LAAPUSULLIBERTATIIHristodulAghioritul[1]

8/7/2019 LAAPUSULLIBERTATIIHristodulAghioritul[1]

1/96

LA APUSUL LIBERTATII

Ieromonah Hristodul Aghioritul

Partea nti

Introducere

Pentru c de-a lungul vremii, atunci cnd unii ncercau s apere drepturile patriei noastre,

imediat altii, care se autonumeau ''progresisti", i ncadrau n categoria nationalistilor, a

obscurantistilor, a retrograzilor, a oamenilor care doresc s renvie Evul Mediu, prin aceast

crticic i informm pe asa-numitii progresisti n legtur cu toate pozitiile noastre si le

demonstrm c, la urm, ei sunt cei care nu iubesc nici adevrata fraternitate a popoarelor, nici

libertatea si nici progresul patriei noastre.

Deoarece am dou calitti, ca si majoritatea coplesitoare a poporului nostru, o s-mi permiteti s

vorbesc: a)ca cettean de drept al Greciei (care, n conformitate cu art. 4, par. 1, 2 si 3 dinConstitutie, ''e egal n fata legii", ''are drepturi egale si obligatii" si ''a dobndit toate calittile

prevzute de lege", si care n conformitate cu art. 5, par. 1 ''are dreptul de a-si dezvolta liber

personalitatea si de a participa la viata social, economic si politic a trii... ") si b) ca crestin

ortodox care a fost nsrcinat cu calitatea de duhovnic, competent pe care mi-a ncredintat-o

Sfnta noastr Biseric cu ngduinta, prin rnduiala si prin harul lui Dumnezeu.

Dorim Uniunea European

Grecia este singura tar care n trecut a avut de ndurat cele mai cumplite suferinte de la Apus si

care a suferit mari dezastre, urmarea crora e faptul c astzi am rmas cu sute de ani n urm.

(Nu m voi referi pe larg la istorie, nu m voi opri nici la cruciade, nici la contra-actiunile Sfintei

Aliante din timpul revolutiei de la 1821, nici la rolul pe care l-au jucat fortele europene n timpul

campaniei din Asia Mic si n tragedia care i-a urmat n jurul anului 1922, nici la atitudineaostil si ipocrit a statelor din vestul Europei n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, n 1940,

1


2/96

nici la attea si attea alte evenimente, mai recente sau mai vechi, pentru c le sunt tuturor

cunoscute.) Dar dac cineva doreste s pun capt umilintelor si distrugerilor, nu poate fi, logic,

altcineva dect noi, grecii. Asadar, noi toti doream si visam o aliant, o prietenie, n cteva

cuvinte o Europ unit, n spiritul solidarittii ntre state, din care s lipseasc cu desvrsire

atitudinile divergente si urmrirea unilateral a intereselor nationale.

Inc un motiv important care ne-a fcut s considerm imperioas nevoia de a fi creat o Europ

unit este si faptul c mica noastr tar este singura printre celelalte tri europene, care are ceva

specific: mpotriva ei uneltesc direct sau ''subteran" toate trile cu care se nvecineaz. (Este oare

ntmpltor ? Nu vom examina aici aceast chestiune.) Oricum, amenintarea unui rzboi

catastrofal ne atrn deasupra capului. Este asadar logic ca, chiar dac toate cte le-am pomenit

mai nainte n-ar proveni dintr-o judecat artificial, creat ca s ne oblige s recurgem la Apus,

totusi, noi singuri simtim de la sine nevoia s sprijinim micile noastre forte pe ajutorul unei

supraputeri cum este aceea care se creeaz astzi, cea a Europei unite. Prin urmare, ca s vorbim

limpede, spunem c: noi dorim si urmrim, asa cum n-o doreste nici un alt popor european, s ne

integrm n aceast Europ unit. S nceteze asadar aceia care nutresc sentimente antigrecesti s

ne mai acuze c nu dorim binele si c nu urmrim interesul patriei noastre, bine care decurge, asa

cum sustin ei n cazul de fat, din unirea noastr cu Europa, pentru c noi dorim si o declarm

deschis, unirea aceasta, asa cum n-o doreste nici un alt popor, si avem si imbolduri curate care ne

mping, ca unii ce sunt neputinciosi, s cerem ajutorul celor puternici.

Dimpotriv, germanul, de exemplu, nu are n jurul lui nici dusmani care s-l ameninte si nici altii

n-au vrut s-l distrug. De aceea, e firesc ca motivele care l mping spre uniune s fie absolut

diferite de ale noastre. El o doreste numai si numai pentru c piata lui este suprasaturat si caut

s si-o extind; de aceea a si inventat, mpreun cu altii, crearea Pietei Comune, ngrijindu-se

vizibil dinainte ca ntreaga legislatie s fie n favoarea lui, pentru c altfel o asemenea uniune n-

ar fi avut nici un sens pentru el. De aceea si promoveaz punctul de vedere conform cruia vatrebui ca, n luarea de decizii, s existe un raport diferit al voturilor fiecrui stat membru,

proportional cu populatia lui, lucru care, natural, avantajeaz statele mari si nu pe cele mici.

Dorim noi, crestinii ortodocsi, o uniune a popoarelor Europei ?

Domnul nostru Iisus Hristos este singurul care are si care ne nvat dragostea desvrsit si

dezinteresat. El, ca Printe ceresc, a dorit si doreste s vad c toti copiii Lui se iubesc si c sunt

uniti n spiritul Dragostei si al Adevrului. El nsusi, la prima Sa venire, de-a lungul ntregii vieti

2


3/96

pmntesti, S-a strduit s ne uneasc pe toti. Totusi, nevoind s ncalce liberul arbitru al omului,

pentru c noi n-am vrut s ne lepdm de patimile noastre, n-a reusit n ncercarea Lui si cu

durere ne-a spus: ''De cte ori am voit s adun pe fiii ti, dup cum adun pasrea puii si sub

aripi, dar nu ati voit" (Matei 23, 37); si n rugciunea Sa arhiereasc Se roag fierbinte pentru

aceast dorint a Sa: ''Dar nu numai pentru acestia M rog, ci si pentru cei ce vor crede n Mineprin cuvntul lor, ca toti s fie una... ca ei s fie desvrsiti ntru unime" (Ioan 17, 20-21, 23).

Apostolii au luat ca o ncredintare dorinta Domnului nostru si au ndemnat pe fiecare s-si lase

patimile si dorintele interesate si s ajung toti la aceast unire si nfrtire a popoarelor ''unde nu

mai este elin si iudeu (german sau italian)... barbar sau scit, rob sau om liber" (Coloseni 3, 11). In

alt parte, iarsi, Apostolul Pavel mrturiseste c doreste ca toti s ajungem la aceast nfrtire

''unde nu mai este iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici om liber, nici brbat, nici femeie,

pentru c voi toti una sunteti n Iisus Hristos" (Galateni 3, 28).

Iar Sfnta noastr Biseric de secole se roag nencetat pentru pacea ntregii lumi si pentru unirea

tuturor. Asadar, scopul Sfintei noastre Biserici este acesta: s alunge patimile din oameni si, ca

urmare, si din popoare, s-i nfrteasc si s-i uneasc cu Tatl nostru care este acelasi, dar n

spiritul liberttii. Prin urmare, o asemenea miscare de nfrtire a popoarelor si o asemenea

ncercare de unire si de pace n-a fost cu putint s nu fi fost mbrtisat si de Biserica noastr.

Asadar, ca crestini, dorim si vrem unirea popoarelor si dorim s nu mai fie evreu, sau grec, saugerman, sau italian, sau olandez; ba mai mult dect att, suntem cei dinti care o voiam si o

cutam si care ne rugam pentru mplinirea ei.

Dou cuvinte despre istoria Uniunii Europene

Anumite cercuri necunoscute si obscure, avnd drept instrumente pe cancelarul german Konrad

Adenauer si pe ministrul de externe al Frantei Robert Schumann, au lansat ideea construirii unei

Comunitti Europene a crbunelui si a otelului. Pentru aceast idee au contrasemnat n aprilie

1951: Franta, Germania de Vest, Italia si trile Beneluxului. La 25 martie 1957 aceste tri au

purces si au contrasemnat Conventia de la Roma, crend astfel CEE (Comunitatea Economic

European), care avea deja organe si mecanisme legiferate pentru luarea deciziilor. Aceast CEE

s-a extins treptat, cuprinznd n total 15 tri. In februarie 1992, n orasul Maastricht din Olanda,

cele 12 tri de pe atunci au semnat si au intrat deja n procesul de transformare a CEE n Uniunea

European (UE) prin celebra Conventie de la Maastricht. Prin validarea ei s-a modificat radical

conventia initial de constituire semnat la Roma n 1957, comunitatea economic a intrat ntr-

3


4/96

un proces de unificare militar, politic si monetar si deja s- a creat UE. Din acest moment au

nceput s apar tot mai mult nori negri la orizontul Europei si a devenit vizibil caracterul

antidemocratic prin care se ncearc constituirea acestei uniuni.

Necesitatea crerii unui sistem european

0 constatare comun este aceea c cercurile care promoveaz ideea unificrii europene purced

treptat la materializarea ei, dezvluind popoarelor ncet-ncet, putin cte putin, forma pe care vor

s-o dea Europei Unite. Astfel, arat limpede c nu vor ca popoarele s nteleag de la nceput ce

li se pregteste la sfrsit.

Ne e imposibil s descriem n aceast carte, cu toate amnuntele, tot ce cuprind aceste acorduri siconventii; ne vom exprima ns obiectiile si vom spune care e prerea noastr. Asadar le spunem

acestor cercuri:

1. Intruct sustineti c ati creat UE exclusiv pentru bunstarea si pacea popoarelor, atunci de ce

n-ati creat si un cadru legal, o Constitutie european, care s consfinteasc toate drepturile

omului si ale cetteanului ca si prevederile fundamentale ale constitutiilor nationale privind

consfintirea liberttii fiecrui cettean n parte ? De ce n-ati creat un program de convergent cu

msuri concrete unde s se vad limpede ntregul plan al evolutiei noastre n cadrul UE si care va

fi forma ei final ? Oare n-ar fi trebuit s supuneti acest plan atentiei guvernelor nationale, si ele,

la rndul lor, s-l supun judectii si controlului popoarelor lor ? Popoarele n-ar fi trebuit ca prin

referendum (drept care n patria noastr decurge din art. 44 al Constitutiei, art. care prevede

anuntarea unui referendum ''pentru proiectele de lege votate, care reglementeaz o problem

social foarte important") s aprobe sau s resping acest plan sau s cear modificarea lui, asa

cum ar dori, de vreme ce pentru ele spun eti c realizati aceast uniune ?

2. Nu numai c nu ne-ati spus ce plnuiti, dar sistematic ne-ati ascuns si costul acestei

convergente. Nu ne-ati informat ce sacrificii trebuie s suferim, nu ne-ati spus, cu alte cuvinte, c

trebuie s ne transformm din cetteni liberi n supusi si, mai mult chiar dect att, supusi

controlati electronic. Nici mcar nu ne-ati ntrebat dac suntem dispusi la aceste sacrificii sau

dac ne st n putint s le facem. Pur si simplu, fr s ntrebati pe nimeni, ati considerat c e

bine s ne aruncati n mare si cti se neac, s se nece, cti noat, s noate, si dac sunt

norocosi si scap de rechini... au scpat.

4


5/96

Puteti s ne spuneti cum ati acceptat s semnati n alb aderarea la o Uniune European a crei

form final rmne nc necunoscut, o UE care n-are Constitutie si legi cunoscute de la nceput

? Cum ati acceptat s intrm ntr-o Europ unde toate se uneltesc n ntuneric si cum ati acceptat

si ati semnat fr conditii pentru o uniune pe care au fcut-o ''cu sens unic", o uniune n care

conventiile si legile se fabric ''din mers", ascunznd scopul ndeprtat pe care l urmresc, carenu sunt altceva dect enigme pe care nalta autoritate de la Bruxelles le interpreteaz de fiecare

dat asa cum i convine; conventii si legi care se schimb, care sunt reconsiderate de la o zi la

alta si care arat mereu o alt fat a Europei, diferit de cea de la nceput ? Chemm ca martor al

spuselor noastre pe respectabilul nostru ministru al justitiei, domnul Evanghelos Ianopoulos, care

n a VI-a sedint a Camerei din 31 iulie 1992 (n care s-a discutat validarea Convetiei de la

Maastricht) printre altele a spus si urmtoa rele despre toate conventiile de tip Maastricht,

Schengen s. a. m. d., mrturisind necunoscutul parcursului si al scopului acestora: ''Putem sticare e nceputul acestor conventii internationale, dar nimeni nu stie care e parcursul, care e

sfrsitul si care e scopul lor" (din procesele verbale ale Camerei).

3. Cea mai mare crim comis n acest moment este ns desfiintarea art. 1, 2 si 3 din

Constitutia Greciei, fiindc aceste paragrafe prevd ''c fundamentul unui stat este suveranitatea

poporului. Toate puterile izvorsc din popor si exist numai pentru el si pentru natiune"; si, ca s

ne facem ntelesi, vom explica despre ce e vorba n putine cuvinte: pn acum Constitutia

noastr recunostea ca unic suveran si ca unic putere poporul; poporul era stpn: alegea 300 de

reprezentanti si i plasa n Camer ca functionari ai si, ca s-i reprezinte prerile si ca s

mplineasc opera pe care i-o ncredinta el nsusi s-o duc la ndeplinire, de unde si denumirea de

''ministri" ( cei de sub lucrare ). Constitutia noastr afirm limpede c toate puterile izvorsc din

popor si exist numai pentru el (pentru a-l sluji); de aceea si vedem c, dac un guvern nu

exprima vointa poporului, acesta protesta, ceea ce avea ca rezultat faptul c guvernul se

conforma indicatiilor lui. Astzi ns, unii din cei care ne repre zint, fr mcar s ntrebe

poporul, care le este stpn si care nu le d dreptul s fac fr nici un control tot ce doresc, au

schimbat stpnul, diminund rolul poporului si transformndu-l din stpn n supus al unei

autoritti supreme, necontrolate si cu totul strine de popor; ei s-au angajat s nu mai asculte de

acum nainte ce doreste poporul grec, ci ce le spune puterea de la Bruxelles, care stabileste si

face de acum nainte regulile vietii poporului, att la nivel national, ct si la nivelul vietii

personale. De aceea, orict veti protesta dumneavoastr si orict veti manifesta pentru o

revendicare dreapt, auziti si veti auzi de acum nainte, de pe o baz sigur, de la politicienii

nostri aceasta: ''E recomandare comunitar si suntem obligati s ne supunem; de aceea nu putem

face altfel".

5


6/96

Puteti, fratilor, s v nchipuiti ce urmri nefaste va avea aceast schimbare ? ''Pe drumuri s

cdeti si sufletul s vi-l dati" si pe nemti tot n-o s-i intereseze si o s v sileasc s le aplicati

recomandarea ! As vrea s-l chem aici ca avocat pe ministrul nostru Gherasimos Arsenis care la

27 iulie 1992, n cea de a doua sesiune a Camerei printre alte cuvinte de mare important a spus

si ceea ce urmeaz: ''Conventia de la Maastricht este o chestiune serioas; n putine cuvinte,conventia de la Maastricht redistribuie puterile sau, ca s fiu mai exact, le transfer de la

organele prevzute chiar de Constitutie organelor centrale ale Europei. 0 asemenea chestiune att

de serioas ar fi trebuit discutat n Camer, lsndu-ne un rgaz de timp si dup ce va fi fost

consultat n totalitate poporul elen. Conventia de la Maastricht este un compromis istoric; este un

compromis istoric al marilor puteri care avanseaz cu pasi mici si evazivi. Nu veti vedea n textul

Conventiei de la Maastricht adevrata viziune a europenilor. Nu veti vedea n aceast Conventie

ecoul gndirii subtile si profunde a unui Goethe, nu veti vedea n Conventie armonia unuiBeethoven. Veti simti ns foarte puternic mna grea a unui bancher german".

Aceste lucruri le-a spus atunci ministrul nostru si a fost aplaudat cu mult entuziasm de ntregul

PA.SO.K. A doua zi, domnul deputat Dimitris Kostopoulos, a completat: ''Referentul PA.SO.K-

ului, ieri si, n general, nsusi presedintele su azi au vorbit despre Goethe si Beethoven, spunnd

c nu se afl n Conventie, unde exist ns mna grea a unui bancher german; noi vom spune

doar att: piciorul sau cizma grea a capitalului financiar al Germaniei".

Ii ntrebm asadar direct pe toti guvernantii nostri si pe toti cei responsabili: a) De ce nu ne-ati

informat ? De ce atunci cnd ati fost desemnati la alegeri nu ne-ati spus absolut nimic, nct s

fiti mputerniciti de popor s actionati n consecint ? Nu stiti, domnilor c afacerea n discutie (a

transferului de putere) depseste hotarele jurisdictiei Camerei ? Este oare posibil, fiindc tot

invocati democratia, s hotrti n lipsa poporului grec si s cedati drepturile suverane ale trii

noastre celor de la Bruxelles sau de altundeva ? Ii ntrebm: democratie avem oare sau o

abominabil dictatur ? Astzi se ntmpl lucruri monstruoase: n timp ce i artm cu degetulpe cei ce timp de 7 ani au nclcat Constitutia si n timp ce srbtorim cderea regimului lor si

restaurarea democratiei si repunerea n vigoare a Constitutiei, astzi, cnd unii ne desfiinteaz

Constitutia dup un plan amnuntit gndit si, mai mult dect att, prin transferarea puterilor n

afara Greciei (lucru pe care nu l-a fcut r egimul anterior) la voi domneste o tcere de peste.

Dac oamenii nostri politici, dac ocrmuitorii nostri duhovnicesti si poporul ca un singur trup

nu nteleg acum imediat ce dorim s spunem, atunci peste putin timp vom simti tot mai puternic

gheata germanilor, dac binenteles n-am nceput deja s-o si simtim, asa cum spuneau

reprezentantii nostri parlamentari: ''Si aici intrm deja n acordul Maastricht. Dac vreti s stiti,

6


7/96

eu intru cu inima grea, nu pentru c sunt mai exagerat de patriot dect dumneavoastr, ci pentru

c stiu c intrm desculti n mrcini; si nu pentru c vom deveni o Europ german, sau o

Europ a Germaniei, ci pentru c suntem deja" (Evanghelos Iannopoulos, sesiunea a VI-a din 31

iulie 1992).

In mod sigur, nc de pe acum au grij s nu existe pentru popoare nici un fel de posibilitti de a

reactiona. Atunci cnd popoarele si vor da seama c cineva le-a luat dreptul uman elementar la

libertate si la posibilitatea de expresie si c deja sunt nevoite s urmeze recomandrile

comunitare obligatorii, vor ajunge la revolt popular si vor protesta. Cercurile UE stiau, atunci

cnd au hotrt s purcead la luarea acestor msuri antidemocratice, c optiunile lor, dup ce la

un moment dat vor fi recunoscute de popoare, vor duce pe bun dreptate la reactii violente.

Astfel au inventat acest celebru acord de la Schengen pentru a-i putea, justificnd c apr

interesul european, public si national sau interesul sigurantei publice, nvinovti pe toti cei care

si vor revendica drepturile omului; va deveni atunci ilegal s mai pretind cineva aceste

drepturi, de vreme ce, binenteles, ele n-au mai fost consfintite. Prin urmare, oricine le va

revendica va fi considerat vinovat si va fi pus sub urmrire. Lucr urile acestea vi le spunem

acum, pentru c mai trziu ni se va interzice s mai vorbim public despre ele, de vreme ce vor

deveni o piedic n calea planurilor lor. Deja astzi, cnd vorbim, n Europa ncep s fie montate

uriase retele lectronice dotate cu camere speciale, care vor urmri pe strzi toti cettenii,

aplicndu-se astfel o supraveghere a tot si a toate, cu pretextul, natural, al combaterii

criminalittii. Intrebati din curiozitate pentru ce motiv se cumpr sisteme de localizare mondial

prin satelit (G.P.S. - Global Positionings Systems). Pentru c ei intentioneaz, stiind c va veni

un timp n care veti ntelege c ati fost nselati si n care veti dori s reactionati, s devin

realitate instalarea unei supravegheri totale, pentru a putea exercita un control electronic

mondial.

Unii m-au ntrebat: ''Asa cum stau lucrurile, s iesim sau s rmnem n UE ?". Atunci mi-amamintit ce au ntrebat-o odat pe cmil:

- Vrei la deal sau la vale ?

Iar cmila le-a rspuns:

- Mi, oameni, ses nu mai e deloc ?

Si noi, la rndul nostru, la fel ntrebm :

7


8/96

- A disprut calea ''regal", calea de mijloc si democratic ? De ce s ne gsim n fata unei

dileme ? S nu intrm n UE deloc sau s intrm desculti n mrcini ? E att de greu s fim

ncltati cu o pereche de papuci ? Sau intentionat nu ne las, pentru c urmresc un scop al lor ?

De ce au grij s fac ca evolutia noastr spre unitate s fie un drum cu sens unic ? De ce ne pun

n fata dilemei: ''Fie nuntru murind, fie afar dndu-ne sufletul ? De ce nu ne vor nuntru vii ?Aici nu suntem noi de acord.

Dreptul comunitar prevaleaz si e superior oricrei legi nationale, ca si Constitutiei

Fratilor, v rugm mult, dac v iubiti tara, fiti foarte atenti, pentru c n acest moment ea trece

prin cea mai critic perioad a istoriei ei, iar noi vom da socoteal pentru c ori facem tot ce ne

st n putint s rmn liber, ori, stnd nepstori, o vom ajuta s dispar si, n mod firesc,mpreun cu ea si noi.

Observm c poporul grec, dar si ctiva capi ai Bisericii noastre nu cunosc aceast tem att de

grav, c oamenii nostri politici sunt neputinciosi s urmeze o politic diferit de ceea a

Bruxelles-ului si s traseze o politic n stare s fac viata usoar poporul nostru. Lucrul acesta s-

a ntmplat pentru c au cedat puterea strinilor, lsndu-i s ne guverneze, dup ce au fost de

acord si au semnat c doresc s se aplice dreptul comunitar si n Grecia noastr. Stiti ce nseamn

aceasta ? Inseamn c dreptul comunitar se subordoneaz dreptului international si astfel, n

acord cu conventia de la Roma (care e actul de constituire al CEE), se stabileste c e un drept

superior si c prevaleaz asupra oricrei legi comune nationale si asupra Constitutiei nssi!

(Detalii despre aceast grav tem juridic se pot citi la capitolul: ''Acordul Schengen - regimul

juridic n tara noastr, cum este astzi.) Acelasi lucru l-a gndit si sectiunea a patra a Consiliului

trii, la 28 ianuarie 1997:

''La acest lucru s-a gndit ieri sectiunea a patra a Consiliului trii, considernd c dup intrarea nvigoare a acordului de la Maastricht nu mai poate fi impus msura interzicerii iesirii din tar

nici pentru impozitele nepltite, nici pentru motive de interes public ! (...) n argumentatia

hotrrii se mentioneaz faptul c acordul de la Maastricht are o putere supraconstitutional si

c, prin urmare, face inacceptabile prevederile legislative controversate care, n plus, contravin

art. 5 al Conventiei Europene pentru Aprarea Drepturilor Omului si art. 1 al Protocolului

aditional de la Paris" (Presa liber, 29 ianuarie 1997). Intelegem noi oare si presimtim ce

important are si care sunt prelungirile acestui fapt ? Puteti voi toti, care mai guvernati ncaceast tar, s ntelegeti cu mintea limpede toti parametrii si toate urmrile care, posibil, vor

8


9/96

decurge din reglementrile legislative ale legislatorilor europeni, care nou ne sunt complet

necunoscuti, dat fiind c n-am avut grij s fi consfinti t mai nainte acele drepturi pe care pentru

nimic n lume nu vrem s le pierdem ? Demn de atentie este si fragmentul de mai jos, apartinnd

discursului rostit de ministrul nostru, dl. Miltiadis Papaioannou, n a VI-a sedint din 31 iulie

1992: ''Aceast Conventie, cu care astzi toti suntem de acord, slbeste parlamentele nationale sintreste Comisia European si Consiliul de Ministri. Tendinta este, n opozitie cu ceea ce scrie

n ea, de a se ntri numai organele formate din membri putini... Opera legislativ a Comunittii

n-o cunoastem nici noi, deputatii, n-o cunosc nici judectorii, n-o cunosc nici avocatii. Si totusi

trebuie s-o aplicm" ! (din procesele verbale ale Camerei). Cum ati semnat asa ceva n alb ? Cine

v-a mputernicit s semnati n numele nostru cum c suntem obligati s ne conformm la toate

actele legiferate de acum nainte de strini? Ati artat o ncredere att de oarb ? A fost cu

putint ca mn de grec s semneze constient c ceea ce se legifereaz la Bruxelles e mai presusde Con stitutia noastr si s desfiinteze articolul respectiv, dnd de acum nainte Constitutiei

noastre - cu snge votat - un caracter istoric?

Asadar, ntelegem toti foarte bine c e doar o chestiune de timp s ajung la mila celor care detin

puterea toate aspectele si toti parametrii vietii noastre pn acum consfintite de Constitutia

Greciei. Pur si simplu trebuie s asteptm s se legifereze ceva la Bruxelles pentru a vedea cum

propria noastr lege cedeaz si cum vom fi de acum nainte mpovrati de toate urmrile aceastei

cedri.

Dac as ncerca s enumr aici unul cte unul toate aspectele, toate prelungirile si urmrile pe

care le vom suporta ca natiune, ca cetteni greci, ca Biseric si ca crestini ortodocsi, ''cred c

lumea toat n-ar putea cuprinde toate crtile care ar trebui scrise". M voi multumi, asadar, la

acestea, lsndu-i pe cinstitii nostri ierarhi s aib n vedere toti parametrii si s cntreasc

urmrile care vor rezulta din deprecierea dreptului nostru national si a Constitutiei, n drept

secundar si din legiferarea dreptului comunitar, ca drept primar. Dac chestiunea nu e luat acumn seam, nu peste mult timp va fi deja foarte trziu, pentru c, asa cum am spus-o, vor avea grij

s nu mai existe nici o posibilitate pentru popoare de a reactiona. Oamenii nostrii politici trebuie,

chiar si acum, s fie constienti de gravitatea chestiunii si s-si asume rspunderile n fata

poporului pe care se presupune c-l mai reprezint. Dar si fiecare cettean grec are datoria de a-si

manifesta dezacordul, de a protesta si de a-i informa pe reprezentantii si pe conductorii si n

legtur cu acesta.

Cum ni se impune s fie UE

9


10/96

Pn acum am demonstrat c noi considerm c se impune unirea noastr cu Europa si c o

dorim fierbinte din toate punctele de vedere (politic, economic s.a.m.d.). Nu suntem totusi de

acord n nici un chip cu modul antidemocratic n care ea ni se impune si e pus treptat la cale de

anumite cercuri obscure. Nu suntem de acord cu faptul c ''se cldeste" pe ignoranta att apopoarelor, ct si a deputatilor si a factorilor guvernamentali, asa cum ei nsisi o mrturisesc

deschis, iar acest lucru devine demn de atentie si provoac mirare. De aceea, adugm aici

cteva fragmente din procesele verbale ale Camerei, pentru a avea drept martori celor spuse chiar

pe cei ce voteaz legile n contul nostru si, n general, pe toti aceia care ne reprezint.

1. A treia sedint, din 28 iulie 1992: ''Modelul unificrii politice este necunoscut. De asemenea,

nu stim cnd va fi si cum va fi, si dac va fi federatie sau comunitate de state. Pentru c n

Conventie doar ni se sugereaz c scopul ei ar fi unificarea politic, fr nici o referire special

la politicile care vor duce la realizarea ei si, binenteles, fr nici un calendar de aplicare a unor

msuri sau a unor politici". (Din discursul deputatului Ioanis Skoularikis)

2. A treia sedint din 28 iulie 1992, fragment din procesele verbale ale Camerei, din discursul

deputatului Elefterios Varivakis: ''Ne aflm n fata unor compromisuri ncrucisate, care se vor

modifica simultan si n msura n care se vor modifica si datele ncrucisate. Iar acest lucru se

vede de-a lungul, de-a latul si n profunzimea Conventiei (Maastricht). Contradictii, ezitri,incertitudini si imperfectiuni la toate capitolele arat c exist o putere nesigur care trebuie s se

instaleze si care are nevoie de confirmare. In timp ce fluiditatea care marcheaz aceast

Conventie n sine mrturiseste c ne aflm exact la nceputul unei lupte... Care este n aceast

clip caracterul unificrii Europei ? Unde merge Europa ? Unde se gseste Europa si cum poate

prevedea cineva c va merge ? Este cert faptul c ceea ce a reiesit ca text nu exprim o

federalizare sau o confederalizare... "

3. A sasea sedint din 31 iulie 1992, un fragment din procesele verbale ale Camerei, din

discursul domnului Evanghelos Iannopoulos: ''Din pcate, nici timpul si nici mijloacele nu ne-au

permis s informm, asa cum eram datori s-o facem, poporul grec. Si s nu considere cineva c

exagerez atunci cnd spun c multi din noi nu numai c nici n-au analizat n ntregime continutul

Conventiei, dar nici n-au mbrtisat cu convingere anumite lucruri, si acestea ar fi trebuit s fie

un motiv care s ne fac s transmitem si n afar continutul Conventiei. Inainte de toate,

tineretului, fiindc el va fi acela care va ridica greutatea ctorva epoci, pentru c stim de unde

ncep aceste conventii internationale stabilite, dar nimeni nu stie ce parcurs si ce sfrsit au".

10


11/96

Dup cele spuse de respectabilul nostru ministru, domnul Evanghelos Iannopoulos, c de fapt nu

stim ncotro ne duc si care va fi sfrsitul pe care l-au ales pentru noi, ntrebm pe fiecare asa-

numit ''progresist": cum veti ntmpina cazul n care cineva pe care l-ati mputemicit s v

reprezinte a semnat n contul dumneavoastr n josul unei coli de referint albe, avnd ceva scris

numai la nceput, coal care, mai ales, va fi completat mai trziu adugndu-i cineva tot ceeace-i place ? Noi nu cerem nimic absurd. Cerem s stim unde merge Europa, Grecia noastr si,

prin urmare, si noi. De ce vor s ne mbarce obligatoriu ntr-un automobil condus de un sofer

necunoscut si s nu ne intereseze ncotro ne duce ? Ca s stim asadar unde mergem si s

acceptm n final s mergem, vom spune cele ce urmeaz despre UE:

1. Trebuie s fie o uniune de state autonome si confederate. De la nceput ns, trebuie s se

stabileasc ntr-o cart-statut si ntr-o Constitutie imaginea complet si clar a (modului) n care

porneste, trebuie s se arate ncotro va merge si cum se va constitui la sfrsit. Pentru c nu se

poate ca nainte de a exista toate acestea s se transfere puterile de la organele nationale la cele

supranationale. Acest lucru echivaleaz cu o lovitur de stat disimulat, fr precedent.

2. Trebuie s ia nastere prin proceduri democratice. S fie o Europ care s se sprijine pe

Constitutie, care va fi fost controlat si autorizat nu numai de guverne si de oamenii politici, ci

si direct, chiar de popoarele Europei prin referendum, drept care pentru noi decurge din art. 44,

2 al Constitutiei, unde se prevede organizarea referendumului pentru ''proiectele de lege votatecare reglementeaz o chestiune social de mare important... " De asemenea, indispensabil este

ca n prealabil s se comunice un program de convergent cu msuri concrete, pentru ca poporul

grec s cunoasc sacrificiile pe care trebuie s le suporte pentru realizarea aceastei convergente.

(Pn acum n-a mai existat niciodat o chestiune social de o gravitate asa de mare - si cred c

nici nu va mai exista o alta si mai grav - care s stabileasc viitorul si evolutia acestui popor.)

3. Trebuie s fie o uniune de state autonome si confederate, fiecare avnd propria lui Constitutie.

ceasta va consfinti si va apra toate institutiile diacronice cu care a fost crescut si hrnit

fiecare natiune, artndu-se astfel respectul cuvenit identittii istorice, politice, culturale si

religioase a natiunilor.

4. Trebuie s fie o Europ Unit democratic, constituit din natiuni egale, care va asigura

drepturile omului si liberttile, att ale persoanei, ct si ale ansamblului societtii, mprejmuind

si pzind nainte de toate, ca un bun gospodar, granitele ei externe de orice conspiratie.

Noi nu cerem multe pentru uniune, ci lucruri putine si limpezi; asadar, nu putem ntelege de ce

nu ne putem ''ntelege" cu asa-zisii ''progresisti".

11


12/96

5. Trebuie s fie o Europ Unit, asezat pe temelia ntelegerii reciproce, a nfrtirii popoarelor,

si pe convergenta constiintelor. Nu suntem de acord cu o Europ a cifrelor si a unei convergente

exclusiv a economiilor. Reactionm la o Europ ''creuzet", n care, pentru a intra, natiunile

trebuie s fie mai nti nivelate, diminuate, s fie stears orice urm a identittii popoarelor lor,

s desfiinteze libertatea personal a cettenilor lor, transformndu-i n supusi.

Noi nu suntem de acord cu o Europ care consider c popoarele sunt nevoite - si trebuie s li se

impun - s spun numai ''da" la recomandrile si la decretele pe care le ia pe ntreg parcursul ei

pe drumul ''cu sens unic". Ajunge cu cedrile prostesti pe care le-am fcut pn astzi, ajunge cu

purtarea servil ! Greciei i se cuvine dac nu altceva, datorit istoriei si credintei ei, rolul unui

membru cu drepturi depline si nu rolul unei servitoare ncins cu sort care stie numai s-si

ncline capul si s se grbeasc s ndeplineasc recomandrile (comunitare) stpnilor ei, de

dragul unui ''bacsis" Delor, care si acesta provine din sudoarea poporului ei.

Cer de la dragostea dumneavoastr s m iertati dac am vorbit prea mult despre tema aceasta,

dar consider c este o tem de important major. Voi ncheia aici cu o mic istorioar, o mic

parabol care exprim prerea personal a autorului, care nu ncearc s rstoarne o situatie sau

s influenteze prerea cititorului, oricare ar fi ea, ci pur si simplu refuz rspunderea creat de o

consimtire tacit. Povestioara este urmtoarea:

Lupul nsetat de snge a mbtrnit ntr-o vreme si neputincios cum era nu mai putea vna. S-a

dus asadar ntr-o pestera, s-a asezat acolo si a nceput s strige la animalele care treceau:

- Ah, dragele mele animale, am mbtrnit deja si nu mai stiu ct o s mai triesc. Vreau totusi

acum, chiar dac e trziu, s uitm cele trecute, vremurile cnd v vnam ca s v mnnc.

Vreau acum s facem o conventie de pace de dragoste, s ne mpcm si s fim una !

Prin vecintate treceau iepurele, cprioara, viezurele si multe alte animlute; l-au crezut, aurspuns la chemarea lui si s-au dus lng el. El ns le-a sfsiat si si-a sturat foamea, umplnd

intrarea pesterii cu oase multe. La un moment dat a aprut si vicleana vulpe, a dat roat pesterii

si dup ce a cercetat-o cu atentie, a auzit invitatia lupului care o chema s vin lng el, s se

uneasc n dragoste si prietenie. Atunci vulpea i-a rspuns:

- Oh, bietule lup, bine le mai spui tu acum ! Toate sun foarte frumos, dar pe dinafar pestera ta e

plin de oase proaspete. Te cred, desigur, c doresti foarte mult si vrei sfim una, dar mie, asa

cum ntelegi tu unirea, nu-mi place deloc. Pentru c, ntr-adevr, dac te cred si vin lng tine tu

12


13/96

m mnnci si dup ce ajung n pntecele tu, atunci fireste c vom fi una. Eu nu voi mai exista

deloc si tu vei fi numai unul, de aceea pe mine m iart si caut-ti alti prosti ca s fii una cu ei.

Unirea pe care ncearc s-o nfptuiasc astzi n Europa are ca model metoda lupului. Noi ns,

scrbiti de modele de acest fel, spunem din toat inima: NU !

In continuare v vom prezenta un fragment foarte interesant din revista ''Nemesis" semnat de

reputata ziarist Liana Kanelli (nr. 35/ 20 febr. 1997). Din articolul su se vede clar c sunt multi

aceia care aplaud si care contribuie la disparitia noastr. Fragmentul provine din declaratiile

fostului ministru de externe al SUA, Henry Kisinger din septembrie 1994:

''Poporul grec este greu de guvernat si de aceea trebuie s-l lovim adnc n rdcinile sale

culturale. Numai atunci se va nvta minte. Inteleg adic s lovim limba, religia, rezervele luispirituale si istorice, astfel nct s-i neutralizm orice posibilitate de a se dezvolta, de a se

remarca, de a se impune, pentru a nu ne mai stnjeni n Balcani, n Mediterana rsritean, n

Orientul Apropiat, n toat aceast regiune nevralgic si de mare important strategic pentru noi

si pentru politica SUA".

E necesar un referendum ?

Unii care ncep s-si dea seama ce se ntmpl propun n cele din urm s se organizeze un

referendum. Puteti ns, v rugm, s ne spuneti, cum se poate organiza un referendum, cnd

nc nu exist o Constitutie care s stabileasc de la nceput n articolele sale care este adevratul

chip al UE si, n plus, cnd nici oamenii politici nu stiu unde va sfrsi aceast uniune ? Ce om cu

minte va primi s voteze pentru ceva, cnd nimeni nu-l informeaz cum va fi ? Oamenii maturi

studiaz problema, ntocmesc un plan, verific toate aspectele temei, i informeaz pe larg pe cei

interesati, voteaz planul si numai dup aceea ncep materializarea lui.

Pentru prima dat n analele istoriei universale, anumite cercuri necunoscute au reusit s

conving popoarele s alerge ca s apuce s se integreze ntr-o uniune nesigur si obscur, n

care nu exist nici cart - statut, nici Constitutie. Monstruos n aceast afacere e faptul c ei

conduc popoarele ctre un viitor nesigur, dndu-le ca singur imbold s nu piard pachetele Delor

si s nu rmn cumva pe dinafar; cu alte cuvinte, fac popoarele s se grbeasc s se...

nrobeasc!

13


14/96

Aici merit s vedem ce s-a ntmplat cu poporul Danemarcei, care la referendum a spus nu

acestei uniuni: Europenii le-au transmis urmtorul mesaj: ''E o greseal, faceti alt referendum !"

Cnd a fost, asadar, vorba s se repete referendum-ul, auziti ce-a spus public, n Parlamentul

nostru national, ministrul de atunci al Economiei Nationale, domnul Stefanos Manos, n sesiunea

din 27 iulie 1992, care este nregistrat n procesele verbale ale Camerei:

''Ce se va ntmpla n cele din urm dac Danemarca nu va valida conventia ? E o ntrebare la

care nu s-a rspuns nc. Dar e foarte limpede c cel mai bun lucru care se poate face este s se

creeze conditii n stare s permit poporului Danemarcei s-si reconsidere punctele de vedere.

Cu ct mai repede, cu att mai bine pentru Europa". Acest text al fostului ministru l vom lsa

asa cum este, fr comentarii, pentru c vorbeste de la sine: ct consideratie se acord

popoarelor, de al cui interes se ngrijesc si ce fel de stat avem: democratie sau o abominabil

dictatur ? Constatati si dumneavoastr singuri c nu vor deloc s asculte popoarele. Singurul

lucru care i intereseaz este s ne conduc mpotriva vointei noastre, acolo unde ei au hotrt

naintea noastr pentru noi!

Dac se va face referendum n aceste conditii, singurul rspuns logic va trebui s fie c nu dorim

nici Uniune European, nici acorduri Maastricht sau Schengen (nici mcar modificate).

Deasupra referendum-ului se afl consfintirea drepturilor omului si ale fiecrui cettean

Puterea de stat, spun ei, pare s controleze toate canalele de comunicatie si de informare n mas

a cettenilor si s le transforme n mijloace de dirijare, de manipulare a constiintelor. Totusi, n

ciuda controlului absolut pe care - asa cum se pare si se spune - l au asupra constiintelor, n-au

ndrznit totusi pn astzi si nu ndrznesc s lase aceste constiinte s se exprime liber prin

intermediul unui referendum. Cu toate acestea, cerem referendumul, pentru c noi credem c

adevrul exist nnscut n constiinta grecului, indiferent ct de intens este bombardamentul cu

mesaje pe care-l suport zi de zi.

Cu sigurant, esenta nu se afl n faptul de a avea sau a nu avea loc acest referendum. Lupta

noastr va lua sfrsit numai n momentul n care va fi consfintit, fr a mai fi nclcat vreodat,

dreptul fiecrui cettean al Europei de a nu mai avea de suportat consecintele aplicrii acordului

Schengen asupra persoanei sale.

De altfel, Constitutia Greciei consfinteste acest drept al fiecrui cettean - si aceasta indiferent de

vointa majorittii poporului grec - de a nu fi supus la ngrdirea liberttii sale de constiint si a

liberttii sale personale. De vreme ce Constitutia Greciei cedeaz ns n fata dreptului european,

14


15/96

devine deja necesar consfintirea principiilor fundamentale ale Constitutiei grecesti ntr-o nou

Constitutie european.

Libertatea personal a omului nu constituie o chestiune care trebuie supus referendumului si

care depinde de hotrrea unei majoritti sau a unei minoritti si nici nu poate cobor la nivelul

logicii lui 50% + i, ci este o chestiune de respectare a liberttii personale a individului si este un

bun inalienabil pe care nu-l poate lua nici o autoritate national, transnational sau international.

S vedem mai nti c vor fi consfintite la nivel european liberttile pe care le-am pomenit mai

sus, libertti de la sine ntelese si individuale si s vedem c este dovedit si n practic

respectarea liberttii persoanei umane si numai atunci poate vom putea accepta cettenia

european, numai atunci poate vom accepta s devenim cetteni europeni liberi. Pn atunci ns

vom refuza si pentru nici un motiv si n nici un chip nu vom permite sa fim nregistrati prinmijloace electronice ca supusi si sclavi europeni.

In Constitutiile nationale sunt cuprinse asa-numitele articole fundamentale care consfintesc

liberttile individuale ale cetteanului. Aceste articole nu sunt supuse procedurii de

reconsiderare, tocmai datorit importantei lor.

Astzi ns, prin transferul puterii de la nivel national la nivel transnational, fr a prinde de

veste poporul grec si mai nainte de a fi fost consfintite aceste prevederi fundamentale si la nivel

international si la nivel european, vedem c hotrrile unor organe europene sunt superioare

Constitutiilor nationale si vedem c astfel se creeaz direct pericolul unei nclcri deja legale a

liberttilor fundamentale individuale ale cetteanului.

De aceea devine imperativ necesitatea juridic si politic a redactrii imediate si a consfintirii,

ca inviolabil, a unei noi carte a drepturilor individuale ale fiecrui cettean european, a crei

putere s fie superioar si dreptului european si fiecrui drept international.

Cine nu vrea unirea noastr cu Europa ?

Orict ar prea unora de ciudat ceea ce voi spune, e vorba numai de adevr. Iar acest adevr este

urmtorul: dac noi, grecii, asa cum am explicat, dorim unirea noastr cu Europa, aceast Europ

nssi arat c pe noi ne vrea fie nuntrul ei, dar morti, fie cu totul afar. Aceasta o dovedesc

foarte multe evenimente; totusi, aici, pentru a-i ncredinta pe cei multi, vom spune un singurlucru:

15


16/96

Cercurile conductoare si obscure ale Europei au hotrt s creeze o uniune a statelor europene

pe un singur criteriu: convergenta economiilor. Au stabilit ca inflatia s nu depseasc 1,5%, ca

dobnzile s nu depseasc dou unitti procentuale mai mult dect media celor trei tri cele mai

stabile economic, deficitul s nu fie mai mare de 3%, iar datoria s nu fie mai mare de 60% din

Produsul Intern Brut. Poate multora dintre noi cifrele acestea li se vor prea necunoscute si deaceea nu ne vom ocupa aici de ele. Ce le-au spus ns n dou cuvinte statelor ? Au spus: trebuie

s faceti un efort pentru a atinge acest grad nalt de convergent ! (Pentru c toate statele au avut

cifre mai mari dect cele urmrite, iar aproape cele mai mari le-a avut tara noastr.) Astfel, dup

Maastricht, toate statele s-au angajat ntr-un efort de realizare a acestor obiective si au ntocmit

un program de crestere a bugetului anual, aplicnd anumite msuri economice cum ar fi

impunerea nc unui impozit cettenilor lor si asa mai departe. Veniturile care s-au adunat astfel

le-au dat toate pentru a obtine cifrele cerute de convergent, cu rezultatul ca treptat, treptat, ncet,ncet, s scad cifrele la nivelurile dorite si astzi, cu putin nainte de data prestabilit a uniunii

economice, care e 1999, aproape toate statele s fie aproape de cifrele dinainte asteptate si s

purcead la uniune. Singura tar care rmne ns departe de acestea, cu rsuflarea tiat si abia

mai respirnd, este tara noastr, creia au avut grij de acum s-i spun c nu are nici o sperant

s participe la prima faz a uniunii economice si, de asemenea, c va fi pedepsit pentru c n-a

ndeplinit criteriile de convergent. In paralel ns, i-au recomandat s continue ''alergarea". Aici

ne aflm asadar n fata unui nspimnttor antielenism, si v vom explica de ce.

In timp ce toate statele aplic fr probleme programul economic de convergent, folosind toti

banii pentru acest scop, noi, grecii, n-o putem face, pentru c ne distinge specificul nostru pe

care altii nu-l au: toti vecinii conspir mpotriva granitelor noastre si, direct sau indirect, ne

contest sau ne ncalc drepturile nationale si suverane. Aceasta ne face s ne dm aproape

ntotdeauna o mare parte din buget pentru modernizarea dotrii armatei. Intrebm atunci:

puternicii Europei oare nu vd c poporul nostru se las ''stors" de bunvoie, economic, si c deja

ctiva dintre noi si dau duhul pe drum ? Nu vd c nu ne las s dm nici ceea ce iese dinaceast ''stoarcere", pentru a realiza cifrele cetute de convergent ? Germania si alte state si

arunc toti banii pe care-i adun n fiecare an pentru a mplini acest obiectiv al convergentei. De

vreme ce spun c ne iubesc si c ne vor n interiorul Europei Unite, atunci de ce nu au avut ei

nsisi bunvointa s ne spun: ''Uitati, Grecia care vrea s fie mpreun cu noi si care duce o

lupt cinstit, este nevoit s cheltuiasc o mare parte din produsul efortului ei pentru aprarea

drepturilor ei suverane. De aceea trebuie s legiferm si s adoptm nti de toate o dogm

extern unitar de aprare. S se stabileasc granite europene externe, astfel nct nimeni s numai unelteasc mpotriva lor si s le mai conteste, si astfel Grecia s se poat uni cu noi".

16


17/96

Infrtirea si solidaritea impun tocmai aceste lucruri, fratii mei! Ei ns, dimpotriv, ne cer s ne

desfiintm granitele interne ! In timp ce ne pun s semnm acorduri misterioase, cedndu-le lor

toate drepturile noastre de autonomie, n timp ce impun acordul Schengen, conspirnd mpotriva

liberttii cettenilor, ei arat o absolut indiferent fat de granitele noastre externe, si asta mai

ales n momentul n care planific pn si cel mai mic pestisor din apele noastre teritoriale. Totiaceia care au minte nteleg ce voim s spunem aici. Intrebm asadar: 1) De ce nu vor prietenii

nostri, europenii, s considere granitele noastre externe ale lor - asa cum fac cu cele interne ? De

ce atunci nu ne apr, lundu-ne partea ? Poate urmresc si mentin ei nsisi acest climat pentru

c, pe de-o parte, Franta ne vinde mirajele ei, n timp ce Germania ne vinde elicopterele si

tancurile ei. Ei nu se afl deloc de partea noastr si o dovad foarte evident pentru toate acestea

este faptul c exercit presiuni ca Grecia s accepte s fie finantat de Turcia. Iar lucrul cel mai

ciudat din toat povestea este c vor s ne mai si pedepseasc pentru abaterea noastr de laprogramul de convergent, impunndu-ne cea mai sever austeritate. Si ne facem c nu

ntelegem ce legtur are aceast austeritate cu criza care creste continuu si cu tensiunea din

Marea Egee. Ne-au explicat foarte limpede, fireste, c n nici un caz nu va fi vorba s intrm n

prima faz a uniunii monetare. De ce ? Dar se vede foarte limpede: sunt hotrti prin aceast

sever austeritate impus poporului nostru, fr o dat la care urmeaz s nceteze, s-l sileasc,

fr a-l lsa ns s moar, s accepte fr conditii uniunea. Aici e foarte nimerit consideratia

ziaristului Mihail Fiorante din ziarul ''To Paron" (''Prezentul"), din 24 noiembrie 1996 (pe care

mi l-a trimis), care ne las s ntelegem cnd va sfrsi aceast auteritate: ''Cnd vei lua dintr-un

corp si ultima pictur de snge si l vei lsa mort, atunci poti fi sigur c s-a terminat cu donrile

de snge, s-a terminat cu transfuziile".

Incheiem, lsndu-le pe toate n seama judectii dumneavoastr; noi ne bazm pe judecata

popular care spune: ''Cnd ai asemenea prieteni (asociati), dusmani ce-ti mai trebuie ?" Ct

despre asa-zisele msuri corective pe care asociatii nostri si dau mereu osteneala si se grbesc s

le ia, reconsidernd mereu conventiile si atitudinea lor n functie de constatrile si de reactiile

noastre, noi nu le vom lua n consideratie pentru c am nvtat c: ''Ziua bun se cunoaste de

dimineat".

Nu avem avantaje economice

Toti cei care sustin c ne bucurm de anumite avantaje economice de la Europa Unit dovedesco mare necunoastere a temei sau poate au vreun interes de la aceast uniune. Desigur, e cert

17


18/96

faptul c anumite persoane au avantaje economice, asa cum de asemenea e cert faptul c cel

cstigat nu e poporul, lucru pe care n aceast clip l dovedesc foarte limpede datele statistice

pentru somaj, nchiderea a sute si mii de ntreprinderi mici si mijlocii si gfitul tuturor

cettenilor greci contribuabili. Asadar, dup cum se pare, de avantajele economice se bucur

anumiti factori economici si politici care se numr pe degete, dar care, stiind s-si fac binetreaba, au pus mna, asa cum se spune, pe anumite mijloace si canale de comunicare si informare

n mas si prin ele arat c, vezi Doamne, toti grecii au de profitat.

Toti vorbesc de pachetele Delor, dac le lum sau nu. Totusi, sunt putini aceia care s-au asezat si

s-au ocupat ndeaproape de problem spre a vedea: 1. pentru ce motiv se dau; 2. de unde provin

acesti bani; 3. n ce scop se dau banii. Dac nu v-ati ocupat de aceast tem, v vom informa noi:

mai nti si mai nti acesti bani se dau numai si numai pentru a se realiza anumite lucrri

programate de Europa si pentru a fi creat o infrastructur care va fi folosit apoi de statul unit

european. De aceea vedeti c, n timp ce factorii responsabili sustin c n-au pentru

dumneavoastr ''nici o drahm", sume uriase sunt puse la dispozitie pentru mari lucrri rutiere,

cum este si terminarea cii Egnatia (pe care o vor folosi TIR-urile europenilor care transport

mrfuri n Rsrit) sau aeroportul din Spata (ca s aib aeroporturi modernizate) sau

modernizarea marilor porturi ale trii, modernizarea telecomunicatiilor si infrastructura ntregii

dotri electronice, care va servi la punerea n practic a controlului mondial. Toate aceste lucrri

se realizeaz pentru a sluji intereselor lor si nu pentru dezvoltarea noastr national, sau pentru

ajutorarea cetatenilor defavorizati.

In ceea ce priveste provenienta acestor bani, trebuie s stiti c cea mai mare parte a lor provine

din contributiile noastre la fondul european - sume care nu sunt comunicabile ! Nu trebuie, cu

alte cuvinte, s stim ce dm noi, trebuie s stim numai ce ne dau ei, pentru a-i considera

binefctorii nostri.

Dac facem totusi o socoteal a ceea ce dm si a ceea ce primim napoi, veti vedea limpede c ne

nsal. Comparati cifra de afaceri a importurilor si a exporturilor pe care le avem pe ramur: n

agricultur, n industrie, n cresterea animalelor etc., si veti constata c ne sug chiar si mduva,

stingnd orice e grecesc.

Nu cumva vedeti si dumneavoastr c poporul are avantaje economice din toat aceast

procedur a uniunii ? E de la sine nteles c pentru a cstiga noi, altii trebuie s piard.

Dumneavoastr credeti c vor pierde cei care au inventat ideea convergentei economice ? Noi,din partea noastr, vedem c ne conduc cu exactitate matematic la o restrngere industrial,

18


19/96

privatiznd totul si nchiznd pe rnd dar sigur toate ntreprinderile mici si mijlocii. Vedem c

singurul lucru pe care l veti dobndi treptat dumneavoastr, poporul, n drumul spre

convergent, va fi reducerea veniturilor dv. sociale, cu toate urmriie negative pe care le poate

aduce dup sine un asemenea lucru. Ct despre faptul c economia noastr se va redresa prin

aceste msuri, suntem absolut siguri si noi c, atunci cnd toti vom muri din cauza ''stoarcerii"prea mari si cnd toate de aici le vor prelua germanii, sigur se va redresa si economia trii

noastre.

Aveti n vedere si faptul c n anumite prti ale Greciei deja au fost votate cantinele colective,

unde merg s mnnce sute de sraci ? Sau poate s-a nimerit s cititi sau s auziti c aproximativ

60 de milioane de europeni se afl deja sub limita srciei ?

Epilog la partea nti

Cred c fiecare dintre dumneavoastr, dup toate acestea, veti ntelege c:

1. Nu este posibil, ca cettean grec, s fiu indiferent la soarta trii mele si s m strduiesc s

merg nainte pe calea mea ntru Dumnezeu fr s-mi pese, cnd n acelasi moment niste strini

mi duc tara ctre d..... Consider c fr ''convergenta (unirea, n. tr.) noastr, a amndurora" nu e

cu putint s prospere cineva. Cred c toti sunteti de acord c naintea convergentei economice

cu strinii trebuie s existe mai nti ''convergenta noastr, a amndurora".

2. Pentru c am mputernicirea de a fi si duhovnic, la mine vin multi afectati de criza de care am

vorbit mai nainte, care cu disperare mi cer s-i ajut n diverse moduri sau s le dau sfaturi.

Consider c e datoria mea s transmit durerea inimii lor factorilor responsabili si celor care

conduc aceast tar. Din partea mea pot s le-o ofer si asta si fac, ca s fiu consecvent cu mine

nsumi si ca s nu fiu mustrat mai trziu de constiinta mea.

3. Iertati-m dac am vorbit prea mult despre aceast tem de maxim important. Doresc ca noi

toti s ne asumm rspunderile care ne revin, s actionm n consecint, s facem ceea ce trebuie

ca s punem frn acestei crize care si-a fcut aparitia si care vedem c, cu ct va trece timpul, cu

att mai mult se va nrutti.

19


20/96

Partea a doua

Acordul Schengen

Introducere

Din cele scrise n prima parte a acestei crti, oricine poate vedea foarte limpede c lipseste

spiritul democratic din ntreaga procedur de creare a UE. Se strduiesc cu mult grij s

ascund popoarelor care va fi forma ei final si de aceea purced treptat la crearea unor noi

acorduri, cum este si cel de la Schengen. Fireste, noi rmnem neclintiti n pozitia noastr initial

si nu suntem de acord cu cldirea unei Europe Unite care nu are deloc temelii. Asa procedeaz,

de altfel, orice cettean cu minte si lucid. Pentru c, fcnd cunostint cu acest acord, se va ntri

si mai mult pozitia noastr descris mai sus, vom trece pe scurt la analiza lui.

Acordul Schengen - cteva date istorice

Anumite persoane care se gsesc n spatele ntregii proceduri de creare a UE si care ncearc s

trag sforile n modul lor cunoscut, dintr-o dat, ntr-un secret deplin, au semnat un acord ''diferit

de celelalte". La 14 iunie 1985, Germania, Franta, Luxemburg, Olanda si Belgia au semnat n

orasul Schengen din Luxemburg acordul cu acelasi nume. Membrii fondatori ai acestui acord au

mai fcut de atunci un pas, semnnd la 19 iunie 1990 acordul de aplicare a Conventiei Schengen,

un document constituit din 142 de articole. In 1990 a semnat Conventia Schengen si Italia, iar n

1991 au aderat la ea Spania si Portugalia. In noiembrie 1992 au semnat acordul Schengen siGrecia si Austria, iar n decembrie 1996 l-au semnat Danemarca, Suedia si Finlanda.

Continutul acordului

Nu e posibil s citm aici toate articolele Conventiei Schengen, care ar forma o ntreag carte.

V vom spune n rezumat ce li se impune popoarelor prin aceast conventie si oricine va dori s

vad n detaliu ntregul ei continut poate consulta crtile aprute, care cuprind toate prevederilesi toate articolele.

20


21/96

Asadar, aceast Conventie, pentru prima dat n analele istoriei, vine s cear legalizarea

urmririi tuturor cettenilor ! In ansamblul ei, Conventia vorbeste despre cum trebuie s se

realizeze aceast urmrire.

In art. 99, 2, scrie: ''O asemenea nregistrare se poate realiza (...) si cu scopul prevenirii

amenintrilor la adresa sigurantei nationale: a) In cazurile n care exist indicii reale care creeaz

bnuieli c o anumit persoan are intentia s comit, sau comite, mai multe fapte si deosebit de

grave pedepsite de lege; b) n cazurile n care aprecierea general a unui anumit individ, si n

special pe baza faptelor pe care deja le-a comis pn la un anumit moment, permite s se

presupun c persoana avut n vedere va comite si n viitor fapte deosebit de grave pedepsite de

lege." In acelasi art. 6: ''Dac nu este permis controlul special n conformitate cu legislatia unei

tri participante, atunci controlul special se transform automat n aceasta tara-membru n

urmrire discret".

In art. 96, 2: ''Hotrrile se pot baza pe amenintarea ordinii publice sau a sigurantei statului,

amenintare pe care e posibil s o constituie prezenta unui strin pe teritoriul national. Acesta

poate fi n mod special cazul: (...) 2) Unui strin mpotriva cruia exist bnuieli ntemeiate c a

comis fapte grave pedepsite de lege (...) sau mpotriva cruia exist indicii reale c are intentia s

execute asemenea fapte care ncalc legea pe teritoriul unui stat membru".

Vedem printre altele c acest acord perverteste si denatureaz spiritul sistemului nostru penal

care se bazeaz pe nclcri ale legii dovedite si nu pe suspiciuni, sau pe vreo bnuial sau vreun

indiciu. Prin acest acord e desfiintat nendoios principiul de baz al statului de drept, care e

prezumtia de nevinovtie si se consfinteste prezumtia de vinovtie a cettenilor. Pn acum, dac

cineva ne acuza de vreo fapt, trebuia s dovedeasc n fata autorittilor c suntem vinovati, n

timp ce acum e permis urmrirea cetteanului numai si numai pentru c pot exista anumite

suspiciuni, c e posibil, n viitor, s existe o dispozitie din partea sa de a nclca legea ! Asadar,de acum nainte va trebui ca cetteanul nsusi s-si dovedeasc nevinovtia.

Caracterul antiderhocratic al acordului

Astfel, asa cum s-a fcut toat regia acordului si asa cum a avut loc semnarea lui de ctre

membrii fondatori n 1985, n cel mai mare secret, nct popoarele au aflat doar n 1988 ce s-a

comis, credem c se vede foarte clar c cei care l-au fabricat au ezitat s-l scoat la lumin, deaceea au fcut-o metodic si treptat. Cnd popoarele au fost informate de continutul acordului,

21


22/96

imediat au nceput s ''rsar" de peste tot reactii ale statelor, ale popoarelor, ale cettenilor, chiar

si n Parlamentul european. Ce-au fcut atunci promotorii acestui acord ? Au rspuns: 1. Aveti

dreptate s v temeti, de aceea si noi - urmnd s v alungm nelinistile justificate - pentru a fi

pus n aplicare Conventia, obligm fiecare stat membru s adopte, cel mai trziu pn la intrarea

n vigoare a prezentului acord, ''legislatia national necesar, asa nct s se asigure un nivel deprotectie a datelor cu caracter personal". (Cu celelalte 99 de niveluri ce s-a ntmplat ?) 2.

Transmiterea datelor cu caracter personal prevzut n prezentul acord nu se poate face dect

atunci cnd prevederile pentru protejarea datelor cu caracter personal, prevzute la paragraful 1,

vor intra n vigoare pe teritoriul statelor-membre, state pe care le priveste transmiterea datelor"

(art. 126).

Considernd deci necesar adoptarea unei legi nationale a protejrii cetteanului de acordul

Schengen, mrturisesc deschis c acest acord conspir mpotriva cettenilor liberi. Cu alte

cuvinte, ei mrturisesc primii ceea ce noi constatm pe urm.

Uitati-v, dar, fratilor, cum vin s ne nsele si s ne smulg consimtmntul prin metoda

inducerii n eroare si a minciunii!

Proiect de lege - ''Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal"

Pentru c UE oblig Grecia s aplice acordul Schengen din octombrie 1997, tara noastr a trebuit

s depun eforturi pentru pregtirea deplin a punerii sale n practic. Cele mai importante

probleme pe care le ntmpin deplina punere n aplicare n tara noastr a acordului Schengen

sunt urmtoarele: 1. Votarea legii protejrii datelor cu caracter personal. Aceast lege este o

premis de baz pentru trecerea n tara noastr la validarea acordului Schengen, astfel nct

acesta s fie pus n aplicare. 2. Infrastructura electronica cerut pentru sustinerea tehnic a

acordului Schengen. (In ce priveste infrastructura electronic, aceasta a nceput s sematerializeze aproape cu un an mai devreme. Acordul Schengen se aplic asadar cu mult nainte

de a fi validat de Camer. Vedeti atunci ct consideratie au pentru guvernele si pentru popoarele

lor; mai nti se construieste infrastructura si ncepe s se aplice acordul si numai apoi

reprezentantii poporului se presupune c se pronunt n legtur cu ce doreste poporul. Att de

''democratic" ne impune aceast Europ tot ce doreste !

Mai regalisti dect regele

22


23/96

In martie 1997 a venit n Parlamentul grecesc spre votare celebra lege cu denumirea: ''Protejarea

individului de prelucrarea datelor cu caracter personal". Fiti atenti aici, fratilor, ce s-a ntmplat:

prin articolele legii 2472/1997, pe care au fcut-o, vezi Doamne, ca s ne protejeze de acord, ei

depsesc chiar si ce prevede acordul nsusi. Si n timp ce articolele vorbesc despre date care

privesc asa-zisa combatere a criminalittii, prin legea 2472/1997 se adaug n plus si culegereade date foarte personale, cum ar fi provenienta rasial si national, convingerile politice,

religioase, rasiale, filosofice, participarea la organizatii sau la corporatii sindicale, probleme care

privesc sntatea, protectia social si viata erotic personal.

Asa cum putem constata, prin acest acord au venit s ne lege picioarele; desi au fcut legea

2472/1997 ca s ne protejeze, ne-au legat de fapt si de mini, si de picioare. Foarte multi deputati

din toate partidele au cerut ca legea s nu se voteze si au cerut s li se dea o explicatie asupra

scopului pe care-l serveste urmrirea vietii particulare a cettenilor si centralizarea datelor

personale. Binenteles c n-au primit nici un rspuns ! Domnul deputat Ioannis Kapsis a luat

cuvntul n Camer pe 13 martie 1997 si a cerut domnului ministru al Justitiei s-i rspund

atunci imediat: ''Prima mea observatie se adreseaz personal ministrului, care are un bogat istoric

de lupte pentru cauza democratiei si a drepturilor individuale, si l rog s-mi spun - pentru a

putea vota acest articol - un caz ipotetic n care culegerea de date personale poate constitui un

avantaj pentru societate n ansamblul ei. Il rog s m ntrerup si s-mi spun un caz, cel mai

fantastic si cel mai ipotetic. Dac nu m ntrerupe, va trebui ca n week-end s se gndeasc la

aceast prevedere si s interzic categoric orice centralizare de date personale, Nu pot ntelege de

ce societatea n ntregul ei sau statul va fi protejat dac cunoaste preferintele mele erotice sau

activittile mele. Nu m tem, domnule ministru. Stiti c ntreaga mea viat e deschis ca o carte.

V fac si un serviciu. Nu trebuie ca aceast dispozitie s poarte semntura lui Iannopoulos" (din

procesele verbale ale Camerei).

Binenteles c nu a existat bunul simt cuvenit, acela de a se rspunde la ntrebarea deputatuluicare privea datele cu caracter intim. Si oricine nu si-a pierdut nc judecata va ntelege de ce vor

toate aceste date si de ce nu rspund la aceste acuzatii cnd sunt ntrebati n mod oficial n

Parlament de ctre reprezentantii poporului. De altfel, toate le fac spre binele poporului!

Denumirea Legii 2472/1997

Aceast lege s-a numit ''Protejarea... " numai si numai pentru a fi nselati. In conformitate cuspusele reprezentantilor poporului, ale parlamentarilor, numai eufemistic legea s-a numit asa,

23


24/96

pentru a nu suna ru, cum spre exemplu Marea neprimitoare, neospitalier a fost numit Marea

Ospitalier. La fel au procedat si cu titlul legii. Domnul deputat Evghenios Haitidis, la 12 martie

1997, foarte bine a spus c: ''... n loc s ne protejeze, ntr-un mod, as spune, ascuns, cu o piele de

oaie care ncearc s-l fac pe lup o oaie inofensiv, aceast lege legifereaz n esent - acolo

unde vrea - aceste nclcri, aceste transgresri ale oricrei notiuni de deontologie, ale oricreinotiuni de etic, dar si ale oricrei notiuni - as spune - de democratie... " (din procesele verbale al

Camerei).

Legea 2472/1997 va fi n vigoare pn la validarea acordului

In tara noastr acum, n ultimul timp, se ntmpl lucruri ciudate. Desigur, n-am vrea niciodat s

credem c ministrii si deputatii nostri orice fac, fac ca s ne vnd legati de mini si de picioarestrinilor. Ne adresm deci tuturor acelora care au votat legea 2472/1997 si i ntrebm: pentru ce

motiv prietenii nostri, asociatii nostri, ntruct spun c au proiectat aceast lege ca s protejeze

popoarele, n-au integrat-o chiar n articolele acordului Schengen ca, dup validarea sa, s intre n

vigoare si legea respectiv, de vreme ce va fi cuprins n articolele sale ? Rspunsul e simplu

pentru toti cei care nc obisnuiesc s gndeasc lucrurile si s le studieze. Acordul Maastricht,

acordul Schengen, orice acord european, si n general dreptul comunitar, izvorsc din dreptul

international si prin urmare sunt primare. Dimpotriv, legea care s-a votat n Camer este o legenational comun care, dup validarea acordului, cedeaz n fata sa. Sigur, o dat cu aceast lege

cedeaz si toate reglementrile pozitive pe care le prevede si care vin n contradictie cu articolele

acordului. Astfel, de acum nainte poporul e lsat la mila fiecrui guvernant si la mila unei

autoritti necunoscute. A unei autoritti care are dreptul prin lege s culeag si s prelucreze

date; s hotrasc n ceea ce priveste aceste date si care - de notat - e suprem si incontrolabil,

adic nu poate fi controlat absolut de nimeni.

Legea de care vorbeam (2472/1997) serveste dou scopuri: n primul rnd, votarea ei a fost o

conditie indispensabil pentru validarea-acordului Schengen. In al doilea rnd, prin votarea

acestei legi a fost repus n vigoare vechea lege (1599/1986 a lui M. Koutsoiorgas), a emiterii

crtilor electronice de identitate si a numrului de cod unitar de nregistrare, dar deja intrm n

procedura emiterii lor.

Emiterea identittilor electronice nu e optional

24


25/96

Ii auzim pe foarte multi spunnd: pentru c poporul nu doreste noile identitti electronice va

trebui ca acordarea lor s se fac optional. Acest punct de vedere l citim chiar si n circularele

unor cucernici si lupttori arhierei, care cu constiinta curat se ngrijesc de turma lor si care nu

sunt indiferenti. Dorim ca putinele lucruri pe care le aducem aici si pe care le veti citi mai

departe s ne informeze pe noi toti n legtur cu aceast tem att de delicat, pentru a actionaapoi asa cum trebuie.

Acordul Schengen izvorste, asa cum am spus, din dreptul international, care e primar si, prin

urmare, superior oricrui drept national. Acordul impune fiecrui stat membru s-l valideze, sa-l

pun n vigoare si n aplicare pn la un anumit termen. In cazul n care statul-membru nu se

conformeaz n intervalul de timp prevzut, acesta va suporta si sanctiuni. Pe de alt parte, nici o

reglementare din dreptul national nu poate fi superioar dreptului comunitar (acordului). Acest

lucru va trebui considerat de la sine nteles, pentru c, dac dreptul comunitar n-ar fi fost

angajant, atunci Comunitatea, care se bazeaz pe acorduri, s-ar fi dizolvat.

Asadar, prin acest acord, UE oblig statele membre s-i respecte fr nici cea mai mic abatere

recomandrile. Orice stat care nu se conformeaz suport sanctiuni sau se retrage si nu mai

particip la acord. Prin urmare, acordul este angajant si nu las posibilitatea ca, ntr-un stat,

jumtate s se supun prevederilor acordului si cealalt jumtate, dintr-un motiv sau altul, s nu

se supun. Ceea ce a spus si ministrul nostru, domnul Evanghelos Iannopoulos, la 18 martie1997, n Camer: ''Vine asadar recomandarea si impune. Recomandarea, directiva, nseamn

Constitutie pentru Grecia. Sau o accepti, sau iesi din Comunitate: da sau nu. Aceste directive

sunt legi ale Comunittii. Te conformezi lor... " (fragment din procesele verbale ale Camerei).

De asemenea, acelasi ministru, la propunerea care s-a fcut de a nu se vota aceast lege

antidemocratic, pentru c drepturile omului sunt sfinte prin Constitutie, a dat un rspuns care

merit atentia noastr: ''Orice trebuie s tiem, s tiem, dar nu n afara recomandrii, pentru c

vom avea probleme... " si mai jos: ''Am spus c deja avem Constitutie, recomandarea. Si stm perecomandare... " (Procesele verbale ale Camerei din 18.03. 1997. Fragment din discursul

ministrului Evanghelos Iannopoulos.)

Vedem c Statul nsusi, cu Constitutia sa, nu poate s nu respecte recomandarea acordului. De ce

nu ntelegem asadar c, cu att mai mult, nici chiar o parte din popor, chiar dac aceast parte

constituie majoritatea zdrobitoare, nu poate s nu respecte prevederile acordului ? Cnd statul

nsusi mrturiseste c e neputincios, atunci prin ce lege national simpl ne vor fi consfintite

drepturile ? Sau, mai mult nc, promisiunilor cui vom ncredinta, ca niste naivi, aceast tem de

important major, ''fcnd s atrne un ntreg popor de gtul nostru" ? In ce moment - asa cum o

25


26/96

arat lucrurile - va ceda chiar si Constitutia noastr, pentru c acordul izvorste din dreptul

international, care este primar ? In sfrsit'' s nu abordm o tem care e att de grav cu o

asemenea lips de responsabilitate. S ntrebm ctiva distinsi oameni ai legii ca s vedem dac

este cumva posibil s fie semnat un acord Schengen de ctre stat, iar aplicarea lui s fie

optional. Sau poate vreti s ne bazm pe angajamentele oamenilor nostri politici, care ne vorasigura c va fi optional emiterea crtii de identitate, numai ca s domoleasc reactiile

poporului ? Dup ce se vor domoli aceste reactii provocate de tema validrii acordului si vor fi

emise crtile de identitate, ne vor spune adevrul, adic: cine nu are identitatea electronic nu va

fi un cettean cu situatie legal si va avea de suportat toate consecintele pe care le prevede legea.

V rugm mult s aveti n vedere toate aceste lucruri, precum si faptul c nu este posibil caj

umtate din cettenii unui stat-membru s apartin acestui acord si cealalt jumtate s nu

apartin. Dac acordul n-ar fi avut un caracter angajant, ntelegeti ce s-ar fi ntmplat n statele-membre ale Europei ? Distinsii oameni politici care iubesc tara si religia noastr ne-au informat

c, dup validarea acordului, statul va ncepe s emit crtile electronice de identitate. Apoi,

printr-o metod viclean, vor obliga muncitorii s le primeasc n ramura si n domeniul n care

lucreaz. Mai nti i vor obliga pe cei din serviciile publice, apoi treptat, treptat pe ceilalti, astfel

nct s nu se nasc reactii generale mpotriva acordului. De aceste reactii generale se tem ei! De

aceea si urmresc s-i izoleze n mod ingenios, pe ramur, pe cei mai sensibili, care simt c se

aduce atingere sentimentului lor religios si liberttii lor.

Intelegem deja, cred, c nu e cu putint n nici un caz s functioneze caracterul optional.

Functioneaz, dup cele spuse de ministrul nostru: ''da sau nu"; nu e cu putint ca jumtate din

cetteni s aib un numr de cod unitar de nregistrare si cealalt jumtate nu.

Cum se leag Acordul Schengen de numrul 666

Acordul Schengen este acel cadru teoretico-legislativ prin care este dat acum si posibilitatea

juridic a culegerii de informatii despre cettenii popoarelor, devenind marginale toate articolele

fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene care, n conformitate cu Carta european, artau

respect fat de libertatea privat si personal a cetteanului. Se desfiinteaz deja dezvoltarea n

libertate a personalittii umane. Este asadar un sistem care permite unora s exercite o urmrire

electronic mondial si un control la nivel personal. Asa cum am explicat, de aceea protesteaz

fiecare cettean, vznd cum i se ia bunul inalienabil care e libertatea sa personal si cum sunt

abolite toate articolele fundamentale ale Constitutiei prin care fusese consfintit libertatea

26


27/96

personal. Aici asadar suntem de acord toti, indiferent de ideologie, c nu este posibil s se

legifereze abolirea liberttii omului, ceea ce tocmai a fcut validarea acordului Schengen.

In afar ns de partea teoretic a acordului si de cadrul legislativ, mai exist si o alt parte care

priveste punerea sa n aplicare, parte care se refer la modul n care va deveni posibil culegerea

electronic a datelor (urmrirea), clasificarea datelor personale si prelucrarea lor. S vedem

asadar ce mod de aplicare au ales. Numai c aici trebuie putin atentie, ca s ntelegem exact ce

se ntmpl, de ce, adic, se strduiesc toti s treac ntreaga chestiune pe ascuns, pentru a evita

reactiile.

Legea 2472/1997 a ''Protejrii individului de prelucrarea datelor cu caracter personal", n art. 8

(interconectarea arhivelor) spune c e vorba de a se face uz de un numr codificat unitar de

nregistrare. Aceast lege, prin votarea ei, a reactivat legea 1599/1986 a lui M. Koutsoiorgas,care pe baza art. 2 stabilea aplicarea numrului de cod unitar de nregistrare (NCUI). Acesta este

format din 13 cifre si simboluri si este unic n lume pentru fiecare cettean. Cel mai probabil

mod prin care va fi dat se spune c va fi cunoscutul cod barat (linear) de marcare a produselor n

sistemul E.A.N. - 13 (vezi studiul electronic care urmeaz), sistem care, stim foarte bine,

cuprinde numrul 666. Numrul de cod unitar de nregistrare va nsoti de acum nainte fiecare

cettean si va cuprinde: buletinul de identitate, certificatele de stare civil, carnetul de votant,

numrul din lista electoral, pasaportul, carnetul de asigurare, codul de nregistrare fiscal,permisul de conducere, numrul din registrul de nasteri (sex masculin sau feminin), numrul din

registrul de stare civil, numrul din registrul consular, contul personal la banc. Asadar, n

putine cuvinte, e vorba de un numr personal care va nsoti cetteanul n fiecare tranzactie cu

Statul si n fiecare activitate. Acest numr va nlocui orice priveste individul; va fi folosit oriunde

si oricnd, nct fr el nu va fi posibil nici o tranzactie.

Trebuie acum s vedem unde se va gsi acest numr de cod unitar de nregistrare. Fiecare numr

se va fi nregistrat n Banca National de Date, care va fi conectat la Banca Transnational de

Date de la Strasbourg si de la Bruxelles; de altfel, toate bncile de date nationale mai mici din

statele membre vor fi conectate ntre ele. Acolo se va gsi un dosar electronic al fiecrui cettean

nregistrat, cu un numr de cod unitar de nregistrare, asteptnd s se umple cu toate datele care

vor fi culese.

S vedem acum cum se va realiza culegerea datelor.Intelegeti c urmrirea a 350 de milioane de

oameni de ctre o mie de indivizi este imposibil. De aceea, pentru a se realiza acest control,

numrul de cod unitar de nregistrare trebuie s nsoteasc fiecare cettean n fiecare aspect al

27


28/96

vietii sale si n fiecare tranzactie pe care o face, pentru a fi culese datele prin tocmai folosirea

acestui numr.

Nu ni s-a spus n ce mod va fi dat acest numr fiecrui cettean si nicieri n cadrul acordului nu

se specific cum se va da si unde va fi plasat. Prin urmare, de vreme ce, juridic vorbind, nu s-au

angajat n ceea ce priveste locul n care va fi pus si ce va contine, li s-a dat puterea n alb s-l

pun unde doresc si unde vd c serveste; de asemenea, li s-a dat puterea de a introduce n el

orice numr codificat de sigurant (666) doresc. Pentru modul de aplicare al controlului, nu i-am

angajat; asadar, prin urmare, am semnat si i-am mputernicit n alb. E ridicol acum s stm si s

ascultm pe fiecare spunndu-ne c nu se vor emite identitti electronice, sau c n ele nu va fi

cuprins numrul 666, sau c nu se va folosi sistemul E.A.N. - 13, sau orice altceva mai

inventeaz ca s ne linisteasc si s ne suprime reactiile. Esenta temei st n faptui c am semnat

deja, si nu n ceea ce spun ei sau promit cu drnicie. (Cnd cineva face un contract si-l semneaz,

e valabil numai ce este cuprins n scris n contractul respectiv si numai angajamentele prevzute

de prti a fi cuprinse. Promisiunile si angajamentele n afara contractului nu au valabilitate si nici

existent juridic. De exemplu, dac cineva face un contract cu un antreprenor pentru construirea

unei cldiri, n acest contract vor fi cuprinse: costul, durata si termenul executiei, terenul si

planul de constructie, sistemul de plat; toate acestea sunt valabile pentru antreprerior si-l

angajeaz numai pe el. Modul ns n care va fi construit cldirea si mijloacele folosite, cnd n

contract nu exist vreun angajament scris asupra lor, tin de libera alegere a antreprenorului, adic

tot ce priveste sparea temeliilor, dac se vor folosi muncitori cu cazmale sau excavatoare,sau n

ceea ce priveste turnarea betonului, dac amestecul se va face cu mna sau va fi adus gata

preparat n betoniere.) Revenind ns la tema noastr, rezumnd, v atragem atentia c pentru

modul de aplicare al acordului nu s-au angajat si, prin urmare, pot da oricum numrul codificat

unitar de nregistrare. De exemplu: prin carta de identitate, prin orice cart financiar, prin orice

cart de sntate, sau prin orice microcip implantat pe mn sau pe frunte.

In cadrul discutiei care a avut loc n legtur cu acordul Schengen, s-a propus ca cel mai eficient

mod de aplicare plasarea acestui numr pe mn sau pe frunte, pentru a nu exista pericolul ca,

introdus pe vreun card oarecare, fie de identitate, fie de alt fel, posesorul su s-l piard, s-i fie

furat sau s fie falsificat. S-a hotrt ca propunerea s fie restudiat, de vreme ce toate trile ''fac

greseala" anterior s semneze si s valideze acordul Schengen. Domnul K., jurist la birourile

Comisiei Europene din Luxemburg, a spus: ''A fost discutat n cadrul acordului Schengen tema

plasrii acestui numr de cod de nregistrare pe frunte sau pe mn". Si a subliniat: ''ceea ce v

spun eu acum s-a spus ntocmai".

28


29/96

Rezumnd asadar, spunem c acordul are dou fete: are o latur juridic si teoretic, care e si cea

esential, si o a doua, care e modul de aplicare a acordului. Prin latura sa juridic si teoretic,

acest acord desfiinteaz articolele fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene si ,asadar, si

pe cele ale Constitutiei grecesti, care consfintesc drepturile omului si libertatea individului si a

ntregii societti. Astfel, este desfiintat notiunea de cettean liber si sunt fabricati niste supusicontrolati electronic ai unei autoritti incontrolabile. Faptul mpotriva cruia noi toti reactionm

este acela c acordul Schengen desfiinteaz libertatea personal, legifereaz urmrirea discret

si, prin urmare, culegerea secret a datelor. Discret nseamn s nu stie cellalt nici c-l

urmresc, nici c se culeg informatii despre el si nici cum sunt nregistrate aceste informatii. Se

instaureaz notiunea de suspect pe baza unor suspiciuni generale si vagi. Se legifereaz astfel

posibilitatea urmririi si a nregistrrii datelor despre indivizi despre care se presupune c sunt

predispusi n viitor s ncalce legea ! Reactionm de asemenea si mpotriva modului de aplicare aacestui acord, pentru c aduce atingere constiintei religioase a sute de milioane de crestini, prin

ntrebuintarea ca numr international de sigurant a lui 666 si prin plasarea codului barat folosit

pentru produse pe mn sau pe frunte. Toate aceste elemente pe care le gsim n Sfnta Scriptur

ne informeaz c se ncearc nrobirea omului ntr-o msur care n-are precedent.

Asadar, reactia mpotriva nsemnrii si mpotriva numrului este n esent o reactie numai si

numai mpotriva desfiintrii liberttii. 0 abolire care are toate caracteristicile din Sfnta Scriptur

si care ne avertizeaz c orice alt abolire a liberttii din trecut ar pli n fata ei.

Aceste putine lucruri vi le-am spus ca s cunoastem ce ne impun si pentru ce motiv anume

reactionm mpotriva acordului Schengen.

Statutul legal n tara noastr astzi

Din pcate, toate n epoca noastr arat c trecem printr-o perioad de confuzie. Toate se petrecn obscuritate si se uneltesc n ntuneric. Pe lng aceste probleme, tara noastr mai are de

suportat si o problem de ordin juridic care, din pcate, prin faptul c nu se rezolv ne

mpovreaz pe zi ce trece si ne angajeaz tara: prin integrarea noastr n UE, Grecia se gseste

ntre dreptul comunitar si propria ei Constitutie, care numai aparent sunt egale si echipotente.

Inc nu ni s-a explicat care din cele dou prevaleaz, n cazul n care ajung s se confrunte,

pentru c numai atunci cnd unul nu vine n contradictie cu cellalt toate merg bine.

Astzi constatm c n practic Constitutia noastr e anulat atunci cnd vine n contradictie cu

prevederile unui acord, cum este de exemplu acordul Schengen. Prin acest acord este legiferat

29


30/96

culegerea si prelucrarea de date personale, fapt care vine n contradictie cu Constitutia noastr,

care stabileste: ''Respectarea si protectia valorii omului constituie obligatia de cpti a statului",

''Libertatea personal este inviolabil" (art. 5, 3); ''Fiecare are dreptul s-si dezvolte liber

personalitatea si s participe la viata social, politic si economic a trii... " (art. 5, 1); ''Toti

cei aflati n statul elen se bucur de absoluta protectie a vietii, a demnittii si a liberttii lor... "(art. 5, 2); ''Viata particular si familial a individului este inviolabil" (art. 9, 1);

''Confidentialitatea corespondentei si a liberei comunicrii de orice fel este absolut inviolabil... "

(art. 19); ''Statul ia msurile cuvenite pentru asigurarea liberttii sindicale... " (art. 23, 2).

Exist nc multe alte prevederi care vin n contradictie cu cele ale acordului Schengen; vedem n

practic, pe de o parte Constitutia noastr cednd, iar pe de alta acorduri care par a fi

transconstitutionale, n acord cu hotrrile ''anumitor" tribunale supreme, a cror motivatie este

urmtoarea: ''Dreptul comunitar izvorste din dreptul international si, fiind primar, e mai presusde dreptul constitutional al statelor membre". Actualul ministru al Justitiei, Evanghelos

Iannopulos, la votarea legii a spus: ''Recomandarea, directiva, nseamn pentru Grecia

Constitutie", si ''avem o Constitutie care e tocmai aceast recomandare. Si pe aceast

recomandare stm". Ministrul nsusi mrturiseste indirect c pentru Grecia Constitutia sunt deja

recomandarea comunitar si acordul si c lui suntem obligati s ne supunem de acum nainte si

pe el ne vom baza. Aceasta este de fapt problema ! Nu e cu putint ca vreodat natiunea noastr

s se sprijine pe declaratiile, oricare ar fi ele, ale unui ministru n legtur cu o tem att de

important, asa cum nici un judector nu se poate pronunta dup propria sa judecat. Chestiunea

desfiintrii Constitutiei este o problem care tine de vointa poporului grec si ntruct acest popor

nu s-a pronuntat pentru asa ceva, n baza art. 93, 4 din Constitutia Greciei: ''Tribunalele sunt

obligate s nu aplice nici o lege al crei; continut contrazice Constitutia"; iar n baza art. 87, 2:

i ''Judectorii, n exercitarea atributiunilor lor, se supun numai Constitutiei si legilor si n nici un

caz nu sunt obligati a se conforma prevederilor care urmresc dizolvarea Constitutiei".

Corpul nostru legislativ national trebuie s respecte si suveranitatea popular, independentanoastr national si Constitutia trii noastre si s nu promoveze desfiintarea ei, care ar nsemna

sfrsitul autonomiei si disparitia natiunii noastre. Vrem s credem c ultimele anunturi despre

revizuirea Constitutiei si revizuirea care va urma nu au drept scop si subminarea tuturor acestor

articole ale Constitutiei prin care e consfintit suveranitatea popular si libertatea cetteanului,

drepturile omului, suveranitatea national si autonomia trii noastre. Dimpotriv, sperm c

revizuirea se va face numai si numai pentru a se delimita ''peisajul" celor dou drepturi: al celui

comunitar si al celui constitutional si pentru a se arta foarte limpede si a se legifera dorintapoporului pentru o Europ democratic compus din state autonome.

30


31/96

Din pcate, auzim c revizuirea Constitutiei, care este iminent, are drept scop desfiintarea

principiilor ei de baz, legiferarea de acum nainte a superiorittii dreptului comunitar fat de

Constitutie si desfiintarea autonomiei populare prin transferarea tuturor puterilor centrului de la

Bruxelles. Dac noi, ca popor, nu reactionm, s cunoastem c de acum nainte ni se vor impune

toate proiectele antigrecesti si c nu vom mai putea face nimic, deoarece vor fi fost dejaconsfintite n Constitutie si prin aceast revizuire. Credem c deputatii, ca reprezentanti ai

poporului, cu constiinta curat vor rspunde supunndu-se articolului Constitutiei prin care se

prevede: ''Libertatea si manifestarea nefalsificat a vointei populare, ca expresie a suveranittii

populare, e garant de toti functionarii statului care sunt obligati s-o asigure n orice situatie".

Credem n justitia independent si n functionarii nostri din Justitie cu constiinta curat; credem

c vor respecta art. 87, 2 din Constitutie, care prevede: ''Judectorii n exercitarea atributiunilor

lor se supun numai Constitutiei si legilor si n nici un caz nu sunt obligati s se conformeze

prevederilor care urmresc dizolvarea Constitutiei", asa cum sperm si c vor respecta si art. 93,

4, n conformitate cu care: ''Tribunalele sunt obligate s nu aplice nici o lege al crei continut

contrazice Constitutia".

In sfrsit ndjduim n principalul pstrtor al valorilor neamului nostru, n acest mndru popor

grec, care nc o dat, de bunvoie, se va supune printilor si si Constitutiei adoptate si votate

de acestia, care n art. 120, 4 stabileste: ''Respectarea Constitutiei atrn de patriotismulgrecilor, care au dreptul si obligatia de a se opune prin orice mijloc oricui ncearc s-o

desfiinteze prin fort."

''Respectul fat de Constitutie si fat de legile conforme cu aceasta si devotamentul fat de patrie

si de democratie constituie obligatia fundamental a tuturor grecilor."

Infrastructura unei dictaturi universale

Acordul Schengen nseamn n esent crearea unei uriase bnci electronice de informatii n care

sunt nregistrate si se pstreaz datele tuturor cettenilor care vor participa la acord. Fr nici o

rezerv, toti mrturisesc viciul democratic al acestui acord. Dac vrem s credem justificrile

plauzibile pentru crearea acestui acord, nu trebuie ns n nici un chip s ignorm faptul c pe

baza viciului democratic, creat intentionat, poate deveni posibil o dictatur, care n mod clar

transpare prin Sistemul de Informatii Schengen (SIS).

31


32/96

Nu credem c poporul grec este att de naiv nct s nu nteleag ce se ncearc. Prin declaratia

(formularul) de impozitare E-9, ntr-o perioad fulger, l-au chemat s declare tot ceea ce are pn

la ultimul detaliu, fr a-i da timp s se gndeasc la ce se ntmpl, n vreme ce functionarii de

la circa financiar tineau o mn pe receptor pentru a se informa ei nsisi, n timp ce cu cealalt

primeau declaratiile de impozitare. In acelasi moment, n Parlament se vota legea care d dreptulcelor

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-xpoxv0l
View:	220 times
Download:	0 times

LAAPUSULLIBERTATIIHristodulAghioritul[1]

Documents