Labview pentru incepatori

7/22/2019 Labview pentru incepatori

1/92

ID.01. Introducere n medii grafice

ID.01.01. Lansarea mediului de programare graficLabVIEW

Pentru a lansa mediul de programare graficLabVIEW, efectuai urmtorii pai:

apsaibutonul Start, aflat n coltul stnga-jos al ecranului; dupdeschiderea meniului, prin desfurarea acestuia n sus, deplasaicursorul mouse-ului

deasupra opiuniiPrograms;

ateptaideschiderea unui submeniu, prin desfurare n dreapta i n sus, deplasaicursorulmouse-ului deasupra opiunii National Instruments LabVIEW 6i si apsaibutonul stng al

mouse-ului

LabVIEW poate fi de asemenea lansat i alegnd din meniul Programs opiunea National

Instruments, apoi alegnddin submeniul LabVIEW 6.1opiuneaLabVIEW.


2/92

Duplansare, ateptaipnla apariiaferestrei introductive.

ID.01.02. Deschiderea unei noi aplicaii(Instrument Virtual)

La apariia ferestrei introductive LabVIEW, apsai butonul New VI pentru a deschide o nou

aplicaie(un nou program).

Aplicaiile(programele) realizate n LabVIEWpoarta denumirea de Instrumente Virtuale(n englez,

Virtual Instruments, prescurtat VI). Denumirea provine de la faptul c, n primele sale versiuni,LabVIEW a fost strict dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare a proceselor.

Programele respective nlocuiauo serie de aparate i instrumente electronice - de unde i motto-ul

corporaiei National Instruments: The software is the instrument primind astfel denumirea de

Instrumente Virtuale.

Dupapsareabutonului New VI, se vor deschide cele doua ferestre principale ale unei noi aplicaii

LabVIEW.


3/92

ID.01.03. Ferestrele principale ale unei aplicaii

O aplicaie(program) LabVIEW coninedouferestre principale.

Panoul reprezint interfaa grafic cu utilizatorul, fereastra pe care utilizatorul o va vedeaatunci cndva accesa aplicaiarealizat. Prin intermediul elementelor de pe panou, aplicaia

primetedatele de intrare i afieazapoi datele de ieirece au rezultat n urma rulrii.

Diagrama este fereastra n care programatorul descrie algoritmul dup care aplicaia vaefectua calculele i raionamentelenecesare pentru prelucrarea informaiilor.n majoritatea

cazurilor, dupce programatorul a realizat o aplicaiei a livrat-o unui utilizator, acesta din

urma nu mai are acces la diagrama.


4/92


5/92

ID.02. Interfaa i algoritmul aplicaiei

ID.02.01. Elemente de control i indicatoare

Elementele de controlsunt acele componente ale panoului prin intermediul crorautilizatorul poate

transmite date de intrare ctreprogram.

Elementele indicatoare sunt acele componente ale panoului prin intermediul crora programul

afieazdatele de ieirecalculaten urma rulriisale.

ID.02.02. Paleta de controale

Paleta de controale este o fereastra ce poate apare doar atunci cndse lucreazn cadrul panoului i

coninesub-palete cu elemente de control i indicatoare de diverse tipuri.

Afiareapaletei de controale se poate efectua n doua moduri:

apsnd butonul din dreapta al mouse-ului atunci cnd cursorul acestuia este ntr-o zonalibera panoului;

selectnd, din meniul Windows, comanda Show Controls Palette.

n primul caz, sub-paletele se deschid automat atunci cndcursorul mouse-ului trece pe deasupra lor

iar paleta rmne vizibila doar pnla selectarea unui element.

n al doilea caz, o sub-paleta se deschide (nlocuindpaleta de controale) doar cndse face un click pe

simbolul su. Paleta rmne vizibil i dupselectarea unui element.


6/92

EXERCIIU

n aplicaianoupe care aideschis-o anterior, afiaipaleta de controale prin fiecare din cele dou

moduri indicate mai sus i navigaiprin sub-paletele acesteia.

ID.02.03. Dispunerea elementelor de control i indicatoare pe panou

1. Dispunerea unui element de control sau indicator pe panouncepecu selectarea elementului dorit

din paleta de controale.

2. Dupselectarea elementului, se deplaseaz cursorul mouse-ului pnn poziia de pe panou n

care se doretedispunerea.

Att timp ct cursorul mouse-ului este deplasat pe panou, elementul va fi reprezentat doar prin

conturul su i al etichetei.

Cndse ajunge n poziiadorit, se face click cu unul dintre butoanele mouse-ului.

3. Se realizeazastfel dispunerea elementului pe panou, cu o eticheta implicitcare intr automat n

modul de editare.

Se poatencepeimediat introducerea textului dorit n eticheta.

4. Daca introducerea textului dorit n eticheta nu s-a efectuat imediat dupdispunerea elementului

pe panou i eticheta implicit a ieit din modul de editare, se poate reveni n acest mod prin

selectarea uneltei de editare texte si apoi printr-un click pe eticheta respectiv.

1 2 3 4

EXERCIIU

Din sub-paleta Numeric a paletei de controale, dispunei pe panou un element de tipul Vertical

Pointer Slide i un element de tipul Meter.


7/92

ID.02.04. Paleta de unelte

Paleta de unelteeste o fereastra ce poate apare attn cadrul panoului ct i al diagramei.

Afiareapaletei de controale se poate efectua selectnd, din meniul Windows, comanda Show Tools

Palette.

Cele mai importante unelte din aceasta paleta sunt acelea pentru:

operare, utilizata in panou in special pentru a modifica valorile unor elemente de

control;

selectare (poziionare, dimensionare), utilizat att n panou ct i n diagrama;

editare a textelor (n panou i n diagram);

conectare, utilizata n special n diagram;

afiarea meniurilor proprii;

deplasare a imaginii ntr-o fereastr(scroll);

inserarea de puncte de oprire a rulrii(breakpoint);

inserarea de puncte de prob;

selectarea de culori;

colorare.

Afiarea"temporara" a paletei de uneltentr-o formsimplificatpoate fi efectuatinndapsatatasta Shifti apsndapoi butonul drept al mouse-ului.

Paleta va deveni vizibildoar pnn momentul selectriiuneia dintre uneltele sale.

Activarea opiuniiAutomatic Tool Selection(LED-ul verde al paletei de unelte) conduce laselectarea automat a unei unelte, n funcie de contextul n care se afla aplicaia i depoziiacursorului mouse-uluin raport cu componentele din panou sau diagrama.


8/92

EXERCIII

>>> Cu unealta de selectare, deplasaicele doua elemente dispuse anterior pe panou (clickpe element, apoi deplasaimouse-ul inndbutonul stngapsat)

Observai diferena dintre a face click chiar pe element (acesta se micmpreuna cueticheta sa) i a face click pe eticheta (eticheta se deplaseazn raport cu elementul)

>>> Cu aceeaiunealt, modificaidimensiunile elementelor:

1. Poziionai cursorul mouse-ului pe un colt al elementului, astfel nctn cele patrucolturi ale acestuia saparsimboluri de forma unui echer dublu.

2. Apsaibutonul stngi deplasaimouse-ul inndbutonul apsat. Observaiapariiaunui indicator galben cu dimensiunile elementului.

>>> Selectai ambele elemente trasnd cu mouse-ul un dreptunghi imaginar care s leinclud pe acestea (click ntr-o zon liber a panoului, apoi deplasai mouse-ul inndbutonul apsat: pe ecran va apare un dreptunghi cu linientrerupta)

>>> Selectaiun element, apoi apsai tasta Delete: elementul va fi ters. Pentru a anulacomanda, apsaicombinaiade taste Ctrl + Z (Undo)

>>> Cu unealta de operare, modificaivalorile celor douelemente trgndcu mouse-ul decursorul poteniometruluisau de acul indicatorului.

>>> Cu aceeaiunealtsau cu cea de editare a textelor, modificaivalorile de la capetele descara ale elementelor.

>>> Selectaiunealta de deplasarea imaginii i exersailucrul cu aceasta.

>>> ActivaiopiuneaAutomatic Tool Selectiona paletei de unelte i observaimoduln careuneltele de selectare, de operare i de editare a textelor se activeazatunci cndmouse-uleste deasupra unui element, a cursorului sau acului acestuia sau deasupra scalei sau

etichetei elementului.

>>> Cu opiunea Automatic Tool Selection dezactivat, attn panou ct i n diagram,observaimoduln care sunt selectate diverse unelte atunci cndse apastastele SpacesauTab.


9/92

ID.02.05. Elemente de control si indicatoare pentru valori scalare

Principalele trei tipuri de elemente de control i indicatoare pentru valori scalare sunt:

numerice

booleene(logice) alfanumerice(texte, string, iruri de caractere)

Pentru fiecare din cele trei tipuri principale, paleta de controale coninecate o subpaleta specific, cu

diverse forme de elemente.

EXERCIII

>>> Din subpaleta pentru elemente booleene, introducei pe panou un element de tipul Vertical

Toggle Switchi un element de tipul Round LED

>>> Din subpaleta pentru elemente alfanumerice (String & Path), introduceipe panou un element

de tipul String Controli un element de tipul String Indicator.

>>> Deschideio aplicaienouselectndcomanda New VIdin meniul File(sau apsndcombinaia

de taste Ctrl + N).

Dispunei pe panoul acesteia diverse tipuri de elemente de control si indicatoare pentru valori

numerice i exersaimodificarea valorilor acestora cu unealta de operare.


10/92

nchidei noul program nchiznd panoul acestuia (nchiderea diagramei nu are dect efect de

ascundere a acesteia) i rspunzndNolantrebareaSave changes to "...."?

ID.02.06. Terminalele elementelor

Atunci cnd un element de control sau indicator este dispus n panou, n diagrama este inserat

automat un simbol, numit terminal, ce va reprezenta elementul respectiv n cadrul fluxului de date.

Terminalele elementelor se difereniazprin culoare,n funciede tipul mrimiiscalare:

portocaliupentru valori numerice reale; verdepentru valori booleene; rozpentru valori alfanumerice (string).

De remarcat faptul c:

terminalele elementelor de control au contur gros i o sgeataneagrmicn partea dreapt terminalele elementelor indicatoare au contur subire i o sgeata neagr micn partea

stnga.

EXERCIII

>>> Identificain diagramterminalele elementelor pe care le-aidispus pe panou.

>>>n diagram, folosind unealta de selectare, deplasaiterminalele elementelor ca n figura de mai

sus.

ID.02.07. Paleta de funcii

Paleta de funciieste o fereastrce poate apare doar atunci cndse lucreazn cadrul diagramei i

coninesub-palete cu diverse categorii de funcii, proceduri sau structuri specifice de programare.

Afiareapaletei de funciise poate efectuan doumoduri:

apsnd butonul din dreapta al mouse-ului atunci cnd cursorul acestuia este ntr-o zonlibera diagramei;


11/92

selectnd, din meniul Windows, comanda Show Functions Palette.

n primul caz, sub-paletele se deschid automat atunci cndcursorul mouse-ului trece pe deasupra lor

iar paleta rmnevizibildoar pnla selectarea unei funcii.

n al doilea caz, o sub-paleta se deschide (nlocuindpaleta de funcii) doar cndse face un click pe

simbolul su. Paleta rmnevizibila i dupselectarea unei funcii.

EXERCIIU

n diagrama aplicaiei, afiaipaleta de funcii prin fiecare din cele doumoduri indicate mai sus i

navigaiprin sub-paletele acesteia.

ID.02.08. Fereastra Help

Selectarea, n panou sau n diagrama, din meniul Help, a comenzii Show Context Help, conduce la

deschiderea unei ferestren care sunt afiateautomat informaiiajuttoare.

Deschiderea saunchidereaferestrei Helppot fi comandate i prin apsareacombinaieide taste Ctrl

+ H .

Atunci cndutilizatorul deschide paleta de funciii navigheazprin subpaletele acesteia,n fereastra

Help apar informaii referitoare la funcia corespunztoare simbolului deasupra cruia este

poziionatcursorul mouse-ului.


12/92

De asemenea, dacun simbol de funciea fost deja dispusn diagramiar cursorul mouse-ului este

poziionatdeasupra sa,n fereastra Helpapar informaiireferitoare la funciarespectiv.

EXERCIIU

Exersaideschiderea inchidereaferestrei Helpprin modurile descrise mai sus.

Cu fereastra Help deschis, navigai prin paleta de funcii i observai modul n care informaiile

ajuttoare se modific atunci cnd cursorul mouse-ului trece pe deasupra diverselor simboluri de

funcii.

ID.02.09. Funciipentru valori numerice

Funciilepentru valori numerice sunt grupaten subpaleta Numeric a paletei de funcii.

Se remarc o prim categorie, dedicat funciilor aritmetice simple: adunare (Add), scdere

(Subtract), nmulire (Multiply), mprire (Divide), incrementare (Increment), decrementare

(Decrement), valoare absolut (Absolute Value), rotunjire la cel mai apropiat ntreg (Round To

Nearest), rotunjire la ntregul inferior (Round To -Infinity), rotunjire la ntregulsuperior (Round To

+Infinity), rdcinaptrat(Square Root), schimbare de semn (Negate), produsul dintre o valoare x

i o putere a lui 2 (Scale By Power Of 2), inversare (Reciprocal).

n subpaleta Numericse gsetede asemenea elementul Numeric Constant(constantnumeric).


13/92

Atunci cndun astfel de element este dispus n diagram, el captautomat valoarea 0 i intrn

modul de editare, ateptndca utilizatorul sintroducvaloarea numericdorit.

Dac, imediat dupdispunerea n diagram, n loc de a introduce o valoare n element, utilizatorul

efectueaz alt operaie, o alta valoare constantpoate fi specificat utilizndunealta de operare

sau pe cea de editare a textelor.

EXERCIIU

n subpaleta Numeric a paletei de funcii, identificaifunciilearitmetice simple enumerate mai sus.

Pe parcursul navigriin paleta de funcii, urmriidescrierea funciilorn fereastra Help.

ID.02.10. Funciipentru valori booleene

Funciilepentru valori booleene sunt grupate n subpaleta Boolean a paletei de funcii.

Se remarcfunciilelogice simple SI (And), SAU (Or), SAU EXCLUSIV (Exclusive Or), NEGARE (Not), SI

NEGAT (Not And), SAU NEGAT (Not Or), SAU NEGAT EXCLUSIV (Not Exclusive Or) i IMPLICA

(Implies).

Subpaleta coninede asemenea,n partea inferioar, cele douconstante logice: ADEVARAT (True) i

FALS (False).

EXERCIIU

n subpaleta Boolean a paletei de funcii, identificai funciile logice simple i constantele logice

enumerate mai sus.


ID.02.11. Funciipentru valori alfanumerice (string)

Funciilepentru valori alfanumerice sunt grupate n subpaleta Stringa paletei de funcii.


14/92

Printre cele mai simple se numrcele pentru transformarea caracterelor n majuscule (To Upper

Case) i pentru transformarea caracterelorn minuscule (To Lower Case).

n partea sa inferioar, subpaleta conine un element String Constant pentru introducerea n

diagrama de valori alfanumerice constante.

EXERCIIU

n subpaleta Stringa paletei de funcii, identificaifunciilei constanta alfanumericenumerate mai

sus.


ID.02.12. Inserarea simbolurilor de funciin diagram

1. Dispunerea unei funciin diagramncepecu selectarea simbolului corespunztordin paleta de

funcii.

2. Dup selectarea simbolului funciei, se deplaseaz cursorul mouse-ului pn n poziia din

diagramn care se doretedispunerea.

Att timp ct cursorul mouse-ului este deplasat, simbolul funciei va fi reprezentat mpreun cu

terminalele corespunztoaredatelor proprii de intrare i de ieire.

3. Dac,n timpul deplasrii, simbolul funcieieste trecut suficient de aproape de un terminal sau de

o zona a fluxului de date la care se poate efectua o legtur, acea legtureste stabilita automat.

Dacsimbolul funcieiestendeprtat,n cursul deplasrii, de zona sau terminalul respectiv, legtura

stabilitautomat dispare.

Dac nu se doreteefectuarea automat a unei legturi, se apas tasta Spacen timp ce butonul

mouse-ului este apsat.

4. Cndsimbolul funcieiajungen poziiadorit, se face click cu unul dintre butoanele mouse-ului.

Dacin acel moment existo legturstabilitautomat, legturarespectivse pstreaz.


15/92

EXERCIIU

Din subpaleta Numerica paletei de funcii, introducein diagram o funcieAddi poziionai-o can

figura, ntre terminalele celor doua elemente numerice.

Introducei de asemenea n diagram un element de tipul Numeric Constant i stabilii-i acestuia

valoarea 2.

Din subpaleta Boolean, introducein diagrama o funcieNoti poziionai-ontre terminalele celor

douelemente booleene.

Din subpaleta String, introducei n diagram o funcie To Upper Case i poziionai-o ntre

terminalele celor douelemente alfanumerice.

Duppoziionareasimbolurilor de funciin diagram, deschideifereastra Helpi afiain aceasta

informaiile referitoare la fiecare funcie prin deplasarea mouse-ului deasupra simbolului

corespunztor.

ID.02.13. Realizarea legturilorn diagram

Realizarea unei legturintre doucomponente ale diagramei se efectueazcu ajutorul uneltei de

conectare.

Ordinea n care se selecteaz cele dou componente (sursa i destinaia) nu este important.Legturapoate fi realizatn orice sens, deoarece mediul de programare va identifica automat sursa

i destinaiapentru a stabili sensul de circulaieal datelor.


16/92

1. Se deplaseazcursorul mouse-ului (unealta de conectare) deasupra primei componente (aceasta

vancepesclipeasc) i se face click. Aciuneaeste echivalentcu prinderea unui captal firului de

componenta respectiv.

Din acest moment, daca mouse-ul este deplasat, pe ecran va aprea imaginea unui fir cu un capt

fixat de prima componenta i cu un captlegat de cursorul mouse-ului.

2. Se deplaseazcursorul mouse-ului deasupra celei de-a doua componente (i aceasta vancepes

clipeasc) i se face click, fixndastfel al doilea captal firului de aceasta componenta.

Obs. 1: Daca, la un moment dat, firul care urmeazmouse-ul are un sens (orar sau trigonometric)

neconvenabil, sensul poate fi schimbat prin apsareatastei blanc (spaiu).

Obs. 2: Daca se doreteca traseul unei legturisfie format din mai multe poriunin unghi drept,

un click intr-un punct din diagrama va fi echivalent cu fixarea firuluin acel punct.

Obs. 3: Daco componenta a diagramei are rol de surspentru un traseu ramificat, se pot efectua

legturicare saibdrept punct de pornire un segment al fluxului de date.

Obs. 4: Daco legturaa fost efectuata corect, ea va fi afiatan culoarea corespunztoaretipului de

date ce vor circula prin zona respectiva a fluxului de date.

Daclegturaeste incorect(conecteazdoucomponente de tipuri diferite), aceasta va fi afiatcu

culoarea neagrintrerupta.

EXERCIIU


17/92

Utilizndunealta de conectare, realizailegturiledin figura alturata.

Observaic, similar terminalelor, legturiledin diagrama au culori ce semnifictipul datelor scalare

corespunztoare (portocaliu pentru numere reale, albastru pentru numere ntregi, verde pentru

valori booleene, roz pentru valori alfanumerice).

Astfel, atunci cnd programul va rula, indicatorul Meter va afia suma dintre valoarea controlului

Slidesi constanta 2, indicatorul Boolean 2va afiavaloarea logicnegata controlului Boolean, iar

indicatorul String 2va afiatextul din controlul Stringtransformatn majuscule.

Deschideifereastra Help, selectaiunealta de conectare i poziionaicursorul mouse-ului deasupra

unei legturiastfelnct aceasta s"clipeasc".

Observaic,n aceastsituaie,n fereastra Helpsunt afiateinformaiireferitoare la tipul de valori

ce circula prin legturarespectiv.

ID.02.14. Fluxul de date

Fluxul de dateeste format din totalitatea legturilorce conecteazdiversele terminale de elemente,

simboluri de funciisau proceduri i structuri de programare din cadrul diagramei.

Rolul fluxului de date este acela de reprezentare grafica a algoritmului dup care aplicaia va

prelucra datele de intrare pentru a calcula valorile de ieire.

Traseele ce formeazfluxul de date pot fi simple, cu o sursa i o destinaie, sau ramificate, cu o surs

i mai multe destinai.

Indiferent de modul sau sensul n care traseele sunt dispuse pe diagrama, "circulaia" datelor n

cadrul fluxului se efectueazdoar de la surse ctredestinaii.

Prin sursse nelege, de exemplu, terminalul unui element de control, simbolul unei constante sau

zona de ieirea unei funciisau proceduri.

Prin destinaiesenelege, de exemplu, terminalul unui element indicator sau zona de intrare a unei

funciisau proceduri.


18/92

ID.02.15. Principalele moduri de rulare a unei aplicaii

Barele de butoane ale panoului i diagramei conino serie de elemente ce permit stabilirea modului

de rulare a unui program.

Apsarea butonului Run va conduce la rularea o singura data a programului. Va fi parcurs ntreg

fluxul de date din diagrama, dupcare programul se va opri.

n timpul rulriiprogramului, butonul Runi schimbforma i se aprinde un buton Abort execution.

Apsareaacestui din urma butonn timpul rulrii va determinantreruperea acesteia.

Apsareabutonului Run Continuouslyva conduce la rularea repetat, froprire, a programului.

Pe parcursul acestui mod de rulare, i schimbforma attbutonul Run Continuouslyct i butonul

Run, i se aprinde de asemenea butonul Abort execution.


19/92

ntreruperea rulrii nu are loc dect la comanda utilizatorului, prin apsarea butonului Abort

execution.

Att pe parcursul rulrii simple ct i pe cel al rulrii continui, utilizatorul are posibilitatea de a

suspenda rularea prin apsarea butonului Pause.

Apsareaacestui butoni schimba forma il transformn butonul Continue, prin a cruiapsarese

comandreluarea unei rulrisuspendate.

Dac, atunci cndrularea este suspendat, se trecen fereastra diagrama, programul semnalizeazprin aprindere intermitentzona ce eran curs de execuieatunci cnds-a comandat suspendarea.

n diagram, atunci cndrularea este suspendat, utilizatorul are posibilitatea de a continua rulareapas cu pas, utilizndsetul de trei butoane din dreapta.

n orice mod de rulare, prin apsareabutonului Highlight Execution, utilizatorul are posibilitatea de a

urmrio animaiece sugereazdeplasarea valorilor prin fluxul de date.

Atunci cndo valoare prsete o componenta a diagramei ce este o sursa a unei legturi, valoarea

respectiva este afiatan diagram.

EXERCIII


20/92

>>>n panoul aplicaieipe care airealizat-o, cu unealta de operare, modificaivaloarea elementului

de control Slide, schimbaipoziiacontrolului Booleani introduceiun text format din minuscule n

controlul String.

ApsaisgeataRunpentru a rula programul.

Schimbaidin nou poziiacontrolului Booleani apsaidin nou sgeataRun.

>>> Apsaibutonul Run Continuouslyi,n timp ce programul ruleazn modul continuu, modificai

valoarea elementului de control Slide, schimbaipoziiacontrolului Booleani modificaitextul din

controlul String.

>>> Apsaibutonul Pause. Rularea programului se va suspenda temporar, aplicaia va trece automat

n diagrama i va indica prin aprindere intermitentlocul din diagraman care programul s-a oprit.

>>> Apsaibutonul Highlight Execution, apoi butonul Step Over. Observaiafiarean diagrama

valorilor de ieiredin funcii.

>>> "Stingei" butonul Continue(cel care avea iniialeticheta Pause). Observaiafiarean diagram

a moduluin care valorile circulpe fluxul de date al programului.

>>> "Stingei" butonul Highlight Execution i ntrerupei rularea continua prin apsarea butonului

Abort execution.

ID.02.16. Salvarea unei aplicaii

Atttimp ctncnu a fost salvat ntr-un fiier, un program are numele Untitledurmat de un numr

de ordine.

Pentru a specifica folder-ul n care programul sfie salvat, precum i numele fiierului, se alege din

meniul FileopiuneaSave As...

n urma selectriicomenzii Save As..., programul deschide o fereastrde dialog n care utilizatorul

poate selecta folder-uln care sa se efectueze salvarea i numele fiierului.

PROGRAMELE REALIZATE IN MEDIUL DE PROGRAMARE GRAFICA LabVIEWSE SALVEAZA IN FISIERE

CU EXTENSIA VI!


21/92

Din momentul n care a fost salvat prima dat, programului i se afieaz numele att in bara

superioara panoului ct in cea a diagramei.

Dac, dupsalvare, programului i se aduc n continuare modificri, lngnumele acestuia apare un

asterisc (*), semnalizndastfel faptul ca versiunea ce a fost salvatnu este cea mai recenta.

Pentru a salva un program care are deja o locaie i un nume stabilite, este suficient s se apese

combinaiade taste Ctrlsi Ssau sse selecteze comanda Savedin meniul File.

Comanda Save As...se poate folosi dacse doretesalvarea unei noi versiuni a fiieruluintr-o nou

locaiesau cu un nou nume.

EXERCIII

>>> Pe discul Dal computerului,n directorul Utilizatori, subdirectorul CCD, creaiun subdirector cu

numele Dvs.

Pentru informaii suplimentare despre aceasta etap, apsaiAICI (Atenie, se va deschide o nou

fereastra Internet Explorer pe care o puteinchideulterior)

>>> Salvaiaplicaiape care airealizat-on subdirectorul propriu !


22/92

Meniuri proprii in panou

Pentru a deschide meniul propriual unui element de control sau indicator, se pozitioneaza cursorul

mouse-ului deasupra elementului si se apasa butonul drept.

Meniul propriu al unui element poate fi de asemenea deschis cu ajutorul uneltei de afisare a

meniurilor proprii.Un meniu propriu contine diverse optiuni prin care pot fi configurate modurile de afisare sau de

functionare ale elementelor de control sau indicatoare.

Indiferent de tipul de valori carora le sunt dedicate (numerice, booleene sau alfanumerice),

elementele de pe panou au in meniurile proprii o serie de optiuni comune:

>>> Visible Items > Label

Afiseaza sau ascunde eticheta elementului. Continutul etichetei poate fi modificat cu unealta de

editare a textelor

>>> Visible Items > Caption

Afiseaza sau ascunde eticheta suplimentara a elementului. Continutul etichetei poate fi de

asemenea modificat cu unealta de editare a textelor

>>> Find Terminal

Trece in diagrama si indica terminalul elementului prin incadrarea acestuia intr-un chenar cu linie

intrerupta animata

>>> Change to Indicator(sau Change to Control)

Schimba tipul elementului din control in indicator sau invers

>>> Description and Tip...

Permite introducerea unei scurte descrieri referitoare la element si a unui text ajutator (Tip) careapare atunci cand cursorul mouse-ului este pozitionat deasupra elementului

>>> Create

Creeaza in diagrama entitati suplimentare, atasate elementului de pe panou (vor fi discutate ulterior)

>>> Replace

Afiseaza paleta de controale, astfel incat utilizatorul poate selecta un element cu care sa il inlocuiasca

pe cel curent

>>> Data Operations


23/92


24/92

Utilizati urmatoarele optiuni din meniul propriu al unui terminal din diagrama: Find Controlsau Find

Indicator, Hide Control (sau Hide Indicator), Change to Constant, Create > Constant, Create >

Controlsi Create > Indicator.

Moduri de reprezentare a valorilor numerice

Meniurile proprii ale elementelor de control sau indicatoare numerice contin o optiune specifica,

Representation, cu ajutorul careia se specifica modul in care valoarea numerica respectiva este

stocata in memorie.

In submeniul Representation, utilizatorul are la dispozitie 12 optiuni:

pe prima linie: optiuni pentru numere reale pe a doua linie: optiuni pentru numere intregi pe a treia linie: optiuni pentru numere naturale pe a patra linie: optiuni pentru numere complexe

Intre diversele optiuni de pe o linie, diferenta consta in numarul de octeti(bytes) alocati in memorie

pentru stocarea valorii respective:

EXT(extended) = numar real cu precizie extinsa (16 octeti) DBL(double) = numar real cu precizie dubla (8 octeti) SGL(single) = numar real cu precizie simpla (4 octeti) I32(long) = numar intreg pe 4 octeti I16(word) = numar intreg pe 2 octeti I8(byte) = numar intreg pe 1 octet U32(unsigned long) = numar natural pe 4 octeti U16(unsigned word) = numar natural pe 2 octeti U8(unsigned byte) = numar natural pe 1 octet CXT(complex extended) = numar complex cu precizie extinsa (32 octeti) CDB(complex double) = numar complex cu precizie dubla (16 octeti) CSG(complex single) = numar complex cu precizie simpla (8 octeti)


25/92

Numarul de octeti alocati pentru stocare se reflecta in intervalul de valori in care poate exista

valoarea respectiva sau in preciziaacesteia:

Reprezentare Interval de variatie Nr. de zecimaleEXT si CXT (-1,19e+4932; -6,48e-4966) si (6,48e-

4966; 1,19e+4932)

15 ... 33, functie de

sistemul de operare

DBL si CDB (-1,79e+308;-4,94e-324) si (4,94e-324;,

1,79e+308)

15

SGL si CSG (-3,40e+38; -1,.40e-45) si

(1,40e-45;, 3,40e+38)

6

I32 -2.147.483.648 ... 2.147.483.647 -

I16 -32.768 ... 32.767 -

I8 -128 ... 127 -

U32 0 ... 4.294.967.295 -

U16 0 ... 65.535 -U8 0 ... 255 -

Textul din interiorul terminalului unui element de control sau indicator numeric se modifica pentru a

reflecta modul de reprezentare ales.

In cazul in care valoarea numerica este una intreaga sau naturala, terminalul isi modifica de

asemenea culoarea, din portocaliuin albastru.

EXERCITII

>>> Exersati modificarea moduui de reprezentare a unui element de control numeric.

>>> Observati in panou aparitia sau disparitia zecimalelor iar in diagrama modificarea culorii si

textului din interiorul terminalului.

>>> Observati ce se intampla in situatia in care, avand un element de control numeric cu valoare

reala negativa, se schimba modul de reprezentare al acestuia in numar natural.

Meniuri proprii specifice elementelor numerice

Elementele de control sau indicatoare numerice dispun in meniul propriu de doua optiuni specifice:

>>> Data Range...pentru stabilirea unui interval de variatie particular

>>> Format & Precision...pentru specificarea unui mod particular de afisare a valorii


26/92

Selectarea optiunii Data Range...conduce la deschiderea unei ferestre suplimentare.

Daca se dezactiveaza optiunea Use Defaults, utilizatorul poate specifica valorile minima si maxima pe

care le poate lua elementul respectiv, precum si incrementul intre doua valori succesive.

De asemenea, prin optiunea If Value is Out of Range, utilizatorul poate dicta modul de

comportament in cazul in care se incearca introducerea unei valori in afara intervalului stabilit: daca

in locul optiunii Ignore se selecteaza optiunea Coerce, elementul va forta ramanerea valorii intrelimitele impuse.

Fereastra suplimentara Data Rangepermite modificarea si din acest loc a modului de reprezentare a

valorii numerice (Representation).

Selectarea din meniul propriu a optiunii Format & Precisiondeschide o fereastra din care utilizatorul

poate dicta afisarea valorii numerice in format:

>>> zecimal, caz in care se pot specifica numarul de zecimale si notatia (cu virgula mobila, stiintifica,

inginereasca etc.)

>>> timp - data, situatie in care se pot selecta diverse formate de afisare.

In cazul in care se selecteaza formatul timp - data, valoarea elementului va reprezenta numarul desecunde scurse de la data de 1 ianuarie 1904, ora 3:00 AM.

In situatiile in care elementul de control sau indicator numeric are un mod de reprezentare de tipul

numar intreg sau natural, optiunea Format & Precisionpermite suplimentar si afisarea valorilor in

sistem de numeratie hexazecimal, octal sau binar.


27/92

EXERCITII

>>> Dispuneti pe panou un element de control numeric de tipul Horizontal Pointer Slidesi modificati

valorile Minimum, Maximumsi Increment din optiunea Data Range...a meniului propriu.

Incercati apoi sa modificati valoarea elementului de control in afara limitelor impuse si observati

comportamentul elementului.

>>> Dispuneti pe panou un element de control numeric de tipul Digital Controlsi selectati optiunea

Format & Precisiondin meniul propriu al acestuia.

Pentru formatul zecimal, modificati numarul de zecimale si notatia (stiintifica, inginereasca etc) si

observati consecintele.

Selectati apoi formatul timp - datacu diverse formate de afisare si observati consecintele.

Meniuri proprii specifice elementelor cu scala

Elementele de control sau indicatoare numerice cu scala (potentiometre liniare sau circulare,

indicatoare cu ac etc) dispun in meniul propriu de optiuni suplimentare referitoare la modul deafisare:


28/92

>>> optiunea Fill Options permite alegerea modului in care sa se coloreze portiunile elementului

aflate de o parte si de alta a cursorului (colorat deasupra, colorat dedesubt, necolorat etc)

>>> optiunea Scale dispune de o serie de submeniuri proprii pentru pozitionarea uniforma sau

arbitrara a gradatiilor de pe scala (Marker Spacing), pentru stabilirea formatului de afisare a valorilor

de pe scala (Format & Precision...), pentru alegerea variantei de densitate a gradatiilor (Style) si

pentru selectarea unei scale liniare sau logaritmice (Mapping)

EXERCITII

>>> Dispuneti pe panou un element de tipul Vertical Pointer Slide, selectati din optiunea Fill Options

a meniului sau propriu diverse moduri de umplere si observati consecintele.

>>> Pentru acelasi element, afisati scala cu gradatii arbitrare (Marker Spacing), afisati valorile de pe

scala cu o zecimala (Format & Precision), modificati densitatea gradatiilor de pe scala (Scale), apoi

transformati tipul scalei in logaritmic (Mapping).

Meniuri proprii specifice elementelor booleene

Elementele de control booleene dispun in meniul propriu de optiunea suplimentara Mechanical

Action, aceasta permitand stabilirea modului in care elementul se comporta la apasarea butonului

mouse-ului de catre utilizator.


29/92

>>> Switch When Pressed modifica valoarea logica a elementului atunci cand se apasa butonul

mouse-ului, iar valoarea ramane modificata si dupa eliberarea butonului

>>> Switch When Released modifica valoarea logica a elementului atunci cand se elibereaza butonul

mouse-ului (dupa ce in prealabil a fost apasat), iar valoarea ramane modificata si dupa eliberare

>>> Switch Until Released modifica valoarea logica a elementului atunci cand se apasa butonul

mouse-ului, iar dupa eliberarea butonului valoarea elementului redevine cea dinaintea apasarii

>>> Latch When Pressed modifica valoarea logica a elementului atunci cand se apasa butonul

mouse-ului, dar aceasta modificare dureaza doar pana cand valoarea logica este transmisa in

diagrama pe fluxul de date. Imediat ce valoarea elementului a fost transmisa, acesta revine la

valoarea dinaintea apasarii, chiar daca utilizatorul continua sa tina butonul mouse-ului apasat.

>>> Latch When Releasedmodifica valoarea logica a elementului atunci cand se elibereaza butonul

mouse-ului (dupa ce in prealabil a fost apasat), dar aceasta modificare dureaza doar pana cand

valoarea logica este transmisa in diagrama pe fluxul de date. Dupa ce valoarea a fost transmisa,

elementul revine la valoarea initiala.

>>> Latch Until Released modifica valoarea logica a elementului atunci cand se apasa butonul

mouse-ului, iar modificarea se pastreaza atat timp cat utilizatorul tine butonul apasat. Dupa ce

utilizatorul elibereaza butonul, elementul revine la valoarea initiala doar in momentul in care se

realizeaza o transmitere a valorii pe fluxul de date.

EXERCITII

>>> Dispuneti pe panou un element boolean de control de tipul Vertical Toggle Switchsi un element

indicator de tipul Round LED. In diagrama, conectati intre ele terminalele celor doua elemente.

Pentru fiecare optiune Mechanical Option a elementului de control, efectuati o rulare continua

(butonul Run Continuously) si observati modul in care se comporta comutatorul si modul in care

valoarea sa logica este transmisa elementului Round LED.

>>> Dati exemple de situatii in care fiecare optiune ar fi utila (de exemplu, optiunea Latch When

Pressedeste utila atunci cand, in urma apasarii butonului de catre utilizator, se deruleaza o actiune

cu un timp foarte scurt si nu se doreste ca aceasta actiune sa fie repetata chiar daca utilizatorul

intarzie sa ridice degetul de pe butonul mouse-ului).


30/92

Meniuri proprii specifice elementelor alfanumerice

Elementele de control si indicatoare alfanumerice dispun in meniul propriu de patru optiuni

suplimentare referitoare la modul de afisare:

>>> Normal Display: afisare normala a caracterelor

>>> "\" Codes Display: interpretarea caracterelor care urmeaza dupa "\" drept caractere neafisabile

(\n= linie noua, \t= Tab, \s= spatiu s.a.m.d.)

>>> Password Display: afisare tip "parola", in locul fiecarui caracter fiind afisat un asterisc

>>> Hex Display: afisarea codurilor ASCII ale caracterelor

In mod implicit, atunci cand se introduce un text intr-un element de control alfanumeric, elementul

respectiv se comporta in modul urmator:

>>> daca se apasa tasta Enter"mare" (din apropierea tastelor pentru litere), elementul considera ca

se doreste trecerea la linia urmatoare

>>> daca se apasa tasta Enter"mica" (din zona cu taste numerice aflata in partea dreapta a tastaturii)

sau daca se face click cu mouse-ul in afara elementului,, acesta considera ca s-a incheiat introducerea

textului

>>> textul introdus in element nu este transmis ca valoare alfanumerica in fluxul de date decat dupa

confirmarea prin apasarea tastei Enter"mici" a incheierii introducerii sale.

Comportamentul implicit al elementului poate fi modificat prin selectarea optiunilor din partea

inferioara a meniului propriu:

>>> Limit to Single Line: confera ambelor taste Enteracelasi rol, de incheiere a introducerii textului.

In acest mod, nu se mai poate trece la o linie noua prin apasarea tastei Enter"mare", astfel incat

textul nu mai poate fi format decat dintr-o singura linie.

>>> Update Value while Typing: elementul nu mai asteapta confirmarea incheierii introducerii

textului pentru a transmite valoarea alfanumerica in fluxul de date. Valoarea alfanumerica este

transmisa automat, de fiecare data cand textul introdus in element este modificat.

EXERCITII


31/92

>>> Dispuneti pe panou un element alfanumeric de control si experimentati optiunile suplimentare

referitoare la afisare

>>> Activati optiunea Limit to Single Linesi experimentati modul de lucru specific acesteia

>>> Dispuneti pe panou si un element indicator pentru valori alfanumerice.In diagrama, conectati terminalele celor doua elemente. Rulati programul in modul continuu.

Observati ca textul de la elementul de control este transmis elementului indicator doar dupa

apasarea tastei Enter"mare"

Opriti rularea programului, activati optiunea Update Value while Typinga elementului de control si

rulati din nou programul in modul continuu.

Observati ca de aceasta data textul din elementul de control este transmis elementului indicator pe

masura ce este modificat, fara a se mai astepta incheierea introducerii.

Modificarea fontului unor elemente

Pentru a modifica fontulcu care un element este reprezentat, se selecteaza intai elementul respectiv

cu ajutorul uneltei de selectare.

Se deschide apoi meniul de configurare a textelor, aflat in bara de butoane, si se selecteaza din

submeniurile acestuia:

dimensiunea caracterelor (Size) stilul textului (Style) modul de aliniere (Justify) culoarea (Color) tipul de litera (Arial, Times New Romanetc)

Unui element i se poate aplica de asemenea un tip predefinit de font ( Application, System, Dialog

sau Current).

Cele trei tipuri predefinite de fonturi pot fi la randul lor modificate daca se alege una din variantele:

comanda Font Dialog...din meniul de configurare a textelor comanda Options...din meniul Tools, apoi se alege optiunea Fonts


32/92

EXERCITIU

Dispuneti elemente de control si indicatoare pe panoul programului si modificati apoi fonturile cu

care acestea sunt reprezentate.

Ordonarea componentelor panoului si diagramei

In situatia in care se doreste alinierea mai multor elemente de pe panou sau a mai multor

componente ale diagramei, se selecteaza obiectele respective apoi se deschide meniul de alinieresi

se alege varianta dorita:

aliniere dupa o orizontala a limitelor superioare, centrelor sau limitelor inferioare aliniere dupa o verticala a limitelor din stanga, centrelor sau limitelor din dreapta

Distribuirea echidistanta a unor componente se realizeaza de asemenea prin selectarea acestora,

urmata de deschiderea meniului de distribuiresi alegerea uneia din variantele:

distribuire pe verticala, cu echidistanta considerata intre diverse limite superioare sauinferioare ale elementelor

distribuire pe orizontala, cu echidistanta considerata intre diverse limite din stanga sau dindreapta ale elementelor

Atunci cand mai multe elemente sunt suprapuse, alegerea din meniul de ordonarea unei optiuni are

drept urmare schimbarea pozitiei "in adancime" a elementelor selectate: Move Forward = un pas


33/92

inainte, Move Backward = un pas inapoi, Move To Front= trecere in planul cel mai apropiat, Move

To Back = trecere in planul cel mai indepartat.

Selectarea mai multor componente si alegerea optiunii Groupare drept efect selectarea intregului

grup atunci cand una dintre componente este selectata ("desfiintarea" grupului se realizeaza cu

optiunea Ungroup).

Selectarea uneia sau mai multor componente si alegerea optiunii Locknu mai permite deplasarea

sau modificarea dimensiunilor componentelor respective (anularea efectului se realizeaza cu

optiunea Unlock).

EXERCITIU

Dispuneti elemente de control si indicatoare pe panoul programului si exersati diverse variante de

aliniere si distribuire.

Suprapuneti unele dintre elemente si exersati optiunile de schimbare a pozitiei "in adancime"

Exersati optiunile de grupare a mai multor elemente si de blocare a mutarii si dimensionarii

Modificarea scalei sau cursorului unor componente

Daca se pozitioneaza cursorul mouse-ului deasupra unei limite a scaleiunui element de control sau

indicator de tipul unui potentiometru circular (Knobsau Dial), se apasa butonul stang al mouse-ului

si se deplaseaza mouse-ul tinand butonul apasat, efectul obtinut este acela de modificare aunghiului la centrupe care scala este dispusa.

Atunci cand cursorul mouse-ului este pozitionat nu deasupra unei limite ci deasupra unei gradatii

intermediarede pe scala, efectul obtinut este acela de rotire a scalei in jurul centruluielementului.

Daca se pozitioneaza cursorul mouse-ului in apropierea mijlocului scaleiunui element de controlsau indicator de tip Meter, iar dupa aparitia la mijlocul scalei a doua simboluri + se apasa butonul


34/92

stang al mouse-ului si se deplaseaza mouse-ul tinand butonul apasat, efectul obtinut este acela de

modificare a latimii benzii colorate(rampa) a scalei.

Cursorul unui element de control sau indicator de tip potentiometru poate fi dimensionat daca se

pozitioneaza cursorul mouse-ului deasupra unuia din colturile sale, iar dupa aparitia la colturi a unor

simboluri "echer" se apasa butonul stang al mouse-ului si se deplaseaza mouse-ul tinand butonul

apasat.

EXERCITIU

Dispuneti pe panoul programului elemente de control si indicatoare de genul celor mentionate mai

sus si exersati asupra lor modificarile de design prezentate.

Variabile locale

Selectarea, din meniul Createal unui element de control sau indicator, a optiunii LocalVariable, va

conduce la introducerea in diagrama a unei entitati suplimentare, numita variabilalocala.

O variabila locala reprezinta o instantaa elementului corespunzator: o dubluraa acelui element.

Daca, la un moment dat, un element isi modifica valoarea, toate variabilele sale locale, indiferent de

locul in care sunt dispuse in diagrama, capata valoarea corespunzatoare.

Variabilele locale sunt utilizate in situatia in care este complicat (sau imposibil) sa se efectueze o

legatura direct la terminalul unui element (de exemplu, atunci cand legatura ar trebui efectuata de-a

lungul unei zone intinse din diagrama, zone in care sunt deja multe componente).

Pentru un element pot fi create mai multe variabile locale.


35/92

Initial o variabila locala este o dublura a elementului din al carui meniu propriu a fost creata, numele

acelui element fiind inscris in simbolul variabilei. Terminalul variabilei locale are culoarea

corespunzatoare tipului de date pe care le manipuleaza.

Elementul pe care variabila locala il reprezinta poate fi schimbat.

Pentru aceasta, din meniul propriu al variabilei locale, optiunea Select Item, se selecteaza numele

noului element pe care variabila locala il va reprezenta.

In mod implicit, atunci cand este creata, indiferent ca elementul pe care il reprezinta este unul de

control sau indicator, o variabila locala este un elementindicator(contur subtire).

In aceasta situatie, valoarea care ajunge la variabila locala este automat capatata de elementul pe

care il reprezinta (aceasta este si o modalitate de a schimba prin program valorile elementelor de

control).

Daca, din meniul propriu al variabilei locale, se selecteaza optiunea ChangeToRead, variabila locala

devine elementdecontrol(contur ingrosat). In aceasta situatie, variabila locala va genera valoarea

elementului pe care il reprezinta.

EXERCITIU

In panoul unei aplicatii, dispuneti un element boolean de control de tipul Vertical Toggle Switch,

unul de tipul Slide Switchsi un indicator boolean Round LED.

Creati o variabila locala a elementului Vertical Toggle Switch.In diagrama, conectati terminalul elementului Slide Switchatat la terminalul elementului Round LED

cat si la variabila locala a elementului Vertical Toggle Switch.

Rulati programul cu optiunea Run Continuously, actionati comutatorul Slide Switch, observati si

explicati comportamentul elementului VerticalToggle Switch.

Noduri de proprietati

Selectarea, din meniul Createal unui element de control sau indicator, a optiunii Property Node, va

conduce la introducerea in diagrama a unei entitati suplimentare, numita nod de proprietati.


36/92

Nodul de proprietati al unui element reprezinta o componenta prin intermediul careia, in timpul

executiei programului, pot fi determinate (in sens de "citire") sau modificate automat (scrise)

anumite proprietati ale elementului respectiv.

In mod implicit, atunci cand este creat, un nod de proprietati citestestarea logica (afisat sau ascuns)

a vizibilitatiielementului pe care il reprezinta.

Deschizand meniul propriu al nodului de proprietati, optiunea Properties, se poate selecta

proprietatea pe care nodul o reprezinta.

Printre cele mai des utilizate proprietati se numara:

>>> Position: pozitia elementului pe panou, exprimata in pixeli pe orizontala si pe verticala

>>> Bounds: dimensiunile elementului, exprimate in pixeli

>>> Visible: daca aceasta proprietate are valoarea False, elementul nu mai este afisat in panou (desi

continua sa existe si are terminal in diagrama)

>>> Disabled: valoarea 0 semnifica faptul ca utilizatorul poate actiona acel element, valoarea 1 faptul

ca elementul nu poate fi actionat (este dezactivat), valoarea 2 faptul ca elementul este dezactivat si

afisat in culori "sterse"


37/92

>>> Blinking: atunci cand aceasta proprietate are valoarea True, elementul este afisat "clipind"

>>> Label: proprietati de formatare a textului din eticheta

Un nod de proprietati poate fi trecut din starea implicita de citirein starea de scriere, prin selectarea

optiunii ChangeToWritedin meniul sau propriu.In starea de scriere, un nod de proprietati poate primi valori care vor modifica proprietatile

elementului corespunzator.

Un nod de proprietati poate fi dimensionat, pentru a gestiona mai multe proprietati ale elementului

pe care il reprezinta.

Atunci cand contine mai multe proprietati, acestea pot fi in mod independent de scriere sau de citire.

Elementul reprezentat de catre un nod de proprietati poate fi schimbat prin selectarea din meniul

propriu al nodului a optiunii Link To, similar optiunii Select Itemdin cazul variabilelor locale.

In diagrama pot exista mai multe noduri de proprietati ale aceluiasi element.

EXERCITII

>>> Dispuneti in panoul unei noi aplicatii un element de control boolean de tipul Vertical Toggle

Switchsi un element de control numeric. Creati un nod de proprietati al elementului numeric, treceti

nodul respectiv in starea de scriere si conectati la el terminalul elementului boolean. Rulati

programul cu optiunea Run Continuously, actionati comutatorul boolean, observati si explicati

efectul.

>>> In aceeasi aplicatie, dispuneti pe panou un element de tipul String Control, creati un nod de

proprietati pentru acesta, treceti nodul respectiv in starea de scriere, selectati pentru el proprietatea

Disabledsi legati la nod terminalul elementului de control numeric.

Rulati programul cu optiunea Run Continuously si actionati comutatorul boolean astfel incat

elementul de control numeric sa fie vizibil. Introduceti in elementul numeric valoarea 0si introduceti

un text in elementul String.

Introduceti in elementul numeric valoarea 1si incercati sa modificati textul din elementul String.

Introduceti in elementul numeric valoarea 2, observati si explicati efectul

TEMA

1. Construiti un program pentru determinarea solutiilor unei ecuatii de gradul al doilea.

Pentru afisarea radacinilor, programul va dispune de doua perechi de indicatoare numerice separate:

una cu mod de reprezentare real, cealalta cu mod de reprezentare complex.

Fiecare din cele doua perechi de elemente indicatoare va fi vizibila sau nu, in functie de natura

radacinilor ecuatiei.


38/92

2. Construiti un program in care utilizatorul sa poata alege, prin intermediul unui comutator boolean,

tipul de ecuatie pe care doreste sa o rezolve: de gradul I sau de gradul al II-lea.

Elementul de control numeric de la care se va introduce coeficientul lui x2 va fi vizibil doar in cazul

ecuatiei de gradul al II-lea.

In cazul ecuatiei de gradul I, elementul respectiv va deveni invizibil si va capata valoarea 0.

3. In aceleasi conditii ca la tema nr. 2, atunci cand se opteaza pentru rezolvarea unei ecuatii de gradul

I, elementul de control numeric pentru coeficientul lui x2 sa capete valoarea 0, sa fie dezactivat

(utilizatorul sa nu mai poata modifica valoarea) si sa fie afisat in culori sterse.

4. Sa se realizeze un program pentru determinarea solutiilor unei ecuatii de gradul al doilea in care

elementele de control pentru introducerea coeficientilor ecuatiei sa aiba valoarea implicita NaN.

In cazul in care utilizatorul nu introduce o valoare numerica in unul din elementele respective,

elementul sa clipeasca pentru a semnaliza eroarea.

5. Sa se realizeze un program in care, prin intermediul a doua elemente de control numerice (unVertical Pointer Slide si un Horizontal Pointer Slide), utilizatorul sa poata specifica pozitia in panou a

unui element indicator Round LED.


39/92

ID.03. Structuri de programare i funcii uzuale

Inserarea in diagrama a structurilor de programare

Structurile de programaresunt componente ale diagramei ale caror simboluri se gasesc in subpaleta

Structuresa paletei de functii.

In diagrama, o structura de programare urmeaza sa contina o serie de terminale de elemente,

simboluri de functii si valori constante ce vor forma un flux de date in interiorul structurii.

Daca, in momentul in care structura este aleasa din subpaleta Structures, o parte din elementele pe

care urmeaza sa le contina se afla deja dispuse in diagrama, chenarul structurii poate fi trasat in jurul

componentelor respective (dupa selectarea din subpaleta, se apasa butonul stang al mouse-ului in

unul din colturile viitorului chenar si se deplaseaza mouse-ul tinand butonul apasat: pe masura ce

mouse-ul este deplasat, se traseaza automat un contur cu linie intrerupta, contur ce va fi inlocuit de

catre structura in momentul eliberarii butonului mouse-ului)

Dupa dispunerea in diagrama, conturul structurii poate fi deplasat sau dimensionat. Atunci cand o

structura este deplasata, toate elementele din interiorul sau se deplaseaza odata cu ea.

Elemente din afara structurii pot fi mutate in interiorul acesteia, iar elemente din interior pot fi

mutate in afara structurii.

Daca, prin dimensionare sau deplasare, o structura ajunge sa se suprapuna cu alte elemente din

diagrama, acestea nu vor fi inclusein structura.

EXERCITIU

Exersati inserarea unei structuri oarecare (de exemplu Sequence) in diagrama, trasand de la inceput

chenarul sau in jurul unui grup de elemente.

Mutati elemente din structura in afara sa si aduceti elemente din exterior in interiorul structurii.

Deplasati si dimensionati structura.

Structura secventiala (Sequence)

Atunci cand dispune de mai multe ferestre, fiecare dintre acestea cu propriul flux de date, o structura

Sequenceexecuta in ordine ferestrele respective.

De exemplu, in figurile de mai jos sunt reprezentate doua ferestre ale unei structuri Sequence.

Structura va executa intai fereastra cu indicele 0, trimitandu-se valoarea de la elementul de control


40/92

Slide la elementul indicator Meter, apoi va executa fereastra 1ce are ca efect transmiterea valorii

booleene intre cele doua elemente.

Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Sequencecontine o singura fereastra, aceasta fiind

totodata si fereastra curenta (vizibila).

Deschizand meniul propriu al structurii si alegand una din optiunile Add Frame Aftersau Add Frame

Before, se poate adauga o fereastra dupa sau inaintea celei curente.

Daca o structura Sequencecontine mai mult de o fereastra, atunci ferestrele primesc indici(numere

de ordine) incepand cu 0, iar pe latura superioara a conturului structurii apare un selector prin

intermediul caruia se poate trece de la o fereastra la alta.

Trecerea la o alta fereastra se poate realiza fie prin intermediul celor doua sageti de la capetele

selectorului, fie apasand pe sageata din partea dreapta (indreptata in jos) si selectand indicele

ferestrei dorite din lista care se desfasoara.

La un moment dat, este vizibil doar fluxul din fereastra curenta a unei structuri Sequence.

Se poate crea o dublura a ferestrei curente, selectand din meniul propriu al structurii optiunea

Duplicate Frame.

Fereastra curenta poate fi stearsa, cu optiunea Delete This Frame.

Atunci cand o structura Sequence contine cel putin doua ferestre, ordinea acestora poate fi

schimbata: se modifica indicele ferestrei curente, selectand optiunea Make This Frame, apoi noul

indice.


41/92


42/92

Atunci cand este dispusa in diagrama, o structura Casecontine doua ferestre (Truesi False), fiecare

dintre acestea cu propriul flux de date.

Pe conturul structurii se afla dispus un terminal selector(de culoare verde, continand semnul

intrebarii).

Structura Caseva executa doar una din cele doua ferestre, in functie de valoarea booleana (Truesau

False) conectata la terminalul sau selector.

Daca la terminalul selector al unei structuri Case, in locul unei valori booleene, se conecteaza o

valoare numerica (numar intreg sau natural), numele ferestrelor se vor modifica automat din Truesi

Falsein 0si 1.

Structura va executa fereastra al carei nume va coincide cu valoarea numerica ce ajunge la terminalul

sau selector.

In aceasta situatie, are sens ca structura Casesa contina mai mult de doua ferestre.

Deoarece structura Casenu va putea contine atatea ferestre cate valori numerice pot ajunge la

terminalul sau selector, una dintre ferestre trebuie declarata drept fereastra implicita (Default).

Fereastra implicita va fi executata atunci cand valorii ajunse la terminalul selector nu ii corespunde

nici un nume de fereastra.

Un nume de fereastra poate contine si descrierea unei multimi de valori, de genul 2..5, 7..9,

intelegand prin aceasta ca fereastra respectiva va fi executata daca la terminalul selector ajunge una

din valorile 2, 3, 4, 5, 7, 8 sau 9.

O valoare nu poate exista in numele mai multor ferestre (ar exista o incertitudine privind fereastra ce

trebuie executata).

Daca la terminalul selector al unei structuri Casese conecteaza o valoare alfanumerica, atunci

numele ferestrelor vor trebui sa fie de tipul string(se modifica utilizand unealta de editare texte).

Si in aceasta situatie trebuie sa existe o fereastra implicita.

Se pot de asemenea defini multimi de valori (de genul "A".."F"), cu conditia evitarii dublurilor.


43/92

O valoare introdusa din exterior intr-o structura Case este accesibila in orice fereastra a acesteia.

Daca dintr-o fereastra a unei structuri Casese scoate o valoare in exterior, pe conturul structurii

apare un terminal de iesirede culoare alba, semn ca diagrama contine o eroare.

Atunci cand o structura Caseare pe contur un terminal de iesire, la acesta trebuie definite legaturi

din toate ferestrele structurii. In caz contrar, se spune ca iesirea din structura nu este complet

definita.

Atunci cand iesirea este complet definita, terminalul de iesire se umple cu culoarea reprezentand

tipul de date conectate (pentru a fi corect definita, la o iesire trebuie sa ajunga acelasi tip de datedin

toate ferestrele structurii).

EXERCITII

>>> Introduceti in diagrama o structura Casela al carei terminal selector conectati terminalul unui

element de control boolean.

In functie de valoarea elementului de control boolean, la terminalul unui element indicator de tip

String din afara structurii, trimiteti textul ADEVARATsau FALS.

>>> Introduceti in diagrama o structura Casela al carei terminal selector conectati terminalul unui

element de control numeric pentru valori naturale.

In functie de valoarea elementului de control numeric, la terminalul unui element indicator de tip

String din afara structurii, trimiteti textul CIFRAPARA, CIFRAIMPARAsau NUMAR.

>>> Introduceti in diagrama o structura Case la al carei terminal selector conectati terminalul unuielement de control alfanumeric.

In functie de primul caracter din elementul de control, la terminalul unui element indicator de tip

String din afara structurii, trimiteti textul PRIMA PARTE(pentru primul caracter de la A la M), A

DOUA PARTE(pentru primul caracter de la N la Z) sau NU INCEPE CU LITERA.

Structura repetitiva cu numar fix de iteratii (bucla For)

O bucla Forexecuta de un numar fixat de ori portiunea de diagrama pe care o contine.

O executie a portiunii interne de diagrama poarta numele de iteratie.


44/92


45/92

In starea Stop If True bucla While isi va incheia executia atunci cand la terminalul de continuare

ajunge valoarea logica True.

In coltul stanga - jos, bucla Whiledispune de un terminal numarator (notat cu i) care genereaza o

valoare naturala reprezentand indicele iteratiei curente(aflate in curs de executie). Indicii iteratiilor

sunt numerotati incepand cu valoarea 0.

EXERCITIU

Introduceti in diagrama o bucla While.

Conectati terminalul unui element de control boolean de tipul Stop Button la terminalul de

continuare al buclei si terminalul unui element indicator numeric la terminalul numarator al buclei.

Treceti terminalul de continuare al buclei in starea Stop If True.

Introduceti in bucla o functie de asteptare, astfel incat fiecare iteratie a buclei sa se efectueze in

interval de o secunda.

Rulati programul si urmariti in panou modificarea indicelui iteratiei curente.

Apasati butonul STOPpentru a incheia executia buclei While


46/92

ID.04. Fiiere i rapoarte

Meniuri pentru elemente ListBox, Table si Ring

Meniul List & Table al paletei de controale contine elemente de tipurile Listbox, Multicolumn Listbox

si Table.

Meniul Ring & Enum contine elemente de tipurile Text Ring, Menu Ring, Enum, Picture Ring si Text

& Pict Ring.

EXERCITIU

>>> Dispuneti in panou cate un element din fiecare din tipurile enumerate mai sus.

Tipul de date

Caracteristica principala a elementelor de tip List sau Ringeste aceea ca, desi in panou utilizatorul

are la dispozitie o lista de elemente text, valorile corespunzatoare din diagrama sunt numerice.

Aceasta se observa in primul rand din faptul ca toate elementele (cu exceptia celor de tipurile Table

sau Enum) au terminale ce semnifica numere intregi (I32) sau naturale (U16).


47/92

De exemplu, valoarea numerica a unui element de tipul Listbox este reprezentata de indicele

(numarul de ordine) textului selectat de catre utilizator (prima linie de text are indicele 0).

Definirea itemilor unui element ListBox

Itemii unui element Listboxreprezinta liniile de text din interiorul acestuia.

Modalitatea cea mai simpla de a defini acesti itemi, valabila insa doar atunci cand programul nu

ruleaza, este de a-i introduce cu ajutorul uneltei de editare a textelor.

Fiecare item trebuie introdus pe o linie separata, modalitatea de introducere fiind similara celei de la

elementele alfanumerice:


48/92


49/92

Atunci cand exista mai multe variante de selectie (nici unul, unul sau mai multi itemi), pentru a

selecta sau deselectaun item se face click pe acesta tinand apasata tasta Shift.

Daca un element Listboxeste in modul de selectie 0 or 1 Itemsi nu are nici un item selectat, valoarea

corespunzatoare a elementului este -1.

Daca sunt selectati mai multi itemi ai unui Listbox, atunci acesta nu mai este reprezentat de o valoare

scalara ci de un Arrayce contine indicii itemilor selectati.

Daca un element Listboxeste in modul de selectie 0 or More Itemssi nu are nici un item selectat,

atunci el este reprezentat de un Array vid.

EXERCITIU

>>> Dispuneti un element Listboxpe panou si stabiliti modul de selectare 0 or More Items.

Dispuneti de asemenea pe panou un element indicator Array in care sa fie afisati indicii itemilor

selectati.

Exersati diverse variante de selectare: nici un item, un item, mai multi itemi.


50/92

ID.05. Dialog, controlul aplicaiei i sincronizare

Registri de transfer in structuri repetitive

Registrii de transfersunt componente ale structurilor repetitive ce pot fi utilizate pentru transferul

unor valori intre doua sau mai multe iteratii succesiveale structurii.

Pentru a adauga un registru de transfer unei structuri repetitive (bucla Forsau While), se selecteaza

optiunea Add Shift Registerdin meniul propriu al structurii.

Un registru de transfer contine doua terminale(stang si drept) dispuse pe conturul structurii.

O valoare conectata la terminalul drept al registrului va "apare" in terminalul stang la iteratia

urmatoare.

Cu alte cuvinte, terminalul stang introduce in iteratia curenta valoarea ce a fost transmisa la

terminalul drept in iteratia anterioara.

La executarea primei iteratii a unei bucle, nu exista inca nici un transfer efectuat de catre registru

intre cele doua terminale ale sale. Terminalul stang al registrului nu a fost inca "alimentat" cu o

valoare din iteratia precedenta.

Pentru a se putea efectua extragerea unei valori din terminalul stang la prima iteratie, se conecteaza

la acest terminal o valoare din exteriorul buclei. Se spune ca registrul de transfer se initializeaza.

Terminalul stang al unui registru de transfer poate fi dimensionat, capatand astfel mai multe

componente.

Intr-o astfel de situatie, valoarea transferata din iteratia anterioara se afla in componenta superioara.

De sus in jos, fiecare componenta contine cate o valoare provenita dintr-o iteratie mai indepartata.


51/92

Dupa executarea ultimei iteratii a buclei, din terminalul drept al registrului se poate extrage ultima

valoare transferata acestuia.

O structura repetitiva poate contine mai multi registri de transfer, fiecare cu una sau mai multe

componente ale terminalului stang si fiecare transferand intre iteratii valori de diverse tipuri.

EXERCITIU

Introduceti in diagrama o bucla Whilesi adaugati-i acesteia doi registri de transfer.

Prin primul dintre registri transferati o valoare numerica aleatoare X, iar prin cel de-al doilea o

valoare booleana, obtinuta ca rezultat al evaluarii expresiei X > 0,5. Initializati cei doi registri de

transfer cu valori corespunzatoare.

Dispuneti pe panou elemente indicatoare pentru afisarea valorilor din iteratia curenta si din cea

precedenta, precum si un buton la a carui apasare executia buclei Whilesa se incheie. Introduceti in

bucla While o functie care sa determine o asteptare de trei secunde la fiecare iteratie.

Apasati butonul Run, apoi treceti in diagrama, apasati butonul Highlight Executionsi urmariti modul

in care valorile sunt transferate intre iteratii.

TEMA

1. Sa se realizeze un program care sa aprinda un LED pentru trei secunde, sa-l stinga pentru o

secunda, apoi sa repete ciclul pna la apasarea de catre utilizator a unui buton STOP.

2. Construiti un program care sa simuleze functionarea unui semafor, aprinzand succesiv cate un LED

rosu, galben sau verde.

LED-urile rosu si verde vor sta aprinse cate 10 secunde, LED-ul galben va sta aprins doua secunde.

Programul va rula pana la apasarea de catre utilizator a unui buton STOP.

3. Realizati un program care sa simuleze functionarea unui semafor cu buton pentru pietoni.

Culoarea verde (pentru autovehicule) va fi aprinsa continuu. Atunci cand utilizatorul apasa un buton,

se aprinde pentru trei secunde culoarea galbena, se aprinde apoi pentru 10 secunde culoarea rosie si

se revine in final la culoarea verde.

Dupa un astfel de ciclu declansat de catre un pieton, o alta eventuala apasare pe buton nu este luata

in considerare mai devreme de doua minute de la revenirea la culoarea verde.

4. Modificati programul de la problema anterioara, folosind o variabila locala a unei structuri

Sequence, astfel incat, daca pietonul apasa din nou butonul cat timp este aprinsa culoarea galbena,

apasarea sa fie considerata drept anulare si semaforul sa revina imediat la culoarea verde.


52/92

O alta eventuala apasare pe buton nu este luata in considerare mai devreme de un minut de la

comanda de anulare.

5. Completati cele doua programe anterioare prin adaugarea luminilor pentru pietoni.

6. Sa se realizeze un program care sa numere descrescator de la 20 la zero, la interval de o secunda.

7. Sa se realizeze un program care sa numere crescator, din unu n unu, la interval de o secunda,

pna cnd utilizatorul apasa un buton STOP.

8. Sa se realizeze un program care, n momentul n care utilizatorul introduce o valoare numerica mai

mare dect cinci, saaprinda un LEDsi sa se opreasca.

9. Sa se realizeze un program care sa genereze continuu numere aleatoare, la interval de 0,5

secunde, pna cnd valoarea generata x ndeplineste conditia x > 0,97.

10. Sa se realizeze un program care sa afiseze, in milisecunde, timpul scurs intre apasarile de catreutilizator a doua butoane.

11. Sa se realizeze un program care sa afiseze succesiv primele 10 numere pare, la intervale de doua

secunde.

12. Sa se realizeze un program care sa determine daca un numar specificat de catre utilizator este

numar prim.

13. Sa se realizeze un program pentru descompunerea unui numar natural par, strict mai mare decat

2, intr-o suma de doua numere prime.

14. Realizati un program care sa genereze valori numerice aleatoare pana in momentul in care obtine

in trei iteratii consecutive valori mai mari sau egale cu o limita Ximpusa de catre utilizator.

15. Sa se realizeze un program care sa permita introducerea de catre utilizator a unor valori numerice

reale a si b, sa astepte apasarea unui buton OK si apoi sa aprinda un LED daca este ndeplinita

conditia a < b.

16. Realizati un program care sa efectueze urmatoarele:

- sa afiseze doua numere naturale, generate aleator intre 1 si 10;- sa astepte pana in momentul in care utilizatorul, dupa ce a introdus intr-un element de

control valoarea produsului celor doua numere, apasa un buton OK;

- sa compare valoarea introdusa de catre utilizator cu produsul calculat al celor doua numerealeatoare si sa aprinda un LED daca raspunsul a fost corect;

- daca raspunsul a fost incorect, sa afiseze valoarea corecta;- sa afiseze timpul necesar utilizatorului pentru a da raspunsul;- sa afiseze numarul total de intrebari, procentajul raspunsurilor corecte si timpul mediu de

raspuns;

- sa ruleze pana la apasarea de catre utilizator a unui buton STOP.


53/92

ID.06. Reprezentri graficeElemente pentru reprezentari grafice

Mediul de programare LabVIEW dispune, in meniul Graph al paletei de controale, de o serie de

elemente pentru reprezentari grafice.

Cele mai utilizate sunt cele aflate pe prima linie a meniului Graph: elementele Waveform Chart

(numit pe scurt Chart), WaveformGraph(numit pe scurt Graph) si XYGraph.

Diferentele intre cele trei elemente sunt reprezentate de modurile in care acestora li se transmit

coordonatele punctelor prin care va fi trasat graficul.

EXERCITII

>>> Dispuneti pe panoul unei aplicatii un element Waveform Chart, unul Waveform Graphsi unul XY

Graph.

>>> Modificati atat dimensiunile elementelor cat si dimensiunile zonelor lor de afisare (zonele

interioare de culoare neagra)

>>> Cu unealta de operare, modificati valorile de la capetele scalelor

>>> Cu unealta de editare a textelor, modificati numele (etichetele) scalelor

Elementul Waveform Chart

Unui element de tip Chart i se pot trimite in mod succesiv, punct cu punct, valorile ordonatelorpunctelor pe care sa le traseze grafic.

In figura de mai jos, bucla While executa cate o iteratie la fiecare trei secunde (datorita functiei Wait

(ms)). La fiecare iteratie, functia Random Number (0-1) trimite cate o valoare aleatoare la elementul

Chart.


54/92

Un element de tip Chart considera valorile succesive pe care le primeste drept ordonate ale

punctelor de pe grafic.

Abscisele punctelor sunt considerate automat crescatoare din unitate in unitate (0 pentru prima

valoare primita, 1 pentru a doua s.a.m.d.).

Atunci cand primeste o noua valoare, un element Charttraseaza un segment de dreapta din punctul

cel mai recent (ultimul de pe grafic) pana in punctul determinat de noua valoare primita.

Un element Chart accepta nu numai valori trimise punct cu punct (scalare) ci si siruri de valori

(Array).

Atunci cand primeste un sir de valori (considerate de asemenea tot ordonate ale punctelor), un

element Chartadauga la sfarsitul graficului deja existent nu un singur punct ci un numar de puncte

egal cu numarul de valori din sirul primit.

In figura de mai jos, la fiecare iteratie a buclei While(la fiecare trei secunde), bucla Forgenereaza un

sir (Array) de sapte valori aleatoare, sir ce este trimis elementului Chart.

La fiecare trei secunde, la graficul din elementul Chartsunt adaugate astfel inca sapte puncte.


55/92


56/92

Elementele de tip Graphpermit insa, suplimentar, definirea abscisei primului punct si a distantei pe

orizontala dintre doua puncte succesive. In aceasta situatie, valorile x0 si x se introduc (printr-o

functie Bundle) intr-un Clusterimpreuna cu sirul de valori ce reprezinta ordonatele punctelor, iar la

terminalul elementului Graphse conecteaza iesirea functiei Bundle(figura de mai jos).

Daca un element Graphprimeste o matrice de valori numerice (Arraycu doua dimensiuni), atunci el

va trasa simultan un numar de grafice egal cu numarul de linii ale matricei.

In situatia in care se traseaza mai multe grafice si se doresc definirea abscisei x0a primului punct si a

distantei xpe orizontala dintre doua puncte succesive, marimile respective vor fi aceleasi pentru

toate graficele. In functia Bundle, la cea de a treia intrare se conecteaza matricea de valori.

EXERCITIU

>>> Construiti diagramele din figurile de mai sus si verificati modul de functionare.

Elementul XY Graph

Un element de tip XY Graphaccepta la intrare un Clusterformat din doua siruri (Array) de valori.

Primul sir reprezinta abscisele iar cel de-al doilea ordonatele punctelor de pe grafic. Evident, cele

doua siruri trebuie sa contina acelasi numar de valori.

Atunci cand se primeste o astfel de structura de date, graficul anterior este sters.

In figura alaturata este prezentat un program pentru trasarea graficului functiei sinus intre 0 si 2

prin 101 puncte.

Stabilind ca punctele vor fi la distante egale pe orizontala, se determina intai distanta xpe abscisa

dintre doua puncte succesive, impartind la 100 intervalul de trasare, de lungime 2 .


57/92

Intr-o bucla For cu numarul de iteratii egal cu numarul de puncte se determina la fiecare iteratie

abscisa unui punct si se calculeaza ordonata.

La iesirea din bucla For, sirurile de valori xisi yisunt grupate intr-un cluster (cu functia Bundle), iar

acesta este trimis la terminalul elementului XYGraph.

Daca se doreste trasarea simultana a mai multor grafice:

se construieste pentru fiecare grafic cate un Clusterformat din doua Array-uri (unul pentruabscisele si altul pentru ordonatele punctelor);

iesirile functiilor Bundlese conecteaza la o functie Build Array; iesirea functiei Build Arrayse conecteaza la terminalul elementului XY Graph.

EXERCITIU

Construiti diagramele din figurile de mai sus si verificati modul de functionare.


58/92

ID.07. Funcii matematice avansate

Definirea tipului de date al unui Array

Spre deosebire de elementele scalare, care reprezentau o singura valoare, de un anumit tip (numeric,

boolean, alfanumeric), elementele vectoriale (Array) pot contine, intr-o maniera ordonata, mai

multe valori de acelasi tip.

Pentru a fi dispus in panou, un element de tipul Arrayse selecteaza din meniul Array&Clusteral

paletei de elemente.

Atunci cand un element de tipul Arrayse dispune pe panou, tipul datelor pe care acesta le va contine

nu este inca definit. Se spune ca elementul de tip Arrayeste vid.

Terminalul din diagrama al elementului este de culoare neagra. Sageata Run este sparta, semn ca

programul este incomplet si nu poate fi rulat.

Pentru a defini tipul de date, in elementul de tip Arraytrebuie introdus un element de control sau

indicator scalar de tipul dorit (numeric, boolean sau alfanumeric).

Elementul scalar ce urmeaza a fi introdus in Arraypoate exista deja pe panou sau poate fi selectat la

momentul respectiv din paleta de elemente.

Cand elementul scalar este adus deasupra elementului Array, inainte de a se elibera butonul stang al

mouse-ului, conturul elementului Arrayeste marcat cu o linie intrerupta (Array-ul sesizeaza ca i se vaintroduce un element scalar).


59/92

La eliberarea butonului mouse-ului, elementul scalar apare in interiorul elementului Array, acesta din

urma modificandu-si corespunzator dimensiunile. In diagrama, terminalul elementului scalar dispare,

iar terminalul elementului Array capata culoarea, textul si grosimea de chenar corespunzatoare

datelor pe care le va manipula.

EXERCITIU

Dispuneti pe panoul unei aplicatii:

- un Arraycu valori numerice;- un Arraycu valori booleene;- un Arraycu valori alfanumerice.

Transformati cele trei Array-uri din elemente de control in elemente indicatoare.

Definirea valorilor si a numarului de valori vizibile

Atunci cand este dispus in panou si ii este definit tipul de date, un element de tip Arrayafiseaza la un

moment dat o singura valoare.

Pentru a modifica numarul de valori afisate, se pozitioneaza intai cursorul mouse-ului pe un colt al

elementului Array, astfel incat pe colturile acestuia sa apara patru simboluri "echer" .


60/92

La aparitia celor patru simboluri "echer", se apasa butonul stang al mouse-ului si, tinandu-l apasat, se

deplaseaza mouse-ul astfel incat sa se redimensioneze conturul elementului Array.

Pe masura ce mouse-ul este deplasat, conturul redimensionat al elementului Arrayeste marcat cu

linie intrerupta.

Atunci cand conturul a fost redimensionat astfel incat sa poata cuprinde numarul dorit de valori, se

elibereaza butonul mouse-ului si elementul Arrayeste afisat redimensionat.

Redimensionarea conturului se poate efectua atat pe verticala cat si pe orizontala.

In partea sa stanga, un element de tip Arraydispune de un index.

Indexulunui element Arrayindica numarul de ordineal valorii afisate in pozitia superioara (indicelevalorii). Indicele primei valori dintr-un Arrayeste 0.

Imediat dupa ce i se defineste tipul de date, un Arraynu contine nici o valoare (este vid). Faptul este

semnalizat prin afisarea "opaca" a elementelor pe care Array-ul le contine.

Atunci cand se defineste o valoare din Array, aceasta este afisata normal.

Daca, la un moment dat, utilizatorul defineste o valoare si exista valori cu indici mai mici inca

nedefinite, acestea vor capata automat o valoare implicita, in functie de tip.

Cand se modifica valoarea indexului unui Array, valorile acestuia se deplaseaza astfel incat in pozitia

superioara sa fie afisata valoarea cu indexul selectat.

Daca, in urma acestei deplasari, unele valori nu mai sunt vizibile, faptul nu echivaleaza cu stergerea

acestora: valorile continua sa existe in cadrul Array-ului si pot fi vizualizate prin modificarea

corespunzatoare a indexului.


61/92

EXERCITIU

Modificati numerele de valori vizibile ale celor trei Array-uri create in exercitiul anterior.

Transformati Array-urile in elemente de control (daca este cazul) si definiti valori in cadrul acestora.

Modificati indexul fiecarui Arraysi observati modul in care valorile se deplaseaza.

Definirea numarului de dimensiuni

In mod implicit, atunci cand este creat, un Arrayare o singura dimensiune, putand fi descris drept o

matrice coloana.

Numarul de dimensiuni ale unui Arraypoate fi modificat prin dimensionarea indexului acestuia: se

pozitioneaza cursorul mouse-ului pe un colt al indexului, astfel incat pe colturile acestuia sa apara

patru simboluri "echer", se apasa butonul mouse-ului si se deplaseaza mouse-ul tinand butonul

apasat, pana cand indexul capata dimensiunea dorita.

Daca un Arrayare mai mult de o dimensiune, se poate stabili afisarea mai multor linii si mai multor

coloane.

Terminalul unui element Array se caracterizeaza prin prezenta unor paranteze drepte a caror

grosime este proportionala cu numarul de dimensiuni.

Atunci cand se realizeaza legaturi in diagrama, conexiunile pe care circula un Arraycu o dimensiune

sunt mai groase decat cele pe care circula valori scalare.

Pentru Array-urile cu doua sau mai multe dimensiuni, conexiunile sunt reprezentate cu linie dubla.

Spatiul intermediar al liniei duble este cu atat mai mare cu cat numarul de dimensiuni ale Array-ului

este mai mare.


62/92

EXERCITIU

Mariti numerele de dimensiuni ale Array-urilor create in exercitiile anterioare si afisati mai multe linii

si mai multe coloane.

Observati ca, atunci cand un Array cu o dimensiune este transformat in unul cu doua dimensiuni

(matrice), valorile existente initial in Arraysunt distribuite pe prima linie a matricei.Observati comportamentul unei matrici la introducerea unei valori anterior nedefinite.

Modificati indexurile unei matrici si observati modul de deplasare a valorilor.

Construirea Array-urilor in diagrama

Construirea Array-urilor in diagrama

Atunci cand este necesara existenta in diagrama a unei constante Array, aceasta poate fi selectata

din meniul cu functii pentru valori vectoriale (Array) al paletei de functii.

La dispunerea sa in diagrama, similar elementelor Arrayde pe panou, o astfel de constanta nu are

definit tipul de date pe care le va contine.

Definirea tipului de date se realizeaza prin introducerea in chenarul constantei Array a unei

constante de tipul dorit (numeric, boolean sau alfanumeric).


63/92

O constanta Array permite aceleasi operatii de definire a numarului de valori vizibile sau de

modificare a numarului de dimensiuni ca si elementele Arraydin panou.

Pentru a obtine in mod dinamic (programatic), in diagrama, structuri de valori de tipul Array, pot fi

utilizate o serie de functii specifice.

Functia Initialize Array genereaza un Array cu una sau mai multe dimensiuni, continand aceeasivaloare (conectata la intrarea element) in toate pozitiile.

Numarul de valori de-a lungul unei dimensiuni se specifica la intrarea dimensionsizea functiei.

Atunci cand este dispusa in diagrama, functia are o singura intrare dimension size, generand astfel

un Arraycu o singura dimensiune. Daca se doreste generarea unui Arraycu mai multe dimensiuni,

simbolul functiei poate fi dimensionat.

Daca la una dintre intrarile dimension size se conecteaza valoarea 0, sau daca toate intrarile

respective sunt neconectate, functia va genera un Arrayvid.

Functia Build Array concateneaza la un Array una sau mai multe elemente cu un numar de

dimensiuni imediat inferior (adauga valori scalare la un Arraycu o dimensiune, adauga linii la matrici

s.a.m.d.).

Atunci cand este dispusa in diagrama, functia are o singura intrare. Numarul dorit de intrari se obtine

prin dimensionarea simbolului functiei.

Daca la toate intrarile functiei sunt legate elemente cu acelasi numar de dimensiuni, functia poate

opera in doua moduri, dupa cum optiunea Concatenate Inputsdin meniul sau propriu este sau nu

activata:

- daca optiunea este activata, functia va concatena intrarile si va obtine un Arraycu un numarde dimensiuni egal cu al intrarilor (optiunea nu este valabila daca toate intrarile sunt scalare);

- daca optiunea nu este activata, functia va obtine un Array cu un numar de dimensiuniimediat superior celui al intrarilor (Arraycu o dimensiune din valori scalare, matrice din linii

s.a.m.d.).

Functia Interleave 1D Array construieste un Array cu o singura dimensiune prin intreteserea mai

multor Array-uri avand de asemenea o singura dimensiune.

Array-ul rezultat este format prin preluarea alternativa a cate unei valori din fiecare Arrayde intrare.

La dispunerea in diagrama, functia contine doar doua intrari, dar numarul acestora poate fi modificat

prin dimensionarea simbolului.


64/92


65/92

Conectarea de valori atat la indicele liniei cat si la cel al coloanei va determina extragerea din matrice

a

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	catalin-del-bosque
View:	538 times
Download:	21 times

Labview pentru incepatori

Documents