CIORAN

Lacrimigi sfinfi

tl

HUMANITASBUCURE$Tr

incercat-am sd infeleg de unde vin lacrimile 9i m-amoprit la sfinfi. Sd fie ei responsabili de strdlucirea loramard? Cine ar gti? Se pare insd cd lacrimile strrturmelelor. Nu prin sfinfi au intrat ele in lume; dar fdrd ei nugtiam ci plAngem din regrehrl paradisului. Ag vrea sdvdd o singurd lacrimd inghititd de pdmAnt... Toateapuci, pe cdi necunoscute noud, in sus. Numai durereaprecede lacrimile. Sfintii n-au fdcut altceva decAt sd lereabiliteze.

Nu e posibild o apropiere de sfinli prin cunoagtere.Numai cAnd trezim lacrimile adormite i:r strdfundurilenoastre qi cunoagtem prin ele inlelegem cum cineva aputut fi om gi nu mai este.

Sfinfenia in sine nu e interesantd, ci numai aielilesfin,tilor; procesul prin care un om renunfd la sine giapucd pe cdile sfinfeniei... Dar procesul prin care cine-va devine hagiograf? A merge pe urmele sfinfilor...a-!iumezi t5lpile prin lacrimile lor...

Djelal-eddin-Rumi: ,,Vocea viorii este zgomotul pecare-l face, deschizAndu-se, poarta paradisului."

Cuce arputea fi atunci comparatunsuspin dei:rger?

Ce-i vom rdspunde oarbei care se plAnge ir poezialui Rilke: ,,Nu mai pot trdi aga, cu cerul pe mine"?.Oare

L

F.l

Lo

U

am mangaia-o de i-am spune cd nu mai putem trdi cupdmdntul sub noi?

Mulli sfingi - dar gi mai multe sfinte - gi-au mdr-turisit dorinla de a-gi odihni fruntea pe inima lui Isus.Tuturora li s-a implinit dorinfa. Acum inleleg de ceinima MAntuitorului n-a incetat s6 batd in cele doudmii de ani. Doamne! !i-ai hrdnit inima din sdngelesfinlilor gi-ai imbrdcat-o cu sudoarea frunlii lor!

Lumea se creeazd in delir, cdci toful, in afard de el,este o furchipuire.

...$i atunci cum sd nu te simfi legat de SfAnta Te-rezat caretintr-o zi, dupdce Isus i se revelase ca logod-nic 9i-i dddu un inel de ametist, ca simbol al unirii lordivine, aleargd in curtea m6ndstirii gi ircepe a dansaintr-un transport unic, lovind toba, pentru a invitasurorile la bucurie gi frenezie. in acele clipe gi-au luatavAntul versurile aeriene gi arzdtoare ca echivoculdivin al extazului:

Viao sin aiair in miPorque tal pida espero

Que muero porque no muero...

La vArsta de gase ani citegte viefile martirilor gi ini-ma ei gdsegte unicul rdspuns in strigdtul repetat ,,Veg-nicie, vegnicie!" Afunci s-a hotdrAt sd se ducd la mauri,si-i converteascd gi sd-gi rigte sigur viafa. Dorinla nu gi-aputut-o indeplini: tnfldc5rarea insd i-a crescut gi niciastdzi nu i s-a stins focul din suflet, din moment ce trdiadin cdldura lui.

Pentru un sdrut vinovat de sfAntd, a9 accepta ciumaca un leagdn. Ce Terezd sau Caterind m-ar imbrdtisacu tot cerul?

,,Dacd. o singurd picdturd din ceea ce simt, spuneintr-un extaz SfAnta Caterina de Genua, ar cddea iniad, l-ar transforma pe loc in viala de veci."

...$i sufletul meu care agteaptd cu infrigurare aceapicituri, care, spre a-l atinge, n-ar trebui sd-gi schimbefinta...

Voi ajunge vreodatd atAt de pur, cI nu md voi puteaoglindi decdt in lacrimi de sfingi?

Curios cum pot exista mai mulfi sfinfi in aceeagivreme. Incerc s5-mi reprezint o intAlnire intre ei si numd ajutd nici elanul gi nici imaginafia. SfAnta Tereza,la vdrsta de cincizeci 9i doi de ani, celebrd gi admiratd,intAlnindu-se la Medina del Campo cu SfAntul Ioan alCrucii fir vArstd de doudzeci 9i cinci de ani, anonim,dar pasionat! Mistica spaniold este un moment divinal istoriei urnane.

Dialogul sfinfilor? L-ar putea scrie un Shakespearecu inimd de fecioard sau un Dostoievski exilat intr-oSiberie cereascd. ToatX viafa voi rdtdci ftr preajma sfin-filor...

Poate nimeni n-a fdcut din muzicl gi din dans cdispre Dumnezeu mai mult decAt Djelal-eddin-Rumi,acest sfAnt pe care l-au canonizat de mult admirato-rii. IntAlnirea lui cu Chems-eddin, fantastul i:rgelept,peregrin anonim, original gi ciudatpe cAt de incult, estede un farmec straniu. Dupd ce s-au cunoscut, s-aufirchis in locuinla lui Djelal-eddin din Konia trei lunide zile,ir care timp n-au pdrdsit-o un moment. O cer-titudine irezistibil5 md face sd cred cd s-a spus acolo tot.Pe acele vremuri, oamenii igi grddindreau tainele. Teputeai adresa cAnd voiai unui Dumnezeu care iliingropa suspinele in neantul sdu. NemAngAierea noas-tr5 este cd nu mai avem cui ne adresa. Am ajuns sd

H1

Lo

U

ne spovedim singurdtifile muritorilor. tebuie sd fi fostlumea asta odatd tn Dumnezeu. Istoria se imparte indoud pdrfi: aceea tr care oamenii se simfeau atragi inneantul vibrant al Divinitdlli gi astdzi, cAnd nimicullumii este deposedat de suflul divin.

Muzica mi-a dat un curajprea mare fafd de Dum-nezeu. Iatd ce md instrf,ineazd de misticii orientali...

La Judecata de Apoi se vor c6ntdri numai lacrimile.

Inima lui Isus a fost perna cregtinilor. Ah! cum iiinleleg pe acei mistici ce doreau a adormi pe ea!... Darirdoielile nu md pot duce mai departe de umbra inimiiLui! Singurul meu addpost sunt umbrele ceregti.

Nimeni nu intelege sfintenia dacd n-a presimf t multdvreme cd simbolul inimii este pentru ea echivalentullumii. Inima ca uniaers - intinderile ei ca dimensiunicosmice - e sensul mai adAnc al sfinfeniei. Totul sepetrece in inimd, iatd ce inseamnd misticd gi sfinfenie.Numai cd nu trebuie sd ne g6ndim la inima oameniloq,ci la aceea a sfinfilor.

Sfin.tenia este o fiziologie transfiguratd; poate 9i maimulg o fiziologie divind. Tot ce efunclie ca migcare sprecer... Una din obsesiile constante ale sfinfeniei estesAngele. Importan,ta lui nu derivd numai din viziuneacosmicd a inimii, ci gi din lupta permanentd pe careo exercitd sfinfii cu el. Cdci dacd sfinfenia este un triumfasupra sAngelui, ea nu-l ridicd pe un plan mai pufinelevat dupd ce i-a anulat aderenlele terestre. SAngelepurificat al lui Isus este baia gi bdutura sfinfilor. Astfelcapdtd un sens profund ultimele cuvinte ale Caterineide Siena: ,,O sAnge, sdnge!" Ea insdgi vorbea demeritelesAngelui MAntuitorului.

Diferenla dintre mistici gi sfin,ti. Primii rdmAn nu-mai la viziunea interioar5; cei din urmd o rcalizeazdpractic. Sfinfenia trage consecinlele misticii; ilr specialpe cele etice. Un sfAnt este mistic; un mistic poate sd

nu fie sfAnt. Caritatea nu este neapdrat un atribut almisticii; fdrd, ea, nu putem concepe sfinfenia. Misticagi etica, transpuse pe un plan suPrauman, dau nagterela fenomenul tulburdtor al sfinfeniei. Misticii se com-plac intr-o senzualitate cereascd, in voluptdli ndscutedin tangenla lor cu bollile; numai sfinfii iau greulaltora, suferinlele celor necunoscufi, gi numai ei inter-vin practic. Fald de misticul pur, sfAntul este un ompolitic. AHturi de acesta, el e cel mai activ dintre oa-meni. Cd totugi viefile agitate ale sfinlilor nu sunt pro-priu-zisbiografii, explicafia este in faptul cd activitatealor se desfdgoard pe o singuri linie; variafii pe acelagimotiv; pasiune absolutd pe o singurd dimensiune.

,,Misticul este un om care-fi vorbegte de misterul tdupe c6nd tu taci." (Nu gtiu cine a fostmarele oriental carea dat aceastd definifie.)

La nici o sfdntd cultul inimii lui Isus nu s-a contu-rat intr-o viziune mai amelitoare ca la MargueriteAlacoque. Dupd ce Isus i s-a ardtat, mdrturisindu-iexpansiunea inimii lui, avAntul irezistibil al fldcdrilorsale invdluitoare si dorinfa de a o salva de la ruindprintr-o avalangi de gragii, sfAnta adaugE: ,,El imi ceruinima mea, pe care il rugai s-o ia, ceea ce 9i fdcu, gi opuse ir:rtr-a sa, tr care am vdzut-o ca un mic atom ce

se consurna in acest cuptor arzdtor; de unde, scofAnd-oca o flacdrd arzdtoare in formd de inimd, o repuse inlocul de unde o luase."

Iatd unde duc consecintele ulfime ale inimii: in inimalui Isus.

L

J

Lo

U

Cerul este singura limiti pentru delirul inimii. Dece sfinfii se opresc nurrrai in cer? Fiindcd sfinfenia estealt cuvAnt pentru acel delir.

Ochii nu vdd nimic. De aceea o inteleg prea binepe Caterina Emmerich, cAnd ne rp.rr,"

"a iaiedeprin

inimdl Acesta este vdzul sfinlilor.$i atunci, "r* si ruvadd ei mai mult decdt noi, care inregistrdm orizon_tul inpercepfi? Ochiul are uncAmp,"irs; el vede tot_deauna din afard. Dar lumea fiind interioard inimii,tlnosgqlia este singurulproces de cunoastere. Campulvizual al inimii? Lumea plus Dumnezeu plus neant.Adicd tot.

Ochiul poatemdri;in inimd totul e mare.gilnfeleggi pe Mechtilda de Magdeburg, pldngAnd,r_se ci niclfrumuse,tea lumii si nici sfinfii n-o pot c-onsola, ci numaiIsus, numai Inima lui. Nici mistiiii si nici sfintii n_aunevoie de ochi; ei nu privesc spre lume. D";";" i;este inima organul lor vizual...

Frecventarea sfinfilor, ca gi a muzicii sau a biblio_tecilor, este desexu alif.antd.Instinctele incep sd ser_veascd o altd lume. in misura tn care rezistdm lasfinfenie, dovedim ,,sdndtatea" lor. Direcfia naturalda instinctelor se identificd orizontalei viefii._ _

impdrdfia cerurilor se intinde in goluriie vitalitd.tii.Neutralitatea biologicd sau un zero vital sunt obiec_tivele imperialismului ceresc.

- CAnd- viafa igi pierde direcfia ei fireascd, igi cautdalta. Astfel se explicd de ce albastrur cerului a fost atatavreme locul singurei rdtdciri valabile...

De ce muzica ne va fi sugAnd s6ngele? Acele tonuri,la care^participdm cu toate vibraliile sufletului, disparin vid impreund cu energia participdrii noastre. $i apoimai existd ceva: omul nu poate tiai fara .earemul firl0

spa[iu; pe care irsd muzica ni-l anuleazd complet.Singura artd a consoldrii, gi ea ne deschide mai rnulterf,ni decAt toate celelalte...

Am firfelege muzica in mod total cAnd ne-am de-poseda de rezistenfele 9i intervenfiile cdrnii. De aceeaeste ea calea sonord a ascezei. Se mai poate iubi dupdBach? Nici mdcar dupd Hiindel, a cdrui despdmAn-tenire nu este parfum ceresc. Muzica este un mormAntde delicii; o beatitudine care ne ingroapd.

Sfinlenia ne suge gi ea sdngele, pe care-l pierdempe mdsura dorinfei noastre de cer. Cdile acestuia aufost cutreierate de toate ritdcirile instinctelor. Dinaceste rdtdciri s-a niscut cerul...

Djelal-eddin-Rumi vorbegte despre cele cinci sim-furi ale inimii. Aici e toatd gnoseologia misticii. Extazul,ca expresie supremd a cunoagterii mistice? Toate acelesimfuri topite intr-o flacdrd.

Doamne, fdrd tine sunt nebun 9i cu tine innebunesc!

De ce vor fi ingerlireci? Fiindcd n-au sex? Se poate.Dar 9i fiindcd trdiesc dincolo de soare. Iatd de ce nicisfinlii n-atsdnge cald.Nuel, ci durerile le-ncdlzesc ini-mile. Cdci durerile ne dispenseazl de soare.

Ceea ce-i face pe sfinli neinteresanfi este iubirea deoameni. Virtutea aceasta spune foarte pu,ill9i este lip-sitd de ,,virtrrli" biografice. Dacd-i vorba de iubire, totDumnezeu sd ne mai scoath din banalitate. Tot ce se

vede este demn de a fi urAU de aici pleacd avantajelelui Dumnezeu.

Dacd n-ar exista atAta iubire tn viafa sfinfilo{, ei sin-guri ar merita iubirea noastrd. Absolutul dragostei iiface incompleli. Aceia dintre ei care n-au cunoscut

L

ht

lt

o

U

rdtdcirile durerii pentru ele firsele, ci s-au exercitat ne-intrerupt in iubire, sunt afectali de o fadoare pe carenici un reflex ceresc n-o mai poate anima. pietatea gidevofiunea in ele insele nu constituie excelenfa sfin-filor. Un Francisc de Sales este prea mult un sfAnt ,,ofi-cial". Pdnd gi cel din Assisi nu poate scdpa de oasemenea bdnuiald.

Iubirea este locul comun al sfinfilor. De n-ar fi lacri-mile gi suspinele loq, greu am gdsi un interes sau ade-renfd la mormanul lor de iubire.

Tofi cei care iubesc cAt de pulin sfintele nu pot sdnu fie gelogi pe Isus. Ce rost mai are sd iubim aman*tele altuia? Dupd atAtea extaze gi imbrdfigdri, cum armai avea ele sdruturi pentru noi? ZAmbetul sfinteloreste nepromifdtor... Cdci Isus are in inima lor drep-tul primului ocupant.

Dacd aoluptatea suferinlei n-ar defini secretul sfin-feniei, aceasta n-ar putea sd ne intereseze nici cAt o in-trigd politicd medievald in nu gtiu care orag provincial.Suferinfa este singura biografie a omului; precumzsoluptatea ei, a sfAntului.

A fi sfAnt, adicd a nu scdpa nici o ocazie in infinitele posibilitdfi de durere.

Rosa de Lima, care s-a ndscut in America de Sudspre a ispdgi, pare-se, crimele luiPaarro,este un exem-plu de vocafie pentru durere. TAndrd gi frumoasd, eanu stia cum sd refuze dorin,ta mamei sale de a o scoatein lume. $i atunci a gdsit un ,,compromis". pe cununade flori ce o poartd pe cap, ftxeazd,un ac care-i infeapdnecontenit fruntea. Astfel igi satisface dorinfa de sin-gurdtate i:r societate. Tentafia lumii se trfrAnge prindurere. Cenfura lui Pascal a continuat numai o tradifiede sfAgieri. (El este, de altfel, un sfdnt necanonizat.)t2

Pentru cine gi-a infipt acul in cununa de flori Rosa

de Lima? Amantul ceresc afdcut o noud victimd.Isus a

fost un Don Juan al durerilor.Sfinlenia este negafia viefii din isteria cerului. $i

cum se neagd practic viafa? Prin luciditate neintrerup-td. De aici, suprimarea aproape completd a somnului.Itosa de Lima nu dormea mai mult de doud ore penoapte, iar cAnd somnul incepea s-o subjuge, se atAr-na de o cruce instalatd in camera ei sau igi menlineacorpul vertical, legAndu-gi pdrul de un cui.

Sfinjenia este o nebunie aparte. Cdci pe cAnd nebu-nia muritorilor se ep:uizeazl. in acliuni inutile 9i ne-verosimile, extrem de interesante gi de pasionante,nebunia sfAntd este un efort congtient de a cAgtiga tot.PunAndu-se la firtrecere cu Isus, excesele sfinfilor re-prezintX de obicei o Golgotd, plus rafinamentele de tor-turd ale veacurilor cregtine.

Cununa de spini a lui Cristos, prin imitalia sfinfilor,a provocat mai multe suferinle fir omenire decAt nugtiu cAte boli incurabile. Isus a fost, in tot cazul, boalaincurabild a sfinfilor. Rosa de Lima purta sub voal ocunund de cuie, care-i provoca rdni la cea mai micdmigcare. Se spune cd odatd tatdl sdu o atinsese intAm-pldtor lacap; giroaie de sAnge curgeau din rdnile nds-cute din aceastd lovire involuntard. Adeseori, sfAntaputea hvdzutd, cum purta pAnd la extenuare o crucemare pentru a reproduce cu o uluitoare intensitateGolgota amantului ceresc.

Isus este responsabil de atdtea suferinle. Congtiinlalui trebuie sd fie incdrcatd.,preaincdrcatd, de n-a maidat, intre timp, semne de viald. La drept vorbind, elnici nu rezistd la comparalia cu urmagii lui. Acestora,pasiunea lui cereascd a devenit un virus. in loc detrandafiri, ne-a fdcut cadou o cunund de spini. Nu cu-nosc o vind mai mare decAt a lui Isus.

L

*l

t3