ace§tia deci de indata ce a aflat cel mai repede caOtuman s-a savir§it din viata, fiind acuma, cum se spune, in pragul batri-netelor, a fugit repede din calea fratilor, ajungind in muntele Olimpului dinMisia ; mergind I pe drum, a dat peste o herghelie de cai pascind aici undeva 21pe cimp ; i i-a impartit oamenilor, care se adunaser5, pe linga dinsul din 35munte ; §i coborind la §es, le ingaduie sa prade orice le-ar ie0 in cale ;pornind astfel din munte, ci§tiga i ia ormul. Fratii lui insa se luptau

1 Craiul

8. C. 1621

slrbilor.

-

1

si,

st-i

www.dacoromanica.ro

34 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I

1 aprig Intreolalta, i dadeau btà1ii printre ai lor, pima' ce nu putini din orassi din jurul celor doi frati ai sai au trecut la el ; iar el a coborit in cimpiesi dInd razboi cu fratii sad, care erau impartiti i fiecare 10 avea tabara lui,s-a luptat cu fiecare indeosebi si, biruindu-i, i-a inlaturat pe amindoi

5 fratii ; i asa s fi luat domnia. Eu unul insä mai cautind stiri despre aceasta,am aflat alta versiune despre frati, anume c Inca 0 in timpul acesta secrede la ei c aceia nu s-au purtat intre dinsii ca dusmani declarati ; cicercetind bine, am aflat ca. 0 de mai inainte el a ajuns la domnie prininterventia conducatorilor care erau la oguzi.

10 Orchan deci, dupa, ce a dobindit domnia, a subjugat i intreaga Lidiecu elinii din Asia a inceput razboi i impresurind astfel multe orase eline,

le-a supus, in timp ce atuncea imparatii din Bizant, atacati de tribalii22 din Tracia i j totodata 0 de misi 1 aveau multe certe 0 mare razboi cu ei.

Dupa aceea pornind. asupra Capadociei i supunind citeva cetati, a navalit15 cu rdzboi asupra Niceii din Bitinia ; i impresoara deci orasul. Atunci cum

i-a venit imparatului elinilor stirea, c Nicea este impresurata si lo-cuitorii se vor preda barbarilor, daca nu li s-ar veni intr-ajutor, a inceputsa stringa oaste, el fiind ajuns acuma la domnie 2, si se pregatea, pentru

tinea mult la Nicea, s o ajute §i cu taxie sa se lupte pima la capat cu20 Orchan al lui Otuman, decit cedeze Nicea.

Acesta 2, precum o incercara advii de mune ori, n-a izbutit s ia,domnia, ridicind pe elini asupra bunicului i facia. rascoala ; si atunci0-a adus ca aliat pe Mihail, domnitorul misilor, i s-a inrudit cu el, dindu-iin casatorie pe sora sa, lui, care fusese casatorit de mai inainte cu sora

25 imparatului tribalilor. De aceea domnitorul tribalilor a pornit cu razboiasupra lui, avind cu sine pe Alexandru, nepotul a lui Mihail, i pe Mihail1-a doborit in 1upt i pe Alexandru, nepotul aceluia, 1-a pus in domnie.De batjocura ce i s-a adus, invinuindu-i pe elini, a pornit cu razboi asupra,

23 lor 0, cucerind citeva orasele, j s-a intors acasa. Totusi mai pe urma30 a in.cheiat pace, ca sa, stea in bune legaturi i sa fie prieteni intreolalta.

Atunci a aflat ca Orchan, navalind in localitati de prin Bitinia, impre-soara i Nicea 0 nu conteneste sa bata zidul. Stringind oaste i trecindin Asia, mergea spre Nicea, in dorinta s vina intru apararea celor din oras.Orchan, cind. i s-a anuntat ca oaste elina vine asupra lui, ridicindu-se

35 in ordine, mergea impotrivari 0, avindu-si tabara rinduita, isi ducea,oastea ca inspre o lupta 0, ajungind la Filocrene, a dat peste tabara impa-ratului din Bizant. Nu mint dupa aceea dindu-se o lupta nehotarita, a fost

1 De strbi si bulgari.2 Andronic III Paleolog (1328-1341).3 De Irate sau sord.

ap

si

st-i

1

www.dacoromanica.ro

IOAN VI CANTACUZINO 35

ranit §1 insu§i imparatul la picior i dintre elini fund raniti nu putini,s-au vazut nevoiti sa. intre in Filocrene, ca sa-§i vada de rani 0 sa reialupta aici. Cind s-au indreptat spre ora§, barbarii ajungindu-le in spate

tiniudu-i din scurt, au ucis multi elini i pe ceilalti, gonindu-i in ora§,i-au impresurat. Dar pentru c ora§ul acela era a§ezat la marginea marii

Orchan nu izbutea intru nimic, intorcindu-se asupra Niceii, a impre-surat-o un timp 0 nu mult dupa aceea a luat ormul prin bunaA§a a ajuns Nicea I sub stapinirea lui Orchan 1.

A navalit i asupra Filadelfiei, ci impresurind-o, n-a putut-o cuceri,pentru ca multi i-au sarit intr-ajutor. Dupa aceea luindu-se la cearta,precum se spune, en domnitorii barbari din Asia, pe unii din ace§tia Mein-

aliati, nu se lasa de razboi.

5

24

10

Iar mai tirziu, dupa ce a trecut mai mult timp, cindloan VI Cantheuzino

(1347-1354). de curind Cantacuzino s-a facut imparat al elinilor,i-a luat fata in &Asa-tone 0, in urma acestei incuscriri,

a 0 facut pace cu elinii 0. se razboia mai departe cu domnitorii barbaridin Frigia, cu care era certat. Caci cind imparatul Andronic a murit, aramas pe urma lui un baiat de vreo doisprezece ani 0 a lasat pe Cantacu-zino, un barbat cu multa bunastare i cu mare putere, sa fie baiatuluiepitrop, pina ce va fi ajuns la virsta deplina, i sa, aiba, grip, de imparatie. 20

Avind bel§ug de toate, i-a placut imparatului i i-a incredintat domniaimparatiei i buna cre§tere a baiatului, legindu-1 prin juraminte, cà intr-a-devar s epitropiseasca MIA vicle§ug imparatia dimpreuna en baiatul §i

va pune badatul fara nici o sminteala in clonmie. Cind insa imparatula murit, nu dupa multa trecere de timp, impingindu-1 i unii elini la aceasta 25

fiindu-i parta§i, a luat domnia i baiatului, ce-i drept nu i-a facut niciun ran, dar devenindu-i socru, flu tinea decit putin seama de el §i credea

pe elini o sa-i aiba mai mult de partea I sa. Cantacuzino deci despoind. 25pe baiat de imparatie, s-a incuscrit cu Orchan 0. era in legaturi bune endinsul §i-1 avea prieten in mare masura. 30

Soliman al lul Orehan Orchan, dupa o domnie de <treizeci i §ase> 2 de ani,pradA Tracia s-a savir§it din viata, lasind in urma sa pe fecioriicucereste orase. Sulaiman i Amurat. Sulaiman al lui Orchan, pre-

luind donmia, a navalit de indata asupra elinilor §i purta razboi i lua

1 In primAvara anului 1331.2 In manustrise, numArul anilor lipseste ; Darkó, dui:a pandectele lui Leunclavius, Intre-

geste cu (treizeci i unul> ; dar Orchan, de fapt, a domnit treizeci i ase. Vezi A k 0.Nimet, op. cit. p. 12 si G. 0 strogorsky op. cit. p. 464.

invoiala.

is

si

dusi-i

cA

1i

oil

ii

www.dacoromanica.ro

36 LAOMC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE I

robi nenumarati din tara elinilor in Asia ; si a trecut si in Europa, indem-nindu-1 la aceasta aceia care mai inainte vreme sub Chalil s-au batutcu elinii prin Chersones ; acestia i-an fost indrumatori la trecere, Wain-du-i ca Europa ar fi o tara prea frumoas i c ar putea fi cucerita usor

5 de imparatul Sulaiman. De aceea trecind oaste nu multa, eu gindul sa"prade Chersonesul si avind ocupata Inca' de mai inainte cetatea Maditos

alte citeva orasele prin Chersones, a strabatut i Tracia pina la riulTearos i, robii de razboi, ii trecea in Asia. i turcii din Asia, citi aflande aceasta, treceau la Sulaiman si nu putini se adunau In Chersones ;pe urma o parte din eei veniti s-au apucat de agriculturd, pardsindu-sitara. Totusi mai pe urrn, imparatul elinilor, trimitind soli, a Incheiat

26 pace cn Sulaiman al lui Orchan i 1-a dus asupra tribalilor, en eonditiaea insisi sa fie in bune legaturi i prieteni intreolalta i razboiul in contratribalilor sa-1 poarte amindoi impreuna pina la capat.

13 Craini strbilor UiIii, ce-i drept, spun ca, Inca' pe timpul child tradateiiin IV Initmn Orchan in Asia, feciorul su Sulaiman a trecut in0331 1355).

Iti kpindirea sirbilor Europa, chemat fiind de imparatul elinilor asupraallmnezilor. Lupin tribalilor. Cit despre conducatorii tribalilor, am

de la Cernonien, 1371. aflat ea au ajuns in ehipul urmator la stapinirea20 politica' a Europei tefan a ajuns imparat al tribalilor ; acesta

pornise din regiunea de la Marea Ionic 2, cucerind prtile do pe laEpidamn, si a mers asupra Macedoniei si facut resedinta dom-neasca la Scopie. Aeestia insa care au ajuns la hegemonie in Europa,pe cit se poate conchide din faptul, de unde an pornit s inainteze, ar

25 fi neam de iliri, venind din tara de la apus de linga Marea Ionica pina laorasul Scopie i avind o limba aproape ea i aceia 3 j i neamul aeela alihrilor este mare si se intinde departe pe Engirt Marea Ionic pina Ia vene-tieni, asa incit se poate conclude rani, greutate ca de la aceia pornind, s-auraspindit atunci prin Europa. Cad amindoua popoarele vorbesc Inca

27 acuma aceeasi limba si au aceleasi obiceiuriI

si acelasi fel de trai, asaincit se pare ca nu au dreptate aceia care spun despre iliri c ar fi albaneziide acuma. i eu din capul locului nu sint de parere ca albanezii ar fi neamde iliri. Ca o pornisera i acestia de la Epidamn spre partea de rasarita Europei, ajungind. pina In Tesalia i Etolia i Acarnania i in uncle loca-

35 litati, nu putine, din Macedonia, i cucerindu-le, au inceput sa le locuiasca,o tiu i o inteleg i eu insumi, conchizind-o din multe ; si de la multi am

1 Sub Europa, Chalcocondil intelege, nu odatd, Peninsula Balcanied, In opozitie cu Elada.2 Mai bine zis Marea Adriaticil.3 Adica tribalii - sfrbii ca i ilirii - croatii.

10

I

1.

0-a

0

Ii

www.dacoromanica.ro

STEFAN IV DUSAN 37

auzit-o. Daca deci dar an trecut din partile Iapighiei, precum spun 1

unii, la Epidamn si au ajuns unul intr-o parte, altul intr-alta, in tara pecare si-au cucerit-o, sau daca' din aceeasi regiune de pe la Epidamn, mar-ginasi fiind eu stapinirea ilirior, an inaintat cu incetul si au ocupat taraspre rasarit de Epidamn, n-a§ putea s ma hotarase in chip sigur pentru 5

una din pareri. Intr-adevar amindoua aceste popoare, tribali i albanezi,au pornit din regiunea de la Marea Ionica, unul mergiud spre rasaritulEuropei si astfel au ramas acolo locuitori i, nu putina tara, si-au supus-ostapinirii lor, iar celalalt pornind spre apus, au ajuns aproape pina laMarea Neagra si la Istru si au mers pIn Ia Tesalia. 10

Imparatul 1, plecat din orasul Scopie, avind en sine barbati buni derazboi si arxnata nu neinsemnata, a encerit intli loealitatile de pe la Ca-storia I

si navalind in Macedonia si-a supus toate celelalte afara de Terme ; 28si a patruns i pina la Sava si spre localitatile de pe la Istru si a fileut mariispravi i, cucerind astfel toata regiunea, o avea sub stapinirea sa- i 15

rinduindu-si prin Europa oameni ce-i avea sub mina sa, pe unii intr-oparte, pe altii intr-alta, puterea lui sporea mereu §i facea expeditii incontra elinilor, eu gindul sa le ia domnia ; i deseori slobozind armataasupta, localitatilor de pe la Bizant, le jefuia si se retragea. i in timpuldomniei acestuia, statul elinilor era cit pe ce sa ajunga la marginea prapas- 20

tiei, impins chiar de elinii insisi la nici o activitate a imparatiei, Andronie,anume imparatul cel batrin, dedat fiind la trai molesit i lasator. Astfel 2,neamul elM nu-si facea nici un gind sa plece si sa, incerce vreo lupta,ci numai sa-si puna orasul la adapost in chipul eel mai sigur posibil printaria zidurilor. §i atunei tefan a navalit asupra Etoliei si a cucerit orasnl 25

Ioanina. i partile de prin Macedonia de pe riul Axios, le-a incredintatlui Zarco, un barbat care a ajuns pe linga dinsul la eel dintii loc de cinste,iar partile de la Fere pina la riul Axios, lui Bogdan, un barbat clestoinic

incereat la razboi, partile insa de la Fere pina la Istru, fratilor Crai siUnglesa, dintre care unul era paharnicul imparatului, iar celalalt comis. 30

Cit despre partile de la Istru, le-a incredintat lui Yule Eleazar al lui Branco I

§ipartile de pe la Trice si Castoria jupanului Nicolae ; i cele de pe la Etolia, 29

lui Prealup. Dar partile de pe la Ohrida si de prin tara asa-numita a pri-lapeilor le-a ineredintat spre conducere lui Mladen 3, un barbat nu de neamran. i am aflat deci ca imparatul tefan acestora le-a incredintat tarile 35

sale de prin Europa. Dupa moartea insa a imparatului, domnea fiecare

Craiul slrbilor tefan IV Dusan, dindu-si de la 1345 titlul de tar-fnipai at.2 Punctul 1-as pune inainte de scr5-rn, treclnd acest cuvint In propozitia urmatoare.3 Manuscrisele au Placid si Pladic (vezi mai jos p. 50,10 ; Dark6 ins6 a indreptat in Mladen

fAcind trimitere la G. Jirece k, Geschicide der Serben, I, p. 388, 415.

§i

slams.

si

www.dacoromanica.ro

38 LAONic CHALCOCONDIG EXPIINERI ISTORICE I

1 peste tara ce o detinea si care Ii fusese Incredintata ; i intreolalta tinindpace, nu se atingeau de ale lor, pe elini 1114 Ii atacau si-i bateau cu razboi,dupa cum Ii venea bine fiecaruia. Cit despre Mihail, domnul misilor, caredetinea tara mai jos de Istru la Marea Neagra 0-0 Meuse resedinta la

5 Tirnova, acesta a fost mai batrin ca *tefan ; i culegind stiri, am aflatastfel c acestia-s bulgari, pe care Ii numim raisi, aceia insa sirbi, pe care

numim i tribali ; 0 de aceea s-a facut sa se deosebeasca intre ei dupanume. Aceste doul popoare se socotesc ca fiind cu totul deosebite unulde altul. Cum fiecare dintre acestia si-a pierdut domnia ce le-a fost Wag,

m de barbari, i insisi au ajuns mai rail, o voi spune in istoria mea maila vale.

Sulaiman asadar a ocupat orasele de prin Chersones, afara de Gali-poli, i s-a asezat in ele, ca s aiba de unde porni din acestea, i navalind

30 asupra localitátilor din Tracia, sa, le jefuiasc i sa le strice. Chid insa15 a fault pace cu elinii, a pornit cu razboi asupra conducatorilor

Crai i TInglesa, care atacau pe elini 0 le faceau mult necaz, pentru ca nuerau de loc astimparati, ci mereu le faceau ran i se razboiau en elinii.Acestia deci cind. au aflat c Sulaiman a trecut in Europa 0 pustiestesi jefuieste MA' nici o crutare tara lor in hotar cu cea a elinilor, au pornit

20 ell armata asupra turcilor 0, dind lupta, au ramas biruitori i au nimicitnu putini la acea naval'a. Dupa aceea insà, and au bagat d.e seama, eastatul turcilor propaseste repede spre mare putere i ca turcii din Asiatrecind mereu, i se adaug i ca se apuca s Impresoare chiar orasele deprin Europa 0 sa patrunda in interiorul Traciei, au inceput amindoi sà

25 stringa armata. i ljnglesa a pornit din Fere, unde Ii era resedinta, asupraturcilor ; i deodata cu dinsul, fratele sau Crai, avind armata din inte-riorul Traciei, s-a intilnit cu fratele sau, cu gindul sa plece impreuna larazboi asupra turcilor. Sulaiman s-a intimplat sá impresoare un orkelpe rInl Tearos, la o departare ca de saptezeci de stadii 1 de Adrianopole ;

30 §i §i-a ridicat aici corturi nu putine din paturi de pa'r de capra, in care auobiceiul 0, se adaposteasca scitii nomazi de prin Asia 0 dintre turci care I

31 au luat acest fel de viata, ; i impresura in chip deosebit de staruitor locali-tatea. Preocupat de aceasta, cum a aflat foarte repede e dusmanii vinasupra sa, zice-se, s fi luat oameni alei, ca la vreo opt sute de barbati

35 din cei mai viteji din jurul sau, i pornind noaptea, s fi patruns in tabaradusmana, cind se zarea acuma de ziug, ; vedea pe dusmani, MIA 0,tina vreo paza, pe cei mai multi pe malul riului Tearos care ofera apa ceamai buna de Mut i cea mai sanatoasa, caci era timp de vara, avind. cai

1 Peste 12 km.

Ii

tribalilor,

§i-i

I

www.dacoromanica.ro

SOLIMAN A Lin ORCDAN. LuPTA DE LA. CERNOMEN 39

si arme putine, f5th nici o grij6, ca unii ce nici nu se gindeau la dusmanivedeau de odihn6 ; si atunci, 1ing6 Cernomian 1, ssa fi c5,zut pe

neasteptate cu cei opt sute si sg, fi nimicit toath armata, omorind. rath nici ocrutare, asa inch cei mai multi dintr-aceia au cAzut in riu si nu stiauincotro s-o apuce ; si astfel s-au pthpAdit cu totul. i acolo a cAzut si Un- 5

glesa si frate-thu Crai in lupta aceasta. Dar in ce chip s-a pthpàdit, nimeninu §tia, inch ai lui mult timp au crezut, cl el e iue in viath.

Sulaiman, dupa" ce a cistigat aceasth biruinth vestith si stthlucitA,a cucerit si orasul ce-1 impresura mai inainte i, mergind asupra Ore-stiadei, numith Adrianopole,

Jo impresura. i s-a intimplat s impre- 32

soare orasul pe vremea secerisului si in rinduri dese ataca zidul f5.th incetare.In timp ce Sulaiman se tinea de aceasta, se spune c un june din oras,printr-o groapA ce ducea pe sub zid afath de oras, iesind intr-ascunsnoaptea secere griul, 11 cam prin aceeasi groapa in oras ; i fAcindmereu aceasta, s'A fi fost thrit de cineva din tab5th. Turcul inth care a 15

Vazut, pe unde intra junele, s-a luat pe urma lui si a ajuns 1Ing groapá ;incercind si el si intrind In oras, s-a intors iaràsi In tabgth i mergind laSulaiman, i-a spus intrarea si de indath 11 conduce si pe dinsul. Incercindsultanul intrarea, s fi ocupat astfel orasul si sa-1 fi supus 2 Dup6 aceastamergind asupra Filipopolei, a luat si acest oras si th-1 fi cistigat prin bunA 20invoialá 3.

se spune c, acest impgrat avea un bArbat cu o foarte aleasA stiintAmilitará si cu mare stthsnicie la conducerea thzboiului si a expeditiilor.

spun c'a acela, facind cele mai multe isprávi, i-a sporit foarterepede puterea mult de tot. Dar Sulaiman imbolngvindu-se i gthbindu-se 25

sg, se intoarc6 in Asia, boala i s-a inthuthtit i i-a pus I cap6t vietii.Pe 33

patul mortii s fi spus celor din jurul thu th-1 inmorminteze In acelasi locpe istmul Chersonesnlui, uncle s-a intimplat moath mai inainte balatul

inmorminteze cu mare ceremonie ; dat obstescul sfirsitpentru mausoleu a rinduit venituri, pentru ca preotii lor fad, privi- 30

ghere la mormint ; si a poruncit s6-1 inmorminteze acolo 1ing6 baiatul s6u 4.

Manuscrisele au xeplzocvLov Chermanion ; Dark() a corijat in Mpvo1accv6v Cerno-mian dup5. C. Jir ee e k, Gesch. der Serb., I, p. 437.

2 Adrianopolea a fost cucerita de turd in 1362. Tot asa intrind printr-o groapa, au circerit(clupa istoricul Acropolit Glieorglie, ed. A. Heisenberg, p. 182, 7), bizantinii Constantinopoleade la latini in 1261.

3 In 1363. Trebuie insd observat cá cele mai multe din faptele ce i le atribuie Chalcocondlilui Soliman, au fost savirsite de sultanul Murad I, fratele sAti ; vz. A k U. Nime t, op. cit.,p. 28-29.

4 Dui:a Du c a s X, 5 (ed. Green), acest Solirnan a cAzut in lupth cu bizantinii ciesub conducerea despotului Matei Cantacuzino la Examilion din Chersonesul Tracic.

0-0

Si

unii

sa-isa-1 i i-a

sa-i

1

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

40 LAONIC CHALCOCONDIL: EX1TJERI ISTORICE I

1 Murnd I Dupa moartea lui intimplata acolo, Amnrat, feciorul lui(1362 1309)' Orchan i fratele lui Sulaiman, de:indata ce a aflat de moartea

lui, a trecut in Europa cu ienicerii si cu ceilalti loameni de la Poarta si aluat in primire toata armata aceluia ; i mergind la Adrianopole, asezat

5 aici resedinta imparateasca. Si de acolo pornind, prada tara din interiora Macedoniei i, hind numerosi robi de razboi, Ii imbogatea pe soldatiice veneau cu el ; i citi turci 11 insoteau in nadejdea vreunui cistig, le darniarobi i vite, prazi hate de la misi si de la elini.

Dar se mai spune i aceasta c, Sulaiman, dupa ce a bagat de seama10 ca tribalii i misii string armata in contra sa, a siinceput o actinne In sensul

i se dea sasezeci de mii de drahme i dinsul sa le dea inapoi orasele, cite34 le-a cucerit, i sa plece in pace cu gindul sa se retraga in Asia ; j el se gasea

atunci, impresurind orasele elinilor din Tracia. Elinii cum au auzit aceasta,au primit propnnerea i erau gata sa incheie pacea in conditiile acestea ; dar

15 s-a intimplat s'6 aiba loc un mare cutremnr i zidurile oraselor s-au prabusit,Smelt pe nrma aceasta, turcii au cucerit pe cele mai mune, asupra carora aunavalit, impresurindu-le. i dupa ce au ocupat orasele de la elini, au lamas.mai departe in Europa, ne mai umblind de loc dupa vreo propunere ca aceea.

llaspimlirea poponrelor slave. Dup5, aceea a pornit asupra misilor i tribalilor.20 It lull din Pind slut veniti Acest neam, cel mai vechi i mai mare din popoa-

din Dacia. rele din lume, dad, s-a desfacut dintr-un trib alilirilor, i s-a asezat cu locuintele in tara ce o au, sau daca, dupa unii,au pornit de dincolo de Istru de la marginile Europei, din Croatia §i dela prusi care ajung pina la Oceanul Arctic, si din tara Sarmatiei, acum

25 asa-numita Rosia, tinut nelocuit din cauza frigului, i pornind deci deacolo i trecind peste Istru, au ajuns in regiunea de la Marea Ionicaastfel s-au luting mult pina la venetieni i, cuceritori fiind, au lamas cuJocuintele, san daca dimpotriva e mai bine de spus ca au pornit de aicidin tara de la Marea Ionic i trecind. peste Istru, au ajuns departe sus

30 in lume, n-as putea-o spune, sustinind cu siguranta. Totusi stiu atita caaceste neamuri se deosebesc prin nume unul de celalalt, prin. obiceiuri

35 insa nu, si e vadit lnc i acuma c vorbese aceeasi I limba si au acelasigrai. Raspindindu-se deci prin Europa, s-au asezat cu locuintele In mune

intre altele i intr-o regiune a Peloponezului din Laconica, locuind35 sub muntele Taighet i Tenaron.

Tot asa a ajuns si din Dacia sa locuiasca pe muntele Pind poporulce se intinde pina In Tesalia. Vlahi 1 se numesc amindoua popoarele.

1 DupA aparatul critic din editia lui Eug. Dark6, toate manuscrisele au BprixoL,Vrahi, un singur manuscris indreptind in BX(ixoL vlahi ; dar vezi D. Russ o, Crilica lexlelor;i fehnica ediiiilor, Bucuresti, 1912, p. 20 nota.

si-a

st

t

parti,

www.dacoromanica.ro

RASPINDrREA SLAVILOR. ROMINII DLN PIND 41

Si n-a§ putea s fac o expunere si sa spun care din acestia la careau venit.

Dar asa stiu si pot spune aici ca tribalii si misii i ilirii i croatii sipolonii si sarmatii vorbese acelasi grai. Si daca din aceasta ar fi de traso concluzie, neanml acesta ar fi unul si acelasi si de aceeasi origine. Cu 5

timpul insa, s-au deosebit intreolalta in obiceiuri si, ajungind in alta taraan ramas cu locuintele. Si. nu gasesc nicairi nimic, incit sa pot arata cevalamurit in istorie despre ei. i resedinta donmeasca, Ii au ,si aici dincoacede Istru i dincolo ; si neamul acesta este mult prea mare si mult prea intins,incit e mai bine WA spui c neamul acesta a venit mai degraba de acolosi dind peste loc mai bun s-a a§ezat en locuintele in reginnea de la MareaIonica si a trecut pe la Istru si a ramas i aici, decit ca. a pornit de aicia ajuns inspre partile de acolo din lume, aproape nelocuite. Si daca minatide vreo nevoie j sau daca de bunavoie, pregatindu-se de aparare, s-a 36

intimplat s locuiasca asa despitirtiti unii de altii, precum se poate vedea, 15

ar trebui mai degraba, s banuiesti ceva decit sa, afirmi. Si de aici unii credea pot spune siMisia de sus si Misia de jos, ca §i cum Misia de sus ar numinu tara din partile de sus ale Istrului, ci tara locuita in partea de dincolode Istru, iar Misia de jos, nu tara in pktile de jos ale Istrului, ci tara dola Istru, ce se intinde pina in Italia. Cit despre bulgari pe care, cei ce stiu 20

mai bine limba e1in, Ii numese Misia de jos, stiu ca sint asezati la Istrude la orasul Vidin pina la Marea Neagra, avindu-si resedinta donaneasca,in orasul Tirnova.

Acestora, craiul Serbiei, domnul tribalilor, le-a pus in donmie peAlexandru ; i a domnit asa pina ce murind, a lasat imparat al neamului 25pe feciorul sau Susman, asupra caruia a pornit cu razboi Amurat al luiOrchan. Si mai intii a navalit asupra tribalilor si invingindu-i in lupta,a supus Fere, un ora§ infloritor, si cucerind localitatile din Rodope, afacut mari ispravi ; apoi dind orasul Fere in seama lui Sain, un barbatdestoinic, a pornit cu razboi asupra lui Susman, imparatul Misiei, I

si 37

ciocnindu-se astfel cu el, i-a pus pe fuga, pe misi si a omorit nu multi, deoareceau scapat prin localitatile de la Istru. Dar Susman al lui Alexandru,trimitind soli la Amurat, a facut pace si alianta, incit sa aiba acelasidusman si prieten ; i s-a incuscrit cu Amurat, dind dupa el pe fie-sa,aleasa de frumoasa, ce o avea de la o evreica, de care indragostindu-se, 35a luat-o de sotie. Iar alta, fata, a dat-o dupa un imparat al elinilor, careatuncea donmea asupra neamului elin, dupa ce lui Cantacuzino i-a fostluat5, domnia asupra elinilor.

10

-

r

5i.

www.dacoromanica.ro

5

1038

.39

42 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I

loan V Paleolog (1341-1391) Cantacuzino cind era impkat, avind doi feciori,1111 ia tronul In prImire la 1354 ; pe cel mai mic Emanuil 1-a trimis In Peloponez

la parte la editIlle lui ca domn la Mistra, pe cel mai mare Ina 11 faceMura I.elinilor impkat. Dar Ioan, feciorul lui Andronic

cum a ajuns destul de mare, s-a legat cn elinii i s-a inteles cu ei, ca elsd vie la domnie. El Ii ducea din intimplare viata in Macedonia. i eliniisupkati de traiul i batjocorirea impgratului, 1-au adus, dupg cum fiecareIi avea motivele sale, pe tinkul Ioan din Macedonia 0 1-au pus pe tronulimpkAtiei. Cum s-a urcat pe tron, pe Cantacuzino, fireste, 1-a f5,cut ealugg,r.Feciorul lui mai mare Insg, pe care cu numele Matei 1, II Meuse elinilorimpkat, s-a dus mai intii la Rodos la, arhiereul din acel loc, cantInd.obtin6 ajutor ; ruga sa,-1 urce pe tronul Impár4iei. i a stkuit, aducindmulte inainte, ca sg, i se ficlea, vreun ajutor ; cum insg, n-a intilnit nici obun5, vointà, s-a dus Indard dup5, aceea in Peloponez la fratele-sgu Emanuil,domnul Spartei, 0-0 ducea viata pe ling5, el. i Ioan a Incheiat alianta.cu Amurat, care trecuse de curind In Europa ; apoi a adus pentru feciorulsa'n Andronic pe fata impkatului misilor, sotie de la care a avut Mieti ;Andronic Ii era cel mai mare, Dimitrie Ins i Emanuil mai tineri i Teodor 2

insotea pe Amurat, oriunde mergea la razboi ; si totodata Ii erau tri-butari lui Amurat, urmindu-i In once expeditie ar face-o.

Dupl aceea pornind cu ràzboi asupra domnului Dragas al lui Zarco,a eucerit tara de pe la riul Axios, obligindu-1 totodath dea tribut sis5,-1 insotease6 In rázboi in contra dusmanilor cu un numk de atitia caa-reti. Dupa, aceea aducindu-1 pe donmul Bogdan din aceasth parte sA-1urmeze cu armata I sa, a Mout man isprvi, dind. dovadg, de omenie dup6pilda lui Cir al lui Cambise, purtindu-se cit mai moderat 0 mai generosen domnii ce i i-a supus, ai tribalilor, misilor, ba chiar §i ai elinilor

Pe chid deci se afla de mai mult timp in Europa 0 purta Ine a. räzboieu acestia, i-a sosit vestea, ea' domnitorii barbarilor3 din Asia, intelegindu-se

Manuscrisele pun cuvintele cu numele Matei" dupd cAlugdr" ; (Jar numele in cdlugärieal impdratului loan VI Cantacuzino a fost de fapt loasaf, iar feciorul lui cel mai mare pe care1-a Incoronat impArat, s-a chemat Matei. E greu de admis ca Laonic, atit de stdruitor In a aflastiri. sd nu le fi aflat pe acestea. Mai probabil e cá la mijloc este o greseala In ordinea cuvintelorsi de aceea am Indreptat-o, punind Mccraalov To5vol.t.ce in rIndul urmdtor dupii 8v.

2 Acesta este vddit Intelesul locului din Laonic ; si de aceea dupd bmeti", ncaScg trebuiepus un punct j virgulA. Dacd rAmlne fárà nici o interpunctle, ca In editia din Bonn a lui Bek-ker, sau numai virguld, precutn e in editia lui Darké, totul ar insemna cd Andronic a avut ceipatru feciori, care de fapt au fost ai ltd loan V Paleolog. Despre acest Andronic IV Paleologstim cd 1-a avut pe loan VII Paleolog. Se mai poate ca textul ce ni s-a tranmis sd aibd o lipsdlnainte de cip' de la care", o lipsd In care se arAta sotia lui Joan V Paleolog, solie de la care

avut cei patru feciori : Andronic, Manuil Teodor i Dimitrie.3 Turcilor selgiucizi.

211

sA-i

a

at

II

www.dacoromanica.ro

IOAN V PALEOLOG SI MITR4D I 43

titre ei s rascoale nu putina tara, in contra mi Araurat, i c, stringindoaste, pe cit le era cu putintk i-au tulburat mult stapinirea in Asia si dinparnintul lui multe le-au cucerit, iar altele nu contenesc s i le impresoare.-Dupa ce a aflat foarte repede aceasta stire, a trecut in Asia si se grabeasa fie gata de lupta in contra lor, cu gindul s faca o ultima incercare, 5

pe eft putea cel mai bine, ea s dea o lupta hotaritoare. Dind peste tabäraacestora in Misia 1, si-a pus armata in ordine de bataie. i deoarece era-cu foarte mult i felurita experienta de rázboi, a nascocit uxmatorul plan

lupta. Cad se spune ea, flind timp de vara i tiind ca pe la amiazava sufla vintul obisnuit din fiecare an, de la apus, a dat armatei din om 10In om ordin sa ocupe partea aceea astfel, ca vintul sa le bata in spate ;

si-a pus armata in ordine de bataie pe la ora, cind piata este in toi 2.Incaierindu-se cu dusmanii, se lupta cu tarie. Amindouà partile tinindu-sicumpana in lupta, el sa se fi urcat pe un climb acolo undeva I i s fi rostit 40

cu glas mare oamenior sai urmatoarele : Baietii mei ostasi, fie-va aminte 15

de voi insi-va, cite ati indurat in Europa, purtind razboi neintreruptatit-amar de ani. De ce dati inapoi Nu stiti c totul va depinde de noicare le sintem superiori acestorM Ei bine, urmati-ma pe mine, incredintati

daca nu ma urmati de aproape, repede dusmanii v vor birui I!" Cuaceste cuvinte, imparatul sá fi dat pinteni calului de-a dreptul asupra 20rindurilor dusmane, cazind in mijlocul grAmezii ; si de indata ridicindu-sevintul in spatele otirii, batea inamicilor in fata ; asa deodata incurajindu-seunii pe altii i mergind. inainte, i-au silit in sfirsit sa dea dos si i-au gonitdin rasputeri, omorindu-i pe dusmani. Si el, ce-i drept, sa fi. pierdut parteamai mare de armatk dusmanii insa sa fi scapat cu fuga, fiecare ducindu-se 25in tara sa. Si apoi trimitind soli, au cerut pace si s-au impacat cu dinsul-cu conditia, ca acestia sa-1 insoteasca, oriunde Ii va duce pe viitor in razboi.

In trap ce era ocupat in Asia si incheia trata-Rilscoala feeiorilor luiMurad I .51 Ioan V Paleolog ; tele de pace cu domnitorii turcilor, Sauzes 3,

1373. cel mai mare din baietii lui, fusese lasat in 30

-Europa sa alba grija de domnie, punindu-1 sa ia masurile de siguranta,dad, vreo primejdie sau vreo rautate s-ar ivi prin imparatie. Dar acesta 41

s-a inteles cu pasalele de prin Europa la o conspiratie l i-a legat de sine,pe eft putea prin mari binefaceri, i s-a intilnit cu Andronic, feciorul maimare al imparatului ebinior, caci tat61 san plecase cu Amurat al lui 35

1 Tara In Asia Mica de apus.2 Expresie din autori clasici antici, adica pe la ora zece dimineata.3 Dupa Duca sXII, 1 (ed. Grecu) sa-lfi cheniat Cuntuzis, dupa interpolatorul lui Sphran-

-itzes (G. Phrantze s, ed. I. Papadopulos, p. 55-56), Musa-Celebi ; de fapt : Saugi (Sauzes).

-de

cg,

I

si

t

www.dacoromanica.ro

44 LAOMC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE I

1 Orchan la razboi in Asia in contra domnitorior 1 §i. Andronic fuseserasat in Bizant §i i s-a dat impkatia in Beard. Sauzes vorbind cuacesta, 1-a induplecat sa. se rascoale amindoi in contra pkintilor §i apuna, mins a pe domnia parinteascai, avind acela§i prieten §i du§nian ; §i.

5 de o sa, vina cineva ca dusman asupra lor, sa se apere §i sa-§i sarg inajutor dupa, putinta, unul altuia cu toata, puterea. Dupa' ce s-au hothritsa, facI aceasta, au incheiat legaturi cu mare jursamiut, sthruind mai ales .

asupra acelor lucruri ce li se pareau ca, vor fi amindorura spre cea maimare siguranta. De indath ce, Maud acestea, au inceput 0, le faea" pe

10 fata, au incepnt sa, ia masuri de siguranta, pregatindu-se spre a se puteaapka pentru cazul, cind Amurat ar veni in Europa. Acesta lug, aaflat foarte repede ce se face prin Europa §i, de indata, chemindu-1pe Ioan, imparatul Bizantului, i-a gräit unele ca acestea : Impkateal elinilor, de curind mi-a venit §tire de la oamefiii cei mai de incredere

15 din Europa, ca, feciorul meu Sauzes, impins de feciorul thu, punla cale planuri uciga§e asnpra mea. Cum se poate, fara, ca tu sa, nu

42 tli nimic despre acestea, 1 sa" se ajunga la a§a nebunie, inch nunumai feciorul men sa, se apuce de aceasta, ci §i feciorul tau s'a-i fie deajutor §i indemn 7 Cum s-ar putea crede ca, unele ca, acestea s-au putut

20 face fara, hothrirea ta 7 Ci daca, ii vei aplica feciorului thu pedeapsa pe carea§ hothri-o §i nu vei sta pe ginduri, atunci voi fi sigur, c'a acestea s-au facutfara, voia ta. Iar dad, ai alt gind, decit va fi hothrirea mea §i. asuprafeciorului meu, §i. ai voi sa,-1 la§i nepedepsit, atunci sa, §tii ca, in viitorpe tine te voi avea de vinovat".

25 Imparatul elinilor insa i-a intors vorba cu urmatoarele : O impkate,de vina aceasta niciodath nu ma, vei putea invinovati pe buna, dreptate !Cki dad, acesta ar fi copilul meu, despre care tu spui ca, s-a apucat deacestea, fara, ca eu sa §tiu citu§i de putin ceva, atunci sa, o §tii bine, eaa§ avea toath grija §1 buna vointh pentru tine §i sthpinirea ta. i dad,

30 m-ai pune sa-1 pedepsesc pe acela, cred. ea n-a§ fi atit de nebun, inchsa, fiu ingaduitor fath de unul care §i pentru mine §i pentru tine s-a facutomul cel mai hain §i du§manul cel mai mare, §i sa,-i scad cit de putin dinpedeapsa".

Spunind acestea impkatului, Amurat s-a hothrit s'a dea aceea§i35 pedeapsa, la amindoi ; potrivit acestei hotariri, amindoi pkintii s6-§i

osindeasca' baietii §i sa, le scoath ochii fieckuia din ei. Cum a luat aceastahotkire, a plecat spre Europa, ducind oaste cit se poate de multh.

43 trecind in Europa, a pornit-o de-a dreptul ] asupra feciorului, unde aflaseca,-§i are tabka impreuna, cu feciorul imparatului. Aceia Insa; stringind.

1 Sultanilor selgiucizi.

Si

www.dacoromanica.ro

RASCOALA FECIORILOR LUI MURAD I SI I0Mc V PALEOLOG 45

armata Europei, erau in tabara intr-un loc de linga Bizant, numit al luiPicridios 1, unde au socotit eel mai nimerit sa adune i pe elini i totodatapasalele din Europa. Aici intr-un defileu, ca intr-o intaritura imprejmuithcu palanci, asezat tabara Sauzes, feciorul lui Amurat, astepta petatM sau, care venea asupra lui. Amurat insa cum 1-a ajuns aici pe feciorul&au i pe elinii care se aflau in tabath, asezat armata In linie de bataiesi a navalit asupra lor, cu gindul sa se ia de indata la lupta' cu potrivnicii.Cum 1nsa defileul Ii sta in cale, asezat si dinsul tabara. Unde loculingaduia, s-au luat la lupta citiva din elini cu soldatii lui Amurat si i-aupus pe fuga' pe acestia, dupa cum se spline. i deoarece se vedea ea inlocul acela este greu sa se dea lupta cu vrajmasii, a iesit noaptea in fatataberei la marginea defileului, cit mai aproape de tabara vrajmasilor,incit s poath fi auzit foarte usor ; apoi a inceput s cheme pe nume ciglas mare pe fiecare, amintind cu cuvinte tie pretuire tot ce-a fäcut fie-caruia, daca s-a 1ntimplat vreodat s fi Meut cuiva vreo cinste sauvreun bine. Dupa aceea spunind vorbe bune tie fiecare i mergind de-aOhre pe marginea defileulni, se zice ca a grait catre ei unele eaacestea.

Barbati eroi, pe ce drum ati apucat, parasindu-ma pe mine, tatalvostru? Unde I ati lasat invatatura invatatorului vostru si v-ati luatdupa un baiat inca brudiu, pe care, dupa ce va fi cazut in mina mea, iivoi pedepsi cu lovitnri de bici, fara sa-i fac o alth stricaciune tineretelorafara doara numai daca o sa fie cu voia voastra, fac aa ceva. Iardaca vreti pe alta cale s puneti la incercare gindul men, si sa' ajungetila lupta, s-o stiti ci in viitor nimic nu va fi spre binele vostru. Trecetideei incoace la noi si nu stati pe ginduri de loc din respect pentru virtuteanoastra si in vederea biciuirii biliatului nu va sfiiti s faceti asa ceva.

jur, chemind martor pe eel ce mi-a incredintat aceasth donmie, cinimanui nu i se va intimpla nici im neajuns".

Soldatii lui Sauzes, auzind acestea, sfiala sa-i fi cuprins de glasulimparatului, caei avea un glas patrunzator mai mult ca once alti oameni ;

teama fi apucat pentru soarta lor, cunoscindu-i bine noroculvitejia. astfel indoiti, cum si-au dat seama de situatie, au parasit innoaptea aceea tabara, plecind pe uncle ii venea bine fiecaruia, cei mai multiIns sosind la tabara lui Amurat, se rugau de iertare, ca unii ce adusi denevoie, s-au strins in taba'ra liii Sauzes. Iar Sauzes bagind de seama cisoldatii Ii fug din tabara, a plecat cu oamenii de frunte, pe care Ii vedea

sint cei mai devotati, la Didimotich, 1 urnaindu-i i feciorii, care auimbratisat cu multa 1nsufletire ideia acestui razboi ; caci se hothrise sä se

1 Manuscrisele au si Apicridios i Epicridios.

1

5

10

15

41

25

30

35

45

gi-a

§1-a

gi-a

lui,a-i

5ivA

a-i cii

cA-i

gi-I

gi

www.dacoromanica.ro

1

5

10

15

46

46 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE I

preocupe de ace§tia cu deosebith rivna §i thrie 1. Amurat Ins aflind deaceasta, se tinea de urma lui §i a inceput sá impresoare ora§ul. Cei cuSauzes insa, apasati de foame, cad griu nu fusese adus de mai inainte§i in putin timp se ispra.vise, s-au predat s fad, cu ei, precum va gasi cucale. Amurat ocupind ora§ul prin foame, 1-a prins pe feciorul sau Sauzes-§i luindu-1, i-a scos ochii. Cit despre ceilalti, a poruncit sa fie legati §i. arun-cati cu capul in jos de pe stinca din ora§ in riu. Iar el stind in cort lingariu §i privind pe rasculatii de frunte adu§i cite doi §i cite trei deodath,sa, fi ris in hohote, cuM se rostogole§te fiecare ca un iepure ce-1 gonescciinii, iar pe feciorii pa§a1e1or ce au ramas cu dinsul, feciori ce au merscu Sauzes, a poruncit ca parintii sa-i ucida, cu mina bor. Doi dintre ace§tiase spune c n-au voit sa-§i omoare bietii, iar el sa, fi poruncit, pe aceia

ucida deodata cu feciorii bor. Cad spunea mereu cá feciorii cu §tireaparintilor au trecut de partea lui Sauzes ; §i au trecut, pentru c ei oseilauintre amindoi. Dupa ce au facut acestea, i-a spus, printr-un sol trimiimparatului elinilor s faca tot aceea §i cu feciorul sau, ca §i dinsul, precums-a inteles cu el de la I inceput. i acela, se spune c, inInduji feciorali-a turnat in ochi otet clocotit.

Murad I lanai pe Malian Paleolog, i atunci a§a s-a sfir§it razboiul acesta. Dupa90 dar eueere5te Salonieul, 1387. aceea, chid Emanuil, feciorul imparatului

elinilor, era delegat cu guvernarea orasului Terme din. Macedonia, care-se mai chiama Tesalonic, §i a fost surprins c, legindu-se cu unepistat de prin aceasta regiune, umbra, cu vicle§ug sa, puna, mina peorasul Fere §i ca, se poarth en ginduri de razvratire fall de Amurat, acesta

25 a trimis pe Charitin, un barbat cu mare putere §i pentru priceperea luiin ale razboiului intru niraic mai prejos decit toti oamenii din jurul lui,.§i i-a ordonat sA" mearga §i s, cucereasca, Terme §i s aduca pe feciorulimparatului Ioan. i Charitin era ocupat cu indeplinirea acestui ordin..Emanuil insa dind cu socoteala, cá ora§ul va fi cucerit repede de Charitin,

30 pentru cá lucrurile In ora§ stateau prost i pentru ca, el n-ar fi ie§it binede loc, caci §i locuitorii oraplui, necajiti pe el, se purtau cu mai multh in-drazneala de cum se cuvenea, a plecat, a§a cum era, foarte repede pe mare,.en gindul s mearga la tatal sau. Cum insa tatal, printr-un trimis, i-aspus de mai inainte, ca, dad, plead., sa, mearga altundeva, caci el nu poate

35 sa-1 primeasca, fiindu-i teama de Amurat, s-a hotarit de nevoie s meargachiar la Amurat, cu gindul sa-1 roage de iertare, dad, cumva iara§i a.

47 savir§it vreo isprava ce nu trebuia s-o fad. Amurat insa auzind I c feciorul

1 Multi tineri, feciori de-ai marilor dregAtori credincio§i lui Murad I, se alAturaserd larebeliune.

sa-i

www.dacoromanica.ro

MIJEAD I SI MANUIL PALEOLOG 47

imparatului vine la el, s-a minunat de acela pentru curajul lui i 1-a intim-pinat, precum avea obiceiul s-o fad, mai Inainte, cind sosea la el, apci1-a salutat i, oprindu-se oarecum nitel, a stat asa de vorba cu el. Apoizimbind catre el, i-a grait unele ca acestea : O fecior al imparatului,ai fost prins umblind cu gind viclean asupra Orii care pe bung dreptate esteacuma a mea, desi mai inainte a fost a voastrg. i dad, acestea cite le-aifacut, le-ai fi facut pe buna dreptate, le-as intelege ; i acuma deocamdatAte iert, dar vezi a nu te mai prind a doua oara, umblind cu. VITO ispravaea aceasta asupra mea si a domniei mele. Caci fata si de mine si de dum-nezeu care ma are in grija mi, ai dovedit ea, te-ai nurtat foarte ; darcum, in acest chip, te indrepti spre mai bine, starea de lucruri din Eu-ropa e in mina voastra". Ci eu" zise acela Mgind de seamä,precum si este, cb", lui dumnezeu Ii place cel mai mult sa fie cu tine, amvenit la tine, desi am cazut intr-o vin, atit de mare. 0, de ai putea sa-mifii ingaduitor pentru toate cite le-am gresit fatà de tine si imparatia ta ! ?".

Amurat i-a iertat greseala i, trimitindu-1 la tatM sau, 1-asfatuit said itimeasca feciorul ; si acela a facut, precum i s-a spus, side indata chemat feciorul la Bizant. Charitin Ina ocupind Terme

supunind pe cei ce s-au fasculat, cistigat mare marire la Amurat,fund de mai inainte cu mare treeere i putere la el.

despre Charitin multe se spun vrednice de a fi istorisite, ca unulce-i sugera lui .Amurat ce trebuie s, faca, i indeplinind foarte multe slujbe,aw=sa fl facut uncle mari ispravi prin Asia si Europa. i se povestese vorbede ale lui spuse catre Amurat, lulndu-se la intrecere cu el in intelepciune

stiinta rnilitarà. CAci el sa-1 fi intrebat : Amurat imparate, cum aiputea s aplici cel mai bine stiinta milltar, ping ce ai dobindi cu usurintacele ce le doresti a se fad,' 7" i acesta s fi spus : Bine chibzuindsoldatior facindu-le cit mai mult bine !" Iar el sa fi intrebat din nou,spunind : cum poti nimeri o dreapta chibzuire ?" Acesta insa s fispus : Dad, masurind cele cuvenite, nu gresesti in privinta masurii !"Atunci Charitin s fi izbucnit in risete i s fi ada"ugat : Amurat imparate,s-ar parea ca ai o judecata foarte buna. Dar cum s-ar putea nimeri masura,dad, nu esti de fata i s te uiti la amindoua si la ce trebuie si la ce nu tre-buie si de uncle s te poti feri, iar de altele, la ce te-ai hotarit, sa te potitinea, ajungind la ce trebuie, din acestea !" Prin aceste cuvinte dadeade inteles c repeziciunea e mai de folos decit alte calitati la infaptuirea

1 Mai probabil este Pisa cá Salonicul a fost cucerit Intlia oará deturci sub Baiazid I ; vz.Ducas XIII, 6 (ed. Grecu). Cf. i Akde s. Nime t, op. cit., p. 85 n.1, unde stirea aceastadinLaonic este pusii, pare-se pe buna' dreptate, la IndoialA, pentru CS cronicile turcesti nu o sem-nal eazd.

10

15

2048

25

30

35

ran

a§a

§i-a 1

0-a

5.

si

)

gi

gi

tit

www.dacoromanica.ro

1

49

5

10

15

48 LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE I

de lucruri mari §i ca conducatorul de oaste, inainte de orice, trebuie sa fiein stare sa se foloseasca do repeziciune §i iuteala ; 0 pretutindeni fiind, I

oriunde e nevoie, sa fie fata. Purtind aceste discutii intreolaltà, au datdovadil de pareri nu lipsite de ce trebuie.

Amurat deci mergind pretutindeni in iuteala cea mai mare, toatele umplea de fried 0. de buna paza ; §i se folosea de slujba lui Charitin,om foarte destoinic la toate, 0 sa-i stea de ajutor 0. sa intreprinda mice§i fiind priceput 0. potrivit la cele mai multe ; §i nu putine ispravi i le-asavir§it in imparatie prin Europa. Amurat deci a subjugat atitea popoare§i donani de prin Europa i-a facut tributari 0 sa-i urmeze oriunde anmerge la razboi ; 0 pe imparatii elinilor 1i avea cu sine in expeditii raz-boinice. Dar dintre toti elinii cel mai mult 1i placea de Emanuil. *i-1 avea0 pe imparatul misior 0 inca pe Dragas, fedora]. lui Zarco 0. pe Bogdancare detinea Rodope §i pe alti domni de prin Europa 0 de ai tribalilor§i elinilor §i albanezilor. *i. toti ace§tia plecind cu el In rázboaie 0 domni-torii din Asia urmindu-i in expeditii, pleca la razboi, in care i§i gase§temoartea. Cum deci elinii au fost supu§i §i au ajuns sa-i slujeasca lui Amurat,feciorul lui Orchan, am aratat 0 mai Inainte. *i. deocamdata, atitea arfi spuse indeajuns in istorie.

20 Paleologloan IT Ioan, dupa ce a hat conducerea imparatiei, I50 pleacii In Apus dupa ajulor pe Cantacuzino, imparatul de mai inainte al eli-

1369 1371. nilor, 1-a minat in manastire sa fie calugar ; §ipentru cil vedea puterea turcilor creschad tot mai mare, a plecat pe mare4 i Italia. *i mai intii s-a indreptat la venetieni ; dar nedobindind un ajutor

25 mai de seamil, s-a imprumutat cu bani, avind de gind sa plece la imparatulGalatiei 1. *i. a ajuns 0 la ceilalti domni din Apus, cerind ajutor 0 staruindcit mai mult pe linga ei. Ajungind la imparatul celtilor, i-a gasit casa lamare stricaciune §i mergindu-i foarte rau 0 n-a putut dobindi nimic pentruce pornise spre Italia. Luind calea spre casa, cind a sosit la venetieni, i s-a

30 cerut imprumutul ce 1-a imprumutat, cind a plecat in Galatia, §i nu aveade unde sil-1 dea Inapoi ; 0 a fost oprit in loc de venetieni, care nu-1 lásausa plece acasa, pina ce n-o sa plateasea creditorilor datoria. Ne§tlind ce

1 Regale Prat-10i. Manuil II Paleolog, cilutind in Apus ajutor in contra turcilor, a ajunspinä In Fraqa si Anglia ; párintele sau Insä, Ioan V Paleolog, n-a ajuns declt pind in Italia.Aceeasi stire gresitá ne-o spune si Ducas, amindoi luind-o pe cit se vede dintr-un izvor comun.Ea a trecut si in cronica interpolatá a lui Gheorghe Sfrantes. Vezi V. Grec u, Istoricul bizantinDuca, In Anal. Acad. Rain.", Mem. Sect. Ist., Sar. III, vol. 29 (1946/47), p. 605 606 ; cf.si Duca s, XI, 2 (ed. Grecu) si G. Phr antze s, Chronicon, ed. I. B. Papadopoulos, Lipsca,B. G. Teubner, p. 57, 14.

www.dacoromanica.ro

IOAN V PALEOLOG PLEACA IN APIIS 49

fac6, a trimis la Bizant i cerea de la feciorul sau Andronic, caruiaii incredintase Imparatia, s caute bani din sfintele odoare si din alte mij-loace de prin Imparatie si trimità indeajuns si sa-1 seoat i sa nu uitede el, sa ramina prea mult trap, fiind tinut sub paza. Andronic insa dadeaputina importanta cererior trimise lui, caci se obisnuise cu un trai bunmolesit in domnie §i J nu-i placea de loc de tatal sau. Trimitind inapoi,spimea ea elinii nu-i ingaduie s se atinga de cele sfinte §inici de alt undevanu-i este en putinta s afle bani ; si-i spunea sa se adreseze in alta partesi sa nu pregete s aiba' grija' de sine, cum ar putea seapa de datorie. DarEmanuil, feciorul mai mic al imparatului, aflind in ce nevoie a ajunsimparatul, tathl sau, din pricina venetienilor, a gasit §i a facut rost debani, pe eft a putut, i repede de tot s-a nrcat pe o corabie 0 a ajuns pemare in crawl venetienilor i, aducind banii, i-a dat tatalui sau, de citiIi Meuse rost prin crawl Terme, cu guvernarea ckuia fusese incredintat

aiba grip. i ducindu-se insusi, s-a oferit tatalui sau sa se foloseascade el, cum i-ar fi dorinta. De atuncea tatal au 1-a avut foarte drag peEmanuil 0-1 tinea pe linga sine ; iar pe Andronic de aceea 1-a urit in marermisur. i vrajba cea mare incepind dintr-aceasta, s-a ajuns la ceartaintre ei, i in alte privinti si In privinta domniei.

imparatul elinilor asadar, cu banii cu care a venit aducindu-i Ema-nuil, si-a platit datoriile catre venetieni si inapoindu-se la Bizant, a trimissoli la imparatul Amurat §i pe acest fecior mai tink al lui la curtea aceluia.Caci 11 cerea pe el, ca fiind cel mai in stare sa-i slujeasca mai cu deosebirei sa-1 insoteasca in expeditii, oriunde i-ar porunci, i sa-i observe 1 gindul,ineit s ia seama bine sa nu mai faca in viitor nici un pas gre§it fata deimparat. Totn§i mai tirziu, cind la Sparta feciorii liii Cantacuzino au murit§i <imparatul Ioan> a trimis in Peloponez pe feciorul sau Teodor, a fost cufratele sau la Terme, caci i pe el 11 trimisese domn peste Macedonia §iTesalia. Stind de vorba planuian 0, se lepede de imparatul Amurat ;§i unul s plece la Bizant, uncle 11 chema tatal sau la domnie, iar celalaltsa mearga in Peloponez, unde s tin'a locul imparatului cu thrie i si iamasurile care le vor socoti mai sigure. i acestea s-au petrecut, Inaintede ce Andronic, feciorul Imparatului, rasculindu-se cu Sauzes, feciorullui Amurat, am1ndoi de aceea au purtat pe urma razboi cu Amurat. Maipe urma i planurile de 'Asmara ale lui Emanuil au fost-aflate de imparat

Charitin a cucerit de la el Terme satele acestui ora§. i mai tirziutatal sau oprindu-i s intre In tara lui, a mers la Lesbos ; domnul din Les-bos insa temlndu-se si mai mult, i-a cerut s plece din tara sa. Dind peste

Vezi p. 47 n.l.

4. - C. 1021

1

5

51

10

15

20

52

25

30

35

sa-i

§i §i

sit

sit

l-

www.dacoromanica.ro

50 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I

1 o triremg ce pleca la Troia, a trecut.in Asia §i, luind cai cu chirie, a sositIn Brusa la impgratul Amurat.

53 1itSlla de la Cosovo 1389 ; Dupg, aceea a pornit cu rgzboi asupra tribalilormoartea lul Murad L §i a lui Eleazar, domnul tribalilor, care a trecut

5 la peoni §i-i indemna pe aceia la rgzboi In contra lui. Eleazar, cum aaflat cg Amurat vine asupra sa, s-a preggtit stringind oaste, pe eft putea,foarte mare §i luind puternice masuri de apgrare, pe cit putea. Eleazaravea doug fete §i pe una din acestea a dat-o dupg Susman, impgratulmisilor 1 facindu-§i-1 ginere, iar pe cealaltg dupg Vule, feciorul lui Branco

10 al lui Mladen 2, domnul de la Castoria §i Ohrida in Macedonia. A maici§tigat dupg aceea in Macedonia tara jupanului Nicolae, cind s-au sgvir§itdin viatg domnii Ungle§a §i Crai ; §i §i Pristina §i tinutula§a-numit de la Ni§, a inaintat ping la riul ilirilor, Sava nurait in timpulde acuma. Asupra acestuia a pornit cu rgzboi Amurat al lui Orchan §i

15 a dat peste el stind cu tabgra In cimpia a§a-numitg de la Cosovo In tinutulPristinei. i cum a ajuns aid, se gatea s dea lupta, avind cu sine §i peamindoi feciorii sgi Baiazid §i Iagup. i turcii spun ca acolo Amuratluptindu-se §i punind pe fugg pe oamenii lui Eleazar, Ii urmgrea din fas-puteri ; §i urmarindu-i, a dat peste un bgrbat tribal §i s-a ngpustit asupra

54 lui ; acela insa, care era pe jos, s-a intors §i 1-a strgpuns cu sulita in piept ;§i ala 1-a ucis pe impgratul Amurat. Elinii MO, spun ca nu In lupta §ila atac a murit, and i-a pus pe fugg pe dumani, ci famas Inca in liniilesale de bgtaie, aici spun ca un barbat foarte viteaz a voit de bung voiesg, ia asupra-§i o luptg, cea mai frumoasg din cite au fost vreodatg. Numele

25 acestui bgrbat era Milo§ Despre acest Milo§ spun ca, cerind cite voia eldobindeasc'a de la donmul Eleazar, a plecat inarmat Ware spre tabgra

lui Amurat, ca §i cum ar voi sg dezerteze de la du§mani. Despre AmuratInsa spun ca, In nadejdea ca. omul dezerteaza la el, porunce§te sg-i deavoie sa se apropie, inch venind sà poata spune ce vrea. Dar cind a ajuns

30 aproape de cortul impgratului, unde statea gata de luptg, ridicg sulita§i, ngpustindu-se, d cea mai frurnoasg n'avalä, din cite §tim noi, i omorindpe imparatul Amurat, a murit deodata §i dinsul moarte viteazg. Eliniideci spun ca a§a s-a intbnplat, turcii 1110, ca, dupg biruintg, la goang amurit de mina unui bgrbat tribal. i Amurat s-a sgvir§it din vial/ aici

35 la Cosovo. i trupul i 1-au dus la Brusa, unde Otumanizii de mai inainteIi alesesera morniintele, afarg de Sulaiman ; mgruntaiele lui Amuratinsil au ramas in cimpia de la Cosovo intr-un mormint impargtesc al On. 1

1 In manuscrise : odrisilor ; vz. Insá mai sus, p. 41, 30-36.2 Manuscrisele ne dau Placides i Pladices ; vz. mai sus. p. 37 n, 3.

supuninduli

s6

I

www.dacoromanica.ro

CARACTERIZA.REA LIU MIJRAD I 51

s-a savir§it din viata, dupa o domnie de treizeci i §apte de ani 1, 55

de mina unui barbat tribal, un sfir0t de viata, nu pe masura unui Imparatcare intr-una a dus razboaie atit de multi ani, care a facut ispravi mari0 care, ducind rzboaie mari in Asia 0 Europa, treizeci i ase 2, a avutnoroc i virtute totdeauna in plasma a§a de mare, incit niciodata n-a 5

pierdut vreo batalie, ci§tigind putere mare 0 tara mult In amindou'acontinentele ; §i ajunghrd acuma la batrinete adinci, nu se lasa de luptaen du§manii, ci se asemana unui om mereu turbat spre lupta, nesaturatfiind de singe pretutindeni. 0 intrerupere a razboaielor Ii era vinatoarea

grija i preocuparea de aceasta. Niciodata nu §edea lini§tit nicaieri, 10

ci ori de cite ori nu -era la lupta, petrecea vinind. In privinta aceasta,eredinta i-a fost, ca' intrece prin faima pe Imparatii dinaintea sa, dinddovada de zel §i sprinteneala intru nimic mai prejos la batrinete deeitla tinerete. i intrecea pe multi capitani i imparati straluciti §i era eutotul fa'ra nici o ovial i cu foarte mare rivna la toate. De orice se apnea, 15

nu scapa nimic din vedere din ce trebuia facut. i din auzite am aflatCa dintre imparatii dinaintea lui a facut cea mai mare ucidere de oameni,totu0 in vorba fata de supu§ii sai a fost blajin In mare masura §i cu fecioriidomnilor3 se purta foarte cumpatat. j i era de 1ndata gata sä dea cinste 56

fiecaruia i sa stea de vorba ; i pe cei ce erau cu dinsul, stra§nic Ii aprindea 90la lupta cu multa iscusinta ; i la isprava era stra§nic, pretutindeni fiindfata, precum se spune, cind se ajungea la lupta ; placut la vedere i foarteblajin la vorba. i pentru orice gre§eala, pedepsea fara crutare ; i la vorbaera foarte cumpatat. Juramintul, se zice ca-1 tinea cu sfintenie cel mai multdintre imparatii neamului acestuia. i de aceea multi aveau curajul sa vina 25de 1ndata la el, increzuti ca nu vor pati nimic ran, inainte de ce s ajungala lupta §i 8 incerce puterea lui. i dintre cei ce i-au gre§it cu ceva, carese apropia de el cu ingimfare mare 0 multà indrazneala, niciodata n-amai scapat de mina lui. i teama mare insufla supu§ilor si, dar avem §tireea era 0 iubit cel mai mult dintre sultani, a§a incit nu s-ar crede gre§it, 3 o

ea, (Taxa Temir imparatul venea cu fázboi asupra acestui imparat, razboiuln-ar fi ie§it a§a de ran, ci sau, luptindu-se cu stralucire, de§i nu-1 biruia

1 Manuscrisele ne oferS brrec xcet newripcmerce, 57, indreptat de Hamaker ln byre<

xcel. Tptcbcownc, 37, ceeace este corect, cAci in realitate Murad al II-lea a domnit 37 de ani,1362-1389; vz. G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates, ed. II-a,Munchen, 1952, p. 464.

2 Manuscrisele transmit gE § ase ; Tafel a spus v unu, iar Darke mai adaogade ani", adica e31 de anic Mai bine e ins6 de pAstrat ala, precum transmit manustrisele, cSMurad / a biruit in 36 de batalii.

3 Sau ai palaielor lui sau ai domnitorilor straini ce-si trimiteau feciorii ostatici.

si

www.dacoromanica.ro

1

57

52 LAONIC CHALCOCONDEL : EXPUNERI ISTORICE I

pe Temir, totusi n-ar fi cazut Infrint, alegindu-si, pentru a duce luptala capat, un loc bun, in care n-ar fi fost infrint cu usurinta, sau, ferindu-sesa dea lupta, ar fi pricinuit armatei imparatului Temir mare stricaciune,atacindu-1 si hirtuindu-1, unde-i venea bine. I

De Indata ce deci Amurat al lui Orchan s-a sav/rsit din viata, coman-dantii ienicerilor de la Poarta lui Amurat 1-au si pus Imparat pe Baiazid,feciorul lui niai tinar.

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE II

Ineeputul domniel lul Dupa' ce Amurat al lui Orchan s-a savirsit din viataBaiazid I de mina unni barbat tribal, de indata comandantii

(1389-1402). ienicerior de la Poarta lui Amurat 1-au pus imparatpe Baiazid, feciorul lui mai tinar. Ace la indata ce a pus mina pedomnie, a trimis dupa fratele sau Iagup, ca §i cum ar fi chemat detatal sau la Poarta imparateasca ; acesta venea si mai inainte, ori decite ori era chemat. Nestiind Inca nirnica din ce s-a petrecut, a sosit,chemat fiind de acela ; si cum j i s-a infatisat, a fost prins si dat mortii.

a fost ucis, precum e obiceiul la imparatii acestui neam s faca fra-tilor lor, c trebuie s i se pung capat vietii prin juvat si nu de sabie i-afost hotarita moaltea.

Indata, dupa' ce acest imparat a savirsit deci aceasta fapta' fatade fratele-sau si era stapin pe imparatie, s-a ga'tit de lupta si, incaierindu-se,i-a pus pe fuga pe tribali ; si in aceasta lupta s-a prapadit raulta oaste.Caci turcii, cum au cistigat batalia, s-au pornit sari goneasca din rasp-u-teri si omorau pe tribali, caci calareau mai bine ca aceia si aveau cai multmai buni, Incit Ii ajungeau din urma pe cei ce fugeau. i dupa cum spunelinii s-a petrecut asa ; cum spun ILIA, insisi WITH, aceasta biruinta n-afost a lui Baiazid, ci de la Amurat a pornit lupta §i biruinta aceluia si cidomnul Eleazar a cant In lupta, cind Inca acela conducea batalia. Turciideci spun ca asa s-a intirnplat, dar en. nu pot sa-mi inchipuiesc, cum inplina batalie, in oarecare putin timp, si-a suprimat fratele si de 1ndatas-a intors in lupta, dar nici cum, ridicind sulita 1, ar fi putu-o indreptaasupra Imparatuhli si sag ucida, far& ca nimeni

Isari Barg in cale. Ci

aceste stiri s umble, precum Ii place fiecaruia s creada despre acele intim-

1 Mi10 Cobilici.

58

5

59

10

15

20

GO

25

www.dacoromanica.ro

54 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE II

I plAri 1 Dar Baiazid, dupg, ce a luat in primire impgrAtia si. a cistigatbiruinta strgAucitg, asupra dusmanilor, murindu-i in luptI si multi dintreai sg,i si. sultanul sg,v1rsindu-se din viatg,, a ng,vg,lit prin toga', tara tribalilorsi a luat cu sine robi de rkboi foarte multi. Apoi si-a 'indult treburile

5 impa'fatiei, precum credea cg, e mai de folos spre binele su ; si cu elinii a in-cheiat un tratat de pace. Si cn domiiii de prin Macedonia facind pace, a co-lonizat orasul Scopie cu turci multi de tot, adueindu-i si. din Europa si dinAsia cu femei si copii. Aceasta a fAcut-o in* ca pornind. din acest oral, s'apoatg, prg,da in vole tara ilirior. A ng,vg,lit asadar in tara ilirilor si, cucerind

io citeva ()fa' sele, a facut robi ; si. trimitind armat6 in tara albanezilor, a je-fuit-o ping, In regiunea de la marginea MTH Ionice si de pe la Epidamn.

Balazid sehimbd i elinii 11 insoteau in expeditii cu oastea, mergind cu el,Impfiratii In Bizant. ori 1ncotro pornea, atit Emanuil, feciorul 1nopAratului

Than al elinilor, eft si Ioan, balatul feciorului mai mare Andronic. Cki15 cind le-a luat acestora vederea ochior en otet fierbinte2, i-a lásat pe araindoi61 86.-0 ducg." traiul acasg,. Dar acestia cind 1 uitindu-se la starea lor, au

vkut ea, vederea ochilor li s-a indreptat spre mai bine, gkind timp, s-ausfltuit si cu sotia si intreolalta si, avind si. pe alti citiva indrumMori t3iajutg,tori la acest pas, au fugit in orasul genovezior Galata din preajraa

20 Bizantului. De aici au ajuns la impkatul Baiazid si, sosind, cereau sg, lise dea ajutor, ca sg, meargg, asupra orasului lor, si se rugau, ca sg,-i ducAintr-acolo. Si. ajungind in fata impAratului, <And.ronic> ii vorbea uncle caacestea: Impkate, pe Pith e m-a lovit o nenorocire ca aceasta, dar am avutparte de noroc mai bun si cu ajutorul lui Dunmezeu, care vede toate, MA

25 simt mai bine ; ingerul men pkitor mi-a fAcut o favoare nu nepfacutg,, cáci,cu toate cg, mi s-a luat vederea, acuma mi-e dat sa, Vad putintel, si-mipune in vedere si impgzatia ; si e dup g. lege sg,-mi dea impArg,tia care imiapartine. Si de aceast6 impa'rAtie a mea, de mg, vei asculta, te vei puteafolosi in viitor, dupg, cura vei crede, dad, imi vei fi dat-o ; dad, dindu-mi

30 mai ales patru mii de cagireti, ai porunci 0, mg, urmeze timp de doug, lunide zile. Si in oras, ce e de neara si se distinge prin bung,' stare, e d.e parteamea si nu putini dintre acestia ra-ar fi urmat incoace, dacg, n-as sti cg,intimplindu-se sg, earning', in capita15, imi sint de ajutor la orice m-as hotgri,

62 ca e spre binele nostru. Si tribut I fagaduiesc casei tale sg, aduc in fiecare35 an de multe ori mai mare si un comisar sg, aibi in Constantinopole".

Iar imparatul ii raspundea cu astfel de vorbe : En unul, dupg, ce am

1 Laonic gaseste neverosimild si versiunea bizantind si cea turceascd despre lupta de IaCosovo si despre moartea lui Murad. I din 1389.

2 Vezi mai sus, p. 46, 18.

www.dacoromanica.ro

BAIAZID I ETTLGERIIL sciumBA. ThiP.A.RATII tN BIZANT 55

aflat c, ti-a mai ramas simtul vazului, cu. pläcere am ascultat vorba ta §i.cuvint de multumire dau creatorului celor muritoare si nemuritoare,te-a facut partas de acest bine ; ai s obtii oamenii ce-i dore§ti si-ti vorsta alaturi de tine, pina ce vei putea izbuti la ce te nevoiesti. Ii voi arataeu Imparatului, tatal tau, asa c niciodata nu o sa mai cuteze sa serazvrateasca In contra mea. Du-te §i ia-ti pe acestia de care ai nevoio

mergi asupra Constantinopolei si, ajungind In patrie, f asa, precum arputea fi cel mai bine pentru tine".

Spnnind aceste cuvinte, i-a dat ostasii cMri gata pregatiti ; §i An-dronic luindu-i pe acestia, a pornit asupra Bizantului. Ioan Insa si feciorulsau Emanuil au aflat foarte repede, ca. Andronic cu feciorul liii vin asuprakr, §i au intrat In cetatea asa numita de la Poarta-de-aur si se pregateau,.ca si cum ar avea s indure o impresurare. Andronic venind, a 1nceputimpresurarea ; dupg aceea intrind in tratative, a ocupat cetatea. Arun-cindu-i Intr-o cuscA aarnata In aer, i-a 1nchis pe am1ndoi intr-un turn,Aupà ce a facut o celula mica de lemn si a introdus-o lnlauntrul turnului.

s-a facut stapin pe imparatie si-i tinea sub paza pe tatal si pe fratele. IFiind impsarat, 1-a proclamat elinilor Imparat si pe feciorul sau Ioan.Trei ani i-a tinut In celula aceasta §i ucida n-a volt, desi Baiazid 11sfatuia intr-una la aceasta. In anul al patrulea insa au induplecat un ser-vitor care intra la ei §i le aducea de-ale mIncarii, sa le dea un tier ; §i cuIncetul, zice-se ca, au spart celula §i, fugind din Inchisoare, au sosit laBaiazid. Fagaduindu-i vor da tribut §i armata, oricIta le-ar cere-o,Baiazid printr-un trimis a 1ntrebat pe bizantini l le-a iscodit gindul,

pe cine ar voi sa le fie Imparat, Emanuil sau Iinparatul Baiazid 1 ;caci in felul acesta punea la Incercare gindul bizantinilor, §i In ce prive§tepersoana sa Bizantinii 1nsa 1-au preferat pe Emanuil, deoarece erausatui acuma de domnia lui Andronic. De asta data certind.u-se amindoiImparatii pentru domnia Bizantului, Baiazid a orinduit ca Emanuil sa.dea un tribut de treizeci de mii de galbeni §i sag 1nsoteasca la razboi cuosta§i i asa s ia de la el inaparatia, venind. In fiecare an, cum s-a ivit deprimavara, la Poarta cu tributul si cu armata ce i le-a ordonat. l atunciAndronic §i feciorul sau Ioan au ramas la Poarta aveau mijloacede trai de la Imparat, iar Emanuil domnea ca imparat 2

1 In acest chip Baiazid arAta cd doreste Ca Andronic sfi le fie ImpArat.2 Cf. si Duca s, XII, 3-4 (ed. Grecu) i cronica interpolatA a lui Sphrantzes (G.

Phr ant z e s, Chronicon, ed. Papad.opoluos, p. 56,24-61,23). Laonic face aici o confuzieIntre rAzvrAtirea i uzurparea lui Andronic IV (august 1376 iunie 1379) si cea a lui Ioan VIIdin 1390, amesteclndu-le pe amIndouA. Vezi R. I. Loenert z, Autour du Chronicon Mattisattribni a Georges Phrantzes, In Miscellanea Giovanni Mercati", vol. 111 (= Studi e testi, 123),vCittA del Vaticano, 1946, P. 295-296.

1

5

10

15

63

20

25

30

64

ca

sa-i

en-i

ca

I

www.dacoromanica.ro

56 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE II

1 Cuceriri de ale lid Baiazid avind cu sine pe impgratii elinior care-I duceauBalazid In Asia. la aceasta, a pornit cu razboi asupra orasului elin

Filadelfia. Cad cind imparatii Bizantului se certau, le-a cerut si Fila-delfia, iar ei i-au spus c i-o dau. Cind WO, impgratul Emanuil le-a trimis

5 un crainic, ca pentru viitor, pralindu-se liii Baiazid, s primeasca un donanguvernator tune, cetatenii au spus ca de bungvoie nu se vor da pe mina

unui barbar si de aceea Baiazid impresura Filadelfia, avind si pe impgratiielinilor. i acestia sa fi facut aid fapte de vitejie §1, ei urcindu-se cei dintlipe zid, au cucerit orasul. A§a a cazut Filadelfia, oras elin al Lidiei, Inflo-

10 ritor si cu bune rinduieli.Dupa aceea Baiazid a pornit asupra lui Schender 1 imparatul arme-

nilor ; i asupra orasului Ertingan 2, capitala armenilor, si a cetatii numitaSamachia 3, Acest Schender zice-se ca a fost cu rnult cel mai viteaz dintrebarbarii cei de prin Asia si nimeni nu-1 intrecea in ce priveste indrazneala

15 in razboi §i tgria trupului, caci atacindu-1 odatg, asifienii, a savirsit multe65 fapte vrednice de I poveste, punind pe fuga cu putini oameni de ai sai

pe dusmani. Pe acest Schender deoarece si-a unit nevasta, aceasta sicu feciorul ei 1-a prins si 1-a ucis si detinea domnia. Asupra acestuia venindBaiazid si, Impresurind orasul Ertingan 2, 1-a ocupat si pe feciorul lui

20 Schender Ii inea in inchisoare. Dupg aceea a subjugat pe tanizi 4 caredetin tara Colchidei, intinzindu-se ping la orasul Amastris ; apoi a plecatasupra lui Caralluc Leucamna . 3, ighemonul Samachiei ; si acesta iesin-du-i impotriva cu armata sa, Baiazid 1-a biruit in lupta si impresuraorasul Samachia. i cum cucerirea orasului nu inainta de loc, s-a retras

25 cu armata i s-a Intors acasa. Dupa, aceea pornind asupra celorlalti domnidin Asia : Aidin, Sarchan, Mendesia, Techie 7 §i Metin 8, le-a luat domnia

izgonindu-i, le-a subjugat tara i o detir ea el. Acestia, cind au fost

1 Exev86p1oc, Excv84%, Excv86pco) Schencler, poate cS e de indreptat in .7.:Trev86pectZnevaip-%. .-'.,7rev36peco Spender ; vezi i mai jos p. 219,2 si 26 ; cf. si A k d. Nime t, op.cit., p. 51 si 71 nr. 65.

2 In manuscrise e Indreptat de Dark(' in3 Manuscrisele au Mv.txxccv. Tafel propunind4 T n manuscrise e rcorotacc,4 Tapnizi, indreptat de Darla, in Tizvtaaq.5 AdicA Berbecele cel alb, cAci era sultan asupra unui trib turc care avea aceastA poreclA ;

vz. A k d. Nime t, op. cit., p. 53 nr. 33.Manuscrisele au act iloar.41X, indreptat de Bekker in.Eccp.ocx(7)4)

7 In manuscrise c Texkv Tecoi, dar vezi mai sus, p. 31, 3.8 Numele arAtate slut de fapt ale sultanilor care au infiintat aceste sultanate; sultanii

izgoniti, care s-au refugiat la Timur-Lenk, aveau alte nume acuma, dar Laonic, dupa obiceiulturcesc, Ii numeste cu numele inaintasilor din care coboara ; vz. A k d. Nime t, op. cit., p.59, 89 si 92-94 ; i Gy. Mor avcsi k, Byzantinoturcica, val. II, sub numele respective.

gsi

1

1,

ipruciv, 'Ep.rtylcivliv.Ictp.axLv.

6

si,

www.dacoromanica.ro

CUCERIRI DE ALE LUI BAIAZID LN ASIA SI EUROPA 57

izgoniti din Wile lor, au plecat la imparatul Temir in Scitia 1. Cum deciacestia, plecind, s-au infatisat impäratului, am aratat-o mai pe urma.Cad afara de Caraman, cu porecla Alisur 2, Turgut 3, domnul Frigiei,care fi in d inruditi prin casatorie cu. acela4, au fost lasati in pace, ceilalti ighe-moni despoiati de dinsul, au plecat in sus la Samarchand, I resedinta luiTemir. Sarchan care avea cirmuirea asupra Ioniei de la marginea marii,Mendesia, urmasul lui Calam i Techie 9, care detinea Misia 8, zic ea au fostcoboritori din cei sapte capitani ai lui Otuman, care in devalmasie auinfaptuit domnia asupra Asiei i despre care se spune ea an fost slujitorisi ai imparatului Aladin. Metin i Aidin insa pe ce cale au ajuns la do rnrien-as putea sa arat. Despre Aidin se spune numai : dornnea peste tarade la Colofon ping, in Caria. Totusi ea sint si se numese neam de turci aceia,care traiesc sub stapinirea lui Turgut i Caraman i Metin i .Aidin, o stiulamurit. i Baiazid, dupa ce Ii supune In Capadocia, pe de o parte tarade sub donmia lui Caraisuf, pe de alta parte aceea de sub domnia fecio-rilor lui Oinur i dupa ce a subjugat partea mai mare din Frigia, a pornitasupra capitalei armenilor Ertingan 7 §i In contra feciorului lui Schender 9care domnea peste aceasta tara pina in Eufrat si peste o buna partedin Colchida ce supusese.

Cueeriri de ale lul Baiazid Fiind deci in Asia, a ispravit aceste lucruri ;in Europa. apoi trecind in Europa, a trimis armate pina in

Macedonia ; a prädat aici pe albanezii dinspre Marea Ionica si le-a jefuittara i, dupa ce a cucerit citeva orasele I din tara albanezilor, a pornitasupra ilirilor i le-a jefuit tara, prefacind in prada averile acelora. Dupaaceea a pornit cu razboi asupra Peloponezului, cu vorba ca ar merge asupraFocidei 9 si a Tesaliei, ca sa-si puna la cale treburile din Tesalia, Incit safie asa, precum cer interesele sale ; aduce arhiereul Foceilor, pentiuca tara era foarte buna pentru vinatoare, cu lunci avind nrultime nesfir-WA de cocori i en cimpii foarte potrivite pentru calarit ; de fapt insaa pornit cu razboi asupra Tesaliei i a donmilor din partea locului, Epi-

1 Manuscrisele au aoilacc si croUcrocv, Indreptate de Darkd In Exu.0(av.2 9n manuscrise e dAocropEou i caoaouptou, Indreptate de Darkó In Vataouptou.3 Vezi p. 56 n. 8 privind si pe Caraman i pe Turgut : cf. si A k d. Ni me t, op. cil.,

p. 79 nr. 71.4 Baiazid.6 Vezi p. 56 n. 7.6 In manuscrise e p.cc&Lav, pentru care Tafel propune 'Ap.ccafccv Amasia, iar Darkó Muaitx..7 Vezi p. 56 n. 2.8 Vezi p. 56 n. 1.9 Manuscrisele au (pWxcaccv, Focea, lndreptat de Hamaker in Ocoxacc.

66.

10)

15

20

67

25

si

i

si-o

mail

si-1

30.

www.dacoromanica.ro

58 LIONIC CHALCOCONDIL : EXPTINERI ISTORICE

cernei cu numele, i in contra femeii domnului De Louis De Sonia 1.Dupg aceea bug a aruncat oaste i asupra Peloponezului, avind i pe feciorulimpgratului Than, despotul Teodor, i purta rgzboi. Cind a sosit in Tesaliaa luat in primire i Domochia, donmul Epicerne lipsind din oras ; i a supus

5 Inc i orasul Farsala, Mad i acesta sub stgpthirea Epicerneilor. *i a Inaintatmai departe si a cucerit Zituni de la Termopile ; i s-a predat i orasulPatre, asezat in cimpie la poalele muntelui Locrilor ; i alte cetgti de peaici, nu putine, i s-au predat prin bung invoialg. Dupg aceea, femeia dom-nului De Louis, care avea o fatg frumoasg, bung de mgritat i logoditg

168 acuma, I cum a auzit de ngvala iMpgratului i c arhiereul din Salona 11conduce la aceasta, a luat fata i daruri, cite putea, i i-a iesit impgratuluiintru intiMpinare. Iar el a luat fata si a trimis-o pe femeie cu fiicg-sa,sg trgiascg dupg obiceiurile lui ; i tara a luat-o i i-a pus in frunte unguvernator. Despre aceastg femeie se spune cg, indrAgostindu-se de un

15 preot cu numele Strat, a mers cu nerusinarea ei mai departe si a Mere-dintat preotului domnia, fAcind de ocarg multi locuitori din orasulDin cauza aceasta, arhiereul i-a vorbit de rgu la impgratul i c rusinear fi ca o femeie s conducg o tafg atit de mare i, preacurvind cu un preot,sg facg atitea rele nelegiuite cetgtenilor ; si de aceea sg se fi ridicat /mpg-

20 ratul, ngvglind cu rgzboi asupra bor. Dar despre acest preot care a avutrelatii cu aceastg femeie, se mai Brune cg a pgcgtuit 1 cu alte nu putinefemei, izbutind intr-un chip diabolic, inch acestea sg fie atrase, ducindu-lela impreungri. De Louis MBA, bgrbatul femeii, murise mai inainte deboalg. Acesta era din neamul impgratilor taraconezi ; i cind acesta

25 a venit din Italia in Peloponez, a obtinut pe ling partea din Peloponez,Atica totodat i Beotia i Inc, Focida i Patre de dincolo de Termopile.Acestia mai pe urmg, dupg o trecere de nu mult timp, au pierdut domnia

unii s-au inapoiat in Italia, iar altii au rgmas locului, ping au murit.dintre acestia a fost i acest De Louis cgruia Baiazid al lui Amurat,

so luindu-i nevasta i tinindu-i fata, s-a retras.

in preajma luptel de la Ce-i drept, a pornit s n'avgleascg in Peloponez.Nieopole la care lau parte De indata, ce a návglit in Tesalia, domnul Spartei,

romlnil, neam viteaz. dupg ce a luat in orase masurile de sigurantg,a fugit noaptea si a plecat in Peloponez, ca pe cit putea, sg se

s5 apere din rgsputeri, dacg 1-ar ataca. i de aceea < Baiazid s-a purtatmult cu gindul sà nAvMeascg in Peloponez, dar veste i-a venit, cgpeoni i celti i dintre germani nu putini s-au adunat sub conducerea

1 In manuscrise e ¶O AeXouii trcizóvog ,C051.1TE AouX61, Indreptat de Darko In TOO' Ai

Aouii 'hycI-16voS EouArc.

II

49

i

Is

sot Ai

www.dacoromanica.ro

ROMINII IN LIMA DE LA NICOPOLE 59

lui Sigismund, impArat al romanilor si singur stApinitor (autocrator),ca sA vinA asupra lui §i c s-ar pregati s'a tread, Istrul, dar si daci, un neamviteaz, ar avea cu dinsii, care sa, le arate calea si s deschidA drum o§tirii.Acest Sigismund, care pornea cu rAzboi asupra lui Baiazid, s-a intimplatsA fie, in ce priveste domnia, si donanitorul germanilor ; si cel mai multlocuia in ora§ul Viena si asa domnea peste o tarA mare a germanilor.DupA aceea, §i peonii aducindu-si-1, a ajuns totdeodatA si impArat alpeonilor si domnitor peste tara germanilor.

5

Dar Germania incepe de la muntele Pirineu, de unde 70Deserieren Germaniel.Tartesos curge in oceamil dinspre apus 1 j intrucit 10

inaintind, ajunge pinA la ora§ele asa-numite Colonia si Argentia, esteGermania de sus 3. De aici incolo se intinde la dreapta pina, in oceanulde pe la tara celtilor §i la stinga de pe la Dania 3, precum si inspre insuleleBritanice. Germania e si de la Istru, de la orasul Viena, tara care mergeinainte pinA la acel Tartesos si cAtre Praga din tara boemilor. i de la 15

Viena pinA la Ocean ar fi pentru un bArbat bine echipat un drum sA-1facA de-a lungul In douAzeci si cinci de zile ; de-a latul ar fi si mai multdecit acestea, drumul cel mai scurt e, mergind de la Vara celticA spre Dania 4.

tara aceea este organizatA en legi bune mai mult cleat toate tanks sipopoarele de acolo de la miazAnoapte i apus, locuitorii fiind impArtiti 20

in orme strMucite si infloritoare, guvernindu-se ele insele in chip demo-cratic cu legi egale pentru toti, sau in chip autocratic sau rinduite subarhierei, pusi de marele arhiereu al romanilor. i orase cu regim democraticai fi acestea §i in Germania de sus §i de jos : Noroverg, ora§ infloritor,si Argentia si Amburg ; si puse sub arhierei : Colonia, Viena care se tine de 25Germania de jos, §i alte nu putine j orase, putin oarecum lipsind. sA fie 71

si acestea la vreo doug Bute. Intre regimuri autocratice s-ar putea insiracel mult trei domni din Germania si anume al oraplui Basel5 si al Austriei

1 Erodot (II, 33) spune ca Dunarea izvoraste din Pirinei ; Laonic luindu-se dupa aceasta.inforrnatie a modelului sail antic, face ca si Germania, despre care stia ca este si la Dunare, saInceapa de la Pirinei. Riul Tartesos este Guadalquivir de astazi.

2 Laonic, ca si Ducas (vz. ed. Grecu, p. 85,21 ; cf. i p. 67,8), pare sub Germania sa lnteleagasi Franta. Dar un manuscris din cele bune (vz. Dark 6, aparat critic) taie cuvintele de la mun-tele" pina la apus" si le Indreapta pe rnargine In Alpii dinspre Rin i Rinul curge spre Ocea-nul dinspre apus".

3 Manuscrisele, au Trupiko-reimv si Sag:slimy, Indreptate de Tafel In nepl Actviocv.4 Unele manuscrise au 8codecv Dacia ; i Intr-adevar dupa Intelesul cronicilor latinesti

medievale, Dacia putea sa Insemne i Danemarca (vz. Revue Historique du Sud-Est Euro-péen",22, 1945, p. 320) ; iar alte manuscrise ne dau SoccrIocv i acccrrEccv. . Vezi §i nota 2 de la p. 68.

5 In manuscrise e ecoracE-qg sittractrIg, pentru care Fabrot propune 'Axak Achilia,

*i

irep).

a

www.dacoromanica.ro

5

15

72

20

60 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPHNERI ISTORICE

§i al Bremei 1, care se gase§te in Germania de sus. Iar neamul acesta este.mare §i raspindit mai malt decit toate neamurile din lume ; este al doileadupa, cel al scitilor nomazi, Melt, daca, ar fi intr-un gind i sub un singurdomn conciliator, ar fi de nebiruit §,i cu malt cel mai tare. Are partede sanatatea cea mai bung, pentru a. locuie§te in partea de miazailoapte-§i aici mai mult oarecum inAuntrul continentului §,i cu marea nu vin inatingere aproape de loc ; i slut organizati cu bune legiuiri mai multdecit toate popoarele, din cite le §tim ; §i pe la ei nu cia nici o molini.5, carein Wile de fas'arit vine de obieei pe urma stricaciunii aerului ce se ive§tedin and In cind, §i nimice§te o buna, parte din locuitorii de aici ; §i nicialte boli nu sint pe acolo, care deseori yin oarecum la noi vara §i toamna ;a§a se face cA acest neam are destul pr.sos de populatie ; nici cutremurde pa,mint mai de seanfa nu se intimpla,. Vara ploua, mai mult in taraaceasta. Traiul §i-1 duce dupa, acelea§i norme ca i romanii ; dup6 fehilde viatA ce duce §i obiceiurile care le are, se aseamMA cu romanii

in alte privinti ; §i in religia romanilor se tine mai mult de superstitiilecelor din Apus 2. Lupta dreapth 3 este pretuita la ace§tia mai mult I decitla alte popoare, tacit in lupta, dreapta, se lupta intreolalta, de pe pamint,.nu de pe cai. Acest popor este foarte iscusit la ma§inarii §i lucrari de razboi§i e mult renumit oarecum la toate me§te§ugurile. Tara aceasta, afara demásline §i smochine, produce toate celelalte in mAsura nu mai mica decitprodusele din alt a. taxa. Unil cred c i tunurile §i pu§tile, la inceput, de ger--mani au fost nascocite §i s-au raspindit intre ei §i in cealaltà parte a

Ileserierea Unoariel ; Peonia WO, incepe de la Viena, ora§ al germanilor §i,25 spre est ajunge inaintind cu Istrul spre rasarit, ajunge la daci §i tribali,

la remini. iar spre iniazanoapte ajunge la boemi, numiti cehi.Ocirmuitori 4 shit in tara aceasta, fiecare cirmuind tara pkinteasasupu§i fiind imparatului lor, intrucit le hotaxg§te legea ; §i le hotaira§teIn anumite conditii. i imparat localnic nu-§i prea aleg de fel, i§i aduc

30 ins'a sau din casa domnitoare a boemilor sau de la germani sau polonisau §i de la alte popoare de pe acolo. Cu germanii insa se aseamana, in

Nusser 'EXf3ErE-iN Elvetia, iar Darla) BgtXth)g. Dar in ed. Darla', II, 62, 15 citim BcanXiccv.n6Xtv, iar II, 62,23 Tilg BatcraLtq si In aparat critic PcostX-Iicq, asa cá poate ar fi de preferat Da-Ga./peg. F. Gr abler si E. Iva nk a op. cit., p. 88 nota 5. cred cA sub Atilia s-ar ascunde

1 Tn manuscrise : PX6v1q, Tafel Indreptind in Btivvng Vienei, Nusser BaybABelgiei, i Dark6 Bp6trqq.

2 Sub romani, aici, Laonic pare sA Inteleagii popoarele din Apus, asa precum cind papeide la Roma Ii spune arhiereu al romanilor, adicil al apusenilor.

3 Monomachia, adica lupta de unul cu unul.Principi, duci, conti, vasali ai regelui.

10

0

honii.

s.a.

gi

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA 51 A IINGARIEI 61

.ce priveste arxnele i obiceinrile lor de viata, ferindu-se de un trai molatec,precum se spune i despre celti i despre germani. In ce priveste religia,an aceeasi lege ca si la romani. i neamul acesta e viteaz si la lupte de omare indrazneala. In frunte si-1 pun si pe un localnic dintre marl j dre-gatori care ajunge pina la domnie, dar flind, regent, si nu-I numesc dom-nitor. *i au tin grai care nu seamana de loc cu graiul vreunui alt neam,ei e altul cu totul d.eosebit i de al germanilor si de al boemilor i de al polo-nilor. Unii cred c acestia au fost geti in vechime, locuind sub muntele Hemsi, indurind multe rele din partea scitilor, s-au retras in sus in taxa aceasta,in care locuiese i acuma ; altii Ina spun ca au fost daci. Eu insa n-asputea spune asa de usor care ar putea fi originea acestui neam. Totusinumele acestal dau i ei Inii i italienii Ii numese asa i n-as putea

numese bine de tot pe acestia cu un alt nume oarecare. §i capitalasi-o au la Buda, un oras infloritor la Istru.

Sigismund Incoronat Acesti peoni aducindu-1 pe Sigismund, domnul Vienei,Imparat roman, se pre- oras al germanilor, i 1-au facut imparat i i-aufite5te In contra turcilor ;

c fililuzeroniluli de drum. incredin tat m tarii lor, sa ia masurile pe careie-ar crede cele mai sigure. .Acesta asadar, dupil ce

a luat in piimire domnia peonilor, a trimis soli la arhiereul romanilor,care ii era mare si bun prieten, incit sa-1 aleaga sa fie imparat al romanilor.Aceasta cinste, arhiereii Romei au dat-o mai Intl imparatilor celtilorpentru razboaiele ce le-au purtat mereu I si cu multa vitejie 1.n. contrabarbarilor ce au trecut din Libia in Iberia si si-au supus-o partea ccamai mare. Dupa aceea alegerea arhiereului romanilor s-a indreptat asupradomnitorilor germanilor. Sigismund, de indata ce arhiereul i-a pututf va da aceasta demnitate si a trimis dupa el in scopul acesta,

pornit spre Italia prin tara venetienior. Dar acestia, cum au auzit ciSigismund isi face drum prin tara lor, au trimis un sol, spunindu-i dinaintesa nu treaca prin tara bor. El insa le-a spus ca nu-i va asculta, daca nuar vedea c incearca de fapt inchida calea. Venetienii deci pregateauaimata i cautan sag opreasca in once caz. El Ina cind a bagat de seamaea-1 opresc, s-a asezat in linie de lupta i s-a ciocnit cu oastea venetienilor

ostirea i-a avut nu putine pierderi, pus fiind pe fuga i abia scapind enfuga de dusmani. Acesta, dupa ce a pierdut once nadejde de drum pe lavenetieni, a plecat prin Germania de sus si a ajuns la stapinitorul Ligiriei.§i :d.e aici a venit la Roma si s-a facut imparat, proclamat fiind intruaceasta demnitate de marele arhiereu. Dupa aceea 1-a rugat pe marele

1 Peoui.

73

10

15

20

74

95

30

35

GERMANIEI

sa-i

rtgadui ca-ia

si

gi-I

sad

www.dacoromanica.ro

62 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLINKRI ISTORICE II

75 arhiereu sa contribuie la I expeditia ce ia asupra-§i in contra barbarului ;§i-i cerea bani §i oameni Acela insa trimitind soli la imparatul celtilor§i. la stapinitorul Burgundiei, a izbutit s i se dea la opt mil de ostali i cageneral-comandant pe fratele domnului Burgundiei. i atunci s-a pregatit

5 §i. Insui, stringind de la germani armata mercenara, Cita putea. De indatace pregkirile de razboi 1.1 fuseserl gata, a pornit de-a dreptul spre Istruasupra lui Baiazid, luind peonii §1 dacii calauze de drum. Si a triads soli§i la dorm-6i de prin Italia §i. Iberia, arhiereul fiindu-i mijlocitor la aceasta,.§i. a cerut bani §i. oameni. Si. arhiereul Ii trimisese bani destui, dar §i oameni.

10 Bfitiilia de la Baiazid cum a aflat c imparatul romanilor Sigismund vineNieopole, 1396. asupra lui §i e e pe drum cu multa armata, §i-a luat toataoastea, §i din Europa §i din Asia, §i a pornit in contra lui spre Istru inmar§uri foarte repezi, pe cit putea. Dar cind I§i a§ezase tabara la patruzecide stadiil de Istru, celtii fiind mindri i nesocotiti ca de obicei, voiau ca

15 numai lor sa le apartina victoria §i, greu Inarmati, au atacat ei mai bath,ea §i cum sa-i zdrobeasca dintr-o data pe barbari. Ridicindu-se mns luptagrea, eeltii shit InfrInti §i luind-o la fuga din rasputeri §i frá nici o

76 ordine, cad dintr-o data peste oastea lor inski, In timp ce turcii se tin peurma lor. Aici amestecindu-se, cum erau strimtorati de turci, o iau deodata

20 cu ace§tia la fuga §i peonii I germanii. Cautind in graba s treaca pesteIstru, multa armata s-a prapadit in fluviu. i mult omor s-a facut, celtii§i peonii fiind uci§i de du§mani ; §i a fost prins generalul comandant alburgunzilor i alti nu putini din peoni §i celti.

Iar Sigismund trecind prin cea mai mare primejdie §i.] scapind sä25 nu fie eft pe ce prins, s-a urcat pe fluviu trirema §i a plecat pe apa

la imparatul elinilor in Bizant. i ajungind sa stea de vorba, cu impäratulBizantului §i intrind la el, ori de cite ori voia., a plecat pe mare acasa.Baiazid al lui Amurat Ins5,, dupa ce a biruit pe peoni I pe celti, jefuiatara acelora, mergind acuma mai fara frica asupra lor §i luindu-le robi

Lo de razboi foarte multi. Si. pornind asupra Budei, capitala peonilor, s-aImbolnavit §i suferea de picioare. Si de n-ar fi fost supkat de board, num-a§ putea gindi, ce i-ar fi putut sta In cale sa mearga asupra Budei §i

cucereasca Buda, capitala peonilor, I s subjuge tara lor ; dar acuma77 Imbolnavindu-se greu do tot I s-a tutors §i dinsul acasa §i §i-a dus armata35 in tara sa.

Fac 7 km.

sg

j

intr-o

.

www.dacoromanica.ro

NIVALA LUI BALkZID ASUPRA LUI MIRCEA CEL BATRIN 63

Baiazid pustieste Transilvania ; Mai pe urmA totusi trimitind armate in Peoniadeserierea Tdril Rominesti ; §i. Peonodacia, a jefuit t'Arile. Dup5, ce insA alimba si poporul romInese ; mai trecut un timp, a pornit en rAzboi asupralupta de la Bovine (?)

dacilor 0 a lui Mircea, donmul dacior, invi-nuindu-1, cA a fost pricina rAzboinlui 0 cA a mers cu peonii la luptil incontra lui.

Este acest neam, dacii, viteaz in ale rázboiului §i are o organizatiecu legi nu prea bune ; locuieste prin sate 0 e aplecat spre viatA mai multpAstoreascA 1.

Tara lor incepind din Ardeal, Dacia peonilor, se intinde pinA laMama NeagrA. intinzindu-se spre mare, are de-a dreapta fluviul Istru,iar la stinga tara asa-numitA Bogdania. De Peonodacia ii desparte un muntece se intinde mult, numit al Braso-v-ului 2. Vecini li mai are aceastA tarA,pe o intindere nu micA, pe scitii noxnazis, Ream mult §i bogat, supus ImpA-ratului Cazimir ; acestuia fiindu-i supu§i si scitii nomazi, merg ca ostasi,unde ii duce, acesta hind. in fazboi de o vitejie remarcabilg. Spre miazA-noapte de acestia sint polonii, spre fassarit insA sarmatii 4.

Dacii insA au un grai asemAnAtor cu al italienilor, 1 dar stricatintru atita 0 deosebit, inch italienii greu inteleg ceva, cind vorbele nuslut exprimate deslusit, incit sA prindA intelesul, ce ar putea sA spunA.De uncle deci cu acel grai 0 avind obiceiuri de ale romanilor, au ajunsin aceastA tarA 0 s-au a§ezat aici cu locuintele, nici pe altul nu 1-am auzitspunind ceva lAmurit, nici eu. insumi nu MA pot pronunta, cum au fostadusi en locuintele in aceste locuri. Se spune ce-i drept cA in mune chipurivenind neamul acesta s-a a§ezat aici cu locuintele, fArA insA sA se aducAvreo dovadA ce ar fi vrednicA oarecum de semnalat si in istorie. Se asea-mAnA ins5, cu italienii 0 in alto privinti 0 in intocinirea traiului de toatezilele 0 se folosesc de aceleasi arme 0 de acelea§i unelte 5 Inca 0 acumaca 0 romanii.

Dar ant impArtiti in douA dormii, In Bogdania 0 in Tara aceastade la Istru §i au organizatie cu legi nu prea bune. Au obiceiul sA nu rAminAcu aceia§i domni, ci mereu dupA interesul lor sA-i schimbe ; 0-0 pun cindun stApinitor cind altul.

1 Ilpdg T6 vop.a8r.x6repov de transhumanti.2 Numele Brasov, Laonic nu-I prea stie In mod sigur si precis, spunIndu-i clnd IlpricroPog

clnd 11pciaopov, cInd accentuindu-1 pe silaba din uring, asa cd In hien] acesta 6pog Ilpatro13dgar putea sä fie si un genetiv de la Ilpixaó[3.

3 Thtarii.4 rttl§ii.5 In greceste axeut Inseamnd nu numai unelte, ci si port, ImbrAciiminte, mobilier, vase,

barnasament, cort, armament, si altele.

r

5

10-

15

78

20

25

30

www.dacoromanica.ro

5

79

10

15

20

25

.410

64 LXONIC CHALCOCONDEL : EXPIINERI ISTORICE II

Pe acest Mircea, domn coboritor din strabuni al acestui neam,chemindu-1 i 1-au facut stapinitor, in1aturindu.-1 pe Dan, care stapinisemai inainte peste ei.

Acest Mircea avind Math nu de putine old cu tiitoare, a avut depe urma aceasta nu putini baieti din flori prin Dacia ; mai tirziu, dupao trecere de timp, dupa ce Mircea a murit, deseori s-au ridicat in Dacia Idomni unul dintr-o parte, altul din alta, urmind la domnie pina Intimpul acesta.

Asupra acestui Mircea care a inceput intii mai inainte razboi, plecindcu armata asupra barbarilor impreuna cu imparatul romanilor Sigismund,Baiazid al lui Amurat, gasindu-i vina, a pornit cu razboi ; i trecind pesteIstru, mergea Inainte, robind tara. Dar Mircea stringind oastea tarii 1,nu si-a facut planul s vin asupra lui i sL dea lupta, ci cu multa grip,si-a pus la adapost in muntele Brasovului femeile i copiii. Mai dupa aceeainsa se tinea si dinsul eu armata pe urma lui Baiazid prin padurile destejar ale tarii, care sint multe i acopera in toate partile taxa, sa nu fieusor de umblat pentru dusmani i nici lesne de cucerit. i tinindu-se peurma lui, savirsea ispravi vrednice de amintit, dind lupte, cind vreounitate dusmana rupindu-se, se Indrepta undeva prin tara dupa hranasau la pradat vite ; i asa cu foarte mare indrazneala, se tdnea de armatiti.TinIndu-se de urma lui Baiazid, se lupta intr-una cu dinsul in chip stra-lucit. i se zice c, armata hind in cale, se tinea strIns in urma ei punind-o,la mare suferinta, i o aducea in situatii grele i nu inceta sa-i faca strica-ciune. De aceea slujitorul su Brenez a dat cu parerea sa-si aseze oasteain tabàr i asa sa se fereasca ; si de atunci Brenez pe urma acestui sfatavea mare trecere la imparatul

Ii, pus in fruntea ostirii de imparat,

a ajuns la mare putere. Atuncea asadar Baiazid s-a adapostit acolo intabara, raminind pe loc ziva aceea ; a doua zi insa a trecut armata pesteIstru In chipul eel mai sigur, pe cit se putea 2.

1 tircb T; xe)pac, de la tall.2 P. P. P anai t es c u, Mircea cel Bdtrin, Bucure§ti, 1944, p. 241-245 §i 275 crede

cä Laonic are aici In vedere lupta de la Rovine din 10 oct. 1394. Dar cum descrierea aceastaurmeazd dupd descrierea luptei de la Nicopole din 1396, care chiar pricinuie§te aceastd por-nire a lui Baiazid, e mai probabil cã expeditia descrisd aici e cea din 1400 ; cf. i Pan ait e s-c u, op. cit., p. 282. Asupra datei and s-a dat lupta de la Bovine §1. care este mult dezbAtutd,vezi Fr. Babinger, Beitrage zur Friihgeschichte der Tiirkenherrschaft tn Rumalien(14-15,.Jahrhundert) Sildosteuropdische Arbeiten 34), München, 1944. Citat dupd recenzia de V.Laurent In Revue des Etudes Byzantines", VI, 1948, p. 281-283.

(=

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE DEFECTIIINE FATA. DE BAIAZ1D 65

De ee Balazid Impre- Asa Ii mersese deci cu armata in Dacia ; dui)/ aceeasoará an de an ins/ pleacl asupra Bizantului impresura din urm/-

Constantinopolea? toarea cauz/. imp/ratii adic/ ai elinilor Ii faceau actde prezentk infatisindu-se la Poartk Insoteau an de an in rAzboi ;odat/ fiind Impgratul cu sederea la Fere in tara Macedoniei i ImpAratulelinior venind aici hi Poartá si tot asa domuul Spartei si Constantin,feciorul lui Zarco i §tefan al lui Eleazar, soseste din Peloponez dommulde mai demult al Epidaurului, en numele Mamonas ; acela sosind la imp/.ratul Baiazid, 1-a pirIt pe fratele ImpAratului elinilor c i-a hat Epidaurul

i-a fäcut mult ru. i Baiazid era pornit cu urA asupra ImpAratuluielinilor. Impingea la aceasta si Ioan, feciorul imparatului Andronic, care,fiind aici faVa, Ii avea tainul de la Baiazid. i se mai spune ea, era pornitsa,-1 ucid, eind 11 avea In audient5, I la el, dar iarki s-a rAzgindit nu cumult mai pe urnak A indep/rtat de la el pierzarea Ali, feciorul lui Charatin,care se intimplase sà-i fie prieten i pe care foarte deseori Il omenise cubani multi.

Acesti domnitori asadar intrunindu-se la un loc, fiind in timpulde atunci cu sederea la curtea imp/ratului, si-au dat cuvintul, ca in viitor0, nu mai -yin/ la PoartA. Aici Ii logodeste fata Constantin, feciorul luiZarco, fratele lui Dragas care, dui)/ moartea acelui Zarco, era cel mai str6-lucit b/rbat si in ce priveste cumintenia si in ce priveste r/zboiul, intrunimic mai prejos de cei din vremea sa ; i purtind ra'zboaie In contra alba-nezilor si a tribalilor dusmani, supus nu putin/ tar/ ; si la, moartea sa,fratele s'au Constantin a luat hi st/pinire tara i mergea la Poarta impA-ratului. Acesta Ii d/ fata dupg Imparatul elinilor, incit sA, fie mai legatiIntre ei, In cite s-au Inteles cu privire la defectiune.

Acest Emanuil 1i adusese si mai Inainte pe fata impsaratului Col-chidei, vgduvä fund. si care fusese sotia lui Zetin, un clomn de al turcilorfemeie aleas/ in ce priveste frumusetea. Cáci pe aceasta, cind a adus-ode la Colchida la Bizant, väzind-o tat/1 s/u care domnea atunci, luat-osiesi de sotie pe aceasta, eapind-o feciorului, deoarece i se 'Area c in fru-musete e cea mai frumoasa, decit multe femei i inzestratk cum era,peste na/surá cu alte calit/ti. Dar era si pr/p/dit rgu de o boar/ de picioare,Inch nici nu era In stare s5, stea drept. Despre acesta se zice c a umblatnebun dui)/ muieri i c/ in multe privinti a avut o purtare necuviincioaskpracindu-i de femei cintarete ; i c/utind societatea lor, Pam la o partelucfarile domniei, socotindu-le de prea putin5, treab i petrecind indesfátki de acest fel.

1 Baiazid. I.

5. 6. 1621

1

5

10

81

15

20

25

30

82

35

§i-1

§i-1

1

§i

§i-a

§i-a

-

www.dacoromanica.ro

5

10

83

15

2 1

66 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE H

Domnitorii asadar, care erau la Poarta lui Baiazid, s-au intelesintre ei ca, dupa cununie, sa se lepede de el ; dupa aceea, cum era fiecare,a plecat In tara sa. i imparatul elinilor, scapind cn fuga de la imparatulturcilor, soseste a patra zi, dupa cum se spline, de la Fere la Bizant, iarfratele sau Teodor a sosit in Peloponez. Ceilalti insa, au plecat fiecarela ale sale i, cu ingilduirea imparatului, au mers la locasurile lor fiecare.Mai pe urma cind la venirea verii imparatul Bizantului nu s-a inMtisatla Poart i lui Baiazid i se anuntase ca Inca, nici n-are de gind 0, mai vinain viitor, a trimis pe Ali al lui Charatin, un barbat cu mare putere dinoamenii lui, cu porunca, acela s vina la Poart i s i se infatiseze ; iar(be nu, 0, declare razboi acelui imparat. Totusi acest Ali venind. la Bizant,cei drept, oficial in fata tuturor i-a spus vorba cu care fusese trimis deimparat, intilnindu-se insa particular, i-a pus in vedere, precum spununii, sil nu villa de loc la ) Poarta Imparatului. Emanuil, ce-i drept,a raspuns ca ar fi gata s asculte i ca, fara sa se poata bizui pe imparat,si-ar socoti viata ca nu face sä fie traitä, ci foarte curind i se va infatisaS,d se va pune la dispozitia imparatului, la orice porunca i-ar da. Totusimai pe urma, dupa plecarea lui Ali, cind pentru Baiazid. era lucru lamurit,ca el nu mai are de gind sa Irina la Poarta, a porrlit rasupra Bizantului

impresura. Pe unde mergea, pamintul 11 radea i jefuia fiecare localitatefid, dupace a robit satele din preajma, deoarece cu cucerirea orasului nu-imergea d.e loc, insusi s-a intors acasa. i, an d.e an, trimitind oaste d.e jur im-prejur, a continuat o lunga impresurare :zece ani de zile ; in anii acestia,Bizantul a avut multe pierderi din cauza foametei si a trecerilor la barbar.

25 liainzlil ocupa i Silivria, IMMO. Baiazid a ocupat-o ; acest oras 11 guverna,silk Ha. ca delegat feciorul lui Andronic Ioan, care, dupa ce fugise

de la unchiul sail din Bizant, deoarece nu izbutise nimic, s-a pus la /dispo-zitia unchiului sail care domnea atunci peste Bizant, orice ar face unchiul cudinsul. Acesta trimitindu-1 in Italia sa-i ispraveasca insarcinarile date, 1-a

: 0 trimis la genovezi, chipurile sä se roage de ajutor. In taina insa printr-untrimis al salt le spunea genovezilor sa-1 tina sub paza i s nu-i dea nici inintr-un chip drumul. Acela insa, cu timpul, fugind de la genovezi, a mersdin Italia la imparatul Baiazid care impresura Bizantul ; i aducindu-1pe acela, a ocupat Silivria prin buna invoiala si a pus guvernator.

35 Dupa aceea insa intorcindu-se asupra Bizantului, deoarece cu once-rirea Bizantului nu-i mergea cu toate atacurile, 1-a blocat cu foamea.an fi eucerit orasul, daca nu i s-ar fi anuntat ca. Temir vine cu mare oasteasupra lui ; atunei si el insusi a fost prins d.c Temir i partea cea mai maredin impArAtia lui in Asia s-a iprabusit.

sis I

1i-1

www.dacoromanica.ro

MA/WM II PALEOLOG CA-ETA AJITTOR LNT FRANTA' 67

Plecarea liii Manuil II Paleolog Asa dar,deoarece Baiazid nu se lasa de impresn- 1

In Apus dupfi ajutor, 1399-1402. rarea Bizantului i imparatul elinilor a vault eapoporul este apasat de man i multe nevoi, si nu mai avea cum sa afle sat-pare in viitor, a dat Bizantul in seama nepotului de Irate loan, feeiorullui .Andronic. Caci pentru ca Baiazid Ii purta ura, ea din cauza lui cucerirea 5

Bizantului nu Mcea nici un progres, si era mereu banuit, a fugit de la im-parat i a intrat in Bizant. i unchiul, imparatul Bizantuhii, 1-a primitcu placere i dindu-i in seama orasul, a plecat pe mare hi Italia, ea sa seroage vina intr-ajutor la impresurarea pe care duseinanii o prelungeallmereu i sa nu lase sa piara orasul. Cind a ajuns in Peloponez, lasat 10

in Peloponez sotia la fratele sàu, iar el insusi a plecat mai departe spreItalia. Si. ducindu-se la venetieni i tratind cu dIniii despre cite a voit, aplecat la stapinul Ligiriei dommil Mediolanului ; i acesta omenindu-1cu cinstea I euvenita i dindu-i bani, 1-a trimis la imparatul celtilor 2, 85

dindu-i cai i cdlauze de drum. De indata ce a sosit la imparattil Galatiei, 15

Ii ruga sa nu lase in voia sortii orasul-resedinra impArateasea a elinilor,care este ',Impresurat :de barbari si care este atit de strins legat decasa imparatilor Galatiei. i gasindu-1 pe acesta nebun i inut subpaza de cei mai buni oameni ai lui, incit sa se vindeee de boala,rAmas aiei un timp indelungat. 20

Deserierea Acest neam al celtilor fihid 1111 popor mare si cu multa buna stareFrantel. vechi i avind ginduri mari despre sine, se tine mai presus

de eelelalte popoare din Apas i cere pentru sine sa fie partas la conducereaimperiului roman. Tara lor se margineste la rasarit cu tara ligirilor, la miazaziinsa cu Iberia si la miaz1 noapte cu Germania i spre apus cu oceanul i cuInsulele Britanice ; si se intinde din Alpii de dincolo de Italia pina in ocean

pina la germani, cale de vreo saptesprezece zile din Italia pina in ocean,iar din Iberia ping, in Germania cale cam de vreo noudsprezece zile. Iarorasul Paris, unde e capitala celtilor, se distinge mult printr-o stare inflori-toare imbelsugata. i orase nu putine sint in Galatia, in administratia Ionsupuse de-a dreptul imparatului. Sint Ins i prineipate i principi ce se(listing prin putere si mare bogatie, supusi tot imparatului i I care seinfatiseaza in capitala la curtea lui : cel de Burgundia, domn peste taramulta si mare i peste alte orase, dar mai ales orasul Brugi Clozi, orasela marginea mànii, i orasul Gand, infloritor si mare, asezat in interior. Ora sul

LigyriaAtyupicc e identificatil de obicei cu Liguria, dar Mediolan, adica orasul Milanonu era asezat in provincia anticA Liguria, ci in Galia GisalpinA anticii 5i In Lombardia dinevul mediu,

2 Regele Franiei G4rol VI (1380 1422).

25

30

86

35

1,

si

i

si-a

ui

si

www.dacoromanica.ro

68 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE II

I Brugi este asezat la marginea marii la ocean, in fata asa-numitei insuleAnglia Britanica ; in portul acestui oras intrá corgbii din aceastg mare anoastrgl si din orasele de la marginea oceanului ale Germaniei, IberieiAngliei, Daniei2 si ale altor stgpiniri. Si acest oras e la o depgratre de o

5 sutg cincizeci de stadii2 de Anglia. Jar tara aceasta se chiamg, Flandrasi domnii de Burgundia au sgvirsit in tara celticá fapte memorabile atit incontra impgratului insusi al Galatiei, cit si in contra britanilor. Dupgaceea domnul paste continentul Bretaniei se mgrgineste de pgmintul tgriiImpgratului. Iar dupg acestia, domn al 4 Dupg aceste tali

10 unneaza tara domnului de Savoia, mare si prea frumoasa, intinzindu-seping, in Liguria, *i cit despre tara de la marginea marii a Galatiei, asa mis-ar infatisa mie pentru istorie. Fireste ca Genua flind poartg oarecum aGalatiei, detine targ si se intinde ping in Proventa, peste care domnesteimpgratul Rainer5 din casa impgratului Galatiei. Capitala Proventei e

87 Xitia. I Orase se mai afla, si orasul Avignon, in. care este un pod mare dincite sint in lume, de ajung ping in tara Bocerini6.

I.uptele bil Carol eel Mare Aceasta asadar e tara Galatiei, descrisa oarecumeu arabli. pe scurt. i acest neam al celtilor zice-se CA e vechi

si cg a sgvirsit stralucite fapte in contra barbarilor din Libia, intr-adevAr,20 in timpul, cind imparatii celtilor erau alesi imparati si singuri stgpinitori7

ai romanilor. Indeosebi Carol dintre acesti imparati a cistigat rgzboiul incontra libienior, ajutat de nepotul sgu de frate8 Orlando, un bgrbat ce afost insemnat pentru indrazneala si vitejia lui de arme, si Rinaldo si Oli-verio si alti principi de acolo, numiti Palatini, care purtau rgzboiul aláturi

25 de el ; si peste tot locul in Galatia mai intli, prin Iberia dupg aceea, i-a puspe fuga pe vrajma§i si a cistigat biruinte stralucite. *i faima lor, mare pingin timpul de _lap si mereu laudata, e in gura tuturor prin Italia si Iberia simai ales prin Galatia. Cad libienii trecind peste strtmtoarea de la coloanelelui Hercule, inaintind putin cite putin, au ocupat Iberia, dupa aceea au sub-

1 Marea Mediterana.2 Manuscrisele au Scertor4, Indreptat de Tafel In AavEo4Danemarcei. Bekker propune

A codceçDaciei ; vezi mai sus p. 59 n. 4. Nusser propunea roc)vrrEocgFrantei.3 Fac 26 km. Stadion era In antichinte o mfisur5 de lungime §i e socotit egal cu

177,6 m. Vz. R. Maisch §i F. P o hl h a m me r, Griechische Altertumskunde, SanunlungGoeschen, Leipzig, 1900 P. 97.

6 Dupá al" manuscrisele arata o lipszl.5 In manuscrise e iSceykpeog si (Soykptc;, Indreptat de Tafel In Tatvkptog6 Manuscrisele au pcepxcvthwiBarcenoni Indreptat de Dario!) In Bomepivn.7 Autocratori.8 Sau de soril.

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA FlIANTEI 69

jugat Navara i Ora Portugalia, ajungind pinA In Taracon ; si dupa, ce au cu-cerit aceastA tarail au n'avalit In tara celtiel. Carol asadar i insotitorii luipornind la rAzboi in contra acestor libieni, au sAvirsit mari ispra,vi, pen-tru c5, au fost oameni destoinici i viteji, i i-au gonit din tara celtiberi-lor i cea ce1tic6 in orasul Granada, foarte intArit de pe un munte ce ajungepin6 in ocean. Inaintind cite putin pinA la strimtoare i ocupind multàtar5, din Iberia, s-au asezat en locuintele FA mergind cu toii, Ii impresurau ;

tara au inap6rtit-o insotitorilor lor, Iberia, Navara i Taracon, i acestiafiind impresurati de barbari, i-a eliberat de impresurare ; i impArtindu-sitara, o locuiau, fiecare partea ce i se cuvenea. i acestia ispravindrkboiul in chipul eel mai frumos, sint premkiti I azi ea Mrbati ce au fostdestoinici i viteji. i conducalorul de oaste Orlando, hind impresurat, amurit de sete. Iar Rinaldo urmindu-1 la purtarea räzboiului, 1-a rasat inseama impAratului Iberiei. Iar acestia primind acest rAzboi ca o mostenh'e,au obiceiul i acuma incA sa"-i prade despoaie pe acesti libieni. Acestneam al libienilor vorbeste graiul arab si se tine de legea i religia lui Moha-med, portul Ii este ins'a cind barbar, dud iberic.

Illizboiul de o suat de ani Celtii asadar facind aceste fapte mari, sint mindriintre franeezi enolezi de Oe i neamul lor s1-1 socotesc nobil i I strA-

(1337 1:53). lucit intre toate neamurile din Apus. Celtii due untrai mai inbelsugat decit italienii i uneltelel le sint asemangtoare cu aleacelora ; vorbesc un grai deosebit de cel al italienilor, totusi nu intr-atit,inch s'a, parà ea' limba lor este alta decit graiul acelora. i cer sA fie in frunte,oriunde ar apärea intre neamurile din Apus. Totusi englezii care locuieseBritania, i-au Mcut s'a se mai lase de aceasfa pretentie devenind mai mo-desti; acest popor purtind räzboi cu tara lor, i-a infrint le-a luat conducerea

plecind asupra capitalei lor Paris, o impresurau. Iar cauza neintele-genii lor zice-se Ca a fost asa : Este un oras numit COO la marginea din-spre mare a Varii celtice, 1ing5, ocean, nu prea insernnat, dar asezat intr-unloc adg,postit i puternic i potrivit pentru navigatorii din Galatia spreBritania ; si asezat fiind intr-un loc bun al strimtorii, pornind de acolo,e usor s, n'avMesti in tara celticA. Impa'ratul britanilor, intelegindu-se encei din oras pentru tradare, a cucerit printr-un complot acest orasocupindu-1 stApinea asupra acestuia. Imp'aratul Galatiei cerind inapoi acestoras, i-a spus e, n-are chef sa", i-1 dea inapoi ; i in vzu1 tuturor a pus o

1 Vezi mai sus, p. 63 n. 5.2 Manuscrisele au xotXi8n, ceeace cred cS ar trebui scris strzAt 8, ap Inca n-ar fi ne-

voie de conjecturile propuse : Kcaig, Kc)vre; i Koaicrn.

1

88

5

10

15

89

25

30

35

§i

1uindu-0

§i sg-i

i

I

si,

www.dacoromanica.ro


1 garnizoanil, trecind-o din insul'a in oras. Atunci pornind asupra orasului,90 1-a impresurat I mult timp ; mai apoi Ins, deoarece cu impresurarea nu-i

mergea de loc, a dus armata acasA,, retràgindu-se. Mai tirziu regele brita-nilor adunind oaste mult6 i trecind ei in Galatia, pustiau tara i, Wade-

5 rindu-se odat, cu o unitate mai micA de celti i luptindu-se, au distruspartea cea mai mare din unitatea celtia. Dar s-a intimplat asa.Dupa, ce englezii au mers de au jefuit tara, se intorceau inapoi cuprada facutà. Celtii insa ajungindu-i, inainte de ce au apucat s scapein Calé, s-au apropiat de ei, inconjurindu-i pe un deal. Britanii,

10 cum erau in mare incurcgtura, incotro s-o apuce i ce s fac, andat de stire c'a" dau inapoi prada i armele cu conditia s5, le deavoie s'a," plece acasA. Aceia insa" au spus ea', nu le dau vole sg, piece, fArA&A, fi fost ped.epsiti pentru batjocura fàcut 6 celtilor, de le prada", tara.Atunci britanii, cum si-au dat seama d, au ajuns in cea mai cumplit'a pri-

15 mejdie, s-au fAcut bárbati viteji i luptindu-se cu celtii, ei putini in contramultora, i-au pus pe fugg, upa4reau pe vra,jmasii care fugeau i astfelau ucis multi'. Pentru celti insà, spun unii c e un pAcat, ca ei s fugg, dinlupta', ci luptind au murit pe loc ; si de aceea pretind ei intrec pe altii

91 in vitejie i cà sint in fruntea I tuturora. Totusi de atunci britanii mergeau20 acuma mai fArA frica' asupra oraselor celtilor si le impresurau i, cu timpul

inaintind, au dat lupta in Cimpul numit al durerii2. Aici englezii, in ajunne mai putind nimic mai mult, s-au aapostit in corturi ; si a doua zidupA aceea dind lupta, ucideau pe celtii ce se luptau, cu gramada

rafa deosebire, dindu-1 mortii pe fiecare, cum le venea in cale.25 Apoi britanii supunind aproape toatA tara, au mers asupra capitalei, cbiar

asupra orasului Paris. *i statul celtilor, greu incercat, era sa, ajungA acumaaproape de marginea prApastiei.

Feeioatra Celtii cum erau coplesiti de o nenorocire ca aceea, devin bi-de la Orleans. goti, caci oamenii, intr-o imprejurare ca aceasta, se indreaptit

30 de obicei de cele mai multe ori spre bigotism ; o femeie nu uritil la infati-sare si care spunea c'a dunmezeu graieste la ea, a inceput s ia conducereaceltilor, care o urmau i ascultau de dinsa. i femeia Ii conducea asa, precumspunea dinsa arafa divinitatea, s mearga, inainte adunati cu totii asuprabritanilor i s dea din non lupta. Neizbutind nimic asupra englezilor sta-

35 teau aici in corturi ; i a doua zi, increzuti acuma in femeia care Ii conducea,au mers iarki la lupta,' luptindu-se i-au pus pe fugsa pe vràjmasi si au

1 Lupta de la Maupertuis din 1356.2 Probabil lupta de la Azincourt, popular Chagrincourt, din 1415.

II

si-i

ca-i

masiti i

t

naval-

'

ct-i

i,

www.dacoromanica.ro

DEKTIEREA BRITANIEI 71

pornit sa-i goneasea. Dupa aceea si femeia a murit in razboiul I acesta§i celtii si-au revenit i s-au facut mai puternici in lupta in contra britanilorsi, recueerindu-si orasele, si-au salvat din nou imparatia, in care timpdeseori o§ti mune §i marl au trecut din Britania in Galatia. Celtii luptindu-ses-au dovedit mai tari ca britanii, pina ce gonindu-i pe toti in Cale, i-auizgonit din taral.

Insulele Britaniee Insulele britanicej shit asezate in fata Flandrei, treipoporul brilanie. la numar, intinzindu-se foarte departe in ocean ; se

Intimpla sa fie cind una in vremea fluxului, cind trei in timpul refluxului§i al retragerii apelor. Cu mai mult temei s-ar putea spune c aceasta e osingura insu1, deoarece fiind una si intinzindu-se in acelasi loc, formeazao unitate politica si-si vede de interesele ei intr-un singur gind i condusafiind de un singur domnitor. Ineonjurul acestei insule este de vreo cincijnii de stadii2. Si e locuita de un neam numeros si viteaz si se MIA intr-insaorase man i cu multa bunastare si sate foarte multe. Si au un imparato capitala Lond.ra, unde e i resedinta imparatului. Si sub ascultarea luisint in insula aceasta nu putine principate, rinduite sub imparatul lor inacelasi fel ca si la celti ; caei imparatul nicin-ar putea lua usor cuiva dintreaeestia principatul si nici nu se cere sà asculte de imparat decit dupa obi-ceiurile bor. Si nu putine nenorociri i s-au intimplat acestei insule, cazindla grele nevoi, cind principii ajungeau la cearta cu imparatul i ei intre ei.Si alte produse rodeste aceasta insul, yin insa de loe, nici ceva fructe,grIu Insa destul de mult i orz i miere ; i lina an mult mai frumoasa decitin alte tari, Inca isi pot tese o mare multime de vesminte. Si au o limbaa, lor cu totul particulara si nu se aseamana la grai cu nimeni, nici cu ger-manii nici cu celtii nici cu altul nimeni din vecini. Uneltele3 le au aceleasic a si celtii si au aceleasi obiceiuri i acelasi fel de a se hrani. Cit despre femei

copii, acestia au niste obiceiuri mai proaste, limit in toata insula, cindcineva intra invitat in casa prietenului sau, Ii saruta4 nevasta si asa ii ospe--teste pe el. Si pe strazi, peste tot locul, Ii due intre prieteni5 nevestele.Acest obicei e i in tara frandalilor, vecina la mare cu aceasta, pina in Ger-

1 Asupra acestor stiri din istoria Frantei ale lui Laonic, vezi A. A. Vasilie v, La guerre.ele cent ans et Jeanne d' Arc dans la tradition byzantine, In Byzantion", III (1926), p. 242-248.

2 Vreo 888 km.. 3 Vezi mai sus, p. 63, nota 5.

4 Ca xiga lnseamnä aici sdrut", vezi L. Laurent, in Echos d'Orient", 31 (1938), p. 470;ct. §i S. Moraitis, In Revue des etudes greques", I (1888), p. 94-98.

5 IV se air). In toate manuscrisele i trebuie pristrat, dind un lnteles bun ; Bekker siDarke 11 scot din text, Rini sA fie nevoie.

92

10

15

93

90

25

30

si

si

5

www.dacoromanica.ro

72 LAO:gm CHALCOCONDIL : EXPUNERI MORK& II

1 mania. $i aceasta nu e nici o rusine la ei sg, le saruti nevestele si feteleOrasul Londra intrece prin putere toate orasele din insula aceasta

94 In ce priveste bunastarea i celalalt belsug, nu e mai prejos de nici un oras.din Apus ; §i in privinta vitejiei si a destoiniciei la rgzboi, e mai bine decit

5 toti vecinii i decit multe alte popoare de la soare-apune. Ca arme intre-buinteazg, scuturi marl italiene si sail elenice, iar arcurile le slut maripincit, proptindu-le In pgmint, trag cu ele.

Flux 0 reflux. Un riu curge pe linga acest oras, repede si mare, si se revarsain oceanul dinspre Galatia, de la oras ca la doug sute zece

10 stadii1 ping la mare ; i in timpul fluxului, cor5,biile se urcg usor ping aproapede oras, cind insa apele se intore, retragindu-se, 11 opresc pe eel ce mergespre oras, urcInd cu greu pe apele ce curg. In timpul refluxului, in regiuneaKent de la marginea marii si chiar pe insulg, cind apele se retrag, corgbiileramin pe uscat, astepand fluxul, cInd apele se urea, iarasi. i se urcg`cel

15 mult ca la cincisprezece coti imparatesti i cel putin ca la unsprezece2. 0zi i o noapte se retrag si iarasi cresc, Intorcindu-se in sus. i chid luna ajun-ge pe la mijlocul cerului, i In orizontul ce-1 vedem si in cel de sub pamintatunci apele bleep miscarea dimpotrivg.

Asupra acestei miscari a apelor facind cercetare, trebuie s facemurmatoarea reflexiune. Luna adicg, cred c e rinduita, de dumnezeusa dirijeze firea apelor. *i este cu totul in concordantg cu firea i alcgtuireaei pe care, dintru inceput, a dobIndit-o de la dumnezeu, marele 1mpgratInspre miscarea ei, cind pluteste spre Ingltime, atrage in sus apele de subea, ping ce ajunge la cea mai mare urcare de pe cer ; si de aici coborind

25 iarài, apele se intore, ne mai continulnd cu dinsa urcarea ; i cind, dupgce a ajuns jos, incepe sa, se urce, atunci iarasi apele urcindu-se, fluxul in-cepe. Fireste, se Intlmp1 c i vinturile contribuie la aceasta, sa, pung,apele Inca mai mult In miscare, §i de aici si-ar fi primit inceputul de miscare.

acestea miscindu-se, ar putea s aiba in sine aceasta indoita miscare,.30 luindu-se dupa miscarea acestui cer intreg, i anume una de bunavoie

o miscare ce se face de sila, ca si cum miscarea nu s-ar mai face in potrivirecu vreo armonie si cu mune infatisari si mai ales, precum §i ar fi cel maiplacut, si la vedere si la auz si ping, la un punct In armonie en sufletul acestuiunivers, incit simtind ceva mai /milt miscarile care au adus roduri §i se

35 aduna unele cu altele intr-o arrnonie de acelasi aspect oarecum, unaun sinitamInt de placere. De aici i miscarea sufletului, luindu-si de acolo

1 Ca la 38 km.I Dupá Grabler, op. cit., 8 m i 5,8 in.

95

sa aib

I si,

I

;

si

www.dacoromanica.ro

FLUX SI REFLUX. INTOARCEREA LUI MANUIL II 73

inceputul, pune 0 el in mi§care spre acea indoita pornire trupurile si sacreasca 0 sa se vestejeasca. i i chiar spre aceasta mi§care prime§te sufletulnostru o mi§care ce merge una cu acest univers. Caci mi§carii din liberàvointa ii urmeaza neaparat na§terea 0 cre§terea, iar prin rai§carea de sill0 fara, vole se intimpla sa le vina tuturor fiintelor din lumea aceastavestejirea si moartea.

Acestea, pina aici, sa fie spuse, in ce prive§te rni§carea oceanului0 indoita mi§care a fiintelor insufletite din lumea asta, cite au aid suflet0 Lc vreo mi§care oricare. Totu0 apele din aceastg, mare1 nu au neaparataceea§i nai§care ca in ocean, ci dupa vinturi 0 locuri sint silite la mi§careapotrivita cu firea si directia cake care acestea ar putea porni o miseare.

Ping, aici madar sg, fie spuse acestea In treacgt despre miscarea apeloroceanului 0 mai ales a marii acesteia ;1 dar sa ne intoarcem la acel local istorisirii, de unde ne-am abatut incoace.

1

9&

5.

10,

Imparatul elinior, cind a sosit la imparatul celtilor, I-a 15iintoareerea din Apus

a tut gasit fiind ie§it din minti, 0 cu alt careva din principiilitanuil H Paleolog ; de prin G-alatia n-a putut pune nimic la cale pentru ce

1403. venise ; 0 de aceea, sfatuindu-1 astfel marii dregatoride acolo, a§tepta insanato§irea imparatului, raminind pe loc un timp in-delungat. Cum insa boala se indelunga tot mai mult, nu-i mai era cu 90.

putintg, 0, mai a§tepte inca 0 s-a intors prin Germania §i Peonia2. IBaiazid Ina, continua sa impresoare cu mare 0 multa staruinta Bizantul 970 a trimis asupra Peloponezului armata, repezind cincizeci de miisub comanda lui Iagup, general-comandantul lui de atunci din Eu-ropa3 ; insusi tinea sa conduca impresurarea Bizantului. 25.

Tureii eueerese Iagup deci cu Brenez, a carui faima atunci incepuse sa fieArgos ; 1397. cunoscuta, au navalit in Peloponez ; 0 Brenez deseori a

navalit 0 atunci 0 dupa aceea §i a jefuit Peloponezul, dar 0 satelede pe la Corone 0 Metone. lagup insa, guvernatorul Europei3, so-sind la Argos, 11 impresura. Dar orasul Argos, pe timpul acesta, 11 30*

aveau in stapinire venetienii. Li-I vinduse domnul Spartei Teodor,cind elinii 0 Bizantul 0 Inca 0 Peloponezul isi pierdusera nadejdea0,-1 salveze 0 statul elinilor ajunsese pe muchia cutitului ; §i Argosfiind in granita cu ora§ul venetienilor Nauplion, I-a vindut nu cu

1 Marea MediteranA.2 De fapt Intoarcerea lui Manuil II Paleolog din Apus s-a fintimplat abia dupA InfrIngerea

lui Baiazid la Angora tn iulie 1402.3 Adiel beilerbeiul de Rumelia.

www.dacoromanica.ro

74 LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE II

multl. Sparta insa, ajungind la vorba cu nazireii din Rodos, le-a yin-dut-o cu pret mare2. Cind spartanii au bagat de seama cA au fost tradatide chiar domnul lor, caci era plecat atunci, s-au adunat la indenmularhiereului Spartei hI, sfat de ob§te si si-au dat cuvintul si s-au legat intre

5 ei si s-au inteles sa nu lase nici un nazireu s intre in oras, ba chiar s'a in-dure once nenorocire, dad, ar fi nevoie, inainte de ce s asculte J de nazi-

98 reii latinilor In scopul acesta si 1-au pus conducator pe arhireu. i chidnazireii au venit, le-au declarat dinainte s plece eft mai repede ; iar de nu,Ii vor trata ca dusmani. i acestia, pentru c n-au putut izbuti intru nimic,

10 au plecat, chipurile s mearga la domn. Domnul Spartei Teodor insa,cind a observat c, lucrul a iesit de-a intoarselea, de cum voia, a trimisiarasi cuvint spartanilor, cu incercarea, dad, 1-ar mai primi inapoi, in caz

s-ar intoarce. Cum incercarea i-a fost primita bine, a intrat in oras, cumare juramint cá pe viitor nu-i va mai veni in cap asa lucru.

15 Atuncea venetienii aducind pe fata in cetatea de sus o garnizoana,tineau ocupat orasul Argos. In contra acestui Argos, Iagup, generalul-co-mandant al imparatului Baiazid, a plecat cu armata si-1 impresura dinrasputeri si totodata nu inceta s bat5, zidul. Nu dupà mult timp, cindincerca sa atace deodata din douà locuri orasul, o panica Ii cuprinde pe orti-

20 §enii care apAran orasul dinspre partea stinga, caci ii s-a parut c un omdin partea locului graind le-a spus c orasul a fost cucerit dinspre dreapta ;si atunci parkindu-si locul, au dat fuga spre dreapta, dar in locul parkadusmanii, dupà ce au urcat pe aici zidul, au ocupat astfel cu Iputerea orasul

99 §iJ

au robit un ora§ vechi vestit. De aici turcii zice-se ca au hat23 robi la treizeci de nni. Pe acestia imparatul se spune ca, i-a colonizat in

Asia. Dar nu m-a§ putea pronunta c aceasta e adevarat, deoarece,cautind s m informez, n-am putut afla, unde in Asia au fost colo-nizati acestia de impäratul Baiazid.

Cavaieria tureeaseh Dupg, ce deci Iagup a robit orasul Argos, a dus armata30 de prad5. acasa ; indata dupa aceea Brenez a inceput sa ajunga,

la mare putere §1, navalind in Peloponez si in Macedonia de la margineamarii asupra albanezilor, a savirsit man si insemnate fapte pentru casaimparatului, fara sa, mai fie numit general-comandant de imparat, turciiinsa, urmindu-1, oriunde i-ar fi dus, ca unul ce avea noroc la razboi §i-si

35 imbogatea annatele, on incotro ar fi pornit la razboi. Cad asa-numitiidlareti repezi ai acestui neam, care nu primese nici o sold'a §1 nici un loc

1 A fost cedat In mai 1394.2 Nazirei cu Intelesul de cillugilri ; e vorba de cavalerii-calugiiri Ioanitt din insula

Rod os.

I

ea

www.dacoromanica.ro

CALLREILEA. TURCA DE PRADA. ASEZIRI TURCE8T1 IN EUROPA 75

de comanda din partea imparatului §i sint mereu impin§i de un gild rul--valnie la jaf i prada, urmeaza' loriunde i-ar duce cineva asupra du§manilor,fiecare incalecind de indata un cal si altul ducindu-1 eu sine in vederea ;

cind ajung in tara du§mana, primesc consemnul din partea generalului-comandant, §i, incalecind caii ce-i due en din§ii, gonesc din rasputeri,neavind nimic I asupra lor, §i raspindindu-se cite trei impreuna, rapescrobi §i despoaie orice le-ar iei in cale. Astfel §tiu c cei ce au trecut inEuropa cu Amurat al lui Orchan §i atuncea sub Baiazid, navalnic s-auapucat de jaf si §i-au ales acest fel de trai ; §i unora mergindu-le dinplin, au ajuns in putin timp la mare avere ; §i s-au a§ezat en locuintelepeste tot locul in Europa, incepind de la ora§ul Scopie pina in taratribalilor §i a misilor i prin Macedonia §i dupa aceea multi s-au a§ezatIn marginile Tesaliei.

5

100

10

'Mari venind peste Pe timpul lui Baiazid, se mai spune c o parte nu micaTara llonilneasefi, tree de sciti, venind peste Dacia, au trimis soli la Baiazid ; 15

la llaiazid. §i conducatorii lor cereau bani §i tara, sub stapinirealor, eu conditia sa tread, peste Istru §i sa-i poarte impreuna razboaielevrajma§e din Europa. Iar el cu placere le impline§te cererea §i le mai facemari fagaduieli. Aceia trecind, Baiazid i-a colonizat prin Europa, ca fiecareparte slujinduli conducatorii §i fiind astfel imprktiati, sa devina folosi-tori la expeditii de prada §i la razboi.Totu§i mai pe urma, Baiazid temindu-se

unindu-se intre ei, sa nu incerce vreo razvratire, i-a prins pe ace§tia sii-a ucisl. i mare multime de sciti se pot vedea inca azi ràspinditi in multeocuri prin Europa. I

AsezArI de turd i Amurat a colonizat in Macedonia regiunea din jurulprin Europa. ormului Terme §i de la riul Axios, aducind o mare multime

de turci §i a§ezind-o cu locuintele in aceasta parte. *i cimpia a§a-numitaa Zagorei a fost colonizata de Amurat §i regiunea Filipopolei. Dar Cherso-nesul de linga Elespont a fost colonizat §i mai inainte de fratele sat" Sulai-man. Tesalia insa §i regiunea de pe la Scopie §i tara tribalilor de laFilipopole §i ping, la Hem §i tirgu§orul a§a-numit Sofia, le-a colonizatBaiazid al lui Amurat §i de aici prAda tara ilirilor §i a tribalilor. §i creseaceste locuri spre puterea du§manilor, curgind pe urma aceasta §i altiidupg aceea intr-acolo, de indata ce au aflat c regiunea este buna de robi§i are §i altg, avere ce se ia de la du§mani, §i pe uncle mai ales nu li setaie inaintarea de catre du§mani.

Cf. P. P. Panait es c u, Mircea cel Bcitrin, gucuresti, 1944, p: 286-287.

20

101

30

35

1

I

prazii

ea,

www.dacoromanica.ro

76 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II

Dar Baiazid cum a trecut in Asia asupra orasului Ertinganl, impre-surindu-1, 1-a cucerit ; inaintind mai departe, a inceput sg impresoareMelitine pe Eufrat si, aducind la zid tot felul de ma§ingrii, Ii bgtea. Si untimp a rezistat, dupg aceea insg s-a predat prin bung invoialg. I

102 Sultanil goniti de Dalazid Pe timpul cind orasul Melitine era impre-se Ono lul Timur-Lenk. surat si impgratului i s-a adus vestea cg.

a fost ocupat, tot atunci §i domnii turcilor din Asia, infgtisin-du-se la Temir, se strgduiau s poatg fi adu§i de impgratul Temirin tara lor fiecare ; argtau cg ei sint din vechime inruditi cu neamul

10 lui Temir §i au aceeasi religie, de care tinindu-se, pe el si-1 fácuserg párintesi ocrotitor al tkilor lor. Si-i spuneau cg de aceea ar fi impärat al Asiei, casg nu inggduie nimAnuia sg-§i batg joc de cei de un neam, care n-au ince-put ei mai intii cu nedreptgtile ; §i ca, ei nu i-au fAcut lui Baiazid nici o ne-dreptate §i cg nici nu i-ar fi gresit ceva inapotriva invoielilor §.1 s-au lgsat

15 in judecata lui ca arbitru, incit sg sufere pedepse, dacg impotriva tratatelorlor de pace i-ar fi fgcut vreun ran lui Baiazid. Dar Temir ping atunci spuneacat Baiazid luptg in contra vrgjmasilor lor si se nevoie§te pentru religia luiMohamed ; cgci toatg lumea ce ne este cunoscutg, este impArtitg in dougreligii, in cea a lui Iisus si in religia lor cu un fel de a fi potrivnic acesteia ;.

20 cgci celelalte religii n-au ajuns nici la o impgrätie, nici la o domnie ;spunea intr-una cg lui Baiazid, pentru cg. se lupta in contra vrgjmasilorprofetului, pentru aceasta nu trebuie s, i se poarte urg, ci toti cei ce sint

103 de partea lui Mohamed, sg-i fie recunoscgtori. I La inceput deci Temiravea aceasta pkere ; dupg aceea insg, cind a aflat de la multi care au venit

25 la el, despre firea lui nesgbuitg, cg nu e multumit cu dorniiia de prin Asiacum a fost asezatg, ci povestind. despre firea lui ngvalnicg, 1-ar putea ase-mAna cu o furtung, si cg se poartg cu gindul sg porneascg rgzboi asupraSiriei si a Egiptului si in contra impgratului de la Mendis, atunci a fostSoli de induplecat de acestia si a trimis la Baiazid o solie sg-1 impace,al lul

30 Timur-Lenk dacg s-ar putea cu domnii turcilor, trimitindu-i totodatg,la Dalazid. precum se obisnuie§te la cei ce detin domnia Asiei iun caftan,

cu care credea cg o facg bucurie lui Baiazid. Soul sosind, i-au vorbitasa : Ne-a trimis impgratul Temir, aducindu-ti daruri si acest caftansi spunea cä recuno§tintg ti se cuvine, pentru cg, luptindu-te cu vrgjmasii

35 profetului, puterea prietinilor nostri o faci tot mai aprigg, nevoindu-te, sistarea religiei noastre tot mai bung. Astfel e frumos din partea ta, pe vfaj-masii nostri indepktezi prin luptg si pe prietenii si pe acei de :aproape-

1 Vezi mai sus, p. 56 nota 2.

;

gi-i

si

st-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

SOLI DE AI LUX TIAIDR-LESTIC LA BAIA= FITLGERUL 77

§i pe cei mai legati de noi s5, nu ni-i fad dusmani, nici incarci cu nedrep-t4i, ci acestora sl nu le faci nici un rau ca aeelora. Dar dacA nu te portiprieteneste cu cei de un neam, cum ai putea tinea piept dusmanilor ! Deaceea spune s dai 1napoi domnilorl din Asia tara I de care despoindu-i,o detii, Mr% ca ei sa' calce cit de putin invoielile ce le-au Incheiat cu stApi-nirea ta. i racindu-le acestea, aceluia Ii vei face o bucurie §i ai nostri, sidin Asia §i din Europa, Iti vor fi recunoscMori pentru aceasta. Iar dacáar fi fAcut ceva In contra tratatelor, s-au lAsat In judecata ImpkatuhiiTemir ca arbitru pentru orice ai putea spune c ai suferit vreo ned.reptatedin partea lor".

Baiazid, zice-se, celelalte cuvinte ale solilor sI le fi ascultat nu curnult necaz, dar destul de tare s-a supMat de caftan si, neputindu-se

fi spus cMre soli : Spuneti-i asadar ImpMatului vostru cA, deoarece euunul m lupt pentru profet In contra celor mai aprigi vrgjmasi ainostri,spui c ai vrea sn-mi fii recunoseMor si tu si cei care In Asia se tin de religianoastth ; dar tu In loc s, ne dai vreun ajutor In aceasth lupth a noastr6,trimitlndu-ne oaste si bani, ne dai sfaturi ca acestea pe care n-ai trebui

ni le spui. Incerclnd 0, m despoi de tara care o am, biruindu-i pe cei careumblau -mi ia viata, ce recunostintA fini arati, de care spuneai cgs o aifatil, de mine ? Cit despre caftan, spuneti Impkatului vostru, pe viitornu mai trimith unuia care Ii este superior si In ce prive§te neamul si starea-inorocoas/".

Chad acest thspuns i s-a adus Impgratului Temir la Samarchand,mare ininie, zice-se cA 1-a apucat pentru batjocorirea caftanului §i a trimis.crainic care sg-i spung,

Jsa" dea Inapoi repede si fr nici o tthgAnare,

domnitorilor turci din Asia tara ; iar de nu, B. va trata ca dusman. Aceasthpedeapsg,, spuneau cg, Impa'ratul Temir i-a dat-o, pentru cä domnitorii turciar fi fost ned.reptAtiti de Insusi Baiazid, si c'a" nu poate trece cu vederea ca ei,despoiati de tara lor s ththceascA prin Asia, cit trMeste Inca, Temir DarBaiazid luind crainicului vorba din gurA, s fi spus : Daca, prin urmarenu o s vina, sa, se lupte cu mine, de trei ori aib6 nevasta, desOrtindu-sede ea !" Aceasta e o mare batjocoth pentru neamul acesta, sá juripe Mohamed, de trei ori s5, se despartg cineva de nevasth sa, dacti, nu teasculth. Iar aceasta este asa, pentru c la acestia e obicei, c fiecare, dad,Isi goneste nevasta, nu mai poate, ca si cum ar fi mare pAcat, sfaaducA in viitor Inapoi, odath ce a spus cA i-a fost desfácuth c6sà-toria la trei minii2, si se leap"ad'a sa mai Incheie acea casMorie,

1 Sultanilor seigiueizi.2 In text splini" areAilvoc;.

1

104

5

10

15

20

30

35

sa-i

I

stapini,sa

sa

105

st

si-o

www.dacoromanica.ro

1

5

106

10

15

20

107

30

78 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II

daca n-ar lua-o cineva iaräi, necinstita de eelalalt, dupa ee de treiori miniel a aruncat la mijloc.

Solul cind a auzit aceste cuvinte, repede de tot s-a intors inapoi laimparatul Temir. Sotia lui Temir insä, spun oamenii cá a fost o femeietematoare de dumnezeu in mare masura si nu-1 rasa sa se duca asa plinde necaz asupra lui Baiazid, un barbat vrednic de toata, lauda, in ce privestereligia lor, pentru lupta ce o duce in contra celor ce se tin de Tisus,ci th-1 lase in pace si s nu-i faca greutati, caci nu e cu dreptate s aiba desuferit vreo nenorocire din partea lor, ireparabila. Cind insa solul i-a spus.cuvintele, fi chemat sotia fi poruncit solului s rosteasca in fataei cele spuse de acela. Dupa ce solul a repetat raspunsul lui Baiazid, Temirsa-si fi intrebat sotia, dacil mai gaseste cu dreptate sa-1 lase pe Baiazid.In pace, care rosteste asa cuvinte batjocoritoare. $i-i arata eà, sau i-ar dalui Baiazid dreptate si atunci n-ar mai trebui s traiasca mai mult cu dinsa,sau daca e de cealalta parere, incit sa bath razboi, atunci o socotesteeste sotie, si se apnea sa-1 urmareasca, orice ar fi s i se intimple. Nevasta-sainsa atunci, luindu-i vorba din gm* fi spus : Dar, imparate, este

omul acela, apucat de nebunie si impins d nenoroc in asa fel,nu mai e cu mintea intreaga ; i astfel pentru mine e lucru laraurit si aminteles c tu ai toata dreptatea s te gindesti la thzbunarea lui ai sa-iarati eine esti tu si cine-i el care iti trimite asa vorbe. Aceea totusi lamurits-o intelegi, ca euuna socoteam ca nu e dupa lege sa incepi razboi cu acela carelupta pentru profetul nostru in contra elinilor si a altor popoare din cela-lalt continent. Dar daca acela din prostie nu poate fi cit de cit cu bunachibzuinta, nu e cu dreptate sa-1 1ai pe un obraznic ca acela s raminaingimfat. Ci mergi asadar la rdzboi, MIA ca tu insu-ti sa ite tii de lupta,ci daca i-ai luat inapoi orasul Sebastia, va fi indeajuns pedepsit si pentruorasul Melitine si pentru domnii tureilor care îi due traiul la noi".

Pla llll ri de eueerirl $i asa deci a pornit imparatul Temir asupra lui Baiazidale lui Timm-Leak. care din voia lui 1-a provocat la razboi. $i unii spun caTemir, din cauza Melitinei, a coborit asupra Sebastiei i, dupa ce a cuceritacest oras, a trimis soli la Baiazid despre domnii turcilor, sa le dea inapoitara i sa implineasca cererea pentru unt i corturi. Caci cerea, precum sespune, doua mii de camile sa-i aducA, unt, doua mii de corturi de pisla de care

1 In text splinä" Tpk (siallvög. Dupil I. v. I-I a in m e r, Gotting. Comment. rec.phil. K1. Band 6 (1823 27), P. 243, Lacnic ar fi fAcut o confuzie din cauza cuvintului turcescUmiak" care 1n, eamnA §i desp5rtenie" i spliria". Formula de despartenie spusã de trei( ri, era thaktu alike" adicz1 m-am sAturat de tine 1" (DupA K. Dieterich, Byzantinische-Quellen zur Ldnder-und V ölkerkunde, Leipzig, 1912).

sA-si i a-i

cA-i

sa-i

si

j

II,

vadit Ct

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE ALE DUI TIMDR-LENK 79

se folosesc nomazii, i ca pe dinsul sa-lpomeneasea in biserieile sale dreptimpa,rat i feciorul su s vina la Poarta lui Temir §i banii lui s umblein tara aceluia. Aceste apte cereri s i le fi facut dupa cucerirea Sebastiei.

atunci Baiazid, foe de minie, sa-i fi trimis vorbele despre sotie. TotuliTemir se pornise asupra lui Baiazid, cu gindul sa-i cucereasca tara din Asia§i s treaca in Europa §i sa, nu se opreasca din mere inainte de ce sa' fi ajunsla marginile

Jei, xnergind pina la ocean la coloanele lui Hercule,unde

auzise Ca se afla strimtoarea cea mai mica ce desparte Europa i Libia ;0 de acolo trecind in Libia §i subjuginduli i aceasta, parte a lumii, sa seduca' de aici acasa. Cu aceste planuri marete se purta Temir, planuri cetinteau mai mult la norocul ce i 1-a dat dumnezeu ; Baiazid insa se gindea,ca-i va respinge atacul, conchizind din evenimentele mai vechi, ca in tim-purile de mai inainte imparatii Asiei niciodata n-au putut birui Europa, eica acei din Europa, pornind asupra Asiei, i-au scos din domnie pe condu-catorii Asiei. Cu aceste ginduri 10 facea mari inchipuiri i credea c, intr-unrázboi scurt, va dobori §i imparatia lui Temir.

Ajungind cu istoria aici, i gindindu-ma la Intlia expeditie 0 a doua,fa,cuta in timpul acesta de imparatul Temir in contra lui Baiazid, imivine a crede ca statul turcilor ar fi ajuns la mare putere §i putea sä se in-toarca asupra Apusului, daca, ap, dintr-odata, nu le-ar fi fost dat sa Ii setaie calea de imparatul Temir. Caci nici nu s-ar fi desfacut in doua imparatiaOtumanizilor 0, luindu-se la cearta, nu 0-ar fi stricat unul altuia I pu-terea, adueind asuprali cea mai mare pierzare din cite ne putem adueeaminte ea, au fost vreodata ; caci dupa moartea lui Baiazid, s-a intimplatca feciorii lui s-au luat la ceartá unii cu altii 0-0 pustiau intreolaltà tara,incit eea mai grea 0 mai rea nenorocire s-a intors asupra neamuluiAcuma insa Baiazid ajungind la o putere peste masura, dumnezeu a Mottde a fost plecat spre cumpatare, incit sa nu umble cu ginduri de stapiniriatit de mari.

Care a fost originea lui Temir §i cum a ajuns la stapinirea Asieiafezat re§edinta imparateasea ma Samarchand, sa-mi fie ingaduit s-o

istorisese aiei i s-o arat. IJe catre cei mai multi se spune ea acesta porninddin cei mai de jos, a ajuns la mare put ere in Asia.

1

5

ba

10

15

20

109

25

30

F,

**I ii

lor.

si-asi

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE III

Ineeputurile Intlia expeditie a lui Temir a fost asupra Sebastiei, orasIui Timur-Lenk. infloritor al Capadociei. Càci cum i s-a anuntat c Baiazidnu are nici un gind bun cu domnii turcilor din Asia, ca sa se impacecu. dInii, pe care i-a izgonit, luindu-le toata tara, si cum solul saun-a izbutit intru nimic pentru cite il trimisese, ci vedea c Baiazidie8it din fire, si in alte privinti, i c'a se apuca si de insulte, a inceputfaca pregatiri de expeditie contra Sebastiei. Si originea lui si venirea I ladomnie i cum, cu unul purtind razboi, iar cu altii incheind pace, prin groazace a raspindit-o, supus toga' Asia, m-am putut informa ca s-a petrecuten el asa.

Tatal acestui Temir a fost Sangal, im om de jos care, dupa ce s-ainsurat, i s-a nimerit un om ca acesta. Cind Temir s-a Mcut mai mare, is-a dat In seama izlazul orasului si a fost pazitor de cai ; i intilnindu-secu cei ce aveau in folosinta izlazurile din satele dimprejur, a intrat in vorbacu ei i s-a inteles sa-si string5, bani din furturi, daca o s poata, i s'a semute in alta tara ; si era strasnic la furat i si-a adunat cai i vite si maremultime de oi. Si intru toate era un lucru rau. i odata sa se fi urcat intr-unstaul ; l zkit fiind de stApinul casei, s fi skit de pe zidul staulului o sari-tura foarte mare la pamint ; cad in tara aceasta staulele vitelor i oilorsint inconjurate cu ziduri foarte mari de tot i sa nu fie usor de urcat.cum a skit, fi strivit piciorul i de atunci s fi ramas schiop. Dar 8espune c l in lupta ar fi fost ranit la picior l ca de aid s-ar fi ales schio-pkind. Ducind-o intr-o lupta I cu vecinii i plecind totdeauna cu dinsulcei cu care se intelesese de la inceput, cu herghelia de cai asupra dusmanilorsi de aici mai luind pe oricare se Intimpla, i-a induplecat BA ocupe un locIntarit i sa-1 alba d.e indemina la pradaciuni. De aici pornind, prada cala-torii osindea fara crutare. Si avind bani multi si-a cistigat i alti

intre care mai ales doi barbati, Haidar §i ?ilirza. De neam, precum se

6 - C. 1621

110

5

111

10

15

20

112

25

si-a

s5-si

si-i tova-räsi,

in

gi-a

www.dacoromanica.ro

82 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE HI

1 spune, acestia au fost masageti. In tovarasia acestor doi s-a dovedit maitare decit dusmanii care pradau tara, si punindu-i pe fuga, a navalita nimicit calaretii de prada ai potrivnicior. Faima lui ajungind pIn inoras, i s-a incredintat i o parte nu mica de ostasi i bani cu care sa in-

5 grijeasca de ostasi. i de atunci umplea de curaj oastea ce-o avea cu sinesi, indemnind-o sa se atina prin tara dusmana, aducea in oras robi i vite,numar foarte mare. Dar imparatul masagetilor vazindu-1 pe Temir fiindastfel, 1-a invrednicit de cea mai mare cinste pe linga sine si 1-a facut acumageneral-comandant al intregii ostiri de sub mina sa. i de aici sil fi savirsit.

10 cele mai lungi drumuri din cite s-au facut vreodata cu armata, inch, ajun.gindu-i pe dusmani, cadea dintr-odata, asupra lor si le distrugea oastea-

113 Si mai ales, I incaierindu-se cu dusmanii, el insusi luptindu-se sari fi puspe fuga i, urmarindu-i, fi alungat in Babilon, asa numitul Bagdat,13i impresurindu-1, a trimis dupa imparat, stapinul sau. Nu mult timp dupa

15 aceea murind imparatul, s-a casatorit cu femeia stapinului sau i s-aurcat pe tron. De indata ce a ajuns la domnie, a navalit

Urearea Pe tron ; asupra Bagdatului si a inceput sa impresoare Samar-organizarea armatel.chand. *i nu cu mult mai tirziu, cum cei din oras au

facut o iesire i n-au izbutit intru nimic, ci fiind infrinti, au intrat90 In oras si eran impresurati, i s-au predat prin buna invoiall. Cum a.

ajuns domn peste Samarchand, a pus la cale cu cei din Babilon otradare, folosinclu-se la aceasta de slujba lui Haidar.

Dar Mirza sa fi fost un om cum se cade i totodata il mai d.omoleape Temir sa se infrineze, eind. il apnea minia, i sa nu se lase stapinit de ea

25 la orice 1-ar fi dus ; si el sa-i fi aratat lui Temir, cum sa introduca hrana incomun a ostirii. Caci toata armata lor, la sugestia lui Mirza, a impartit-ola comandanti de zece oameni si de cete mai maid si mai mici si co-mandantului de zece oameni, i-a dat ordin sa dea ostasilor sai hranaimpreuna cu soldatii sai de indata sa se infatiseze foarte repede la coman-

30 dantul cetei, cind i-a poruncit, iar ei sá ramina linga al bor. Iar cind114 an sosit la masa comuna, nimeni nu lipsea care sa nu-si fi avut locul

hotdrit. i de provizii pentru cei1aJli oameni din tabara ordona sa alba.grija piata 1 potrivit cu hotaririle luate. Miscarile, fiecare din condu-catorii lor le executa dupa indicatiile date de comandantii cei mari, in

35 cete strinse, Melt, de se Intimpla sa intre vreo iscoada In tabaralui Temir, niciodata nu famine neobservata i nici vreun strain care s-arintimpla sa villa, in tabara. Iar pe acestia i-a incredintat altui barbat, casa-i faca pe straini sa descinda la sine, dad, s-ar intimpla sa vina in

1 'Ayoptiv adicS adunarea armatei ; sau negustorii care insoteau de obicei arrnatele

sa-i

si

I

www.dacoromanica.ro

TIMITR-LENK URCAREA PE TRON; ORCANIZAREA ARMATE1 83

tabara, avind nevoie de piine. se face ch., la un semn al mareluiimparat, toata oastea se pune in mi§care, oriineotro ar avea nevoie,0, sub conducerea lui, toate merg de indata dupa un singur con-semn, repede fiind de fata acolo, uncle trebuie a fie, mergind de indatanumaidecit. Cind se face seara i soldatii §i-au primit consemnul de lamarele eonducator, fiecare, pe acela0 drum oarecum, alearga la cortul §ila camarazii sad. Dupa, ce soldatii au ajuns in corturile lor, straji entre-iera, tabara ; §i de ar zari pe vreunul afara de cort, pe acesta II iau §i-1 pe-clepsesc. Iar daca s-ar intimpla a fie vreo iscoada in. tabara, neavind undose duce, famine afara de corturi a§a, este prins indata. A§a, se I spuneca, era traiul in comun al soldatilor lui Temir. Haidar insa fi devenittovara§ aprig in a-i sluji, cind avea nevoie, 0 el 11 atita pe imparat Ia raz-boaie, ne1asindu-1 de loc s stea in lini§te.

5

Pe 1.111rza Despre Mirza insa se spune e, dupa, ce Temir a luat domnia11 Irimite in Samarchand, sa-i fi luat viata in acest fel. Cind Inca' Temir 15la moarle. umbla cu ace§tia impreunä §i era hot §i trada din pradaciuni,luindu-se la vorba intre tovara§i despre noroc, cind lui Temir i se faceauufari, ca in curind acuma o s ajunga la domnie in Samarchand, Mirzaintrind in vorba a spus : Dar tovara§e, domnia din Samarehand estede a§a fel, inch Temir, un hot §i om de rind, nu poate pune u§or mina pe ea.De ar fi sa, se intiraple aceasta vreodata §i el sa, ajunga in Samarehand ladomnie, atunci n-a§ mai vrea s traiesc, ci, ca un om prins cu minciuna,mai bine a§ muri de indata, ! ". Dar cu aceste vorbe se vede c s-a pripit,caci nu le-a spus intr-un ceas bun. Dupa o trecere de timp, cind Temir

ajuns la domnia ora§ului, 1-a cinstit pentru destoinicia lui mai mult eape Haidar ; §i acesta Ii spunea mereu c ar trebui s i se implineasca aceavorba pe care a spus-o in fata celorlalti martori §i asupra careia staruind,s-a dat mortii pe sine ; 0-i aducea aminte vorbele aceluia, cà, daca Temirar ajunge imparat la Samarchand §i acela ar famine de minciuna, vinovatar fi de moarte de mina lui Temir. i Temir nu §tia ce sá faca §i cum sa-1trateze, fara sa-§i calce legamintul, pe acela care a dat mina de ajutorimparatului, cind atunci era un particular de rind. i a grait Care Mirzain felul acesta : O §titi, Mirza, i tu i ceilalti cu totii citi am luat partela infaptuirea acestei domnii ! Am ajuns la domnie, tinind en toata sta-ruinta la acestea doua : sá fiu totodata cu Avila; cit se poate de mare, 0

ne tinem eu toata taria de cuvint, la orice ne-am fi legat i cu amicicu inamici, 0 nu ca ne-am fi legat en juramint, ci numai si cu cuvintul,caci nimic nichieri, nici cetate mai puterniea, nici armata nu-1 pune maibine la addpost pe cm in viata aceasta decit sa-ti potrive§ti fapta cu

20

25

35

Asa

si

sä §i

116

115

st-i

a

I

www.dacoromanica.ro

1

5

117

10

15

20

84 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE ill

cuvintul intru toate si nu s/ sari cu mintea cind intr-o parte cind intr-alta ;§i de aceea deseori o spuneam cà numai prin aceasta ne asenfan'amcu dumnezeu. i cum i s-ar putea intimpla sà-i mearg/ bine vreodat/omului care nu poate avea nimic sAnAtos In vorba lui ? Adu-ti amintecum, tinindu-mg de mink spuneai c*/ esti gata sa" mori, daca' ajung la clom-nie ; §i te-ai invoit s-o spui aceasta de fata cu martori. Yezi deci sa, te tii decuvint, sà-rni dezlegi mina de acest leg/mint". AtunciMirza i-a intors cu vorbe de acest fel : Dar cum ti s-a intimplat, sa. ajungila aceast5, domnie,

Jo tii §i tu si toti acestia, citi sint de fat/ ; i cum am

infruntat toate primejdiile cele mai grele, pentru ca mice ias/ din plin.Dar si urme de fani se pot vedea, cite primindu -le, niciodatà nu le socoteamlucru mare, numai s'a-ti pot face pe plac. Dac/ ins/ am spus ceva intr-unceas ràu, n-ar trebui oare s fii pe plac prietenilor ,de la care n-ai intimpinatdecit mult si mare bine. C5,ei vorba aceea, find un om mai mult particular,nu te leag/ deloc toatä viata si pe tine. De altminteri, dup/ ce ti-ar fi fostdat sà ajungi la domnie, atunci nu ti-ar fi ingaduit s calci, de te-ai fi legatlii ceva. Dumnezeu chiar ne d mult bine, pentru c/ iertAm celor ce ne gre-sesc noir/ cu ceva. Dacil mie care te implor, treee cu vederea i aceast/gresalk vei avea parte §i de mai mult bine ca pin/ acurna". Gr/indacestea nu 1-a putut indupleca, deoarece spunea intr-una c/' iertare trebuiesrt, Mb/ aceia ale cilror gre§eli sint kir/ de vole. Cum s-ar putea tinea norocul,de el, de nu-§i zdrobeste pe eel ce gr/ieste impotriv6-i ? Cu aceste vorbe1-a trimis la moarte pe Mirza si 1-a jelit in mod public destul de mult timp,inmormintindu -1 impiirkit est e.

25 Subjupa pe hireaal Dui)/ aceea a pornit iäzboi asupra hircanilor si inspre.51 deserierea marea numità astfel si asupra popoarelor ee locuiesc la

Marti Caspiee. marginea acestei mad Hireania si nu putine le-a supus.118 Aceast/ mare se chiam/ si Caspiek eu numele ce-i di acest popor ; si

spre miaz/zi avindu-i pe sad j pe cadusii, se intinde, ea la treizeci de mil.30 de ; spre r/s/rit si miazdnoapte ins/ pe masageti, un popor viteaz

si vestit in rAzboaie, la vreo dou/zeci de mii de stadii2. Acest popor, zice-se,ar fi mers asupra trii persilor si, cucerind orase, pe uncle sá le fi tinut

ocupate ; si Temir s/ fie din acest neam i cu masageti s fi pornit in contradomniei din Samarchand si asupra tArii asirienilor §i cucerindu-le, le-ar

35 fi ocupat. Dar aceastA mare, din cauza riurilor ce clan intr-insa nuputine, este foarte mare si se intinde multe stadii si nicAieri nu d6, precumse spune in marea de afark Totusi eu until am auzit cä un canal porneste

Vreo 5328 km.2 Vreo 9440 km.

Implinindu-ti-1, si

86,-ti

mi-ai

eadii411:

1

cA

1

www.dacoromanica.ro

MOARTEA Lul MIRZA. CUCERIRI. MAREA CASPICA. ARABIA 85

de la aceasta mare §i da in Marea Indica. Dar la marginea aeestei maxilocuiesc multe popoare viteze. Si in aceasta mare traiese multi pe§ti buni ;are 0 scoici care produc margaritare, ca 0 in Mama Indica. Si multe vaseplutesc pe aceasta mare, incarcate cu marfuri, plutind de la unii la altii.Si se afla aceasta mare mai mult spre rasaritul Asiei §i intr-insa d Araxe,un rin foarte mare, §i Choaspe, curgind spre rasarit, i multe alte 'Tani nuputine. Popoarele de linga aceasta mare, am spus mai Inainte, sint subddmnia cadusiilor i tributurile lor le due la ace§tia In fiecare an in ora§ulcadusiilor. I

Dupa ce Temir supus pe hircani i pe imparatul acestora 1-a datmortii, a pornit en armata asupra cadusiilor. Si ace§tia stringind armatafoarte mare, se pregateau sa se apere in fata navalei lui Temir ; Temirinsa cum a bagat de seama ea ace§tia vin cu armata, trimite pe Haidarasupra capitalei lor, ea sa o impresoare i s o ocupe cit mai repede, iar elinsu§i. Wept a, dupa ce §i-a a§ezat tabara in locul c el mai apropiat de cadusii.Cadusiii insa, cum au aflat aid c du§manii merg asupra capitalei lor, anluat calea Intoarsa §i. ralq niei o ordine se grabean spre capitala. AtunciTemir, and ei mergeau spre ora§, Ii love§te cu armata sa §i, ineaiefindu-seen ei Invàlmàiti, i-a pus pe fuga §i, gonindu-i, a mers asupra capitalei §i,impresurind-o un timp, a cue erit-o.

ItAr.bol eu Arabia ; Dupa aceea a mers cu razboi asupra Arabiei. Arabii,deserierea tarn. nn popor mare 0 bogat, nu sint, in ce prive§te buna stare,

mai pre jos de nici un popor din Asia ; e un popor vechi, mult raspinditin Asia pina §i la marginile mrii, a§a numita Marea Ro§ie. Tara acea-sta este foarte mare 0 foarte buna de locuit din toate tarile de prin Asia.Locuitorii ei sint oameni foarte drepti §i foarte Invatati, in ce prive§tereligia lor. Si. pe Imparat nu §i-1 socotese stapinitor, ci mai mult ducindace1a0 trai §i supus ace1ora0 legi ca ei. Re§edinta imparateasca le eintr-un ora§ la marginea mnii, numit . .1, ora§ mare §i vestit prinbogatie. Arabia se margine§te eu Egiptul i cu tara per§ilor i asirienilor.Cad din tara Colchidei §i de la riul Fasis2 pina la marea din Siria rupestra,ping la ora§ul numit Laodicea, ar fi pentru un drumet bine echipat, straba-tind tara pe jos, un drum de . . . . 3 zile ; i de aiei tara s-a formatea o peninsula a Asiei de jos 0. Arabia ramine in afara Asiei. Si este tara a-ceasta productiva, plina de pomi i palmieri 0, la mijloc udatà fiind de dona

rode§te felurite fructe, peste fire de mari, incit oamenii mai vechi

manuscrise, numele lipse,te ; Tafel II bfinuie,te AiVors)Elane.2 Manuscrisele ofera cpcipoucFar, Indreptat de Darkó in 01)Occao4.3 NurnArul lipse§te In manuscrise.

1

5

119

15

90

95

120

30

33

. .

Muni,

1 In

si-a

0

www.dacoromanica.ro

1

5

121

10

86 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE III

au numit-o Arabia cea pling de belsug. De aceea asupra acestei Arabii apornit cu razboi, gasindu-i viná, ca tinea cu cadusiii care erau in razboicu dinsul. i de doua ori s-a luptat cu oastea arabilor i n-a putut-o biruinicidecum ; apoi insa a inceput tratative, sa-i dea oaste §i sa-i plateascatribut in fiecare an, cit le-ar porunci ; 0 a facut pace ; §i atunci sa, fi venitla dinsul soli de ai arabilor care, sosind, propuneau sa nu jefuiasca taraprofetului §i-1 rugau, pentru ca-s din neamul profetului datator de lege§i sint ca ni§te parinti ai celor ce se tin de religia profetului. i, acest neame socotit sacrosanct §i sfint, deoarece din tara lor s-a ridicat datatorulde lege Mohamed 0 pentru ca impreuna, cu Omar care a intarit legea, auajuns la stapinirea Asiei §i au savir§it marl fapte.

Legea lui Legiuitorul acestora, Mohamed, se spune ca a fost feciorul luiAlohamed. Ali din Arabia cea plina de belsug. Dintru inceput, la raspindirealegii, n-a intrebuintat nici o ; pe arabi i dupa aceea pe sirieni, i-a ci§-

15 tigat, induplecindu-i cu vorba. Dupa aceea, cl§tigindu-0-1 de prieten pestapinitorul tarii Ali, a cautat mai ales, in mice parte s-a indreptat, sa-iaduca la legea sa pe locuitorii rii. i legiuirea o dadea pentru ocontemplare §i totusi pentru o adorare entusiasta a divinitatii, dar mai alespentru o necontenita ocupatie religioasa. Caci in legea lui se cere sa te rogi

20 de patru ori pe zi lui dumnezeu i nici o piedica sa nu-ti fie la aceasta,Melt sa nu-ti faci rugaciunea. Iar in ziva Afroditeil sa mearga, cu totiide ob§te in temple sa se roage ; 0 mai cere legea lui ca la rugaciunea lor intemple sa nu adauge nimic, nici vreun chip, nici vreo alta icoana pictatä.Preotii §i-i pun de se urea unul intr-un turn cu zare indepartata din fata

25 templului §i se roaga lui dumnezeu cu glas mare 0 rugdciunile cerute delege, totdeuna §i le fac cu strigat puternic. §tiu ca poporul acesta i§i

122 indepline§te rugaciunea in chip foarte con§tiincios i nu-§i ingaduienici o delasare. In celelalte privinti insa legea nu prevede nici o cumpa-tare pentru felul lor de trai §i de viata, Melt placerile vietii sa nu §i le mic-§oreze ; astfel pornirile firii nu 0 le infrineazd de loc. Cad femei i§i ia tii-toare din roabele de razboi, cite e in stare fiecare sa, le dea intretinere §ihrana. Sotii legiuite i§i pot lua pina Ia cinci ; i copiii de la roabele de razboi,nu §i-i socotesc copii din flori. Daca insa li se nasc copii din tiitoare libere,gnu socotiti de ei copii din flori §i nu intra in starea parinteasca. I§i cumpara

35 8i sotiile legiuite, pentru cit ar vrea cineva vinda fata. Cu MAR aprinsece sint purtate inaintea lor, i§i duc femeile la cununie. Daca barbatul,suparat pe femeie, a spus ca pe viitor se desparte de ea pe urma a trei

1 Vineri, ziva Venerei la romani, Afrodita la greci.

sila

:o

sd-si

I

linistitt

ij

www.dacoromanica.ro

LEGEA LIII MAHOMED 87

cu cuvintul numai femeia a fost instrainata de barbat. *i se socote-ste mare rusine s o aduci inapoi, daca ai indepartat-o ; daca insa n-a pre-curvit, nu e Ingaduit sá o indepartezi. Yin s bea li este oprit neamului.acestuia ca un pacat ; i s mearga la rugaciune, nu-i este ingaduit, far&..sa se fi spalat. i o dijma punind pe an pentru dumnezeu, slut tinuti

posteasca treizeci de zile si mai bine. Ziva intreaga nu se ating de locnici de mineare nici de bautura, seara insa eind stelele se ivesc, se aseazala masa' ; in timpul acesta Ina), din toate mai ales yin, nu au voie sa beie deloc. Cu totii practica taierea Imprejur. Despre Iisus, legea lor spune ca afost apostol al lui duninezeu si c s-a nascut din ingerul Gavriil si din fe--cioara Maria care n-a stiut de barbat, si c Iisus e un profet mai mare.decit o fiinta omeneasca ; §i la sfirsitul acestei lumi, and oamenii o s steala judecata pentru felul cum si-au dus viata, ei spun ca lisus are sa fie adus §iales judecator al lumii. De pore sa se atinga le este oprit ; celelalte ani-male le maninca toate, daca au ajuns la macelarie. Un singur dumnezeuconduce universul si lui, dupa cum spun, Ii slujesc spirite de foe ; si pe-Mohamed 1-a trimis sa completeze ceea ce lipseste la datatorii de lege tri-misi mai Inainte de dumnezeu in lume. Taierea imprejur o socotesc ca ocuratire a tuturora si la indeplinirea acesteia incheie si casatorii. Morminteleobisnuiesc sa le faca la drumuri si aiurea s inmorminteze n-au voie. IVIortiiIi inmorminteaza scaldati si tunsi ping, la piele. La ei mai e Inca §i aceastacredinta, ca de sabie moare eel ce nu se tine de lege. Numai pe armeni-din celelalte popoare care se deosebesc de ei in religie, nu-i fac robi, pentru

un armeanj a prezis gloria la care va ajunge acelal In lumea toata.

De aceea nu se cade pe armeni robeasca.

Raspindirea mohatne- Cei ce au imbrati§at aceasta lege a lui, s-au raspinditdanismulul. Moartea peste o mare parte:din lume si au ajuns departe in Asia

profetului. §i Libia §i intr-o parte nu mica a Europei, 'la sciti sila turdi de acuma si la libienii din Iberia. Din viata se spune c s-asavirsit in vremea, cind feciorul lui Ali domnea peste Arabia ; cacitineau foarte mult la el ca la un dutator de lege i, ascultInd de el laorice i-ar fi dus, i-au incredintat conducerea statului §i. de ei sa seslujeasca dupa voie. Dupa aceea insa stringind oaste foarte multa,a mers asupra Egiptului si a celeilalte parti din Arabia, cu gindul sa facacuceriri ; j trecind de§ertul Arabiei, si-au supus popoarele de aici.Domnind <zece >3 aM, s-a sa.virsit din riviata intr-o localitate Meca asa

1 In text splini" &nb ^.-pLaiv aralwlv. Vz. p. 78 n. 1.2 Adicd profetul Mohamed.3 In manuscris e arlitata o 1ipsi, pe care Tafel a Intregit-o cu aixcx zece.

1

5

123

10

15

20

124

25

30

35

sar-i

sb I

el

www.dacoromanica.ro

88 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE Ill

numita. Si oastea lui .si locuitorii tarii i-au facut o inmormintare cu.mare alai i 1-au jelit tare. In fiecare an, arabii Ii fac slujbe religioaseca unui eroul, bárbat sfint care le-a fost, chipurile, trimis de dumnezenpentru a le da lege. Si asa legea le-a fost data de un om blind care nu

5 le-a fost un stapinitor tiran2.

125

10

15

20

126

25

30

Doninia lid Omar. Dupa ce a xnnrit, Omar, unul din cei mai incercatiPelerinaj la mormIntul invatacei ai lui, J primind de la feciorul lui domnia,.

mut Mohamed. a pornit mai intii. cu armata asupra Siriei supustam, o parte cu razboi, alta ind.uplecind,o cu vorba i incheind tratatesub anumite conditiuni. Dupa aceea a subjugat Cilicia i Frigia i Misiasi Ionia i, mergind asupra Asiei de sus, a cucerit-o, impunind popoarelorbarbare3 de prin Asia legea lui si din ucenicii lui Ii trimite prin unele taripe unii intr-o parte, pe altii in alta, silindu-se sä le cistige cu vorba. Si dupace a impod obit mormintul lui Mohamed cu lucruri de mult pret, a ajuns laputere mai mare ca acela ; i an de an ii savirsea slujbe religioase i indupleca

pe altii sa i se roage i, venind la mormintul lui, s devina mai dreptLacuma, vin nu putini din Asia si Libia si Europa la mormintul lui Moha-

med si au credinta cà acest lucru le aduce multa fericire. i unii pleacaiar altii platesc cu bani acelora care vreau s mearga pentru ei.

Caci drumul este foarte anevoios la Iners din cauza nisipului si se face pecamile, care cara in spinare mincarea i apa ; caci de aceasta n-au d.e locbelsug. i asa pregatindu-si bagajele de drum, se urea pe camile i ca semnede orientare pe drum, au aratarile aeului J magnetic i, dupa directia luispre nord, judeeind in ce parte de lume trebuie sa mearga, cauta drumulcu ajutorul lui fac calatoria. Cind iarài ajung in localitati, unde esteapa, se aprovizioneaza in locurile acelea cu ap i pleaca mai departe ;trecind patruzeci de zile, prin pustiul de nisip, ajung la mormintul lui Mo-hamed. Acest mormint, se spune ca, a fost construit din pietre foarte scumpesi se inalta sus in aer4 in mijlocul templului. De la locul acesta in care seafla mormintul, pina la 5 sint ea la nouazeci d.c stadii6 ;

1 tI Int.elesul antic de sernizeu.2 Dupa Intelesul antic al cuvintului tiran", dolunitor, pentru di Mohamed n-a venit

la domnie prin wurpare sau pe cale de violents.3 Barbar In limba antidi elimi, In care Laonic tine sA scrie, InseamnA orice popor neelin.4 Se InaltA sus In aer" 1.1,cTecopt46//cvov ecrrawpcics8 cct. s-ar putea traduce si atirnd In

; aceasta se vede ca a fAcut pe un cititor sd facA lnsemnarea Ortep cird&cv6v1.LOL Boxdcea ce mi se pare neprobabil", cuvinte ce au patruns in textul unor manuscrisesi pe care Fabrot, cu drept cuvint, le-a inlAturat din text.

5 I text pare sA fie o lipsA, pe care unele manuscrise o6 Fac 16 km.

Si

i iesind

I

si si-a

MOO.,

v00100

1 0100100.

www.dacoromanica.ro

TIMUR-LENK IN CONTRA TATAR1LOR

de acolo, se grabesc spre locul acesta. i aici le silt explicate legea §i Alco-ranul ; P sufletului Ii atribuie nemurire ,p divinitatea o cred cu totulde nepiinta p ingratitudinel.

Subjugarea chataizilor. despre legea lui Mohamed, acestea sa fie serise dePlanuri In contra mine pIna aici Temir Insà dupa ce a pad at aceasta

tfitarllor. tara2 p a cucerit unele ora§e, s-a dus spre Samarc-hand. Caci auzise c sciti, porniti de pe la Tanais, i-au navalit In tara §i auhat nu patina prada ; p era nacajit raiz. De aceea se grabea s meargarepede asupra chataizilor. Acepia, se zice, ca ar fi masageti din vechime§i, trecind peste Araxe, J s fi strabätut departe in tara din partile rIuiuiP, cucerind-o, s-au a§ezat cu locuintele. Pe acepia, se gatea sa-i subjugep, facindu-§i o armata de opt sute de mii, a pornit asupra bor. i dind lupt a,i-a invins pe chataizi. i mergInd asupra tirgului lor de adunare §i de re§e-dinta, p i-a supus prin buna Invoiala ; p luind foarte multi dintr-inpi easoldati cu leaf a, pe cei ce au fost mai destoinici la razboi, a plecat cu ei.Ostatici a luat copiii marilor dregatori §i, orinduind acestora s aduca infiecare an tribut, a plecat. Cit despre ora§ul Chataia, este a§ezat in parteade rasarit a Hircaniei, ora§ mare §i infloritor, intrecind prin numarul

prin avere §i altà buna stare ora§ele din Asia, afara de Samarchand.Memfis, Inzestrat fiind din vechime de masageti cu bune legiuiri. Dar §i

dintre per§i a luat foarte multi ca soldati cu leafa, pe acepia pentru ea iieunopeau pe sciti, avind de cele mai multe ori de a face cu din§ii §i intraiul lor, nefiind Inca molepti ; §i avea de gind sa plece asupraasupra tirgului lor de adunare numit Oarda, macar ca a aflat c acest poporar fi eel mai vechi din cite sint In lume p ca Inca nici unul din imparatiidinaintea lui n-a infrint acest neam, care a izbutit insa sa faca atita riiiAsiei p Europei §i prin expeditii de jaf sa-padune mune comori In tara sa.Dar gindindu-se la acestea §i ca p Darie al lui Istape, ajungind imparatal perplor, a pornit razboi cu aceia §i c n-a izbutit Intru nimic, s-a pornitel insup sa cipige aceasta glorie. Dar in vederea acestui lucru, ca sa fie maiaproape de acepia, a intemeiat In tara aceea3 un ora§ Chesie4 ; trimitinddin Samarchand, §i ostap p mari dregatori in colonie, a facut ora§ul a§anumit Chesie mare i infloritor, pentru ca imparatul p marii mi dregatori

1 Adicii, mobarnedanii cred in nernurirea sufletului i c duninezeu §tie toate §itoate.2 Arabia.3 a chataizilor.

Manuscrisele ne dau Xcpv, Indreptat de Darkti dupa denurnirea ceurnseazã IndatS,In XeablvGhesie.

127

15

20

128

30.

lipsit A

Si

locui-t onion,

scitilor,

rfisphi-lege

be

!

ti

www.dacoromanica.ro

5

10

129

90 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPO-SERI ISTORICE lIt

sedeau intr-insul i armatele Asiei Ii aveau acolo locul de Intilnire. In putintimp, Chesie s-a facut mare 0 a ramas bine organizat si mai tirziu, intrunimic mai putin decit cind traia Temir. In ce parte a fost intemeiat acestoras, daca in tara Asiriei sau a Mediei n-as putea banui. Mill spun ca vechiulNinive a devenit Chesie i ea a fost asezat in tara Asiriei, conchizind.aceasta dupg Bagdat-Babilon. Intemeind orasul Chesie si asezind intr-insulresedinta imparateasca, se purta cu gindul s porneasca razboi asupraEgiptului si a scitilor 0 a resedintei acestora numita Oarda ; si dupace a strins armata mare 0 i-a luat cu sine pe chataizi, a pornit de-a-dreptulspre Tanais. Atunci scitii, cind au aflat c Temir imparatul vine cu marepregaire asupra lor, au trimis armata sa ocupe de mai inainte intrarea inmunti, pe uncle avea s treaca Temir I cu armata sa.

Inspindlreaorganizarea

Acesti sciti, de demult desfacuti in triburi, Ii pdsteau vitelein regiunea de la Istru pina' sub poalele Caucazului. Acuma

15 insa o semintie de a acestora care a ajuns in Asia, locuinct aicispre rasarit regiunea aceasta a Asiei i räspindindu-se d.eparte deasupratariipersilor ping: la saci i cadusii1, s-au chemat sachatei ; i unii cred ca i Temirinsusi se trage din acestia. Neamul acesta este viteaz intre popoarele deprin Asia 0 foarte razboinic ; cu acestia, se spune, c, Temir ar fi cistigat

20 domnia asupra popoarelor din Asia, afara de indieni.Ceilaltd sciti iusa sint uniti sub domnia unui singur imparat 0 10 tin

resedinta imparateasca in locul de adunare numit Oarda, a1egindu-si-1imparat pe unul care coboara din neam imparatese din timpuri stravechi.

Si se mai gaseste i aiurea in Europa la Bospor2) o parte de acestia25 nu putina, raspinditi prin aceasta tara, sub ascultarea unui imparat, din

casa Imparatilor, i numele ii este Aticheri. Acestia punindu-si soarta inmiinile acestni imparat i, sosincl in aceasta tara, au mers pina la Istrutrecind chiar peste Istru, au navalit pradind o buna parte din Tracia.

Taltarl peste Dunfire ;1Ingeagul Basarabiel ;eel din Crimea.

Ei veneau dinspre Sarmatia, mergind spre Tanais ;130 o buna parte din neamul acesta s-a salasluit

aici la Istru. Dintre acestia partea mai mare trecindsub Baiazid peste Istru, a fost colonizata, fiecare trib din acest neamraminind despartit.

Partea insa ce a rdmas locului dincolo de Istru, duc traiul sub-35 imparatul lituanilor Cazimir, avind pina i acuma Inca pamintul in folosinta,

iau parte en toata puterea la razboiul aceluia in contra vecinilor ; caci1 Manuscrisele au xanziou; cadei, lndreptat de Darke In KaSoucrEoug.2 Adicil Crimea.

-1

Warner.

si

In i

ii§i

www.dacoromanica.ro

DESPRE TATARI. RIISI. PRIISI. CRIER. POLONI. LITUANI 91

oriunde se Intimpl6 sg, fie acest neam, au faiMa de mari rgzboinici §i slutfoarte viteji.

Aceia insg de pe la Bospor in insula numitg Tauricg, insulg ce des-parte Balta Meotis de Marea Neagrg, sub conducerea impgratului Aticheri,popoarelor le-a prgdat pamintul 0 le-a supus sg-i dea tribut, i pe numiiigoti i pe genovezii care 10 au a§ezgrile in ormul Cafa.

Sarmatif tributarl tatarilor ; o anumitg, parte din Sarmatia plate§te acestuislut H botur eu rominil; 1mpgrat tribut. Sarmatii madar cei dela MamaIntinderea si obieeiurile lor. Neagra cei de la ocean platesc marelui Impgratal scitilor la locul lor de adunare tribut, de cind ngvglind in Sarmatia, oparte a 0 robit-o, iar alta jefuind-o, a tinut-o ocupatà o bung bucatg de timp;astfel de atunci s-au supus marelui Impgrat la tribut §i-1 due in fiecare an.

Sarmatial se Intinde de la scitii nomazi ping' la I daci lituani ;neamul2 de obiceiu, se folose§te de limba EMI& ; §i in traiul i obiceiurilelor ascultg4 de legea lui Iisus ; orientati mai unfit spre elini, cu arhiereulromanilor nu sint de loc de acord, recunosc ins0, pe arhiereul elinic §i deacesta ascultà in ce prive§te religia i traiul lor do toate zilele ; i obiceiurilele shit ea §i ale elinior ; uneltele5 le sint asemgngtoare cu ale scitilor.Dar semintiile sarmatilor de la Marea Neagrg, incepind de la Leuco-polichni6, sint mai mult sub conducerea orwlor Moscova, Chiev, Tofari

Charcov7, ()raw ce slut conduse de stapinitori absoluti 0 se ggsesc in Sar-matia Neagrg, aa numitg, de ei 1100 ; semintiile insg, ce locuiese la fordspre ocean, 10 numesc tara Sarmatia Alb65. Dar spre ocean este ormul

1 Intr-un manuscris se afla pe margine nota iSconEct xcaoui.an care se numeste Rusia".2 Adica neamul sarmatilor ; dupa Avroucivooglituani, a pune nu virgula, ci pullet

sau punct virgula, caci ybog neam nu poate sa se refere la lituani, ci numai la sarmatirusi, cad despre ei e vorba.

3 Mica de o limba slava, ca aceea a croatilor, adica rusa.4 tn manuscrise e grconcoLcolonisti, vecini". Kurz, In Byzantinische Zeitschrift",

25 (1925), P. 114 propune coniectura knhxocnascultatori, ceea ce se potriveste mult maibine cleat grrol.xoi pastrat de Dark6 In eclitia sa critica.

5 Vezi mai sus, p. 63 nr. 5.6 Cetatea Alba.7 Manuscrisele au 1-6 Opt xcdo63tov indreptate de Tafel fit Top&p i Xapxdpeov.

Asupra acestor denumiri de Rusia Alba i Neagra, vezi studiul scris In ruseste al luiA. Saloviev In Sbornic" al Societatii arheologice rusesti din Iugoslavia", vol. III, (1940), p.29-66. Tatarii, tureii, dupa obicciul popoarelor asiatice, indicau punctele cardinale de orientareprin colori : vezi studiul scris in sIrbeste al lui N. Zupani é, Sensul atributului rogie tn nunieleCroaftei, In Etnolog", XI (1938), P. 355-376. (Citate dupa Byzantinische Zeitschrift", 39(1939), p. 282 si 40 (1940), p. 312-313). Vz. si H. Luda t, Farbenbezeichnungen in V iilker-namen. Bin Beitrag zu asiatisch-europiiischen Kulturbeziehungen, In Saeculum", IV, 1953, p.138-155, citat dupa F. Gr able r, op. cit., n. 37, p. 91.

5

10

131

15

20

j

si

1

tji

si

p°

www.dacoromanica.ro

5

132

10

15


numit -Ungrat, en o organizatie mai mult aristoeraticg ; i te poti imbo-g4i mult intr-insul i, oras infloritor, intrece prin bung stare celelalte oraseale Sarmatiei, si din asa numita Albg p Neagrg. i ajunge la ocean aceastgtarg numitá Inflandai. .Aici acosteazg p corgbii din Dacia2 p Germania,aducind In aceastg targ, inegregturi de mgrfuri britanice p celtice totodatà.De la Tanais asadar ping in Oceanul britanic i ping la tara celtior, luindde-a lungul pgmintul locuit, ar fi drumul cel mai lung de treizeci p cincide zile ; luind pgmintul de-a latul,

Idincolo de Tanais este cea mai mare

targ, din Sarmatia ping in Asiria. Sciii o posedg pe aceasta. Dupg cit mi separe mie, pgrtile de dincolo de Tanais sint tara cea mai mare din toatetgrile din Europa in amindoug directiile, p de-a lungul p de-a latnl, intin-zindu-se ping foarte departe.

spre nord, dincolo de sarmati locuiesc permii §i shit in gra-nit en sarmatii i sarmartii vorbese acceasi limbg en permit *idespre permi se spun acestea, cä sint un neam ce-P agoniseste traiulmai mult din vinat . .3.

Despre prusi ; ordinul Sarmatia ce se intinde spre ocean, ajunge ping la tarateutonie i tonnit ; D11111ith Prusia si ping la nazireii4 de aici, imbfacati

despre santoli. in rase albe, i ping la mgngstirea lor din aceastg90 tard. Gerrnani par sa", fie acest neam P au aceeasi limbg ca si a acelora.

si acelasi fel de trai. Locuiesc in orase prea frumoase i inzestrate enleginiri bnne, spre a fi eit moi puternice. Acestia sint organizati intr-unordin, precum e socotit ordinul din Iberia i acela de care se tineneamul nazireilor din insula Rodos6. Cgci aceste trei ordine cnnoscute

25 sint asezate in lume pentru apgrarea religiei lui Iisus in contra bar-barilor, eel din Iberia impotriva libienilor care tree intr-aeolo, si eelal prusilor impotriva samotilor p a scitilor nomazi care de demult sint

133 cu asezgrile chiar pe aici pe aproape, si eel din Rodos pentru apgrarea.mormintului lni Iisus impotriva barbarilor din Egipt p Palestina p

30 celor din Asia.De prusi se mgrginesc samotii, un neam viteaz p en un fel de viatg

si en o limb intin nimic asenangtoare en a vrennuia dintre vecini. Acest1 In rnanuscrise 'Lb:pax:11, fndreptat de Darkó qvcpXcorriEstonia, Estlanada Grabler

(op. cit.), primind textul propus de Darla), spune c:1 e Letonia (Livland, Livonia).2 Tonto tnanusorisele au AccxEctçDacia, indreptat de Tafel in ScaEozgDania, ceea

ce nu e nevoie, aid Dacia Insemneazzl aici Danemarca ; Vezi p. 59 n. 4.3 Manuscrisele aratS aid o4 GAlugarii cavaleri din ordinul teutonic.5 Ordinul Iezuitilor din Spania.

GfilugArii din ordinul Ioanitilor.

1

HI

p

a

lipsá.

6

i

www.dacoromanica.ro

LNTINDEREA MOLDOVEI 93

neam crede in zeii Apo lo si Artemis ; i traiul due dupa obiceinrile vechielenice, uneltele1insa le sint asemanatoare cu ale prusilor.

Despre cent. Dupa acestia WO, urmeaza boemii i locuitorii acestei tadau credinta si a samotilor si a germanilor, care locuiese In tara aceasta,dar uneltele2 si le-au facut asemanatoare cu ale peonilor. Capita la leeste un oras infloritor si des locuit, asa numit Praga ; multi din acestoral, nu cu mult timp in urma, au Incetat sa se Inchine la foc i soare.Numai acest singur popor din Europa a ramas pe de laturi de religiileee ne sint cunoscute In timpul de fata, adica a lui Iisus si a lui Mohamed

Moise ; cad stim c aproape numai de acestea se tine de obicei toatalumea ce ne este cunoscuta. Este totusi, precum aflu, dincolo de MareaCaspica si de masageti un popor indic care se tine mai mult de aceastareligie a lui Apolo. Dar acest neam crede Inca si In alti zei, i in Zeus siIn Hera, precum se va arata mai departe in cursul istoriei3.

Despre poloni, lituani.Intinderea Moldovei.Rom/nil bnpartiti indona state. Lituanii serfizboiese eu rominii

din Moldova.

Si despre acestia, atita sa fie spus aid ; polonii insa, semarginesc cu sarmatii i graiul il au asemanator en alacestora, obiceiurile insa i felul de trai asemanatoarecu ale romanilor.Cu polonii insa se marginesc lituanii, ajungind i acestia

ping, la Marea Neagra i Sarmatia.De la dacii cei de linga 1st-a pina la lituani i sarmati se intinde

Bogdania Neagra, care liare resedinta domneasca In numita Leucopo-lichni 4. Si dupai cum ar putea cineva conchide, acesta este un neam ales sidestoinic 5 §i, desi vorbeste aceeasi limba, despartit fiind din vechimein doua, neamul s-a statornicit in doua stapiniri i domnii6.

Lituanii insa nu sint de aceeasi limba nici cu sarmatii, nici cu peonii,nici cu germanii i nici cu dacii i obisnuiesc un grai cu totul particularal bor. Iar capitala lor este un oras mare, cu multi oameni si bine instarit.§i se crede ca acest neam este mare Intre popoarele din partea loculuifoarte viteaz i mereu in razboi cu pruii, germanii i polonii pentru grani-

Vezi p. 63 n. 5.2 Vezi p. 63 n. 5.3 Vezi mai jos p. 109, 6-10.4 Getatea5 Cll ,,ales i destoinic" am tradus s6xivov. Hans D it te n, Laonikos Ghalkokon-

dyles und die Sprache der Rumanen. Aus der byzanttni;chen Arbeit der Deutsch. Deniccrat.Repub., I (1957), P. 97 98, Indreapta 86xtvov in Sccxotdv i propune acest loc sa fie tradusastfel : Acest neam este dac, precum e poate conchide din faptul, cS vorbeste aceeasiliinbá si despartit . . ."

6 Romlnii din Tara Romineasc:i si Moldova.

5

10

/34

20

25

30

§i-1

§i

si

si

Alba.

www.dacoromanica.ro

91 LIONIC CHALCOCONDIL : EXTUNERI ISTORICE ill

1 tele titirii. i neamul acesta a luat obiceiurile felul de trai al romanilor,uneltele insal le are asemanatoare cu ale sarmatior i, tara fiindu-le pe ointindere mare in granita cu Bogdania IsTeagra, se razboieste cu acestia.

',Raba rut.ilor. Local Sarmatii insa vorbesc o limba, asemanatoare cu cea135 de oripine al slmilor a ilirilor, I care locniese la Marea Ionic pina inspre

de nord 0 de sad. venetieni. Care din acestia este mai vechi si care dinacestia asupra tarii carora s-a raspindit, sau ilinii, trecind in partile de sus.ale Europei s-au asezat cu locuintele in Polonia i Sarmatia, sau sarmatii,ajungind in aceste parti ale Istrului, s-au asezat cu locuintele In Misia si

10 In tara tribalior, ba chiar si a ilirilor dinspre Marea Ionica, pina la, venetieni,nici n-am aflat s-o spuna careva din cei mai vechi i nici en n-as putea s-oarat cu totul adevarat2.

Aluitimea l palereatät arilor. Traial.

15- portal 1 orpanizatiatiitarilor din Oarda deAur. Poartil scuturi

ea ale romhillor.

Dar s m intorc la scitii nomazi ; acest neam ar ficel mai mare si mai puternic si mai cu tarie, precumnu este Mci unul dintre popoarele din hime, daca nus-ar fi imprastiat in multe parti din lume prin Asia siEuropa i nu s-ar fi asezat cu locuintele aiurea de impd-ratia lor, ca, un popor ce s-a tinut mai mult de expeditii

de jaf ; si care tara i-a placut, acolo s-a oprit i a ramas culocuinta. Daca,20 uniti, s-ar fi gindit sa," locuiasca in aceeasi tara, i ar fi ramas sub ascultarea

un.ui singur imparat, nimeni din lumea intreaga nu le-ar fi putut tine piept,Melt sa nu i se supuna. Acuma insa ra,spinditi pretutindeni, in Asia siEuropa, locuind prin. Tracia si la Bospor, s-au indepartat cu sed.erea deimparatia lor cea din Oarda. Aceia asadar care se atin prin regiunea de

136 la Bospor i prada, tara vecina a tarcasilor i mincrelilor iJ

sarmatilor,aduc la Bospor, In orasul Cafa i la Balta numita, Meotis mare multimede robi vind pe un pret mic negustorilor venetieni i genovezi si dinaceasta traiesc. Scitii cei din Oarda Ii due traiul pe carute si pe animalede transport, avind de hrana mai mult laptele i carnea de cal ; nu prea

30 mafli.13.6; piine nici de grin nici de orz, mai nmlt Insa de mei si de secarase imbraca In baine de in i averea de pietre scumpe Ii face foarte fericiti

sa se creada cei mai bogati. Armele, ea sa, le spun pe toate, le slut arcuri

1 Vezi mai sus, p. 63, n. nota 5.2 Laonic 14i da sea= de unitatea lingvistica a slavilor de sud 4i de ford, nu-4i poate da

searna Ursa din care parte au lnceput sa se raspindeasta, de la sud spre nord sau invers, precurade fapt s-a Intlmplat i precum tnsu4i pare sa o spuna mai sus ; vezi p. 41, r. 10.

3 tntr-un manuscris e corijat xtpxcicrowchirca0lor, chirghizilor deci.Manuscrisele ne dau xcepday i xcep6ccv,Indreptat de Tafel In KocpEiv. Vezi p. 91, 7..

si

3

4

§i-i

§i

www.dacoromanica.ro

OARDA DE ADE 95

0 sal:di barbarice 1 j scuturi mari lunguiete, asemanatoare en ale dacilor ;capul poartg, de obicei acoperit 2, nu asa ca locuitorii de pin Sarmatia ;

nici straie de ling, nu poarta, deoarece nu obisnuiesc decit de in. Loculde adunare al acestor sciti 3 §i al marelui imparat se intinde pe un drumde cincisprezece zile, incit Ii itistribuie tara, rinduind-o, precum le vinemai la indemina ; 0 se raspindesc pe amindoua laturile drumnlui in cetemici, rinduiti sub conducerea umiia singur. Si locul de adunare fac peo distanta cit mai lungg, 0-0 distribuie tara, asa incit, sa' alba' hrana dinbelsug pentru vite ; i insisi se aseaza inti-o ordine pe care o socotescde cea mai buna. i numai pe imparatul i pe marii dregatori Ii aseazain cercuri, facind rotocoale ; i I imparatului Ii fac o resedinta din lemn.Intreg acest loc de adunaie impartindu-1 in zone, le pun acestoi a in frunteconducatori ; i cind imparatul le da ordin, pleaca oriunde li se cere.

5

1 0

137

lljlzboI si pace Atunci deci eind Temir a pornit la razboi eu armata diniatarii din Asia si cind scitii au aflat ea vine cu ràzboi asupra ion, 15

Oarda de Aur. imparatul a prefacut toata adimarea 4 in armatafacut tabara, panind. multi oameni in ad.incime. tn aceasta ordine mergeade-a dreptul spre dusmani ; o parte Ms g. a trimis-o inainte s ocupe drumulde trecere, pe unde avea s treacg, imparatul Temir, 0 a poruncit sa-1opreasea, pe cit vor putea, luptindu-se din raspnteri cu Temir. Acesta 5, 20.

ce-i drept, a luat o parte en sine, Temir insg, cum a sosit la armata, a mersde-a dreptul spre Tanais, la dreapta avind Caucazul. Dupa ce a intratin tara scitica, i-a gasit pe sciti, stind in tabara. i cum 1-au zarit venindla navala, s-au rinduit de lupta. i in fata lor s-a rinduit i dinsul i oare-care lupta au dat-o la drumul de trecere ; i Temir nu a avut vre-o izbinda 95

in aceasta lupta. Apoi insa dupg, ce a stat peste noapte in corturi, a douazi s-a asezat iarasi in linie de lupta ; i s-au luptat i 1-an respins, asa hacknu putea nici intr-un chip sa intre inauntru 0 0, le navaleasca in tara.Si aici 0-a I pierdut din armata nu putini de mina scitilor. Dupa aceea 138insa, cum nu i-a fost cu putinta s treacá inauntni, oprit fiind pe loc, 34

0-a scos armata 0 a luat drumul inapoi spre casa.Vara uringtoare insä, strins armata de tot mare, avind de

gind. s porneasca razboi i asupra Egiptului, dar dupa aceea razgindindu-se,

1 Iatagane turcesti.2 Capul . acoperit" tradus verbal ar fi lucruri facute din plsla le intrebuinteazd mult".

Unele manuscrise mai indica aici o lipsa.Adica Oarda de Aur a tatarilor.

4 Intreaga Oarda.5 Hanul tatarilor.

3

11-1

t

1 si-a

§1-3

www.dacoromanica.ro

5

10

139

15

20

25

140

30

96 LAONIC CHALCOCONDIE, : EXPUNERI ISTOEICE Ill

a plecat iathsi asupra sciior, plecind in marsuri cit mai lungi. Si a apucatsa navaleasca in tara scitica ; i aici s-a incaierat cu oarecare parte carealerga spre locul de trecere i, dind lupta acolo, i-a pus pe fuga. Totusiin aceasta ciocnire nu s-a intimplat ceva deosebit. Caci scitii au acest obiceifoarte bun pentru ei ; luind-o la fuga, se intorc siiarasi merg asupra dusma-nilor i in fuga lor nu suMr nici un neajuns ; apoi cind a ajuns la imparatulscitilor i s-a asezat in ordine de lupta, sciii, noaptea, s-au retras ca lao suta douazeci de stadii 1. Si cind Temir, toath ziva se lua pe urma lor

ajungea, scitii, noaptea, iarasi se retrageau, ineit armata lui Temir,fäcind aceasta, era obosita ; si el, pe imparatul scitilor ii chema la lupth.Dupa aceea insa, oprindu-se in tabath, a doua zi s-a asezat in ordinede lupta dupa cete. Temir insa s-a asezat mai mult in adincime, avindu-1la aripa dreapta pe Haidar cu masagetii, iar la cea stinga pe feciorul sauSachruch cu persii i asirienii si din chatai, citi ascultau de eL Dupa eeinsa, armatele s-au incaierat si se luptau, lupta apriga ridicindu-se, scitiin-au mai fost mai tari. Apoi insa, desi Impini, scitii se tineau cu multhstaruinta de lupta ; cum nici asa n-au infrint armata lui Temir, au luatealea intoarsa si au pierdut in lupta aceasta nu putini oameni. Si din armatapersilor au cazut nu putini. Mai pe urma insa, cum scitii, in lupta cu armatalui Temir, nu aveau nici un succes, au luat-o la drum, tinindu-se in fatalui, ca atraga pe dusmani In interiorul tarii. Dar Temir intorcindu-se,

luat-o la drum [0. el inapoi si a apucat s ajunga la Tanais. Dupa aceeaajungind in Iberia cea din Asia, a plecat prin Colchida, trecind aici pesteriul Fasis care curge din Caucaz in Marea Neagra. Intrind apoi in Varaarmenilor, a plecat la Chesie 2 Si asa i-a mers cu oastea in aceasta expe-ditie in contra scitilor. In cel de al treilea an insa, pregatindu-se scitii,ca si cum ar vrea sa se apere in contra imparatului Temir, au mers si aunavilit in tara mai sus de Asiria. Mai tirziu a trimis la imparatul Oardei 3 I

si Care intreaga adunare 4 solie de pace, Mgaduind i o inrudire pnin &Asa.torie, si au incheiat pace, cu condi-0.a s stea in bune relatii si sa-sifie unul altuia prieteni.

Cueerirea Dar de indata ee s-a impicat cu scitii, a pornit asupraora5ului Damase, Siriei rupestre. Si ajungind la Damasc, a inceput sà impre-supus Egiptului. scare orasul i adu.eind masinariile de asediu aproape de

35 zid, a cucerit orasul cu puterea si pe locuitori i-a facut robi, un oras care

1 Doukcci §i unul de km.2 Vezi mai sus, p. 89, n. 4.3 Manuscrisele au Toi5 '08tico, indreptat de Dark6 in TO5 OUpnv.4 Oarda de Aur.

;

si-i

I

66.-i

o

www.dacoromanica.ro

TIMUR NIINALESTE IN SIRIA. DE6CRIEBEA EGEPTULUI 97

atunci era cel mai mare 0 mai cii buna stare ; numai camile a luat de aicila opt mil de toate. Luind prada in acest ora§ avere foarte mare, a plecatInapoi acasa, ducind cu dinsul prada multa si bogata. Intr-adevár sitrimisese solie 0 la imparatul din Memfis, asa numit in chip distinctlysultan, si cerea sa-i cedeze Shia rupestra, Welt sä incheie un tratat cu el

cu conditia aceasta sa faca pace. *i cum, trimitind mai inainte, n-a iz-butit, pregatindu-se acuma, a cucerit si a robit Damascul, oras infloritorapoi s-a retras pentru pricina pe care o voi arata mai jos in cursul istoriei.

5

SISpinirea Imparatul de la Memfis domneste peste tara Infloritoaremamelueilor nu putina ; incepind de la arabi, Siria rupestra 0 Palestina 10

Egipt si intreg Egiptul le are sub ascultarea sa. i a *am imparatla Memfis si donm peste aceste tari In chipul urmator. Citi din robi sedisting I in aceasta tara prin vreo fapta de vitejie, imparatul Ii pune in 141rindul soldatilor. i acestia formeaza corpul de garda al imparatului,ca la douazeci de mii, numiti mameluci. Din acestia citi sint insemnati 15

pentru destoinicia lor in executarea ordinelor imparatului, acestia pusitreptat in locurile de conducere, tree in situatii mai inalte pe linga Impa-ratul si, fiind gäsiti vrednici de cele dintii demnitati in stat, sint pusi inrindurile celor numiti melicamerazi ; i din rindurile acestora ajung acumasa tina chiar locul imparatului si s guverneze Memfis i intreg Egiptul, 20

Arabia si Palestina si alte tari cite shit sub ascultarea acestui imparat.Melicamerazii stau In fruntea oraselor insemnate din aceasta imparatieca mari dregatori pusi de imparat. Acest ora§ Memfis sa fie cel mai maredin toate orasele de prin lume, un ora§ bine instarit si in alte privinti

Ora5u1 si In ce priveste multimea oamenilor ; cad inconjurul acestui 25

Memfis. oras ajunge aproape la sapte sute de stadiil. i este cel mai bineorganizat, cu legi bune, din toate orasele cite le stim. Case foarte fru-moase, se spune ca are la cinci sute de mii. Prin mijlocul orasului curge

Egiptul rid Nil, cu apa foarte bunä si bogata, curgind din Muntele-udat de Nil. de-argint. i intreg Egiptul 11 uda in chip minunat prin canale 30facute In toate directille tinuturilor, Melt I pamintul are o umezeala 142

Eresurile foarte potrivita. Locuitorii acestei tari sint monoteliti si iacobiti,locuitorilor. popoare nu mici din cele ce se tin de religialui Iisus-d.unmezeu ;§i unii cred intr-un fel si altii intr-alt fel, neavind In privinta religiei'Virile de sub

pareri nici ca romanii nici ca dogmele grecesti ; ci slut armeni 35domnia sul- foarte multi prin aceasta taxa', monoteliti §1 iacobiti i maniheitanului calif. multi de tot. Dar domnia imparatului de la Memfis se intindedin Libia pina la orasul asa numit Alepo din Asia. Acest imparat este

1 Peste 124 km.

7. C. 1621

si

In

www.dacoromanica.ro

98 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE LH

1 socotit de popoaxele din Asia §i Libia, ba chiar si de cele din Europade arhiereu in ce prive§te religia lor i legea lui [Mohamed ; §i multide tot Invata aici legile religiei aceluia ; §i a fost socotit din timpurivechi arhiereu i in scris le fixeaza acestora in chip foarte amanuntit

5 legea lui Mohamed. Detinind Ins, In Palestina mormintul lui Iisus, are-mare ci§tig de pe urma aceasta, §i cei mai marl dregatori din casa Ina-paratuhii sint pu§i la paza criptei. Egiptul se intinde de la Farosdin Alexandria pina, in tara Iturea cam la, vreo... 2 stadii ; iar riulEgiptului, Nilul, se revarsa in mare in directia crivatului linga, Alexandria

10 Egiptului.143 Apoi incepe Palestina, 1 care ajunge pina la Siria rupestra. Intr-

aceasta se afla, mormintul domnului Iisus, in ormul Ierusalim care a fostdarimat. i acestea sint, ce-i drept, rari la mare, dar §i Siria rupestra,ajunge pina in Arabia la Marea Ro§ie, daca, mergi spre rasarit. De treci

15 peste mare, pustiul ti se deschide aici, unde calatoresc cei ce mergmormintul lui Mohamed. Tara aceasta 3 este a imparatului de la Menafissi pe linga ea §i Fenicia. Puterea acestui imparat este insemnata pe mare,,unde insula Samos ii da vase §i trireme. i Ciprul §i 1-a supus, trimitind.coral:di §i armata asupra insulelor Rodos §i Cipru. Trecind marea, impre-

20 sura ora§ul §i insula a pradat-o ; §i zile destul de multe a batut zidul ;.si cum cucerirea oraplui 4 nu-i mergea de loc, s-a intors acasa. Dar insula

Cipru §i-a supus-o ; §i la plecare a luat cu sine pe imparatu1Insula Cipru. Ciprului. Din Ltimpul acela, Cipru plate§te acestui imparattribut. Pare insa, c aceasta insulä a ajuns de demult sub stapinirea impa-

25 ratului acestuia. Cind insa celtii au sosit la mormintul lui Iisus-dunanezeu,au cucerit insula aceasta i §i-au supus-o, aducind cu din§ii flota §i armata.insemnata. In aceasta insul i venetienii au pus mina pe Amatunda5, ora§.infloritor, §i 1-au stapinit timp indelungat, avindu-1 ca, baza navala pentru

144 comertul lor cu Egiptul. i I de aid s-a ajuns cà imparati de la celti dom-30 nese in aceasta insula. Dar §i arabii detin o parte din aceasta insula §i

ormul nurnit Amochosti 6 Imparatul de la Memfis al Egiptului duce razboi

1 Manuscrisele au cin6 Ti!ipou, Indreptat de Tafel In ear6 Ocipou, iar de Darla) Inegrb (1)cipou.

2 S 2 pare cii In text lipseste numarul.3 Palestina.4 Capitala insulei5 In manuscrise e ecp.ocptvo Arnaria, Indreptat de Darkó In 'Ap.Ct BOViv.6 Unele manuscrise au Occl.tayoticrrolFarnagusta.

la

re

s

Rados.

www.dacoromanica.ro

TIMER-LENS CIICERESTE SEBASTIA 99

cu arabii din Arabia si cu cei din Libia, avind certe pentru graniteleLupta Egiptulut intre altek, luptindu-se si <pentru Alepo > 1.

pentru orasul Alepo. Alepo este aid in Asia un ora§ mare si infloritorcentru comercial pentru Asia, Egipt si Arabia, Regiunea aceasta producecai de rasa,. Pe cit se pare si Egiptul §i regiunea dinspre Libia pro-duce cai buni §i

Timur-Lenk se retrage 'Cud Temir a plecat cu razboi asupra Damasculai, adin Siria. cucerit §i ora§ul Alepo si, dupa ce a subjugat bung, parte

din Siria rupestfa, a luat calea intoarsa din urmatoarea pricina. Anumeimfaratul din Chataia, numit al celor nou'a, 2 acesta s'a fie si imfaratulIndiei trecind peste Araxe, a navalit in tara lui Temir §i, luind robimultime mare, se intorcea, mergind spre cas'a. Oastea ce o ducea ,sezice ca, a fost de un milionpatru sute de mii. Dar Temir retragindu-sedin acea tar 3 §i grabindu-se cu mare iuteala pazeasca% cu grip, citeIi erau la margine dinspre taxa chatailor, cum mergea cit mai repede,n-a apucat sá-lajunga in Ora persilor §i cadusiilor 4 pe imparatul chatailor.De aici trimitind solie, a incheiat tratat de pace, fiind cu gindul la raz-boiul cu Baiazid al lui Amarat. Si a incheiat pace cu conditia s plateasca,"un tribut destul de mare pentru tara masagetilor pe care cucerind-o,o detinea.

Timur cueere- Dar chid a incheiat acest tratat §i a fa,cut pace, s-a intimplatoe Sebastia. fi sosit la el domnii turcilor din Asia de jos i tiri1e desprecele petrecute la Melitine. Acest oras a fost impresurat din ordinul luiBaiazid. Atunci pregatindu-si o armata foarte mare, a pornit asupraSebastiei, un oras infloritor al Capadociei. Acest oras, pe cit se pare, a fostresedinta imparatului de mai inainte al turcilor si e, dintr-acest oraspornind, turcii au cucerit de demult in Asia tara nu putina,, ajungindna,valeasca la Elespont si in regiunea asiatica, din fata Bizantului, cu mulaarmatA. Temir asadar, cum a sosit, a inceput s impresoare orasul ; Baiazidinsg era departe atunci, plecat cu razboi asupra Levadiei in Beotia siasupra Peloponezului i a Tesaliei. In Sebastia lasase armata din Asia

pe feciorul san Ortogrul 5 ; si dupa ce luase aceste masuri, el insusi1 Dupä si" unele manuscrise indicA o lipsá pe care Tafel o Intregeste cu && Xcaimov

pentru Alepo" sau Stec x0EXV EupEocvpentru SiriarupestrA", Dark6 s-a hotgrIt pentruSta XaXimov.

2 Nomi irnpArati,3 Siria rupestrA.4 Tn manuscrise e Kotv.aiwvCamdii, Indreptat de Darla) In licaoualwv.5 Manuscrisele au Ortobul", Indreptat de Fabrot.

5

10

15

I/5

20

25

30

Vara si,

cgmile.

sà-si

si

an

sa

a

www.dacoromanica.ro

1

146

5

10

15

20

147

25

30

35

100 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III

pornit cu thzboi asupra Peloponezului. Aici auzind ca Temir a venit §i caimpresoara Sebastia, a pornit luind calea intoarsa §i. nu i-a fost dat satnavaleasc'a pina in Peloponez. I Pe cind se grábea in drum spre Asia,a aflat ca orasul a fost cucerit §i ca Temir cu robi multi a luat calea in-toarsa, plecind spre Chesie 1. Cad Temir, dupa ce a atacat destule zileorasul, cei dinauntru au respins armata lui. Atunci, avind cu el gropariopt mii la numar, au sapat galerii pe sub parnint, ducind in toate directiilesub zidul ormului. Si. ce-i drept, unele cei din ora§ le observaseth §i, sapindcontragalerii §i dln§ii, le-au zadknicit. Mai multe insa, le-a dus pina' lacapat, dat fiind numarul cel Mare al lucratorilor. Si dud zidurile au fostminate acuma §i stateau sprijinite numai pe lenme, au dat foc f;ii zidurileau cazut de sine ; §i pe unde s-au surpat, ostasii lui Temir au inceput saintre in ora§ si asa 1-au ocupat. i pe barbati, dupa ponmca lui Temir,cind au luat ora§ul, i-au 1168 de Indata, copiii insa §i femeile din ora§ i-adus intr-un singur loc si punind osta§ii &Mari sa dea jure§ intr-insii, i-auucis, Melt n-a mai ramas in viata nimeni din locuitorii ormului, nici barbat,nici femeie, nici copil, cu totii din intreg orasul murind in chipul cel Maijalnic. Si sa fi fost oameni, spune-se, la o suta douazeci de mii 2 Dar §io multime de lepro§i gasindu-se in acest oras, se spune ca a poruncitsa-i omoare. Pe ace§tia oriunde li observa umblind, nu-i mai rasa sa seIntoarca cu viata, ci cum ii zarea, le I si lua viata, spunind mereu ca nue cu lege, ca acel pe care 1-a lovit o astfel de soarta, sa umble §i sa aducacelorlalti oameni pierzare, traind si ei in§isi de obicei pe de laturide viata. Nenorocirea acestui ora§ sa fi intrecut toate nenorocirile ceau dat vreodath peste ora§e. Pe Ortogrul 3 insa, feciorul lui Baiazid,prinzindu-1 de viu., 1-a purtat zile intregi cu el ; dupa aceea insa a pus de1-au omorit.

Dar Baiazid, nu dupa mult timp, a aflat toate, ca ora§u1 a fost cuceritsi nimicit ; nu mult dupa aceea i s-a adus §tirea, ea feciorul sau a muritde mina Imparatului Temir ; §i se simtea de tot nenorocit §i era In marejale. Caci trecind. in Asia, cind. a vazut un pastor cintind, sa, fi rostit cu-vintele prin care si-a athtat cit de mare li era durerea : Cinta omul ;n-a pierdut nici Sebastia si nici copilul Ortogrul" 3. Caci era Ortogrul 3,precum se spune, intre semenii lui cel mai bun intru toate §i destoinicla cond.ucerea in razboi ; de aceea 1-a §i lasat in Asia si i-a incredintatdomnia s-o duca, precum va crede ea este cel mai nimerit.

1 Vezi mai sus, p. 89, n. 4.2 Despre cucerirea orasului Sebastia de Timur-Lenk cf. si Duca s, XV, 6, (ed. Grecu).3 Vezi p. 99, nota 5.

www.dacoromanica.ro

T1MIIII-LENK SI BAIAZID FULGERITL 101

Sofia lui Timm-Leak i astfel s-a intimplat cu expeditia lui Teinfr la Sebastia ; 1

la Baiazid I. 1111 mult timp Ina dupa aceea a sosit §i. solia la Furtu-nosul Baiazid §i i-a poruncit s dea Inapoi I domnilor 1 tara §i cele doua, 148Mil de camile Incarcate eu unt §i cele doua mil de corturi de care se folosescde obicei nomazii de prin Asia, si In loca§urile de rugaciune de sub domnia 5

liii Baiazid sa-1 pomeneasca pe dinsul ca Imparat si in toata: imparatia luiumble moneda imparatului Temir §i moneda sa s-o scoata din circulatie.

Si. mai cerea apoi ca unul din feciorii lui s, ramina la curtea lui Temir.*i dad, le face acestea, Ira fi prieten bun §i de aproape al imparatului

iar dad, nu le va face, imparatul Temir ilva trata ca pe un dusman. 10

Atunci, precum se spune, Baiazid, plin de nninie sá fi spus vorba aceeape care am amintit-o si mai Inainte, c daca n-ar porni s ajunga, la el,de trei ori goneasca femeia si s-o ia iarasi Inapoi, ceea ce la ei e omare rusine spui cuiva aeeasta vorba.

Timur-Lenk I Baiazid Punindu-si inaintea ochior vorba lui Baiazid, adusa 15pornese unul asupra de solia sa, Temir n-a mai taraganat cu expeditia, ci

altula. de indata pregatit armata din seitii nomazi ceerau la el si din tachataizi 2, la opt sute de mii, precum se spune,si a pornit asupra lui Baiazid, luind-o la drum prin Frigia si Lidia.Baiazid insa, ca unul ce 1-a injurat pe Temir, blestemindu-1, daca n-ar 20veni asupra-i cu toata pregatirea de care era in stare, si-a strins, peeit a putut, oaste I mare, luindu-si cu sine si pe tribali, ostasi de garda 149ai si, acestia Rind cam la vreo zece mii, de care insa era foarte mindru,pentru ca in orice situatie ar fi ajuns, s-au aratat barbati viteji ; si-si puneainaintea ochilor cum Alexandru al lui Filip, avind macedoneni cu sine, 25

a trecut in Asia si, pentru c, Ii facea lui Darie o vina din expeditia luiXerxe asupra elinilor, 1-a atacat cu armata sa mai mica si 1-a biruit si

supus Asia, de ajunsese pina la Hifasis 3 din Asia ; si avea si el toataincrederea c, atacind cu armata, sa, va distrugerepede de tot Imparatialui Temir si va ajunge pina in India. Luind deci armata sa din Europa si 30

Asia, ea la o suta douazeci de mii, grabea de-a dreptul asupra lui Temir,dorind sa-1 apuce, stind in tabara in regiunea de la Eufrat, si avind dogind s dea lupta cu imparatul Temir. Dar Temir mergea asupra-i, venindprin Frigia. Baiazid Ma' grabea prin Capadocia, voind. sa-1 ajunga laEufrat prin tara armenilor. Cind ina a ajuns in Armenia, a aflat c Temir 3511111blà acuma prin tara sa, mergind prin Frigia ; si atunci intorcindu-se,

1 Sultanilor selgiucizi din Asia Mica.2 Manuscrisele au .rccxacvrEacov, lndreptat de Darkb In l'oczcercet8ona.3 In manuscrise e incetv, Indreptat de Tafel in ''Tpccaiv.

sá

s

si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

102 LtONIC CH.A.LCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III

1 a luat drumul de-a dreptul spre Frigia, de indata, ce a aflat c i insusiTemir e'grabit foarte. Drumul a fost savirsit in graba foarte mare, incit

150 armatele lui, facind. drum lung I in putin timp, erau obosite si sufereaudin greu ; i erau necajite pe dinsul, ca a fost mai cutezator decit trebuie.

Semne rele S-a mai intimplat mns i faptul c la Brusa sa nu insarcinezepentru Balazid. pe nimeni din armat s alba grip, de grau i orz, eratimpul, ostasii calari sa-i trimita dupa provizii, i de aceea armateleerau. suparate pe el 0 descurajate. Caci oprise ca nimeni s ne iasamearga pe ogoare dupa grau ; i pe oricinel-ar fi prins ca a niers, II pedepsea.

10 Se mai spune c fiind in tabara prin Capadocia, s-a iidicat asupra otiriiliii un vint foarte puternic 0 a smuls corturile, ducindu-le departe si pur-tindu-le pe sus prin. aer ; i armatele au luat-o aceasta ca un Num raupentru el. Dupa aceea, cind mergea spre 0-0 ridicase corturile,cortul lui a cazut de sine peste trei robi de ai sai personali, care deretecau

15 intr-insul, fie ca pamintul n-a fost destul de tare sa tina sforile cortului,fie ea dintr-o alta pricina s-a intimplat aceasta ; i atunci citiva elinitribali care erau acolo fata, profeteau dintr-aceasta c paraintul 11 opreste,ca s intre in Frigia. Se mai povesteste ca, i inainte de ce s fi trecutIn Asia, .Ali, feciorul lui Charatin, un barbat care, in ce priveste cumintenia,

20 nu era mai pre jos de nici unul din sfetnicii lui, 1-a sfatuit sa nu porneascarazboi cu. Temir, ci, pe orice cale s-ar putea mai sigur, s inlature neinte-

151 legerea cu Temir. §i-i spunea I0,-1 trimita chiar pe el 0-i fagäduia ca-1 va

impaca pe imparatul Temir cu dinsul, chiar precum an dori-o el. Dar nela-sindu-1 sa-si termine vorba, sa fi spus ca, nu bizuindu-se pe cumintenia

95 aceluia, ar fi ajuns la atita buna stare, biruind domnitori atit demulti, ci pe firea sa navalnica i viteaza ; i ca, multi imparati cares-au lasat pe noroc i indrazneala, au facut ispravi man i fara preamulta cumintenie, iar cei ce toate le-au lasat in seama cuminteniei, s-auprapadit in modul eel mai rusinos.

30 Seat de riezhoi in talnira Dupa aceea, cind in d.rumul lui IR contra lui Temirtut Baiazid. a ajuns in Armenia, chibzuia cum ar putea da lupta;

pe cit se poate mai bine. i trimitind dupa cei mai de frunte ai OA, a statla sfat. i -anti Rind de o parere i altii de alta, se spune Ca Ibraim al luiAli, care avea cea mai mare trecere la Baiazid, dindu-i sfatul, i-a graft

35 astfel : Imparate, te gatesti s pornesti razboi cu oameni despre care,toti citi au incercat judecata i vitejia lor, spun ca sint destoinici in alerazboiului. Cu acestia eu am ajuns s stau de vorba de multe ori 0 am vazut

sint de o yitejie vrednica de toata lauda ; i mi se mai anunta ca, In

sil

,

t

Frigia

ti

6,

www.dacoromanica.ro

SPAT DE RAZBOI 103

-cc priveste numarul, armata lui Temir este de mune old mai mare ca a 1

.noastra ; asadar, din amindoua puuctele de vedere, cu toata incredereace o am in armata noastra, n-a§ putea sá dau sfatul sa rnergem de-a dreptul-asupra taberei lui Temir. Dar nici

Ichiar daca, dind lupta, i-am invinge, 152

_nu ne-am prea folosi de ceva. Caci aproape toate ar fi bune, daca navalind 5

in tara acelora, am da razboiul, luptindu-ne sa punem mina pe tara siputerea aceluia. Acum insa chiar daca, intrind in lupth, ne vom lupta,nimica nu ne va fi noua in vederea aceasta. Iar daca, doamne pazeste,lucrurile ne-ar iesi impotriva, gindeste-te, imparate, ce te va asteptape urma asta, sa-ti pierzi si armata i domnia. Tntimplarea deci vrea ca 10

lupta ta si a aceluia sa nu fie de la egal la egal. Si sint convins c Temir,cuminte, nici nu da lupta cu toata armata lui, ci impartindu-si ostile

in destule unitati, ne va pune la incercare ; si daca noi, raergind. in contraunei unitati, am invinge-o, nu dupa mult timp baga iarasi alta in luptá,Tina' ce noi, istoviti in lupta cu aceia, am pierde orice nadejde ; caci oastea 15

aceluia nu este de asa fel, incit, dupà ce s-a luat la luptà, s-o ia de indathla fuga si sa' se duca ; dar si cind o iau la fuga, sint intr-o situatie mai bunii,ca noi, caci aud ea iarasi se futon si se aduna din nou si, reluind. lupta,fac mari ispravi. Cred asadar sa nu grabim de-a dreptul asupra armateilui Temir, ci luind-o prin regiuni de munte, s ne tinem de urma ei, 20

tit se poate de pe aproape, si uncle ne-ar veni bine, sa stricam armataaceluia pe rind. I Asa s-ar face de buna seama, &à in viitor nici dupa jafuri 153.nu s-ar putea indeparta, noi amenintindu-1 si urmarindu-1 de aproape, nicinu s-ar mai putea Inca aproviziona indeajuns in viitor, incit Ii vor lipsicele de trebuinta. Dupa ce insä, luindu-ne peurma armatei lui, vom fi 25

ajuns In tara aceluia, atunci am putea sa ne napustim asupra lui si, cindci cu armata s-ar grabi sá ajunga acasa si s-ar tinea d.e drumul ce duceacasa, am putea s dam lupta cu toata indirjirea".

Gthind Ibraim acestea, in acelasi fel si-au dat parerea si ceilalti.Dar imparatul Baiazid s fi spus unnatoarele : Numa'rul cel mare se pare, 30

barbati, e v-a infricosat, pe cit banuiesc eu. Dar si voi stiti aceea eamultimea nu e de nici o treaba, cind e vorba de vitejie. Stiti c i Xerxeal lui Darie, imparatul persilor, ce osti maid ducea cu el si ca, trecind inEuropa, pe putin a ajuns cit pe ce sa-si piarda viata, dad, Mardoniurezistind, nu 1-ar fi scapat de pierzare, putindu-se intoarce la Susa. i 35

despre Alexandru stiti cam, dind lupta cu Darie, i-a luat domnia si pedinsul 1-a ucis. Dar cred ea' ati auzit ca si multi din turcii nostri cu o oastemica au facut ispravi mari. Dar si noi in Europa mergind nu o data lalupta, am invins neamuri ce au fost cele mai viteze din popoarele lumii,§i. pe celti si pe peoni. Si de aceea BA nu I ne micsorezi asa, in ce priveste 154

de-i

www.dacoromanica.ro

1

5

10

104 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iii

vitejia, §i sa nu ne arati mai rai §i mai netrebnici decit scitii §i tachataiicare cu sabia n-au luptat Inca niciodata, ci numai tragind cu sagetile din.arc, nu vreau de loc s mearga la lupta dreapta".

Dupa, aceste cuvinte ale imparatului, Iene-bei sa mai fi adaugatspunind urnatoarele : Prin urmare, parerea ta, imparate, e s mergem.de-a dreptul asupra du§manilor ; atunci mergi ! Dar asculth-ma pe mine rdeschide visteriile §i imparte§te-le armatei care s-a muncit §i s-a obosit ;cad aceste visterii ale tale dindu-le astfel osta§ilor, oricum ar fi s iasalucrurile, noi vom fi in ci§tig §i pierdere nu vom avea. Daca va fi s iasadupg gindul nostru, ci§tigul ne va fi de multe ori mai mare ; §i daca dupa.gindul persului 1, va fi mai bine sa fi facut a§a !"

Spunind. acestea, nu 1-a putut indupleca pe Baiazid ; §i atunci adat cu parerea, c banii lui Baiazid au senmul banariei lui Temir, §i deaceea n-ar cuteza sa-i imparth intre soldati.

15 Lupin de la Angora Acest sfat deci 1-a tinut Baiazid a§a ; dupa, aceea,28 Mlle 1482' cum nu slabea din mers, a ajuns la ljncra 2, ora§ in

Frigia, uncle §i Temir se afla in tabara, cu gindul s duca armata asupraMisiei §i a Brusei, re§edinta domneasca a lui Baiazid. Cind insa a ajunsaproape de armata lui Ternir, a tabarit §i el insu§i la cincisprezece stadii

155 de tabara lui Temir. I Aici se spune ca Temir, cind a auzit ca, venind.asupra lui, s-a a§ezat in tabara, sa se fi uimit de indrazneala lui §i cum dinArmenia a ajuns repede la el §i cum a§a pe fata statea sa se lupte endinsul, venind. a§a in graba cu armata. *i se spune ca incalecind ar fimers cit mai aproape de tabara lui Baiazid §i, privind strajile i tabara

25 cum erau a§ezate corturile, ar fi ris In hohote §i ar fi spus : Bine ni-1asemaneaza oamenii pe acesta cu o furtuna pentru indrazneala lui, totu§icu toata vitejia lui, nu va scapa cu bine. Pare ca, un duh rau il mina a§ade tare ; caci s-a smintit rau nenorocitul §i nu mai e cu minte". Dupaaceste cuvinte s fi plecat spre tabara sa. §i a doua zi, el cn cei mai d.e

30 frunte ai sai, a trimis asupra lui Baiazid pe feciorul sau Sachruch, avindca la . . . 4.

Aici Baiazid cum a bagat de seama c armata lui Temir vine asupralui, rinduit §i el armata pe un deal, gata sa dea lupta. i aripa stinga,o avea generalul comandant al rasaritului, iar cea dreapta guvernatorul

1 Ternir, ached Timur-Lenk, cAruia Laonic de altfel ti spune scit.2 DenumireastricatA din "ApcupccvAnchira, Angora In "Ayxpocv Ancra si din "Ayxpccv hi

OiSyxpocuUncra ; Moravcsik, In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbticher", 8 (1931), p. 366.3 Peste 2 km si jumiltate.4 In unele manuscrise se aratA cA lipseste ceva, se vede cA un numAr.

0-a

www.dacoromanica.ro

LUPTA DE LA ANGORA 1902 105

Europei ; Baiazid MBA s-a a§ezat bine la mijloc pe deal cu ienicerii i cugarda din jurul au. Dar Sachruch, cu tachataizii i cu cei mai de fruntedintre per0, I mergea cu asmata rInduit In linie de luptg asupra luiBaiazid. Totu0 nu mergea inconjurindu-1, ciii lasa s poata pleca, dad,ar voi, ca nu cumva, inconjurati fiMd, s devina mai viteji decit aiavind sa, dea lupta pe via i pe moarte. i s-a incaierat cu armata dinpartea Europei 0 se lupta. *i a durat lupta cea mai mare parte din zi,inch armata lui Baiazid nici o clipa de odihna n-a avut. Dar tribalii,fiind barbati viteji, au dat aici o lupta memorabil i, napustindu-seasupra tachataizilor cu sulitele, au apart rindurile 0 se luptau intr-unacu multa staruinta farg nici un rggaz. Baiazid 1ns, cind a vazut, ca armata-idin Europa a apucat-o inainte in lugg, in toiui luptei I-a chemat inapoipe generalul comandant al Europei, temindu-se ca, rupt fiind din rind,sa nu fie inconjurat i sa nu ajungg in primejdie de a fi nimicit ; i trimiteadupa el sa se intoarca in locul, unde a fost pus la inceput. i mai intiin-a ascultat, temindu-se s'a faca lucrul acesta. Mai apoi insa, cind imparatulera furios pe el 0-1 ocara, chemat inapoi rindurile de lupta. Atuneitachataizii napustindu-se asupra turcilor, se tineau aproape de ei, omorin-du-i foarte, ping ce i-a pus pe fuga in goana. Aici, cum o apucasera la fuga,du§manii tinindu-se aproape, de Indat i armata Asiei a inceput s-o ia lafuga. i indata Baiazid, vazind aceasta, n-a mai a§teptat, ei incalecind oiapa, fugea din rasputeri. Atunci, precum imparatul Temir de mai inaintedaduse ordin sa nu Imacelareasca pe nimeni din oamenii mi Baiazid,Ii despoiau nun:Lai lasau s plece in pace ; caci find de ace1a0 neam,nu era ingaduit sa fie facuti robi de rázboi. Baiazid insa daduse in tabarasa un ordin dimpotriva ca, pe eine ar prinde din armata lui Temir, pe totisa-i macelareasea. Dar Sachruch, de eum 1-a invins pe Baiazid, a pus inmi§care armatele lui Temir, 0 cite luasera parte la lupta 0 cite s-a intimplat

rainina in tabara, i s-a luat dupa armata lui Baiazid, voind s-o ajungadin fugg. *i a apucat-o prin tara la prad.a, facind expeditii de jaf pinain Ionia 0 in partile de la Elespont, unde multe tirgari au fost luate, iarorap foarte multe pustiite, cavaleria de prada a lui Temir cutreierindin toate partile prin tara liii Baiazid.

Baiazid i feciorul sau Cu Baiazid insa s-a intimplat urmatoarele : cum adicaMusa sint prinsi. acesta alerga din rasputeri, tachataizii se tineau aproapepe intrecute 11 goneau sag prinda. i o luase mult inainte caci calgrea

pe un cal foarte jute. Apoi insa cind a ajuns linga un riu, spun oameniiiapa insetata foarte, a vrut i Baiazid n-a fost in stare s-o opreasca

de la apa, caci Ii dureau mlinile i picioarele de podagra. Atunci iapa

ic

15.

20.

157

25.

30.

35.

lui,

ca apa,

156

5

I

si-i

sd

si

www.dacoromanica.ro

106 L IONIC CHILCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE III

158 molesita de apa, I a slabit la drum, Melt ostasii lul Temir 1-au prins peBaiazid. si 1-au adus la imparatal Temir 1.

Prinsi in lupta aceasta au fost si Musa si aproape toti marii drega-tori ai lui Baiazid, i n-au avut de suferit nici un ran afara de pierderea

5 vesmintelor. Musa parea ca s-a facut eel mai voinic dintre ceilalti feciori ;si de aceea Ii purta cu el in tabara i tradau la un loc. A fost prinsa si femeialui Baiazid la Brusa ; caci au pradat si Brusa i i-au Mat haremurile.

au lut-o si pe fata lui Eleazar, femeie a lui Baiazid, si au dus-o la imparat.Musulman j Iisus si Mehmet si ceilalti din feciorii lui Baiazid au fostlasati in urma §i, mid fiMd prin Europa, iar altii prin Asia, au scapatpe uncle au putut fiecare.

Cind Baiazid a fost dus in fata imparatului, zice-se e i-a spus asa :O nenorocitule, de ce ai cautat s te impotrivesti ingerului tau pazitorsi m-ai provocat la lupta ! Au n-ai auzit ea acestei armate a mele i s-au

13 pus impotriva numai copii de al nenoroculuii !" Baiazid luindu-ivorba din gura, i-a tutors, precum se spune ea' n-as fi ajuns in aceastastare nenorocita", daca acela nu 1-ar fi incurcat, litre altele rechemindu-1deseori de la lupta cu popoarele dusmane profetului Mohamed. Dar, I

159 cred ea' n-ai fi ajuns la aceastä nenorocire" s fi spus Temir daca20 nu te-ai fi umflat de atita ingimfare't! Cad asa face de obicei divinitatea,

pe cei prea ingimfati si urnflati in pene U. face de cele mai multe ori miciumileste." Tot atunci, zice-se, ea imparatul Temir 1-ar fi mustrat

pentru pasiunea i grija ce o avea de cini si soimi de vinatoare, ceea cear fi o indeletnicire potrivita pentru un vinator 0 nu pentru un domnitor

.25 ce are de purtat razboaie ; cad. Baiazid sa fi avut sapte mii de purtatorisoimi si la sase mii de ciini. i atunci Baiazid, intrerupindu-1, fi

spus : Dar pentru tine un scit i Inca unul care porti razboaie de jafprada, si te tii cu pasiune de aceasta indeletnicire, nn te interesezi

de loc de vinatoarea cu soimi i cini ! Eu MO.), care m-ara nascut l crescut30 cu aceasta, coboritor din Amurat al lui Orchan, imparatii, ma preocupam

mult si bine de grija ciinilor si soimilor de vinatoare". Atunci, suparat,imparatul a poruncit sa fie purtat prin tabara pe un catir si In cale sa fiefluerat de ostasii din tabara. Dupa ce 1-au purtat asa 0 1-au adus inapoi,Temir sa-1 fi intrebat, zice-se, daca acele indeletniciri ale poporului aduc

35 a indeletnicirile cu soimii si dinii de vinatoare. Dupa aceea 1-a pus subpaza si ridicindu-se cu armata, a plecat asupra Ioniei §1 spre partile de aicl

Planurl marl de la marginea marii, cu gindul sa ierneze aid i, odata180 de ale Jul Tenth.. cu ivirea primaverii, sa treaca in Europa §i I toata sa-si

o supuna, pina ce va fi ajuns la coloanele lui Hercule, si de aici sa1 Cf. Du c a s, XVI, 1-10, (ed. Grecu).

*i

si-i

do 01-i

si

www.dacoromanica.ro

CIICERIREA CETATELOB 107

treaca iarasi in Libia i prin Libia sa, se intoarca in tara sa, subjugindastfel i acest continent al lumii intregi. A trimis soli si la imparatul dinBizant, cerindu-i in vederea trecerii, corabii si trireme.

Umilirea Se mai spune c imparatul Temir sa, fi facut si aceasta cu Baia-Jul Balazid. zid. Cind i-a fost adusa femeia aceluia, fata lui Eleazar, pe 5

,care Baiazid o iubea mai mult cleat pe celelalte si o purta cu el, avind-oin tabara, s o fi pus de fata cu barbatul ei, sn-i toarne yin. i Baiazidamarit foarte, se spune c ar fi spus : Dar faciun lucru care nu se potri-veste nici cu tatal tau nici cu maica-ta ! Coboritor fiind din parinti, oamenide rind i saraci, n-ai avea dreptul sa-ti bati joc de feciori si de femei de ioimparati i sa-ti rizi de cei care din fire Iti sint stapini". In timp ce.spunea unele ca acestea, Texnir ridea de vorbele lui si, batindu-si joc,11 lua peste picior, ca pe unul ce ar grai vorbe slabe i Fara de minte.

o Ineereare Marii dregatori ai lui Baiazid, ajungindu-se cu oamenii gro-de a-I seilpa. pari de ai lui Temir, precum se spune, au fagaduit BA le 15

plateasca mare sumil, de bani, daca, sapind galerii, 1-ar putea scapape ascuns. Atunci J facind o galerie pe sub pamint in taMr i iesind la 161cortul, unde Baiazid statea sub paza, au fost zariti de pazele de aicipnini; cad n-au ajuns inauntrul cortului, ci afar* unde pazeau prim-prejur oameni rinduiti de Temir. Cind au iesit astfel si au. fost prin.i, 20

II s-au Vadat capetele de catre imparat 1

Cueerirea Smirnel. Ajungind la, Smirna, a cucerit-o cu ajutorul roatelor ;Cum erau eueerite §i. cetatuia de la marginca marii care era ocupata aici

orasele. de romani 2, minindu-i zidurile, au darimat-o ;-cucerirea acesteia, navalind i asupra altor orase din aceas tà legiunele-a cucerit, dupa cum i se nimerea mai bine la atacul fiecareia. Cad intrei feluri, se spune, cucerea Temir orasele : cu ajutorul roatelor. Acesteaerau formate din cercuri i aveau scarf inauntru, de se puteau urea, pe zid ;aducind roata la sant, o impingeau doua sute de oameni, rinduiti unuldupa altul, fiecare intrind prin roata, i ajungeau la partea de dincolo 30

santului, acoperiti hind de math'. De indata ce insa ar fiajuns la parteado dincolo, se urcau pe scan i asa cucereau orasul. Apoi avind el in tabaramulti oameni, aruncau pamint asupra orasului, de ajungea tarina la inal-timea zidului, i pe deasupra peste tarina cucerea zidul. In sfirsit m aavea gropari zeci de mii i minind zidurile, I le sprijineau pe lemne puse 162

Cf. Duca s, XVI, 12, (ed. Grecu).2 Apuseni catolici, anume Cavalerli de la Ft c dos.

1

dupA,

si

O

www.dacoromanica.ro

108 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE III

I ping sus. Dupg aceea dind. foc lemnelor, de indatg ce lemnele erau arse,zidurile cgdeau cu usurintg si asa pgtrundeau in oras.

Thnur-Lenk, de teama Astfel deci cucerea Ternir orasele, dar cind s-a ivitImpAratului Indlel,in ealea Intoarsä. acuma de primavarg, i-a sosit vestea, ca o solie de a.

5 Moartea mai Baiazid, impgratului Indiei sosind la Chesie 1 cu o ceata mare,8 martie 1403. ar face lucruri strasnice in ora§ ; §i c intrind in viste-

rifle iraparatului, ar pleca luind tributul, §i. ar ameninta c imparatulIndiei nu s-ar mai tinea de tratatul de pace. Cind a auzit aceastea, Iiera mare teamg, ca, dupg ce ar ajunge inapoi solia la imparatul Indiei,

10 sa nu navMeasca §1 sari cucereascg tara, in timp ce dinsul s-ar tineade rgzboaie prin tari straine ; §i totodata, Ii coplesea gindul, cg lucrurileomenesti nu slut niciodatg statornice, §i. socotea lucru grozav, cg, $olii din.India s-au purtat cu atita indraznealg §i. nerusinare fatil de dinsul, siatunci a pornit-o, cit mai repede putea, spre Chesie 1, si pe Baiazid si pe

15 feciorul acestuia Ii ducea cu sine. *i feciorului nu-i dadea Temir Meio importantg si acela a scapat in tara-i pgrinteasca. Despre Baiazid insa,spuneau oamenii cg, imbolngvindu-se de durere, s-a sgvir§it din viatg, 2Asa s-a sgvirsit deci Baiazid al lui Amurat, Varbat care a dat dovadg,oriunde ar fi fost, de o impetuozitate si indrazneala vrednica, de a fi amintitg

163 §1 care cu mare indrazneala, a savir§it prin Asia si Europa fapte marl ;a dornnit dougzeci i cinci de ant i era asa de semet, inch nu ascultade nimeni i, increzut numai In sine, o pornea asupra dusmanilor. i amurit in Ionia, in timp ce Temir isi tinea aid armata peste iarng.

impAratul Indiel; Dar acest impgrat al Indiei e cu numele impgrat al celor25 despre lath noug imparati, Tachatai imparat. Acesta cind a ajuns

locuitori. impgrat al celor noug impgrati, se zice ca, a trimis printara masagetilor armata mare asupra lui Temir §i, ngvglind, a trecut pesteAraxe, §i, dupg ce a cucerit aici partea mai mare din targ, s-a tutors acassa.E imparat peste China 8 §i al Indiei intregi 4 §i tara lui se intinde ping, la

30 insula Taproban din Mama Indica', in care se revarsg cele mai mari riuriale Indiei, ca Gange, Indus, Achesin 5. Hidaspe, Hidraope §i Hilasisacestea fiind cele mai mari riuri ale lath. Tara Indiei produce multe lucruri

1 Vezi mai sus, p. 89, n. 4.2 Cf. Duca s, XVII, 7, (ed. Grecu).3 Manuscrisele au auivrK care a fost lndreptat de Tafel rn EN7KC1iina.4 In manuscrise e xcd kurcgalg sau xcd ku7rpt.a7K sau xcd 1.)1).7cpEalg, lndreptate de

Darkó in Ilisncia%.manuscrise ealuOivIg, Indreptat de Tafel in 'Axeokolg.

i

In

I gi

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LIII BAIAZID FULGERIIL. - INDIA 109

In mare bel§ug §i imparatul dispune de mare bogatie, tara intreaga hindin mina lui. Dar acesta pornind din tara de mai 8118 de Gange §i de la mar-.ginea Mani Indice §i de la insula Taproban, a venit asupra Impaxatului

rfl Chataia dintre Gange §i. Indus §i, cucerind aceasta tara, §i-a a§ezatre§edinta in ora§ul d.e aici ; atunci s-a Intimplat, de a venit toata, tara indicasub un singur Imparat. Ace§ti locuitori ai tárii Chataia cred in zeiiApolo §i. Artemis §i. Inca, §i. Hera. i nu vorbese acela§i grai, ci sint impartitiin multe popoare §i, en legi bune, shit organizati In orme i sate, find maremultime de oameni. Lui Apolo Si aduc jertfe cai, Herei Insa boi ; dar Arte-midei Ii jertfesc baleti abia adolescenti in fiecare an. In tara aceasta se facegrin de cincisprezece coti, grin imparátesc, precum se zice, §i. orz de acela§ifel §i. mei de aceea§i. marime. Peste apa riurior trec cu vase de trestie.Caci trestia cre§te In India, dupa, cum spun oamenii, a§a de mare, hiense construiesc din ea vase de patruzeci de medimne 1 elinice. Pentru ca.acest neam de oameni n-a prea fost cunoscut la noi, multe §tiri ce le auzimdespre ei, nu ne vine sa, le credem. Caci tara aceasta fiind foartedeparte, nu s-a putut patrunde u§or Inauntru s vezi ce obiceiuri are §i.ce fel de trai duce. Totu§i acest neam In vechime a fost foarte puternic§i imparatii per§ilor §i asirienilor care stateau In fruntea Asiei, cantau saci§tige bunavointa Imparatilor Indiei, dupa, ce Semiramida §i Cir al luiCambise trecInd. peste Araxe, au venit cu mare razboi. Caci Irapaxateasaasirienilor Semiramida pornind cu mare razboi asupra Imparatului Indiei, I

dupa, ce a trecut peste Hu, i-a mers foarte ran §i aici pe loc s-a savir§itdin viat'a. Dupg aceea Cir al lui Cambise, Imparat al per§ilor, se spune el,dupa ce a trecut peste Araxe §i s-a luptat cu masagetii, i-a mers foarte rau§i a murit aici de mina unei femei Tomiris 2 care domnea peste masageti.

Eliberarea lul Musa. Temir madar, cum a primit vestea despre ispravieMfizboi si pace solid Imparatului din Chataia, a pornit cit de repede

eu Imparatul Iudiel. putea, spre Chesie 1 Baiazid insa, precum s-a spus,a murit In cale, dus de suparare In lumea Intunecata a mortii. Lui Musainsa, feciorul aceluia, Temir i-a dat drumul §i a ajuns In taxa parinteasca.Temir bask cind a ajuns la re§edinta sa, §i-a pus la cale treburile din Impa-ratie, precum credea ca este cel mai bine, §i, certat find cu ImparatulIndiei, purta razboi cu el. Dupa aceea insa a facut pace cu conditia sa fieIn bune relatii §i prieteni unul altuia.

1 Cea mai mare unitate de másurà pentru grine In antichitate. Banit5.2 Manuscrisele ne dau p.oEpcqursitoare, indreptat de Dark6 in Tot...4Lnc3 Vezi p. 89 n. 4.

1

5

164

10

15

20

165

25

30

35

I

www.dacoromanica.ro

110 LAONIC CHALCOCONL1L : EXPUNERI ISTORICE HI

oarten lui Temir a avut feciori pe Sachruch, Paiangur si Abdulatuf.MTimur-Lenk ; Pe cel mai mare Sachruch 1-a lasat impArat in locu-i. Iar elurma0i 11th insusi se tinea de dragoste si, dedindu-se prea mult la acestea,s-a s'avirsit din viata. Caci se spune cá Temir, cel mai mult dintre oameni,

5 era sfapinit de atita sensualitate, incit punea baietandrii &A se impreune166 cu femei in fata sa, ca s'a' fie si dinsul excitat la aceasta. i cum ispravea

cu dragostele, se apuca de ràzboaie, neavind niciodata liniste. In felul luide trai, fi fficut de cap, cind era vorba satisfacà poftele sensuale.

Dupa moartea aeestuia, cirma ImparAtiei a tinut-o Sachruch, un10 barbat de altcum blajin i tinind mai mult pace cu vecinii, p15,cea srt

traiasca In liniste. Nu dupa mult timp a murit si Sachruch al lui Temir ;si Paiangur, feciorul mai mic, a luat in mina cirma imp'aratiei si era inceart'a cu fratii sAd. Cad 171i care detinea tara cadusiilor si Hircania,ajungind la cearta cu frate-sau Abdulatuf, purta ràzboi cu el ; si Paianeur,

15 venind chemat, a luat tara cu puterea si pe acela prinzindu-1 de viu,11 tinea sub paza. DupA, aceea Paiangur murind, Tochi a luat in min' cirmaimp6rA4iei. Cu acesta incuscrindu-se Baimpur al celor noua. imparati §i,dindu-i-se in Nana, a luat cirma ; si detinind puterea la Samar-chand si ad'aogindu-si tovarásia de arme a indienilor, purta razboi cii

20 Tochi, feciorul lui Paiangur. Tochi atunci adunindu-si pe sciti si Rind im-p6rat peste tara asirienilor, purta rkboi in contra fratelui Paiangur si,

167 mergind cu oaste, a invins in lupta I si a ocupat Samarchand 1. Nu multmai tirziu insá, avind tovarási de arme pe imp'aratul celor noug §i rese-dinta imparateasca, asezindu-si-o la Tebris, un ora§ infloritor in Asiria

25 continua sá poarte razboi cu leucarnii 2 si impresura orasul Samachia,capitala lui Carailuc.

Dar Tebris este un oras mare si bine insthrit si dupa Samarchandintrece prin venit de bani §i. prin alta buna stare orasele din Asia ; §i intara aceasta cresc viermii de matase, si face cea mai frumoasa mUase,

30 mai bung, decit cea din Samachia.Creste i insecta as,ta numita gindac depurpura pentru vopsit vesminte, si de lina si de mátase, si dind o culoarede mare pret. Se gaseste mai malt in aceastá tara a persilor numiti atamii,cad citi vorbesc graiul atainlilor, toti acesti sint persi §i. graiesc intre ei inlimba persilor. i locuiesc in Tebris si Caghino si Nighetie, orase inflori-toare in Media si Asiria. Samachia hug, ora§ infloritor si cu multi

35 locuitori, este asezat inspre Armenia.

1 Cele istorisite de Laonic despre urmasii lui Timur-Lenk sint Incurcate i neclare. Vz.Akd. Nimet, op. cit., p. 32.

2 Manuscrisele ne dau -rbv Xcuxocplocg sau AcuxpEczg sau 'recq XeuxcepEccg, indreptate deTafel In ,roi.4 Acumipvccg, trib turc numit al Berbecelui alb" ; vz. p. 56 n. 5.

I

sa-si

si-i

www.dacoromanica.ro

IIRMASH WI TIM:TB-LENS 1 n

Din fata lui Tochi, care a fost sotia lui Caraisuf, s-a nsascut Tanisa,fecior al lui Caraisuf §i. nepot al lui Tochi. Acesta a domnit peste Bagdat-Babilon §i, dupa" ce a subjugat tara Asiriei, a supus Tebris §i purta intr-una,räzboi cu feciorul lui Baimpur. Pornind asupra ora§ului Ertingan 1, ainceput s6-1 Impresoare

I§i, dup5, ce 1-a ocupat, a cucerit tara armenilor 163

care este a§ezata, in'auntrul Eufratului. Mai apoi insa feciorul lui Tochia pornit din Samarchand §i a impresurat Babilonul §i dind. naval6,asupra aceluia, 1-a invins in lupth. Si. cucerind Babilonul §i plecind asupraormului Tebris, este mereu ocupat cu acest fa,zboi. Dar Chasan cel Lung,care era nepot de al luiSchender ce detinea Ertingan 1 §i care era de partealui Carailuc, a ajuns la dornnia Armeniei cu ajutorul feciorior lui Carailuccare au plecat §i ei cu dinsul la lupt-a. Cãci ace§tia impresurati fiind InSamachia de imp'aratul Tani* feciorul lui Caraisuf, au ajuns la marestrimtoare §i se rugau de Baimpur s n5M1easca, in Media ; acesta induplecat,a n'avalit i 'Tanisa s-a ridicat §i a plecat in contra lui Baimpur, pe de o 15

parte clind lupte, pe de alta jefuind tara.

Dar domnitorii Mendesia, Aidin §i Sarchan, dupàSultanil izgoniti151 Ian Inapol tarile. ce Baiazid a fost prins, §i-au ocupat -Wile din

Masurl de prevedere porunca lui Temir i fiecare s-a instalat in tara sa.ale !al Chasan eel Lung.Chasan ins5, vazind e putere considerabilá i se

adung, a subjugat tara armenilor §i pe tanizi 2 en impAratii Colchidei 3incuserindu-se, a racut pace.

1 Trk manuscrise e etprt:Lyycivw, indreptat de Fabrot in 'A-4mcivt.v, iar de Darke In'EcrgtyydevLv. Vz. p. 56 n. 2.

2 In manuscrise e Kcars.,E8o:g, indreptat de Fabrot in liLcurvE8ag, iar de Darla, 1n."nctviSac. Vz 56 n. 4.

3 Mull Comneni din Trapezunt.

24

0

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE IV

Dupa plecarea lui Temir la Chesie 1 Iisus, eel mai mare 169Lupta pentru traitlntre fedora lui dintre feeiorii lui Baiazid, a pus mina pe imparatie,

Itaiazid : dupa ce a adunat pe cei mai de frunte de la PoartaIkits si Musulman.tatalui sàu apropiat ieniceri citi a putut. Caci

Baiazid a avut acesti feeiori : Iisus i Musulman si Musa si Mehrnet i un 5

lisus mai mic i un Mustafa. Iisus, indata (MIA' plecarea lui Temir, fiindin Asia si avind. en dinsul ienicerii i I din marii dregatori citi au putut 170fugi de Temir, a ocupat capitala Brusa i, supunindu-si cealalta parte deimparAtie din Asia, a impartit dregatoriile ode man i, trecind in Europa,a ocupat donmia, en toate ea asupra capitalei Europei se aflau porniti loelini. $i guvernator pune in Europa, dupa cum i s-a parut bine pentru el.Dar Musulman pornind de la Bizant, a inceput razboi cu Iisus i, Bindun barbat destoinic in ale razboiului i trecind de partea lui marii dregatoriai Europei i ienicerii eIi erau cu locuinta aici, a dat navala prin Europa

strabatind-o, a adus-o sub stapinirea sa, caci Iisus era departe, gAsin-du-se in Asia. Dupil, aceea trecind in Asia cu armata ce-o avea din Europa,a mers asupra fratelui sau Iisus, care se gasea prin Capadocia, caci guver-natorii-generali ai domnului din Sinope luptau alaturea de el si ceilaltidin stapinitori Ii erau aliati. Ciocnindu-se pe aici en fratelegindu-1, o buna parte din armata aceluia a distrus-o In lupt i, mai ales, 20

prinzindu-1, 1-a ucis pe Iisus, care a domnit patru ani.

Musa, eu ajutorul lui Mireea Acesta doborit astfel de Musulman, s-a savirsiteel BatrIn, se ridleal asupra din viata. Dar eind Musulman s-a urcat pe tron

lul Musulman. §i domnea, Musa Rind informat i imparatuldindu-i drumul, I s-a dus spre tara-i parinteasea i anume pe mare. Sosind 171

Vezi p. 89 n. 4.

'8. C. 1621

ti i-a

si,

sáu i invin-

1

www.dacoromanica.ro

114 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV

1 la feciorii lui Omur care, din cauza aliantei lor cu Iisus, erau indusmaniticu Musulman, i apoi la Sinope i Castamon si de aici trecind in Daciape Marea Neagra si la domnul Daciei Mircea, a dus tratative cu el, intrealtele i ca, dad, o sag ajute s ajunga la domnie, Ii d venituri in Europa

5 §i Ora nu putina. Caci acela cu elinii statea In relaDil dusmanoase, deoareceaici in Bizant primisera un baiat de al lui Mircea fagaduira sa-1 aducala domnie, in colaborare cu prietenul Musulman. Acesta 2 asadar, 1-a,primit cu placere pe Musa punea la indemina mijloace de trai si dece avea nevoie ; dar i-a dat i armata. Pe urma, cum Musulman era departe

10 in Asia, curgeau la el cei din Europa, citi nu o duceau bine cu Musulmanerau suparati pe acela ;si o porneste, pe aeestia si de la daci armatadestul de multi ; i cu dinsul merge si Dan 3, domnul dacilor ; i s-a facutstapin pe Europa, i, sosind la scaunul 1mpäratesc in Adrianopole, s-a,facut imparat ; si se pregatea s-o porneasca in Asia cu armata asupra

172 fratelui sail. Dar si Musulman se silea i dinsul j s i-o apuce inainte,pina ce ar fi trecut in Asia ; caci amindoi Ii dadeau seama, c e mai bine

spre folosul aceluia din amindoi care, trecind In tara celuilalt, ar dalupta acolo i WA, nu astepte navala fratelui. i atunci trecind spre Bizantspre a cistiga prietenia imparatului din Bizant, ia de sotie pe nepoata

20 Imparatului, fata genovezului Doria. Luind pe nepoata imparatului elinilorMusul,man, feeiorul lui Baiazid, i trecind la Bizant, a plecat en armataasupra fratelui sau.

Musa pienle Jinn lupla ; Dar Musa, cum foarte repede a auzit ca a descinsse retrage la Dunare. la Bizant la imparatul elinilor, de indata a pornit

IntlInindu-se eu Mircea.25 asupra lui taindu-i drumul la Bizant, nu-1

lasa sà iasa in Europa si sa se intoarca. Musulman asadar trecind din Asiaarmata foarte multa, pe eft a putut, in regiunea de la Bizant, statea aiciin tabara i astepta atacul fratelui sau. Aici, de indata ce amindoi s-aupus in ordine de bataie, s-au incaierat si se luptau. Musa avea in liniile

30 sale de lupta pe daci i pe tribali i pe *tefan, feciorul lui Eleazar i armataturcilor din Europa. Dar impa'ratul a trimis cuvint la acesta dadeasfatul ca, in toiul luptei, cu curaj s treaca de partea Bizantului la impa-ratu14, un om mai bun si mai cum se cade decit Musa ; caci Musa, intro

173 altele era urit la I aliatii lui si era repede la minie. *tefan asadar in toiul35 luptei, cum se intelesese cu imparatul i cu Musulman, au trecut de

1 Adicd In sudul Dunkii, In Peninsula Balcanica.2 Mircea cel BAtrin.3 Manuscrisele scriu NTliv01) §i Vcvou, Darkó scriind Acivou..4 Sultanul Musulman.

1

luindu-i

si

si-i

si

gi,

si-i

i

www.dacoromanica.ro

MUSA AJUTAT DE MIRCEA CEL BATRIN AJUNGE SULTAN 115

partea lor si au sosit la Bizant. Dar Musa, cum se lupta incgierat cu fratelesgu, a invins pe cei veniti din Asia i, luindu-se dupg ei, ii urmarea. Mu-sulman insg, ca si cum biruit, se retragea spre Bizant ; i cind a ajunslinga oras, sa hotarit pentru un plan foarte viteaz ; avind cu sine ca laeinci sute de oameni si mai adaugindu-se i alti citiva, intrg cu acestiain santul orasului, in timp ce frate-sgu Musa, impreung cu cei ce eraueu el, se tineau de urmgrire i omor ; apoi furisindu-se de dusmani, ajungein tabgra aceluia si a ocupat-o ; i pe cei ce sosind din lupta, cgutau ada-post si se intorceau, ii omora. Cind s-a intors i insusi Musa i, merginddin lupta spre tabara, dat seama c tabgra ii este ocupata, indata

luat-o i dinsul la fuga i s-a indepgrtat de armatg i unul a fugit intr-oparte si altul in alta, precum ii venea fiecaruia bine. Unii s-au i dus deindatg la Musulman i i se inchinau ca unui imparat i i-au urmat, undemergea. Si asa Musulman a pus mina pe putere in amindoug continentele,dupg ce a luptat ping la capat cel mai vitejeste din toti citi ii tim noi,in contra fratelui. Intrind asadar in resedinta impgrateascg din Adria-nopole, rinduit impgratia i domnia, precum credea eg este cel maibine. Musa insg ajungind in regiunea de la Dunare i intilnind.u-se cuMircea domnul Daciei, care ii era prieten bun si de mai inainte, se atineape linga Hem, mutindu-se din loc in loc.

Domain nepilskoare Dar Musulman devenind nepgsgtor i tinindu-se dea Jul Musulman. petreceri, starea de lueruri incepea sg se tulbure. Caci

mai marii lui dregatori erau necajiti pe el, ca' nu era nimic bun intr-insul ;si c, turcii pe nesimtite treceau de partea fratelui sau, nu-i pgsa de loc.Indatg ce a ajuns stapin pe imparatie, a dat inapoi elinilor Terme si Zituni

regiunea Asiei de la marginea marii 2 fiindu-le binevoitor, le-a intratin voie la orice dorinta, pe cit ii era cu putinVa. $i elinii trimiteau solila el si-1 sfatuiau sa, nu stea asa cu totul numai de petreceri, caci domniaii este in primejdie si nu e de loc bine intemeiata fata de fratele salt. Darlui nu-i pasa nimic de toate acestea si de dimineatg ping seara setinea intr-una 3e betie fgrg friu, inchinind cu paharele la marii dregatori ;si cum se culca, de indatg ce se trezea, iarki se apuca de petrecere. Sespune c odatg, cind era cu pocalul in ming, un cerb intrind, umbla printabarg ; i soldatii faeindu-i larmg I la aparitia neasteptata a cerboaieei,apropiindu-se intreba dacg are un pocal pe coarne, ca sa poata avea

1 Manuscrisele dau llupa&vca, ceea ce Tafel Indreaptil In Mup-AciAry, Nusser In MUpEliTC,) Acivoucu Mircea al lui Dan", Darkó Insil In M6geo) Acivcp cu Dan al lui Mircea" Credca cel mai bine e numai Mtign ae Insil cu Mircea".

2 Din fata Constantinopolei.

1

5

10

15

174

20

25

30

175

35

§i-a

1

si-a

si

www.dacoromanica.ro

116 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNE RI ISTORICE IV

oaspete la petrecere. Dealtfel, Musulman era om bun, voinic la trup i innavala la 1upta en multa, destoinicie, Musa insa dimpotriva patimas farAmargini si mai ales repede la minie si pe cine-1 ura, nu mai inceta ca sa-1prigoneased.

5 Musa ajunge sultan Dupa ce asadar au trecut destul de multi la dinsul,a coborit in cimpie i mergea asupra lui Musulman ;

Chasan, comandantul ienicerilor, i Brenez avind cavaleria wall, aEuropei, indata au trecut de partea liii Musa. Acela insa, cum a bagat deseama cà ienicerii 1-au Orbit si tree la fratele sail, a pornit-o de-a dreptulspre Bizant, cu gindul sa se lege cu elinii i cu imparatia Bizantului,ea de aici treeind iarasi in Asia, sa poata pune mina pe putere in Asia.Si cum era in aceasta stare, pe drumul ce duce la Bizant, turcii 1-au commit ;si loeuitorii turci din partea locului, stringindu-se aici, 1-au prins 1-audus la Musa, voind sa-i facii imparatului o bucurie. Dar Musa pe fratele

15 sau 1-a ncis si pe tureii care 1-au prins si an venit la el, aducindu-i-1,i-aars in foe cu toata casa deodata cu femei si en copii, spunind cà au lucratin faradelege, cind au pus mina pe insusi imparatul lor si ea Ii s-ar cuveniaceasta pedeapsrt 1.

10

inipresoarii Dinsul asadar a pus mina pe imparatie si trecind176 WI; ataea Salonieul ; in Asia,

Js-a instalat in locul aceluia, orinduind

poartil rAzhoi en tara, credea ca o va detine in chipul cel mai sta-tornic. k5i a pornit cu gindul sá impresoare Bizantul si a niers cu razboi

asupra orasului Terme si meren s-a razboit cii domnul tribalilor,totodata, tara si impresurindu-i capitala Spenderova. Acest tefan

23 al lui Eleazar, frate en sotia lui Baiazid 2, avea numele Yule si, chid a muritEleazar, a luat domnia i stapinea, insotindu-1 cu armata pe Baiazid,uncle Ii spunea. i atunci cind s-a dat lupta linga Bizant in contra lui Mu-sulman, a lasat pe Musa si a trecut la fratele aceluia ; de aceea declarindu-irazboi, Ii impresura capitala si-i jefuia tara. Chid insa a navalit cu impre-

30 surare asupra Bizantului, Ii desavirsea pregAtirile, carind si ocupindtot ce putea din regiune si cit a putut, a construit foarte multetrireme si vase si dadea atacuri si de pe useat si de pe mare. Atuncielinii au echipat cite vase le avean la indemina si trireme i, subcomanda lui Emanuil, fecior din flori al imparatului loan, le-au scos

35 impotriva si au dat o lupta pe mare ; i elinii au iesit invingatori. AcestEmanuil, fecior al imparatului, in ee priveste stiinta i intelepciunea, nu

1 Gr. Duca s, XIX, 1-6, (ed. Grecu).Manuscrisele ne oferii TrXa8bcco.) §i 7rAxxiacco, tudreptat de Dark6 In lixtgireco.

1

0

Iiuii mar-

ii jefuin-0.n-i

2

"11-1'..

.

so5

www.dacoromanica.ro

RAZBOI INTRE MUSA SI MAHOMED 117

era I mai pre jos d.e nimeni 0 in timpul de atunei era socotit foarte 177destoinic Ia conducerea rdzboinlui 0 se bucura de mare faima buna.pentru aceasta, faima buna a fost prins de fratele Wan imparat si, aruneatin inehisoare, a ramas saptesprezece ani ani eu bàieii sai. Musa, cumpe mare daduse gre§ en flota, navalea dinspre useat i jefuia regiunea 5

Bizantului si a orasului Terme pe care-I impresura i purta razboi en tri-balii. Cu domnitorii turcilor din Asia incheiase tratate si avea pace si asase facea c cel mai mult se atinea prin Europa.

Dar elinii, de indata ce Musulman a murit, 1-au adusOrehan al lid Musa lniancontraprelendenl. pe baiatul lui en numele Orehan si 1-au ridieat in

Alt lisus al liii Raiazid contra hi Musa. Dupa aceea 1-all trimis la Terme,se face eresdn.ea, pornind de aici en Bogdan si eu ajutorul altor

turci din partea loculni, nMmiti pe bani, s poata merge asupra Euroreisi s ocnpe tara. Dar baiatul a fost dat in seama unui ture din Asia ennumele Balaban, un bilrbat de alteum nu la§, dar nu prea de ineredere.

an sosit la Terme 0, ie§ind de aici, mergea prin Macedonia spre Veriaregiunea din partea ; i alaturindn-i-se turcii ce se atineau pe

aeolo, a pornit spre Tesalia. Musa insa, cum a aflat c baiatal lui Musulmantrage de partea sa tara si merge spre Tesalia, tradare pune la cale j enBalaban, ea acesta sa-i predea Ia o navala pe baiat i sa-i semnaleze tot-deanna incotro merge si pe uncle umbla. Acesta deci, in mice parte de taramergea, Ii semnala indata lui Musa ata linde, venind asupra Ion,an putea da peste ei §i i-ar preda baiatul. i oamenii cu baiatul ajnnseserala muntele Maeedoniei care se intinde pina in Tesalia, i aici, dupa cumii semnalase Balaban lui Musa, da navala §i a prins baiatul §i i-a distrusoastea. Dupa aceea venind in tara lui Bogdan, §i-a supus tara de aicisi continua en multh strnint i Ware de seama rrtzboitil en

asa elinii eran urmariti en razboi.Iisus eel mai tinar dintre baietii lui Baiazid, venind la elini,

a treeut Ia legea lui Ems si flu mult timp mai pe urma s-a savirsit din viata !.

Dar 0 Mehmet, tot frate en Musa si fecior al hi Baiazid,Razbolal dintreMusa i :Unburned. deoarece era destul de matur acuma, a pornit din taraMusa fuge spre lui Caraman si umbla pe Ia tureii ce Ii eran mai apropiatiTara Romineascn.

prin inrudire, cu gind s dobindeasea domnia en ajntorullor. $i a trimis soli si la elini i aeestia s-au prins si ei sa,-1 ajute la domniecii toata puterea si a pornit asupra Asiei ; si pentru c mann dregatoriai Asiei emu nemultumiti eu domnia autoritara a hi Musa 0 treceau

1 Cf. Duca s, XX, 4, (ed. Grecu).

15

1713

25

30

35

ro

*i

si-i

;

de

Si

.

ti Iceland

SiSi

www.dacoromanica.ro


179 partea lui Mehmet, a pus sthpinire pe Asia I i apoi a pornit asupra Eu-ropei. Acesta, in timpul domniei lui Musulman si a lui Musa si Iisus,fluid In virsta copilariei, aceia &kora le-a fost incredintat baietelul, n-auaratat fratilor, unde putea sa se afle, de teama sa nu fie prins i omorit ;

5 §i-1 dildura in pastrare la un mester de coarde in Brusa, s invete meste-sugul. i dupa aceea, indata ce aici a ajuns la o virsta, cind era in stare sase ocupe de treburile acelea 1, a trecut la Caraman Alisur. De aici pornindprecum am aratat mai sus, a ajuns cu usurinta domn al Asiei cu ajutorullui Caraman si al altor citiva stapinitori de prin Asia ; si trecind la Bizant,s-a ajuns din vorba en imparatul elinilor i i-au jurat unul altuia, precumcredeau e spre binele lor ; apoi a mers la domnul tribalilor, in pitirtileTraciei, ca sa se intI1neasc i cu acela i luind si armata aceluia, s por-neasca' la lupta cu fratele

Dar si Musa, caci a aflat foarte repede de trecerea liii din Asia,15 a pornit cu multa armata asupra lui si s-a intilnit cu fratele care trecea

imdeva prin regiunea de la Chariupole 2 si s-a luat la lupta. Punindu-sein linie de bataie, a atacat ; dar i fratele sau Mehmet a contraatacat cuoastea pusa in ordine de lupth. i chid armatele

Ifratelui au sosit 3,

cea din Asia venitil cu Mehmet s-a ciocnit cu cea din Europa 0 se luptau.20 Nu dupa mult timp insa, armata cea din Asia a fost batutil si a apucat-o

la fuga. i Mehmet, mesterul de coarde, a scapat la Ali, feciorul lui Ba-iazid 4, in Bizant si au scapat si armatele. De aici trecnd din nou in Asia,s-au inzdravenit i s-au refacut, ca iarasi navMind, sa se ia din nou la1upt5 en Musa pentru partea cealalta din stat. Nu dupa mult timp adu-

25 nind armata asiatica, elinii 1-au trecut peste strimtoare in Europa. Musatreaca' in Asia, 11 opreau elinii, deoarece trecerea marii era in puterea

lor i stateau de paza si la Elespont 0 la Hieron 5 in Propontida. Mehmetasadar, cum i-au trecut armatele in Europa, s-a grabit drept la tribali, cugindul s ia In primire armata acelora care era considerabila. Dar Musa

30 se grabea sa se ia la 1upt i, indata ce a ajuns in regiunea asa numith dela Panion de peste muntele Hem, da aici peste fratele sau, caci Musatrecuse de mai inainte peste munte. i (Mehmet> cum a bagat de seama

1 Adicá politice, de ale Imparatiei.2 In manuscrise e )co.vt.otinoXtv, Indreptat de Tafel In XaptotinoXiv.3 Am tradus textul, precum e In manuscrise, nu precum e Indreptat de Bekker §i

acceptat de Darla, fratilor s-au Incaierat".4 Fire§te cá un alt Baiazicl declt fostul sultan, ai c5rui feciori se luptau Intre ei pentru

domnie.5 Sub Hieron loc stint, templu" e de /*les Intreaga strlmtoare a Bosforului, vezi

V. Grecu, La signification de Hieron Stomion, In Byzantinoslavica", XV, 1955, P. 209 213.

10

c

sau.

moo

51

www.dacoromanica.ro

MAHOMED I ELSTOARNA PE MUSA. 119

fratele sau inaintind., s-a apropiat de el, si-a pus armata in ordine 1

§i s-au luat la lupta. Dar, nu dupa mult timp a fost batut i luind-o lafuga, a plecat la dornnul tribalilor. i cind statea aici, a trimis vorba 181la mill dregatori ai turcilor, In vederea unei defectiuni, i la Chasan,comandantul ienicerilor si la Brenez si la Amurat. Iar aceia au cedat vor- 5

belor i si-au dat cuvintul, in ce priveste defectiunea. Astfel Insui Breneztrece la Mehmet, avind cu el foarte multi turd, i inca i ienicerii, pe Chasancu cei mai de frunte clintre ieniceri. Astfel Mehmet, avind acuma armata,incit sa se poata masura cu fratele sau, a luat i pe domnul tribalilor cusine 0 a pornit asupra fratelui sau cu gindul s dea lupta. Dar Musa 10gindindu-se WA, stea in calea fratelui sau, incit sa nu poata patrunde inEuropa 1 si cuprincla tara, se atinea prin tara misilor, avind, cu sinePoarta i intreaga armata din Europa afara de cei ce au trecut la Mehmet.Iesind Mehmet aici, asezat tabara. Cind insa a ajuns aproape dearmata lui Musa, s-a pus in ordine de lupta, si aripa lui stinga o comanda 15donmul tribalilor, iar cea dreapta Brenez cu feciorii lui ; caci erau cu el fecioriilui, oameni destoinici, Baram 2, Ali, Beic si Iisus. Dar cind si Musa Iiavea ostile lui puse In ordine de lupta i, umblind pe la ele le inspecta

rinduia, I dupa cum i se parea mai bine, mergind. pretutindeni, atunci 182Chasan, comandantul ienicerior, care trecuse la <Mehmet), apropiindn-se 20cMare de armata lui Musa, a inceput s strige catre ieniceri : Baieti,de ce mai taráganati si nu veniti at mai repede la imparatul vostru, omulcel mai drept si mai bun dintre coboritorii din neamul Otumanizilor i petoti cei din neamul lui intrecindu-i In virtute, ci rabdati s batjocuriti§i rnaltratati de un om batjocuritor din fire si un ingimfat si care nu are 25nimic bun intr-insul nici pentru sine si nici pentru prietenii lui". Intimp ce Chasan spunea acestea, Musa cum trecea prin rindurile d.e lupta,auzea orice spunea omul acesta ; dar careva luindu-i vorba inainte, i-azis : Dar imparate, nu vezi pe Chasan, comandantul ienicerilor, om carea fost in mare cinste la tine, cum insulta pe ieniceri, chemindu-i la defec- 30

tinne !?" Atunci Musa cum a, auzit acestea, nu s-a mai putut stapini,ci dind friu calului, i-a dat pinteni asupra liii Chasan, cu gindul sa-1 omoare ;

alerga din rasputeri. Chasan, deoarece foarte repede a bagat de seamaea Musa mina din rasputeri asupra lui, a luat-o 0 el la fuga cit putea ;0 Musa se tinea de el, nrm6rindu-1. Apoi ajungindu-1, II omoarA din fuga, 35

cu sabia pe om, repezind de sus intr-insul sabia. Slujitorul lima care insoteape Chasan, cind §i-a vazut stapinul omorit si cum Musa din nou j ridica

Teritoriul turcesc din Peninsula Balcanied.2 De fapt Barac; vezi mai jos, p. 138 n. 1.

ca

sa-i

§i-a

fiti

§i

I

www.dacoromanica.ro

120 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNEIII IsTORICE IV

183 sabia, ea sa loveasca iaräi, slujitorul lui Chasan s-a plecat in jos i, cind Musa.intinde din nou bratul, i 1-a ratezat en sabia. Cind vazut mina &Anita,.a pornit totusi spre tabara. i ostile cum au bkat de seama cá e ciunt,au inceput a fugi i s-au dus la fratele sau. Atunci dinsul nu s-a mai

5 oprit din drum, ei s-a dus si a fugit spre tara Daciei. Dar de indata ce ostileau venit la Mehmet si el a pus mina pe puterea in stat, imediat a hotaritsa ia urma fratelui sau. wind istovit i minind cu o sing-Lira' minasi virit intr-o m1atin i, aducindu-1 la fratele sdu, 1-a ucis indatk,sugrumindu-1 cu juvatul 1

Apoi, Mehmet, fecior al lui Baiazid, a luat inMahomed I (141:1-1121)pusIiele Tara Rom1neased ; primire domnia, elinii stindu-i intr-ajutor ; i dom-

apol Ineheie pace, nului tribalilor i-a dkuit Vara destul de multaprimindin granita cu a aceluia. Dupg aceea a trimis armata

asupra tarn Daciei si a pustlit aceasta ta.ra. i deimnul Daciei trimitind15 soli la el a incheiat un tratat de pace cu conditia sa aduea tribut, pe

care i 1-ar fi rinduit imparatul Mehmet 2

Ioniiiil Cu elinii a tinut prietenie nesmintita pina la capat..II Pitleolonia mfisnri in Peloponez ; De aceea i Emanuil, imparatul din Bizant, sosind.

5. la Peloponez, a inchis Istmul cu zid i i-a chemat sa104 vini aici. pe Peloponezieni, I in timpul cind a inchis Istmul cu zid. Acest

Istm desparte intreg Peloponezul, de se face o insulà, i se intinde lapatruzeci i doua de stadii 3 de la o mare la alta ; pe locul acesta se serbaude elini i jocurile Istmice. De orasul Corint e la o deVartare de douazeci

cinci stadii 4..Acest Istm, cind Xerxe al lui Darie a venit asupra Atenei,peloponezienii 1-au inchis cu zid, voind. s opreasca astfel intrarea barba-rului 6 in Peloponez. Dula aceea imparatul romanilor Justinian, a douaoara, 1-a inchis cu zid.

acesta asadar, cum trilia in pace cu Mehmet al lui Baiazid, venindin Peloponez, 1-a pus in domnia Peloponezului pe fratele sau si a inehis

30 Istmul cu zid, asa ineit peloponezienii plateasca bani pe lama pazeiIstmului. Le-a dat deci ordin sa se adune la Istm. i aceia 1-au ascultat

athmindu-se, lucrau la ridicarea zidului, contribuind fiecare dupaputerea sa. Dupa ce a this zidirea la cal:at, prinde pe marii dregatori a

1 Gr. Duca s, XIX, 13, (ed. Grecu).2 Ibidem, XX, 2.3 Sint 7 km 460 in.

Fac 4 km 440 in.5 AdieCt a strilinului negrec.

0-a

i

*1.-1

10

ISMS.

25

4

si

si,

www.dacoromanica.ro

MAHOMED I IN EA7BOI CU VENETIENII 121

peloponezienilor care, avind mult timp In puterea lor tara, nu mai voiauasculte de loc de domnii elinilor 1 eind li se parea ceva ca, nu le este

de vreun folos. Atunei prinzindu-i pe acestia, i-a dus la Bizant, tinind sub185paza pe peloponezieni. *i a plecat cu acestia 2

Ritzboi $1 pace hare Dar Mehmet imparatul, dupa o trecere de timp, a 5-

Mahomed I $1 Simme. pornit rázboi asupra stapinitorului din Sinope Ismail 3,pentru ca se aratase prieten cu Musa 0, in razboiul in contra sa, a &Antalsa-i fie de ajutor. i a trimis soli la el si i-a ordonat dea tributvenitul din arama, caci acest loc, din cite sint prin Asia, se pare ca esingurul, din cite stim noi, care produce arama ; acest venit dindu-i-1, 10.

imparatul Mehmet a incheiat pace 0 a ine.etat cu razboiul.

Mahomed I in rfizboi eu Cu venetienii insa, a inceput razboi, ajungind IaDespre enetla cearta din cauza tinutului venetienilor dinspi e

$1 locultorti ei. Marea Ionic, pe care-I pustia i jefuia, trimitindosti. De aceea venetienii au trimis soli 0, cum n-au gasit niei ocale convenabila, de impacare, continuau razboiul cu el. Se pare eaaeest neam a fost vechi i dintre euganeii 4 d.e la Marea Ionia, eel maiputernic 0 mai viteaz. La inceput 10 aveau locuintele in regiuneadinspre coltul Marl Ionice 5, intinzindu-se din tara junior pina in Italia ;si in vechime se chemau henetieni, dupa, aceea insa s-au numit venetieni.Pornind apoi dinspre continent, mai de buna voie, mai de nevoie, tarafiindu-le pustiita 6, s-au asezat cu locuintele, ea sa le aiba, mai la adapost,pe o insula mica 0 mlastinoasa la o departare de I cincisprezece stadii 7de useat. i pornind dintr-un inceput mic i stringindu-se la dinsii 0 dinvecinii de pe continent care aveau de suferit foarte mult din partea dus-mandor, an sporit mereu dinspre continent 0 locul acela s-a umplut delocuinte si s-a organizat avind legi bune. Orasul acesta a ajuns la mareputere, pentru c cei ce s-au adunat in el, si-au dat o buna organizatieen legi bune ; 0 din oamenii mai de seama de pe continent, daca, cuivadusmanii luindu-i tara, 1-ar fi urmarit i ajungea aici, apoi raminea en

1 Mier' Ue despotii bizantini trimisi in Peloponez si de impAratul dela Constantinopole.2 Cf. Duca e, XX, 8, (ed. Grecu).3 De fapt Isfendyar (1392-1439), bunicul lui Ismail (1443-1459), care a fost supus

de Mahomed II. Vezi A k d. Ni met, op. cit., p. 50 nr. 29 si p. 71, nr. 65, precum 51 G. M o-ravcsik: Byzantinoturcica", II, p. 130, s. v. 4 si 5.

4 Manuscrisele ne dau einezv din cei de neam bun", indreptat de Tafel in aqavio.w.Sub Marea Ionia e yacht cS aici se latelege Marea Adriatic5.

6 De car,: hunii lui Atila.7 Vreo 3 km.

15

20

186

25

sa

sa-i

30,

I

)

www.dacoromanica.ro

122 LAONIC CRALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV

1 locuinta. Facindu-se in putina vreme orasul mare, multi dintre eliniromani 1 j barbati de la multe alte popoare, oameni de vita strAlucita,dad, vreunuia nu-i mergea bine in patrie, fie ca erau prigoniti de potrivniciipolitici, fie ca erau alungati de dusmani, se stringeau in acest oras, barbati

5 de seam i destoinici, urmasi ai unor parinti straluciti i conducatoride tari insemnate. Pe de o parte de prin regiunea de la Marea IonicaElada, pe de alta parte de prin Italia pornind. i sosind aici, locuiau laadapost mai bun.

Orasul fiind un centru bun comercial i nevoia impingindu-1 pe fiecare10 in larga masura spre comertul pe mare, deoarece noii locuitori nu voiau

d.e loc sa se tina de continent i nici de produsele cite le aducea continentulprin lucrarea pamintului, ei Ii aduceau pe mare de ce aveau trebuinta

187 in tams, I si-au agonisit din aceasta indeletnicire multi bani i peste totlocal dadeau dovada de mare putere ; si orasul si-1 inzestrau cu locuinte

15 de mult pret si cladiri i biserici marete. Si. construind trireme nu putineinconjurindu-se cu armate puternice, se razboiau mereu, impinsi de

pizma, cu cei ce pareau ca. s-au facut puternici pe mare, declarindu-lerilzboi de teanaa c pareau ea au ajuns acum la putere mare. Regiuneadin spre Marea Ionic, situata la stinga pentru cel ce iese navigind din

20 coltul acela, tara fiind nu neinsemnat i orase bine instarite, si le-au sub-jugat ; i au ajuns la Marea Egee i, punind stapinire pe strimtorileporturile de-a lungul tarmului de aici, au cucerit Cercira toata si Eubea

Creta i orase din Peloponez. Si. asupra Siriei venind cu flota i supu-nindu-si orasul Cirene, au facut mari ispravi, luptindu-se pe mare mereu

25 in multe locuri cu barbarii de pe acolo i fácindu-se stapini pe marea din--untrul coloanelor lui Hercule 2. Duceau razboaie biruitoare i prin Europacu cei despre care credeau ca au vreo putere pe mare. Din locurile de lamarginea marii ale Italiei n-au cucerit ceva mai de seama, afara doarde orasul infloritor al Ravenei, cind domnul de acolo s-a savirsit din viata

30 deoarece nu voiau sa mearga cu razboi asupra celor de aceeasi semintie,188 ci sa duca razboaie pe mare in contra celor de alta semintie. j Dar acestia

s-au luptat cu elinii i, fiind superiori in luptele pe mare, le-au cuceritcapitala 3, venind cu dInii i multi apuseni, condusi de dinsii asupraelinilor. Si cind au inceput sa se tina de continent, in putin timp au cistigat

35 un loc bun pe continent si si-au inzestrat orasul cu multa tarie, sporindu-simult puterea In amindoua directiile 4. Indusmanindu-se cu domnii de

1 Bizantini §i italieni.2 Marea Mediterana dinSuntrut Gibraltarului.3 ta cruciala a IV-a din 1204.

Pe apà §i pe uscat.

i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

PIITEREA vENETIEI 123

pe continent, au dus razboiul cu ei multe generatii ; §i aveau mare venitde bani si si-au construit orasul mare.

Ilarbarosa sl genovezli Dupa aceea arhierul Romei fiind scos din scaun siinvInsi de veneiieril. din orasul romanilor de Barbarosa imparat al tarii

Italiei dinspre apus, 1-au adus inapoi pe arhiereu si au purtat razboi cu 5

imparatul, inch au consolidat arhiereului domnia si au ramas biruitoripe mare si 1-au adus inapoi 2 f au inceput razboi cu genovezii care pareaumai tari In partile de acolo din Italia de la marginea marii ; §i au dat dovezide mari fapte, dind in multe locuri lupte pe mare §i raminind biruitori.Ace§tia primind razboiul cu venetienii, era cit pe ce s cucereasca chiar io

orasul lor, ajungind cu trireme §i corabii la portul venetienilor, dupa cean intrat pe unde e Chiozi 3. Acest oras al lor este asezat, unde I e portul 189eel mare §i, avind o intindere de cinci sute de stadii 4, se sfirseste in regiuneade pe la Eridan ; cad aici Eridan, mare intre riurile Italiei §i putind. duceeorabii, inspre partea aceasta se revarsa in mare ; §i pe aici madar intrind 15

corabiile genovezilor in portul venetienilor, au ocupat si robit Chiozi 3.Dupa aceea au trimis soli In oras, i cei din oras fiind la mare nevoienestlind ce o sa fie cu dinsii, au spus Ca' sunt gata s asculte de genovezisi sa-si conduca statul, dupa cum aceia ar crede c e in folosul si interesullor, si cereau sa le spuna ce vor, ca §i cum ar fi gata sa le implineasca aceasta 20

orinta. Dar aceia, cind au auzit ra'spunsul venetienilor, au crezut c vorcuceri orasul si au raspuns soliei cu multa semetie, spunind c cerlase trei zile sa prade orasul. Cind insa solii au plecat si au adus raspunsultrimis orasului, senatul si poporul, amarit foarte de semetia si lacomiafarl masura a dusmanilor, au echipat de indata cite corabii au putut, 23

ei Inii urcindu-se In corabii, au ridicat pinzele si au intrat in port.Genovezii le-au iesit impotriva si indata s-au Indus la lupta in port, sidusmanii n-au mai putut tinea piept. Aici thfrinti in Chiozi 3, cum au inceputs-o ia la fuga, venetienii de indata, I aducind cea mai mare din corabiile 190ce le aveau, la gura portului, pe unde intrasera dusmanii, au scufundat-o 30

1 In manuscrise flappipoivcle barbari, Indreptat de Tafel In Bozglapdacnic.2 Ar fi pacea de la Venetia din 1177, Laonic anticipind. i revenind asupra evenimen-

telor dupä obiceiul sAu.3 Manuscrisele scriu Ogóriv,iar Intr-un manuscris e Indreptat xXwaiccv. Darke cori-

jeaza insa ICL6C7iv Chioggia, oras In apropierea Venetiei. Genovezii au intrat In Chioggia Inaugust 1379 si la Inceputul lui iunie 1380 s-au predat venetienilor.

4 Un stadiu antic era egal cu 177,6 m. 500 de stadii ar fi deci aproape 89 km.ceea ce pare mult prea mult pentru depArtarea de la Venetia la Chioggia. Laonic poate-are in vedere Inconjurul lagunei.

si

1

si

www.dacoromanica.ro

124 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE IV

1 pe loc, eaci acolo e cel mai stiimt ; si inchizind gura portului, i-au impresuratpe genovezi cu foamea in Chiozi. S-au apucat ei de canalul ce ducedin Eridan in port, sapindu-1 a§a, incit s poata, pluti cu corabiile lor spieEridan ; ci n-au fost in stare sa clued, lucrul la capat. Se credea c i domnulPataviei, care era invrajbit cu venetienii a luat parte la razboi alaturi de ei.Ace§tia impresurati de venetieni §i siliti de foame, s-au predat s faca cudinsii ce vor, §i astfel s-au prapadit In chipul cel mai ru§inos, incumintitifiind precum nu trebuia. Iar venetienii de atunci mergind cu razboi asupraorasului genovezilor, in multe locuri au dat lupte navale 0 au ramas invin-

10 gatori, dobindind mare putere de atunci i tinindu-le marea inchisa, inpartea aceea ; atunci a ajuns acest oras in mare nevoie din cauza acestorlupte pe mare.

Cuceriri Mai apoi s-au razbunat pe domnul Pataviei i i-au impresurateneilene. ora,sul si, cucerind, s-au legat de continent, intarindu-0 in chip

15 mai statornic domnia pe continent. Avind 0 de mai inainte oarecare sta.pinfre pe continent, prin cistigarea oraplui bine instarit, Tarvisio, §i-au

191 llirgit tara, I facind pe cetatenii orasului sa, fie porniti cu ura fata de con-ducat orii lor. Mai pe urma, dupa ce au cucerit Patavia 1 pentru c'a domnuldin casa Carara se luase la cearta, cu ace§tia, pornind din acest ora§, an

20 encerit si alte orase nu putine de prin tara Italiei 0 din Ligiria, intre altele0 Verona, ora§ bine instarit, izgonind dintr-insul pe domnii a§a, numitiClimachii 2, apoi Vicenza si Brescia, ora§e bogate §i insemnate din celede acurna de prin

Itazbal d lllll din Dupiti aceea indusmanindu-se cu stapinitorul Ligiriei,eu25 Milano ; sirabanal s-au razboit multi ani. Domnul acesta este din casa

ueestaia ucide un Mariangeli ; domne§te insa, in orasul Mediolan. Si erabalaur i a ja age damn.ora§ul de o bogatie foarte mare industriala, i sta in

fruntea oraselor din Italia prin multa alta buna, stare si, avind bocuitoijmulti si el fiind foarte vechi, se pare ea, de cind a fost intemeiat, intotdea-

30 una s-a bucurat de multa, lama stare, pe urma indeletnicirilor razboinice§i prin fabricatie de arme. Orasul acesta, fiind in interiorul Orli, este la odepartare de §ase sute de stadii 3 de Marea genovezilor ; este asezat aproapede Galatia care se chiama §i tara Savoia. Prin ora§ curge un riu i acestase revarsa in riul Ticino linga ora§ul Pavia. Iar Ticino curge In Eridan

192 linga, Piacenta, oras mare al Ligiriei. Acesta unde se revarsa, am aratat-omai inainte. Cobol itorii din aceasta casà, se spune ea an ajuns la domnia

1 in anul 1405.2 Traducere In grece§te a numelui Scaligeri.3 Fac 106 km.

Italia.

1111

5

www.dacoromanica.ro

DINASTIA MARIANGELO DIN MILANO 125

peste Mediolan i cealalta Ligirie in urmatorul chip. Tin balaur carecobora din munte pina In orm, nu inceta s omoare oarneni din care mer-geau la lucru pe ogoare ; la femei, precum se spune, nu le faceabdrbati insa a sfi0at multa vreme. Si multi rnergind sa-1 omoare, avuseserade indurat de la Rua multe chinuri de moarte ; dar n-au ispravit nimic.Dar acest Mariangelo, cel dintii din aceasta, casa, de neam insa bretan,a inarmat un slujitor cu toate armele i el insu0 §i-a pus o arrnaturadeplina. Apoi, cum mergeau asupra fiarei, pe slujitor 1-a imMcat inghiteape la mijlocul gitlejului ; cum era cu gura cascata acuma §i numai erain stare sä inface ceva i nici sa arunce din gm* repezindu-se a taiat capulbalaurului cu securea. Si astfel balaurul a cazut i ormul a fost izbavitde fiara care-i facea atita suferinta. Si a§a locuitorii Mediolanului §i 1-anales general-comandant §i-1 puneau sa-i conduca in contra du§manilor,ca un barbat ce a fost viteaz. Ni dupa mult .timp a ajuns domn, tinindsoldati de gut% in jurul sau §i silind. pe cetateni sa-1 asculte. Astfeldomnind in patru generatii peste aceasta tara, i-a revenit domnia luiFilip, in contra caruia venetienii, indumaniti, purtau razboi ; i intrealtele, i0 alegeau generali comandanti pentru razboi barbati viteji 0 con-ducatori de taxa nu putina. Intii si-au ales general-comandant pe Carma-gnola in contra donmului Ligiriei. i cind au inteles cä e tradator de tarilsi s-a ajuns eu domnul Mediolanului,l-au prins §i i-au luat viata ; §i trirni-Vind dup5, Francisc cu numele Sforza, 1-au pus WA le fie conduciltor si-1incàrcau cu man onoruri; si acesta, intre altele, ajunge la mare faima§i ci§tiga nu putine ora§e in tara ligirilor ; i a largit domnia pe uscat,aducind-o la mare putere. Cum deci in razboiul acestora, intreaga Italies-a impartit intre amindoua taberele 0 cum au dus razboiul, arat maila vale in cursul istoriei, cum s-a intimplat.

Acuma m intone la ormul venetienilor, cum acest ora§ a avut part epe rind de o soartg, §i buna §i rea. i in acest rázboi Venetia §i-a ales gene-rali-comandanti destoinici in ale fazboiului, intre altii pe Carmagnola,de care am amintit 0 care a fost incuscrit cu stapinitorul Ligiriei. Pe acestaprinzindu-1 ea pe unul care umbra cu gind viclean asupra lor, 1-au ucisTrimitind dupa, Sforza, 1-au ales §i 1-au pus general-comandant 2.

5

10

15

193

2t

27.

30

Constitutht adnlinistratia re- E lucru §tiut ca venetienii au fault ispravi maripubliell venetlene. Deserierea j insemnate, ea, o mie de ani aproape, au fost 35Venetief, bogiltia comertul ei. mereu noroco0 §i ca, in multe chipuri, §i-auci0igat nume bun §i faima mare la celelalte state de prin Italia.

in 1432.2 .n 1439.

nimici,

si-1

I

si

I.

I

*i

tsi

1

www.dacoromanica.ro


I Si cg si-au consolidat j domnia astfel, ineit statul avea cel mai194 putin de suferit vreo smintealg din partea cetgtenilor, ping la un punct,

cauza evidentg ar fi forma de guverngmint a orasului, incit sg o sem-nalez pe scurt. Acest oras in vechime a avut o formg democraticg de

5 guvernamint, i oameni din popor, formind autoritgtile pe care si lealegeau, administrau orasul, precum credeau cg e mai bine. Dupg aceeainsg, cind oamenii din popor ii vedeau mai mult de treburile lor si nuxnai aveau timp s dezbatg chestiuni de guvernAmint, ori decite ori impre-jurgrile puteau sg-i oblige sg se sfAtuiascg, au ales oameni din nobilime,

10 fie cg o intimplare norocoasà, fie cg votul aleggtorilor Ii scotea in alegeri ;asa, cu acestia orasul a luat o formg de guvernAmint cu totul aristocraticg ;si de atunci i ping acuma incg avind o administratie bun i statornieg,a ajuns la mare putere.

Iar organele de guverngmint sint urmAtoarele : ei au asa numitul15 Marele Consiliu, in care tot la opt zile tin sedintg. In acest Consiliu Ii

aleg, punindu-si voturile, autoritatile din fruntea oraselor lor si ale Venetieiinsgsi, in mice loc ar fi, sg fie pusi cei alesi. lar legea prevede s poatg intrain acest consiliu cine are dougzeci i patru ani, dacg ii este inggduit sa.ocupe functiunea, hind din starea celor ce pot fi alesi. i ar fi ca la doug

20 mii ace stia care îi dau voturile i aleg autorifatile de conducere ale intregiirepublici de acuma. Si conducgtor al acestora este eel pe care si-1 aleg

195 si care li se pare eg este cel mai destoinic la ei. Acesta are doug voturi,punindu-le In partea in care ar voi sg determine alegerea 2 Acest conducgtorse bucurg de cele dintii onoruri din partea membrilor Marelui Consiliu

25 j rgmine cu locuinta in palatul de reedint i cheltuielile i se suportgde cei ce stau In fruntea orasului 3. El e asistat de bgrbati consilieri, sasela numgr, care Ii sint colaboratori i participg la cinstea conducerii statului ;dupg sase hmi, acestia se schimbg din demnitatea bor. Dupg Marele Con-siliu este consiliul numit Senat al celor delegati, ca la trei sute. Ii aleg si

30 pe acestia, deodatg cu celelalte mari demnifati in Marele Consiliu, cau-tindu-i pe cei cu vederi mai aristocrate. In acest consiliu numit al delega-tilor, se sfatuiesc despre rgzboaie si pace si despre ambasade ; i oricehotárire ar fi luat acestia, de indatg orasul Ii d urmare ; i la orice arhotgri acest consiliu, intreg orasul merge. Pentru judecarea crimelor politice

35 sint pusi zece inalti magistrati, care stabilesc pentru fiecare indeosebivinele i pedepsele. Acestia pot sg-1 ia i sg-1 judece la moarte i peconducgtor, fgra ca vreunul din inaltele antoritgti sg le cear sa arate

1 Dogele Venetiei.2 In caz de paritate, votul dogelui3 Adica statul.

hotArAste.

j

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA VENETIEI . - DESCREEREA OBASULUI 127

pricina condamnarii. Cad asa e regimul justitiei i sint pusi peste tot orasulpentru. tragerea la faspundere a celor care au comis vreo crima fata decareva, fie de ordin public, fie intreolaltà ; i 11 duc la moarte, pe oricine1-ar gasi vinovat. I Dar si pentru alte judecAi sint pus,i judecatori, uniipentru localnici si altii pentru straini. Peste acestia pun patruzeci de mail.dregatori si, dupa ce asupra pricinilor cercetate ii s-au facut referate,sint lasate in seama acestora hotaririle, ca sa poata fi data judecata ceamai buna posibil,. Dad, insa nu se invoiesc la judecata, se aduce in fataConsiliului Delegatilor si acolo se cerceteaza cu toata grija si-si gasestesfirsitul. Mai sint i alte dregatorii nu putine ale orasului, in sarcina caroraeste paza ordinei i masurile in contra celor ce se dedau noaptea la vreoneorinduiala prin oras. Alti dregatori ai pietii stabilesc taxele pentrumarfurile cuiva i cerintele pentru veniturile orasului ; acestia sint pusisá incaseze veniturile si la ei sint adusi banii i darile intregului oras.In frunte sint pui pe viata dregatori mai batrini si care se vede ca sedisting in functie, deoarece se crede ca este o lucrare grea sa socotestiin fiecare an veniturile i cheltuielile orasului, ce ar putea sa nu ajungasi ce ar putea sa prisoseasca din banii acestia 1 Dintre acestia, in caz demoarte, isi aleg conducator. 2 In aceasta forma de guvernamint sint primiidemnitari, caci acestia au supravegherea asupra visteriilor si a veniturilorsi au grija de ele, administrindu-le. exercita functiunea asistind impreuna cu conducatorul la ascultarea solilor si la stabilirea relatiilor cu Iimproatii si donmitorii cei mari. Barbatii acestia an toata puterea in statsi formeaza domnia Orli.

Prin dona lucruri intrece acest ora§ orasele din Italia, pe de o parteprin somptuozitatea locuintelor si prin. cladirile ce le-au ridicat pe mare,ca de alteum intreg orasul, pe de alta prin bogatia locuitorior din oras,pentru ca orasul avind o asezare prielnica pentru comert, ofera cu usurintacistig de bani in larga masura. Intre altele, a fost impodobit acest orassi cu tm santier naval, construit inauntrul orasului, foarte frumos i maretla vedere, inzestrat cu foarte multe trireme si cu alte vase de tot felul innumar mare si putind construi de acestea aid din belsug si arme si altelucruri ce sint de trebuinta pentru corabii. Cuprinde o intindere de cincistadli §i aici lucreaza zilnic foarte multi oameni la corabii. Pentru acest§antier naval si pentru toata instalatia aleg pe an doi mari dregatori. Decai nu se foloseste acest ora§ de loc, ci merg unii la altii pe jos sau cu gon-

1 AdicA sã acil bugetul, stabilind eventualul excedent sau deficit bugetar.2 Unul din acesti marl dregátori financiari este desemnat sã ind locul dogelui decedat

pinil la alegerea celui nou.3 Aproape 900 m.

196

5

10

90

197

25.

30

35

IS

www.dacoromanica.ro

128 LA.ONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iv

I dole, caei pe de o parte, marea se intinde printre case, pe de alta margi-nile marii sint asternute pretutindeni prin oras en placi de caramizi.Cu zid n-a fost inconjurat de loc orasul.

198 Autoritatile de conducere ale oraselor lor de pe continentul I Italiei5 si din tara lor de la marginile marii le aleg de obicei pe un termen hotarit.

Dar cind revin in oras, daea vreunul n-a procedat cumva en dreptate,da socoteala si-si primeste pedeapsa pentru actele sale de guvernamintcare se intimpla sa nu fi fost bune. Pentru armatele de uscat, venetienii1111-0 aleg pe vreun om de al lor de general-comandant, de teama s nu-si

10 atraga de partea sa soldatii i sg, nu incerce vreo schimbare a formei deguvernamint si sa-i rastoarne de la putere. Pentru conducerea pe mareinsa, neavind cum sa-si aduca straini, pun generali-comandanti supremidintre oamenii trii, cind ies la vreun razboi ; si mai ales, echipeaza infiecare an zece trireme, pe care le trimit pentru un an in Mama Ionica

Egee, din grija pentru corabiile lor care, eu negotul, ajung pina in Egipi ,Libia si in Ocean si Marea Neagra. i egutind sg. puna capat pirateriei,oriunde dau peste pirati, aceste zece trireme se atin pe acolo intreg anulpina ce, sosind alte zece, le schimba pe acestea de la paza marii. Orasulmai trimite trireme pentru negot, cetatenii suportind cheltuielile pentru

20 acestea ; si le trimite pinii in Alexandria i Siria si ping, la Tanais si pinain Insulele Britanice i pina in Libia. Sint douazeci si dourt de trireme

acestea, mai maxi ca multe trireme, pentru c sint construite anumepentru transport de marfuri i e obicei la dinsii, ca pe fiecare corabie 8à

199 villa pentru comert si feeiori de ai senatorilor, tocmiti eu plata si acestia25 dirnpreuna cii corabia de comert.

imprumuturi Venetienii aeestia avind. de purtat intr-una razboi en stapini-de stat tomb Ligiriei, si-au facut rost de bani si in alt chip, htind. chiarenetiene. . zeciniala din averea fiecaruia din cetateni, carora orasul le

fixeaza in venit anual, ca un fel de restituire a datoriei. Orice ar declara30 cetatenii c iau asupra lor, le anunta ca restituie fiecgruia anual trei

<la suta>. Acest fel de venituri tree numai decit i asupra fiilor i nepotilor.Unii cumpara nu putine din aceste venituri de la cei lipsiti de mijloacetraiesc in belsug fara nici o grip.

Ineereari de Se pare ca acest ora§ al venetienilor fiind din vechime organizat35 rii.:enale iii cu bune legiuiri, nimeni n-a apueat sà ajunga la vreo incercare

Venetia. de rascoalg, afara doar de tinarul Baimund care, trecind. defoarte bogat, a ademenit multimea si a pornit pe calea aceasta. Dar depe o easa a fost lovit de sus de o femeie in drum, cind inainta spre palat,

15 i

I

ci

de

www.dacoromanica.ro

'MICR INVIMI DE VENETIENI 129

urmat de multimea care-1 proclama stapin al ei §i al ormului ; §i intr-acest 1

loc lovit de o piatra, a murit 1. Mai tirziu, doar oameni de nimic, de aucutezat, ceea ce nici nu face sa fie amintit, vreo razmerita, ormul luindstrapice mAsuri de paza sä nu i se poata intimpla aceasta, j afara de cazu1200,I9feciorului conducatorului din casa Foscari, despre care se spune c, ar fi fost 5

prins cu ginduri de razvratire de catre judecatorii ora§ului ; §i pus lamari torturi, sa nu-i fi putut gasi nici o vina. i tinarul a fost surghiunitpentru vina ce i se adusese ; si de aceea a plecat fara nici o suparare.Si iara§i s fi fost prins ca a ucis pe cel ce 1-a tras In judecata pentru tradare.Si cel surghiunit a§a, este nevoit s'a traiasca in Creta. FiMd din nou invi- 10

nuit, cei zece judecatori ai ormului au trimis dupa el sa faca amanuntitecercetlri, §i, nedescoperind nimic, 1-au trimis inapoi la Creta ; §i nu dupamult timp a murit acolo. I

Biruinla venefiana Cind a§adar Mehmet, feciorul lui Baiazid, i-a declarat 200,1pe mare asupra turcilor, razboi ormului acestuia, au echipat pe linga cele 15

1410, mai 29. care le aveau mereu de paza, §i alte doua trireme ;acestea au plecat de-a dreptul spre Elespont, sub comanda lui Petru

din casa Loredano, care mai tirziu §i la conducerea räzboiului in contragenovezilor §i-a ci§tigat mare nume in arta razboiului. Acesta sosind onvasele in Elespont la Galipoli, se atinea cu corabiile in larg, stind iinitit 20

§i nearatind nici o intentie de razboi ; caci socotea c e pace §i c tratatelede pace nu sint rupte ; §i i se aduse ordin sa se apere numai, razboi ins/sa nu inceapa Inca. Cad credeau ca nu e bine BA inceapa rAzboi din grijapentru ormele ce le aveau in tara lui Mehmet dinspre MareaEgee, ea nu aiba de suferit din partea turcilor. Acestuia i se daduse astfel 25

ordin din partea Senatului, sa fie gata de lupta pe mare spre a se apara,dar din voia lui sa nu inceapa razboiul. Dar cind a sosit in Elesponttriremele lui stationau dinspre Asia, comandantul de la Galipoli nu maiputea rabda ca venetienii sa se semeteasca a§a pe fata I in tara Impara- 201310tului §i chiar la baza lui navala ; §i de indata ce a echipat cora-Mile, le-a 30

scos §i acesta, avind douazeci §i cinci de trireme, iar alte coral:di ca la opt-zeci, ca §i cum ar voi s sperie cu flota imparatului pe venetieni. Ace§tiace-i drept s-au indepartat spre Pricones, tinindu-§i corabiile in larg. Tri-rema, numita Peloponezica, Med a ramas in urma, ca una ce ridicase pin-zele mai tirziu. Aici, cind o trirema de a imparatului ajunsese aproape de 35ea, arniralul venetienilor a trimis dupa ea, facindu-i semn prin care-iporuncea sa continue drumul §i sa nu atace. Dar cápitanul triremei Pelo-ponezice crezind ea i-a poruncit sa atace, deoarece credea ca e un consemn

1 Bilarnonte Tiepolo s-a rilseulat In 1310, dar a reu§it sa foga.

9. C. 1621

Ionic/ .0

si

www.dacoromanica.ro

130 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IV

1 dat lui de generalul-comandant, love§te corabia imparatului 0. o scufunda.202 Celelalte vase barbare vazind ca razboiul s-a inceput 1 §i ca se incing

la lupta, se grabeau sa atace, dorind 0, se razbune asupra corabiei Pelopo-nezice. Atunci celelalte trireme ale venetienilor va'zind ce s-a intimplat

5 §i. Cum corabiile barbarilor se grabesc sa atace corabia lor, au pornit 0 elela lupta in contra bor. Si cum se desfkura lupta navala, au patruns inmijlocul flotei du§mane si, unele corabii inecindu-le si prinzindu-le, cele-lalte le-au fug6rit spre uscat ; §i venetienii au ramas biruitori, capturindtreisprezece coiäbii de ale barbarilor, mai mune insa goale ; caci turcii,

10 cind corabia lor era sä fie prinsa, sareau in mare 0. inotau la mal. Atuncivenetienii, odata ce au ales razboi in contra imparatului Mehmet, impre-surindu-1 au cucerit ora§ul Lampsac 0 au lasat o granizoana de pazaiar ei 1.1100 au plecat, plutind spre casa. De asta data totu§i venetienii,pe acest general-comandant care a invins flota barbarilor, 1-au invino-

15 vatit de moarte ca pe unul care el a inceput mai intii o nedreptate §i acalcat tratatul de pace in contra ordinului ce i s-a trimis. Si. venind la jude-can', In fata judecatorilor, a fost achitat pe motiv ca nu el mai intii a inceputrazboiul in contra barbarului. Dar nu peste mult timp au trimis soli 0au fiticut pace.

20Fata de acestia deci i-a mers a§a imparatului Mehmet ;Mustafa, ajulatt de

Allem' eel lläteln cu elhaii insá, prietenos 0 in bune relatii, tinea sa cistigese ridied in contra bunavointa lor, ascultindu-le orice cerere i-ar fi facut,WI Mahomed I.

din larmatoarea pricing,. Mustafa I adica unul din baietii203 lui Baiazid, luindu-se dupa pilda lui Musa, fratele sau, a venit la domnul25 Sinopei care era in du§manie cu fratele sau Mehmet 0 i-a jurat 0', fie in

bune relatii 0. prieteni intreolalta. Si. trimitind soli la domnul Daciei,de indata ce i-a ascultat cererea cu placere 0. intre altele ii fagaduia sa-istea intr-ajutor la dobindirea domniei, Mustafa a trecut In Dacia §i, rami-nind aici mult timp cu trei sute de barbati, s-a pus in legatura cu cei mai

313 de frunte dintre turci, tratind cu fiecare in parte. Dar nu. izbiudea nimic,caci Mehmet intre altele era om cum se cade 0 §tia sa se poarte bine cucei mai de frunte ai turcilor, fiind o fire blinda ; 0. spunea pe fata ca Mustafanu este copil adevarat de al lui Baiazid. 0 ca de existenta lui nu s-a §tiutnimic ; iar baiatul acestuia a murit la un bun prieten, un om de un caracter

35 foarte drept, care a venit la el de i-a anuntat moartea baiatului. AtunciMustafa, cum din Dacia nn-i ie§ea nimic dupa gindul lui 0 dind en soco-teala ca va umbla mai bine, daca o sa vina la elinii care sint a§ezati inmijlocul imparatiei lui Mehmet, porne§te din Dacia prin mijlocul Traciei.j.)re Terme, ora§ elin. Si intrind in vorba cu guvernatorul elinilor, a intrat

www.dacoromanica.ro

MUSTAFA CAUTA. AJIITOR LA MIRCEA CEL BATRI.N 131

in ora§ §i. a fost tinut prizonier. Dar Mehmet a auzit foarte repede cifratele sh'u a venit la Terme si de indara, fàr nici o aminare, a luat-oin grata la drum cu armata spre Terme si-si cerea fratele de la elini.Guvernatorul Termei InsA, trimitind un crainic la imparatul din Bizant,i-a raportat despre feciorul lui Baiazid Mustafa, cum e la el si cum Mehmetvenind, i-1 cere pe fratele su ea hind mincMos si spre stridiciune

Iar imparatul a trimis la Mehmet un sol si s-a invoit cu dinsul, peMustafa s5,-1 punA sub pazA §i ssa nu-1 lase CA se intilneascA cu nimeni sinu plece nieMeri. i invoiala au IntArit-o cu jurAmint §i pe Mustafa 1-auMails in ceattuia din Epidaur in Peloponez, pe insusi Mustafa si pe domnulSmirnei Zunait 1, care a venit deodat h. cu dinsul din Dacia la Terme sia luat parte impreunI la r'azboiul in contra lui Mehmet. Pe acestia a§a darelinii i-au tinut in inchisoare timp mai indelungat, dupiti aceea i-au dusla Lemnos §i. Imbros si i-au tinut aici sub pazA pin'a la rnoartea lui Mehmetal lui Baiazid 2 Atuncea, ce-i drept, elinii i-au fácut Impgratului pe plac §i,ràsplaindu-i cu aceeasi moned-a, i-au pus pe acestia la inchisoare in Epi-daur din Peloponez. i din cauza aceasta se intimpla s, poath" obtine oricede la impAratul Mehmet. 1

Elinii avind deci atunci o situatie mai bung ca ina-Manuil II Paleolorpil,avind pace de la turd, inte i pentru mult timp fiind mereu intr-o stareIi Inifire5te domnla tir mergindu -le bine, §i-au intocrnit §i situatiaInsoarsi feeloril.

In Peloponez, dupa cum credeau cg le va fi mai defolos. Tmparatul Emanuil a avut feciori pe loan care era mai mare sipe care 1-a proclamat elinilor impArat, si pe Andronic si pe Teodor dup5,acesta §i pe Constantin si pe Dimitrie si pe Toma. i lui Than, cel mai mare,pe care-1 credea cel mai destoinic din ceilalti, i-a incredintatsi aducindu-i sotie din Italia, pe fata ducelui din Monferato, distinsil Iacaracter, dar neplAcuta", la infAtisare, 1-a incoronat cu diadema si 1-a puselinilor arhiereu. si impArat. Dar impa'ratul cu sotia sa nici nu locuia nicinu tedia, ii era uritgr §i nu. putea s-o sufere, si ea vedea c lArbatul ei nuo place si c o uräste mult, si atunci dinsa, dupa un timp, s-a urcat pe ocorabie si a plecat, plutind spre Italia la rudele sale 3. Apoi i-a adus sotiedin Sarmatia, pe fata domnului sarmatior 4. Orinduit asa, acesta conduceaimpArätia ; i pe Andronic, o fire nobilA, al doilea dup5, imparatul Ioan,1-a pus A, guverneze Terme. i dup'a, oareeare timp s-a imbolnitivit de lepra

1 De rapt Giineyt ; vz. A k U. N i in e t, op. cit., p. 45.2 Cr. Du c a s, XXII, 3-5, (ed. Grecu).3 Ibidem, XX, 6.4 Ibidem, XX, 3.

204

5

10

15

205

20

25

30

35

fiindu-iaid.

linistita §i

imparatia

I

Ii

www.dacoromanica.ro

132 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE IV

206 §i orasu1 TermeJ 1-a vindut venetienilor 1, pentru c orasu1 singur nu

s-ar putea apAra destul de bine si s-ar afla intr-o situatie grea. i pentruea a crezut acuma astfel va fi mai bine de ei i de oras, 1-a vindut peacesta venetienilor pe un pret nu mare. Iar Andronic s-a dus la fratele sau

5 in Peloponez ducea traiul in Mantinea din Laconica, ping, ce, boaladoborIndu-1 acuma cu des5virsire, a incetat din viatl. Tar pe Teodorcare Ii era fecior, imp5ratu1 Emanuil 1-a trimis la fratele au. Teodor,nascut in purpurà 2, cu gindul s5,-1 lase urmas pe Idiat In Peloponez.

dui-A ce 1-a primit pe acest bgiat al fratelui sàu, cArilia ii era devotat,10 1-a tinut pe ling6 sine i, chid a murit, i-a lasat domnia. Acesta cind a ajuns

la conducere, luat sotie din Italia pe fata lui Malatesta duce de Marca,femeie distins5 prin frumusete i alte insusiri alese. Totusi mai pe urmä,urindu-i-se de sotie si neputind-o suferi, a ajuns s se certe i atunci s-asimtit indemnat a1eag5 viata de cAlugár si la domnie a trimis dupA,

15 fratele sAu s vinA, deoarece credea s imbrace rasa de cA1ugAr i sä-i incre-dinteze lui domnia i averea. Totusi nu peste mult timp, acesta iarkis-a rAzeindit, cki marii lui dreg5tori II desratuiau de la aceasta i nu-115sau s mearg5 la ce se pornise.

Teodor cel bAtrin, unchiul eau dup5 tat5, n-a avut nici un b5iat207 de la fata lui Rainerio, avea insá din flori. I CAci acesta Ii luase pe fata

stApinitorului Atenei i despre ea se spunea a a fost cea mai frumoas5din toate fetele care pe vremea aceea s-au distins prin frumusete.

Rainerio acesta stgpinea peste Corint AtenaStaipinirl apusene In Pelo-ponez, Credo de milloe donmea peste Beotia, de ajungea pina la Tesaha.

25 Epir. Domn a ajuns in urmAtoru1 chip. Pe vremea cind,AIlmnezil In Aeurnanla.la indemnul arhiereului romanilor, celtii din apus

totodata i venetienii au venit cu räzboi asupra elinilor, atunci i barbatifoarte puternici d e la imp 5ratu1 din Neapoli si de la tireni i genovezi au pornits5, cm ereasc5 Peloponezul i totodat i cealaltá E1adq. i Peloponezul

30 1-au cucerit intre a1tii i cei din grupa genovezilor din casa Zacharia,anume Ahaia i partea mai mare din Elida i 1nc i Pylos si din Mesenia

tara nu putinA, de au ajuns pin5, in Laconica. Tara din. mijlocul Pelopo-nezului au p6strat-o atunci Inii elinii din Peloponez. Intreg Peloponezulins5, de la marginea marii 1-au cucerit i ocupat apusenii, celti i celtiberi

35 §i alti dintre genovezi i tireni ; i Ine i Rainerio din casa Aciaioli, sosind.

1 K. D. Mertzio s, Mv.741.cice .frjg p.(xxsamxiig Icrropbx; (Memorii despre istoriaMacedoniei) 1947, p. 30 urm., crede cã tirea aceasta nu este Intemeiatd. Dar cf. si Duca s,XXIX, 4, (ed. Grecu).

2 NAscut dupA ce tatSi sau fusee Incoronat ImpArat.

ca

sa-si

I

si-si

si-a

t

si ii

www.dacoromanica.ro

STAPINIRI APUSENE IN GRECIA 133

din Florenta la aceasta, expeditie, a ocupat Atica §i Beotia, precum amaratat si mai inainte si din tara Focidei 1 j partea mai mare. Iar ligurii 208au ocupat Eubea cu mult mai de inainte Inca ; de la acestia venetieniiprimind ingaduirea sub o anumita, conditie, au coborit in insula. Dupia,aceea insa, inaintind pe nesinutite §i ligurii ajungind la cearta, cu dinsii, 5

venetienii au ocupat toata insula §i citi s-au intimplat sa fie de parteavenetienilor continua sa detina si acuma tara si veniturile lor, venetieniiraminind la conditiile sub care s-au invoit cu ei si au cazut de acord asuprainsulei. Dar Rainerio si celtiberii si din celti citi au fost la cucerirea Eladei,se vede ca, au venit in locul acesta cu mult mai tirziu decit acestia. Iar toRainerio, flind un non venit cu mult mai proaspat Inca, s-a incuscritcu ligurii din Eubea si a luat de sotie pe fata unui Prothymos i, detinindregiunea, a pus mina pe Corint si umbla cu gindul sa-§i supung cit mai repedePeloponezul. Mai tirziu insa sosind fratele imparatului elinilor, s-ascrit en acesta si si-a dat dupa acest donm Teodor fata care, precum spu- 15

neam, intrecea prin frumusete, toate fetele de atunci, §i la moarte i-alasat i Corintul ; caci cind a dat fata dupa el, i-a fagaduit zestre acestora§, dupa, ce va fi murit.

Iar pe cealalta fata a sa a dat-o dupa, domnul Acarnaniei si Etoliei 209Carol. Cad acesta, dar domnii de mai inainte ai acestei tari se tineau 20

de imparatul Partenopei ce se numeste Neapoli ; §i cind popoarele vecinede acolo i-au gonit din tara si domnii au plecat pe aproape de Italia,atunoi Chefalenia si Zachint §i insulele Ehinade, cite s-au Intimplat sa fieasezate pe aici, s-au adresat la, Imparatul acesta si au primit un domngnvernator al Imparatului Partenopei. i au venit si mai inainte ali guver- 25

natori In insulele acestea, dar si acest Carol, numit din casa Toco, avinden sine tovarasi, oameni destoinici, pe Roso §i Guido si Miliarese 2. 1S,i

cum, stind In Ghefalenia, au pus ochiul pe Epir, adusi hind de eph.oti,au cistigat tara sa li se supuna si, pe Incetul si Acarnania. Dar albanezii,porniti de la Epidamn si mergind spre Tesalia de rasarit, au supus §i partea 30mai mare din Macedonia interioara si Arghiropolichni §i Castoria. Ajun-gind in Tesalia, an cucerit tara §i si-au Impartit orasele ; si de tara se folo-seau dupa, obiceiul lor, hind nomazi si neasezindu-se Inca nicairi cu locu-inta stabila. Dupà ce an ajuns si In Acarnania cu voia guvernatorului 3 I

Acarnaniei, care i-a lasat in tara, isi pasteau turmele §i In aceasta tara. 210Dupa aceea s-au inteles intre ei sa atace pe elini, oricum ar fi sà le iasa.

cind guvernatorul, Isaac Ii era numele, a venit odata, mergiml la

1 Manuscrisele au cpwxcaogFocaida, indreptat de Darkó in (19cod8o5.2 Poate stricat din Vallaresso, crede Darkó in indicele s. v. din editia sa (II, p. 328).3 Inca bizantin.

incii-

I

www.dacoromanica.ro

1

5

10

211

15

20

25

30

212

35


vinatoare, albanezii 1-au atacat, conducator fiindu-le Spata, un barbat demare ispravg, care le dadea dovada de repeziciune si indrazneala, ceea cele era de mult folos lu imprejurarile date din timpul de atunci. i pe guver-nator 1-au ucis pe loc, iar tara au invadat-o de indata si au ocupat-o sipe cei ce lucrau pe ogoare, i-au prins, lulnd cu ei peste mice ar fi dat.Dupà aceea au impresurat si au cucerit Arta, oras al Acarnaniei §i, fctn-du-se stapini pe tara aceasta, pradau tara apusenilor §i nu mai aveaunici un astimpar. Pupa aceea guvernatorii trimisi de Neapoli, porninddin insula Cercira, caci atunci imparatii Partenopei stapineau insula,§i gatindu-si armata, au plecat in graba spre Acarnania, cu gindul s smulgaalbanezilor tara si s cucereasca Arta Acarnaniei, luindu-li-o. Ajungind.la Arta, au inceput s 1mpresoare orasul si s aduca aproape de zid masina-riile, cu. gindul sa-1 cucereasca. Dar Spata, conducatorul albanezilor,

caci nu intrase in oras, ci umbla pe afara prin tara, stringindpe albanezi la un loc §i sfatuindu-i sa fie gata a-i urma in primejdie,navalesc pe neasteptate asupra armatei italiene care impresura orasul §i,punind-o pe fuga, pe multi i-au ucis, mai multi insa au prins. La acestrazboi a luat parte impreuna cu dinsii si Prealup, domnul Etoliei, un barbattribal care se 1nrudise prin casatorie cu Spata, domnul Artei. i asa decitara Acarnaniei a ramas ocupata de oamenii lui Spata ; dupa, aceea insachid a pornit Carol din insule cu tovarasii lui si, pentru cá i unii din aitarii urau stapinirea samavolnica a albanezilor, au cucerit tara Acarnanieisi pe linga aceasta si Etolia, luindu-i-le lui Izaul care domnea atunceapeste tara si orasul acarnanilor 1 si peste Etolia Inca.

Domnia Etoliei care era mai inainte a lui Toma, tribal din neamulPrealupilor, a trecut asupra acestui Izaul In modul urmator : Cind Prealupi-a ajutat lui Spata si albanezilor la rázboiul in contra italienilor care impre-surau Arta, capitala tarii Acarnaniei, au fost prinsi in lupta aceasta multialtii din cei de neam ales la ei si indeosebi Izaul, despre care se spunea càa fost unul dintre tinerii cei mai de seama ai imparatului Partenopei,placut la infatisare, de un caracter nobil i o fire asezata. Pe acesta cumulti altii, Prealup clucindu-i acasa, Ii trata ca robi de razboi bine si-itinea sub paza. Petrecind in resedinta-i domneasca, II tinea, ca pentrubard sa-i dea rudelor Inapoi, daca i-ar cere. Dar femeia acestuia, cum 1-avazut pe tinar, s-a indragostit de el ; caci umblase si mai inainte cu altibarbati si era desfrinata. Träind asadar cu tinarul §i Innebunita de dra-goste pentru el, se intelege cu dinsul la au complot in contra barbatului.

femeia conducindu-1 in dormitor, cum domnul Prealup se odihnea,

Manuserisele au Spotiadvolv dromenilor, indreptat de Darkd in 'Axapv&vcov.1

I

I

www.dacoromanica.ro

STATINI111 APUSENE IN GRECI.A. 135

1-a ucis dimpreunA cu femeia. i totodat5, detine domnia imprema cudinsul. Pentru c6, insa, stapinea samavolnic, nimanui din ora§ nu era plAcutdecit femeii. Dar rAzbunarea lui Prealup, in nu prea mult timp, 1-a ajunspe feciorul acelui, pe care-1 avuse de la aceasta femeie ; cAci pe acesta,cind se dusese la impgratul Musa, ca aliant5, si ajutor in contralui Carol, stgpinitorul de atunci al Acarnaniei, 1-a prins, ca ia tarasi i-a scos ochli. Taus regiunea orasului Ioanina n-a cucerit-o nimeni.Aducindu-si-1 pe acest Carol donm, i-au incredintat s aib6 grija de tre-burile orasului ; si a stiut s poarte rAzboiul cu toatd, tária ; si

Iasadar

aceastA domnie care a fost de multg, vreme a tribalilor, a trecut asupralui Izaul §i asupra domnului Carol. Acesta avind in st'apinirea lui arnindou'athile, a ocupat si regiunea de la Ahelou, asa numitg, Baltos 1 si Anghelo-polichni ping, la Naupactos din fata Ahaiei si stApinea tara in chip absolut ;si a ajuns la mare putere, cad se vede c n-a fost intru nirnic mai prejos de vreun dornnitor de atunci in ce priveste stiinta domniei si a raz-boiului. i in ilzboaiele cu tgrile vecine cistigindu-si mare nume, a luatin dsgtorie, precum am spus-o mai inainte, pe fata domnului din Atenasi Corint.

Acest domn 2 a avut un bgiat din flori ; e6,ci de la sotia sa din Eubean-a dobindit urmas de partea bArb'ateasea. i pe bgiatul din flori 11 chemaAntonio. Acestui Antonio i-a Hisat Beotia si orasul Teba, dci Corintul1.115,sase ginerului s'au Teodor, fratele impAratului. Iar orasul Atena, pe care-1smulsese mai inainte de la celtiberii din Navara, dci pe acesta 1-auavut iberii, cucerindu-1, 1-a 15,sat venetienilor. Dar acest Antonio,feciorul lui, de indatä ce a primit de la tat'6,1 san domnia Beotiei, dmicealalta Ora, Focida 3 si Levadia, le cucerise Baiazid al lui Amurat,adaugindu-le la J impargtia sa, p1 ,cum am arAtat mai inaintet acestAntonio asadar a pornit razboi cu venetienii si impresura Atena cu multagrija si staruint6. Venetienii insg, socoteau lucru grozav, c'd orasul lor eimpresurat, si dorind sa,-1 apere, se gindesc sg, meargh,' asupra orasuluiTeba ; si stringind. armata din Eubea si armament, cit an putut, au pornitdin Eubea spie Beotia asupra Tebei. Dar Antonio aflind c venetieniipornesc in contra sa, a pus dou6 cete in calea lor, pe unde aflase c5, autread, euboenii cu venetienii, o ceata, stind la pina la inceputul drumului,cealalta la capAtul lui ; i astepta 0, se napusteasea asupra dusmanilor,cind vor fi la mijloc de cale. Aici asadar, cum venetienii mergeau spre

1 Manuscrisele ne oferil ccEe-rbv, indreptat In Mikrov de Darkó, dupa Vivien de Saint-Martin, Nouveau Diet. de Géoar. univ., s. V. Valtos (v. ap. crit. din ed. Darkó).

2 Adica Rainerio Acciajuoli, domnul Atenei si al Corintului.3 Manuscrisele au Ocoxcetacc, 1ndreptat de Darkd In ClowEgoc. Vezi i p. 133 ii. 1.

5

213

10

15

20

25

214

30

35

sari ceanisa-i

sit

1

www.dacoromanica.ro


1 orasul Teba, si este departe acest oras de Eubea ca la o sutg cincizecide stadii 1, si cum veneau inarmati gren, multime mare asupra Tebei,

erau la sase mii, Antonio cade pe neasteptate asupra acestora,avind In fiecare ceatg nu mai mult de trei Bute de oameni ; i venetienii

5 vázindu-i deodatg din amindoug pgrtile, o iau la fugg i pe multi dintr-insiii-a ucis, pe altii insg i-a prins si a prins i pe guvernatorii de atunci aitgrii acelora. i blind calea intoarsg, impresura mai departe orasul Atena,

215 ping ce atenienii punind la cale cu el trAdare, I a ocupat orasul ; i nucu mult mai tirziu, impresurind-o, a cucerit Acropolea i stgpinea deodatg

to peste Atica i Beotia. i mergind, cind Inca trgia tatal sau, la Poarta luiBaiazid mai intii, dupg aceea la a lui Musa si Musulman i mai ales a luiMehmet, cauta prin bani sa-si cistige bungvointa Portii impgratuluidomnind. in tara sa, traia, mai departe, fara grija i Mx% Mci o fricg.Se mai spune cg i acesta, pe cit se pare, a fost un barbat strálucit i in

15 alte privinti i, dupg ce a luat in stgpinire (Drawl Atena, desi nu prea mergeamilt la Poarta Imparatului, i-a avut binevoitori i prieteni pe cei din antu-ra jul impgratuhii. Era donmitor, desiluase in casatorie femeia unui cetateanparticular din Teba. Tebanii adica petreceau, dansind. la o nunta, si seafla fata unui preot, maritata, foarte pfacuta i frumoasg, nobila la caracter

20 si totodatg cuminte, i deodatg s-a indfagostit de dinsa la nunta i indra-gostit o rapeste pe aceasta. Nebun de dragoste nu mult mai pe urma,s-a insurat cu dinsa i s-a intimplat s aibg un trai fericit, purtind domnia,dupg cum credea cg este cel mai bine si pentru cei din partea locului sipentru ceilalti. Tot acesta dat o fata adoptiva dupg domnul din Eghina,

25 feciorul lui Galeoto, vestit prin taria-i trupeasca, iar pentru cealalta fata216 adoptivg luat ginere din Eubea un tinar din casa Giorgio ; I

i cuvenetienii Wind pace, avea Iinite. i la feciorul lui Galeoto, la donmulEghinei, tinea cel mai mult i, cind acesta venea la dinsul, Ii dadea toatgatentiunea ; i fund barbat cuminte i cumpgtat, a trait in fericire mult

30 timp, fAcindu-si din felul cum purta domnia, mare avere si impodobindorasul cit mai mult.

Lepiduri de mare prie- Despre acestea amintind atitea, mg intorc la Teodor,teak Inlre Mahomed I feciorul imparatului i domnul Spartei si al celeilalte

Manuil II . . Peloponez, care a fost crescut i educat de35 unchiul sau dupg tata Teodor, iar dupg aceea a fost lasat domn in tara

aceluia. La acesta venind tatal sau Emanuil, imparatul din Bizant, 1-aintgrit mai bine pe fecior in domnie i fratelui care murise acuma, i-atinut la mormint un elogiu funebru, jeluindu-si fratele iubit. Dupg aceea

1 Un stadiu egal cu 177,6 m, fac 26 km 640 m.

ti Paleolog.

si,

si-a

P-a

www.dacoromanica.ro

PRIETENIE INTRE MANT111. 11 PALEOLOG SI MAHOMED I 137

trimitind dupa, peloponezieni s vin1a Istm, a inehis Istrnul cu zidpunind aici o garnizoana de paza, a plecat pe mare spre Bizant, avindeu sine sub paz i pe marii dregatori ai peloponezienilor 1

Acestea s-au petrecut cu imparatii elinilor, I In timpul acela. Tn 217timpul domniei lui Mebmet, au avut mai bine si in privinta domniei0 in ce priveste celelalte posibilithti de viata, deoarece si-au asiguratpacea en Imparatul Mehmet si se tineau intocmai de tratatele inchciate,pe eit se putea mai mult. De aceea i Imparatul Mehmet 10 dadea multa

ca ei s pretuiasca pacea cu dinsul eel mai mult i sa fie gatasufere mai degraba once alta decit sa fie stricate bunele relaii dintre ei ;F.4i le intra in voie cu once credea ea le poate face placere, intre allele sicu privire la feciorul sau Amurat. Cad avea doi fecion, Amurat maimare, iar Mustafa mai mie, baiat Inca. Dintre acestia, pe Amurat se gindeasa-1 lase imparat in Europa, pe celalalt Insa in Asia. i impartindu -leacestora imparatia, ca feciorii s ramina la cele ce le-a incredintat, a lasatpe imparatul din Bizant s aiba grija de aceasta, sa nu Ingaduie vreo nedrep-t ate, ci s sara en toata puterea intr-ajutorul celui nedreptatit 2

Ii

Tara Ronfineaseil i Tran-silvania pustlite de turel.Marl generall-eornandantide ai tureilor. Turaehhan,pasil la Vidin, treee in

Ungaria.

Trimitind apoi armata asupra Daciei, a pradattara aceasta i Peonodacia, Brenez al lui Elogeaterizscutierul, fiind comandant i faeind mari ispravi ;dar mari ispravi i-a facut i generalul comandantal Europei Mihail care a dus o armata asupra peonilor

0 a Peonodaciei i Inca asupra ilirilor. Totusi Brenez a Matt ispravimemorabile mai ales prin Europa, eind a dus razboi in contra ilirilorsi a peonilor i a Peloponezului ; caei acest neam al turcilor estepreocupat eel mai mult de arta razboinlui ; en partieiparea cavalerieiusoare a Enropei, asa ca era gata sa-i urmeze indata, oriunde ar duee-o,eistiga averi mari de tot ; si a ajuns pina in partea ce era a venetienilorsi, robindu-le tara, a hat robi de razboi, incit a imbogatit pe turcii careIi unman i, in foarte putin timp, Ii facea s aiba belsug de toate. Sint

cladiri in Europa peste tot locul, nu putine, ridicate de Brenez, de le-alasat generatiilor viitoare ea niste monumente sa-1 pomeneasca. Mai tirzinsub Musa al lui Baiazid s-a intimplat ea ei, trecind de partea frateluiMehmet, comanda militara s-o dea feciorilor ; si de atunei feciorii

1 Vezi mai sus, p. 120-121.2 Vezi pe larg la Duca s, XXII, 10, (ed. Grecu).3 Dat fiind obiceiul lui Laonic Ghalcocondil de a reveni asupra color spuse odatA, se

prea poate c5 e vorba de aceeasi expeditie de jaf care a fost amintith la p. 120, 14.

11)

15,

2Ig

3()

3

5.

20

si,

silinta, SI

si

I

sal

www.dacoromanica.ro

1

5

219

10

138 LAONIC CHALCOCONDTL EXPUNERI ISTORICE IV

lui Brenez, anume Iisus, Baram 1 si Ali, conducind ràzboaiele, au ajunsla mare renume prin Europa. Iar Brenez sedea in orasul Ianita, pe care

aibA singur spre locuire, i-a fost druit de impärat sg, fie pentru tot-deauna al lui si al feciorior lui i s slujeascg impgratului, la orice aravea nevoie. Iar orasul Ianita este asezat 1Ing riul Axios §i lingsa ora§ Antsate nu putine ale lui Brenez ; sub Mehmet insA, dupa, Brenez, a ajuns foarterenumit la tura Turachan i iesea la expeditii rázboinice, urmat de cava-leria usoar5, de prad6 si, fiind un comandant cu noroc, lua multI prad5,din tara dusmanat. I se incredintase atunci de Mehmet guvernarea Vidi-nului_si, trecind in Peonia, si-a cistigat mare renume in Europa.

1 Manuscrisele au BagyxovBaranc, indreptat de Darkti in Becp&p.ov, dupd p. 119, 17,uade aparatul critic Intocmit de Dark6 aratd cä manuscrisele ar scrie Baramos", dar de

ar trebui scris Bapoixog §i BaprIxovBarac, cãci izvoarele turcesti II numesc asa ; vz.1. Moravc s ik, In Byzantinische Neugriechische Jahrbücher", 8 (1929/M), p. 36 ; E. Dark&In By7antinische Zeitschrift", 32 (1932), P. 10 si A k d. Nim e t, op. cit., n-rele 12 si13 de la I. 39.

1.tpt

sag

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE V

lirearea pe tron a Cind. Mehmet al lui Baiazid, dup5, o domnie de doisprezece 220mul Murad II ani, s-a svirsit din via-0J, i-a urmat in domnie Amurat

(1421-1451) : tra. al lui Mehmet care era feciorul lui mai mare. S-a Intim-tative eu bizantinii.plat 1110, 0, fie la Brusa in Asia si lua m'Asurile cuvenite

pentru asezarea in domnie Dar elinii, cum au aflat de moartea 5

lui Mehmet si de asezarea in domnie a lui Amurat, au trimis dupgMustafa, despre care se spunea cA a fost feciorul lui Baiazid, s'a vinAde la Lemnos. Se intimplase s'a sad5, la Lemnos, chipurile sub pazA, usoarAde tot. I Dar trimisii dupg, el s6-1 aducá, au fost opriti de vinturile care, 221in timpul de atunci Maud. cu arie, tineau In loc cAlätoria de la Lemnos lospre Elespont ; si aceia trebuiau s6-1 pun6 Imp6rat in Europa ; cad trecerealui Amurat In Europa, o opreau cu triremele, inchizind si Propontida si-Elespontul pentru trecere. Si atunci au plutit in jos la Galipoli, oras inflo-ritor din Chersones, ca, Mustafa venind en corniile, 0, se poatá intilniaici au dinsul §i, proclamindu-1 Impárat in Europa, sà-1 poata indupleca 15

pe Mustafa s5, le predea Galipoli. De astgi dat'0, elinii, din nepricepere,s-au pripit, inch peste tot si-au stricat si sie-si si statului si cit pe ce capitalaera sa le fie robin, de Amurat. CAei vizirii lui Amurat, lasati de tatál sauMehmet in Europa, ca 0, asculte de urmasul s5,u la imparAtie, au venitla imparatul din Bizant si duceau tratative, ea, in imprejurarile de acuma, 20.elinii s'A nu strice buna Intelegere cu dinsii §i s'a nu umble s5, rastoarnelegaturile ce le au cu dinsii, ci s5, ramin5, la cele ce le-ar fi pus la cale cuimpäratul Mehmet. Intro oamenii cei mai de frunte ai imparatului eraBaiazid, fiind mare vizir §1 general comandant al Europei. Acesta venindasadar la ei, a dus tratative cu impáratul Bizantului, rugindu-1 de pace, 25

Inch s5, le fie binevoitor ; si dadea ostatici doisprezece copii de ai dreg6to-rilor celor marl, I aur douá Bute de mii si tara cit isi vor fi ales-o de la ei 222

www.dacoromanica.ro

140 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITISERI ISTORICE V

1 afara de Galipolil. Acestea le fitga,duia si le dal:lea, ca sag lase pe aceMustafa in plata domnului §i sa, nu stea in ajutor nici unuia dintre amindoi, ci sa-i lase pe ei sa se lupte §i care din amindoi o sa, iath invingator,acela sa, stapineasca. imparatia.

5 DII de parer( Intre Cu aceste vesti asadar a trimis crainic la imparatulimparatil Mating H cl loan de atunci al elinilor Than2, Omar hind Inca si care

vIII Paleolog. umbla cu planuri marl in ale donmiei ; cad credeae mai bine pentru dinsul, daca aceia se napustesc unul asupra celuilalt ;

si daca, domnia aceluia Ii va fi divizath, statul sau s-ar putea, afla Intr-o10 stare mai buna, decit cea de acuma si ar putea ajunge intr-o situatie mai

fericith, daca amindoi stilt la nevoie ; si daca Imparatia ajunge in miinileamindurora, el e ceva mai puternic decit amindoi, incit nu mai are deoscilat cind spre unul cind spre ce11alt. Aceasta Insa,' are sa fie, daca im-partindu-si dorania, amindoi au sa, fie Imparati. Dar mai tirziu n-a mai

15 rAmas la acest punct de vedere, ci el unul era MIA§ de partea lui Mustafa.Tani sau Insa, care era de fapt 1mparat, avea o parere opusa acestuia sicerea sa nu calce tratatul de pace, caci oricine calca, tratatele de pace, nuva putea avea parte de ceya bun sau statornic, 1ncit gresala lui sa. nu-Isurpe. Mai spunea c. §i aceasta trebuie luat In seama, cu care din amindoi

223 sa, se 1nteleaga ? Cu acela, unde-s banii Imparatiei si ienicerii !asupra acestui lucru, fireste nu poate fi nici o IndoiaIn i aceasta fixeaza,spunea dinsul, alegerea care ar putea-o face. Planurile acelea Insa, sintindoielnice, unde si cum ar putea ajunge la tronul imparatiei i shit legatepentru dinsii cu primejdia cea mai mare. In privinta aceasta asadar

25 rerile elinilor erau 1ml:oar-the in doua, ; dar 1mparatul cel tinar avind atunceaconducerea 1mparatiei elinior, elinii s-au alaturat parerii acestuia, preferind

faca, precum ii 1ndruma, si s-au legat de norocul lui Mustafa, inch sa-1faca pe acela Imparat si el sa, le dea Galipoli.

Ilizantinii ridiefi De 1ndata ce a fost luata aceasta hothrire, au si echipat30 eontrapretendent corabiile. Imparatul a sosit deci la Galipoli §i, cum Mustafa

pe Mustafa. nu sosise de la Lemnos, se simte indemnat s faca cevain vederea domniei lui In Europa §i sà Impresoare Galipoli ; §i era atunci

1 Manuscrisele au xd)pctv rcairi Kco\XLounaccuctaril multa de a orasului Galipoli".Ant tradus Insa, indreptind pe TroWly in nAilvafará de", cad precum se va vedea maideparte, bizantinii tineau foarte mult sa capete Galipoli, turcii Insa nu voiau de loc sä cedezeacest oras strategic. Cf. mai ales Du ca s, XXIV, 11-12, (ed. Grecu).

2 De fapt Imparat era Inca parintele sàu Manuil II Paleolog (1391-1425) ; dar acestaII proclamase Incoronase de Imparat i pe fiul sau loan VIII Paleolog. In istoria bizantina'nu ()data se Intilnesc doi i chiar mai multi Imparati deodatil.

si-1

ci

$i

pi-

sal

www.dacoromanica.ro

MUSTAFA CONTRA.PRETENDENT CU A.JIITOR BIZANTiN 141

cu ei Zunait, domnul Smirnei, pentru c5, era tovarAs de al lui Mustafa ;§i arAtau turcilor c5, si Mustafa o sA fie fatA indatA ; si asa impresuraucetatea de la Galipoli. Nu dupg, mult timp a ajuns si. Mustafa Insusi si ceta-tea orasului a trecut la dInsul ; si. Chersonesul indat5, 1-a primit de ImpAratsi-i urma, unde-i ducea. ImpAratul elinilor cerea fireste sA-i dea Galipoli.Iar Mustafa spunea cA e gata s5, dea si. cA nu se impotriveste, totusi turciio vor rAbda cu. greu J si, domnia nefiindu-i Inca infAptuitA, lucrurile nule vor iesi cu bine. Totu0 fAgAduia cA, dupA ce o sA ajungA' la domnie, dAorasul si ca, nici in viitor nu-i va lipsi niciodatA de orice alta ar putea credecA le va fi spre binele lor. *i. atunci i-a convins pe elini si a inaintat maideparte In Europa si. toti treceau de partea lui, recunoscindu-1 de impAratca unul ce a, fost ferciorul lui Baiazid. Cind. insA Baiazid 1-a vAzut venindasupra Adrianopolei, caci el avea grija de oras, lAsat fiind de ImpAratulMehmet pe patul mortii, a strins armata din Europa si a iesit In contralui Mustafa aproape de Adrianopole, cu glndul BA incerce lupta si sA nu-1lase, daca va putea, ssa meargA la resedinta Imparateasca. Dar cum mergeain ordine de lupta, turcii au trecut deodat5, cu totii la Mustafa si. i s-au In-chinat ca unui Imparat si insusi Baiazid i s-a Inchinat si a predat putereaIn stat lui Mustafa, sA facA cu dinsii ce va vrea. Pe acesta lulndu-1, 1-a ucisde indata pe loc si, mergind spre oras, 1-a ocupat si s-a instalat in palateleimpArAtesti. Pupa aceea intorcindu-se, a apucat-o In graba spre Asia, cas5, puna stapinire si pe ImpArAtia din Asia. i a trecut 1 in Asia cu armatadin Europa si cu pedestrasii turd asa numiti azapi ; si a trecut peste strim-toare in Asia, avind cu sine pe Zunait, domnul Smirnei, si. mergea asuprabui Amurat al lui Mehmet. Iar pe impAratul elinilor, trinaitind soli, il rugasA nu Incerce vreo scliimbare In legaturile lui bune cu dInsul, cad li va daIndatA Galipoli, dupa ce Isi va supune Asia, invingindu-1 pe nepotul sAude frate.

1

5

224

10

15

20

225

25

mustafa, pilrilsit, Dar la imparatul din Bizant erau sositi si oameni de ai luipierde trouni Amurat, ducind si acestia tratative, ca Imparatul sa Vila 30

1 viata. cu ei si fAgAduiau cA le vor da orice ar dori. Tar elinii un timpi-au tinut cu vorba, in sfirsit MO', solia lui Amurat au lasat-o sA plece si.alegindu-si partea lui Mustafa, 1-au determinat si au obtinut de la elsil incheie cu ei un tratat intocmai, precum hotarisera dinsii. Dar si solialui Amurat, dud a sosit la armata lui Amurat, a raspindit stirea ca i-ar ficistigat pe elini de aliati. *.i s-au intimplat sa fie In tabara lingA lacul Lopa-dion ,,i au demins aici in taxa lui Michalichie, unde lacul subtiindu-se peo intind.ere mare, iese printr-un loc strimt in mare ; este insA un pod. Mus-tafa venind si el aproape, si-a asezat tabAra la marginea riului ce iese din

35

www.dacoromanica.ro

142 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE V

226 lac. .Aici cind. au sosit solii I lui Amurat, folosindu-se de o imprejurarenorocoask au rgspindit stirea, c ar fi sosit avindu-i pe elini tovarki deluptA ; si strigau &are tabAra lui Mustafa, amenintindu-1 ca pe unul ce-adzut in cursä in Asia. Baspindindu-se stirea in tabAra lui Mustafa, cum

5 solii nu le sosiser Inc, s-au speriat, nu cumva elinii ocupind Elespontul,nu-i mai lase s'a tread, si astfel s-ar putea pfa'psadi pe aici ; i atunci

si-au tras pe seam'a si, cind s-a fa'cut noaptea, insusi Zunait, donmulSmirnei a fugit in tara-i printease i ceilalti din marii dregatori au in-ceput s fugg fgr6 nici o zahovire, nemaiavind incredere in norocul lui

10 Mustafa. Iar Mustafa cind. si-a vAzut armatele fugind, frie 1-a cuprinspentru persoana lui si a fugit si dinsul spre mare. Dar elinii, ca unii ee-sia1eseser5, ca Mustafa s6 le fie aliat, au echipat coraiile si au plutit spreElespont. Insusi impa'ratul Bizantului sosind la Pricones, era preocupatd.e dragostea unei femei, pe care s-a intimplat de o iubea, era fata unui

15 preot, si nu-si vedea de datoria, opreascA pe Amurat s, ajung5, inEuropa. De indatg, ce foarte repede s-a filcut de zju i Amurat a v'azuttabAra dusmanilor go1it i 0, de astA noapte, sint pe fugk si pe azapifringindu-si miinile, ea' au fost párgsiti §i. tfadati de ostasii drareti, I a

227 facut pod peste seurgerea lacului si a trecut, cit de repede putea, si pe azapi20 i-a ucis pe toti aici. Dup'a aceea 1-a urm'arit pe Mustafa oras de oras. Mus-

tafa, ce-i drept, a apueat s, treacä la Galipoli, Amurat insá dind peste ocorabie foarte mare d.e a genovezilor, acostind chiar aici, s-a invoit cu sta-pinul corniei s5,-1 tread, pe el deodatA cu ienicerii si cu mai marii Portiilui si intreaga-i armata, in Europa si i-a p1tit argint destul de Inuit, cit i-a

25 cerut. Si 1-a trecut impreuná cu toat'a armata. Mustafa cind a auzitAmurat a trecut in Europa, si vedea ea, pretutindeni, unde ar putea sdpa,nu mai este acuma in sigurantk deoarece Amurat il ajunsese, a scIpatcu fuga pe muntele asa numit Ganos. Amurat insg, II urm'area i, en toat'asraruinta, nu inceta s'a cerceteze toate si s inconjoare ca intr-o retea locul,

30 unde credea si se putea Wanui numai cà, se ascunde, 1-a deseoperit ascunssub o tufa si, prinzindu-1 la sugrumat ca. juvátul. Si. s-a sAvir§it Mustafadin viat'a dupA o domnie de trei ani in Europa. Amurat insk dup6 cedobindit domnia, in amindoua, continentele, s-a Smut stitpin pe imparatiel.

Nu en mult mai pe urm5, ins a. a pornit en rsazboiimpresurairea Constaniinopo-228 lei 1422. Organizatia PortH asupra Bizantului si I a elinilor. Inainte a trimis

Sultanultd. Inventia I pute- pe vizirul Michaloglu, generalul comandant alrea tunulUi.Europei. i acesta luind toat'a armata Enropei,

a strAbRut jefnind regiunea Bizantului. Dup6, aceea si-a asezat tabàra1 GE. Duca s, X`KV XXVII, (ed. Grecu).

sg-1

a

at

Cl

www.dacoromanica.ro

MURAD II IMPRESOARA. CONSTANTINOPOLE 143

indata a pornit §i Amurat al lui Mehmet cu ienicerii i eu Poarta, toticiti insotesc pe imparatul, oriunde plead ," in razboi. i a sosit si cu armateleAsiei si a tabarit de la mare la mare.

In ce priveste Poarta, sta cam astfel : pedestrasil, are imparatul reRugg, sine ca la §ase mii si uneori ca la zece mii. ; caei din acestia formeazagarnizoana de paza prin cetati §i apoi in local acelora pune iarasi alta for-matiune. Iar el §i-i formeaza astfel : luind baieti robi, pe citi soarta i-afacut s cada in miinile lui robi, Ii d, pe la turcii din Asia, inch fiecareinvete graiul. i stind cite doi i cite trei ani, invata limba ; dupa ce Inteleggraiul, incit s poata vorbi, iarasi alege dintre cei pe care i-a dat, ca la douàmil 0 mai multi decit atitia. Pe aceia ii aduce cu totii la Galipoli si-i re-partizeaza pe vase, ca sa' invete marinaria i sa, duca' peste strinatoare pecei ce vreau sa' tread, in Asia din Europa. Aici fiecare are un obol si unrind de haine pe I an. Dupa nu mult timp trimite dupg ei s vina' la Poartasi le da, leafa, incit sa le poata, ajunge de trai, unora ; altora insa mai mult.

rinduiti impartiti sub comandanti de zece 0. de cincizeci de oameni, incete mid i mari, plead, in razboi ; masa o iau in comun 0 la asfintit de soaresint cu comandantul de zece oameni in cortul bor. Ace§tia 10 au corturiloprimprejurul imparatului, fiecare in locul su, tinindu-se de celMalt2.Inauntrul acestora nimeni nu are voie ridice cortul afara de serbiislujitori ai imparatului i ai vistieriilor imparatului §i ai dormitoruluiCortul lui e de culoare ro0e. i pentru persoana imparatului se riclicauneori dou, alteori trei corturi din foi de lina de culoare rosie, brodate cufir de aur, i Inca altele vreo cincisprezece, toate inguntrul rindului de cor-turi ienicere§ti. Inafara i§i ridic corturile ceilali oameni ai Porch, amura-chorii i paharnicii, numiti la ei saraptarii i purtatorii de steaguri, numitiemuralamii, i rectorii Portii, asa numiti viziri3, care ii aduc imparatuluivestile i rapoartele. Ace§tia ffind mari dregatori i avind cn ei slujitorifoarte multi, formeaza, o multime nesfir§ita. Apoi mai sint la Poarta im-paratului silictari ca la trei sute, care sint calareti 0 slut adusi la acestpost dintre ieniceri. Dupá aee§tia yin ienicerii numiti caripi, j veniti lael la Poarta din Asia 0 Egipt 0 mai ales din Libia i, fund viteji et, marerivna in fata imparatului, shit platiti de el cu leafa, unii mai mare, altiimai mica. Dupa ace§tia urmeaza lefegfii, numiti alofatii, ca la opt sute.lar dupa acestia urmeaza numitii spahii ca la dour), sute. Aee§tia slut baietide ai marilor dregatori, dintre care pe null scotindu-i de la slujirea dor-

AdicA ieniceri.2 AdicA, fiecare stiind unde este locul cortului sAu, dup5 locul cortului vecin, iar cor-

turile stau in cerc.3 Manuscrisele ne dau g6pt8eqvixori, indreptat Ue Darkó in (34Er...eacq.

5

10

229

15

20

25

30

230

35.

sit

§i

sa-si

1

i

www.dacoromanica.ro

5

10

231

15

20

25

30

232

_35

144 LADNIC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE V

mitorului sáu, Ii pune In acest loc, iar pe altii alegindu-i, ii tine aici ea peunil ce au fost baietii unor barbati de frunte.

Poarta sultanului, ea s o spun pe scurt, a fost rinduita asa ; iarpentru intreaga impäratie i§i pune doi generali-comandanti, unul pentruEuropa, altul pentru Asia'. i de fiecare dintre ace§ti doi ascultà otile sicomandantii, oriunde i-ar duce, dupa ce imparatul le-a dat acelora ordin.Tot pe ei Ii insotesc si guvernatorii, numiti la ei purtatori de steaguri ; cacidupa ce e pus de imparat in acest post, imparatul Ii daruieste un steag,ca unuia ce a devenit general-comandant §i guvernator peste multe orase.Pe acest guvernator, unde merge cu oastea, 11 Insotesc, ascultInd. de el,guvernatorii oraselor. In aceeasi ordine urmeaza cu totii, ascultind deguvernatorii §i comandantii lor proprii, dupa ce au ajuns la tabara impa-ratului. Cam aceasta ii este I orinduirea ostilor. Cavaleria usoara de pradaeste rinduita, fire§te, si aceasta sub comandantii ei proprii. Azapii Insasint sub ascultarea unui singur comandant si, strinsi la un loc, pleaca larazboi 2.

De indata ce Amurat a navalit si impresura Bizantul de la o marela alta, a inceput s, bata zidul cu tunurile si incerca, totusi nu izbutea sa-1dea jos. Pietrele aruncate de tunuri, trageau trei si jumatate talanti lacintar3 ; dar zidul era tare, Melt rezista la tunurile acestea si nu ceda deloc. Tunul se pare ca nu este o nascocire prea veche, hien s putem spune

un lucru ca acesta le-a venit in minte oamenilor din anticitate. Totuside uncle li are inceputul si care oameni au ajuns s inventeze tunul, n-a§putea arata cu siguranta. Dar se credo c acestia au fost din Germaniasi c acestora le-a venit In minte acest mecanism.Pustile IRA, de la germanis-au raspindit pe incetul si in alte parti ale lumii ; tunurile insa n-a§ putea

afirm In chip lamurit, uncle s-au ivit dintru inceput. Puterea si izbituraneinchipuita, cu care repezita -Mud piatra, pricinuieste corpurilor, oriundear ajunge, cea mai mare stricaciune, i-o da cu totul pulberea ; si de acea-sta este repezita. Puterea din pulbere o are insa silitra amestecata eu car-bune si pucioasa. Asa se face ca, in ce priveste armamentul, lumea stafoarte bine ; d.e aceea si vitejie mai putina poate s dispuna de acea izbi-tura demonica. Mai intli se pare ca au fost construite din fier ; apoi insaa fost inventat numitul aliaj din amestecul aramii §i al cositorului, caree gasit mai bun la aruncarea pietrii cu mai multa siguranta si cu mai maretarie. Iar forma O. o descriem cum este, ar fi lucru de prisos, toti putind-o

1 Beilerbeiul de Rumelia i d.e Anatolia.2 Cf. Du c a s, XXIII, 8 9, (ed.. Grecu).3 Talantul, mAsura antica de greutate, avea ceva peste 26 kg la greci, iar la roman!

peste 37 kg ; aici, probabil, e de lnteles unitatea de greutate bizantina'.

c'a

sA

I

www.dacoromanica.ro

PUTEREA TUNULUL-ALT MUSTAFA CONTRAPRETENDENT 145

vedea oriunde. Teava fiind lungh, cu cit ar fi mai luiagh, cu atit piatra e 1

repezith la o dephrtare mai mare, incit a fost fheut un tun care aruncapiatra, precum am aflat, pina la saptzeci de stadii1, zguduind primprejurpämintul pe amindouh distantele. Si se pare ch aceasta, putere a foculniproduce bubuitura i repeziciunea cu care e dush piatra ; chci acest element 5

ttind e inghesuit, se pare eh e de o putere demonich de tot mare, duph cum§i trhsnetul il produce gazul din aer cind se aprinde. Zgomotul si repezi-tura se produce, fie prin faptul ch. innarchtura 2 eedeazh, fie prin putereafocului care este pus aici, duph ce scaphrind aprinde materia, i neap:drat,producind aceasth putere, are aceste donh efecte. Dar se pare ch puterea 10

arderli este toath pricina i ch pulberea sporeste puterea ce o are focul dinfire, I spre a pune prin ardere in miscare si a arunca foarte de- 233parte proectilul.

Atunci asadar Amurat al lui Mehmet, cu tunuri i cu alte masinhrii,a incercat i a bhtut zidul destul de multe zile din toate pártile i incerca 13:sh cucereasch. Dar elimi 1-au respins, aruncindu-i jos de pe schri pe ieniceriiimpáratului i capetele unora thindu-le, le-au luat eu ei. Si cum Amuratnu avea nici o izbmnd cu cucerirea eethtii, era nhchjit si descurajat, darcredinta nu-1 phrhsea ei va cuceri orasul. In timp ce se tinea de asediu,elinii trimeteau crainici la el ; ci el nu voia nicidecum sit inceaph tratative 216

de pace cu dinsii3.

Dar duph nu multe zile a plecat spre cash imprk,-Ilizantinii scotcomrapretendent tiat armatele. Atunci elinii au trimis soli la Amurat si-1

pe Mustafa, frale rugau de pace ; el insh i-a lasat s plece si nu le-a ascultaten Murad II.cererea. Pupa aceea, cum elinii in incerchrile lor de a n3

ineheia un tratat de pace nu au avut nici o izbind,a, Ii indreapta gindul hiMustafa, bhiatul lui Mehmet. Se intimplase ch se gasea, ducindu-si traiuFhiCaraman. Si au trimis soli si au adus bhiatul la Bizant, fiind de vreosprezece ani. Dupa ce baiatul a ajuns la Bizant, trimite turcilor cuvint cumarl faghduieli i, adresindu-se fiecaruia, Ii punea in vedere de toate de 30douh ori pe atit de cit avea sub I Anaurat4. i unii turci au trecot la bhiat 234dar nu multi. Totusi baiatul trecind in Asia, cu ajutorul i colaborarea si a

Peste 12 km.2 Textual ; ceea ce nu este vid".3 Despre acest asecliu din august 1422 ni s-a piistrat descrierea unui martor ocalar, Iodei

Gananos, care a fost Intre apAratorii Gonstantinopolei. E editat de I. Bekker la un loci Cu G.Phrantzes i I. Anagnostes, la Bonn, 1838, p. 457-479.

Dupa istoricul bizantin Duca s, XXVIII, 6,e1. Grecu, chiar ivirea noului preten-<lent Mustafa, 1-a Llcut pe Murad II sã ridice asediul.

. 1621

I

si si-a

www.dacoromanica.ro

1

5

10

15

235

20


imparatului elinilor, a Impresurat si a cucerit numitul Hieron1; i trecindprin Asia, turcii din Asia i se alaturau, pentru ca era fecior de imparat.Alai paharnicul Aliaz cu numele, caci Mehmet acestuia Ii incredintasebadatul, s-a inteles cu Amurat la tradare, asa Inch predea baiatul.

dupa ce s-a inteles, a facut asa, incit s i-1 poata preda pe baiat ; i prin-tr-un trimis i-a aratat, unde s-ar putea intimpla sa se afle baiatul. Balatul,cind a ajuns la Nicea, supus Nicea i, raminind aici, cauta sa-i cistigepe marii dregatori de prin Asia. Si cum era acum iarna, era impiedicat

inainteze mai departe in Asia. Atunci aflind Amurat de la saraptarul.Aliaz despre sederea baiatului In oras, a luat cu sine din ienicerii de laPoarth ca la sase mu i, sosind, cit de repede a putut, la Elespont tre-cindu-1, a pornit de-a dreptul spre Bitinia. Pe neasteptate cazind in oras,prinde chiar aici pe loc baiatul, Aliaz predindu-i-1. Cdci baiatul cind a aflataceasta, s-a refugiat la el, ca amindoi sa se chibzuiasca asupraDar acela indemnind pe Mat sa fie fr frie, astepta pe fratele baia-tului i acesta sosind la curtea imparateasca din

Joras, i 1-a dat in mina

pe Mat. lar Amurat luindu-1, 1-a sugrumat cu juvatul, dupa cum e obice-iul la dinsii. Se mai spune cá Tezetin, barbat din neamul imparatesc alimparatului din Ertingan, care i-a venit baiatului intr-ajutor, cind a auzit

dusmanii au venit asupra orasului, a navalit in mijlocul dusmanilor1-a ucis pe vizirul Michali, generalul-comandant al Europei, cu care eraindusmanit, si mai omorind multi altii, la urma a murit si el insusi.

Cueerirea Atunci elinii au facut asa, luind atitudine in contra luiAmurat ;Saloniculiil orasul Terme insa din Macedonia 1-au vindut venetienilor,

25 1430. crezind c pentru dl.nii e o imposibilitate sa lase orasuIin puterea lui Amurat care atunci iesise biruitor. Intr-adevar Amuratmersese dupa, aceea cu oastea asupra orasului Terme si-1 impresura cutoata grija i sthruinta ; si a ad.us aproape de zid masinariile de asediu.Si nu-i mergea de loc cu cucerirea orasului. Atunci, precum se spune,

30 pune la cale tradare cu cei din oras, ca acestia, spune-se, s sape de la caselelor §anturi subterane pina afara ; dar au fost surprinsi de venetieni,cum se spune. Si cei ce sapau, au scapat cu fuga In tabara lui Amurat, co-borind de pe zid. Totusi mai pe urma, cum ataca din spre marginea de

236 sus, a cucerit orasul cu puterea i 1-a robit. i aname, and &á ienicerii,35 urcindu-se pe zid, au intrat In ora i, ceilalti luindu-se dupa ei, orasul

fost cucerit i dat de Imparat spre robire. Prefacind orasul in robi, am aflatAmurat n-a facut cu nimeni exceptie de la robire, incit sa putem socoti

1 Era cetatea Ue pe tArmul asiatic care strajuia iesirea din Bosfor In Marea Neagrä.Dar despre aceasta denumire vezi i p. 118, n. 5.

salvárii.

a

sa-ii

si-a

sit

i

C6, si

pl e-

I

cit

www.dacoromanica.ro

TORCH CUCEIZESC SALONICUL 1430 $1 IOANINA 14 7

ca din cauza tradarii a Mout exceptie cu aceia. Aceasta a fost cea mai marenenorocire pentru cmi si intru nimic mai prejos de nenorocirile ce li s-auintimplat mai inainte. i barbatii orasului, luati prizionieri, au fost dusica robi de rizboi prin Asia si Europa. lar straja venetienilor care era Inoras, cum a bagat de mama cii orasul este acum cucerit, a pornit sá fugaspre mare la coribii i, urcindu-se in acestea, cite s-a intimplat sa le aibilacolo, au plecat pe mare. Acest oras elin asadar, care era mare si cu multabuna stare, a fost cucerit de Amurat. i a dat orasul spre locuit vecinilorde pe

Cueertrea Apoi el insusi s-a intors acasa, iar pe generalul-comand ant alEuropei Caratia, dindu-i in seama, armata Europei, 1-a trimis

asupra orasului Ioanina din Etolia. Acela insa cum a ajuns in Etolia, anavilit in targ, si a luat prada, cit a apucat sii prinda pe neasteptate ; dupaaceea mergind mai departe, a inceput sii impresoare orasul. Carol, domnulorasului, murise acum ; i deoarece de la sotia lui, fata lui Rainerio, n-aavut nici un baiat, a avut Ina baieti din flori, Memnon, Tirnu i Erculie,mai in virsta, acestora le-a impartit tara Acarnaniei de dincoace de riulA.belou sii o aiba in folosinta, iar pe nepotul sau de frate, feciorul lui Leo-nard, 1-a lasat urmas al intregului sau principat i i-a lasat nepotului saude frate Carol, Arta, capitala Ambraciei, i Etolia si capitala2. Dar fecioriidin flori nu s-au rabdat malt timp si au sosit la Poarta impiratului. Memnonsosind, pirea si intreaca pe ceila1i in pricepere i prin infitisarea-i demni ;acesta infitisindu-se la imparatul, Ii ficea propuneri cerea si-i duca

tara lor parinteasci. De aceea, generalul-comandant al Europei, pornindcu armata Eu.ropei, a niviuit. Impresura Ina orasul Ioanina i, tinindu-semult timp de asediu si neslibindu-1 de loc cu impresurarea, cetatenii dinora i domnul tarn, care fusese prins iniuntru si era impresurat, vizindaceasta, Ii ficea generalului-comandant propuneri de impacare cereasi i se dea alta Vara de la imparatul In Acarnania i Epir i cu conditiaaceasta Si incheie un tratat de pace cu dinsul i ca asa predi orasul. nein-du-se asadar aceasta, armata imparatului a ocupat orasul i lui i-a datAcarnania i alta parte a Epirului a le aiba in folosinta i sa aduci In fie-care an imparatului tribut i si vina in persoani la Poarta impiratului.Mai pe urma insa venind feciorii domnului Carol, I Erculie i Menmonocupind nu putini tara, locuitorii vecini aducindu-i pe ei, faceau viruluilor necazuri si-i pradau stricau tara de tot si veneau cu razboi. Totusi

1 Ni s-a pastrat descrierea cuceririi Salonicului din 1430, scrisS cie un contemporan,loan Anagnostes, despre editia ei vz. mai sus, p. 145 it. 3. cf. ODu ca s, XXIX, 5 (ed Grecu).

2 Ioanina.

5

10

237

20

25

30

238

35

loaninel.

si-i

si-i

si

si-i

1

aeo10.

I

In

www.dacoromanica.ro

118 LXONIC (FIALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VII

1 Carol aduce asupra lor armata de la Poarta imparatului si din Italia ; darcum nu putea face nici o isprava, a incheiat pace cu ei a renuntat la tara,peste care au domnit aceia, cu conditia ea de acum inainte sa nu-i maifaca, nici un necaz.

5 Etolia asadar a ajuns sub stapinirea imparatuluiBizanlInil lncheie pace ;(well pusliese Pelopo- Amurat ; dupa aceea elinii mergind la Poarta, au cerutnezul enetian bat sa inceapa tratative en ei ; §i au facut pace en condi-pe albanezi.

tia sa darlme Istmul 0 in viitor 0, nu mai inceree vreoschimbare. Tar pe Turachan 1-a trimis asupra Peloponezului §i pustia taravenetienilor ; §i a darimat Istmul §i, cucerind citeva ora§ele de ale vene-tienilor, a luat robi. Atunci albauezii din Peloponez, de prin interior dinlocalitatea numita Davial, s-au adunat §i si-au pus un comandant sesfiltuiau sd se lepede de elini2, Ca, la ie§irea lui din Peloponez, nimiceascalui Turaehan armata. Dar Turachan cind a auzit ea albanezii merg in contra

15 lui eu gind de luptil, deoarece en fuga nu mai putea scapa, si-a rinduitrrmata in linie de lupta. Si albanezii punindu-se in finduri de lupta, an

2:19 a tacat si dinsii I §i, incaierindu-se, n-au tinut piept tureilor, ci au luat-o laAtunci Turaehan pornind, s-a luat pe urma lor §i in goana a ueis

multi §i pe care i-a prins de vii, ca la opt sute, i-a ucis cu totii pe loc ; §i20 capetele lor facindn-le turnulete, a plecat mai departe.

Turahan pu,tie,4e Acest barbat a facut §i alte ispravi bane de pus in is-Tara ltomineasea. torie si pentru aceste fapte, eistigindu-si flume bun la

imparatul, a ajuns in locul lui Brenez. Nu cu mult mai tirzin a fost trimisAmurat asupra Daciei si a pustiit tara §i oastea adunatil aici, nu mica,

25 a pus-o pe fuga §i a ci§tigat o biruinta stralucita 0 a luat robi §i prada. multa.

loan Vill Paleolog InP 101I `Z bizanr barbati care erau cei marl dregatori la ei, intreII redobindese de la altii, pe Notara Luca, om cu trecere i avere, a incheiat

madar pace, si imparatul elinilor, cum s-a facut30 pace, a plecat pe mare in Peloponez, chemat fiind de fratele sari Teo-

dor, domnul Spartei, care, precum a stat §i mai inainte in istorie,urindu-i-se de sotia sa din Italia, s-a simtit indemnat sa apuce drumulcMugariei. Cind insa Imparatul Bizantului a sosit in Peloponez, adu-

249 cind cu sine pe fratele sau Constantin, ca sag fie urmas I In domnie

Cu elinii care venean mereu la Pow ta 0 au trimis

1 Davia sa fi fost odinioara oras, pe care Sp. Lambros 1-a identificat cu satul Davia,(lona ore departare de orasul Tripolis cle azi din Peloponez ; vezi Byzantinische Zeitschrift",7 (1898), p. 310, 313-314.

2 Pentru ca bizantinii incheiasera pace cu turcii.

0

0

fuel.

de

dintii

in

www.dacoromanica.ro

CRESTEREA STAPINIRII BIZANTINE IN PELOPONEZ 149

indata i-a parut ran i spunea ea nu se mai face calugar, deoare- 1

ce mai marii tarii nu-1 lasa. i s-a impaeat si cu sotia sa dupa aceea sia avut parte de o viata placuta si a trait mai departe eu ea. Iar imparatulelinilor a pornit razboi cu domnul Epirului Carol si impresura Clarenta,capitala Elidei. Pupa nu mult timp insd, cum en impresurarea nu-i mergea 5

din plin, a pus la cale casatoria nepoatei de frate a domnului, fata luiLeonard, cu fratele sau Constantin, Melt §i orasul acesta sag fie dat zestre.

imparatul elinilor impresura Patras din Ahaia, dupa, aceea lasind pefratele-sau Constantin, a plecat pe mare la Bizant. Dar fratelui Constantin is-au alaturat imprejurimile orasului i, cum cu impresurarea orasului nu 10o slabea, barbatii din ora§ se inteleg eu el pentru tradaie si, aducindu-I,i-au predat orasul, caci arhiereul orasului era plecat in Italia, stind. acolode mai mult timp §i rugindu-se tie ajutor la arhiereul romanilor.

Prin aeest oras din Ahaia au trecut domnii Peloponezului, venitidin Italia din easa Zacharia ; i unul a fost lasat domn si condueator àrii, 15

celuilalt insa care stätea la arhiereul romanilor, cind a ajuns arhiereu,i-a dat acest oras ca sag cirmuiasea. $i orasul,

J trecind in seama arhie- 211reului romanilor, primea arhiereu pe care li-1 va trimite sa eirmniaseaorasul ; si atunci trimisese orasului arhiereu din casa Malatesta.

Dupa ee asadar Constantin a Nat in primire acest oras, a impresurat 20

mi an intreg cetatuia de sus ; i dupa aceea i s-a predat. Capitala Elideiinsa au. oeupat-o trirernele arhiereului. Caei dupa ce a aflat despre cuceri-rirea capitalei Ahaiei de catre elini, a trimis zeee, ca, poate i-ar putea eistigainapoi orasul. .Acestea, ce-i drept, n-au ajuns pina in Ahaia, ajungiildinsä la Clarenta si domnul de aici lipsind si in oras nefiind garnizoana de 23paza, au intrat pe ascuns in oras, au ocupat orasul si au facut robi i prada.Dar mai pe u.rma 1-au dat pentru cinci mii de galbeni fratelui imparatuluisi. au plecat eu triremele in Italia. Acestui ora§ i s-au intimplat si maiinainte alte nenorociri. Cad. Oliverio venind din Italia, intr-un timp cindorasul era stapinit de domnul Ahaiei, a navalit pe nea0eptate si, ocupind 30orasul, a facut robi si prada si pe fata donmului a luat-o de sotie. Dar siacesta 1-a vindut domnului din Epir si a plecat in Italia. i atuncea fiindeucerit de triremele arhiereului, iarki prin cumparare a fost luat in stil-pinire. Timp mai indelungat an purtat elinii rdzboi si cu domnul Ahaiei, 242un Centurione de fel din Italia. Pupa aceea insa s-au incuserit i, fata dom- 35milui maritindu-se dupa Toma, feciorul mai mic al imparatului, i-au datzestre ocolul Mesenei §i al Itomei, afara de regiunea de la marginea Marii.Areadiei ; si au facut pace. i aceasta regiune asadar, dupa moartea aeeluia,a luat-o Toma, fratele imparatului, si pe sotia lui Centurione a tinut-oin inchisoare, uncle a si murit.

I

www.dacoromanica.ro

150 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V

Murad If pustiesie Ser-bia. 14:12 ; se rilzbolesleeu Gunman 1 faee eu-eeriri In Asia Mied.

1135/1436.

Astfel deci Peloponezul a trecut de la italieni in mIi-nile elinilor. i a§a statul elinilor a sporit, aducindsub ascultarea lor Peloponezul ; iar Amurat al luiMehmet a pornit cu r6zboi asupra tArii tribalilor.

5 mai intii, dupg, ce a declarat rAzboi, a trimis o§ti §i apustiit tara. i atunci domnul tribalilor cum a auzit ca. imparatul por-ne§te asupra lui, a trimis soli §i cerea sà facA pace, cu conditiaplAteascA tribut, pe care-1 va rindui impAratul §i s dea urmare la oriceordin al lui. Cu acest prilej, Amurat ia de sotie pe fata domnului triba-

10 lilor. Trimitind pe marele vizir al Portii Sarazia, a incheiat cdsätoria ; §iChalil, care avea mare trecere la el, a adus-o la re§edinta impArateascA.

243 Dupá aceea a pornit asupra lui Caraman Alisurl, J domnul Cariei, aducin-du-i intre altele, §i vina, c pe fratele s'au mai mic, avindu-1 la sine, 1-a tri-mis la elini. N'avAlind cu multg armata, a pustiit tam, cAci Caraman i§i

15 lilsase tam, ocupind culmile muntilor. i avea dou'd ora§e, unul numitLaranda, iar celAlalt Iconion2, fiind un ora§ mare din vechime §.1 cu multábunsd stare, in care era §i resedinta ImpAratilor de mai inainte din neamulacesta ; càci, deoarece regiunea are munti intáriti din fire §i cu urcu§urinu u§oare, pornind de aici, prádau §i jefuiau tara de primprejur §i, inaintind

20 cu incetul, au cucerit-o. Acest ora§ este organizat cu legi bune din vremurifoarte vechi. Ormul Laranda ins6 este a§ezat la poalele muntilor de aid §iv,cest ora§ n-a fost inconjurat de vreo inariturà. Locuitorii tOrii ins&cind a nAvAlit Amurat, au ramas pe loc §i n-au fugit ; cad hind turci,e obicei la ei, 86 nu fie luati robi de fa' zboi, pentru ca se tin de

25 aceea§i lege §i de acelea§i obiceiuri de viatà. Dar acest Caraman estevecin cu tara Pisidiei a lui Turgut. Ace§ti pisidieni, numiti §i bar-sacizi, sint nomazi §i graiesc limba turcilor, dar due o viata maimult de hoti, pràdind Siria §i altg, tara invecinata cu ei ; mai alesdin tara lui Caraman scot prada, razboindu-se mereu cu el. I Ie§ind

244 la prada, conducatori le stau In frunte §i-§i iau §i ei partea ce le cade dinprada §i, impartind §i celor care au ramas acasa cu femeile, dau partea devitejie3. Turgut stà in fruntea tArii Frigia §i tara lui ajunge pinA in Armenia§i Capadocia. Dar neamul lui Turgut pare mai de curind sà fi fost subAmurat4 §i, coborind in tara Frigiei de aici, sapine§te de atunci tara §i,

1 E numit gresit asa un sultan caramanliu Ibrahim ; vezi A k U. Ni m'e t,op. cit., p. 9.

2 Manuscrisele ne dau K6veLov i Ii6vLov, redind. bine nurnele turcesc Konieh, asa calnu e nevoie d.c conjectura lui Darkó Ix6vtov. Vz. V. Laurent, In Echos d'Orient", 31 (1928),p. 460 ; vezi mai departe, p. 193 n. 2.

3 Probabil, partea celor azuti In expeditie este lásatà celor ramasi acasA ai celor cazuti.4 Manuscrisele au lip.u.kiovtAmythaon, 1ndreptat de Darla, In 'Ap.oupecrn.

I

sit

m

www.dacoromanica.ro

MURAL) II FACE CTICERLIII IN ASIA MICA 51 IN SERBIA 151

ajungind pina incoace, poarta intr-una razboi in contra urmasilor lui'Carman. Mai de demult a purtat mereu razboi in contra leucarnilor,feciori de ai lui Carailuc. Dar Candiloru, capitala Cariei, sub un barbatcu numele . . . 1. Si tara cucerind-o Amurat al lui Mehmet, a luat-ope fata aceluia in harem, iar pe fecior 1-a lasat s guverneze tara. Dar &Inda mers asupra lui Caraman, pe emirii Chermian i Aidin i Sarchan i-aizgonit din tara i, navalind asupra resed.intelor lor, a luat prada i robi.§i Aidin a murit far% sa lase urmasi, Sarchan Ins i Mendesia au scapatin ta'rile vecine, fugind d.e navala lui Amurat. Dar Mendesia ajungind inRodos, sedea acolo ; dupà aceea insa a trimis crainici si a venit la imparatul,

5

10

rugindu-1 sl dobindeasca vreun bine de la imparatul i, traind pina 245acum Inca, are de cheltuiala de la Poarta. Iar Caraman, cind Amurat i-alasat Iconion2 i, ocupindu-i tara, petrecea in ea, a trimis soli la el

-promite dea pe fie-sa de sotie si pe feciorul sau sa-1 trimita la Poartasa-1 insoteasca pe Amurat in razboi. Si Amurat s-a lasat induplecat i, 15

Incheind tratat de pace, intarit cu juramint, a plecat in Europa.Mai pe urma insa, dupa o trecere de timp, gasindu-i o viná liii Ismail3,

domnul Sinopei i Castamoniei, a pornit cu oaste asupra lui. Acesta, cind.a auzit ca Amurat vine asupra lui, a trimis soli si a fagaduit dea tributin fiecare an venitul de pe arama, oricit de mare s-ar intimpia 0, fie ; 20

mai fagaduia i acesta sa-si trimita feciorul la Poarta imparatului.Pe feciorul lui Turgut insa, care si de mai inainte Inca a fost la

Poarta imparatului, am aflat ea imparatul 1-a trimis inapoi i i-a incredintattara sa rinduiasca, precum ar crede-o mai bine.

Acestea le-a ispravit in Asia, -fapte strMucite pentru tara sa. Si. im- 23

potriva leucarnilor a purtat razboi un timp indelungat.

Murad II euee- Dar expeditia lui Amurat in contra domnului tribalilor,reve Smederoto craiul Gheorghe, socrul sau, s-a facut din aceasta pricina.ti ataea Belvad. Pe Stefan adica, feciorul mai mic 11 avea petrecind la sine,cind totusi I a pornit cu navala asupra orasului Spenderovo, in care îi 246aveau resedinta domneasca. Craiul insa, lasind pe feciorul sàu Gurg-ur saalba grip, de cirmuirea orasului i de paza zidurilor, daca dusmanii o sanavaleasca, el insuO a plecat in Peonia 0, se roage de ajutor ; caci avea subascultarea sa si in Peonia Ora nu neinsenmata i orase multe i bune, pecare Eleazar le primise de la imparatul peonior Sigismund in schimbul 35orasului Belograd, pe care-1 daduse imparatului, pentru ca localitatea avea

Mai multe manuscrise arat5 cS aici 1ipse§te ceva.2 Vz. p. 150 n. 2.8 Vezi mai sus, p. 121 n. 3.

1

I

sA-i

sa,-i

1

si-i

ji-i

si-o

www.dacoromanica.ro

152 LAONIC CHAICOC OND1L : }API- NEM IsToloci.

1 un vad bun de trecere. Feciorul lui asadar fusese 15,sat s alba grija de Or-muirea orasului si se pregatea In vederea unei impresurari. Amurat insanhvalind a invadat tara si impresura orasul ; i apropiind de zid tot felulde masinarii, incerca s ocupe orasul. Dar cum nu facea nici o isprava,

5 eauta sa bage spaim'a in oras cu ajutorul tunurilor celor mai mari ce sefãceau in timpul acela, si nu inceta s bath zidurile. Atunci Gurgur, fecio-nil temindu-se orasul sa nu fie cueerit de tunuri, a primit propu-nerile de invoiala din partea imparatului si a incheiat un tratat cu conditiasa predea- imparatului orau i ei, venindu-i la Poarta, s dobindeasca

10 (-Tea ce insusi imparatul ar gasi c e en dreptate. Actesta deci a predat orasulvenind in tabara, traia cu fratele salt Stefan la imparatul. I Dupa nu

2 i7 mult timp in* cind a aflat ea tatal lor e pe cale sa se ridice in contra luiAmurat si ca, feciorii primese cuvint din partea tatàlui i vestitori In tainaen planuri de rascoal, i-a Nat pe amindoi feciorii si le-a scos ochii fiecaruia.Indata dupa ocuparea orasului Spenderovo, resedinta domneasea a tri-balilor, a lasat in oras o garnizoana destul de mare si a plecat, navalindasupra prasului peonilor Belograd. In preajma acestui oras curg doug, riuri,dintr-o parte riul Istru, iar de alta, Sava care, aici IIng oras, se revarsain Istiu. Orasul Spenderovo si acesta 1 Amurat al IM Mehmet,.

20 de indittkee,a navalit asupra orasului Belograd §i a inceput impresurarea,baiea zidul cu. tunurile §i a ddrimat o parte nu putina, dar armatele-i auavid din partea arasului de suferit ingrozitor din cauza tunurilor si a pus--tilor multe de tot, care trageau asupra oamenilor din tabara imparatului,

multe zeci de mu de lovituri ajungeau in tabara. Aici, Ali al lui Brenez,25 un barbat care trecea in tabara de eel mai viteaz si mai destoinic, a fost

cel dintii cu oamenii lui in lupta la ziduri ; sapind un sant, a tabarit eitmai aproape de ma§ cu armata sa. Si cind zidul a fost darimat, ieniceriian,intrat puhoi.ln oras 0. au pus stapinire pe o buna, parte de ora§. Dupaaceea insa eei din ora§ adunindu-se, I s-au incaderat cn ienicerii i respin-gindu-I,.i-an izgonit, aruncindu-i jos de pe zid. Si cum armatele i-au fostrebpinse si eucerirea orasului nu-i iesea de loc, a luat oastea si a plecat acasà.Iar guvernator peste tam de la Scopie si a ilirilor a pus un barbat din ceien mare trecere la el si care ii era eumnat, tinind pe soru-sa de sotie ; sidindu-d armata pedestr i ealare, ea sa navaleasca, in tara ilirilor, a dat

35 aici,. drumul armatelor.IA

Daninul Hiiei inheie Imparatul ilirilor, dar Bosnia se chiama tampace ea \farad IL aceasta ; si este tara aceasta stincoasa si muntoasa de

tot si se intinde pina, in tara ilirilor caie isi an ft§ezarile spre tarmul Mänii

248

30

1 Aid unele manuscrise 0 lips5.

15

rsior

s

ii

indica

craiului,

www.dacoromanica.ro

AScOALA ALB aNEZIL01: 133

Ionice ; i resedinta domneasea si-o are in orasul numit Gaitia ; si un rince curge pe linga oras, se revarsa, in Istiu, acest imparat eind si-a vazuttara pustiità de Isam i deoareee en armata ce stiingea, nu putea facenici o isprava,, nu s-a mai bizuit sa se lupte cu armata imparatului si atrimis soli la imparatul si s-a hotarit s plateasca, in fiecai e an un tributde douazeci i cinci de mii de galbeni. Iar imparatul a primit propunereasi a facut pace en dinsul.

Italscoala at»anezilor Dupa tara acestnia urmeaza tara lui Stefan al luisub Arianil 5i Depa. Sandal, de neam de iliri, ajungind pina la Mama IIonid, la . . . 1 numità. Acest neam hind iliric, s-a despartit dedemult de celalalt neam al ilirilor ; dar are aceleasi obieeinri i duceacelasi fel de trai, legi insa nu mai an aceleasi. Cudugheri se numescen totii cei ce traiese in tara lui Sandal. Iar intre Epir i ara lui se afla,orase si de ale venetienilor si tara lui Ivan Castriotul, dupa aceeainsa, tara lui Comnen, asezata, mai mult la marginea marii, tote sise intinde veva putin spre interior inspre regiunea vecina cu oi a sul Arglii-ropolichni, situat tot pe aici ; beiul regiunii care rezida aici, facea pradaciuniin tara lui Ivan si a Comneneilor. Cu toate acestea Ivan mergea la Poartaimparatului si se dncea in razboi cu imparatul, oriunde ar fi fost duse()stile imparatului. i Arianit Comnen, cind i tara sa parinteasca a ajunssub stapinirea imparatului, a venit la Poarta avea intretinerea dinpartea imparatului. Mai tirziu insa Ivan Castuiotul murind, pe feciorallui 1-a hat la resedinta Impàráteasc i, ara supunind-o, a ocupat-o.Nu mult timp dupa aceea insa, Arianit, cum sedea la Poarta, a inceput stfad, rugaminti s dobindeasea vreun bine de la imparatul ; i a inceput,dind indicatii, sà trimita celor din tara sa i aceia fagaduindu-i ea au sa, serascoale, daca, ar veni la dIiuii, fuge J de la Poart i coborind la seaunul dcdomnie parintesc, se pune in legatura cu mai marii tarii. Si ei primindu-1 cuplacere, s-au lepädat de imparatul i, omorind pe marii dregatori tnrci aitarii, an navalit in tara imparatului i pradau si jefniau, ei Inii avind o taraaparata din fire si toata muntoas i stincoasa. Cind i s-au anuntat acesteaimparatului,l-a trimis, facindu-1 general comandant, pe Ali al lui Brenez ;dindu-i armata eita era in regiunea riului Axios si in orasul Arghiropoliehni,

calketi de prada usor inarmati eiti locuiese in aeeast regiune, i-a poruncitnavaleasea in tara albanezilor si sa, i-o subjuge ; fäcind robi de razboi,

sa aduca, prins pe feciorul lui Comnen. Acesta luind toata armatasi gasind pedestrime nu putina, a intrat in Ora,. Indata ce a intrat, a in-eeliut a pustii tara, dind foc caselor i ogoarelor i necrutind pe nimeni.

1 Mai multe rnanustrise aratil cã aici lipse5te ceva.

2;9

20

2511

35

si-o

0-0

sA,

vin i BA-i

25

341

15

si

www.dacoromanica.ro


I Dar Arianit stringind pedestrasii i calaretii tarii, ajunge de ocupa treca-torile de la margine, pe unde Ali al lui Brenez intorcindu-se avea s iasadin tarn. i cind dupg aceea oamenii lui Ali au incercat s treaca, nu aumai putut, deoarece acolo statea Arianit cu oamenii lui i nu-i rasa sà iasa.Aici turcii, unii au fost inconjurati pe loc, iar altii au apucat-o la fuga printaxa, pe unde izbutea fiecare sa scape. Din acestia cei xnai multi au fost

251 nimiciti de albanezi, altii insa au fost prinsi din cale. Ali insa cu Insoti-torii si, ocolind drumul acesta, a facut un drum lung mai prin cimpiesi au iesit in partea de Epir asezata spre Cercira i < putini > din multi

io scapind cu fuga de pierzare, s-au intors acasa. Aid Arianit al lui Comnencistigat glorie stralucità, facind ispravi vrednice de istorie si de

atunci era laudat i vestit.Lui Ali al lui Brenez asadar i armatei sale, cind a navalit in tara

dinspre Mama Ionica, le-a mers foarte ram. Atunci ceilalti albanezi care15 locuiesc inspre Arghiropolichni, cind au vazut pe Arianit cà s-a rasculat

in contra domniei imparatului i &á a facut un lucru stralucit pentru sine,se sfatuiau i dInil sa se lepede de imparatul Amurat i 1-au chemat la sinepe conducdtorul lor Depa. Cad pe tatal acestuia ii izgonise din. tara Baiazidal lui Amurat, ca pe Mircea, domnul din Canina pe multi alti domnitori

20 din regiunea de aici i tara a ocupat-o insusit-o. Pe acest Depa asadar,care trada umbla d6 ici colo prin Italia si sedea mai mult in insula Cerciraa venetienilor, 1-au chemat locuitorii de pe la Arghiropolichni i 1-au pussiesi imparat. i facindu-si armata, au pornit asupra orasului Arghiropo-lichni care atunci era al imparatului, dar pe care i 1-au oferiti ca apartinind

2472 acestui Depa, si au inceput s impresoare orasul cu masinarii de ase-diu, aducindu-le aproape de zid. Aici in oras erau ieniceri de ai imparatuluiin garnizoan i ali citiva turd nu multi, refugiati in oras, si se aparauin contra armatei. In timp ce albanezii faceau aceasta i impresurau orasulsi nu o slabeau de loc cu impresurarea jefuiau, navalind In tara vecina

30 a imparatului, imparatul era plecat in Asia, fiind in razboi cu Caraman,domnul Ciliciei si al Cariei. Atunci Turachan, care in vremea aceea eraguvernator al Tesaliei in Tricala, cum a aflat ca, albanezii s-au rasculatin contra imparatului i impresoará capitala provinciei, stringind armatafoarte mare cit a putut, a luat cu sine i dintre turcii din regiunea de la

35 marginea marii citi a putut i, pornind fain zapada, cad era iarna grea,soseste a cloua zi in partea locului i surprinde pe albanezi in plin razboilinga oras. i cazind asupra lor pe neasteptate, pe cei mai multi dintr-insii

1 I Bekker propune In loc de 7rpoOsvroau oferit, au propus", sa se citeascanp6a0evmai Inainte", asa Ca locul ar fi de tradus : dar care mai Inainte apartinuseacestui Depa".

i

5

I

si-a

sisi ti-a

si

si

www.dacoromanica.ro

TURCII NAVALESC IN TRANSELVANIA 155

pierzarii §i pe conducatorul lor Depa prinzindu-1, 11 ucide §i ormul1-a izbavit de impresurare. La acest atac al liii Turachan, se spune,

ar fi murit mai multi de o mie. Si. aa albanezii au fost subjugatidin nou, dupa ce s-au rasculat in contra imparatului. Iar nobiliicîi n-au scapat cu fuga I la navala aceasta a lui Turachan, unul s-a 253prapadit intr-un fel, altul intr-alt fel, dati fiind mortii celei mai rele 5

din partea guvernatorilor inipgratului.

Dar Amurat, de indata ce s-a intors in capitala din expe-Navillirlle tardier InArdent, sub Mezit $1 ditia in contra lui Carman, a poruncit lui Mezit, ge-allabeddin, 1442. Be- neralul säu comandant din Europa, sa ia armata citaserierea Ardeatului.

vrea, §i cMare §i pe jos, §i s porneasca asupra Peonoda- 10

ciei cu ea, cu scopul cucereasca tara. Acela luind armata Europei §iazapii din Europa §i cavaleria u§oara de prada a imparatului, cita a fostin Europa, a sosit la Istru §1 a trecut peste Istru In Peonodacia, tara ma-nu-mita Ardeal. Ardealul acesta se intinde din muntele Bra§ovului pina inPeonia, toata tara fiind inauntrul unui codru de stejar ; i in tara aceasta 15

se afla orme nu putine, metropola lor insa nunnndu-se Sibinion. Ace§tiagraiesc pe de o parte limba peonilor, pe de alta parte §i a dacior, felul de trai§i obiceiurile le au pe ale peonilor. i hind tara aceasta sub imparatul peonilor,prime§te voievod1 un peon pe care li-1 pune In frunte Imparatul. Ormelesint autonome sub jurisdictia metropolei Sibinion. ; §i mergind alaturea de 20voievod in razboi, oriunde le-ar porunci, §i platind darile, cer sa-§i admi-nistreze ormele dupa obiceiul lor parintesc de acasa. A§adar asupra acestuiorm, dupa ce a trecut peste Istru, mergea Mezit, ou gindul sa-1 impresoare,§i ajungind in apropierea ormului, §i-a mezat tabara. Aici, cum impre- 254sura ormul, conducdtorul armatei a fost lovit de un proiectil de tun §i s-a 25

savir§it din viata. Dupa aceea, armata s-a indepartat de aici §i se grabeatreaca peste Istru ; dar oamenii Ardealului adunindu-se ca doar ar puteaapuce oastea Inca thud in tara lor, pe multi din oaste i-au doborit §i,

invingindu-i Ii urmareau in fuga lor spre Istru.Mezit deci venind in Ardeal, s-a savir§it ma din viata2 §i armata i-a 30

avut cam nu putine pierdeii ; dar imparatul, cind a aflat de moartea luiMezit, o socotea mare nenorocire §i facea pregatiri s porneasca insu§icu razboi asupra Peonodaciei ; §i trimitind crainici in toate partile savesteasca expeditia lui, a hotarit s porneasca deodata cu primávara.Apoi Ins,, dupa sfatul eunucului Sabatin, un barbat care i-a purtat multe 35razboaie, i-a incredintat lui armata si i-a poruncit s-o ia §i sa o duca asupra

1 Chalcocondil 1i spune &pxovraconducator, guvernator, domnitor".2 Dupa izvoarele turce§ti In 1442 ; vezi A k U. Nime t, op. cif, p. 59, nr. 43.

Ii d

sá

etOrd,

st

www.dacoromanica.ro

255

5

10

15

2:16

20


Peonodaciei §i sa nu se lase §i sa nu piece decit dupa biruirea rii. Acesta,a§adar luind in primire armata imparatului §i ieniceri de la Poarta la patrumii, a trecut peste Istru §i mergea cu toata armata lui asupra Varii Ardealului.15i a facut cale citeva zile prin tara peonilor. I Dar Iancu Choniatl. barbatrenumit pe atunci la peoni §i caruia consiliul de stat al peonilor Ii daduseseama Ardealul, a string armata mare de tot, pe cit putea, din Ardeal§i luind §i dintre peoni, a plecat in contra lui Sabatin, tinindu-se pe urmaliii dinspre munti. Sabatin, ca until ce ajunsese acum inauntrul tärii, credea

pentp dinsul e bine, sä prade tara. Slobozind deci cavaleria u§oarilde pada §i o buna parte din oaste la jaful rii, ea poata prada toatatara i sa-i dobindeasca avere multà, a ramas in tabara cu putini oameniin jurul san. Atunci Iancu, cum a bagat de seama c tabara a fost lasatade§arta de oameni, §i socotind c e bine pentru el sa cada asupra tabereimanilor, coborind din munte,navale§te asupra taberei liii Sabatin.i Sabatinnu mai putea ie§i sa dea vreo lupta de seama ; incearca sa apere tabara,dar nu mai era in stare §i, peonii care erau cu Iancu silindu-1, a luat-oIa fug i grabea s ajunga la Istru, cu gindul s treaca peste apg. Iancuinsa ocupind tabara, pune chiar pe aici cete la pinda, ineit a prins pe ceicare e inprceau cu robi §i-i d pierzärii pe toti. i astfel j partea mai maredin artn0-a acelnia s-a prapadit pe loc de moartea cea mai rea §i IancuChoniat a biruit biruinta mare, din cite le-a mai ci§tigat.

Acesta era de neam mare §i, pornit din ormul Choniat2fallen Itunedoara ;ineepulurile lui ; birule in Ardeal, a venit la domnul tribalilor, la care s-a

pe turei ; lupin eu naimit en leafa §i a stat timp destul de mult, dind do-germanii i eehit.25 vada, la mice ar fi fost trimis de domn, de un curaj

indraznet §i de o silin, vrednice de a fi puse in istorie. Mai ales sepoveste§te i aceasta. Ie§ind la vinatoare domnul tribalilor i un lupivindu-se in fata domnului, 1-a strigat pe Iancu, cä poate i-ar venilupului de hac. Dar cum lupul trecuse, s-a luat din rasputeri dup'a fiara.

30 Si fiara eazind intr-un riu §1 inotind, a sarit §i el in apa §i, calul inotind, atrecut peste apa §i nu s-a lasat de loc de a-1 urmari i in sfir§it 1-a ajuns §i

omorit lupul ; apoi jupnind fiara de piele, s-a intors la dommil, treeinddin nou peste riu i, tinind in miini pielea lupului, a spus : Stapine, s-afacut, precum ai spus, I pe lup 1-am omorit §i pielea e aici inaintea ta sa-ti

35 slujeasca la (nice ar fi s-o folose§ti". Atunci, domnul tribalilor, uimit deaceasta isprava minunata, s'a", fi zis ea nu se poate ca acest barbat sa ira

257 ajunga la mare putere. I Dupa ce atunci a graqt a§a, a slujit mai departe

De Hunedoara.2 Hunedoara.

I

"An

ci,sa-i

du§-

de

a

I

www.dacoromanica.ro

LINO:1 DE HIJNEDOARA 157

pe bani ; i dupà ce a stat aici destul de mult timp, a ajuns la peoui. Se mai I

spune ca, Inca inainte de a fi venit la domnul tribalilor, ar fi fost in slujbalui Ali al lui Brenez i ca a slujit cu leafa la el, avindu-i grija de cai. N-a§Oi din ce sa pot conchide cit adevar e in aceasta ; chiar graiul turcilor1-ar fi depr ins bine. Cind s-a indreptat catre peoni, a mai luat citiva oameni 5

cu sine si s-a Infatisat la palat, spunind ca a venit cu oamenii lui sa ia ser-viciu militar cu leafa ; i a fost primit cu leafa ; si peonii ajungind la cearta.cu germanii, a savirsit mari ispravi, Rind de indata prezent, unde trebuia,

ajungind in graba, se lupta in chip vrednic de a fi luat In seama Dupaaceea venind sub ascultarea sa i multi altii, a ajuns renumit pretutindeni ; 10

pentru aceste fapte consiliul e stat al peonilor i-a Incredintat guveruareatarii Ardealului. Si ca guvernator al acestei taxi 1-a infrint pe eunucul Sa-batin, generalul-comandant al imparatului, si 1-a invins, cistigind o biruintaprea stralucita pe urma careia statul peonilor a ajuns din nou in situatiade mai inainte, de vreme ce in timpul lui Baiazid carel-a Invins pe imparatul 15

peonilor Sigismund, turcii navaleau deseori in tara i jefuiau, pradind siluind robi din Peonia. Dupa, ce insä Iancu, sosit in tara Ardealului, 1-a 258invins pe eunue i i-a invins pe turcii care erau cu el, peonii au devenitde atunci mai indrazneti si au savirsit In contra turcilor fapte vrednicede amintit. Caci deseori trecind peste Istru, le faceau stricdciuni i, oriunde 20

ar fi dat peste turci care erau multi, ei putini cu usurinta ii invingeau si-ipuneau pe WO, Inca inainte de ce aceia sa fi ajuns sa se lupte.

Prin biruinta de atunci a ajuns la mare putere, pus fiind de consiliulde stat al peonilor general-comandant, a purtat razboi cu turcii i cu ger-manii i mereu a luptat foarte vitejeste. Peonii adica neintelegindu-se cu 25

germanii, se razboiau ajungind. intre ei din cauza aceasta la lupta. Dupa.aceea purtind razboi un timp indelungat i cu cehii, numiti boemi, isi pri-cinuiau mari rele unii altora. Din cauza acestei neintelegeri se indreaptacatre poloni i, aducind un bàiat, nepot al imparatului, si 1-au pus imparat

avindu-i pe poloni aliati, ii apasau rau pe germani i pe boerni si le 30

pustiau tara navalind asupra oraselor, multora le dadeau foc. Ajungeauchiar i hr lupta i se luptau ; i chid invingeau peonii, chid erau i biruiti 259

dupa putin timp refacindu-se, se luau iar la lupta. Caci neamurile acestea,luptele le dau cu toata violenta si nu cruta pe nimeni, ci atacind cu. sulitele

luptind intr-una cu tunuri si catapulte de fier, trase de cai, si cu celelalte 33

arme de aruncat, se ucid intre ei. Cind insa o iau la fuga, nu se mai omoar ala fug* ci daca se preda careva si se marturiseste invins, 11 lasa sà plececu eonditia, ca in viitor sa nu se mai lupte cu dinsul, clnd ostile s-ar mai

De frate sau ile sorrt.

I

1

0,

i

I

si

si,I

www.dacoromanica.ro

158 LAONIC CHALCOCOND1L : EXPIINERI ISTOR10E V

1 intilni i s-ar ha la lupta. De acest obicei stgpiniti, se lupta Intreei, aa ea, dup5, ce armatele o iau la fugA, nu mai au pe urra6 vreopierdere mai mare de oameni.

Thin pus domn TSrii Dar 0 in Dacia ngválind peonii aceia sub conducereaItonilnesti de Ianeu, se .5 Choniat,mpaedI u Murad I le-au pus domn pe Dan' 0. au poruncit saeI $ieu domnul Moldova. asculte de el. Domnul lor Dracul, fiind izgonit i mer-gind la Poarta impkatului, taxa a ocupat-o acest Dan §i pe cei careau tinut cu domnul Dracul, Ii suprima, ori uncle afla ca, traie§tevreunul dintr-in§ii. Ace§tia se spune cA, au fost feciori din flori ai

10 lui 11fircea ; si pe inii dintre ace§tia, prasmuiti de &are cei de neam260 mare §i cu /mita, avere ai tkii, ei cautA, s5,-i punfg, in domnia Daciei,

cu intentia cg, ar putea fi in interesul i spre folosul lor, dacg sint pu§i in&Annie. De unul, doi dintre ace§tia, informindu-MA, am aflat i §tiu nea-mul lor §i eine le-a fost tatAl, ci nu-i voi scoate la §tirea multimii, notindu-le.

15 numele. Dan madar a fost adus atunci de peoni la domnie2 0 a tinut tara,cantind cu stgruintA de atuncea pAstreze bung,vointa peonilor. i cumguvernatorii imparatului care erau rinduiti aici la lstru, trecind. intr-as-cuns, fkeau intr-una strickiuni Orli, a trimis soli la Imp'aratul i, cerindpace, a izbutit, ca s'a o obtin6, cerindu-i-se s dea in fiecare an trei mii de

20 arcuri §i patru rail de scuturi3 ; i a fkut pace. i aa dobindind o situatieprielnia pentru sine, domnea peste Dacia ; i printr-un sol thuds la domnulBogdaniei Negre, a fkut pace 0, inrudindu-se prin easgtorie cu dinsul,i-a stat intr-ajutor in razboiul ce 1-a avut dup a. aceea cu Dracul. A§a itzaiaranjase domnia §i In aceastA situatie Ii era tara.

25Flota lui Murad Dar Amurat a trimis dupa aceea trireme asupra Colchidei,IIprada Crimea $1 re- ca s pustiascä tara §i s robeascg ormul, dacg, o sg, poat'a,

giunea de pe 10 0. SA se abat6 pe la Gotia 0, oriunde ar acosta, sä debarceTrapezunt.261 §i s prade tara. i triremele plecind j au debarcat in

pámintul Colchidei 0, in cale chid au ajuns la goti, au pradat tara 0 au30 fkut robi nu putini. La intoarcere Ins, flota a fost apucat'a de o furtun'a

puternicA i, vintul de nord bAtind, a dus triremele spre Asia pe la rieracleaPontic'a §i, duse de vint, unele din ele s-au prApAdit 0 au avut de indurato nenorocire ca aceasta.

1 Pe at se pare dupa obiceiul d.e a istdrisi al lui Laonic, aceasta e o anticipare a stiriice o dii din nou la p. 200.

2 Manuscrisele ne dau elq Ilactdvcov &pripola domnia peonilor", ceea ce e un nonsens ; de aceea Darkó, cu drept cuvint a suprimat licavcovpeonilor.

8 Oupeok slut scuturi marl, areptunghiulare, mai mult lunguiele decit late.

sa-§i

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA GENOITEEA 159

Cu genovezil tine pace ; Cu genovezii a tinut prietenie pina la capat i bunaglezarea I constitutia pace. Genovezii, ce-i drept, atunci bintuiti hind de

Genovei. rázmerite launtrice, an facut ca orasul lor sa, sufere mult,mai ales ca razvratitii, aducindu-1 pe domnul ligirior Filip, i-au incredintatcrawl urmau, oriunde i-ar fi dus. Aflu c aceasta ii s-a intimplat i ca 5-

poporul voind mai bine sa-1 aduca pe acesta, stapinitor ab-solut din cauza urei ce o aveau asupra venetienilor si a certei lor cuaceia i pentru c 1-au vazut si pe acest domn al Mediolanului raz-boindu-se din tooth', puterea cu venetienii i ducind intr-una razboiul cutoata staruinta. 10

Este asezat acest oras la capatul Italiei inspre Galatia ; de mergispre rasarit, se margineste cu tara tirenilor i atinge Marea Tirenica,orasul, spre scare rasare, intinzindu-se pina, aici ; spre apus insa, iesinddin tara genovezilor, ai ajunge in Proventa, I care e Galatia si locuitorii 262traiesc sub ascultarea imparatului celtilor. De aceea se numeste poarta 15

Italiei, ca si cum de la acestia ai intra indata in 'Galatia. Orasul se cirmuiestenici dupa, sistem cu totul democratic, nici aristocratic ; ci avind o consti-tutie amestecata din amindoua sistemele, cind pare ca se pleaca spre de-mocratie, cind c e diriguit de citiva aristocrati, in ce priveste asezareaconducerii orasului. Caci sint doua familii in oras care de demult stau in 20

fruntea orasului si care ajung la conducere prin faptul c intreg poporulII s-a alaturat acestora, oscilind intre fiecare din amindoua. Una din familiise chiama Doria, cealalta Spinura. Poporul, impartit intre acestia, se ho-tarlste cind pentru alegerea unui Spinura, cind a unui Doria. Cind insaacestia ajung la conducerea poporului, nu e voie chiar puna 25orasului conducatori, nici nu ingaduie poporul ; ci sint alte doua familii,din rindurile poporului, i una din aceste familii este aplecata, i apropiatade o familie de aristocrat!, a doua insa de cealalta. i dintre acestea, unase chiama Adorno, cealalta insa Fregusio. Din casele acestea e obiceiul laei, ca partidul aristocrat care ar birui in alegeri, sa puna orasului condu- 30

cator. i casa Adorno s-a alaturat de familia Spinura, casa Fregusio insaeste apropiata de familia Doria i un Fregusio este pus I de dinsa la condu- 26acere. Acestui conducator ,dupà ce a fost pus la conducere, i se incredinteazapotrivit legilor, ca intr-ajutor citiva aristocrati, sa conduca tre-burile obstesti spre folosul cel mai mare al tuturora. In ce priveste veniturile 35

orasului, e lege ca acestia sa aiba griya s dispuna, precum ar crede ei maibine ; despre pace si razboi e lege insa ca poporul, intrunindu-se in adunarepublicä, sa hotarasca ce ar crede el mai bine ; hotarirea insa luata, II insar-cineaza pe conducator sa o execute, precum e cel mai de folos. Pentru jude-carea proceselor in oras sint pusi judecatori de catre familia biruitoare in

fkindu-si-1

sg

si-i

luindussi

www.dacoromanica.ro

160 LthNIC tfLE(cLXD1r: EXPUNE1U isTola E V

alegeri §i judeca dupa obiceiurile lor. Apelul insa in contra unei judecatise face la popor, dad, vreunul din ei n-a fost judecat dupd lege.

Dar aceste doua familii Doria i Spinura, neintelegindu-seGeluna sufere deriiseoale poart fi rilz- 5 i luindu-se la cearta, au pricinuit oraphii man l. rele, pu-

;

hoi eu Venella nind in ora§ stapinitori absoluti i umplind ormul de lu-Araloonia. cruri nelegiuite. Una din aceste familii s-a indreptat spre

ligiri §i Italia 0-0 alege pe italieni §i-i aduce ca aliati in ora§, cealalta insape imparatul celtilor. Si in nenorociri de tot felul a cazut acest ora§, familiiledin ora§ prabu§indu-se reciproc in rele nesfir§ite i aducind chiar pe cei

10 mai mari du§mani ai lor unii asupra celorlalti ; totu§i, cind ajun§i la nevoiede nesuferit ar fi siliti, ca statul sa le fie condus de stapinitori absolutiimpotriva obiceiurilor lor, atunci unindu-se intr-un gind unii cu altii Inchip peste fire de minunant, o pornesc dintr-odata cu toatà puterea, oricares-ar Int impla sa fie diriguitolul cel rau in ora§. Caci deseori aducindu-1

15 pe imparatul celtilor, dupà ce-i incredintasera ormul, 1-au alungat din non,chid se uneau intr-un gind intreolalta, incit, nelasind sa se inradacinezela ei o stapinire absolutd, poporul revine la libertate ; rasturnind situatiadata 0 inlaturind-o, 1i pun din nou conducatori dintre cetateni §i-§i conductreburile ob§te§ti dupa, legile i obiceiurile din parinti.

90 Dar de multi), vreme au du§manie mai ales cu taraconezii din Taracon§i purtau razboaie de multe generatii in contra acestora §i a tarii lor, §iin particular §i In numele statului, oriunde s-ar intilni unii cu altd, se iaula bataie, incit, daca pot, se ucid unii pe altii. Cu taraconezii a§adar hindcertati, traiesc mereu in du§manie, de cind sint ; dar §i cu venetienii s-au

25 luat la lupta de mull timp din cauza insulelor Chios §i Lesbos din MareaEgee, dar nu putin §i din cauza domnului ligirilor, pe care aducindu-0-1,§i 1-au pus stapinitor absolut1 §i ei, ajnn§i in rascoalà, i-au dat- iu searnaora§u1 sa, aibä grija de el ; §i purtau razboi cu venetienii §i cu imparatultaraconezilor. Pentiu razboinl in contra venetienilor au echipat corabii §i

-265 mergind J asupra ora§elor din Marea Ionicà i Marea Egee, le faceau stri-caciuni. Acestea le faceau venetienilor, ca sd-1 rásbune pe Filip, stapinitorulligirilor. Si in Cercira dind foc localitatilor din fata ormului, le-au ars 0.stricau orice le venea in cale. Mai pe urma fiind in razboi cu imparatul-taraconior, Alfonso cu numele, duceau lupta in contra oraplui Gaeta

35 din Italia ; caci acostind aici corabiile cele mai man i. ale imparatului Al-fonso, §i genovezii, cum au aflat ca, flota, aceea imparatul o pregate§te aicidrept impotriva lor, au echipat corabii din cele mai marl, din cite le §tiuen, care soseau pentru negustorie, §i inarmindu-le deplin din partea Oraplui,

1 In 1421.

I

261 I

o

5

www.dacoromanica.ro

REGELE LADISLAU DIN NEAPOLI IMPRESOARA PLORENTA 161

le-an dus in contra taraconezilor si, ajungind in portul Gaetei, s-au luptat 1

mult timp cu corabhle Imparatului. Caci se intimplase ca atuncea sa fieaici in oras imparatul si, privind la lupth, era necajit si descurajat, pentru

desi in cothbiile lui erau mai multi oameni, totusi nu erau In stare sabiruie corablile dusmane. Ba, chiar i insusi urcindu-se in corabii, ca 5

inflacareze la razboi si, ridicindn-se lupta apiig, i-a fost prima corabiacu dinsa a fost rains' c1eodat i imparatnitaraconilor. i corabia o prinsese

diacul lui Doria, care comanda atuncea la genovezi o corabie.Dupa ce acestia au invins i pe Insui imparatul 1-au prins, au plecat 266

plutind spre casa. Dar cind au ajuns aproape de oras, inainte Inca de a-1 10

debarca in oras, abUind din cale, a plecat spre tara dommilui ligirilor,ca i-1 aduca lui prizonier pe imparatul Alfonso ; §i credea ea' va primio mare rasplata de la domn. Debarcind in tara aceluia, a sosit la stapini-torul Ligiriei eu imparatul prizonier. Dar domnul Mediolanului 1-a primitcu cinste pe imparatul si, dupà ce 1-a incareat cu multa cinste, 1-a lasat 15

sa piece la scaunul lui de domnie. *i de atnncea.cetatenii genovezi pornitifiind in gindul lor asupra acestuia, nu en mult mai pe urma s-au lepadatde el si pe guvernatorul lui 1-au izgonit si pe oamenii refugiati Iiicet4uia orasului i-au facut sa se predea prin buna Invoiala ; i eiguvernau de acum inainte orasul dupa legea i obiceiul din parinti, punin- 20

du-si conducatori dintre cethteni la conducere, precum le era obiceiul si maiinainte. Dar Alfonso, slobozit de domnul Mediolanului, Ii era binevoitor,servindu-1 cu priinta la orice ar fi pntut socoti ca-i face placere ; si tottimpul, pina la moartea domnului din Mediolan, n-a incetat faca pe plac.

Regele rancezf Ladislau Acest imparat al taraconezilor era imparat in Valencia 25din Neapoli impresoarii §i Taracon si, mai domnind peste insula Sardinia si

Florenla. Cirnos si peste orasul infloritor Barcelona din Iberia, 267a venit mai intii in Sicilia, dupa aceea insa, in Italia la Partenope si a ocu-pat domnia in modul urmator. Acest ora§ Neapoli al Italiei apartineade demult imparatului celtilor si din casa imparatului punea imparat si 3°domn peste aceasth tara a Italiei. Imparatia2 incepe de la niarginea Iapi-ghiei i Mesapiei si inaintind mult in directia golfului Ionic3, trece, (lath'intri plutind, dinspre stinga dincolo de tara orasului asa numit Bari sicuprinde i Basilicata4, tara insemnath, apoi tara asa numita Geponos

1 In august 1435.2 11 agatul Neapoli.3 Mari! Adriatice.4 Gr able r, op. cit., p. 94 nota 78 corijeazii bine pacalloonci.rorfoane

teasca", In Bounauti-rIvBasilicata, nume de provincie.

11. - C. 1821

sa-i

s

mnii isi

Imparii-

ct,

si

st-i

ti

www.dacoromanica.ro

162 LkOmc CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOR10E V

se intMde ping la Gaeta §i ora§ la apus in granitit cu tara romanilor,la rasilrit insa se margineste cu golful Ionic. Cuprinde si tara indreptataspre Sicilia, numita in antichitate Elada, acuma insa Calabria. Cind deeiimparatia Neapoli ajunsese sub imparatul celtilor, i-a pus imparat din rudele

5 sale apropiate, pe unul din casa imparatului. Acesta sosind in NeapoliLadislau2 ii era numele, dornnea peste tara §i, ajungind la mare putereprintre domnitorii din Italia, a pornit cu razboi asupra tarii tirenilor siasupra eeleilalte Italie, savirsind maxi fapte. Chiar si asupra capitalei

268 tirenilor, Florenta, armata j ducind si tabarind aproape, o impresura.Cum insd impresurarea a tinut mult timp, se spnne c cei din oras, ajungind

10 la eea mai mare nevoie, trimiteau vorbe de pace, spunind c sint gata sasufere mice le-ar porunci si sub conditiile acestea sa se impace. Acela in-voindu-se, s fi cerut pe copila unui cetatean, care era chipe i mai fru-moasa decit toate frumoasele din ora§ ; de indata ce a aflat c intrece in

15 frumusete toate fetele din ora§, pe aceasta a cerut-o. Acest ora§ are indeosebtfemei si fecioare care se disting prin frumusete de cele din Italia. Despreaceasta aflind de repetate oii ca este a§a de frumoasa, si de alteum acestimparat umbla nebun dupa femei §i era desfrinat, cerea sa-i fie dataaeeasta femeie si cn aceasta transactie ar cadea la invoiala eu tirenii ;

20 s fi poruneit tatalui sa-si gateasca fiica si s-o impodobeasea frumos i s-odea imparatului. Dar s-a intimplat ca tatal acestei copile sa fie medic stInca cel dintii in meseria sa i cu multa si mare experienta. Cum nu puteascapa s nu-si dea fiica, s fipreparat o otrava foarteputernica, pe cit ii era enputinta, indeosebi in aeest ora§ din toate orasele din Italia, pregatese

25 otrava mai buna decit in celelalte orase, a muiat apoi servetul in otrava269 si ducindu-1, i 1-a dat

Ifetei, ca, dupa ce imparatul ar avea relatii en dinsa.

dupit impreunare stearga.treaba cit mai fiumos cu servetul ; aceastaMind. servetul, minune d,e frumos §i t esut en fir de aur, 11 pastra, ca sà i-1serveasca imparatului dupa impreunare, precum spusese tatM. Cind insa

o dueind, femeia, au predat-o imparatului, acesta privind-o, a ramas inmar-mmit de frumusetea ei §i, aprins de dragoste, s-a apucat de dinsa ; copilainsit ascultind de tatal ei, precum Ii spusese, de indata afectuoasa 1i stergebine treaba cu servetul. i cum s-a atins de §ervetul ajuns la umezeala,indatii, friguri sa-1 fi apucat pe imparat §i peste nu mult timp a si

5 Si sa-i fi murit si femeia, càci otrava se prinsese si de dinsa ; prin umezeala,otrava se iaspindise, cind ei se atinsesera de servet. Imparatul savirsindu-sea sa din viata, oastea i s-a desfacut, plecind pe acasa si orasul a fost izbavitde impresurare. Unii italieni insa spun ea nu tatal ar fi fost acela care a dat

1 In manuserise e Se8bpDedie", Indreptat de Darkó In Iites-i-o.2 De fapt n-a lost primul.

1 Chietil,

sa-i

murit..

www.dacoromanica.ro

ALFONSO DE ARAGONIA REGE IN SICILIA SI NEAPOLI 163

femeii servetul si a preparat otrava, ci Sfatul orasului, gatind-o si impodo-bind-o frumos, Melt sa-i para imparatului cit mai mindra de tot, sa-i fi datservetul, afectuoasa sa-1 serveasca pe imparat la impreunare Cu acesta.

Dar acestea spuse fund pina intru atita, Ea le lasam IaRegele Aragon lelAlfonso AT eueereste o parte, neflind cuviincioase ; dupa moartea imparatului

Sicilia i regatul Ladislau, sotia I lui, deoarece imparatia ii avea de suferitNeapoll.necazuri din partea italienilor si din partea mai marilor

-Orli cu care avea mereu de lucru, si hind maritata dupa Rainerimparatail Proventei nepotul 1 imparatului celtilor, i-a predat impa-ratia Partenopei. Despre aceasta am aflat, ca era fata 2 domnului dinTarent §i Iapighia, din casa Ursini, adica Archii 3, cam asa s-arspune pe elineste, un barbat care avea foarte mare putere in tara aceastade la Neapoli. Rainer asa dar preluind imparatia, a stat pe tromil imparatieidoisprezece ani 4; in acest timp, Alfonso, imparatul taraconilor si alSardiniei i Valenciei, Lind din casa Medini, construindu-0 o flotä foartemare, a venit in Sicilia, cetatenii din Panormo in Sicilia, aducindu-1 peel, si, supunindu-si toat Sieffia, o stapinea 5, dupa aceea insa a pornitdin aceasta insuI, ca s ocupe in Partenope cetatuia din interior ; caciorasul acesta are douà cetati la marginea marii i una In interiorulAducind armata, impresura orasul si incerca sa-1 ia cu masinariile deasediu ; aici si fratele sau, lovit de un proiectil de tun, s-a savirsit dinviata. Nu dupa mult timp insa a izbutit sa cucereasca orasul si 1-a ocupat.Dupa aceea a inceput s impresoare cetatea §-1 cea de la marginea marii

cea din interiorul tir. Cea din interiorul tarii blocind-o, a cucerit-ocu foamea, cea de la marginea marii Insa, predindu-i-o

J ostasii de paza,a ocupat-o §i pune o garnizoana intr-insa. Sotia imparatului insä eraimpresurata In cetatea de ringa portul orasului ; iar barbatul ei iesiseintr-ascuns si a plecat pe mare in Proventa, cu intentia sa aduca armatacit mai repede §i sà viii intr-ajutorul sotiei. Atunci imparateasamitind dupa Fortia 6, domnul din Alarm, care pe atuncea avea in Italiamare iscusinta in ce priveste stiinta militara, 1-a izgonit din ora§ peAlfonso. Alungindu-1 pe acela, stapineste ea orasul, Fortia stindu-i

1 'Av4t6; este nepot de irate sau ii.e sora sou si var. Este vorba de René I, duce deLotaringia, conte d.e Prov.mtasi re g.?. titular al regatului Neapoli. Casatoria, de rapt, n-aavut IOC.

2 In realitate, Maria, sopa vaduva a principelui de Tarent. Vezi p. 164, r. 8-11,3 OUpaLvo.w, tradus In greceste e ApxEmal Ursestilor".

Dupa Ladislau a urmat la domnie sora lui Ioana II.5 Peste Sicilia stapinea tatal sat', din 1402.6 Sforza.

5

270

10

15

20

25271

30tri-

tart.

www.dacoromanica.ro

5

272

15

20

164 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V

intr-ajutor. De indat5 ce s-a faeut stAping, pe puterea In stat, a inceputimpresoare cetatea de sub munte din interiorul tkii 0 cum atacind-onu putea s-o cucereasc5, a blocat-o cu foamea. Trecind nu mult timpdup5 aceea, cind Fortia so g5sea in Italia, avind ra'zboi acasg, impAratuldin Taracon Alfonso a pornit din Sicilia 0 a subjugat mai intii Calabria ;pe urm5 stringind armatà, a pornit a doua oai a. asupra orasului 0 1-aocupat 1 Si imp5r6teasa lui Rainer s-a furisat din cetate la fecioral ei,domnul din Tarent i Iapighia ; cAci dup5 moartea 1-ai Ladislau se mkitasedup5 domnul din Iapighia si a avut de la ea pe acest fecior domnul Iapi-ghiet Dar Alfonso, odatà ce a ocupat orasul i ara numit5, Geponos,purta r5zboi cu domnul din Iapighia, feciorul impk6tesei Maria, 0 n5vA-lind, a supus tara 2 1 Dar cu timpul, domnul din Iapighia trimitindsoli la el, a cerut sa, incheie pace cu el, cu conditia sA se incuscreasc5 ;asadar imparatul a logodit pe feciorul gm din flori Inferando cu nepoatade sor5 a domnului din Iapighia, fata domnului din Venoza. Si facindpace en conditia s'à fie prieteni i supusi impkatului Alfonso, a fost chematla Neapoli, uncle ajungind, 1-a apucat frica s5 nu fie prins de ImpAratul.Si din cauza acestei frici s-a crezut c5, nu este in toate

Asa a ajuns in Italia la donmie peste Sicilia i Partenope Alfonsode la Taracon ; venit in Italia, era aid In r'azboi cind cu tirenii and cuvenetienii, uneori ins5 sthtea i in relatii de pace. Impkatul Rainer ce-idrept, i-a adus asupra orasului pe genovezi cu o flotA mare ; i incercau

debarce ; 0 cum n-au fost in stare s-o fac5, s-au intors acas5.

Alfonso a lAsat tara ligiilor Taracon fratelui s5u, careAlfonso las a In

25 loeu-i pe fratele a fost impArat in Navara ; caci locuitorii din .Navarasalt, lost rege do aducindu-1 pe acesta de la Taracon, pentru c5. era ins-arat

Nat ara .en fata imprbratului lor, i 1-au pus impkat dup5 legile

273 i obiceinl lor 3. CAci cam aproape cei mai multi din domnitoriicei din Apus isi iau i veniturile oraselor, dar nu prea an cam voie

30 s5 punA iii orase dregiltorii sau garnizoane, ci cei din partea locululei Inii Ii pun dreg5torii1e 0-0 aseaz5 garnizoanele de pazA si au grip,de guvernarea inll i Impkatul nu are voie silea.scA la ceva impo-triva legilor i obiceiurilor lor pkintesti. Atunci asadar, dup5 ce cet5-tenii din Navara si-au adus impkat in tara pe fratele lui Alfonso, acesta

33 a avut un bAiat cii sotia sa ; i cind a crescut de vreo doisprezece ani,

1 In 1442.2 Povestirea lui Laonic despre expeditille In contra regatului Neapoli nu este lipsità

de confuzii i inexactitäti.3 In 1425.

sa

sit

sa-i

15

mintile.

p

www.dacoromanica.ro

PENINSULA IBERICA 165

pe Miatul lor 1-au oprit, pe impaxatul insa 1-au trimis inapoi, spuninddupa ce s-a nascut un Miat, el nu mai are inert parte mai departe

la imparatie, ci c aceasta Ii apartine Miatului. Acestea s-au petrecutnu cu mult mai tirziu. Cind insa Alfonso a ajuns in Italia, 1-a lasat pefratele sau s aiba grip, in locul sau de guvernarea tarii sale.

Deserierea tdrilor din Aceasta incepe din tara Valenciei. i Valencia este unPeninsula Iberieä. ora§ mare si infloritor i in el este rescdinta imparatului

Valenciei. Orasul acesta este asezat la o departare ca de sapte sute destadii 1 de la strimtoarea coloanelor lui Hercule, in fata insulei Sardinia.Dupg aceea insa" se intinde tara numita Taracon pina la Barcelona. Aicitara Taracon se margineste cu Proventa din Galatia. Dar 0, aratam gra-nitele acestei taxi a imparatului : spre rasarit s-ar margini cu GalatiaProventei, spre apus insa cu Iberia, iar spre miazanoapte cu Navara.Barcelona insa' este un oras din cele spre apus, stralucind prin bogatie

putere si care are o administratie plecata mai mult spre aristocraticcere sa fie guvernata dupa legile si obiceiul din parinti de imparatul

din Taracon. In fata acestui oras este insula Cirnos 2, bogat i cu mulililocuitori; si inconjurul insulei sa fie d.e doua mii de stadii 3. Linga eamai este alta insul, numita; Mai Mieb', 3. i aceasta este sub ascultareaimparatului taraconilor primeste guvernatorul. Dar si Sardinia careeste o insula foarte mare cu un inconjur ca do cinci mil de stadii 6, estesupusa, acestui imparat. Tar in ea sint data orase infloritoare : Orstagia

Cageri 6. Unul este asezat spre rasaritul insulei, celalalt spre miazazi.Pescarii din aceasta insula culeg din marea insulei corali si de aici ajungIn celelalte parti ale lumii. Dar Iberia, cum e situata, incepe de la Ga-latia ; dupa ea urmeaza, Celtiberi ,§i tara Gasconia care se afla sub ascul-tarea imparatului celtilor. Apoi urmeaza spre rasarit tara pescailor, in-tinzindu-se pina In Iberia. Dar Iberia este, dupa tara Celtica, tara ceamai mare dintre cele din apus; I spre apus se intinde pina in ocean,spre rasarit se margineste cu Navara si Galatia si spre miazazi cu Portu-galia care, fiind o tara la marginea marii, ajunge pina la ocean pe o in-tindere mare, si cu tara Granada a libienilor ; intr-insa este biserica lui

Fac 124 km.2 C)rsica, facindu-se confuzie cu Malorca, cea mai mare insula din Baleare.3 Fac 355 km.4 Minorca, una din insulele Baleare.5 Fac 888 kin.6 Manuscrisele au i Oprórdx, Indreptate de Dark6 in 'OparecyLcc Oristagno ; si

Indreptat de Darkó In Ka-OnCagliari.

5

10

274

20

275

30

sisi

crotyip-I,

25

et,

I

is

imaehXyc

www.dacoromanica.ro

1

5

10

15

276

166 LAONIC cmucocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE V

Jacob 1 Portugalia Irma, tinindu-se de Iberia, se intinde ping, la mareadinauntrul strimtorii 1, 0 ping, la tara Granada. Tara Iberiei fiind cea maimare §i bogatá, are ora§e, 1ntre care capitala cu numele Sibilina, ormmare tO. cu multi locuitori, §i Cordova, Morsica §i numitul Toledo §i Sala-manca. i sfintul local al lui Jacob din aceasta tarI se afla ling mareade afara la Ocean. Dar tara imparatului iberilor se intinde i inspre mareadinauntru 2 Portugalia insa este a§ezata linga strimtoare, Incepind de laGranada, inspre strimtoare i marea dinafara pina in Iberia. Granadafiind tug', interioara cu intinderea lnspre Iberia §i Galatia, nu are de locvreo ie0re, nici la marea dingiuntru, nici la ocean. Dar impkatul Iberieieste cel xnai puternic dintre domnitorii din aceasta parte i, fiind dincasa imparateascg, 3 a Galatiei, nu Inceteaz s poarte razboi intr-una,pustiind. jefuind. tara Granada a libienilor. Imparatul libienilor dinGranada li p1'ate0e i tribut imparatului iberilor, ori de cite ori poateincheia pace ; dar navalind deseori Ii impresoara capitala i I Ii pradatara. Aceasta e tara muntoas i muntele incepe de la marea dinauntru

se intinde ping, la ocean in tara Portugalia.

Thizboiiil lui Alfowo Acesti impgrati luindu-se la cearta intreolalta, deseorieu regele Iberia ; 1430. au purtat razboaie intre ei i cu totii In contra barba-

20 rului ; §i, intre altele, i Alfonso, imparatul din Taracon, Inainte de cesa fi sosit in Italia, a avut, dintr-o astfel de pricina, ra,zboi i cu acestImpgrat al Iberiei §i insu0 a fost prins de generalul-comandant al impa-ratului Iberiei eu numele Alvaro §i s-a Intimplat ca amindoi sa fie raniti.De Indata ce, stringinduli armata pe fratele su, imparatul

25 din Navara a pornit cu razboi asupra imparatului Iberiei, a intrat inIberia, adus fiind In tail de unii oameni en mare trecere In tail din urg,fata de Alvaro, pe care-1 du0nameau. Gaci acesta, fiind un simplu paiti-cular din Taracon, a pornit de jos de tot 0, ajungind plin virtute ominsemnat, deoarece la orice imprejurare se ridica tot mai mult, toti ii

30 cinsteau pentru virtutea lui i Imparatul 1-a Mcut general-comandantpeste tara sa ; §i ajungind s conduca razboaie, pretutindeni ciltigatrenume mare. i atunci trimis fiind de Impkatul iberilor en armata incontra lui Alfonso, i-a ie0t prin targ, Intru intimpinare, cu gindul, ca si

277 i se impotriveasca. Dar dupa ce Alfonso, navMind §i I luind §i pe fratele35 sail, a ajnns In Iberia 0 Inainta, aici Alvaro ie§indu-i Inainte, apzat

tabka §i un crainic, II indemna sa, se indeparteze, dacit e

1 Sfintul Iago di Gompostella In Galicia (Nusser).2 Marea Mediteraml.a Manuscrisele ne dau caAvIoo, lndreptat de Darkti In PaaasEcu.

si

si-a

trimitindu-i

i

si

si-a

www.dacoromanica.ro

MAURII DIN GRANADA IN R AZBOI CU REGELE Elam 167

.euminte, cit se poate mai repede, din tara ; si Alfonso raspunzindu-inu plead, la magarii tatini-sau, ca sa-i dud, la pascut, ci e aici, ea sa semasoare cu el in arta razboiului, Alvaro si-a pus armata in linie de bataiesi, incaierindu-se, se lupta cu amindoi fratii. Dar ridicindu-se lupta mare,oamenii lui Alvaro i-au invins pe taraconi §i-i goneau din rasputeri ; sipe amindoi fratii Ii plind. si au doborit multi taraconi In goana. Cindinsa" amindoi fratii au fost adusi in fata imparatului iberilor, nu le-a facutnici un fan, ci legindu-i on juraminte i declaratii de eredinta ea nu vormai incerca nici o vrajmasie cu privire la tara sa, i-a lasat s plece farit

pateasca ceva. Dupa aceea Alfonso a ajuns in Italia, precum am aratatmai inainte, si in Sicilia si, ocupind impärätia Neapoli, purta razboi cugenovezii, cind a fost prins si de acestia, dupa cum am istorisit mai sus,si adus fiind in fata domnului din Mediolan, i s-a dat iarài drumul. Pesotia sa insa lasind-o In Taracon, n-a mai venit inapoi multi ani s-o vada ;stind aici, petrecea in dragosti multe, ocupatia fiindu-i dragostea 5i armele.Cum i-a mers prin Italia, ar5A mai jos in desfasurarea istoriei mele.

Dar imparatul Iberiei 1, despre care am vorbit, a avutCum seapil man-Ili din Granada de de purtat razboi cu Imparatul libienilor de la Granada ;rarboi en OM! ; acestia trecind de demult din Libia si ocupind in Europa

11:31.orasul Almeria 2 de la marginea marii, la o departare de

Libia ca de doua" sute cincizeci de stadii 3, si pornind de aici, au cuceritIberia si savirsind fapte stralucite pina in tara Celtica, inaintau si asupraTaraconului si a Valenciei, cu gindul sa-si sporeasca tara i s o Lea mare.ImOratii iberilor care se trageau de la celti, au continuat afara de acestiarazboiul in contra acestor libieni si alungindu-i intr-un oras intarit, Iiimpresurau dupa aceea ; i pina in timpurile de acuma navalesc mereucu armata asupra orasului. i indeosebi imparatul iberilor domn Ioan,de care am amintit mai sus, navalind. la sfatul i indemnul lui Alvarosa-i distruga pe libieni, a dus armata asupra orasului, cu gindul sa-1cucereasca. Atunci libienii, cum erau impresurati in mod aprig i au ajuns

sufere foarte greu de foame, de nevoie nemai stiind ce s faca, nasco-cesc una ea aceasta. Inearcind. doisprezece catiri cu smochine uscate,av mers in tabara, ; smochinele insa cite una spargind-o fiecare, au viritcite un galben inauntru si le-an potrivit inapoi la loc. Galbenul iberieeste insa in pret fiecare cit doi galbeni venetieni. I Dupa ,ce an pre-gatit a§a aceste smochine si le-au incarcat pe catiri, cit putea duce fie-

1 Ilegele Castilia Don Juan : Ioan III (1406-1454).2 In manuserise e !lap eXEco Marelia", indreptat Darkó In 'AXtapEocv.3 Peste 44 km.

5

10

15

278

20

25

30

279

eA

sA

(le

st

www.dacoromanica.ro

5

10

15


care, s-au dus la cortul lui Alvaro. Acela 'ma cind a dat d.e galbenul dinsmochine, sa-1 fi intrebat pe aducator, c, ce vreau s spuna, cu galbenuldin smochine. Catirgiul i-a raspuns c imparatul, adunind aurul ora-§ului, i-1 trimite cu vorba, ca, ori iai orasul, ori nu-1 iai, aux mai mult decitacesta nu ti-ar putea veni niciodata, din ora§, i daca o s distrugi ora§ul,vei pierde de multe ori pe atita, care ne-ar veni iarki din Libia §i pentrutine §i pentru noi ; dar daca nu o s, distrugi orasul, vei avea §i in viitorde pus in vistierie, cit se aduce la noi din Libia. Auzind. acestea, se spune

si .Alvaro s-a Infati§at cu smochinele la imparatul i, varsindu-le,fi spus : O imparate, pomul acela care ne aduce poame ca acestea, nue bine pentru noi 0, fie taiat ; eaci n-am mai putea §i in viitor Inca, sa, avemparte de un rod ca acesta §i in timp de lipsa n-am mai putea avea indes-tulare, dad, In timpul de fata le-am culege peste masura. Vezi cumtaie vitele de vie, cit numai e destul, ca sa dea rod iarasi. Dad,o va smulge cineva, nu se mai poate folosi de ea, cind Ii trebuie". Im-paratW auzind acestea, i s-a parut c vorbe§te bine nimerit §i s fiindepartat armata de la oras.

280 theriel Acesta luind de sotie pe fata imparatului Portugaliei,20 slut de origind a avut un baiat cu numele Enric, un bun razboinic ;

franeenl. acesta dupa, ce a luat de sotie pe fata imparatului deNavara §i nu a putut trai cu ea, a indepartat-o de la el si si-a luat sotiea doua pe nepoata 1 sa, fata imparatului din Portugalia, despre care sespune ca era la infatisare cea mai frumoasa, dintre toate femeile dinlocnrile acelea ; a luat-o la sugestia nobililor ca, va putea duce casa cu

25 o femeie, de va lua alta. Iar pe fata imparatului de Navara a silit-oimbrace rasa de cillugarita si a rasplatit-o In bani. Imparatul Portugalieieste din casa imparatilor din Galatia. Socotesc ea' impäratii celtilorrazboindu-se de demult cu libienii, i-au invins §i au cucerit aceasta tara§i au lasat-o urmasilor lor. Dar se crede ca, §i imparatia de Navara apar-

30 tine casei imparatilor Galatiei ; si nimeni altul nu poate ajunge pe tronulacestei Impri4il; caci si aceasta tara, autocratorul Carol 2 si imparatiide dupa acela se arata a o fi cucerit pentru aceia si a o fi lasat urmasilor bor.Iar pe fratele lui Alfonso 1-au adus cu acest cuvint, c deoarece a luat sotiedin casa Galatiei, daca va avea un baiat sa, nu mai lamina in taxa, mai

281 departe, ci j baiatul s li-1 lase lor imparat §i dinsul s plece, ducindu-sede la ei, iar dad, nu o s aiba, un baiat, dupa moartea sa, s tread,

1 De Irate sau sora.2 Carol cel Mare (768-814).

cii

sii

I

ed

Donathoell

www.dacoromanica.ro

REGII IBERICI BINT DIN NEAMITL REGILOR YRANCEzi 169'

dornnia asupra impAratului Galatiei. i acesta primind propunerile, avenit cu aceastd, conditie la ImpArdtia Navarei. *i. dinsul avind un bdiat,pe dinsul 1-au trimis din tard", si pe Idiat 1-au pus Impiirat, deoarecedupd mamd era din casa imparatior Galatiei.

Acestea deci pind aici le-am scris In istorie, tinindu-md de planulIntreg al expunerii ; dar sd md intorc, de unde am Inceput sd fac aceastddigresiune In istorisire, de am ajuns atit de departe.

I

5-

www.dacoromanica.ro

urad H Data Sü

nAvaleased in TaraMomineaseil, por-neste asupra lui

Caraman.

LAONIC : EXPUNERI ISTORICE VI

Dar Arnurat al lui Mehmet, dupil expeditia in contra luiCaraman, se giltea de rAzboi in contra dacilor, ca sä-Iaduc6 la domuie pe feciornl lui Draeulea. $i eind, dupil,pregatirile fAcute, a pornit acuma din capital:A, a auzitdespre Caraman cg, umblind. dup5, schimb'ari en privire Ia 5

dornnia lui, plitinuieste s'A se ritiscoale, asociindu-si-1 i pe domnul din Can-diloru i pe alti citiva de prin Asia, in n'adejdea, ci peste foarte putintimp peonii 11 vor ataca pe Amurat, n'avlind asupra lui eu armatitimulta ; si-i ehema si pe ceilalti

I sthpinitori din Asia la rkcoaliti. AtuneiAmurat al lui Mehmet, 1ntorcindu-se din drum a pornit eu razboi asu-pra acestuia si pe Turaehan, guvernatorul Tesaliei, 1-a trimis siti meargilasupra Istmulni din Peloponez i st dkime intkiturile de la IstmstrAbg,tind cu jaf tara Peloponezuhii, cititi se intimpliti sil fie sub domniielinilor, sa, se intoarca" inapoi. Acesta hind armata din Tesalia si de labalta Perevia, a sosit la Istm si, gAsindn-1 pkAsit, i-a distrus

navalind in Peloponez, a pustiit tara aceea si, ajungind laSparta, a stritibiltut cu jaf Laconica si a plecat inapoi. Imparatulins treeind In Asia, a pornit de a dona oariti asupra lui Caraman sii-a pustiit tara si a biruit-o.

282

'Cralul Serbia Gheoroheimpreunit en Ianeu de Hu-nedoara ridicui pe unouri

asupra lul Murad

In timp ce se intimplau acestea, Gheorghe, domnultribalilor, intrind in vorbA eu Iancu si eu impkatulpeonilor si stknind pe lingA fiecare din mai mariiPeoniei, i-a fkut sà porneascA rkboi asupra lui

Amurat i le-a ragAduit peonilor s5, le dea pentru aceastA expeditie banidestui, pe care i-a i adus aici. Dar in vederea aceasta a lucrat cu dinsul

Iancu, care era prieten elinilor si se intimplase s'a; fie prieten cu dinsul.

283

10

15

20

25

intrai-turile si

11.

j

si,

www.dacoromanica.ro

172 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOIUCE VI

284 Genovezil In riaboi eu Dar imparatul de la Bizant, loan, avea razboi cittfitarli din Crimea 51 eu genovezii dintr-o astfel de pricin In legatura cu

Bizantul. comertul Galatei. De astadata genovezii ecbipindcorabii din cele mai marl pe care le aveau, i treisprezece trireme si In

5 corabii urcind ostasi de ai lor deplin inarmati la opt mii, au pornit pemare asupra Bizantalui, voind sa-1 cucereasea. i asupra scitior de laBospor 1 an pornit cu razboi caci orasul lor numit Cafa de linga Bospor,seiii ajungind la cearta cu louuitorii din acest oras, 11 pradau §i-1 jefuiau.De aceea au si trimis soli la Aticheri, imparatul scitilor din acea parte,

10 ca sa se invoiasca asupra piicinilor de cearta ; dar cum cererile lor auramas zadarnice, au dat orasul in seama Italiei 2 Pentru c genoveziiconsiderau lucru stra§nic, ca orasul lor s sufere stricaciuni nesfirsitedin partea scitilor, §i se intimplase ea tot atuncea sa fie in cearta sicu elinii, se pregateau s porneasca deodata, cu razboi asupra amin-

15 durora, cu gindul doboare. Ajungind la Bizant §i declarind razboiConstantinopolei, au intrat cu corabiile in Marea Neagra si au sosit laCafa. Aid debarcind in Chersones, se grabeau s-o porneasca de-a dreptulla lupta cu scitii ; iesind din oras, au mers asupra lor..Atunci scitii i-auvazut pe genovezi c vin asupra lor, asa Fara sa fie pusi in vreo ordine

285 de lupta §i Lira' sa le dea vreo importanta, I caci in ajun indreptindu-sespre un yiu tot de acolo, sedeau in corturi, frà s puna straji intabaia, deoarece credeau Ca scitii niciodata nu vor ajunge la atitaindrazneala, Mcit sa se expuna la vreo primejdie, luindu-se la lupta.De astadata cei din liniile dintii nu-i asteptau pe cei din coada armatei,

25 incit armata s formeze un front, ci mergind la pas in adincime, inaintauasa asupra dusmanilor ; atunci scitii se napustese asupra primelor lorrinduri, pentru ca s dea lupta cu acestia. Atacindu-i, i-a pus indatape fuel, goneau, pe eit II slujeau picioarele pe fiecare. Apoi au cazutasupra celorlati dintr-insii §i i-au pus pe fuga si pe acestia si asa au

30 ajuns pina la coada ostirii. Punind intreaga armata pe fuga, ncideau,necrutind pe nimeni i omorind pe oricine puteau sa-1 ajunga, pina ceau scapat In ora§, ca sa nu piara. Asa lasindu-se de razboiul cu scitiicei nomazi de la Bospor, au plecat, phitind spre Bizant. .Ajungind laGalata, oras in Europa din fata Bizantului, au tinnt sfat impreuna, ca,

35 in ce chip dind lupta, sa cucereasca orasul ; si au echipat corabiileinarmindu-le, le-au dus spre portul Bizantului in contra zidului, cuplanul ca de pe corabii sa cucereasca orasul. Bizantinii se pregateau

286 de aparare si se luptau de pe zid in contra genovezilor intr-un chip.1 Tatarilor din Crimea.2 Genovezilor din Italia.

si-i

www.dacoromanica.ro

SDNODUL DE LA FEEABI-FLORENTA 1439 173

-vrednic de pus in istorie ; si cum atacau zidul de pe corabii i incercaucucereasca, n-au putut sa se urce pe zid, caei elinii se aparau aprig

de tot. i atunci, pentru ca nu le mergea de loc, s-au indepartat si auplecat spre Italia. Totusi orasul genovezilor Galata s-a mai razboit obucata, de -vreme cu Bizantul si se improscau unii pe altii cu tunurile,si elinii si cei din Galata, cind si Leondari Ioan, atacind cu. tarie zidulGalatei, a inchis din toate partile orasul, lipsindu-1 de orice hrana si detoate celelalte. i pe multi din genovezii de pe corabii i-a atacat acesta ;si i-a prins i in lanturi i-a adus in fata imparatului Ioan, care era in casalui ca la trei sute, gasindu-i pe acestia la vadul de imprejmuireal Galatei. Dupa aceea trimitind soli unii la altii cu privire la ville doafara ale Galatei si la interesele lor comerciale, ca imparatul sa fie Impa-cat, genovezii au consimtit s inalte steagul imparatului elinilor 2 §i sa-imai plateasca imparatului in chip de dar o mie de galbeni pentrustricaciunea fcuta la turnul de la curtea impruateasca, asupra cruiagenovezii au tras cu. tunurile, si la dughenele de pe strada mare 3,din care unele au fost darimate.

Sinodul de la Florenta1437-1439 ; urmarile lui ;patania dueelui do Ferara.

Constilatia Florentei ;orasul Bologna.

1

5

10

15

Cu acestea au izbutit pina intru atita cmii 287fata de genovezi ; apoi imparatul Than al elinilortrimite soli la arhiereul romanilor cu numeleEugeniu, pentru ca s cad do acord

inlature controversele cu privire la religie, i punea gindul apuse-nilor la incercare, daca romanii tin mult sa, se impace cu elinii ; sisoli de ai lui au sosit i in Germania. Germanii s-au intimplat atunceasa fie in orasul Basel in divergenta de pareri cu aihiereul Eugeniu§i, dupa ce au fault un sinod si au dezbatut dimpreuna, il scot dinscaun si pun ei arhiereu cu numele Felix, un bilAat din cei maidistinsi la ei. Acestia amindoi, echipind trireme, au trimis fiecare dupaimparatul Bizantului Ioan s vina la ei, fiecare din aniindoi cerind casinodul sa, se faca la el si s inlature controversele, luind hotariri decomun acord. Cind insa au venit trireme de la amindoi aihiereii, soliade la sinodul din Basel a trimis-o inapoi cu vorbe bune, spunind citi elcu romanii s-a legat de mai inainte i cu venetienii i cu altii din Italia,cind II chemau s vina acolo ; l luind pe arhiereii Bizantului i pe

Uncle manuscrise au 1.)Xcaric, dar cele mai multe2 Drept semn Ca este suzeranul lor.3 Mign icilicat 686g, strada d.e injloc, era strada principala, bulevardul din Constanti-

nopolea bizantina, taind orasul In (Lula i duclnd de la sf. Sofia la Poarta de Aur ; pe aceastastrada se gaseau pravaliile i atelierele de seama din oras.

20

25

30

sal

i sa

1 uX),CZ.

Xila 2,

www.dacoromanica.ro

174 LAONIC CHALCOCONDIL : ExPUNERI ISTORICE VI

invatatii elinilor, a plecat pe mare la Italia. *i dupa ce a ajuns la288 Venetia, s-a dus la Perara, unde auzise eit se gaseste I arhiereut

Eugeniu ; i s-a dus pe riul Eridan. Orasul acesta e la o depataxe de Venetiaea la trei sute stadii 1 si este condus de barbati din casa Mste cu numele_

5 .Acest ora§ este bogat si cu multi locuitori ; si pe linga el eurge riul cunumele Pad. Iar orasul se situeaza, in partea de sub ascultarea rornanilor.Cu acestia pe care orasul i i-a ales conducatori, s-a intimplat asa

Barbatul acesta care se afla atuncea In fruntea orasului, era unom eum se cade si foarte cuminte ; peste dinsul a dat mmatoarea,

10 nenorocire. El avea de sotie pe fata domnului de Monferato, foarte bineIa infatisare si, mai inainte vreme, de nn caracter nobil. Aceasta s-aindragostit de un fecior din flori al barbatului ei ; dupil ce acesta veneape la dinsa pe inserate, precum e mai mult obiceiul la loeuitorii de prinItalia, 'Ara vreun gind. ran, ea, amuzindu-se cu tinarul, Ii provoca la

15 dragoste. *i cind a observat ca-1 iubeste, 1-a cuprins si pe dinsul dra-gostea de femeie i, un timp, a umblat nebun dupa femeia care ii eramama, vitrega. Una din eameriere insa, eind i-a observat pe acestiaindragostindu-se asa intre ei si imprennindu-se, i-a aratat ibovnicului ei,care tinea la condueatorul orasului mai mult ca la oricine i ii stima

20 foarte. Dupa ce a auzit 0 a observat si el insusi, i-a povestit stapinului2b9 situ, spunindu-i I Stapine, mie unuia mi-ar fi mai bine sit ma, inghita

pamintul decit sa vad in casa ta petrecindu-se astfel de neleginri. Cadpe stapina-mi am vaznt-o facind dragoste cu feciorul vitreg si amindoisavirsind fapte nelegiuite. F ca sh scapi do aceasta femeie ; nu mai

25 poii duce cash impreuna cn ea. Dar indeparteaza-1 i pe filth !" Acela,dud a auzit de intimplare, uimirea 1-a cuprins, dar dorea sa §tie cuma vazut intimplarea, ineit i-o poate povesti ; si spunea eit 0 el insusi vreasa priveasch si sa vada chiar cu ochii lui. Atunci facind in tavan dea-supra patulni o gam mica, incit aceia 0, nu o poata observa,

30 vazut de sus femeia in pat cu feciorn-sau impreunindu-se. De indathce a vazut si s-a incredintat de fapta, a trimis intii dupa femeie.eind s-a Iiifàiiat, i-a spus urmatoarele : Femeie, ce diavol te-a impins

aceasta nebunie, incit sa-ti faci de lucru cu feciorul meu, pacatuindcel mai gren dintre toate femeile cite le stun ? ! i cum crezi ca aceasta

35 poate fi bine pentru casnicia mea §i a ta Aceea insh vorbadin gura, a grait : Stapine, ea am savirsit in casnicia ta unele ea acestea,nu. mai tagaduiesc, ci marturisesc c e adevarat. Dar nurnai en singurarn-am facia vinovath de aceasta, en inshmi mi-am pus in cap lucrurifax' tic Dumnezeu ; impinsa de o putere mai mare, mi tiu cum am ajuns

I Peste 53 km.

:

si-a

S, i

Ia

ci

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA FLORENTEI 175

Ia aceasta, ademenindu-1 i pe tinar, fara, s-o vrea la dragostea cea mai tpe mine una, en drept euvint, rn-ar ajunge pedeapsa, dar

pentru tinar te rog sa, nu iei vreo hotarire ce nu s-ar mai putea indrepta, 290'caci nu e vinovat de loc de aceasta 1" Dupa aceea, trimitind. deindatii dupi feciorul sin, 1-a intrebat, daci e eu dreptate fapta, asupra 5

careia, a fost prins facind.-o. eum inmarmurit, nu putea s-oinceput si se roage de iertare. Pe tinir insi 11 intovirasea i nn om,

care stia de dragostea lor i o cumostea ;,d. le era de ajutor amindurora ;era un bufon eara, intru inceput, 1-a i indemnat pe tinir la dragoste.Chemindu-1 i pe acesta, 1-a intrebat stipinul, cum de a putut si-io nelegiuire atit de mare. Acela Insii i-a spus : Pentru ci ai luat peinbita feciorului tin si ai avut relatii cu ea ; de aceea pe buna, dreptate,ti-a tient uncle ea acestea". Caci feciorul lui, in oras, iubea pe o femeie,totin,d nu avusese relatii en femeia aceasta ; i apoi tatil a auzit cieste cea mai frumoasi i mai pe urrni a silit-o si a avut relatii cu dinsa. 15.

Din pricina aceasta bufonul a impins tinarul la dragostea acelei femei.eind le-a auzit toate acestea pe rind, a pus de an taiat capul fecio-

rului i indata dupa, aceea al femeii si mai pe urrai al bufonului. Peconducitorul orasului lovindu-1 o nenorocire ca aceasta, se simtea e-nicit si nu cu mult mai tirzin s-a insurat en fata stapinitorului ligirilor 2o

eauta, mult in petreceri mingiiere de nenorocire.Imparatul elinilor se gisea asadar in Ferara la arhiereul Romei, 291

care se intimplase sa fie atunei aici, sosind din Roma,: cici era de feldin Venetia, si se ruga de patria sa si-i stea intr-ajutor in lupta ce-oavea en germanii. *i an ineeput si discute i si cereeteze en de-ami- 25 .

nuntul controversele, ee atitudine or fi mai bine sa ia amindoi. Apoi,pleeind do aici, au ajuns la Florenta, eapitala titenilor, oras mare siinfloiitor si eel mai frumos din orasele Italiei.

Tirenia incepe de la orasul Pougia i, la dreapta despartita deorasu1 infloritor Bologna, se intinde pina la Luca. Luca si Perugia sint 30

orase autonome, avind o constitutie mai mult democratici. Dupa Ve-netia, orasul eel mai bogat este Florenta, cetatenii ocupindu-se atit eucomertul, cit i cu. agricultura. Acestia parea-s mai priceputi decit altii

lucrarile lor sint mai bune, de orice s-ar apnea locuitorii acestui oras.*i se guverneazi in modul urmitor : au un consiliu de einci sute care 35.

hotiriste prin vot asupra conducerii treburilor obstesti ale orasuluiare in seama sa deelararea razboiului i incheierea pacii i primireasolilor. *i ei sint asistati de doi birbati straini, pe care statul ii cheama,si care pronunti sentintele de condamnare. Pe unul si-1 pun judecitorasupra erimelor de stat, iar pe eelMalt si le judece eelelalte j judeerlli 292.

nelegiuitS. $iI

$i tagAduiasert,

facA io

$i

;

a j

si.-*i

si

www.dacoromanica.ro

176 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VI

1 din oras, privitoare la celelalte ramuri ale adrninistratiei orasului.Acestia insa, aduc pe acei barbati strdini, ca nu cumva, cetatenii jude-cind vreo judecata, sa' fie partinitori unei pkti. Aleg insa, pe mariidregatori din fruntea treburilor obstesti ale orasului, precum si pe acela

-5 care la ei se numeste purtatorul steagului, pentru un timp de trei lunila, conducere, si In seama acestora sint date treburie orasului §i baniisi veniturile. i cind soli aduc veste de rdzboi sau de pace si chestiuneaa fost adusri in fata lor, acestia o prezinta consiliului celor cinei sute.Pe dregdtorii guvernului Ii aleg din popor si tot din popor pe starostii

10 unor bresle de mestesugari. In acest oras, mice strain se poate facecetdtean, platind la vistieria orasului o contributie, dupd cum o hota-rase. Iar dupa ce consiliul ar fi votat vreo hotarire, executarea ei pe citse poate mai frumos si mai bine, o dau in seama marilor dregatori. Camacelasi fel de constitutie II au aproape toate orasele Tireniei, si Perugia,

15 Luca si orasele Aretio si Siena.Ajunsi aici elinii, un timp au cercetat dimpreund cu arhiereul

deosebirea de credinta, cum ar fi mai bine pentru ei s-o formuleze, siin sfirsit au craut de acord, amindoi punind in concordanta divergen-

293 tele, limit amindourt natiunile, fiind do aceeasi pdrere, I sa nu mai20 doreased vreo innoire. i aceasta au dat-o in vileag in scris, luind sfintii

de martori, ci nici una din cele doud pkti nu va face vreo schimbareIn religie. Pe urmd, arhiereul romanilor, alegind dintre elini doi barbatigasiti foarte vrednici, si i-a oprit pe lingd sine i, conferindu-le in chipdeosebit cea mai mare demnitate ce o are pe linga sine, i-a facat earth-

25 nali, conducdtori , cum am zice, in ale religiei. Cad pe acestia pusi inlocul cel mai apropiat de el, fiind ,vreo treizeci, Ii tine pe linga sinetovardsi i sfetnici, dindu-le venit destul de mult i pilmint, care lepoate aduce bani, unuia mai mult, altuia mai putin, apreciind, dupacum fiecare isi are locul. In rindul acestora alegind doi barbati dintre

zo cmiii, pe Visarion de la Trapezunt, arhiereu al Niceei, i pe Isidor, arhiereual Salmatiei, i-a avut de ajutatori i colaboratori la dezlegarea contro-versei cu elinii. Despre Visarion stiu atita i voi aminti c, In ce pri-veste intelepciunea din fire, a fost pe departe cel dintii dintre multielini cunoscuti si straluciti in privinta aceasta i ca era vadit cel mai

35 cu patrundere in a da o judecata asupra orickei chestiuni, iar in ceprive§te invdtkura, si elineasca si latineasca, nu era al doilea in urmanimanui. Pala do acesta era plin de admiratie arhiereul Bomei Nicolae

291 care dupd aceea i-a dat In grip, orasul infloritor Bologna conducd;acest oras fiind bintuit deseori de ra'scoale si rasculatii ajungind la cearta.intre ei, el s-a arkat intro locuitorii acestui ora§ ca un trimis al la

I sa-1

40

www.dacoromanica.ro

INCHEIEREA SucODULITI DIN 1439 177

Dumnezeu. Dar acest ora§ este intre orasele de prin Italia, infloritorsi nu cu mult In urma celor dintii orase, In ce priveste bogatia i cealaitabuna stare ; i, ca o adevarata podoaba, prin preocuparile sale literare

sta in fruntea Italiei. lar Isidor, care era un barbat inviitatsi mare patriot, a fost prins mai tirziu de barbari la Bizant, and. a luatparte la apararea patriei. Pe acestia, deoarece vadit statean in fruntela elini prin autoritate si delimitate vor fi buni colaboratori inlegaturile sale cu emil, arhiereul de atuncea Eugeniu i-a ales de eomunacord cu elinii ; i imparatul elinilor rugindu-1 de ajutor, dea citare nevoie pentru paza Constantinopolei, i-a fagaduit C pe viitor o sil 1 )

alba grij indeajuns de imparatia hn si a elinilor i ca nu va slabi mci-odat á induplece pc peoni si pe germani sa porneasca razboi asupraturcilor si sà-iindemne la aceasta, inch sa, se vada c e spre binele si alelinilor si al altora.

Cu aceste fagaduieli ale arhiereului, imparatul elinilor a plecatdupa aceea la imparatia lui in Bizant. Dar elinii, de indata ce au ajunsacasa, au spus ca nu mai ramin la cele maiturisite, ei s-a ajuns la ostare potrivnica, nemaivoind sa fie de acord cu romanii. i atunci j arhie-rail a trimis citiva invatati la elini in Bizant, ca s stea la disputa cu 29.5invatatii elinilor care n-au aderat la sinodul ce 1-au tinut in Italia, si 2

cu Marcu, arhiereul Efesului, care de la inceput n-a voit deloc sa se ala-tureze la dogina latinilor, i cu Sholariul, a carui mare invatatura erarecunoscuta atunci la elini. Luindu-se la dispute pe intrecute , n-auputut ajnnge la nici un rezultat, ci s-au intors in Italia fara nici o isprava.

Nu cu mult mai pe urma, Eugeniu a sosit la Boma, 2511.5zboinl Vencliei euMilano.Parlidul Ghi- de ajutor fiindu-i venetienii, care purtan atunci culwlinilor al Guelfi- izbinda razboiul in contra stapinitorului Ligiriei. Cacibor. Oraul Padova.

venetienii angajinclu-si general-comandant pe un ligircu numele Carmagnola, care fusese inrudit prin casatorie cu stapinitornlligirilor, i-au Incredintat armata ; i acesta luind armate si corabii cite 30

a cerut echipeze venetienii, a pornit asupra stapinitorului dinMediolan, Filip, si pe jos pe uscat si pe apa Eridanului, avind la sapte-zeci de corabii, pregatite de raaboi cu parapetele de lemn. Iar generalul-comandant al aceluia era Nicolae Micul en numele, barbat destoinic inale razboiului, care a ajuns un renumit conducator de razboaie. i in 35

razboi, venetienii au stat inult timp pe locul hail, razboindu-se intr-unamill cu altii linga laguna numitä de straja. i venind Nicolae Micul asupra 296orasului. Brescia si impresurind orasul cu gindul sag cucereasca, i s-auImpotrivit timp indelungat, incit au ajuns la atita nevoie, de au mincat

12. c. 1621

stiintifice,3

si

si ct-i

15

www.dacoromanica.ro

178 LAONIC CHALCOCONDIL : kXFUNERI ISTORICE VI

1 soareci i pisici si au suferit grozav, ligirii 1 nevoind deloc sa se dea. Aurezistat ma de inult, pentru cg, in ora§ era partidul Guelfilor. Adickam aflat ca toatA, Italia se impartise in doua partide, al Guelfilor si alGhibelinilor. In ce fel, si neam i orase din cite sint prin Italia, peste

5 tot locul, s-au departit in aceste dela partide, incit se dusmanese intre-olalta si se deosebesc eu totului tot in pareri, si de unde îi are ince-putul aceasta deosebire, nici n-am putut afla de la nimeni, incit sa potinsemna ceva adevarat despre aceasta, i nici eu insumi n-a§ putea tragevreo concluzie, hien sa, pot spune ceva sigur despre aceasta. Tara ligi-

10 rilor si a genovezilor s-a dat de partea Ghibelinilor, a venetienilor insa0 a romanilor si Marca se tine de partea Guelfilor. Dar tirenii si tara Basi-licata care se intinde departe spre Iapighia, oscileaza intre amindoua ; cadunii dintre acestia s-au dat cupartidul Guelfilor, iar altii en acel al Ghi-belinilor ; in unul si acelasi ora§ se pot vedea amindoua partidele stint].

15 fata In fata si luptindu-se intre ele. Din cauza aceasta; socotesc ea se i

face de se isca la ei prin Italia cele mai multe razmerite. In timpulacesta s-a intimplat ea si aceia care in Patavia voiau sa-si aduca domn

297 cu numele Marsilio, din casa Carara, se inteleg cu dinsul predeaorasul 2. este acest oras mare F,4i. bine instant, avind. vreo saptezeei

20 de stadii in inconjur 3. Prin oras curge un riu en numele Brenta tiinconjurat de acesta, devine foarte bine aparat. Cind. s-au hotarit saadrica pe acest Marsilio, intelegindu-se asupra zilei, in care ar trainsa se prezinte la faptk s-a intimplat si fie un viscol foarte mare, care1-a impiedicat pe om sa vina in ziva hotarita. Ijnul din complicii Ia

25 tradare, temindu-se pentru viata sa, sa nu apnce altul inainte i sädenunte trAdarea, vine el insusi si o nescopera. Aceia inra cum aubAgat de searna, au intarit orasul cu stiaji, cit le-a fost mai eu putinta,

pindindu-1 pe Marsilio, pe unde avea s treaca venind asupra orasului,ca sa-1 ia, au ucis si pe barbatii din oras, vreo suta la rrumar cu femei

30 en tot, si totodata 1-au omorit si pe insusi Marsilio. Acestea implindu-sevenetienilor in razboiul acesta, ii s-a ridicat si mai milt curajul si inintreprinderile militare ale lui Carmagnola mult timp au iesit invinga-tori in razboi asupra domuului ligirilor. Dupg aceea insa, aeesta umblindcu ginduri cle tradare, de indata ce li s-a anuntat, precum se spune,

35 a fost prins asupra faptului, plAnuind viclesug asupra orasului si a pla-tit-o eu viata 4. Totusi se mai spune atita ea, atunci eind avea sa fie

1 Dark() preteril varianta Vyuccctigii.2 Padua a ajuns sub stilpInirea Venetiei In 1406.3 Vreo 12 km.a La 5 mai 1432.

I

int

st-i

si

www.dacoromanica.ro

RAZBOI $1 PACE INTIM VENETIA $1 MILANO 179

dus la locul, unde trebuia sa-§i piarda, capul si s moara, a sosit cugura legata, ca sa nu poata protesta in fata celor ce au venit sa-1 vada 298murind. Dupa moartea acestuia au trimis dupa Francisc Sfortia ennumele i, facindu-1 general-comandant, i-au dat in seamd treburile

Acestuia i s-a intimplt c, dupa ce a eistigat bani de la vene- 5

tieni, s ajunga, nu cu mult timp mai tirziu la domnia Mediolanului.Slujindu-le ca general-comandant i cistigindu-si mare renume, a ajnnspina la orasul Lodi foarte aproape de Mediolan, cncerind tara numitaBergamo si alte citeva tirgulete de ale Ligiriei, asezate dincolo de riulAda. Dupa, aceea insa facindu-se pace intre amindoud parti1e 1, intre 10

yenetieni i domnul Mediolanului, s-a insurat cu o fata din flori a dom-nului i, fiind mijlocitor intre amIndou pàiiIe, o ducea in pace, en1Ticolae mai rdzboindu-se Inca.

Acesta 2 cind s-a incheiat pacea si era liniste, a sosit In Partenopela imparatul taraconezilor, cu gindul sa-si ofere serviciile slu-jeasca, daca, are vreo trebuinta, in razboiul cu tirenii. Dar cum nu 1-agasit binevoitor, s-a intors la domnul Mediolanului. Si acesta, nu multtimp dupa aceea s-a savirsit din viatil, un balbat care a fost de o maredestoinicie In arta militara, s conduca o armata si s duca o luptapind la capat. Dar suferind

Imulti ani de diabet, s-a savirsit din 299

viata, lasind pretutindeni in Italia o amintire despre persoana sa ;originar a fost din Perugia.

Francise Sforza Francisc, cum nu cu mult mai tirziu domnul Mediolanuluiajumic domn a murit, savirsindu-se din viatd de boald, a inceput de

indata cearta en venetienii, pornit fiind cu gindul la stapi-nirea din Mediolan. Cdci venetienii, cind Filip a murit se inteleseseracu cetatenii din Mediolan, cbemindu-i s dea ora§ulni o constitutiearistocratica, stindu-le in ajutor la asezarea regimului. i oarecum nntimp 'Drawl s-a i guvernat, alegindu-si marile dregatorii dintre aristo-cratii ce erau in oras. Si ora§ul nu se simtea bine ca unul ce era deprins 30cu un regim democratic 0 mai trimitea inca armata. Si deci cum §ovaia,pregatea calea pentru nn singur stdpinitor §i si-1 ehemau domn pe Fran-cisc ; altii insa, li se impotriveau. Acesta asadar, stringhul armata, oducea In graba asupra venetienilor, unde aflase ca-§i au tabara. Apro-piindu-se en armata de ora§ ca la o suta de stadii 3, a inceput s impre- 35soare orasul, punind pe cei ce erau de partea sa, sa lucreze in vederea

25

1 Pacea de la Cremona din 1441 noiembrie 20.2 Nicolae Micul-Brachys.3 Aproape 18 km..

I

rAz-boiului.

i si-i 15

In

311155.

www.dacoromanica.ro

1

300

10

15

20

301

180 L IONIC CHIICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI

asezarii stapinirii sale, si ne1sInd s intre nimic in ora§ din cele trebuin-cioase, Incit sa fie impinsi de nevoie la o invoiala cu dinsul. Sa, deaun atac fatis asupra orasului, nu se putea hotari, deoarece II era teamado poporul I din ora§ care era din cele mai marl de prin Italia j si demulte ori mai numeros decit armata sa i pe deasupra foarte destoinicIn. ale razbaului, In stare sa tina piept armatei ; i armata ce se asteptade la venetieni, putea s le vina intr-ajutor in razboiul acesta. Acestadeci luind aici aceste masuri fata de oras, cauta sa-1 izoleze. Cind insaa aflat c, soseste acum armata ce venea de la venetieni intr-ajutor,ridicindu-se de mai inainte, le-a iesit intiu Intimpinare, cit putea mairepede, la o departare de ora de vreo cinci sute de stadii 2, fii-a asezattabara. Aici Ii statea impotriva in tabr i generalul-comandant al vene-tienilor, Cudunida Ii era numele, si, intarindu-si-o cu santuri, astepta

vina, intr-ajutor armata de la Mediolan, si atunei s dea lupta. Deaceea, Francisc, de indata ce a aflat prin iscoade ca, din oras pornestearmata care sa le vina' venetienilor intr-ajutor, a aprins noaptea focurimulte in tabilra, ca dusmanii sa nu poata banui un lucru ca acela,apucind armele, o porneste in graba noaptea cit mai repede asupra armateidin Mediolan. S,i aici dind lupta i distrugind partea cea mai mare dinarmati i cistigind asupra-i o biruinta, 1e n-a mai ramas nimic de seamadin armata dusmana, indata o porneste inapoi spre tabara. i eiocnin-du-se cu generalul-comandant al venetienilor, nu cu mult mai pe urmas-a dat lupta, mare si, punindu-1 pe fuga, i-a prins la vase mii de calaretisi a eIstigat o biruinta stralucita. :Nu cu mult dupa aceea pornind asu-pra orasului, unde

Istatuse si mai inainte, si-a continuat actiunea vi a

izbutit. i a intrat mi cu mult mai tirziu In ora§ 3 fii a facut pace 4,un nazireu dind indenmul la aceasta. i pe feciorul On 1-a trimis la vene-tieni si intr-una le arata toata bunavointa. .

Papa nu poate ajitta Dar acestea s-au petrecut putin mai tirziu ; atunci insa30 J1iiaiiu1. cind email au ajuns acasa, arhiereul Eugeniu nu a trimis

elinilor nimic de seama ce ar fi ptut s le aduca vreun ajutor. Indatelinii au revenit Fiti le parea rail de impacarea cu arhiereul. Dar nu letrimitea din urma'toarea cauza. I se iscase adica un razboi prin Italiain contra tirenilor pentru o eearta de pamint ; §i avind armat i chel-

35 tuieli si un general-comandat din rudenia lui, un barbat Invatat pa-

E vorba de poporul organizat In partid. i oarecum2 Peste 88 km.3 In 1450.

Pacea de la Lodi din 1454.

-

1 militAreste.

a

1i

sa-i

si,

www.dacoromanica.ro

PAPA NV POATE DA AJUTOR 0MANTIN1LoR 181

triarh, nu inceta sa," poarte r'azboi cind eu tirenii, chid si cn domnul dedupa, aceea din Urbino ; cäci capitala tirenilor 1 tinea atunci cu domnulligirior Filip i lupta din toat'a puterea de partea aeeluia ; de aceea siin contra arhiereului, pentru di, era venetian din easa Condulmaria,familie care, la cererea arliiereului, o a1eseser s faa, parte din senatsi de atuncea ei fac parte. aci purtind ei mereu ràzboi intreolalt'a venetienii

domnul Mediolanului Filip, toath Italia se impArtise intre acestia doi.

1

5

Slptiiiri Dar sint st'apiniri prin Italia urm6toarele : Ferara cu familia 302italiene. Este si din Arimini si din Marca familia Malatesta si st4ini-

toru1 din Urbino si Mantua si Mediolan si Roma si Neapoli si Iapighia. 10

Dintre acestia cum e cu domnii din Ferara i Mediolan i Iapighia si Man-tua, s-a spus, Melt e deajuns ce am amintit despre ei in istorie. Cit despresthpinitorii din -Urbino stiu atit. Neamul Malatesta se crede foarte vechisi a fost mereu multi ani la conducere in Marea, fiind. domni i in Ari-Mini si in alto orase stralucite din partea aceasta ; de aici au si pornit 15

si au ajuns general-comandanti de razboaie ai altor domni de prin Italia.Dintre ei au fost generali-comandanti la venetieni i tireni si In treaatau tinut in Mantua donmia 2.

Despre ale- Dar yin s istorisesc despre arhiereul Romei c6, dupA ce s-a Ca'xir-gerea papel. §it din via0, se adun'a" cardinalii intr-o cas6, si exprimindu-si pa-reri diferite, voteaza, si se hot ArAsc pentru acela eare-lpropun cardinalii dinfamiliile Colona i Ursini; si la alegere Ii aleg pe cei mai buni. Familiileacestea sint cele mai xnari din Roma si cu mare trecere ; j cind e vorbado acestia, oscileaza cind. intre acestia cind intre aceia. Sint d.e acord insIde obicei straini j 86 nu faca arhierei, abUindu-se In alta parte. Dupa ce 3"numarg, voturile i alegerea s-a Mcut, 11 proclama arhiereu pe acela,raminind in easa, pina aprobil i ceilalti alegerea sa. aseaza pe unscaun, care are o gaura pentru ca unul din cei insgrcinati cu aceasta,

poata prinde cu mina testiculele spinzurind, incit BA fie vadit caacesta este barbat. Cäci ei cred c'a", d.e mult odata o femeie a ajuns laarhieria Romei ; cad pe fatA nu se poate cunoaste, deoarece bArbatiidin intreaga Italie aproape si din Apus Ii rad cu grija obrazul ; si hindinsareinata, cind a venit la liturghie, a n'ascut in eursul liturghiei unMiat i a fost vàzutl de popor. De aceea ea a cunoasc'a i sa,nici o indoiala, 11 pipale si pipaindu-1, anunta cu glas : BArbat ne estestapinul !" 3 i le schimbil numele, ca si cum s-ar face mai apropiati

1 Florenta.2 Din 1328 domneste In Mantua familia Gonzaga.3 tntr-un manuscris pe margine X-slpetc, oLTocspui, bre, nerozii".

20

30

3aml aibri,

-

0.3

sa-i

t

www.dacoromanica.ro

182 LAONIc CH iLCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE vI

1 de Dumnezeu decit ei i intru totul primeniti. Voteaza sit asupra numeluice-1 dau arhiereilor. i mult il stimeaza domnii Italiei si cei din celelalteOH ale Apusului. Iar cardinal! sint la vreo cincizeci. Caci prineipii dinItalia aproape ca-si impaitesc donmiile in dona ; dad, Li s-au nascut doi

304 Mieti, unuia Ii lasit tara spre domnie, iar celuilalt Ii d o demnitate preo-teasca, asa inch sa. nu poata fi cearta intre ei. i d.e aceea arhiereul Rumeiare pentru ei mare demnitate si cu totii Ii sint lui mult devotati..

Prezieerile Despre acestia invatatul Ioachim, unul din carturarii ce au" fost prin Italia, si care a ajuns la darul profetiei, arata de10 mai inainte pe cei ce an sa fie arhierei si, venind la conducere, cum are

sa fie viata fiecaruia clintre acestia ; si era < un om peste fire >1, pentruprezicerile lui se implineau intocmai. Despre acest barbat se mai

povestesc si alte citeva lucruri minunate. Caci, cind era Inca om derind si nu stia Inca nimic de Mei o invatatura, fie mica sau mare, §1

45 era portar la o manastire de nazirei din cele ce sint in Italia, s-aintimplat sa vina in gradina si, cum mergea, i s-a aratat un barbatfoarte frumos la infatisare i, stind linga el en un ulcior in miini,fi graft : Ioachim, !a i bea din vinul acesta ! Caci e foarte bun". Elluind, sa" fi Mut destul de mult din yin, de s-a saturat. Cind insa a sp us

20 catre out e are destul, barbatul sa-i fi adaugat, graind Ioachim, de-aifi baut tot vinul, ai fi stiut totul exact". De atuncea s-a luat la dis-pute cu cei mai mari carturari si dadea dovada de o intelepeiune peste

305 fire. Pe urma a plecat la resedinta aihiereasca i s fi aratat de maiinainte uncle lucruri mar ce au sa li se intimple fieearuia, insemnindu-le

25 pe hirtie, that sa se vada bine dupa ce se vor fi implinit. i care au fostprezicerile se stiu, ffind pretutindeni in gura himil.

Slatele italiene D -spre artstapinitorii din Italia care-s mai marunti si sede sine stfita- sub ascultarea stapinitorului de la Mediolan, si cum cei din

toare. Sicilia, Calabria si Iapighia si do pe aiurea din partea locului30 care sint sub ascultarea imparatului Partenopei, nemaifiind nevoie sa

mai amintesc ceva despre ei, Ii voi trece cu vederea. State insa de sinestatatoare in Italia sint Venetia si Bononia i onsele tirenice, caresint, am aratat-o si mai inainte, care se tin de lillorenta si au aceeasiforma de guvernamint, i apoi Gonna. Cam acestea sint stapinirile din

35 Italia §i sint in alianta ethd cu venetienii cind cu stapinitorul de laMediolan. Dar sa ma intone la firul istoriei de niai inainte.

1 Uncle manuscrise indica p lipsa, pc care Darkó o intrege§te cu <8(zip5vtov2.

ca

sa-1

:

lui,

0"."'''i'.

1

www.dacoromanica.ro

IOAN VIII PALEOLOG Ist HoTIENSTE ITEMA8 183

loan VIII Paleolou Intfireslepaeea eu Murad ; hotarasteurmas pe fralele sau Teodor,iar pc Constantin despot InMorea ; ecarat CU Dirnitrie.

pe

Elinii cum s-au intors acasg, trimitind soli laImfaratul Amurat, cereau s'a fad pace cu el siBA, Intkeasd, tratatele ce le aveau cu dinsul. Darpeste putin timp s-a intimplat ca fratele imp5,-ratului, Constantin sosit in Peloponez, s6,-1 cheme 5

fratele sg,u la mostenirea imp6r6tiei ; si se intimplase el d, por-neasd pe mare spre Bizant, dar smuls fund din cale,

I86, ajungI 306

la Lemnos, cind s-a insurat cu fata donmului din Lesbos ; i s-aintimplat s, vin6 Ahmet cu flota impkatului asupra lui sA-1 impre-soare cu insotitorii lui in orasul Cotinos din Lemnos. Ahmet debarcind

invadind insula, 11 impresoarA douàzeci i apte de zile pe frateleimpAratului ; i batind zidul cu tunurile, n-a putut s'A-1 doboare, Inch

poafa intra InAuntru in oras. Apoi 1ns'a, cum n-a putut cuce-reasd, a plecat cu flota acasà. Tar Constantin ajuns la Bizantimp'aratul arkindu-si gindul, Ca fratele soseasd, tot el a mers Inapoila Peloponez fratele san Teodor s-a dus,parg,sind Peloponezul i plecindla Bizant. Cu acestia s-a Intimplat asa ; dar fratele mai mic al acestora,Dimitrie, neintelegindu-se eu impilratul care i-a luat partea mai marede tail, cum nu dobindea nirnic din ce-1 raga, a trimis sol la ImparatulAmurat si, primind de la acela armata, a pornit i Impresura Bizantul.Dar, peste putin timp, eind cumnatul 1 sau Asan, bárbat cu mare trecerein Bizant si care pArea va fi de ajutor sa ajung5, la domnie, nu i-aputut face nici o isprava, s-a retras. i peste putin, intrind In tratativecu fratele s'au imp'aratul, a venit la Bizant si nu cu mult mai tirziua fost prins de imparatul elinilor Ioan, si el si fratele sotiei sale, si tinutiIn 1nchisoare, despartiti unul de celkalt ; la indemnul lui Asan, a fugitnoaptea in orasul din fatA,, Galata, si trimitind soli, a dobindit pace si aajuns din nou la guvernarea t'arii de la Marea, Neagra ; i Imparatul adat drumul i fratelui sotiei lui.

10

15

20;

307

25.

Lupin de la Zlatila din Cu toate ca Impilratul a intarit tratatul de pace cuAmurat 30deeembrie 1443. Ianeu al lui Mehmet, totusi stkea nu mai putin lu tratativede Ilunedoara I Viad .

II Draeul dau lupta. §1 cu Eugenin, arhiereul Romei, si a trimis soli si laConslliu de razboi la imparatul peonilor Ladislau care do curind ajunsese la

turei. domnie. Pe acela il indemna cel mai mult GheorgheYule, care fusese despoiat de domnie si a contribuit cu bani multi la;aceasta expeditie. Dar se pare ca i Ioan Choniat, care atunceaavea mare putere cistigase nume mare in ducerea fazboaielor in

1 In manuscrise e 6urcorpbgfiica", ceea ce nu are nici un Inteles §i de aceea a fost.Indreptat de Darkti In yoy43poi.5cumnatul".

35

i

si

sa sa-1

si

si-si

1

ca-i .

;

.

www.dacoromanica.ro

181 L IONIc c11-thCocONDIE : Ex.PENERI ISTOR10E vI

I contra turcilor, 1-a sfatuit mult si bine pe imparatul peonilor s por-neasca asupra lui Amurat al lui Mehmet cu razboi. Atunci stringindcaste foarte mare, il ia cu sine i pe Draculea, domnul dacilor, iar Gheorghe

tribalior le era calauza, de drum. Dupa ce au trecut peste Istru i309 an ajuns in tara imparatului, I mergeau mai departe, robind mice le-ar

fi iesit in cale si au dat foe satelor i orasului infloritor Sofia si pradausi omorau. Dar Amurat, cum a aflat ca, peonii navillese Cu multime mare,

strins toate ostile din Asia si Europa i a plecat i el asupra lor engindul sa, dea lupta. Si. cind au ajuns in localitatea numita Vasilita 1,

10 a dat aid peste peoni stind in tabard,. Si. Amurat a trimis si de maiinainte armata si a poruncit s observe oastea peonilor i sa-i senmalezeunde ar ajunge, si inchizind cu copaci trecatoarea strimta a munteluide la Vasilita, s incerce opreasca ; si au facut asa i, inchizindtrecatoarea, incercau oprease i, in oarecare mäsura, au incereat

15 §i peonii sa, treaca, inauntru asupra Traciei. Iar Amurat asezat tabarape muntele situat inspre strimtoarea drumului i aici a adunat pe maimarii si pe cei ce i se pareau ca si-au cistigat nume mare in purtarea

Acestia erau Iese al lui Brenez, Turachan, guvernatorulTesaliei, Cumuli, Chasim, generalul-comandat al Europe!, i Isaac, guver-

20 natorul de la Scopie. Sosind aceia i stind jos pe linga el, le-a grait urma-_toarele : Barbati musulmani, vedeti in ce stare de mare nevoie au

309 ajuns lucrurile I noastre. Caci acesti peoni porniti pe razboi si-au luatpe linga ei pe daci i pe dommil tribalior i VIfl cu armele in contranoastra. Acum e timpul, daca are cineva un plan bun, cum sa, eistige acest

25 razboi, ca s fie spre binele nostru, s o spuna in situatia de fata. Caci,dupa mine, rázboiul trebuie sa-1 primim i sa dam lupta cit mai repede,incaierind.u-ne cm dusmanii ; caci cred ca-i vom dobori pe acestia, hind

putiM la numar. Acuma cred ca, mergind de-a dreptul la lupta, s-odam Ora nici o zabava".

30 Dupa aceste cuvinte ale Amurat, Chasim, generalul-comandantal Europei, indemnind la lupta, a spus uncle ca acestea : ImpAratenu cred sa fie vreunul care sa nu laude aceste cuvinte, ca uncle ce sintdemne de un imparat mare, coboritor din Osman, care nici fata dedusmani, oameni de nimic, nu e de loc ingaduitor, iar tara cauta

35 bcape do primejdie. l'entru cazul cind nu damlupta, curajul nostru. vaslabi, infrinat de o teama a imparatului, iar dusmanilor li se va 'Mari

E pasul de la Zlatita ; istoricul Ducas 1i spune mai bine IDocripo pe bulgiire§te,ce se traduce Aurie" (D u c a s, XXXII, 1, ed. Grecu)si-1 localizeazA Intre Sofia si Filipopole ;

fapt c insS lingã Nis si lupta a avut loc in decembrie 1443 ; cf. A It U. Nime t, op. cit.,.p. 76-77.

al

lui

lui

s o-

sl-ist-i

si-a

zboaielor.

de

www.dacoromanica.ro

LUPTA DE LA ZLATITA 1993 185

mai mult. i teama imi e c folosul se va intoarce impotriva, de cumcredem, daca, intii ne-am gindi la o aminare a luptei. i mie de la inceputmi s-a parut lucru de nesuferit s inchidem intrarea cu copaci, ca sicum ne-ar fi frica, i s bagam in oaste acest gind. al nostru d.e teama.Ci trebuie, mergind de-a dreptul, s luam asupra-ne primejdia luptei

asa s incercam s ne scapam tara J i nimic 0," nu ingaduim dusraa-nilor, daci, tu insuti imparate, vrei s pedepsesti pe acesti dusmani,care ti-au pustiit tara cu sabie si foc. Daca insa nu, tu insuti AmiIiaici, iar eu insumi iti voi aduce in fata ta pe acestia, inch nici a-costa nici ceilalti apuseni sa nu mai alba poft s vina vreodata im-potriva ta".

Acestea le-a grait Chasim, feciorul lui Mazam ; altii tacind si nein-draznind sa-si arate gindul in contra imparatului, Turachan insa, guver-natorul Tesaliei, a spus unele ca acestea : Imparate, fiecare, fara sa selase oarecum influentat de cuvintele tale, trebuie sa-§i spuna gindul care-1are, cu atit mai mult cu cit starea de fata e imbinata cu o primejdiemai mare. *i de se intimpla sa fie un prieten, daca-1 asteapta vreo pri-mejdie, fiecare trebuie neaparat s spuna ce gindeste. Dar cu atit maimult Inca e de datoria fiecaruia din noi s arate l stapinului ce §tiecu privire la situatia de fata, cu cit si primejdia ne paste de o potriva petoti. Caci en unul, imparate, as face o buna comparatie, In ce prive§teputerea ta armata. Daca retezi una din aripi, ran te vei putea foloside ea la once ar fi nevoie, iar daca retezind-o l pe cealalta, o la§inumai trupul, n-ar mai fi in stare sa zboare si i-ar raminea sit poata umblanumai pe jos. i cum s-ar mai putea folosi Inca in viitor, dacI ar vrea

mearga dupa hrana i daca are vreo alta trebuinta in aceasta starea ei ? Aceasta Ins

Jas spune-o l despre tine. Cad corpul ieniceresc

de la Poarta spun ca este trupul l aici ne ramine nadejdea noastra ceamare ; iar armata Asiei a§ asemana-o cu o aripa 0 tot asa i pe cea aEuropei. Incepind batalia, nici una din amindoua nu va vrea sà infruntepina la capat lupta, ci armata Asiei nici nu va ajunge sa se ia la hartacu acestia care sint lancieri imbracati in zale ; iar armata Europei vaavea vointa sa se lupte, dar indepartindu-se de cea a Asiei i lasatafund singura, nu va starui pina la capat, ci va fugi §i ea, incotro va puteasa scape. Iti ramin oamenii de la Foarta i ienicerii 0 nu pot sa-mi inchipuice posibilitate ti-ar raminea, ca sa-i intrebuintezi cu folos in aceastaimprejurare sau s, iei masuri de aparare, fara sa mai ai vreo izbind.a.Dar parerea mea este 0, nu dam lupta, ci sa batem mereu in retragere,infruntind. once ne-ar sta in cale ; l aceasta s-o facem, pina ce dmniiapasati mai cu seama de foame, o sa ia calea intoarsa i atunci in aceasta

310

15,

20 ,

25.

311

35.

40.

sA-i

5.

1 0,

30,

I

si

slt

www.dacoromanica.ro

186 LiONIC CLULCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VI

situatie a§a de grea pentru dInii, sari atacilm cu toata puterea. i atuncine vom putea folosi de acestia, la orice am dori".

Cum parerea aceasta parea mai buna decit cea de mai inainte,i s-au alaturat i ceilalti care erau de fata atuncea la sfat. Dar Iese al

5 liii Brenez a spus uncle ca acestea : Mie nn se pare, imparate, c niciuna nu e spre binele nostru. Caci n caz e i-ai biiui pe dusmani, nu vad

-31:1 ce folos ar putea ie§i pentru tine din aceasta. I Càci doar i bunicul tau,fuitunosul Baiazid, i-a pus pe fuga pe celti i pe peoni ; totusi nici unfolos nu i-a iesit din aceasta, ci retragindu-se in tara lor, au scapat

10 ei §i, plecind de indata, §i-au scapat i tara. Iar daca s-ar intimpla dim-potriva, n-as vrea s-o spun intr-un ceas raiz, peste eine vor veni primejdiigrele de pe urma aceasta. Mai bine este insa ea oricine sà aleaga numaicaile cele sigure, pe urrna carora sa, flu fact nici un pas gresit i sa nufie de loc cumva invins, ci s biruie pe dusmani, afará doar de-i ies

15 lucrurile altfel, de cum a socotit. Din doua cai de ales,una fiindu-nesigura, asupra careia de teama; stam i chibzuim, i alta cu mnit maisigura, decit aceasta, trebuie s-o alegem pe cea mai sigura ; i la carene-ai duce judecata, de aceasta sii tinem mai mint seama decit de cea-

Mie unuia insa, sii ne retragem din fata dusmanilor, i nici tie,20 imparate, nu ni se cade §i en Insumi nici n-as putea da acest sfat ; caci

s-ar parea cii fugim i ar fi numai spre binele acelora, iar noua dim-Nici nu i-am putea re-tine, cred, pe soldatii din Asia si pedes-

trimea ce-o avem. Dar nici lupta Sii nu o dam Inca, ci inchizind Incamai bine trecatoarea, sa stain locului, "Ana ce nevoia Ii va face sa, ia calea

25 intoarsa j atunci, In retragere fiind, sa-i atacam indata si sii punemcalarimea sa se tina de ei i sa le facem orice stricaciune am putea".

-313 Aceasta parere fiind Inca 0. mai buna decit cea de mai inainte, au spuscii i se alatureaza i ceilalti din citi erau de fata.

Atunci au hotirit nici lupta sa nit o dea, nici sa nu se retraga, ci:)0 sii stea locului i sa a§tepte ; i and dusmanii vor incepe sa se retraga,

atunci sii trimit'a armata din Europa sari atace. Se mai hotariserintrarea s-o pazeasca si s-o apere, cit se poate mai bine. i pazeau intrarea,pe cit puteau, si o aparau cu toata tinia. i incercau peonii sii treacasa-i sileasca pe turci, totusi nu erau in stare. Caci cind, cazind asupia lor,

35 Ii sileau cu puterea, atunci ceilalti turci le sareau intr-ajutor ; 0 eraImpinsatura mare din amindoua partile. In sfirsit, impingind pe peoni,oamenii impaiatului stateau Infipti locului. Dupa o trecete de timp, cumpeonii nu puteau face nici o isprava i erau apasati de foame, an ineeput

Ienicerimea.

si

potriva.

1

Mitt.

si

www.dacoromanica.ro

TURCIL INVENTI DE IANCU 187

.sa se retraga hind calea intoarsa. Noaptea, stringindu-si lucrurile, auinceput s plece. Cind, In zorii zilei, turcii au vazut tabara dusmanilorplecata de cu noapte, au ramas locului. Apoi alegind din ostirea aceeaciti au rarnas locului si eraaprega'titi de lupta, ii Incredinteaza lui Chasim,comandant-general al Europei, ca sa-i urmareasca pe dusmani ; si a maiporuncit si lui Turachan s mearga dupa acela cu armata Tesaliei. Acestaasadar luindu-i pe acestia, a pornit, cit II tineau picioarele, urmarindu-ipe dusmani. Dar loan a prevazut c turcii

IIi vor ataca la retragere

si de aceea, alegind si dinsul citiva din cei mai buni peoni, i-a pus lapinda', ca atunci, cind turcii vor navali vor urmari armata, sà-i atacedin doua parti. Aici, cind Chasim mergea prin cimpie, tinindu-se de urmapeonilor, urmarea, apropiindu-se de el i fratele sau Turachan, Iispunea fratelui unele ca acestea : Chasim, tu marsaluiesti cu o armataatit de mare prin cimpie. S tii c acest mars al tau nu este felit deprimejdii ! Caci peonii nici nu vor rabda ca noi sa-i urma'rim i niciraminind 1iriititi vor fugi Inapoi cu placere, ei care atita timp ne provocaupe fata la o lupta dreapta si care, precum se spume, se luptau bucurosi§i mult ar fi dat, cred, ca noi, coborind in cimpie, s le dm prilej debeta. Ci tinindu-ne pe sub poalele muntelui, Ii vom urmari pe ei, peit se poate, destul de mult, i noi vom fi la larg si dispunem de ei,

citi ne vor veni la 1ndemina".

lliruinla a WI Ian('uasupra turellor.1) Tn-rachun Invinuit de Ira-dare Inca de clad erapasa de Vhlin la Dunare.

Cum, spunind acestea, nu 1-a putut indupleca pe Chasim,insusi s-a dus cu armata Tesaliei pe sub poalele mun-telui, tinindu-si armata in ordine th lupta. Chasiminsa mergea prin eImpie cu armata Europei i, deindata ce lui Choniat care statea la pinda, i-a venit

armata dusmana la indemina, pentru c oamenii imparatului au fugit,cind Iod,n din loan! lui de pinda a aparut In ochii barbarior j care 315inaintau, Choniat pe acestia punindu-i pe fuga, pe unii i-a ucis, iar pealtii i-a facut prizonieri. Aii au cilzut multi oameni de ai imparatuluisi a fost prins de peoni fratele lui Chalil, fecior de al lui Praim, i altiturci au fost pri'nsi din fuga ; i Chasim Insui, cu puinii oameni dinarmata de pe linga el, a fugit in taba'ra imparatului.

Dar ajungind in fata imparatului, i-a spus astfel de cuvinte : Impa-rate, ce n-am avut de indurat de pe urma acestui om, cel mai netrebMcdin citi' ii tim si care planurile tale le-a tradat dusmanilor ; caci nicin-a facut, precum i se spusese, si nici n-a vrut s mearga dupa acelasi

5

31S

10

15

20

25

1 In primele zile ale anului 1444 in pasul de la Gunovit.a lInga Nis : vezi G. Ostr o-g or sk y;Geschichte des byzantinischen Stacdes, eel. II-a, Miinchen, 1952, p. 448.

30

35

si-i

i-i

www.dacoromanica.ro

1

5

10

316

15

188 LIONIC CIIALCOCONDIL : EXPUNEEI 1sTo1acE VI

plan. Lui Gheorghe Yule insg, eu care este imprietenit, i-a semnalat pe-fiecare, cum avem s am atacul, §i ma a stricat planurile tale §1, citdinspre partea aceluia ne-am pr'apadit".

Aici Chalil, sufarat pentru fratele su, a asmutat §i el pe impratulin contra lui Turachan. lar imparatul socotind de lucru grozav c n-amers dupg acelasi plan cii generalul-comandant al Europei, ci 1 tinindu-seprin alte locuri a plecat pe alt drum, tradindu-i armata, 1-a prins peTurachan i, punindu-1 sub paz"a, 1-a trimis in Asia in orasul int'arit Tochatsi, in dituse, 1-a aruneat in inchisoare. Csaci Chalil i-a insinuat impàra-tului, aducind.u-i aminte cà acela, cind a stat in Vidinul eel mare in cali-tate de gu-vernator al I regiunii de la Istru, a avut legaturi de mare sistrinsa, prietenie cu domnul tribalilor Vule si de aceea si-ar semnala unulaltuia ce-ar trebui 0, le fie de folos in imprejurArile date ; i pri-mind daruri de la Vule, li ad ea min'a de ajutor la orice ar fi putut credeva fi aceluia de folos. *i de acestea convins imparatul, 1-a pus in inchi-scare pe insusi Turachan, trimitindu-1 in Asia, iar tara Tesaliei a dat-o.alt lila s-o guverneze.

Ville face pace eulilarad 11 i indenm-nit I pe augur!.

20 Tara ItominetNeilriimine ea mai Ina-lute tribulara Mr-

ciler prielenauuffurilor.

bi Turachan a, ajuns astfel la inchisoare ; iar domnultribalilor Gheorghe, deoarece cu ajutorul peonilor n-a,ispeavit nimica, pentru domnia lui, a trimis crainic la.Poart5, s, incerce gindul impkatului, dac'd i-ar da inapoidomnia, asa limit plgteasc5, tribut jumaate din-venitul prii sale ; sub conditilie acestea, spunea

ar incheia un tratat de pace i pe peoni ii lua asupra-si induplece25 srt, fad, pace. Aici imp6ratul, cind a auzit pe crainic, punindu-i in

vedere uncle ea acestea, i-a, f5,0duit intro altele a, inapoipe cei doi bAdeti ; si de aici inainte s'a-i fie en credinta, Atunci Vulc

staruind pe lingà fiecare din peoni, 1-a induplecat pe imp'aratul Ladislausi incheie un tratat de pace cu Amurat, trimitindu-i urnatoarele vorbe :

30 1,Impärate pe tine impäratul Amurat te cheam5, la 1111 tratat de pace ;317 pe deasupra o s dea tara 2 inapoi. Dac5, o s asculti de mine

intr-o conditie ca aceasta, o s'a faci pace, ai s, fii mai bine pregatit derzboi; si dac'a ata0,, nu vei mai indm'a, a dona oar'a toate acestea" 3.Cu cuvintele acestea, 1-a induplecat si acela a f6g6duit e va face, pre-

1 In loc de ii)accx6creprin alte locuri", precum e In manuscrise, as citi caV CraAccx60eci prin alte locuri".

2 Ocupata de la unguri sau mai degraba Serbia lui Vulc.3 i$a sunsi textul dat de Dark& Manuscrisele insii au : §i dac5 ataci, n-a rnai rezislat.

a doua oarli la tonic acestea".

ca-i

dinsnl,

I

ni st-i

st-i

ct-iti

oi,

www.dacoromanica.ro

CRA1IIL SERBIEI M1JLOCESTE PACEA 189

eum 1-a sMtuit tribalul ; i indat5 a trimis crainic la Poart i cheamOsoli In vederea faptului c5 peonii vor face pace ; i dinsul ia domnia.Atunci Amurat a trimis soli i au %cut pace cu conditia, ca Gheorghe sà-siail35 tara si s dea imphatuhii venitul juMatate. i s-au legat totodatO enjufamint, ea nici peonii WO nu prade tara impOratului, nici turcii s5 nutreacA peste Istru cu nici un gind de stricAciune, cu nici o vicknietoatO viata lor s stea In bune relatii de prietenie filfa viclesug i inse1O-ciune ; iar dacii sa, famin5, tributari impOratului cu ce s-au invoit In tra-tatul de pace al impOratului incheiat de mai inainte eu ei, i fatg, de peonis'a fie, precum au urmat sO fie mai inainte.

Marad ii porne.4e De IndatO ce s-au fOcut toate acestea, Amurat a siampra lui Caraman. plecat asupra lui Caraman. CAci acesta cum a aflatpeonii n5vMesc asupra impOratului Amurat i, coborind spre Istru, mergasupra tOrii impOratului; a crezut cii, pentru el va fi o imprejurare

I dad, ar nOvgli i ar face cuceriri in tara impAratului de priuAsia ; si de aceea a pornit it.4i a nOvälit, robind tot ce-i venea la IndeminO.COci i mai inainte, cind peonii aveau s porneascO asupra lui Amuratcu rOzboi, au venit la el cu un plan asemanator ca nOvAlind armatelodin amindou5 trile, ostirile poatO fi impOrtite i puterea lui astfel

Amurat asadar intriud. intr-un fazboi mai mare si izbutind sO-1ducA la o bunO dezlegare, a pornit de indatO cu armata asupra lui Ca-Taman. Acela insO trimitind soli, cerea slujeascO la mice ar dori dela el si dea ostateci i dovezi de incredintare pentru acestea.

1

5

10

318

20

Arornlnil din Pind, ace- Acestea i se intimplaserO prin Asia, prin Europa ins5,Iasi popor eu romluil domnii peloponezienilor au fOcut tiirii lui urmAtoarele. 25de la Duniire, tree departea d potului C DupO ce adic6 Teodor, care se n'ascuse dupil insusiesonstantin Draaases eare impOratul elinilor, a plecat si se afla in Bizant la ImpO-duce riaboi enMurad H. rOtie, In Peloponez a sosit Constantin cu numele Dra-gases si a luat In primire tara fratelui sa'n, Intre altele si Spartade lingO muntele Taighet i aproape intreg Peloponezul cehiiJalt, cOci 30afarO de tara lui Toma, fratele ImpOratului, cealaltO parte o luase

o avea sub ascultarea sa ; acesta de indatO ce a sosit aid., se pre-gAtea s5 Inchid5 Istmul cn zid i sta'ruia ca tara de dincolo de 319_Peloponez WO se lepede de impOratul; i a intrat In Beotia i, supunindu-siorasul Teba, a ocupat Beotia intreagO. i stOpinitorul Aticei, MgAduindu-i 35.s6 plateasc5, tribut, a incheiat un tratat de pace ; i muntele rind, vlahil

Manuscrisele scriu Port.xot, un non sans, indreptal de Tafel in B)vizot.romini".

sa-si

pri-elnica,

silibitA.

si ea

ea

sa-i

sa-isad

www.dacoromanica.ro

190 LAONIC CHALCOCONDIL . EXPUNEM ISTORKE VJ

1 locuiesc in el, grgind aceeasi limba ea a dacilor i sint asemenea en daciide la Istru, venind la acest donan care li 1-a lasat 1, purtau razboi cu_turcii ce locuiesc in Tesalia, i primese cirmuitor de la domnul pelopone-zienilor. Leodorichi, orasel asezat in tara Locrilor, asezat ce-i drept inspre

5 orasul Fanari din Find, primeste cirmuitor de la impiiratul. Iar parteace se intinde inspre Ahaia, este locuita de albanezii arabei, carora impa-ratul le filgaduise sa-si stapineasea tara lor parinteasca ; i acestiaau trecut la elini. Adunind. intreg Peloponezul la Istm, 1-a inchis cu zid,&it de repede a putut, si a chemat aci i pe fratele san si, trimitind dup

io toti ai Orli peste care domnea, s vina aci, a ridicat zidul, dind. in seamafiecaruia portiunea pe care, in atita timp, i-ar putea-o da gata ziditL

:120 De indata ce zidul de la Istm i-a I fost gata, trimitea armata in taraimparatului i pustia tara i intr-una purta razboi.

Dar nu mult timp dupa aceea, Omar, feciorul luiNerio, snipinitorul Ale-15 nei. face pace cu Turachan, luind armata Tesaliei, a pornit asupra Tebei

(11.11:1711n1s10.1Tieniiii:Isuisit(ourui.- a Aticei facind pradaciuni, a pleeat, Mind cusine prada destul de multa. Atunci, Nerio, stapinitorul

Atenei, cind a vazut c puterea turcilor revine in starea de maiinainte, a trimis soli la Poarta si se ruga de pace la imparatul cu

20 conditia sa-i plilteasca tribut, pe care i 1-ar rindui. i Aniurat s-alasat indoit si a incheiat pace cu el cu conditia s plateaseii tributulpe care i-1 aducea si mai inainte. Acest Nerio, de fel din Florenta, capitalatirenilor, a ajuns la stapinirea Atenei in fehil urmator. Antonio, feciorullui Rainerio, 1-a chemat pe acesta si totodata pe fratele aceluia de la

25 Florenta, fiindu-i rude de aproape, tinea pe linga sine, dindu-le intre-tinerea cuvenita. Dupa ce Antonio s-a savirsit din viata, lovit in somntIe dambla, fiind robust, sotia sa a trimis la imparatul dea ei domnia

unui fruntas al orasului, inrudit en dinsa, tatal men. Pe acesta 1-a trimis,.ea FA stäruie pc lIngii imparat ; i i-a dat mare multime de bani, 1 easa dobindeasca domnia Aticei i totodata si a Beotiei pentru ei ; dar cind_a pornit din ora i era pe drum la ImpAratul, cei din frnntea poporuluidin dusmAnie fata de acel Chalcocondil, au indepartat, en amagealà, dincetatea de sus pe femeia lui Antonio si pun stapinitori rudele lui Antoniosi, dupa, ce au alungat neamul, tin ei orasul. Incuscrindu-se en femeia

35 lui Antonio printr-o casatorie a destoinicului ei fecior adoptiv, stateau

Cele mai multe manuscrise au Trcepoc8LSOv-mg acpicav i TrapccaL8Cv7ccq a-Sat.v, 0 11113

alta neavind un [Metes lilmurit. D aceea Bekker a propus sà se citeasc5 7ttxpcc8L86v.reg axEi;predinclu-se" ; Dark6 insri schimbil textul si mai pupil, propunind ncepoeSta6vTa crtpEcnvcare le predd"; ad.ieii lasil mai departe In stapinirea aromtnilor muntele

§I 0,rului in suite la sultan.

§i-i

sa-i

=1

1

Pind.

ii

www.dacoromanica.ro

ClIALCOCONDIL TATAL rN SOLIE LA NIURAD II 191

in cetate i, nu mult dupa aceasta izgonind pe femeie din cetate i alungindneamul nostru, au pus mina pe putere in oras. Iar Chalcocondil cind asosit la imparatul, era tinut sub paza pe linga el, imparatul poruncindu-i

predea tara. Fagaduindu-i la treizeci de mii de galbeni, n-a dobinditnimic ; i cind a aflat c imparatul a trimis armata asupra Beotiei, cugindul s ocupe Teba, a izbutit s fuga la Bizant, parasindu-si oamenii 5de serviciu si corturile i animalele de transport. De la Bizant urcindu-sepe o corabie, a plecat spre Peloponez. Pe aici patrulind corabii de alestapinitorilor din Atica, Ii surprind vasul si, pe insusi Chalcocondil prin-zindu-1, ii due legat la imparatul. Imparatul, ce-i drept, i-a iertat gresala0 a lost ingaduitor cu el, nefacindu-i nici o vina dintr-aceasta, ii cerea ioinsa cele treizeci j de mii de galbeni, iar el spunea intr-una ca nu are 322de unde le da. De aceea soldatii imparatului din tara Tesaliei au luatdin tara multa si mare prada. Dar Nerio in domnie fiind un stapinitorsamavolnic i fiind i muieratic si mai molesit, fratele sau Antonio, intin-

o cursa, i-a luat domnia. Mai apoi insa, cind Antonio s-a savirsit 15

din viata, Nerio, fratele lui Antonio, a ajuns iarasi la domnie, venind dinFlorenta.Atuncea pentru alianta lui cu elinii, guvernatorul Tesaliei ii pustiatara. Ajungind la marl greutati, a facut pace cu imparatul ; i elinii, auzind,au pornit cu rázboi asupra Atenei. Atunci a trimis la imparatul crainic,ca elinii Ii fac ram i c impresoara orasul i ca incearca sa-1 cucereascil. 20

Dar i guvernatorul Tesaliei Turachan trimitea vesti imparatuluiintarita s porneasca razboi asupra Peloponezului. Acestea insa s-auintimplat mult mai tirziu ; atuncea insa ajunsese sa fie supus domnuluidin Peloponez, fratelui imparatului, in chipul in care am aratat mai inainte.

Bizantina eu papa volese NA Dar in ce-i priveste pe elinii din Peloponez, s-auopreasea pe Barad II sa se petrecut acestea astfel ; In ce priveste insa pe

Inloarefi in Europa. imparatul din Bizant, s-au intimplat urmatoarele.Cind adica au vdzut ca. peonii au plecat i ca, s-au impacat cu Amurat,

Gheorghe indemnindu-i la aceasta, au trimis soli la arhiereul Romeipun I in vedere ca, avind ei in Elespont la dispozitie trireme 0. corabii, 323

incit, daca acela pleaca in Asia, nu-1 mai lash sa treaca in Europa, s-arputea astfel face ca puterea lui sa fie usor infrinta, ; sau daca armatadin Europa va fi ramas singura cu Amurat, ea nu va vrea sa se mai iala lupta cu peonii. Au mai trimis si la celti si la domnul Burgundiei, adu-cindu-le aminte c ei ar avea tot dreptul sa-si razbune celtii cazuti dinnepriceperea lui Sigismund in razboiul cu. Baiazid. Incep asadar sa coo-pereze cn arhiereul romanilor si an echipat zece trireme, trimitindu-lein Elespont. i arhiereul echipind alte zece, le-a trimis la dispozitia

25

sa

zinat-i

si-i

35-

t

si-1

www.dacoromanica.ro

192 LAONIC CHAICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI

imparatului, cu menirea s indeplineasca insarcinarile ce le-ar da imparatul.Acestia deci sosind in Elespont, 11 opreau pe Amurat s tread, in Europa.

regiunea de la rnarginea mrii a Macedoniei inspreIn fain zvo.nurilor despre un Marea Ionica s-au intimplat urmatoarele. Oamenii se

5 non rdzimi ill contratureli asteptan ca peonii sit vina din nou in Europa, cu gindulor.

scoatit pe turci si pe Amurat din Europa si prevedeauar putea fi iarasi rázboi, caci se vestea de mai Mainte peste tot locul

in Europa ea s-ar aduna iarasi peonii cu ginduri de razboi i C Elespontular fi oeupat de apuseni ; i atunci fiecare pornea si el spre tara-iiinteasea, en gindul s-o ocupe din nou i s dobindeasca orice ar puteasa-i izbuteasca. Atunci si Zenempisa pornind de la marginea marii aMacedoniei dinspre Marea Ionic i luind cu sine si pe albanezii de acolope care ii avea la indeminit, a inaintat prin Arghiropolichni si supuseimpia cit a se intindea pe aici pina la Castoria. Aici Teriz, guvernatorul

15 de la Velia, aducind Ia un loc seitii lui Aticheri i cu turcii imparatulni,urmindu-i si multi turci de pe la Terme si lacul Perevia, a pornit In contralui pe neasteptai e i, cazind asupra lor care, nepregatiti la un atac, stäteauin corturi pe acolo undeva prin regiunea de la Castoria, si pe cei mai multidin albanezi i-a nimicit si pe insusi domnul Zenempisa 1-a ucis si a facut

20 mult omor, calcind aici si pe alti multi in picioare.Astfel s-a intimplat prin Europa si erau marl turburari, pentru

toti se porniserit sit ajunga fiecare In tara sa. i pe turci mare spaima i-afost cuprins, crezind. c pierzare ii asteapta de indata din partea peonilor

a celorlalte popoare vecine de alt neam decit ; i oriunde s-ar23 fi intimplat sa fie, se intareau pe dupit ziduri, asteptind cum se vor sfirsi

toate acestea Intr-o stare de lucruri ca aceasta.

Papa dezieanil pe unguri (le Dar la peoni a sosit un sol chiar de la arhiereulInraminiul de pace 5kei se Im- romanilor, anume cardinalul Iulian, barbat blajinpaeft Ian pe Alad ItDraml en zeee mil de 61151.01 de altminteri si cu renurne in invatatura roma-

= in ajulor 51 pornese riizhoi eu nilor ; chema la j razboi si de juramintul caretureii. la dinsii este cel mai mare, cind e vorba de in-

cheierea unui tratat de pace, i-a dezlegat din Insarcinarea arhiereului,iar dezlegarii i-a dat citire pe loc. 15i. au pornit cu armata asupraEuropei, crezind c vor apuca-o parasita, Amurat fiind plecat in Asia

ocupat pe acolo §1 corabille arhiereului plutind. chiar in Elespont,ea sa nu-1 lase sa tread, ; si imparatul elinilor le-a dat de intelesaceasta, precum ca nu o sa poat4 trece niciodata In Europa ; si aufacut pace si cu boemii pentru cearta, din cauza careia, mi se pare,

111.rirl

ci

si

en hoeinli;

si-i

35 i

In

61

I

:42

si-a

ci

abash

www.dacoromanica.ro

BITALIA DE LA VARNA 1444 193

au facut pace si cu Amurat, deoarece le pricinuiau mereu neajunsuri,.ca si cum razboi i-ar ameninta din partea Orii boemilor, si deaceea au primit pacea oferita de Amurat ; dar atunci s-au inteles cuaceia, deoarece le-ar prinde bine sa traiasca in ; i au pornit curazboi asupra Europei, luind intr-ajutor i pe dad i pe Draculea, feciorullui Mircea, ca unul care, luind parte la rAzboi, s-ar arata cu toata insu-fletirea i ar putea fi de ajutor, dind ca la zece mii de calareti.

heorg he Vale preziee Ii chemau pe domnul tribalilor Gheorghe la acestIn-frinuerea. Viadislav per- razboi sa-1 duca si el impreuna cu aceia ; ci n-aiteste din Ardeal peste Du31S, eucereste Caliacra

- vrut sa-i asculte, spunind aceia fac lucruri nu cu;e stanainteazd spre Adriano- lege, rupind pacea i apucindu-se de nedreptati ; si

pole. a socotit C poate, cu bani, sa se izbaveasca deTina, ci n-ar pleca impreuna", cu. imparatul peonilor in razboi. DarIi prorocea imparatului sa nu mearga la razboi, pentru ca I turcii aravea mare putere si nu pot fi doboriti asa de lesne i de usor decatre peoni. Cad vedea ca. pregatirea nu este indestulatoare, Inca sapoata pune stapinire pe Europa, turcii fiind intr-insa multi de tot si multIncercati in razboaie, traind mai mult din acestea. Ajuns la disperare,acest neam d dovada oriunde de o vitejie remarcabila ; i le aminteaca se reface intr-un chip uimitor acest neam mai repede decit altemeamuri.

Ladislau, imparatul peonilor, pornind asadar din Ardeall peste Istrutrecindu-si armata, a ajuns in tara imparatului asezat aici tabara

pe la marginea Marii Negre in tara lui Dobrotici Misul, pe la CaliacraVarna. i venind. aici, impresurau orasele. i Varna, cum era impre-

surata, a trecut la ei prin buna Invoiala, Caliacra insa a fost cucerita,peonii dind navala i urcindu-se pe zid. Cucerind. i robind, au pornitde-a dreptul spre tara Bizantului i a Orestiadei.

5

10

326

15

20

25

Murad II Inebeie pace eu i aceia se tineau de acestea, Amurat al lui Mehmettaraman sl treee In Europa. insa, mergind asupra lui Caraman, Ii pustia tara i, 30

facind mare prada de vite, impresura cetatea de la Iconion2. IarCaraman fugind inspre culmile tarii, se atinea pe aici, pentru ca, in cazdaca ar veni careva asupra lui, sa poata rezista, aparindu-se de pe 327culmile muntilor. i trimitea soli la Amurat, fagaduind sa dea ostateci

1 In unele din cale mai bune rnanuscrise e forma romineascit 'ApaeXEou, In altele insdcea ungureascd ipalAtou §i 6paeMou.

2 Manuserisele au scovelou, ceea ce recld nurnele turcesc Konieh, asa CS conjectura luiDarlo5 'IxovEou pare de prisos. Vezi i p. 150 n. 2.

13. C. 1621

ei

el

si

1i

)

www.dacoromanica.ro

194 LAONIC.CHALCOCONDIL : EXPUNEBI ISTORICE VI

1 0 s5,-i plgteaseg pe an tribut indoit decit acela pe care i-1 pläteamai inainte. Cind Caraman fgeea aceste propuneri si se ruga s'aincheie pace cu Impgratul, sosi veste de la domnul tribalilor, cg peoniiau pornit i trec peste Istru. i atunci a primit propunerile lui Caraman

5 si a Mout pace ; si hind ostateci si pe feciorul aceluia, s-a indepgrtat cuarmata. Elespontul, a aflat cg este ocupat de cora-1)H apusene din Italia..Atunci, nedumerit hind, ce ar putea face in imprejurarea de fatg, ca sgpoatg trece, totusi dus In grabg armata spre Elespont, cu gindulsä alunge triremele cu tunurile, dacg ar veni asuprg-i sg-1 opreascg. Cgci.

10 este aceastg parte din Propontida foarte ingustg de tot si pe margineadin Asia se aflg un turn numit Hieron 1, asa incit continentele in despgr-tirea lor nicilieri nu se apropie din amindoug pgrtile asa de mult. Cind

adus armata aici cu gindul s o treacg, i cea din Europa si cea dinAsia, incg n-a dat peste trireme; egei vinturi foarte puternice n-au Fasat

328 triremele s intre in Propontida j i mune zile in rind a suflat cu putere.In jos, silind. corgbiile sg" nu poatg pluti de loc in sus in contra vintului..Iar Amurat, cum corgi:0We nu erau incg aici, a trecut in liniste si eltoatà armata. Dupg ce trecuse insg, a trimis la impgratul din Bizantcrainic sg-i spung eg a trecut cu bine si cg merge de-a dreptul asupra

20 dusmanului su i e doreste dea tiri1e cele mai bune despre mersulrgzboiului.

1 Adica templu, loc sfint, pentru ca era zidit pe ruiMle unui templu antic. Yezip. 118, n. 5 si 146, n. 1.

si-a

si-a

si

saci

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VII

loan VIII Pa !Mot/ rdmine Dar finparatul elinilor, cind a auzit de la.crainic acea- 329neholinit. sta veste, cu drept cuvint s-a supárat, ca a trecut

asa, incit nu i-a oprit trecerea Mth nici o lupth, ci trecind in linisteadus dincoace totodath i armata, parea rau si se chibzuia ce ar puteaface in situatia aceasta i ori sa declare razboi lui Amurat on s tina pace. 5

Cad daca ar famine in relatii de pace cu Amurat, trebuia dea devinzare cele trebuincioase pentru trai in drumul lui prin tara imparatuluide pe in Mama Neagra. Dar I de acest lucru ii era foarte teama ca peonii 330i-1 vor lua in nume de rau, cind o sa-1 invinga pe Amurat, i din cauzaaceasta vor avea necaz pe el. i se gindea deci la cei ce au trecut de partea ro

peonilor i sa-si lege soarta do norocul acelora i sa declare razboi luiAmurat. Ce-i drept, precum aráta scrisoarea, Chalil al lui Praim, nu-1lamurise oarecum deplin, fiind de atunci prieten elinilor i dorind, caei s iasa cit mai putin pe fata cu razboi in contra imparatului i sa asteptemai bath, in ce parte se va pleca norocul razboiului. 15

Lupta de la Varna, 10 Dar Amurat, fiind gata pregatit, a pornit cu armatanolembrie 1444 ; roml- de-a dreptul asupra dusmanilor care veneau,

nii lin aripa Saito. adunat luat i cealalta armata, a Europei, careIi venea de fiecare data la rázboi. Acesta insa mergind pe urma armateipeonilor, Ii aseza peste noapte tabara, unde in ajun salasluiserapeonii, i peste zi iarasi mergea aseza tabara in locul de popasal peonilor, unde-si avusesera tabara. Aceasta a filcut-o patru zile inrind, observind multimea dusmanilor i ce atitudine au MO, deel, daca intru toate sint plini de frica, incit, peste citva timp putin, sevor descuraja, sau daca merg in razboi cu indrazneala i fara nici o tearna ;si mai observa cum stau cu provizfile in tabara. Caci toate acestea le

20

25

0-a§i-i

sa-i

§i

§i 0-a

si-si

www.dacoromanica.ro

196 Ltkorric ciEtaLcocoxpii: ExPrrN Ent ISTORTCE VII

1 poate sti cineva, dad, se ia pe urma taberei dusmanilor ; si mai poatesocoti foarte bine cit de fricosi sau indrazneti sint si dad au I indeajuns

331 cele de trebuint i cit de multi sint si dad armata ar fi departe sau aproapede aceasta stare de lucruri. Toate acestea, patru zile in rind, le-a socotit

5 Amurat, mergind pe urma lor ; a cincea zi insa, Ioan Choniat, cind abagat de seama c armata imparatului se tine pe urma lor, a stat la sfatcu imparatul peonilor si s-an sfatuit, dac s dea lupta pe loc i, dupalupta, s-o tina asa inainte, sau s inainteze fara hipt i s ocupe tara.Aici sfatuindu-se, s-au hotarit s dea lupta, ca, ademeniti hind in vreo

10 cursa, sa iiu aiba vrenn necaz si neplaceri grele, 'Melt sa fie opriti, dacaar incerca sa fad vreo isprava in tara aceluia. Dupa ce se hotarisera siasteptau, a sosit aid si Amurat si a tabarit in cimpie. i mai intii a rinduitin preajma sa ienicerii i s-a inconjurat cu scuturi de fier destul de mari,infigindu-le In parnint. Acestea, imparatul le transporta intotdeauna pe

15 cilmile, oriunde 1-ar duce razboiul ; pe camile mai duce si armele ieni-cerilor ; i uncle ar fi sil dea lupta, impartind armele, intra In lupta. Dupascuturile acestea, aducind i camilele, le-a pus intr-acelasi loc inainteascuturilor ; i rinduieli de asa fel Ii facea la Poarta. Iar la mijloc stateael insusi si mai marii casei i ai Portii, citi se aflau cu dinsul in tabara.

332 Alaturea de j dinsul era pusa in linie de lupta armata Europei, avindgeneral-comandant pe Carazie, un barbat cu mare renume. Era rinduitadupa cete, despartite unele de altele nu prin prea mult loc. Tot in ceteera rinduita i armata Asiei, toate stind in front, asa incit 0, se ajuteintreolalta, dad, vreuna din ele ar ajunge sa fie cumva strimtorata din

25 partea dusmanilor ; caci armatele de calareti nu pot fi rinduite altfel decitin cete, in timp ce acele pedestre pot fi rinduite bine pe de liaturi la o

dar ostasii calari nu. Peonii s-au asezat i dinsii in ordine de luptadupa unitati i neamuri ; i peonii tineau aripa dreapta, iar dacii ceastinga.

36 §i Ioan Choniat cu neamul 1, numiti viteji 2, 1-a atacat pe generalul-comandant al Asiei. i multi dintre aceia in fata atacului peonilor, nicin-au ajuns la vreo indierare, ci de departe fugeau, dind peonilor prilej

urmareasca, pe uncle ajunsesera sa se imprastie. i punind asa pefuga armata a doua, a Asiei, o gonea. fl ramasese insa armata Europei

35 care a stat locului i n-a dat de loc inapoi, ci astepta pe dusmani. Caci,vadit, precum imparatul a ramas locului, au ramas locului si armateleEuropei. i In cazul cind n-ar fi putut tinea piept dusmanilor i ar fi ajuns

1 Manuscrisele au, unul cpfiscriv, iar celelalte cp&471v, ceea ce pare sä fie o gre§alri pentrucpplirpv, 9pourpEotvsemintie, neam".

2 In manuscrise e filtroiZtactc, indreptat de Darkó in fkrdcWaS.

aril*

sA-i

www.dacoromanica.ro

ROMINII IN LIIPTA DE LA VARNA 197

BA' fuga, se intorc din nou in tabara imparatului. I Cad dintre toate, 333acest neam, dupa scitii nomazi, are cel mai mult, pe cit stim, obiceiulsa fug i iarasi sa se adune i sa se intoarca inapoi din non la luptao ia repede intr-acolo, unde le-ar veni spre folosul bor.

Ilominli pradii antrepo- Dar dacii in invalmaseala aceasta a luptei, cum i-a/Mete sultanului si se ITAEllt pe asiatici luind-o la fuga, nu s-au mai oprit

Intore la tabitril. aici, ci au luat-o spre antrepozitele imparatuluipthdau lucrurile i &Amara imparatului i ucideau camilele, indemnindu-seunii pe altii. Dupa ce s-au tinut de lucrul acesta i s-an saturat de pradat,n-au mai venit la lupta si nu s-au mai asezat in ordine de bataie, ci auinceput s-o ia spre tabara bor.

5

10

Vladislav nu aseultä de Dupa ce asadar Than a infrint armata .Asiei, a venitIaneu si pierde %tato si la imparatul Ladislau, sfatuindu-1 s stea locuini i sa

lupla. nu se miste din loc i sä nu inainteze nicidecum lalupth cu dusmanii, ca pentru cazul cind, intorcindu-se asupra imparatului 15

n-ar izbuti, atunci s aiba un loc de retragere din lupta. indemna sa,nu ingaduie nimanuia din oamenii lui, sa se indeparteze cumva, ciminind pe loc, s astepte, pina ce se va fi intors din lupth, dupa ce vafi infrint i armata Europei ; i atunci, mai raminindu-le inca aceastaosteneala, vor porni dupa aceea impreuna asupra Portii i vor ispravi 20

si aceasta, ultima parte a luptei. Dupa aceste cuvinte a pornit in ordine delupta asupra armatei Europei care era I rinduita la partea stinga a impa- 334ratului ; i incalerindu-se, s-au luptat un timp oarecare. i batälia s-adesfasurat asa : peonii incaierindu-se la 1upt i punind pe fuga pe turci,ii fugareau, ping, ce ajungeau chiar in apropierea taberei. Dupa aceea 25insa turcii, intorcindu-se deodata, 11 fugareau destul trap pe peoni, pina ce

acestia erau pe aproape de tabara bor. i ori de cite ori peonii, silindu-ipe turci se tineau de ei urmareau, cadeau multi turci aici, strivitifiind de peoni. Dar si peonii, in retragere, se prapadeau mu1i, ori de citeori se retrageau cu teama. In aceasta lupta cade generalnl-comandant al 30

Europei Carazie, lovit in piept de o sabie peonica, provocindu-i o rang, cade o sulita mai mica. Cad sabiile peonice i cele din Germania intreagase intimpla sa, fie facute lungi i ascutite, totusi nu de asa fel, incit ajun-gindu-te, sá4i Lea o täietura de seama ca sabiile barbarice sau i celeitalice. Cele barbarice, ale turcilor sint de acestea, sint de asa 35fel incit avind greutate mare si fluid ascutite pe o singura parte, mergcel mai adinc din toate sabiile, cite le stim ; in al doilea rind dupaacestea vin cele italice, care odinioara au fost elenice. Cele germanice

rg-

i sa

st

si

www.dacoromanica.ro

335

5

10

15

20

336

25

30

35

198 LAONIC cHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII

si peonice insa s1nt lungi i pintecoase in patru muchii, cu taisulascutit si la capat de tot avind un v1rf ascutit, j produc o taieturad.e su1it, cMaretul, sprijinit bine in scari, lovind cu dinsa ea si cuo sulita.

Carazie deci s-a savirsit astfel din viata ; in ce-1 priveste insa peimparatul peonilor Ladislau, s-au 1ntimplat urmatoarele : erau adica pelinga ci barbati care-1 pizmniau pe Ioan i erau necajiti pe el pentru vi-tejia lui. Cum 1-au vazut ca treburile razboiului le duce bine, ca a invinstoata oastea Asiei i c lupta cn multa barbatie si in contra armatei Europeisi c pe generalul-comandant al ei 1-a omorit, au inceput s vorbeascaunele ca acestea catre imparat : ImpArate, de ce stind locului aici,asteptam ca loan sa le savirseasca toate acestea, lasam pe dinsul,ca si cind ar fi singurul barbat care sa-i dea peste cap pe dusmani ! Cacicu rusine, care o sa ni se cuvina oarecum, o 0," ne incarce lucrul acesta,pentru e noi, stind asa locului, 11 impingem pe slujitorul tau la luptáeu turcii astia. Caci trebuia ca tu, fiind imparatul nostru, cu noi cei caresintem pe linga tine, sa dam dovezi de fapte pe care WA le poata, laudafemeile noastre i locuitorii oraselor noastre i chiar dusmanii, auzindcum s-a desfasurat lupta. Ci acesta invingind o multime atit de mare

oameni, ii cistiga glorie nemuritoare ; pentru tine ins'a care ai stataici si erai numai privitor la toate, Iti Amine ocarä la cei ce vor veni dupanoi. Caci sa nu crezi cumva ca, dupa ce armatele vor fi invinse, cei dela Poarta imparatului o sa ne astepte I sa-i atacam, ci indata vor lua-o lafuga, pe unde vor apnea. Haide asadar, sa mergem asupra Porta luiAmurat ! Caci imparat fiind, ar fi dreptul tau sa te iai ia lupta cuimp aratul".

Acestea auzind tinarul, cuvintele 1-au induplecat ca pe unul ce eradornic de lucruri pe cit se putea de repede, o porneste asupraPortii impàratului, unde statea in ordine ea de lupta ; i inconjurat deun sant, astepta in tabara sa vada cum va iesi lupta. De indata ce s-aPzuncat insa intre ieniceri, au inceput i ienicerii 0, se lupte, stind WA-untru In cerc ; i tinind piept, se hiptau in chip remarcabil. Aici e ranitla picioare cu o secure calul imparatului peonilor i cade. Cind a cazut,cei din jurul lui nici n-au bagat de seama, nici nu putusera vedea de inval-maseala ce se Meuse in jurul lor. Aici ienicerii scotindu-i coiful si taindu-ieapul, I-au adus la imparat. Teriz se chema ienicerul, caruia imparatuli-a dat o rasplata neobisnuita pentru aceasta fapta vitejeasca tineain mare cinste. §i se spune ca Amurat atuncea, and a vazut pe peoninavalind si luptindu-se in mod remarcabil, se purta cu gindul de fuga.Dar 'Ana ce sit o apuce la fuga ; cineva vazindu-1 1-a ocarit, socotind ca

I

si0-1

/

de

mari ; si

si-1

www.dacoromanica.ro

VLADIgLAV CADE IN LIIPTA. IANC1T EE RETRACE 199

-ar fi grozav lucru, daca ar fugi ; i 1-a oprit ; si nu peste mult timp, capul 1

imparatului peonilor a fost adus la imparatul musulmanilor 1 I

Innen si rorninil se Peonii din anturajul imparatului, cind se dadeau inapoi, 337reirag spre Mame. 11 cautau pe imparatul ; dupa aceea insa, cind au bdgat-de seama c aici a cazut si a murit, s-au napustit indata, incercind sa ia 5

lesul, dar n-au izbutit ; cad incercarea lor i-a inflacarat pe ieniceri si seluptau aprig. Apoi cind n-au mai fost in stare sa ia 1eub, au dat inapoi.spre tabara. i indata faima ajungind la Choniat si la ceilalti din rindurilede lupta, a incetat sa se mai bata. §i cum se retragea i mergea fara nici

ordine, a aflat toate i n-a mai mers spre tabara, ci a plecat de-a dreptul 10

spre Istru, atit el cit i dacii ; i in graba, pe cit puteau, au fugit fara niciordine i oamenii care au fost In jurul imparatului peonilor. In aceasta

Tetragere a fost dat mortii de catre turd Iulian cardinalul, un barbatsträlucit in toate privintele. In retragere au cazut i alti barbati vitejinu putini dintre daci. 15

"%lad II Dracut H sine loan insa cind a ajuns la Istru, armatele, dupa ce auwins pe Ianeu si apoi trecut, i s-au imprktiat ; aid, cum mergea cu putini

H dã drunaul. oameni pe linga sine, a fost prins de Draculea, domnuldacilor, care Ii era vrajmas.

§i mai inainte, Than intre peoni lucra impotriva lui pe lingd impa- 20ratul Ladislau, cind plecau din Dacia, sa treaca Istrul ; jefuia satele

vorbea de rau la imparatul peonilor, I c ar tinea partea turcilor 338§i a lui Amurat i le-ar face cunoscut orice s-ar intimpla s faca de fiecaredata. §i 1-a prins cu gindul sa-1 dea pierzarii ; mai apoi insa a lucrat cubani i a izbutit sa i se dea drumul. 25

Cum pleca prin Dacia, a pus mina pe el cu gindul sa se razbune-§i, inchizindu-1 11 tinea sub paza. Peonii insa, cum au ajuns acasa, auaflat c Ioan a fost prins ; i socoteau lucru mare si de nesuferit ca unbarbat peon si fiind intr-o mare demnitate, sa fie tinut prins de Draculea.Au trimis deci vorba sá dea drumul lui Ioan ; iar de nu, il vor trata ca 30pe un dusman, navalind asupra lui cu toata oastea. Cind. i s-a dat astfelde stire din partea peonilor, teama 1-a cuprins pentru situatia lui, ca nucumva peonii in legatura cu barbatul s pima la cale vreo schimbarenavälind sa-1 scoata din domnie ; i atunci i-a dat drumul, i omenindu-1,1-a trimis la peoni prin Brasov in Ardeal. 35

1 GI. Duca s, XXXII, 4, ed. Grecu.

4a

43

-

si-i

5i,

www.dacoromanica.ro

1

5

339

10

200 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII

Innen pane domn Pe acesta asadar, nu mult timp mai tirziu, Choniatpe Dan 1. scos din donmie, aducind dotan al Daciei pe Dan care cgzuse

din domnie ; i pe acela 1-a dat pierzarii impreung, cu feciorul lui. Gadcind a strins oaste i 1-a adus in Dacia pe Dan, fecior al lui Basarab 2 §icare cAzuse din donmie 2, acest fecior al lui Mircea 4 cu feciorul säu s-au.rinduit ca de luptà. Punindu-se amindoi in ordine de luptg, i stind gata.sg," se incaiere, dacii 1-au pgalsit in linie de luptà pe feciorul lui Mirceasi au trecut de partea lui Dan. Väzindu-i deci pe daci porniti cu totiimeargA la Dan, a luat-o la fugg. i el fugea, iar Dan il urmh'rea din rgs-puteri i prinzindu-i pe amindoi, le-a hat indatg. viata.

Innen regent al Acesta deci s-a dus acas'a si nu cu mult mai tirzin <pew-Ai>Ungarlei 1446. 1-au ales general-comandant i sà stea in fruntea statului

lor, fiind ei acuma atacati en rgaboi si de germani si de boemi ; i au Fa'satin sea ma sg, conducg, afacerile de stat, cum i s-ar pArea lui mad bine..

15 i stringind oaste, a pornit asupra boemilor si a purtat en acestia destuitimp r'dzboi. i purta rg,zboi in contra lui Iscra5, un bArbat pretutindenien noroc la ducerea rkboiului ; i dind lupta a fost invins ; si mai apoia mers iargsi asupra lui i, dind lupta, a rämas invingator.

Amurat insg, infigind intr-o suTit, capul impa'ratului La-Pierderile de la20 Varna ; einenirl dislau, 11 trimitea m toate pktile i1 arg,ta armatelor ;

lntre romint i dupaaceea ridicind tabAra, s-a dus de acolo acasg. IRunguri. Sellint-blui la Poartil. aceastI luptg, an cazut din turci, precum spun ei 'MOO,

ca la vase mii, iar din peoni mai multi decit acestia. Mai multi ins'a s-aupra'prldit in retragere de mina dacilor.

25 Acestea asadar s-au intimplat astfel i puterea In stat i-a J revenit340 din nou lui Amurat°, a acelora insa' de prin Europa a ajuns soväielnic6..

Pe Teriz care-i adusese capul imparatului, 1-a rg,spratit cu bani multicu mosii si 1-a fAcut guvernator. Trupul Carazie 1-a adus la Adria-

1 Pe cit se pare e aceeasi stire pe care Laonic, dupà obiceiul silu de a istorisi, a antici-pat-o mai sus la p. 158 ; sau poate cS sint cloud evenimente deosebite.

Manuscrisele an, unul acepaprel, iar celelalte vccaapcsprE, Darkö indreptind in Mrccx-accpcy.ni.

3 In loc de ixiserrrcotóracare cAzuse din domnie", manuscrisele au nonsensul ixnt-raw) xcct. i btrenEoo

4 Manuscrisele scriu equ'igeo.)Amircea", indreptat de Darkó in 1114Ecco.5 Giskra, conclucAtor de oaste celL6 Inaintea luptei de la Varna, Murad II se retrAsese de la conducerea statului, there-

dintind-o feciorului sAu Mahomed II ; dupá lupta aceea a revenit insii. Cf. Duca s, XXXII,5, ed. Grecu.

lui

lui

xal.

I-a,

I

si

www.dacoromanica.ro

KURAD II NIVALE$TE tN PELOPONEZ 201

nopole §i insu§i imparatul i-a facut o inmormintare mareata in mod deo-sebit. i in locul lui a pus pe generahl-comandant al Asiei Scura, albanezde origine, pe care luindu-1 rob de razboi din tara albanezilor, insu§i impa-ratul 1-a crescut in casa sa §i Mai 1-a facut guvernator, iar apoi general-comandant al Asiei. Pe Fatuma insa 1-a mos din demnitate, caci eraMare§al al casei imparatului, §i 1-a pus in locul aceluia pe Sarazia, baietande neam elin. Puterea Insa o avea Chalil al lui Praim, barbat care detinealocul intii la Poarta Imparatului, de priceput cc era. Pe Fatuma a§adarnu cu mult mai pe urma 1-a prins §i i-a hat averea, la un milion §i juma-tate, iar bani argint la patru mii de talanti.

Cearta dintre loan VIII Dar imparatul elinilor avea tratat de pace cu im-raleoloo sl fratele sau paratul i tratatul de pace n-a fost rupt §i avea

Teodor. lini§te deocamdata §i cauta sa-1 imbuneze pe imparatcu daruri, Melt imparatului .Amurat s nu-i treaca prin minte vreun gindrau asupra lui ; caci avea o neintelegere cn fratele sau Teodor care so-sise I decurind la Bizant, avind sa-1 urmeze pe fratele sau in mo§tenireadonmiei. Acesta, In ce prive§te domnia, se purta cu ginduri potrivnicefata de fratele sau. §i mai tirziu a izbucnit in cearta pe fata cu dinsul ;§i, fratele Teodor caruia Ii fusese Incredintata Silivria §i regiunea dinpreajma acestui ora§, a pornit cu razboi asupra imparatului din Bizant.Cad Ii ceruse venit mult pentru un trai mai din belpg, Med s izbuteasca ;de aceea s-a pornit cu rAzboi asupra fratelui §i a pornit cu armata.Dar mai pe urma, pina s faca vreo isprava, s-a savir§it din viata deo boala in forma ciumei.

1

5.

15.

20-

Murad II nava- Domnul Peloponezului Constantin cucerind din tara Im- 25Ieste In Peloponez. paratului, Pindul §i Beotia §i tara locrilor, numiti ozoli,ii jefuia tara ; i im se lasa de razboi, ci a pornit cu armata asupra Aticei,precum am aratat-o §i mai Inainte. Atunci imparatul, auzind despre toateacestea, n-a mai rabdat, ci a dat pretutindeni porunci oasteala Fere, §i cea din Asia §i cea din Europa ; §i apoi a pornit din Ad.rianopole. 3° .

mearga asupra Peloponezului cu rázboi, 1-a induplecat §i Neresstapinitorul Atenei, dar nu mai putin §i Turachan, gavernatorul Tesaliei.Dar Constantin de cum a Inchis Istmul cu zid, I§i tinea tabara aici, avindstraji puse prin Istm ; §i se Intimpla ca §i el insu§i sa stea cel mai multpe aici. i cind a aflat ca Amurat vine cu razboi asupra sa, a chemat sa 35

vina j aici cu totii cei din Peloponez impreuna cu fratele sau care se 312

1 Se vede ca identic cu Nerio Acciajuoli de la p. 190 r. 17.

3.11

sd-i viud

S1

.

www.dacoromanica.ro

5

10

15

202 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE vrI

intimplase sa aiba nunta fetii sale. Cad acuma fusese data dui:a domnultribalilor, feciorul Eleazar. Acepia a§adar au venit Ia Istm, uncle li sespusese ; §i ocupau cu tarie zidul, precum credeau ca-1 vor tinea cu pu-terea, infruntind pe dupnani.

Amurat plecind, a luat p armatele trll, pe unde venea ; P era laTeba, cind a sosit la el §i Neres cu armata de la Atena. Ajungind la Min-ghie 1, §i-a wzat taMra ; P citeva zile in rind. ip pregatepe tunurifapni. Dupg, aceea coborind spre Istm, a tabarit, tabära p uneltele 2,intinzindu-se de la mare la mare. Atunci o iscoada de a peloponezienilorintorcindu-se a adus veste de multimea o§tirii imparatului §i despre ani-malele de transport i camile ; §i nu s-a putut stapini s le tread, subtacere, ci a graft unele ca acestea catre domn : Stapine ce nenorociriai adus asupra Peloponezului, apucindu-te de rkboi cn un imparatea acesta, care venind cu toata annata Asiei i Europei, nu vei aveaunde sa-1 opre0i, chiar daca War fi fost ridicat la Istm un zid indoit.Dar pentru dunmezeu, trimite cit mai In graba soli p roaga-1 de im-pacaciune pe acest imparat, ca nu cumva, pe noi ca ni§te ri, cu ráu-tate sa ne striveasca de tot".

343 Chaleocondil sol Acela graind acestea, domnul s-a miMat foarte20 la Marad IL a poruncit sa,-1 duca la inchisoare pe om, ea toate acestea

sa le vada, cam cum ar ieP. Caci se intImplase sa fie trimis la imparatun sol ; dar cererile nu-i erau moderate ; caci cerea Istmul raminar eatins i ara de afara 3 a imparatului, cita a cueerit-o, s-o aiba el. .5ipentru acestea, el a indurat razbunare din partea imparatului i pe sol,

25 punindu-1 la inchisoare in Fere, 11 tinea sub paza, el insup insa a pornitasupra Peloponezului in mijlocul iernii. Iar solul era Chalcocondil dinAtena. Pe acesta, cu slujitorii, inchizindu-1 la Fere, a pornit in expeditie.Pare-mi-se cg, Amurat, de indata ce a thbarit la Minghie 1, a luat cn sinepe cei mai buni din armata, p erau acepia la §ase mii, p, mergind

30 de-a lungul Istmului, s-a uitat ce paza avea zidul p ee pregatire de rkboiera pe dinsul. Si. avea necaz pe Turachan, pentru ca voind la vara sa

Manuscrisele au p.t.nriocg, pentru care Dark(' a Indreptat rIccyciqPaghe". Dar o loca-lilate Minghie-Muyytoa. se MLA pe drumul de la Megara la Corint i in ea a tablirit Murad II :vezi N. A. B e e s, Zum Thrichte des L. Chalkokondgles iTher den Feldzug Murads II. gegen Morea,in Byzantinisch Neugriechische Jahrbucher", 17 (1939-1943), p. 234-241.

2 In text axeucliv cu un inteles general foarte larg ; vezi mai sus, p. 63 n. 5.3 Midi afara de Peloponez, dincolo de Istm.

si

si mInios

I

sa-i

3

www.dacoromanica.ro

CHALCOCONDIL SOL LA MIIRAD U 203

-porneasca razboi asupra 1 Peloponezului, 1-a sfatuit s-o faea de indata,spunind ca nu o sä astepte atacul lui, ci se vor indeparta, Mind-o la MOla cea dintii stire, ea dinsul a sosit asupra Istmului. Si de aceea a asteptatdestul de multe zile, ca doar va da inapoi domnul peloponezienilor. Sidup6 ce zile au trecut, a coborit spre Istm i i-a pus tabara. A doua zia batut cu tunurile ce bat departe I tabara domnului ; in ziva urmatoarei-a pus la incercare pe cei de pe zid i au adus aproape masinariile deasediu. In ziva a patra seam au aprins focuri prin tabara foarte multe,fiecare in preajma cortului sau ; cad asa le e obiceiul la acest neam deturci, cind stau sa mearga la lupta. Trei zile Inca, inainte de ziva in carepornesc la lupta, aprind focuri prin tabara foarte multe de tot, fiecare ;

cinta un imn de slava dumnezeului i profetului lor, facind cunoscutca a doua zi dupa ziva urmatoare dau lupta ; i atunci asadar facindfocuri, se gateau sa dea lupta la zid. In ziva a cincea seara, numitii sala-hori, adunatura de popor ramasa fara treaba, trag la zid. masinariile defunii. Caci afara de armata ce Insoteste pe acest imparat i ia parte larazboi, mai sint adusi multime de oameni care aduc hrana de pe la locu-itorii din apropiere si din alt teritoriu de al imparatului. Mai sint i altii,numiti aghiazi din Asia, multime venind pe jos, folosita pentru nevoilearmatei i dusa la repararea drumurilor si la asezarea taberelor. Iar tabara

Ta»ara aceasta a imparatului parca a fost cea mai frumoasa din toatetureease5. taberele cite le-am vazut en i despre care am aflat din auzite,

si organizata cel mai bine, si in privinta corturilor si in ceea cepriveste belsugul de provizii. I Caei mai intli in calea imparatului sefac mari cumparaturi, si de ale mincarii si de cai si de robi i pentru totce trebuie i ar avea armata nevoie, multi gasindu-se aici, ea sa satisfacadin belsug aceasta. Apoi din cei mari, citi II insotesc pe imparat, fiecareaduce cu sine in expeditie multe animale de povara, unii avind un numardestul de mare de camile pentru transportul hranei la oameni si al armelorsi al orzului de nutret la animale, altii avind catiri, altii amindouà fe-lurile, altii cai, melt animalele se fac de doua ori mai multe ca armata.-Dar pe linga acestea, imparatul mai duce din tara sa mare multime dincauza proviziilor i, cind tabara ajunge la nevoie, imparte celor mai de fruntehrana i asa inainteaza la orice s-ar intimpla. Dar Inca i corturile impa-ratului in tabara, le-ai putea vedea cu sutele i miile si mai multe si maiputine decit acestea, dupà cum se intimpla in razboiul in care pleacil.

1 In manuscrise fiind numai Tcpbc -rilv iv, dupil asupra" rcpàs Tin/ e o pe careas Intregi-o cu (IleXorcOvvrlaov (3ou)6p.cvog, ocUT,ixo: crover3oacucr>. Dark6 Intregete numaieu <11cXon6vv-trrov auve13oacua>, ceea ce oferã un Inteles mai putin satisfácator.

1

5

344

10

15

20

345

25

30

35

lips5,

gi

t

t

www.dacoromanica.ro

5

3/6

10

15

20

25

317


Cueertrea Atuncea asadar, de Indata ce salahorii s-au rinduit In apro-lstm"I" pierea elinilor, i-au pus la Incercare pe aceia si se luptau, pro-

vocindu-i oarecum la lupt i stind treji peste noapte. Cind s-a zkitacuma de ziva, tambalele i buciumele i trimbitele imparatului, secunosteau prea vadit dupg sunetul cel mare, aratau c lupta se faceacuma. i preggtiti fiecare au navälit cu totii asupra zidului, luptind deindat linga ziduri din toata puterea. Insusi imparatul i ienicerii au intrat Inlupta la mijlocul 1 Istmului unde-si aveau corturile ; i aduceau sckile la zidsapau galerii pe sub zid si se osteneau cu gindul sa-1 cucereasca. i asezind Inrind pustile nu lasau pe peloponezieni sa, se plece peste zid. Caci strasnicgarmiti este pupa si nu sint zale care sa-i reziste, inch sa nu patrunda printot ce nimereste. Iar daca ceva se pare mai rezistent, atunci cu deosebirepatrunde mai mult, dar in bumbac, cInep i ling' nu strabate asa demult. Ienicerii insa, deoarece nu aveau de ce se teme, puneau i scarilela zid i incepeau sa se urce ; si s-au urcat mai ales acolo, unde stateaimpratul si se uita ; atund un ienicer Chitiris, tribal de neam, s-a suitpe zid si a cucerit zidul i, impingind pe cei de pe zid, i-a pus pe fuga.Iar aceia lasind rindul de lupta, au inceput aici s coboare i aproapespaima lui dumnezeu i-a cuprins i zapaceala ; i faceau asa : plecau infuga mare ; i cei ce erau rinduiti linga acestia, nestiind ce rau se petrece,au plecat i ei, fugind. i asa parasind toti zidul, fugeau far% nici o ordine.Dar turcii acestia patrunzind prin locul, unde a fost cucerit de ienicer,

pe aiurea unde au surpat zidul minindu-1, se revarsau si prin portimergeau repede. i unii alergind spre tabka elinilor, au inceput s pradelucrurile, vesmintele i cealalta avere frumoasa a elinilor ; iar altii aler-gind dupiti J oameni pe unii omorau, pe altii Ii prindeau devii, fiticindu-i robi d.e razboi. i multi dintre cei ce fugeau, au fost

Dar cu domnii elinilor s-au petrecut urmatoarele :Ilegpolil fug. Tamilpeach"' 5i eueerese ;11pol Cind i-au vazut pe elini fugind din rasputeri

30 lac paee, Wind nici o ordine, mai intii au incercat sg,-i opreasca ; cumtribut.insa n-au fost in stare, au plecat i dinsii in fuga, nu

spre Corint, caci stiau c aici, daca vor fi impresurati, ar putea fiIn oras nefiind hrang indeajuns i nici alta pregatire, ci grabindu-sespre interior, au apucat sä, ajunga la marginea laconica a Peloponezului,

35 asteptind, in ce paate are de gind. imparatul sa inainteze. Cad ei d.e maiinainte s-au chibzuit s fuga spre mare, pentru ca, dad, ar navili maideparte, ei s ajunga la mare i, iesind din tara, scape din mina. Cadstiau c, odata cu Istmul, toata puterea Peloponezului o sa fie zdruncinatade_impitiratul, i nici arme, nici oameni i nimic de seama n-o sa, mai raming.

dintr-insii ii

sa-i

inst .

si si

wish

si boot

www.dacoromanica.ro

3nTRAD n INCECEIE PACE WIND TRIBLJT 205

In orase sau cetgti si ea nu le va mai faminea nici o n'adejde de domnieIn viitor, ci ca' puterea lor s-a dus i s-a prApddit.

Amurat ins6, de indata ce a ocupat Istmul, a intrat in Peloponez ;mai filth, ca la trei sute de prizonieri, care, noaptea aceasta, au fugit

in muntele de I deasupra Chenhreei, nuxnit cel ascutit, inconjurindu-i, 348i-a prins cn inselkiune pe toti i, ducindu-i intr-un singur loc, i-a xn-

elrit; ; iar apoi cump'arind la sase sute de robi de r6zboi, i-a adus jertfa%tatdlui s'Au, ca imbuneze sufletul prin uciderea acestor oameni. Peiirm impa'rtindu-si armata, o parte i-a dat-o lui Tmuchan, guvernatorulTesaliei, ca unul care era mai cu experient6 i care dintre turci a avut 10

cel mai mult de lucru cu Peloponezul, i i-a mai dat din ieniceri ca la o mie,ca s plece induntrul ; el insusi ins'd a plecat prin Sichion de-a dreptulspre .Ahaia. Sosind la Sichion, armata impAratului in aceeasi zi, in careIstmul a fost cucerit, a n'avAlit asupra orasului i 1-a prefacut pe de-aintregul in robi de rAzboi. Cad barbatii fiind plecati la Istm si 'Drawl 15

Rind asezat intr-un loc cu totul descoperit, 1-au robit atunci indatA, ;si au inaintat foarte mult in Peloponez, urmarindu-i i pe despotii si pe

elini, dupa cum au luat-o la fuga, unii intr-o parte, altii intr-alta.Orasul golit de ap'arAtori 1-a ocupat i cetatea de sus o impresura. Aicise afla elinul Mulgherios i cu alti citiva elini, nu mu1i, impreun'a cu 20femeile i copiii. Dupa ce a minat zidul, a inceput atacul cetAtii ; atuncicel ce pazea cetatea, ajungind la buna Invoiala, s-a predat cu cetate cutot. Pe acestia, i femeile i copiii, i-a trimis la Eghion 1 un oras in- 348floritor, casele orasului cucerit ins'a le-a ars. Tinind.-o inainte, a sosit laTatras, oras infloritor din Ahaia. Pe acesta 11 parasisera, trecind. pe p6- 25

mintul din fatl al venetienilor, afar'a de cei din cetate si de la palatuldomnese care din imprudenta au ramas, ceilalti toti ins'a au plecat enfuga. i erau cei rAmasi la patru mii. Pe barbatii i femeile de la palata pus mina prin buná invoiala i i-a fäcut robi de fazboi ; i cetatea oimpresura si a trimis ienicerii cu planul sa o cucereascA. i acestia s-au 30

aruncat asupra zidului i s'apind o groapa, an patruns inauntru. Eliniiinsa cu rasin5, i pAcurà aprinsa i-au respins din groapa i, aparindu-se,nu ramas stapIni pe cetate. Amurat, cind Turachan, intorcindu-se peurma, a venit la el cu robi i prada de razboi foarte multa, a ridicat tabara

a plecat. Dupd aceea, nu en mult mai tirziu, a incheiat pace si de atuncea 35cmii au avut Peloponezul cu tribut, pina atuncea fiind mai inainte taralibera. Orasul Teba, dnd imparatul incerca sa", intre in Peloponez, 1-auparasit i, pe oameni i-au asezat cu locuinta la Istm ; acestia

1 In manuscrise e lirycovAnghion", lndreptat de Tafel In Arytov.

tarii

ceilalti

si

st-i

I

www.dacoromanica.ro

206 LAONIC CHALCOCONDIL ; ExyuNERI ISTORICE VII

350 au si fost prinsi de turd. Tar tara J de afarA a imparatului, indata dupa-cucerirea Istmului s-a alaturat imparatului, si Pindul i cealalta tarL

Murad II In Acestea asadar s-au intimplat pina aici In Peloponez..riabol ea Si cind vara a venit, imparatul a pornit cu razboi asupra

Seanderbeg.5 lui Schender, feciorul hi Ivan, care de baiat, a ajuns la

Poarta imparatului si, dupa ce a fost iubit de acela, a seapat cu fugain tara sa parinteascil si, insurindu-se cu fata lui Arianit, au inceput pefata rzboi cu imparatul si nici tribut nu-i plateau imparatului, nici laPoarta nu se grabeau sa se infatiseze si nici s asculte nu voiau. De

10 aceea stringindu-si toata armata Asiei si a Europei, a pornit osupratarii lui Ivan ; i clupa ce a navalit in tara, prada i jefuia, slobozind.armatele, oricind i s-ar fi ivit vreun prilej potrivit ; si dadea foc satelor

ogoarelor i semaraturile erau arse de armata i toate cele de peacolo erau stricate i nimicite. Schender, atit el insusi cit si din alba-

15 nezi, isi dusesera femeile si eopiii la adapost in teritoriul venetienilordo la marginea Marii Ionice ; iar ei insisi umblau de ici colo printara, sa vada daca, oraseIe lor ar avea vreo nevoie de ajutor. Siacestia se atineau prin muntele ce se intinde deasupra Varii lor pinain Marea Ionica, asteptind ce intorsatura va lua starea lor de lucruri ;

351 Amurat insa dupa ce a navalit, a inceput mai intii sa impresoare orasulSfetia. Si le-a trimis vorba sa predea orasul si ei sa poata pleca fiecarela ale sale ; ei insa n-au vrut asculte. Pupa aceea insa s-a napustitcu ienicerii si a cucerit orasul cu puterea si 1-a pradat si 1-a robit si barbatiii-a ucis pe toti. Apoi mergind asupra orasului Getie, 1-a ocupat prin buna

25 invoiala ; i dupa ce i-a robit pe cei din oras, a dus armata asupra ora-Crua, oras de frunte in tara albanezilor ; 0 are o asezare foarte in-

tarita din fire. Tabarind asupra acestui oras, a inceput sag impresoare ;batea cu tunurile zidul si a surpat o parte nu mica. Pupa aceea s-a

pustit en ienicerii, pentru ca s cucereasca crawl ; si cum nu 1-a putut cuceri,30 a plecat cu armata ; cad era anul acum tirziu si, vremea stricindu-se, facea.

armata sa sufere mult.

Abdie,, 0 Pe feciorul sau Mehmet, ajuns de curind virstnie, 11 purtarexenirea liii 11 sine in armata, de cind Ii luase cirma domniei. Dar seMurad IL intimplase asa. Era cind se lupta cu peonii la Varna §i vedea

35 e armatele i-o iau la fuga ; §i atunci Inca mare 1-a cuprins, crezind caindata o sa se prapadeasca cu totul §i ca si cum ar fi la mare nenorocire

1 Vezi p. 202 n. 3.

si

sului

si pa-

5

51

www.dacoromanica.ro

ABDICAREA SI REVENIREA LIII ALITRAD U 207

acuma, a fagaduit in gindul sau cal daca statul iiva scapa atuncea ne- T

zdruncinat din aceasta invalmaseala, se lash de domnie i I dind-o in 352seama feciorului, insusi plead, in Asia 0-0 va petrece timpul cu preotii

cu asa numitii nazirei 1 de la dinsii, in rugaciuni catre profet i adu-eindu-i deseori jertfa. Dupa ce insa i-a invins pe peoni i pe imparatulpeonilor 1-a ucis i s-a intors acash, 1-a chemat pe feciorul situ mai micMehmet la domnie ; caci cel mai mare Aladin nu-i mai traia, ci-i murise,cazind de pe cal la vinatoare, cind gonea din rasputeri dupà un cerb.Acesta deci s-a savirsit din viaita asa. Pe cel mai mic Mehmet, care umblacu el, precum am spus, 1-a chemat atuncea la domnie. De indata ce a 1Gvenit, i-a incredintat domnia i Poarta i ienicerii, iar el insusi a plecat,trecind in Asia, la Brusa, unde era resedinta imparateasca din Asia. Ab-dicind asadar de la domnie, Ii petrecea mult timp cu zichizi, nazireiide la dinsii, i seitizi 2 §i cu invatatii neamului ; dar iiiu peste mult timps-a chit ca a plecat de la domnie 0 a ajuns simplu particular. i pentrucá 15nu mai putea rabda, lucra cum s-ar putea intoarce la domnie i s o coupepe cale pasnica, incit feciorul su sa flu ajunga la cearta cu el si el sase vada In vreo primejdie pentru puterea in stat i neamul faea ovin pentru fapta lui. Ca sa se poata intoarce, lucra in intelegere cu Chalilal lui Praim, care

J Ii era foarte devotat i totdeauna i-a fost priincios. 35aAcela 1-a induplecat pe fecior s umble la vinatoare, ca s invete a &Maricit mai bine ; si dupa ce 1-a facut s plece, a trixnis In taina tatalui sauvestea, s vina fara nici o frica pe neasteptate intr-o zi ce ii va indica-o,la resedinta imparateasca din capitala i sa se arate fata de cei din capitala,ea imparat. i el deci, precum se pusese la cale, a venit in ziva hotarita, 25.

cind feciorul ii era plecat la vinatoare 0 era ocupat cu vinatul ; i cuma venit, a luat in miinile sale domnia, purtindu-se cu cei din capitala,d.e la Poarta, ca imparat. Iar feciorul lui, cind a vazut c5 tatal säu s-aintors pe neasteptate, neavind ce s faca in situatia data, a intrat i i s-ainchinat ; 0 de atuncea 11 purta cu sine in orice tara s-ar fi dus la .rázboi. 3G

Totusi pentru fecior n-a ramas taing, c Chalil al lui Praim i-a facut-oaceasta ; i avea, cu drept euvint, necaz mare pe el, dar pe fata nu-siarata minia, eaci stia ca are mare putere la tatal

CilugAri, dervisi. Dupä Du c a s (XXXII, 3-5, ed. Green), Murad II a abdicat desupArare pentru moartea feciorului &Ill mai mare Aladin ; i numai din cauza luptei de la Varnaa revenit la domnie, fiul ski Mahomed II fiind lncl prea timir i fàrà experientil.

2 Zichizi, turceste calugari, dervisi ; seilizi, turceste teologi savanti.

sau.

si

www.dacoromanica.ro

1

5

351

10

15

20

25355"

30

208 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII

Atuncea deci cu intoarcerea din nou a lui AmuratDupA un an de lin Iste,Murad II porneste la domnie s-a facut asa ! Dupa ce insa adus

iarSI asupra lul armata din Macedonia de la Marea Ionica, unde eSeanderbeg.tara albanezilor, anul acesta a ramas in liniste la

resedinta-i imparateasca din Europa ; anul urmator insa', dupg, ce iarkia dat pretutindeni de veste armatei urmeze, a pornit iaräsi razboia supra lui Schender I al lui Ivan i asupra tarii albanezilor din parteaaceea de la Marea Ionica ; si mergea navalnie cu minie, cu gindul s once-reascii, Crua si chiar pe &lender sa-1 ceaa de la venetieni ; i daca nui 1-ar preda, sa impresoare orasul in care ar intra, refugiindu-se. Dupace a intrat in tara', a mers de-a dreptul asupra orasului Crua ; i tara citäiamasese la inceput nestricata de el, armatele lui au strabatut-o, jefuind-o,si ardeau, dind foc la (nice ar fi intilnit in cale. Au strabatut-o jefuindpina la riul....1 Tara de dincolo de riu n-a putut fi pustiita, pentru ca nupoate fi urnblata de loc de cavaleria usoaa de prada a imparatului.

acestia 2, punindu-si la adapost femeile i copiii in locurile intarite alevenetienilor, au inceput sa, se adune in muntele de deasupra orasuluilor, Crua. De aici a scos 3 pe furis femeile i copiii i i-a pus la adapostIn orasele venetienilor, pe barbati Ins i-a lasat in oras, ca s apere

pazeasca, zidurile ; i i-a ales pe aceia care de buna voie au luat asupra-siostenehle rkboiului. Amurat tabarind in preajma orasului, pregatittunurile ci planul sa, surpe zidurile, si impreuna cu ienicerii, s, intre cutoata, staruinta in oras. Dupg ce toate pregatirile i-au fost gata, a inceput

bata zidul cu tunurile si 1-a surpat o buna parte. Schender Ina de pemunte a aprins foeuri mune, aratindu-le odor din oras, c, j el vacobori si le va veni intr-ajutor, cind nevoia s-ar ivi ; i cind unii din oameniiimparatului s-au urcat pe munte, s-a repezit asupra lor i s-a luptat,dind dovada de mari ispravi. Cind insa, impäratul a crezut c zidula fost surpat destul de rutin, s-a apucat de lupta cu toata, armata ;si ienicerii incercau s cueereasa orasul prin locul, uncle zidul eraculcat la pamint. Totusi nu i-au putut dovedi pe cei din oras, care s-auluptat peste toata asteptarea.

laneu de Ilunedoara por- Aici, cind se purta cu gindul sileasea prin foamenet.te asupra turellor ;lupla de la Cosovo, i iarki era gata s dea cu toata puterea un al doilea

-35 17-19 oet. J48. atac, Ii soseste veste de la Gheorghe, domnul tri-balilor, c loan, dupa ce a adunat pe peoni, treee Istrul i ca luind

1 In unanustrise e o ; probabil lipsqte miracle rlului. Duprt Tafel ar fi Boiana sau Scorn.2 Albanezii.8 AdicA Scanderbeg.

shI

sh-i

si-a

sd-i

Si

adsi-a

www.dacoromanica.ro

LUPTA DE LI COSOVO DIN 1448 209

<pe daci->l, ar veni cu razboi asupra ; de indatà ce a auzit acestea,repede a ridicat tabara si a plecat pe unde auzise ca, vine navalind ;§i a trimis un crainic in Europa, poruncind pretutindeni, ca turciisà vina, cu totii la el. Acestia au sosit asadar la el, dupa cum fiecarea apucat s-o ia la, picior, numai ca s poata hectare ajunge la timp si sa, fiegata de lupta pentru el. §i a pornit cu toata oastea spre o Ora a sa dinMisia de linga, tara tribalilor ; si este acea tar& pe linga care curge riulMorava si da, in Istru ; de aici se intinde tara imparatului la opt sate de.stadii 2 pina, la Nis, un oras al imparatului, daca pe cale tii dreapta. Dreptinainte este asezat Novopirdon 3 pe un munte mare al domnului tribalilor ;aid sosind Amurat a dat peste loan Choniat care inainta cu oastea peonilor.Erau peoni i daci, impreuna amindoua, popoarele la patruzeci de mii.si sapte mii de calareti ; i avea la doua, mii de care, pe care îi duceauproviziile, bagajele i armele. Pe fiecare car erau doi barbati pedestri,un scutier i un puscas. Pe trasuri mai duceau i tunuri, nurnite impros-catoare de gloante, multime mare. Acestia deci astfel pregatiti au trecutpeste Istru. ti chemau cu ei la razboi i pe domnul tribalilor ; acesta insale-a spas ca nu vede pregatirea de razboi pe masura otirii lui Amurat,incit dinii sa, poata birui puterea imparatului Amurat i ca-i este fricamai mult de acela decit de peoni ; i aceia fiind si de alt neam si prici-nuindu-i din cele mai marl rele, doreste foarte sa se razbune pe Amurat,care i-a orbit feciorii, dar vazind c e cu neputinta, cu pregatirea ce oau acuma, 81 dovedeasca puterea vrajmasilor, nu-i poate fi nicidecumvoia sa plece la acest razboi. Primind acest raspuns, Ioan cu mariamenintari, a plecat inainte, navalind in tara imparatului ; ajungindpina la Pristina 4, asezat tabara aici In cimpia de la Cosovo, uncleAmurat al lui Orchan, Wind batalie cu Eleazar, insusi s-a savirsit dinviata in acest loc de mina unui tribal, dar i pe Eleazar 1-a ucis in lupta.De altfel, Than s-a vazut indemnat la aceasta expeditie din urmatoareacauza ; cind a vazut in. lupta de la Varna pe turci fugind i cazindu-i inmina si cedind, a crezut indata c i atuncea ar fi doborit usor puterea-turcilor, daca, nu era imprudenta imparatului Ladislau, i c i a douaoar% Inca nu va fi greu s-o faca. Aceasta parere 1-a facut s stringa armata

1 Pa dad" lipseste in manuscrise, dar trebuie sä fi fost, pentru cä sint amintiti putinmai jos (rau peoni i daci...") ; cf. si p. 59 r. 2 mai sus. Dark'6, In aparatul critic, cu drept=cuvint, banuieste cS Accxok Se a fost sdrit aici.

2 Vreo 140 km.3 Manuscrisele au voptinupov, pentru care Fabrot propune Nof367npSov, , iar Dark6

No(3ci7cupyov. Probabil Novobrod, de aceea conjectura lui Fabrot e preferabilä. *i la Du c a s,XXX, 4 (ed. Grecu) e No(36rcpt.Sov (ed. Bonn 209, 15).

4 In manuscrise dcpeaTf.vouArestinu i ecptaTtyou, indreptat de Dark6 In Ilptcrr(vou.

14. C. 1021

5

356

10

15

20

357

25

30

I

§i-a

-

1

I

www.dacoromanica.ro

210 LAOMC CHALCOCOND1L : EXPUNE11 ISTORICE VII

1 0 mai multh §i sa, porneascg, a§a cl, aceia inspàimintati fiind de multime;va invinge pe Amurat a§a de u§or, incit nu mai avea nici o indoialL

Dar trimitind soli la Schender i Arianit, avea de gind, in drumul lorinainte prin Europa 1, ed, se uneasd, cu din§ii ; c'aci a§a vorbise de mai

5 inainte cu ace§tia. Cind ins'a Amurat al lui Mehmet a sosit in Cimpia de-la Cosovo, de indat, ce a dat peste v-rAjma§i venind, s-a a§ezat in tabath.

Murad H Ianeu114i rinduieseAmain Ardealului.Dan III en opt mil

de rominl.

Se spune c aimata i-a fost de o suth cincizeci de mil.338 a doua zi s-a i I pus in ordine de lupth. si-a rinduit

unithtile de armath ; §i la aripa lui dreaptarinduit armata Asiei, avind general-comandant peScura, iar la aripa sting5, se afla generalul-comandant

al Europei Carazie 2 cu armata Europei. Tar CaTaretii u§or inarmati,fiecare din guvernatori Ii avea a§ezati in linie de luptA. La mijloc intreace§tia s-a a§ezat bine insu§i imp'aratul, uncle a crezut c e potrivit

15 tabitirasca", ridicind in fata un val i dupa aceea punind in acela§i loc ca-milele, iar dupa aceea imprejmuindu-se cu scuturi maid de fier infiptein famint. Linga, acestea a rinduit ienicerii cu timurile §i pu§tile i cu.

celelalte arme. Cind ii terminase rinduiala, a venit impotrivá-i §i IoanChoniat, punindu-se in ordine de lupth a§a : aripa dreapth i-o tineau_

20 magnatii peonilor i nepotul sAu3,Seculi4 Ii era numele, i Ilochi 5 O.Talusi 6 j 0 la mijloc sthtea in linie de lupth insu0 Choniat cn a§a numiçilviteji, armata Ardealului. Aripa stingA i-o tinea Dan 7, care ii era mareprieten §i pe care-I adusese in tara Daciei din cauza du§mAniei ce o aveaasupra lui Draculea ; i pe acela 1-a scos din domnie §i, supunindu,-§i tar&

25 la voia sa, 1-a pus pe Dan domn peste ea ; i avea cu el la opt mii de daci,veniti la acest r6zboi.

Lupmä dreaptil Intre Cind amindoi, a§ezati in linie de Vataie, inaintau ca359 un peon i nil ture cind s dea lupta, I atunci un viteaz, unul din ,osta§ii

lui Choniat, ie§ind de-a calare inaintea aminduror, a,30 inceput pe loc s provoace la lupth dreapta pe careva de la turci, inc

r. 31

1 Peninsula BalcanicS afara de Elada. .

2 Altul decit cel cazut cu patru ani in urma in lupta de la Varna ; vezi mai sus, p. 197,.p. 201, r. 28.

3 De frate sau sora.4 Székely.5 Ujlaki.6 Manuscrisele au Mcycao6a/;, indreptat de Darkó In TocAoLcniq , adicd7 Sd fi fost Dan III ; vz. Revista istoricd romMd", XVI, 1946, p. 40-50.

II

l

si10

TallOczL

i

sit

si

ri

www.dacoromanica.ro

INvATAIUKA IEP1TRELITI 211

inainte de ce s-ar ciocni armatele. De indata ce turcii si-au dat seama,ca el le-a iesit inainte, ca sa se ia cu cineva la lupta dreaptil, s-au oprit

atunci iese din cealalta armata Eliez, feciorul lui Barisatagacare a fost unul dintre guvernatorii din Asia si un barbat destoinic inlupte cu dusmanii i comandant de ieniceri mai inainte la Poarta impa- 5

ratului. Acesta dupà ce a inaintat la mijloc, s-a repezit asupra peonului.aruncindu-se de indata until asupra celuilalt cu ilincile, lancile ii s-au

rupt si viteazul a cazut aici cu cal cu tot la pamint, Eliez insa, rupindu-selegatura de la piept si cingatoarea cu seaua, a ajuns cMare spre coadacalului, caci calul ii era mult mai bun. i nu avea cum sa-1 omoare pe 10peon care cazuse cu cal cu tot, pentru i insusi abia se mai putea tinecMare ; totusi peonul fund cazut, armata turcilor scotea strigate marlde biruinta, de parca ar fi fost a semn bun pentru ei. Dupa ce amindois-au intors fiecare la tabara lui, imparatul 1-a chemat pe Eliez s i seinfatiseze i i-a grait astfel de vorbe : Baiete, de uncle te-ai facut asa 15

de destoinic la lupta cu dusmanii, tu care mai inainte nu te-ai luptatnicaieri i nici n-ai fost in armata la I razboi, incit s te inveti asa do 360desavirsit cum trebuie s te iai la lupta ?" Iar acela s fi vorbit : OImparate, de la un iepure am invatat s fac aceasta fapt de vitejie !"

Imparatul cuprins de uimire, sa-1 fi intrebat : *i cum, tinere, ar putea 20cineva de la un iepure siti invete a fi viteaz in lupta cu dusmanii !": Iaracela s fi spus : Eu, imparate, imi petreceam timpul in Asia prin tara,unde ne-ai trimis i pe tatal meu 11 facusesi guvernator ; i umblam lavinat ; i odata dind peste un iepure in culcus, ca sa nu-mi scape i safuga, am crezut c lucrul eel mai sigur pentru mine e sa-1 rapun, dind 25cu sAgeata ; caci din toti iepurii ce-i stim, cei mai buni la fuga sint ceidin Atalia i cei mai buni ciini din Europa nu i-ar putea prinde. Cum magindeam la aceasta, aveam la mine o tolba cu patruzeci de sageti. i cind,tragind cu arcul o sageata, nu 1-am nimerit, am tras dupa el cu a doua.Cum ths i asa dormea mai departe, imi faceam mare necaz daea mr 301-as nimeri ; i atunci am tras pe rind cu toate sagetile pina la capat. Dupilce au fost repezite toate sagetile-si eu nu mai aveam nici o sageata, iepureletrezindu-se din somn, indata a luat-o la fuga, cum a simtit zgomotul ;si earth 1-au urmarit de aproape, totusi nu 1-au putut prinde. Atunci mi-amdat seama ea, in zadar am tras cu toate sagetile, pentru e iepurelui ace- 35

luia ii era scris sa mai trMasca Inca. Din aceasta intimplare deci, imparate,m-am ales cu o invatatura j rn-am hotarit sa nu ma mai tern Mei desabie, nici de lance, nici de sageata, caci daca mi-e scris s traiesc, 361nici ehiar lancea nu mi-ar putea lua viata. De aceea am mers asupra peonuluicu toata increderea, imparate, stiind bine ca, dad, imi e semis s scap

dln§ii. i

c

I

si

www.dacoromanica.ro

212 LAONIC CHA.LCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII

1 cu via-0,, nimic ran nu mi s-ar putea intimpla din partea peonului".Auzind imparatul acestea, s-a minunat de judecata tinarului si chiaratunci i-a dAruit o mantie de matase cusuta cu fir de aur, iar dupa aceea1-a pus guvernator asupra tarn, in care fusese parintele au ; caci tatal

5 sau murise acuma ; si rinduit de imparatul avea grija de cirmuirea tarii.Neamul acesta adica are o credinta minunata in soarta ce-i este menita,aproape ca si ceilalti, citi au imbratisat religia lui Mohamed,

Zinn Intlia Acestea s-au intimplat deci in acea lupta dreapta ! Dupg, cede Iupta. insa imparatul s-a asezat bine in pozitia sa si armatele cioc-

10 nindu-se au inceput lupta, armata Asiei a pus-o sa stea linistita, pentruCA imparatul se temea, daca va incepe ea intii lupta, BA n-o ia la fugasi el sA nu ajungA in primejdia de a-si zdruncina indatà armatele si, cu-prinse de teama sa bata in retragere, ci armata Asiei stAtea locului, ceaa Europei insA, impartind-o in atitea parti, in cit ii vedea pe Peoni rin-

15 duiti ca yin, s-a incins la luptA. i asa incaderindu-se armatele Europei,362 se luptau. *i nevoindu-se mult peste asteptare, I s-au luptat in chip

remarcabil. CAci, peonii ajungind cite putin, incit sà-i atace de aproape,au inceput sA fuga din rasputeri, incit caii peonilor care ii unnareau, ease osteneasca tare si 0, se oboseasca ; si abia atuncea turcii, ca si cum

20 fuga le-ar fi deajuns, de departe au inceput sa traga cu sagetile in caisi, dind navala, ii ucideau pe peoni ; si pentru ca erau mai multi si Cala-reau pe cai mult mai buni si lupta, in multe privinte, o faceau cu mes-tesug, situatia lor era mai buna ca a peonilor. i, ziva India, au cazutmulti peoni in lupta, dar si multi turd au mmit de mina peonilor. *i

25 ziva aceasta intreaga, s-au luptat amindoi si si-au tinut cumpana ; darpentru ca era tirziu, s-au despartit unii de altii si, retrAgindu-se amindouapartile in tabere, s-au dus la odihna.

Peonii aveau credinta, ca turcii peste noapte vor lua-o din loc si canu vor rAmine in linie de lupta. *i din cavaleria usoara de pradA, nu

30 putini au plecat ; dar, dupa ce au inceput sa dea peste tribalii care asteptaula poteci, s-au inapoiat din nou in tabara. i peonii asadar erau de parerea,ca a doua zi sa iasa la lupta cu o parte mai mica de armatà, asteptindu-seca ceilalti vor fi plecat si nu vor fi ramas si cA, asa fiind superiori, vor

363 pune repede mina pe Poarta imparatului ; dar impAratul si I turcii prin-35 sesera curaj si nu le mai era frica de peoni ca mai inainte ; si Hind mai

cu curaj, se pregateau ca, a doua zi dind lupta, sà-i punA pe fuga pe peoni.

Rat de razhoi In In ziva aceasta deci s-au petrecut lucrurile isa ; noapteatabára lul Lulea. aceea insa, peonii gindindu-se ca a doua zi sa dea lupta,

fiecare isi arAta pArerea, cum credea el ca trebuie data, lupta ; si s-a facut

www.dacoromanica.ro

DESFASURAREA BATALIEI DE LA COSOVO DIN 1498 213

multa vorba. Aici, cum tineau ei sfat, a pasit in mijlocul lor Tautes al lui 1

Sauzes, nepot de fiu al lui Amurat, coboritor din Otumanizi 0 a vorbit astfel :Noi ne-am rázboit indeajuns si in Asia si in Europa, dar neavind aceastain vedere, ca sa dam lupta chiar impotriva puterii lui Amurat, nu putemajunge nici la un capat ! Caci acesti oameni nelasindu-se ucisi, nu putem a sa 5

lesne sa biruim. Ci eu unul cred ca luptindu-te cu vrajma§ul, daca-i daio lovitura, bine nimerita, ai doborit vrajmasul si cu armata poti iesi usorla capat. Dar unde ai putea da o lovitura mai bine nimerita decit la cap ? !

Caci dear poarta intreg corpul 0 e ea o eetate in el. Daca insa nu-i daio lovitura bine nimerita, iti va fi anevoie si greu sa o ispravesti cu vraj- lo

masii. Si acuma se pare ca e tot asa. Cad vedeti cum Poarta imparatuluia stat locului 0 n-a pornit nici intr-o parte la lupta 0 nu voieste sa seexpuna nici la o primejdie, ca 0 cum toata I sanatatea si salvarea impa- 364ratului ar sta in 'ea, 0 sa intre in lupta, numai cind ar fi de neaparatanevoie. Ei bine, sa urnim din loc aceasta parte din armata irnparatului 15

0, odata aceasta plecata, nimeni din ceilalti, n-o sa vrea sa mai ramina.Eu unul asadar sint de parerea, s-o pornim cu toata tabara si cu trasurilepe care se intimpla sa avem tunuri 0 pusti, 0, la adapostul aeestei nopti,sa mergem de indata asupra Portii 0 sa' dam lupta cu ea fara nici o za-bava. Si daca o sa atacam Poarta imparatului, tragind cu tunurile si 20

dind cu celelalte proiectile, 0 o sa se bage spaima in ei, cred ca nuasteapta pin/ in ziva, ci cum e noaptea, asa o sa plece si au sa o iala fuga, bucurosi sa scape. Si doborind puterea acestora, am avea inmina 0 pe a celorlalti".

Atae de noapte Cu aceste cuvinte, Tautes i-a induplecat si au facut asa.neizbutit. Si indata au pornit cu trasurile inspre tabara imparatului

pe la straja intiia de noapte. Cind au ajuns aproape de Poarta imparatului,aici cu. tunurile 0 pustile i-au bagat in spaima pe ienieeri 0 napa-deau tabara imparatului ; si lupta era mare in partea aceea ; si se revarsade zori. Caci ienicerii punind tunurile si pustile in pozitie de tragere, bateauin peoni. Si [ din amindoua partile au cazut nu putini in noaptea aceasta,cel mai mult ucisi de tunuri. Cind insa s-a facut aproape de ziva si auvazut ca tabara imparatului sta temeinic pe pozitie 0 lupta in chip vredniede luat in seama, s-au hotarit sa se ridice si sa plece spre locul acela, undo10 aveau tabara 0 sa nu astepte sa-i inconjoare, dupa ce s-ar fi adunatcei ce erau pe aproape de Poarta. Si cum s-au hotarit, asa 0 au facut.S-au retras spre locul unde sezusera mai inainte.

25

30

365

35

www.dacoromanica.ro

214 LA.ONtc CERLCOCONDIL : EgPIINERI Incaucr VII

1 A doua zi turcil Dupa ce insa, s-a Mout ziuk s-a pus1 a doua oarl in ordineMad.' din spate. de lupta, cu gindul s incerce, cum i-ar iei lucurile. Apucin-duse de lupta, s-a aruncat asupra armatei din Asia si s-a indierat.Cum se indierase aici, generalul-comandat al Europei 11 trimite pe

5 guvernatorul Tesaliei Turachan s ajunga, cu armata lui in spatele peo-nilor i &a se lupte cit se poate de tare. Aici ajungind Turachan in spatelepeonilor, pe multi i-a culcat la pamint in lupta aceasta. Mei ei Ii goneaupe cei din Asia 2 cum se tineau staruitor de urma lor, aceia fugeau dinfasputeri. Numai scutierii subcornandantilor 3 fiind din Europa, cu toate

10 cà se indepartau, ca si cum ar fugi, se luptau cu peonii, precurn le e obiceiulturcilor sa se lupte 4. In contra celor din Europa MO, care de la spate nule dadeau ragaz, intorcindu-se se luptau de aproape, unii intr-o parte I de

366 cimpie, a1ii intr-alta, dupa," cum se intimpla fiecare, incoltindu-se intreolalta.

Ronald( trimit sol de Dacii ins6 cind au vazut pe turci luptindu-se mult peste15 pace la Murad II dar asteptarea lor i ca, pe ei Ii ameninta cele mai rele pri-

WO slutmejdll abia de vor scapa de nenorocire, chiar dad,'

ar ajunge s ramin'a" teferi, 6," pentru juramint nu e nici un mijloe sa, nu-siprimeasd pedeapsa de la imparatul pentru cite i le-au Mout, ducind razboicu el si pentru c s-au aliat in lunta cu peonii, s-au hotaxit in aceasta mare

20 invalMasala s'a trimita un sol la imparatul Arnurat, ca sa se impace i Ca,predind armele, s reia legaturile cu imparatul i sa-i fie prieteni. i cums-au hotarit, asa au si facut. Iar solul sosind. la Poarta, a spus unele caacestea : Tnapa'rate, pe mine dacii ra-au trimis sa yin in fata ta i sa, cerpace pentru dinsii, care te roaga, fierbinte de iertare pentru cite ti le-au

25 greOt fa0 de domnia i stapinirea ta. marturisese c ei de voia lorn-ar fi intentionat vreo razvratire in contra sta,pinirii tale, daca peoniinu ne-ar fi pus cu sila, poruncindu-ne s ne legam cu ei i nu ne-ar fi impinscu puterea la, aceasta. Asadar acuma te roaga, sa-i asculti i s fad pacecu ei i ei, In ceea ce priveste razboiul, stall alAturea de tine, incit sa-ti

30 fie de folos". La aceste cuvinte ale solului, Chalil, I marele vizir al casei367 imparatului, luindu-i vorba din gura, le-a spus uncle ca acestea : Dar

voi bkbati daci, titi doar ca puternicul imparat a fost binevoitor i un

1 lancu de Hunedoara.2 Manuscrisele au 'A),(zvoUgalanii" i 'AxocaLavokalasianii", ceea ce Fabrot a In-

dreptat ln'AXf3ccvoka1banezii", vadit insa mai bine Nusser In'Amavok, pe cei din Asia".3 13eii guvernatori de provincii i orase.4 Tactica clasica de lupta a turcilor era sa se prefaca anume ea fug, spre a destrAma

rindurile urm5ritorilor, apoi d,intr-odata sa se lntoarca, omorind pe cei ce au ajuns aproapede ei. Si aceasta o faceau de repetate ori.

§1

macelarltl.1i ca

ti-i

www.dacoromanica.ro

311311AD U INvINGATon LA COSOVO IN 1448 215

ocrotitor de la inceput ; si acuma, cind sinteti la nevoie, faceti voi paceZed viclesug si inselaciune, ca sa-i fiti prieteni in viitorY ! i dad, din citele spuneti, indeplinind ceva, i-ati putea face imparatului vreo indatorire,sa stiti bine ca nu-1 yeti intrece pe dinsul cu binefacerea voastra. Totusiarmele, mergeti, sa, le predati incoace cit mai repede !" Acestea, Chalilal lui Praim zicindu-le Ca le spune din hotarirea imparatului, a lasat solulsa plece. i dacii, cind li s-a intors solul si le-a spus cele ce i le imparta-§ise Chalil al hi Praim din hotarirea imparatului, indata s-au dat la oparte si s-au despartit de peoni ; si mergind inainte, au ajuns pina, aproapede Poarta Imparatului i, stind locului, socoteau ca-i fac imparatului obucurie ca aceea, fiindu-i ajutatori in nevoia de fata, incit sa primeascade la imparatul daruri si vesminte. Dar imparatul, cind se oprisera loculuilinga dimul, a dat cu socoteala ca, facindu-i cu un plan viclean aceast5,propunere, sa nu umble cu gindul sa-i faca vreun ran, intelesi fiind cu peonii ;§i trimite dupa generalul-comandant al Europei sa vina cu vreo douazecide mii de ostasi ; si de indata ce a venit, precum ii ordonase, a poruncitsa-i ucida pe toti dacii care-i stateau primprejur, 1 fara sa crute pe nici-unul. i asa au inceput sa se apere, pentru ca armele le aveau cu dinsii.Caci imparatul nu vroia sa-i omoare, dupa ce ar fi predat armele, ci cuacestea in Mina sa-si primeasca pedeapsa pentru cite i le-au facut. i asaau fost dati pierzarii pe loc, fara nici o consideratie.

1

5

10

15

368

20

Tureil biruitori. Peonii and i-au vazut pe daci indepartindu-se, mai intiiInnen se retrage s-au minunat, ce-ar voi ; cind insa si-au dat seama ca

spre Dunilre. voiesc sa se impace cu imparatul, erau phni de necazasupra lor si erau supArati pe ei, ca, si-au tradat prietenii ; dar cind, putin 25mai pe urma, au vazut ca toti sint dati pierzarii de catre imparatul Miranici o consideratie, au fost cuprinsi de uimire ; si cind au inteles hotarireaimparatului, ca nu avea nevoie de astfel de tovarasi de lupta, au socotitsa se indeparteze cit mai repede. loan asadar, indata ce de la lupta a ajunsla trasuri, a vorbit cu conducatorii, ca el cu oamenii lui ar vrea sa meargg, 30

dinspre partea de armata, unde sta insusi imparatul, cu intentia sa patrundala Poarta ; iar cind dinsul, trimitind Tin vestitor, o sa dea semn, atunceatoti deodata sa inainteze asupra Portii. Spunind acestea, si era pe lac ea din urma straja de noapte 1, si-a ales pe cei mai bine echipati derazboi si pe care-i socotea mai devotati, iar celor de la trasuri le-a spus, cind 35

o sa dea semn, atuncea sa inainteze asupra Portii ; §i insusi cu armata inordine, s-a grabit sa ia calea intoarsa, 1 mergind spre Istru. *i. cum foarte 369

1 Pe la orele trei clupã miezul noptii.

www.dacoromanica.ro


1 repede s-a fAcut de zi, acesta nu se mai vedea nici de peonii care au famasla trasuri, nici de impa'ratul. Cind oamenii din jurul imp6ratului au v6zut

tabAra peonilor este goa1 i cA, putini au farnas inguntrul carelor, seminunau de aceasta ; §i atunci un om care sosise pe acela§i drum, le anunta,

5 c peonii, pe la straja cea din urmA a noptii, ar fi fugit spre Istru. Aturciienicerii apucind armele, au alergat in fuga mare asupra peonilor din ckute.Ace§tia a§adar, cind au observat cA au fost trAdati de ai lor, s-au luptatcu toatà vitejia in contra ienicerilor. Dar nu peste mult timp ienicerii s-auurcat pe care §i au trecut peste peoni, omorindu-i pe toti de-a valma.

10 Ace§tia s-au luptat de dimineatA §i, ca ni§te bArbati viteji ce au fost, aumurit pe la ora, cind piata e plinA, de oameni 1 Iar ImpAratul era indemnat-EA se ia pe urma peonilor, generalii-comandanti dindu-i sfaturi in sensul.acesta ; dar n-a voit s, asculte de vorbele lor, aducIndu-§i aminte cepAtit Chasim al lui Mazam 2 din partea lui Choniat, cind s-a luat pe urma,

15 lui ; 0 era bucuros de norocul ce 1-a avut, de i-a dat izbinda. In lupta,aceasta au inurit, precum am putut afla, ca'ci mortii din amindou'a pArtileau fost numArati mai pe urmA de domnul tribalilor, §aptesprezece mii depeoni daci la un loc, turcii ins.0, la patru mii. CAci turcii se pot cereeta,

370 §i deosebi u§or, cunoscindu-se, J pentru c sint tgiati imprejur i peonii20 poartl plete frumoase, turcii insg, se rad pe cap, lAsindu-§i citiva peri la

timple. Dupá ce lupta s-a sfir§it, impAratul a poruncit, trupurile s5, leaIeag i pe turci sa"-i inmorminteze pe malul riului numit Morava, §i elinsu§i ridicind tab'ara, a plecat spre casä.

Ioan ins5, cum se retr6gea fuga spre Istru 0 se facuse searalaneu In prinsoare25 la sirbl ; e trimls la cind a ajuns la Svetanion, ora§ de al impa'ratului, era nedu-

30

Buda. merit cum sa, se dud, in chipul cel mai sigur, ca A, nu sedea de cunoscut misilor i 0, nu ajung5, in primejdia de a fi prins de donmultribalilor ; cAci Ii §tia pe Gheorghe, cit de mult tine sà-1 poat6, prinde, finidin du§m'anie 0. mare ceart5, cu dinsul. Dup6 ce s-a gindit §i s-a chibzuit,s-a hotArit sa. se desparta, de armatA, §i en putini din oamenii lui s mearga,de-a dreptul spre Belograd. Si cum s-a hotaxit, §i-a ales oamenii säi i peIa straja a dona de noapte 3 a apucat pe alt drum. Mergind, iarA0 i s-a pArutca a§a va fi recunoscut inca, mai repede. i pinA a se face de zi s-a rs-gIndit ca, filr6 ei, ar putea mai bine sa, scape la Istru, dacd §i-ar continua

1 Indicare cronologica anticS, adica lnspre ora zece dimineata.2 Manuscrisele dau Mccapcixeo.)Mazarache", lndreptat de Dark'S In Mgcip.co.) 6upA

p. 185, 12.3 Pe la miezul noptii.

ca

a.

i

www.dacoromanica.ro

IANCII IN PRINSOARE LA CRAWL SERBIEI 217

drumul, fiind numai singur singurel. Cind I s-a facut de zi, descaleca, de 3"pe cal i, mergind pe jos, ajunge pe un deal, si vazind un turc care ii veneape aici in cale, se adaposteste intr-o mlastina, ce se intindea plina de apapina, departe. Dupa ce a iesit de acolo, ajunge spre tara lui Gheorgheintilnindu-se cu tribali, le-a cerut sa-i fie calauze de drum si WA le dea plata 5.

pentru drum. Aceia i-au prornis arate drumul, dar apoi umblau sa-i iaviata. Cind deci le-a venit la indemina, 11 cuprind, cu gindu-1 sa-1 omoare.El insa, cum a bagat de seama, a smuls sabia tribalului si, pentru carivenea bine, il loveste pe unul in umar si-1 doboara, iar celalalt a apucat-ola fuga si dus a fost. Intre timp, domnul tribalilor auzind cá Choniat, 10 .

biruit de imparatul, a luat-o la fuga, a trimis crainic s vesteasca oamenilorsi sä nu lase nici un peon sari treaca prin tara, inainte de ce ar putea sa aflefsi sa, i-1 aduca in fata] 1, eine este si unde ar merge, si pe altii sari lase sapiece, pe Choniat insa sarl prinda i sar1 aduca la el. Acesta a vestit acesteain toate partile, iar guvernatorii au dat porunci celor de prin tara c, pc 15.

oricare din peonil-ar prinde, sä-laduca la ei i sa, li-1 arate ; si oricine ar fiprins, facind altfel, va fi dat pierzarii cu moartea cea mai rea. AtunciChoniat, istovit de foame cum era §inestiind incotro s-o apuce i ce s faca,ajunge intr-un tinut de al tribalilor. Si. acolo vazind tribali lucrindu-si 372ogorul, a mers la acestia, rugindu-i sari dea piine. Acestia, cind au vazut 24pe un peon stind in fata lor sa ceara piine, au graft : Dar, straine, plineaaceasta, iata, ca ti-o dam, dar datoria noastra este sa te ducem la capeteniaorasului sa te aratam ; si dupa ce te va fi vazut, te va trimite inapoi intara ta. Cad n-ai sa aibi nici o suparare dinspre aceasta ; ci e vorba creddespre Joan Choniat, pe care-1 cauta ; cit despre ceilalti peoni, citi tree pe 25.

aici, nici nu-i baga in seama". Dupà aceste cuvinte cum nu-1 slabeaude loc, ci Ii tineau cu tarie, se vede nevoit sa se descopere celui mai in virsta

e Choniat. i i-a pus in vedere ca-i d mari daruri de prietenie §i banipamint, daca-1 duce teafar la Belograd, fara sa fie vazut de vreun-tribal.

Cel mai in virsta 1-a cunoscut deci si a primit sa-1 duca neatins in acel loc ; 3o

si fratilor sai povestindu-le eine este, le-a spus sa, nu mearga nicaieri si sa nudenunte pe om. Cind. s-a inserat, 1-au dus la casa, unde-si aveau sirele depaie si vitele ; si au ramas, pregatindu-se pentru a doua zi sa-1 duca laBelograd. In ziva aceasta insa fratii s-au luat la cearta §1 unul din acestiaIi face cunoscut

Jcapeteniei orasului si, luind soldati de serviciu, ii duce la 373

casa, unde era Choniat la sirele de paie. i, luindu-1, 1-au dus la capeteniaorasului. Iar acesta 1-a trimis legat la domn si i-a anuntat ca a fost prins,ascuns in fin. Atunci domnul, indata ce Ioan a fost adus la dinsul, 1-a pus

1 Cuvinte nepotrivite, scoase din text de I. Bekker, pe bund dreptate.

si,

si

sd-i

I

et

www.dacoromanica.ro

218 LAONIC CRALCOCONDIL : EXPITNERI ISTOR/CE VU

I la inchisoare si 1-a tinut un. timp in cetate. Dar el il Indupleca pe capitanulcetatii si garnizoana de path' sa atace impreun4 cu el pe domn si saocupe orasul. Unul din conspiratori Ina denuntind planul, cei din garni-zoana de paza au fost dati de gol ce puneau la cale ; si ei au fost dati

5 pierzarii, Ioan WO, incuscrindu-se cu acela si logodind feciorul lui, 1-atiimis la scaunul lui de domnie la Buda.

Moartea lid Ioan *i. cu expeditia peonilor de sub conducerea luiVIII Pa-lelloft, 31 oet. 1418. Certuri Choniat s-a intimplat asa si a avut acest sfirsit ;

hare fralli urint0. Amurat insa, dupa ce se inapoiase la resedinta10 imparateasca, nu cu mult mai tirziu, s-a simtit indemnat la razboi asupra

Bizantului ; dar imparatul elinilor Ioan s-a savirsit din viata si domniaimparatiei a trecut asupra fratelui sail Constantin. Cad cind s-a savirsitdin viata, s-a pornit sa ia domnia Imparatiei fratele sau Dimitrie, dar a

374 fost oprit de cei din capitala si de I maica-sa si de marii dregatori care15 au intervenit ea nnjlocitori, si de popor si de cei dintii sfetnici imparatesti,

atit Cantacuzino cit si Notara, care se temeau ca, daca acesta ar ajungela domnie, Constantin sa nu villa cu armata straina si sa li se prapadeascaImparatia si statul. De aceea asteptau sa villa Constantin si n-au lasat, eaDimitrie sa se urce pe tron. Caci se inthnplase atunci sa fi ajuns de mai

20 inainte la Bizant si fratele mai mic Toma care credea ca-1 va apnea incain viata pe Imparat si voia sa staruie pentru unele lucruri pentru care 11mai rugase pe imparatul. Acesta insa muiise si nu 1-a mai apucat in viata, aaflat insa starea de lucruri invrajbita din cauza pretentiilor de domnieale fratelui Dimitrie. Dar pest() putin timp sosind la Bizant Constantin

25 insusi, si-au Impartit intre ei Peloponezul si la aceasta imparteala s-aulegat intreolalta cu juramint, ca imparteala sa ramina statornica. Totusifratele mai mic, sosind mai intli cu o corabie in Peloponez, a atras de parteasa orasele din Peloponez Impotriva juramintelor si, luind peloponezienii careau trecut la el, purta razboi cu fratele sau Dimitrie. Acela insa aducind

30 armata de a imparatului 1 prin staruinta fratelui sotiei sale Asan, 1-a silitpe fratele sau sa ajunga la o intelegere cu el si s-au lasat in seama 1

375 fratelui lor din Bizant sa le fie arbitru, in ce priveste teritoriul, dindu-siunul altuia ostatici si garantii.

Moarlea Int Murad il, In timp ce se petreceau acestea, Amurat, feciorul lui35 februarie 1;51. Mehmet, se savirseste din viata la un. ospat lovit de

dambla de pe urma vinului prea mult. i a domnit treizeci si doi de mi.

1 Sultanului Murad II.

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUX IOAN VIII PALEOLOG SI A WI MURAD II 219

Imparat 1-a lasat pe feciorul sau Mehmet ; si a mai ramas Inca un baiatde la sotia sa, fata lui Spender ; i a fost Amurat un om blind si nu faranoroc. Razboaie, a dus de aparare, nedreptate nu incepea, ci asupra aceluia-care a inceput-o, Indata pornea cu razboi, navalind asupra lui ; si cind,cineva nu-1 provoca la razboi, nu avea de loc chef sa-1 poriieasc i aceastanu pentru e ar fi fost lasator, ci clnd era vorba sa se apere, socotea cudrept cuvint s mearga inainte si in timp de iarn i prin greutatile celemai mari ; si flu tinea seama de loc nici de osteneala nici de primejdie.

1

5

trearea pe Iron a lui Dupa, moartea lui, pe tron s-a urcat Mehmet. SiMallomed 141451 1481 )' indata la moartea lui Amurat, ienicerii din Adriano- 10

pole s-au inteles intre ei, planuind s atace orasul si, adunindu-se afara deoras, tineau sfat din ce parte sa atace orasul i sa-si dobindeasca din aceastabani. Atunci Chalil al lui Praim, inarmind pe ceilalti de la Poarta, i-aamenintat, ca, pentru acest pas al lor pedeapsa cea mai grea Ii va ajunge,dad nu vor depune armele ; I iar dupa ce au depus armele, le-a impras- 376tat adunarea, spunindu-le ca nu fac de loc bine cu aceasta. Nu peste multsosind din Asia Mehmet al lui Amurat, s-a urcat pe tron si a pus la caletreburile donmiei, dupa cum credea c In imprejurarile de fata Ii va fimai de folos ; i cu elinii a incheiat un tratat de pace si le-a dat teritoriulde la marginea marii din Asia. Si en domnul tribalilor Inca a facut pace 20§i pe fata aceluia, sotia lui Amurat i mastera sa, a trimis-o de indata ta-

cautind faca, pe vole, i i-a mai dat tara pe care a avut-o. Pe fratelesau, venind la cirma imparatiei, 1-a omorit, inchizindu-i rasuflarea in apa.Pe acesta 1-a ucis paharnicul sau, saraptar i se spune acestuia, care numult mai pe urma dat obstescul sfirsit. Pe acest frate al sau 1-a facut 25

asadar si dispara astfel ; pe cealalta solle a lui Amurat, fata lui Spender,a dat-o dupa un barbat en mare putere la Poarta, en numele Isac,pe care 1-a facut general-comandant al Asiei ; si se arata fata de acestabinevoitor in foarte larga masura. Si cu solii care au venit din Pelo-ponez, a Incheiat tratat de pace. 30

115zboi contra La moartea lui Amurat, Caraman Alisur 1, care si mailul laraman. inainte punea mereu la cale rascoale, ca sà ridice Virile

.ce se razvrateau in Asia, in contra Otumanizilor, i asa insusi doar vaajunge la o putere mai mare, a inceput s faea mari tulburari I In Asia ; 377

ducind. armata in tara imparatului, jefuia tara i prada vitele. Dar Mehmet 35cind a auzit ca-i jefuieste Caraman tara, n-a putut rabda i indata a pornit

1 Vezi mai sus, p. 150 n. 1.

talui,

si-a

www.dacoromanica.ro

220 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE VII

cu armata. L'asind In locu-i pe marele vizir al Portii Sarazia care ii era,devotat, a trecut in Asia si a plecat mai departe asupra lui Cararnan i a,

irii aceluia. Acela insa a parAsit tara, retragindu-se pe culmile muntilor,precum ii era obiceiul 0 mai inainte ; dar la sfatul lui Chalil al lui Praim a

5 trimis sol 0 a ajuns la intelegere sa-i slujeasca ori la ce ar avea nevoie ;si a mai spus cit e gata sit dea inapoi Candiloro. Iar el s-a lasat induplecatsi a incheiat un tratat de pace.

Inlfiturarea -en La intoarcere, cind a ajuns la Galipoli, a cerut numarul ieni-mandantului cerilor care au lipsit i n-au venit la aceast5, expeditie, i pe

ienieerilor.10 comandantul lor, Aghia-pasa numit, 1-a batjocorit, dindu-i

lovituri de bici, i 1-a dat afar% din locu-i de cinste, liar pe comandantiide zece i pe scopiti i pe comandantii de cincizeci, ai caror ieniceri aulipsit, le-a dat mai intii lovituri de bici i apoi i-a dat afara din slujbil] 1.Iar acestea le-a facut, pentru ca nu i-a aratat, cind a plecat cu armata asupra,

15 dusmanilor, eine ar fi prezent i cine s-ar intimpla sit lipseasca. Pe cei sapte-mii de purtatori de soimi ai tatalui salt i-a facut sa-si inceteze acest serviciu

378 i i-a trecut in rindurile armatei vinsa cu el in expeditii. i pe cei ce .

aveau grijit de ciini, i pe acestia i-a scos din aceasta slujba, spunindcit el nu are nevoie mai mult decit de o suta de slujitori de acestia

20 de cinci sute de purtatori de soimi si cit el Inca n-a ajuns la atita s16.-

biciune de minte, incit sit intreting acesti oameni fara treab5, pentru unluau de prisos si de fal5, desart'a2.

Intervemie Domnului peloponezienilor Dimitrie Ii sratea in ajutor in contraIn Pelopo- fratelui care tot se certa Inca ; i nu voia dea fratelui tara.

nez.25 pe Turachan 1-a trimis sit lupte impreunA, cu acela i sit darime.

pina la capat Istmul. i atunci Toma s-a ImpAcat cu fratele salt, cu conditiaea de acuma inainte sit fie in bune relatii i prieteni intreolalta i i-adat orasul Calamata in schimbul regiunii Scorta 3, pe care i-o luase frateluiti o tMea ocupatil.

1 Guvintele Inchise In paranteze, Darkó pe build dreptate le-a scos din text, pentru ca,In manuscrise lipsesc si au fost adilugate de Fabrot.

2 Mai potrivit e xevorrperrel:de fal5 desartd", precum propune Nusser, decit xcravo-rrpcnelneobisnuit", precum e In manuscrise i precum pAstreazd i Dark6.

3 0 regiune din Arcadia (Gortys = Karytaina) sau poate Leuctra ; vezi ed. Darla) op .crit. i indice.

sa

sa-ii

I

si

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI LUI MAHOMED II 221

Tnilmpläri de Acestea s-au intimplat a§a pinA aici ; §i lui Tanish 1, feciorulprin Asia. lui Caraisuf, care trimisese o solie la el 0 cerea sà nu-i pusti-

ascg, tara de pe la Sebastia, <i-a cerut > 2 o mie de camile cu unt 3 §i a aminatmearg6 asupra lui cu razboi, de§i i-1 declarase de mai inainte. Acest

Tanisa, precum am afatat-o mai inainte, considerindu-se dintre a§a numitii 5

Mavroprobatanti 4 negri, le-a luat feciorilor lui Caraisuf ormul Tebris 5 0pe ei i-a alungat spre ormul Samachia6. Dar a pornit de la Bagdat-Babilon

impresura <Samachia> i tara armenilor supunindu-§i-o, a pornit asupracapitalei armenilor Ertingan §i a ocupat-o, avind armatà ca la optzeci de 379mii de Calketi. A cesta pAtrunzind apoi 0 in partea de tafa a lui Mehmet 10din Asia, fAcea prgdAciuni. Atunci locuitorii de pe la Sebastia, ca tara lornu aibà de suferit din partea lui, i-au adus destul de multe poveri deunt 0-0 cultivau nestricata tara. Tara de sub stApinirea acestui fecior alhti Caraisuf a subjugat-o Tochie,7 un urma§ de al lui Temir, care a pornitde la Samarchand ; i a impresurat i ormul Bagdat-Babilon, precum am 15spus-o in cele de mai inainte, §i trimitind pe Chasan numit cel Lung, inAsia de jos §i asupra Armeniei, §i-a supus regiunile din aceastà tafa..acestea deci s-au intimplat astfel piná aici.

1 Manuscrisele au ceyvtaCiZagnisà"siroryvtcraiTagnisa", dar vezi mai sus, p.111,r. 1-16, precum observa Darkó, Indreptind in TarataFe.

2 In propozijia aceasta manuscrisele aratá o lipsä, pe care as Intregi-o cu cuvintelei-a cerut" ; compara p. 78,33. Spre a objine un Injeles a§ citi trilcrotTO Xcia ji.6X-tlae pentruxrzt . . 4.6A7jac.

3 Camila cu unt, adica o povard de unt eft poate duce oMica pAstori de oi negre.

5 In manuscrise e 8a3paivDabrizie", Indreptat de Darld InTccflpgviv.6 Manuscrisele au acgozrbpsSamatia", lndreptat de Darla, in Erz[Loczblv.7 Aceasta trebuie sd se fi Intimplat Inca lnainte de domnia lui Tanisa, care e nepot

de fiica a lui Tochie si care, se vede cil a luat de la cumnajii s5i aceste cuceriri ale socruluisáti. Despre evenimentele amintite in acest pasaj, comparà de altfel si cele istorisite la sftrsitulcärjii a treia despre urmasii lui Timur-Lenk (mai sus p. 110, 16-111, 16).

1

§i I

camila.*

51

sI

.

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VIII

Construiren eeliitil Vara care a urmat, Mehmet al lui Amurat, pregdtind 3E0Rumeli-hisar, 1452. in Asia var cit mai mult de tot, a eladit in Europa la

Propontida pe tarmul Bosforului, uncle e locul cel mai strimt de treceredin Asia, o eetate numita Taierea Gitu lui". Si. a adunat aici pe told generalii-comandanti i guvernatorii din Asia si Europa si, impartindu-le-o cetatea 5

aceasta in portiuni, a ineeput s o clädeasca. A facut-o aceasta, ca sa-siaiba asigurat j trecerea in Asia si ca puterile din Apus sa nu poata navali 301cu triremele i sad impiedice trecerea rdscoale :pile din Asia. Aveaad-i fie de Mare folos si la impresurarea Bizantului. Trei turnuri marl, celemai mari din cite le stini, le-a cladit, doua dinspre partea de la uscat, caporniti de la acestea sara in ajutor celui ce venea la mare ; pe acestainsa 1-a cladit cel mai mare ; i a acoperit turnurile cu plumb. Grosimeazidului era de doudzeci si doua de picioare, la turnuri insa si mai mult decitatita, de treizeci. Dupa ce, in trei luni, cetatea a fost zidita, a návalit deIndata in regiunea Bizantului, declarindu-i fazboi. 15

Naval(' In La sosirea iernii, a trimis pe Turachan asupra Peloponezului,Peloponez. razboindu-se deodata i cu fratii imparatului elinilor. Acesta

luind armata Tesaliei 0. din a Europei cita e in garnizoana la Feresub ascultarea generalului-comandant al Europei, a pornit cu razboiasupra Peloponezului, ducind cu sine totodata pe feciorii si, comandantiai oraselor din Tesaha si Macedonia. i navalind, mergea prin interiorulPeloponezului, prin tara numita in antichitate Arcadia ; trecind prinTegea i Mantinea, a coborit asupra orasului Rome si a talii Meseniadupa ce zile destul de multe au luat prada vitele de aici, a ocupat orasulNeopolichni. A impresurat i orasul Sideropolichni, 1 dar cum nu le-a 382putut cuceri, a ridicat armata, plecind mai departe. In cale,feciorul lui

io

deci,

p sh-i

20

sisi,

www.dacoromanica.ro

221 LAONIC ClIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII

1 mai ink Ahmet a fost prins de Asan, fratele sotiei domnului, care stateape aici la pind.6 prin regiunea de la Michene, pe unde avea sá treacgIn drumul lui. Pe acesta ducindu-1 la domnul in Sparta, 1-au tinutsub pazg, ping ce 1-au dat inapoi.

5 impresurarea Constan- Dar in vara urmgtoare, indatg cu ivirea primgverii,tinopolei : 7 aprilie 29 Mehmet al lui Amurat, a pornit en rgzboi asupra cra-

nial 1153. Bizant, acest plan avindu-1 de mai inainte inminte, cind I.i zidise in Propontida cetatea numitg Tgierea Gitului. §icind iarna era incg in toi prin pArtile acestea, a dat de stire s Inceapg cons-

10 tructia de corabii pretutindeni la tgrmul mgrii prin Asia si Europa 0 si-apreggtit i echipat vase 0 trireme ; toarng tunuri, cele mai maridin cite stim ca au fost facute in. acea vreme In vreo tara. i indatg ce asocotit c e timpul acuma s-o porneascg, a, trimis mai Intli pe generalul-comandant al turopei Sarazia cu armata Europei sA ducg la Bizant

15 tunurile i celelelte masinarii de razboi 0 mai ales tunul cel mare. SA fifost acest tun asa, cg-1 trggeau saptezeci de perechi de boi i la doug xnii de

383 bgrbati. Tar Sarazia sosind 0 de mai inainte, I culele de prin regiunea Bizan-tului, in care se adgpostisera agricultorii de pe ogoare, unele impresurindu-le,le-a cucerit cu foamea, altele le-a ocupat cu puterea ; i pe barbati scotindu-i,

20 i-a mgcelarit. Atuncea de indata ce a navalit, a si strabatut en dusingnieregiunea Bizantului. Nu cu mult mai pe urmg, a venit i Insusi imparatul0 a tAbgrit d.e la o mare la alta §i In locul de la dreapta 1mpgratuluiping la Poarta numitg de Aur, tabgrise toata armata Asiei, iar in loculdin stinga ping la Poarta numitg de Lemn, armata Europei ; la mijloc Ii

25 asezase bine tabara insusi impgratul cu ienicerii i Poarta, cIi I.i ridicaude obicei corturile primprejurul impgratului. Tar Zagan, rudg prin cgsgtoriecu impgratul, 10 avea tabgra in locul din fatg deasupra orasului Galata.Intreaga armatà, se spune, ca a fost la patru sute de mii. Numgrul anima-lelor de povarg se intimpla sa fie indoit decit acestia In tabara 1mpgratului ;

30 cgci au obiceiul sg duca in tabarg cu ei animale de povarg de multe ori maimulte decit oamenii, incit sa-si poatg aduce hrang destulg pentru sine cit

pentru cai i pentru ceilalti oameni. Cad ntmai acestia dintre totioamenii citi Ii tim, iau wAsuri aiba asigurate cele trebuincioase,oriunde i-ar duce razboiul, Melt de la sine sa fie Indestulati de toate ;

35 pentru asigurarea celor de trebuintg duc cu ei pretutindeni cgmile i catiri134 multime foarte mare si catiri pentru orice alta indestulare, I oricare din ei

silindu-se sa arate cg are caii i camilele i catirii cei mai frumosi. Dupg ce a

1 De la marginea Marl de Marmara pina la margina Bosforului.

sului

si-si

§i

sá-§isi

1.

www.dacoromanica.ro

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLEI 225

venit ImpAratul, nu cu mult mai pe urm6 a apkut §i flota pe mare, ca latreizeci de trireme §i vase mai mici la vreo doua sute.

Cornul de Aur Melds Indath ce elinii au aflat c flota impAratului vine asupracu lanturl. Zidurile lor, au intins prin mare lanturile de fier de la orasul

orasului. din fata pina la zidul Bizantului linga locul numit laCetate ; i corabiile cite s-au intimplat BA fie de fata aici, unele venite intr-ajutor, altele si pentru negustorie, le-au dus si le-au pus in'auntrul lantu-rilor. i asa se gindeau s opreasca flota imparatului BA, nu poath intra inportul Bizantului. Cad inauntru se intinde 2 de-a lungul orasului optzecide stadii 3, iar mai departe pe continent inauntrul tarii o suta cincizeci 4. Aicizidul orasului nu este prea puternic si nici curentii nu sint marl, in cit vaselesA poath acosta cu greu. Dinspre uscat insa orasul are doua rinduri deziduri, unul mare si foarte insemnat, iar celálalt mai mic, ridicindu-se dinspreafarà deasupra unui sant. Latura santului dinspre zid este construita dinpiati A si santul are o largime de un plethron 5. Imparatul si elinii tinindsfat, s-au hothrit sa iasa la lupth linga zidul de afara pe locul de deasupra§antului, asa precum le-a fost hothrirea si mai inainte in vremea lui Amurat,chid a impresurat orasul.

1

5

10

15

AlaeurIle dinspre Impkatul asadar a adus de Indath aproape de oras masinA- 383useal. Tunurul riile de razboi, unele intr-un loc, altele intr-altul si, punind 20romln Orban. in pozitie de tragere doua tunuri, a Inceput sa bath zidul.

Un tun a fost asezat in. directia palatului imparatesc al elinilor, iar celálaltin directia Portii numite a lui Roman, unde îi avea tabara lnsui imparatul.Au fost puse tunuri in pozitie de tragere i in multe alte locuri ale taberei, tra-gind asupra elinilor. Acestea insA douA, cele mai mari, aruncau fiecare o piatra 25

gr ea de doi talanti 6 si mai mult. Pietrele insa care erau negre, se zice caoamenii insArcinati cu acest lucru le-au adus de la Marea Neagra in tabaraImpAratului.

Dar avea imparatul un tunar cu numele Orban, dac de neam7 ;acesta a fost mai inainte la elini i i-a parasit, pentru ca nu avea din ce 30

Galata.2 Cornul de Aur.3 Stilt 15 km.4 Fac 26 km.5 A sasea parte dintr-un stadion ar fi deci vreo treizeci de metri.6 Vreo 50 de kilograme, dacA socotim greutatea talantului antic grecesc.7 Sub daci", Chalcocondil intelege numai romini, asa cS trebuie sd-1 fi socotit de romin

pe Orban. Istoricul Ducas (XXXV, 1, ed. Grecu) Insa II numeste ungur.

15. C. 1621

:

www.dacoromanica.ro

5

386

10

15

20

25

226 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VIII

trgi ; si a venit la Poarta impgratului. Atunci acesta a fost primit cu leafgmare si a avut grip, de pregAtirea tunurilor.

tunurile trAgeau asa. Mai intii trAgeau doug tunuri mai mici,asezate do o parte si de alta a tunului celui mare, aruncind. o piatrg grea,de jumalate de talant 1. i aceste doug pietre repezite zdruncinau zidul.Dupg cele doug pietre era aruncatg i o piatrg mare, avind o greutate detrei talanti 2 ; j o bung bucatg de zid a fost surpatg caci piatra era dusacu o repeziciune minunat i cu o loviturg ce intrece orice margini, facea ostricgciune nimicitoare. Se mai spune cg, bubuitura tunului era oarecumde neinchipuit i ajungea primprejur j patruzeci de stadii 3, zguduindpgmintul. Zidul de afar i turnurile au fost surpate de tunuri i celuntru era lovit. Peste zi tunul trAgea sapte pietre i peste noapte una,fAcindu-0 de cu ziug semnul, unde trebuia s tragg. i asa, de la inceput,spaimg si Meg i-a cuprins deodatg pe elini. Iar ienicerii i ceilalti soldatiIi preggteau din tabgrg pAturi de pislg alba sirosie i, ducindu-le din tabargla zid si la santul orasului i, zidul din afard de sant sgpindu-1 si pe dedesubt

fgcind gropi, loveau In elini cu aruncgtoare i cu arcuri, Mfg sg fie vgzutisi fàr BA aibg de suferit din partea elinilor vreo loviturg de moarte, cgcinu era cu putintg. Imparatul a mai pus sg se sape galerii pe sub pamintducind la zid. i oamenii impgratului care sapau, au facut patru turnuriridicate sus pe lemne si parapete, ca si cum ar avea indatg sg arunce foede pe ele. Dar n-au izbutit nimic cu galeriile ; cgci elinii simtind pe dusmanicá sapg, au sgpat dinguntru i dInii i inaintind, au dat peste oameniiimpgratului care sapau i, aruncind cu Maxi, i-au alungat si au pus stgpi-nire pe galerii. A fost construit i un turn de lemn inalt de tot si in partea,lui de sus au fost aduse scgri foarte mune, ca sä incerce cu ajutorul acestorasg urce i sg cucereascg zidul.

3h7 Vase trase pe Acestea asadar le-a facut impgratul in vederea impresurgriiuseat in Cornul dinspre uscat ; dinspre mare insg, cum nu putea sg ajungade Aur.

intre in port, incit BA poatg ataca orasul din toate pgrtile,30 s-a hotgrit, mai sus de tabara lui Zagan, s tirascg coräbiile, sprijinindu-le

pe dedesupt, in port. i asa pe sus peste munte a dus corbiile, echipate cuvintrele i visle, si le-a tras la marginea portului. A trecut pin.A la saptezecide corgbii de cite cincizeci i treizeci de vislasi si le-a preggtit asa, incita doua zi sg, poatg pluti in port. i aici de-a lungul tgrmului, oamenii

1 Vreo 10 kg. Talantul din Atena anticil este sccotit egal cu 26 kg.Pohlhammer, Griechische Alterturnskunde, p. 101.

2 Vreo 70 kg.8 Far 7 km.

Vz. Maisch-

;

dina-

§i

Sil

1

5i

www.dacoromanica.ro

TUNUM BAT ZIDUL. VASE TURCESTI TN CORNUL DE AUR 1227

imparatului pregatiti cu tunuri, se gindeau sa se puna la lupta, dacaar face cineva vreo incercare opreasc s coboare corabiile in apa.Cad elinii cind au vazut corabiile stind gata la marginea portului, au eehiprAcorabii cite le aveau la indemina, ca s nvI1easc i s dea foc cora-biilor, daca s-ar putea. i dupa ce s-au hotarit, au si Mout asa ; au echippt 5

inarmat corabii si au dat navala cu gindul sa arda, corabiile, cum sinttirite in port. Dar turcii observindu-i ea yin la navalà, au tras cu tunurile,au spart din vase doua de cite treizeci de visle ; si vasele acelea s-au dusindata, la fund, iar oamenii care nu stiau sa inoate, au murit de indata.Aceia insa dintre ei citi au inotat piniti la tarm la I turd, au fost prinsi ; si :outturcii, cum s-a Mcut de ziva foarte repede, i-au dus la portile orasului sii-au omorit. Atunci, elinii, cad erau si la dinsii citiva turci care fuseseiprinsi i pusi in catuse, i-au dus si ei pe acestia pe crenelurile zidurilerdin fata taberei i i-au ucis, r'asplatind en acceasi masura omorul prizo-nierilor. Iar coral:dile imparatului, cum nimeni nu le mai oprea, dura ce au 15

fost trase pe apa, au plutit spre oras 1.atunci imparatul indatä a Mout un pod ce ducea dePod peste Cornul de

Aur. Tunul eel mare la uscatul din fata in locul numit al Caramidarilor 2crapã.Ziduistricat e inspre ora§ ; si 1-au Mcut, potrivind doua butoaie de

refileut.lemn si legindu-le bine intreolalta, asa Incit armatele 20

din tabara lui Zagan treceau la atac asupra orasului 3. Asa s-a Mout c orasulera impresurat din toate partile si prin aceasta puterea orasului si a elinilorera mult smith. Cad orasul avea intindere mare, cad inconjurul Cons-tantinopolei era cel mai mare, din timpurile noastre, ajungind la o sutaunsprezece stadii,4 si, barbatll find impartiti pretutindeni prin oras, 25

apararea devenise nu prea puternica. i, patruzeci de zile, tunurile aubatut cu putere zidurile ; si o buna parte a fost culcath la pamint si patrnturnuri au fost surpate si parapetele. Tot asa si la zidul eel mare I au surpat 389

turnuri. Dar elinii, la Inceput si acestia, punind tunurile ce le aveau,in pozitie de tragere de-a lungul zidului, au repezit o piatra grea de trei 30

jumatati de talant si trageau in tunul Imparatului. Zidurile, ce-i drept,le-au fost zguduite si au suferit stricaciuni, totusi turcii nu Mceau nici oisprava. Iar tunul lor cel mare a crapat indata, cind a tras Intiia (mfg.dddeau vina pe tunar, car ar fi fost mituit de imparat, si voiau pedep-

1 Cf. Duca s, XXXVIII, 8, ed. Grecu.2 Podul a fost Meat peste Cornul de Aur, putin mai sus, de unde se terminau zidurile

dinspre uscat ; acolo era un cartier al cdrilmidarilor si al olarilor.Vezi Laurent, in Echosd'Orien", 31 (1928),p. 467.

3 Cf. Duc a s XXXVIII, 21, ed. Grecu.4 Aproape 20 km.

N

si

sd-1

I

st-i

si

ti

www.dacoromanica.ro

228 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPETNERI ISTORICE VIII

1 seasca la moarte ; totu§i n-au putut aduce o dovada vadita, incit sa-1osindeasca, i i-au dat drumul. La zidul care a fost surpat de tunurileimparatului, Wind imprejmuiri de fasini 1 butoaie de lemn 2, se puneaula lupta ; luerarile acestea insä, ei se sileau 0, le savirseasca noaptea.

5 LuptA Intro Intre timp, In vreme ce se faceau acestea, i s-a adus impgrarcorAbli. tului stirea, ca din Marea Egee plutesc corabii spre Bizant,

doua de transport, una mai mare a genovezilor i alta a imparatului eli-nilor, incarcate cu griu. Cum a auzit aceasta, a echipat foarte repede trire-mele i vasele i le-a trimis asupra corabillor care se apropiau acuma,minate de un vint destul de puternic spre oras. Vasele asadar i triremeleau fost duse spre corabii si se reped mai intii asupra corabiei elinice.era cit pe ce sa, fie prinsa, dad, nu venea sa o apere, intorcindu-se corabia

390 genovezilor ; caci cu iuteala s-a repezit asupra j triremelor. §i imparatul,de la marginea mrtrii striga, dind porunci i incurajind pe ai si i intra cu

15 calul in mare ; totusi corabiile, asa cu fuga, scapa i intra in port. In lupta,Paltoglu, comandantul flotei imparatului, este fault la ochi de oamenii

precum insusi a marturisit-o in fata imparatului, sustinind. cu tarieca, de nu ar fi fost fault, ar fi prins corabille. Asa a scapat sa nu o pateascamai ram din partea imparatului. i pe care i-a banuit c sint de villa, impa-

20 ratul i-a prins i i-a inchis, cu gindul dea pierzarii 3.

Semne de Mac Dupa ce acuma zidul i-a fost surpat destul de mult, incitge-neral. Solle ienicerii, iesind la navala, s poata intra in oras, a dat

nIcA de pace. porunca s arda pretutindeni prin tabara traditionalelefocuri si a luat i celelalte masuri ca in ziva urmatoare dupa a doua zi 4

25 s dea atacul general ; i a pus sa se vesteasca prin tabara c d orasul sä fiepradat i locuitorii facuti robi de razboi.

Se mai spune aceasta : cind zidul a fost dat jos de tunuri, fecioruldomnului de la Sinope Schender,5 Ismail cu numele, a adus elinilor cuvintde pace, vorbind cam urmatoarele : Barbati elini, starea de lucruri a ajuns

30 la voi, precum vedeti pe muchea cutitului. De ce nu trimiteti un sol j de391 pace la imparatul ? ! Daca voiti s lasati in seama mea, eu va voi obtine

de la imparatul sil aveti pace si stiu bine ca o sa-mi fii recunoscatori pentru1 In text trebuie scris xXljp.otcrtcu fa§ini", Y.XElictat din manuscrise fiind o greseala

ortograficd de itacism, aa CA nu e nevoie de conjectura nepotrivitA )04catcu scari" a luiTafel, acceptatà de Dark6.

2 Umplute cu3 Cf. Ducas XXXVIII, 7, ed. Grecu.4 A treia zi, adicA poimline.5 Ar trebui indreptat in Spender ; vezi mai sus, p. 56 n. 1.

§i.

10

sa-i

§i

pdmtnt.

cli,

aElar.

www.dacoromanica.ro

SOME ZADARNICA DE PACE. ATACUL GENERAL 229

aceasth interventie izbutita. Dad, insa nu o sa aveti parte de aceasta,orasul va fi cucerit i pthdat si pe voi imparatul vá va nimici cu dethvir-sire i femeile si copiii vostri ii vein lua robi i o nenorocire de moarte va dapeste voi. Ci trimiteti cit mai repede de tot un barbat, pe care ducindu-1la Poarta imparatului, va voi obtine pacea". Acestea le-a vorbit elinilor 5

care tineau sfat. i au crezut c trebuie s trimith un sol care sa afle ceparere are imparatul cu privire la ei ; si asa se vor sfatui ce ar fi mai bine

incerce spre folosul lor. Au trimis insa un barbat nu de frunte, ca sa in-cerce parerea imparatului. Dupa ce acesta a ajuns la Poarth, condus deIsmail, imparatul a poruncit plateasca pe an o suta de mii ; si dad, mi 10sint in stare s-o fad aceasta, sa lase orasul si s plece, toate alelor cu ei, i s mearga fiecare unde ar voi. Cind acestea au fost aduse inain-tea elinilor, au tinut sfat si au hotarit s lupte mai departe, infruntind maibine mice primejdie decit sa-si lase orasul asa Fara de lupta §i s plece,luind calea rnrii. Dar eu unul cred imparatul le-a facut propunerile 392

acestea, voind s puna la incercare gindul elinilor. i mai ales incerearilelor de a mina zidul raminind zadarnice, s-a apueat s iscodeasca, cum si-arjudeca elinii situatia i daciti s-ar mai simti in putere.

Sultana! indearnn6 Elinii asadar s-au pronuntat astfel, precum am aratat-o.ienieerii la lupin. Impilratul Ins, indath ce pregatirile pentru atac i-au 20

fost gata, adunindu-si ienicerii, le-a grait asa : Baletii mei ieniceii, voicare, oriunde as merge la razboi, sinteti cei mai viteji totdeauna, de voiatirna acuma s cucerim acest oras. Dar voi mai stiti si aceasta. Oil de citeori v intrebam 1, spuneati mereu c orasul poate fi cucerit, numai dacav-a§ putea da la pamint zidurile. Ducindu-va pe la zid, v intrebam daca 25zid destul de mult a fost dat la pamint acuma ; si a fost dat atita, cit credeativoi ca este indeajuns. Acuma insa cind e timpul s dam atacul general,acestea vi le pun inainte. Voi care pretutindeni la inaintasii nostri si lamine v-ati acoperit de lauda si renume, ajutati-mi sa m fac stapin pe impa-latia asta. i s-o stiti ! Cite tinuturi se intimpla sa fie si in Asia si in 30

Europa, cel mai bun din acestea II voi da celui care s-a urcat cel dintiipe zidul ce ne desparte. i 1 voi cinsti pe acesta, precurn se cuvine, §i-1voi rasplati, dindu-i sa guverneze un tinut bogat si-1 voi face ca toti oameniineamului nostru sa-1 fericeasca ! 1 Pe eine insa Ii voi observa ca se in- 393

virte pe la corturi si nu e in lupta linga zid, nu-mi va scapa de pedeapsa,de ar avea i aripi sa zboare ; i va fi bun bucuros, daca nu va suferi pedeapsacea mai grea, sa-si piarda viata. Mergeti asadar in lupta aceasta, cea mai

1 Ta text e irretpc.imvpuneam la Incercare". Mai potrivit e cle scris irowdmvIntrebain". Vz. V. Laurent In Echos cl'Orient", 31 (1928), p. 467.

35

sa-i

I

sa

luindu-si

ch,

www.dacoromanica.ro

230 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII

1 frumoasa si care va va aduce cele mai mari bogatii ; caci robi yeti lua demult pret, i femei i bieti, i avere multa din oras". La aceste cUvinteale Imparatului, comandantii de zece oameni si capitanii de cete, care simai inainte cind imparatul Ii ducea si le arata zidul, dad, e destul de

5 surpat, aceia i atuncea i-au spus s aiba toata increderea, c ei, farase uite inapoi, vor navali i vor intra in oras, dar Ii cereau s le faca ofavoare, ierte pe oamenii aceia pe care ii tinea prini, pentru ea eraubanuiti ca 1-au rauit la ochi pe comandantul flotei. Iar el i-a ascultat i le-adat drumul oamenilor de dragul ienicerilor.

10 fleneral Dupa aceea cind s-a hotarit sa, dea atacul, a trimis sa se yes-Ineepe. teasca pretutindeni in tabara, ca, dis-de-dimineata va avea

loc atacul ; si a pus daruri in vedere pentru oricine va da dovezi de vitejie,pentru cine insa se va feri de lupta, i-a hotarit moartea drept pedeapsa. Sizichizi 1 umblind prin tabarä, le aminteau de slava ce le este hotarita in

391 caz I de moarte, dupa cum profetul fericire le vesteste celor ce au murit Inlupta, i altele de acest fel, precum le e credinta. Si elinilor le-a venit intr-a jutor un barbat genovez cu o corabie foarte mare si avind la trei sute deostasi deplinlinarmati ; i 1-au pus sa, stea pe loon, unde imparatu1 i ieniceriiaveau dea toata silinta s patrunda in oras, i i-au spus s ia aici toate

20 masurile de aparare i s lupte cu ostasii sat Nu prea departe de el stateasi insusi imparatul elinilor cu oamenii lui, incit sa le poata sari intr-ajutorIa lupta. i cardinalul Isidor al Sarmatiei, de care am amintit mai inainte,fiind atuncea la elini, le ajuta la razboi ; cad venise cu gindul sa fad, unsinod i s impace pe elini cu arhiereul romanilor. Cu putin inainte o Mouse

25 aceasta ; i elinii in sfirsit au ajuns odata sa se impace cu romanii. De indatace imparatul a crezut c e timpul sa dea atacul dis-dc-dimineata,era o zi a lui Ares,2 si tambalele au inceput sa rasune i buciumasiitrimbitasii au inceput sa dea semnale ; dis-de-dimineata s-a dat navalapretutindeni pe linga oras, barbarii s-au apucat de lupta i atacau

30 se luptau cu tarie. La zidul dinspre port, lupta elinilor era foarte dirzaturcii au fost respinsi, i daca undeva au apucat 0, se urce pe scari,

395 pierdut capetele i elinii au ramas stapini pe zid, j uncle insa a atacatinsusi imparatul, ienicerii napustindu-se, i-au dovedit pe ostasii genovezilor.

ränit, insusi Longo este ranit de un proiectil la mina si35 se retrage. alti citiva din ostasii lui an fost raniti i, parasindu-si

locul unde stateau, ienicerii indata dovedindu-i, au patruns inauntru ;Vezi mai sus, p. 207 n. 2.

2 "Apeoc pe latinz-Ite Marlis dies, ziva lui Mane, zeul ràzboiului, adieu o zi de marti.

sa,

sa-i

si-au

Clustiniani,

atscso

st-si

sisisisi

www.dacoromanica.ro

CIICERIREA CONSTANTINOPOLEr 231

pe ostasii genovezilor i-a pus pe fug i, tinindu-se de urma lor, ii ucideau.Longo s-a indepartat asadar din lupta. Dupa el s-au luat ostasii lui i ienice-rii navaleau in urma bor. i cind imparatul elinilor a bAgat de seama, ca eiIi lasa locul i dau inapoi, a alergat indata si 1-a intrebat pe Longo caincotro o ia ; si el spunindu-i c aid Dumnezeu tine cu tureii, atunci insusiimparatul intorcindu-se atre Cantacuzino i alti citiva putini care erauu dinsul, le-a spus : Sa mergem, barbati, in contra barbarilor !"

acel Cantacuzino, care a fost un barbat viteaz gAsit moartea.

1

5

Constantin XII eade In insusi imparatul Constantin a fost respins i naválind1npia. Tureii patrund asupra lui si urm'arindu-1, 1-au ranit la umar ; si a murit. 10

In ora.Cind ceilalti dm1 i-au vazut pe ieniceri alergind pe zidul

c el mare si tragind de sus cu sagetile i aruncind cu pietrele i cind au vazutoamenii lui Longo fugind, au luat-o la fuga, in timp ce ienicerii se tineau

de urma lor ; i fiecare &Oita sa lase zidul i sà iasa din lupta, ca s scapecu viata. Cind insa au ajuns la I Poarta numit6 a lui Roman, aid cadeau 396pe jos, inghesuiti unii de altii, i venind altii, iarási cadeau peste ei, si.asa caleind mereu unii peste altii in graba, se sileau sa tread, ; i s-a MoutIIrg poarta o gramada foarte mare de trupuri Inca in viata, incit nimeni numai putea sca'pa:de acolo. i acestia, cei mai multi s-au prapàdit asa Mednici o noima ; inghesuindu-se sa apuce unii inaintea altora, cadeau in acea 20:grozavie ; i portile s-au inchis In fata elinilor de trupuri, in timp ce umblauincolo si incoace. Ienicerii insa trecind peste zidul eel mare, cad o mare parte

dintr-acela a fost data la pamint de tunuri, s-au revarsat pe aici in orasau inceput sg, jefuiasca orasul, apucind-o, unde Ii venea bine fiecaruia.

ug'. Profetie Elinii insa, cind vestea s-a raspindit ca orasuI a fost cucerit,.desartii. Moarte mai intii unii s-au repezit s fuga spre port la corabiile vene-

$i robie. tienior i genovezilor ; si multi inghesuindu-se In grabafara nici o rinduiala in vase mai mici si mai proaste, acestea scufundindu-se,

pierdut viata. i s-a intimplat, precum se intimpla de obicei in astfelde invalmaseli, cind amestecati alearga fiecare fara nici o ordine, ca sa-siscape viata ; i acestia, ce-i drept, au apucat s scape de urmarirea turcilor.Dar paznicii portilor orasului, impinsi de o neintelegere nenorocitk cindau vazut pe elini luindu-o la fuga spre corabii, grabiti sa scape la corabii, aucrezut ca daca ar incuia portile, elinii ar putea fi siliti I sa se intoareala lupta i sa se apere ; caci prin oras era raspindita o profetie ea, dupa ce(i_usmanii vor fi patruns in oras pina in piata Taurului, urmarind de aproapepe ofAseni, acestia, siliti 0, se intoarca lupta, Ii vor scoate afara pe dus-mani si au sa pastreze orasul ; bizuindu-se dupa socoteala mea, pe aceasta

25

30

397

35

gi-a

l

tie

gi

gi-au

la

www.dacoromanica.ro

1

5

10

398

15

20

232 LAONIC CHALCOCONDL : EXPIINERI ISTORICE VIII

credinta, paznicii portilor au aruncat afar/ cheile de sus de pe zid. Darbarbati i femei, curgind mereu nenumarati din toate partile, s-au facutmultime mare aici si s-au indreptat spre biserica numita a sfintei Sofia,cea mai mare din oras ; i aici, s-au strins barbati i femei i copii. Totusinu mult mai pe urma au fost prinsi de turci Vara nici o lupth ; i dintre bar-bati nu putini au fost omoriti de turd inauntrul bisericii. Altii insa dintreelini, apucind-o in alte partl ale orasului, nu stiau ce ar putea s facasi nu cu mult mai tirziu, unii au fost ucii, iar altii au fost luati i prizonieri.Si multi dintre elini, barbati viteji fiind, s-au luptat si au murit pentru pa-trie, incit sa nu-si vada femeile i copiii ajunsi in robie. Asa s-a s'avirsitatunci din viata Teofil din neamul Paleologilor, luptind cu barbatie ping lamoarte. Si din Paleologii Metochiteiil teal cu feciorii lui au cilzut in luptd..Si multi dintre elinii care erau in suita imparatului, de neam mare, au murit,neputind sa-si vada, I patria robith. Pretutindeni in oras era plin de oamenicare ucideau i erau ucisi, care fugareau i erau fugariti. Si cu Notara, Intiiulmare dregator al imparatului, i cu Orchan, nepotul de fiu al lui Musulman,s-a intimplat precum spuneau Inii elinii, urmatorul lucru. Cum au aflat caorasul a fost cucerit, au fugit intr-un turn al orasului, ca aici sa sechibzuiasca, incotro ar trebui s-o apuce. Si ajungind aici, Orchan im-bracind rasa unui nazireu, s-a aruncat din turn, si a Inuit ; ceiNotara au fost impresurati i prinsi pe la orele cind piata e plin de-oameni2, atit el cit i feciorii lui.

Boontfi pradil de Ienicerii au umplut indath tabara imparatului de femei/*Anil. de copii de ai celor mai straluciti elini si, ridicind bogatie

25 multà, s-au facut foarte avuti. Si tabara se putea vedea pretutindeniplina de barbati si de femei, strigindu-se unii pe altii, si de copii inspad-mintati de aceasta nenoroeire. Si mult aur si argint a fost scos din orasera dus in tabära ; si era multime mare de pietre scumpe i locul era plinvesminte de tot felul, incit, intr-o singml zi, tabara aceasta s-a umplut

30 de averi de la barbati straluciti si de bogatie si de alt belsug, Welt multi

1 In toate ediiiIe e scris 1.1.crozvrcciot, cu iniiah1 mici, fiind considerat adjectiv, dar-trebuie scris Meroxt.-rceio r. cu iniia15 mare, fiind nume propriu ; e vorba de o ramurA a Paleo-logilor, coborltoare dintr-o cilsEitorie a unui Paleolog cu fata marelui inviltat i barbat de statTeodor Metochites din timpul tmp5ratului Andronic II Paleolog (1282-1328). Vezi V. Lau-rent In Echos d'Orient", 31 (1928), p. 467 ; A v er ki o s T h. P ap ad opu Los, Versucheiner Genealogie der Palaiologen (1259-1453), Munchen, 1938, p. 95, nr. 188 si nota 200. Despreun Paleolog Metochites vezi si Cronica lui Gheorghe Sphrantzes, in Migne P. G., vol. 156,col. 1058 si ed. Bonn, p. 228, 11.

2 Vezi mai sus, p. 216 nota 1.

;

ii

de-,

co.

si

www.dacoromanica.ro

PEADA DE RIZBOI. CAPIIL IMPARATULIIL GALATA SE PREDI 233

ieniceri nu mai stiau ce s faca j de atita belsug de bogatie ce era. Si pietrelescumpe le-au vindut pe un pret de nimic, pentru ca ienicerii n-au stint cuce pret ar trebui s le dea ; i s-au facut foarte bogati si se 'Area c ie-nicerii vind aur, cum era, in loc de arama.

Copal trnpiiratulul Aic.i a fost prins i Isidor, cardinal de Sabina, si cum eraadus la sultan. dus, a fost vindut in Galata ; i urcindu-se intr-o corabie, a

scapat in Peloponez. De 1-ar fi cunoscut imparatul e e cardinalul Isidor,1-ar fi ucis i nu-1 lam sa fuga ; dar acuma crezindu-1 ca a murit, nu i-a datnici o importanta. Dar capul imparatului elinilor, unul din ieniceri aduein-du-I dupa aceea la imparatul, a luat si darmi si a primit i nil tinut spre ioguvernare. Care insa i-a fost moartea, nici unul din ieniceri nu i-a putut-ospune. Cad linga Poarta gasit moartea ca un soldat de rind in aeelasi loccu multi altii, thip, ce a stat pe tronul imparatesc trei ani i luni trei. Dar sidintre venetieni au fost prinsi barbati straluciti care se aflau aici pentru ne-gustorie, si multi altii care s-au intimrlat s intre in port cu triremele i re 15care elinii i-au retinut ca aliati, Melt in nevoia de fata sa le stea in ajutor lalupta. Si pritanuP venetienilor, cind a fost adus la imparat, a fost dat mortii,ceilalti insa au fost rascumparati dupa, aceea. 1n timp ce acestea se intim-plan i aproape toti stateau numai de prada, pIn i cei de la flota impa-ratului, atunci triremele venetienilor, ridicind ancorele, s-au dus prin Eles- 40apont si a trcia zi au ajuns in Eubea, goale, fara, de oameni ; caci elinii de-barcindu-i pe cei mai multi, i-au rinduit sä stea de paza orasului la mete-reze ; i au fost luati prizonieri, altii insa au i murit. Triremele sosind, aducstirea despre nenorocirea Bizantului ; i cu totii nici nu ,,tiau, incotro s-oapuce i unde sa, ajunga ; caci socoteau c aceasta grozavie o s ajune,repede la ei. Si insulele din Marea Egee aproape e toate au luat-o la fug6

domnii elinilor de prin Peloponez, uluiti de nenorocire, au luat-o spremare. De aceea s-a i intimplat ca, albanezii care locuiesc aici, sa se rascoale.

Galata Indata, ce Bizantul a fost cucerit, imparatul repede a poruncitse predtl. socrului sau Zagan, sil echipeze trireme si s plece in ora§ulGalata din fata Bizantului i s opreasca mice imbarcare in corabii ; stindemne locuitorii orasului ca fiecare s stea linistit in locul sau i sa nulase pe nimeni sa' se urce in email. Cáci conducatorul din fruntea acestuioras, cind a vazut c Bizantul a fost cucerit de catre imparat, a fost apucatde mare spaima, ca, pornind asupra lor sa nu le robeasca orasul, precuma facut l cu Bizantul ; i de aceea luind cheile orasului, a sosit la imparat

Bailo, guvernatorul coloniei venctiene din Constantinopole.

30

35

-

391,

§i-a

I

I

5.

25

si

www.dacoromanica.ro

234 LA.ONIC CH acocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII

401 §i i-a predat orasul, precum e i se incredinteaza lui, cerind ca de acumainainte sa asculte de el, la mice ar porunci. Si. atunci a trimis pe Zagania in primire orasul i sa nu lase pe nimeni s plece cu corabiile. Cind.galatenii au vazut c tiriremele au pornit spre orasul lor, atuncea cu totii,

5 mic si mare, au apueat-o spre corabii ; turcii insa Ii opreau i pe unii din-i-au ucis, cautind s bage spaima. Dar dupa ce Zagan a sosit si

intrat In oras, a rinduit treburile publice si a pus un guvernator de alimparatului, asa incit acesta, intr-o singura zi, s-a facut stapin pe douaorase ; i pe locuitorii unuia i-a prefacut in robi, pe celalalt insa luindu-1

10 in primire, a poruncit locuitorilor s darime zidurile dinspre useat. Aceastafacut-o, pentru ea, in caz c ar sosi corabii din Italia, sa nu poata pune

Ia cale vreo rascoala, zidurile dinspre uscat fiind darimate ; i daca impa-tatul ar avea s aita iarki razboi, sa nu-i poata opri intrarea in oras.

Moarlea marelui duce Dintre elini citi nu si-au pierdut viata, pe acestia i-au15 Luca Notara 51 a multor dus la Galata, mai ales pe cei mai straluciti dintre ei.

nobill bizantini. Si. asa unii si-au dobindit libertatea ; pe Notara insa,pritanul 1 imparatului elinilor, i pe sotia i pe copiii lui, insusi impa-ratul i-a räscumparat si a stat de vorb cu dinsul despre ce ar voidin ce a avut, sa-i fie adunat, i despre cite stia ca asteapta din Italia ;

20 un timp, i-a dat toga' cinstea i se vedea cu el. Si dintre elini cIi i-au402 cistigat libertatea, s-au adunat iarki in orasul Bizantului i ei cautau

sa-si elibereze rudele i prietenii. Si nu peste mult timp au fost dati mortiide imparat. S-a intimplat insa asa : Cind i s-a adus stirea, ca, este un baiatbrudiu de doisprezece ani de al lui Notara, a trimis pe unul din paharnicii

25 lui cere baiatul. Acela insa, cind a auzit cuvintele paharnicului, s-asuparat foarte i s-a catranit ru, spunind : O, paharnice, acestea sint denesuferit, ca imparatul s ne smulga bietii nostri, farà s aiba deocamdatade ce ne face vreo imputare, dupd ce gresala ne-a iertat-o, rascumparindu-ne.Dar de voieste s ne-o faca aceasta asa, de ce nu porunceste pe noi insine

30 sa ne dea mortii celei mai rele ?" Acestea le-a spus i i-a zis Ca, neavindnici o villa, de bunavoie nu va da niciodata din mina baiatul. Paharnicul

ramas inmarmurit sfatuia nici sa, nu spuna, nici sa nu se poarte asacu imparatul, caci inclata va fi dat mortii, dar nu 1-a ascultat. Cind, intor-eindu-se, paharnicul a anun.tat imparatului spusele elinilor, acesta indata

35 a poruncit sa-1 aduca pe acela cu baietii lui i pe toti citi erau eu el, sa-i sitaie. Cind cei insarcinati cu aceasta porunca au sosit la el, s-a rugat de ei

ucida in fata sa mai intii bietii i dupa aceea lui sa-i ia viata.

1 Primul mare drcg tor, prim-ministru.

I

sä

ia

P

§i,

I

si-i

a

a-i *it

tr-insii

www.dacoromanica.ro

MOIETEA MARELUI DUCE NOTAEA 235

baietii lui, fiindu-le fria, de moarte, se rugau de tatgl lor s dea toate 403verile ce le au in Italia, §i scape sa, nu moarO. Dar el nu i-a lOsat, ci-i

Indemna sa" mearga cu curaj la moarte. i i-au ucis intii pe acestia si apoiinsusi s-a dat ia viata. Dupg, ce imparatul 1-a ucis pe acesta §i pe ceice erau pe lingO el, a poruncit indatà sà-i aducg si pe ceilalti elini citi, 5

fiind pu§i in libertate, se aflau in Bizant, si taiat si pe acestia. i asa,fara cuvint, acestia au fost dati moitii ; impOratul insa s-a pornit la acestomor, pus fiind la cale de unul dintre elinii din partea locului, cu fatacAruia trgia imparatul 0. era nebun de dragoste pentru femeie s,i stapinitcu totul de dragoste, se arAta fata de rudele ei cu multO bunavointa. Si 10

ascultind de acesta, se spune Ca, le-a luat elinilor viata.

Troia Cu elinii din Bizant s-au intimplat atitea ! Se pare ins6 cg aceastae rãzbunalã. nenorocire, cea mai mare din cite s-au intimplat in lume, pe toatele intrece prin suferinta si a fost aproape ca i cea de la Ilion. Si aceasta

fi fost pe capul elinilor meniti sA, fie dati cu totul pierzarii de catre bar-o pedeapsa pentru Ilion ; si romanii cred ca asa i-a ajuns pe elini

razbunarea pentru nenorocirea ce au pricinuit-o odinioarg la Ilion'.

15

Ueiderea marelui i acestea s-au petrecut ping aici a§a ! De astá data insgvizir Chain. prinde pe Chalil, j feciorul lui Braim, care ii era conducator 404

al casei ; pe acesta voia si de mai inainte dea pierzarii, dar, domnia 20nefiindu-i Inca destul de consolidatà, de teamg n-a pus mina pe el. Si peacela avindu-1 in Cause, 1-a trimis pe o trasura la Adrianopole aruncela inchisoare ; si nu cu mult mai pe urma i-a luat toatO averea, aur si argint-cit s-a gOsit la el ; caci omul acesta a facut din rasputeri avere foarte maresi a fost cel mai bogat dintre toti oamenii de la curtea acestor impArati. 25

Acestea, s-au intimplat, cind Zagan, socrul imparatului, avea atunciputerea si trecerea cea mai mare pe linga impgrat ; caci pe fata acestuialogoditá cu Machumet, feciorul lui Michail, cind s-a dus la vedere impreungcu impAratul la el, cum a vgzut femeia, imparatul, indragostindu-se deea, el insusi a luat-o pe aceasta §i Zagan a dat-o pc ccalalta dupa acel 30

Machumet. Pe Chalil asadar, 1-a dat repede atunci moltii si pe slujitoriilui Iagup si Mehrnet i i-a luat banii, peste o sutá douàzeci de mii galbeniaur. Atunci cei mai multi din slujitorii lui §i rudele s-au pornit sa umble

Comparil si Cr it obul IV, 11,6 si V. Grec u, A utour du ,,,De Signis" de N talus Cho-.niale, in Revue des etudes byzantines", VI, 1948, p. 59. Tilcuirea aceasta Laonic o va filuat din vreo cronica latineasca apuseana, Cid sub romani aici e vadit cu fntelege popoareledin Apus si jnvuaii umanisti ai Renasterii Ii i considerau pe turci ca descenden0 din Teucer,-an fecior de al lui Priam, imparatul Troiei ixomerice.

sad

sa-i

i-an

bari,

sa-1

sag

I

sa

www.dacoromanica.ro

405

10

15

236 LAONIC CHALCOCOND1L : EXPTINERI ISTORICE VIII

in haine cernite, ea dupa un barbat ce a fost foarte strMucit. i dud a.ajuns aceasta la urechile imparatului, a dat ordin, ea oricine ar purta-haina neagra, a doua zi sa se infatiseze la Poarta imparatului. Si nimeninu s-a mai aratat imbracat asa prin oras. De mai inainte, imparatul a datde cunoscut acestui barbat ea-i poarta ura mare ea unui dusman alsau; i gura lumii, care de multe ori e mai mult de la dumnezeu, vorbea-asa. Si odata cind o vulpe i-a fost legata la poarta, insusi imparatul i-a facutintrebarea : Ticaloaso, de ce n-ai cautat la vizirul nostru Chalil sa scapicu bani, ci ai ajuns asa de rau ?". Totusi gura lumii ii nelinistea chiar sipe Chalil. Si s-a pornit cu gindul s faca o calatorie lunga la mormintulprofetului Mohamed, ca doar imparatul si-ar mai potoli minia asupra luLCi Ii amagea, domolindu-1 cu bani ; i odata cind 1-a vazut tulburat de gun,lumii, i-a trimis bani si-i facea curaj sa nu asculte de cei ce ii vorbesc derau, spunea sa fie cu multa voie buna. i asa amagindu-se, a trimis vorba.imparatului, : Imparate, de tine atirna i supararea noastra i voiaMina,. De spui deci sa fim suparati, neaparat trebuie s fim asa ; daca insadispui EA, firn cu voie buna, vom iaminea, fiind cu toata increderea".

Profelii despre sfir- Acesta deci s-a savirsit din viata asa! Imparatul insa, dura5hul impithiliel cueerirea Bizantului, de s-ar fi lasat dus de renumele e-

zanline.20 0-1 Meuse, i ar fi navalit in orice parte, ar fi facut maii

ispravi si si-ar fi largit mult tara. Dar dupa cucerirea Bizantului, a incheiattratat de pace cu fratii imparatului din Bizant. Ma i minunez de unii

406 ca nu cred ca prorociile Sibilei au fost adevarate, I cind, in ce privestoimparatia bizantina, lista imparatilor scrisa, precum se spune, de imparatul

25 Leon Inteleptul se sfirsea la acest imparat i cu arhiereul care s-a savirsitdin viata in Florenta tirenilor.1 Caci pe imparatul Constantin, ca unulce este ucis de barbari si nu moare pe tron, i mci pe Grigorie care a pribegitin Italia, nu-i cuprindea acest tabel. Locuri fusesera insemnate in cartea.imparatilor de dupa sine pina la sfirsitul acestui imparat i a arhiereului,

30 fie a mai multora fie si a mai putinor, eiti au ajuns pe scaunul arhierescConstantinopolei. Se mai vorbeste si de multe lucruri cu adevarat mi-

nunate de ale acestui imparat, ca unul ce a fost cunoscator de stele si desuflete si a avut legaturi cu puterea acelora, din aceste lucruri slut douatrei care, ar face, sa mai fie amintite.

1 Dupil caderea irnpAratiei bizantine s-au ivit diferite profetii, asa numite ex eventu,d.bspre acest eveniment. Astfel, impAratul Leon VI Filozoful (886-912) sS fi prorocit caretmpArati 5i patriarhi vor urma dupS moartea sa ; aceastil lista se sfirsea cu Imp5ratul loan VIIIPaleolog (1425-1448) i cu patriarhul Iosif, mort In 1439 la sinodul din Florenta. Constantin,XII se urcase, ce-i drept, pe tron, dar n-a apucat sd fie incoronat.

I

ca

bl-

al

I

si-i

t

www.dacoromanica.ro

ItiZVRATIRI IN PELOPONEZ 237

lilisenala albanezilor. Al le Dar ma voi intoarce, de unde ma pornisem sa istori- 1

ralzvrAtiri in Peloponez, de sesc pe rind, cum domnii din Peloponez se framintaumai de mult. cu gindul s'a fuga in Italia cu cei mai de frunte dintre

clinii care locuiesc in insulal ; cind insa imparatul a incheiat tratate depace cu ei, nu s-au mai gindit sa plece, ci au rdmas locului si au cazut intr-o 5

nenorocire nu prea mica, nici nu neinsemnata. Caci albanezii, cind i-auv5,zut ca se pregatesc de plecare, n-au mai vrut sa asculte de dinsii, ci s-auInteles intre ei si s-au legat cu juramint &à atace Peloponezul. Aceasta aufacut-o pusi la cale de Petru I 8chiopu1, un barbat urit la caracter, dar de 407.1te11111 dibaci ; acesta ii conducea pe albanezi si le-a bAgat in cap aceasta 10

rascoala. Ii punea cu stkuinta la cale sa se lepede de elini si sa-si ia domnpe care ei insisi isi vor fi ales. 8-au si framintat cu gindul sa se impace cudomnii Peloponezului, dar apoi au fost opriti cu totul. 8i au chemat, ce-idrept, si dintre elini pe altul la acest plan al lor, cerind sa le stea in frunte ;in sfirsit si 1-au pus domn pe Emanuil din neamul Cantacuzinilor si pra'dau 15

pe un cap, tot ce era al elinilor si vite si animale cite le aveau elinii, le je-fuiau cu puterea armelor, Cu totii sint pastori nomazi acest popor si ni-caieri nu stau mult timp. Punindu-se astfel in miscare, au fost orase pecare si le-au supus ; si uncle, navalind asupra lor, le impresurau, pe altelele lasau si pustii. 8i pe elini ii treceau in rindurile robilor de razboi si lucrau 20

la Poarta imparatului PA le fie incredintat lor Peloponezul ; si-i puneauIn vedere si armata si orase in Peloponez si sa plateasca imparatului tri-but mult in fiecare an.

*i. cu ei erau uniti 0 Centurione Zacharia, cumnatul fratelui impà-ratului, si Lucan ; pe acestia dupa ce i-a inchis in orasul numit Cht1111111V2 25

in cetatea de sus, i-a pus la, inchisoare si-i pazea cu lanturi la picioare.Caci pe capitanul orasului I induplecindu-1 sa se rascoale impreuna cu ei 408§i pe fata lui Centurione sa o ia de sotie, s-a rasculat si le-a dat drumul dininchisoare si se razboiau cu elinii. *i albanezilor le-a crescut puterea si aajuns mare. Pe Centurione, ce-i drept, Toma, fratele imparatului, gasindu-i 30

asa vina, 1-a prins, chid Amurat al lui Mehmet, darimind Istmul, a pornitInauntrul Peloponezului asupra Ahaiei. *i. se pornisera sa se rascoale atitel cit si Bochali, guvernatorul din Leondari. i Bochali s-a rasculat pefata si ducea rázboi ; si intr-o lupta cu Raul, generalul-comandant al dom-nului, a fost prins ; si domnul i-a scos ochii. Gasindu-i asa vinovati, pe acestia 35

in timpul navalei lui Amurat, si pe Lucan umblind cu gind de razvratirein contra puterii sale si intelegindu-se cu aceia dintre elini care doreau schim-

1 Pzninsula Paloponezului era consideratil aproape insulii.2 Manuscrisele ne dau XXoup.ou-clou, XXouti.ou'rEvi §i X-nouti.crElvChlumuti, Chlu-

meti", indreptat de Darkó In XXoup.ourUlv.

www.dacoromanica.ro

1

5

409

15

239 LAONIC CHAICOCONDIL : EXPTJNERJ ISIORICE VIII

bari in stat, i-a prins §i, punindu-i la inchisoare, ii tinea inj cetate. Acesta,.§i mai inainte, impingea la vi ajmkie, inconjurindu-se cu o putere armatade seama, indemnind i dintre elini pe cei mai de frunte i dupa aceeadintre albanezi pe cei mai puternici. Pe acesta, Mid de neam nu de rind,.insa cu totul necunoscut, Teodor cel tlnr, donmul Spartei, 1-a rinduitintre cei dintii dregatori ai sai CU bani a cautat sa i-1 apropie, pentinea se arata din fire inzestrat cu Insuiri frumoase i priceput la multe. Por-nind de la aceasta facere de bine a despotului, se ocupa luindu-se la intro-cere cu elinii mai de seama, de treburile publice din Peloponez, I facinddemagogie In contra despotului. Si s-a intors catre ace§tial, caerau In divergenta de pareri cu. elinii din Bizant §i-§i temean i situatia§i tara §i se temeau §i de turci ca, dad, s-ar face stapini in Peloponez, nui-ar mai lasa In starea buna de acuma. i credea c indata o s aiba mareputere, cu oricare din conducatorii de tail s-ar lega intr-o conspiratie,dar starea lui de lucruri nu avea Inca nimic sanatos in ea. Ace§ti barbatimadar au scapat astfel din inchisoare ; dar ducind armata asupra ormuluiCline, s-au retras cu multa ru§ine, fund batuti ; i pornind razboi asupraormului Patras din Ahaia i asupra domnului mai tinar, le-a mers ran,pierzind multi din oamenii bor.

20 Interventia tureilar. Se pare madar c, puterea in Peloponez ar fi trecutShaul ml Turachan. in miinile albanezilor, dad, Asan n-ar fi izbutit laPoarta imparatului, incit sá li se dea armata ; i au adus armatit de aimparatului sub comanda lui Turachan care, sosit in Peloponez cu armata§i intilnindu-se cu despotii spre a tinea sfat, cum sa duca razboiul, a vorbit

25 catre ei astfel : O, feciori ai imparatului elinilor, e neaparat ca §i unuldin voi sa fie fata acolo la razboi. Cad dugnanii vazindu-va §i. pear ceda mai degraba, seama ca din partea voastra nu li se va in-

410 timpla ceva de I neinlaturat. Mind insä voi certati §i speriati, n-ar preavoi cu uprinta sa cedeze, fiindu-le oarecum teama ; i nici situatia voastra

30 deocamdata nu s-ar indrepta cu u§urinta. ltn orice caz, la una Va sfatuiese,ca in viitor sa nu va mai purtati asa cu supu§ii vo§tri, ci pe cei buni sa-irasplatiti, pe cit puteti, iar pe cei rái sa-i pedepsiti dupa putinta, precum,s-o §titi bine, pe cei rai cu ajutorul celor buni lesne ii yeti putea pedepsi ;

neingaduind sa se repete nimic, fiti fara nici o iertare. Lasind la voia,35 IntImplàrii, ce s-ar petrece ? Vadit ca, daca acel fan s-a infipt in locul

unui mai bun, lesne s-ar intoarce astfel cu totii, incit sa, ajunga raii asupravoastra ; §i asa striviti v-ati prapadi ran de tot. Dar §i din cele trecute

1 Lucan cAtre Canturione §i Bochali.2 Canturione §i Lucan.

si

unii co

voirdindu-si

si

stip

www.dacoromanica.ro

INTERVENTIA I SFATURILE LtI TURACHAN 20

cunoasteti viitoriil, trebuie s'a vA, fie de folos. C'aci voi purtindu-và aa itratind bine pe cei ce nu au ginci bun asupra voastfa, toate s-au intorsimpotrivA, ; si, dacA impgratul nu v-ar face bine acuma si nu v-ar da inapoitara, stiu bine d statul vi s-ar nimici. Prin urmare, pentru c:1 astfel n-atiurmat o politid, de folos, trebuie s'a" apucati calea opus6. i v dau iarsfatul acela, nu I stind acas'a s lasati lucrurile s v'a fie duse incotrovrea, ci dacd observati pe careva, voi Iniv pornind cu n'aval, sA-1 pe-depsiti indath §i s nu dati inapoi de loc molatici. CAci si pe turci acestedou'd, lucruri i-au frteut s ajunga", foarte puternici : pretutindeni s'a fie de

prinzind Mil de veste pe eine ar trebui, i pe cei buni rkplteasdpe cit se poate de mult ; i dad, situatia deocamdatA nu ingAduie ca ceiräi s'a, fie pedepsiti, cedeaa, §i iarth, cit ar trebui, dar de indath ce situatias-ar fi imbunatit, nu mai ing'aduie de loc celui r'au s'a se mai obrázni-eeasd, ci repede 11 pedepsesc pe cel agresiv".

411

10

Albanezli Acestea le-a spus si pe urm5, i-a chemat s vinA dupà, el asupra 15se supun albanezilor. i mai intii, deodatà cu turcii pleacsa Dimitrie asupraocolului Bordonia 1, intArit din fire, unde albanezii si-au ad'apostitcopiii i femeile si la gura intrArii ridicaser6 un zid §i un turn mic ; sosindaici amindoi conducátorii, au Inceput impresnrarea ; si atacau deodatà,

elinii i tureii §i, minind zidurile, incercau sà punO, mina. Dar fAcindu-se 20noaptea, i-a impiedicat sá pun5, ma mina pe ei. Aceia insà, la adrIpostr.1noptii, s-au pornit s fuga,' printr-o viroagg, pinA la care se intindea muntele.Turcii observind cA au pornit-o la fuga", §i dzind de indath asupra lor,au luat robi b"arbati si femei la zece mii fiind. Dupa, aceea I mergind maideparte, au ajuns la Itome, fratele mai tingir Toma insotind cu schimbul 412acuma armata, i apoi la cetatea Aetos, care cu putin inainte trecuse laCenturione. i au ocupat orasul, imptmindu-i s'a", predea armatei o mie derobi si armele §i vite. Atunci indath s-au supus si ceilalti albanezi, trimitir ddespotilor soli, cu conditia s pktreze ce-au cucerit i s'a, nu dea inapcicaii §i vitele ce le-an luat ca pradii. Cu conditiile acestea s-au impAcat 30

care cu domnul sAu.Turachan a voit, ce-i drept, puterea albanezilor s-o slgheascsa, Inca

pe viitor s'a* poata" umbla cu ei lesne, precum ar socoti ca" le va fi de folos.5i chid avea sa" plece inapoi, ajungind sá stea iarki de vorb6, cu amindoidomnii, le-a spus unele ca acestea : O, imp6rati de-ai elinilor, i mEi 35inainte aici cu voi, v-am vorbit destul ce cred eu despiesituatia voastr6. Dar 0 acuma Ira' spun atita &A, mai Intii trAind in unire

1 Manuscrisele au PogloTiavrivBorbotiani" i oppoTio:Borbotia",Indreptat deDark6, dupa cronica lui Ghsorghe Sphrantzes (Migne P. G., 156 col. 1066 D) In Bop3ovtav.

Is

folk a-i

fk-

s

si

intilnindu-ma

www.dacoromanica.ro

413

240 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII

yeti avea parte din belsug de tot binele, certindu-va Ins i traind in discor-die, vi se va intimpla dimpotriva ; apoi nu ingaduiti, stind 1inititi, ca su-pusii sa devina' indrazneti fata de voi, ei niciodata 0, nu pregetati ea sa-ipedepsiti fàrà crutare. Inceputul raului e asa, desi intii pare sa fie eu totul ne-insemnat, crescind mereu, repede se face indraznet ; J

si indrazneala ajunsaodata mare de tot nu mai conteneste de sine. Dar asa nu e bine. Cad ceeace-ti place, de mice te-ai apnea si In orice parte te-ai misca, aceea de celemai multe ori va creste si se dovedeste mare, mice s-ar intimpla s nasco-cesti !" Cu aceste cuvinte i-a Mat rdmas bun de la domni si a plecat.

10 Diseordle 1ntre des- acestia, toate le-au facut dimpotriva. ! Caci amindoiNull din Peloponez. au cautat fiecare sa-si cistige aderenti i, ajungind ladivergenta de pareri in treburile lor de guverndmint, s-a intimplatde s-au luat la intrecere intreolalta care dintr-insii s-ar arata unbinefacator mai mare, incit 0, se vada c ei impart favoruri. §i unii

15 din cei ce ocupau cele clintli dregatorii pe linga ei, indemnind i chemindpe altii la conjuratie, au pus asa la cale impiedice s traiasca in unire.

ei nenorocitii au lasat treburile publice s li se destrame. i Lucan dinPeloponez punind la cale i pe unii din Bizant, s-a inteles cu peloponezienii

albanezii sa ia cum dorea, conducerea treburilor publice impreuna cu aceia20 care ii erau devotati. i au pornit la Asan care avea mare putere in Pelo-

ponez si in seama lui era Corintul o buna parte din Peloponez. i nuii s-a alaturat acesta, nici n-a cedat. Din cauza aceasta J necontribuind

411 nici peloponezienii nici albanezii la tributul, care li s-a rinduit, nu-1 puteauduce imparatului. Iar tributul lor era douasprezece mii de galbeni pe an.

25 Astfel elinii s-au prapadit pe incetul, macinindu-se ei Inii faranici o socotealä. Cáci tributul, i ei i albanezii i peloponezieniispuneau ca nu-1 dau, daca n-ar putea cadea de acord ca sa le impar-teasca cineva tara in parti egale i asemanatoare. Ci nenorocul a trebuitsa le aduca acestea i acestea doara le-au adus sfirsitul, caci toate

30 aveau sa se sfirseasca asa intru nimic.

Nä% al5 asupra liii Gheorahe Dar imparatulMehmet, dupa cucerirea Bizantului, aDranemlel (1127-1456),aue se duce la Linea de pornit a doua oaralcu razboi asupra tribalilor si a ora-

llunedoara. uIui Novopirdon 2 dinauntrul Orli imparatului delinga riul numit Morava, despre care am vorbit si mai inainte ca. curge

1 Da fapt tnuia oaril. A doua oard, d.oar dadi se ia In seamil i o expeditie de-a luiMurad II ; sau poate e de inleles asa, cti Intiia expedilie este cea asupra Peloponezului de subconun la lul Turachan, si a doua aceasta asupra sirbilor.

2 Vezi p. 209 nota 4.

sa-i

§i

§i

i

www.dacoromanica.ro

N.WALA LIU MAHOMED II IN SERBIA 241

din ocolul Pristinei, al imparatului, si se revarsa in Istru. Ajungindaici, toate ostile i-au strabatut tara tribalilor ; i ostasii din goana cailorau pradat tara, el insusi insa a impresurat orasul, hiitInd cu tunurile in-

linate in sus. partile dinauntrul orasului. Acest imparat a nascocit aceastaasezare a tunurilor inclinate in sus. i piatra o reped in sus in aer ; ye.. 415nind insa in jos, loveste in ce o indreapta tunarul, avind un semn ; si dinaruncatura pietrii prin vazduh nimereste in chip minunat tinta. BätInddeci asa orasul, destule zile in rind, i-a silit pe locuitori sa, se predea. Dupace i s-au predat, le-a luat lucrurile cele mai scumpe si mai de pre i o paitedin ei i-a dus in robie ; pe ceilalti i-a lasat s locuiasca acolo pentru explo- 10

atarea minelor de metal, lucru la care mai ales se pricep cel mai bine locui-torii din partea locului. Acest venit al imparatului din minele de aici aleacestui oras nu este de loc nnc. Domnul tribalilor insa, cum a bagat deseama e imparatul Mehmet vine asupra lui, a plecat, trecind la peonisi la Choniat, caci s-a temut c, mergind. la Spenderovo, sa nu ramina 15impresurat ; si se ruga intr-ajutor cu. armata, fiindu-i doar prieten

ruda. i s-a hotarit i acela sara in ajutor. La Spenderovo MO, aizbutit fata de imparat, de a dobindit pace. Acesta a mai trait nu multmai pe urma, ; si a murit, iar domnia a trecut asupra feciorului mai guarEleazar. Cei orbi indata la moartea domnului, luind in taina bani, 20

cit s-a putut, au sosit la imparatul ; si imparatul dindu-le pamint destul, 416ii duceau traiul. Cu aeesta asadar care-i platea tribut destul de mult,la douazeci de mii de galbeni, imparatul a incheiat tratat de pace ; i anulurmator a pornit cu rázboi asupra orasului peonilor Belograd. Acest oras,precum am aratat mai inainte, in. timpul domniei lui Amurat, este asezat la 25

Istru cu o latura, pe cealalta insa curge riul Sava care da in Istru, asaorasul din doua parti este spMat de amindoua riurile ce curg pe linga el.

A1a1lorned II !mins in 1456 Asupra acestui Belograd a pornit cu razboi Mehmetla Heigrad de laneu de al lui Amurat, dupa ce mai intii a trimis osti

Hunedoara. asupra ilhilor, sub comanda lui Teriz i Ali al luiMichal. A mai pornit razboi si in Asia cu imparatul Colchid.ei din Trapezunt.§i trimitind trireme, a pustiit Colchida, i dinspre uscat si dinspre mare,sub comanda lui Chitir, guvernatorul din Amasia. Dupa ce a trimis crainiciCU vestea, ea armatele sa i se adune la Adrianopole, o porneste insusi cu.Poarta si cu ienicerii ; i ducind, pe linga tunuri, bronz incarcat pe corabii§i camile, mergea prin tara tribalilor. i domnul Spenderovei2 1-a omenit

1 t.efan si G1i2orghe ; vezi mai sus, p. 152,14.2 Graiul S irbiei Lazilr Brancovici (1456 1458).

16. C. 1821

30

35

I

sa-i vinäa-i

Inca',

ea

§i

www.dacoromanica.ro

242 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINEIII ISTORICE VIII

1 pe imparat si pe comandantii lui, trimitindu-le daruri foarte mari I de tot ;417 totusi se pregatea si insusi, dad Belograd va fi s'a fie luat, sa fie impresurat

indata si dinsul. Navalind in fata ormului, a inceput impresurarea. La mijlocintre amindoug, riurile este asezata, o limba de pamint, vreo sapte stadiP-

5 in latime. Acolo oprindu-se F,4i a§ezindu-si tabara, impresura cetatea §i

batea cu tunurile zidul si ienicerii, sub aeoperisuri, apropiindu-se de zid,trágeau cu arcurile in peoni. Mare a fost i aceasta tabara a imparatului..In gindul su imparatul isi facea planul c, daca fluviul ar fi in stapinirealui si dad, peonii in viitor n-ar mai fi in stare sa tread, in oras din partea

10 cealalta a fluviului §i s villa la lupta, i-ar fi mai usor sà cistige orasulsa-1 cucereasca, ; i a echipat o flota' mare ce construise in regiunea dela Istru si si-a pregatit ca la doua sute de vase, imbareind marinari in ele,cu gindul s tin ocupat fluviul, ea s impiedice armata peonilor s tread,'in ora§ ; §i pe cei din oras inchizindu-i inauntru, sa-i blocheze astfel. Vasele

15 au fost aduse pe ap a. in sus de la orasul Vidin si, citeva zile in rind, flotaaceasta a avut in puterea ei localitatile de la marginile fluviului. Darimparatul peonilor, caci i dinsul cu multa armata tab:arise In regiunea

418 de dincolo din fata Belogradului, echipind si I dinsul vase foarte pu-ternice, cite ii erau la indcmina in Buda, a coborit pe fluviu in jos, cu gindul

30 s dea lupta pe apa, cu vasele imparatului. Vasele imparatului au urcatpe o intindere mare pe apa in sus de-a lungul malului dinspre tara peonilor

pustiind, ardeau si pradau. Nu dupa,' multtimp a coborit §i flota peonilorsi, napustindu-se asupra vaselor imparatului, pe unele le-a seufundat,pe altele insa le-a si prins, ca la douazeei de corabii. i peohii pe marinari

25 i-au ucis §i In corabiile care erau desarte, au asezat trupurile nenorocitilorzsi, rinduindu-le crucis si curmezis, le-au lasat sa fie duse de apa in jos intabara imparatului. i acestia si-au pierdut asa viata, celelalte corabiiinsa au fugit in graba spre tabara imparatului si, acostind la marginea ta-berei, au debarcat. Iar imparatul a dat indata foc corabiilor, ca nu cumva

30 peonii, atacindu-le de pe apa, sa le prinda. Pe fluviu au ramas de atunceastapini peonii si se duceau de pe uscatul de dincolo in ora§, la pazaintre altii i Choniat eu oamenii si i Capistran nazireul, bkbat invatatsi de mare renume, in ce priveste religia, la popoarele din Apus. De aceea,arhiereul3 1-a trimis pe el la aceia care in Praga, orasul cel mare al boe-

419 milor,I imbrati§asera, cultul lui Apolo4, caci era omul strasnic iscusit

1 Vreo 1240 m.2 In teXt e Tclv cpmplicexclvvrájitorilor" ; poate cã e vorba numai de dervisii care

1nsoteau armata turcd.3 Papa.

E vorba de husiti.

i

si,

cetgtii,

www.dacoromanica.ro

MAHOMED II INVINS LA BELGRAD DE IAN Cu 243

sa vorbeasca pentru religia lui Iisus. i pe multi de acolo i-a intors la cre- 1

dinta lui Iisus, pe multi insa i-a chemat in contra barbarilor care sintvrajmasi ai credinciosilor lui Iisus si, dud a mers in razboiul acesta, pemulti si din germani si din peoni si din boemi, cei mai multi hind neinarmati,i-au adus cu sine. De indata ce acestora li s-a adus stirea, ca zidul cetatii sa fost darimat acuma de tunuri si ca' orasul e in primejdie sa fie cucerit,acestia asadar, cum erau stapini pe vadul apei, s-au dus in mare linistein oras, hind o putere nu prea de dispretuit pentru armata imparatului.Imparatul insa, cind zidurile au fost destul de surpate i se putea treceacuma peste ele, facea pregatiri sa dea atacul de cucerire. i facind si focu- 10

rile obisnuite, se pregateau pentru a doua zi, aducind aproape de zid masi-nariile de atac si acoperisurile de adapost, ca unii ce aveau planul sa cuce-reasca orasul. Aici moare, lovit de tunurile din oras, generalul-comandantal Europei, Carazie, fund unul din cei mai destoinici barbati de la Poartaimparatului. i imparatul socotea de mare nenorocire moartea lui Carazie 15

si 1-a jelit foarte. Dar cind s-a hotarit sa dea atacul, dis-de-dimineata a datsemnalul de naval6 cu sunete de trimbite si tambale si cornuri si, ducindu-ipe ieniceri, a dat navala asupra zidului. §i indata ienicerii s-ail. I urcat 420si scoborind de pe zid, s-au raspindit prin oras si, napustindu-se, credeauacuma ca au ocupat orasul. Cei din oras insa si oamenii lui Choniat, la asa 20imprejurare, stateau gata de lupta si asteptau, ca ienicerii sa. fi intrat.Caci ei stind. locului in cetate, aveau consemnul, cind va suna trimbita,sa mearga deodata asupra ienicerilor ; cei de pe meterezele zidurilor re-tragindu-se, caci asa le ordonase Choniat sa faca, incit ienicerii lath teamasa intre in oras ; cind insa trimbitasul le va da semnalul cu trimbita, atunci 25

i ei mergind fuga, fiecare sa-si ocupe locul si sa fad, orice ar vrea cu ie-nicerii inconjurati. Dar ienicerii, indata ce au dat navala dis-de-dimineata,s-au napustit repede si, cum nimeni nu le stätea in cale, caci peoniipe nesimtite se dusesera inapoi acuma dupa consemn, au crezut ca aufugit, si s-au raspindit prin oras, precum am spus si unii apucind-o intr-o 30

parte si altii intr-alta, faceau pradaciuni prin oras. Cind insa s-a dat con-semnul si triMbita a rasunat, atunci cei ce mai inainte au fost pe ziduri,au alergat din nou la metereze si i-au prins inauntru pe ieniceri, cei ce WO,erau cu Choniat s-au repezit deodata asupra ienicerilor. Iar acestia, cindau vazut pe peoni navälind din cetate asupra lor, au inceput sa se retraga 35

spre I zid ; dar la retragere, peonii ii strimtorau ran si au ucis mare multime 421din ei. Ceilalti insa, cum repezindu-se au ajuns la zid si i-au vazut si aicipe peoni la metereze, i-au coplesit pe peoni si, in fuga mare, s-au rostogolitIn sant. Astfel dar peonii i-au izgonit atuncea afará din oras pe ienicerisi i-au doborit pe barbari ; apoi oamenii care erau cu Capistran, precum si 40

www.dacoromanica.ro

1

5

10

4"2

15

20

25

423

30

35

244 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VIII

alti peoni, fäcind o iesire generala asupia tunarilor imparatului i, luptin-du-se, i-au pus pe fuga si le-au luat tunurile. Cind insa, imparatul a vazuttunurile sint in miinile peonilor, a socotiti ea e un. lucru grozav i s-a Inc--ierat pe loc i s-a luptat cu tarie, dar nici asa n-a putut alunge pe peonide la tunuri, ci a fost pus pe fuga. Peonii asadar acuma aicicorturile, au indreptat tunurile asupra taberei imparatului i trdgeau cuele. Cind insa ziva a ajuns la amiaza i peonii de dincolo au primit stirea,cum si ce s-a intimplat, nu putini dintr-insii, se duceau acuma incole,nu mai mult in oras, ci la tabara. Si au iesit si cei din cetate i, aruncindu-seCin amindoua partile cu curajul ridicat aSupra taberei imparatului, Eeluptau ; i multe au fost corturile din tabärä, pe care le-au ravasit ; I sizapii faceau praaciuni prin piatal. Iar imparatul striga ca o s le scoata

ochii, si el insusi cu sulita lui s-a tinut de lupta si a fugärit pe peoni. i elinsusi omorind un peon, este fault la coapsà, totusi nu s-a dat sa fuga.Apoi insa cind in navala lui era sa ajunga la tunuri, peonii intorcindu-sedin nou, i-au strimtorat pe barbari i au fugarit pe imparatul cu oadr-reniilui pina la tabara. Si cind aceasta s-a intimplat a treia oar* imparatul eragrozav de amarit, pentru c nici ienicerii nu mai erau pe linga el la luptasi ceilalti din tabara erau dusi dupà furaje si provizii. k aceasta invalma-seala chemind pe comandantul ienicerilor Chasan, i-a spus astfel de vorbeCel mai netrebnic om ce esti, unde mi s-au dus ienicerii ? Cum ti-au venitla lupta ? Au nu stii ce ai fost si cum te-am facut comandant ? Ci las'cade nu o sa mor, voi sti ce pedeapsa sa-ti dau, de care toti s poata spuneca a fost cu toat dreptatea". Dar Chasan, luindu-i cuvintul din gura, aspus : O, imparate, cei mai multi dintr-insii sint raniti, iar ceilalti nu vor

asculte. Cit despre mine sint gata la orice ; i pentru ca esti nedjit pemine, o s ma vezi in mijlocul peonilor, luptindu-ma pina la moarte pentrusituatia ta". Cu aceste cuvinte s-a aruncat in mijlocul peonilordind dovada I in fata imparatului, ca a fost un barbat viteaz, a murit demina peonilor. Aici au mina i unii din slujitorii lui tovarasi de arme.In Limp ce in tabara peonii biruindu-i pe turci Ii stiimtorau rau,. dovedin-du-se mai tan in lupta, soseste cavalerie usoara, de a imparatului, la sagemii de oameni, pe care mai inainte Ii trimisese la paza Orli sale dinspreIstru ; si stind de paza, sa-i opreasca pe peonii cu corabiile, incit sa nupoata debarca. Acestia sosind in aceastä invahnaseala si luindu-i pe peonila mijloc in lupta, au ucis aici multi ; apoi punindu-i pe fuga, au

Dapil armatele turcesti, ca In genere In evul naediu, se luau de obicei multime denegustori, care vindeau ostasilor cele de trebuin i cumpiirau de la ei prada de rAzboirobii. MhDIncI lit ind inv.ns, 1n1ii ostasii turci, pedestrasii numiti azapi, au inceput sA prad.epe negustori.

sa-i

:

dintr-insii

1

ca,

ridicindu-5i

st

si,

50

www.dacoromanica.ro

MOARTEA $1 CARACTERIZAREA LUI IANCU 215

alungat pe peoni de la tabara pina la tunuri. i asa aici s-a savir5.it lupta,fiind spre seal% acuma. Iar imparatul cum stia cá situatia ii este grea,ieniceiii Ii sint raniti i apucati de frica, a cautat sa-si salveze armatele cufuga. i cind s-a faeut noaptea, a dat ordin sa se ridice tabara si s plecein ce parte insusi o va conduce ; sub scutul noptii, a plecat pe drum setemea ea peonii trecind cu restul armatei, s nu-I urmareasca de aproape

sa nu le fie cu anevoie plecarea acasa. i eu unul cied ea' peonii s-ar fisi luat pe urma armatei imparatului, daca Choniat nu i-ar fi sfatuit sitnu o faca ; i nu-i lasa urmareasca, stiind bine &á turcii, daca primejdieIi ameninta, atunci sint cu mult mai viteji in situaVa data si sint gata s o

infrunte. Se pare ca i-a opiit si molima ce a dat peste peoni in tabara si-ichinuia foatte, incit mult timp nu s-au putut reculege. i insusi Ioan a fostranit aici si nu cu mult mai tirziu a murit. Eu cred c i aceasta mai ales afost cauza pentru peoni, c n-au mai urmarit armata imparatului.

Moartea, 11 atumt 1456, Dupa izgonirea imparatului, Iancu n-a mai traitearaeterizarea lui Ianeu mult timp i dupa aceea s-a savirsit din viata ; si

de Ilunedoara. a fost acest barbat foarte destoinic intru toate si dejos s-a ridicat la mare putere si a savirsit ispravi in contra germanilor si aboemilor ajungind la conducerea treburilor obstesti la peoni, cis-tigat mare renume. Dar inca i fata de turci a savirsit nu putine ispravimaai, desi se credea ca din cauza multimii i vitejiei lor nu o sa biruiascaniciodata armata imparatului ; i insusi de timpuriu a luat in miini armatelepeonilor. Ceilalti magnati ai Peoniei aveau necaz pe el si nu voiau sa fiecondusi de el, totusi s-a facut stàpin pe putere, caci i aceia au cazut deacord acuma si nu aveau cum sa nu cedeze unui barbat care pretutindenise bucura de mare renume si care purta domnia eel mai bine si punea tarala adapost de 1 orice primejdie. Se vede ca acest barbat toate le Mcea curivna i, la nevoie, stia sa se foloseasca de ce-i sta la indemina i indata slfie fata acolo, uncle ar fi nevoie de el. Se mai spune ca a murit rapus de ciuma.

loan Cit despre Capistran, atita cit stiu, voi aminti, ea facindu-secapistran. ucenicul lui Bernardino Canilio, un mare invatator in privintareligiei Domnului Iisus, a dobindit i dinsul mare faima i renume aproapeprin intreg apusul, ajungind printre cei dintii invatati I mari ginditori.

pe Bernardino, dupa ce a murit, locuitorii de prin Italia il cinstesc eape un dint' si-i inalta 4biserici sint inchinate prin Italia nu putinechipuri ca unui barbat sfint si mai presus de fire ce a fost. Se mai spune

1 In text i]pcol:semizett.

5

424

10

15

20

25

425

30

35

cit

sa-i

si

tiI

si, si-a

www.dacoromanica.ro

1

5

426

10

246 LA0NIC dHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE yin

ca acest barbat a facut i minuni. loan Capistran care a fost ucenicul a-cestuia, precum s-a spus, a colindat mult pamint si invata i tinea predicipublice ; i, intre alte tari, a ajuns i la boemii eretici care se inchinau maicu seama focului si nu voiau de loc sa se impace cu religia celorlalti locuitoride acolo, ci aveau alta credinta si nu voaiu sa asculte de ceilalti credincioside prin Boemia, dInii neputind face nimic. La acestia sosind Capistran,i-a intors la credinta celorlalti boemi. i cistigindu-si mare vaza prin inva-tatura i intelepciunea sa, a ajuns s stea in legaturi de prietenie cu. I im-paratul peonilor ; si de aceea a luat parte si el la razboiul in contra turcilorprecum am aratat mai sus.

Matei Corvin, retie Pe imparatul acesta, peonii j 1-au adus din Germania,al Ungariel (1458 .

1490) . un nepot al imparatului Sigismund. Caci dupamoartea de la Varna a imparatului Ladislau, II cereau pe

acesta, cind Inca era copil, si au trimis soli la Albert, fratele imparatului15 Sigismund, caci acela era epitrop baiatului i, purtindu-1 prin Italia, il

tinea pe linga sine. Caci i acest Albert, imparat al Germaniei, venind laarhiereul romanilor, a fost incoronat autocrator2 de arhiereul Nicolaeintorcindu-se In tara lui de domnie, era pornit pe razboi in contra turcilor.Acesta avea mare avere i putere, caci ca autocrator al romanilor ce ajun-

20 sese, italienii 1-au recunoscut i 1-au primit cu mare cinste. Baiatul sezindla acest imparat la Viena, peonii 11 cereau ; si cum Inca era copil erateam'a pentru el, imparatul nu 1-a dat. i peonii ridicindu-se in contralui, au purtat mult timp rdzboi cu el ; trimitind soli chiar si la arhiereulRomei, cereau sä li se dea imparatul. Iar de nu, n-au sa o slabeasca din

25 navala i razboi, pustiindu-i tam, pina ce ii vor supune-o. Mai tirziu427 totusi a cedat i pe baiat 1-a trimis sa-si ia domnia ; acesta dupa ce a

venit la Buda si Choniat a izgonit de la Belograd armata imparatului 3a mai trait citva timp nu mult si s-a savirsit din viata 4. Se si mai spune c arfi murit otravit de unul Laurentiu Hedrehavari, loctiitorul domnitorului5,

30 dindu-i s bea cucuta. Ceruse pe fata imparatului celtilor, dar n-a apucat

3- De f rate sau de sord ; de fapt Insd nepot de Died, acesta fiind Ladislau V Postumul(1444-1457). De altcum cele spuse din istoria Ungariei de Laonic slut tncurcate si nu corespcnctrealitátii ; Albert de Habsburg este ginerele lui Sigismund i tatAl lui Ladislau Postumul.

2 La bizantini puteau fi mai multi Impdrati deodatii, Insd numai unul era autocrator,Impdrat de fapt, ci1aIi numai de forma. Pe Impdratul din Apus, Laonic 11 considerd autocrator,Imparat singur stápinitor, Impdrat de fapt.

3 Mica a sultanului Mahomed II.4 La 23 noiembrie 1457.5 In manuscrise e nonsensul Coneardepvou si Coniancipvou, lndreptat de Darkei In donencip-

xou I-Iéderv dri ca mare paiatin al Ungariei in lipsa regelui sau cind era minor, ii tinea locul.

si,

§i-i

I

www.dacoromanica.ro

MATEI CORVIN REGE AL IINGARIEI 247

faca nunta ; cad se savirsise din viata, inainte de ce soseasca mireasa 4

la resedinta-i domneasca. Dupa moartea acestuia, cei dintii dintre peoni,s-au luat la sfada intre ei i, aceia ajungind la cearta, feciorii lui Choniatau pus mina pe putere. Cad Orlich, conducator peste o parte nu mica dintara peonilor, ii dusmanea pe Choniat, cind inca era in viata ; dupa ce 5

a murit, cerea, pentru cá acela a fost barbatul care le-a pricinuit marinenorociri cu privire la turci, sa nu-i lase nici pe feciorii lui s aiba cinsteasil fie in sfatul tarii ; i pe acela, socotindu-1 de un om cu totul nelegiuit, pefeciorii lui sa-i surghiuneasca din tara. Atunci feciorii lui Choniat in sfatulOrli sarind asupra lui Orlich, i-au taiat capul si au fugit. Peonii, greu 10

atinsi de aceasta fapta, 1-au aruncat pe feciorul lui Choniat in inchisoarela Belograd 2 dar nu dupa mult timp, dupa ce a iesit din inchisoare, aizbutit sa ajunga la domnia peonilor si a fost facut imparat cu ajutorulprietenilor tatalui sau 3. Pare-se ca, I cu averea mare ce o avea, izbutise 428si intretina o armata din cele mai mari cite au fost prin tara peonilor 15

si asa a ajuns la domnie peste peoni. Ilochi, ce-i drept, care si mai inainteera indusmanit cu Choniat si mai pe urma s-a certat cu feciorul lui care ajun-sese la domnie, nu voia sá auda nici sa asculte de el, dupa aceea insa s-aimpacat cu dinsul sub anumite conditii si-1 asculta. Asa a trecut domniapeonilor asupra feciorului mai tinar al lui Choniat. i purta razboi cu impa- 20ratul romanilor Albert 4 si a, savirsit maxi ispravi supus i Pragasi pe boemi, incit amindoua domniile i-au fost ascultatoare.

Planuri de erueiade In Acest autocrator Albert se straduia asadar, precumcontra lui Mahomed am spus-o si mai inainte, sa porneasca razboi asupra

turcilor i asupra lui Mehmet i, dupa ce pregatit armata, a trimis solila peoni, sa-i dea voie sa treaca prin tara hr si sa cumpere ce le trebuie,anuntind de mai inainte pe peoni. Acestia insa si-au zis in sinea lor ca,daca o sa cucereasca Tracia i o s, ajunga la putere mare, la intoarcereo sà-i subjuge ; de aceea i-au spus ca de buna voie nu-1 las4, sa tread, printara bor. Unii, ce-i drept, spun ca s-a intimplat asa ; altii insa spun capeonii soliei i-au raspuns cu vorbe bune, cind insa solii se intorceau, aupus J in calea lor, pe unde aveau sa treaca, oameni la pinda i i-au ucispe toti ; i asa, imparatul romanilor, apucindu-se sa faca cercetare asupra

1 La 9 noiembrie 1456 in Belgrad, unde un fecior de al lui Iancu era guvernator.2 E3te mai probabil cA aici e vorba de Balgradul rominesc, adicA Alba-Iulia din Tran-

silvania, decit de Belgradul sirbese care atuncea era sub stäpinire ungureascA. Dar amIndal/eciorii lui Iancu au lost inchisi la Buda si unul din ei a si lost executat.

3 Matei Corvin s-a Mcut rege al Ungariei la 24 ianuarie 1458.4 De fapt Frederic (1440-1493).

25

30

429

.sa sa-i

1

;

si si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

5

10

15

430

20

25

30

431

35

.248 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI IsTcancE N III

solilor, au ajuns iari s poarte razboi intreolalta. Acestea deci se spuneca s-au intimplat asa din partea peonilor fata de germani i fata de acelimparat Albert.

Acestea, ce-i drept, s-au petrecut in foarte putini.ani. Din cauza acesteicerte, arhiereul romanilor a zabovit la Mantua si a convocat pe reprezen-tantii imparatilor i dommitorilor iberilor i celtilor i ai germanilorpeonilor i ai principatelor i republicilor de prin Italia. Mergind din Bomala Mantua, a facut un congres, la care s-au adunat toti sohi imparatilor

domnitmilor din apus ; si a pus in dezbatere intreprinderea unui razboide nimicire a imparatului turcilor Mehmet si a cerut de la fiecare solindeosebi, din citi erau de fata, s arate parerea imparatilor i donmi-torilor lor. i au promis aid unii contribuie cu bani la acestrazboi, altii cu oameni. Apoi s-a mai hotarit de comun acord ca sa se ia a zeceaparte din veniturile ce le plateau toti la slujbele preotilor, i banii ce s-arstringe, sa fie meniti pentru acest razboi ; si au rinduit oameni 0, se ocupede aceasta. J Apoi s-au hotarit, germanii sa se impace cu peonii ; si trimitun barbat care trecea printre cei dintii invatati la ei, pe cardinalul Visarioncare era din Trapezunt i intervin pe linga amindoua partile, ca sa-i impacepe acestia intre ei i s risipeasca certurile. i pe altii i-au trimis in alte partiin vederea acestor lucruri, chemind sá contribuie si s ia parte la razboiulin contra barbarilor.

Acestea le facuse arhiereul Pius 1, silindu-se sa nu ramina mai pre-jos de arhiereii dinaintea sa. Ca doar i Nicolaie 2, cind s-a cucerit orasulBizantului, a facut un congres, indemnind pe domnii din apus sa porneasca.asupra barbarului ; chema i staruia mult pe linga ei. Dar nu cu multmai pe urma s-a savirsit din viata, lasind neispravita aceasta lucrare a sa..Iar arhiereul Eusebiu 3 luind conducerea dupa Nicolaie, a facut marejuramint, si 1-a asternut pe hirtie, sá pregateasca o flota de laNeapoli. Cad de comandant pentru razboiul in contra barbarilor a fost.ales Alfonso. i luind asupra-si aceasta expeditie imparatul Partenopei,a trimis asupra tarii barbarilor zece trireme ca un inceput al expeditiei .

Aceste corabii, i pe urma nu mai multe, s-a intimplat sa ajungala Bodos ; si au ancorat in acest loc si de aici au pornit apoi asupra I tarii,imparatului de la marginea marii din Asia si au pustiit si ars cite cevadin tara iMparatului. Dupa aceea plutind asupra insulei Lemnos, aucucerit-o, aceasta fund a imparatului ; dupa aceea au cucerit Imbros

1 Papa Pius II (1458-1464).Papa Nicolaie V (1447-1455).

3 De fapt papa Galixt III (1455-1458).

si

si

si-i

§i

2

1

dintr-insii sa

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE CRUCIADE IN CONTRA TURCILOR 2-19

celelalte insule de re acolo din Marea Egee, caci Sciros §i Scope loscelelalte, cind Bizantul a fost cucerit de imparatul, au trecut la venetieni*i le aveau In stapinirea bor. Aceste trireme plutind tin an intreg prin MareaEgee, n-au saviqit nimic mai de seama. i cum din Italia nu le-au mai venitalte vase, au plecat inapoi in Italia §i astfel s-au impra§tiat prin orav.

Cu aceasta s-a sfirW pregatirea de razboi inceputa, de arhiereulEusebiu ; dura aceea insa, indata ce arhiereul Pius a venit la conducerc,s-a oprit la Mantua, dezbatind asupra situatiei §i tinind sfat desprelucrurile ce se impuneau, cu privire la razboiul in contra imparatuluiMehmet. Iar Visarion, sosind la peoni §i la germani, au fost dezbatutecelelelte chestiuM ; i incercind s puna, capat certei dintre ei, n-afost in stare sa-i faca sa se inteleaga §i impace. Ci a plecatnici o isprava ; aceia insa au hotarit ca, pornind din Italia, sa incerceacest razboi dinspre uscat.

lllzboi Mire Acestea s-au intimplat pina intru atita in timpul zaboviriiturd l la Mantua. I Dar s m intorc la acel loc din istorisire, 432

Scanderbeg. de uncle m-am abatut atit de mult, istorisind pina aici.Cind a venit vara, imparatul Mehmet caruia Ii mersese rau in expeditiain contra peonilor, a simtit trebuinta s stea lini§tit, armate insa a trimis§i in alta parte §i in contra lui Schender, feciorul lui Ivan, in contra caruia§i tatal säu, purtind razboi, n-a fost in stare sag doboare. General-coman-dant 1-a facut pe Iisus, feciorul lui Brenez, i i-a dat armata de la Fere

cea de la riul .Axios i cea din Tesalia. Sub conducerea lui Iisus al luiBrenez a navalit asupra partii din Macedonia de la Marea Ionic i a pustiit§i a pradat mult din acea parte. Dar acest Schender a trimis soli la arhie-reul Romei i la imparatul Alfonso al Partenopei, cad a stat in legaturide string, prietenie cu imparatul acesta, i de aceea a dat in seamaacestuia §i razboiul in contra imparatului i Crua §i cerea sa fie supusulaceluia. Drept urmare, acest imparat al Partenopei a §i trecut peste marearmata pedestra destul de multa din Iapighia la Epidamn in frunte cuun general-comandant dintre oamenii lui de seama. Apoi stringindu-sein ordine, au inceput s impresoare orkelul Sfetia 1, voind sa-1 cucereasca.Atunci Iisus al lui Brenez, aflind de la oamenii sài i luind cavaleria u§oaraice era la riul Axios j i armata din Pereve 2, a grabit foarte repede pcalt drum decit cel pazit de italieni §i, aruncindu-se asupra lor pe nea§teptat c,i-au ucis pe toti italienii ; totu§i Schender n-a patit nimic ran, caci se intim-plase sa nu fi fost atunci acolo. Dar nu cu mult mai pe urma, Schender

10-

15-

1 Manuscrisele scriu Eope-r61v, indreptat dupa p. 206, 21 de Dal-10 in EcpeTEV.2 In manuscrise e TrapaPotwv, Indreptat de Tafel In ne4cct[365v.

20

3a

43;1

35

si

first-i

25

www.dacoromanica.ro

250 LAONIC CHALCOCONDIL : EX.PUNERI ISTORICE VIII

trecut in Italia si a sosit la imparatul Partenopei ; i 1-a primit cu toataeinstea si 1-a trimis la arhiereul Romei cu multa bunavointa. Dupa aceeadindu-i bani destul de multi, 1-a trimis la scaunul lui de domnie. Tutor-cindu-se in tara sa, acesta se astepta la navala armatei imparatului ;

fiindu-i tara intarita din fire, se tinea bine ; umbla cu armata tariiprin munti, mergind in toate partile cu ea ; i femeile i copiii ducindu-iin locuri intarite, el insusi mergea pretutindeni, avind grija de paza trii

infiintindu-se, unde era nevoie. i armata imparatului i cavaleria usoarade prada cutreierau tara ; si pradind vitele i zabovind destul de mult

10 timp, au umblat prin toata tara arzind si stricind. Tar cind i-a fost indea-juns stricaciunea facuta trii, armata a plecat, fàrä s ispraveasca nimicmai mult. Acest Schender a mai eladit o cetate la marginea Marii Ionicepe la Epidamn ; este aici o peninsula i o limba de pamint scurtá ea detrei stadii 1. Aceasta intarind-o cu ziduri, a pus intr-acest loc s locuiasea

434 nu putini albanezi si a intarit orasul asa, c, daca vreo schimbare rea 1-arajunge de pe urma armatelor imparatesti, s aiba uncle merge si sa fieimpresurat intr-acest loc ; i daea n-ar mai fi in stare sa, reziste, va coboriin mare si va pleca pe apa, unde i-ar veni la indemina. Sosind deci armatala acest Ice si cum toate incercarile s cueereasca' orasul n-au izbutit,

20 a plecat acasa ; i vara aceasta nu s-a mai intimplat nimic sa-1 dud, invreo expeditie razboinica pe imparatul Mehmet.

Marl serlairl rellploase, Dar vara urmatoare, a trimis oameni alesi ce-i aveaeu speetaeole, la eurtea la Poarta, i pe la domnii ce-i erau tributari i pe

sultanului. la imparati, invitindu-i la serbarea religioasä de25 purificare a baietilor lui ; si i-a chemat i pe marii dregatori ai imparatiei

lui, guvernatori ai oraselor i generali-comandanti i ostasii lefegii citimerg impreuna eu imparatul la rázboi. Iar cind armatele ii erau venitela Adrianopole, a Mcut circumciziunea baietilor lui, pe care ei o socotescpurificare religioasa ; ii marii dregatori i domnii i-au adus mari daruri.

30 Serbarea a avut loc afara de oras pe cimpia din insul i stateau sub cerulliber, afara de imparat si de domnitori. Aceasta ceremonie este socotità decel mai de seama eveniment din cite li se intimpla in viata ; ) si la acest

-435 prilej dau spectacole, fiecare dupa puterea lui. Au dat si la aceasta cere-monie a eircumciziunii baietilor imparatului un spectacol, intre multe altele,

35 i barbati stind drept in picioare pe cai i minind caii din rasputeri la drumnetinindu-se de nimic, cind alergau. Voi aminti mai ales spactacolul

cu oameni ce umbla pe funii intinse la mare inaltime ; caci turcii, mai

1 Fac 533 m.

1 a

si5

ti

I

www.dacoromanica.ro

SERBARI CU SPECTACOLE LA. CURTEA SULTANCLITI 251

limn deck alte neamuri, sint grozavi in aceasta arta, Melt umbla, pe funii 1

chiar impiedicati la picioare ; i cu ochii legati alearga pe acestea, cit potde tare si fac nenumarate acrobatii minunate, mergind printre sabiiintorcindu-se peste ele. Dar in fiecare zi se pot vedea spectacole de acesteaIn piata numita Tactalil si saltimbanci indeletnicindu-se cu aceasta meserie, 5

-caci la ei se afla acest soi de oameni, numiti tampazi 2. In aceasta piata sepot vedea i altii Mcind asemenea exhibitii, caci aici este de obicei loculde exercitii si gimnastica a acestui oras. Dar sa ingropi un baiat sub pamint§1, vorbind cu dinsul de acolo, s poata intelege ce-1 intrebi si sa-ti raspunda,cum ai putea sa nu te minunezi, vazind niste lucruri ca acestea ! Ci 10

elelalte exhibitii, savirsite cu mare indeminare, sint mai prejos de.cele ale saltimbancilor ce alearga pe funii. S-au produs i alte spec-tacole in cursul acestei serbari a circumciziunii, la care Machmut I

marele vizir al curtii si totodata generalul-comandant al Europei, prin 436darurile ce i le-a adus, a intrecut pe toti, pe imparati totodata si 15

pe marii viziri ai Portii.

Marele Acest Machmut a fost feciorul lui Mihail si dupa mama eMaehrnut. tribal, iar dupa tata, elin. i fiind Inca baiat mie, mergea

.cu maica-sa de la Novopirdon 3 la Spenderova i pe drum ostasi din cava-leria usoara de prat% a imparatului, sub comanda . . .4 i-a prins si i-adus cu toata casa la imparat pe acestia. Imparatul luInci. baiatul in apar-tamentele lui de locuit, repede 1-a Mout mare, peste putin timp punindu-1peste hergheliile sale de cai ; si mai pe urma 1-a Mcut mare vizir al Portii.

dupa ce pe socrul su Zagan 1-a scos din demnitatea aceasta, acestatoate le Mcea si a avut o putere ca nici unul din marii viziri de pina acuma,din citi se spune ca au fost la Poarta Otumanizilor. Caci se vorbeste c iCharaitin si Ali, feciorul sau, au fost maH la Poarta lui Amurat al lui Orchan§i a lui Baiazid, feciorul aceluia ; totusi nici unul n-a ajuns la puterea

starea acestuia. Acesta deci fiMd eel dintii intre marii viziri la Poartaimparatului, era in. stare cu usurinta sa intretina o armata a sa proprie

alba shijitori ajunsi la mare putere. Baieti de elini de la Bizant pe careimparatul Ii avea pe linga sine, Inca au ajuns la mare putere. Dintreacestia a fost Murad, J din neamul prea stralucit intre elini al Paleologilor,

1 In manuscrise e Thwroaiitactali", pentru care Darkó pune numele turcesc IntregTcocrcazakijTactaicali", iar J. Moravcsik In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbdcher8 (1931), P. 366 crede ca ar trebui scris ToocrccxcO5)Tdctacali".

2 Manuscrisele scriu Til./.7CEL10Tampezi", Indreptat de Dario:, in Mili.n4LvTampazl".3 Vezi mai sus, p. 209 nota 3.4 Unele manuscrise arata aid c 1ipseste ceva.

20

25

30

437

si

.Izir

si

§i s

www.dacoromanica.ro

252 L IONIC CH ILCOCONDIL : E XPLINERI ISTORICE N III

§i dupg, acesta, Mehmet, feciorul lui Maudromenos, care a fost facutmai intli guvernator la Ancira i apoi al Pisidiei.

Expliefiri de 15i Murad va s zica dor, Ali insa s-ar spune pe elinestenume tureeti. §i Ese Iisus i Ibraim Avraam i Sulaiman Solomon si Iagup

5 Jacob i Iusuf Iosif, Schender insa va s zica Alexandru. i acestea pe.elineste s-ar spune asa. Tot asa Eleez inseamna Dimitrie i Chitir Gheorghe..Iar celelalte mime par 0, fie de la pasari si de la sciti, aceste patru,ca Baiazid, Orchan, Ortogrul si Timischis si cele asemanatoare. Au siacest obicei, c numele le intrebuinteaza, cind mai scurt, cind mai porn-

10 poase ca Mustafa, Musplachasit, Chitir Charaitin. In chip asemanators-ar putea rosti in acest fel 0 celelalte nume.

Organizatia Guvernatori 1 se nimerese sa fie prin Europa treizeci sistaitului otoman. §ase. Dintre acestia care sint mai mari, au venit de la.

Veniturile. imparatul pina la donazeci de mii galbeni aur, care hash;15 sint mai mici dintre ei, pina, la zece mii, sau mai mult sau mai putin

decit atit. Pith Asia se nimeresc sá aiba steaguri 2 si, de fiecare steag,guvernatori patruzeci. Iar pe linga acestia sint cirmuitori ai I marilor

433 orase ca Terme, orasul Scopie, Filipopole si cQle asemanatoare ; acestieirmuitori se tin de steag si asculta de marele general-comandant al Eu-

20 ropei 3, dupa cum cirmuitorii si conducatorii din Asia au fost pusi subascultarea generalului-comandant al Asiei4 ; i unde Ii duc ace§tia, guver-natorii si din Europa si din Asia ii urmeaza. Pe fiecare guvernator Inacare se duce inainte s conduca la vreun rázboi, cirmuitorii oraselor iiurmeaza potrivit ordinelor trimise de guvernator. Toata puterea 'Msg.

25 o au marii generali-comandanti ai imparatului. Iar venitul acestora, dinpartea imparatului este foarte mare §i repede sint facuti foarte bogatide catre guvernatorii si cirmuitorii de prin orase. Dar puterea, o au viziriide la Poarta, ei fiind aceia care ii fac rapoarte i stau pe linga imparatulsi-i sint sfetnici la treburile domniei ; cad in seama lor este administratia.veniturilor si ei aproba socotelile i controleaza vistieriile imparatului3)aplicind propria lor pecete. Dupa acestia vine secretarul care 10 are loculcel mai apropiat de acestia §i care ia in seama socotelile de la cei rinduiticu stringerea veniturilor i incasarilor, precum si socoteala birului.acesta (IA socoteala asupra veniturilor si in fata vizirilor i raporteaza si

Pasale.2 Sangiacuri, vechile teme bizantine devenind si la turci mari tinuturi administrative,

militare i civile. Steagul, ca i tema bizantina a lnsemnat mai Intli unitate militara.3 Beilerbeiul de Rumelia.4 Beilerbeiul de Anatolia.

Ilie

www.dacoromanica.ro

ORGANIZATII St VENITURILE STA1ULUI 010MAN 253

Insusi imparatului ; iar alti secretari sint inskcinati cu redactarea scriso-Tilor i ordinelor imparatului.

IIar birul ce-i vine din Europa ajunge la 439

noua sute de mii de galbeni. Acest bir insa nu-1 incaseaza de la poporulturcilor, ci de la popoarele de alt neam decit eel al lor ; caci de la conatio-nalii lor nu au obiceiul sa incaseze bani, ci e lege la turci, ca ei cu. imparatul 5

iI fad, razboaiele urmeze in razboi cu armele si caii lor. 1ici dijmadin lucruri, inaintasii acestui imparat nu o stringeau de loc de la turci,dceit numai de la cei de alt neam ; acest imparat insa stringe dijma si o-duce unde e sa mearga in razboi. Dijma asadar pe linga birul asa numitvostina, 1 cirmuitorii oraselor i guvernatorii i soldatii due acest bir 10

la Poarta. E lege si din pasunatul oilor, cit se (IA, sa fie dus la Poarta impa-ratului. Pe linga bir sint rinduite pentru imparatul i prin Europa si prin.Asia dari nu putine de la cai i camile, de la catiri si vite cornute ; si acestvenit e de vreo trei sute de mii. La acestea se adauga un venit mare pentruimparatul din chirii i arenzi 2, la doug sute cincizeci de mii. De la herghe- 15

liile irnparatului de cai si camile i catiri, raspindite la pasune pretutindeniprin tara, curg ) vreo cincizeci de mii. Din alte venituri intimplatoare 440i-ar mai veni la doua sute de mii. i din piete de comert si din trecereapeste strimtori 3, din mine si orezaiii 4, din bronz si piatra acra si din a cinceaparte din pretul robilor, daca s-ar socoti, s-ar gasi nfl venit foarte mare. 20

Din trecerea peste strimtori, culegind tini, aflu un venit ea la doua sutede mii. Din mine i se adauga un venit nu mic, la o suta de mii. Din orezariisi din alte izvoare de venituri hotarite pentru Poarta ale imparatului, pe.care cei de la Poarta le scot din domeniile coroanei 5, daca socotila doua sute de mii, n-asi gresi suma adevarata ; caci domenii are foarte 25

xnulte i cele mai frumoase, i prin Asia si prin Europa. La aceste veniturii se mai adauga tributul domnilor i imparatilor de acelasi neam si de alte

1 Bocrrivx pare sa fie slavonul gostina, Insemnind impozitul pe oi, miere si ceara. Tre-cerea lui y in 3 o gasim de exemplu la cuvintul crepyoirrt. surguciu, care in poema nationalabizantina i anume In prelucrarea lui Ignatie Petritisne'rpKrIc de pe la mijlocul sec. alXVII-lea, se Intllneste In forma aepf3oirrtcc. Vz. Spiru Lambros, Collections de romansgrecs, Paris, 1880, p. 134, v. 529 Parerea lui I. Dujceev care in Izveztija" Institutuluipentru limba bulgara (Academia bulgara), 3 (1954), p. 304-314, punct 3 pune PoaTtvccalaturea de bulg. i sfrb. bastina (dupa Byzantinische Zeitschrift", 47 (1954), p. 4600e putin probabila.

2 11 TE;iv Evoizcov rcp6cro8ogvenitul de la embaticari, pe cit se pare.3 Dardanele (Elespont) i Bosfor.4 142devente de la exploatarea solului si a subsolului.5 zrzaixdomenii ale coroanei, (vezi B yzantinische Z eitschrift" 41, (1941), p. 2 3) sau

inui d: graba publice de ale doamnelor i domnitelor Imparatesti, averi numite khassau has ; vz. H. Dj. Siruni, Hasmetla, pe marginea titulaturii domnilor romlni in cancelaria oto-inand, in Hrisovul", II, (1942), p. 157.

1

si st-i

§i

darn

www.dacoromanica.ro

1

5

441

10

15

20

254 LAONIC CHALCOCONDIL : DXFUNERI ISTORICE VIII

neamuri, ajungind la o sut'a de mii. Astfel Imp'gratul din cit i se vars'a la.Poartá i in numita hasna 1 a Implratului, ar avea un venit de patrumilioane galbeni aur. Pe 1ing'a aceste venituri mai e i alt venit al ImpIra-tului de la marii dregaori, la inceputul primàverii, cind ImpAratul iesecu armata la fazboi ; i atunci guvernatorii i generalii i vizirii i mariidregAtori Ii aduc Impsaratului obisnuitele daruri dupá lege, fiecare duph;venitul Ban., ca o contributie la expeditie. i acest fel de venit nu areo suma hotaaird, ci de-1 nimeresti bine, ar putea ajunge la dou'a sute demii in bani. Aceste sume de bani asadar yin in hasnaua imp'aratuluisi din banii acestia ti plAteste ienicerii i caripii 2 de la PoartA, silictarii 3,.alofagii4 i numitii spahii5 i pe toti ceilalti citi shit la Poart i primeseleafá tot la trei luni. Dar afarA de acest venit al impkatului, guvernatorii

marii dregAtori i generalii-comandanti si numitii timarati 6 de prinimpAr6tie iau cel mai mare venit din p'amintul Impäratului. i nimeninu-1 prea poate socoti usor decit doar diecii Impáratului, dup'a cum amaflat ; i intreg acest venit al oamenilor citi iau fasplata, din pgmintul impa"-ratului s-ar putea ridica la noug, milioane galbeni aur. Adunat acest venitla eel de mai inainte care se pläteste la Poarta Imp'aratului, intreg venitulOrli imprtratului, cit ajunge in miinile marilor lui dregatori cit si la Poart4s-ar ridica la paisprezece milioane galbeni aur de ai venetienilor. Acestvenit, pe cit mi-a fost dat s tiu, ii vine imparatului, i supusilor lui_

1 Visterie, te7aur public.2 lenicerii din garda sultanului.3 Ostasi ciIlri din garda sultanului.6 Lefegii, ostasi mercenari.5 Ostasi de e1it, proveniti din rIndurile nobilimii.6 Cei ce primesc o pensie viageril sau mcsii in folosiM5.

i

www.dacoromanica.ro

LAONIC : EXPUNERI ISTORICE IX

Cind Mehmet al lui Amurat, trimitind in Peloponez 442Mahomed II faceenceriri In Morea, oameni de la Poarta, cerea tributul, oamenii impara-1458, Machmut stind tului umblind, n-au gasit de loc o stare sanatoasa lade paza la Dunfire.

elini, care nici pe albanezi nu-i puneau s contribuiela plata tributului, nici pe peloponezieni ; i 11100 domnii, minati de 5

un duh rail, se certau intro ei in privinta treburilor domniei ; si, ce-i drept,le-a ingaduit s aiba pace de la el, platindu-i o treime peste tribut. Darfiindca aceia din ingratitudine I i prostie erau chiar nepasatori, s-a 443hotarit s porneasca asupra Peloponezului cu razboi.

pe Machmut, feciorul lui Mihail, mare vizir al Portii totodata 10-

general-comandant al Europei, 1-a trimis la Istru ca, daca ar observavreo miscare noua din partea peonilor, s poata lua masuri de impotriviresi opreasca pe acestia de a-i strica tara, navalind in ea. Acesta luindarmata Europei, la optzeci de mii, a pornit asupra tribalilor care Ii augospodariile in tara de la Istru. Cum n-a aflat nimic despre vreo mi§care 15

noua din partea peonilor, a pornit de acolo si a vinzolit tara ilirilor §i aufost orasele pe care le-a cucerit cu puterea si locuitorii i-a prefacut in robi.Apoi insa, dupa ce a strabatut cu sabie si foc tara ilirilor, se atinea totpe acolo la Istru, avind grip, de paza oraselor. Acesta asadar era .ocupatde acestea. 20

Imparatul insa luind. armata de raskit din Asia si din Europa ceadin Tesalia si Macedonia si cu ostasii de la Poarta, a pornit cu razboi asu-pra Peloponezului. Dupa ce a navalit §i a ajuns inauntrul Istmului, indataa mers asupra Corintului s1-1 impresura. Umblind primprejur, cerceta cumar putea da jos zidul cu tunurile si s navaleasca deodata cu armata in 25

oras. *i a lasat aici tunurile s faca acest luau si armata de faskit sa incon-joare si sà impresoare orasul, crici credea c tunurile II fao aici lucrul 444

§i

sa-i

t

www.dacoromanica.ro

256 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPT'NERI ISTORICE IX

acesta §i, c, ora§ul impresurindu-1, 11 va sili totodata cu foamea , elinsusi insa, patrunzind induntrul Peloponezului, isi lama drumul prinFliunta.

In Corint insa elinii n-au adus nici griu decit putin, caci Lucan5 din Lacedomon era cirmuitor, Asan fiind plecat, nici masuri de paza,

in ora§ n-au luat indeajuns, incit s poata tine piept mai mult timp armateiimparatului. Asan, ce-i drept, nu cu mult mai pe urma, indata ce a aflat

ora§ul este impresurat de armata din Asia, porne§te cu destui oamenidin ormul venetienilor, Nauplion, si sosind noaptea, pe mare in portul

10 Clienchre, a intrat, neobservat de armata imparatului in ora§, si el sioamenii ce erau eu el, si au adus cu ei si o cantitate mica de griu.

Imparatul sosind in Fliunta a inceput s impresoare oraselul Tarsos ;cdpetenia albanezilor din Fliunta, Doxie, ducind oamenii care erau substhpinirea sa si oamenii din Fliunta intr-un loc foarte bine intarit §i adapo-

15 stit, se pregatea de lupta sa se apere. Cad. Tarsos, imparatul 1-a ocupatprin buna invoiala §i, luind ea la trei sute de baieti §i punind un dregdtorpeste cei din ora§, inainta mai departe prin interiorul tarii. Din mers seabate asupra unui ora§ care este a§ezat pe un munte Malt si bine adapostit

415 F,d in care multi, I §i elini si albanezi, erau adunati §i se pregateau cu gindul20 ea vor fi impresurati. Si ormul nu avea apa multa decit intr-un loc afara

de ora§, de unde credeau sa poata aduce apa ; §i ca sa nu le fie smuls dedu§mani, isi faceau planul sag apere de acolo cu toata puterea. Dar Impa-ratul alungindu-i cu ienicerii, a pus stapinire pe izvorul de apa §i impresuraeu grijd orasul. Se spune Ca in aceasta imprejurare cei din ora§ i§i thiau

25 vitele §i cu singele framintau faina si coceau piinea. Cind insa istovitide sete, nu mai stiau ce s Lea', s-au gindit la o buna invoiala si au trimissoli sa se invoiasea. Din cauza solilor trimi§i, cei ce stäteau de paza ora-sului, ramin mai fara grija ; §i atunci ienicerii indemnindu-se, s-au napustit

au pätruns in ora§ §i 1-au ocupat ; si eucerind ora§ul cu puterea, 1-au30 pradat si pe locuitori i-au prefaeut in robi. Dupa aceea au sosit la ora§ul

Acoval ; §i aici cei din oras impotrivindu-se §i nevoind sa se lase, au venitienicerii la atac si s-au urcat pe zid si au cucerit orasul ; §i cucerindu-171-au robit §i pe acesta. Dupa aceea mergind mai departe, a ajuns la ora-§elul Rupeli din Flivia, in care s-au pus la adapost, refugiindu-se §i alba-

35 nezi §i elini cu fcmei cu tot. Aid., ce-i drept, a dat navald, §i ziva intiiasi a doua, dar nu 1-au putut cuceri ; si pentru ca aid au cazut nu putini

416 oameni de ai j imparatului si multi din osta§i au fost raniti, s-a indepärtat

1 Manuscrisele ne dau Cu.pL16vAcribie" si c'ExptkvAcribi", inclreptat de Tafel1-n'Axo.)13-0, dupS G. Sphrantzes Azopocv Acova" In Migne P. G., 156 col, 1065 D.

ca

§i

www.dacoromanica.ro

NANALA LIII AILHOMED II IN PELOPONEZ 1458 257

cu armata, chipurile c ar vrea s plece. Cind hxsa se gatea s, ridice tabara,ca §i cum ar vrea s plece, atunci au trimis vorba inaparatului, c vreausa, se invoiasca si s predea orasul. Iar acesta, dupa ce a hat in primireorasul, nici nu i-a robit nici nu le-a facut altceva urit, ci i-a trimis cu femeilesi copiii sa se aseze cu locuintele in Bizant. Dar pe albanezii care s-au predatla Tarsos §i apoi au fugit din non, i-a pascut un ceas rau, caci pe acestiaprinzindu-i, le-a zdrobit rniinile §i picioarele si asa i-a omorit, la vreoAorta zeci, cu cea mai crunta moarte. De acolo mergind prin regiunea deia Mantinea, a ajuns la orasul Pazenichi si 1-a trimis pe Cantacuzino,pe care odinioara albanezii i 1-au ales domn si s-au pornit cu rdzboi asupraelinilor ; caci se afla atunci In tabara, chemat de imparatul, ea sa se folo-seasca de el in contra albanezilor din Peloponez ; i umbla si trimitea vorbede tradare. Astfel 1-a trimis atunci s duca celor din ora§ propunerea sase predea ; impreuna cu dinsul au fost si unii oameni de ai imparatului ;acestia 1-au invinuit la imparat, ca nu li s-au predat, pentru c acelale-ar fi facut un SeT11.11 ; §i s-a intimplat c imparatul s-a suparat si, din mar§,1-a alungat din tabara s plece cit mai repede. Dar deoarece a fost cuneputinta s ia intaritura cu navala, caci cei din ora§ isi lasasera chiaraici un punct intarit, care fiind cit mai aproape, au ajuns in el si au seapatcu totii, a ridicat tabara si a plecat de acolo §i a doua zi a fost inregiunea de la Tegea si a famas in corturi. Aid se chibzuia asupra a douaplanuri, daca sa porneasca §i asupra Spartei si asupra EpidauruluiCaci dorea foarte mult s vada Epidaurul si s ocupe un ora§ mai intaritdecit toate orasele, din cite le stimnoi ; intr-acolo se refugiase unul dindomni, celalalt refugiindu-se cu sotia in Mantinea din Laconica care e a§e-zata la mare. Si aflind ca regiunea este stIncoas i greu de strabatut,nu s-a incumetat s plece prin aceasta ; §i intorcindu-se, s-a indreptatspre orasul Muchli de la Tegea. In fruntea acestui oras statea Asan Dimi-trie. Aici tabarind intr-un loc anevoios si greu de umblat, caci orasulse inaltà, asezat fiind pe Ull munte puternic si bine aparat, a pregatitmasinariile de stricat zidul si scarile, cu gindul sa le aduca aproape deora§ ; i de indata a pus stapinire pe izvorul de apa care se afla afara deoras intr-un loc bine adapostit. i pentru c cei din ora§ nu aveau de undelua apa, suportau greu acuma impresurarea ; si din fintinile care le aveauin oras, nu puteau scoate multa apa, ca sa se foloseasca indeajuns, dincauza multimii oamenilor si a vitelor. Iar cind a inceput acuma sa le lip-seasca apa, Inca inainte de ce sa fi dat navala asupra zidului, conducatorulorasului a trimis vorba de buna invoiala, sub ce conditii sa se predea cu

1 Monemyasia.

17. - C. 1021

5

10

15

447

20

25

30

35

1

I

www.dacoromanica.ro

258 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE lx

1 ora§ cu tot, fara s pateasca nimic. Imparatul, ce-i drept, feciorului ace-448 luia i-a daruit Leodoriche, iar pe el 1-a scos j din ora§ ; apoi a plecat

spre Corint la tabara armatei din Asia. Cad tunurile Ii pregatisera acuma .ce au avut de pregatit, i oamenii imparatului ce se gaseau, au spart

5 destul do multe pietre din ora§ul vechi al Corintului.De indata ce a venit §i §i-a a§ezat tabara, a 0 trimis Imparatul

vorba lui Asan prin Iisus, feciorul lui Brenez, care era cu mare trecerein tabara, §i cu el un talmaci §i cerea predea ora§ul. Iisus sosind, a,spus astfel de vorbe : Asan i voi elini care sinteti aici, imparatul prin

io noi, trimisul lui, spune aceste cuvinte, ea% tu la elini ai ajuns s fii la locde frunte cel mai cuminte §i c dintre elini tu cuno§ti cel mai bine Poarta,imparatului. i tu §tii mai bine decit altii cum e imparatul acesta din neamulOtumanizilor §i ea, uncle vine, nu pleaca, Inainte de a distruge cu des--vir§ire crap". Tie madar intr-o astfel de imprejurare iti cla putinta sa'.

15 dezlegi cel mai bine neintelegerea cu imparatul : s predai acest ora§0 in schimb si, prime§ti de la imparatul tara pe care voi v-ati alege-o.

daca o s fad aceasta, prieten te va socoti imparatul i leaga bunerelatii cu tine, Melt pe urma iti va arata 0 tie 0 copiilor ti favoarea sa.Daca insa nu predai, §tii tu insuti bine, ma jur pe sufletul Imparatului

449 ora§ul II va robi i I pe voi toti de aid Ii va da celei mai crunte pierzari".Acestea le-a spus Iisus cu ajutorul t1maciu1ui, Asan insa luindu-i cuvintulldin gura, i-a zis : O, fecior al lui Brenez, spune-i imparatului §timoarecum sufletul lui, fiind cel mai viteaz dintre toti imparatii Otumani,citi au fost mai Inainte, i ea' armata lui e cea mai mare din cite sint in

25 lume ; §i aceasta e lucru vadit pentru oricine Ii tie bine puterea impa-ratului. i aceasta i noi in§ine o marturisim imparatului ca este cea maimare. Dar acest ora§ II vedeti doara cum este a§ezat Intr-un loc Intaritdin fire mai mult decit toate ormele cite le §tim. i in§i§i imparatii dinneamul lui Otuman, dar §i insu§i Imparatul, de cind a ajuns la domnie,

30 un ora§ ca acesta, nici impresurindu-1, nu 1-a luat cuputerea, cinici nu 0-a.ingkluit s, porneasca asupra unui ora§ ca acesta. Cad vedeti cum ora§ulfiMd de jur Imprejur bine aparat i intarit foarte tare din fire, numai peaici are o singura intrare, aparata de trei rinduri de ziduri foarte puternicecu trei porti. Daca una o yeti cuceri cu ajutorul tunurilor, dar la a doua

35 cum ati putea ajunge ? ! Dar chiar daca ati ajunge s treceti i peste aceasta,mai 'Amine Inca cea mai puternica din toate acestea. FEnd deci cu astfelde ginduri i pregatiri s ne luptam i s ne aparam, chiar daca ar fimurim, anuntati a§a imparatului ea in zadar am fi venit aici la paza .ormului, daca, fara s ne fi fost inca dat sá vedem vreo nevoie, am preda.orasul".

c.

sa

sl-i

§i

cl-i

I

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA CORINTULUI. INCHEIEREA PACII 259

Cind Tisus s-a intors cu aceste cuvinte ale lui Asan i i le-a spus impa- 450ratului, indata a ind.reptat tunurile asupra portilor orasului, unde drumulspre oras se strimteaz a. cel mai mult si se poate intra in el si unde treirinduri de ziduri, nu mult departate unul de altul, stau astfel inaintea

cel din urmi zicl, fiind mai slab si nu prea bine inthrit, Ii tinea 5

Asan, incit sa fad impresurarea i bataia tunurilor s dureze mai multtimp ; totusi stia ca pina la urma zidurile nu vor rezista aici in fata tunu-rilor, ci vor &Atka foarte curind. 0 facea insa, ca razboiul sa se macine.Dupa ce insa bataia tunurilor a surpat in citeva zile zidul din afara,in aceste zile elinii Mcind iesiri, se luptau cu turcii i pe unii i-au omorit 10chiar in acest loc, I-au parasit pe acesta si au ocupat rindul al doileade zid, care era bine MOTU cu pietre marl ; si zile destul de multe auramas stapini pe zid, respingind pe dusmani. Dar tunurile au batut siacest zid destul de multe zile in sir si au surpat o parte nu putina. Odata,piatra repezita din tun, gresind siS nimereasca, zidul, a dzut asupra bruta- 15

riei i a sfärimat-o. De aid piatra lunecind, a dat peste un tam i i-a aruncatcarnea i oasele in vazduh, strivindu-1 in mii de bucatele, de-ai fi crezutca-s penele dintr-o pasare si nu puteai cunoaste ciS e carne.[ Caci repe- 451zeala pietrii fiind de asa fel si oarecum diabolica, face mimmi ; alta, datagresind sã nimereasca zidul, s-a inaltat zburind n vazduh peste oras, 20

si a fost dusa, de a cazut in portul Corintului, parcurgind. cam vreo pai-sprezece stadii 1. i piatra tragea ppte talanti 2. Asa deci dara a batutorasul destul de multe zile. i cei din oras, lipsindu-le piinea, o duceauanevoie i i-au dat drumul limbii intreolalta, ajungind pina la arhiereulorasului. Asan, ce-i drept, tinea multimea in friu, incit rezista, arhiereul 25

orasului insa trimitind un barbat dintre cei din oras la imparat, i-a sem-nalat lipsa i ea piine ar fi ramas puting de tot, luck sa mai poata, rezista.Imparatul aflind. de aceasta, iarki a trimis vorba, spunind uncle caacestea Mi se anunta de cei ce-mi sint in oras devotati ca, in putine zilede tot, piine nu mai aveti. Ce duh rau va mai stapineste si nu predati 30

orasul !". Cind Asan a aflat si dud oamenii imparatului au spus ceerau datori sii spuna, atunci au tinut sfat de obste, dad, sa predea orasulsau dad, ar mai putea rezista i sa se apere. Dar cind i-a vazut pe ceidin. oras abatuti i ea o due anevoie, a iesit inn* Asan i Lucan Lacede-moneanul, dupa cc au prima asigurgrile cuvenite. Venind sii discute cu 35imparatul conditiile de pace pe care le cereau, le-a spus urmatoareleAnuntati domnului vostru cii slut 1 gata sg fac pace, cu conditia ca tara 452

1 Aproape 25 km.2 Vezi p. 225 nota 6.

intrarii. i

www.dacoromanica.ro

5

10

260 LAONIC CtIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE Ix

cita armata mi-a cutreierat-o, a mea sa fie §i. pentru cealalta tug sa-miplateasca un tribut de cinci sute de galbeni ; iar domnul care detine Eghion§i. Patras si regiunea de primprejur, s 311 le predea. Iar de mi, sastie c vin de indata cu mare navala, !". Cu acest mandat, aceia ausosit la domnii care se atineau prin muntii Taighet din Laconica, §i auraportat spusele Inpiatuliu. i ca sa nu fie despoiati de toatä tara acuma,s-a hotarit indata sa trimita soli si s intareasca tratatul de pace In con-ditiile propuse de imparat. Trimitind soli, au incheiat pacea si aupredat lui Omar, guvernatorul imparatului, caci era guvernator alTesaliei, tara, precum i Eghion, Calavrita, Patras si regiunea deprimprejur de acolo din tara Ahaia.

Mahomed 11 admiril Atena. Cam a luat in primire orasele i a pus ieniceri in ele,Cum a ocupat-o Omar. armatelor, ce-i drept, le-a dat drumul sa se ducape acas5, el insu§i insa indreptindu-se spre Atica, a mers in orasul Atena

15 §i a vizitat Pireul si a cercetat porturile si a laudat mult isprava de marevitejie a lui Omar. Aud c acest ora§ §i Acropolea le-a apreciat cel maimult din toate orasele tarii sale §i ea a fost plin de admiratie pentru starea

453 mareata a orasului in antichitate si ar fi rostit §i I cuvintele : Cit demulta recunostinta i se cu-vine dupa legea noastra lui Omar al lui Tu-

20 racban !" Cad acest Omar a ocupat orasul acesta In modul urmatorCind a murk Nerio, pe stapinire a pus mina sotia lui care avea un baiatnevirstnic ; i trimitind soli la imparatul, a cautat cu bani pastrezebinevoitoare Poarta imparatului ; si dinsa a famas la domnie. Dar mumult mai pe urma s-a indragostit de un Unar venetian, sosit la Atena pentru

25 negustorie, dar un barbat de rang senatorial. *i indragostita, ajungede st5 de vorba, cu tinarul, ca si cum §i-ar petrece timpul cu tinarul maimult in gluma, ea ar fi gata sa i se dea de sotie §i totodata sad incredintezedomnia asupra orasului. Acestea insa i le-ar face, dad, si-ar lepada, cumpoate, nevasta §i s-ar intoarce la Atena. Tinärul era feciorul lui Priam

30 caruia venetienii li incredintasera guvernarea orasului Nauplion. Tinarulplecind si stapinit flind de dragoste §i de nadejdea sa ajunga la, domnieasupra orasului, facut nevasta sa dispara din viata, fiind §i dinsa deneam senatorial ; dupa ce a facut ea aceasta s dispara, precum s-a spus,s-a tutors la Atena §i s-a insurat cu nevasta lui Nerio. Ajungind insa la

35 domnie asupra orasului, a fost vorbit de rail de atenieni la Poarta impa-ratului. Pe urma lima, pentru ca era urit de atenieni, spunea mereu

454 e numai epitrop al baiatului si, nu j peste mult timp luind baiatul, asosit la Poarta imparatului. Caci Franco, nepot de frate al lui Nerio §ivar bun cu baiatul, zabovind la Poarta imparatului, a§tepta pentru el

ma

sa-si

si-a

ca

1

www.dacoromanica.ro

ATENA OCUPATA DE TURCI 0 ADMIRA MAHOMED II 261

un prilej potrivit din partea imparatului s ajunga in orasul Atena. Impa- 1

ratul insa cind a aflat de treburile cu dragostea femeii, a incredintat luiFranco, feciorul lui Antonio, orasul i, trimitindu-1, a poruncit atenienilorsa-1 primeasca pe el ; si ei gata fiind, 1-au primit. Ace la lug, cum a ajunsla stapinirea orasului, a prins femeia si a inchis-o la Megara si nu cu mult 5

mai pe urma a facut-o s dispara, din viata, pentru ca s-a cununat cu tinarul ;in ce chip, nimeni n-a observat. Pentru aceasta, tinarul pirindu-1 la Poartaimparatului, imparatul s-a revoltat de indrazneala hi Franco i, trimi-tindu-1 pe Omar, feciorul mi Turachan, cu armata Tesaliei, a navalitde indata cu putere asupra orasului Atena si apoi a impresurat Acropolea, 10

inconjurind-o destul de mult timp. Si incerca s-o ia cu ajutorul aderentilorce-i avea in cetate. Cum insa nu izbutea de loc, i-a trimis astfel de vorbe :O, fecior al lui Antonio, tu I stii casa imparatului si c ti-a incredintat 455acest oras pentru destul timp. Si cind imparatul iti porunceste iaradai inapoi crawl, nu §tiu cum 1-ai putea tine fara voia lui 7 ! Caci n-ai sa, 15

rezisti prea mult timp ! Acuma asadar, de tii mai bine sa te impaci cu el,imparatul iti ofera s ai tara Beotiei i orasul Teba i sá pleci, ducindu-tiaverea cu tine din Acropole si toate ale tale, imparatului Acro-polea". Tinarul auzind acestea, a cerut garantie sub conditia ca-iobtine din partea imparatului confirmarea Beotiei. Omar a izbutit sa 20

i-o obtina de la Poarta i, pus fiind astfel la adapost, a iesit din Acropolesi a ocupat orasul Teba si restul Beotiei, imparatul dindu-i-le. Asa a ajunsAtena sub stapinirea imparatului prin staruinta lui Omar.

Atunci asadar imparatul plimbindu-se si privind. Acropolea, mults-a minunat i, umblind prin Atica, a vizitat porturile, precum s-a 25

spus. Si a trimis un om de ai lui de la Poarta, s ia juramintul despo-tilor Peloponezului ; despotului Spartei ii mai cere I fata. Despotiiasadar au depus. juramintul.

despothlui Dar lui Toma, fratele mai guar, i-a parut rau si inToma Paleolog. curind se purta cu gindul sa se rascoale in contra impa- 30

ratului. Si Ja trimis la Poarta imparatului un sol care s-a nimerit s fi 456

fost prins la Patras in cetatea, pe care o tin ocupata ienicerii imparatuluisi alti turci mai de frunte. Si acestia au fost impresurati dupa aceea deostasii lui Toma. Dar rascoala o punea la cale, ascultind totodata de LucanLacedemoneanul, care spunea ea s-a inteles cu cei din Corint asupra tradarii 35

§i ca are nadejde cistige orasul i s izbuteasca si in celelalte privinticit mai bine cu restul tarii. Dupa ce s-a rasculat pe fat'a si a inceput razboicu cetatile imparatului, incerca din rasputeri sa le ia, dar nu izbutea nimicdin ce planuia ; si atunci a inceput sa impinga la rascoala i pe ceilalti

lasindu-i

sa-i

sit

110.0010

www.dacoromanica.ro

5

4:17

io

15

20

458

25

30

35

40

262 LAONIC CH iLCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE IX

din peloponezieni si din albanezi totodata, si din elini si a inceput sri, ser5zboiasc5, cu fratele s'au, provocindu-1 la rkboi, i impresura i uneleoràsele de ale fratelui su. Aceast5 eascoa15, spun unii cà a fost o isprav5a lui Omar. impAratul a aflat foarte repede si a trimis in Peloponez unmare dregiltor sà-1 scoat'a pe Omar din locu-i de conducere i s5-1 ia el.Si din cauza aceasta, impAratul fi luat lui Omar guvernarea Tesaliei.

Dar imparatul sosind ping, la orasul Scopie, a mai zAbovit s vadädad, se face vreo miscare nou5 din partea peonilor. CAci peonii, I dup5 ceMachmut plecase, adunindu-se, au trecut peste Istru si au pornit i asupraarmatei de paza a lui Machmut ; i, dind lupta, au fost Invini si nu multiau fost ucii, citiva ins5 din ei au fost prinsi si adusi in fata impAratului.1mpAratu1, fireste, cum a aflat c Toma, fratele mai tin5'r, a cälcat jur--

n5vA1ind impresoar5 ienicerii de prin ceth,tile impAratului,a trimis asupra Peloponezului armata din Tesalia i Etolia si general-comandant 1-a %tut pe Chamuza, poreclit Purt5torul de soimi ". Acestaluind pe Ahmat, guvernatorul Peloponezului, i pe Omar al lui Turachan,care Ii era ginere, si cu acestia a n5v5lit in Peloponez si a sosit la Patrasdin Ahaia si a despresurat cetatea. Cci elinii cum au v5zut venind asupralor armata impgratului, au ridicat impresurarea i s-au adunat la Mega-lopole, care acuma se chiarn5 Leondari, pe ling5 domn, cu gindul s dealupta. Iar armata a strAbAtut tara Elidei de la marginea narii i, ajungindla Rome, urea spre Leondari. Aici Toma adunind i pe albanezi i pe eliniicare se rgscu1aser5 cu el, Ii rinduia oamenii ca de lupt5. Turcii ajungindaici, cind au zArit armata elinilor rinduitg pe colinele [ orasului, se chib-zuiau dac5 s aseze tabAra sau s plece mai departe cu totii. cum sint,de-a dreptul spre Muchli de la Tegea. Dar Ionuz, comandantul cavalerieiusoare, vgzind pe elini cu rindurile asezate in adincime, a inceput sg, strige :Dragi turd, elinii au pierdut lupta ! CAci nu e cu putint5, asa cum s-aurinduit, ca ei s5 poata tinea lupta, ci indat5 vor da fuga cu totii, cind ceide la urm5 sint pusi pe fug5. ad nu s-au asezat in rinduri ca degetelecare se ajutsa intreolalth, ci fAcindu-si rindurile in adincime, s-au preeatits5 se puna la 1upt5". Strigind asa Ionuz cavaleria usoafa,alerga dupa elini. Rindurie din urra5 i-au infruntat pe cei dintii, apoiinsA, cind turcii se ad2augau mereu tot mai multi, s-au pornit s-o ia la fug5.Cind cei din urm5 dintre Omni, s-au pornit s-o ia la fuga, au cázut asupraoamenilor lor i i-au impins la fug i pe acestia ; i asa rindurile intr-oscurgere de o clip5 au fost puse pe fugA, odat5 ce rindul din urma, a fostsuit sA fugsa. C5ci biruit, neapArat au fost nevoite si celelalte rinduri s, op5teasc5 la fel, deoarece se invAlm5seau intreolaltA. Elinii deci fugeau dinriisputeri spre oras, iar turcii veneau din urm i, rdcnind i indemnindu-se,

inintul i

1

gi

ski

t

gi Mindu-si

www.dacoromanica.ro

EASCOALA DESPOTIILIII TOMA PALEOLOG 263

au ucis ca la dou'a sute ; si dup5, ce i-au gonit, au inceput s'a-1 impresoarepe despot in oras, avind de suferit de foame i molimà; dup'd, ce armataajunsese aibi, era la mare strimtoare de pe urma robilor ce-i adusesedin Ahaia I si de aici a plecat cu ei spre Muchli. Pe Ionuz Ins 1-au

cu despotul Dimitrie.

Mahomed II oeupgi Dup5, plecarea armatei, Toma a inceput din nou s impre-Smederov o, 1459. soare in cetAti pe ienicerii imp'aratului ; impilratul

vara aceasta, a pornit asupra Spenderovei si a Varii tribalilor. Expeditiaaceasta a intreprins-o din urmAtoarea cauza". La moartea lui Eleazar,feciorul lui Vule, a rmas in domnie sotia lui cu o fafa. i cetatea Spende-rovei o tinea dinsa i, dindu-si fata dup5, feciorul imparatului ilirilor 1,

.se gindea c domnia asupra orasului ii va r'aminea ei. Dar tribalii, s-aupornit de partea lui Mihail, fratele lui Maclimut, care trgia pe 1iiig domnultribalilor si, alegindu-si dornn, 1-au pus pe el si i-au incredintat treburileorasului. Dar femeia trimitind dup'a acesta sá-i vinO, la ospetie in cetate,I-a prins i, legindu-1, 1-a trimis la peoni. Peonii luindu-1 pe Mihail, 1-auaruncat in inchisoare. lar tribalii s-au pornit din non c'atre impkat

Impreun cu femeia domnului, chemindu-1 tratau predarea orasului.Imp'aratul, cind starea de lucruri Inca nu-i ajunsese pin'a la acest punct,

pregatise si a pornit asupra Spenderovei, cu gindul sa", cucereasc5, orasulou puterea 2. Cei din orasul Spenderova insa aflind I c'a imparatul vinecu n'ava15, asupra lor, i-au iesit in cale intru intimpinare cu cheile orasului.Imparatul pe tribali i i-a apropiat de el, daruind multora mosii i banisi pe femeia lui Eleazar a invoit-o si a lasat-o ssa-si ia averea i sb; plece ;garnizoana insá a luat-o cu sine.

Ora5u1 Amastris Dupa predarea acestui oras s-a hotgrit s porneascg, inse prethi. Peloponez cu armata ; apoi ins5, ajungind In Bizant

-trecind in Asia, a pornit asupra orasului genovezilor Amastris de la mar-ginea Mä,rii Negre. Caci genovezii au trimis soli si cereau Galata, ca fiindun oras al lor, deoarece nu s-au fácut vinovati de nici o nedreptate si autratat de pace cu el. i desi, la cucerirea Bizantului, s-a predat, cereauiari sä le fie dat inapoi. Dar impilratul a ráspuns, precum ca nici eln-ar face nici o nedreptate, nici n-ar fi ocupat orasul venind cu fázboi,ci marii dreOtori ai orasului sosind la el, i s-au predat, cerind s aiba parte

1 Conrad Clouser, autorul traducerii latinesti din editia dela Bonn, noteath In parantezeis erat Stephanus Bosniae rexacela era regele Bosniei $tefan.

2 Orapl fusese cucerit de Murad II (v. p. 152) §i dat Inapoi (v. p. 189).

1

459

5

15

20

460

25

30

bigot

insd,

se

10

si

www.dacoromanica.ro

1

461

10

264 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IX

de bine de la impgrat ; i luind astfel in primire orasul, n-ar fi Mout nim'anuinici o nedreptate. Din cauza aceasta genovezii declarind fazboi, a pornitasupra orasului Amastris de la marginea Mãrii egre. Iar in caleducea cu 0, pe Camile i animale de povara", foarte mult bronz i avea cudinsul i armata din Asia. Dar cind. sosind a inceput impresurareaorasului, orasul s-a invoit sá i se predea. Luind in primire orasul, a treia.parte din locuitori a Th,sat-o pe loc in oras, iar clou d. p'arti scotindu-le dinoras, i-a asezat cu locuintele in Bizan i, alegindu-si aici din oras unii din

s-a dus acaa. Aici i s-a anuntat c puterea lui Chasan s-a intinsfoarte si a ajuns s stapinease5, Ertingan, capitala Armeniei.

Din Istoria marilor Corn- Ci acestea s-au intimplat mai pe urma" in anul acesta ;neni de la Trapezunt. dup'a plecarea impAratului din Peloponez, a sositla PoartA David, fratele ImpAratuhti din Trapezunt, aducind tributulca s intAreasc A. tratatul de pace. CAci se spune c impAratii din Colchida

15 au fost mai inainte impArati la Bizant, din casa Comnenilor ; cind insacestia au c6zut de la domnie, Isaac, feciorul imp'aratului, a sc6pat cufuga, cind tat5,1 au a fost dat mortii de popor din ma ce-o aveau asupra,luil, si a plecat in tara Colchidei la Trapezunt. Sosind aici, cei din partealocului 1-au pus in domnia Colchidei i resedinta domneaseA a mutat-o

20 la Trapezunt in Colchida. Si. de atunci domnesc aici si au ajuns pinrbin vremile noastre, elini fiind de neam i tinind. la obiceiurile si la limba,

462 e1ineasc6. i sint incuscriti cu barbarii vecini, cu numitii Aspropro-batanti2 albi i chiar cu nepoti de ai lui Temir, feciori coborind din Tochie

Caraisuf, IncIt a nu aibá nepMceri din partea acestora i tara s'a nu le25 fie pustiit'a de ei. *i au intrat in leg'aturi de diatorie i cu elinii din Bizant,.

intre altele, cind i impkatul Alexie Comnen dat fata dup5, impAraturIoan al Bizantului 3.

[Dar 4 dupa, aceea a se fi intimplat i un lucru ca acesta. Imp'aratulIoan 5 a c6,zut la bilnuiala asupra maicii sale, o Cantacuzino, ca proto-

E vorba de moartea tragica a ultimului fmparat Comnen Andronic I (1183-1185>descrisa atlt de miscator de Nichita Choniat, istoric contemporan ;dar Imparajia marilor Corn-neni din Trapezunt a luat fiinja abla pe la 1204 dupa cucerirea Constantinopoki de cru-ciada a IV-a.

2 Adica pastori d.e oi albe.3 loan VIII Paleolog (1425-1448).

Intreg acest pasaj de la Dar dupa" pina la tradatori de patrie" p. 266, Insesi ma-nuscrisele 11 arata ca strain de Laonic Chalcocondil, fiindca e i scris Intr-adevar mai mult Instil de cronograf decit In felul de a scrie al lui Laonic. De aceea, ultimul editor al lui Laonic,E. Darké a scos, cu drept cuvint, din text acest pasaj, InchizIndu-Iln paranteze dreptunghiulare..

5 loan Mare Comnen, Imparat deocamclata numai dupa nume i ca prezumtivdeoarece tatal s5u Alexie era Inca In viaja si domnea.

1

urmas

p

I

1i.

si-a

I

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA MARILOR COMNENI DE LA TRAPEZIINT 265

vestiarul ar trai cu maica-sa, si indurerat intru inima sa din cauza aceasta1-a ucis pe protovestiar si pe tatM si pe maica-sa i-a inchis pe amindoiin aceeasi camera, voind sa-i ia viata §1 maicii sale. Dar marii dregatori dinoras 1-au rugat fierbinte pe Ioan, ca aceasta sa nu se intimple si 1-au trimisin partile Iviriei, imbunindu-1. Impresionat de rautatea lui loan, impa-ratul Alexie 1-a facut imparat pe cel de al doilea fecior al sau numit Scan-darios si 1-a insurat cu fata domnului din Mitiline Gateliuzo, unde iltrimisese acolo la Mitiline. Imparatul loan insa pleeind in Iviria, a avutde sotie pe fata imparatului Alexandru. Dupa aceea a plecat la Cafa, eau-tind acolo pe cineva sa aiba o corabie si sa mearga la 1 Trapezunt cu gin-duri de razboi in contra propriului tata Alexie. Si a gasit acolo un om ge-novez avind o corabie mare cu arme de tot felul, numit ... 1. Pe acesta1-a si ales protostrator2 . Echipind deci corabia bine si cum trebuia, a venitla Trapezunt in contra tatalui sau Alexie. Iesind afara pe uscat in locul,unde e asezata manastirea sfintuthi Foca, si-au ridicat corturile tot aiciin manastire, avind la mijloc si ajutatori in taina oarecum pe cavasitanicare 1-au tradat pe acela. Caci acestia tinind straja imparatului in suburbialui Ahant, cind chiar si imparatul Alexie isi avea acolo corturile cu armesi pregatire de razboi, s-au inteles cu Joan si i-au lasat slobodii, calea incontra lui Alexie, pe care comandantii lui Than 1-au gasit in cort fara sabanuiasca nimic, si 1-au ucis cu violenta pe la ceas de miazanoapte. Cadimparatul loan spusese sa nu-1 omoare de tot pe tatal sau, ci numai sa-1prinda de viu si sä 1-1 aduca. Dar aceia n-au pazit cuvintul lui, ci omorindu-1,poate eil credeau ca au facut mai mult pe placul imparatului Ioan. Peacestia imparatul Joan mai pe urma, pe unul 1-a orbit, iar celuilalt i-a taiatmiinile, nevrind ca ei s-o faca aceasta asa, ci numai sa i-1 aduca. Asadarimparatul loan a si luat in primire domnia, facind ) tatalui sail la inmor-mintare toata cinstea cuvenita ; 1-a si inmormintat in manastirea MaiciiDomnului cea de dumnezeu umbrita, de§i mai pe urma 1-a adus in mi-tropolie.

Dupa citiva ani insa s-a ridicat cu razboi asupra Trapezuntului§i un oarecare dervis en numele Artabil, care adunase din toate partileoaste, de la rasarit si miazazi, de la Samion si din alte citeva orase ; si avenit asupra orasului, voind sa-1 cucereasea, dind navala. Dar imparatulloan, adunind si el armata pe uscat si pe mare, a venit impreuna cu pan-sebastul 3 si oamenii aceluia pina la manastirea sfintului Foca, numitaCordili. Asadar pansebastul stringindu-si si oamenii sai si pe ai Impa-ratului, a trecut cu armata, voind sa atace de pe mare pe dervis, oriundear da peste el ; caci dervisul Artabil ocupase locul numit Meliari, punindmina de mai inainte pe aceasta strimtoare de la Meliari, numita Capa-nion. Venind deci si acei oameni ai pansebastului, au dat peste dervis,tinind oeupata strimtoarea Capanion. Ei au si dat navala asupra dervisului,punindu-si toata nadejdea in. armata de pe flotä, deoarece si aceasta flota

1 Dupd numit" Intr-un manuscris e indicatA o lipsà.2 Adica general-comandant al armatei sale.3 Titlu de mare demnitar bizantin : pansebastosa tot augustul ; aici pe cit se pare, al

prezumtivului urmas la tron.

1

5,

463

15.

20

25

461

30

35

40

www.dacoromanica.ro

4655

10

15

.466

25

-30

266 LAONIC ClIkLCOCONDIL: EXPCNERI ISTORICE IX

se pregatise impreuna Cu pansebastul sa dea peste dervis ; dar n-a avuttimp prielnic, ci din cauza vintului ce sufla cu putere, marinarii n-auiesit afara in ajutorul armatei 0, furtuna facindu-se aspra de tot eind dintr-oparte cind din I alta, armata de pe Rota a fost impiedicata s iasa.atuncea oamenii dervisului napustindu-se asupra pansebastului i asupraarmatei, 1-au ucis i pe insusi pansebastul i pe feciorii lui i pe altii, cala treizeci. i ceilalti au fugit i au venit la imparatul Than care, luind-ola fuga si dinsul, a venit cu un caic la Trapezunt deodata si euunii fugiti pe uscat, altii pe mare, in timp ce dervisul si-a asezat tabarain milnastirea sfintului Foca, in care ii avusese tabara imparatul loan.Dervisul a facut 0 multi prizonieri i pe unii din ei i-a ucis ; avea prinsd.e viu i pe numitul Mavroconstan care avea grij . de camera imparatuluisi de cheltuielile lui si pe care 1-a i ucis in fata orasului. Apoi, stind acolotrei zile, a plecat cu planul s bata rdzboi in cartierul Mesochaldion caunul ce era din ale pansebastului. La Trapezunt in manastirea lui Cordili,chiar la sosirea dervisului s-a intimplat urmatorul lucru. Dervisul venisein noaptea aceea ; tot atunci o femeie armeanca, temindu-se ca dervisulsa nu ocupe cetatea de afara, Ii muta avutul in cetatea cea mare a Tra-pezuntului, ca acolo s 0-o puna la adapost. Asadar eind. 10 lua lucrurile0 le ducea in cetate in timpul noptii, I fail sa bage de seama, Ii luasera foclucruri de matase i lina. Ea insa era in cetatea cea mare, nestiind ce seintimplase. i s-a incins foc mare in casa acesteia i dintr-aceea a cuprinssi toate easele vecine pe la ceas de miazanoapte. Iar cei din oras erezindca este o tradare pornita dinauntru in favoarea dervisului, au luat-o deodatacu totii la fuga, mari dregatori i cetateni, imparatul Than hind lasat singurnumai cu vreo ciiva, ca la vreo cincizeci. Toata noaptea imparatul a ins-pectat zidurile i portile orasului. Dimineata asadar a venit i dervisul,precum s-a spus, cu gindul e poate va cuceri Trapezuntul ; 0 el a plecatfath nici o isprava, umblind prin partile de prin Mesochaldion. Asadarau fugit dintr-odata dregatorii cu toii, unii pe mare, altii pe uscat, luinddrumul Iviriei ; mai pe urma, dupa ce dervisul a trecut, ei au venit laTrapezunt i imparatul i-a ocarit, facindu-i muieratici i nebarbati titradatori de patrie].

acestea s-au petrecut la Trapezunt ; guvernatorul Amasiei insa,35 Chitir cu numele, venind. cu armata, a cazut pe neasteptate in Trapezunt

si a prins nu putini 0 in pia i pe ogoare i in oras, ca la doua mii fiind.467 de toti. i orasul fiind acuma pustiu j de pe urma unei eiume aprige,

se astepta sa fie cucerit ; dar Imparatul orasului Ioan a izbutit la imparatulMehmet cu bani s pastreze in viitor orasul tributar si prizonierii ce-i

40 Meuse Chitirbei, sa-i fie dati inapoi i sa aiba 1inite, platind imparatuluitribut, doua mil de galbeni. Mai pe urma asadar si imparatul Ioan a trimischiar pe fratele sau, despotul David, la Imparatul si a cerut sa luta-reasca pacea incheiata, ceea ce s-a i fácut, cu un tribut de trei miide galbeni.

ceilalti,

I

www.dacoromanica.ro

DESPRE IVIRI 267

Despre Iviria Cu tara Colchidei se mgrgineste Iviria i impgratii acestora(Georgia). nu sint de neam mic. Iar tara se intinde de la numitul Bathylriul Fasis ping la Chaltichi, cuprinzind Gorgur i Corion i Cahetion

si Tiflision ; orasele acestea sint in apropiere de Samachion i turci locuiescin el si se intind afarg de regiunea mai de jos de orasul Cahetion de la 5

marginea mgrii si Sevastopol al mincrelilor 2 stgpinind Dadian i MamiaSamantaula i Guria i alte orase de la marginea Marii. Dar

cu orasele Iviriei de sus sint vecini si alanii i hunii i embii. Alaniiinsg par sg se intindg pe sub Caucaz. Acestia si sint socotiti mai ales bgr-bati foarte destoiniciin ale rg,zboiului i fac I zale de piele deosebit de bune. 463Acestia Ii due traiul In religia domnului nostru Iisus Hristos, au insg un graial lor eu totul particular si arme Ii fac i intrebuinteazg de bronz, numitealanice. Dar ivirii de unde au ajuns i ei in tara aceasta, daeg de la iberii 3cei dinspre apus, n-as putea indica ; si se vede cà ivirii au ajuns la mareputere i sint avuti i credinta si-o au de la Constantinopole de la o femeie 15cucernieg foarte, care mergea intr-acolo pentru credinta cea de dumnezeuadevgratg ; aceastg femeie si prin minuni pe iviri punindu-i in uimire,i-a despgrtit de credinta lor farg de dumnezeu i i-a fault erestini prin-buna lor invoire. Dar dupg multi ani, seitii, vecini cu dmnii, s-au ridicatcu rgzboi asupra lor i, strgbgtind tgrile ivirilor, le pustiau si le nimieeau 20cu desgvirsire si, robindu-i, i-au tinut sub stgpinire, impgratii refugiindu-sepe culmile muntilor. Mai tirziu insg, dupg plecarea scitilor la sglasele lor,s-au coborit la targ i, pratind Impgratului scitilor tribut, au rgint-,s dom-nind in tara bor. Dupg aceea nu cu mult mai tirziu s-au luptat cu alanii,hunii i sasii . . . . atita stiu i atita am de amintit despre ei 4. 1

25

Soarta insulelor Lemnos, Asan sosind asadar 5 in fata impgratului, acesta ahubros, Tasos si Samo- aflat ce se petrece in Peloponez ; aflase insg si de la

trace. guvernatorul Peloponezului Ahmat care stgtea inCorint, cg domnul Dimitrie, dupg ce s-a lepgdat de bungvoie do fratele sgu,se aflg ineg prin tar, desi fratele sgu poartg rgzboi si in contra sa ; i atuncide indatá i-a dgruit insulele din Marea Egee, Lemnos si Imbros i Tasos

1 Mica Adincata.2 Manuscrisele au p.r.yyakovmingltelitor" i p.r.yzeXtowminchelilor", Indreptat

de Tafel in Mt.-rxpaicov.3 Bizantinii pronuntind tot Ivirii".

In propozitia aceasta chiar unele rnanuscrise indica o lipsa.5 Gunn continua aici istorisirea, se vede cà Laonic n-a apucat sa-si puna la punct expu-

nerile istorice, cad mai Inainte nu ni s-a spus nicaieri ceva despre sosirea la sultan a lui Asanin Imprejurarea aceasta.

469

30

si

si

www.dacoromanica.ro

268 LAcasric CHALcocoNnm : EXPINEBI ISTORICE IX

1 si Samotrace. Mai Inainte, dupd cucerirea Bizantului, le-au avut acestea.domnul din Lesbos, atit insula Lemnos cit si orasul Enos, iar stdpinitorulPalamed insula Imbros, care 1 insd a ocupat si Enos ; dupd moartea luiPalamed, cind feciorul sdu Dorio a luat orasul in primire, impdratul a

5 venit cu armata si a ocupat Enos, cei din oras trecind de indatd la el,*i a trimis pe Ionuz, guvernatorul de la Galipoli, s ocupe insulele. Imbrosa trecut indatil la el si Lemnos ; i In insulele acestea a sosit o garnizoand,de a ImpAratului. Apoi Insd tarcii aflind de sosirea din Italia a flotei si acardinalului i cd se asteaptd s soseascd si alta din Italia, garnizoana,

10 ce-i drept, s-a retras, dar turcii aveau grijd de administratia insulelor..Lemnos, indatd ce flota a acostat la ei, s-a predat i Imbros a fAcut camtot asa 2 j Tasos Inca i Samotrace. Dar nu cu mult mai tirziu, dupd

470 plecarea flotei la Rodos, Ismail, pus J de curind guvernator de impdrat,a debarcat si a ocupat Imbros si Lemnos 3 j i pe italienii prinsi aici i-a,

15 trimis la imparat. Acestia, cum au fost adusi, pe toti i-a ucis impdratulcare petrecea la Filipopole ; cad se retrkese din resedinta-i impArateaseddin cauza ciumei care bintuia atuncea foarte. Tasos insd si Samotracenu s-au predat, Ricindu-si o gresitd socoteald. Cdci cind nu cu mult maipe urmd Zagan a luat locul lui Ismail i a fost pus guvernator la Galipoli,

20 venind cu flota la Samotrace si Tasos, k-a cucerit i pe locuitori i-a robit.pe acestia Impdratul i-a mutat ca locuintele la Bizant ; insulele insd.

si citi au scdpat cu fuga in creierii muntilor, ea sd nu fie robiti . . 4.

Mahomed II eueeretite Morea, Dar .Asan luind. armata, a navalit in Pelopo-1460. Despotul Dimitrie l'aleo- nez ; si, linga Leondari, 1-a pus pe fuga pelog se predu. Suferiniele tarn.25 Toma ; si gonindu-11-a impresurat timp putin ;.ajungind insd la strimtoare, s-a Tetras si a mers iarki la impäratdupd ajutor. S-a dus insd impreund si. cu guvernatorul Tesaliei Omar,care era intr-o mare divergen i neintelegere cu dinsul ; si sosind,intrat la impdrat i, ian multe zile mai pe urmd, impdratul i-a luat lui

30 Omar locul de guvernator si i 1-a incredintat liii Zagan, guvernatorulde atunci de la Galipoli. Acest Zagan a ajuns brobat vestit, intre altele

471 pentru e 1-a prins pe Morezini I care ajunsese cel mai mare pirat de pc .marea din pdrtile noastre ; 1-a prins si pe dinsul si trirema lui si din cauza.aceasta si-a dobindit faimd mare. Acesta madar, indatá ce a luat in seamd

35 din partea Tesalia si Peloponezul, a n'avdlit in A.haia ; §i,.

1 In loc de 6; cind" a citi 5; care", fiind mai potrivit.2 Compard DIA Critobul, II, 23, .6-8.3 De fapt amiralul turc Jonuslovoglg. Vezi A k U. Nime t, op. cit., p. 52, nr. XL4 Manuscrisele imbed o lips5.

imparatului

.

a

www.dacoromanica.ro

CIICERIREA. PELOPONEZITLIII 1460 269

la navala lui Zagan, armata elinica, cum impresura cetatea de sus, s-aridicat p a plecat. Dar erau fata aici, in ajutorul elinilor, p italieni pe careIi cheinase Toma p care venisera de la Mediolan ca aliati elinilor. Eliniideci punind tunul in pozitie de tragere, bateau cetatea, dar nu ispraveaunimic ; p nici tunar bun nu aveau P nici scule bune pentru impresurare. 5

atunci aheii ridicindu-se din oras, au plecat la Naupactos i zaboveauaici, domnul Toma insa a navMit in ara Laconica p a supus-o, precum§i orasul Calamata In Mesenia. Mantinea a inceput s-o impresoare i nu-imergea de loc la cucerirea orasului ; i atunci trimitind soli la imparat,ii punea gindul la incercare, daca ar face pace cu dinsul. Cum imparatului 10

ii venise atuncea veste din Asia despre Chasan cel Lung, s-a vazut indemnatla pace cu acest domn ; incit s poata porni cu armata asupra lui Chasanp asupra donmului Sinopei Ismail, care statea in legaturi de prieteniecu Chasan cel Lung ; i i-a dat veste de pace cu conditia sa-si indepartezearmata de la, cetatile imparatuluip sa-i dea inapoi cite orasele i le-a luat, 15

iar tribut plateasca de indata, trei mii de galbeni p in timp de doua- 472zeci de zile sa fie prezent, cind trimisul imparatului o sa fie la Corint.Cind i s-au anuntat donmului acestea, se gittea s mearga la indeplinireacelor spuse de imparat. Dar din cauza nesocotintei supusilor n-a pututplateasca galbenii ; p atunci imparatul a fost apucat de mare Millie. 20

§i expeditia in Asia asupra lui Chasan a aminat-o pentru anul urmatorsi el insuP s-a pornit spre Peloponez. Cind in navala-i a sosit la Corint,Asan i s-a infatisat din partea domnului Dimitrie, avind sa duca armataimparatului asupra dusmanilor. Dar cind a ajuns la Tegea, pe Asan 1-apus aici la inchisoare, P, pe slujitorii dintre elini, cIi Ii urmasera aceluia ; 25

tinindu-i in catuse, au plecat asupra Spartei. Mai intii Machmut, avindcu sine cavaleria usoara p armata Europei, grabea din rasputeri spre Sparta.Ajungind aici, a impresurat de indata orasul i pe domn 1-a surprinsuntru. Domnul asadar era impresurat i p-a pierdut nadejdea ce p-o pusesein imparat. *i se purta cu gindul sd se urce In cetatea de sus a orasului ; 30

apoi insa cind a aflat o pe fratele sotiei sale Asan, imparatul 1-a aruncatin inchisoare, s-a strecurat din oras p, sosind in tabara, j s-a infatisat 473imparatului. i pe el imparatul 1-a primit cu mare cinste p-1 mingiia,

nimie neplacut nu i se mai poate intimpla din aceasta p-i filgaduica in locul Spartei Ii va da abt ará indestulata i thfloritoare. Totusi 35

nu mai putin ii inea sub paza. Inspre Sparta, la poalele Taighetului,este asezat un oras clinic infloritor ; e la o departare de vechea Spartaca la optsprezece stadii 1. Pe acesta asadar imparatul 1-a ocupat si in

1 Peste 3 kin.

ti

I

sA-i

nil

In6-

www.dacoromanica.ro

970 LAUNIC CHNLCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE IX

mitropolie a pus o garnizoan i guvernator 1-a facut pe Chamusal Zenevisa,scutier al lui Machmut. El insusi insa mergind asupra orasului Castritila o departare de orasul de acuma ea la optzeci de stadii 3, a inceput sa-1impresoare pe acesta ; caci i barbati i femei, intarindu-se intr-un loc

5 foarte bine adapostit i chibzuindu-se c anevoie e de patruns, se gateansa se ping la lupta cu cei ce navaleau asupra lor si sa se bath cu armata.imparatului. Dar ienicerii, cum li s-a dat consemnul de atac, indata auatacat si au trecut peste zidul de afath çi i-au robit i pe barbati si pe femei,cucerind locul acesta. Dupil cucerirea orasului s-au urcat spre cetate care,

io parca atirnath in vazduh, se ridica pe o inilltime ca la patru stadii 4.Urcusul era strimt i anevoios de umblat din cauza drumului ràu si era

474 prapastios siI foarte accidentat ; i daca erau oameni care sa tina calea.,

era greu de urcat si de ajuns la cetate. Aici s-au silit s forteze urcusul,trecind unii peste altii. La acest urcus inghesuindu-se unii cu altii la repe-

15 zeala, multi s-au prabusit in prapastie i foarte multi din ieniceri si-aupierdut viata. Altii insa au izbutit sa se urce i au ajuns la cetate si au.inceput sg se napusteasca. Elinii insa care luptau de mult timp acuma,nu mai puteau tine piept impotriva oamenilor imparatului mereu altii

iar altii. S-au descurajat deci si au cautat o apropiere de imparat, ca20 capituleze. Asadar pe acestia, dupa ce a luat in primire cetatea, pe toti

i-a dus intr-un singur loc i i-a macelarit, fiind de toti la trei sute, i pe,comandantul lor, a doua zi i-a despicat trupul, facindu-1 doua bucati.De aici a inaintat dincolo de orasul Leondari asezat tabara ; dar cind.a aflat ca, toti si-au dus cu ei femeile i copiii intr-un oras inthrit Gar-

25 dichi 5, a venit de indata cu multa navala asezat tabara. Si. a douazi au atacat dinspre cetate i ienicerii dadeau lupta la ziduri, azapilorinsa le-a poruncit s atace orasul din partea, unde era en putintatreac . peste zid. Si azapii napustindu-se de indata, au doborit pe elini

i-au pus pe fug i, in.valmasiti, au patruns deodath c.0 ei in oras475 omorau fir nici o miI, dupa porunca imparatului, i barbati i femei

animale de povar i vite, necrutind nimic. Indata s-au predat i ceidin cetate, plecindu-se s capituleze. In fruntea orasului statea Bochali

1 In manuscrise eXccasolvChazan",Indreptat iie Darkó In Xa.p.ouCiv, p. 262,15 si 273, 35; 274, 3, 7.

Manuscrisele ne dau Koca7pE7Castrie", dar Darkó, ap. crit., numai brinuieste, encred lnsS cã trebuie Indreptat In KcccrrikrtvCastriti" dupil cronica lui G. Sphrantzes,contemporan i martor cular (Migne P. G., 156, col. 1060 B).

3 Peste 14 km.4 Peste 710 m.5 In manuscrise e xctpSodalvGsrdichie", Indreptat de Tafel In rapatziv . Vezi

Sphrantzes, tot acolo col. C.

2

si

si si-a

§i §i-a

§i §i

si

(WO

2

a

st,

ed.

5i

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA PELOPONEZULDI 1460 271

cu rudele. Aici imparatul a dat de stire prin tabara, eine face vreun rob 1

de razboi si nu va veni de indata cu el, va porunci robului s ucida sta-pinul i apoi 11 va ncide i pe prizonier. Dupa acest ord.in, nimic altcevanu era o raritate mai mare prin tabara decit vreun rob dintre cei din acestoras ; eaci au fost adusi la un loc vreo true dona sute. Pe acestia i-a dus 5

CU totii intr-un singur loc i aici i-a oraorit, incit n-a mai ramas niraenidin locuitorii orasului Leondari, nici barbat nici femeie. Am aflat insa dupaaceea de la locuitorii de primprejur, ca au fost la sase mii de morti, iaranimale de tractiune ucise de multe ori mai multe. Cind au aflat si cele-lalte parti din Peloponez acestea ce le-a facut imparatul, de inclata s-au ioplecat de frica si au trimis soli la imparat intre altele i Salvarion si Arcadia,port si santier naval al acestei taxi, asezat spre Pylos, oras foarte intaritsi bine adapostit. Pe acestia dupa ee imparatul i-a luat in primire, bar-bath i femeile din amindoua orasele, i-a pus sub paza ; adunind la un loccam la zece mii ; si era pornit cu gindul omoare ; mai apoi insa i-a

J15 .

trimis in regiunea Bizantului, ca locuitori prin orasele de plin apropiere. 476Pe domnul Dimitrie 11 purta aici din loc in loc, ferindu-1 de orice apropiere.Cu vrerea domnului insusi 1-a trimis pe Iisus al lui Isaac sa ia in primireEpidaur i s aduca pe sotia i pe fata doinnului, pe care imparatul spunea

ia de femeie. Domnul elinilor a trimis i pe unul din marii dregatori, 20

ea induplece pe cei din Epidaur sa predea orasul, i sa-i aduca sotiafata. Iisus luind eu sine pe elini, a plecat la Epidaur ; dar dnd. a ajuns

linga oras, aici cirmuitorul orasului, punindu-1 la cale i cei din oras,s-a lepadat de domn i a spus ca nu e in puterea lui s predea orasul.Totusi pe sotia domnului elinilor a lasat-o s iasa din oras dimpreuna 25cu fata. Pe acestea, cum au iesit din oral, le-au luat si au plecat spretabara. Cind imparatul a aflat, cum s-au petrecut lucrurile la Epidaur,a poruncit, ca sotia domnului i fata sa fie duse din Peloponez de-a dreptulin Beotia, punind camerier pe linga fata domnului un scopit ; dupa aceea,nu cu mult mai pe orma, a ordonat sa-1 duc i pe Insui domnul afara sadin Peloponez la sotie. Iar el, indata dupa cucerirea orasului Gardichi,a pornit spre orasele venetiene ; si a sosit la Coro- ne, ca s vada asezarcaorasului. i el era ocupat eu aceasta ; Zagan insa, guvernatorul Pelopo-nezului, j fusese insarcinat s eucereasca Ahaia i o parte mai mare din 47 7tara Elidei, regiunea din interiorul ei ; i indata luind armata Tesaliei 35

cavaleria ward a imparatului, a supus orasul Calavrita in urma predariifacute de Doxie care statea In fruntea orasului si care intro fruntasiialbanezi avea locul IntIi. Acela en rudele sale au treeut indata de partealui Zagan i i-au predat orasul ; pe acestia toti, mai tirziu i-a ueis din po-runca imparatului. Dar asupra orasului Greben, bine intarit din fire, 41::

si

ski

et gi-oski

gi

www.dacoromanica.ro

272 LAONIC CHALCOCONDM: EXPUNERI ISTORICE TX

1 mergind, 1-a atacat §i pe acesta ; §i a fost respins din cauza loculuj acci-dentat. Incercare a fácut i cu alte localitali ; cit despre ora§u1 Santamerion,in care cei mai multi din locuitorii bogati de primprejur §i-au dus averea§i alte bogatii, dupa, ce, ajungind aici, 0 le-au pus la adapost, au trimis

5 vorba lui Zagan sa, se invoiasca ; i s-au impacat §i au predat cetatea.Dar dupa, ce a luat in primire cetatea, i-a in§elat cu viclenie §i, slobozinda doua zi armata asupra acelora din ora§ care au ramas in taring, i-aluat robi i pe multi i-a ucis pe loc. Cind vestea despre aceasta a ajuns§i in celelalte ora§e, ca nici o invoiala nu este statornica pentru ei, s-au

10 hotarit sa se apere in ora§ele lor, cum poate fiecare ; §i raci un ora§el n-amai voit sa se place. Si ce-i drept, Zagan purtindu-se astfel la 1 Santa-

478 merion, a umblat rau nu cu mult mai pe urma §i §i-a pieraut comanda.Imparatul de la Corona a sosit la Pylos i aici §i-a a§ezat tabara, undese afla si Toma cu o corabie ; imbarcindu-se in aceasta, a ridicat pinzele

15 §i a§tepta, cum se vor desfa§ura lucrurile in Peloponez. Dar corabii deale venetienilor plutind spre acesta, i-au cerut sa, se indeparteze de aiei§i sa, nu incerce din portul lor vreo impotrivire fata de imparat. Acesta,indata ce imparatul a tabarit, a plecat indepartindu-se in largul marl! ;iar soli de ai venetienilor sosind aici la imparat, au intarit din nou tratatul

20 lor de pace 0 au dat dovezi de bune relatii 0 de prietenie fata de imparat.Cu toate acestea, turcii din cavaleria u§oara de prada navalind in teritoriulde la Pylos, au prins aid nu putini din albanezii vecini §i i-au ucis. Apoiimparatul a mers &glare la Metone 0 a privit a§ezarea oraplui ; unii dinora§ au ie§it ca pentru pace §i citiva din ei au fost uci§i de oamenii impa-

25 ratului. Cind imparatul s-a ridicat de la Pylos, a ordonat ca domnulelinilor sa place prin interiorul Orli i sa mearga de-a dreptul spre Beotia,precum am aratat mai inainte ; el insu§i insa ajungind in Ahaida, a luatin primire localitatile de pe aici, dregatorii lor predindu-le ; §i s-a opritin Ahaia, ducind in tot local cu sine §i pe Asan, fratele sotiei

479 Cind a sosit aici, a aflat ce s-a intimplat 1 la Santamerion ; 0 era foartenecajit pe Zagan §i era suparat, ca din cauza gre§elii aceluia fata decelelalte cetati i s-ar supune cu mare greu. A dat insa de §tire prin tabaraca robilor de razboi din Santamerion sa, li se dea drumul. citi erauprin tabara, au fost pu§i In libertate ; dar o parte mai mare apucase sa

35 treaca din Ahaia in ttolia, ; pe cei mai multi insa luase Zagan, ducindu-iacasa. Cit despre ormul Graben, trimitindu-1 pe Iisus, guvernatorul dela Scopie, 1-a cucerit ; i din ace§tia o a treia parte i-a prefacut In robi§i alegind orice om frumns era prin ora§, 1-a luat rob cu sine. Inca mai inainteguvernatorul ormului Patras, cu. numele Isacal, a supus unele din ora§elele

40 vecine cu el. Gaci elinii, cind au vazut ca imparatul subjuga tara din interior

domnului.

Aici,

§i-i

elini,

www.dacoromanica.ro

CIICERIREA. PELOPONEZIILIJI 1480 273

§i c, omoara foarte multi barbati din orasele cucerite, se grabeau, fiecare 1

dorind s apuce sa se predea, Inca inainte de ce s soseasca imparatulsi 5j subjuge cu puterea, pe unii facindu-i robi, iar pe altii macelarindu-i.Atunci turcii luau orasele in primire, fara s ia ceva din averea oamenilor,dar alegind pe cei mai frumosi de prin orasele ocupate, ii luau robi. i 5

unele din oraselele cele mici, ei le robeau, cele mari insa le luau in primire,alegindu-si orasele cele mai frumoase pentru sine. Precum lupii navalindasupra unor oi, parasite de 'Aston, niciodata nu se mai satura indeajuns 480de a le sfisia, i ele sufera amar de pe urma acestor fiare de lupi, asaPeloponezul intr-un fel ca acesta se prápildea in chipul cel mai nenorocit, 10

nimicit pina la capk de oamenii imparatului, pierind in chipul cel maijalnic, unii intr-un fel, altii in altfel. Imparatul asadar sosind la Patrasin Ahaia, asezat tabara i orkelul Castrimenon i s-a supus. A trimisun crainic si la Salmenichi si le-a cerut si predea orasul. Ei insa au spus

de bunavoie nu se predau, pentru ea stiu cá vor pki-o la fel ea si cei- 15

lalti elini. Cind. i s-a raportat aceasta imparatului, s-a ridicat a doua zi§i a sosit la Salmenichi. Orasul acesta este asezat pe o culme intinsa inmunti foarte inalti ; i e intkit i adapostit foarte bine din fire, iar cetatease ridica mult, inaltindu-se deasupra unei prapastii. Intr-acest oras,cei mai multi din elinii si albanezii vecini si-au cautat scaparea, si ei si 20

femeile si copiii. Imparatul dupa ce s-a apropiat, a inceput s impresoareorasul, batind cu tunurile zidul orasului, care era si acela intarit de tot.

ienicerii au atacat zidul din mare apropiere i incercau i alt chip,cum ar putea izbindi ; totusi nu izbindeau intru nimic, nici sä cucereasca.orasul, niei in vreun alt chip pe masura pregatirii. Totusi cu pustile raneau 25nu putini din locuitorii orasului. J apte zile in rind a impresurat orasul 481§i ienicerii au oprit apa riului ; i peste putin timp cei din oras, chinuitiintr-una de sete, n-au stint ce s fac i s-au predat imparatului. Pe acestiafiind la sapte mii de oameni, i-a impartit ca robi de razboi intre oameniilui de frunte de prin tabara ; i ca la noua sute de baieti i-a ales sa-i faca 30ieniceri ; pe ceilalti i-a scos de vinzare. Atunci conducätorul elinilor dincetate, era un Paleolog cu numele, a intrat In vorba, sub ce conditiiar putea s predea cetatea, numai daca si-ar muta tabka cale de o zi.Ian imparatul a primit propunerea i, luind ostatici, s-a ridicat de aicisi, mergind in jos, a tabarit la Eghion, lasind. pe loc in urma pe Chamuza, 35guvernatorul PelopOnezului i al Tesaliei ; caci punindu-1 pe acesta, i-aluat lui Zagan loeul de conducere pentru gresala de la Santamerion.Acesta deci a fost lasat pe loc, ca s ia orasul in primire, dar a doua zi,a zabovit. i elinii facind o incercare, au lasat citiva s iasa din cetatesi sa le ducii lucrurile pe uscatul din fata Peloponezului ; i se purtau cu 40

18. - C. 1621

c i5

ti

si-a

www.dacoromanica.ro

274 LAONIC CSALCOCONDIL : L'IYITNERI ISTORICE IX

1 gindul s treaca la venetieni ; cad In acest scop facusera propunerile de.482 pace. Dar pe acestia, cind ies din ora i se pregateau 0, se indeparteze,

Ii prinde Chamuza i, trecindu-i In rindurile robilor de razboi, a facut pecei din cetate sa nu predea cetatea. Trimitind scrisori la imparatul, i-au

5 aratat nesocotinta guvernatorului i cá repede ar incalca invoielile de pacecu impäratul. Aflind toate cu de-amanimtul, 1-a scos din locul de con-ducere pe Chamuza i 1-a pus iarasi pe Zagan comandant i guvernatoral Tesaliei i Peloponezului. Incredintindu-i acestuia amindona -Wile, elinsusi a plecat dincolo de Feneu Ajungind aici, a trimis crainic prin

io orase, ca imparatul i-ar ierta pentru cele trecute i le-ar cere sa iasa a-far% de prin orase i s vinda armatei imparatului cele de trebuinta. Uniidin ei au ascultat i, coborind in tabara, s-au amestecat printreImparatul insa stringind ienicerii de la Poarta si din cavaleria usoara deprada citi erau de fata, i-a slobozit asupra albanezilor, ca sa-i prinda pe

15 neasteptate. Acestia asadar citi au ascultat de cuvint, au fost amagitis-au prapadit asa. i animalele de povara i vitele tarii minindu-le cu eir

le-au dus la Corint. Cu o astfel de vorba a strabatut localitatile Fliuntei..Caci albanezii asezati in acestea, deoarece Ii aveau asezarile intr-o regimefoarte aparata din fire, pradau i jefuiau pe elini aveau partizani pe cei-

20 lalti albanezi din localitatile de jos ale Peloponezului, oriunde i-ar fi dus403 acestia I la razboi, incit s-a hotarit localitatile acestea WO le Lea mai slabe

si a cunoscut ca albanezii, pornind de aici, rasculau tara imparatului.despre acestia se spunea ca fac cele mai multe ispravi i ca-i due p&

ceilalti, oriunde ar vrea sa-i scoat5,.25 Acestea s-au intimplat astfel la cucerirea Peloponezului, imparatut

Insa ajungind la Atena, plimbindu-se, vizita orasul i porturile. Povestin-du-i ienicerii de pe Acropolea, cà unii dintre atenieni s-au inteles la tradarecu domnul Beotiei Franco , fostul stapinitor de mai inainte al atenienilorau ajuns i aceia i orasul in mare primejdie ; eaci imparatul lasindu-se

30 convins, prinde zece oraseni dintre cei mai cu stare i, luindu-i pe acestia,i-a asezat cu locuintele la Bizant. Ducindu-se spre casa i trimitind crainica cerut ca domnul Dimitrie cu sotia s-o ia inainte ; i el insusi facea drumulpe indelete. Domnului Ii dadu 'Drawl Enos si venit din salinele de acolo-si de la Poarta pill% la vase sute de mii de arginti. Pe Franco, feciorul.

35 lui Antonio, fost intim de al sau, precurn se spune, si care predase Acro-polea din Atena, trimitindu-1 la Zagan, guvernatorul Peloponezului

404 i-a poruncit sa-1 ucida. Tar Zagan invitindu-1 la el in cort I a stat de vorbapina noaptea, mai apoi insa, cind s-a pornit sa piece spre cortul sau

1 Manuscrisele ne dau cpcvccW Fenao", Incireptat de Darkd In 0:Devcoi3.

I

turch

;

si-i

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA PELOPONEZULUI 1460 275

la porunca aceluia a fost ucis pe loc. Acesta s-a sfirsit astfel din viata.Imparatul ducindu-se spre casa, facea drumul pe indelete si, ajungindla Fere, a zabovit zile intregi pe loc, caci i se vestise c o armata e pe calede la peoni sa navaleasca peste Istru. Cind insa s-a vadit ca nu este nimic,a sosit mi cu mult mai pe urma la Adrianopole, ducind totodath cu sine 5

pe Dimitlie, fratele imparatului elinilor, cu sotia. Cind a ajuns la rese-dinta-i imparateasca, a trimis si a indepartat pe scopit de la fata domnului.Zagan insa a fost lasat in Peloponez i avea cu sine i armata TesalieiMIA cavaleria usoara de prada ; umblind prin Peloponez, a organizatstarea de lucruri de acolo si a scos mari averi, atit el cit i dregatorii lui 10

din Peloponez, de pe urma robilor de razboi, pe care, luindu-i pe furis,Ii treceau in Tesalia ; apoi storcea si plocoane dela locuitorii Peloponezului.Venind si la Salmenichi, a inceput s impresoare cetatea,trirnitind i vorbecumpenite in vederea predarii. Acestia, ce-i drept, nu-i dadeau ascultare,dar mai tirziu s-a intimplat de-a scapat teaMr comandantul elinilor din 15

aceasta cetate, dupa ce a rezistat un an intreg ; i a dus räzboiul in contraimparatului foarte vitejeste, incit Machmut, marele vizir al imparatului,

fi spus I despre acest barbat ca, venind intr-o tath atit de mare ca 483Peloponezul, robi ar fi aflat multi, dar nici un barbat decit pe acesta.

Despotul Toma Imparatul se afla atunci la resedinta-i imparateasca. TomaPaleoloa fuse insa, dupa ce a fost la Epidaur, a iesit din Peloponez

In Italia. a sosit la Cercira ; i debarcind femeile i copiii, a plecatspre Italia pe mare la arhiereul romanilor ; din Cercira a trimis un solsi la imparatul, facind o incercare, daca i-ar da i lui vreo tara in Europala marginea marii, i asa s predea imparatului Epidaur. Imparatul pesol prinzindu-1, 1-a pus in Cause si nu cu mult mai pe urma 1-a lasat saplece fath nici o stricaciune. Iar domnul Tema sosind la arhiereu, aveade la acesta pentru trai sase mii de galbeni pe an.

Sinope in sehhnbul Vara urmatoare, cum s-a ivit de prinavara, MehmetFilipopolei. a pornit cu armata asupra domnului Castamoniei

al Sinopei, invinuindu-1 ca era prieten cu Chasan cel Lung si pentru ca.credea c s-a legat cu el in contra tarii lui Mehmet sa nfivaleasca impreunacu acela i s porneasca razbei. Se mai spun si alte motive, anume ca",fratele lui .Amarle 1, traind la Poarta imparatului, 11 sfatuia pe imparatsa mearga cu razboi asupra fratelui eau. Echipind i inarmind pe mare

1 Pa etnirul din Sinope II chema de fapt vezi mai departe, p. 276,16, asa eapoate 6 'Apl.ccipXew ciaeXcp6g s-ar impune srt fie Indreptat In 'A1.cipX71q 6 ciSeAcp6gfrateleAmarle".

20

25

30

35

si

sa

§i

si

Ismail;

www.dacoromanica.ro

276 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE IX

486 eorabii, vase §i trireme ca la I o suta cincizeci 0. el insu0 trecind In Asia,s-a dus pe jos pe uscat §i flota-i pe mare, tinindu-se aproape de tarmulAsiei, pina ce a ajuns la Sinope. i imparatul mergind cu armata §itrecind prin ora§ul Castamoni, a ajuns la Sinope. Acest ora§ este a§ezat

5 la marginea Marii Negre ; este adica o peninsula ce se intinde in marepina la douazeci §i §apte de stadii 1, i pe istm se ridica ormul, avind deamindoua partile marea §i port natural. Dincolo de ora§, peninsula cese intinde inauntrul marii pe o departare de douazeci de stadii 2, estepling de dumbravi cu tot felul de pomi roditori i copaci 0. se chiama

10 Pordapas i traiesc in ea caprioare, iepuri i alte citeva sMbaticiuni bunede vinat. Ormul pe amindoua partile marii este inthrit §i bine adapostitdin fire in mare masura §i are o a§ezare de toata frumusetea ; dinspreuscat, ora§ul se ridica pe un loc pripuros. Dinspre peninsula locul ora-§ului este qes §i zidul Ii poate fi atacat foarte u§or. Inainte de ce impa-

15 ratul s fi ajuns in tabara, Machmut s-a apropiat de ora§ §i a intratcu Ismail in vorba, graindu-i astfel de cuvinte : O, fecior al lui Schender3,tu cobori doar dintr-un neam stralueit de turci §i pe imparat§tii ca, fiind din neamul acesta, DU contene§te sa se razboiasca intr-unacu du§manii profetului nostru Mohamed. De ce nu vrei s stai lini§tit

487 8i,J

dind fratelui thu jumatate de tath, s domne§ti peste cealalth junta-tate, ci despoind pe fratele thu, tii toath domnia acuma impotriva voiiImparatului ? ! S-o §tii de asth data, pentru ea starea aceasta de lucrurisa se indrepte spre bine, ie§i din ora i mergi la imparatul, incredin-tindu-te lui, tu §i stapinirea ta. i a§a, s-o §tii bine, ca nimic neplacut

25 nu vei pati din partea impkatului ; nici nu o sa-1 intreci cu. aceasta 4,facindu-i astfel pe plac. i vei avea o tara nu mai mid, decit aceastatath a ta i, totodata ducindu-ti viata in siguranta, vei avea parte deo fericire tihnita, ; nici nu vei mai avea vreo suparare in viitor, nicidin partea du§manilor no§tri, nici alor tai, nici din partea fratelui tau,

30 care mereu to ataca §i umbla sa-ti ia domnia. Mergi a§adar i spuneinsuti care tara iti ceri in Europa de la imparat, ea eu sa pot staruipentru ea la imparatul". Acestea i le-a spus vizirul Machmut al luiMihail. Iar Ismail, luindu-i vorba din gm* i-a spus : Dar, o Machmut,imparatul trebuia s mearga eu razboi asupra du§manilor profetului

35 nu asupra celor de acela§i neam §i aceemi credinth ! Caci nu e cu legesa vie 0. s desfiinteze mai intli pe un barbat de acela§i. neam §i. legat

1 Aproape 5 km.I Da 3 1/2 km.3 Vezi mai sus, p. 228 nota 5.4 Adiell räsplata ce 0 va primi, va fi mai mare decit ce a dat sultanului.

Il

www.dacoromanica.ro

MAHOMED II OCUPA SINOPE 277

printr-un tratat de pace, fr s fi fost vinovat de vreo ncdreptate. 1

Eu unul n-am facut nici o nedreptate fata de imparat i nici tratatulde pace nu-1 calc. Iar daca la aceasta i insusi imparatul s-a gindit si,in vederea razboiului cu Chasan,

Jvoia ca aceasta, tara sa fie a lui, ei 488

bine, sa-mi dea Filipopole in schimbul acestei taxi, incit s o am nu entribut, ci scutita de dari i atunci voi pleca la imparatul, increzindu-main bunatatea i dreptatea lui. Priviti orasul ce asezare puternica, si bineaparata din fire are 0 cit de bogat este inzestrat cu arme. Patru sutede tunuri are 0 la doua mii de pusti i peste zece mii de barbati, incitsa se poata apara i lupta la mare adapost pentru noi insine i cu foartemare paguba pentru dusmani". Acestea auzind Machmut i fiindfoarte bucuros de cuvintele lui Ismail, a plecat inaiutea imparatului sagfeliciteze la invoirea asupra orasului. Imparatul dupa ce a auzit fiecarepropunere de la Ismail, s-a aratat gata sà incheie un tratat de pace inconditiile propuse de Ismail 0 i-a dat Filipopole. Si Ismail luindu-si 15

toata averea a plecat din oras i s-a dus in Europa in locul care i 1-adat imparatul. Atunci, de indata ce imparatul a luat in primire orasul

pe Ismail 1-a trimis in Europa, s-au predat imparatului i toate cele-lalte cite se tineau de stapinirea aceluia, cit i orasul Castamoni, ora§infloritor i foarte bine aparat din fire, in care Ismail ii pusese la ada'post 20

sotia i copiii, iar insusi se pregatea la Sinope in vederea impresurarii.

5

10

bilinderea $1boiiütia Orli

lui Ismail. Con-struclii de mari

Tara aceasta a lui Ismail incepe de linga orasul imparatului, 4119Heraclea, de la Marea Neagra si se intinde de-a lungulMiirii Negro, pina in tara Paflagoniei, tara lui Turgut ;este o tara foarte bogata, cu un venit anual de doua sute 25

de mii de galbeni. E singura tara din toate tarile din Asiacare, precum j aiurea, in istoria mea am amintit-o, produce cea mai bunaarama, dupa arama din Iviria ; din aceasta ii vine imparatului in fiecarean un venit de cincizeci de mii de galbeni. Iar in portul Sinopei se maiafla intre altele i o corabie de forma mai rotunda 1, de noua sute debutoaie, pe care si-o construise Ismail. Aceasta, imparatul a trimis-ola Bizant, undo i imparatul 10 construise o corabie, cea mai mare dincite au fost vreodata dupa una a venetienilor 0 a imparatului taracone-zilor Alfonso. Cad. Alfonso a fost eel dintii care a construit o corabie cade patru mii de butoaie ; 0 mai pe urma i orasul venetienilor, dupace s-a facut pace intre ei si stapinitorul Ligiriei 0 al taraconilor, au con-struit i dinsii doua corabii, cele mai mari din toate corabiile cite au fost.

1 Vas de comert de mare capacitate, vasele Ue rilzboi avind o forma mai mult 1unguiatil.

30

35

corabil.

gi

si

www.dacoromanica.ro

490

5

278 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE IX

CorAbiile ImpAratului taraconilor s-au prApAdit, scufundindu-se de sinein port, de mari ce erau, i n-au mai apucat s'a ias6 in largul mArii. ImpA-ratul cind a auzit despre acestea a construit i dinsul o corabie ca detrei mii de butoaie. i nu cu mult mai pe I urmA aceasta s-a prApAditdin cauza mArimii catargului, intrucit in corabie s-a fAcut o cleschizAturAdestul timp luind multh apA, cind a fost scoasA de patru sute de oamenipusi pentru aceasta, s-a scufundat dupg aceea in port si a dispArut subapa mArii. i cApitanul corAbiei, de frica impAratului Mehmet, a fugit.

Pace eu Chasan Dar aceasta s-a intimplat mai tirziu ; atunci insA impAratu1,10 eel Lump dupA ce a luat in primire tara lui Ismail a liii Schender 1,

se grAbea la rdzboi in contra lui Chasan eel Lung si sA meargA asupraColchidei, cu gindul sA inlAture pe impAratul Trapezuntului, care stAteain legAturi de mare si strinsA prietenie cu Chasan si in deosebi frateles'au ImpAratul Ioan ; i insusi impAratul David daduse dupA Chasan eel

15 Lung pe fata lui Ioan i nepoata lui David. mai ruga impAratul Davidpe Chasan sA sthruie pe lingA impAratul Mehmet, ca in viitor tributul Trape-zuntului BA nu i-1 ducA lui, ci cerea mai degrabA ea impAratul Mehmet sA i-1facA dar lui Chasan. Asadar solii lui Chasan care au venit la impArat, vor-beau si de alte lucruri indrAznete i cereau i aceasta, ca tributul tA'rii

20 Colchida sa li-1 lase lor. Pe acestia impgratul i-a trimis acasA cu ame-nintAri, c lit viitor nu peste mult timp vor sti ce rugAminti ar trebuisA faca impAratului. Atuncea asadar, dup'A ce a strAbAtut pArtile Capa-

491 dociei, i-a iesit in cale feciorul Icel mai mare care guverna la Amasia,

i-a adus tathlui sàu daruri marl i i s-a inchinat pinA la pAmint, pre-25 cum e obiceiul la ei. A venit la impAratul i socrul su Turgut 2, a cáruia

fath luind-o impAratul i plAcindu-i de ea, o tinea ca a doua sotie intrefemeile ce le avea in harem ; i pe fratele ei care venise la Poarth si afamas intre oamenii de la PoartA, 11 purta cu sine, oriunde mergea invreo expeditie. Atuncea i-a venit impAratului in cale intru intimpinare

30 cu daruri deosebit de marl. DupA ce a trecut de Sebastia si a nAvAlitin tara lui Chasan, a atacat un orAsel cii numele...3 si 1-a ocupat. Darapoi inaintind mai departe, soseste la insusi ImpAratul, mama lui Chasan

1 Vezi p. 228 n. 5.2 Mai probabil un urmas de-al lui Turgut rudd prin cdsfaorie cu Baiazid I (vz. mai sus,

p. 57,3), Laonlc, dupd obicei turcesc, numind i pe socrul lui Malsomed tot asa ca i pe Inain-tasul ; compard p. 56 n. 8.

s Ta unele manuscrise e indicatd aici o lipsd. Dupd Smd.eddin, 2 P. 201 (citat d.updC. Milner, editia lui Critobul, In Fragme.nta Historicorum Graecorum, V, Paris, 1870, p. 130)sa fi fost cetatea Kuiumli-hissar.

§i,

SI-1

si

www.dacoromanica.ro

MAHOMED II INCHEIE PACE CU CHASAN CEL LUNG 279

cu damn stralucite ; ea luase asupra-si solia pentru feciorul ei. Venindfata imparatului, i-a grait astfel de cuvinte : O, imparate, fecior al

lui Amurat, coboritor din Otuman, iata-mg, pe mine ra-a trimis feciorulmeu Chasan care tine la puterea ta i nici nu e suparat de situatia tainfloritoare, nici nu se da inapoi sa-ti fad pe plac la once i-ai spune.Iar en din parte-mi iti spun urmatoarele : Minunatule intre oameni, dece vii asa cu razboi impotriva noastra, care sintem de acelasi neam? !Sau nu stii c pe Furtunosul Baiazid, feciorul lui Amurat, padtuind

gresind cel mai mult in privinta aceasta fata de cei I de un neamco el, naprasnic 1-a ajuns pedeapsa dreptatii i s-a prapàdit de minaimparatului Temir ? ! Si tie, care ping, la acest pas ai umblat bine encei de un neam en tine si nimanui n-ai facut vreun eau ce nu se maipoate indrepta, dumnezeu iti trirnite multa fericire din belsug ; profetuldindu-ti acestea, pune sub mina ta multa' taxa infloritoare i oraseimparati sa-ti fie supusi i robi. Si acestea, tu le intelegi bine, ca-ti estedat sa faci cuceriri ca unul care ping, aid ind, nu s-a semetit fata deoamenii lui, asuprindu-i. Sint unii, foarte semeti i fara nici o sfiala infirea i sufletul lor, care cred c o pedeapsa a dreptatii nu-i ajunge peoameni nicaieri pe Omint, ci firea luernrilor e asa, e acestea le yin desine la voia intimplarii. Nu ! De once s-ar apnea fiecare s fad, aceastaii este ingaduit de lege si-i este cu dreptate ; i stapinitorului puternic siimparatului Ii izbutesc toate, daca sint imbinate cu dreptatea. Ci dum-nezeu impartind fiedruia ce-i este scris, fie bine fie fan, imparte peoamenii ce yin pe lumea asta in doug,' pa*. Carora se intimpla de leimparte soarta cea buna, i dupg, moarte cel astfel incatusat este raz-bunat amarnic 1. Ne e data i alta lege de la durnnezeu, cg, eine s-ainvoit la ceva, de aceasta sa se ting, ! Dad insa cuvintul dat si-1strivit sa fie en desavirsire. titre imparatii care sint acuma prin lume,tu ai ajuns la starea cea mai fericita, pentru c asculti de poruncileprofetului i cele cerute de lege nu le calci ; de aceea i In viitor o sadomnesti peste toti oamenii. Si de s-ar intimpla sa se lege omul, fie fatade dunmezeu, fie fata de profet, neaparat trebuie sa, se ting, ping, lamoarte. Si tu nu faci bine cu noi astia care sintem de acelasi neam cutine si slujitori ai profetului, in seama caruia soarta a lasat paza

facute ; negresit nu va rabda, ca noi acoperiti de nedreptatile taletrufase sg, ratacirn de ici-colo 1". Acestea le-a graft. Si imparatu.1luindu-i cuvintul din gura, i-a graft astfel : Femeie, cu multá dreptatele-ai spus toate ! Dar s-o stii bine ca i imparatului i stapinitorului ii place

1 Adicd, pe cal care a avut parte de soarta cea mai bunk claca e neclrept, rázbunareaii ajunge dupá moarte.

1

5

492

10

15

25

493

30

35

in

si

cadet,

invoie-lilor

20

si

I

www.dacoromanica.ro


1 oarecum mai bine o InvoiaM,. Si firea lucrurilor o aduce aceasta cu sine_Dar dad, cineva este aratat c, greseste fata de cei de un neam cu el,neapkat acel cineva ia drumul marturiei pentru aceasta si se apara decel care-1 atad. i eu unul doar am Mcut aceasta i i-am spus mai Intl:

5 0, nu adud neajunsuri tkii mele ; dar el nici nu s-a Infrinat de loc sinici n-a incetat sá m atace si S m, supere. Totusi, impunind acestea.feciorului tau, m voi tine in viitor departe de tara lui, cu conditia s.nu mai calce iarasi tara mea i sa nu ia apkarea Imparatului din Tra-pezunt i nici sa nu lupte pentru el". La cuvintele acestea ale impa-

10 ratului, femeia s-a invoit indata si a Incheiat un tratat de paced

494 Cueerirea Trape- Dar de aici a plecat acuma asupra Trapezuntului inz"u1"lui, 1461' contra imparatului David care, murind fratele sau Impara--

tul Ioan i lasind In urma sa un singur limas, a ocupat cu ajutolulcomandantilor Cavasitani dintre Mesochaldii de prin Trapezunt tronul'

15 1111p6Iiitese 8i era imparat, Mcind nedreptate nepotului sal) de frate care-era de patru ani. Oastea pornind asadar de la Sinope, dupa ce supus.mai intii acest oras, a plecat, avind la dreapta Capadocia, i sosind laTrapezunt, a dat foc localitatilor din fata orasului si 1-a impresurat trei-zeci i doug, de zile. Dupa aceea insa a sosit Imparatul cu mare navala.

20 Dar Machmut venind de mai inainte la Trapezunt aiciundeva corturile in locul numit Schilolimni i intrind. in vorba en varulaceluia, protovestiarul Gheorghe, i-a spus sa spuna imparatului David ur-matoarele : Impkatului Trapezuntului din neamul imparatesc al elinilor,marele impkat Ii spune urMatoarele, ea vezi eita tara, a strabatut, dupa.

25 ce a pornit de acasa, ea 0, ajunga aici. Dad, predai deci indata imparatuluiorasul, iti da si tie o tara, precum a daruit domnului elinilor din Pelo-ponez Dimitrie, bogktie i insule i orasul infloritor Enos i, fiind la ada-post de mice primejdie, traieste in fericire. Daca insa nu vrei sa asculti

vrei sa te impotrivesti, s tii ca orasul ti-1 robeste peste putin495 timp ; eaci nu se va ridica de aid, Inainte de ce sa va distruga pe voi

cu moartea cea mai grea". La aceste cuvinte ale lui Machmut, impä-ratul Colchidei raspunzind, a spus astfel : Ci noi si mai inainte n-amcalcat tratatul de pace cu imparatul i, trimitind pe fratele imparatului,gata am fost la mice porund a imparatului 1 sa ascultam indata cu

35 rivna ; i acuma comandantulni flotei imparatulni asta i-am spus-o,nu ne pustiasca tara, stricind-o, ca ne-am pregatit, cind vine imparatul,sa ne pledm lui". Acestea le-a spus i cerea imparatului s fad.

1 A sultanului Maltomed II.

sba

si ridicindu-si

pI

www.dacoromanica.ro

SF/1tSITUL IMPARATIEI DE LA TRAPEZIINT 1461 281

pace cu el, cu conditia, ea imparatul ia fata de sotie i sa-i dea o taracare sa-i poata da un venit egal cu tara ce a avut-o. Acestea spunind,cerea s faca pace. Machmut, cind imparatul venea spre tabaril, i-a iesitinainte, anuntindu-i starea de lucruri din oras. Intkitat de aceste cuvinte,era pornit s cucereasca orasul cu puterea i sa,-1 robeasca ; caci era 5.

supkat, c sotia impkatului, Inca inainte de venirea flotei, a iesit dinoras i a mers la ginerelel ei Mamias. Dupa aceea insa chibzuindu-se, s-ahotarit s faca o invoiala intarita cu juramint ; i imparatul a depusjuramintul si apoi ienicerii au ocupat Trapezuntul precum orinduiseimparatul. Iar pe J imparatul Trapezuntului 1-a pus sa, se urce in corabii 496impreuna cu copiii i fata i tudele sale cite erau cu el, si s, plece IaBizant, avind doar i itoparatul insusi s vin indata pe uscat. Ora;aii1-a dat in seama comandatului flotei, guvernator la Galipoli, si in cetatoa pus ieniceri si in oras azapi. Dupa aceea a trimis pe guvernatorul Ama-siei Chitir si a ocupat localitititile de primprejurul orasului i cele de pe 15

la Mesochaldion care erau ale comandantilor Cavasitani, ale pansebas-tului si ale feciorilor lui. i toate i s-au predat. El a lasat i o garnizoanade paz i, pornind pe uscat, a plecat i s-a dus prin tara Tanizilor 22o tara bine aparata din fire si foarte greu de strabatut. Ajuns la Bizanta poruncit imparatului Trapezuntului s piece la Adrianopole si nu en 904

mult mai pe urma s-a dus si el insusi la Adrianopole.Asadar orasul Trapezunt a fost cucerit astfel i toata tara Colchilor

a ajuns sub stäpinirea imparatului, fund si ea o imparkie de a elinilor,cu obiceiurile i felul de viata de al elinilor, incit in putin timp elinii sidomnii elinilor au fost supusi de imparatul acesta, ) mai intii oraf;u1 497Bizant, dupa aceea Peloponezul i apoi imparatul Trapezuntului i tara lui.Acestea s-au petrecut asa.

apoi Trapezuntul 1-a impartit in grupe i una ,si-a retinut-osiesi facindu-i mai tirziu silictari i spachoglani la Poarta lui ; peacestia tinindu-i pe linga sine pentru serviciul lui personal si pentrupetreceri de dragoste ; alta parte a colonizat-o In Bizant si din altiia facut ieniceri i lucratori la armamente ; i alegind opt sute doMieti, i-a rinduit in unitatea ienicerilor. Totusi pe fata imparatuluiDavid n-a luat-o de sotie, peste putin timp insa a trimis dupa ea siavilla la harem, dupa ce imparatul David a fost ucis ; i pe Miat, urma-sul imparatului de mai inainte, fund Inca' brudiu, ii inea pe linga sine.Feciorul mai mic al imparatului cu numele Gheorghe, &Ind era la Adlia-

1 Dar grecescul yezt.43p6g ar putea fi i cumnat sau orice alt'a rudfi prin casiltorie.2 Manuscrisele au gcenviao.)vTapnizilor",Indreptat de Darki5 in 'I'atviacov (vezi mai

sus, p. 56 nota 4.) J. Moravcsik,InByzantinisch-Neugriechische Jahrbilcher", 8 (1931), p. 366,crezind ca si Darkó, ci acest pasaj nu este al lui Laonic, e de pArere cfi forma vulgaril Tapniziar putea fi pastratil.

30

35

st-i t

www.dacoromanica.ro

5498

10

15

20


nopole, a trecut la religia lui Mohamed i, desi s-a facut de religia ace-lora, nu mult mai tirziu a fost prins de imparat en tathl i cu fratii lui.Caci §i nepoata de frate a imparatului, sotia lui Chasan 1, a trimis seri-sori chema la ea, fie pe feciorul imparatului, fie pe nepotul lui defrate Alexia din Mitiline, care era un Comnen. i scrisorile care faceaustiut ea unul din feciorii I imparatului sau nepotul lui de frate, precums-a spus, sá vina la doamna, care era sotia lui Chasan eel Lung, au fostdate in mina imparatului. Aceste scrisori i le-a dat protovestiarul Gheor-ghe, chipurile fiind de caracter, ca poate imparatul sa rdmina in bunkcrezare si de altfel pentru ca sa nu se auda si de la altii, cum proto-vestiarul a tainuit aceasta ; temindu-se de niarele domn §i de Machmut-pasa, ca protovestiarul sä nu pateasca vreun ram din partea marelui donm,a dat din cauza aceasta marelui domn hirtia. Asadar primind imparatulscrisorile si gindindu-se la cuprinsul lor, a cazut la banuiala si, prinzindu-i,i-a inchis i pe imparatul David si pe feriorii lui cu nepotul liii de frate.

pe fatil a chemat-o sa-i vina in harem ; si pe aceia tinindu-i incatuse nu cu mult mai tirziu i-a dus la Bizant si i-a ucis. Baietii ce-i luasedin ora§ si din localitatile de primprejur, pe unii rinduindu-i ieniceri, i-a,pus sn-i slujeasca in apartamentele lui de locuit, pe altii la indeletnicirilalui, iar pe ceilalti i-a daruit feciorilor lui i marilor dregatori. Copileleinsa pe unele le-a luat in haremurile lui, altele le-a daruit si citeva dinele le-a daruit feciorilor lui, iar pe unele in putina vreme le-a maritat] 2

499 Iarna aceasta bask' imparatul petrecind-o in I palateleExpeditla lui Maim- sale, a trimis dupa Vlad, feciorul lui Draculea, domnulmed II In contra lui

25 \And Tepes, 1462. Ste- Daciei ; si avea la sine pe fratele aceluia, mai tinkr,run cei Aiare impre- fiind favoritul sau si trMnd si locuind la el. i s-a

soard intimplat ea, in timpul, cind a ajuns la domnie §i staplece asupra lui Caraman, imparatul dorind s aiba relatii cu acest

baiat, era eit pe ce insusi s moark de mina aceluia. Cad fiindu-i drag30 baiatul, ii chema la petreceri si, inchinind cu patina paharul catre el,

chema in camera de culcare. i baiatul, fail a banui eà va pati asaceva din partea imparatului, 1-a vazut pe imparat repezindu-se la elpentru un lucru de a§a fel si s-a impotrivit i nu se da la dorinta impara-tului. saruta impotriva voiei lui si baiatul, scotind un pumnal II

35 loveste in coapsa pe imparat si asa indath a luat-o la fuga, pe unde a

1 I Moravcsik, loc. cit., crede ca, Zouxotadcvl , precum ne transmit unele manuscrise,ar trebui pus In text, ca forma vulgara pentru Uzun Ghasan.

2 titreg pasajul inchis In [ de la Si apoi Trapezuntul" pina le-a si maritat" paresa fie cu totul strain de Laonic, dacii nu se va fi strecurat cumva din ciorna sa pe care n-a apucats-o pund la punct In intregime. Darkó in editia sa scoate din text, chiar Incepind de la Dard.e aici a plecat" (p. 280, 11), ceea ce insa cred ca este prea mult ; vezi Vasile Gr ec u, Zuden Interpolalionen im Gesclzichtswerke des Laonikos Chalkokondyles, in Académie Roumaine,Bulletin de la S3ction Historique", 27 (1946), p. 92-94.

:0

ChIlla.

si-1

]

1i-1

st

ii

www.dacoromanica.ro

NANALA LuIMAHOITED n III TARA ROMINEASCA. 1462 283

-putut. Doctorii i-au vindecat rana impkatului. Iar badatul urclndu-se 1

intr-un copac undeva pe acolo, s-a fost ascuns. Dup5, ce insa, impkatul§i-a fácut bagajele si a plecat, atunci i bAdatul coborindu-se din copac§i luind-o la drum, nu cu mult mai pe urma, a venit la Poarta, si a devenitfavoritul impkatului. Dar are obiceiul s5, se foloseasc5, nu mai putin de 5

cei ce due acelasii fel de viat5, ca si el ; c5,ci cu acestia e mereu impreun5,§i petrece cu ei zi i noapte, de cei de alt neam se crede c impkatul sefoloseste nu prea mult, ci putintel. I Lui Vlad, fratele acestui b5,iat, 500Impkatul i-a incredintat domnia Daciei ; i cu ajutorul impkatuluiVlad, feciorul lui Draculea, a nv5,1it si a luat domnia. Dar cum a ajuns 10

la domnie, mai intii fkut o gard5, personal5, nedespktit5, de el ; dup'5,aceea chemind cite unul din boierii s51, despre care putea crede ca arfi in stare 0, ia parte la trklarea pentru schimbarea donmilor, Ii slutea§i tagea in teapa, cu toata, casa, pe el, pe copii, femeie i slujitori, Meltam auzit ca acesta singur dintre toti barbatii, citi Ii tim noi, a ajuns 15

85, fac5, o mare ucidere de oameni. Cad ca sà-si intareasca domnia, s5,fi ucis in putin timp la douazeci de mii de bkbati, femei i copii ; i incon-jurindu-se cu un numar de ostasi i trabanti alesi si devotati, acestorale dkuia banii si averea i cealalta bung, stare si situatie a celorincit peste putin timp s-a ajuns la o schimbare radicala, i omul acesta 20

prefacut cu totul organizatia Daciei. i peoni, nu putini, despre carecredea Ca au vreun amestec in treburile publice, necrutind nici pe unul dinacestia, i-a ucis in numar foarte mare. Cind asadar a crezut ca-si aredomnia Daciei pe deplin consolidata, se purta cu gindul s5, se lepede deimparatul. Dar pe oamenii acestia Ii pedepsea cu stirea imparatului, c5, 25

doar si-ar intari domnia, ca ssa, nu aitd necazuri, cind bkbatii de frunte 501ai Daciei s-ar rAscula iarki i i-ar aduce pe peoni aliati intr-ajutor.

Acestea deci darg, le-a savirsit asa. i atuncea, iarna aceea, cindimparatului i s-a dat de stire, c5, acesta umbla cu ginduri vràjmase derazvratire i cá, indreptindu-se &are peoni, face cu ei invoieli i aliant5,, 30

a socotit c5, e lucru grozav ; i trimitind un bkbat incercat de la Poarta,un diac elin, 1-a chemat la Poartà, cA, dad, o s vinsa, la Poarta, nimicneplkut nu va ph,ti de la imparatul, ci pentru ca s-a aratat cu priintápentru interesele imparatului, va dobindi bine si favoruri i rasplatirechiar mai mare clecit priinta ce a aratat-o imparatului. Cu acest ordin 351-a trimis la el pe diacul Portii Catavolinos. Iar lui Chamuza, numitpurtkorul de soimi, care primise inskcinarea s5, guverneze nu putina-ta,15, la Istru i sá fie guvernator la Vidin, Ii trimite in tainA ordin,va avea parte de mare bine de la el, daca prin viclenie va putea s5, i-1adueä pe om i s5,-1 prindsa, cum va putea, fie cu viclesug, fie in alt chip. 40

§i-a

uci§i,

a

I

el

www.dacoromanica.ro

284 LAONIC CEIALCOCONML : EXPUNERI ISTORICE IX

1 Acesta asadar spunindu-i diacului, c e vorba sa-1 prinda pe om, sesfiltuiesc asupra hotaririlor care sa-i duca, la scop, anume chid Vlad ii va .

insoti la intoarcere, sa-i intinda in taina o cursa de mai inainte charin aceasta tarn a lui i asa sa-1 prinda ; diacul insa semnaleze, cind

562 va avea s porneasca inapoi. Diacul face aceasta semnaleaza, intr-as-cuns ora in care trebuia sa, plece, insotit de Vlad ; i Chamuza s-a pusde mai inainte la pinda chiar intr-acest loc. Vlad insa inarmat cu oameniilui, cum insotea la intoarcere pe conducatorul Portii de aici, a cazut Lin curs i, cum si-a dat seama, de indatä a poruncit prinde pe acestia.

10 cu insotitorii lor ; cind Chamuza a atacat, s-a luptat in chip remarcabilbiruindu-1, 1-a prins si din ceilalti care au luat-o la fuga, a nimicit nu

multi. Pe acestia cum i-a prins, i-a dus cu totii i i-a tras in teapa, duplce i-a ciuntit mai intii ; lui Chamuza insa i-a facut o teapa mai inalta ;

slujitorilor le-a facut acelasi lucru ca stapindor bor. Iar dupà aceea,.15 indata pregatit, pe cit a putut, o oaste foarte mare i a pornit-o de

indata spre Istru i trecind in localitatile acestea de la Istru in tara impa-ratului, a nimicit cu desavirsire locuitorii impreunii cu femei i copiieaselor le-a dat foc, arzind totul pe undo mergea. i facind mult si mareomor, a plecat inapoi in Dacia. I

503 Cind i s-a anuntat acestea imparatului Mehmet, ca, atit solii lviau fost ucisi de Vlad, domnul Daciei, cit i Chamuza, un barbat cu maretrecere al Portii imparatului, a fost dat mortii asa fara nici o vorba,indurerat, precum era firesc, i socotea lucru mai gray, daca va trececu vederea uciderea in asa fel al unor oameni ea aceia i nu va pedepsi

25 indrazneala atit de mare a aceluia, Melt sa-i ucida solii, si nu va ceredomnului Daciei socoteala pentru moartea char a acelora. Dar era indu-rerat si de aceea, ea a trecut Istrul cu oaste multa i ea, dupa ce a ai stara imparatului si a facut omor printre oameni din neamal lui, s-aputut intoarce inapoi. Dar din toate acestea ci mult mai gray socotea

30 eeea ee a facut solilor sai. De aceea a trimis color mai de frunte ai saiveste in toate partile si le-a spus i celorlalti dupa rang sa, vina in ordineacea mai frumoasa i sii i se infatiseze deplin inarmati, fiindca plead],Ia razboi cu armatele. Asadar pregatit expeditia asupra dacilor.

1 Dapd cum sund textul grecesc, s-ar mai putea traduce si asa : Si Chamuza a Intins .de mai inainte o cursd aici Zn aceasla lard. Vlad 1usd Inarmat cu oamenii sdi, cum Insotea laIntoarcere pe marele vizir al aceleia, a cilzut" s. in. U. Dar cu in aceastä 1 aril" i cu al aceleia",Laonic nu poate avea in vedere decit Tara Romineascd i atunci s-ar pdrea cd e vorba de unreprezentat al sultanului pe lingd Vlad, i anume un mare vizir, cdci 6.upC.iv -hysp.d.w la LaonicInseamnd de obicei marele vizir". Dat fiind lnsd felul de a scrie al lui Laonic, se poate sd fievorba numai de Insusi Chamuza ; i de aceea am tradus asa, ca acesta sd se vadd mai himurit

sa-i

sisi-a

si

si-a

I

si-i

si

s-a,

www.dacoromanica.ro

NIVALA LIU MAHONIED II IN TARA ROMINEASCA. 1402 285

Dar se mai spune i aceasta ca, mai inainte de a-i fi sosit stirea despreuciderea solilor si a guvernatorului Chamuza i de pirjolirea trii, Machmutvizirul fr s fi fost la imparatul, a spus oamenilor imparatului, celeintimplate la dad ; s-a miniat rau ; i se spune c i-a dat omului sibataie. i aceasta la Poarta I imparatului nu se considera ceva cu totul 504rusinos, cind e vorba de oameni care din robi si nu din feciori de ai tur-dlor au ajuns la inalta dregatorie. Trimitind asadar crainici in toatepartile, a poruncit oastea sa' i se infatiseze bine si deplin inarmata-cavaleria usoara de prada sa-1 insoteasca in aceasta expeditie. Crainiciiimparatului Ii due vestile in tar i vestitorii, cind. s-ar intimpla ceva ro

nou, sosesc foarte repede la Poarta ; i in putine zile de tot, fac drumurifoarte lungi in chipul urmator Uncle se intimpla de vede in cale un cal,dc indata cla jos calaretul de pe cal si insusi incalecind, mina din las-puteri i calul alearga cit de tare il tine puterea. Apoi gdsind pe altul,ii d a jos si calul de mai inainte 11 d omului. i asa Mcind popasuri scurte. 15

savirsese un drum fcarte lung. i intreg corpul 04 au incins, incitnu-si oboseasca prea mult trupul, sa flu aiba dureri cind gonesc. *i dinPeloponez pina la Adrianopole stim crainici care ajung in cinci zile, undrum de cincisprezece zile pentru un barbat care calare§te mult i bine.Olacari se chiama, acesti crainici. 20

Dupa ce ()stile Ii fusesera pregatite, imparatul a pornit asupra Dacieiindata la inceputul primaverii. Aceasta armata, J spun oamenii ca a fost 505foarte mare, a doua dupa navala acestui imparat asupra Bizantului.Aceasta tabara se spune ca, a fost cea mai frumoasa decit alte tabere

avea mare pregatire in ce priveste armele i echipamentul, iar armata 25sa se fi ridicat la doua sute cincizeci de mii. i aceasta se poate socotiusor de la bancherii care au hat vadul Istrului i care au cumparat dela imparatul trecerea peste fluviu cu trei sute de mii de galbeni si sespune ea au ci§tigat mari sume de bani. Pe uscat armata a pornit do la

iar pe mare a echipat vreo douazeci i cinci de trireme si la 30

o suta cincizeci de vase i mergea de-a dreptul spre Istru, cu gindultreaca la Vidin. i a poruncit ca aceste vase sa pluteasca, pe Marea Neagraspre Istru. i flota, potrivit poruncii imparatului a plecat pe MareaNeagra, la gura Istrului ; i indata ce a ajuns la gura, s-a dus pe fluviuin sus spre Vidin. i pe unde flota a Mcut vreo debarcare, &idea foc la 35

case si ardea i, punind foc, au ars Braila, oras al dacilor, in care fac uncomert mai mare decit in toate orasele Orli. Cad, mai peste tot, caselesint de lemn. Dar dacii, cincl an auzit ca imparatul vine asupra lor,.copiii si femeile le-au I adapostit, pe unele in muntele Brasov, pe altele 506

§i

§i toat4

:

s&

Plipopole,

ed

sa

www.dacoromanica.ro

286 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IX

I intr-un oras cu numele. . .1, In jurul caruia intizindu-se in cerc loc mlastinos,11 apara si.-1 pazea si-1 facea foarte intarit din fire si-1 pune foarte bin&la adapost. Iar pe altele le mai adaposte§te In padurile de stejar, greude strabatut pentru un om nou venit si care nu e localnic, cad. shit

5 foarte dese §i acoperite de copaci foarte desi, inch foarte putin se poat&intra mai adinc In ele. Copiii i femeile le-au adapostit deci astfel, iarei 11100, adunindu-se in acelasi loc, 1-au urmat pe Vlad domnul. i impa'r-tindu-si armata in doua, o parte o avea cu sine, iar cealalta a trimis-oin contra domnului Bogdaniei Negre 2, ca sal respinga, daca acela ar

10 incerca s navaleasca, i sa nu-1 lase in pace, daca ar fi navälit in tara..Caci domnul acestei Bogdanii Negre avind o neintelegere, era, dintr-oastfel de cauza, In razboi cu Vlad si, trimitind soli la imparatul Mehmet,Ii chema s vina §i. spunea mereu c e gata sa se ridice cu razboi i el.Imparatului ii parea bine de vorbele acestui donin si 1-a Indemnat FA.

15 faca asa, incit generalul sau comandant sa se uneasca pe fluvin cucomandantul flotei si s impresoare orasul, asa numit Chilia, al lui Vlad,de la gura fluviului. Asadar acest domn adunindu-si oastea tarii, a plecatin graba spre flota imparatului de-a dreptul la orasul Chilia, cu gindul

5" s faca legatura cu comandantul flotei. i dupa ce s-a unit cu oastea.20 imparatului, au impresurat amindoi orasul si, batindu-1 mai multe zile,

au fost respinsi si au pierdut citiva oameni. Dar cum nu le mergea binecu cucerirea orasului, s-au retras acuma amindoi. i atunci Negrul Bog-dan 3 s-a pornit cu navala intre in tara dacilor, era insa oprit de una .din partile ostirii care fusese rinduita acolo s pazeasca tara. Dar Vlad.

25 insusi cu partea mai mare din oaste, umbla prin paduri, asteptind savada incotro va inainta armata imparatului. Imparatul Ins, dupa ce

i-au trecut peste Istru, indata ce a ajuns in Dacia, nu se abateanicaieri din cale la prada. Caci imparatul nu-i lasa, ci mergea cu armatain ordine de lupta. Mergea de-a dreplul asupra orasului, in care dacii

30 Ij adapostisera femeile i copiii, iar ei se tineau prin pdduri in urma.imparatului ; si daca vreun detasament se rupea din armata, era nimicitindata de acestia. Imparatul asadar, cind s-a anuntat c nimeni nu stasa iasa la hipta in contra sa si c nici din partea peonilor nu i-a venit luiVlad vreun ajutor, Ii pasa putin §i nu avea grija de intarirea taberei ;.

35 i tabara a dat peste un loc deschis. Dar Vlad, cum aflase de navala dus-manilor, a trimis sol la peoni care le spune urmatoarele : Barbati.

508 peori, I voi §titi doar c ara noastra e vecina cu a voastra i c amin-

1 Numele orasului nu ni se spune.2 Moldova.3 6 Ei.iXce6 Mn6y8c4voc, In lnteles de moldovanul".

I

sa

ostile

www.dacoromanica.ro

NAVALA. LUI MU-1031ED II IN TARA ROMINEASCA 1462 2S7

doua, popoarele ne avem tara a§ezata la Istru. Ati auzit acuma, credvoi, ca, imparatul turcilor porne§te en oaste mare la razboi asupra

noastra. i dad, Dacia aceasta i§i va supune-o §i o va subjuga, intele-geti bine §i voi, ca ei nu vor sta in pace §i lini§titi locului, ci indata, vor

eu rázboi asupra voastra §i locuitorii tärii voastre vor avea desuferit nenorociri foarte grele din partea bor. Acuma e deci vremea ea,ajutindu-ne pe noi, sa v apärati §i voi, oprind cit mai departe de taraarmata aceasta ; i sä nu Fasati s ne strice tara §i s ne nenoroceasd,

ne subjuge neamul nostru. El mai are Ins i pe fratele tinar aldomnului nostru, ca sa-1 puna domn in Tara Romineasca; o, de nu i-ar 10

ie§i nimic dupa,' gindul lor, nici unuia dintr-in§ii ! C'aei cind se porneacu razboi asupra Daeiei, pe tinkul frate al lui Vlad cu multa, prietenie1-a ridicat la, mare cinste §i i-a dat bani i ve§minte multe §i alese §i 1-apus sa trimita vorba in Dacia la boierii cu trecere de la conducerea Orli.A§a ajungind deodata la multa bogatie, a trimis §i a faeut, precum i-a 15.

spus imparatul. Dar trimitind atuncea de mai inainte, n-a izbutit intiunimic". Auzind peonii de la sol acestea au ascultat de vorbele lui 509§.1 se simtira indemnati sa-i ajute i sa-1 apere cit mai mult. i stringeauarmata.

ei erau ocupati cu aceasta ; imparatul insa inaintind cu armata, 20dadea foc satelor §i prada vitele peste care se intimpla s dea. i robifoarte putini aducea in tabara cavaleria wara de prada, ea insasuferea pierderi foarte grele, ori de cite ori vreo parte din ea se rupeadin tabara. Iar despre Vlad se spune ea' §i el insu0 a intrat ea iscoada,in tabara imparatului ca, umblind prin ea, a iscodit cum este tabara. 25

Nu pot crede Insá cá chiar Vlad a voit s ia asnpra-§i o primejdie atitde mare, putind doar sa, se foloseasca, de iscoade multe, < ci aceasta cred

e o plasmuire > pentru explicarea indraznelii Insu§i a§adar venea,ziva, foarte aproape de tabara §i se uita la corturile imparatului §,i

la cortul lui Machmut i la piata. Avind chiar mai putin de zece mii de 30calareti, dar unii spun ca nu avea mai mult de §apte mii de cadareti, cuace§tia pornind pe la straja intiia de noapte 2, a navalit in tabka impara-tului. i intii s-a produs o spaima mare in tabka, deoarece oameniiImparatului credean c o aramata straina, nou venita i-a atacat ;§i ei, inspaimintati i apueati de mare frica din cauza navalei, 35.

se §i socoteau dati cu totul pieirii.I

Cáci navala se dkiea la lumina 510fc1iibor §.1 la rasunete de corn, care Ii indicau locul de navalit. Tabka,

1 Guvintele Incilise in paranteze lipsesc in manuscrise §i au fost cu drept cuvfnt adAugatede C. A. Fabrot In edi-tia din 1650 de la Paris.

2 Trei ore dupa asfintitul soarelui.

si

5

si s

j

si

ca luil.si

nAvAli

www.dacoromanica.ro

1

5

10

15

.7,1 1

20

25

-30

512

288 LAONIC CIIALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE IX

ce-i drept, a ramas intreaga locului, nemiscindu-se nici intr-o parte ;caoi si de altcum ()stile acestui neam noaptea au obiceiul 0, nu se mistenieiodat niciri, ci s ramina neclintite locului, fie ca. se intimpla caun hot sa. patrunda In tabara, fie ca a dat peste ei vreo alta razmerita.

atuncea, turcii desi apucati de mare frica, gateau neelintiti, nudefiecare Ii avea cortul. i crainici de ai imparatului, de indata ce Viad

navalit, umblau prin tabr i vesteau ca nimeni ca, nu se urneascadin loc, cad doar moartea II va ajunge indata de mina imparatului. Astfelcrainicii impkatului incurajindu-i, Ii indemnau sa ramina fiecare pe loc,unde fusese rinduit, spunindu-le astfel de cuvinte : Barbati musulmani,asteptati putin ! Caci yeti vedea foarte curind in'tabara, ckut, pe dus-manul imparatului pedeapsa pentru indrazneala lui fa ta. deimpkat !" Acestea le spuneau, repetind i multe altele asemanatoare,in deosebi aceea ca, daca armata sta locului, dusmanul este dat indatapieirii, iar daea se urneste din loc, sinteti pierduti cu totii ; caci impa-ratul intii v va ucide, inainte de ce v-ati indeparta, fugind de acela.Cind. insa Vlad a dat foarte repede navala In tabara, 1-a intimpinat maiintii armata asiatic i s-au luptat putin timp cu el ; apoi insa, pusi pefuga, incep a se retrage pe rind, cautind s scape ei cu viata. El insaavind radii si torte aprinse si inaintind cu armata in ordine desavirsitasi bine inchegata, s-a pornit intii asupra Portii imparatului. §i dind gres,nu nimeresc curtea imparatului, ci au cazut In corturile vizirilor Machmutsi Isaac ; i la acestea s-a dat lupta' mare si au ucis camilele i catirianimale de povara. i luptind in rinduri bine strinse, n-au avut nici opierdere care ar fi vrednica de insemnat ; dar daca s-a indepktat carevadin rind, de indata a cazut sub loviturile turcilor. i oamenii din jurullui Machmut fEnd viteji, se luptau in chip remarcabil, pedestrasi cutotii. Dar cei din tabara si-au incalecat si caii, afar% de ostasii PortiiImparatului. Timp destul de mult s-au luptat aici, apoi insa intorcindu-se,au pornit asupra Portii imparatului i pe ostasii din jurul imparatuluii-au gkit afara de Poarta asezati in ordine de lupta. i luptindu-se inca,

aici putin, s-au intors spre piata taberii si, pradind i ucigind, dacale statea cumva in cale cineva, cum era acum aproape de zori i se luminade ziva, incepe sa se retraga din tabara, pierzind in noaptea aceastaciliva oameni putini de tot. i din armata imparatului au fost, precumse spune, putine pierderi. Pe urma, de indata ce se Meuse repede ziva,imparatul stringind pe cei mai alesi ostasi de di guvernatorilor i punin-du-le in fruntea lor pe Ali, feciorul lui Michal, le-a poruncit sa, se ia peurma dacilor, gonind cit mai repede vor putea. Ali asadar, luind armataa d.us-o in graba asupra lui Vlad i, dind de urma mi, mina din rasputeri

si

si luindu-si

I

I

www.dacoromanica.ro

NAVALA. LUI MA:HONIED II IN TARA RomINEASCA. 1402 289

si ajunge armata lui Vlad si cazind asupra ei, a nimicit multi ; si prin- 1

zind ca la o mie de daci, i-a dus in tabara la imparat. Imparatul luindu-ipe acestia si ducindu-i la o parte, i-a -twig pe toti.

i prinzind ostasii imparatului in noaptea aceasta un ostas de ailui Vlad, 1-au dus la Machmut ; si-1 intreba cine e si de unde vine. Apoi, 5

dupa ce a vorbit de toate, 1-a intrebat daca ar sti pe unde se atine acumaVlad, domnul Daciei. Iar el i-a raspuns ca stie bine, dar despre aceasta,de frica aceluia, n-ar putea spune nimic. Atuncea, cum ii spuneau mereuca-1 vor ucide, daca nu afla de la el ce voiesc sa-1 intrebe, el spunea intr-unaca, e gata sa moara oricind, dar sa descopere ceva cu privire la acela, n-ar 10

putea s-o indrazneasca. Machmut minunindu-se mult de aceasta, sa-1fi ucis pe ostas I dar sa fi adaugat cu oarecare teama pentru situatia 513sa, ca daca acesta ar avea o armata insemnata, s-ar putea sa ajungala mare putere.

Acestea s-au intimplat atuncea asa ; imparatul insa inaintind de 15

aici inauntrul tarii, s-a grabit sa mearga de-a dreptul asupra orasului,in care insusi domnul Vlad isi avea resedinta. i in fiecare noapte, oH decite ori poposea, isi inconjura tabara cu palisade si inauntrul palisadelor ointarea si o tinea inchisa si punea straji mari ca de obicei si dadea porunci,ca ostile sa-i fie zi si noapte sub arme. Inaintind astfel cu armata in rinduri 20

strinse mai departe in Dacia, a ajuns in orasul in care Vlad isi avea rese-dinta-i domneascä. i dacii pregatiti sa fie impresurati aid de imparat,au deschis portile si stateau gata sa dea piept cu insusi imparatul carevenea cu oastea asupra bor. Imparatul trecind pe linga oras si nevazindnici un om pe ziduri decit tunari tragind cu tunurile asupra ostirii, nici 25

tabara n-a asezat, nici de impresurat nu s-a apucat. Dar inaintind a mersca la douazeci si sapte de stadii 1, cind i-a vazut pe ai lor trasi in tepe ;oastea imparatului da peste cimpia cu tepe, care se intindea in lungime pinala saptesprezece stadii si I in latime pina la sapte 3. i erau pari mari 514In care erau infipti barbati si femei si copii, la douazeci de mii, precum so 30

spunea ; spectacol pentru turd . si pentru insusi imparatul ! Chiar si impa-ratul, cuprins de uimire, spunea intr-una ca nu poate sa ia taxa unui barbatcare face lucruri asa de mari si, mai presus de fire, sae sa se foloseascaasa de domnia si de supusii lui. Mai spunea ca acest barbat care faceastfel de ispravi, ar fi vrednic de mai mult. *i. ceilalti turci vazind multimea 35de oameni trasi in teapa, s-au inspaimintat foarte. Erau si copii mici,atirnati de mamele lor, in teapa si pasarile isi facusera cuiburi in cosurile

1 Aproape 5 km.2 Vreo 3 km.2 Peste 1 km.

19. - C. 1621

www.dacoromanica.ro

290 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIJNEIZI ISTORICE IX

.1 kr. Dupa ce Ylad, tinindu-se pe aproape de urma ostilor imparatului, a,ucis intr-una mice se desprindea, fie calaret de prada, fie ostas pedestru,el, insusi s-a indreptat asupra domnului Bogdaniei Negre, care, precumse anunthse, impresura Chilia ; dar rasind pe kc o oaste ca de sase mii,i-a ordonat sa se pail prin phduri de urma imp'aratului i, daca cinevas-ar desprinde indata s navaleasca asupra acestuia si sa-1 striveasca.el s-a dus asupra domnului Bogdaniei Negre ; oastea insa, cum imparatul ainceput sa bath inapoi, porneste de-a dreptul asupra armatei lui i incura-jati, ea si cum de plecarea lui, credeau c vor dobindi mare glorie, dm&

1-15 vor eildea asupra lui ; si au pornit n'avalind asupra taberei imparatului.Cind insa a venit stire de la straja de pe acolea, ea dusmanii dau navalàfieeare, afara de Poarta imparatului, a alergat s apuce armele ; iar Mach-mut a poruncit lui Iosuf s iasa in cale i s intimpine pe dusmani.insusi Machmut sthtea cn ostile sub arme. Dar Iosuf, indata ce a pornit

15 si s-a ineins la lupta, a fost batut, i, luind-o la fugA, se ducea spre tab6raimOratului. Omar inth, feciorul lui Turachan, rinduit si el de Machmutsa mearga asupra dusmanilor, a intilnit in cale pe Iosuf fugind dinaintea.dusmanilor ; si a inceput sag ocarasca si-i spunea unele ca acestea : Neno-rocitule, unde te duci ? Ori nu stii pe impAratul cum.te ia in primire, cind_

20 fugi? Oare nu mai rau decit dusmanii, te va trata insusi imparatul si deindata te diti mortii celei mai rele, de va intelege c ai fugit ? !" Cu acestecuvinte 1-a incurajat pe om ; i intorcindu-se impreuna cu Omar al luiTurachan, s-au luat la lupta cu dusmanii i s-au luptat in chip remarcabil.Nu peste mult timp invingindu-i pe daci i urm'arindu-i, Ii ucideau fr

25 niei o crutare ; si au ucis la doua mii. Iar capetele infigindu-le in sulites-au inapoiat in tabara. $i lui Omar i-a dat locul de guvernator al Tesaliei ;.era inea mazul 1 avind la'arbati viteji, Ii insotea pe imparatul.

1 Manuscrisele ne dau mantles" ; $i editorii scriindu-I cu initiald mare, IIconsiderd nume propriu. Dar vreun personaj turc cu acest nume nu se IntIlne$te In izvoareleturcesti (vezi A k U. Nime t, op. cit., p. 56, nr. 41), iar in izvoarele bizantine, numai in acestloc In Laonic Ghalcocondil (vezi G y. M or avcsi k, Piranlinoturcica, I I, s. p. 159)..Ni met spune c poate sub acest nume s-ar ascunde Mazakoglu, adicrt fecior al lui Tutuz-Mazac, anume ChasimXxatt.olg (vezi mai sus p. 187,4 32) ; dar adaugd totodatd cdde nicdieri nu se stie cd Ghasim ar fi luat parte la aceastä expeditie In Tara Flomineascri. Apoifelul cum e formulatri aceastil propozitie Ue Laonic s-ar 'Area cd i./.4oLX-is este mai de-gran un atribut pe linga Omar, indicind vreo situatie a lui de fost mare demnitar. De aceeaInclinran a credo Ca 1.1.4m5X7N redd cuvintul turcesc mazul", adicd fost mare dregAtorOmar mai fusese pa$ri de Tesalia (vezi p. 260,9), apoi a fost mazilit (p. 262,5), iar acumafost pus din nou. De aceea cred cd ttccoUX-il; trebuie scris cu jfliia1S micS i crt inseamna

fost mare dregator", ea Ins limba noastrii veche boieri mazili i halea", adicd fo$ti marldregritori $i mari dregiltori in functie". Boierii mazili Insd st5teau la dispozitia domnului

I

N.,

O

i

Bi

n4as505,

;

www.dacoromanica.ro

RADU CEL FRUMOS DOMN AL ',Aim ROMINE*TI 291

*i aa s-a intimplat cu cea de a doua navala indrazneata a dacilorasupra I armatei imparatului ; iar imparatul a luat nu putini robi din tara, 516caci slobozind pe urma cavaleria u§oara, au cutreierat tara nu putina §i,aducind. robi, dobindeau marl c4tiguri. i minind cu ei §i vite, mai multde doua sute de mii de cai §i boi §i vaci, a ajuns armata imparatului la 5

Istru. Totu§i taberei Ii era, ce-i drept, frica de dacii care intru nimic eumai putina indrazneala Mceau cite o mare isprava, dar <turcii) cu multagraba au trecut peste Istru.1 Iar imparatul a poruncit lui Ali al lui Michalsa acopere spatele armatei ; §i cind a tabarit la Istru, 1-a lasat pe Draculea 2,fratele domnului Vlad, acolo In taxa, ca s trateze cu dacii §i s aduca tara 10

sub ascultarea ; *i a poruncit guvernatorului din partile acestea s, steain ajutor, iar el insmi a pornit de-a dreptul spre re§edinta imparateasca.

Itadu eel Fr ]]]] us, A§adar Draculea cel Tinr Ii chema pe fiecare deosebitdonut al 'Orli spunea : Barbati daci, ce credeti cii o sa mai vina asupra

Raminesii. voastra in viitor ? ! Au nu §titi, imparatul ce putere mareare §i cii foarte curind vor veni asupra voastra otiie imparatului, pustiindtam, §i o sii fim despoiati de orice ne-a mai rimas ? ! De ce nu va facetiprieteni imparatului ? i veti avea lini§te in tarl §i in casele voastre. *titidoar ca acuma n-a mai rimas nici un capat de vita. i toate aceste suferintegrele I avut de indurat din cauza fratelui meu, pentru ca atitinut cu acest om far-de dumnezeu §i care a adus mare nenorocire asupraDaciei, precum n-am mai auzit nicaieri pe pamint". Trimitind acestevorbe dacilor, care treeeau sa-§i riscumpere pe cei robiti dintre ai lor, i-ainduplecat §i i-a indemnat sii spuna §i altora sii villa la el cu toata lucre-derea. Ace§tia madar intrunindu-se, au cunoscut cii tinirul e de preferatpentru ei fata, de domnul Vlad i, trecind de partea aceluia, se adunauputini cite putini. i ceilalti daci cum au bagat de seama, repede 1-aupar.-Mit pe Vlad §i au trecut la frate-sau. *i de indata ce i s-a strins armata, anavalit §i a pus mina pe domnie §i, aducinduli totodata armata de aimparatului supus tara. Atunci fratele sin, cind dacii au trecut de parteafratelui sau. §i cind dat seama, ca in zadar a facut mai ina inte atitaomor, a plecat la peoni.

Insoteau in rdzboi cu oamenii lor si puteau fi pusi din nou in mari dregatorii, ca si la turd.Asa se face cd Omar, fost pasii de Tesalia, adicd mazil, avind oanleni viteji, ia parte cu oameniilui la expeditia lui Mahomed II in Tara Romineascd. Pentru vitejia lui si a oamenilor lui, sulta-nul 11 face din nou pasd in Tesalia.

1 Despre aceastd expedi Ve a lui Mahomed II in contra lui Vlad Tapes, compard si Du casXLV, 20-22 (ed. V. Grect) si Grit obu 1, IV, 10 (ed. C. p. 143-144).

2 Radu cel Frumos, nuniit, dupd obicei turcesc, cu numele tat:dui.

15

517

25

30

1

lui

§i

§i-a§i-a

Muller,

le-ati

www.dacoromanica.ro

LAONIC: EXPUNERI ISTORICE X

Tlad Tepes ineliis Expeditia imparatului asupra dacilor s-a desfasurat deci ala Ilidorad (Alba- asa ; Vlad insa, de indata ce fratele sau Draculea a,

Julia ?). navalit si a supus tara Daciei, el insusi, ce-i drept,plecat la peoni. Peonii insa, ale caror rude le-a ucis in Dacia, 1-aupirit de moarte la imparatul peonior, feciorul lui Choniat, i, osindindu-1 5

din greu, ca pe unul ce a ucis oameni fara nici un drept, 1-au bagatla inchisoare in orasul Belograd

Cauza expeditiei Dar imparatul in aceeasi vara, in preajma toamnei, seasupra Insulei Oleo, s porneasca asupra insulei Lesbos, dupa, ce a 519

Lesbos. trimis porunci prin. localitätile de la marginea marii sa-i 10

pregateasc'a' flota. Armatele, ce-i drept, si le-a trimis s mearga pe acasà,el insusi insa eu ostasii de la Poarta si cu o parte mica din armata Europeia plecat la rdzboi ; trecind in Asia, insusi s-a dus pe useat, iar flota pe mare.S-a simtit indemnat dintr-o astfel de pricina sa porneasca asupra insuleiLesbos. Domnul din Lesbos tinea tara cu tribut de la imparat platea 15

in fiecare an la doua, mii de galbeni, de cind Paltoglu 2, guvernator la Gali-poh, sub Amurat eel Tinar 3, venind eu flota la Lesbos, a pradat insulasi, luind robi foarte multi, a eueerit Calone, oras bogat In Lesbos, i, dari-mindu-1 pe acesta, s-a intors acasa. Aceasta insula ca i insula Chios aufost tributare imparatilor si de mai inainte, din timpul lui Amurat al lui 90

Orchan 4 i sub imparatul de acum au venit asupra insulei si a1ii i unul cu

Vezi p. 247, n. 2.2 Manuscrisele scriu netvc6yX7APetoglu" dar despre acest Baltoglu vezi mai sus

p. 228,16 si Duca s, XXXVIII, 7, ed. Grecu (ed. Bonn, p. 270, 10).3 Murad II (1421-1451).4 Mur ad I (1362 1389).

1

si-i

www.dacoromanica.ro

5

520

10

294 L IONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X

numele Ionuz, trimis de Poarta, si a impresurat orasul Molibos, dar n-aizbutit intru nimic pentru ce venise. Imparatul insa dddea vina pentruaceasta pe domnul din Lesbos ; si a pornit cu razboi asupra lui, pentru eaacela a gasit de bine sa dea in portul din Lesbos adapost piratilor taraco-nezi si 0, rascumpere robi din tara imparatului ; si se imbogatea dinaceasta. Taraconezii pornind din I insula Lesbos, se dedeau la pradáciunipe mare, luind parte la aceasta i locuitorii din insulele Ciclade, i prädautara imparatului ; si intorcindu-se in insula Lesbos, Ii imparteau robii

faceau aceluia parte destula si nu neinsemnata. Indata ce acestea i s-auraportat imparatului, 1-au facut sa se ridice en razboi asupra insulei Lesbos.

Genovezii Gattliusio Domnul din Lesbos Dominic, pe greceste insa Chiriae,domnese In Lesbos. hind frate mai tinar, pe fratele mai mare care urmasedupa, tatäl sau in domnia din Lesbos si o purtase destul de mult timp,umblind cu viclesug asupra lui, 1-a prins i 1-a dat jos din domnie, avind

15 de ajutor la planu-i viclean pe un Mrbat genovez Baptist. Iar nu dupamult timp facindu-1 pe fratele sau sa-si piarda viata, domnea singtir asuprainsulei ducea imparatului tribut la doua mii de galbeni. Neamul acestordomni din Lesbos cu numele Cateluizo pare ca se trage din Genua ; si avenit ca aliat al imparatului elinilor 1- din Bizant caruia ii era supusa aceasta

20 insula ; s-a intilnit cu imparatul i i-a fost de mare ajutor i in schimbimparatii le-au ineredintat insula sa domneasca peste ea. Stapinind aceastainsula, mai tirziu p orniti dintr-aceasta, au ocupat orasul Enos din Traciade linga Ebro s ; caci locuitorii orasului, neintelegindu-se cu guvernatorul

521 orasului acestuia, I chemau neamul Cateluizior din Lesbos la ei ; i 1-au25 ocupat intr-o vreme, cind imparatii elinilor de odinioara se certau intre ei

cu cea mai mare indirjire. Dar se pare a aceasta insula a fost sub geno--vezi Inca mai inainte de acesti Cateluizi i ascultau atuncea de ocirmui-torul din Focea in Asia care avea numele Cataneo ; Cataneo insa a pusstapinire pe aceasta insulit prin viclesug. i imparatul elinilor mergind

30 cu armata asupra lui, a cucerit i Mitline i ducea fazboi cu Focea. Dupaaceea insa acesti Cateluizi fiindu-i de ajutor imparatului din Bizant, li s-aincredintat ocirmuirea insulei si au detinut-o citeva generatii la rind pinape timpul nostru. i incuscrindu-se cu imparatii de la Trapezunt cu domnide ai elinilor 2 §i cu cele dintii familii de elini, au stapinit insula, organizind-o

3 i dindu-i legi foarte bune. Aceasta insula este la o departare de uscatulasiatic pin& la optzeci de stadii 3.

1 Impiiratul loan V Paleolog in 1355.2 DespoVi bizantini din Morea.3 Nita la 14 km.

1

si

si-i

si-i

www.dacoromanica.ro

STAPINIBI GENOWEZE IN LESBOS $1 CHIOS 295

Genu) vezil Dar si insula Chios a fost stapinita de mai inainte si ea de geno- 1

In Chios. vezi ; si nu a fost cucerità, ci imparatii din Bizant avind trebu-inta d e bath, Martin care-si oprise aceasta insulà, le-a dat elinilor bathdestui, cad atuncea elinii erau la mare nevoie dn cauza razboiului en misii 1

tribalii. Si mai pe urma I elinii au luat inapoi insula, platindu-i lui 522

Martin datoria. Dupa, aceea insa a ajuns sub genovezi, care nu cu malttimp mai tirziu an venit cu trireme si au cucerit capitala insulei ; pe acestianu-i trimesese nici orasul la cucerirea insulei, nici n-au fost trimisi de drega-tori cu vreo hotarire a obstei, ci conducatorii a noun, familii au pornitde sine si au cucerit insula i astfel de atuncea, purtindu-se in legaturile 10

dintreolalt i cu cei din Chios cu multa moderatiune, au administratChios in comun ; dupa aceea barbatii din Genua, putred de bogati de peurma veniturilor cu mastica, au rascumparat i partile orasului si ale insu-lei ; cad aceasta insula, singura din toate insulele din Marea Egee, produce,cel mai mare belsug de acest rod si lucrata aduce prin el multi bani. De 15Asia e la o departare mai mica, pina la vreo cincizeci de stadii 2. Statulacesta e guvernat de cei noun conducatori care au luat mai intii condu-.cerea insulei si au urmat apoi altii care au rascumparat de la irnparatulelinilor acele drepturi din parinti ale orasenilor. Statul insulei Chios dintrestatele din insulele acestea a fost inzestrat cu legiuirile cele mai bune si 20

statul a avut venituri destule foarte mari, incit cei ce aveau grip, de guver-narea acestui stat, au ajuns la mare avere i putere. I

Dar Mehmet al lui Amurat a pornit cu razboi asupraTureil stApIni pe InsulaLesbos, 1462. Armatele insulei Lesbos pentru pricinile pe care le-am aratat+are au lost In Tara mai inainte ; invinuia si de moartea fratelui,mineasek demobilizate.

voind sa razbune sufletul aceluia ; apoi insa si dincauza tovarasiei domnului din Lesbos cu piratii. Dupa ce a trecutin Asia, el Insusi se ducea pe jos, flota trimis-o pe mare,-doudzeci i cinci de trireme, iar vase mai mici ea la o suta. Tunurile leducea spre insula pe mare si ghiulele de piatra pentru tunuri ca ladouil mii. Sculele de rázboi deci, poruncise sa fie aduse in insula pe mare ;

dinsul ajungind la un loc ses, a trecut In insul. Erau el insusi si oameniide la Poarta si din armata Europei ca la doua mii. Caci armatele, dupa intoar-erea din Dacia, le-a slobozit pe masa ; si a pornit de indata asupra insuleia debarcat. Si a inceput sa cutreiere insula si s-o pustiasca, luind i putini

1 Manuscrisele au p.ilaoug, ceea ce poate ar trebui pastrat In text, cu Intelesul de 11/48ou4turd. Tafel a Indreptat In p.uaokmisi, adic:1 bulgari ; dar primejdia cea mare venea atm-I&pentru bizantini din partea turcilor §i a slrbilor (tribalii).

2 Aproape 9 km.

523

2.5

30

35

§i

§i-1

lust §i-a

-

si

si

www.dacoromanica.ro

296 LAONIC CHALCOCONDIL : EKPUNERI ISTORICE X

1 robi. Dar dupa aceea, insu§i imparatul a intrat in vorba cu domnul dinLesbos printr-un trimis al san indemna s predea ormul §i in schimbImparatul o sa-i incredinteze Ora destul de mare. Acela insa a fost fara deminte i n-a primit propunerile de pace ale imparatului. Iar imparatul,

524 dupa ce a indreptat tunurile asupra ora§ului, el insu§i I s-a dus pe conti-nent, Machmut indemnindu-1 sa nu ramina in insura. Machmut insa luindconducerea armatei, a inceput sa impresoare ormul, impartind armata indeta§amente ; 0 a batut zidul cu tunurile douazeci i apte de zile §i adistrus o buna parte de ora§. Avind i tunuri inclinate in sus, arunca ghiu-

lo lele in ora§ §i pricinuia mare nelini§te printre cei din ora§. Iar cei dinora§, fiind printre ei §i citiva pirati aici, ie§ind la o mica departare de ora§rduceau o lupta de aparare, fara s aiba oarecare succes. Cad turcii intari-tati de cei din ora§, se apropiau de zid cu mult curaj §i se luptau linga zid.Dar cum cei din ora§ erau in suferinta din cauza multimii locuitorilor §i

15 sufereau sub mare apasare, domnul insulei a trimis cuvint imparatului,sub ce conditie sa predea ora§ul §i celelalte ceati de prin insula, in schimbinsa sa primeasca de la imparat in dar o tara egara cu a sa, in ce prive§tevenitul, §i in razboi sa plece impreuna cu impdratul. Machmut a primitaceste vorbe §i i-a spus ca le trimite dincolo in continent la imparatul.

20 Dar dupa ce au fost aduse la cuno§tinta imparatului propunerile domnuluidin Lesbos, imparatul a trecut in insula §i a primit propunerile, ca e gata sifaca pace sub conditiile propuse de domnul din Lesbos. Dupa ce §i-au

525 jurat amindoi, a ie§it I din ora§ domnul insulei i sosind la imparatul, is-a inchinat §i totodata i-a vorbit astfel : imparate, §tiu ca de cind am

25 venit la domnia acestei insule, nici jurAmintul nu mi 1-am calcat niciodata§i nici primire de robi n-am facut vreodata ; marturie ar putea da locuitoriide aici din Asia, ca, pe cei prin§i, de indata i-am dat inapoi. i mi-am dattoata silinta, ca, oriunde cineva dadea peste vreun rob de ai vo§tri, sa-1prinda §i sa-1 aduca la stapinul sail. De primit pirati am primit, ca sil

30 nu-mi prade tara §i, pustiind-o, WA, nu faca jafuri. Eu unul, nimanuia dintroace§tia nu i-am oferit vreo baza, de unde pornind cu vasele lor, sa-ti stricetara. i acuma vin la tine sa-ti predau acest ora§ §i insula toata ; iti cerinsa, precum eu eram priincios stapinirii tale, a§a sa-mi faca imparatulparte de rasplata". Acestea le-a grait 0 a varsat lacrimi nu putine,

35 sustinind ca din pricina nepriceperii cetatenilor n-ar fi putut veni indatade la inceput, cind imparatul 1-a indemnat la bine. Imparatul insa facindu-imustrari, ca n-a fost cuminte, Ii spunea ca nu va fi lipsit de nici unci ca, predindu-se imparatului, va avea parte de o viata placuta ; §i de vafi cu priinta stapinirii sale, nu o sa-i para rau niciodata de aceasta. Dupa

526 aceste I cuvinte a luat in primire ora§ul §i de indata i-a poruncit sa mearga

si-1

bine,

www.dacoromanica.ro

MAHOMED IT CIICEHESTE INSULA LESBOS 297

§1 In celelalte orase i s dea porunc s predea cetatile. Ace la asadarmergind din loc in loc cu guvernatorii imparatului, a predat imparatuluiorasele. Si. a pus imparatul garnizoane in ele. Orasul Mitiline Ina 1-a impar-tit in trei i o parte a lasat-o pe loc din multimea ce nu era de nici o treaba,iar alta parte a dat-o ienicerilor si o a treia parte, tot ce era mai de seama aintre cetateni i cu avere, a dus-o s locuiasca In Bizant. Pe pirati insd,vreo trei sute, ducindu-i la o parte intr-un singur loc din mahalalele orasului,i-a macelarit, taindu-le corpul In doua. Caci pentru dusmani a nascocitacest fel de moarte mai cruda, a le taie corpul in doua. Taietura ducind-oin dreptul praporului 1, de aici se facea sá dureze mai mult, pina cel prapadit I o,

sa se savirseasca din viata. Si a pus in ora§ul acesta o garnizoana de ieni-ceri ca la doua sute si de azapi pita la trei sute i le-a dat comandant unbarbat de seama, pe feciorul lui Samliat ; despre tatal au am aflat a laPoarta imparatului el asculta cel mai bine de dreptate, dar mai ales cajudecator intre cei pusi la Poarta imparatului judeca judecatile cele mai 15.

bune dintre toti citi Ii J stim i gasea cele mai drepte pedepse pentru cei 527judecati 2. Pe domnuI insulei Lesbos luindu-1 din oras, a poruncit a fiedusi cu totii la Bizant. Iar el insusi a pornit spre cash, dupa ce si-a alesbaieti si fete, ca la opt sute, din cele mai bune familii din Lesbos ; i trire-mele le-a slobozit s plece, lasind pe acolea in insula vase mici. Pe sora 2(i

domnului care fusese prinsa de mai Inainte de imparat In Colchida, undeera sotia imparatului din Trapezunt Alexie Comnen, a bagat-o pina la un.timp in harem ; despre ea se spunea ca din multe era cea mai frurnoasamai chipesa, ; bärbatul Ii murise de mai inainte la Trapezunt si dinsa ajun-sese sa fie vaduva cu un singur baiat. Pe acest biat, cind a cucerit Trape- 95zuntul, imparatul luindu-1 i pe el, 1-a crescut cu multa grip, intre bietiide la Poarta imparatului, chiar dupa fratele de la Bizant, baiat al lui Amu-rat 3. Pe fata imparatului de la Trapezunt, cu numele Ana Christiana,pusa sub paza din hotarirea imparatului, a maritat-o dupa Zagan, care afost guvernator al Macedoniei de jos, de cind ii luase locul de guvernator 30.

in Peloponez daduse feciorului lui Alban, zis Iyon4, desi mai pe urmaimparatul a despartit-o pe aceasta de acela, pentru ca o silea pe aceasta

treaca la legea lui. I

Diafragrnei, anatomic.Tradus din cuvint in cuvint : gasind cum trebuia sà se desfSsoare pInA la capAt jude-

cata (pedeapsa) faI de cei ce se judecau".3 Loc cu Inteles Intunecat ca atitea altele in Laonic Chalcocondil ; poate ct vrea sà spun5

cS avea grip ca de un Irate ; sau poate dupa noaoc trebuie pusa o virgurt i atunci s-ar traduce :dupd baiatul din Bizant, Irate al lui Amurat", ceea ce InsA e putin probabil din cauza virstei.

4 In manuscrise itnlv si , dar pare sS fie o gresalil pentru adicS numitEse". Cf. p. 316, 16 si p. 313, 90.

§i

§i-1

sit

2

Eu(5 %pro, Iisus,.

r

I

www.dacoromanica.ro

29S LAONLC C1IALC0( ONDIL : EXPUNERI ISTORICE X

:7128 Pe domnul insulei Lesbos nu cu malt mai pe urmg, gásindu-i o1-a prins si 1-a inchis, tinindu-1 sub pazd, pentrucg el, dupg cum eu unulam aflat, impgratul nu avea ginduri bune asupra acestui domn si era demai inainte necgjit asupra lui pentru multe lucruri urite i pggubitoare

_5 fatd de casa imparatului ; dar precum se spune de altii, pentru cá un copilde casg fugit de la Poarta impgratului, a sosit la acest domn din Lesbossi, trecind la legea lui Iisus, a ajuns bgiatul favorit al aceluia. Cind insa,insula a fost cuceritg si a ajuns la Bizant, domnul uitat de bgiattrimitindu-1 intre (laruri la impArat, copiii de casg 1-au recunoscut si au

11) spus impgratului. i pe bgiat 1-a oprit si pe domn 1-a prins i 1-a aruncatin catuse impreung eu vgrul sgu Lucia care de bgiat ajunsese stgpinitor alorasului Enos si ajutase pe domn la uciderea fratelui si la luarea domnieitotodath. Dar nu cu mult mai tirziu ii s-a intimplat i lor acelasi lucru. Clcieind amindoi ajunseserg intr-o situatie imposibilg si nu stiau cum sg &easel

15 vreo cale de sciipare din inchisoare, au dat declaratie cg amindoi dorescmalt sg treacii, la legea strâmoseascg a turcilor. Si, ce-i drept, insusi impg-ratul le-a trimis in dar caftan si eueg si, tgindu-i imprejur, i-a pus in liber-

:29 tate zile nu prea multe ; dupg aceea Insg de indatá iargsi I i-a aruncat ininchisoare i i-a tinut ping ce i-a luat i-a mgcelgritl.

20 Anul acesta deci darg impgratul a fgcut doug expeditiiConstruelli ; snIpluirenInelilderea nes- rgzboinice, ima asupra dacilor, cealalta, asupra insuleipoundal. Lesbos, si cind a ajuns acasg, iarna incepuse acuma.

Si peste iarng a rámas in Bizant preggtit o flotá si in Marea Neagrgsi a construit trireme ca la treizeci ; i ridicind clgdiri de temple si palate

25 impgrAtesti, se gindea, orasul Bizant sg i-1 facg o puternicg bazg mari-timg, ineit s poatg slobozi in mare o flotä de seamg bine preggtitg ; cácichibzuindu-se a aflat, cg de va fi stgpin pe mare, i se vor pleca mai lesne

tgrile dusmane. A ridicat i dealtcum eládiri vrednice de a fi amintite,dupg cetatea Tgierea-Gitului de la marginea Propontidei, i anume cetatea

30 din Bizant de lingg Portile numite de Aur, intr-un chip vrednic de a fiamintit, cu turnuri foarte mari, vrednice de a fi vgzute, i palatal impgrg-tese dinguntru i podul de la Scopie peste riul Axios i palatul impárgtesede la Adriaiaopole, dineolo de riul Tearos, unde se revarsä in Ebros ; i ocetatuie in Asia, pe la Maditos, unde Elespontul e cel mai strimt, cind pin-testi spre inguntru ; si in Europa altg cetAtuie in fata cetAtuii din Asia, incit

5:to orasul Bizantului si Marea eagr Ii erau apgrate bine, I iar oraselede la marginea Elespontului care ii fAceau serviciu insemnat pe mare,

Gf. D u cas, XLV, 23, ed. Grecu.

si-a

3,5

1

si,

1 ii

nu,01

si si-a

si

www.dacoromanica.ro

INCIEDEREA. ELEgPONTIMUI. ORIGINEA sEitsocRoATILon 299

ii erau intarite puternic. Ridicind aceste cetatui in Europa si Asia, a-pus in amindoua cetatuile tunuri din cele mai mari, la treizeci, si din cele-lalte nu putine. Facind acest loc port pentru corabii, nu. ingaduiau nima-nui sa treaca prin Elespont, daca, navigatorii nu debareau si nu se arataucomandantului de aici la control.

Despre neamul Toate acestea le Meuse el, pe cit mi se pare, in vedereaJIirlJor. razboiului cu venetienii, pe care-1 pregatea de mult si pindea

.eum 1-ar putea face cu cei mai buni sorti de izbinda. Ci aceste pregatiri_nu ajunseseril ilia,' la capat, cind s-a ridicat cu razboi asupra venetienilor

purta ; atuncea insa la sosirea verii, a pornit cu razboi asupraDespre acest neam al ilirilor, vechi i cu asezarile spre Marea Ionica, sepomeneste Ca deseori a ajuns la mare renume. Se numesc Insa acestia bosni-ecii de acuma. Ci dalmatii i misii totodata i tribalii i pe lingä acestia Inca.sarmatii au acelasi grai cu totul asemanator 1, incit fara nici o greutatese inteleg intre ei. Lucru firesc ar fi sa se creada ca acestia, pornind maidegraba din regiunea de la Marea Ionica i fiind un neam mare si deseorilacind ispravi renumite, si-au supus Tracia i trecind peste Istru, s-auasezat cu locuintele in tara Sarmatiei, decit dupa cum cred unii ca, alungatifiind. de sciti, au trecut in regiunea din aceste parti ale Istrului si, subju-endu-si astfel Tracia, au ajus pina la coltul golfului 2 s-au asezat cu locuin--tele. As ramine ins& uimit, dad, cineva pe iliri facindu-i albanezi, ar con-chide presupunind ca ilirii din coltul marii Ionice au inaintat spre EpirEtolia i tara Tesaliei. Mai curind e ca Intreg tinutul de la Epidamnpina la sinul numit Carnerio, pe o intindere de vreo trei mii de stadii 3,.este locuit de un singur neam, care vorbeste aceeasi limba si care spre inte-rior ajunge pinil la Istru i trece pe linga tara lui Sandal si a imparatului.de aici, urmind indata i tribalii totodata i misii. Dar avind in vedere mai:ales ca neamul iliric a ajuns la mare putere i astfel s-a raspindit peste obuna parte din Tracia, pot a spun ea mai degraba iliri decit albaneziformeaza acest neam. Eu unul ma alatur insa i parerii acelora care sustinca neamul Ririe Ii are numele de la tara sa, anume dat fiindca s-a diferentiat,vorbind cind o limba cind alta, incit multe neamuri de aici, cu totul deose-bite la grai intre ele, au dobindit numele acesta, numindu-se fin. Ci despreacestea am scris ma Indeajuns atita ! Si daca neamului acestuia nu i

Is-a

spus nimerit numele acela, din cauza tarii insa, pe care o locuiesc, vadita ailirilor, face sd-si poarte numele acesta ; i nu i s-ar putea lua in nume de

1 Ca si bosniecii.2 Marginea de nord-est a Wan Adriatice.

Wee 533 km.

5

10

15

531

20

25

30

532:-

ilirilor.

4

0i-1

l

si

www.dacoromanica.ro

300 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X

I au aceluia care are a§a parere despre ei. Caci eu unul despre albanezi af.spune mai degraba ca se tin de macedoneni sau de altcareva dintre popoa-rele din lume ; exci nici cu unul nu se potrivesc decit cu neamul macedone-nilor. Ci despre acestea sa fie destul acestea ce s-au spus, pentru mine insa

5 sa fie numiti cu numele acesta, iliri, cei care locuiesc la Mama Ionic/ pinala promontoriul numit Istria spre coltul golfului, unde ajnnge pina in mare,ea §i ilirii ce locuiesc interiorul tarii de aici.

Mal Mill asupra lui 'Mid Asupra imparatului acestora a pornit cu razboiTepe* 0 apoi a regelul imparatul Mehmet din eauza tributului ; cad cind

Bosnia.10 a sosit la acel imparat un crainic, eerind a duca

tributul cit mai repede la Poarta imparatului §i sa nu mai tara-ganeze, el avea adunat tributul, care era de cincizeci de mii de gal-beni, §i a aratat crainicului imparatului ca tributul ar fi gata 0 ca,fusese pregatit, totu§i nu dore§te sa trimita imparatului banii §i sa

15 fie lipsit de ace§tia ; §i ca nici nu e in interesul sail, ci, daca o sa trebuiascasa aiba razboi cu imparatul, cu ace§tia o sa poarte razboiul 0 s-ar puteasa se pregateasca mai bine de rilzboi ; daca o sa trebuiasca sa se ridice§i sa plece in altä tara, avind banii ace§tia, va fi mai bine de eL Crainicul

5:13 madar 1 ascultind aceste cuvinte, sa-i mai fi spus : O, imparate al acestei20 OH, bine ar fi banii ace§tia sa ramina la tine, fara sa calci tratatul de

pace. Dar daca rupind pacea cu aceasta, crezi ca va fi mai bine de tine,teama mi-e sa nu-ti fie mai ran din cauza aceasta. Caci en dumnezeu saaibi banii ace§tia e mult mai bine, dar iar cu dumnezeu sa fii lipsit de ace§tiae mai bine decit pacatuind fata de acela, sa fi ci§tigat mult mai mult

25 decit ace§tia". Spunind acestea, crainicul a plecat la imparat §i, rapor-tindu-i vorbirea ilirului, 1-a facut pe imparatul sa se ridice en razboi asupraamindurora. l

In timpul acela adica intreprindea expeditia asupra domnuluiDaciei, care in mare masura i§i batuse joc de casa irnparatului §i-i ucisese

30 solii. Ci atuncea pornind asupra dacilor, nu i-a fost cu putinta sa se razbunepe imparatul ilirilor.

Anul acesta insa, de indata ce i s-au strins la Adrianopole armateleAsiei 0 Europei, la inceput de primavara, a pornit asupra ilirilor, purtin-du-se eu gindul sa navaleasca §i in tara lui Sandal. Dar imparatul acesta

35 fiind copil din flori al imparatului de mai inainte al ilirilor, s-a luat lacearta cu fratii sai, porniti sa ia domnia tarii, 0 trimitea soli la imparat ;§i ei i s-au incredintat lui ca arbitru §i pe acesta 1-a pus imparat al taxa_

1 Asupra domnului Ttlrii Rominelti, Vlad TePq si asupra regelui Bosniei .5tefanToma,evici.

1i

www.dacoromanica.ro

MAHOMED It CIICEBESTE BOSNIA 1463 301

si a poruncit guvernatorului de la Scopie Isac care era in hotar cu tarailirilor, sa stea acestuia 1 in ajutor s poata lua domnia. i dindu-i armatain contra fratior, pustia tara si faeea robi i, dupa ce 1-a pus in domniepurta razboi in contra fratior impreuna cu acest imparat al ilirilor.turcii care locuiau in vecinatatea acestei OH, luau foarte multi robi dinaceasta Ord. Din ocoalele tuturor oraselor cite le stiu eu, au luat robisi-i treceau §i in Europa si in Asia. Si decind a reinfiintat ormul Scopie siIisus, feciorul lui Isac, cirmuind din partea imparatului acest oras, multtimp a pradat cel mai mult tara ilirilor, din cite le stim noi, si s fi scosrobi cIi niciodata n-ar fi putut sa aiba, nadejde &á pot trai in tara aceea.Dar aflu c tara se intinde din tara tribalilor si de la riul Dorobice pinain tara lui Sandal §i pina, la Golful Ionic, la opt mite de stadii in lungirne ;in latime insa pina la vreo doua, mii de stadii 2, tara ajunge pin'a la peonisi tribali. Si de la tribali urmeaza indata tara lui Isaac si apoi tara lui Paul§i orasele care ajung pina in chiar tara imparatului ilirilor. Acestia purtaurazboi si mai inainte cu impäratul, oscilind cind spre tribali, cind insa sispre peoni

Isi, aducind pe turci, jefuiau tara de la granita, a junior. Si

cu tribalii purtau rdzboi ; si domnul tribalilor, ie§ind cu armata, impresuraormele ; dupii aceea insa incheind un tratat, a tinut pace cu acestia. SiSandal purta §i mai inainte razboi cu aeestia §i, aducind armata de a impa-ratului, jefuia tara acelora. Asa se Mcea c singuri acestia, certindu-seintre ei si aducind armata straina de a imparatului, pricinuiau mari strica-ciuni tarii lor, armatele scotind de fiecare data robi foarte multi si stricindfoarte tara. In vremea aceea deci si Isaac §i Paul incheind alianta cu Ina*ratul ilirior, se purtau cu gindul §i dinsii s inceapa razboi cu imparatul,daca pe turci i-ar retine vreo actiune din partea peonilor.

53i

5

10

15

535

25

Cueerirea Dos- Dar impäratul cum mergea, a trecut peste riul Dorobice careniel, 1463. desparte tara tribalilor §i a ilirilor ; si trecind spre riul Ilirisos

care e navigabil, a trecut peste el ; armata pedestra pe eaice, care din po-runca lui au fost construite aici. Caii îns i-a bagat in riu, ca s tread, 30armatele. Aceasta oaste a imparatului a fost la o suta cincizeci de mii decalareti. Caci aceasta armata afara de ieniceri si azapi care merg cu elin razboi ca pedestrasi, si citi i-ar fi de trebuinta la diferite servicii alearmatei, multime care nu e buna de razboi, cealalta oaste a imparatuluimerge de-a calare cel mai mult I dintre oamenii care ii stim noi. Dar sint 536duse §i animale de povara de multe feluri, precum am ardtat §i mai inainte.

La vreo 142 km.2 La vreo 355 km.I

Si

20

www.dacoromanica.ro

302 LAONIC CTIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X

Trecind peste Ilirisos 1, indata, ce a navdlit in taxa a inceput sa impre-soare ormul Bobobice 2, situat la intrare. Acest ora§ este mezat pe unmunte Malt §i e bine aparat din fire. Cu tunurile bagind spairna in cei dinora§, cu cele inclinate in sus §i cu cele a§ezate orizontal, a cucerit ormul.

5 Si o parte din locuitori a lasat-o pe loc, alta a daruit-o mai marilor turcilor,iar a treia a trimis-o la Bizant.

De la Bobobice3 insa, inainte de ce sa-§i fi supus capitala tarii, a datindata ordin, ca Machmut sa aleaga pe cei mai buni din armata Europei§i sà mearga inainte asupra locuhri in care ar putea afla ca se atine impa-

io ratul ilirilor. Acesta deci luind pe ace§tia a pornit sa mearga din rasputeri periu in sus. Venind la Gaitia, §i aflind ca imparatu14 ar merge inainte, a trecutpeste riu §i a plecat in sus asupra ormului Clitie, MIA a zaboveasca de locin cale ; §i a gäsit riul despartit in trei §i, trecindu-1, a doua zi a sosit la Clitie.

Imparatul insa ridicindu-se apoi, a sosit la Gaitia, capitala tarii15 ilirilor. i indata ce s-a apropiat, ormul i s-a supus prin buna invoiala ;

chci cind a aflat c ormul Bobobice 2, din toate eel mai intdrit, a fostcucerit de irnpärat, celelalte orme s-au umplut indata de spaimg, I §i fie-

537 care s-a grabit s-o apuce inainte, in dorinta de a-i face imparatului pe plac.Cei din Gaitia madar, indata, ce imparatul a sosit mai aproape, au trimis

20 pe cei din fruntea ormului, de i s-au predat, cereau sa se cirmuiascadupa legile din strabuni. Si le-a ingaduit ce-i cereau ca imparatul sa leingaduiasca ; mai pe urma insa, indata ce a luat in primire cetatea orasului§i a pus in ea o garnizoana, §i-a ales baieti din cei mai buni pentru sine §imai luind Inca vreo cIiva, i-a impartit oamenilor din suita sa.

25 De indata ce a luat in prirnire acest oral, a poruncit marelui viziral Portii Machmut sä ia armata Europei §i s mearga cit mai repede asupraimpdratului ilirilor ; caci af fts'.3 ea se atine intr-un ora§, cinci zile depar-tare de Gaitia, a§teptind ce intorsatura vor lua lucrurile in Iliria. Ormulacesta in care ramase imparatul, se chiama Clitie ; §i i s-a mai vestit lui

30 Machmut ca. balatul fratelui aceluia, in virsta de treisprezece ani, sein ora§. Luind deci armata Europei, sose§te a doua zi la riul cu numele<Sanna> 5, navigabil ; §i imparatul ilirilor i§i punea mare nadejde in el,

Manuscrisele scriu laXupLOvIlirios", schimbat de Dark() In'IAXopr.a6v, precura e inmanuscrise la p. 301 r. 28 ; Fabrot ins5 I-a schimbat pe acesta in 'Inupi.6v, precum e in p. 302 r. I.

2 Manuscrisele ne clan Aof3opkvDobobice", indreptat de Darko in Bopof3i,x7prdupil nota la § 5 din cap. 15 cartea a IV-a a istoriei lui Critobul din editia C. Muller in Fray-menta Ilistoricorum Graecorum, vol. V, Paris, 1870, p. 147.

3 In manuscrise dot3o3lxlIg' (vz. n. 2).4 Regele Bosniei $tefan Tomasevici.5 Dui:4 numele" se presupune ea lipseste ceva si Tafel voieste si intregeascri aceast5

lips5 cu

all

l',Ocvvco.

.

si-i

www.dacoromanica.ro

MAIIOMED II CUCERESTE BOSNIA 1463 303

pentru ea era navigabil, si neaflindu-se corabii mari pe riu, nu-i venea sa I

creada ca, trecind peste riu, sa vina asupra lui. Chid insa armata a venitaici I aproape de riu, Machmut ii pripea aici pe cei mai de frunte din oastesa savirseasca o mare isprava pentru imparatul, trecind riul si prinzindpe imparatul ilirilor ; si le graia unele ea acestea : Barbati turci, acuma sa 5-

se arate careva din voi barbat vrednic, trecind fiecare cu picioarele pesteacest riu ; caci nu-i va 'Area ran, oricare va trece eel dintii, de marea rasplatace va lua de la imparat !".

Dupa aceste cuvinte, oamenii imparatului s-au apucat sa treaca. Siaici se spune ca cel dintii feciorul lui Turachan, Omar, guvernator al Tesaliei, Jopornind cu oamenii sai, au sarit in riu si, inotind putin, au trecut ; siatunci indatil, a trecut deodata si cealalta caste peste riu. Dupà ce au trecut,indata au inceput sa cutreiere taxa, ea pe imparatul ilirilor, umplut despaima, pina sil apuce sa fuga, cavaleria usoara, la orice primejdie ar ajunge,napustindu-se sa-1 prinda. N-au putut da insa peste el, caci plecind se 15.

pune la adapost intr-un oras de al sau cu numele Clitie. Dar ref ugiindu-se,este impresurat de Machmut. Orasul este asezat intr-un Ice mlastinos.Si intinzindu-se linga el mari mlastini, II fac bine aparat si inaccesibil.Atuncea insa intreg locul era useat de arsita. Si armata venind asupra lui,Impresura orasul ; linga oras se gasea mult stuf si s-au apucat si-1 duceau 20'

in sant, cu gindul sa aprinda stuful I si cu foc sa-i sileasca pe cei din oras 539sa cada la invoiala, fara sit si vrea. Ostasii ilirului si cei din oras, vazindaceasta si socotind el nu vor fi in stare sa tina mult timp piept la impresu-rare, au trimis vorba lui Machmut, ca ei insisi se vor preda, cu conditia Ca,imparatului lor, imparatul sa nu-i fad, nici un ran ; si se vor supune, daea i 2.5*

s-ar intari prin juramint, ea turcii il vor trata bine si nu o sa indure niciun ran din partea Mr. Facind ilirul aceste propuneri. Machmut le-a primitsi a incheiat un tratat de pace. Dupa ce i 1-a inthrit cu juramint in conditiilepropuse, imparatul a iesit din oras si el a luat in primire orasul ; si impar-tind locuitorii din oras in trei, o parte a lasat-o pe Mc, alta si-a impartit-o 30

el cu cei din fruntea ostirii, iar a treia a dus-o si a daruit-o imparatului.Asa a fost pins deei dara imparatul ihrilor la Clitie si impreuna cu el bilatulfratelui sau, ea de treiprezeee ani.

nailuza In rialmi Sotia lui insa a apucat de mai inainte sa fuga la Raguza,eu Sandal. OrM la marginea Marl Ioniee 1 si a plecat cu voia barba- 35

tului, blind cu dinsa multa avere. Acest oras a fost intemeiat de ilirii dinpartea locului ; barbati straluciti, adunindu-se in acelasi loc 1 si, intele-

1 Insemnlnd i Marea Adriatic:1.

nit

www.dacoromanica.ro

304 LIONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X

zio gindu-se foarte bine intre ei, au durat ormul foarte puternic §i 1-au incon-jurat cu ziduri foarte taH. indeletnicindu-se cu comert pe uscat §i In MamaIonica, a ajuns unul din cele mai bogate orme din partea locului ; maiales inzestrat cu legiuiri bune §i, conducindu-se dupa o constitutie aristo-cratica, ei §i-au impodobit ora§u1 cu clàdiri, flind, ce-i drept, nu prea aratos,dar in stare sa aiba cetateni destoinici §i cuminti. Ormul acesta se margi-ne§te cu tara lui Sandal §i, incepind razboi cu el, era in cearta §i se razboia.

pe cit mi se pare, pricina la aceasta cearta a dat-o Sandal §i pe nedrepti-a silit la razboi. Ce-i drept, pe feciorul acestuia, un tinar de toata vred-

10 nicia, care se refugiase cu maica-sa la Raguza, n-au volt sa-1 extradeze,de§i II cerea de la ei ; §i de aceea le-a declarat razboi §i le-a pustiit pamintul.Atunci ace§tia 1-au ales comandant pe feciorul aceluia §i dindu-i bani dinbel§ug, s-au razboit cu Sandal, ducind pina la capat razboiul. Pricina insdpentru care feciorul §i sotia lui au fugit §i s-au adapostit in acest ora§ se

15 spune crt, a fost urmatoarea : in tara lui s fi sosit de la Florenta din Italia ofemeie despre care se dusese yestea c e de o infati§are prea frumoasa, darcare era de o viata u§urateca. Auzind el ca femeile din Florenta se deose-

z41 besc de I multe prin frumusete §i cumintenie, a chemat-o in fata lui, dorinds-o vada, §i cum a vazut-o c e foarte frumoasa, s-a indragostit de femeie ;

20 §i indragostindu-se, nu dupa mult timp §i-a facut de lucru cu ea §i dragosteail apucase fair ; §i traia cu femeia ; §i de dragostea femeii facindu-seursuz, nu se mai uita la sotia lui legiuita §i nu avea nici o grip, de dinsa.

despre acea femeie se spune ea, tinindu-se dupa negustori, a ajuns de laFlorenta in localitate. Sandal asadar trMnd cu aceasta, sotia ii ura §i nu-1

25 putea suferi. De aceea, neputind rabda ca o astfel de ocard s cadd asupratinarului i fecior, revoltata a plecat in taina cu feciorul in orasul Raguza.Acesta a§adar, prin trimi§ii sai, cerea sa se intoarca in taxa §i sa nu traiasain tara straina §i faca aceasta ru§ine intre oameni. Dar sotia n-a daturmare chernarii spunea mereu ca nu se intoarce, daca nu o trimite

30 inapoi la Florenta pe femeia aceea, sau s o alba tiitoare, cit o vrea. Acesteaa§adar se spune c s-au petrecut a§a §i feciorul, certat cu tatal §i pus deraguzani general-comandant, purta razboi cu tatal sau ; §i s-a luptat cu

sau, de parca se razbuna asupra firil §i 1-a pus pe fuga chiar pe tatal§i a ucis multi din armata lui, facind fata de tatal sau lucruri neingaduite §i

35 potrivrnce bunei cuviinte.512 A§adar i acesta trimetea deseori soli la imparatul, ca impreuna sa

loveasca in imparaful ilirilor ; §i a adus armata de turd §i-i strica tara.Atuncea, indata ce i s-a vestit ca imparatul navale§te in tara ilirilor, facea§i dinsul pregatiri, Ca, pe cit i-ar fi cu putinta, sa se apere, daca armata

40 impdratului ar intra in tara sa.

5

*i

sa,-isi-i

tatal

I

Si

www.dacoromanica.ro

M.1,1103[ED II CIICERESTE BOKNIA 1403 305

Dar sa m intorc la acel loc din povestire, unde am aratat mai inainteca, dupa ce Machmut al lui Mihail a luat in primire pe imparatul, a memcu el si in alte orase ; arata pe imparatul i i se supuneau. i Machmutera ocupat cu aceasta ;,iar pe Omar al lui Turachan trimitindu-1 asupra celor-lalte orase din tara ilirior, el insusi a plecat spre tabára imparatului.Si impdratul nu era multumit cu juramintul si era minios cà, filed nevoie,ar fi facut imparatului ilirilor juramintul ; i 1-a pus sub paza pe imparatul

purta cu sine, strabatind tara lui Sandal. Caci din tara ilirilor, o parte abiruit-o si a subjugat-o insusi imparatul, alta insa, a supus-o Machmutsi Omar. Aici si Omar dindu-si silinta s aduca sub stapinirea imparatuluitara cit mai ramasese, a ajuns I la cea mai mare trecere intre barbatiicu. vaza de la Poarta imparatului ; si a savirsit mari ispravi, Bind ci. intremulti altii si mai inainte bine vazut la imparat.

Acestea asadar i-au reusit pina intru atita imparatului, cucerind ora-sele ilirilor. Pe urma trimitind la Raguza solie, cerea pe sotia imparatului.Ea insa apucase s piece de mai inainte din oras in Italia. Caci cum a auzit

tara intreaga a ajuns in puterea imparatului, repede, cum era, s-a inde-partat din ora i s-a dus in Italia. Nemaiapucind deci pe sotia imparatului,solii s-au intors fara nici o isprava.

1.

5

11)

543

15

Pe urma, imparatul ridicindu-se cu toata tabara, a 20Cucerirea lulStank., Craic if.1 Paul ; navalit in tara lui Sandal o pustia. Cad slobozind

neiderea regelui cavaleria usoara de prada, cutreiera intreaga lui tara.Basilic'.Apoi atacind orasele le impresura. i oamenii lui

Sandal au atacat corturile in care dormea imparatul, porniti Mid din munti ;si au izbutit s ia oarecare prada i sa se indeparteze, fugind iarasi In 25munti. Caci tara are locuri pustii nu mai putine decit cea a ilirilor. Atacindinsusi el, a impresurat citeva zile o cetatuie de a lui Sandal. Si. cum nu-iprea mergea cu cucerirea orasului, s-a ridicat si a plecat prin tara lui Stante

Craic si Paul, domni de prin partea locului. Si le-a trimis crainic cu.Indemnul J sa-si predea tara lor si in schimb vor lua de la imparat alta 541tar& in Europa. Acestia lasindu-se astfel induplecati, s-au predat cu taralor cu tot imparatului, gindindu-se c e un lucru. peste putinta ca ei, lumijlocul tarii imparatului, s poata tinea piept pina la capat in contralui. Sint deci induplecati cu conditia s primeasca de la imparatul in schim-bul Orli lor alta. Si venind la Poarta, si-au predat tara ; si nu cu mult 35mai pe urma, punindu-i sub NA', i i-a adus acasa. i totodata a slobozit

armata pe acasa. Iar pe imparatul ilirior, dud a plecat din tara lui,dis-de-dimineata, cum se odihnea in tabära, a trimis dupa, el si 1-a chemat

i se infatiseze. Acela Insil pricepind ca nu la bine trimite dupa el, s-a

20.-- C. 1621

si

si

sa

si-1

si-1

ea

www.dacoromanica.ro

306 LAONIC CHALCIDCONDIL : EXPUNERI ISTORICE X

1 ridicat cu juramintul in mIn i, cum a fost dus in fata imparatului, i-aut Mat capul din porunca imparatului. Se spune ca sa-1 fi dat pe mina dasca-lnlui sau Perses, ea sag omoare ; altii insa spun ca bucatarul lui a cerut-sa-1 ucida. Dar se spune ca, impotriva parerii lui Machmut al lui Mihail, a

5 poruncit imparatul sa-1 omoare pe imparatul ilirilor. Asa deci sa se fi.sävirsit din viata, dupa ce impäratul a pus cal:At domniei lui.

;

(mintarea MI Victor545 Capella.

Cum deci tata junior a fost cucerita i imparatul prinss-a savirsit din viata i ceilalti domni erau tinuti in I

inchisoare, acestea aflindu-le venetienii i peonii, soeo-10 teau ca nu e hicru de saga i s-au inspaimintat foarte, crezind cá indata

'grozavia se va abate si asupra lor. i venetienii mai erau nemultumitipentru ea guvernatorii imparatului aduceau supusilor lor prejudicii si le-pricinuiau necazuri, totusi tineau pace, asteptind sa vada ce intorsäturaor lua evenimentele pentru dinsii. Cind insa Argos in Peloponez, predat

15 prin tradare de unul dintre preotii din oras, a fost ocupat de guvernatorulimparatului, feciorul lui Alban, cu numele Iisus, i cind acesta pe fata s-aidicat acuma cu razboi si Omar al lui Turachan a atacat Naupactos sicind oamenii imparatului, ocupind teritoriul venetienilor de pe la Metone,nu se mai astimparau, atunci n-au mai putut rabda sa stea linistiti ; ci

20 tineau sfat, parerile fiind impartite in doua. i deseori s-a intrunit Adunareanumith a celor de1egati1; si Victor din casa Capella, un barbat proe-inent prin avere i cu multa trecere i despre care se credea ca e celmai destoinic sa dud, treburile orasului si care adusese de partea sa pe ceide aproape ai sal i rudele, ca sa-i voteze propunerea, s-a urcat la tribuna

25 §i a vorbit astfel : Venetieni, cred ca deseori si de altadata locuitorii acestuioras, cind se chibzuiesc, nu gresesc ceea ce trebuie ; de aceea ma gindeam

546 c e nevoie numai de o expunere I mica pentru voi. Toate lucrurile sintdoar de asa natura, incit si pe cei ce nu vor, II imping la acest razboi. Darnu putini si din cei ce ne cer sa ne stea in frunte, Tin la tribuna i va in-

30 dea mna, ea despre chestiuni mari sa nu porniti la sfat asa cu ura si cu necaz,ci mai degraba cu rabdare i s trimiteti la barbar o solie i sa-i vorbiti'de pace, ca n-ar face eu dreptate, calcind juramintul i tratatul de pace,ii sa-1 indreptam la calea cea cuviincioasa, de e nevoie, cad ne va asculta.-Daca insa e cazul sa luam asupra-ne razboiul, trebuie neaparat sa dezbatemindeajuns asupra razboiului acesta i asa sii pasim la vot. Asadar chib-zuindu-ne bine, trebuie relele din fiecare eventualitate sa le plinem fata in.fatA si, cumpànindu-le, sii ne hotarim pentru raul care pare mai mic. I ar

' Vezi mai sus, p. 126 rind 28-32.

Vc in I:4 f!:1 gfal

35

l

www.dacoromanica.ro

VENETIA DECLARA RAZBOI LUI MAIHOMED II 307

eel ce Ii d votul, trebuie mai intli s judeee, ce rezultat poate sa, albafiecare eventualitate. Acestia adica spun ca, daca vom avea razboi, oraselenoastre de pe continent pina la Marea Ionica si Peloponez si din celAlaltcontinent, nu vor avea cum sa se VIM vreun rastimp, ci le vor lipsi cele detrebuinta si se vor prapadi, daca un greu d peste ele. i lipsiti de comertul 5

cu tars aceluia, spun ca vom avea de indurat mari pagube in viitor. Deaceea deci trebuie s fim fabdatori i s trimitem o solie care, precum efiresc, sa se intemeieze pe vederi ca acestea. I Dar mai intii voi incepe sit :;i7vorbesc despre solia, cum de solii nostri, totodata bArbati de seam:A sioameni invkati, cind au sosit, nici nu i-a pasat de ei si i-a amagit cu vorba 10

si a Mcut vAdit drept dimpotrivá. De aceea nu stiu ce i-ar putea spune soliimai nimerit decit i-au vorbit solii ce au fost mai inainte la el, doar decit

noi, neputinciosi Rind in fata unui razboi, dorim pricinile de vinovkiesh le inlAturam prin soli si situatia noastrà SA, o punem pita in asa mAsurAin fata lui. Dar despre acestea cred ca era bine A, tratam cu el, daca, prin 15

ocnparea orasului Argos, nu ne declara razboi pe fata. Ne-a pus, cei dreptla incereare, pina unde merge rabdarea noastra ; i dacA le suferim se vaapuca acuma MIA frica si de celelalte ; iar daca nu, va bate acuma Inretragere pina la o iimit, ping, la care i-ar fi ingAduit din parte-ne ; si cuaceasta va face numai o incercare si de buna seamA intru nimic mai putin se 20

va apuca de rdzboi. Iar pe deasupra am sA va mai spun ca in navala-iasupra Peloponezului, mai intii s-a si oprit in Eubea la orasul Eurip, sa-1vada banuiesc. i iari, chid a iesit din Peloponez, a mers a doua oarkacuma cu oameni care sa incerce vadul, si a sosit in fata orasului sa vadacum ar putea face atacul, daca ar navAli asupra orasului. i trecind &Mare 25strimtoarea Euripului, incerca sksi dea seama, cum ar putea-o trece I

si atacul i-ar fi mai usor de Intreprins. Asadar acestea nu-s oare semne 548vadite de razboi, pe care Intemeindu-te ai putea spune hotarit ca acelade mult s-a pregatit de razboi, ca s lupte cu cei ce due dezbateri asa denaive ? ! Ci pentru c razboiul ne e declarat, demult luind-o inainte, unele 30ni le smulge, supunindu-si-le siei, iar In alte locuri indusmanind pe cei cestau in frunte, Ii pregateste calea, ridicind pe incetul pretentii tot mai mari,spre a.cAdea, de s-ar putea, pe neasteptate asupra unor nepregatiti, luindce ar putea aduce sporuri insemnate puterii sale. DacA ni se fagaduiesteca, nu vom avea räzboi din partea impkatului, sustinindu-se c acesta nu 35incepe rdzboi i nici nu ne smulge de sub stApinirea noastra tot ce s-arputea crede ca' i s-ar supune cu usurinta, atunci zie sa 1111 facem rázboi,

tinem pace, fArA ski irnputam ceva diii cele cc s-ar euveni ; dar dacAtoti ni-1 arata intr-un singur glas Ca nu inceteaza sa ne inperce cu rAzboiIn toatA forma de mai mult timp, atunci oare ce e mai bine pentru noi din 40

c.

ri sa

/

www.dacoromanica.ro

308 LAONIC OHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE X

acestea, s tinem pacea §i s pierdem, ca §i cum am fi in razboi cu el, sausa-i declaram de indata pe fata razboi §i sa-i aratam puterea noastra ce

549 poate ! Caci in razboi I avem putinta §i s ne pazim de el, pregatiti Madpe fatà, §i sa-1 pindim Incotro va porni cu armata. Sau dad, incearca

5 ne ia pe ascuns din tara noastra, s nu-ltratam oare ca du§man, pe el carecu starea de acum are un indoit avantaj ! Daca 1ncercarea Ii iese dupaplan §i increderea in ei ca In ni§te prieteni cre§te, acest fapt e spre cI§tigul lui,Dad, ins/ din aceasta nu rezulta nimic bun 1 pentra el, ... 2. A§adardaca, acestea-s mai bune, ar trebui alese acestea fata de altele. Daca insa

10 nu-s mai bune, s rabdam, tinind pace, sa ne alegem mai bine acelea. Obi-ceiul insa a taragana cu o hotarire, eu unul spun ca a pagubit, §i pe multidin lumea aceasta §i noua ne-a adus deocamdata paguba, mare, noua caream lasat la voia IntImpThr imparatia, cind Constantinopolea era impre-surata, §i pe elini i pe imparatul elinilor, cu care legaturile noastre corner-

15 ciale erau mari §i sporeau mereu. Iar dupa aceea, cind domnii din Pelopo-nez trimiteau soli intr-una, ca sa le sarim [intr-ajutor in razboiul ce-1aveau, am stat nepasatori §i Peloponezul a ajuns sub stapinirea acestuiimparat. Si de curind, cind imparatul ilirior ne cerea sa-i ajutam sa seapere i pentru acest ajutor ne depunea rdsplata nu mica, am ramas nepasa-

20 tori i falai de el i 1-am lasat sa fie ucis de turci. Faptul ca am lasat la voia550 intimplarii toate acestea, ne aduce ru§ine §i ocara la altii de prin Europa,

ca unii ce din interese comerciale §i pentru ci§tig urit am lasat sa fie nimi-cite de acest Imparat neamuri de acela§i id ca noi. in patine cuvinte potsa spun ca,, de facem de Indata Intelegere cu peonii §i incepern impreuna

25 razboi, o sä ne fie dat sa ne bucuram de ale noastre ; daca MA, rabdamstam linitii, in putin timp yeti vedea ca ne ataca nepregatiti §i ne vasmulge tara cita se intimpla sa fie in granita cu el. Eu unul deci sint de pareresa trimitem soli la peoni §i bani ; §i In§ine pe linga allele ce le avem, silechipam de razboi corabii, cit de multe am putea. Dar sa luam in ajutor

30 la acest razboi §i pe marele arhiereu, punindu-1 in fruntea intregii intre-prinderi ; §i Peloponezul s incercam a-1 rascula. Cad daca pe celalaltdespot care s-a lepadat de imparat §i dispunea de mijloace moderate, 1-auurmat peloponezienii rasculati, atunci cei ce au parasit Constantinopolea

cei ce au ajuns In tot felul de situatii grele, s-ar alatura In numar cu malt35 mai mare, dad, ar vedea venind pe mare o putere insemnata ; §i pe u .cat

aducem din Italia calareti greu Inarmati la doua mii ; §i pe oamenii

Manuscrisele ne dau xaxbvrdu", Indreptat de Tafel In xcabvbun", Indrep-tare primità si de Darla, In editia sa.

2 Dupa wrj pentru el", Fabrot crede cu drept cuvInt cl lipseste ceva, desi manu-scrisele nu ne-o arata.

?

oil

?

§i

sil

1

1

1

I

si

www.dacoromanica.ro

SOLI VENETIENI LA PAPA SI LA MATTI CORVIN 309

din Creta, urmariti pentru vinovatii, trirnitem in Peloponez pentru 1

izbavirea vinovdtiilor. V'azindu-ne c facem acestea, ne vor urma 1 de indata§i, trecind de partea noastra, ne vor aduce Peloponezul supus, de undevom putea dispune de I tara aceluia si sä scoatem venit destul. Acestea 551deei punindu-le la cale cu peonii, ei de la Istru, iar noi din Peloponez, 5

porniti, sa, atacam tara de sub domnia aceluia si sa nu sedem, uitindu-nenepasatori, cum tara noastra este pustiita, si cum supusii nostri sint tiriti Iiirobie; i sa, fie nevoiti odatil, s faca altà alegere, apucind-o inainte la razboi".

Venellenii deelaril Dupa cuvintarea aceasta a lui Victor, mai multi au siLol si trIrnit soli la trecut de partea parerii lui. Voturile isi tineau cumpana, 10

papa sl la uncurl. totusi cei pentru declararea razboiului au cistigatmajoritatea. Apoi de indata s-a hotarit s trimita soli la marele arhiereusi asijderea sa trimita indata la peoni soli cu bani. Solii sosind deci la preainaltul arhiereu, i-au vorbit potrivit vederilor venetienilor, c'a de multar fi timpul sa ia parte Impreuna cu ei la razboiul in contra barbarilor, de 15

intreprinderea caruia si mai inainte el insusi s-a preocupat la Mantua. Dararhiereul luindu-le vorba din gura, le-a spus c e neparata nevoieinlature mai intii pe barbarul cel mic si asa sa porneasca apoi si asupra celuimare, aluzie facind la domnul din Arimini, cu care era In razboi si se luasela cearta pentru un lucru care face s5-1 trecem sub tacere. I De aceea 20folosindu-se de un pretext ea acela, purta razboi. 552

Si aa arhiereul pe venetieni i-a aminat, cad isi avea razboiul sau cuconationalii. Apoi cei trimisi la peoni, ca asocieze la razboi, s-auInfatisat la imparatul peonilor si in adunare au tinut o cuvintare ca aceasta :1)Peoni, voi vedeti bine purtarea imparatului turcilor cit de departe a 25ajuns, cu ce tiranie i-a subjugat In lume pe cei de acelasi neam cu noi§i cum, pradindu-ne si nou'a tara, a umplut Asia si Europa de prizonierirobi. Si trecind mereu si pestre Istru, pustiesc tara i dau foc. Dar ca acelbarbar n-a trecut Inca peste Istru chiar in tara voastra sa fa eaTara Romineasefi - zb oi, evident voi ginditi ea se Intimpla pentru 30puslillA; omul tureilor de ati trece asupra lui, tulbura mult lucrurile.

pus domn. Dar pe cmi si pe imparatul elinilor i-a defiintatacum, apoi tara tribalililor a adus-o sub stapinirea sa si intreg Peloponezul 1-a subjugat si pe imparatul Trapezuntului si 1-a supus si tarai-a eucerit, si apoi in Dacia a pus domn omul sari si tara ilirilor a pustiit-o 35

totodata pe imparatul 1-a ucis, un om cumsecade si de treaba ;dupa ce in timp aa de putin, a nimicit atitea stapiniri, ce planuri credeti

1 Manuscrisele ne dau 64)ovrov.vor vedea", lndreptat bine de Tafel In g;.,ov.rccevor urma",

sa-i

sa-1

sn-i

§i

raz:

vil ed,

www.dacoromanica.ro

310 LAONIC CHALCOr'ONDIL : EXPIJNERI ISTORICE X

eit le va avea acela pentru viitor ? ! De buna seama nu se va astimparade loc, ci pornind mai departe sa atace pe vecinii acestora, va I

57,3 cauta i tarile care sint ale acelora, sa si le supuna, napustindu-se citmai repede ar putea, asupra lor. i aeuma vine negresit i asupra

5 voastra i cu toata puterea va incerca sii tread', si sa vii robeascatara si celor de la conducere sa le aduca moartea cea mai rusinoasa. Caciin sufletul sail nu se poate impaca nicidecum cu oameni de ai nostri si cucei ce slut de legea noastra, ci intocmai tot asa de aspru si neinduplecatse intimpla sa fie si fail de cel ce cu bine se apropie de el. Ati aflat doar

o ce a facut acela care a domnit mai inainte, imparatului Ladislau, macar ciiacesta poate cii i-ar dobindi iertare, deorece prins in lupta 1-a ucis ; darimparatul David al Trapezuntului i eel al ilirior i domnul din Lesbos siceilalti, ce riu i-au facut aceia, de-i omoari unul dupa altul pe toti?Asadar, dad, va pregatiti sii porniti asupra tarii aceluia i sa-i faceti rizboi,

15 poate cii ati putea abate navala lui ce ar avea sii urmeze asupra Peoniei.Dad, insa zaboviti, rabdind unele ea acestea, atunci acela va trece cu armatasi teama Imi e Ca, fa' cind odata un pas gresit, toate acestea sa nu ajungasub stapinirea lui i pe voi sa nu va dea pierzarii in chipul eel mai jalnic".

Dupa ce venetienii au spus acestea, imparatul peonilor,115spunsul reit end

20 lntei Corvin ; lulu" d. cuvintul, a spus unele ca acestea Venetieni,55 i unouril tree bine vorbiti si I parca la multe lucruri sinteti barbatillunarea.

nu nepriceputi, i in alte lucruri ale vietii i cind. e siichibzuiti asupra ce va intereseaza. Dar lucrul acela parea nu ni 1-ati amintitcii deseori am cautat sii vii luam impreuna cu noi la razboi in contra tur-

25 cilor i cii n-ati voit sa ne stati intr-ajutor, desi vii chema alaturi de noitotodata i cel mai mare arhiereu, ci va invoiati cu barbarul i de noi nicipomeneala nu faceati ; i spuneati cii vii faeem o rugaminte nedreapta,cerindu-va sa luptati in contra barbarului, din partea caruia n-ati suferitnici un riu. i noi asa deseori trecind peste Istru,am avut de indurat su-

30 ferinte nespus de mari. i mai bath pierdut viata imparatul acestei.tari Ladislau care a fost un barbat stralueit ; apoi a doua oara iarasi multi

totodata barbati straluciti la Cosovo in tara tribalilor, unii au cazutin rizboi, iar altii au fost prinsi de turci. Aceste imputari asadar avem siivi le facem deocamdata. Dar sa dam ajutor, luam asupri-ne de indata

35 neaparat, trecind peste Istru, sii stricam pe aceasta cale, pe cit se poate,tara barbarului. La primavari dar vom porni cu armata asupra aceluia

vom face ce va da dumnezeu. Dar trebuie i voi sii naviliti deodata IrPeloponez i ciutati faceti stricaciuni cit de mari puteti, ca actionind

55 5 din amindoua partile, sa-i dam de lucru din greii i sii putem merge cit

:

si

si

I

a

!

www.dacoromanica.ro

NAVAL t VENETIENILOR IN PELOPONEY. 103 31i

mai deplin mina in mina la purtarea razboiului". Spunind acesteafiind gata s inceapa pregatirile, a luat in primire banii, la douazeci i cincide mii de galbeni.

Acesta deci s-a pregatit astfel de razboi i, stringindu-si o armata dedouazeci i cinci de mii, a trecut peste Istru i strica tara imparatului.: 5

Sabatin, cind a fost, de a pradat Peonia, a zidit pe linga Belograd i o for-tareata, si, lasind inauntru i o garnizoana, oameni de la Poarta imparatului,,a plecat. Navalind foarte aproape de oras, a impresurat aceasta, fortareata ;apoi cutreierind i pradind tara imparatului de pe la riul Sava, a luat yobi:din tara, tribali si totodata turci, si a plecat inapoi, intorcindu-se acasa. 10

Se spune ca a dus cu el la douazeei de mii de robi de razboi.

Venelienii iiitñIesc Si peonii au facut acestea asa ; venetienii insa, indataIn Peloponez, 146:1 ; ce-si luara aliai i pe peoni, echipind treizeci

de trireme i cu douasprezece corabii mari, au plutitspre Peloponez. In corabiile mari imbarcind si doua mii de calareti 15

italieni, deplin inarmati au debarcat in Peloponez ; apoi si-au alesgeneral-comandant un barbat de seama, din casa Loredano, incredin-tindu-i mi intreprinderea, i 1-au pus conducator peste tinuturile dela marginea I Murll Ionice i Egee, dindu-i toata puterea sà dispuna, 556cum va crede, ca razboiul s, iasa cit mai bine. Iar dinspre Creta au dat 20de veste celor urmariti pentru vinovatii i refugiati in locuri adapostite,

vina rata nici o teama la razboi. Adunindu-se, au fost la patru mii si audebareat in Peloponez si au indemnat pe peloponezieni sa se lepede deimparat. i peloponezienilor flindu-le MO, grozav, trimiteau vorbainchida Istmul cu zid, ca astfel prinda pe ienicerii imparatului ina- 25

untrul oraselor ; si aceia ajunsi la desnadejde sa se predea, ca s poatapleca nevatamati. Laconica i Tenaron i cei de pe la Epidaur s-au rasculatindata, cum au navalit venetienii5 s-au ridicat i arcadienii i pelenii.Guvernatorul Peloponezului insa se atinea in Leontii de la Megalopole sitrimitea iscoade sa vada ce intorsatura o sa ia lucrurile ; i trimitind crainic 30

la imparat, Ii arata ea venetienii rasculind. tara, yiii cu razboi i c, atacindArgos dinspre Nauplion, 1-au impresurat si de pe uscat si de pe mare, ba-tindu-1, i c s-au silit sag cucereasca. Inauntru se aflau cincizeci de ieni-ceri de ai imparatului si capitanul acestora ; i s-au supus venetienior prinbuna invoiala i i-au lasat s plece, rata sa sufere ceva. Acestia au scapat, 35asa, ca sa nu piara ; i venetienii ocupind. .Argos, au lasat o garnizoana,

un comandant in oras. Aici, venetienilor I h s-a intimplat urmatoarea 557patanie. In timpul cind au ocupat Argos, au trimis in ajutor oameni subconducerea unui barbat Ieronim din neamul Bernardo, poruncind sa

i cinciinehid IsImul.

s

si

.

at

www.dacoromanica.ro

LAONIC CHALCOCONDTL : EXPUNEIII ISTONICE X

inainteze pe margthea marii, ca sá poatt ajunge la Argos. Acela lust neascul-tind, a mers pe drumul dinguntrul tärii care ducea pe sub poalele muntilor.Aici, turcii puninclu-se de mai inainte la pindt pe drumul ce duce la Argos,s-au tupilat cu o sutt de oameni i asteptau, dacg argeenior le vine vreun

5 ajutor. Cind 1-au vtzut pe Ieronim ducind oameni spre Argos pe drumuldinguntrul Orli, au apucat-o inainte sg ocupe si poalele muntelui i tarmu1

luindu-i la mijloc pe venetienii care mergeau intr-ajutor. Si cum aufacut-o, i-au pus indatt pe fugt si i-au prins pe acestia, omorind ca la doutsute. leronim insusi a setpat cu viatg. i urcindu-se intr-un vas ce acosta

To undeva pe acolo, spunea et ar fi din partea generalului comandant, avindsi plece pe mare la Eghina. Iar chid a sosit la Eghina, a cerut sg-1 treact

sg-1 debarce la Eubea. Trecind lust in Atica, de aici a mers la impgrat.Nu cu mult mai tirziu, acesta intorcindu-se iar la venetieni, au avut desuferit grea pedeapsg.

558 Dar venetienilor le puneau in vedere elinii i totodatt j albanezii dinPeloponez si-i indemnau i Rali i Petru Schiopul c, dact ar inchide Istmuleu zid, atunci peloponezienii, rgsculindu-se de indatt, vor trece de partealor ; &ad aceasta le-ar fi oarecum un. indemn de mare folos la rtscoalt. Siatunci au hottrit st mearga ci toatt armata i st inchida, Istmul

20 punt la incercare pe cei din Peloponez. Sosind, au adunat piatrg si cladeau.zidul de inchidere ea, punind la incercare pe peloponezieni, sit vadt dact

Corintul li s-ar preda ; eta atunci ar veni de indata si celelalte oraseale Peloponezului la ei si ar trece de partea lor. Iar cind au isprtvit zidulde inchidere al Istmului, insisi au pus mina pe arme i au mers spre Corint,

25 corintenii conducind la ntvalt. Au indreptat i tunurile asupra ceatiide sus si au atacat orasul, dind lupte mart Dar iarna sosind, i-a impiedicatst duet mai departe impresurarea i, ridicindu-se de aici, au plecat fgrtisprava. Apgsati de iarng, venetienii o duceau greu la Istm ; i nici Corintulnu li s-a predat si nici Ahaia nu s-a rasculat, cind a mers intr-acolo un

30 bgrbat elM cu numele Rali, care si-a pierdut si viata de mina turcilor ceau iesit in contra lui si au cgutat st-1 respingt ; §i nici alte pgrti ale Pelo-ponezului n-au trecut de partea lor, afart de locuitorii Spartei, aderneniti

559 de un tinitr elin cu numele Grita ; socoteau ct e o mare gresalt sitrdming pe loc la Istm, fart sg fact ceva in vederea cuceririi Peloponezului.

35 Li se adusese si vestea, cit Machmut, marele vizir al imparatului, e pe caleasupra lor spre Istm Cu armata mare. Iar peste putin II s-a adus stirea, cit

insusi imptratul e pe drum spre Istm ; i atunci s-au hottrit st paraseascilIstmul, nefiindu-le deocamdatt de nici un folos, i sit meargg in oraselelor si st le apere cu toatt puterea, dact oameni de ai lui Machmut i en cei

40 de ai impgratului ar navali asupra lor.

:12

si

sa

I i

1

marl,

pi

si

www.dacoromanica.ro

LA ARROPIERE.A. TU1CIE011 VENETIENII SE REIRAG 313

Tureil se apropie ; Caci imparatul, cum i-a venit stirea ca venetienii inchidvenetlenii fug In Cu zid Istmul i ca, echipind patruzeci de trireme si

oraele lor. douasprezece corabii mari si aducind din Italia ostasideplin inarmati si din Creta alta armata, fac mari pregatiri pentru cuceri-rea Peloponezului, 11 trimite pe Ma chmut cu armata Europei, afara de partearinduia in contra peonior, s porneasca de-a dreptul asupra Peloponezului§i, du& insusi e in stare sa faca vreo isprava in razboiul cu venetienii, saocupe Istmul si totodata sä navaleasca in Peloponez, iar de nu, sa-i deade §tire, incit s porneasca de indata pe urma lui. Marele vizir al PortaMachmut luind armata Europei, a mers pina

Jin Tesalia la riul Peneu 560

si §i-a asezat tabara linga orasul Larisa. De sfetnic 11 avea pe Omar al luiTurachan, guvernatorul Tesaliei. Dar i-a dat sfatul sa nu inainteze maideparte, ci sä anunte pe imparat, c pregatirea dusmana e mai mare decitcea a marelui vizir al imparatului ; caci el insusi venind mai inainte cu armatade tot aproape de Istm, de departe a Want prästiasi mai multi de doua mii

puscasi patru sute §i arcasi si scutieri si ca, aceia n-ar rasa pe nimenisa se apropie sa tabarasca acolo la Istm cu vreo armata. Marele vizir alimparatului auzind acestea, s-a hotarit sa-1 anunte pe imparat s vinasa ocupe Peloponezul, iar ei 11100 ridicindu-se, s piece la Levadia. Cindimparatului i-a sosit stirea c pregatirea dusmana e mare si insernnata, 20*

se spune c i-au venit si scrisori din Peloponez care-1 indemnaudaca ar navali, venetienii nu vor a§tepta navala lui. Scrisorile i le-aadus un albanez de la Corint care cu o barca noaptea pe mare, pindindsa bata, un vint prielnic, a ridicat pinzele noaptea si a trecut in Beotiacoborind pe uscat, a ajuns la Machmut in Tesalia. Acesta insa uitindu-se in 95

scrisori, s-a ridicat de aici s-o porneasca inainte ; cind a ajuns aproapede Beotia, ii vine vestea, c5 venetienii au parasit Istmul I si ca, in fuga 561mare, au pornit la drum. Si atunci, pe inserate ridicindu-se, a trecut noapteade la Platea spre Citeron si dimineata a fost la Istm §i vedea de departecorabiile plutind acuma in larg ; si a ocupat Istmul nici un stapin si,intrind inauntru, asezat tabara. De aici trecind prin Corint, a venitla Argos. Orasul Argos il stapineau venetienii pazeau, avind in el ogarnizoana. Pe acestia insa, atacindu-i, i-a impresurat 0 a pus mina peei, pe ostasi trimitindu-i legati la imparat, saptezeci de oameni. imparatulinsusi nu se hotarise Inca sa se ridice sa navaleasca in Peloponez i sa-si 35

osteneasca, armatele ; i indata ce auzise in curind ca Istmul a fost ocupat,a pornit Inapoi spre resedinta imparateasca. Iar marele vizir Machmutinaintind prin Tegea, a ajuns in orasul Leondari si si-a asezat tabara acolo.De aid 11 trimite pe Zagan, pe care 1-a pus guvernator in Peloponez, dupace 11 scosese pe Iisus, feciorul lui Alban. Pe acest Zagan 11 trimite la Patras 4°

15

flea 30-

si-a

si

cd,

si,

www.dacoromanica.ro

31 I LkONIC CHALCOCONDIL : EXpliNERI ISTORICE X

1 in Ahaia i prin alte orase din partea locului, ca s intareasca cetatilesa le inzestreze cu provizii si cu alta pregatire de razboi. Iar lui Omari-a dat poruncg s ia armata la doudzeci de mii invadeze regiuneavenetienior. Acesta deci luind armata, a venit in localitatile de pe la Me-

Z62 tone ; cucerind. un tirgusor, oamenii scotindu-i, i-a predat mareluivizir. i cind acestia au fost dusi la imparat, cu totii fiind la cinci sute, aumurit taiati in doua.

AlInune Se povesteste ca la Bizant corpurile zaceau pe acelasi Mc, undoIn Bizant. din porunca impgratului cazusera taiate in doug i, ca un bou din

20 partea locului aceluia, iesind dimineata din grajd si mergind la corpurilemoarte, s fi scos un muget jalnic ; i sá fi ales o jumatate de trup §1,ducindu-1, sa-1 fi pus la o parte de celelalte lesuri ; apoi intorcindu-se, s figgsit i cealalta jumatate i dupa ce a luat-o, a dus-o §i a impreunat amin-doua jumatatile. Oamenii din acel Mc agitip.du-se, imparatul sa fi aflat

15 de intimplarea cu boul ; si aflind cà ar fi adevarata intimplarea cu boul,fi incercat a doua zi s desparta cele doua jumatati de cadavru de pe

locul unde erau i sa le aseze iarä.i printre leuri, punind fiecare jumatatein alta parte. Dar asa boul iesind iardsi, cum n-a gasit jumatatile, unde lepusese, mugind tare sa fi alergat din nou la gramada de lesuri i, cautindu-lesg fi scos bucatile trupului, asezindu-le deosebit de celelalte lesuri. AtunciImparatul minunindu-se, s fi poruncit sg fie ridicate cele doua jumatati

sa fie inmormintate, boul ins& sa-1 aduca la curtea Impräteasc i safie ingrijit bine. Lesul acela s fi fost de al ilirilor, altii insa spun ea de alvenetienilor. Dar se pare ea aceasta intimplare sa fie un semn bun

Z63 pentru neamul mortului acelnia i ca in timpurile viitoare acel poporva ajunge la multä buna stare.

Indemnuri Aceasta am auzit c s-a intimplat la Bizant ; marele vizirIn supunere al Portii insa, deoarece credea ca nu e timpul potrivit

NIA de turd!. atace orasele, a lasat la Sparta pe Omar si pe linga el pe30 Asan, ca sa poata trimite vorba la spartani.Caci intorcindu-se la casele

thr de la Tenaron i Epidaur i alte localitati, unde auzisera indata c ve-netienii au parasit Istmul, se purtau si cu gind de lupta sa se apere de navalaoamenilor marelui vizir. Acestia asadar sosind la Sparta, au intrat Invorba cu spartanii i, induplecind pe unii care se &eau in locurile intäritede pe acolo, i-a adus s locuiasca iardsi in oras. i la cei din TenaronLaconica trimitind pe Asan, Ii chema, spunind urmatoarele : Spartani,vedeti doar cit de rau au ajuns lucrurile venetienilor, de dud au inceputaici razboi cu imparatul, spre putea arata o parte mare din puterea

sa

4)0

35

si

fl ad

siI

si

sd

si

a-si

www.dacoromanica.ro

TNDENINURI LA SUPUNEEE DATA DE TDECI 315

lor, mai ales in Peloponez ; vedeti cum s-a sfirsit pentru ei intreprindereade la Istrn si din alta parte a Peloponezului, cind oastea imparatului segasea thisa departe din calea lor si armata lor, a venetienilor, era strinsacel mai mult la un loc. Cad daca n-au fost in stare a tuna piept, cind. i-aatacat slujitorul impilratului, ce s-ar I intimpla oare, dacil imparatul ZGI4 armata de la Poarta sa ar veni in Peloponez ? ! Intr-adevár e lucru vaditca, nu le-ar mai ramine in Peloponez Mei o localitate care, prapildita derazboi, sä nu fie supusa de imparatul. Acuma, indata ce a ajuns la Termo-pile, a aflat ca venetienii au parasit Istmul si au plecat, pentru Ca, odata cuprimavara de indata sa vina la Eubea si sa-si supuna acestea toate. Ei bine,Imparatul va iarta pentru cite ati gresit, amagiti de peloponezienii carevor pieri de moartea cea mai rea, pentru ca s-au dat cu venetienii i nimicbun nu aduc acestei tari cu gindurile lor ; caci stiu ca imparatul a dat ordin,ca nimanui din Peloponez a nu i se faca nicidecum vreun fau, incit a fieluat rob sau sa i se faca vreo suferinta, ci toti sä ramina la ce au fost,intorcindu-se fiecare in localitatea sa acasa la ale sale. i daca nu vor as-culta de aceasta, si el Ii va trata la un loc cu venetienii, indepartind de lasine pe cei ce fac aceste greseli". i aceia au ascultat i lepadindu-se intaina de venetieni, ramineau pe acasa. Cei ce se tineau Ina cu stasniciela Tenaron, asteptau cu nadejdea sa le vina veste de la peoni. Cad ye-netienii cautau sa incurajeze pe peloponezieni i pe ceilalti, cum ca, indatace peonii o sa treaca de Istru, si dlnii o a se urce spre Elespont.

10

15

20

Venellenil ocupil Dupa plecarea marelui vizir al imparatului, triremeleun oras In Lemnos. acestor venetieni

I la indemnul lui Comnen, barbat 565excelent, au mers spre Lemnos, caci acela in Lemnos stapinea cetateade sus supusese i vechiul orasel al insulei. Cei din fruntea insuleiLemnos s-au ajuns din vorba sa vinda localitatea pe bani, dar venetieniiau apucat sa ocupe cetatea d.e sus i pe barbatul acesta care eradestoinic viteaz II chemasea la Istm. La sugestia acestuia decivenetienii au plecat cu triremele spre Lemnos i, dupa ce acela a venit cuarmata dinspre uscat, a plecat fiecare din oras. i cind au venit cu trire-mele, au ocupat orasul Cercida i au izgonit pe marii dregatori Tampla-coni ; i au lasat o garnizoana, spre a se putea ingriji de provizii pentru ei

pentru orasele din Peloponez. Apoi s-au dus plecind spre Peloponez.Iarna aceasta, in Peloponez s-au petrecut acestea 2

1 In manuscrise ockii)pentru el", indreptat d.e Tafel in oarroigpentru ei".2 Unul din manuscrise mai adaug:1 : Peonii insil auzind CS marele vizir porneste cu

arnlata Europei spre Peloponez i CS insusi imparatul merge din urmd in graba sS MivAleascS laI itru, stringind ei armat5 la douSzeci de mii ; pinS aici sfirsit" (Vezi ed. Darkö, ap.

25

30

1

si-si

cell).

i

insisi si

www.dacoromanica.ro

INDICElcumerele dur4 Punct j virgulfi arati Pagina, dur4 virgulA InsA, rindul.

Abdulatuf, 'A138-uXce7oUcp-qq, fecior de al luiTimur-Lenk 110, 1.

Aearnania, tard. In Grecia de mijloc - 36,34; 132, 26; 133, 19-35; 134, 6-28;135, 6 ; 147, 17-32.

Aehesin, 'Axecri.v1c, riu In India - 108, 31.Aciaioli, '.gato)Lot, Acciajuoli, nobili florentini,

klomnind In Beotia - 132,35.Acobe, 'Axo1311, ora In Peloponez - 256, 31.Acropolea din Atena, cuceritä de Antonio

Aciaioli - 136, 9 ; ieniceri In Acropole -260, 16 ; 261, 10-24 ; 274, 27.

Ada, rlu in Italia de nord - 179,10.Adorno, familie din popor, din care e ales

conducdtorul Genovei - 159, 29, 31.Adrlanopole, numitd Orestiada - 39, 10 ;

Murad I Isi aseazd resedinta - 40, 4 ;ocupat de contrapretendentul Mustafa141, 13, 15 ; siirbdtori cu spectacole - 250,28 ; cite zile de drum din Peloponez - 285,18 ; mai vezi - 38, 29 ; 114, 13 ; 115,16 ; 200, 28 ; 201, 31 ; 219, 10 ; 235, 22 ;241, 34; 275, 5; 281, 20, 37; 298, 33;300, 32. Vezi i Orestiada.

Aetos, ece76q, uliu, vultur, cetate In Peloponez- 239, 26.

Afroditei, ziva, vineri, zi de slujbd divindIn giamii - 86, 21.

Aghla-pasa, 'Aytoinccactg, comandant deieniceri - 230, 10.

aghiazi, pionieri In armata turceascd -203, 19.

Ahaia, tard In nordul Peloponezului - 132,31 ; 135, 14 ; 149, 8-34 ; 190, 6 ; 205, 13,25; 237, 32; 238, 18; 262, 18; 263, 4;268, 35; 271, 34; 272, 27, 35; 273, 13;312 ; 29 ; 314, 1.

Ahalda, Ahaia - 272, 27.Ahant, suburbia lui Ahant, ¶ou 'Axicv-rou,

In Trapezunt - 265, 18.

grecii din Ahaia - 269, 6,Ahelou, 'Ax.eX6oq, riu In Acarnania - 135,

12 ; 147, 18.Ahmat, 'AxtdcrIS, Impresoard pc despotul

Constantin Paleolog In Lemnos - 183,9, 10.

Ahmat, 'Axt.t&T-qq, feciorul mai mic al luiTurachan, prins In Peloponez 224, 1;pasa de Peloponez - 262, 16 ; 267, 28.

Aidin, familie de emiri turd InAsia Micii de vest - 56, 26 ; 57, 10, 13 ;111, 17 ; 151, 6, 8.

Aladin, 'A)oz8iv7)q, Ala eddin Key-Kubat III(1284-1307), sultan selgiucid - 30, 4, 23,24 ; 57, 10.

Aladin, 'AXaSEvilg, feciorul mai mare al luiMurad II - 207, 7.

Alani, 'AXavoi, locuind pe sub Caucaz -267, 8, 24.

alaniee, arme - 267, 13.Alban, 'AXPoivlg, Elvan, tatal guverna-

torului Iisus, Ese - 297, 31 ; 306, 16 ;313, 40.

albanezi, 'AArilavol, se rdscoald In contraturcilor 153, 35-155, 3 ; 312, 15 ; Incontra bizantinilor - 233, 28 ; 237, 6 -239, 32 ; originea lor - 36, 31, 32 ;37, 6 ; 301, 15 ; pástori nomazi - 237, 17 ;mai vezi 48, 15 ; 50, 10 ; 57, 22 ; 65, 22 ;74, 32 ; 132, 26 ; 133, 29 ; 134, 1-27 ;148, 11, 14, 16 ; 192, 12, 19 ; 201, 3 ; 206,14, 26 ; 208, 4, 7 ; 240, 19, 23, 26 ; 254, 4 ;256, 13, 19, 34 ; 257, 5, 10, 12 ; 262, 1, 22 ;271, 38; 272, 22 ; 274, 14-22; 299, 21,29 ; 313, 23.

albanezl, arabei, 'Apa(3cdot., 'AXPlvoi, -190, 6.Albaro, "AA5apog, general spaniol - 166, 23,

27, 35 ; 167, 3, 5, 28 ; 168, 1, 9.

ahel,-

-

-IA0810020,

www.dacoromanica.ro

318 INDICE

Albert, de Habsburg, epitrop alregelui ungar minor si impArat romangerman (1438-1439), pune la cale r5zboiin contra turcilor 246, 14, 16 ; 247,21, 23 ; 248, 3.

Aleoran, rec 'AXv.wpec, cartea legii mohame-danilor - 89, 1.

Alepo, XocXercb), Xoc),67:tov, oras In Siria97, 38 ; 99, 3 ; cucerit de Timur Lenk

- 99, 4.Alexandria, oras In Egipt - 98, 8, 9 ; 128, 20.Alexandra eel Mare (336 323), Macedon -

26, 17 ; 101, 25 ; 103, 36.Alexandra, tar bulgar (1331 1365), pus de

sirbi - 34, 26 ; 41, 25, 32.Alexandra, domnitor In Iviria (Georgia) -

265, 9.Alexie IV Comnen (1412 1447), imparat In

Trapezunt 264, 26 -265, 20 ; 297, 22 ;Alexie din Mitiline, Depot de irate al impd-

ratului David Comnen din Trapezunt -282, 5.

Alfonso V de Aragon (1416-1458) 161, 12,22 ; 164, 24, 34 ; 165, 4 ; 168, 33 ; In rdzboicu genovezii - 160, 35 ; 167, 10 ; cuceresteregatul Siciliei si Neapoli - 163, 12 -164,19 ; 167, 10 ; in razboi cu regele Iberiei-166, 20 - 167, 1 comandant de cruci ad zsi(1455) 248, 30 ; 249, 26 ; si-a construit ocorabie foarte mare 277, 34.

Ali, 'AXErjg, pe greceste, latx5, Ilie -252, 3.Ali, 'AX(:%, tatSi profetului 86, 13.Ali, 'AXf-fg, stfipinilor al Arabiei 86, 16 ;

87, 30.Ali, 'AThlg, tat5I lui Ibrahim-pasa 102, 34.Ali, 'A)Aq, feciorul Ini Charitin, e mare

vizir sub Murad I si Baiazid I - 65, 14 ;251, 27 ; prieten al lui Manuil II Paleolog,II sf5tuieste sä un vinS la Poartii - 66,9, 11, 18 ; sfiltuieste pe Baiazid I la pacecu Timur-Lenk - 102, 19.

All, 'AXErg, fecior al unui Baiazid, trAiestela Constantinopole - 118, 21.

Ali, fecior al lui Evrenos-bei - 119,17 ; 138, 1 ; la Impresurarea Belgradului152, 24 ; In lupta cu albanezii 153, 32 -154, 13 ; la el sä fi slujit lancu de Hune-doara cu leafS - 157, 3.

Ali, feciorul lui Michal comandantIn contra Bosniei 241, 30 ; trimis sA urmil-reascS pe Ylad Tepes 288, 38, 39 ; sSapere armata turcd In retragere - 291, 8.

Atha, predd pe contrapreten-(lentul Mustafa fratelui sau Murad II -146, 3, 10, 13.

'Alisur, 'A)oUpLoc, Caraman - 57, 3.Almeria, oras In Spania - 167, 20.

ciAoporri.8e5, lefegii, ostasi mercenariturci 143, 34 ; 204, 11.

munjii 59, 34 ; 67, 26.

Amides, 'Ap.apAlc, sultan In Siaxtr275, 34.

Amasia, oras In parte de nord-est a AsieiMici 241, 33 ; 266, 34 ; 278, 23 ; 231, 14.

Amastris, colonic genovezs in Asia MicSla tiirmul Marii Negre 56, 21 ; 263,28 ; 264, 3.

Amatunda, 'A1ta.0o5g, oras in insula Cipru- 98, 27.

Ambraehia, numele antic al orasului Artadin Epir - 147, 20.

Amhara 'Ap.rnipyov, orasul Hamburg -59, 25.

Amochosli, 'Ap4oyAcrrl, Famagusta In insulaCipru 98, 31.

Amuraehor, dep.oupaz6pLo, mirachor, maresalal palatului - 143, 25.

A mm rat, 'AI.Loupc'cr%, vezi Marad.Ana Christiana, fata imp5ratului Alexie

Comnen din Trapezunt 297, 28.Andra, "A-:x.upoc, Angora, Ancara In Asia

Mier! 252, 2.Andronie II Paleolog (1282 -1328) - 32, 10 ;

nu se stie folosi de catalani i turci - 33,17 ; e l5s5tor - 37, 21.

Andronie II 0 III, bunic si nepot, se ceartiipentru domnie 32, 7, 12.

Andronie III Paleolog (1328-1341) ceredomnia 32, 7, 12 ; lasS epitrop pe loamCantacuzino - 35, 17 ; 42, 4.

Andronie IV Paleolog (1376 -1379), feciorulmai mare al lui Joan V Paleolog 47, 18 ;54, 14 ; 55, 33 ; ia pe fata tarului bulgarSisman - 42, 17 ; se riiscoal5 43, 34 ;44, 1 ; 49, 33 ; mit de tatfil s5u 49, 1 -17 ;pune mina pe domnie 54, 22 ; 55, 9, 13 ;59, 28 ; feciorul s5u loan VII Paleolog65, 11 ; 66, 26 ; 67, 5.

Andronie, al doilea fecior al iui Manuil IIPaleolog - 131, 24 ; guverneazA In Salonic- 131, 34 ; moare de leprd - 132, 4.

Anghelopolielini, 'AyycAo7coMyy71, Anghelo-castro (Cetatea Ingerului), oras In Etolia -135, 12.

Anglia Britanieil, Bpesavt.zi) 'ArAkc -59,13 ; 68, 2, 5.

Antonio Aciaioli, lecior din for! a lui Raine .rio, ia domnia Beotiei - 135, 21 ; 24cucereste de la venetieni Atena - 133,28, 32 ; 136, 3 ; moartea lui - 190, 23,35 ; vaduva lui trimite sol la Murad II petat51 istoricului 190, 26-191, 12.

Antonio Aelaioll, ruda de aproape cu prece-dentul, alungd din domnia Atenei pe fra--tele s5u Nerio - 191, 14, 16 ; feciorul s5uFranco primeste domnia Atenei de la turci- 261, 3 ; o predii lor - 261, 13 ; 274, 35.

Apolo, 'An6A)aav, samotii, boemii unpopor indic cred In religia lui 93, 1, 13 ;.109, 7, 9 ; 242, 35.

'AXPip-rog,

'AX(-r,g,

'AXg,

Alpil,

I

-

-

-

- -- -

-

-

-'Ahogug,

-

--

--

--

---- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 319

arabel, albanezi - 190, 6.Arabia - 87, 30, 34 ; 97, 21 ; 98, 14 ; 99, I, 4 ;

descriere - 85, 21, 30, 34 ; 86, 1.arabii, popor mare si bogat, atacati de Timur

Lenk - 85, 21 ; 86, 1, 6 ; 98, 30 ; 99, I ;devin mohamedani 86, 14.

Aragonia, vezi Taracon.Araxe, 'Apg7x, riul Aras, izvorind din Arme-

nia si reviirsindu-se In Marea Caspicii85, 5 ; 89, 10 ; 99, 11 ; 108, 28 ; 109, 21, 25.

Arbache, supune pe asirieni 25, 12.Arcadia, Ora In Peloponez - 149; 38 ; 223,

22 ; oras 271, 11.Arcadieni, 'Apxci8ec, la venirea venetienilor

se leapfidd de turci - 311, 28.Archli, ApxcLot., Ursini pe greceste, domnesc

In Tarent 163, 11.areuri mari 72, 6.Ardeal, 'ApaiXtov, Tara Romineasc5 incepe

din Ardeal - 63, 10 ; descrierea - 155, 14 ;turcii nfivfilind In Ardeal sint btui155, 27, 30 ; si de Iancu de Hunedoara,caruia i s-a dat in seam5 Ardealul 156,3, 6 ; 157, 17 ; Iancu e de loc din Ardeal -156, 23 ; guvernator al Ardealului 157, 12 ;Yladislav I din Ardeal porneste la Varna- 193, 22 ; Vlad II Dracul trimite in Ardealpe Iancu 199, 35 ; armata Ardealului Inlupta din 1448 de la Cosovo 210, 22.Vezi i reonodacia.

Ares, zeul rfizboiului la elinii antici - 230, 27.Aretio, 'Api.rLov Arezzo oras In Italia, modul

de a se guverna - 176, 15.argeeni, locuitorii din Argos - 312, 4.Argentin, 'Apycv-ri-n, orasul Strassburg - 59,

11, 25.Arghiropoliebni, 'Apyupom).ezvl, oras In

Macedonia 133, 31 ; 153, 16, 33 ; 154,15, 23 ; 192, 13.

Argos, oras In Peloponez, stSpinit de vene-tieni - 73, 30, 33 ; 74, 16 ; cucerit de turci

74, 29 ; 306, 14 ; 307, 16 ; recucerit devenetieni 311, 32-38 ; 312, 1 -5 ; reocu-pat de turd - 313, 32.

.Arianit Conmon, 'Aptavi..r.r,g 6 Kov.v-t)v6g siKop.vilvo-5 al lui Comnen, se rfiscoal5 incontra lui Murad II - 153, 20 -154, 15 ;socru al lui Scanderbeg - 206, 7 ; InIntelegere cu Iancu de Hunedoara - 210. 3.

'Apit/tvov, Ilimini, oras In Italia,st5pinit de Malatesta - 181, 9, 14 ; in lupt5cu papa - 309, 19.

Armenia 101, 35 ; 102, 31 ; 104, 22 ; 110,36 ; 150, 32 ; Chasan cel Lung cuceresteIn Armenia - 111, 11 ; 221, 17 ; 264, 10.

armenil - 56, 11 ; 96, 25 ; 97, 35 ; 101, 35 ;111, 5, 21 ; 221, 8, 9 ; 266, 17 ; turcii nu facrobi armeni 87, 22, 25.

Arta, oras din Acarnania In Epir - 134,6-28 ; capitala Ambraciei - 147, 211.

Artabil, dervis, Unc, 'ApTcx131,Xr,g atac5 Tra-pezuntul 265, 32, 39.

Artemis, locuitori crezind In zeita Artemis -93, 1 ; 109, 7, 9.

Asan, cumnatul despotului DhnitriePaleolog - 183, 21, 26 ; 240, 20 ; obtineajutor de la Murad II - 218, 30 ; prindepe Ahmat feciorul lui Turachan - 224, 1 ;obtine ajutor de la Mahomed II In contraalbanezilor riisculati - 238, 21 ; 240, 20 ;apard Corintul 256, 7 ; 258, 7-259, 34 ;solie la Mahomed II - 267, 26 ; la cucerireaPeloponezului de Mahomed II 268, 23 ;269, 23-31 ; 279, 29 ; Indeamnil la supu-nere - 314, 30, 36.

Asan, Dimitrie, Alu.lirpLog, din frunteaorasului Muchli ; II predd lui Mahomed II -257, 28.

A=ia 26, 11, 23 ; 28, 20, 22 ; 29, 1, 3 ; 31,35 ; 32, 19, 25 ; 33, 2 ; 36, 1, 8, 16 ; 38, 31 ;40, 12 ; 43, 2, 4 ; 47, 23, 50, 1 ; 51, 4 ; 54, 8 ;57, 20 ; 66, 39 ; 74, 26, 27 ; 76, 1, 11, 31 ;77, 7, 15, 29 ; 79, 5, 14, 30 ; 81, 9 ; 85, 5,23, 25 ; 86, 11 ; 87, 27 ; 88, 12, 17 ; 89,19, 27 ; 90, 1, 16, 19 ; 92, 30 ; 94, 16, 22 ;95, 15 ; 96, 23 ; 98. 1 ; 99, 3 ; 101, 5, 26,28 ; 102, 19 ; 108, 20 ; 109, 19 ; 110, 28 ;115, 2 ; 117, 14 ; 118, 14, 22, 26 ; 129,28 ; 141, 21, 24 ; 142, 4 ; 143, 13, 32 ;145, 32 ; 147, 4 ; 151, 25; 158, 31 ; 171, 718 ; 188, 16 ; 189, 16, 24 ; 191, 31 ; 192,34 ; 194, 11 ; 203, 19 ; 207, 3 ; 211, 4, 22 ;213, 3 ; 219, 17, 33, 34 ; 220, 2 ; 221, 11 ;223, 4, 7, 8 ; 229, 30 ; 241, 31 ; 248, 35 ;263, 28 ; 269, 11, 21 ; 276, 1 ; 293, 13 ; 291,28 ; 295, 28 ; 299, 1 ; 301, 7 ; 309, 27. Asia(le jos, la apus de muntii Taurus 28.17, 26 ; 85, 34, 99, 22 ; Chasan cel Lungface cuceriri In Asia de jos - 221, 17 ;Asia de sus, la rfisdrit de muntii Taurus

28, 15 ; 88, 11 ; Asia cit era sub turd229, 30 ; 252, 16, 20 ; armata turc5 aAsiei - 62, 12 ; 99, 31 ; 101, 31 ; 105, 20 ;118, 19, 20 ; 143, 3 ; 184, 8 ; 185, 29, 31 ;186, 22 ; 194, 14 ; 196, 23, 34 ; 197, 12 ; 198,9 ; 201, 30 ; 202, 14 ; 206, 10 ; 210, 10 ; 212,10 ; 214, 3, 8 ; 224, 23 ; 255, 21 ; 256, 8 ;258, 3 ; 264, 5 ; 300, 33 ; beilerbeiul deAnatolia (Asiei) - 144, 5 ; 196, 31 ; 201,2 ; 252, 21 ; dari Si venituri din Asia alesultanului - 253, 13, 26 ; Asia Mica - 27,10 ; 29, 18, 22, 28 ; 31, 16 ; 32, 4 ; 33, 25 ;34, 11, 33 ; 38, 22 ; 39, 26 ; 42, 29 ; 43, 28 ;44, 1 ; 48, 16 ; 56, 14, 26 ; 57, 9 ; 76, 7 ;77, 4, 26, 81, 3 ; 99, 27 ; 100, 3, 31, 34 ;106, 10 ; 113, 7, 9, 16 ; 114, 10-26 ; 116,11, 20 ; 117, 7, 36 ; 118, 8, 9 ; 121, 9 ; 139,4 ; 143, 8 ; 154, 30 ; 223, 2 ; 276, 3 ; 277,26 ; 295, 16 ; 296, 27 ; 298, 34 ; Asia Micaturceasc5 - 117, 27 ; 118, 1 ; 137, 14 ;

Arimini,

-

-

-

- -

-

-,

'Arcksna,

.

-

-

-

www.dacoromanica.ro

320 IYDICE

223, 5 ; 224, 10; 229, 30; 141, 27; 146,2, 8 ; 207, 12. locul de la marginea märiidin Asia, Musulman si Mahomed II, clnds-au urcat pe tron, I-au dat bizantinior- 115, 26 ; 219, 20.

Adria - 90, 4, 5 ; 92, 9 ; 96, 28 ; 110, 24,35 ; 111, 3 ; asirieni - 26, 11, 13 ; 28, 16 ;56, 15 ; 81, 34 ; 85, 30 ; 96, 14 ; 109, 19 ;110, 21.

sisproprobatanli, 'AcnrponpoPoer&v.req, tribturcmen ; Imparatii Trapezuntului Incuscriticu asproprobatanti - 264, 22.

Atalla, 'ATTcaf.cc, limit In Asia Mica - 211,27.

persi din regiunea orasuluiTebris - 110, 32, 33.

Atena, orasul de nastere al luiLaonic - 25, 1 ; 202, 27 ; Xerxe vine asupraAtenei 120, 24 ; stilpinitd de RainerioAciaioli 132, 21, 23 ; 135, 17 ; lasatd.venetienilor - 135, 22 ; ocupata de Antonio,fecior, din flori al lui Rainerio - 135, 28,136, 7, 15 ; stfipInita de Nerio Aciaioli190, 18, 23 ; 191, 19 ; chiama pe Murad II- 201, 32 ; 202, 6 ; ajunsa sub Mahomed II

260, 14-261, 23 ; 274, 26, 36.atenieni din antichitate 26, 3 ; din evul

mediu - 136, 8 ; ridica pill la Poarta -260. 35 ; 261, 3 ; urzesc In contra lui MahomedII - 274, 27.

Atka, 'Avrtx-h, Ora In Grecia de mijloc -29,26 ; 58, 26 ; 133, 1 ; 136, 10 ; 189, 35 ; 190,16, 30 ; 191, 8 ; 201, 27 ; 260, 14 ; 261, 25 ;312, 12.

Aliened, hanul tatarilor Has.i-Ghirai din Crimea - 90, 26 ; 91, 4 ; 172,9 ; 192, 15.

Austria, are stilpinire autocratfi 59, 28.Avignon, 'AfiLvi.e)v, oras In Franta 68, 15.Axios, dui Vardar In Macedonia-37,

26, 28 ; 42, 22 ; '75, 26 ; armata turd' dinregiunca rlului - 153, 33 ; 249, 23, 24 ;pod peste - 298, 32.

azapi, gciraBeg, ostasi pedestri turci -141, 23; 142, 17, 19; 144, 14; 155, 12;244, 12 ; 270, 27, 29 ; 281, 14 ; 297, 12 :301, 32.

Azatln, 'Acedv-r)g, conducdtor turc fugit labizantini 32, 27, 32 ; 33, 1.

Babilon, Bocf3uX43v, asa numitul Bagdat, oraspe Eufrat - 82, 13, 17, 21 ; 90, 6 ; 111,2, 3, 7, 8 ; 221, 7, 15.

Balazid, Iloct.ocyr-elc, name turcesc Imprumu-tat de la tatari - 252, 8.

Balazid, I, nottaUTrIg, (1389 -14021, IlderimFurtunosul - 76, 27 ; 101, 2. 3 ; 186, 8 ;ajunge pe tron 52, 6 ; 53, 4 ; In lupta din1389 la Cosovo - 50, 17 ; 53, 19 ; 54, 1 ;

dispune de tronul bizantin - 54, 20 ; 55,19-29 ; sporeste tributul bizantinilor - 55,29 ; cuceriri In Asia - 56, 11-57, 20 ;76, 1 ; Impresoara Filadelfia - 56, 1-7 ;biruitor In 1396 la Nicopole - 59, 4 ; 62,7, 10, 28 ; 157 ; 15 ; 191, 36 ; porneste razboiasupra lui Mircca cel BatrIn - 64, 11, 15 ;care se tine pe urma lui - 64, 21 ; Baiazidse pune la addpost In tabára - 64, 27 ;Impresoara Constantinopole - 65, 10 ; 66,18, 33 ; 67, 1, 5 ; 73, 21 ; ocupd Silivria -66, 25 ; cucereste Focida i Levadia - 135,26 ; aseazd turci In Europa - 75, 8, 32 ;colonizeazd tatari In Peninsula-Balcanica -75, 14, 19, 21 ; 90, 32 ; banii lui ar aveasemnul bandriei lui Timur-Lenk - 104, 13 ;In lupta cu el-76, 13-79, 27 ; 81, 2, 5 ;99, 18, 24 ; 100, 25, 27 ; 101, 6-34 ; 103,30 ; 104, 15-105, 27 ; prins - 105, 34-106,26 ; 107, 4-18 ; 108, 14 ; 111, 18 ; moartealui - 108, 16, 18 ; 109, 29 ; 279, 8 ; fecioriilui -113, 5 ; mad viziri la Poarta lui -251,28 ; mai vezi -58, 29, 35 ; 65, 12 ; 66, 1, 8 ;74, 28 ; 99, 29 ; 102, 34 ; 104, 12, 18 ;105, 33 ; 106, 7, 8, 9 ; 113, 2 ; 114, 21 ;116, 25, 26 ; 117, 29, 31 ; 120, 10, 28 ; 129,14 ; 130, 24 ; 33 ; 131, 5, 15 ; 136, 11 ; 137,33 ; 139, 1, 7 ; 141, 12 ; 154, 18 ; 251, 28.

Balazid, mare vizir sub Mahomed I si MuradII si beilerbei de Rumelia - 139, 24 ;141, 12, 18.

Baiazid, un oarecare 13aiazid al cdrui feciorAli traia In Bizant - 118, 21.

Baimpur, Imparat al celor 9Impfirati - 110, 17 ; 111, 4, 14, 15.

Baimund, Bca.voi5v8og, I3aiamon Tiepolo, revo-lutionar venetian ucis de o femeie - 128,36.

Balaban, TIcacbrocvoq, tradeazd pc Orchancontrapretendentul lui Musa - 117, 15,20, 25.

Baltos, Bi)vrog, regiune In Acarnania 135,12.

Baltoglu vz. ralloght.Baptist, Boarrter*, BatUsta, genovez din

Lesbos 294, 15.Barae, Bagzoc, fecior de al lui Evrenosbei-

138 'Total; vz Baram.Baram, Bapit.i.(4, de fapt Barac, trece de la

Musa la Mahomed I - 119, 17 ; 138, 1.Barbarosa Frederic, Imparat ronaano-german,

(1152-1190), scoate din scaun pe papa dela Roma - 123, 3, 4.

Barcelona, Botpxcv6v1, oras In Spania - 161,27 ; 165, 10, 14.

Bad, Brim oras In Italia - 161, 33.Barisatafia, Bxpr.c&rayog, bederbei de Ana-

tolia sub Murad II 211, 3.barsadzi, Botpacixas, trib de turci nomazi,

varsachi 150, 26.

atamil,

'AF,L6g,

oipr,

'Av.4p.vg.,

'Agijvca,

--

- -

'Avorepber,

---

-

-

www.dacoromanica.ro

LiDICE 321

Basarab, Afiracmpatir*, Dan, fecior al luiBasarab adus la domnia Tarii RomInestide Iancu de Hunedoara - 200, 4.

Basel, Bozt.AeL71. oras german - 59, 28 ;BcceaXéct, concilul de la Basel, 173, 25, 32.

Basilicata, tail In Italia 161, 34 ; 178, 11,Ba06, Adlncata, regiune la marginea

Georgiei - 267, 2.Bele, Bctxlig, trece cu tatS1 salt Evrenosbei

de la Musa la Mahomed I - 119, 17.Beloarad, MneXoypdc87K, Belgrad, capitala

Jugoslaviei, schimbat pentru alte oraseWO. din Ungaria - 151, 36 ; Impresurat deMurad II - 152, 17, 20 ; dupà Infringereade la Cosovo In 1448, lancu de Hunedoaracautä sa* ajungd la Belgrad -216, 32 ; 217,29, 34 ; Impresurat de Mahomed II - 241,24, 28 ; 242, 2 ; care e izgonit de Iancu deHunedoara -242, 18 ; Matei Corvin Impre-soara o fortdreatà turceascd de ling Bel-grad - 311, 6.

Belograd, BAlgrad, Alba Iulia (?) In Transil-vania ; Matei Corvin In Inchisoare la Belo-grad - 247, 12 ; Vlad Tepes inchis la Belo-grad - 293, 7.

Beotia, BoLonicc, tarà In Grecia de mijloc -99, 30, 135, 32 ; ocupatd de Compania Cata-lana -33, 7 ; 58, 26 ; sub Aciaioli-132, 24 ;133, 1 ; 135, 21, 25 ; 136, 10 ; ocupatd dedespotul Constantin Paleolog - 189, 34,35 ; 190, 30 ; 201, 26 ; cotropitá de turci -191, 4 ; data de Mahomed II In schimbulAtenei lui Franco Aciaioli - 261, 17-22 ;sub Mahomed II - 271, 29 ; 272, 26 ; 274,28 ; 313, 24, 27.

beolleni - 33, 14.Bergamo, I16pyap.ov, tard In Italia de nord -

179, 9.Bernardino Canino, mare Invdtat teolog -

245, 31, 34.Bernardo, vezi leronitn.Bitinia, Bailuvicc, tars In partea de nord-vest

a Asiei Mici - 31, 2 ; 34, 15, 31 ; 146, 12.Ilizant, Constantinopole, ales capi-

talS - 26, 24 ; cucerit de venetieni (1204) -27, 8 ; capitala se mutO din Bizant la Nicea- 27, 9 ; recucerit - 27, 12, 14 ; Impresu-rat de Baiazid I - 65, 2 ; 66, 19-67, 6 ;73, 22, 25 ; de Musa 116, 22-117, 6 ;de Murad 11 - 142, 35, 38 ; 144, 17 ; 218, 11 ;un bdiat de al lui Mircea cel BatrIn se OldIn Bizant, pretendent la domnie - 114, 6 ;genovezii asupra Bizantului - 172, 1-173,5 ; unirea bisericilor - 27, 15 ; 173, 29,34 ; 177, 5, 16, 19 ; Impresurat de DimitriePaleolog cu ajutor turcesc - 183, 20, 22 ;tatal istoricului fuge la I3izant - 191, 5, 6 ;Impresurarea si cucerirea I3izantului deMahomed 11-223, 9, 15 ; 224, 7-21 ; 228,6 ; 233, 29, 34, 36 ; 240, 31 ; zidul i portul

21 - c. 1021.

Bizantului - 225, 9 ; acropolea Bizantului- 225, 5 ; vestea despre nenorocirea Bizan-tului - 233, 24 : dupa cucerirea Bizantului- 234, 21 ; 236, 19 ; 248, 24 ; 249, 2 ; 268, 1 ;locuitori trimisi de Mahomed II In Bizant.- 257, 5 ; 264, 8 ; 268, 21 ; 271, 16 ; 274,31 ; 281, 31 ; 297, 6 ; 302, 6 ; corabiacea mai mare In Bizant - 277, 32 ; oastealui Mahomed II asupra lui Vlad Tepesa fost a doua dupS acea asupra Bizantului- 285, 23 ; peste iarna 1462 63 Mahomed IIrAmine In Bizant 298, 23 ; prefAcut Inbud maritimS - 298, 25 ; Iedicule dinBizant 298, 30 ; Bizantul apilrat prinInchiderea Dardanelelor - 298, 36 ; minunela Bizant 314, 8, 27 ; mai vezi 27, 23 ; 28,1, 2 ; 34, 12 ; 37, 19 ; 44, 13 ; 45, 1 ; 47, 18 ;49, 1, 21, 30 ; 54, 20 ; 55, 10, 29 ; 56, 3 ;62, 26 65, 30 ; 66, 4, 6, 11 ; 67,7 ; 73,32 ; 99, 28 ; 107, 3 ; 113, 12 ; 114, 18-32 ;115, 1, 3 ; 116, 10, 12 ; 118, 9, 22 ; 12018 ; 121, 3 ; 131, 4 ; 136, 36 ; 137, 2, 16;139, 20, 25 ; 141, 29 ; 142, 13 ; 145, 28,29 ; 148, 33 ; 149, 9 ; 183, 7-24 ; 189, 27 ;191, 27; 193, 28; 194, 18; 201, 16, 20;218, 20, 24, 32 ; 233, 31, 235, 6, 12 ; 23619-22 ; 238, 11 ; 240, 18 ; 263, 27, 31 ;264, 15, 25, 27 ; 281, 12, 19, 26 ; 282, 17 ;294, 19, 31 ; 295, 2 ; 297, 18, 27 ; 298, 8.

BizantIni, Bu6c.v.st.ot., Baiazid I pune la In-cercare gindul bizantinilor 55,24, 26 ; InluptS cu genovezii - 172, 37.

Bobobiee, BoI3o13bcri, orasul Bobovat In Bosnia,cucerit de Mahomed II - 302, 1, 17, 16.

Boeerini, Bcoxcptvl, Beaucaire, oras In Frantade sud - 68, 16.

Bochall, Mnori:Acq, rdsculat In contra despo-tilor din Peloponez - 237, 33 ; 270, 32.

Boemia, eretici InchinStori la foc - 246, 6.boemil, Bo&o i Bo6u.tot, cehii - 59, 15 ;

60, 27, 30 ; 61, 7 ; 243, 4 ; 246, 7 ; religialor 93, 3 ; 242, 34 ; 246, 3 ; In razboi cuungurii - 157, 27, 30 ; 192, 38 ; 193, 2 ;200, 13 ; Iancu poarta rOzboi cu ei - 200,15 ; 245, 19 ; supusi de Matei Corvin -247, 22.

Bogdan, Negrul, 6 p.6),a4 Mn6yaavoc, e Stefancel Mare al Moldovei (1457-1504) oprit In1462 sA naviileascd In Tara Romlneascd -286, 22.

Bogdan, cdruia craiul Stefan IV Dusan (1331 -1355) ti dS spre guvernare Tracia Intre Feresi Vardar - 37, 28 ; supus de Murad I -42, 24 ; 48, 13.

Bogdan, crai Orb, ajutil In 1411 pe Orchan Incontra lui Musa - 117, 12 ; supus de Musa -117, 26.

Bogdania Neagrd, Mrcoyaavla ueXceivl, Mol-dova - 63, 12 ; romInii Impartiti In douddomnii - 63, 30 ; Intinderea Moldovei 93,

Ilathy,

BuivstLov,

-

-

-

www.dacoromanica.ro

322 1NDICE

22 ; lituanii In razboi cu Moldova - 94,3 ;Dan III face pace si legaturi de casdtorie cudomnul Moldovei 158, 22 ; Moldova incontra Tdrii RomInesti si a lui Vlad Tepes -286, 9, 11 ; 290, 3, 7.

Bologna, BovtovEa, Bononia, oras Infloritor InItalia - 175, 30 ; condus de cardinalul Visa-rion - 176, 38 ; stat de sine stdtdtor -182, 32.

Bordonia, regiune In Peloponez, locuità dealbanezi - 239, 17.

Bosforul, unde e mai strlmt, a fost construitdcetatea Rumelihisar - 233, 3.

Bosnia, II6a0v7), descriere, tributard lui MuradII - 156, 32.

bosnleel, Bdavot, odinioard Hid - 299, 12.Bospor, 136o7copog, strIlmtoarea de la Ienicale

Intre Mama Neagra i Marea de Azov -90, 24, 31 ; 91, 3 ; 94, 23, 25, 26 ; 172. 7, 33.

Braila, 11paaa(3og, arsd In 1462 de turci -285, 36.

Bralm, lIpatirrg - 235, 19 ; vezi Ibraim.Branco, IIpciyxog, Vulc Eleazar al lui Branco-

37, 31 ; al lui Mladen - 50, 9.Brasov, lapotaof36q Hpaao(36v l 11pciaot3oc,

munte de rnargine Intre Tara RomlneascaTransilvania - 63, 13 ; 155, 14 ; Intr-InsulMircea cel Bdtrin adaposteste femeilecopiii tarii - 64, 14 ; Vlad II Dracul 1-atrimis prin Brasov pe Iancu de HunedoaraIn Ardeal 199, 35 ; muntele Brasovadapost pentru Vlad Tepes - 285, 39.

Brema, Bpétol, oras german 61, 1.Brenez, 13pevg-sx, Evrenosbei, sfetnic al lui

Baiazid I in expeditia In contra lui Mirceacel BatrIn - 64, 24 ; navaleste In Pelo-.ponez - 73, 26 ; 74, 30 ; trece de la Mu-sulman la Musa - 116, 7 ; de la Musa laMahomed I 119, 5, 6 ; feciorii lui - 119,16 ; 138, 1 ; 258, 7, 22 ; conduce osti de jafIn Tara Romfneasca i Transilvania - 137,19 ; mai vezi 137, 23, 31 ; 138, 2, 6 ; 148, 23 ;152, 24 ; 153, 32 ; 154, 2, 13 ; 157, 3 ; 184,18 ; 186, 5 ; 249, 22, 24, 33.

Brenta, Bpb.Prag , riu In Italia - 178, 20.Bresela, Ilp7A L i BF4ta, oras In Italia de

nord - 124, 22 ; 177, 38.Bretan, Bpvravóg, de neam Bretan, domnul

din Milano - 125, 6.Bretantel, continentul, Bpvravtaq, Bretagne, In

Franta 68, 8.brltani, BinTavol, englezi - 68, 7 ;

71, 4.69, 19 ;

Brithnia, DpvravIa, Anglia - 68, 2 ;31 ; 71, 4.

69, 25,

Brit:mice, insulele, Bpvravtxat, 59, 14 ;

marfuri britanice 92, 5.71, 7 ;

Brugi, 1-16Xtg BpouyEcov, orasul Brugge InBelgia - 67, 34 ; 68, 1.

Brusa,IIpoiicra, oras In Asia Mica de nord-vest,.cucerit de Osman, resedintd, apoi loc de In-mormintare a sultanilor - 31, 16, 19 ; 32,17 ; 33, 27 ; 50, 2, 35 ; 102, 5 ; 104, 18 ; 105,7 ; 113, 8 ; 118, 5 ; 139, 4 ; 207, 12.

Buda, AIno6871, capitala ungurilor 61, 14 ; 62,30, 32, 33 ; 242, 19 ; 246, 27.

bulgarl, BotAyapot, pe care Ii numim misi-38,6 ; Ii numesc Misia-de-jos 41, 20.

Burgundia, Boupyouvala - 62, 3 ; 67, 33 ; 68,6 ; la Nicopole In 1396 62, 4 ; solibizantini in Burgundia 191,34.

burgunzl, BoupyoUv8tot 62, 23.

eadusil, Kaaoliatot, popor In sudul Marii.Caspice - 84, 29; 85, 8 ; 9 ; 86, 2 ; 90,17 ; 99, 16 ; subjugati de Timur-Lenk -85, 11-16 ; 110, 13.

Cala, Koccpk, oras genovez In Crimea - 91, 6 ;265,9 ; piata de sclavi - 94,26 ; In razboicu tdtarii - 172, 7, 17.

Cageri, Kccyipl, Cagliari, oras in Sardinia165, 23.

Caghlno, Kaytvk, ora Ilngä Tehris in Asia- 110, 34.

Cabetion, KCCZETLCAO, oras In Iviria - 267, 3, 5.Calabria, Ord in sudul Italiei - 162, 3 ;

164, 5 ; 182, 29.Calam, Koacimg, unul din cei sapte conduca--

tori turci - 31, 1 ; 57, 7.Calamata, oras in Mesenia din Peloponez.

- 220, 28 ; 269, 8.Calavrita, KaAaPpini i KcaafiipE-rwv 7r6Atc

oras In Peloponezul de nord, ocupat deturci - 260, 10 ; 271, 36.

Cale, KaXictr;, Calais, oras In Franta, ocupatde englezi, pricinuieste rdzboiul de 100de ani 69, 28 ; 70, 9 ; 71, 5.

Callaera, KaAXtotxpr), oras In Dobrogea, cuceritde Vladislav Inaintea luptei de la Varna- 193, 24, 26.

Calone, KaAovil, oras In Lesbos, ddrimat deturci 293, 18.

Cambise, tatäl lui Cir (550 -529), Imparatal persilor - 26, 15 ; 42, 26.

Cannon, KavauXdpov, oras In Caria dinAsia Mica (Acsehir ? de azi) - 151, 3 ; 171,6 ; 220, 86.

Canilio, Bernardino - 245, 31, 34.Canina, ,r8c Kdortva, oras In Macedonia de

vest 154,19.Cantaeuzinilor, Emanuil din neamul Canta-

cuzinilor ales de albanezii rasculati con-ducdtor - 237, 5 ; e cu Mahomed II -257, 9.

CantaeuzIno, vezi Emanull, loan VI, Wei,Cantaeuzino.

-

fi

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 323

Cantaeuzino, Kavorcocou-ov6g, sfetnic impArS-tesc, impiedied urcarea pe tron a lui DimitriePaleolog 218, 16 ; cade la apiirareaConstantinopolei 231, 8.

Cantaeuzino, Kcorraxouvi), e maicaJoan Comnen din Trapezunt 264, 29.

Capadocia, KarrnaSolda, tars in Asia Midi -28, 17, 22 ; 34, 14 ; 57, 14 ; 81, 2 ; 99, 25 ;101, 34 ; 102, 10 ; 113, 17 ; 150, 33 ; 278,22 ; 280, 17.

Capanion, strimtoare de la Meliari lingilTrapezunt, numita Capanion 265, 40, 42.

Capella, de, nobili venetieni 306, 21.Capistran loan, cslugsr invdtat, e cu Iancu

de Hunedoara la apararea I3elgradului- 242, 32 ; 243, 40 ; cine si ce a fost -245, 30 - 246, 6.

Carailue, Kccpcd),o6Y:IN, Caraiuluc, intemeietorde dinastie a unui trib turc din Asia, bunicullui Chasan cel Lung (Uzun Chasan) - 56,22 ; 110, 26 ; 111, 11 ; 151, 3.

Caraisuf, Kapeacioócr%, Caraiusuf, domn asu-pra unui trib turc din Asia 57, 15 ; 111,1, 2, 13 ; 221, 2, 6, 14 ; 264, 24.

Caraman, Kapcy.civog, intemeietor al sultana-tului de Iconion al caramanliilor - 30, 35 ;151, 2 ; urmasi de ai lui, deli poarta altenume, sint ardtati mereu cu acelasi numeCaraman - 57,13 ; 117, 33 ; 118, 9 ; 145.28 ; 150, 29 ; gresit numi ti Alisur, 'AALaoUpteg- 57, 2 ; 118, 7 ; 150, 12 ; 219, 31 ;unul e in r5zboi cu Murad II 150, 14 ;151, 12 ; 154, 30 ; 155, 8 ; 171, 2, 5, 18 ;189, 12, 21 ; 193, 30, 32, 194, 2, 4 ; pacecu Mahomed 11 - 219, 36 ; 220, 2 ; razboi- 282, 28.

locul, liepoct.tapsicov xWpor,unde Mahomed II face pod peste Cornul deAur 227, 18.

Carara, rasa, oixog -c6iv Kapapicav, stiipini-toare In Padua 124, 19 ; 178, 18.

Carasl, Kccpacrik, feciorul lui Calam - 31, 2.Caratia si Carazie, Iccepourtac si KcepotUr)g,

Caragea beilerbei de Rumelia, cuceresteIanina - 147, 11 ; cade la Varna 196,21 ; 197, 31 ; 200, 28.

Carazie, Kapa,UrK, Caragea, in lupta din 1448de la Cosovo tine aripa stingd 210, 12 ;cade in 1456 la Belgrad - 243, 14, 15.

cardinal, v.apatvcar.(4, conducdtor in ale reli-giei - 176, 24 ; 182, 3 ; 268, 9.

Caria, tars in Asia Mica 28, 22 ; 31, 6 ;57, 12 ; 150, 12 ; 151, 3 ; 154, 31.

caripi, xapintSec, ieniceri de gardd - 143,31 ; 254, 10,

Carmaonola, Kocpp.ivt.6Acc si Kapv.con6Acc, ge-neral In serviciul venetienilor, ucis pentrutrddare - 125, 19, 30 ; 177, 29 ; 178, 32.

Carnerio, Kcc pvipicv, sinul Quarnerio alAdriaticei intre Croatia si Istria 299, 24.

Carol, KipouAeg, cel Mare (768 814) inlupta in contra arabilor din Spania 68,17, 21 ; 69, 2 ; 168, 31.

Carol, Kc'cpouAog, Carlo Tocco, domn alEtoliei, Acarnaniei si al Epirului - 133,20, 26 ; 134, 21 ; 135, 6, 8, 11 ; 147, 14, 34.

Carol, KcipouAog, nepot de frate al lui CarloTocco, hIsat urmas - 147, 20 ; 148, 1 ;149, 4.

Casandria, antica Potidea, oras in Tracia32, 35.

Caspiea, Marea, 84, 28.Castamon, Castamonia, oras In Paflagonia

din Asia Mich' 114, 2 ; 151, 18 ; 275,30 ; 276, 4 ; 277, 19.

Castoria, oras in Macedonia - 37, 12, 32 ;50, 10 ; 133, 31 ; 192, 14, 18.

Castrimenon, orasel In Peloponez 273, 13.Castriotul, Ivan, vezi Ivan Castrlotul.Castriii, KacrorpK71, oras in Peloponez -

270, 2.Cataneo, Kcerciv%, genovez suipinind la

Focea in Asia Mica 294, 28.Catavolinos, Kceroci3o)ave4, diac de la Poartá

trimis dupS Vlad Tepes 283, 36.Catalulzo, vezi Gatelluzo.Caueaz, KaUxccaog, muntele - 26, 1 ; 90, 14;

95, 22 ; 96, 24 ; 267, 9.Cavasitani, Kar3ocavrdevoL, ostali de garda al

impSratului din Trapezunt 265, 16 ; 280,14 ; 281, 16.

Cazimir eel Mare (1333 -1370), Ko41.1.,1 poc., regeal Poloniei si al lituanilor ; Vitarii de lagranita T5rii Rominesti II sint supusi -63,15 ; 90, 35.

TCkxot, numiti boemi - 156, 25 ; 157,27, 30.

eelli, KeVrot, francii din timpul lui Carolcel Mare 61, 21 ; 68, 18, 20 ; 69, 18 ;167, 24 ; 168, 27 ; francezi 48, 27 ; 59, 13 ;67, 14, 22, 29 ; 71, 18, 26, 27 ; 73, 15 ; 98,25, 29 ; 132, 26, 34 ; 133, 9 ; 159, 15 ; 160,8, 15 ; 161, 30 ; 162, 4 ; 163, 9 ; 165, 27 ;191, 35 ; 246, 30 ; la Nicopole In 1396 58,37 ; 62, 2 - 28 ; 186, 8 ; 103, 40 ; razboide 100 ani cu englezii 70, 5-71, 4 ;soli bizantini la celti 191, 34 ; chiemati lacruciadci - 248, 6 ; marfuri celtice 92, 5.

Celtiberl KeVriplpe, spanioli de origineceltica - 69, 4 ; 165, 26 ; fac cuceriri inPeloponez 132, 34 ; 133, 9 ; companiacatalana cucereste Atena 135, 23.

Celtiefi, tam, Franta 59, 18 ; 69, 2, 5, 29,32 ; 92, 6 ; 165, 28 ; 167, 22.

Centurione, Kcmpicov, domn In Ahaia - 199,35, 39.

Centurione, Zacharia, Zazapiac, se leagS cualbanezii rdsculati 237, 2 I, 28, 30 ; 239, 26.

Cereida, Képxt804, oras In Lemnos ocupat devenetieni 315, 32.

impara-tului

Ciirfintidarilor,

-

-

-

-

-

-

-

--

-

/Ad,

-

--

-

-

www.dacoromanica.ro

324 INDICE

Cereira, 1{6pxupcc, insula Corfu, cuceritd devenetieni - 122, 22 ; 134, 9, 154, 9, 21 ;160, 32 ; 275, 22, 23.

Cernomian, Tepvol/tav6v, pe malul drept alMaritei In Tracia ; lupta din 1371 de laCernomen 36, 18 ; 39, 2.

Chaleoeondil, tatäl istoricului Laonic, sol laMurad II trimis de vdduva lui AntonioAciaioli 190, 32-191, 8 ; pleacd sprePeloponez 191, 7 ; trimis de despotul Con-stantin Paleolog 202, 19, 26.

Chaleoeondil Laonie din Atena, autorul isto-riei, timpul nasterii sale - 27, 30 ; avazut tabdra lui Murad II - 203, 22.

Chain, XotAEX1%, comandant de turci prd-dind Tracia -32, 20, 22 ; 36, 2.

Chalil, Ieciorul lui Ibrahim, pasd si marevizir al lui Murad II 150, 11 ; fratele sduprins In lupta de la Zlatita (1443) - 187,31 ; 188, 4, 9 ; prieste bizantinilor 195,12 ; are locul Intii la Murad II - 201, 7 ;207, 19 ; primeste solul romin In luptade la Cosovo (1448) 214, 30 ; 215, 5, 8 ;domoleste o rdscoald a ienicerilor - 219,13 ; sfdtuieste la pace pe sultanul caraman-

- 220, 4 ; e ucis de Mahomed II -235, 19, 31 ; 236, 8, 10.

Chaltiehi, XcaorExt., oras In Iviria - 267, 3.Chamuza, XatiouEig, purtAtorul de soimi -

262, 15 ; pasa de Vidin, trimis sd prindApe Vlad Tepes 283, 36 ; e biruit si trasin teapd 284, 6 - 285, 2.

Chamuza ZenevIsa, Zevepiaccg, Chamza Zene-vesti, pap In Mistra 270,1 ; In Tesaliasi Peloponez - 273, 35 ; 274, 3, 7.

Charaitin, XccpcCirilv-iN, e Chitir, XvrignIg, rostitmai pompos - 252, 10.

Charathi, Xcepocriv% si XapoCi.rilv7K, Khair ed-edin, mare vizir sub Murad I i Baiazid I- 46, 25, 28 ; 47, 18, 21, 31 ; 48, 6 ; 49,36 ; 65, 14 ; 66, 9 ; 102, 19 ; 251, 27.

Chareov, X0tpx6f3tov, oras In Rusia NeagrA- 91, 21.

Chariupole, XccpLanrouALg, oras In Tracia -118, 16.

Chasan eel Lung, Xccadnralg 6 Max*, UzunChasan (1453-1478) face cuceriri In Asiade jos si Armenia - 111, 9, 20 ; 221, 16 ;264, 9 ; In rdzboi cu Mahomed II - 269,12, 14, 21 ; 275, 31 ; 277, 4 ; 278, 11 - 279,4 ; sotia lui Chasan -282, 3, 7.

Chasan, Xcecriv-qq, comandant de ieniceri,trece de la Musulman la Musa - 116, 7 ;voind sd treacd la Mahomed I, e ucis deMusa - 119, 4 - 120,1.

Chasan, alt comandant de icniceri la Impre-surarea Belgradului-244, 20, 24.

Chasim, XacritriN, Kasim, beilerbei de Rumelia,biruit de Iancu de Hunedoara la Zlatita -184, 19, 30 ; 185, 12 ; 187, 4-32 ; 216, 14.

Chatala, Xcercacc, orasul Khotan, capitalachataizilor, la rdsdrit de Marea Caspica- 89, 17.

Chatala, Xccroctri, China de Nord, In genereChina, 99, 10. (Vz. I. Moravcsik, Byzan-tinisch-Neugriechische Jahrbaclzer, 8, 1931).Turd dintre Gange si Indus-109, 4, 6, 28.

Chataii, Xccrcaoi-96, 14 ; 99, 15.Chataizi, Xccrcitacq, Invinsi de Timur-Lenk

-89, 9, 13 ; 90, 9.Chefalenia,KcpaUvla, insuld In Marea Io-

nicd, tinind de regatul Neapoli 133, 23,28.

Chenehre, Rincpoct, portul Corintului - 205, 5 ;256, 10.

Chermian, lieput.cor6g, InfiintAtorul unei dinas-tii de emiri In Asia Mica de vest - 31, 4.

Chermian, un urmas cu numele Iacup-begdin dinastia Kermian (Germiyan), a cdruiOrd a luat-o Murad II - 151, 6.

Chersonesul taurie din Crimea- 172, 17.Chersonesul traeie -31, 32 ; 32, 4, 21, 30 ; 33,

2, 5 ; 36, 3-9 ; 38, 12 ; 39, 28 ; 139, 14 ;141, 4 ; colonizat cu turci-75, 28.

Chesle, Xcni, Kesch oras intemeiat de TimurLenk - 89, 31, 33 ; 90, 2, 5, 6 ; 96, 25 ;100, 5 ; 108, 5, 14 ; 109, 29 ; 113, 1.

Chieti, KTLi, oras In Italia-162, 1.Chiev (KEePoq), oras In Rusia Neagra - 91, 20.Chilia, KEAMov, oras In Tara Romineascl,

Impresurat In 1462 de turci - 286, 16, 18 ;si de Stefan cel Mare - 290, 4.

China, Eivl, Tachatai Imparat peste Chinasi India - 108, 29.

Chios, )(tog, insuld In Marea Egee - 160, 25 ;tributard turcilor 293, 20 ; sub std.-pinire genovezd - 295, 1-19.

Chlozi, Kr.6ii, Chioggia, oras In apropiereaVenetiei 123, 12, 16, 28 ; 124, 2.

Chiriae, Kuptax6c, e Dominic tradus In gre-ceste 294, 11.

Chitir, Xvrhp-qq, turceste, pe greceste e Gheorghe- 252, 6.

Chitir, mai pompos Charaitin - 252, 10.Chitir, ienicer de origine sirb la cucerirea Ist-

mului de la Corint - 204, 16.Chitir, pasd de Amasia in Asia MicA sub

Mahomed II 241, 33 ; 266, 35, 40 ; 281, 15.Chlumutl, XXoul.touTUf), ora In Peloponez -

237, 35.Choaspe, XoCartmg, riu revarsindu-se In Marea

Caspica - 85, 6.Choniat, orasul, Xo)vLCcr-q 7c6At.g, e Hune-

doara, de unde a pornit Iancu - 156, 22.Choniat, vezi Ianeu de Ifunedoara.Christiana, vezi Ana Christiana.Cielade, Kr.xAric8e, insulele, in Marea Egee

- 294, 7.Kt)axia, tail In Asia Micd-30, 34 ;

88, 10 ; 154, 31.

-ref,

Cilicia,

-

-

---

-

--

www.dacoromanica.ro

INDICE 325

CIpru, KUrcpc4, insula cucerita de mameluciidin Egipt, apoi de cruciati - 98, 18 23.

Cir, Kiipo, Imparat al persilor (550-529)- 26, 14 ; 42, 26 ; 109, 20, 24.

Clrene, Kup-ipm, oras In Africa de nord, cuceritde venetieni - 122,24.

Cirnos, K6pvoq, insula Corsica - 161, 27 ;165, 17.

Citeron, KLOcapv, munte In Beotia-313, 29.Cimpul durerii 70, 21.Clarenta, liAccpewricr, capitala Elidei In Pelo-

ponez - 149, 4, 25.Climaehil, casa, KALgtxt.oL, Scaligeri, domneste

In Verona - 124, 22.Cline, KAM], oras In Peloponez - 238, 17.Clitie, KALT(.7), Cliuci, oras In Bosnia, cucerit

de turci - 302, 12, 13, 29 ; 303, 16, 32.Clozi, MAK KXoicov, orasul Sluis In Belgia-

67, 34.Colehida, KoXzEg, -56, 21 ; 57, 19 ; 85, 31 ;

96, 23 ; Imparatia de Trapezunt - 65, 27,30; 111, 21; 158, 25, 29; 241, 31, 32;264, 14-20 ; 267, 1 ; 278, 12, 20 ; 280, 32.

Colehilor, tam, K6Xxcov z6pcc, Imparatia deTrapezunt, supusa de Mahomed 11-297,21 281, 22.

Colofon, KoAocprov, oras In Asia Mica - 57, 12.Colona, casa, oixia. KoAoviou, din care e ales

papa - 181, 22.Colonia, KoAcovEx, orasul Kôln pe Bin In

Germania - 59, 11, 25.Comnen, vezi Alexie IV Comnen, i Alexie

Comnen din Mitiline i Arianit Comnen.Comnen, Kopmv6g, comandant al cetatii din

Lemnos, chiama pe venetieni - 315, 24.Comnenel, Kov.v7)valot,, Ora lor pradata de

turci - 153, 18.Comnenilor, casa, c5until de la domnie In

Bizant - 264, 15.Condulmaria, casa, oIxo Kov8ouXi.tocpkov,

din Venetia - 181, 4.Constantin XII Paleolog, al patrulea fecior al lui

Manuil II Paleolog - 131, 25 ; despot InMorea 148, 34 ; 149, 9, 20, 183, 5, 14 ;se casatoreste - 149, 7 ; 183, 8 ; asediat InLemnos de turci 183, 11. ; numit Dra-gases - 189, 28 ; Inchide Istmul cu zid -189, 28 ; cucereste de la turd - 201, 25,33 ; ajunge Imparat (1448 -14531 218,12 - 24 ; ranit la umar, cade la aparareaConstantinopolei - 231, 9 ; 233, 9 ; 236, 26.

Constantin, crai slrb, feciorul lui Zarco, dafata fratelui sau Dragases, dupa Manuil IIPaleolog - 65, 6, 19, 24.

Constantinopole - 55. 7 ; 172, 16 ; 177, 10 ;236, 31 ; 267, 15 ; 308, 13, 33 ; comisar turcIn Constantinopole - 54, 35 ; bulevardulConstantinopolei, Micrl 68k, pe care seaflau dugheni - 173, 16 ; InconjurulConstantinopolei - 227, 23.

Cordill, KopaLAY), manastirea sf. Foca, numitaCordili, din Trapezunt - 265, 37 ; 266, 15.

Cordova, Kophk, Corduba, orris In Spania-166, 4.

Corint, orasul, 25 de stadii departe de Istm -120, 23 ; 204, 32 ; 240, 21 ; 312, 22, 24, 28 ;313, 23, 31 ; stilpinit de Aciaioli - 132, 23 ;zestre despotului Teodor Paleolog 133,13, 17; 135, 18, 21 ; cucerit de turci - 255,24 ; 256, 4 ; 258, 3, 5 ; 259, 21 ; 261, 35 ;267, 29 ; 269, 17, 22 ; 274, 17.

Corinteni, trecuti la venetieni 312, 25.Corion, oras In Iviria 267, 3.Corone, Kop6v71, oras venetian In Peloponez -

73, 29 ; 271, 32 ; 272, 13.Cosovo, KOcroflog, Cimpia mierlii In Serbia, ;

lupta din 1389 de la Cosovo 50, 3 - 37 ; -si din 1448 dintre Iancu de HunedoaraMurad II - 208, 35 ; 209, 26 ; 210, 6 ;310, 32.

eoti Imparatesti - 72, 15.Colinos, Ke4tvoq, oras In Lemnos, Impresurat

de turci - 183, 10.Cral, KpA, Vulcasin, cfiruia cu fratele situ

Ugliesa le dd Stefan IV Dusan spre guver-nare tam de la Fere pind la Dun5re 37,29 ; In rdzboi cu Soliman, cade In luptd -38, 16, 26 ; 39, 6 ; 50, 12.

Craie, Kpatxog, domn din Bosnia, supus deMahomed II 305, 29.

Creta, KATI, insula, a venetienilor - 122,23 ; 129, 10, 12 ; 309, 1 ; 311, 20 ; 313, 4.

Crimp, KpoCcnot., limba lor - 41, 3.Croatia, Kpoccorkr, tars vecina cu Prusia 40,

23.Crua, Kpok, oras mare, cetate albanezfi,

Impresurata de Murad II - 206, 26 ; 208,9, 18 ; data spre aparare regelui Alfonso Vdin Neapoli - 249, 26.

eudugheri, KouSoliyepot., locuitorit bogomilidin tara lui Sandal - 153, 12.

Cudunida, Kou8ouvi8ceg = KouXecovE8ccç, Col-leoni (vezi indice Darko), general venetian- 180, 13.

Cumuli, KoupuA*, Kilmulaoglu, generalsfetnic al lui Murad II In lupta de la

Zlatita 184, 19.

Brie, AciL romin, tunarul Orban al sultanuluila cucerirea Constantinopolei, numit dac deneam - 225, 29.

Dad, Aixcg, romlni ; domnul dacilor, alTarii Rominesti - 114, 12 ; la cruciada dela Nicopole 1396 arata calea i deschiddrum ostirii - 59, 2 ; 62, 7 ; 63, 4 ; neamviteaz 63, 7 ; graiul le e ca al italienilor -63, 18 ; au obiceiuri de ale romaniloracelasi port si arme - 63, 28 ; Impartiti Indona domnii - 63, 30 ; 93, 25 ; dacii de

-

-

-

-

-

-

-

-

-

si

www.dacoromanica.ro

326 INDICE

Ilngà Istru sint rominii din Tara Romit-neascd 93, 21, 27 ; aramatá de daciIntr-ajutor lui Musa 114, 11 - 30 ; partedin orasele ardelene grdiesc limba dacilor -155, 17 ; Murad II se gdteste de rázboiasupra rominilor din Tara Romlneascd -171, 2 ; Vlad II Dracul, domnul dacilor, Inlupta de la Zlatita - 184, 3, 23 ; tributarilui Murad II si prieteni cu ungurii - 189, 8 ;asemenea shit rominii din Pind, care griiieseaceeasi limbd - 190, 1; In lupta de laVarna (1444) - 193, 5 ; tin aripa stingd196, 28, 197, 5 ; se retrag spre Dundre -199, 11, 15, 19 ; multi destoinici au cdzut -199, 15 ; pdrdsesc pe Vlad II Dracul i trecla Dan III - 200, 8 ; unguri prtipaditi demina dacilor - 200, 24 ; In luptd cuMurad II la Cosovo In 1448 - 209, 1, 12,25 ; 214, 14, 23, 32 ; 215, 7, 17, 22 ; 216, 18 ;expeditia din 1462 a lui Mahomed II asupradacilor 284, 33 ; 285, 4, 36, 39 ; 286, 29 ;293, 1 ; 298, 21 ; 300, 30 ; Stefan cel Mareoprit sS ntivdleascd In tara dacilor - 286,23, ; Ali trimis pe urma dacilor - 288, 39 ;289, 2 ; dacii din capitalti gata sd dea pieptcu turcii - 289, 22 ; turcii biruind pe daci -290, 24 ; 291, 1, 6 ; Radu cel Frumos tra-teazil cu dacii sa ia domnia 291, 10 - 30 ;ttitarii poarth scuturi ea ale rominilor -95, 1 ; Rusia se intinde pinti la romini -91, 13 ; ungaria ajunge pInd la romini -60, 25 ; clupd unii peonii (ungurii) sS fifost dad - 61, 10.

Dada, Acoda, rominii din Pind sd. fi coboritdin Dada - 40, 36 ; Dacia peonilor eTransilvania 63, 10 ; Tara RomIneasca ;certe de domnie 64, 5, 6 ; lui Baiazid Inu i-a mers bine cu expeditia In TaraRomineascd - 65, 1; ttitari venind pesteDada 75, 15 ; Mircea, domnul Daciei -114, 3 ; 115, 18 ; sullanul Musa vine peMarea Neagrd in Tara Romineascd 114, 2 ;fuge spre Tara Romineascd - 120, 5 ; pusti-lid de Mahomed I, domnul tdrii trimitesoli de pace - 120, 14 - ; Mustafa trimitesoli si trece In Tara Romlneascti - 130,26-38 ; cu el e i emirul Smirnei Zunait -131, 11 ; jefuitti de Evrenosbei, trimis deMahomed I 137, 18 ; de Turachan, trimisde Murad II 148, 24 ; schimbdri dedomn - 158, 4 - 21 ; certe !titre urmasiilui Mircea cel Bdtrin - 158, 11 ; Dan IIIdomneste In Tara Romineascd - 158, 21 ;Vladislav I trece spre Varna prin TaraRornineascd 199, 21 ; Iancu de Hune-doara pleacd prin Tara Romlneascti de laVarna - 199, 26 ; Dan III pus domn deIancu de Hunedoara - 200, 2, 4 ; 210, 23 ;Vlad Tepes, domnul Daciei - 282, 25 ; 283,9 ; 284, 19, 21, 26 ; 289, 7 ; a innoit organi-

zatia, consolidIndu-si domnia - 283, 21,24, 27 ; Mahomed II asupra Daciei - 285,21 ; 286, 27 ; 287, 3, 12 ; 289, 21 ; 295, 39 ;300, 29 ; armata i-a fost a doua dupd aceeade la cucerirea Constantinopolei - 285, 21 ;flota-i porneste pe Dundre In sus spreVidin - 285, 32 ; fratele lui Vlad Tepesia domnia - 287, 14 ; 291, 22 ; 293, 3 ;309, 25 ; unguri ucisi 'In Dacia - 293, 4,dupd Intoarcerea din Dacia Mahomed IIIi sloboade armata - 293, 11 ; 295, 34 ;vezi i Tara-nomineases, BAcocia.

Dada, pantru Dania, Danemarca, 92, 4.Dadian, aSto'cvog, lard In Iviria - 267, 6.Dalmati, croati, avind aceeasi limbd ca misii,

tribalii i sarmatii - 299, 13.Bemuse, capitala Siriei, cucerit de Timur

Lenk - 93, 33 ; 97, 7 ; 99, 7.Dan, Aolvoc, domn al Tdrii-Rominesti Inld-

turat la 1386, - 64, 2.Dan, merge cu Musa sd-1 ajute sS devind

sultan - 114, 12.Dan III (1446-1447), pus domn de lancu

de Hunedoara 158, 5 -15 ; 200, 2 - 9 ;210, 25 ; fecior al lui Basarab - 200, 4 ; Inlupta din 1448 de la Cosovo tine aripastingti - 210, 22.

Dania, Danernarca 59, 13, 18 ; 68, 4.Dark, AxpeIoq, al lui Istaspe, Impdrat al per-

silor (511 - 485) - 89, 28 ; 103, 33 ; 120, 24.Thule III (336 -330) biruit de Alexandru

cel Mare 101, 26 ; 103, 36.Davia, localitate in Peloponez - 148, 12.David, fratele Imprtratului din Trapezunt -

264, 13 ; In solie la Mahomed II - 266, 42 ;Incuscrit cu Chasan cel Lung - 278, 14,15 ; impArat, se preda lui Mahomed II i eucis - 280, 12, 22 ; 281, 34, 35 ; 282, 15 ;310, 12.

Dellii, oras in Grecia de mijloc - 58, 16.De Louis de Soula, Aouiig, Don Louis este

Don Ludovico Fadrigo de Aragonia - 58,1, 9, 23, 29.

Depa, Ainac, conduciitor albanez, rtisculat,e ucis - 153, 9 ; 154, 18-154, 1.

Didimotich, Atauplyretzov, oras In Tracia -45, 38.

Dimitrie, All.tirrpLoq, Paleolog, fecior al luiloan V Paleolog 42, 18.

Dirnitrie Paleolog, al cincelea fecior al luiManuil II Paleolog - 131, 25 ; vrea sd. iadomnia cu ajutorul turcese - 183, 18 ;pornit s-o ia la moartea lui loan VIIIPaleolog, e oprit 218, 13-24 ; in rdzboicu fratele sdu Toma - 218, 29 ; ajutat deMahomed II 220, 23 ; ajutat de turd,Indbusti rtiscoala albanezd 239, 16 ; din nouin luptd cu Toma - 263, 5 ; 267, 29 ; 269, 23 ;luat i dus de Mahomed II - 271, 17 ; 275,6 ; 280, 27 ; primeste insule si Enos -274, 32.

-

-

-

- -

-

-

-

-

Ai

--

www.dacoromanica.ro

INDICE 327

Dimitrie Asan, din fruntea orasului MuchPeloponez - 257, 28.

Dionysos, zeul antic - 26, 2.Dobrotici, tara lui Dobrotici, AoflpurExeca

v.:)pce, In care Vladislav I Ii aseazatabara - 193, 24.

Dominic, Chiriac pe greceste, Gattilusio, domnIn Lesbos - 294, 11.

Domochia, iojoxi, oras In Tesalia - 58, 4.

Eiada mare, Italia de sud, Calabria - 162, 3.Elane, AtXcivl, capitala Arabiei - 85, 37.Eleazar, 'EXciapoç, Vulc, al lui Branco,

caruia Stefan IV Dusan li da spre guvernarepartile de la Dundre - 37, 31 ; vezi Vule.

Eleazar, craiul sirbilor cazut in 1389 laCosovo - 50, 4-20 ; 53, 20 ; 106, 8 ; 107,5 ; 114, 30 ; 116, 25, 26 ; 151, 35 ; 209, 27, 28.

Eleazar, Lazar III Brancovici (1456-1458)--N-rOpEoc, genovezul, Incuscrit cu Impa-

ratul din Bizant - 114, 20.Doria, nobili genovezi din fruntea orasului

Genua - 159, 23, 24, 32 ; 160, 3 ; 161, 8.

202, 2 ; 241, 20 ; 263, 9, 24.Eleez, 'EAcg-qq, turceste, pe .,receste Dimitrie

- 252, 6.Elespont, litchis de Mahomed II - 291, 18, 34 ;

Dorio, Nróptc4, feciorul .lui Palamed, e scosdin domnie de Mahomed II - 268, 4.

299, 4 ; strimtoarea Dardanele - 31, 32 ;75, 29 ; 99, 28 ; 105, 31 ; 118, 27 ; 128, 17,

Dorobiee, 6,opo13ix-q, riu despartind Bosnia de 20. 27 ; 139, 11, 13 ; 142, 5, 13 ; 146, 11 ;Serbia 301, 11, 27. 191, 30, 38 ; 192, 2, 8, 35 ; 194, 6, 8 ; 233,

Doxie, PoUr)c, conducator albanez - 256, 20 ; 298, 37 ; 315, 32.13 ; predd lui Zagan-pasa orasul Calavrita - Elida, HAu, Ora in nord-vestul Pelopone-271, 37.

Dracul, Draculea, Apooto6)oic, Vlad II Dracul(1435 - 1446), rdsturnat de Dan - 158, 6,8, 23 ; adus in domnie - 171, 3 ; cu Iancude Hunedoara In lupta de la Zlatita (Cuno-vita) - 184, 3 ; de la Varna - 193, 5 ; tineprins pe Iancu de Hunedoara 199, 18, 29 ;scos din domnie de Iancu - 210, 24 ; tatàllui Vlad 'repel - 282, 24, 283, 10.

Draculea, Apcexoti)oig, Radu cel Frumos, ldsatde Mahomed II in locul lui Vlad Tepes -291, 9 ; ia domnia - 291, 13 ; 293, 2.

Dragases, Apecycialc, Dragos, fecior al lui Zarc,crai sirb, tributar lui Murad 1 - 42, 21 ;48, 13 ; 65, 20.

Dragases, Constantin XII Paleolog, numitDragases - 189, 28-29.

Dundre, regiunea de la Dundre pias-pLox6prz. Musa ajunge in-115, 18 ; vezi dealtfel Istru.

Ebros, "EPpoq, riul Marita-294, 23 ; 298, 33.Lies, "Eyosao4', oras In Asia Mica la tarmul de

apus - 177, 21.Eghina, Arytva, insula In Marca Egee - 136,

24, 28 ; 312, 11.Eghion, Airov, oras in nordul Peloponezului

205, 23 ; 260, 2, 10 ; 273, 35.Egipt, At-yurrrog, ginduri de razboi ale lui

Baiazid I asupra Egiptului - 76, 28 ; siale lui Timur Lenk - 90, 8 ; 95, 33 ; intin-derea - 98, 7, 10 ; udat de Nil - 97, 30 ;corabii venetiene de negot pind In Egipt -128, 15 ; mai vezi - 85, 30 ; 87, 34 ; 92, 29 ;97, 11, 20 ; 98, 29, 31 ; 99, 4, 5 ; 143, 32.

Echinade, 'ExtviSec, insule tinind de regatulNeapoli - 133, 23.

Linda, Grecia, refugiati politici din Elada InVenetia - 122, 7 ; parti cucerite de cavaleriicruciadei a IV-a 133, 9.

zului - 132, 31 ; 149, 5, 21 ; 262, 21 ;271, 35.

Eliez, 'EALg)ig, un turc in lupta dreaptd cuun viteaz de al lui Iancu de Hunedoara -211, 3, 8, 14.

oras, 'EX)olvIg 7c6Atg, oras bizantin -56, 2, 9.

Elini, "EX)oiveq, grecii antici - 25, 24 ; 26, 6 ;101, 27 ; 120, 23 ; raspindirea limbii lor -25, 19 ; bizantinii, grecii din evul mediu -25, 7, 22 ; iau numele romanilor - 26, 25,26, 29 ; intinderea stdpinirii bizantine fanasterea istoricului - 27, 31 ; 28, 6 ; impd-carea bisericilor - 26, 33 ; 27, 2, 4, 14-27 ;173, 19-174, 1 ; 175, 22 ; 176, 16-177, 23 ;180, 30, 31 ; In razboi cu sirbii - 36, 17, ;37, 18 ; 38, 2, 16 ; refugiati prin Venetia -122, 1 ; rdzboaie cu turcii-29, 18, 29 ; 30,20, 22 ; 32, 20 ; 33, 25 ; 34, 11, 16 ; 35, 1, 4,16, 34 ; 36, 1, 11 ; 38, 15 ; 40, 8, 13, 17 ;113, 41 ; Insotesc pe Murad I si Baiazid Ila razboi - 48, 11, 17 ; 54, 5, 12 ; 56, 1-8 ;65, 3, 6 ; 102, 16 ; Mircea cel Biitrin in re-latii rele cu bizantinii - 114, 5 ; bizantiniiIn prietenie cu Musulman - 114, 20, 24 ;115, 27 ; 116, 10 ; In razboi cu Musa - 116,33, 35 ; 117, 27, 28 ; stapini pe strimtori -118, 26 ; in prietcnie cu Mahomed I - 117,35 ; 118, 10, 25 ; 120, 11, 17 ; 130, 21 ; 131,3 -15 ; 137, 4 ; in razboi cu Murad II - 139,5 ; 21 ; 142, 35 ; 145, 16, 20, 23, 25 ; 150,14 ; pierd Salonicul - 146, 23 ; pace cuMurad II - 148, 6, 26, 29 ; 183, 1 ; Iancude Hunedoara le e prieten - 171, 26 ; inlupta cu genovezli - 172, 14 ; 173, 2-18 ;nehotariti in fata luptei de la Varna - 192,36 ; 195, 1, 13 ; in luptà cu latinii din Pelopo-nez - 191, 17-25 ; bizantinii din Pelo-ponez In lupta cu Murad II pcntru Istmulde la Corint 204, 2, 24, 28 ; 205, 18-36 ;Mahomed II la inceput tine pace ca bizan-

In

Doria,

Ella,

-

-

-

www.dacoromanica.ro

328 1NDICE

tinii - 219, 19 ; bizantinii la apdrareaConstantinopolei - 225, 3-30 ; 226, 13,17, 21 ; 227, 3-29 ; 228, 7, 11, 28 ; 229,5-19 ; 230, 16-32 ; 308, 14 ; la eddereaConstantinopolei 231, 3-232, 24 ; 233,9 ; bizantinii din Peloponez In luptd cualbanezii rasculati - 237, 14-29 ; 238, 25 ;239, 20, 25 ; bdieti bizentine la Poarta sulta-nului - 251, 31, 33 ; bizantinii din Pelo-ponez In luptd cu Mahomed II - 255, 4 ;256, 4 -35 ; 259, 10 ; se supun - 269, 2-27339 ; 275, 6,15 ; se rdscoald cu Torna Paleolog- 262. 1-39, cu venetineii 312, 15, 30, 33.Mai vezi - 27, 8, 10 ; 31, 36 ; 32, 5, 9, 15,34 ; 33, 3, 6, 17 ; 34, 22, 28 ; 35, 25, 28 ;37, 20 ; 41, 36, 38 ; 42, 4-10, 27 ; 43, 35 ;44, 14, 25 ; 45, 2, 6, 9 ; 46, 16, 21 ; 49, 7,20; 50, 21, 32; 53, 18; 55, 18; 62, 26;65, 9, 25 ; 66, 3 ; 67, 2, 16 ; 73, 15, 33 ; 78,23 ; 91, 15, 18 ; 121, 2 ; 122, 32, 34 ; 130,37, 39 ; 131, 19, 24, 29 ; 132, 27, 33 ; 133,14, 36 ; 139, 16 ; 140, 6, 25 ; 141, 5, 10, 25,31, 36 ; 142, 2, 5, 11 ; 146, 1 ; 148, 13 ;149, 4, 8, 23, 34 ; 150, 2 ; 171, 13 ; 183, 25 ;189, 27 ; 190, 8 ; 195, 1, 13 ; 201, 11 ; 218,11 ; 223, 17 ; 233, 16, 21, 27 ; 234, 14-34 ;235, 5-16 ; 237, 37 ; 238, 3-11 ; 240, 25 ;257, 11 ; 258, 9-11 ; 264, 21, 25 ; 280,23, 26 ; 281, 23, 24, 25 ; 294, 19, 25, 29,34, ; 295, 3, 4, 5, 24 ; 309, 32.

Emanuil, vezi Manull.emuralamil, ittoupcOdev.tor., miralem, purtAtor

de steag, guvernator de sangiac - 143, 27.embl, popor vecin cu Iviria de

sus - 267, 8.englezl, ' A-yyXot, In rdzboi cu francezii - 69,

24 ; 70, 7, 21, 34.Enos, Javoq, oras la gura riului Ebros

(Marita) 29, 23 ; ocupat de Mahomed II-268, 3, 5 ; dat lui Dimitrie Paleolog -274, 33 ; 280, 27 ; ocupat de Gattilusio dinLesbos - 294, 3 ; 298, 11.

Enrle, 'E(I(Sbco, fecior al regelui Spaniei -168, 19.

Epleerne, 'E7nxipv7A, domn In Domochia InTesalia - 58, 4.

Epleernei, 'Enmepvatiot., domni In Tesalia -57, 30 ; 58, 5.

Epidamn, 'ErriSccp.voc, Durazzo -36, 22, 33 ;37, 2, 3, 5 ; 133, 30 ; 249, 30 ; 250, 13 ;299, 23.

Epidaur, 'Erriamupog, numele antic al Monem-vasiei, oras In Peloponez 65, 8, 9 ; 131,10, 16 ; 257, 22, 23 ; 271, 19-27 ; 275, 21,25 ; 311, 27 ; 314, 31.

Epir, "Hrrapoq, lard In Grecia de nord - 132,25 ; 133, 28 ; 147, 29, 32 ; 149, 4, 32 ; 153,13 ; 154, 9 ; 299, 22.

epirotl - 133, 28.

Ereulle, 'EpxolAtoc, fecior al lui Carlo Tocco147, 16, 34.

Erldan, 'Hpaxvog, riul Pad din Italia denord - 123, 14 ; 124, 3, 4, 34 ; 174, 3 ;177, 32.

Ertingan, 'EpTc.y-yezvl, Erzingian, capitalaArmeniei - 56, 12 ; 57, 17 ; 111, 4 ; 14619 ; 221, 9 ; ocupatA de Baiazid I - 56, 19 ;76, 2 ; In stApinirea lui Uzun Chasan - 111,10 ; 264, 10.

Ese, 'Eak, turceste ; pe greceste Iisus- 252, 4.Este, casa, 'Ecrrevaiwv obticc, domnind Irt

Ferara - 174, 4 ; 181, 9 ;.Etolia, .10.v.oXEcc. Ord In Grecia de mijloc -

36, 34 ; 37, 25, 32 ; 133, 19 ; 134, 18, 23,24 ; 147, 12, 20 ; 148, 5 ; 262, 14 ; 27235 ; 299, 23.

Enbea, Mpoict, insula Negroponte - 29, 26135, 19, ; 136, 1, 26 ; 233, 21 ; 307, 22 ;312, 12 ; 315, 10 ; ocupatd de genovezi -133, 3, 12 ; apoi de venetieni - 122, 22 ;135, 31.

Euboeni, ostasi din insula Eubea - 135, 34.Eufrat, rful - 57, 18 ; 76, 3 ; 101, 32, 35 ;

111, 6.Euganei, Diycivcot, neam vechi din care fac

parte venetienii - 121, 17.Eugeniu IV, papa (1431 1447), unirea cu

biserica rdsdritului - 173, 21, 25 ; 174, 3 ;177, 8, 25 ; fagAduieste bizantinilor ajutor -180, 30 ; 183, 32.

Eurip, oras venetian In Eubea 307, 22 ;strimtoarea Euripului - 307, 26.

Europa, Dipc:nr,), Peninsula Balcanicii. afar&de Grecia -25, 25 ; 29, 23, 25 ; 31, 32 ; 32,17, 19 ; 36, 17, 23, 34 ; 37, 8, 16, 36 ; 3818, 24 ; 40, 3, 18 ; 42, 16, 28 ; 43, 16, 31,33 ; 44, 11-38 ; 48, 14 ; 108, 20 ; 118, 25 ;172, 34 ; 210, 4 ; Tracia - 36,4 ; PeninsulaBalcanied, cit era sub stapinirea turceascd -48, 9,10 ; 54, 7 ; 75, 11, 19 ; 113, 9, 1014 ; 114, 4-26 ; 117, 8, 13 ; 118, 1 ; 119, 12 ;137, 14, 31 ; 139, 12, 15, 19 ; 140, 32 ; 14111 ; 142, 13-32 ; 151, 16 ; 191, 31 ; 192,2 - 37 ; 193, 5, 17 ; 200, 26 ; 208, 5 ;209, 3 ; 129, 31 ; 243, 14 ; 251, 14 ; 25212, 19, 21 ; 253, 2, 12, 26 ; 275, 24 ; 276, 31 ;277, 16, 18 ; 298, 35 ; 299, 1 ; 305, 31 ;veniturile 253, 2, 12, 26 ; Musa cid veni-turi i lard multd In Europa lui Mircea celBdtrin - 114, 4 ; armata Europei, tur-ceased - 45, 1 ; 62, 12 ; 75, 8 ; 101, 30 ;105, 7, 12 ; 113, 16 ; 114, 31 ; 116, 8 ; 11819; 119, 13; 137, 27; 141, 23; 147, 25;155, 11, 12, 13 ; 184, 8 ; 186, 31 ; 187, 25 ;191, 33 ; 192, 34 ; 194, 13 ; 195, 18 ; 196, 2034, 37 ; 197, 19, 22, 31 ; 198, 9 ; 201, 30 ;202, 14 ; 206, 10 ; 212, 14, 15 ; 214, 9, 11 ;223, 18 ; 224, 24 ; 255, 14, 21 ; 269, 27 ;293, 12 ; 295, 33 ; 300, 33 ; 302, 8, 26, 31 ;

'EuSof,

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 329

313, 5, 10 ; general-comandantul armatelEuropei, bei,er-beiul de Rumelia - 73, 24,29 ; 1051 13 ; 11 ; 137, 22, 24 ; 139, 24 ;142, 37 ; 144, 5 ; 146, 21 ; 147, 11, 24 ; 155,9 ; 184, 19, 31 ; 185, 30, 32 ; 187, 5 ; 188, 6 ;210, 12 ; 214, 4 ; 215, 15 ; 223, 5, 19 ; 224,14 ; 255, 11 ; mai vezi - 26, 16, 19 ; 27,13 ; 28, 39 ; 29, 22 ; 36, 1, 29 ; 40, 23, 33 ;47 ; 11, 23 ; 51, 4 ; 75, 24 ; 77, 7 ; 79, 6, 8,13 ; 87, 28 ; 88, 17 ; 89, 27 ; 90, 24 ; 92, 11 ;93, 8 ; 94, 8, 17, 23 ; 98, 1 ; 103. 34, 38 ;106, 10, 38 ; 118, 28 ; 122, 26 ; 138, 2, 10 ;147, 4 ; 167, 19 ; 189, 24 ; 211, 27 ; 213, 3 ;223, 2 ; 224, 10 ; 301, 7 ; 308, 21 ; 309, 27.

Eusebiu, de fapt Calixt III (1455-1458)papa, pune la cale o cruciadd In contraturcilor - 248, 27 ; 249, 7.

evreicd 41, 35.Evrenosbei, vezi Brenez.

Fanari, Ocevciptov, oras In muntii Pindului -190, 5.

Faros, tio&pog, din Alexandria Egiptului -98, 7.

Farsala, (Dapcs&Xow 7c6Xtq, oras In Tesalia -58, 5.

Fasts, 08434, Rioni, rtu izvorind din Caucazsi dind In Marea Neagra - 85, 31 ; 96, 24 ;267, 3.

Fatuma, (Docroulag, scos din vizirat - 201,5, 8.

Felix, fleXixm4, contrapapd (1439-1449) -173, 27.

Fenieia, (Dotvtx-1, Ora sub stilpinirea mamelu-cilor din Egipt - 98, 17.

Feneu, (DevEdg, In Peloponez - 274, 9.Ferara, (Dekiapicc, sinodul de la 1439 din

Ferara - 174, 2 ; 175, 22 ; casa Este stapi-neste In Ferara - 181, 8, 11.

Fere, (12iekSmt, orasul Seres in Macedonia - 37,29 ; 38, 25 ; 41, 28, 29 ; 46, 24 ; 65. 5 ; 66,4 ; 201, 30 ; 202, 25, 27 ; 223, 18 ; 249, 22 ;275, 3.

Filadellia, CILAccSkXcpeta, ora§ In Lidia dinAsia Mica - 30, 34 ; 32, 29 ; 33, 25 ; 35, 9 ;cucerit de l3aiazid I - 56, 3, 9.

Flip (359 - 336), tatd1 lui Alexandru celMare - 26, 17.

Filip Mariangelo, Filippo Maria Visconti,domn In Milan 125, 17 ; 159, 4 ; 160, 31 ;177, 31 ; 181, 3, 7.

Filipopole, 4hAtrrn6roAtg, Plovdiv din Bulgaria,oras In Tracia - 39, 20 ; 75, 28, 31 ; 252,18 ; 268, 16 ; 277, 5, 15 ; de la Filipopoleporneste Mahomed II asupra lui VladTepe§ - 285, 30.

Filocrene, OtAoxpim, lupta din 1331 de laFilocrene - 34, 36 ; 35, 2.

Flandra, (DArzySpitc, tard - 68, 5 ; 71, 7.

Fliasia, CoXtacria, tinut in Peloponez 256, 34.Fliunta, tinut In Peloponez la sud de

Corint - 256, 3, 12-14 ; 274, 18.Florenta, (I)Xcopev.rEct, Impresurata de regele

de Neapoli 162, 9 ; descrierea - 175, 32 ;moartea patriarhului Iosif - 236, 26 ; statde sine stadtor -182, 33 ; mai vezi 133, 1 ;175, 27 ; 190, 22, 25 ; 191, 17 ; 304, 15-30.

Foca, OcoxFicc, mandstirea sf. Foca de la Tra-pezunt - 265, 15, 36 ; 266, 10 ; numitàCordili - 266, 15.

Foera, (Notoc171, oras In Asia Mica la VirmulMarl Egee, sub stilpinire genovezd - 294,28, 30.

Focel, locuitori din Focida 57, 27.Foeida, (1)wxk, tinut In Grecia de mijloc

57, 26 ; 58, 26 ; 132, 2 ; 135, 26.Fortin, (Dovrtac, Sforza principe de Marra In

Italia - 163, 30, 32, 164, 4.Fosearl, (Noax&peot, Fuscari, feciorul dogelui

din casa Fuscari, bdnuit de rdscoald - 129, 5Francise Fortin, Sforza, (1)payxtcrxos

(Dorricts si Epop-rice, general-comandant alvenetienilor - 125, 22, 33 ; 179, 3 ; In

apoi In pace cu Venetia - 180, 15 ;ajunge la domnie In Milano -179, 23, 32.

Franco, Optityyoc, Aciaioli, fecior al lui Antotlio,nepot de frate al lui Nerio, e domn InAtena - 260, 38 ; 261, 3, 8 ; apoi In Beotia -274, 28 ; ucis de Zagan-pasa - 274, 34.

Frandall, CopoorrOcAoL, locuitorii Flandrei -71, 31.

Freousio, OpeyoUaLot, familie din care Genuaisi alege cirmuitorul oralului - 159, 29, 32.

Fri*, Opuyta, tara In Asia Mica - 28, 17,22 ; 30, 34 ; 35, 17 ; 57, 3, 16 ; 88, 10 ; 101,19, 34, 36 ; 102, 1, 13, 18 ; 104, 17, ; 150,32, 34.

Gaeta, rae-ra, oras In Italia atacat de ge-novezi - 160, 34 ; 161, 1 ; 162, 1.

Gallia, Dana, Iaita, capitala Bosniei - 153,1 ; cuceritd de Mahomed fl - 302, 11-28.

Galata, raAccril, oras genovez din fataBizantului - 54, 19 ; 183, 27 ; 224, 27 ;233, 6 ; 234, 15 ; comertul Galatei - 172,3 ; In rdzboi cu bizantinii - 172, 34 ; 173,4-12 ; se preda lui Mahomed II - 233, 31 ;263, 29.

Galatenii, rcacertavoE, locuitorii Galatei -234,4.Galatia, Fcaccrite, Franta -48, 26, 30 ; 67, 15 ;

68, 25 ; 72, 9 ; 73, 17 ; 124, 33 ; 169, 1 ;descrierea - 67, 30 ; 68, 7 -17 ; 159, 11,14, 16 ; 165, 11, 12, 25, 30 ; 166, 9 ; pustiitade englezi - 69, 30, 34 ; 70, 4, ; 71, 4 ;casa regald a Frantei - 65, 18 ; 166, 12 ;168, 27, 30, 34 ; 169, 4.

galben iberic, spaniol, e cit doi venetieni -167, 35.

(DAtok,

6.

lupta,

-

-

-

www.dacoromanica.ro

330 LNDICE

(jaleoto, raXec7nog, domn In insula Eghina-136, 25, 27.

Gall, reaciTat, franci, din ei se alege Imparatroman de apus - 27, 1.

(ialipoll, KcOatoimo)o,g, oras-cetate pe tarmuleuropean al Dardanelelor - 32, 29, 31 ;38, 12 ; 129, 20, 28 ; 139, 13 ; 140, 30, 32 ;220, 8 ; cerut de bizantini de la turci -139, 16 ; 140, 1, 28 ; 141, 5,27 ; loc deinstructie ienicereascd a viitorilor ieniceri -143, 11 ; pasa de Galipoli - 268, 6, 19, 31 ;281, 13 ; 293, 16.

Gand, rocvTiv-t), oras In Belgia - 67, 35.Gange, r&-nerlg, fluviu In India - 26, 1 ; 108,

31 ; 109, 2, 4.Ganos, muntele lui Ganos, Opog TO5 rOcvou

In Tracia - 142, 28.Gardlehi, rotp&xL-t), oras In Peloponez, cucerit

de Mahomed II - 270, 24 ; 271, 31.Gaseonia, tard In Spania - 165, 26.Gateliuzo FcercaLogog, Gattilusio i Kccre-

)oui4or., genovezi domnind in Lesbos -265, 7 ; 294, 18-31.

GavrIll, Fappi.4, arhanghelul - 87, 10, 11.genov ez. lavutorr); - 265, 11 ; 294, 15.genovezi. - 124, 32 ; 159, 14 ; 161,

16; genovezii din Galata 54, 19 ; dinItalia 66, 30, 32 ; din Cafa - 91, 6 ;negustori genovezi 94, 27 ; In rdzboi cuJoan VIII Paleolog - 172, 2-173, 19 ; Inrdzboi cu tdtarii 172, 11, 18 ; In rdzboi cuvenetienii 123, 7 124, 9 ; cucerire InPeloponez - 132, 30, 35 ; In pace cu MuradII - 159, 1 ; In rdzboi cu Alfonso V deAragonia - 160, 36 ; 161, 8 ; 164, 22 ;167, 12 ; se tin de partidul Ghibelinilor -178, 10 ; ajutd la apdrarea Constantinopolei

228, 3, 7, 13 ; 230, 17, 33 ; 231, 1, 27 ;genovezii din Focea tree pe Murad II InEuropa - 142, 22 ; genovezii din Lesbos -294, 26 ; genovezii din Chios 295, 1, 6 ;In rdzboi cu Mahomed II - 263, 28, 29 ;264, 2.

Genua, 'Iccvutl - 294, 18 ; 295, 12 ; e poartaFrantei - 68, 12 ; a Italiei 159, 12 ; statde sine stiltdtor - 182. 34.

Geponos, riprovog - terra di lavoro, regiune ;In. Italia - 161, 34 ; 164, 10.

germani ; din ei se alege Impdrat roman deapus - 27, 1 ; 61, 25 ; In lupta din 1396de la Nicopole - 59, 5-8 ; 62, 5, 20 ; aundscocit tunul 60, 22, 24 ; 144, 25 ;Iancu de Hunedoara sdvirseste fapte mariIn lupta cu germanii - 157, 24, 30 ; 200, 13 ;2 15, 18 ; in ceartS cu papa Eugeniu - 173,24 ; 175, 25 ; chemati la cruciadd - 177, 12 ;243, 4 ; 218, 6, 16 ; 219, 10 ; solii germanilorucisi de unguri 248, 2. Mai vezi - 60,30, 31 ; 61, 2, 7, 16 ; 71 ,25 ; 92, 20 ; 93,4, 27, 30 ; 197, 38.

Germania : soli bizantini In Germania 173, 24 ;forma siibiilor din Germania 197, 32 ;descrierea Germaniei - 59, 9, 14, 28 ; de-numire i pentru Franta - 59, 32 ; Ger-mania de jos - 59, 24, 26 ; de sus -59, 12, 24, 60, 1 ; 61, 35 ; mai vezi -67, 28 ;68, 3 ; 71, 31 ; 73, 21 ; 92, 4 ; 144, 24 ; 157,8, 26 ; 246, 11, 16.

Deli, ungurii, sa fi fost geti gonitide sub muntele Hem In tara de acum -61, 8.

Getie, rcb, oras albanez ocupat de Murad II- 206, 24.

Gheorghe, rcuipyLoc, I Brancovici (1427-1456)crai al sirbilor 151, 28 ; Gheorghe VulcIndeamnd la lupta de la Zlatita - 171, 20 ;183, 34 ; 184, 3 ; Indrumeazd pacea de laSeghedin (1444) - 188, 19, 27 ; 189, 3 ;191, 29 ; nu ia parte la expeditia de laVarna - 193, 8 ; vesteste pe Murad II devenirea lui Iancu de Hunedoara 208,35 ; cautd sd-1 prindS - 216, 28, 217, 4 ;mai vezi - 188. 1 ; 240, 31.

Gheorghe, feciorul mai mic al ImpAratuluiDavid Comnen din Trapezunt - 281, 37.

Gheorghe, vdrul Imparatului David - 280, 22 ;282, 8.

GhlbellnI, rt,(30.),EvoL, partidul imperial dinItalia, tinind cu finparatul de apus - 177,26 ; 178, 4, 10, 13.

Giorgio, rcuipyLog, casd nobild din Eubea -136, 26.

Gorgur, i'dpyoupoc, oras In Iviria - 267, 3.gotI, rerrOor., din Crimea - 91, 6 ; 158, 29.Gotia, FoTOEct, Crimea prAdath de turd -

158, 27.Granada, rpccvdcrrl, oras In Spania - 69, 5,

165, 32 ; 166, 2-14 ; 167, 18.Greben, rpci3ev6g, atacat i cucerit de turd -

271, 40 ; 272, 36.Grigorle, rp-snroptoc, patriarh al Constanti-

nopolei, pribegit In Italia - 236, 27.Grita, rpKcg, Mar grec indeamnd Sparta sd

se lepede de turd 312, 33.Guelfi, roueAcpot., partidul national din Italia,

tinind cu papa - 177, 27 ; 178, 2-13.Guido, rut8og, tovards de al lui Carlo Tocco -

133, 27.Gurgur, roUpyoupoq, feciorul craiului sirb

Gheorghe I Brancovici - 151, 31 ; 152, 6.Guria, tars in Iviria 267, 7.

Haidar, Xrxta&p-t)g, tovards de al lui TimurLenk - 81, 28 ; 82, 22 ; 83, 11, 26 ; 85, 13 ;96, 13 ; 118, 31.

Halcocondil, vezi Chalcocondil.Hamza, vezi Chamza.Harkov, vezi Charcov.Hasan, vezi Chasan eel Lung.

11-rat,

--

- -

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE

Lamm, xcarvc'e, vistieria, venitul sultanului -254, 2, 9.

Ilédervitri Laurentiu, Aaupiv-nog Xe8pexcef3ci-m, palatinul Ungariei (1437 - 1447) -246, 29.

Hem, ATI.Loc, muntii Balcani - 61, 8 ; 75, 31 ;115, 20.

Henetieni, 'EveroE, numele antic al venetie-nilor 121, 20.

Hera, "Hp, zeita 93, 14 ; 109, 7, 9.Heraelea, Ì-IpcixXerax, oras In Tracia pe tarmul

Mara de Marmara - 28, 2.Heraclea, pontied, oras In Asia MICA la mar-

ginea MSrii Negre, azi Eregli 158, 31 ; 277, 23.Hercule, semizeu antic - 26, 2.

Coloanele lui Hercule `HpcxxXeica crripxo.strimtoarea Gibraltar-68, 29 ; 79, 7 ; 106,39 ; 122, 26 ; 165, 9.

Hidaspe, `Ta&arrIg, fluviu In India 108, 31.Hidraope, `T8pocd.mrj;, fluviu in India-108, 31.Ilieron, ÌepOv, Bosforul - 118, 27 ; o cetate

la iesirea Bosforului In Marea NeagrA -146, 1 ; turn pe tarmul asiatic la locul celmai strimt al Dardanelelor 194, 11.

Hilasis, "Tpaat4, fluviu in India 101, 28 ;108, 31.

Hies, vezi (Nos.Hireanl, `Tpxdcvor., popor la nord-vest de Marea

Caspied 84, 25 ; 85, 10.Hireania, `Tpxccvi.ce, Marea CaspicA, descrierea

84, 27 ; tarà - 89, 18 ; 110, 13.Hitir, vezi Chitir.Hoff eateriz, Xoorct,Dep1.1%, tatd1 lui Evrenos-

bei (Brenez) - 137, 19.Hunedoara, vz. Choniat.Huni, OVOL, vecini cu Iviria de sus - 267,

8, 25.

Iaeob, biserica lui, 'Iccx6pou Eep6v, Iago diCompostella in Galicia din Spania -166, 1,5.

iaeobiti, 'Icxxo)131:1-ca.., sectà religioasA - 97,32, 36.

lagup, layoingg', turceste, pe greceste Iacob,252. 4.

Jagup, fecior al sultanului Murad I - 50, 17 ;53, 5.

Iagup, beierbei de Rumelia sub Baiazid I -73, 23, 26, 29 ; 74, 16, 29.

lagup, slujitor al marelui vizir Chalil -235, 32.

Innen de Hunedoara, 'I&yyo 6 Xo.)vt.&-In slujbd la craiul sirbilor, ucide la

vindtoare un lup din fugfi 156, 22 ; laAli, avind grijà de cai - 157, 3 ; vorbeaturceste-157, 4 ; bfirbat renumit la unguri,biruie pe turcii nàv51ii in Transilvania -156, 4, 12, 16, 20 ; isprfivi In contra germa-nilor - 157, 8 ; guvereneazA Transilvania§i reface Ungaria -157, 12, 17 ; pune domn In

331

Tara RomlneascA pe Dan - 158, 5 ; 201, 1 ;cu craiul Gheorghe Brancovici pune la calerfizboi In contra lui Murad II 171, 21, 26 ;183, 36 ; biruitor la Zlatita - 187, 8 - 29 ;In lupta de la Varna - 196, 5 ; cu vitejiipune pe fuga armata Asiei - 196, 30 ;197, 12 ; pizmuit de alp sfetnici ai luiVladislav I 198, 7, 12 ; auzind de moarteaaceluia, se retrage spre DunAre 199, 8 ;prins de Vlad II Dracul i pe urmA trimisla Brasov - 199, 16 35 ; in lupta cuMurad II la Cosovo (1448) 208, 36 ;209, 24, 29 ; 212, 37 ; 215, 29-216, 24 ;prins de craiul Serbiei, apoi trimis laBuda 217, 10-218, 5, 8 ; Ii cere luiIancu ajutor In contra lui Mahomed II -241, 15 ; Iancu biruitor la Belgrad - 242,32 ; 243, 20, 24, 34 ; 246, 27 ; rAnit In luptit245, 8, 12 ; moartea i caracterizarea hii245, 15 ; feciorii lui la putere 247, 3 ;dusmAnit de magnatii Ulrich de Cillide Ujlaki 247, 5, 17 ; feciorii lui Iancu Iitale capul - 247, 9 ; Matei, feciorul luiIancu, aruncat in inchisoare 247, 11 ;Matei la domnie 247, 20 ; Vlad Tepes,Writ la Matei Corvin - 293, 5.

Ianita, oras pe riul Vardar - 138, 25.Iapighia, 'IcoruyEce, partea de sud-est a Italiei -

37, 1 ; 163, 11 ; 164, 8-15 ; 178, 12 ; 181,10, 11 ; 182, 29 ; 249, 30.

Iberi,1135-)pe.c:, spanioli - 166, 6, 14, 32 ; 167,7, 24, 27 ; 267, 13 ; chemati la cruciadA -218, 6 ; Compania catalanA stApinind InAtena 135, 24.

Iberia, 'Ip.r]ptcc, Spania, tarfi in Spania -62, 8 ;67, 28 ; 68, 3, 25, 27 ; 69, 7, 8, 14 ; 92, 23,26 ; ocupatà de arabi - 61, 23 ; 68, 29 ;87, 29 ; tara cea mai mare - 165, 28 ;descriere 165, 13, 25 ; 166, 1-10 ; Inrdzboi cu Alfonso V de Aragon 166,22-35 ; cu arabii - 167, 22.

Iberia, 'IkpEcf, cea din Asia 96, 23 ; veziIviria.

iberie, galben, e cit doi venetieni 167, 34.Ibraim, 'Ewrpcettrig. turceste, pe greceste

Avraam - 252, 4.Ibraim, sfetnic al lui Baiazid I 102, 33 ;

103, 29.konion, oras In Asia MicA, azi Konieli -

31, 5 ; 150, 16 ; 151, 13 ; 193, 31.Iene-bei, Elevi &way, Ine, Eyne, sfetnic al

lui Baiazid I 104, 4.ienieeri, formarea organizarea Mr - 143,

4-25 ; 273. 31 ; corpul ieniceresc de laPoartd 52, 6 ; 185, 27 ; 254, 10.

Ieronim Bernardo, Icpc'avullog B6pvccpaoc,.,general venetian - 311, 39 312, 9.

Ierusaihn, lepoc6Xulloc. 98, 12.Iese, Iisus, general si sfetnic de al lui

Murad II - 184, 18 ; 186, 4.

'Iixcopo:;

T7);,

si

i

-

'119544.11d,

- -

--

-

--

---

-

- -

--

'leak,

www.dacoromanica.ro

332 INDICE

religia lui - 76, 19 ; 78, 7 ; 91,15 ; 92, 26 ; 93, 9 ; 97, 33 ; 117, 30 ; ce credmohamedanii despre Iisus - 87, 9, 11, 13 ;mormintul lui Iisus 192, 29 ; 198, 5, 12, 25.

Iisus, Ese fecior al lui Baiazid I 106, 9 ;114, 1 ; se face sultan -113, 1-21 ; 118, 2.

Ilsus, alt fecior al lui Baiazid I, se face crestin-117, 29.

Iisus, isa, fecior al lui Evrenosbei (Brenez) -119, 97 ; 138, 1 ; In contra lui Scanderbeg -249, 22, 33 ; In Corint 258, 7, 8, 21 ; 259, 1.

Iisus, fecior al lui Isaac 271, 18, 22 ; pasdla Scopie - 272, 36 ; 301, 8.

Ilsus, fecior al lui Alban (Elvan), cuceresteArgos - 306, 16 ; pasa In Morea - 306, 16 ;313, 40.

Ilion, Troia. DdrImarea ei de eleni e rilzbunatiide Mahomed II prin cucerirea Constanti-nopolei 235, 14, 16, 17.

antici 299, 36 ; albanezi -36, 27 ; 40, 22 ; 54, 9 ; 75, 32 ; croatii dinDalmatia 94, 10 ; 121, 19 ; sirbii din,Bosnia - 36, 25, 31 ; 37, 4 ; 50, 13 ; 5724 ; 152, 32-38 ; 255, 16, 18 ; 263, 11 ;300, 26 ; 304, 37 ; limba lor 41, 3 ; 91,14 ; 94, 5 ; tara - 301, 2 -15 ; 304, 38 ;305, 5, 8 ; 306, 7 ; nfipdditd de turci - 300,26 ; 303, 36 ; 305, 5-26 ; 309, 35 ; regeleBosniei Stefan Tomasevici - 305, 7 ; ucisde Mahomed II - 305, 37 ; 306, 5 ; 310, 12 ;mai vezi 94, 7 ; 137, 23, 24 ; 153, 9-11 ;241, 30; 299, 10-36; 300, 7; 308, 18;314, 23.

Ilirla Bosnia - 302, 28.Ilirisos, 'IXAupt.a6g, riu In Bosnia 301, 28 ;

302, 1.regele Bosniei, Stefan Tomasevici -

300, 26 ; 303, 22, 27.Iloehi, ElA6x.qq, Ujlaki magnat ungur - 210,

20 ; 247, 16.Imbros, insuld In Marea Egee - 28, 4 ; 131,

14 ; 248, 36 ; 267, 31 ; 268, 3 14.India - 99, 11 ; 101, 30 ; 108, 5 32 ; des-

crierea 108, 29-109, 20.indieni, '1%/8i:A 28, 18 ; 90, 20 ; 110, 19.Indus, 'Iv86, riu al Indiei - 108, 31 ; 109, 4.Inferando, qvcp6pavang, fecior din flori al lui

Alfonso V de Aragon - 164, 14.Inflanda, 'IvcpACevrt), Estonia., Estlanda -92, 4.Ioaehim, 'Icoxxei.E.t, mare Inviltat, cu darul

profetiei - 182, 8-20.Ioan, 'Icacivv.$)g, V Paleolog (1341-1391) -

54, 14 ; 58, 3 ; li ia tronul In primire (1354) -42, 4, 8 ; 48, 20 ; alianta cu Murad I - 42,15 ; mustrat de Murad I - 44, 13 ; InVenetia 48, 20 49, 21 ; trimite pe fe-ciorul sdu Teodor In Morea - 49, 27 ; linutInchis de feciorul silu Andrnnic IV - 55, 10 ;caracterizarea lui 65, 30-38.

Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) 111 mdritAtfata dupd Orchan - 35, 14, 27 ; epitrop .al minorului Joan V Paleolog, se proclam&Impdrat - 35, 17, 26 ; i se ia domnia - 42,1 ; e cillugarit - 42, 9 ; feciorii lui la MistraIn Peloponez 42, 2, 14.

loan VII Paleolog, fecior al lui Andronic IVPaleolog - 54, 14 ; 55, 18, 33 ; 65, 11 ;66, 26 ; lasat Imparat In Bizant - 67, 4.

loan, VIII Paleolog (1425-1448) e feciorulcel mai mare al lui Manuil II Paleolog -131, 23, 34 ; care il face bizantinilor Impdrat

arhiereu 131, 24 ; In ale domniei umblãcu planuri mari 140, 6 ; In rdzboi cugenovezii - 172, 1 ; 173, 9 ; unirea biseri-cilor 27, 14 ; 173, 19 ; 29 ; Inchide-pe fratele sdu Dimitrie Paleolog - 183, 25 ;papa li trimite zece trireme 191, 38 ;moartea lui - 218, 11 ; fata lui Alexie IVComnen din Trapezunt e sotla lui - 264, 27-

loan Comnen (1447 -1458). Impdrat In Tra-pezunt - 264, 29 ; 265, 4, 5, 8 ; se ridicd Incontra lui Alexie IV Comnen 265, 19-266,25 ; tributar lui Mahomed II - 266, 38, 41 ;In prietenie cu Chasan cel Lung 278, 14,15 ; moartea lui - 280, 13.

loan domn, 86F.tvo, don Juan,regele Spaniel nu distruge Granada araba -167, 27.

loan Leondarl, vezi Leondarl.loan Choniat, 'Icodevv-ric; 6 Xcovtk, vezi

laneu de Ilunedoara.loanina, oras in Epir - 37, 26 ; regiunea

orasului Ioanina independenta - 135, 7 ;cucerit de turci 147, 12, 25, .

Ionduzalpe, 'Iov8ouW7r)5, Ionduzalpe con-ducdtor oguz 29, 8, 14.

Ionia, Ora la marginea de apus a Asiei Mici31, 1, 7 ; 57, 6 ; 88, 11 ; 105, 31 ; 106, 36 ;108, 23.

Ionic, Golful, Marea Adriaticd - 161, 32 ; 162,2 ; 301, 12.

Ionuz, Junuis, comandant al cava-leriei usoare turce, Invinge pe Toma Pa-leolog 262, 26, 32 ; 263, 4.

Ionuz, pasd In Galipoli, ocupii Lemnos siImbros - 268, 6 ; ndvaleste In Lesbos -294, 1.

Iosuf, Jusuf, general turc ebiruit de armata hisatd de Vlad Tepes -290, 13-17.

Isaac, quocixteg, primul Comnen fugit dinBizant la Trapezunt - 264, 16.

Isaac, guvernator bizantin In Acarnania,ucis de albanezi 133, 37.

Isaac, larrixrig, guvernator turc la Scopie(Uskdb) - 184, 19 ; 301, 1, 8 ; vizir subMahomed II, ia parte la expeditia din 1462_In Tara Romineascd - 288, 23 ; feciorul sawe Iisus, Ese 271, 18 ; 301, 8.

Ilsus,

'IVAupLot,

Hind,

lovog%,

'Iwcro6cm,

'Incr145,

-

-

Illd,

-

-

-

-

-

-

91 -

-

-'heir%

-- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE

Isaac, tara lui Isaac, vecind cu Bosnia - 301,14, 24.

Isae, beilerbei de Anatolia - 219, 27.Isaeal, larxxCalg, guvernator turc In Patras

din Peloponez - 272, 39.Isam, pasd. de Scopie, pustieste Bosnia -

153, 3.Isera, qrsxpcc, Giskra, conducdtor de oaste ceh,

Invins de Iancu de Hunedoara - 200, 16.Isidor, mitropolit al Rusiei, dupd sinodul din

Florenta, cardinal 176, 30 ; 177, 4 ; laapdrarea Constantinopolei, prins de turci230, 22 ; rdscumpdrat In Galata - 233, 5, 7.

lat.tceidol, emirul Sinopei ; de faptbunicul acestuia Isfendiyar (1392-1439) ;Mahomed I vrea sd porneasca rdzboiasupra-i, pentru ca sprijinise pe Musa -121, 6 ; face pace cu Murad U - 151, 17.

Ismail, (1443-1459), nepotul precedentului,Indeamnd pe bizantini la pace cu Maho-med II - 228, 28 ; 229, 10 ; supus deMahomed II 269, 13 ; 276, 16, 13 ; 277,12-20 ; 278, 10 ; descrierea 5ril lui - 277,22, 31.

Ismail, pasá turc la Galipoli, ocupd insuleleLemnos si Imbros - 268, 18, 19.

Istaspe, Dade al lui Istaspe -98, 28.Istmul, 1001..t6g, corintic fnchis cu ziduri -

120, 20-31 ; 137, 1 ; 189, 33 ; 190, 8, 12 ;201, 33 ; 202, 2 - 31 ; 205, 38 ; 311, 25 ;312, 6-38 ; 312, 2 ; ddrimat de turci -148, 10 ; 171, 12, 15 ; 220, 25 ; 237, 31 ;cucerit de turci 203, 3, 5 ; 204, 8, 38 ; 205,3,14 ; 206, 2 ; 255, 23 ; 313, 8-36 ; 314,32 ; 315, 2, 9, 29.

Istmiee, jocurile, serbate de elenii antici -120, 23.

Istria, promontoriul - 300, 6.Istru. ' Icrrpf4, Dundrea, In deosebi Drinarea

de jos ; turcii pradd pind In Dundre -31, 34 ;tAtari trec peste Dundre risipesc - 32, 1 ;sfrbii, bulgarii veniti de peste Dundre-40, 23, 26 ; popoare slave la sud i nordde Dundre 40, 29 ; 41, 9, 19 ; 94, 9 ;Tara Romineascd are la dreapta Istrul -63, 11, 31 ; 93, 21 ; I3aiazid I trece pesteDundre- 64, 12 ; i Inapoi - 64, 29 ; laDundre se stildsluiesc tStari i trec pesteDundre -75, 12 ; 90, 14, 28, 31, 32 ; trecfndpeste Dundre turcii merg asupra Sibiului -155, 13, 23 ; 156, 3 ; fug spre Dundre-155,27, 29 ; 156, 17 ; pasale la Dundre facnecazuri Tarii Romfnesti - 158, 17 ; ungurii

romfnii tree peste Dundre la lupta de laZlatita (1443) 184, 4 ; 189, 13 ; regiuneade la Dundre cu centrul la Vidin - 188, 11 ;romfnii de la Duniire -190, 2 ; Vladislav Iporneste din Ardeal peste Dundre la luptade la Varna - 193, 22 ; 194, 4 ; Iancu deHunedoara se retrage spre Dundre-199, 11,

333

16 ; din Tara Romlneascd a trecut Vla-dislav I peste Dundre spre Varna - 199, 21 ;lancu de Hunedoara trece Dundrea - 208,36 ; 209, 17 ; dupd lupta de la Cosovo (1448)se retrage spre Dundre - 215, 37 ; 216,5, 24, 34 ; vizirul Machmut de pazd laDundre - 255, 11-19 ; 262, 9 ; Vlad Tepespradd i robeste peste Dundre - 284, 16,27 ; Mahomed II trece peste Dundre InTara Romfneascd- 285, 27-286, 27 ; Inapoi291, 6-9 ; Tara Romlneascd si Ungariaasezate la Dundre - 287, 1 ; mai vezi 37,10, 14, 29, 31 ; 38, 4 ; 41, 12, 18, 20, 21,32 ; 59, 2, 14 ; 60, 25 ; 61, 14 ; 62, 6, 12,14, 21 ; 90, 34 ; 152, 19, 19, ; 153, 2 ;189, 6 ; 209, 8 ; 241, 1, 26 ; 242, 12 ; 244,34 ; 275, 4 ; 283, 38 ; 299, 17, 19, 26 ; 309,5, 28, 29 ; 310, 29, 35 ; 311, 5 ; 315, 22.

Italia : unirea bisericilor - 27, 16, 18, 21 ;173, 33 ; 174, 1 ; 177, 20, 24 ; loan V. Paleo-log In Italia - 48, 24, 29 ; Manuil II Paleo-log fn Italia-67, 8, 12 ; sotie lui loanVIII Paleolog din Italia -131, 27, 32 ; si adespotului Teodor - 132, 11 ; 148, 32 ;obiceiul clnd se fac vizite In Italia -174, 14 ;orasele Italiei - 128, 4 ; 175, 28 ; 177, 1, 4 ;Impartita In cloud partide - 125, 25 ; 178,3, 16 ; 181, 7 ; bdrbalii In Italia se rad pe fata

181, 32 ; state de sine stätätoare fnItalia si orasele care o conduc - 181, 8, 16 ;182, 27, 32, 35 ; Luca Notara avea averiIn Italia -234, 1 ; Mahomed II se teme deajutoare din Italia-234, 11, 19 ; patriarhulGrigorie pribegeste In Italia - 236, 28 ;despotii din Peloponez se &dean sii fugd InItalia-237, 3 ; principate i republici din Ita-lia chemate la cruciadii- 218, 7 ; S can derb egtrecut In Italia - 250, 1 ; Toma PaleologIn Italia -275, 23 ; mai vezi -32, 24, 28 ;33, 6, 16, 18 ; 41, 20 ; 58, 25, 28 ; 61, 27 ;62, 8 ; 66, 29, 33 ; 68, 27 ; 121, 19 ; 122, 7,28, 123, 8, 14 ; 124, 20, 23, 28 ; 125, 37 ;127, 25 ; 133, 22 ; 148, 1 ; 149, 12, 15,28, 29, 32, 35 ; 154, 21 ; 159, 11 ; 160, 7,35 ; 161, 28, 29, 31 ; 162, 7, 8, 16, 24 ; 163,30 ; 164, 4, 19, 20 ; 165, 4 ; 166, 21 ; 167,10, 16 ; 172, 11 ; 173, 4 ; 179, 21 ; 180, 4,33 ; 182, 2, 4, 9, 15 ; 194, 6 ; 245, 34, 35 ;246, 15 ; 249, 4, 5, 13 ; 268, 8, 9 ; 305, 16,18 ; 308, 36 ; 313, 3.

Treaoi, ostasi -32, 2 I ; 33, 6 ; ita-lienii numesc pe unguri peoni - 61, 12 ;graiul romfnilor asemändtor cu al italienilor- 63, 18 ; rominii se aseamand si In alteprivinti - 63, 27 ; domnitori italieni InPeloponez - 150, 1 ; italieni veniti In aju-tor lui Scanderbeg - 249, 35, 36 ; lui TomaPaleolog - 269, 2 ; prinsi In Lemnos siImbros - 268, 14 ; mai vezi 69, 21, 22 ;160, 7 ; 162, 38 ; 163, 7 ; 246, 20.

Ismail,

- -

-

-

-

di

-

-

www.dacoromanica.ro

334 LNDICE

Rein, localitatea Sogute in AsiaMica - 30, 15.

Home, ora In Mesenia din Pe lo-ponez - 149, 37 ; 223, 23 ; 239, 25 ; 262, 22.

Iturea, lard In hotar cu Egiptul --98, 8.

lulian, cardinal, cade la Varna 192, 28 ;199, 13.

lustinian eel Mare (527 565), ImpArat alromanilor, a inchis Istrnul corintic CU zid-120. 26.

turceste, losif greceste -252, 5.

Ivan Castriotul, '113Cort) 6 Kacrrptc;rr7), tara luiprAdatA j ocupatil de turci - 153, 14, 18 ;206, 11 ; Schender, Scanderbeg, feciorulsau - 153, 22 ; 206, 5 ; vezi Sehender.

hiri IPripcg, din Caucaz, georgieni- 267, 13,17, 20.

Iviria, 1(3-qpice, Georgia - 96, 23 ; 265, 5,8 ; 266, 31 ; 267, 1 ; arama din Iviria -277,28 ; Iviria de sus - 267, 8.

Iyon, fecior al lui Alban (Elvan) siguvernator In Peloponez 297, 31. Pro-babil identic cu Ese (lisus).

Izaul, 'gcco6A-i, Esau de Buondelmonti, cumajunge domn In Acarnania i Etolia 134,23 135, 11.

Kent, Kcwrix, limit In Anglia - 72, 13.

Lacedemon, Sparta In Peloponez - 256, 5 ;259, 34 ; 261, 35.

lacedemoni, Aozxaceóvt.oi., spartani, isprAvilelor 26, 3.

Laconia, Accxcovod1, taril in Peloponez - 132,5, 32 ; 171, 17 ; 204, 29 ; 257, 25 ; 260, 5 ;269, 7 ; 311, 27 ; 314, 36 ; slavi asezati InLaconica - 40, 34.

Ladislau, AaKsAccog, regele ungar Vladislav I(1442-1444) ; soli de la Ioan VIII Paleolog-183, 33 ; Incheie CU Murad II pacea de laSeghedin - 188, 28 ; In lupta de la Varna(1444) - 193, 22 ; nu ascultd de sfatullui Iancu de Hunedoara -- 197, 13 ; ci dealti sfetnici pizindtareti - 198, 6 ; In-tdrItat de Iancu asupra lui Vlad II Dracul- 199, 21 ; cade In lupta - 198, 35 ; 209,32 ; 246, 13 ; 310, 10, 31.

Ladislau, AcorricrXcco, rege In Neapoli - 161,25 ; 162, 6 ; 163, 6 ; 164, 8.

Latnpsae, oras pe tdrmul asiatic al Dardane-lelor, cucerit de venetiemi - 130, 12.

Laodieea, oras In Siria 83, 32.Laonie Chaleocondil din Atena - 25, I.Laranda, Acipotv8cc, oras In Licaonia In Asia

Mica - 150, 16, 21.Larisa, ora§ in Tesalia 313, 11.

Latini, crestini catolici 74, 7 : 177, 23.Laurentiu Iiedervari, vezi lledervarl.Lazar, vezi Eleazar.lefegil - 143, 34 ; 250, 26.Lemnos, Aijuvo, insuld In Marea Egee - 28,

4 ; 131, 14 ; 139, 8, 10 ; 140, 31 ; 183, 8,10 ; 248, 35 ; 267, 31 ; 268, 2 -14 ; 315,25, 27, 30.

Leodorlehe, Acoacopiwn, ordsel In Peloponez(?) - 258, 2 ; sau poate identic cu

Leodoriehi, Aecaopixtov, ordsel In Grecia demijloc aproape de muntii Pind - 190, 4.

Leon VI Filosoful (886 -912), prezicerile lui- 236, 25.

Leonard, fratele lui Carlo Tocco - 147, 18 ;fata lui mAritatA cu Constantin XII Paleo-log -149, 7.

Leondari, Acov-rcip-ti, AeovTdept.ov, In anti-chitate Megalopolis, oras in Peloponez -237, 33 ; 262, 20, 22 ; 268, 24 ; 270, 23 ;271, 7 ; 313, 38 .

Leondari Joan, Acov-*% 'IoAvv%, generalbizantin - 173, 6.

Leontii, Acovrii), orasul Leondari - 311, 29.Lesbos, insuld In Marea Egee, azi Mitilini

49, 37 ; 160, 25 ; 183, 8 ; 293, 17, 18 ;295, 27 ; 297, 17 ; 298, 6 ; cuceritd de Maho-med II - 293, 9, 15 ; 294, 3 -13 ; 295, 24 ;296, 2-22 ; 298, 22 ; Gattilusio au domnitIn ea - 268, 2 ; 294, 18 ; ultimul ucis deMahomed II 297, 17 ; 298, 1, 19 ; 310, 12.

Leueamna, Aeuzap.val, Berbecele alb, poreclasultanului Carailuc dupa denumirea tri-bului - 56, 22.

leuearni, Ac6xccpvcct, miei albi, trib turco-man 110, 25 ; sultanii domnitori asupralui - 151, 2, 26.

Leueopoliehnl, AeuxorroAlm, Cetatea AlbA ;semintlile rusesti bleep de la Cetatea Alba- 191, 19 ; resedinta domneascA a Moldovei- 93, 22.

Levadia, Acpc'caeta, oras In Beotia - 99, 30 ;313, 19 ; cucerit de Baiazid I - 135, 26.

Libia, Africa de nord, afard de Egipt - 25,25 ; 26, 18 ; 61, 23 ; 68, 19 ; 79, 8, 9 ; 87,28 ; 88, 17 ; 97, 37 ; 98, 1 ; 99, 1, 5 ;107, 1 ;128, 16, 21 ; 143, 32 ; 167, 19, 21 ; 168, 6, 8.

arabii din Africa de nord - 68, 28 ;din Spania - 68, 22 ; 69, 3, 15, 16 ; 87,29 ; 92, 26 ; 165, 32 ; 166, 13 ; 167, 18-30 ;168, 28.

Lidia, Au8ice, Ord In Asia MicA 28, 17, 22 ;31, 2 ; 34, 10 ; 56, 9 ; 101, 19.

iigiilor, Ao:Sow, Ora, In Spania - 164, 24.ligir, ligiri, AE-yupe, italienii din statul

ducelui din Milano (Lombardia)-67, 24 ;159, 4 ; 160, 7, 26, 32 ; 161, 11 ; 175, 20 ;177, 28, 30. tin cu Ghibelinii - 178, 9 ; inlrAzboi cu venetienii - 125, 24 ; 178, 13 ; maivezi-181, 3.

'Il-oupaia,

lusuf, 'Iouuo6v;;',

llbienl,

104:6,-

-

'Idiffv, ---

-

-

- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 335

Ligiria, Atyupta, statul ducelui din Milan(Lombardia), In razboi cu venetienii - 124,20, 24, 35 ; 125, 20 ; 128, 27 ; 177, 27 ;179, 9 ; 277, 36 ; mai vezi-61, 35 ; 67, 13 ;68, 11 ; 125, 1, 31 ; 161, 14.

liguri, tara ligurilor, republica genoveza ;genovezi, Ayup, In Eubea 133, 2, 5, 12.

Liguria, Atyupicc, republica genoveza - 68, 11.lituani, AtToucivot, - 90, 35 ; 91, 13 ; 93, 15

-26locri, AoxpoI, locuitorii Locridei - 58, 7 ;

190, 4.locri Ozoli - 201, 26.Lodi, Ao8i1, oras In Italia aproape de Milano

- 179, 8.Londra, Advapoct, capitala Angliei - 71, 16 ;

72, 2.Longos, A6yyo, Giustiniani, genovez

la apdrarea Constantinopolei - 230, 34 ;231, 4, 13.

Lopadion, lac In Bitinia din Asia Mica ; petarmul lui e orasul Nicea ; printr-un riu serevarsa In Marea de Marmara - 141, 36.

Loredano, Accupeadoot, nobili venetieni ; unLoredano e trimis In contra turcilor InPeloponez - 311. 17.

Loredano Petru, amiral venetian Invinge peturci - 129, 18.

Luca, Aoiuni, Lucca, oras In 1tai - 175,30 ; forma de guvernamint - 175, 30 ; 176,15.

Luca Notara, vezi Notara.Lucan, Aouxdcv71q, rascoald In contra despotilor

din Peloponez 237, 25, 36 ; 240, 17 ;cirmuitor la Corint - 256, 4 ; 259, 34 ;Indeamna la rdscoala pe despotul TomaPaleolog - 261, 34.

Luciu, Aanctoq, stapinitor in orasul Enos -298, 11.

Macedonia, invadata de Stefan IV Dusan- 36, 22 ; 37, 13, 26 ; pradata de Murad I- 40, 6 ; interioara, supusa de albanezi-133, 31 ; dinspre Marea Ionica, adica Adria-tied 192, 3, 12 ; 249, 24 ; armata Lured dinMacedonia - 255, 22 ; Macedonia de jos

297, 30 ; mai vezi-33, 7 ; 36, 35 ; 42,6, 8 ; 46, 21 ; 49, 28 ; 50, 10, 11 ; 54, 6 ;57, 22 ; 65, 5 ; 74, 31 ; 75, 12, 25 ; 117, 16,24; 146, 24; 223, 21.

macedonenii, antici ai lui Alexandru celMare - 26, 4, 17 ; 101, 25 ; macedoneniar fi albanezii - 300, 23.

Machumet, Mccxoulikr%, Machmut Mazp.o611)5al lui Mihail, e ginerele lui Zagan i cumnatcu Mahomed II - 235, 28, 31. 290, 12-16 ;beilerbei de Rumelia - 251, 13 ; mare vizir- 251, 14 ; originea lui - 251, 17 ; de pazala Dunare - 255, 10 ; 262, 9, 10 ; fratele

sSu domn In Semendria - 263, 13 ; mergeasupra Spartei si a altor orase din Peloponez- 269, 26 ; 270, 2 ; 275, 17 ; asupra Sinopei

276, 15 277, 11 ; la Trapezunt - 280,20 281, 3. 282, 11 ; batut de Mahomed IIpentru vesti rele - 285, 2 ; corturile luiiscodite de Vlad Tepe i atacate 287,30 ; 288, 22, 27 ; admirà pe un ostas de allui Vlad Tepes - 289, 5, 11 ; la cuccrireainsulei Lesbos-296, 6, 18 ; cucereste capi-tala i prinde pe regele Bosniei Stefan To-masevici - 302, 8-303, 27 ; 305, 2, 9 ;306, 4 ; In contra venetienilor ndvalitiin Peloponez - 312, 35, 39, 313, 5-37.

Maditos, oras pe malul Dardanelelor, ocupatde turci - 36, 6 ; Intarit de Mahomed II- 298, 34 ;

magnetic, acul aratà spre nord - 88, 23.Mahomed I, Mczt.t.e-rriq, (1413-1421), fecior al

lui Baiazid I 113, 5 ; In lupta cu frate-sauMusa-117, 31 120, 10 ; impune Tarii Romi-nesti tribut - 120, 16 ; tine pace cubizantinii - 120, 28 ; 131, 18 ; 137, 8 ;In razboi cu Sinope - 121, 5, 11 ; 130,25 ; cu venetienii 121, 12 ; 129, 14 -130, 20 ; moartea lui - 139, 1-6 ; 141,14 ; caracterizare 130, 31 ; mai vezi -106, 9, 130, 38 ; 131, 1-14; 136, 12 ;137, 5, 7, 34 ; 138, 6, 9 ; 139, 19, 23 ; 141,25 ; 143, 1 ; 145, 14, 27 ; 146, 3 ; 218, 35.

Mahomed II (1451-1481), Mez[kir.%, luta!Murad II Ii dii i i-o ia lnapoi domnia

206, 32 ; 207, 9 ; II lasa urmas - 219,1, 9 ; urcarea-i pe tron -219, 17 ; razboi .sipace cu sultanul caramanliu - 219, 35 ;zideste Rumelihisar - 223, 1 ; pornesteasupra Constatntinopolei 224, 6 ; asuprasirbilor -240, 31 ; 241, 14 ; Impresoard 13e1-grad -241, 28 ; plan de cruciada In contra lui- 247, 25 ; 248, 10 ; 249, 10 ; o vari deliniste 249, 18 ; expeditie In Peloponez.- 255, 1 ; Trapezunt tributar lui Mahomed11-266, 39 ; ocupa Sinope -271, 32 ; spaimdde Mahomed II - 278, 8 ; i se cere sa dealui Uzun Chasan tributul Trapezuntului -278, 16, 17 ; porneste asupra lui Vlad Tepes- 285, 21 ; soli de la Stefan cel Mare alMoldovei-286, 12 ; porneste asupra insuleiLesbos - 295, 23 ; asupra Bosniei - 300,9 ; impresionat de o minune -314, 21 ; maivezi-221, 10 ; 250, 20 ; 284, 20.

Mahomed, Meyykr714, slujitor al marelui vizirChalil 235, 32.

Mahomed, Mszp., pasa de origine grec-252, 1.

Malatesta, Mcaccricrorcc, fata lui sopa despotuluiTeodor Paleolog - 132, 11 ; casa Malatesta,din care papa trimitea arhiereu in Patrasca domn - 149, 19 ; casd domnitoare InRimini si Marca din Italia-181, 9, 13.

rata

sau

-

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

"3 36 INDICE

Ifameluel, Macts.cAoóxt.8eg, robi ostasi ajunsisa domneasca In Egipt - 97, 10, 15.

Manilas, Ord In Iviria (Georgia) - 267, 6.Mamias, ginere sau cumnat al impAratului

din Trapezunt - 281, 7.Mamonas, domnul Monemvasiei (Epidaur) In

Peloponez - 65, 7.Mandromenos, feciorul sdu turcit Mahomed-

pasa 252, 1.manihel, Macvt.xcdoL, sectd religioasà - 97, 36.Mantinea, Mca-ci.vacc, oras In Peloponez -

132, 5 ; 223, 23 ; 257, 25 ; Impresurat deToma Paleolog - 269, 8.

Mantua , Mccvrk , ducat si oras In Italia -181, 10, 11, 18 ; 218, 5, 8 ; 249, 8, 16 ; 309,16.

Manull, 'Elivcevou-71Xog, II Paleolog (1391 -1425) fecior al lui Joan V Paleolog 42, 18 ;guvernator In Salonic se rdscoald In contralui Murad I - 46, 20, 29 ; 49, 35 ; pldtestedatoriile tatAlui sdu - 49, 10, 17, 20 ; inso-teste pe Murad I i Baiazid I In expeditii- 48, 12 ; 54, 13 ; 56, 4 ; inchis de fratelesdu Andronic IV Paleolog 55, 11 ; fuge laBaiazid I 55, 23 ; bizantinii 11 cerImpArat 55, 25 - 34 ; logodit 67, 27 ; cugind de rdscoald In contra lui Baiazid -66, 14 ; pleacd In apus chip ajutor 67, 1 ;73, 16 ; inchide cu zid Istmul Corint 120,18 ; 137, 1 ; feciorii lui 131, 23 ; feciorulsdu Teodor, despot in Peloponez - 132, 7 ;136, 36.

Manuil, 'Et.q./.ccvou-7]Xo; Cantacuzino, despot inPeloponez - 42, 2, 14.

Manuil, Tilt.t.uvouTIXog, fecior din flori al luiJoan V Paleolog invinge flota lui Musa -116, 24, 26.

Manuil 'Ep..I.LccvouijAog, din neamul Cantacu-zinilor, ales conducdtor de albanezil rds-culati - 237, 15 ; 257, 9.

Marea, Mipx7), ducat In Italia 163, 30 ; ede partea Guelfilor 178, 11 ; stdpinit defamilia Malatesta 181, 9, 14.

Mareu, mitropolit al Efesului, antiunionist- 177, 21.

Mardonius, comandant pens la Platea In479 1. e.n. - 103, 34.

Marea Arcadia -149, 37.29 ;Mama Caspied, descrierea - 84, 93, 12.

Marea Eve, Atycdov - 28, 5 ; 29, 22 ; 160,25, 30 ; 129, 25 ; 228, 6 ; 233, 26 ; 249, 1, 3 ;295, 14 ; posesiuni si trireme venetieneIn Marea Egee 122, 21 ; 128, 15 ; 311,18 ; insule din Marea Egee date de Mahomed

41, 11 ; 54, 11 ; 57, 22 ; 94, 5,14, 17, 19 ; 122, 6, 19 ; 128, 14 ;152, 38 ; 153, 1, 9, 10 ; 154, 1412 ; 206, 16, 19 ; 208, 3, 8 ; 249,12 ; 299, 16 ; 300, 6, 303, 35 ;

10 ; 121,129, 24 :

; 192, 4,24 ; 250,304, 2

Marea Neafird, Eignvog 1T6v-coq. Tara Romi-neascd ajunge pind la Marea Neagra 63,11 ; corabii venetiene In Marea Neagrd-128, 16 ; genoveze -172, 16 ; Mahomed IIconstruieste o flotd In Marea Neagra298, 23 ; flota lui pluteste pe Marea Neagráin contra lui Vlad Tepes - 285, 32, 33 ;Marea Neagrd Inchisd de Mahomed II -298, 36. Mai vezi-28, 2 ; 30, 14, 31, 3 ; 37,10 ; 38,4 ; 41, 22 ; 91, 4, 9, 19 ; 93, 20 ; 96,24 ; 114, 3 ; 183, 28 ; 193, 24 ; 195, 8 ; 225,27 ; 263, 29 ; 264, 3 ; 276, 5 ; 277, 24.

Marea Rosie, -84Acaracc ipu0Ei-85, 24 ; 98, 14.Marea Tirenied, Tu(1frilvt.x6v TréAccyog -159, 12.Maria, fecioara - 87, 11.Maria, regina la Neapoli In Italia 164, 11.

MaptciryeXot., domnind in Mi-lano 124, 26 ; 125, 6.

Mariannelo, MctpLciyyeXoq , de neam bretan- 125, 6.

Marsilio, McepatALo, din casa Carara, voiesteocupe Padua de la venetieni - 178,

18 -30.Marte, zeul rdzboiului ; ziva lui Marte, "Apeog

marti, ziva cdderii Constantino-polei - 230 27.

Martin, MapTivoc', primeste zdlog insula Chios295, 3, 6.

Masageti, Chataizi, la rdsdrit de Marea Cas-pica 82, 1, 7 ; 84, 30, 33 ; 89, 9, 20 ; 93,12 ; 96, 13 ; 99, 19 ; 108, 27 ; 109, 25, 26.

Motel Cantaeuzino, facut imparat - 42, 10.Motel Corvin, aruncat In inchisoare 247,

11 ; rage al Ungariei - 247, 13, 20 ; VladTePeS pirit la el - 293, 5 ; trece Dunarea,robind turci - 311, 9.

Mavroeonstan, AIccupox6vcrrav, samesul impd-ratului Ioan Comnen din Trapezunt -266,12.

mavroprobalanti, Alccuporcpor3cerciv.ce, trib turc-men numit pdstori de oi negre - 221, 6.

Mazam, AI4dct.1.7);, Chasim feciorul lui Ma-zam - 185, 12.

nmzul, t.I.4o6X7N, pc turceste mare dregatorscos din functie, mazilit - 290, 27.

Meea, Merl, in Arabia, locul mortiiinmormintdrii profetului Mohamed 87,36.

Media, taril In Asia - 90, 4 ; 110, 35 ; 111,14.Medini, casa, Oixo 5v Msaivow, din care

II lui Dimitrie Paleolog 267, 31. coboard Alfonso V de Argon - 163, 15.Marva Indted - 85, 1, 3 ; 108, 30 ; 109, 3. Medlolan, Meat6Acoov, Milano din Italia -Marea Ionied - 160, 30 ; 299, 11 ; 307, 3 ;

311, 19 ; posesiuni si trireme venetiene67, 13,8 ; 161,

124, 25, 26 ; 125, 1, 12, 21 ; 159,14, 22, 24 ; 167, 13 ; 177, 32 ; 179,

In Marea Ionicd - 128, 14, ; 129, 24 ; Marea 6 27 ; 180, 14, 19 ; 181, 7, 10, 11 ; 182,Adriaticd - 36, 21, 25, 27 ; 37, 7 ; 40, 26, 29 ; 28, 36 ; 268, 3.

Mariangell,

sd

-4/.6ptc,

----

--

--

--

-

-

ci

www.dacoromanica.ro

INDICE 337

Megalopole, oras In Peloponez - 262, 19 ;311, 29.

Megara, oras In Grecia de mijloc - 261, 5.Mehmet, vezi Mahomed.Meliari, strlmtoarea de la Meliari numitS

Gapanion, la Trapezunt - 265, 39, 40.Melieamerazii, Me),txampc;c8, mari dregAtori

dintre mameluci In Egipt - 97, 19, 22.Melitine, MeXt.-cip7), oras pe Eufrat, ocupat

de Baiazid I - 76, 3, 6 ; 78, 24, 31 ; 99, 23.Memfis, oras In Egipt - 76, 28 ; 89, 20 ; 97,

4, 9, 12, 20, 37 ; 98, 13, 31 ; descriere-97,23.

Memnon, fecior al lui Carlo Tocco - 147,16, 21, 34.

Mendesia, Mevaecria, diferiti stdpinitori turciIn sud-vestul Asiei Mici din dinastia Men-tese 56, 26 ; 57, 7 ; 111, 17 ; ultimulIlyas-beg a fost izgonit de Murad II - 151,8, 9.

Meotis, Balta, Marlovg Xiv.v71, Marea de Azov- 91, 4 ; 94, 26.

Mesapia, lard In Italia - 161, 32.Mesembria, Mec13pta, oras la Marea

Neagra la marginea de nord a impardtielbizantine - 28, 3.

Mesene, Me:Ayr], capitala Meseniei - 149,37.

Mesenla, Mew:pia, tail In Peloponez 132,31 ; 223, 23 ; 269, 8.

Mesochaldii, MeaoxoiASer.ot, locuitorii dinMesochaldion - 280, 14.

Mesoehaldion, MeaoxciXat.ov, cartier In Tra-pezunt - 266, 14, 29 ; 281, 16.

Metin, MeTlvt)q, dinastie de stápfnitoriturd In Asia Mica - 56, 26 ; 57, 10, 13.

Metoehitel, 1VIeroxtralor., o spita a Paleo-logilor, tatal cu feciorii cad la cucerireaConstantinopolei - 232, 12.

Metone, Meac'avl, oras venetian In Pelo-ponez - 73, 29 ; 272, 23 ; 3o6, 18. 314, 4.

mezil, din antichitate - 26, 12, 13 ; din evulmediu - 28, 16 ; turd. ( ?) 295, 4 nota 1.

Mezit, Mg6171q, trimis de Murad II asupraArdealului, e ucis de un proiectil - 155,8 - 32.

Mich, Mai, insula Minorca 165, 19.Miehal, Ali feciorul lui Michal Mtx&-

Aso)) - 288, 38 ; 291, 8.Miehali, Mqa),LIK, vezi Michaloglu.Michalichle, MEIcaixt.oq, tam lui Michalichie,

lingd lacul Lopadion - 141, 37.Michaloolu, Mtxcaoy)olg, vizir si beilerbei de

Rumelia sub Murad II - 142, 36 ; subnumele de Alichali e ucis de Tezetin - 146,21.

Alichene, Muw;p1, oras In Peloponez -224, 2.Mihnll, Altzafpo, IX Paleolog, mort la 1320,

fecior al lui Andronic II Palcolog - 32, 10.

:22 - C. 1621

Mihail, Mc.za-ipLo, (1323-1330) tar bulgar -38, 3 ; aliat al lui Andronic III Paleolog 34,23 ; doborlt de sirbi - 34, 26.

Mihail, AItxxii),-,), beilerbei de Rumelia, adus armata turcd asupra ungurilor si aTransilvaniei - 137, 22.

Mihail, 1It.za-7)Xo, tat51 marelui vizir Machmut-251, 17 ; 255, 10 ; 276, 33 ; 305, 2 ; 306, 4.

Mihail, AItza-71Aog, domn In Semendria, iratecu marele vizir Machmut 263, 13, 16.

Miliarese, Maetapeonig, tovards al domnuluiEtoliei Carlo Tocco - 133, 27.

Milos, M-0,6%, Cobilici, viteaz slrb ucide peMurad II la Cosovo (1389) - 50, 25.

inincrelii, McyxpeXtot., populatie din Caucaz -94, 25 ; 267, 6.

Minghie, Muyyica, localitate intre Megara siCorint - 202, 6, 28.

Minorca, una din insulele Baleare - 165, 19.Mireea cel B5trin, MI5pF,a5, domnul Tdrii

Rominesti (1386-1418) 64, 1 ; are multifeciori 64, 4, 6 ; Baiazid I Invinuindu-1cd a fost pricina cruciadei de la Nicopole(1396) si cd a luat parte la ea, pornesteasupra-i - 63, 4 ; 64, 9 ; Mircea stringlndoastea tdrii, se luptd strAlucit - 64, 12 ;Musa duce tratative cu Mircea - 114, 3 ;un bdiat de al lui Mircea se Old In Bizant -114, 6 ; In regiunea de la Dundre se intilnestecu Musa - 115, 19 ; feciori din floH pretinside ai lui Mircea - 158, 10 ; Vlad Dracule fecior de al lui Mircea - 193, 6 ; 200, 5, 7.

Mircea,Mógc4, domn la Canina in Macedonia,izgonit de Baiazid I - 154, 19.

mist, Musol, bulgari 38, 6 ; limba lor - 40,32 ; 41, 3 ; 299, 13 ; In rdzboi si prieteniecu bizantinii -34, 13 ; 42, 17 ; 295, 4 ; inrdzboi cu turcii - 41, 31 ; 42, 27 ; maivezi 38, 3 ; 40, 8, 10, 19 ; 48, 13 ; 50, 9 ;75, 12 ; 94, 9 ; 119, 12 ; 216, 27 ;

mist, bulgari, dar poate mezi-turci - 295, 4.Misia, Muata, de jos, Bulgaria de apus - 41,

17, 19, 21 ; de sus, de rdsdrit - 41, 17 ;Bulgaria - 30, 13 ; 31, 2, 16 ; 33, 34 ; 41, 30 ;209, 7.

Misia, tarS In Asia Mica de apus - 43, 7 ;57, 7 ; 88, 10 ; 104, 18.

Mistra, 111u-OpEcg, ora i cetate medievala,lingd Sparta In Peloponez - 42, 3.

Misul Dobrotici, oP p Mucsk 193,24.

Alitiline, insula Lesbos 265, 7, 8 ;282, 5 ; capitala insulei - 297, 3.

Mirza, Muge-%, tovards de al lui Timur Lenk -81, 28 ; 82, 23, 26 ; 83, 14-33 ; 84, 8, 23.

Minden, nobil sirb, cdruia Stefan IV Dusansd guverneze piirtile de pe la Ohrida -

37, 34 ; 50. 10,

(AXE%

wrirlg 6

111u.rtkilv-si,

ii dA

-

--

-

-

www.dacoromanica.ro

338 INDICE

Mohamed,Mentirng, proletul intemeietor dereligie - 69, 16 ; 76, 18, 23 ; 77, 33 ; 86,12 ; 87, 17 ; 89, 4 ; 93, 9 ; 98, 2, 5 ; 106, 18 ;276, 19 ; 282, 1 ; pelerinaj la mormintullui -88, 14, 17, 27 ; 98, 16 ; 236, 11.

Molse, Mcoa, religia lui - 93, 10.Moldova, tam, vezi Boodania.Molibos, 11,164og, ora§ In insula Lesbos -

294, 1.Monferato, Movcpcpci.to, o fatil de a ducelui

de Monferato e una din sotiile lui Joan VIIIPaleolog 131, 27 ; alta e sotia duceluide Ferara - 174, 10.

monotellji, sectd religioasa - 97, 32, 36.Morava, MopciPet, riu In Serbia 209, 8 ;

216, 22 ; 240, 34.Morezinl, Mopciv-ilg, mare pirat - 268, 32.Morslea, MopaL, ora§ In Spania ; Murcia

166, 4.Moseova, Moaxdfiltov, capitala Rusiei 91,

20.MuehlI, MouyA, ora§ In Peloponez -257, 28 ;

262, 26 ; 263, 4.Mulgherios, MouX-yiptc4, comandantul cetatii

ora§ului Sichion - 205, 20.Muntele de Argint, ecpyupoiiv 6pog, din care

izvord§te Nilul 97, 29.Murad, MoupkrIg, turce§te ; pe grece§te insea-

mud dor - 252, 3.M urad I, (1359 1389), 'Ap.oup&T%, fecior al

sultanului Orchan - 35, 33 ; 53, 1 ; treceIn Europa - 40,1 ; In rdzboi cu Si§man -41, 26, 33, 34 ; fatd de loan V Paleolog -- 42, 16, 19, 20 ; 43, 35 ; fatd de Manua IIPaleolog - 46, 19 -47, 16 ; 50, 2 ; sultaniiselgiucizi se rdscoald - 43, 1 ; 49, 34 ;Indbu§S rebeliunea lui Saugi - 44, 11-46,5 ; cade In lupta de la Cosovo - 50, 6-36 ;53, 19 ; 209, 27 ; a colonizat turd In Mace-donia - 75, 8, 25 ; mari viziri la Poartalui - 251, 27 ; mai vezi-47, 19-48, 17 ;49, 22, 29 ; 52, 5, 6 ; 53, 3 ; 58, 29 ; 75, 8,28 ; 106, 30 ; 108, 18 ; .213, 1 ; 279, 8 ; 293, 20.

Murad II, (1421-1451), 'Av.oupfirng, ldsatsultan in Europa - 137, 12, 13 ; 139, 2, 6 ;dupd Infringerea celor doi Mustafa, rdminesingur sultan - 142, 1 - 35, 145, 31 ; 146,4-17 ; Impresoard Constantinopole - 143,1 ; 144, 17 ; 145, 14, 17, 23 ; 225, 17 ; cuce-relte Salonicul - 146, 23-147, 8 ; Etolia -148, 6 ; trimite pe Turachan si pustiascdTara Romineascd - 148, 24 ; ia de sotiepe fata craiului sirb - 150, 9 ; rdzboi cusultanul din Iconion-150, 23 ; 151, 4-15 ;merge asupra Sinopei - 151, 19 ; rdzboi cusocrul sdu Gheroghe Brancovici - 151, 27 ;152, 2-15 ; Impresoard Belgradul -152, 19 ;241, 25 ; trimite o§ti asupra Transilvaniei -155, 7 ; o flotd asupra Trapezuntului - 158,25 ; se gAte§te de rilzboi asupra Tsrii Romi-

ne§ti - 171, 1 ; in lupta de la Zlatita - 171,24 ; 183, 30 ; 184, 2-30 ; pacea de la Seghe-din - 188, 29, 30 ; 189, 3 ; 191, 28 ; 193, 1,3 ; pleacd asupra lui Caraman - 171, 10 ;189, 11 ; 193, 29, 34 ; In preajma luptei de laVarna-191, 33 ; 192, 2, 6, 34 ; 195, 5-12 ;trece peste Elespont armata - 194, 17 ; Inlupta de la Varna-195, 16 ; 196, 5, 12 ; 198,25, 38 ; Vlad II Dracul Invinuit de Iancude Hunedoara, cd tine Cu Murad II 199,23 ; invingdtor - 200, 19, 26 ; ndvAlelteIn Peloponez 201, 35 ; 202, 5, 28 ; 205,3 ; 237, 31 ; §i-1 face tributar - 205 33, 36 ;navAliri asupra lui Scanderbeg 206, 20 ;208, 21 ; abdicd i revine la domnie 206,34 ; 208, 1 ; in luptä la Cosovo (1448) cuIancu de Hunedoara i cu domnul TarnRomine§ti Dan -209, 11 21 ; 210, 2 ; rominiitrimit sol de impdcare - 214, 20 ; cu gindde rdzboi asupra Bizantului - 218, 9 ;moartea-i §i caracterizarea - 218, 34 ; 219,2, 10 ; sotiile lui - 219, 21, 26 ; mari viziriai lui 251, 26 ; mai vezi - 139, 13, 18 ;141, 25-35 ; 150, 3, 34 ; 154, 17, 19 ; 171,8 ; 183, 2, 20 ; 189, 13, 17 ; 190, 20 ; 201,14 ; 219, 17 ; 31 ; 223, 1 ; 279, 3 ; 293, 17 ;295, 28; 297, 27.

Murad, 'Av.oupci-r%, mare dregiitor al sulta-nului Musa, Indemnat de viitorul sultanMahomed I 01-1 pArdseascd - 119, 5.

Murat, Moupc'crijg, de origind Paleolog, ajungemare la Poarta sultanului 251, 33.

Musa, MfAcri)", (1411-1413), fecior al luiBaiazid I, e prins 0 el la Angora - 106, 3,5 ; 113, 5 ; i se dd drumul - 109, 30 ; cerelui Mircea cel Barin ajutor 0 se face sultan- 114, 8 ; In lupta cu fratele san Musul-man - 114, 23-114, 6 ; biruit 115, 9 ;fuge la Dundre, unde se intilne§te cuMircea, domnul Tarn Romine§ti - 115, 18 ;11 biruie pe Musulman - 116, 8, 14 ; carac-terizarea lui Musa - 116, 2 ; 117, 37 ; Inrázboi cu Bizantul - 117, 4-25 ; In luptàcu frate-sdu Mahomed I - 118, 2-119, 37 ;ciunt de o mind fuge spre Tara Romineascd120, 1 ; mai vezi - 113, 24 ; 116, 28 ; 117,31 ; 121, 7 ; 130, 24 ; 135, 5 ; 136, 11 ;137, 33.

Musplaehasit, MoucarAcexacks-tjg, e Mustafa ros-tit mai pompos - 252, 10.

Mustafa, Moucrroccing, fecior al lui Baiazid I -113, 6 ; 130, 23, 32 ; 139, 7 ; trece In TaraRomineasca §i e ajutat de Mircea cel BdtrinIn contra lui Mahomed I - 130, 28, 36 ; etinut sub pazd de bizantini - 131, 5-10 ;ridicat de ei sultan In contra lui Murad II -139, 14, 16 ; 140, 2-27 ; ajunge sultan -140, 30 - 141, 19 ; incheie tratat - 141, 33 ;Infrint de Murad II - 141, 37-142, 31.

--

:1-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

LNDICE 339

Mustafa, feciorul mai mic al lui Mahomed I,care-1 lasa sultan In partea asiatich - 137,13 ; ridicat de bizantini In contra lui MuradII - 145, 27.

Musulman, MoucrouAticIv%, Soliman (1403 -1411), fecior al lui Baiazid I - 106, 9 ;113, 5 ; In lupta cu fratele sau Iisus - 113,12-22 ; ajunge sultan - 113, 23 ; sprijina uncontrapretendent de al lui Mircea cel Batrin- 114, 7 ; In lupta cu fratele Om Musa -114, 9-115, 14 ; 116, 6, 27 ; caracterizarealui - 115, 21-116, 1 ; un nepot de flu de allui, cu numele Orchan, refugiat In Bizant -232, 16. Mai vezi - 114, 2 ; 117, 9, 18 ;118, 2 ; 136, 11.

musulmani, MouaouXiicivoL, turd - 184, 21 ;199, 2 ; 288, 10.

Naupactos, oras In Etolia In Grecia de mijloc -135, 14 ; 269, 6 ; 306, 17.

Nauplion, oras venetian In Peloponez - 73,34 ; 256, 9 ; 269, 30 ; 311, 32.

Navara, Nce147), tara In Spania - 69, 1, 8 ;135, 23 ; 164, 25, 27, 34 ; 165, 13, 30 ; 166,25 ; 168, 21, 25, 29 ; 169, 1 ; celtiberii, iberiidin Navara, e asa zisa companie catalana -135, 23.

nazireu N47ipulog, calugar - 180, 27 ; 182,15 ; 232, 20 ; 242, 32 ; ordinul ioanitilor dinRodos - 74, 1-8 ; 92, 24 ; ordinul ten-tonic - 92, 18 ; dervisi turci - 207, 4, 13.

neamuri. unitati militare dupa neamuri -196, 28, 30.

Neapoll, NeircoXtg, oras in Italia - 138, 28 ;161, 29 ; 162, 5 ; 164, 17 ; 248, 29 ; Parthe-nope ce se numeste Neapoli - 133, 21 ; tri-mite guvernatori In insulele ionice-134, 8 ;regat - 162, 4 ; 163, 13 ; 167, 11 ; 181, 10.

Neopollehni, NeorroMm, ora§ In Peloponez -223, 25.

Neres, NkprIc', identic cu Nerio.Nerlo, N6pcog, Aciaioli, nobil florentin, domnind

In Atena - 190, 14, 17, 22 ; 191, 13, 16 ;260, 21, 34, 38 ; chiamd pe Murad II asupradespotului Constantin Paleolog Dragases -201, 31 ; 202, 6.

Nicea, NExcacc, oras In Bitinia din nord-vestulAsiei Mici - 146, 7 ; 176, 30 ; capitalaimperiului bizantin 27, 20 ; cucerita deturci - 33, 25 ; 34, 15-35, 8.

Nicolaie, Not6Xccog, V papa (1447 - 1455), -176, 37 ; 246, 17 ; 248, 23, 27.

Nicolale, jupan sirb - 37, 2 ; 50, 11.Nicolale Micul, Bpocxk, conducator de oaste

italian - 177, 34, 37 ; 179, 13.Nigetie, NLyeTi.71, oras pers lInga Tebris In

Asia - 110, 34.Nil, Neiacq, fluviu In Egipt - 97, 29 ; 98, 9.

Ninive. Nivov, sä fi devenit orasul Chesie -90, 5.

Nis, Niicnov, oras In Serbia - 50, 13 ; 209, 9.Nitia Nizza, Nice In Franta, capitala Proven-

tei - 68, 15.Noroverg, Nop63epyov, orasul german Niiren-

berg - 59, 24.Notara Luca, mare duce, sol la Murad II -

148, 28 ; sfetnic Imparatesc cu mare tre-cere - 218, 16 ; prins i ucis la cucerireaConstantinopolei 232, 15, 21 ; 234, 16, 24.

Novopirdon, Nof36nup8ov, oras In Serbia, No-vobrod -209, 10 ; 251, 19.

Oarda, oUpaci, t5tarilor-29, 1 ; 89, 24 ; dinChipceac - 90, 8, 22 ; 94, 24 ; 96, 29 ;descrierea oardei - 94, 28.

Oguzalpe, 'OyouCCOor.%, domn al tribului ogu-zilor - 29, 16, 19.

Oguzi, 'Oyolgtot, trib turc - 29, 7-17 ;30, 5, 11, 15 ; 34, 9.

Ohrida, 'Oxpk, oras In Macedonia 37, 33 ;50, 10.

olficarl, ol'AcixtScg, vestitori repezi ai porun-cilor sultanului - 285, 20.

Olimp, muntele din Misia In Asia Mica 31, 2 ;33, 33.

Oliverio, 'ON341.og, palatin de al lui Carolcel Mare - 68, 33.

Oliverlo, din Italia ; ocupa si vinde orasulClarenta din Peloponez - 149, 29.

Omar, '0114%, califul (634-641) - 86, 10 ;88, 6.

Omar, '01/4%, fecior al lui Turachan e pasade Tesalia - 190, 15 ; 260, 9 ; 262. 4-16 ;268, 27, 30 ; 303, 10 ; 305, 4, 10 ; 306, 17 ;313, 11 ; 314, 2, 29 ; a ocupat Atena -260,16-20 ; 261, 9, 23 ; In lupta In contraarmatei lasate de Vlad Tepes - 290, 16-26.

Omur, '01./oUp%, feciorii lui emiri In P aflagoniain Asia Mica - 31, 4 ; urmasi de ai lui - 33,26 ; 57, 16 ; 114, 1.

Orban, ''OpPccvo, tunarul, dac de neam, al luiMahomed II la cucerirea Constantinopolei -225, 21, 29.

Orehan, 'Opx&v%, nume turcesc luat de latatari - 252, 8.

Orehan (1326 -1359) ; cucereste Nicea - 34,10 - 35, 8 ; ia sotie pe fata ImparatuluiJoan VI Cantacuzino -35, 29 ; feciorul sàuSoliman trece In Europa - 35, 33 ; maivezi - 32, 29 ; 35, 31 ; 36, 16 ; 40, 2 ; 41,27 ; 48, 18 ; 106, 30 ; 293, 21.

Orchan, baiatul lui Musulman, e ridicat con-trapretendent de bizantini in contra luiMusa - 117, 10.

Orchan, un nepot de al lui Musulman ; fugit InBizant, moare la cucerire, aruncindu-se din-tr-un turn - 232, 16, 19.

-

www.dacoromanica.ro

340 INDICE

Orestiada, '0 pzaTic, orasul Adrianopole -193, 28.

Orlando, erou In contra arabilor din Spania -68, 22 ; 69, 12.

Orlieh, Ulrich de Cilli, magnat ungur In dus-manic cu Iancu de Hunedoara - 247, 4, 10.

Orstagia, Oristagno, oras in Sardinia -165, 22.

Ortogrul, OoypoilX.G, nurne turcesc luat dela tatari - 252, 8.

Ortogrul, sultan (1231-1288 cu aproximatie) -29, 19, 27 ; 30, 5, 16 ; 31, 14.

Ortogrul, fecior al lui Baiazid - 99,32 ; prinsla Sebastia, e ucis de Timur Lenk - 100,25, 32.

Osman, coboritor din Osman 184, 33.Osmanizii din tribul Oguzilor ajung ladomnie - 30, 12.

otomani, sultanii - 31, 11.Otuman Othman, Osman (1300-

1326), fecior al lui Ortogrul 30, 16, 20, 25 ;31, 14 ; lasa urmasilor numele - 31, 30 ;cucereste Brusa - 32, 18 ; moartea lui33, 23, 29, 32 ; coboritor din Otuman -279, 3 ; neamul lui Otuman - 258, 29. ceisapte capitani ai lui Otuman 57, 8.

otumani, Imparatii 258, 23.otumanizi - 50, 35 ; 79, 22 ; 119, 23 ; 213,

2 ; 219, 33 ; 251, 26 ; 258, 13, 23, 29.ozoli, tara locrilor ozoli, cucerita de despotul

Constantin Paleolog 201, 26.

Pad, Hci.o, fluviul din Italia de nord -174, 6.

Pailagonia, tail in Asia Midi la Marea Neagrd ;o iau baietii lui Omar - 31, 4 ; tara luiTurgut - 277, 24.

Palangur, Ilcaccyy od p71, fecior al lui Timur-Lenk - 110, 1, 12-21.

Palamed, lIcacckar,g, stapinitor in ImbrosEnos - 268, 3, 4.

Paleolog, un, conducator In cetatea de laSalmenichi In Peloponez - 273, 32.

Paleolog, turcit Murad - 251, 33.Paleologi, IlocAcctoAdyot. Vezi Andronic, Con-

stantin, Dimitrie, loan, Manuil, Metochitei,Murad (ultimull, Teodor, Teofil, Toma.

Palestina, Intinderea tarii - 98, 11 ; maivezi - 92, 30 ; 97, 10, 21 ; 98, 5.

Paitogiu,11ccAT6yA7N, comandant al flotei tur-cesti la cucerirea Constantinopolei, - 228,16 : pasa In Galipoli, prada insula Lesbos

29, 16.Pardon, flavi.Go ypipoc, de paste Balcani -

118, 31.Panormo, orasul Palermo, aduce pe Alfonso V

de Aragon In Sicilia 163, 16.pansebastui - 265, 35, 37, 41 ; 266, 6 ;

261, 16.

Paris, nocpiatov, capitala francezilor - 67,29 ; Impresurat de englezi - 69, 27 ; 70, 26.

Parthenope, Hacv6ir, orasul i regatul Nea-poll in Italia - 133, 21, 25 ; 134, 9, 30 ;161, 28 ; 163, 10, 18 ; 164, 19 ; 179, 14 ; 182,30 ; 248, 30 ; 249, 26, 29 ; 250, 1.

staptnesc Asia de sus - 28, 16 ; din eis-ar trage turcii - 28, 25.

Patavia, licercipt.ov, orasul Padua din Italia -124, 5, 13, 18 ; descriere - 178, 17.

Patras, IlCcrpat, oras In nord-vestul Pelopone-zului, la marginea marii - 149, 8 ; 205,25 ; 238, 18 ; 260, 3, 10 ; 261, 32 ; 262, 17 ;272, 39 ; 273, 12 ; 313, 40.

Patre, Tar pat, ora In Locrida in Grecia demijloc 58, 7, 26.

Paul, tara lui Paul, vecind cu Bosnia - 301,14, 24 ; cucerità de Mahomed II - 305, 29.

Pavia, fla3b, oras In Italia de nord-124, 34.Pazenield, Hz vix, oras In Peloponez, Impre-

surat de Mahomed II - 257, 9.peleni, lick/pc, la venirea venetienilor se

leapacla de Mahomed II - 311, 28.Peloponez ; prin Inchiderea Istmului, prefacut

In insula - 120, 19-26 ; slavi asezati InPeloponez - 40, 34 ; sub stdpinire bizan-tina' - 28, 3 ; 42, 2, 14 ; 49, 27, 31 ; 120,19-29 ; 131, 22 ; 132, 5, 8, 33 ; 136, 34 ;148, 30, 33 ; 150, 1, 3 ; 189, 28, 30 ; 190, 8 ;191,24,25;201,25,36;218,25,28;233,27;stapiniri apusene In Peloponez - 58, 25 ;122, 23 ; 149, 14 ; turcii In Peloponez29, 25 ; 73, 23, 28 ; 74, 31 ; 132, 29 ; 133,14 ;171, 12, 16 ; 191, 22 ; 201, 31 ; 203, 16, 22 ;tributar turcilor 202, 13, 26 ; 203, 1 ; 205,3-36 ; rascoala In Peloponez - 237, 2 -238, 23 ; 308, 21 ; albanezi In Peloponez148, 11 ; 257, 12 ; tatal istoricului pleacdspre Peloponez - 191, 7 ; lupte Intre fratiIn Peloponez - 255, 1 ; 262, 4-17 ; cuceritde Mahomed II 263, 27 ; 264, 12 ; 267,27-35; 269, 22; 271, 10-33; 272, 15;273, 10, 36, 40 ; 274, 8, 20, 25, 36 ; 275, 8 -21 ; venetienii In Peloponez - 122, 23 ;Incearca sS alunge pe turci - 311, 16-315,35 ; drumul In zile din Peloponez la Adria-nopole 285, 18 ; mai vezi -57, 25 ; 58, 2, 31,34, 36 ; 65, 7 : 66, 5 ; 67, 10, 11 ; 73, 32 ; 99,31 ; 100, 1, 3 ; 131, 10, 17 ; 137, 25 ; 183, 5,16 ; 189, 34 ; 204, 34, 38 ; 205, 37 ; 206, 3 ;219, 29 ; 233, 7 ; 240, 18 ; 20, 21 ; 255, 9,23 ; 262, 2 ; 261, 27 ; 280, 26 ; 297, 31 ; 306,14 ; 307, 3, 23 ; 308, 15 ; 309, 1, 5, 33 ; 310, 38.

Peloponeziea, trirema, venetiand de paza -129, 34, 37 ; 130, 3.

peloponezieni, Inchid istmul cu zid - 120, 25,30 ; dregatori de ai peloponezienilor pusisub paza la Bizant de Manuil II Paleolog121, 1, 4 ; 137, 1, 3 ; domnii peloponezienilor,despotii din Morea - 189, 25 ; 190, 3 ;

'0

twit,

-

'Ovouvivod, --

-

-

si

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ENDICE 341

203, 4 ; nu platesc tributul - 240, 18, 23,26 ; 255, 5 ; rasculati de venetieni 308,33 ; 311, 23 ; 312, 17, 21 ; 315, 11, 21 ; maivezi - 190, 3 ; 202, 9 ; 203, 4 ; 204, 10 ;218, 28 ; 220, 23 ; 262, 1.

Peneu, rlu In Tesalia 313, 10.peon, un ungur, In lupta dreaptd cu un turc

- 211, 6 - 212, 1.peon, ungur, voievod al Ardealului 155, 19 ;

ungur 217, 12, 21.peoni, Haioveg, unguri, In lupta de la Nico-

pole - 58, 37 ; 61, 19 ; 62, 7-33 ; 63, 5 ;103, 40 ; 186, 8 ; Belgrad, orasul peonilor -151, 35 ; 152, 17 ; 241, 24 ; Iancu de Hune-doara In slujba militara la Imparatul peo-nilor, adica regele ungurilor, ajunge barbatrenumit la peoni - 156, 4 ; Ii dau In searrulArdealul 156, 5 ; 157, 11 ; statul peonilor,refacut de Iancu - 157, 14, 18 ; Ii pun Infruntea armatei - 157, 24 ; In lupta cu ger-manii §i boemii - 157, 25 ; peonii aduc peDan III la domnia Tarii RomInesti - 158,15 ; Indemnati de papa asupra turcilor -172, 12 ; 183, 33 ; 192, 27 ; In lupta de laZlatita 184, 1-22 ; 186, 33, 36 ; 187, 9-32 ;prirnesc pacea 188, 19, 24, 28 ; 189,2-9 ; 191, 28 ; In preajma luptei de laVarna 191, 34 ; 192, 5, 8, 23 ; In lupta dela Varna - 193, 13-194, 3 ; 195, 8-196,31 ; 197, 24-199, 12 ; 206, 34 ; 207, 5, 6 ;cazuti In lupta - 200, 23 ; asmutiti deIancu asupra lui Vlad II Dracul 199,20, 22 ; afla cã Iancu e tinut prins de Vlad -199, 27 ; e trimis de el la peoni - 199, 35 ;Tanen conduce treburile obstelti ale peo-nilor - 200, 11 ; 245, 19, 23 ; feciorul sauMatei Corvin ajunge la domnia peonilor -247, 2-20 ; Matei Corvin Impdrat al peo-nilor - 309, 24 ; 310, 19 ; in lupta de laCosovo - 208, 36-209, 20 ; 210, 20 ; 212,14-38 ; 213, 31 ; 214, 5, 7, 10 ; 216, 1-19 ;218, 7 ; la Impresurarea Belgradului de CareMahomed II - 242, 7-245, 14 ; 249, 19 ;Imparatul Albert voieste sa treaca prin tarapeonilor - 247, 26 ; Ii omoara solii - 247,31 ; peoni ucisi de Nlad Tepe§ 283, 21,27 ; aliati cu el - 283, 30 ; Vlad Tepe§ cereajutor de la ei - 286, 33-37 ; 287, 17 ; aplecat la peoni - 291, 32 ; 293, 4, 5 ; obiceiulde luptd - 157, 31 ; poarta plete frumoase -216, 19 ; magnati peoni se iau la cearta247, 2 ; chemali la cruciada - 248, 7 ; InIntelegere cu venetienii atacd pe turci 308,24, 28 ; 309, 5 -25 ; 311, 13 ; 313, 6. Maivezi - 50, 5 ; 59, 7 ; 61, 15 ; 63, 10 ; 93, 5,26 ; 137, 22, 25 ; 155, 17, 18 ; 156, 16 ; 157,1, 5; 158, 16 ; 171, 8, 22, 24 ; 189, 17 ; 214,19, 26 ; 215, 9, 14, 22 ; 217, 16, 25 ; 241, 14 ;246, 9, 11, 21, 22 ; 248, 2, 16 ; 249, 10 ; 255,

12, 16 ; 262, 8 ; 263, 16 ;26 ; 306, 9 ; 315, 20, 22.

275, 4 ; 301, 13, 17,

Peonia, Hat ovia, Ungaria ; descrierea - 60,24 ; craiul slrbilor are In Peonia araorase - 151, 34 ; mai vezi 63, 1 ; 73, 21 ;138, 10 ; 155, 15 ; 157, 17 ; 171, 23 ; 245, 23 ;310, 10 ; 311, 6.

Peonodacin, HatovoSotzta, numita Ardeal,'Ap86Xtov, jefuita de turci -63, 2, 12 ; 137,19, 23 ; 155, 10, 13,33 ; 156, 1 ; vezi Ardcal.

Pereve, Perevia, lac,rIckSati36.iv, In Epir 171, 15 ; 192, 16 ;249, 34.

permii, Hipp.tot, locuiesc dincolo de rusi - 92,13, 14, 15.

pers, 116per%, Tirnur Lenk - 104, 11.Perses, dascal al lui Mahomed II -

306, 3.per*i, fIkpaat, din antichitate 26, 14, 15, 18 ;

89, 29 ; 103, 33 ; 109, 19 ; In evul mediu -26, 24 ; 28, 16 ; 28, 29 ; 84, 32 ; 85, 30 ; 90, 17 ;mercenari la Timur Lenk 89, 21 ; 96, 14,19 ; 99, 16 ; 105, 3 ; pet* atalnii, 'ATUp.cot-110, 32, 33, 34.

Perugia, IlepeoC7), HepoUctov, oras in Italia -175, 29, 30 ; 176, 14 ; 179, 22.

pescailor, tara, Hemcatolv )(Wpm, tam ViscayaIn Spania - 165, 27.

Petru Loredano 129, 17 ; vezi Loredano.Petri' chiopuI, Hérpog 6 Xo.)Ak, rdscoala pe

albanezi 237, 9 ; indeamnd pe ventieni sdInchida Istmul 312, 16.

Placenta, MaxevrE-ri, Piacenza ora§ In Italiade nord 124, 35.

Pleridlos, Htxpt8i.ou, locul lui Picridios, locali-tate linga Constantinopole 45, 2.

Plnd, munte la marginea de nord a Tesaliei ;romlnii din Pind sint veniti din Dacia -40, 36 ; se supun despotului ConstantinPaleolog - 189, 36 ; 190, 5 ; 201, 26 ; luiMurad II - 206, 2.

piraterle 128, 16 ; 268, 32 ; 295, 27.Plreu, portul Atenei, vizitat de Mahomed

II - 260, 15.Plrineu, muntele - 59, 9.Pishlia, tara in Asia Mica - 150, 26 ; palalic -

252, 2.turci nomazi numiti barsacizi, var-

sachi, Htcrt8Irat Bapacizt8eq 150, 26 ; vz.barsacizi.

Pius II (1458-1464), papa' ; cruciada In contralui Mahomed II - 218, 22 ; 249, 7.

Platen, oras In Beotia din Grecia de mijloc313, 29.

Poarla sultanului - 119, 13 ; 136, 12, 16 ;189, 1 ; 196, 18 ; 241, 35 ; 254, 11 ; 288, 21 ;313, 9 ; organizatia ei 143, 3 -144, 3 ;unitate militard - 31, 23 ; 53, 3, 6 ; 213,11-20 ; corpul ieniceresc de la Poarta -

caSi i Aip.v/

plsidienl,

-

-

-

-

-

-

It

Ilipong,

--

-- --

-

-

www.dacoromanica.ro

342 INDICE

185, 27, 35 ; 215, 32, 36 ; 224, 25 ; guvernulotoman - 207, 11, 27 ; 251, 29 ; Poarta luiTimur-Lenk - 79, 2.

Poartfi, porti In zidul de Imprejmuire a Con-stantinopolei. - Poarta de Aur la capatulde sud al zidului dinspre uscat - 55, 12 ;224, 23 ; iedicule llngá Poarta de Aur -298, 30 : Poarta de Lemn, la capatul denord - 224, 24 ; Poarta lui Roman, cam lamijloc - 225, 23 ; 231, 15 ; 233, 12.

polonl, IloAcivot. - 60, 30 ; 61, 7 ; 63, 17 ; 93,30 ; descriere 93, 15, 19 ; limba lor -41, 4.

Polonia - 94, 8.popor, 8-7illoq, opreste dimpreuna cu alti mari

dregatori urcarea pe tron a lui DimitriePaleolog - 218, 15.

Pordapas, peninsula In Marea Neagra llngäorasul Sinope - 276, 10.

Portugalia - 69, 1 ; 165, 30 ; 166, 1, 7, 17 ;168, 18, 22, 26.

Potidela, oras antic In Tracia, numit apoiCasandria - 32, 35.

Prima, Bpdcyce, capitala Boemiei - 59, 15 ;93, 6 ; 242, 34 ; supusa de Matei Corvin -

F 247, 21.Praim, llpatii i Mnpodp.%-195, 12 ; 187, 3.Prealup, 11pecaoinrriq IIpecaoinrcc, cdruia

Stefan IV Dusan Ii da sa guverneze partitede pe la Etolia - 37, 33.

Prealup Toma, domnul Etoliei 134, 18, 26, 32 ;asasinat de Izaul - 134, 38 ; 135, 3.

Priam, bailo venetian la Nauplion - 260, 30.Pricones, Ilpotx6v1croq, insula In Marea de

Marmara - 129, 34 ; 142, 13.prilapel, tara prilapeilor - 37, 33.Pristina, ora i tinut In Serbia - 50, 12, 16 ;

209, 26 ; 241, 1.Propontida, llpotovr, Marea de Marmara -

118, 27 ; 194, 10, 15 ; la un loc cu Bosforul139, 12 ; 223, 3 ; numai Bosforul - 224, 8 ;298, 29.

Prothymos (Profim), din Eubea Isi dd fatadupa Rainerio Aciaioli, domnul Atenei -133, 12.

Proventa, IlpoPev-rEcc, Provence In Franta --68, 13,14 ; 163, 9, 28 ; care e Galatia, Fran-ta - 159, 14 ; marginasd cu Aragonia -165, 11, 13.

prusl, lIpotScnot -40, 24 ; 92, 17, 27, 31 ; 93,2,30.Prusia - 98, 18.purtatorl de steaguri - 176, 5.Pylos, oras In Peloponez ; genovez - 132, 31 ;

venetian - 272, 13, 22, 25.

Raguza, PaytAtov, orasul, - 303, 34 ; 304,10, 26 ; 305, 15.

Rainer René. Tott.viptog, domneste In Pro-yenta - 68, 14 ; In Neapoli - 163, 8, 13 ;164, 7, 21.

Rainerio, TatAripto, din casa Aciaioli, domnpeste Corint, Atena i Beotia, dat fatadupd Teodor Paleolog - 132, 20, 23, 35 ;133, 9, 11 ; iar alta dupa Carlo Tocco -147, 15 ; feciorul sau Antonio - 190, 24.

Rall, `13ca%, Indeamnä pe peloponezieni larascoala In contra turcilor - 312, 16, 30.

Raul, general comandant al despotului TomaPaleolog - 237, 34.

Havana, Tfzi3L-vv71, oras In Italia - 122, 28.Rin, fluviul - 59, 34.Rinaldo, palatin de al lui Carol eel Mare, In

lupta cu arabii din Spania - 68, 23 ; 69, 13.Rodope, munti In Tracia 32, 34 ; cuceriri de

ale lui Murad I In Rodope - 41, 28 ; stapinitde Bogdan 48, 14.

Rodos, insula, - 42, 11 ; 74, 1 ; 92, 24, 29 ;98, 19 ; 151, 10 ; 248, 33 ; 268, 13.

Roma, TW[rt), lasata In searna papei -26, 21 ;arhiereul Romei, papa - 61, 21 ; 123, 3 ;175, 22 ; 176, 37 ; 181, 19 ; 182, 6 ; 183, 32 ;191, 29 ; 249, 26 ; 250, 2 ; mai vezi 61, 36 ;175, 23 ; 177, 25 ; 181, 10, 23, 31 ; 248, 7.

Roman, Pcolicak, poarta lui Roman, Tcav.x-voi5 ToAri, vezi Poarta 2.

romani, To.y.cdot, cei antici - 26, 20, 26, 27 ;63, 21, 29 ; Iustinian, Impdratul romanilor -120, 26 ; Imparatii Bizantului Ii zic airomanior - 26, 30 ; arhiereu al romanilor,papa - 27, 7, 19 ; 61, 24 ; 91, 16 ; 132, 26 ;149, 13, 16, 18 ; 173, 20 ; 176, 22 ; 191, 37 ;192, 28 ; 230, 24 ; 246, 17 ; 275, 23 ; Impdratal romanilor de natie franca sau germana-27, 1 ; 59, 1 ; 61, 20 ; 62, 10 ; 67, 24 ; 68, 21 ;246, 19 ; 247, 21, 33 ; arhiereul romanilorIncoroneaza Imparat 61, 19 ; apuseni maiales catolici - 27, 25, 28 ; 60, 14, 15, 17 ;61, 3 ; 93, 18 ; 94, 1 ; 97, 35 ; 177, 18 ; 192,29 ; 230, 25 ; 235, 16 ; In deosebi italieni107, 24 ; 122, 2 ; 173, 33 ; In divergenta cubizantinii In privinta religiei - 26, 31 ; 27,4, 26 ; si a unirii bisericilor - 173, 23 ; tararomanior, partea Italiei de sub stdpInireapapei - 162, 1 ; 174, 6 ; e de partea Guel-filor - 178, 11 ; obiceiuri de ale romanilorle au romlnii - 63, 21.

rominii, au obiceiuri de ale romanilor - 63,21 ; se folosesc de acelasi port si arme -63, 29 ; Vezi Dad si Viahl.

Rosin, `Pcoata, Sarmatia numita Rosia,Rusia 40, 25.

Roso, `13Cocro, Rosso, tovaras de al lui CarloTocco 133, 27.

Rupell, Tou76X7j, oras In Peloponez -256, 34.

Sabatin, Etzfilccrivlq, Sahabeddin, navaleste InTransilvania i e batut de Iancu de Hune-doara - 155, 35 ; 156, 7, 8, 14 ; 157, 12 ;311, 6.

i

-

0-a

--

-

--

-

www.dacoromanica.ro

rNDICE 343

sAbil bizantine - 72, 6 ; unguresti, nemtesti,turcesti i italiene - 197, 32-198, 4.

Sabina, Isidor, cardinalul de Sabina, Ea Now -233, 5.

sachatel, Eaxceratot, thtari giagatai 90, 17.Sachruch, Ecexpoiixog, feciorul mai mare al lui

Timur Lenk - 96, 14 ; 104, 30 ; 105, 2, 27 ;110, 1 -11.

saei, Zcizca, popor In sudul Marii Caspice -90, 17 ; 114, 30.

Sain, /cctv, *ahin, pash. sub Murad I -41, 29.

salahori, accpaxoptac, rIndasi in oastea tur-ceased - 203, 14 ; 204, 1.

Salamanca, EciActIldcyx11, oras In Spania -166, 4.

Salmeniehi, oras In Peloponez,cucerit de turci - 272, 14, 17 ; 275, 13.

Salona, TOL Eck Aova, oras In Grecia de mijloc -59, 10.

Salonie, vezi Tesalonie.Salvarion, EcaPciptov, oras In Peloponez cu-

cerit de Mahomed II - 271, 11.Samachia, i Samachion, Eap.cixt.ov,

oras In Armenia - 56, 13, 22, 24 ; 110, 25,30, 35 ; 111, 13 ; 221, 7 ; 267, 4.

Sarnantaulas, Xoy.x.v.ratiXa4, tard In Iviria -267, 7.

Samarchand, Expapx&val, i EcgtotpVcvatv, Ca-pitala lui Timur-Lenk-57, 5 ; 77, 23 ; 79,31 ; 82, 17, 21 ; 83, 15-34 ; 89, 6, 19, 32 ;110, 18, 22, 27 ; 111, 7 ; 221, 15.

Samlon, oras In Asia Mica - 265, 33.Samliat, Eapac'er-%, un judecator la Poarta

otomand - 287, 13.Samos, insula, In Marea Egee - 98, 18.samotl, Ecep.Evrat, samogeti Invecinati cu

prusii, descriere - 92, 19-93, 4.Samotrace, insulá In nordul Mdrii Egee -

268, 1, 12, 20.Sandal, EavaDoi, tara lui Sandal ling Bosnia,

In granith cu Raguza 153, 9, 13 ; 299, 26 ;300, 34 ; 301, 12, 20 ; 304, 7-24 ; 305, 8-27.

Sanfial, Zmyycarig, tatal lui Timur Lenk -81, 11.

Sanna, rlu In Bosnia - 302, 32.Santamerion, oras In Peloponez - 272, 11, 30,

33 ; 273, 37.saraptar, napoorrdtp-tw, paharnic pe turceste -

143, 26 ; 146, 9 ; 219, 24.Sarazia, ErzpacUi15, EaPtxt-ig Ez(DocT6cc,

Sarugea, beilerbei de Rumelia §i mare vizirsub Murad II si Mahomed II - 150, 10 ;201, 6 ; 220, 1 ; 224, 14, 17. (Duph Dark6 siMoravcsik Expc46% ar fi alth persoand,dupd Akd. Ninet insh una si aceeasi).

Sarchan, Zapxcivi)q, Saruchan, dinastie destapinitori turci In Ionia la marginea de apusa Asiei Mici - 30, 34 ; 56, 26 ; 57, 6 ; 111,17 ; 151, 6, 8.

Sardanapal, Imparat asirian-26, 13.Sardinia, Eap8Wv, insula - 161, 26 ; 163, 15 ;

165, 9, 20.sarmall, Eapl.s.c'erca, rusi - 63, 17 ; 91, 19 ;

92, 13 ; 93, 16, 26 ; 94, 2, 25 ; slavi-94, 8 ;limba lor - 41, 4 ; 92, 14 ; 94, 4 ; 299, 14 ;tributari tätarilor - 91, 8 ; fata domnuluisarmatilor, a doua sotie a lui loan VIIIPaleolog 131, 33.

Sarmatia, Rusia - 28, 24 ; 32, 1 ; 40, 24 ;90, 29 ; 91, 7, 10, 13 ; 92, 3, 9, 17 ; 93, 20 ;94, 8 ; 95, 2 ; 131, 33 ; 176, 31 ; 230, 22 ;299, 18 ; Sarmatia albh - 91, 23 ; 92, 3 ;Sarmatia neagra 91, 21 : 92, 3 : descrie-re - 91, 13.

sa.i, ICcaot, populatie nomada In lupth cuivirii - 267, 25.

Sauzes, Eccog%, Saugi, feciorul lui Muradse rdscoalá - 43, 29 ; 46, 14 ; 49, 33 ; unfecior de al lui, refugiat In Ungaria213, 2.

Sava, ECeplcc, 11411 - 37, 14 ; 50, 13 ; 152, 18 ;241, 26 ; 311, 9.

Savola, Eozpace, Tara - 68, 10 ; 124, 33.Scandarios, Exavr«pr.o, feciorul Imparatului

Alexie din Trapezunt - 265, 6.Schender, Excv86p1g, turceste, pe greceste

Alexandru - 252, 5.Sehender, Zxcv8ipry4, stdpInitor In Armenia -

56, 11 -57, 17 ; bunic al lui Uzun Chasan -111, 10.

Schender, Excv8ep.%, domn In Sinope - 228,28 ; 276, 16 ; 278, 10.

Schender, Excv86plg si Excwriplg rol 'Iriciveco,feciorul lui Ivan, Scanderbeg, eroul albanezIn luptele In contra turcilor - 206, 14 ; 208,7, 9, 24 ; 249, 20-37 ; 250, 12 ; in intelegerecu Iancu de Hunedoara 209, 3.

Schllolimni, ExuXoXtpl, suburbie in Trape-zunt - 280, 21.

Seiros, Exiipog, insulà venetiana In MareaEgee - 249, 1.

seit, Timur-Lenk - 106, 27.eIi, Exii0xL, din ei se trag turcii - 28, 12, 39 ;tatari 28, 14-26 ; 29, 3 ; 60, 3 ; 61, 9 ;63, 15 ; 75, 23 ; 87, 28 ; 89, 7, 22, 23 ; 90,10 ;91, 18 ; 92, 9, 27 ; 95, 15, 23, 29 ; 101, 1 ;110, 20 ; trecind din Rusia peste Duncire,risipesc pe turcii care pradd - 31, 36 ;venind peste Tara Romineasch, trec pesteDundre la Baiazid I - 75, 15 ; au cuprinstara de la Dunáre OTIS In Caucaz - 90, 13 ;robesc o parte din Rusia - 91, 9 ; nomazi -38, 31 ; 91, 13 ; 94, 28 ; 101, 17 ; poporulcel mai numeros - 94, 13 ; raspindirea lor -95, 4 ; vecini Tarii RomIne§ti - 63, 14 ;supusi regelui polon Cazimir-63, 15 ; 90, 35 ;au obiceiul retragerilor simulate - 96, 4 ;197, 2 ; din Garda de Aur - 28, 39 ; 90, 8,21 ; In luptd cu Timur Lenk - 96, 1-32 ;

Ecaneviz7i,

§1

/xtielg,-

-

www.dacoromanica.ro

344 ENDICE

din Crimea In luptà cu genovezii - 172,6-32 ; ai lui Hagi-Ghirai - 90, 26 ; 172, 9 ;192, 15 ; nume turcesti luate de la t5tari -252, 8 ; supun pe iviri - 267, 19-23 ;popor In nordul Duniirii care Impinge peiugoslavi sä treadi In sudul Duniirii -299, 19.

Scitia, tara de origine a turcilor - 28, 33 ;imperiul lui Timur Lenk - 57, 1.

SeiticA, tara, de sahisluire a Oardei de Aur -95, 23 ; 96, 2.

Seopelos, Ert67eXo, insult). venetianA in MareaEgee - 249, 1.

Seopie, Tee Exbral, Skoplie Usk6b, capitalacraiului stria Stefan IV Dusan - 36, 23, 26 ;37, 11 ; colonizat de Baiazid I cu turci - 54,7 ; 75, 11, 30 ; podul de la Scopie - 298, 32 ;mai vezi-152, 22 ; 184, 20 ; 252, 18 ; 262, 7 ;272, 37 ; 301, 1, 7.

Scoria, Exopr6v xc5pct, regiune In Peloponez -220, 28.

scuturi italiene - 72, 6.Scum, Exoilpcc, ienicer de origine albanez,

be lerbei de Anatolia, apoi Rumelia -210, 11.

Sebastia, oras In Capadocia din Asia MicA -78, 27, 31 ; 79, 3 ; 81, 1, 7 ; 99, 22, 25, 31 ;100, 2, 32 ; 101, 1 ; 221, 3, 11 ; 278, 30.

Seca% Zexo?DcIA, Szekely, nepot de Irate sausord a lui Iancu de Hunedoara-210, 20.

seitizi, actort.Seq, teologi turd InvAtati-207, 14.Semele, Xeti.071, mama zeului Dionysos Bac-

chus - 26, 3.Semiramida, ImparAteasa - 109, 20, 22.Serbia - 41, 24.Sevastopol, Zei3ocaT6TcoXtg, oras In Iviria

267, 6.Retie, oras albanez -206, 21 ; 249, 32.Sforza, eloptEocc', vezi Fortia i Francise Fortia.Sholariul Gheorghe, XxoXcipt.oq, potrivnic dog-

mei latine, patriarh In trei rinduri Intre anii1454 si 1464 ; - 177, 22.

Sibila, adevArul prorociilor Sibilei -236, 23.

Sibillna, np,X-hva, orasul Sevilla, capitalaIberiei din Spania - 166, 3.

Sibinion, ELpEvtov, Sibiu, metropola oraselordin Ardeal - 155, 16, 20.

Sichion, It.xu6v, oras In Peloponez - 205,12, 13.

Sicilia, t-,teAtoc, insula, sub domnia lui AlfonsoV de Aragon - 161, 28 ; 162, 3 ; 163, 6, 16,17 ; 164, 5, 19 ; 167, 11 ; 182, 29.

Sideropolichni, ELailpo7coAlxv71, oras In Meseniafn Peloponez - 223, 25.

Siena, /ilvccr., oras In Italia - 176, 15.SIgismund, Etytnii.oxivaoq, rege al Ungariei

(1387-1437) - 59, 4 ; 61, 15, 28 ; Imparatroman de apus - 59, 1 ; 61, 25 ; 246, 12, 15 ;conduce cruciada de la Nicopole - 62, 10,

24 ; 64, 10 ; 157, 16 ; 191, 36 ; dA craiuluiLazar In schimbul Belgradului tarti i oraseIn Ungaria - 151, 35.

silietari, aL)axt-Ccpt8c4, ieniceri cAlAri de gard5ai sultanului - 143, 30 ; 254, 10 ; 281, 29.

Silivria, DOupptct, oras la nord de Constanti-nopole - 66, 25, 26, 34 ; 201, 19.

Sinope, ELvem, ZLvdmov, oras la t Armul denord al Asiei Mici - 113, 18 ; 228, 28 ; pro-ducAtor de aramd -151, 18 ; In prietenie cuMusa - 114, 2 ; 121, 6 ; apoi cu Mustafa -130, 25 ; ocupat de Mahomed II - 269, 13 ;275, 31 ; 276, 34 ; 277, 21 ; 280, 16 ; descri-ere - 276, 4 ; 277, 22 ; bogAtia - 277, 25.

Shia, tall In Asia 76, 28 ; 88, 8 ; 122, 23 ;128, 20 ; 158, 28 ; Siria rupestrA, KotA7)Zupicc-85, 31 ; 96, 33 ; 97, 5,10 ; 98, 11, 13 ;99, 9.

sirienli, devin mohamedani - 86, 14.sfrbi, Ekpi3ot, numiti tribali, Tpt,PocAVA -

38, 6.Smirna, oras In Asia MicA la marginea MArii

Egee - 31, 1 ; 107, 22 ; 131, 11 ; 141, 1, 24 ;142, 8.

Sofia, capitala Bulgariei - 75, 31 ; 184, 6.Sofia, sL, biserica cea mare, clAditA In 532 -

537 ; e plina de popor la caderea Constanti-nopolei 232, 3.

Sogute, localitate i rlu In Asia MicA - 30,13 ; 31, 11.

Soliman, EouXet.i.civ%, Sulaiman pe grecesteSolomon - 252, 4.

Sollman, ZouAcaticiv7)g, Sulaiman, sultan(1359-1362), fecior al lui Orchan - 35,33 ; 36, 5-16 ; 38, 12 ; 40, 2, 9 ; InvingAtorla Cernomian - 38, 18-39, 8 ; ImpresoaraAdrianopole - 39, 12, 18 ; Inmormintat inChersonesul tracic - 39, 25 ; 50, 36 ; 1-a co-lonizat cu turci 75, 29.

spachoglani, anctx6yAccvot, un fel de ostasicAlAri turci - 281, 29.

spahil, crrraxi8sg, nobili militari turd - 143,35 ; 254, 11.

Spata, DrOvra4, conducAtor albanez - 134,1-27.

Sparta, Ercecm, denumire anticA pentru MistraMuCOpicg-, oras cetate pe coasta munteluiTaighet, la 4 km de Sparta ; resedinta adespotilor din Peloponez - 42, 15 ; 49, 26 ;58, 32 ; 65, 6 ; 73, 31 ; 136, 33 ; 148, 31 ;171, 17 ; 189, 29 ; 224, 3 ; 261, 27 ; vindutAIn zAdar ordinului ioanitilor - 74, 1-10 ;ocupatd de Mahomed II - 257, 22 ; 269,26-37 ; la venirea venetienilor se leapAdAde turci - 312, 32 : 314, 29, 33.

spartani, locuitorii Mistrei - 74, 2, 12 ; 314,30, 36 ; vezi Sparta.

Spender, nrev8km, domnul Sinopei Isfendiyar(1392-1439), un socru de al lui Murad II -219, 2, 26.

cpc.ricc,

EtPWoi,

-

-

www.dacoromanica.ro

INDIC E

Spenderova, E7r.evaepOk §i Enev8kpopov, Sme-derovo, Semendria, oral la Dumire ; capitalacraiului slrb - 116, 24 ; 151, 30 ; 241, 15,17, 36 ; ocupata de Murad II - 152, 15, 19 ;251, 19 ; predatA lui Mahomed II - 263,8- 21.

Spinura, EnEvoopoc, Spinola, famine nobilA dinfruntea orasului Genua - 193, 23, 31 ;160, 3.

Stante, domn prin Bosnia, supus deMahomed II - 305, 28.

Strut, ETpci-r%, preot guvernind Delfi dinGrecia de mijloc - 58, 15.

Sulaiman, vezi Soliman.sultan - 97,5.Susa, una din capitalele Persiei antice -

103, 35.Susman, vezi $isman.Svelanion, /Pcravtov, oras turcesc la Du-

tiara - 216, 25.Szekely, vezi Seeull.

iltan, tar bulgar (1365-1393); Eo15allavog,Susman - 41, 26 ; rdzboi si pace cu MuradI - 44, 30, 32 ; ia sotie pe fata craiuluiLazar - 50, 8.

Wian eel Mare (1457 -1504), vezi Bogdan,Neural.

$tetan, Z.rkrcavo, IV Dusan (1331-1355)marele crai al sirbilor - 36, 20 ; 37, 25, 35 ;38, 5.

$tefan, Drinccvog, (1389 -1427) feciorul luiEleazar - 65, 7 ; venit intr-ajutor lui Mu-sa, 41 pArAseste - 114, 30, 34 ; Irate cu sotialui Baiazid I - 116, 24.

$telan, Drbravo, feciorul mai mic al craiuluiGheorghe Brancovici, ostatic la Murad II -151, 29 ; 152, 11.

$telan al lui Sandal - 153, 8.

Taetall, TootTaXij, piatA In Constantinopoleaturceascd, uncle se dau spectacole de circ -251, 5.

TAlerea-Gitulul, Aottgoxork, cetatea Rumeli-hisar - 223, 4 ; 224, 8 ; 298, 29.

Taighet, ToOyc-rog, munte In sudul Pelopone-zului - 40, 35 ; 189, 30 ; 260, 5 ; 269, 36.

Talusi, ToeXoUalg, Tallóczi, magnat ungur -210, 21.

Tamerlan, vezi Thnur Lank.Tanals, numele antic al Donului - 28, 15,

24 ; 87, 7 ; 90, 10, 29 ; 92, 6, 8, 10 ; 95, 22 ;96, 22 ; 128, 20.

Taproban, Tarrpoi3Com, insula Ceylon din Ma-ma IndicA - 108, 30 ; 109, 3.

Taraeon, Tocpaxe.wri, Aragonia, tara In Spa-nia - 32, 27 ; 69, 1, 8 ; 160, 20 ; 161, 26 ;164, 5, 20, 26 ; 165, 10, 11, 17 ; 166, 20, 28 ;167, 14, 23 ; aragonez - 32, 31.

347.

taraeonezi, taraconi, Totpccxwvact., Tapa-xci)vs aragonezi - 58, 24 ; 160, 20-34 ;161, 1, 7, 25 ; 163, 14 ; 165, 20 ; 167, 5,6 ; 179, 15 ; 277, 33, 36 ; 278, 1 ; companiacatalana cucereste Teba 33, 13 ; pirati- 294, 4, 6.

Tarent, oras In Italia - 163, 11 ; 164, 8.Tartesos, T2p.r7;a6, nume antic de riu In

Spania - 59, 10, 15.Tarsos, Tocpak oras In Peloponez la sud

de Corint - 256, 12, 15 ; 257, 6.Tarvisio, Tapciliacov oras in Italia, ocupat de

venetieni - 124, 16.Tasos, insula, In nordul MArii Egee

- 267, 31 ; 268, 12-20.Tauriefi, insula, Crimea 91, 3.Taurului, piata, In Bizant - 231, 36.Taurus, muntli, In Asia MicA - 30, 6.Tautes, Tccoixriq, Davut, nepot de al lui

Murad I, refugiat la Iancu de Hunedoara.In lupta din 1448 de la Cosovo - 213, 1, 25.

Tearos, afluent al riului Ebros (Marita) - 29,23 ; 36, 8 ; 38, 29, 37 ; 298, 33.

Teba, Oiji3cet, capitala Beotiei din Grecia demijloc -135, 21, 31, 32 ; 136, 1, 2, 18 ; 189, 35 ;190, 15 ; 191, 5 ; 202, 6 ; 261, 17, 22 ; cuceritade compania catalanA - 33, 8 ; ocupatd deMurad 11 205, 32.

tebanii, locuitori din Teba - 136, 18.Tebris, Tappgrig, Tr:00C?), oras In Asiria -

110, 24 - 111, 9 ; 221, 6.Tactile, TexErx, tovarAs al lui Otuman - 31, 3.Teehie, urmas de al lui Techie, Tekeoglu

Mehmet, izgonit de Baiazid I - 56, 26;57, 7.

Tegea, oras din Arcadia In Peloponez 223,23 ; 257, 21, 28 ; 262, 26 ; 269, 24 ; 313, 38.

Temir, Tev.-47)5, vezi Tiniur Leak.Tenaron, Tcavapov, In Peloponez 40, 35;

311, 27 ; 314, 31, 35 ; 315, 20.Teodor, esdacapoq, fecior al lui roan V Paleo-

log - 42, 18 ; despot la Mistra In Pelo-ponez - 49, 27 ; 58, 3 ; 66, 5 ; 73, 31 ; 74,10 ; 132, 7, 19 ; 136, 35 ; sotia lui, fataIluiRainerio, Ii aduce zestre Corintul - 133,15 ; 135, 22.

Teodor, fecior al lui Manuil II Paleolog, despotin Peloponez - 131, 24 ; 132, 6 ; 136, 32 ;148, 30 ; 238, 5 ; chemat de fratele situJoan Paleolog rnostenitor la tron- 183, 16 ; 189, 29 ; se iau la ceartA 201,15 ; guverneazil Silivria ; moare - 201, 19.

Teoill, C)E6cpt.Xo, din neamul Paleologilor, cadela cucerirea Constantinopolei 232, 11.

Teriz, ClepErIg, Firuz, pasa de Veria In Mace-donia 192, 14.

Teriz, esp(4-%, Firuz, ienicerul care a ucisla Varna pe Vladislav I - 198, 36 ; 200,27 ; 241, 30.

Terme, Oipp.ij, vezi Tesalonle.

Drcivolg,

VIII

-

Oriaol,

-

-

--

--

www.dacoromanica.ro

346 INDICE

Termopile, Clep[zornAoct, in Grecia de mijloc- 58, 6, 26 ; 315, 8.

Tesalla, OcvrcaEcc, tail in Grecia de nord- 33, 7 ; 36, 34 ; 37, 10 ; 40, 37 ; 49, 29 ;.57, 26, 30 ; 58, 3, 32 ; 99, 31 ; 117, 18, 24 ;132, 24 ; 275 , 8 ; albanezi in Tesalia - 133,30 ; 32 ; turci asezati In Tesalia - 75, 13,30 ; pasalic 154, 32 ; 171, 11 ; 184, 19 ;185, 14; 188, 16; 191, 17, 21; 201, 32 ;205, 10 ; 214, 5 ; 223, 21 ; 260, 10 ; 261,9 ; 262, 6 ; 268, 27, 35 ; 273, 36 ; 274, 8 ;303, 10 ; 313, 10, 12 ; armata Tesaliei turcd- 171, 14 ; 187, 6, 23 ; 190, 15 ; 191, 12 ;223, 18 ; 249, 23 ; 262, 14 ; 271, 35 ; 278, 8 ;romInii din Pind poartd rfaboi cu turciidin Tesalia 190, 3.

Tesalonie, Occracaovix-sl, Terme 06ptrri, capi-tala Macedoniei - 37, 13 ; Terme care sechiamd Tesalonic - 46, 22 ; guvernat deManuil Paleolog - 49, 14, 28 ; de AndronicPaleolog 131, 35 ; cucerit de Charitin -46, 27 ; 47, 18 ; 49, 36 ; dat Inapoi bizan-tinilor de Musulman - 115, 25 ; vindutvenetienilor 132, 1 ; 146, 24 ; cucerit deMurad II - 146, 27 ; 252, 18 ; mai vezi-37, 13 ; 75, 26 ; 116, 23 ; 117, 6, 11, 16 ;130, 39 ; 131, 2 - 11 ; 192, 16.

Tezetin, Tec-rEv%, Tageddin, aliatul lui Mus-tafa in contra lui Murad II, fratele luiMustafa - 146, 18.

Ticino, TecrEv-i, du In Italia de nord 124, 34.Tiflislon, TuepVcrt.ov, oras In Ivida - 267, 4.timaratl Twapciorot., primitori de pensie 254, 13.Timur-Lenk, Te[chplg, Temir, Tamerlan ; ori-

ginea lui - 79, 30 ; 81, 11 ; comandant deoaste - 82, 7 ; ajuns la domnie - 83,15-29 ; soli la Baiazid I - 76, 33 - 78,12 ; 101, 7, 10 ; planuri de cucerire 79, 5 ;taie calea turcilor 79, 21 ; supune pe hir-cant - 85, 10 ; pe cadusii - 85, 12, 18 ;pradd Arabia - 89, 5 ; Intemeiazd orasulChesie (Kesch) - 90, 3 ; pleacd asupratatarilor de la Don - 90, 10-19 ; 96,8-27 ; cucereste Sebastia - 78, 31 ; 81,1 ; 99, 29 - 101, 1 ; porneste asupra luiBaiazid I - 66, 37 ; 78, 29 ; 79, 2 - 21 ;101, 16-104, 32 ; 11 prinde - 66, 38 ; 106,1 ; 279, 11 ; cum cucerea orasele - 107,27 ; 108, 3 ; lui Musa i-a dat drumul - 108,15 ; 109, 31 ; e atacat de imparatul Indiei- 108, 27 ; 109, 27 ; 109, 32 ; moartealui - 110, 1 11 ; a dat fnapoi sultanilorselgiucizi tdrile luate de Baiazid I - 57,1 ; 76, 8-77, 29, 111, 19 ; mai vezi-51, 31 ;52, 1, 3 ; 78, 4, 11 ; 81, 12 ; 82, 24, 25, 36 ;83, 11, 30 ; 99, 7-21 ; 105, 22 - 32 ;106, 19, 22, 34 ; 107, 4-20 ; 108, 23 ; 110,4 ; 113, 1, 6,8 ; 221, 14 ; 264, 23.

TukivoE, italieni din Toscana ; capitalalor Florenta - 162, 9 ; 175, 27 ; 181, 2 ;

oseileazd intre partidul imperial si eelpapal 178, 11 ; mai vezi- 132, 28, 35 ;159, 12 ; 162, 7 ; 164, 20 ; 179, 16 ; 180, 34 ;181, 1, 17, 182, 32 ; 190, 23 ; 236, 26.

TIrenia, TuOvAce, Toscana, tard In Italia,descriere - 175, 29, 176, 14.

Tirnu, Ttipvo, fecior al lui Carlo Tocco - 147,16.

Tirnova, Tptvccf3o, Trnovo, capitala Bulga-riei medievale 38, 5 ; 41, 23.

Toehat, Toxl.r1, oras Intdrit In Asia - 188, 8.Tom), Carol Toeeo - 133, 26.Tofarl, Tver, oras In Rusia - 91, 20.Toledo, oras In Spania - 166, 4.Tomo, fecior al lui Manuil II Paleolog

si despot la Mistra In Peloponez - 131, 25 ;119, 36, 39 ; 189, 31 ; 218, 20 ; 237, 30 ;239, 25 ; se impacd cu fratele san Dimi-trie - 220, 26 ; se rdscoalii In contra luiMahomed II 261, 29, 34 ; 262, 12, 22 ;263, 6 ; 268, 25 ; 269, 3, 7 ; 272, 14 ; pensionaral papei la Roma 275, 20, 27.

Toma Prealup, de neam sirb, domn In Etolia- 134, 25.

Tomiris, Impiirdteasa masagetilor - 109, 26.Track', Opcfpni, Peninsula Balcanied dintre

muntii Balcani si Marea Egee 26, 22,23 ; 27, 32 ; pradatd de turd pina In Du-nare 31, 33 ; 32, 2,20, 22 ; 38, 14 ; detdtari - 98, 28 ; tdtari locuind In Tracia- 94, 23 ; slrbi In partile Traciei 34, 13 ;118, 12 ; mai vezi -32, 34 ; 36, 7 ; 38, 24,27 ; 40, 13 ; 130, 38 ; 184, 15 ; 247, 28 ; 294,29 ; 299, 17, 20, 29.

Trapezunt, Tpcerceo0, oras la marginea denord-est a Asiei Mici - 158, 20 ; 176, 30 ;248, 18 ; 266, 8-35 ; 280, 18, 20 ; impArdtiamarilor Comneni din Trapezunt - 241, 31 ;264, 13, 18, 20 ; 265, 10, 14, 31, 278, 12,16 ; 280, 3-23 ; 294, 33 ; cucerità de Maho-med II - 281, 9-28 ; 297, 22, 25, 28 ;309, 24 ; 310, 12.

Tribali, Tpt.PotXXoE, strbii numiti tribali - 38,7 ; de unde au venit - 37, 6 ; 40, 1 ; 94, 10 ;limba lor - 41, 3 ; 299, 13 ; In dizboi cuturcii - 38, 15 ; 40, 10 ; 41, 27 ; 42, 27 ; 116,23 ; 117, 6 ; 171, 21 ; 184, 4, 23 ; 188, 19 ;In lupta de la Cosovo (1389) 50, 3 -51, 2 ; 53, 14, 16 ; In lupta de la Angora(1402) - 101, 22 ; 102, 17 ; 105, 8 ; MuradII asupra lor 150, 4, 6, 9 ; 151, 27 ;152, 15 ; Iancu de Hunedoara In slujbacraiului sirbilor, ueide din goand un lupla vindtoare 156, 23, 27, 35 ; 157, 2 ;Mahomed II asupra tribalilor - 240, 32 ;241, 2,' 13 ; tam tribalilor subjugatd deMahomed II 263, 8-23 ; 309, 33 mai vezi -31, 36 ; 32, 14, 23 ; 33, 1 ; 34, 12, 25 ; 36,12-20; 41, 24; 48, 14; 60, 25; 65, 23;75, 11, 30, 32 ; 114, 30 ; 118, 11, 28 ; 119,

-Then!,

C)o.T.54,

-

-

-

-

-

--

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 347

3, 9, 16 ; 120, 12 ; 135, 10 ; 188, 12 ; 194, 14, 17; 197, 24, 26;3 ; 202, 2 ; 208, 36 ; 209, 7-28 ; 212, 30 ; 204, 22 ; 205, 10 ; 206,216, 17, 28 ; 217, 5-29 ; 219, 20 ; 241, 36 ; 30, 32 ; 210, 30 ; 211,251, 18; 255, 14; 295, 5; 299, 27; 301, 34 ; 214, 14 ; 216, 18,11-18, 28 ; 310, 32 ; 311, 10.

'Trleala, rck Tptxxcacc, resedinta beiului turcdin Tesalia - 154, 32.

Trice, TpExxl, oras In Tesalia-37, 32.Troia, Mahomed II prin cucerirea Constan-

tinopolei rdzbund ddrimarea Troiei deeleni - 50, 1 ; 235, 12.

Turaehan, Toupazciv%, pasá de Vidin subMahomed I - 137, 21 ; sub Murad II siMahomed II trimis asupra Peloponezului- 148, 9, 14 ; 171, 11, 205, 9, 33 ; 223, 16 ;nimiceste pe albanezii rdsculati - 148, 18 ;pustieste Tara RomIneascd - 148, 21 ; gu-vernator In Tesalia - 154, 31 ; 191, 21 ;Indbuse rdscoale de ale albanezilor - 155, 2,4 ; 238, 23 ; 239, 32 ; In lupta de la Zlatita -184, 18 ; 185, 13 ; 187, 6, 12 ; 188, 5-18 ;In lupta de la Cosovo (1948) - 214, 6 ;mai vezi - 190, 15 ; 201, 32 ; 202, 32 ; 220, 25 ;260, 19; 261, 9. 262 16; 290, 16, 23;303, 10 ; 305, 4, 306, 17 ; 313, 12.

Turee, Toxipx7], oras din care s-ar trage turcii- 28, 29.

turd, Toiipxot, originea-28, 10-25 ; no-mazi - 28, 28 ; 30, 2 ; turcii ajung la mareputere - 25, 8 ; 28, 6 ; 30, 7 ; 32, 19 ;trec In Europa - 32, 21 ; 36, 8 ; 54, 7 ;75, 27 ; rdzboinici i prddalnici, trdiesc dinrdzboi 40, 7 ; 74, 33 ; 137, 25, 29 ; lntre einu se fac robi de rdzboi - 105, 18 ; 150,23 ; papa indeamnd pe unguri i germaniasupra turcilor - 177, 13 ; sàbiile turcesti- 197, 35 ; Viad II Dracul lnvinuit deIancu de Hunedoara cii tine partea turcior- 199, 22 ; cazuti la Varna - 202, 22 ; auobiceiul a simula retrageri - 197, 2 ; 214,11 ; sa aprinda focuri prin tabard inainte

atac 203, 10 ; noaptea de a nu semisca din tabard - 288, 5, 26 ; se radpe cap - 216, 20 ; la cucerirea Constantino-polei - 227, 7-32 ; 230, 31 ; 231, 5, 31 ;232, 5, 6 ; ce i-a facut puternici - 239, 8 ;acrobati iscusiti - 250, 37 ; scutiti de dad,fac numai rizboi - 253, 4-7 ; deosebireIntre marii demnitari ajunsi din robiintre cei ajunsi din turci 285, 6. Maivezi 27 ,17 ; 29, 1, 6 ; 32, 1 -32 ; 33, 1, 17,26 ; 38, 20-31 ; 40, 16 ; 48, 23 ; 50, 17,33 ; 53, 15, 18 ; 57, 12 ; 62, 18 ; 65, 28 ; 66,4; 74, 24; 79, 19; 87, 29; 99, 26; 27;103, 37, 114, 31 ; 115, 24 ; 116, 12, 15 ;117, 7, 34 ; 119, 7 ; 129, 25 ; 130, 9, 30 ;141, 2-23 ; 143, 8 ; 145, 29 ; 146, 2 ; 148, 17 ;150, 27 ; 153, 29 ; 154, 5, 27, 34 ; 157,4, 16, 18, 21, 24 ; 184, 1 ; 186, 34 ; 187, 2,10, 32 ; 189, 5; 190, 18; 192, 15, 23 ; 193,

198, 16; 199 , 13;1 ; 208, 34 ; 209, 3,1, 12 ; 212, 24, 28,22 ; 217, 21 ; 234,

5 ; 238, 12 ; 239, 16, 20 ; 23 ; 244, 31 ; 245,9, 20 ; 246, 18 ; 247, 7, 25 ; 248, 10 ; 259,10 ; 261, 33 ; 262, 23-40 ; 267, 4 ; 268, 8,10; 272, 21; 273, 4 ; 274, 12; 276, 17;287, 2 ; 289, 31, 35 ; 291, 7 ; 296, 12 ; 298,16 ; 301, 5, 17, 26 ; 302, 5 ; 303, 5, 26 ;304, 37 ; 308, 20 ; 309, 25 ; 310, 24, 33 ;311, 10 ; 312, 3, 30.

Wren selgluel - 43, 29 ; 76, 7, 30 ; 77, 26 ;78, 28, 32 ; 81, 3 ; 99, 22 ; 117, 7.

Turgut, ToupyoUT%, Torghud, sultan In Fri-gia in Asia Mica - 57, 3, 13 ; 150, 26, 33 ;151, 22 ; probabil un urmas de al acestuiasocrul lui Mahomed II - 278, 25.

Taehatal, TCrxxovrcblg Imparat al Indiei -108, 25.

Tachatail §i Tachataizi, 'I'lz)(ccrocl:ot, in oastealui Timur Lenk - 101, 18; 104, 1 ; 105,2, 10, 18, 35.

tampazi, TVeturcxo?, turceste saltimbanci,umblitori pe funie 251, 6.

Tamplaconi, TCCIIIITVocove, conducatorii ora-sului Cercida din Lemnos - 315 32.

tanisa, TCconak, fecior al lui Caraisuf,domneste In Bagdat Babion - 111, 1-15 ;221, 1, 5.

tanizi, TCxv2e, subjugati de Baiazid I -56, 20 ; de Uzun-Chasan - 111, 21 ; taratanizilor - 281, 19.

Tara Romineasca, AccxEcc, vezi Dacia.Tara Dominesca, Mozxioz. Mahomed II cauta

sa puna domn pe Radu cel Frumos - 287,10.

larea5lior, tara, XWprz cirghizi?- 94, 25.

Timischis, 'Kuvtaxi]g, nume turcesc luat de latatari - 252, 8.

Toehie, TCoxL%, fecior al lui Paiangurnepot al lui Timur Lenk - 110, 16-111,6 ; 221, 14 ; incuscrit cu Imparatul dinTrapezunt - 264, 23.

Ujlaki, vezi Iloehl.Ull, OUV-%, fecior al lui Timur Leak -

110, 13.Unera, 05yxpcc, Ancara, Angora - 104, 16

(lupta de la Angora din 1402).Ungaria, vezi Peonia.Unglesa, 015yyXkcr%, cdruia tefan IV Dusan

Ii dd spre guvernare tara de la Fere pInain Dundre - 37, 30 ; In rizboi cu Soliman,cade In lupta - 38, 16, 25 ; 39, 5 ; 50, 12.

si

Monica.,

www.dacoromanica.ro

348 INDICE

Ungrat, 06r,tpc'r./1, 'Drawl rusesc Novgo- Venoza, Bcv677, oras In Italia - 164, 15.rod - 92, 1. Veria, BekSoia, oras In Macedonia - 117,

vezi peoni. 14 ; pasa de Veria 192, 15.1L rhino, 0601.voc*,

10,13.rsini, 0i)paivLot, familie nobild, stilpfni-toare In Tarent - 163, 11.

01xEcc OlipaLviop, famine nobild InRoma, din care se alege papa - 181, 22.

oras In Italia - 181, 2, Verona, Oimpówil, cuceritá de venetieni -121, 21.

VIcenta, OinxevrEcc, cuceritd de venetieni- 124, 22.

Victor de Capella, Bix.rwp ,r6v Karrenowobcf.oc, nobil venetian Indemnind la räzboicu turcii - 306, 21 ; 309, 9.

Vidiu, MANI, orasul bulgar de la Dundre- 41, 22, pasa de Vidin - 138, 9 ; 188, 10 ;283, 38 ; flota turcd la Vidin- 2,2, 15 ; laVidin trece Mahomed II In Tara Romt-neascd - 285, 32, 35.

Viena capitala Austriei - 59,6 - 25 ;60, 24 ; 61, 15 ; 246, 21.

'Marlon. B7)craccpicav, din Trapezunt, mitro-pont In Nicea ; cardinal, cautd In vedereacruciadei 176, 30, 32, sd Impace pe ger-mani cu ungurii - 248, 17 ; 249, 10.

viteji, fitorglig, f3vrgt.Se, - 210, 22, 28 ;211, 8.

vizir, 134ip%, rector al Portii sultanului -143, 27 ; atributii 252, 27.

Vlad, vezi Dracut, Draculea.Viad, BAOcao4', Vlad-Tepes (1456-1462), che-

mat la Poartà - 282, 24 ; li Intdreste dom-nia 283, 8, 10 ; solii sultanului ii Intindo cursd - 284, 2, 6 ; ii biruie si-i trage Inteapa - 284, 7, 21 ; Isi stringe armata -

286, 7, 12 ; se atine prin pdduri pe urmaturcilor 286, 24 ; trimite la unguri dupdajutor - 286, 34, 35 ; sIt fi intrat ca iscoaddIn tabdra tura - 287, 24, 26 ; navfilesteasupra turcilor In tabdra lor 288, 6,17 ; dupa retragere e urmarit de Ali - 288,40 ; 289, 1 ; ostas de al lui admirat devizir - 289, 5, 7 ; orasul lui de resedinta- 289, 17, 21 ; 290, 1; In lupta cu Stefancel Mare care if Impresoard Chilia 286, 16 ;scos din domnie de fratele sau - 287, 12 ;291, 10-28 ; fugind la unguri, e Inchis laBelgrad (Alba Julia ?)-293, 2.

Vladislav, vezi Ladislau.viahl, BAtizot, rominii din Dacia si Pind

40, 37 ; cei din Pind graiesc aceeasi limbasi se aseamand cu cei de la Dunare - 189,36.

vostina, 13carEva, bir dus la Poarta - 253, 10 ;(probabil gostina).

Vule, Boi5Axog, Eleazar al lui Branco, 5tefanIV Dusan ii dd spre guvernare pdrtile de laDundre - 37, 31 ; ia de sotie pe fatacraiului Lazar 50, 9.

Vule, Boi5Xxo, numele de mai Inainte alcraiului sirb Stefan, feciorul lui Lazar -116, 25.

Valencia, BoAcv-rioc, oras In Spania 161,25 ; 163, 15 ; 165, 6, 8 ; 167, 23.

Varna, Bcipv-,1, oras In Bulgaria la MareaNeagrá ; lupta din 1444 de la Varna -193, 25 ; 206, 34 ; 209, 30 ; 246, 13.

BacrLXi-ra, Zlatita In Bulgaria ; biru-inta lui Iancu de Bunedoara asupra luiMurad II de la Zlatita-181, 9, 13.

Venetia, TveriZw, Oticver6v 7sEat, 125, 29 ;174, 2, 3 ; 175, 24 ; descrierea, constitutia,bogritia 125, 29-128, 25 ; 175, 31 ; statde sine st5tiitor - 182; 32.

%enetian, galben e jumdtate eft cel spaniol -167, 35 ; 254, 20.

enetleni, Tvcorot, Olievvroi, In vechime sechemau henetieni 121, 20 ; cuceresc Bi-zantul (1204) 27, 7 ; 132, 27 ; 11 retinpe loan V Paleolog 48, 24-49, 11 ;opresc pe Sigismund sá treacd prin taralor - 61, 27-35 ; cumpard orasul Argosdin Peloponez - 73, 31, 34; 74, 15 ; Inrdzboi cu Mahorned I - 121, 12, 15 ; 129,29-130, 13 ; cu genovezii - 123, 10-124, 8 ;cu Milano - 25, 17 ; 177, 26-36 ; 178.31 ; 179, 11 ; 181, 6 ; fac Imprumuturi destat - 128, 26 ; Incercári de rdscoale lavenetieni - 128, 34 ; cumpard Salonicul -132, 1, 4 ; 146, 24 ; 1i-1 pierd 146, 31 ;147, 4 ; ocupa Eubea - 133, 6 ; stdpinescAtena 135, 24 ; invin1 o pierd - 136,4 ; shit de partea partidului national alGuelfilor - 178, 10 ; In luptd cu FranciscSforza 179, 25-180, 27 ; insule i orasevenetiene - 28, 4 ; 98, 27 ; 133, 3, 7 ;135, 20-36; 148, 10; 153, 14; 154, 22;160, 21, 29 ; 205, 26 ; 206, 15 ; 208, 9, 17,19 ; 249, 2 ; 256, 9 ; 260, 30 ; 271, 32 ; 272,16 ; 274, 1; la apdrarea Constantinopolei

231, 26 ; 233, 14, - 20 ; In pace cuMahomed II 272, 19 ; In rdzboi - 299,7, 9 ; 309, 14 ; rascoald Peloponezul - 311,15 - 312, 7, 15 ; 313, 1 ; 315, 3-19. Maivezi-36, 27 ; 40, 27 ; 67, 12 ; 94, 6, 24 ; 136,27, 137, 28 ; 159, 7, 9 ; 160, 28, 31 ; 164, 21 ;173, 33 ; 179, 5 ; 181, 4, 17 ; 182, 35 ; -260, 24 ; 277, 33, 35 ; 306, 9-25 ; 309,22 ; 310, 19, 20 ; 312, 13, 28; 313, 7, 22,27, 32 ; 314, 4, 24, 31, 37; 315, 24, 27, 30.

maim%

Frond,

-

BL6vvl,

-

-- -

-

-

-- -

-

www.dacoromanica.ro

INDICE 349

Vale, BoilAxeq ; vezi Gheorghe I Brancovici-188, 1, 12, 14, 27; 263, 10.

Xerxe, ,1-7.eg% (485 465), Imp5rat al per-silor 101, 27 ; 103, 32 ; 120, 24.

Xila, EuAk, casa lui Xila In Constantino-pole - 173, 10.

Zaeharia, ZaxcepLoc, Zaccaria, nohili genovezi,stSpinitori prin Peloponez - 132, 30 ; arhie-reu din casa Zacharia stilpineste In Patrasdin Ahaia In Peloponez 149, 15.

Zaeharia, ZaxapEccg, Centurione, vezi Cen-turione Zaeharia.

turci-75, 28.Zareo, Zipxog, cAruia Stefan IV Dusan Ii (Id

spre guvernare Macedonia de la Vardar37, 27 ; feciorii lui 42, 21 ; 48, 13 ;

65, 7, 20.Zenempisa, conduciltor albanez,

Infant de turd - 192, 11, 19.Zenevisa, Zevei3iacc4, Chamuza, pasa de

Mistra In Peloponez 270,1.Ze-riv%, stapinitor lure In Asia - 65,

28.Zeus, Zek, Joie, zeul cel mai mare la elenii

antiei, un popor indic i se inchind 93,13.ziehizi, cdlugari turci-207, 13 ; 230,

14.Zituni, Zir;o5vt.v r Oras lingil Termopile -

Zaehint, Zfixuv0og, insula, in Marea Ionicä- 133, 23.

Zauan, ZOcycevo, vizir cu mare trecere la Moho-

58, 6.Zituni, Z1Troiivt,v, oras linga Salonic in Mace-

donia - 115, 25.med II, al cdrui socru era 224, 26 ; Zlatita, vezi226, 30 ; 227, 21 ; 233, 30 ; 234, 2, 6 ; 235, Zunalt, Zeuvoct-r%, Tineit Gfineyt, emir turc26, 30 ; 251, 24 ; 268, 19 ; 30, 31 ; 269, 1 ; stSpinind la Smirna, a venit la Mircea cel271, 271, 33, 39 ; 272, 5, 31, 35 ; 273, 37 ; BStrin cu Mustafa - 131, 11 ; Indeamnd274, 7, 36, 37 ; 275, 8 ; 297, 29 ; 313, 40. pe turcii din Galipoli sA-1 primeascá sultan

2agora, ZayopE, cimpia Zagorei colonizatà cu pe Mustafa 141, 1,24; II pdraseste - 142, 7.

Zevel.ucioag,

Zetln,

Ctize8cg,

---

Vaallila.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Prefala VII-VIITIntroducere 5- 24

Laonic expuneri istorice I. - Muracl I 25- 5aDe ce si cum ti scrie istoria ; subiectul scrierii, p. 25. - De und.e se trag

turcii osmanlli,-p. 28. - Cum au ajuns Osmanizii la domnie ; Othman sauOsman (1300-1326) - p. 30-31. Turcii pradei Mild la Duneire; tatari, venifi depeste (luuiu, Ii risipesc-p. 31. - Anclronic II si III Paleolog (1282-1328si 1328-1341) - p. 32. - Orchan (1326-1359) - p. 33. - loan VI Can-tacuzino (1347-1354) - p. 35. Soliman al lui Orchan pradd Traciacucereste orase - p. 35. - Craiul sfrbilor Stefan Dusan (1331-1355). Rác-pindirea iugoslavilor i albanezilor. Lupta de la Cernomen, 1371 ; - p. 36. -Murad I (1330-1389) - p. 40. - Rdspindirea popoarelor slave ; romtniidin Find stnt venifi din Dacia. - p. 40. - loan V. Palcolog (1341-1391)1si ia tronul In primire 1354 ; 11 lnsoteste In expeditti pe Murad I. - p. 42. -111scoala feciorilor lui Murad I si Ioan V. Paleolog ; 1375 - p. 43. - Murad. IlartS pe Manuil Paleolog, dar cucereste Salonicul, 1387 - p. 46. - Ioan V Pa-leolog pleacd In apus dupd ajutor, 1369-1371 - p. 48. - Biitfilia de la Cosovo1389 ; moartea lui Murad I. - p. 50.-

Laonic expuneri istorice II. - Baiazid I 53- 79.Inceputul domniei lui Baiazid I. - p. 53. - Baiazid schimbd In Bizant

Imparatii - p. 54. - Cuceriri de ale lui Baiazid In Asia - p. 56. - InEuropa - p. 57. - In preajma luptei de la Nicopole, la care i-au parte siRomtnii, neam viteaz - p. 58. - Descrierea Germaniei - p. 59. - De-scrierea Ungariei ; spre est ajunge la romtni - p. 60. - Sigismund, IncoronatImpdrat roman, se pregdteste contra turcilor ; romtnii cdlduze de drum. -p. 61. - Bãtália d.e la Nicopole, 1396 - p. 62. - Baiazid pustiestesilvania, descrierea Tdrii Romtnesti; limba si poporul romtnesc: lupta de laRovine ( 7) p. 63. - De ce Baiazid Impresoard an de an Constantinopo-lea ? p. 65. - Baiazid ocupd Silivria - p. 66. - Plecarea lui Manuil IIPaleolog In apus dupd ajutor, 1399-1402 - p. 67. - Descrierea Frantei -p. 67. - Luptele lui Carol cel Mare cu arabii - p. 68. - Rdzboiul d.e osutd de ani dIntre francezi l englezi (1337-1453) - p. 69. - Fecioara de laOrleans - p. 70. - Insulele britanice i poporul britanic - p. 71. - Fluxsi reflux - g. 72. - Intoarcerea din apus a lui Manuil II Paleolog ;1403 - p. 73. - Turcii cuceresc Argos. 1397 - p. 73. - Ciildrimea usoardde pradd, turceascd - p. 74. - Tatari venind peste Tara Romtneascd, trecla Raiazid - p. 75. - Asezdri de turci prin Europa - p. 75. - Sultanii iz-goniti d.e Baiazid se pling lui Timur-Lenk, - p. 76. Soli de ai lui Timur-Lenk la Baiazid - p. 76. - Planuri de cuceriri ale lui Timur-Lenk - p. 78. -

-

;

al

Tran-

8

-

www.dacoromanica.ro

352

Pag.

Laonic : expuneri istorice. hr. - Tirnur-Lenk 81-111tnceputurile lui Timur-Lenk - p. 81. - Urcarea pe tron ; organizarea arma-

tei - p. 82. - Pe Mirza 11 trimite la moarte - p. 83. - Sujbugd pehircani i cadusii ; descricrea Mdrii Caspice - p. 84. - R5zboi cu Arabia ;descrierea tdrii - p. 85. - Legea lui Mohamed. p. 86. - RdspIndirea mo-hamedanismului. Moartea proretului - p. 87. - Domnia lui Omar. Pe-lerinaj la mormintul lui Mohamed - p. 88.. Subjugarea chataizilor. PlanuriIn contra tiltarilor - p. 89. RdspIndirea i organizarea t5tarilor - p. 90. -Tdlari peste Dundre ; In bugeacul Basarabiei ; cei din Crimea - p. 90.Sarmatii tributari tAtarilor ; slut la hotar cu romlnii ; 1ntinderea i obiceiu-rile lor p. 91. - D3spre prusi ; Ordinul teutonic, iezuit i ioanit de-spre sarno0- p. 92. - Despre cehi - p. 93. - Despre poloni, lituani. intindereaMoldovei. Romtnii Impel:lift In cloud state. Lituanii se rdzboiesc cu romtniidin Moldova - p. 93. - Limba rusilor. Locul de origine al slavilor de nord si desud - p. 94. - Multimea i puterea tdtarilor. Traiul, portul si organizarea t5ta-rilor din Hoarda d.c aur. Poarld ccuturi ca ale rorntnilcr - p. 91.- LIArboi si pace cutritarii din Hoarda de Aur - p. 95. - Cucerirea orasului Damasc, supus Egip-tului - p. 96. - Stdpinirea mamelucilor in Egipt. Orasul Memphis p. 97.Egiptul udat de Nil p. 97. - Eresurile locuitorilor - p. 97. - TArile desub domnia sultanului calif - p. 97. - Insula Cipru - p. 98. - Lupta

Egiptului pentru orasul Alepo - p. 99. Timur-Lenk se retrage din Siriap. 99, - Gicereste Sebastia - p. 99. - Solia lui Timur-Lenk la Baiazid- p. 101. - Timur-Lenk i Baiazid pornesc unul asupra altuia p. 101. -Semne rele pentru Baiazid - p. 102. - Sfat d.c ritzboi In tabAra lui Baiazd- p. 102. Lupta d.c la Angora, 28 iulie 1402. - p. 104. - Baiazid i feciorulsiluMusa slut prinsi - p. 105. - Planuri mari de ale lui Timur - p. 106. -Umilirea lui Baiazid - p. 107. - 0 Incercare de a-1 scdpa p. 107. CucerireaSmirnei. Cum erau cucerite orasele - p. 107. - Timur Lenk, de teamaImp5ratului Indiei, ia calea IntoarsS. Moartea lui Baiazid, 8 martie 1403 -p. 108. - Irnparatul Indiei ; despre tars si locuitori - p. 108. - Eliberarea luiMusa. Rilzboi si pace cu Imparatul Indiei - p. 109. - Moartea lui TimurLenk ; urmasii lui - p. 110. - Sultanii izgoniti 1i iau Inapoi tarile. MAsuri-de prevedere ale lui Chasan cel Lung - p. 111 -

Laonic expuneri istorice IV. Lupte Wire feciorii lui Baiazid ; Mahomed I . 113-138Lupta pentru tron Mire feciorii lui Baiazid I ; lisus si Musulman - p. 113. -

Musacu ajutorul lui Mircea cel Beitrin se ridicd asupra lui Musulman - p. 113. -Musa pierde Intl lupta; se retrage spre Dundre Intllnindu-se cu Mircea p. 114.Domnia nepdsdtoare a lui Musulman - p. 115. - Musa ajunge sultan,1411 -1413, - p. 116. - Musa ImpresoarS Bizantul ; atacd Salonicul, poartil

cu slrbii - p. 116. - Orchan al lui Musulman, contrapretendent. AltIisus al lui Baiazici I se face crestin - p. 117. - RAzboiul dintre MusaMahound. Musa fuge spre Tara Romtneascd p. 117. - . Mahomed I (1413-1421) pustieste Tara Romlneascd; apoi Incheie pace primind tribut p.120. -Manuil ir Paleolog ia infisuri In Peloponez ; 1415 - p. 120. - FtSzboi si paceIntre Mahomed I si Sinope - p. 121. Mahomed I In rdz5boi. cu venetienii.Despre Venetia si locuitorii ei - p. 121 - Barbarosa i genovezii Invinside venetieni - p. 123. - Cuceriri venetiene -p. 124 - FtSzboi cu d.omnul dinMilano ; str5bunul acestuia ucide un balaur i ajunge domn - p. 124.-C )nstitutia i administratia republicii venetiene. Descrierea Venetiei : bogiltia

comertul ei - p. 125. - Imprumuturi d.e stat venetiene p. 128. IncercArid.e rdscoale In Venetia - p. 128. - Biruintrt venetiand pe mare asupraturcilor, 29 mai 1416 - p. 129. Mustafa ajutat de Mircea cel Beitrin seridica In contra lui Mahomed I - p. 130. - Manuil II Paleolog, avInd pace cuturcii, Isi Intilresle domnia i Isi Insoard feciorii - p. 131. - St5piniri apuseneIn Peloponez, Grecia de mijloc si Epir ; Albanezii In Acarnania - p. 132. - LegS-turi d.e mare prietenie 1ntre Mahound I si Manuil II Palelolog - 136. -Tara Romlneascd i Transiloania pustule de tiurci. Mari comandanti de ai turcilor.Turachan, pasd la Vidin, trece In Ungaria - p. 137..

-

si

--

-

---

--

-

:

- -ritzboi

- --

01 --

www.dacoromanica.ro

353

Pag.

Laonic : expuneri istorice V. Murad 11 139-169Urcarea pe tron a lui Muracl II (1421-1451) ; tratative cu hizantinii - p. 139. -

Divergente de pareri 1ntre imparatii Manuil II Paleolog si loan VIII Paleologp. 140. - Bizantinii ridicá contrapretendent pe Mustafa - p. 140. - Mu-stafa, parasit, pierde tronul i viata p. 141. - Impresurarea Constantino-polei 1422. Organizatia Portii sultanului. Inventia si puterea tunului p. 142. -Bizantinii scot contrapretendent pe Mustafa, frate cu Murad II. - p. 145. -Cucerirea Silonicului, 1430 - p. 146. Cucerirea Ioaninei - p. 147.Bizantinii incheie pace ; Turcii pustiesc Peloponezul venetian si inving pe albanezi - p. 148. Turachan pustieste Tara Romineascd - p. 148. - Joan VIIIPaleolog ln Pcloponez ; bizantinii 11 redobindesc de la italieni - p. 148. -Murad I I pustieste Serbia, 1432. S., razboieste cu Garaman si face cuceriri in AsiaMica, 1435-1436 - p. 150. - Murad 11 cucereste Smederovo si ataca Bel-gradul - p. 151. - Domnul Bo.miei 1ncheie pace cu Murad II - p. 152. -Rilscoala albanezilor sub Arianit si Depa p. 153. - Nduciliri/e turcilor inTransilvania sub .5'ahabeddin, 144, Descrierea Transilvaniei - p. 155. -lancu de Hunedoara;Inceputurile lui ; invingator asupra turcilor, lupth cu germanii

cehli - p. 153. - Dan pus domn Tani Rominesti de lancu, se impacei cc MuradI I si cu damned Moldovei - p. 158. - Flota lui Murad II prada Crimeearegiunea do pe la Trapezunt - p. 158. - Cu genovezii tine pace ; asezarea siconstitutia Genovei - p. 159. - Genova sufere de rascoale ; poartd rázboi cuVenetia si Aragonia - p. 160. - R-gele francez Ladislau din Neapoli impre-soard Florenta - p. 161. - Regele Aragoniei Alfonso V cucereste Sicilia siregatul Neapoli - p. 163. Alfonso lasa In locu-i pe fratele sau, fost rege doNavara - p. 164. - Doscrierea tarilor din Peninsula Ibericd - p. 165. -Razboiul lui Alfonso cu regele Iberiei - p. 166. - Cum scapa maurii dinGranada de razboi cu iberii ; 1431 - p. 167. - Domnitorii iberici sint de originafranceza - p. 168. --

Laonic expuneri istorice VI. - Murad If (conLinuar;) 171-194

Murad II gala sei ndvaleascei In Tara Rom; neaird, pornelle asupra lui Garman- p. 171. -- Graiul S rbiei Gheorghe irnpreuna cu lawn de Hanedoara tidied pcunguri asupra lui Murad. 11 p. 171. Genovezii ill ruzboi cu tatarii Griinea sicu Bizant.ul p. 173. Sinodul de la Florenta 1437-1439 ; urnuirile lui ; Maniaducelui din Ferara. Constitulia Florentei ; orasul Bologna - p. 173. - R5zboiulVenetiei cu Milano. Partidul GWbelinilor si al Guelfilor. Orasul Padova - p. 177. -Francisc Sforza ajunge (loran in Milano - p. 179. - Papa nu poate ajutaBizantul - p. 180. Stapiniri italiene - p. 181. - Despre alegerea papei- p. 181. - Prezicerile lui Joachim - p. 182. - State italiene de sinestatatoare - p. 182. - loan VIII Paleolog intareste pacea cu Murad II ; hota-raste urinas pe fratele situ Teoclor, iar pe Cmstantin despot in Morca ; cearta euDimitrie p. 183. - Lupta de la Zlatita dn decembrie 1413. Iancu de Hune-doara si Vlad 11 Dracut dau lupla. Consiliu de razboi la turci p. 183. - Biruin-fel a lui lancu asupra turcilor. Turachan Invinuit de trealare, Inca de cind era pasade Viclin la Dunare. - p. 187. - Vulc face pace cu Murad II si indearnna pcunguri. Tara Romineasceireimine ca mai inainte tributareiturcilor prietend ungurilor.- p. 188. Murad II porneste asupra lui Caraman - p. 189. - Aromtniidin Pind, acelali popor cc rominii de la Dundre tree de partea despolului ConstantinDragases care duce ritzboi cu Murad II - p. 189. - Nerio, stapinitorul Atenei,face pace cu Murad. II. Tatill istoricului in solie la sultan, - p. 190. - Bizantiniicu papa voiesc sa opreasca pe Murad II sa se intoarca in Europa - p. 191. -Miscari in fata zvonurilor despre un nou razboi In contra turcilor p. 192. -Papa dezleaga pe unguri de juramintul de pace si ei se impaca cu boemiiiau pe Vlad I I Dracut cc zece mii de caldrefi In ajutor si pornesc razboi cu turcii- p. 192. - Gheorghe Vulc prezice infringerea. Vladislav porneste din Transit-vania peste Dundre, cucereste Caliacra i inainteaza spre Adrianopolep. 193. - Murad II incheie pace cu Carman si trecc in Europa - p. 193. -

`23 c. 1621

Mezit si

si

:

din

sisi

-

-

-

-

- -- -

-

- -

-

.-

www.dacoromanica.ro

354

Pag.

Laonic expumri istL rice VII.- Lupta de la Varna ; Murad II (sfirsit) . . . . 195-221

loan Paleolog r5inlne nehotilrit p. 195. Lupta de la Varna, 10noiembrio 1444 ; rominii fin aripa stinget - p. 195 - Bomb-tit pradá antrepozitelesullanului si se tntorc in tabard - p. 197. - Vladislav nu asculta de lancupierde si viala si Ilipla - p. 197 lancu t rorninii se relrag spre Duruire.-p. 199. Vlad II Dracut II fine prins pe Iancu si apoi It def drumul - p.199. - . Thncu pune domn pe Dan - p. 200 - Iancu de Hunedoara regent al Un-gariei - p. 200. - Pierderile de la Varna ; ciocniri Mire romini unouri.Schimbilri la PoartA p. 200 Geartfi Intre loan VIII Paleolog si fratele sAuTeodor, - p. 201. - Murad II nfivaleste in Peloponez - p. 201. - Chalco-condil sol la Murad II, - p. 202. - TabAra tureeascil - p. 203. Cuce-rirea Istmului - p. 204. Despotil fug. Turcii prada si ornoard ; apoi fac pace,luind tribut - p. 204. Murad II In r5zboi cu Scanderbeg, - p. 206.Abdicarea si revenirea lui Murad II p. 206. - Dupil un an de liniste, Murad IIporneste iar5i asupra lui Scanderbeg p. 208. - Iancu de Hunedoara por-neste asupra turcilor lupta de la Cosovo 17 - 19 octombrie 1448, - p.208. - Murad II si Iancu rinduiesc ostile. Armata Ardealului. Dan III cuopt mii de romini p. 210. - Lupta dreaptil lntre un peon si un turc.- p. 210. - Ziva Intlia de lupt5 p. 212. - Slat de rilzboi In tab5ra luilancu - p. 212. - Atac de noapte neizbutit - p. 213. - A doua zi, turciiataca din spate, p. 214. - Bomlnii trimit sot de pace la Murad II, dar slutmckelarifi. - p. 214. - Turcii hiruitori. Iancu se retrage spre Dunfirep. 215. - I ancu in prinsoare la sirbi, e trimis la Buda - p. 216 - Moartealui loan VIII Paleolog. 31 octombrie 1448. Gerte Intre fratii urmasi, - p. 218. -Moartea lui Murad IT, februarie 1451, p. 218. - Urcarea pe tron a luiMahomed IT (1451 1481) - p. 219 - R5zboi contra lui Caraman -p. 219 jol5turarea comandantului ienicerilor p. 220 - Interventie InPeloponez - p. 220 - Intimplari prin Asia - p. 221.

Laonic : expuneri istoric- VIII. - Mahomed H. Gucerirea Constantinopolei . 223-251

Construirea cetfitii Rumeli-hisar p. 223 - Nfivald in Pelopoezn - p. 223Impresurarea Gonslantinopolei. 7 aprilie - 29 mai 1453 p. 224. Cornulde Aur inchis cu lanturi. Zidurile orasului - p. 225. Atacurile dinspre

meat. Tunarul romin ()rhan. - p. 225. - Vase trase pe uscat in Gornulde Aur - pag. 226. - Pod peste Cornul de aur. Tunul cel marecrapd. Zidul stricat e ref5cut - p. 227. - Luptil Intre corfibii - p. 228. -Semne de atac general. Solie zadarnicS de pace - p. 228. - Sultanul indearrindienicerii la luptfi - p. 229. Atacul general incepe. p. 230. - Giusti-niani, r5nit se retrage p. 230. Constantin XII cade In luptfi. TurciipAtrund In oras p. 231. FugS, profetie desartil. Moarte i robie p. 231. -Bogatfi pradil de r5boi - p. 232 - Caput impfiratului adus la sultan,- p. 233. - Galata se prectil, - p. 233. Moartea marelui duce LucaNotara si a multor nobili bizantini. - p. 234. - Troia e rfizbunatil - p. 235.- Uciderea marelui vizir Chalil - p. 235. - Profetii despre sfirsitul impara-tiei bizantine - p. 296. - Rdscoala albanezilor. Atte r5zvr5tiri de mai de multin Peloponez, - p. 237 Interventia turcilor. Sfatul lui Turachan p.238. Albanezii se supun - p. 239. - Discordie intre despotii din Peloprnez- p. 210. - NSvaIS asupra lui Gheorghe Brancovici (1427-1456) care merge lalancu de Hunedoara p. 210. Mahomed II Thomas in 1456 la Belgrad dede Hunedoara - p. 211. - Moartea si caracterizarea lui lancu de Hunedoara

p. 245. - Joan Capistran - p. 215. Matei Garvin, rege al Ungariei1458-1190, - p. 246 - Planuri de cruciade In contra lui Mahomed II,

p. 247. - Wizboi intre turci i Scanderbeg - p. 249. - Mari serb5rireligioase cu spectacole la curtea sultanului - p. 250 Marele vizir Mahmutp. 251. - Explic5ri de nume turcesti p. 252. - Organizatia statuluiotoman ; veniturile - p. 252. -

si

si

lama

S III

--

-

- -- -

--- -de -

- --

- -- --

-- -

- --

www.dacoromanica.ro

3-5

Pug.

Laonic : expuneri istorice IX. - Mahomed II (continuare) 25 2J1Mahomed II face cuceriri In Morea, 1458, Mahmut stind de pazA la Dun5re

p. 255. Mahomed II adrnir5 Atena. Cum a ocupat-o Omar, - p. 260.RAscoala despotului Toma Paleolog - p. 263. Mahomed II ocupà Smederovo1459 p. 263. Orasul Arnastris i se pred5 - p. 263. - Din istoriamarilor Comneni dela Trapezunt - p. 264. Despre Iviria (Georgia) P. 267. -Soarta insulelor Lemnos, Imbros, Tasos si Samotrace - p. 267 - Malsomed IIcucereste Morea, 1460. Despotul Dimitrie Paleolog se predd. Suferintele t5rii -p. 268 - Despotul Toma Paleolog fuge fn Italia - p. 275. - Sinope fnschimbul Filipopoler p. 275 Intinderea si bogatia tarii lui Ismail. Cons-tructli de mari col-Sigh - p. 277. - Pace cu Chasan eel Lung - p. 278. -Cucerirea Trapezuntului ; 1461 - p. 280. Expeditia lui Mahomed I I in contra luiVlad Tepes, 1462. ,$telan cel Mare inzpresoard Chilia, - p. 282. Radu cel Frumos,domn al Torii Rominesti - p. 291. -

Laonic expuneri istorice X.- Mahorned II (continuare) 293 315

Vlad Tepes Inchis hz BdIgrad (Alba Iulia ?) - p. 293. Cauza expedittei luiMahoined II asupra insulei Lesbos. - p. 293. - Genovezii Gattilusio donmesc inLesbos - p. 294. - Genovezii In Chios - p. 295. - Turcii stapfni peinsula L2sbos.Armate1e, care au lost in Tara Romineascd dernobilizate -p. 295. -Constructii ; stdpinirea marii ; Inchiderea Elespontului p. 298. - Despreneamul Ilirilor - p. 299. - Mai frith asupra tui V lad Tepes i apoi asupraregelui Bosniei - p. 30). Cucerirea Bosnici, 1463, - p. 301. - liaguza fn

cu Sandal - p. 3 3. - Cucerirea t5rilor lui Stante, Craic si Paul ; uci-derea regelui Bosniei - p, 315. - Venetienii tin sfat ; cuvintarea lui Victorde Capella - p. 306. - Venetienii declarä rdzboi i trimit soli la papa si launguri p.309. - Tara romineascd pustiild; omul turcilor pus domn. - p. 309.- FlAspunsul regelui 111atei Corvin; Ungurii trec Duntlrea - p. 310. - Ve-netienii navfilesc in Peloponez, 1463 ; fnchid Istmul - p. 311. Turcii seapropie, venetienii fug in orasele lor - p. 313. - Minune In Bizant - p, 314.

Indemnuri la supunere fatei de turci - p. 314. - Venetienii ocupft un orasin Lemnos - p. 315.

Indice . . . 317 319

- --

- -

--

--

- -

www.dacoromanica.ro

Dal la cules 13.08.1957. Bun de Ulm? 20.05.1958. Tiraj 1700 eX.Billie Wind 65 glinit. Format 16/70 x 100. Coli editoriale 16.7.Coll de tipar 21,14. A. 02766/1937 Indic4e de clasiticare pentru

biblioteci rnari si mid: 9 (495.02) 11298 ;1463, (0031)

TIparul executat sub corn. nr. 1021 la Intreprinderea Poligrafici nr. 3.B-dul 6 Martie nr. 29. Bucureati B.P.R.

www.dacoromanica.ro

ER ATAPagina rindul In loc de : se va citi :

8 21 oE ot9 13 Ecrropt% EaToprix

18 29 istorie istorice59 ultirn 7) el.EXcEriq 1KasErig59 >, 'Aka lc 'AxEXC-s3g

108 36 ikunptcalg gurcpEcnw120 33 a al148 colontitlu VII V221 22 viAricre 4)1J-k Alas

256 ultirn Axopav 'Axo1311v

289 29 'stadtt stadii 2309 33 tribalililor tribalilor321 3 Cle jos tteXaEvr) IleXatva337 10 de jos 111t7cAciiq IVItxraEr14

C. 1621. Laon lc Chaloocowlil

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Date post:	23-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	becky-gliga
View:	134 times
Download:	10 times

Laonic Chalcocoldil

Documents