P R E Ţ U L A B O N A M E N TU LU I:

Pe un an . . . • • • • 4 ° ° r - 40 ban|- Pe S jumătate, de an . . . 2 cor. 20 bani.

România, America ţ i alte ţăti etr&ine 11 cor, anual

Abonamente se fac ^ T i pografia Poporului“ Sibim.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.^

Silvestru Moldovan.

Luni s'a stins, în spitalul din Si­biiu, fostul rtdactor al «Gazetei Tran­silvaniei“ din Braşov. Cu Silvestru Moldovan se pogoară in groapă, pentru cei ce I au cunoscut, mai mult decât atâta Treizeci de ani de o rodnică muncă de gazetar român f i alcătuitor de cărţi îfi află încheierea în această crudă lovitură a sorţii.

Pe noi cei dcla aceasta gazetă, ne leagă încă f i alte am intiri de persoana răposatului, ştiind că între aceia f i pe­reţi intre cari scriem noi dureroasa veste a morţii lui, a muncit f i el, cu­prins de o înflăcărată dragoste peutru poport zeu ani de-a rândul. Şi aceasta înseamnă mult pentru accla, cari cunosc căi se redactează de greu fi câte neca­zuri înUmpmă acela, care se hoiărcfie să se pună in fruntea unei gazete ro­mâneş ti.

Pe lăngă aceasta Silvestru Moldo­van fi-a căftigat merite neperttoare fi la alte ziare, publicând articoli în » Tri­buna* de odinioară, în »Gazeta tra n ­silvaniei«, înfiinţând însufi o revistă, pe care a tipărit-o in Sibiiu, timp de doi anit numită »Rândunica«.- - Astfel putem înţelege Ufor, că do­

rul său de muncă, l a îndemnat să cu- treere o mare parte din ţinuturile lo­cuite de Românii din Ardeal f i tot ce a văzut fl auzit să tipărească, în două cărţi, una »Ţara Noastră« f i ceealal- td *Zarandul f i Munţii Apuseni«, pe

' care a premiat-o s i Academia Română din Bucurefti.

Câţi vor f i ştiind insă, ce nopţi de trudă l au costat pe Silvestru Mol­dovan aceasta neînţreruptă căutare de-a lumina poporul. D upi trei-zeci ani, tru pu l lui cade zdrobit sub greutatea su­ferinţelor indurate in viaţă, f i atins de-o boală grea sfârfeste în spitalul din Sibiiu.

Intre cetitrrii noftrl de astăzi se vor găsi de bună seamă foarte mulţi ca ri îşi vor aduce aminte de scrisul lim-

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia PoporuluU, Sibiiu.

pede f i dulce a fostului redactor dela %Foaia PoporuluU, păstrânău i împre­ună cu noi pentru totdeauna recunof- iinţă. Odihnească în pace!

La sfârşitul anului de şcoală.

de loan Stan.Zilele trecute s’au închis porţile

şooalei, oeva mai de vreme ca de obi­cei, şi o gr&mad& de Românaşi de ai noatri n’au să mai calce de-aoi.încolo peste pragul şcoalei. Dacă n au să mai stea în băncile şcoalei lor din sat orioraş __ au să stea în băncile alteişooale, mult mai grele, â şcoalei vieţii.

Ar f i trist dacă ar uita cei am au fost la şcoală, deodată cu ultima lecţie învăţată — tot ce le-a spua das­călul în decursul anilor do şcoală. Stră­moşii noBtri romani ziceau: nu învăţăm pentru şcoală, oi pentru yjaţă.

De astă dată *ş vrea să le pun ceva la inimă celor cari au sfârşit ul­timul *n do şcoală poporală Să cetească rândurilo acestea şi alţi» — dar mâi ousamă dânşii.

Iată cum am venit la gândul săsorin rândurile do faţă: am *otit trecute în tr’o gazetă românească din S i­biiu, că muaeul „reuniunii ardelene pen­tru ştiinţile naturale4 din oraşul Sibiiu, e deschis acuma şi se poate vizita gra tuit în fiecare Duminecă şi Joi, dela 11 pâaă la 1 , înainte de prânz. „Tinerimea şcolară, sub conducerea învăţătorului, are Intrarea liberă în orice zi, dacă se anunţă mai întâi la muzeu“, «oria gazeta.

Mi-am z is : ai văzut prea puţini Român aşi de âi noştri străbătând mu­zeul din Sibiiu. Ia «ă sorii două rân- duji — tademnându-i. Au să- i fie mul- ţămitori mai târziu. Acum a timpul po­triv it. Dacă şi-’or l u a la inimă cei mai mărişori, cari au sfârşit ca şcoala, cu- vinUle tale — să vezi ce foloase au să tragă pe urma sfaturilor tale!

Ş i iată că scriu rândurile de faţă. Vorbesc cu tineretul român.

»* * . .

Dacă &i norocul s i trăieşti sau ajungi pe câteva zile în tr’un oi aş mai mare, întreabă pe vre-un domn ori la vre-o redacţie românească dacă este un muzeu său o expoziţie In oraşul unde-ţi petreci tu zilele. Na fi leneş, întreabă! A i să vezi că-ţi va prinde bine.

In loc să hoinăreşti f&ră de nici un căpătâi, cu oameni stricaţi P1 11

... : ,■ ■ IN S E R A T E : s& primesc la B IR O U L A D M IN IS TR A Ţ IE I

(Strada Măcelarilor N r. 12). ' ; 1

Un ş ir petit prima-dată 14 bani, a două oarS

12 bani, a treia-oară 10 bani.

măria de prin b irturi — mai bine te îmbraci curăţel ş i te duci să vezi oe este în muzeul oraşului cutare şi cutare. Ooamenii proşti pot să şi tot bată joc de tine — lasă-i să-«i bată! — tu vrei să înveţi. Te plimbi frumuşel prin să­bie frumoase ale „muzeului Brukenthal“ din Sibiiu, ori în „caBa Asociaţiunii“ (tot în Sibiiu) şi laşi să-ţi treacă pe dinaintea ochilor tăi timpuri trecute, lucrul mânilor oamenilor, cari au murit de mult, şi începi să cântăreşti cu min­tea ta cum a fost şi cum este astăzi. Plimbă-te cu smerenie şi dâ-ţi silinţa să pricepi do co s’au sbuciumat aşa mii şi m ii de oameni loainteă ta* Nu Bta ca viţelul la poarta ai nouă, când ve ii un lucru, de care n’ai mai văzut în viaţă* Românul o deştept dela firo şi tu eşti Român doară! Prinde d'ntr o ochire ce-a vrut să zică cutare ori cutare meş­ter când a zugrăvit po pânză o „Maica Domnului“, cănd a tăiat în peatrft un cap do viteaz ori alte şi alto înfăţişări.

N eam urile mari, bogate, cu trecut mai lin iştit decât al nostru, au zeci şi sute do muzeo de acostoa. Noi «wntera numai la înoeputul-încoputului. Să na folosim do prilejul că în ornşolo noas­tre au început Btrâinii să aibă muzoe şi să tnvă.ăm dela străini. Ce o bun să se prindă do noi, ce nu e bun să lapidam! Să nu a:cem „lucru săBOSO ! ori „lucru unguresc“ ! şi să strâmbftm din nas! Să ne apropiom de lucrul „să­sesc“, să vodem dacă e cova de el ş> să no doară inima cft n’avem hi noi ceva la fel. S * no dăm silinţa să ţinem pas cu neamurile, cari ne înconjoară, că numai a fa suntem vrednici să trăim *i să fim cinstiţi şi de alte neamuri.

Adavăratul Român e ou ochii în oatru, vode co au străinii şt-şi P“ n® caru în pietri, ca f i cl să aibă cu vre- mea Iucrunle, de ca. o s'a pa«™» f sunt bune ţ i foloBitoaro — ba «4 totreacă chiar. . , .

De un năcaz prevăd că ai ş i tu, prietine, dacă vei merge din sală în sală (odaie) prin muzeele, de can va fi vorba mai jos: ai să oboseşti în cu­rând. 0 să vezi prea multe lucrun deo­dată. Ia -ţi ră g iz! Cum zice Românul:

„Mai încet cu urda în Turda . .Omul lacom îş i strică stomacul.

T u să nu ţi 1 strici. Âlege-ţi o sală, două, pentru o Duminecă, câod *• s » Intrarea liberă (gratis) ş i în Dumineca a doua po.i s i vezi «al* a tern ş» a patrft, ş i aşa mai departe. Cu atât mai bine o să ţ i i minte ce ai vi»zu'. lnsem- nează-ţi în tr’un notiţ (cărticică) cele vă-

1 zute, prinde formele unui dulap, de

cwe-ţi place, desemnează crestătura unei bftte ciobăneşti ori tncondeiarea unor ouă roşu de Paşti ş i bucură-te, bucură-te că " P " 1* 0 părticică din frumuseţea vă- eută de ăi doi ochi ai tăi — bucură te ® ţi este dst să ai o mână meşteră, bucură-te că te-â dăruit D-zeu cu doi 00 .» Şă.poţi vedea frumuseţile lumeiS o t 6 ! f t ,

' ; Ajungi la tine In sat. I ţ i aduci aminte de chipurile sfinte din catedrala românească din Sibiiu, ori din bisericii« dm Braşov, din Vârşeţ şi dintr’alte oraşe, pe unde ai umblat Nu te mulţămi să vezi pe păreţii odăilor sfinţi ca vai de lume; cu gura strâmbă,, de par’câ ar mânca mereu aguridă, cu mâni cu şag* degete, cu ochi, cari se uită, unul Ia

nă şi altul la slănină! Z i alor tăi: acestea-s chipuri sfinte de pe vremea Iu i Moş Adam! Avem ş i noi, Românii, lucruri mari frumoase, tată şi mamă. L>ă la o pai te sfinţii „dela Niculâ“ şi cumpără alte icoane, ieftine ş i bune. & vorba, să spargi ghiaţa, prietine, şi se va îndemna şi vecinul' şi vecinul-ve- cinului şi nu va trece mult’: satul în­treg o să aibă alte icoane, mult mai frumoase ca cele do până acum.

Asta tot muzee’e a fâcut-o. Ţ i-a tost ruşine, — nu-i a?a? — când ai vAzaţ frumuseţile do acolo ?i când te-ai g ndjt că acasă, po părete Sfântul Ne- culm are nasul până In bărbie şi ure­chile ca două aco do gămălie.

Acum să-ţi spun undo ştiu eu că sunt muzee in oraşele noastre. Poato că mu aunt şi altele — m’ftş bucura să Io ştm pe tonto, do acoea scrie-mi, pnotine, la redacţie, dacă ai dat de un muzeu, do caro nu amintesc eu aici:

in Braşov: la gimnaziul româneao gr.-or. ţ, societatea săgoască ardeleană (In fostul gimnaziu săsotc).

In Sibiiu: muzeul »Asociaţiunei« : Tomânoşti; muzeul „societăţii Carpatine“ (Karpaton verein); muzoul oraşului S i-

u ; muzeul .Brukenthal* şi muzeul reuniunii ardelene pentru ştiinţe na- turalo.

In C lu j: muzeul, tn casa unde s'a născut Regele Matia, cel mai mare mu- *eu In Ardeal;

In Alba-lulia\ muzeul oraşului.. . 4 ra d : muzeul oraşului, cu amin­

tir i din trecutul nostru.

In B la j: muzeul gimnaziului ro­mânesc g. cât.

In Sighişoara: muzeul oraşului.Aşa să faci — dragă prietine__sft

Iţ i iai răgaz şi, dacă ţi-a dat D-zeu norocul să poţi vedea unul din muzeele acestea, să foloseşti prilejul. Să se mire străinul că vede pe un flăcăiandru de Român cum se uită cu smerenie ş i cu pricepere la lucrurile din muzeu ş i gă-şi zică: Românii,ăştia vreau să ţină pas cu lumea! Iacă, Tineretul s ’a deşteptat! Trebue sâ-i dăm cinstea cuvenită.

Consiliul de m iniştri In Bucureşti.\ Bucureşti. — D - n ii m in iş tri sa u în tru n it V ine ri la oţele 12 a. m. la d /. Bră tianu, preşedtniele consiliu lu i unde au luat masa. După un consiliu de m in iş tri la care a fest discutată numai chestiunea din afară a ţă r ii D . Bră tianu a arătat în toate amă­nuntele cursul tratativelor diplomatice. In legătură cu aceste tratative a avut

L SChimb de Vedtr{ p riv itoa re la atitudinea, pe care această <ţară a r pu­tea s o aibă. y

ln r T SÎUU, de m{^ i a avutloc Sâmbătă la orele n dimineaţa subPrezidenţia d lu i /. B ră tia n u . A avut

„ u"\ ^ himb de P & re ri asupra ches- tiu n e i1 dinafară a ţă rii.. , $ tirea despre convocarea parlamen­tu lu i nu e întărită în cercurile guver­namentale. <

Evenimentele pe teatrele de răsboiu.

**© t e a t p u id e r ă a b o iu Apus.

Alia ţii continuii , ft «Uce ^ ^ ^ ™ tu german l„ tpt>nn^ <lo {q

tr un loo oarecare ş l de , cumfH)n; M, w ^ câtva «frângerea armatei rum^t! în G*Uţia( or

w l Î,u»in pr*îu*ă de acoa In-f|,rea " ,Upra noutrl,or- J "» * poiiţiunile Ger­

manilor au rezistat a.e.tei nou| î ncwcj ri

J î “ mult° rn do mni Câtor» poziţiuniînaintat« au trebuit ia fio p W u>, Jn.ă nicăieri^gle*u ş, Pranoaiii n ’au reuşit de a atinge peop m poziţiunile principale germane ţ i de a !•

•trapunge cu totul. Ba contraatacurile lor ln-«*J ite fu r* respinse cu pierderi gtt,Ie pentru :na-

G o ilo r * IÎgat Ch’" ^ to rnin#fe

Nr. 24

FOIŞOARĂ

w v

Valea din fundul grădinii.•vK-

Nici nu M desprimivărase cum m cade când Începeam « alerga pe ral e fa 8M ţ i b ^*1 culegeam flo ri, ori Uiam nuiele mlzgoase P «tra flwere , i pUpeM, ori cîutam cuiburi de T r* ““ conform Bezonului.

Valea din fundal g rid in ii î şi avea farme- tn *°^to anotimpurile. Pe mijlocul ei cur-

un pârău, care Începea a se plămădi pe «â»Pf »«, departe de sat; iar p ^ S ajuDgefl £ fundul grădinii, din părău se făcea Vflje

Când culegeam florile d in ţii, BUz;am mur. mtuul van dm vârful rozorului, c^d ^«lela de pe farm ne ogliniam in apa l imDedfi. * r când arcam sălciile în vânitoare dnp* od’

bnri de vrăbii, nu mai auzi&m nici murmur de

*' nu mRi vedo*m nici apX LmpeJe.

• k*- * ?Ule" de fl0rf merK“ ® cu to ţii: băiete ţi bă.eţ, Ia nuiele numai prietinii. Mai târziu când începeau vrăbiile .5 o,«*, valea mal pierdea din farmecul de primăvară, iar noi, bă-

Ic^p-erdeam 611 da bîne P^tinle. RarS Î ^ ™ib” i - •• f . «

Dar valea noastră f î ind una f i mica 11 puwa, numera să,cnle pe dejete - , , M tW ^

cei z r L V ’S z TÂnfiton1’ in

Î UCUn‘e când In fiecare xiurmătoare aflam câte nn oa mai muJt .făceau 5— 6 Cere«f«m - l pne zi le inoL- ra ,h u rrl0 « I puţin odată

S to r’ocM T ?1 C2niam eS Ie i&cem ascunse« s i —

căutau^TfiecTe8^ ^ prietînil1 D°MtT*>tn i B.aî °<x*n tot mai a3cun>e pen-

depărtau^ ^ , * * * ^ “CUD3, nu aflau, *S ne fio □oue aa>

In Flandra ofeneiva germană, pe CanalulY»e r a’a oprit. Capetele de pod de pe m a lu l ca-naiului Ia Steen.trate « i la H et S a . au fost

părăsite, fiindcă se aflau .ub focul a rtile rie i Inamice.

Luptele care au avut Ioc In u lt im e i* c il* P« malul de ră iă rii oontlnuă . Încă. L a Y p re s

Germanii au câştigat din nou teren, în a i ora«ul continuă sa reziste ou suooes.

I>unkerque ş i Poperjnghe continuă de a f i bombardate de tunurile grele germane.

Marea ofensivă anglo-franceaS contra po­rţ iu n ilo r gemane pe lin ia Richebourg-Arra. a’» mai avut suocese după cel dintâi dela sa tu l Ca- renoy. Toate atacurile Englezilor, mai ales N u e v s-

apelle, au fost' respinse. Asemenea n ’au re uţit

cercărilor Francezilor de a ţinea mai. departe micul lo r succes dela Carency. In alte puncte,. a p* dă la NauviUe şi 4 la Lorette, a lia ţii în a- tacurile , lo r au lăsat numeroşi. .p riton ie ri ’ş i m i- trailiere in mânile inamicului.

Ş i în partea dele sud a fro n tu lu i de b ă tl- ie au avut loc, lupte v ii în ultima săptămână, a Apus de Argonne, Germanii au ocupat un

punct de sp rijin francez, ş i s'au ţinut acola In ciuda tuturor atacurilor inamice. In tre Meusa ş i Mosella, Franoezii au reuşit *ă pătrundă la C ro !x des Carmes In poziţiunile Inaintaie ale Germani­lor. La A illv ş i în Bo is dea Pretres, unele a u - cun franceze s ’au prăbuşit sub focul p ra u a - In Vopgi domneşte lin işte.

A stfe l sltunţiunen generală n’a su fe rit p ioâ «cum nici o «chimbare — deosebită, prin ofen­siva anglo-francoză.

teatrul de răsboiu din R & n ă p l t .

Gionsiva germano-austro-ungară în GaHţu »1 Polonia meridional» face noui progrese. Co­mandamentul suprem rusoso a făcut cteac* m i indicat de staiea lucrurilor, pontru a se s m t r * j» unei cataatrofo ş i mai miue: ol a dispus retra­gerea întregului front din Oarpaţi ş i a armatele* de p0 Nida ş i P i l l ţ * k, Nord de V istu la .

t* nu s ’a putut fnco decât cu pierderi grele. So pnre însă că In afară do armata a 3-a ş i a unei P&rţi a armatei a 8-a, care au fugit în t r ’o com­plectă disordine, colelalte trupo au făcut re­tragerea în ordine relativă. Armatele victorioaM »le a liaţilo r se află momentan pe lin i* generală Novo-Miaato ■ înălţim ile Lysagor» la nord-o«tde K io l^ -Sa n Jaroslar — Sambor — S t ry i __Stanislau. Pe San ş[ U Przemyal se dau acua lupte. PeDtru momont nu se ştie dacă asesU lupte sunt numai lupte de ariere-garde, cu scopul de a în lesni ratragerea grosului armatelor ra sa ţ i.

80 învăţase In tr’o vreme,,să împopulesa tom ul bisericii, dar n'au scăpat nici a00b . Na urcam când numai ni seda prile j până sub eru- <*a turnulu i. Stăteau cuiburile unul lângă altal, oare ou ouâ, care cu pui golaşi, care cu sb a ri- tori. No suiam câte doi trei deodată, a lţi vre-o trei a« opriau la g iu rile ttirnu lu l, iar reetul pa icări ş l In curtea bisericii. Ş i so pomla un abi»- răt s i o larmă, de asurzial. Veniau părinţii paj. lo r iar aceştia se sbăteau, care în mânile noastn * Care tn câtte-o crepătură, iar cei mai m ulţi în

ainurile noasre. Cămeşea ne ara încinsă cu câta o curea, ş i in spaţiul dintre curea până la j i t te sbătenu bieţii sburătorf, ciripiau, sgăriau, eta.

Coborâţi, împărţiam prada, dacă o tmpăr- ţiam. Dacă nu, p riv ito rii rămâneau cu buia is um ilite . P u ii destoiniol de a sbura erau mântuiţi, căci Ie dădeam drumul. Pe ceialalfi f i omoriam cu dragostea.

După ce se treceiu flo rile de primăvara, nuielile mâzgoăse ş i cuiburile din sălci — înce­peau să înflorească păpădia, iar fiemeile sa n iL bească pânzele. E ra p lin roxorul de Iarbă ş i da

, s . R u ri au bcopul de a. rezieta mai

* T « , i » « * » » * . » d“ -îndelung* P® j j a*j *; 0 nouă retrage-făşură favorabil pentru maţi ţ i „ a armatelor ruseşti este probabili. Prada m ^ t o ru lu i V .' rid ic » la 180.000 pmomen, l i O tunuri , i aproape 400 m in e re - .

Decursul de până acum al operaţlundor

fa, Galiţia nunt o p.ldfc unici in -boaielor pentru puterea mare p. care poa e a o a i b ă străpungerea tactică a frontutm inamio L ’ua punct anume, dacă o p e ra ţi* . « J ; .« te în adevăr ţ i dacă ea este *ol° ;,tS Ţteatl e n e r g i a . BSt&ia dela Tarnov-Qorl.ee dela 19 Aprilie, care a produ. înfrângerea armatei a 3-a ruseşti, Va desfăşurat pe un front de apma- „ 50 km. Part*a frontului inamic tntre Novo-M iuto |! SUUM1.U, o r . a trebuit s i » „ M , i tn u m . . « . f i Btrîpnngeri, . r . o t a » -

» . d. (M . P«™ ■»“ In U“ “lor na g **» P“1“ “ ” P‘ t* “acsits u rm irl ale unei străpungeri.

Pe aripa de rfts&rU a frontului C&rpaţl- lo r, Ruşii au întreprins la Gorodenka ş i Za- Jjjslo ki o ofensivă eu o armat» formată In grabă, ofenriTă care pare că .'a oprit deja. In onoe caz, trupele austro-ungare au respins cu izbândă to&M atacurile turceşti la nord de Kolomea »i la Bniatin. De altfel nu ie putea aştepta că acea- ■tă ofensivi, chiar daci ar fi avut su:oes, să fi putut s i aibă înrâurire auupra mersului opera­ţiunilor în genere, cu atât mai puţin cu cât noua annstl este compusă din recruţi ş i glotaşi r»u instru iţi şi prost armaţi ş i de aoeea nu formsaxăo trupă serioasă.

Pe câni pe froctul de luptă din faţa Var­şoviei domneşto de câtva timp o linişte, mal spre nord au a;ut loc hărţueli cari sunt la curgere. In regiunea Prasnyu, Germanii au respins mai multe atacuri ale Ruşilor. Pe ambele maluri ale Nie- menulul şi ale Dubiţef, luptele cari ţin deja de câteva sile sunt încă nehoUrito. Asemensa lup­tele continuă 1» Şalvi fără ca iK se f i b o tlrît. Be pare că Ruşii au adus acum forţe mal man astfel că nu este ejclusă retragerea Germanilor. Precum am arătat dela început, întreaga opera­ţiune în Kurlanda n’a întreprins numai cu forţe «labe şi n’* urmărit scopuri «trat<*gicc. A foit vorba numai da o încercuit) in tr’o parte In deosebi bogaţi n writorului inamic. In această privinţă proba a avut un succea deplin, căci Germanii au făcut Ia Llbau ţ i în alte localităţi o mare pradă de aprovizionări şi de material de răebolu.

P a t e a t r u l d o p & ib o lu i& p b e a o .

pipidie — şi da pânze, Iar ceata celor cu carne vie pe la nas ne împretiniam din nou şi ne adu­nam să păaim pâniele. Dar după ce ne înfier­bântăm, pânze — nepânze, alergam peBte ele ca c&luşii, până făceam tot praf floarea de pă­pădie. Până să vie lelea Sofie, ori cum o chema, ca jerga, ne făcuserlm conform cu toţii, —■ iar pânzele, în loc se inălbeaacă, îngălbiniau.

Yenîa vara. Satul întreg era tn câmp. Ia r pe vale nu cunoşteam alţi stăpâni. Huia valea când ne scăldam, ca un târg de gâşte. Ne adu­nam mai ales în bulboaca dela grădina lu i Do- n je l, ori a lu i P itiş Ne balăciam, alergam, ne trânti am, sbieram, e i i i am pe cel mai neputincioşi să stea cu capul în apă, ne stropiam, săriam de pe mal, pe urmă ne puneam pe năsipul ars de soare, ţ i iar în apă. După o oră, supţi de apă ţ i sgriburind de frig, fără a ne zvânts, ne Im- iric a m , clătanird din din fi ş i sbierând cât ne lua gura:

F r ig u r i m ii d’sburi Nn «să prinde şi pe. Jaint,D * prinde-1 pe ăl din T»le,Că-i mai mare ţ i mşi tareŞi i « pajw pe epinve.

P e t e a t r u l d e r & s b o lu t u r c e s c .

Situaţiunea la Dardanele este aceeaş. T ru ­pele engleze ţ l franceze se ţ!n în poziţiunilî lor pe peninsula Galipoli, fără a putea câştiga te r«n. Trupele debarcate sunt preţuite la 80.000 oameni; pierderile aii»ţilor sunt socotite la 1 j .000 morţi ţ i 20.000 răniţi. D in diferite^ alte puncte ale coastei turceşti se • raportează încercări de debarcare neizbutite ale unor detaşamente slabe engleze franceze. Aceste manevre de debircare aveau lămurit asopul de a câştiga mâncare căci prtcum rezultă din numeroase informaţiuni chestiunea alimentării trupelor de .pe peninsula Galipoli, cauzează aliaţilor greutăţi însemnate. Pe mare Englezii au suferif de curând câteva

" pierderi aimţitoare. Vasul de lin ie „Goliath“ a iost lovit de un torpilor turjesc ş i s’a scufundat. Mai multe unităţi mici, nui alea Bubnmnne, au iost »cufundate de tunurile inamue.

In regiunea Caucaiului atât R u şii cât ş i Turc ii anunţă ca de obiceiu Învingeri.

Telegramelerăzboiului.

Budapesta, 27 Maiu. — Lupta în contra Przemysl-\x\m ţme A r*mata generalului-comandant Makensenînaintează cu succes atâcând pe ambe­le laturi ale râului 6 « « In dtrecţte sud- osticâ. Spre ost dela R a d im n o am câş­tigat trecerca poato râul San. Oorpul V I de armată austro-ungar a luat cu asalt capul de pod dela Za^rody, spre ost dela oraş. 8pre sud ş i audoat dela P rzt- mysl armatele noastre înaintează încet In contra poziţiilor ruseşti binoîntânte «i cele mai multe betonate. Numărul priionierilor f&cuţi tn luptele dtn ulto- rnole două zile se ridica la 26 do mu. In material do rfteboiu am luat pftn cri seara 54 do tunuri uşoare, 10 tunuri irrele, 6-4 de mitraliezo şi 14 cnrft do muniţii. Spre sud dold N is tru , procum hi In Polonia rusească situaţia e In ge­neral neschimbată. In tr’o lupta spro nord dela V istu la am prins 998 do R u f .

Budapesta, 28 Maiu. — l ’e te­rito riu l din ju ru l Przem ysl-lu i trupele aliate Înaintează în lupte Indâijito. 8pro ost dela Radymno trupele corpului V I do armata âl nostru au luat ou asalt localitatea Nienooece, pe’care a aparat-o

duşmanul cu îndârjire, precum şi înăl­ţimea HorogysUa. Aici au căzut în mâ- nile noastre mai mult de. 2000 de pri­zonieri, precum ş i 6 tunun. Spre sud dela Przetuysl, în ţinutul Hussakow le-a succes aliaţilor să pătrundă în principala In ie de apărare rusească respingându-i pe Ruşi, aici a m făcut 2800 de pmo- neri ş i am prins I I mitrabeze. Luptele continuă aici Totodată trupele noastre dimpreună cu cele a l e generalului Lin- singen au spart eri la Stry'), 8i * e sud dela Drohobiţ — ^ lapte îndârjite irontul rusesc în tă r i t ş i i-au s ilit pe uş să se retragă Aici ne continuăm ofen-SlVft* • . wj i

Pe linia P ru t , precum ş i In Polo­nia rustască situaţia e neschimbată.

Budapesta, 29 Maiu. Trupele de întărire, pe cari, ş i le-*u adus Ruşu dela nord s’au n izu it eri — spr» ost dela San — ca Bă oprească pe mai multe puncte ale frontului pnn contra­atacuri înaintarea şi e mai departe a trupelor aliate. Am zădărnicit însă aceste atacuri, pe cari duşmanul le a repetat ş i noaptaa. Trupele aliate au câştigat din nou teren pe ambele maluri alerâului Visnia .

Detaşamentele noastre mai slabedela Sioniavă âu fost nevoite Bă se re- tracră dinaintea forţelor mari ruseşti pe mfHul vestio al râului San, în timp ce c&tov* tunuri au rămas pe malul oBtic.

La Drohobiţ ş i S try j luptele con­tinuă. Cu toâtă împotrivirea Îndârjităo duşmanului ne-a succos să cucenm noui poziţii ruseşti. Pe valea Prutu lu i precum şi în Polo-iin rusească n au avut loc ovenimento mai importante. Atei o în cea mai maro parto linişte.

Budapesta, SO Maiu.. Po frontul din nordul ş i sud-ostul cetăţii Przomysl decurg începând do ori lupte violonto. DeaeoHienea şi Bpro sud-ost dola 1 rzo- myal pe teritorul, caro se întinde până la Nistru. Nădojdilo noaatro în acoato lupte sunt absolut favorabile La Luba- ozowka ziua de eri a’a scurs relaUv îu linişte; R u şii n’au mni ataşat. La Stry j leam luat Rugilor câteva puncte do ra- zim cauzându-le perderi grele.

Pe teatrul aud-vostic un regiment alpin a atacat podeiul Lavrtrone; am silit însă acest regiment să scapo on

Pag- 3

Vineţi pe la gu-ă, cu părul ud umblam cât-va timp prin soare. Deicântam în s i mereu. Ne strângeam urechile Intre palme ţ l amigiam

apa din ele:E ş i apă din urtchi,Ci ţi-oi da un ban Techi...

Ne scăldam In tr’o z i de vară şi de 4— & ori. Nu ne costa doară atât doar aă lăpădâm

hainele.Bă înnot am învăţat când eram de 7 ant,

Ne scăldam tocmai compania Întreagă: văru Văii, George Lsucă, Ion Radu, Petru Vasilcoiu, F lo ­rie», Llnţa ţ i încă vreo zecc. încercam care pu­tem merge mai mult cu capul la fund, cu capul In apă adecă. Eu me trezesc odată, că in truda mea de-a eşl biruitor, n’ating fundul bulbocii cu mâna; pluteam aleea, dând din mâni ţ i din pi­cioare. Am sărit triumfător ţ i le-am dat de ştire tovarăşilor, că am aflat meşteşugul innotatului. I-am şi Învăţat pe vre-o 2— 8 încă atunci.

După ce ştiam Innota, nu na mai mulţu­m i*« bulb^cile. Ne scăldam in O lt ţ l dorinţa cea mai fierbinte ne era, să trecem O ltu l cu in- notai. Ş i ne-» sucoes eu vremea ţ i lucrai acesta-

Tot pe vale era ţ i g r ă d i n a Fabriţoaii. După „ n, saturam de scăldat, ne alegeam vre-o i 5 aă vedem, dacă s’au ficut merele domneşti. Unul doi dintre noi stăteau totdeauna de pazi ;

aceştia eram de cele mai multe on eu. Chiar dacă «ram sortit să «alo m gradina, mă L i * , în vârful palanului. In toată vieaţa « a patriarhală O singură dată am călcat in grt L u pUnă de meri — ţ i am ţ i p*V‘-°- varae dintre cei ce statură la pândă nu-ţi » p i­ta» porţia, fiindcă n’aveam de unde să i o dau. X P-esem mâna pe un măr adecă, ţ » « » î făcut întoarsă calea - de frică. Dint^un măr nu puteam să le dau la amândoi paznicii •i astfel cel păgubsţ m’a p ir ît mamei. De a- tunci, când mergeam pe vale, im i întorceam aţa

dela grădina Fabriţoaii.De vale insă nu mă puteam desp tV cu

eu una cu două. L i «Untu l George de a«Ao a- ducem mărăcini in flo n ţi, să imp>doV.m poarta, ţi cxp=tmele cele mai mari ţ i mai framoaw tot

^ vale le gasiam.Ne petrec«atn i& si bine, c&nd mergeam

Pag. 4

foga cauzând Italienilor perderi grele. Dealtmintrelea pe acest câmp de ope­ra ţii n’au obvenit evenimente m?i im­portante Hofer.

Situaţia în nordul Monarhiei.Budapesta, Pe valea râului San şi

spre ost dela acest râu n’au avut eri loc lupte mai serioase. Acum luptăm pe frontul din nordul şi sud-ostul cetăţii Przemysl, precum şi pe cursul superior al N istru lu i. In regiunea Stry j trupele aliate au luat cu asalt in lupte violente, mai multe localităţi capturând ş i o ba­teri® rusească.

Dealtmintrelea pe câmpul de ope­raţii dela nord-ost situaţia e neschimbată.

Budapesta, 2 Iunie. La nord de Pşemislu trupe bavareze au luat cu atac trei întărituri de ale cetăţii, luând drept pradă 1400 oameni şi 28 tunuri grele.

Pro sud dela Nistru trupele aliate de sub conducerea generalului Linsingeni-au respins pe Kuşi si au cucerit ora­şul S t r j j. Cu prilejul ace3ta am făcut prizonieri 9000 oameni, 8 tunuri şi 15 mitralieze

Lupta de artilerie la graniţa ita­liană, continuă fără do a şti nimic mai aproapo despro ea.

La graniţele italiene.30. V. In Tir ol, spre Budost dela Triest duşmanul a început să bombardeze pe câteva puncto cu artilerie grea fntăritu- nle noastre po graniţă. La Laprtle, în valea Cordovola, focul mitraliezelor noas­tre a nimicit două companii italiene La hotarul Oanntian a avut loo o bombar­dare djn partea duşmanului, care n’a succes însă. La ţărmul mării Italienii au trecut prin mai multo puncto hota­ru l ţăm noastre. Am respins însă dota- jamentelo, cari au ajuns până Ia pozi- ţulo noastre. HdJ)r31. V. 1» iirolul de sudvest un detaşament duşman a intrat în Condino (IudÎcnria).La p a su lPadom spre nordost dela Mar- mola Italieni. au fugit la primul schimbe iocun. La hotarul carintian trupele

noastre au mp,na mai multe atacuri«Prin»? Cî,Uzând du?manului perderi în «emnate. Spro vest dela Pldcken duş-mânul a fugit aruncându-şi echipamen-tni. La graniţele dmspro ţărmul măriino a au deavoltat până acum lupte, a-

FÖAIA PÖ RO RULÜ I

fară de câteva ciocniri mai netns-m-1 7 - ,t i o fe r

In Tiro1 mai detaşamente italiene au trecut hotarul Monarhiei. Deocamdată au dat Insă numai de câţiva jandarm, şi patrule de recunoaşte« Duşmanul a sistat .bombardarea cu tu­nuri grele a întăriturilor noastre dela

S S & - Pănâ-,aCUm nici Ia ^tarele Oanntiei, ş i nici Ia ţărmul mării n'au ob­venit evenimente mai demne de amintit.

H Sfe r.

Nr. 24

2. V I. E n înainte de amiazi am resnins pe un eeotor (ţinut) al întăriturilor noas- re de pe platoul Lavarone un atac al

unu* regiment de vânători alpini. Snre nord-vest dela . anevegio un detaşament duşman a voit să-şi a*pe tranşele, dar în urma focului patrulelor noastre a fost s il it să se retragă. La hotarul carintian au decurs lupte mai mior, cari s ’au s fâr- ?.t favorabil pentru noi. Spre ost dela Karfrei duşmanul a încercat înzădar să urce coastele unei înălţimi căci l ’am wsp.n8 In luptele de artilerie dela ţă™

prin» de pejt*. Aveam un instrument din ~ată Prin* p. o jumătate de cerc de alun, ,» care-1

î^ t ^ d V “ *“ cW PUteam, 041 de b,na mb A g ilii. Afară de rocfu

DD j “ r' Btul« hic. caro alungamJ ! " reC” dia ^ mfli r lg l l i i Eram

când terzafeao. Prada nQ ^ ^Ş . nu «a mirare, căci nu era , i d* vară,

u ^ * - - «

W u ^ J T ! ! Pl°“°' d' ™'* m"atntrun cea«, d. nu mai cuteza nime el se a.m.

* “ •. Ma‘ 4163 in “Propierea bisercii era fcnouS „ „ „menill(a ^ bi. „

re a h . » mu d i b lt tâ o i „ era

t " , " *»!“ '• >» “ » r f » , dnpS « J »V " ,M ^ <*»p. No» . i « i Z

»> tr*ac i peste pante B r ii f l ' ‘ >» «re «« p * , °f e d' «” »• m p u . i .c d i £ „ J ”

Pe frontul anglo-franco-ruso-german:

B erlin , ‘/7 Mniu. — p e c d m b u l

t ± Z 1“ Am« ţ in le do nonpto nlo duşm anu- . ' “ l 11" 10 >1 contra n o u ilo r nonstro

p o z iţii B itim to Bpro ost dela B u ltm a rd e

d X I™ ,m ,.t r " lira ,,'o r P ° cari lo-am lu a t aolft K n jrle z , s0 r id ic i |„ Ipce gnordvest dela G um ri,*, î ‘ . Nnrrrilol T? , . Ie' a 8UCCOS Cri

egnlor şi Englezilor ca să ocupe ununghiu al unui tranşeu al nostru îm-tn Z P/ !a /,nn,.Dt(,• Aparte spre sud tntro Lxesln şi înălţimea Laretto Fran-

i \ ,nCOp, Ut un ^ac în stil mare, caro însă a fost zădărnicit pe deplin.

Bethu ' Şl 8Ud d°,a drUmul So“'hez- a 8UCCe.3 duşmanului să pfi-

trundă în trnnşeielo noastre, noaptea însă no-am recuwrit toate aceate po-

spre sud dela Souchez am ză-atiieiiri'l Pnn piodecile noastre

•• i pU rn 'co P° cari Francezii «egni Io-au îndreptat ropotandu-lo d»

o®"«™ P o z iţ iilo r noaatro ° j I> u ,m ftn u l a su fe rit p re tutind o n i p ie rd eri foarte g r.lo . In luptele co do-

° * 1 po" “ « «

a - — 'AN um , totó lucru de BIomS otod ,,

J t <1 ? rab f 0* 11 * '* dra»»l fi»h, l â I T T D" W9 Kom1”" »In apă pâni se trăirea OltuL Ra .

Toamna era pling ^ dfl

“ S l T " T• y « P ' t , p cma,. m , ; „ : i V j . d>

P>, oare e™ dej. tepiu. ,

" « Z * “l i t ? plesnituri

•> -te ii T 1 T “lM * * bi* ’ OVUm tó nbgs. U rU r £

cuig P® înălţimea Loretto s ’a d istins mái ales un regiment de infanterie din Silezia Am respins cu uşurinţă o eş’re, pe care duşmanul a îndreptat’o in con­tra noastră in partea ostică a localităţi Bofsde-Pretre. Spre nord delâ Lens pi­loţii noştrii au împuşcat un aeroplan duşman.

P t câmpul de operaţii dela o st: Am respins câteva slabe atacuri de noapte de-ale duşmanului.

■P* teatrul sudostic: Armata gene- ralului-cemandant Mackensen înaintează. Spre sudost dela Radimno, am ocupat după o luptă înverşunată localitatea Szvlsla. Spre ost dela Rodimno trupels austro-ungare au ocupat un cap de pod de po râul San câştigând astfel trece­rea peste acest râu. Luptând mai de­parte spre nord trupele noastre au a- juns până la ţinutul din ostul lin ie i Lazy-Laszky, precum şi lin ia K orze- n kz-Z&palo, lângă Lubassowka. Numă­ru l prizonierilor făcuţi, precum şi can­titatea materialului de răsboiu, pe care lam capturat, se ridică mereu.

Berlin, 27 Maiu n< — Pe câmpul de operaţii dela vest: Nesocotind neiz- bânda deplină din 25 1. c., Francezii şi-au repetat încercările de-a ne sp a ra rândurile între Vermelies ş i înălţimea Loretto. Forţe foarte mari au purc«a să ne atace po frontul îngust de lu k i­lometri Am respins însă pretutindeni aceste atacun şi ne menţinem poziţiile po deplin. înaintea tranşeelor noastre ® ™°vllă extraordinar de mare de răniţi Francezi. Oolelalte atacuri fran­cezo au fost îndroptate în contra liniei Soueltcs-NeuvlUe. Aici, nemijlocit s .m sud dela Souohos lupta ţine încă. In ci mi torul dela Neuville F ra n .e zii şi-au Băpat tranşeele stând în piciore. Drept acoponro şi-au întrebuinţat soldaţi ger­mani făcuţi prizonieri în luptele ante­rioare. Spro nord dela Dlxmuiden am pnns m decursul unei manovre de des- oopenro un ofiţer şi 26 do belgieni. Am respins cfttova eşiri mai mici, po cari

uşmanul le-a întreprins în contra noaa- tră la Soissont şi Boit de-PrHre. Am ntroprinş un succes atac aerian în con­

tra întăriturilor dela Southend gi Ta~ misa inferioară.

La ost situaţia e neschimbată La sudost ofenaiva trupelor noastre înain-

peleagiU, dar mai alea dealul din fundul grădina d. . in ii ţ i de trânte li. După ce îngheţa ra l« , era vai de cizme, nu ne lăsam până nu le to- cem talpa. CAte trântele mâneam, numai bietul noatru cap ţi rîbdătoarea epinare ţine cont. “

OAnd se lnmuia răpada, ga f( văzut lu p ţi cn bulgării. Vâjâiau gloanţele mal abitir ca ta bătaie.

Aa valea din fundul grădinii e canalizată, roxoarele annt arate, tufele ş l sălciile Iăioita. RăgăliJ de pescuit nu mai «unt, iar pe*cu!tul « dat In arândă. Bulboci de «caldat nu mal va l, iar copii de azi nu mai sunt cum eram noi. In locul punţii sărăcăcioase s’a încioeălat pod trai­nic pentru picior ţ i cară. Când i«M valea mara‘ nu-şi mai petrece nime ţ i nime nu se mai n l- oîjeşt«. Azi nu mai seamănă oamenii r-An»pg_ Grădma noastră nu mai îanoată în apa după vre-o ploaie mare, iar uliţele Românilor nu *s mai scaldă când se varsă OltuL Valea na mai înghlaţă, iar lama nu mai o b f e.

r^t t * fncăă- Î^ p u to t.ta c V o reprivire asupra pră­

zilor de aici.

Ambasadorul Germaniei la regele României-

Bucureşti. - RtgeU & f » ard % prim it, alaltăerx în tro audienţă mai Mtngă pe d. Buscke, ambasadorul Ger­maniei la Bucureşti.însemnat consiliu de m iniştrii în

Sofia.Sofia. — A ici a avut loc un în­

semnat consiliu de miniştri la care au participat şi generalii F iceff ?i Boian~ <reff. Consiliul s’a ocupat numai de si­tuaţia din afară hotărând neutralitateaBulgariei.Un ministru, la terminarea consi­liului, adresându-se unui grup de zia-rişit a zis:

__ Sfătuiţi v i rog lumea să fie li­niştită. Nu se va întâmpla absolut nimic.Balcanii în faţa momentului hotă­râtor. — In preajma unor eveni­

mente mari.

N r. 24-^_______FOAIA p o p o r u l u i

Pag. 5

£grlin. — »Localanzeiger«, semi- oficiosul ministerului de externe scrie:

Neînţelegerile din tri Serbia şi Ita­lia deoparte, şi dintre Rusia de alţă parte, sunt pe cale a f i aplanate. Vic­toria noastră câştigată, in vestul Galiţiei a avut ieri drept mare influinţă asupra României, dar rezultatul acesta nu l permis să ne facă să fim fără îngri­jorare.Ultimul cuvânt al regelui bulgar va avea o extraordinară însemnătate cu privire la evenimentele din Balcani. Stăm in pragul celor mai grele eveni­mente, cărora cu nervi de oţel trebue să le facem faţă.Se pare, că statele cari până acum mu luaseră parte in tăsboiu fin învin­gerea noastră finală ca prlmefduitoarc pentru ele f/ fac încercări să o şi îm­piedece aceasta. Forţa puterilor centrale e totodată şi o mare greutate. Totul a- târnă dela faptu l, că bărbaţii de stat să ţină cumpăna între aceste două greutăţi.

Arestarea deputatului Kramarz.»Berliner Zeitnng am M îttag« scrie

că deputatul ceh D r Kramarz, condu­cătorul funilor cehi a fost arestat in săptămâna trecută in locuinţa lu i din Praga, E interesani că deputatul K ra­marz se ducea în fiecare vară la băi pe insula Krimea, unde are moşit. De asemenea a fost arestat şi D r

Schreiner, preşedintele societăţii socoliste. a Cehilor. Organul deputatului Kramarz : Narodni U sty , scrie după o ştire dtn Viena, că deputatul ceh Mastalka a fost în chestia acestor atestă 'i într’o audienţă de o oră. la ministrul de ex terne baronul Burlan.

Comunicate engleze despre lupta dela Dardanele.

Londra, 30 Maiu. — Mareşalul French anunţă că azi, prima armată engleză a avui noni succese la sud de Richebourg ş i că toate tranşeele germane de pe un front de 3 kilometri au fost cucerite.

Au eimineaţă mai multe grupuri de Boldaţi duşmani s’au p edai în mod cu totul de bună­voie. Trupele naostre continuă să lupte cu un curaj şi o energie extraordinară.

Un detaşament german, care Încerca să Be predea a fost luat sub focul tunurilor ger­mane şi nimicit.

Nu se cunoaşte până acum numărul pri­zonierilor luaţi In această zi, dar 550 au fost trim işi spre lin iile de comunicaţiuni. (Ziua )-

Londra, 30 Maiu. — LordHljKitchencr a rostit azi în faţa Camerei Lorzilor cuvântarea

| următoare:In privinţa operaţiunilor (lin Gallipoli, fo r

ţele britanice care luptă acolo cu ajutorul flotei, au întârit poziţiunile lo r şi înaintează necontenit. Totuşi acest progres e incet de oarece torenul e dintre cele mal grele. încet, Turc ii pSraseso po- ziţiuni puUrnico ş i cu toato că du;manul e me­reu întărit, ştirile primite do po acest front sunt absolut satisfăcătoare.

In Mesopotamia, trupele noastre din India au arătat valoarea lo r atăcând şi punând pe fugă pe Turc i.

Generalul S ir John Nixon o ocupat cu întărirea rezultatelor victoriai aala »1 cruţă tere­nul de orloe forţă duşmană. (Ziua).

Vr&bi'le de azi nu mai sunt aşa de fricoase -cad copiii nu-şi mai bat capul cu ele. Grădina, Tabriţoaii e bine păzită acum, iar femeile nu

"mal innălbesc pânză.8 ’a schimbat cu totul la faţă valea din

fundul grădimii, de care ni se leagă TÎeaţa copi­lărească. Nu o mai cunosj. îm i pare cu totul

■ străină.Am căzut de multă vreme In undele altei

-văl m>' mari, mai amăgitoare ş i mai periculoase. ţJ'nm scăldat multă vreme cu capul Ia fund 1»

■valea asta, pâaă am învăţat s’o înnot.De astădată înse nu m’am bucurat când

am învăţat meşteşugul înnotatuhii.f Dlonlsie Stoica.

Stăpânirea Balcanulul şi România.

Din VIona se anunţă: „Korcsponden* Hor- zog“ a deachis o întrebare asupra viitorului Bal­canilor şi anume auupra întrebării: Cine va a- vea stăpânirea în Balcani, avându-se în vedere deafişurarca do faţă a ovcnimentoloi ?

To ţi birbaţii politici, cari au prezentat pă­rerea lo r in această întrebare sunt deo părere, cam aatful:

„Dela pacea din Bucureşti se consideră în Austria ca fapt neîndoios că România, fiind ţara cea mai puternică, este şi Puterea conducătoare şi guvernul austriac a trebuit aă poarte de grijă a ţinea România în aceat rol. Ca insulă romană în marea slavă, o Românie puternică cu stăpâ­nirea în Balcani este în acelaş timp un stăvilar de apărare pentru Austria faţă de atacurile co­losului rus, în vreme ce, pe de altă parte, « Austrie nealăbită formează pentru România udul de apărare contra valurilor slave. Când gene­ralul Tedejew a spus că drumul la Constanţi nopol duce prin Viena, a înţeles de fapt prinViena-Buaureşti.

Oa aceste două «tata să se susţle unul pe altul, este deci pentru âmbele e trebuinţa mare.

Stăpânirea României In Balcani primeşte insă o puternică lovitură prin atacul Italiei, căci Italia tinde spre această stăpânire iar Rusia vede de pe acum dominaţiunea ei de nediscutat asu­pra Balcanilor, pentru că, de Îndată ce Conatan tinopolul va deveni ţarist, va Torbi cu Italia «ruseşte».

O învingere a Trip le i înţelegeri, Insem nează deci subjugarea Balcanilor sub fQrţ* alei, fapt care va tramforma ţ i Bomânia în tr’o provincie ,rusă H.

-------------——

Fierberea din partidul conservator, dîn România. *

Bucureşti, 27tMâ:u. Comitetul consultativ oonservator s’a în -”

trunit eri după amiaxi, în ceartă fiind chest unea şefiei partidului conservator. '

D . Maiorescu a spus că d-sa este - pentru ţinuta oare a avut -o d. Marghiloinah; că era ţinuta ce se impunea s’o urmeze ţara:, ş i că tn chestie de politbâ din - lăuntru d.- Marghiloman a făcut chiar jeufe materiale pentru partidul con­servator. ■ <

D . Ion Lahovary a cerut i- lu i Marghilo­man ca Interesul partidului să se duoă de la ' şefie, pentru că astfel nu sa poate face Tinlre în partid. D . Lahovary a încheiat, spunând, că' d-sa nu mai continuă să dea sprijinu l său d-luiMarghiloman.

D C. Olănescu a făcut declaraţiuni ase­menea, făcând o rugăminte lu i d. Marghiloman' ca să nu mal expue partidul la priveliştea linu l congres.

D. Marghiloman a declarat că d-sa nu vrea să se ducS, deoarece consileră ca e datorie să rămâe la conducerea partidului. D-sa a adăo- gat că dacă partidul ooneorvator vrea să duoS

i o politică de aprobnre a ţinutei guvernului, a- tunci este de acord şi nu înţelege de ce trebuie ■ă plece, iar dacă acei cari i i cor să Jplece voi să silească guvernul să i o altă ţinută în tra­tativele diplomatice, atunci d-aa se opuno.

D. Filipeacu cere d-lui Marghiloman a i înţeleagă că nu mai poate rămâma la ţofia par­tidului, căci nu mal are nici vaza necesară ţl nici nu-şl poate împlini datoriile de aof, ktnvâud ajutorul majorităţii ş i organelor partidului.

Diacuţinnea a mal continuat ş i In urmă, faţă do doclamţm d-lui Marghiloman c l nu pri* meş'e aă se ducă, «’» hotărât convocarea comT- tetului executiv pentru Lun i »! a congreaulul conaoivator pentru Marţi.

Comitetul consultativ a ales apoi c* meu- bri în comitetul exocutiv pe d-nii Luoaatevloî, foat Bosretar general şi profesorul Toma lomwou.

Şedinţa s*a terminat la orele 9 aoara. U .

Ce-au scris gazetele din România de 10 Maiu.

D in p rile ju l lu i to M aiu, aniversare* rega tu lu i român, z ia ru l * \ llto tu l„ ofic iosul g iv e m u tu i român publica urm ă to ru l a rti­col în su fle ţit'.

_E prima aXrbătoaro în care «U ntu l rog* de până mai ieri nu mai eate; ţ i * dmtlia

10 Maiu“ pe c a r e 11 lăudam ÎârA E i, f ă r i m â a

dr* L u i arătare în fruntea o»tirai ce o iubea c« dragoste de părinte. Iată de ce Orbitoarea da azi in care Inimele româneşti «e ridică p in i! U cele mai înalte dorinţe naţionale, «st» străbătu totuş de durerea lipsei Lu i.

D a r Pronia crească a făcut ca re p U

C ro i L .5 & - î 5“ 1“ ’ * 'tarS, d » -1 2«. * 1' ^ “ f T Î Ta, dinastie, — di«“ 1*» tn c"” " *d“ °5vredniciile, ş i In care sufletele noastre ţi-au ptt* toată nădejdea. Fă ră sdruncinare, fără hidodl ţ i

fără g riji, tronul a trecut dela unckiu U nepot, dela regele Oarol U M . Sa rd e le Ferdmand, u r- mÎB1du-se astfel o tradiţie, ţ i o turnare care na puţin foloslt-a ţSre l In momentele atât de Brd ţ

alo timpului nostru. >B i mai m ult decât oricând astăzi, d n d t a -

tu&a turbura omenirea, când vije lia rlaboiu m

răitoama ăn temeţi statele, se w n ta .no w sd ,

m5rde noroc, de a avea in fruntea E o m im i p

dinastie, «are a mbftenit din Ocddent t o iU ia - decmarea guvernărei, uaindu-M in acela» t la ?

6 fiQAIA HDHO.RULUI

cu toate dorurile, cu roate aspiraţîunîle, eu toate cut?le cele mai adânci ale sufletelor ş i inimelor

româneşti. - ;In ziua de azi, deci, durere* e împletită

cu mângâierea, f i părerea de rău a cesace nu mai este, cu mulţumirea adâncă a cceace avem; caoi aztăzî durerea marelui rege dispărut e mul- comită de conştiinţa valoarei celui oe l-a urmat ţ i in slava Unuia seamestecă ş i slava celuilalt.

Spre dinastia, purtătoare de grije a tradi­ţiilo r, dar ş i a dorinţelor, către M. S. regele Ferdinand ş i regina Măria, se duc astfel inimela româneşti, cu oonvingerea nestrămutată că tronul de az-, este ekezeşul dorurilor noastre, este păs­trând tutaror marilor g riji ce aztăzî au făcut să adoarmă în *o i, totceaoe este josnic omenesc, şj aă rămână trează în suflstele noastre numai dra- dragostea stăpânitoare a Însufleţiri! pentru ţară f i de un mare viitor al ei“.

tta ru î * Ste a g u lc o fic io w l/a rli- mrticcl rVai° r ’ f u ilică urm ă t<>rul fru m o s

»...Serbând mal departe ziua de 10 Maiu Românii îş i Vor reaminti întotdeauna de acela

. dom.it In chip atât de glorios ş i . ’* «tins

“ 1 ; g S “ * d' p"“ "Avem Încredere deplină In urmaşul Său,

rsg ile Ferdinand.

BUa‘' **** îado!al6' *>»«« grele Sărbătorind o z i mare trebuie să ne ojelîm su-‘

să ne Inăl|ăm inimele ş i ,ă ne .cutarăm jrctermo spre a ne deştept* deplin, fiindcă «nr- ^ a celor de faţă este foarte grea ca ş i răspun- dm* ,or 10 neamului ,1 * „tonVi. r .

Acel cari nu înţeleg însemnătatea uriaşă a

“ f I * gm,afU0r P« cari 1* A ^ T twbu°:«* «ibă b ile tu l pre® mio. Amb^unUe personale trebuesc amânate, tar cu

£ W * ” m lM f i ,DCU“j “ And tronul să apărăm cu inverţunare moşi. ,| bterwel. mat

loalte ale neamului,

îi,dat neKre' Α’ ,UD‘ m>n’‘ de *5bdstoHrea noastră este ca să nu fim sufleteşte

nemiu V “ " nInUm ^ IS p riv i,° eroico K**

K 7 n<hM ” crs ,nainte "" **** «cari au 1 t , n° . ream,nt,m £ai,,el° Românilor

'-iad , T lU «co."* * ,UÎ 10 Maiu,«*- Î Î „Z * atri #I° “ ,0r C8H >n " în " » t ViJ » «Wbună pe câ»p iil, Bulgariei, r f ao dfim

a Tu Z n° ' ar lDdj“oririle mari »! »l.ă nu alăbim a, lupt*. 8â aârbâtori« 1* anul ’

Ia t i ? m r° 8,rba" naţională-Iată urarea noastră. A n u la ta in MV *M * numai sărbătorirea reaminti ^ ” cunoscătoare, dar este şi eirbitorirea nădejdiilor

1 l T P\ 10 ^ DU ^ - - i f n t l at* faptelor glorioase «|0 ,ui ^ ^ p

f i MiepUrea ubâctilor lu i Ferdinand I,

mane. (Aprobări). E lipsită de temeiu părerea că propunerile Monarhiei au Întârziat ş i că gu­vernul italian n’a avut încredere In ele, deoare. ce şl Germania a luat garanţie pentru aceste con* cesiuni Deaaemenea e ntadevăretă s i afirmare* că concesiunile au întârziat. Chestia Trentino a fOjt in 4 Maiu tot aceiaşi oa ş i în Februarie, ba s'au mai adaus pe lângă Trentino ş i alte conce­siuni, la cari nici nu s’a putut cugeta în Februarie.

In tr’atâta au fost Întârziate aceste conce­siuni, întrucât bărbaţii de stat din Roma ce se aflau pe timpul alianţei, pe care au recunoscut-o pe faţă dela izbucnirea răsboiului european în ­coace atât regele cât şi guvernul italian, atât de adânj contopiţi cu antanta, încât n’au putut sa se desfacă din braţele acesteia.

Deja prin Decemvrie cabinetul din Rom* a stat pe gânduri, dar după aceasta nu s’a pu­tut suferi mai departe jocul făşarnic. Poporul italian n’a vo ii răxboiul. Agitatori fără suflet au ameninţat pe rege cu revoluţie, dacă nu declară războiul. Se sperăm însă, că evenimentele m ili­tare vor aduce la alte păreri poporul Italian ş i- l vor lămuri asupra agitatorilor. Am lăcut totul, ea să reţinem Italia de o dssbinare.

Poporul Italian a fost ţin u i cu voie în aecunoştinţa tratativelor ou Austria şl a conce­siunilor făcute de Austria. Din cauza aceasta ni­meni n’a atai Indrlsnit, după dimisiunea Iu l Sa- landra, eă la aaupră-şi formarea unul nou cabi­nei, nimeni n’a îndrăznit să aprecieze tn cameră ş i In «nat concesiunile făcute.

Noi am avut rolul nemulţumitor, să faoem Monarhia aliată, ca să cumpero credinţa celui al treilea aliat cu teritorii do mult moştenit«.

Cancelarul arată In sfârşit cu încredere Înaintarea cu Izbândă, po toate câmpurile de răxboiu.

N r. 24

Soldaţii români rlnijl în Szarvas, ne -veateso, că spre bucuria lor, s'a găsit un în­ger pSzitor In persoana Doamnei D&ri, oare aducându-şi aminte, că a petrecut odinioară intre Români, se îngrijeşte acum de ei, cu o- deosebită bunăvoinţă. In marea de streini o astfel de inimă baaă poate aduce, de fapt multă mângăiere celor ce sufer. D-zeu aă-i răsplătească.n . Re« e,e Crepiel * fost otrăvit. DinGrecia sosesc ş t ir i alarmante despre boala reg «- lu i Constantin. „Gazette“ din Salonic afirm ă că . in Atena au loo ziln ic ciocniri sângeroase în tre partizanii regelui ş i partidul lu i Ventzelos. C ir ­culă svonul în oraş, că boala regelui a fos p r i- - dnuită de mâni ucigaşe, în aerviciul trip le i în ­ţelegeri, ca răzbunare că regele Constantin a '« . opus voinţei fostului prim m inistru grec Ven ize - los, de a arunca Greda în războiu contra T u r - ciei. Z ia ru l acuză autorităţile elene că au t ă r l - ■ gAnat cu chemarea profesorilor din atrăinătat* p*ntru a mântui viaţa regelui Constantin.

RttţH au concentrat pe linia Opatow- - Kolomea 35 corpuri de a rm aţi »R u u k lje Invalide din Petrograd ocupându-se in tr’un a rtl- col cu situaţia de pe câmpul de războiu « r ie , . ca armata rusească a fost silită să se retragă dm Galiţia. pentru că Englezii ş l Francezii n’au legat îndestul forţele garmane pe câmpul de războiu din apus. Conducerea armatei ruseşti * concenfeat acum pc linia ce te întinde dela Opa­tow p in* fa Kolomea 35 corpuri de armată, pregătind aci o gigantică luptă, care vă f i deci­sivă. Aceantă luptă — scrie ziarul rusesc__ vaf i cel mal Important evenimint al războiului asondial.

Ştirile Săptâmînii.Sibiiu, 3 Iunie a.

parlamentul Germaniei.

Declaraţiunile cancelarului Bethmann fn chestia Italiei.

B e rlin , 28 Maiu. 1615,

i l t ’ Reîch,laS “*uI^ care s ’a lntru-mann Ho lI “ D°U' C4ncekru,1 imP«riulai Beth- a călcaf T * ! ° maniCat- 04 gUTernul ^ lie i G e ^ L Cr£<! ,Df4 ^ ^ N,d dar niciJ “ ! “ J8aifltat IU lia « ™ războiu ^ - P Şl de pnsoa. Concesiunile date Italiei

Z L taha firă varaare de sâ.ge. I.a li« „ f i .potat obţae teritoriul din T,ro l, locuit de Italieai

li^ ra ’Î T 2 r ^ l0 r M tl°naIe ,0 T r *est> *ână al Va lve i de Parte port

t r . ‘MonaRv ma 9’a ^ ata°ul Italiei i n con- ,e!/ ra găsi în ftţa . a f . ^ ggr

înmormântarea lui Silvestru Moldovan.

Miercuri după am« azi s’a făcut înmor­mântarea fostului rednotor SilvcBtru Moldovan, caro s’a stins în spitalul do aici. O lame a- leasă a’a adonat la cim itcriul ccntral, spre a da celo din urmă onoruri rămăşiţelor pămân­teşti alo neobositului gazetar.

A s lu jit pâr. asesor Matciu Voilean ş i preotul O. Bucşa, ia r coral seminarial Bub conducerea profesorului Tim oteiu Popovieiu a dat răspunsurile. Pâr. asesor Voilcanu a arătat în câteva ouvinte vieaţa sbuciumată a răpo- eatuloi. In numele g»zetanlor a vorbit, redac­torul nostru D r. I . Broşu, zugrăvind In colori foarte v ii, munca ş i vieaţa gazetarului român ş i drumul, pe eare l-a b&tut acest vennie pribeag, care a fost Silvestru Moldovan. Ca- vintele D-Sale au înduioşat i n im ile tuturor celor de faţă.

Iată cine a petrecut, afară da cei amin­t iţ i la cele vecinice pe meritatul gazetar ro­mân. I. Lăpedat, secretarul fondului z ia riştilo r români, ţ i D-na Veturia Lâpeditu I . V. Pă- căţianu, redactorul „Telegrafului Român“, O. Popp, redactorul »Revistei economice», D r. N. Bălan, redajtorul „Revistei teologice“, D r. I .

roşu ş i D r. S . Dragomir, redactori la «Foaia Poporului», D -n ii N. i VMj L Triteanu, D r.

• Z 008 D. Câmpian arhiv. conziat.

y 1 A- C ric iuneseu,. Papala, D . Pamfde, protopopul N . Togan,

Arseme Bunea. R . Simu, Y . Tcrdoşianu, D r.R . Roşea. P . Tinca, L . Verzar, A.

Blagn. 5

Turcia face concesii Bu lg ă rit/. Z ia ru l »Dnevnlo« din Sofia află d.la corwponden tu l ila ru lu i .Novoe Vremea“ din capitala Bu lga ri«, că m inistrul turc din Sofia, Fehli-bei a plecai la Constantinopol spre a supune guvernului său concesiile cerute de Bulgaria.

Bulgaria, spune corespondentul aiaiului ru - *<»o, oere o îndreptare a liniei de graniţă din •pre Turcia, nu întreaga lin i« Enoa-Midia, oon- form tratatului din Londra.

Aoeste pretenţiuni alo Bulgariei sunt su iţi- nute de ambasadorul Germanioi la ConstantinopoL

RomAnl pârfiţl pe nedrept. De când cu starea do războiu, oameni fără oonştlinţă caută să pescuîas;ă In apă turbure, să şî facă trebuşoarele, să-şl satisfacă unele răzbunări per­sonale, pârând pe români, oameni pacinlcî, dar cu cau et nu duc trai bun, că-* aţâţători, tră­dători, spioni.

Aşa silele acestea tribunalul de războiu din Panciova a avut de judecat un proces In­tentat locuitorilor români din Ovcea: părintele Damian Popcscu, Sima Murar, jurat comunal Nicolae Dehelean, notar comunal, Costa Arde- lean, primar comunal ş i vre-o alţi cinci, şease români, acuzaţi de nesupunere, la legile ţării, nutrind intenţii ascunse de resooală. Au fost as­cultaţi vre-o 65 de martori. După v6rbirile ad­vocaţilor, tribunalul de războiu, convingându-se că denundanţii Sima Anin ş i Ioţa Popeacu, au vrut numai să se răzbune pe pacinicii români de mai sus, a dispus punerea lo r în libertate, găsindu-i nevinovaţi.

Proprietarii de cucuruz pus eub se-chestri’, se fac atenţi, că au să-l păzească cu . atât mai ales de stricăciune, deoarece nici fap­tul, că se strică acest cucuruz, nu-i scuteşte pe propietari de-a cumpăra acest cucuruz, cu preţul s iu ori mai scump cu 26 coroane. — Sibiiu (îiagydzeben) 26 Maiu 1915. — Magistratul o- raşului.

Ce mâaăacă un „Dreadnoâght“, Inj, Lee tu re pour tous“, dl Georges Foudouze faie

EQA1A B Q iiO R U L iii Pag. 7

* n . a rd . 2000 ^ c ă r b u n i pe or»Pentru a Înainta cu 20 nodun p> *

trebue să ardă 19000 kgr. de cărbuni pe oră eeiace înseamnă o l întreaga l u i a>UD* ge In acest c a . decât pentm 114 oare. -------,f Dreadnought-urile engleieRevăzute cu 150 lovituri pentru fte c ^ d m ^ U* . -a mm cu can sunt pre*10 san 12 tunun de 305 mm. cu ca vvăzute aşa că toate puşcatun vasuluiH 450.000 fr . de bucată, la 4 .500 , 0 t E j».tru 10 bucăţi ş i la 5.300 000 ir . P « * “ - 1 2 ^eăţi. Ori socotind câte o lovitură de f.ecare bu-

eată ş i de Hecare «inută, s u m a - «ceasta poate f icheltuit* în dou» ore jumătate de tras con-

■ ^ ^ Iă t ă ^ Îu M f i lista complectă a mâncărilor ; ce trebuesc îmbarcate pe fiecare lună mei înţeles In timp de răsboi _ p e u n dreadnpugVt ' britanic înarmat cu 900 oameni; ,30 tone carne

de bou proaspăta; 60 tone de carto*; 6 l i «, eu sare de masă; 150 kgr. de iasole: 72 lăzt de pesmeţi, 225 livre de macaroane, 4 lăzi ou morcovi, 4 lttzi cu diferite alte legume conser- T ate, 750 livre de sodă, 8 duzlne de outu de mazere conservată, 300 livre de cârnaţi german.,50 butoaie de untură, 65 butoiaşe de margariuă,1 80 bucăţi de slăninii, 150 cutii de ciocolată, 6

lă zi do mere conservate, 8 lăzi de peşte sărat,.2 4 duzini do flacoane do pătlăgele, 8 duztm de , cutii de ananas, 12 duzini de cutii de pere, 24 -duzini de cutii de pierBcci, 300 livre do stafide,300 livre de banane, 300 livre do tapiocs, 300 livre de prune, 8 lăzi de rinichi, 8 liiz i d« limbă,12 lăzi de carne de poro aiumati, 225 livre de arpăcaş, 6 lăzi do sardol«, 120 cutii de prăji­tu ri, 36 şunci fierte, 30 blocuri de brftnzetui*

•diferite, 720 duzini de ouă proaspoto, 70 lăzi cu p&tlftgele roşii conserv*, 200 cu patlagelo proaspete, o jnmătate do tonă do coapâ 1000 cutii de Şarete, etc. oto.

De «le reuniunii romflne de înmor­mântare din Sibiiu. In timpul din urmă au fost primiţi cu taxa de 2 cor. pentru Inscnero ( r cu obligământul de a plăti taxa do câte 60 bani după numbril răposaţi, următorii membri noi ţ l anume: VWilo Gan, protopresbiter (Ofcn- baia); Georgo Ittu , paroh (Vale) şi soţia ta Ana

■ n. BtirianJ Ioan Nicolae, înviţ-âtoa (Avrig) |i na Ana n. Vlad; Maria Suciu n. Boiu, văduvă de econom (Hetur); Eliaaveta Suciu n. Ganea, preoteasă (Topârcea) ş i Maria Moldovan n. Dră- pm, soţie de econom (Sibiiu). In acelaşi timp •’au plătit ajutoarele statuare după răposaţii membri Maria Popa, văduvă de econom (Oprea- Cârţişoara), George Joandrea şi Ioniţă Honţ, ambii z ii eri, cu cari numărul membrilor răposaţi, din sinul Reuniunii au ajuns la 258. In legă­tură să pune In vtder®, obştei noastre, că între­prinderea de pompă funebră a Reuniunii, ou În­cepere din 1 Iunie n. c, şl-a strămutat prăvălia din Strada Quer, in odaia pat ter de sub poartă a Reuniunii meserii pilor sibieni din strada Bru- keothal N r. 17.

Oarele de oflcio la „A lb lnA *-Centrala In SlbllH ea ţin, cu începere dela 1 Iunte a. c. ş i până la alt« dispoziţii, dela 7— 1 d. a. Oare de cassă dela 7— ia la amiazi.

E C O N O M IE

„Moare Joian!“ — „Moare Murgul“ Dalac fulgerător.

Ultime ştiri.Pşemislu recucerit.

O telegrâmft ne vesteşte, că trupele "bavareze au intrat Joi dimineaţa Ia orele 3 şi 30 minute tn cetatea Pşemislu. O pradă bogată le-a căzut In mână.

P rin aceasta strălucită învingere trupele aliate şi-au câştigat o nouă cu-

.nună neperitoare.

■ Urmare |i fin«. ,

„Dina plecă spre caia lu i dar pe drui» î i •»1 un flăcău înainte:.

— Neică Dinule, hai ci-mi Boar* Murgu;E r i un flăcău care făcea slujba la călă­

r i ş ii cu schimbul.'S&răcuţ de maica mea Î Cincisprezece poli

mă ţine Rimontu ! '— Da ce-are, măi Răducule?

^ •_ T>a i in '. rK ştiu eu, naică Dinule î Am. venit cu el dela schimb al&ltăeri şi era sănătos ş l vesel ca totdeauna; E r i pe seară am băgat de seamă că nu mai mănâncă ş i şade trist cucapU In pământ..

— la i făcut ceva până acum?— A umblat !mama aseară cu un lacăt

de l ’au descuiat de câte trei ori trei cumnate bume.

Dinu făcu »hm* I şi grăbi.- Intrară In grajd ş i se apropiată de cal,

fără ca acesta să întoarcă cât de puţin capu In spre ei. Dinu se dete lângă el şi i i pipăi ure­chile. Erau aci calde, aoi reci.

— S ’a bălegat a ii? — lnrebă Dinn,___ Nici azi, nici eri! — răapunao flăcăul.

1 — A mâncat cevaf A băut 7— Nici n’a mâncat, nioi n'a băut.Dinu se uită ou băgare de «eamă la cal

ş l văiu că c neliniştit. 8« crăcăna, se uita în •pre pântece, se trântia jo* ş i iar ae scula.

— I I v e iif — întrebă Dinu.•— I I vădi răspunse călăraşul. Ce»ă aibă? Dureri de păntece! — răspunse ginerele

preotului. Pune mâna şi aă ne facem câte un şomoiog de paie.

Ce» doi oameni so aşoiară unul In dreapta l i altul In stânga calului şi Începură a-1 freca bine ou şomoioagele, cam cât ai număra până la 600. Apoi Dinu ccm o cergă (pătură) şl aooperi pe Murgu cu ea:

— Ored că are să-i fie mal bine l — «>*• după câtva timp feciorul lu i Simion Militaru şi şl antncă ochii prin graj I.

La drept vorbind, numai grajd nu »ra acela. Era un adăpost aşexat în bătaia Crivăţu­lu i, eu păreţli din nuele, din care nu ştiu cine rupio 0 bună parte pentru foc. Fe l do fel de lucruri erau trântite înti'un colţ al aoe»*ui adă­post, ca aduse do o apă: o plasă, o baniţă, ua butoiu cu cercurile căzute, două fjfete de răi- boiu, vreo două coşuri de mlajă. Acoperişul«» d« stuf ş i pe alocuri stricai

— De ce nu vă Învăţaţi odată ş l voi w rândulala — ziae Dinu,

— Nu prea avem Ioo I — căuta să scapeflăcăuL

— Vorbă să fie I — răspunse Dbu şi •»apropia de cal.

Murgu se u iţ i la el ş l par1 că t l sr* mal bine. Dar In cb'pa următoare m trânti la pă mânt ş i se tăvăli.

— Trim ste să la nişte vin dela câidmK i— porunci Dinu. Ş i dacă ai niţel oţet, incălieşte-1.

In câteva minute sosiră ţi, oţetul cald ş lvinul. - .

— De car« vin ai luat I Eu am uitat s&-ţi spun să lei de ăl roşu,

— Roşu am luat ş l e v l— Bine l Fierbie-11 Dă 'neoa oţetul,

Radule.

Fiăcăul î i dete oala ou oţet eali ş i Dinu z'se \— Pune mâna pe şomoiog şi freaoă vârtos :Apoi stropi cu oţet pânteiele, spinarea ş i

deşerturile caluluj ş i începu a freca. Ia r după: ce 11 frecară până obosiră, 11 acoperira iar cu pătura, peste care flăcăul mai aruncă ş i Barica lu i. In acest timp o fetiţă aduse vinul ftrt..Dinu mai ceru o, oală ş i o sticlă goală. încep» apoi a vântura v inu l dintr’o oală mtr’alta spre a-1 mai răci. Ia r când, sim ţi că e numai cald, 11 turnă în sticlă. Chemă pe călăraş lângă el ş i- î spuse să ţie sus capul oalului. Dinu înfăşură apoi stiola in tr’o cârpă mai groasa, se urcă pe un butuo ş i deschise gura calului. Apoi, prin locul gol, care se găseşte între dinţi ş i colţi băga stiola în gură ş i începu a vărsa din ea. ■

— Ţine capul calului sus!Murgul înghiţi bine tot vinul ş i călăraşu

•U mai ţinu cu capul în sus câteva clipe dupS ce Dinu deşertă sticla. Apoi î i lăsa capul în voie.

Nu treou mult la mijloc ş l calul se uşură iar stăpânul lu i era atât de bucuros, că U venea să dea cu căciula în pământ.

_ Neică D inule,, eu ce să mă plăteso eu

de d-ta ? — întreba el.Iar Dinu răspunsa:__ ga dea Dumnezeu bine, băiatule şl

Bă-ţi trăiască Murgu!Apoi Dinu pleca. Ajuns acasă, doar bău

o cană de apă ş i un alt Român pică:_ Dinule, hai că mi a murit Sâmbotin

buhaiul. t ,>Eh l — se gândi Dinu — azi e *t rea«.Ş i fără să mai zică nimic, porni cu omul,— E i, cum a murit, Oanceol— Cum ne moară, D inu l«l U ita : ctă u i­

tam la ol cum rumega. De-odată l i vă* că ati din rumegat şl răsuflă greu. Apoi cade jo* ş i lneepo să tremure. Mă repez în cană «X iau ua cuţit şi până să mă înUrc, el mutiw.

Dinu se întunecă de-odată la faţă şi ** dote mai aproape de leşul vitei. Pe gură P» nas 1-se închcgase sânge.

— Ooancco 1 — ziae el âpol.__ C*-i? — răspunse cel chemat.— Ne bate Dumnezeu prntru păcatel*

noastre.— De ce, Dinule?__ Ş t ii tu do co a murit Sâmbotin?

— Nu!_ Dalac fulgerător. Ş i dacă nu Vai tn-

cropa departe, la u» atânjen şi mai bine adân­cime, dncă nai ardo aştenutul lu i, dacă n’at laa cu lopata un atrat de pământ din oo?*r, .ă ştt c i mare pielro aro să fio In vitele noastre.

_ Ba Hă vă ferească Dumnnezcu, oăeţi _ răspunse Românul căruia ti m uriş. Sămbotin;

— Paaa bună trece primejdia real ^

cise Dinu. ._ De asta aşa e! — «se ş l celălalt.Pănă în seară Sâmbotin fu îngropat aşt

cam spusese Dinu. Acesta hisă î l spintecă pâni'a nu-l rostogoli în groapă ş i se uită la spUnă.Splina lu i Sâmbotin era mare ş i neagră ş i tar*,iar sângele lu i era ca păcura.

— To t dalao a fostl — aise Dinu, ivâr-lind pământ peste Bămbotln.

Be întoarseră apoi acasă la Oancea ş Ură cu apă fiartă loitrele carului, apoi arse* şi ogrinjii ş i aşternutul Oamenii se spălării bina pe mâini ş i femela lu i Oancea «tinse var |l vărul tot coşarul pe dinlăuntru.

Ş i mulţumită sfaturilor lu i Dinu Simion Mi-litam, nu Va molipsit nici o vită în Răscnww.

C. Sanda-Alde««

Redactor respomabil". Dr. loau BrOŞU. Pentru edituri responzab’i l ; lo&tl Hctcş.

Tip a ru l: ,Tipografia Poporului“

•Pag. 8 •

£ Éail Cbiicsj ds Gedcsbí» . .Érmlhályfalva1! “ » B t« reg. míg. de finanţe şi ■ t căpitan i. r. ■

: v d?Íamna 'Eíoiflna tilde -- ■ logodiţi. ■

100 bucăţi coasegarantate- „Viaicu« şf cute (Wesa arcenuj, se* vând cu' preţul de cum-’ P#rare la Max Wenrích Vízakna.

L i acelaş:Foiţe de ţigaretă Abadie, Club

Le Houssard ş l chibrite, foarte i,f - «Di în mare.

Mtyc de Vânzare.,Mapa Europei . . . K 1 20

O presă de fân,de mâni, ee vinde din mână liberi. E puşâ pe roate ş i se poate duce u bei sau caii ori-unde. Preţul e

moderat. L t Ilie Comşa, Sâlişte.

FOAIA PO PO RULUI

Teodor V. Borza1 Preţul 80 bani.

Se pot procurj dela

Admînfsfrafia Foaia Poporului

Mapa Europei . . . _ K 1>J}() . ■ Kusiel cu Qalib'a . i 9n

* ,cu. Bde » • ” 1*20» * arilor balcanice 7 on

Se află de vânzare la

Mminls/rafia „Foii Poporalul"Pentru porto reoomandat este a ee

adăuga 35 bani deosebit.

Wtt u iiaSL“ l 5 ^ hcom* - eP lr ir i făcute

- r i a î i î« a « ln t i flfpHDfl r i /te-îticnirile com andaftu«

cuBipIr.teale*titrn Inserat*<*ia Poporului".

contribui ii l> .r . jarispandîre« ţi |j{irM fc„

iar r * altă part« v.

coste cer* maI mult

'fc JmalI 9lRm,°if0 r d c b2 rba il f U, s/rada Cisnădiei Nr 12

recomandă d t „ ..,• mul no'uê «f Ü1U1

toam na h! ia rn ă 1 ÍT tfe -------- a so rU a "c n t. - ^ f e

N o u t ă i i i e« » f te chiar acum i > J rdc b iţrb iiU s íÁ o . j ,a ine din cari se m ccuM n «rf l8 :c n e « ie mai mo(jerne * v 5 “p'1 măsură cum : «n c k o , j n f Pre-n « űc sa lo n , cu n i ° Ş‘ha i- modi-r-tc. Preţuri foarte

Parf||8 l l I r I 1 • stofe pentru

, AsuP r . - : r c r e r o » l» , bo^af fecţionalc fn atclic rnf o rc o °-

« atraec d-A. . .i,,cu' ,m*per- • o ,, « . „ f f r f ” r ; ; ‘»•olrenţi. - £ ®{J J ‘c°loR| ib .E Í o , U e«<*î l f dc wr» ’•’" ' » ' l i l é t f i _ " n c * u n r . ,l i ' ( i

vo/ynî.ifi, cu>n ţ; (h pentru<*»• uniform*' dupi ,dc 3ri!cI1' ‘ura cea mai nouă p,ie Cro*— e

JU L IU S G RAVEN H O R S T— c ure la r î„ O r â ş t ie - S z â s z v á r o s =

‘ «comandă onoratu’ui public *

Î Î S f î L ^ Î J î f t . ^ * f i c o /e r á r íe .p re ţu r i fo a rte m o d e ra te .* ^ ’ b r W “

^ J 9 ^ S f i = s s H * ’î: î= sJeftin.— Curele pentru «aţin!, S de J°S 86 » « « » promt ţi

Comande prin posti se efurf î1 legat permanent In depozit._ c»»pâ, f, . L / î ’M 'j;'? ” "vpromp "f de p le l re rx f . j Ca*<e ţ l u c e n ic i ac

P r im e ic ,

M u o m u n n n i

e r,a ”r? e P I* “ -î n : s f ra d a *a« k . »*Trei Stejari“m « « : t° r ,u'ui pub,te * - «-*«- ^* 0 in A n o a p « s a l * ^ PU" 18 (3Í8p02Íf;<>: o d & i

P o p io 4 „ | „ d a n a ) o s a lă

s.« <n > Z l ° . Z T Z tIPeri'n|',e - * * ,taP « —•önorafalní pntllc, “ " r“ « P «f«» l« le

Cu s tim l ;Ráczky.

Berea albăşineagră din =ereria delaTrei-5feiari

_ în S IB Í IU J.estejoarte bunâ şi nusf0fls^ ^

Această bere* căutată ş|«ebea cu pia. cere de f0(i

cari o cunosc» aWt U 'oraşe

?' la sate— 124

“•r-'rCí ? 11 r i ■ «

u -* - >1. "•*»* *■ Cu'PlrAtcţl; ,c >*;i'i4:,Vsc •erju * nm*

I I B U I a . 'J ü !? ? « M io d u u d ._____ Wa P l|SOtiap

S ' ‘ , - ^ » » 3 =' « » 1, » » . » ím

ariS jn sn -k i^ * -n -» »JL • ° > r u-n ^ .raTh'B m 3 P » il»-n3-3}EJ3P0mW w ö n s a ÍÍI“ ,!^ .

•P^oooid i i » ■od *rm o . u *^9ro W T * ■ JJocîe

— i ------------ * ° J pă

^ iS î i l ? ' S 7™ " '^- --------- -- aP Ja rja ^ v

M

m o b il eI a Iucraie so,id1/wij senn, Con? « e n i Io * . . .

! po1 comanda la

1^1 EM II PETRUTIUS I r T T Î i F a^ ,câ de mobile ----------1 ^ 1 “ - n a g y s z h b k n . .

i f ■— 1 str. SP'-**” "Speciális/ în:

m o b ile DE t o t F E L U L ===== li Pcn ira iin e ri nou căs’S fn n r

de ho lc iuri, Vile, i ^ ; ' ; ^ fină riII - i 1 «Şteurailani

t-^r------ --------------- - legătură in comită*ul infr*cr

Ü£LE££P£á de tapiserieSe lucrează dUp3 „ „ „ J

i&

7 0 fille r!