Al\i absolven\iai no=tri lucreaz[ acum în Japonia!

MOTO:MOTO:MOTO:MOTO:MOTO:

Toatã lumea moare cu adevãrat, dar nu toatã lumea trãieºte cu adevãrat.

(Leonie Sachs, scriitoare suedezã)

Care este diferenþa dintre un prost, un deºtept, un politician ºi un diplomat?

Prostul – spune ce ºtie. Politicianul – spune ce nu ºtie.

Deºteptul – nu spune ce nu ºtie. Diplomatul – nu spune ce ºtie.

Realiz[ri =i sarcini pentru…mersul ]nainte ]n 2006

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat

În baza raportului dlui rector al U.T.M., acad.prof. univ. Ion Bostan, ºi a dezbaterilor pe mar-ginea acestuia, Senatul constatã cã administraþia areuºit sã asigure buna funcþionare a universitãþii înansamblu ºi a structurilor sale, în particular fiindrealizate urmãtoarele:• una dintre cele mai importante trãsãturi ale acti-

vitãþii U.T.M. a fost tendinþa de integrare în spaþiuleuropean al învãþãmântului superior ºi cercetãrii.În acest context, în cadrul proiectului SCM-T001A04„Scenariu de adaptare a învãþãmântului superiordin Moldova la Procesul de la Bologna” au fostorganizate 6 seminare internaþionale cu tematicarespectivã la care au participat prorectori, decani,ºefi catedre, profesori ai UTM ºi de la alte universitãþidin Moldova;

• a demarat instruirea în douã cicluri: ciclul I – studiisuperioare de licenþã; ciclul II – studii superioare demasterat, pentru ciclul I sunt elaborate planuri deînvãþãmânt respective;

• au absolvit studiile universitare 1939 cadre ingi-nereºti;

• 327 studenþi ai anului I L au susþinut Examenul debacalaureat;

• 11 specialitãþi /specializãri au fost supuse evaluãriiºi au fost acreditate;

• sunt iniþiate activitãþile de autoevaluare a 45specialitãþi/ specializãri în scopul pregãtirii lor cãtreprocedura de evaluare, reevaluare ºi acreditare înanul 2006;

• au fost evaluate de cãtre Consiliul ªtiinþific al AgenþieiUniversitare a Francofoniei cu sediul la Montrealfilierele francofone “Informatica” ºi “Tehnologii

Alimentare”;• au continuat activitãþile didactice suplimentare în

grupe speciale cu studenþi dotaþi ai FIMCM ºi FIMM,au fost organizate grupe de elitã ºi la celelalte facultãþi;

• s-au editat 140 lucrãri didactico-metodice cu unvolum de aproape 600 c.t. ºi un tiraj de peste 12 miiexemplare;

• în cadrul Centrului P.R.C. au fost perfecþionate1523 persoane (cu 63 % mai mult faþa de a. 2004).

În ședinţa Senatului UTM din 20 decembrie 2005 sigur că cea mai importantă chestiune pe agendă a fostcea care ca de obicei face un bilanţ. Ea s-a numit: “Totalurile activităţii UTM în anul 2005: rezultate și

sarcini”. A raportat Senatului rectorul UTM dl Ion Bostan, academician AȘM.Vom publica aici “Hotărârea senatului” adoptată în acest subiect. Hotărârea dată fixează destul de

amănunţit realizările obţinute pe parcursul anului 2005 de către diferite catedre, facultăţi, alte subdiviziuni, decătre întreaga universitate pe ansamblu. În același timp în textul “Hotărârii” cititorul va obţine o informaţie lafel de amănunţită privitor la nerealizări, lacune, greșeli.

Pe baza acestor două feţe ale întregii activităţi a universităţii în 2005 Senatul punctează un șir de idei,măsuri, indicaţii care se cer executate în 2006 pentru a atinge un nivel superior al realizărilor.

Redacţia gazetei UTM “Mesager Universitar” are toată încrederea că studenţii, masteranzii, doctoranzii,profesorii, șefii de catedre, decanii facultăţilor, diferiţi colaboratori ai UTM, precum și organizaţiile obștești,vor pune textul acestui document programatic la baza planificării și realizării tuturor pașilor de activitateuniversitară în anul 2006.

În baza Centrului Moldo-Britanic de reconversiuneprofesionalã a militarilor a fost creat Centrul spe-cializat de formare continuã în construcþii;

• în cadrul proiectelor Tempus ºi altor programe decooperare inter universitarã s-au perfecþionat 125cadre didactice ale U.T.M., din care 80% cu duratapânã la 2 sãptãmâni în universitãþile din þãrile UE;

• în cadrul proiectului Tempus JEP–24243–2003„Formare în domeniul tehnologiilor informaþionalegeografice” a fost efectuatã pregãtirea cadrelor didac-tice pentru predarea cursurilor Sisteme InformaþionaleGeografice SIG (GIS) ºi Sisteme de Poziþionare

Globalã la FCGC. Din sursele financiare ale proiec-tului a fost procurat echipament pentru dotarealaboratorului SIG cu o valoare de peste 90000 Euro;

• au absolvit studiile de masterat 156 pers., inclusiv 38persoane în bazã de contract. Din numãrul de absol-venþi ai studiilor de masterat 51 persoane au com-pletat corpul profesoral didactic al U.T.M.;

• a avut loc admiterea la „Programul de masterat înmediul ambiant ºi tehnologii curate” în cadrul pro-iectului Tempus JEP–24182–2003;

• în cadrul programului de cooperare U.T.M. – ENSI,Norvegia, a fost lansat la FUA masteratul „Auditul

energetic al clãdirilor”, iar la FTMIA masteratul„Managementul viti – vinicol” cu susþinerea Guver-nului Franþei ºi participarea absolvenþilor Univer-sitãþii Agrare de Stat din Moldova ºi Academiei deTehnologii Alimentare din Odesa, Ucraina;

• bugetul anual sumar format din componentelebugetului de stat, contul extrabugetar ºi granturi înanul 2005 a crescut cu 19,2 % faþã de anul trecut ºia constituit 99,3 mil. lei.

• volumul de finanþare din buget a sporit cu 33,2 % ºia constituit 37,7 mil lei (au fost alocate suplimentar3,5 mil lei la investiþii capitale, pentru bursa stu-denþilor 2416,0 mii lei, pentru salarizare 2386,7 miilei, etc.).

• contul extrabugetar format din taxele de studii acrescut faþã de anul precedent cu 41 % constituind56,5 mil lei, iar fondul de salarizare suplimentar acrescut cu 51 % - 24,09 mil lei;

• prin granturi internaþionale, cercetarea ºi învãþã-mântul au fost susþinute financiar cu 9,0 mil lei;

• promovarea ºi aprobarea finanþãrii proiectuluiTempus JEP–25121–2004 „Serviciu de orientareºi amplasare a studenþilor” în consorþiu cu alteuniversitãþi din Moldova;

• negocierea ºi semnarea a 16 Acorduri de cooperarecu universitãþi, centre ºtiinþifice ºi întreprinderi depeste hotare;

• efectuarea stagiilor didactice ºi educaþionale,practicii, precum ºi participarea la conferinþe,simpozioane (mai mult de 250 persoane);

• participarea universitãþii la reþelele universitareinternaþionale ºi regionale: Reþeaua Universitãþilorde la Marea Neagrã, Asociaþia UniversitãþilorEuropene, Agenþia Universitarã a Francofoniei,Conferinþa Rectorilor universitãþilor de expresiefrancofonã;

• fondul de carte al Bibliotecii s-a completat în anul2005 cu peste 16 mii publicaþii; la dispoziþia publi-cului cititor s-au mai pus 19 posturi de lucru cuacces la baza de date a Bibliotecii; s-a îmbunãtãþitachiziþia publicaþiilor relevante datoritã constituiriiConsiliului Coordonator pentru Achiziþii de carte;s-a înaintat un caiet de sarcini pentru reproiectareamodulului din campusul Râºcani pentru BibliotecaCentralã cu o salã amenajatã a mediatecii;

• în 2005 au apãrut 10 numere ale ziarului „MesagerUniversitar”, în vizorul cãruia s-au aflat cele maiimportante evenimente ºi activitãþi din arealul uni-versitar: educaþia studenþilor, materialele Senatului,Consiliului de administraþie, Sindicatelor, au devenittradiþionale rubricile: aniversãri, sport, creaþii lite-rare, delegaþii strãine la UTM, viaþa studenþilor,masteranzilor, doctoranzilor etc.;

În fotografie (1): băieţii noștri în robe de lucru lauzină (de la stânga): Ruslan Cunup (specialitatea„Automatica și Informatica”, șef catedră – dlBartolomeu Izvorenu); Leonid Straista (specialitatea„Tehnologia construcţiilor de mașini”, șef catedră – dlSergiu Mazuru); Sergiu Fusa (specialitatea „Tehnologiaconstrucţiilor de mașini”, șef catedră – dl Sergiu

Mazuru); Eugeniu Guţu (specialitatea „Mașini-unelteși scule”, șef catedră Petru Stoicev); Dumitru Mainea

(specialitatea „Tehnologia construcâiilor de mașini”,șef catedră – dl Sergiu Mazuru).

În fotografie (2): firma japoneză „ARRK” le-apus la dispoziţie tinerilor absolvenţi-ingineri de la UTMbiciclete pentru a se deplasa cu ușurinţă prin oraș.

Al\i absolven\iai no=tri lucreaz[ acum în Japonia!

Onoarea universitãþiiOnoarea universitãþiiOnoarea universitãþiiOnoarea universitãþiiOnoarea universitãþii

Cititorul nostru ºtie cã în numãrul 8 (76)din luna octombrie 2005 al „MesageruluiUniversitar” au fost publicate 4 mari fotografiipe pagina întâia cu texte explicative, în carese comunica despre succesele în pregãtireainginereascã a absolvenþilor de la FIMCM. Opregãtire bunã desigur, încât au reuºit anga-jarea la lucru într-o firmã japonezã aici, laChiºinãu, care a gãsit cã absolvenþii noºtri potºi trebuie sã lucreze un timp (2 ani) ºi înJaponia, dupã ce vor reveni la Chiºinãu...

ªi iatã cã nu demult aceeaºi firmã „SOE-PLUS & ARRK EASTERN”, fondatã la Chi-

ºinãu de douã concerne japoneze a angajatalþi 5 absolvenþi ai facultãþilor noastre IMCMºi CIM. În acelaºi mod absolvenþii noºtri aufost trimiºi în Japonia la un stagiu de lucrude 2 ani.

Nu demult dl Alexei Toca, decanul FIMCM,a primit prin Internet de la bãieþi un mesajdin Japonia ºi câteva fotografii.

Bãieþii lucreazã în oraºul Fujiyoshida, lapoalele cunoscutului munte emblematic alJaponiei – Fyji.

Tinerii noºtri absolvenþi-ingineri scriu:„Suntem cazaþi într-un cãmin pentru lu-

crãtorii uzinei, aflat la 5 minute distanþã merspe jos de la uzinã. Suntem cazaþi cîte unul încamerã, aer condiþionat, nu achitãm luminaelectricã, gazul. Doar mîncarea e pe baniinoºtri. Uzina ne-a asigurat cu salopete, în-cãlþãminte specialã ºi cîte o bicicletã ca sã neputem deplasa prin oraº. Japonezii au oatitudine foarte bunã faþã de noi. Avem ºilecþii de japonezã: zilnic cîte o orã în cadruluzinei ºi de 3 ori pe sãptãmânã în cadrulCentrului Cultural Japonez din Fujiyoshida.

În prezent trecem practica în secþia demaºini-unelte cu control numeric, unde nevom afla timp de 2 luni. Iar timp de un an ºi

trei luni în continuare vom face practicã însecþia de programare a maºinilor-unelte,lucru pe care îl vom executa ºi la întoarcereîn Moldova”.

Iatã succesul bãieþilor de la FIMCM ºiFCIM. Citiþi ºi gândiþi-vã. Succesul vine nudin pod, ci din muncã asiduã. Urmaþi-leexemplul. Cine frecventeazã la zi 4-5 ani destudii orele de curs, cine executã cu pãtrun-dere proiectele, lucrãrile de laborator, prac-tica la producþie, cine munceºte cu ardoare,are la sigur succese.

Acum sã le spunem „Bravo!” bãieþilor aces-tora. „Bravo!” ºi pentru profesorii lor de la FCIMºi FIMCM. Publicãm aici ºi 2 fotografii trimise debãieþi din Japonia.

1 2

(Continuare în pag. 2)

Þara nu se poate ridica decît prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 1(79). Ianuarie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.

Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

HOTĂRÂREA Senatului din 20.XII.2005

Totalurile activităţii administraţiei U.T.M.

în anul 2005: rezultate și sarcini

Mesager Universitar, Ianuarie 20062Â c

• a fost efectuatã autoevaluarea ºi evaluarea de cãtreCNAA a Centrelor de Cercetare-Dezvoltare aleUniversitãþii cu scopul acreditãrii ºtiinþifice a U.T.M.;

• în termenele stabilite de AªM au fost prezentateproiectele de cercetare instituþionalã, în cadrulProgramelor de Stat ºi granturi individuale pentruperioada 2006-2010;

• în anul 2005 au fost realizate 30 proiecte insti-tuþionale, 7 proiecte în cadrul Programelor de Stat,20 proiecte internaþionale, 5 contracte cu agenþieconomici, cu o finanþare totalã de 7,8 mil. lei.Volumul finanþãrii cercetãrilor în raport cu 2004 asporit cu peste 85%. Ponderea contractelor inter-naþionale este de 4 526 mii lei;

• au fost publicate 638 articole ºtiinþifice, 11 mono-grafii, 52 brevete de invenþie;

• la diverse expoziþii internaþionale de invenþiicolaboratorii UTM au obþinut: 11 medalii de aur;8 de argint; 6 de bronz; 23 diplome cu menþiune;Premiul Guvernului Republicii Moldova pentru celmai bun inventator; Marele Premiu al AGEPI;Premiul AªM pentru cea mai valoroasã lucrareºtiinþificã; Premiul „Cel mai tânãr inventator alanului”; Premiul ECOINVENT pentru invenþiideosebite în protecþia mediului; Premiul Municipalpentru tineret; Diploma Ministerului Industriei„Invenþie implementatã în producþie”;

• pentru succese remarcabile în domeniul inventiciiU.T.M. a fost apreciatã cu: Medalia Henri Coandã,cl.I; Premiul Primãriei Iaºi, Premiul special al ÎÎÎ

„Êðûìñêèé Ïðîñòîð”, Sevastopol; Diplomã laExpoziþia Naþionalã patronatã de GuvernulRepublicii Moldova; Diplomã la Expoziþia „ÑÍÃ:

Íàóêîåìêàÿ ïðîäóêöèÿ è âûñîêèå òåõíî-

ëîãèè”;• au fost organizate 21 conferinþe, seminare ºi

simpozioane ºtiinþifice;• au fost antrenaþi în cercetare peste 1000 studenþi.

Zece studenþi au beneficiat de Bursa de Merit aConsiliului Rectorilor ºi Fundaþiei Soros;

• a fost organizatã la nivel naþional Conferinþastudenþilor, masteranzilor ºi doctoranzilor U.T.M.,fiind consacratã Anului Mondial al Fizicii;

• au fost editate 4 numere ale revistei „Meridian Ingi-neresc”, în care toate articolele au fost supuse recen-ziei;

• de comun acord cu AªM, s-a convenit de a editaîmpreunã revista „Fizica ºi Tehnologii Moderne”,U.T.M. devenind cofondator;

• prin doctoranturã au fost instruiþi 147 doctoranzi,dintre care 85 cu frecvenþã ºi 62 fãrã frecvenþã. Aufost susþinute 8 teze de doctor;

• a fost organizatã atestarea personalului U.T.M.antrenat în cercetarea ºtiinþificã, conform cerinþelorCNAA;

• prorectorul pentru cercetare ºtiinþificã, împreunãcu prorectorii altor universitãþi, a participat activ(în calitate de preºedinte al grupului de lucru) lacoordonarea activitãþilor.

În acelaºi timp, în domeniile de activitate uni-versitarã ºi în procesul lor de gestionare aufost depistate ºi unele neajunsuri:

• reuºita studenþilor în sesiunea de varã a constituitdoar 42 %;

• neîndestulãtoare au fost activitãþile privind com-baterea atitudinii indiferente faþã de studii a maimultor studenþi;

• nesatisfãcãtoare a fost disciplina de studii astudenþilor, au fost cazuri de încãlcare a disciplineide muncã din partea unor cadre didactice;

• a lipsit insistenþã la diferite nivele în promovareaformelor de instruire adecvate pregãtirii preuni-versitare a studenþilor ºi orientate spre intensificareaºi personificarea muncii individuale a cadrelordidactice cu ei;

• nu s-a asigurat pe deplin organizarea ºi desfãºurareastudiilor cu frecvenþã redusã conform prevederilordocumentelor în vigoare;

• nu au fost organizate seminare în cadrul cãroraconducãtorii de doctorat sã familiarizeze studenþiianilor superiori cu realizãrile ºtiinþifice în domeniu,în scopul antrenãrii mai masive a absolvenþilor înactivitatea de cercetare;

• nu a fost creat un fond special pentru ºtiinþã (pentruprocurarea aparatajului, deplasãri, stagii de perfec-þionare ºi cercetare etc.);

• pânã în prezent nu au fost perfectate regulamentelede activitate ale Centrelor de Cercetare -Dezvoltareale U.T.M.;

• existã încã un potenþial neutilizat în domeniulactivitãþilor de cooperare internaþionalã. Subdi-viziunile U.T.M. (FIU, FIEB, FRT, FIMM) continuãsã fie destul de pasive în promovarea relaþiilor decooperare internaþionalã;

• lasã de dorit organizarea, termenele ºi conþinutulinstruirii practice a studenþilor;

• sunt alarmante manifestãrile tot mai dese în rândulstudenþilor a culturii joase ºi comportamentul inde-cent al unei pãrþi a tineretului studios în campusurilestudenþeºti ºi în societate;

• în procesul de formare continuã a personalului dineconomia naþionalã nu au participat catedrele FE,FRT, FIEB, iar catedrele FIU, FIMCM, FIMM, FTMIAnu realizeazã posibilitãþile de implicare în activitãþilede formare continuã a specialiºtilor;

• organizarea perfecþionãrii cadrelor didactice aleU.T.M., inclusiv stagiile la întreprinderi, nu se efec-tueazã în conformitate cu Regulamentul, aprobat prinHotãrârea Senatului din 22.06.2004.

În baza celor expuse,Senatul hotărăște:

1. A aprecia activitatea administraþiei U.T.M. casatisfãcãtoare.

2. În scopul perfecþionãrii continue a activitãþilor îndiverse domenii ºi consolidãrii realizãrilor atinseadministraþia ºi subdiviziunile structurale ale Uni-versitãþii urmeazã sã întreprindã urmãtoarele:

În domeniul optimizãrii cheltuielilor pentruresursele materiale ºi energetice:• Administraþia Universitãþii sã întreprindã mãsuri

de planificare ºi utilizare a cheltuielilor conformdevizelor de cheltuieli propuse de cãtre Consiliul deAdministraþie ºi aprobate de cãtre Senat;

• Administraþia Universitãþii sã întreprindã mãsuride planificare, optimizare ºi eficientizare a surselorfinanciare atribuite pentru consolidarea bazei tehni-co-materiale, reparaþii curente ºi capitale;

• Decanatele facultãþilor, Serviciul AdministrativGospodãresc sã întreprindã mãsuri concrete deeconomisire a resurselor termoenergetice ºi apei,optimizarea altor cheltuieli legate de întreþinereacãminelor ºi blocurilor de studii;

• Administraþia sã întreprindã mãsuri de diversificarea surselor de finanþare, în special prin sponsorizãri,ºi, în acest scop, în 2006 sã creeze Asociaþia Absol-venþilor U.T.M. cu elaborarea Statutului acesteia.

2.1 În domeniul procesului de studii

2.1.1. Sã realizeze un control riguros al desfã-ºurãrii procesului instructiv-educativ, al asigurãriicalitãþii lui ºi a disciplinei de muncã, sã întreprindãmãsuri eficiente pentru a ridica responsabilitateatuturor cadrelor didactice pentru rezultatele activitãþiide studii. Problemele în cauzã urmeazã periodic sãfie examinate la ºedinþele Consiliului de Administraþiecu adoptarea de decizii concrete în scopul eficienti-zãrii activitãþilor la facultãþi ºi catedre;

2.1.2. Mai insistent sã monitorizeze activitãþiledecanatelor ºi catedrelor în domeniul organizãriilucrului individual al studenþilor, depãºirii atitudiniiindiferente a lor faþã de munca de studii, întãririidisciplinei de instruire, sporirii eficacitãþii munciiîndrumãtorilor de grupã;

2.1.3. Sã întreprindã activitãþile necesareasigurãrii succesului în organizarea instruirii în douãcicluri, sã mobilizeze catedrele de specialitate la perfec-þionarea în continuare a planurilor ºi programelorde învãþãmânt pentru ciclul I ºi la elaborarea pla-nurilor ºi programelor de învãþãmânt pentru ciclul II.

2.1.4. Sã revitalizeze cerinþa Hotãrârii Senatuluidin decembrie 2004 privind desfãºurarea activitãþilordidactice suplimentare cu studenþii anului I U pentrucare instruirea preuniversitarã insuficientã este opiedicã în însuºirea cursurilor universitare, ºi începândcu februarie 2006, sã se asigure realizarea ei la toatefacultãþile, impunându-se decanilor responsabilitateaîn organizarea acestor activitãþi;

2.1.5. Sã asigure realizarea Hotãrârilor Consiliuluide Administraþie privind responsabilitatea catedrelor,care participã în procesul de instruire a studenþilor anuluiI L în desfãºurarea studiilor pe baza programelor deînvãþãmânt orientate spre acoperirea diferenþei dintreºcoala medie ºi liceu, la implicarea mai activã a cadrelordidactice ale acestor catedre în pregãtirea studenþilorpentru susþinerea bacalaureatului;

2.1.6. Sã asigure modificarea desfãºurãriistudiilor la învãþãmântul cu frecvenþã redusã, sãacorde ajutorul necesar facultãþilor în vederea spoririidisciplinei ºi calitãþii instruirii, sã creeze condiþiipentru informarea ºi consultarea operativã a studen-þilor acestei forme de studii;

2.1.7. Sã amplifice activitãþile iniþiate anterior îndomeniul elaborãrii sistemului de management alcalitãþii ºi sã asigure implementarea treptatã aacestuia la facultãþi, sã creeze în cadrul universitãþiio subdiviziune pentru monitorizarea activitãþilor lafacultãþi ºi catedre în acest domeniu;

2.1.8. În scopul unei mai bune pregãtiri cãtreprocedura de evaluare ºi reevaluare, cãreia vor fisupuse universitatea în ansamblu, 5 ºi 40 specialitãþi/specializãri respectiv, sã monitorizeze activitateadecanilor ºi ºefilor de catedrã privind definitivarearapoartelor, care în prezent se elaboreazã ºi ajustarealor la cerinþele documentelor normative, sã asigureelaborarea raportului universitar de autoevaluare.

2.2. În domeniul efectuării practicii

2.2.1. Catedrele de profil ºi facultãþile sã prevadãîn activitãþile lor acordarea unei atenþii deosebiteproblemelor de instruire practicã a studenþilor:• selectãrii riguroase a bazelor de efectuare a practicii;• organizãrii ºi desfãºurãrii practicilor în strictã

concordanþã cu Regulamentul aprobat de Senat;• asigurãrii didactico-metodice a practicilor;

• totalizãrii rezultatelor ºi elaborãrii mãsurilor pentrueliminarea lacunelor ºi îmbunãtãþirea organizãriiºi desfãºurãrii stagiilor de practicã.

2.2.2.Departamentul didactico-metodic sã înãs-preascã cerinþele ºi sã întreprindã mãsuri de controlºi dirijare a stagiilor practice ale studenþilor, prevã-zând o evaluare internã a informaþiei prezentate decatedrele de profil privind aceastã activitate, care sãfie pusã în discuþie la Senat.

2.3 În domeniul educaţiei

2.3.1. Sã se elaboreze, sã fie puse în discuþie încolectivele didactic ºi cel studenþesc ºi sã fie prezentateSenatului proiectele Codului de Eticã Universitarã ºiCodului Deontologic al Studentului;

2.3.2. Sã se organizeze funcþionarea seminaruluipermanent al îndrumãtorilor de grupe academice;

2.3.3. Sã se organizeze ºi realizeze dispute ºiactivitãþi de consultanþã, de psihoterapie pozitivãcu studenþii din cãmine ºi în cadrul facultãþilor;

2.3.4. Catedra de ªtiinþe Socio-umane împreunãcu biblioteca sã elaboreze Conceptul ºi planuluniversitar al muncii educaþionale;

2.3.5. Sã se considere o datorie de primã impor-tanþã a corpului didactic efectuarea unei activitãþieducaþionale permanente prin exemplul propriu, princurmarea oricãror manifestãri de inculturã ºi inde-cenþã în rândul tineretului studios, în orice situaþie ºiîn timpul atât al activitãþilor didactice, cît ºi în timpulextraºcolar.

2.4. În domeniul formării continue

2.4.1. Reieºind din faptul cã conform principiilorProcesului Bologna formarea continuã reprezintã unadin activitãþile indispensabile ale reformãrii învãþã-mântului universitar, catedrele ºi facultãþile sã seimplice mai activ în formarea continuã prin aceastacontribuind la o mai bunã cunoaºtere a problemeloragenþilor economici cu influenþã pozitivã în asigurareacalitãþii instruirii la ciclurile I ºi II ºi concomitent îndiversificarea surselor de finanþare;

2.4.2. Centrul P.R.C. sã întreprindã mãsuri deextindere a participãrii facultãþilor ºi catedrelor înactivitãþile de formare continuã în conformitate cuprevederile Regulamentului cu privire la organizareaformãrii profesionale continue, aprobat prin Hotã-rârea Guvernului Republicii Moldova din 9.11.2004nr. 1224;

2.4.3. Centrul P.R.C. sã elaboreze ºi promovezeîn activitãþile de formare continuã la U.T.M. acte dereglementare a diferitor tipuri de formare continuãîn conformitate cu Normele Metodologice de ela-borare ºi aplicare a standardelor Programelor deformare profesionalã continuã, aprobate prin OrdinulMinisterului Educaþiei, Tineretului ºi Sportului nr.549din 16.11.2005;

2.4.4. Centrul P.R.C. în comun cu centrelespecializate de formare continuã sã elaboreze ºipromoveze noi programe de formare continuã îndomenii actuale pentru economia naþionalã ºi solici-tate de agenþii economici;

2.4.5. Pentru promovarea imaginii U.T.M. îndomeniul formãrii continue este necesar sã se creezebaze de date privind cursurile ºi programele de formarecontinuã disponibile pentru agenþii economici, inclusivcu prezentare pe web site-ul U.T.M./CPRC. a unuiportal special dedicat formãrii continue. CentrulP.R.C. ºi centrele specializate de formare continuãurmeazã sã prevadã în devizele de cheltuieli sursefinanciare pentru publicitate, inclusiv prin Internetcu utilizarea acestora dupã destinaþie;

2.4.6. Facultãþile, catedrele ºi cadrele didacticeurmeazã în planurile respective sã planifice, iar înactivitãþile sale sã organizeze formarea continuã acadrelor didactice în conformitate cu Regulamentulcu privire la formarea continuã a cadrelor didacticeale U.T.M., aprobat de Senatul U.T.M. din 22.06.2004,acordând o deosebitã atenþie stagiilor de perfecþionare,în primul rând a tinerelor cadre didactice laîntreprinderile pentru care U.T.M. pregãteºte cadreinginereºti. Rezultatele perfecþionãrii participãriicadrelor didactice ºi participãrii lor în formareacontinuã a cadrelor din economia naþionalã urmeazãa fi luate în consideraþie la alegerea prin concurs;

2.4.7. Centrul P.R.C. sã organizeze pentru cadreledidactice ale U.T.M. cursuri de formare psiho-peda-gogicã ºi mãiestrie pedagogicã cu participareaprofesorilor cu experienþã ai U.T.M. ºi savanþilor îndomeniul psiho-pedagogiei din instituþiile de profil.

2.5. În domeniul cercetăriiștiinţifice și tehnologice

2.5.1. Prorectorul pentru cercetare ºtiinþificãîmpreunã cu DIªDT sã continue lucrul privind aju-starea activitãþii de cercetare a universitãþii la Codulcu privire la ºtiinþã ºi inovare ºi la obiectivele Procesuluide la Bologna;

2.5.2. Prorectorul pentru cercetare ºtiinþificã,împreunã cu DIªDT ºi Departamentul Relaþii Inter-naþionale, sã întreprindã mãsuri concrete privindamplificarea relaþiilor în domeniul cercetãrii cu Uni-versitãþi ºi Centre de cercetare de peste hotare, înspecial cu cele din România;

2.5.3. Prorectorul pentru cercetare ºtiinþificã sãasigure o conlucrare eficientã cu AªM, MinisterulIndustriei, instituþii de producere în vederea creãriiunui parc tehnologic, ce va facilita procesul de imple-mentare a realizãrilor ºtiinþifice;2.5.4. Prorectorul pentru cercetare ºtiinþificã,

împreunã cu DIªDT ºi coordonatorii Centrelor de

HOTĂRÂREA Senatului din 20.XII.2005

Totalurile activităţii administraţiei U.T.M.în anul 2005: rezultate și sarcini

cercetare-dezvoltare, pânã la 1.05.2006 sãperfecteze Regulamentele de activitate ale Centrelor;

2.5.5. Prorectorul pentru cercetare ºtiinþificã, îm-preunã cu DIªDT, în termenul 1.03.2006, sãelaboreze un nou regulament intern ce vizeazãinstruirea prin doctoranturã, luând în consideraþieprevederile regulamentelor AªM ºi CNAA;

2.5.6. Departamentul DIªDT în termen pânã la 1.052006 sã efectueze atestarea colaboratorilor antrenaþiîn cercetare;

2.5.7. La concursurile de suplinire a posturilor ºtiin-þifico-didactice, o atenþie deosebitã sã se acordeactivitãþilor de cercetare ºtiinþificã ale colaboratorilor;

2.5.8. În scopul antrenãrii mai masive a studenþilor înprocesul de cercetare, prorectorul pentru cercetare,DIªDT, decanii facultãþilor împreunã cu catedrele:

• sã organizeze tradiþionala Conferinþã a studenþilorºi doctoranzilor la nivel naþional, antrenând studenþiºi doctoranzi din toate universitãþile RepubliciiMoldova;

• sã organizeze seminare ºtiinþifice studenþeºti la nivelde catedre cu participarea doctoranzilor ºi conducã-torilor de doctorat;

• sã asigure participarea masivã a studenþilor ladiverse concursuri naþionale ºi internaþionale, expo-ziþii de invenþii etc.;

• sã asigure elaborarea tezelor de licenþã cu elementede cercetare pentru obþinerea notei maxime.

2.6. În domeniul relaţiilorregionale și internaţionale

Având în vedere realizãrile anului 2005 ºi în scopulextinderii cooperãrii internaþionale în perspectivã:

2.6.1. Departamentul de Cooperãri Internaþio-nale al U.T.M. sã contribuie la eficientizarea strategieide cooperare internaþionalã în domeniul academic ºide cercetare ºtiinþificã cu universitãþi partenere, centrede cercetare, companii si fundaþii internaþionale;

2.6.2. Subdiviziunile U.T.M. sã sporeascã pres-tigiul ºcolii naþionale de inginerie prin participareala manifestãri academice ºi ºtiinþifice internaþionaleºi diseminarea rezultatelor obþinute de cãtre comu-nitatea academicã;

2.6.3. Catedrele ºi facultãþile U.T.M. sã intensificeparticiparea la proiectele internaþionale în domeniuleducaþiei ºi cercetãrii;

2.6.4. Sã se faciliteze schimburile interuniver-sitare pentru cadre didactice si studenþi prin valori-ficarea burselor oferite de structurile internaþionaleºi universitãþile din strãinãtate;

2.6.5. Deplasãrile în strãinãtate ale cadrelordidactice, cercetãtorilor, studenþilor, masteranzilor ºidoctoranzilor U.T.M. sã se efectueze numai în bazaprevederilor Regulamentului privind delegareacadrelor ºtiinþifice, didactico-ºtiinþifice, doctoranzilorºi studenþilor U.T.M. în strãinãtate, aprobat de SenatulU.T.M. în ianuarie 2003;

2.6.6. Sã se promoveze insistent afilierea la reþeleuniversitare, la organizaþii cu profil academic ºi so-cietãþi ºtiinþifice internaþionale la nivel universitar ºide facultate, catedrã;

2.6.7. În cadrul mandatului de Preºedinþie a Re-publicii Moldova în BSUN:• UTM sã continue colaborarea cu Secretariatul

Internaþional Permanent al BSUN în scopul asigu-rãrii îndeplinirii Planului de Acþiuni;

• UTM sã acþioneze în calitate de Secretariat NaþionalBSUN;

• UTM sã promoveze politicile BSUN ºi membrilorreþelei în regiunea Mãrii Negre ºi în lume.

2.7. În domeniul activitãþiibibliotecii

2.7.1. În vederea achiziþionãrii resurselor infor-maþionale necesare procesului educaþional, sã seintensifice colaborarea ºi cooperarea cu catedrele ºidepartamentele U.T.M.;

2.7.2. Sã fie dezvoltat ºi extins Sistemul Infor-maþional al Bibliotecii. Sã se creeze condiþii optimede funcþionare a reþelei de calculatoare. Sã se înceapãintroducerea retrospectivã a colecþiei în catalogulelectronic la filialele bibliotecii la facultãþi;

2.7.3. Sã se promoveze servirea calitativã abeneficiarilor ºi atragerea noilor utilizatori;

2.7.4. Sã se mãreascã colecþia de documente pesuport electronic prin crearea Bazelor de Date alelucrãrilor cadrelor didactice, digitalizarea colecþiei ºiachiziþionarea documentelor electronice;

2.7.5. Sã se extindã activitãþile educative ºi infor-mativ-culturale în spaþiul universitar;

2.7.6. Sã se considere prioritar pentru ziaruluniversitar oglindirea pe larg a tematicii privindajustarea învãþãmântului ingineresc la Procesulde la Bologna;

2.7.7. Ziarul sã atragã mai activ tineretul studiosla exprimarea opiniilor critice, care sã vizeze posibi-litãþile nerealizate de ameliorare a anumitor aspecteºi verigi din viaþa universitarã.

2.8. În domeniulconstrucþiilor capitale, reparaþiilor

capitale ºi curente2.8.1. Serviciul Administrativ Gospodãresc în lunile

ianuarie-martie sã prezinte caietele de sarcini pentruorganizarea tenderelor ºi achiziþiilor publice pentrurealizarea lucrãrilor de construcþii capitale, reparaþiicapitale ºi curente, planificate pentru anul 2006;

2.8.2. Serviciul Administrativ Gospodãresc înluna ianuarie sã definitiveze crearea Secþiei reparaþiicapitale ºi construcþii.

Mesager Universitar, Ianuarie 2006 Âc3

Limbi moderne ]n cadrul UTMExistã o formulã triplã care ar caracteriza esenþaexistenþ ialã a Catedrei „Limbi moderne”:actualitate, flexibilitate, deschidere.

De actualitate sunt publicaþiile ºtiinþifice ºimetodico-didactice ale colaboratorilor catedrei.

Flexibilitatea se manifestã în procesul deelaborare a politicii lingvistice a catedrei, înconcordanþã deplinã cu exigenþele facultãþilor de profil,pe care aceasta le deserveºte. Catedra reacþioneazãcu supleþe la eventualele sugestii în materie de conþinutdidactic venite din partea facultãþilor.

Noþiunea de deschidere este definitã, în con-ceptul catedrei, prin voinþa ºi perseverenþa acesteiape calea iniþierii ºi autoformãrii continue în domeniultehnologiilor moderne, terminologiilor tehnico-ºtiinþifice, modalitãþilor de interacþiune comunicativãîn procesul didactic.

Sã vorbim puþin despre organigrama Catedrei.Ea se constituie din 7 echipe didactice puse în slujbafacultãþilor universitãþii. Fiecare echipã didacticã estegestionatã local de ºeful echipei didactice, care esteºi adjunctul ºefului de catedrã pentru probleme degestiune în cadrul facultãþii.

Astfel, echipa didacticã de la FTMIA o are înfrunte pe Maria Isac, lector superior, conferenþiar.Nina Zgardan, doctor conferenþiar, asigurã bunafuncþionare a echipei didactice de la FIU.

În cartierul Botanica existã o echipã numeroasãcare deserveºte douã facultãþi, FUA ºi FCGC, ºi careeste gestionatã în plan local de Victoria Doba, lectorsuperior. Aurelia Vartic, lector superior, gestioneazãechipa didacticã de la FIEB.

Nu mai puþin numeroasã este ºi echipa caredeserveºte FIMM ºi FIMCM, gestionar Elena Gore,lector superior.

ªef al echipei didactice de la Radioelectronicãeste Mariana Ababii, lector universitar, iar direcþiaechipei de la Energeticã este asiguratã de NadejdaStricov, lector superior.

Nu este de tãgãduit faptul cã prestaþia unei echipedidactice în cadrul facultãþii este tributarã ºi relaþieiacesteia din urmã cu administraþia facultãþii. Altfelspus, atitudinea pozitivã, bunãvoinþa, încrederea ºidorinþa de cooperare, manifestate de cãtre administra-torii facultãþilor, stimuleazã activitãþile noastre didacticeºi extracurriculare. În acest sens apreciem relaþiaCatedrei cu decanul FTMIA, Grigore Musteaþã, ºiprodecanii Iurie Subotin, Vladislav Reºetco.Menþionãm atitudinea plinã de înþelegere ºi corecti-tudine a decanului FE Ion Stratan ºi a prodecanuluiIon Stanciu. Admirãm spiritul de deschidere ºi

Academicianul Haralambie Corbu ºidoctorul habilitat, profesorul Ion Tighi-

neanu (foto) au fost desemnaþi drept „Savantulanului 2005 în domeniul ºtiinþelor umanistice”ºi, respectiv, „Savantul anului în domeniulºtiinþelor reale”.

Premiile au fost acordate în cadrul Con-cursului naþional de susþinere a ºtiinþei ºi inovãrii„Econom-2005”, organizat de Banca de Eco-nomii ºi AªM.

În cadrul aceluiaºi concurs, academicianulIon Bostan (foto), rectorul UniversitãþiiTehnice din Moldova, a fost desem-nat „Inovatorul anului 2005”, iarcâºtigãtor al titlului de „Tânãr ino-vator al anului 2005” a devenitSergiu Melnic, doctor conferenþiarla Universitatea de Stat de Medicinãºi Farmacie „N. Testemiþanu”.

Câºtigãtorii concursului au fostdesemnaþi, prin vot secret, de cãtremembrii Consiliului Suprem pentruªtiinþã ºi Dezvoltare tehnologicã alAªM. Premiile au fost oferite pentrurezultate remarcabile în diversedomenii, iar prioritate s-a acordat rezultatelorce au avut un impact pozitiv asupra dezvoltãriiºtiinþei ºi economiei naþionale.

Academicianul Haralambie Corbu esteautor a circa 600 de lucrãri ºtiinþifice. În 2005 apublicat patru lucrãri ºtiinþifice, inclusiv douãmonografii. Doctorul habilitat, profesor IonTighineanu, vicepreºedinte al AªM, este spe-cialist în nanotehnologii ºi materiale noi pentrumicrooptoelectronicã. Este cel mai citat savantal Republicii Moldova, conform indicelui deCitare în ªtiinþã.

„Inovatorul anului” – academicianulIon Bostan – este fondator al unei noidirecþii de cercetare – „Transmisii plane-

Elaborarea ºi editarea lucrãrilor didactico-metodice – manuale, ghiduri, îndrumare etc., careconstituie un mijloc eficient de a întreþine dialogulpermanent dintre profesori ºi studenþi, a fost su-biectul nr. 1 de pe ordinea de zi a primei ºedinþedin anul calendaristic curent a Consiliului de Ad-ministraþie al UTM.

Prezentând un raport asupra situaþiei date peparcursul anului 2005 ºi schiþând sarcinile pentruanul 2006, dl Vasile Ursu, ºeful Departa-mentului didactico-metodic al UTM, conf. dr., amenþionat cã anul 2005 a fost pentru UTM rodnicîn acest sens. Au fost publicate 149 de lucrãri cuun volum de 717 coli de tipar ºi un tiraj total de16120 de exemplare, caracterul acestora fiinddestul de variat: 37 de cursuri teoretice, 37 delucrãri practice, 52 de lucrãri de laborator, 6 lucrãride verificare, 2 proiecte de licenþã etc. De aseme-nea, au fost menþionate ºi cele mai active facultãþipe linia publicãrii materialelor didactico-meto-dice: FIMM – cu 142,5 coli de tipar, FRT – cu118,5 ºi FCGC – cu 83,75 coli de tipar

Rezervele care mai existã în acest sens rezidãîn necesitatea de a antrena în aceastã activitateîntreg cadrul profesoral-didactic, de la absoluttoate catedrele ºi specialitãþile. Or, 12 din cele 77de catedre ale UTM mai au anumite restanþe laacest capitol. Apoi, dacã e sã pornim de la ideeacã profesorul trebuie sã constituie un modelpentru discipolii sãi, lucrãrile didactico-metodiceale profesorilor, destinate întâi ºi-ntâi studenþilor,de asemenea trebuie sã prezinte un model, sãzicem, de punctualitate a prezentãrii, de corecti-tudine stilisticã ºi gramaticalã, de prezentaregraficã, adicã de cultivare a culturii profesionale,dar ºi general-umane în înþelesul deplin al cu-vântului. Pentru a þine piept acestor rigori, decaniiºi-au propus sã studieze mai atent terenul abordat,luând în calcul numãrul total al specialitãþilor,îndeosebi al specialitãþilor noi, dar ºi dezvoltareaunor forme noi de învãþãmânt, cum ar fi, bunã-oarã, învãþãmântul la distanþã, care, datoritãspecificului lor, nu dispun deocamdatã de volu-mul necesar de lucrãri didactico-metodice. Toto-

Limbi moderne ]n cadrul UTM

Catedre general-universitareCatedre general-universitareCatedre general-universitareCatedre general-universitareCatedre general-universitare

eficienþa decanului FIEB, Nicolae Turcanu, ºi aprodecanului Ion Albu.

Înþelegem cu toþii faptul cã o eventualã cooperarea administraþiei facultãþii cu echipa didacticã de laLimbi moderne poate fi posibilã doar în cazul în careexistã convingerea cã limba strãinã, deºi nu participãdecât tangenþial la specializarea studentului, îi conferãviitorului inginer libertate profesionalã.

Conºtientizarea acestei perspective îi ºi determinãpe decanii unor facultãþi sã facã posibilã crearea

grupelor speciale cu studierea aprofundatã a limbilorstrãine. Adoptarea acestei idei condiþioneazã, la rândulsãu, ameliorarea condiþiilor de muncã ale profesoruluide limba strãinã, care s-ar rezuma pentru moment laefortul de a le oferi colegilor noºtri un spaþiu mic pentruderularea ºedinþelor curente, echipament tehnic pentrurealizarea didacticii limbii strãine (casetofon, televizorcu magnetoscop), retroproiector pentru derularealucrãrilor conferinþelor studenþeºti.

Tot din atitudinea administraþiei facultãþii faþãde rolul limbilor strãine în viaþa profesionalã ainginerului derivã ºi gradul de participare a actualilorstudenþi la conferinþele studenþeºti cu genericul „ªtiinþaîn limbi moderne”, iniþiate anual de Catedra „Limbimoderne”. Consemnãm prezenþa activã, în cadrulacestei activitãþi, a studenþilor de la Inginerie Econo-micã ºi Business, Tehnologie Alimentarã, IndustrieUºoarã, Energeticã, Radioelectronicã.

În acest context ne declarãm intenþia de a schim-ba, în actualul an universitar, formula de derulare aconferinþei studenþeºti, programatã pentru lunamartie 2006. Dorim ca în acest an universitarConferinþa sã fie gãzduitã nu de Catedra „Limbimoderne”, ci de facultãþile cu potenþial de partici-

pare. Venirea noastrã în mediul facultãþilor arconstitui expresia dorinþei Catedrei „Limbi moder-ne” de a-i interesa pe specialiºtii de la facultãþi înparticiparea la discuþiile cu studenþii în cadrul uneiactivitãþi de valorizare a discursului profesional ºiºtiinþific într-o limbã strãinã. Sperãm din toatãinima sã Vã vedem aliaþi într-o cauzã comunã.

De curând corpul didactic al catedrei s-a constituitîntr-un Grup de Observare a Limbajului Specializat(GOLS), având drept obiectiv cercetarea particulari-

tãþilor limbajului specializat ºi posibilitãþile de exploatarea acestuia în didacticã. Fiecare cadru didactic estechemat sã realizeze un studiu individual ancorat înaceastã tematicã ºi sã-ºi prezinte rezultatele în cadrulunei publicaþii. Subiectele abordate de colaboratoriicatedrei sunt definite, dupã cum urmeazã:

Metode curente de predare a limbilor strãine cu

obiective specifice;

Organizarea discursului profesional;

Deficienþe de traducere în cadrul discursului

profesional;

Organizarea lecturii funcþionale;

Metode de predare a terminologiei.

E de consemnat faptul cã abordarea limbajuluispecializat nu este reglementatã în baza unui sistem dereferinþã, nu existã texte regulamentare în domeniu,manuale notorii. Didacticianul este chemat sã-ºi creezepropriul spectru de activitãþi didactice întru dezvoltareala studenþi a celor 4 competenþe de bazã: înþelegerescrisã, producþie scrisã, înþelegere oralã, expresie oralã.Suportul de bazã în aceastã activitate este limbageneralã cu o abordare amplã în metodicã ºi, fireºte,propria intuiþie ºi propriile reprezentãri, adaptate laun domeniu de specialitate.

În aceastã ordine de idei arealul Limbajului spe-cializat oferã spaþiu de explorare. Studiile individualeastfel concepute sunt menite sã exploreze acest areal ºisã propunã strategii ºi metode în didactica limbajuluispecializat. Se porneºte deci de la abordarea teoreticãa problematicii pentru a ajunge la abordarea pragma-ticã a acesteia. Aceste studii vor avea o contribuþiesubstanþiala la crearea metodologiei predãrii Limba-jului specializat ºi la ameliorarea prestaþiei didactice aformatorului în cadrul unei instituþii tehnice.

Catedra „Limbi moderne” colaboreazã cuCentrul de recalificare ºi formare continuã al UTMîn vederea organizãrii cursurilor de limba strãinã(francezã, englezã, germanã, spaniolã) ºi a cursurilorde limba românã pentru alolingvi.

Ne bucurã amploarea pe care o iau cursurile ºidorinþa candidaþilor de a se reînscrie.

O problemã din ce în ce mai preocupantã pentruCatedrã ar fi necesitatea prezenþei limbii strãine încadrul studiilor doctorale sau de masterat. Catedraeste implicatã în organizarea probelor de examen laadmiterea în doctoranturã ºi la organizarea exa-menului de doctorat la limba strãinã. Or, ne-am dori oparticipare la organizarea, în cadrul studiilor doctorale,a cursurilor practice de limba strãinã în cadrul proiec-telor universitare. Suntem dispuºi sã credem cã uneventual tandem între cadrele didactice care asigurãspecializarea ºi cadrele didactice care ar aºeza aceastãspecializare în arealul unei limbi strãine nu ar aveadecât de câºtigat. Un exemplu concludent în acest senseste participarea Ludmilei Ciumac-Plamadealã,colaboratoare a Catedrei „Limbi moderne”, la reali-zarea Programului de Masterat „Mediu ºi Tehnologiicurate”, iniþiat de UTM în cooperare cu Institutul Regalde Tehnologie din Stocholm (Suedia), Universitateade Stat din Moldova, Universitatea Tehnicã din Berlin,(Germania) ºi Academia de ªtiinþe din Moldova.Colega noastrã asigurã aici predarea englezei despecialitate ºi a discursului profesional. Ne bucurã acestînceput de colaborare ºi ni-l dorim de bun augur întrubeneficiul nostru comun.

Multe gânduri ar mai putea fi spuse, multe intenþiis-ar dori realizate ºi multe proiecte ar mai putea ficoncepute, dacã noi toþi ne-am uni eforturile.

Ludmila UNGUREANU,șefa Catedrei „Limbi moderne”

tare precesionale – angrenaje, tehnologiide fabricare, calcul ingineresc”. În 2005 aobþinut 27 de brevete de invenþie, schemeconceptuale de diverse mecanisme ºi sis-teme de conversiune a energiilor regene-rabile. „Tânãrul inovator al anului” – doctorulSergiu Melnic activeazã în domeniul elaborãriiformelor farmaceutice noi din materie primãautohtonã. Este autor a ºapte brevete de invenþie,inclusiv patru – în anul 2005.

Câºtigãtorii nominalizãrilor „Savantulanului în domeniul ºtiinþelor umanistice” ºi

„Savantul anului în domeniul ºtiinþelor reale”vor primi premii în valoare de 30 de mii de lei(circa 2 mii de euro), cel al nominalizãrii „Ino-vatorul anului” – un premiu de 20 de mii delei, iar „Cel mai tânãr inovator” – 15 mii de lei.

Este al doilea an consecutiv când AªM, încomun cu Banca de Economii, organizeazã con-cursul „Econom”, în cadrul cãruia sunt con-semnate realizãrile remarcabile obþinute îndomeniul ºtiinþei ºi inovãrii. Scopul acesteicompetiþii intelectuale anuale este de a sporieficienþa ºi competitivitatea activitãþii de cerce-tare-dezvoltare-inovare în þara noastrã, popula-rizarea ºi stimularea acestei munci.

Din „Moldova Suverană”,

28 decembrie 2005

La Consiliul de Administraþie al UTMLa Consiliul de Administraþie al UTMLa Consiliul de Administraþie al UTMLa Consiliul de Administraþie al UTMLa Consiliul de Administraþie al UTM

Bilan\uri frumoase ]n 2005,scopuri reale pentru 2006

Au fost desemnaþi

savanþii anului 2005

Au fost desemnaþi

savanþii anului 2005

datã, un accent deosebit a fost pus ºi pe necesi-tatea îmbunãtãþirii ºi extinderii echipamentuluide mijloace tehnice al UTM, pe intensificareacolaborãrii ºi a schimbului de experienþã pe planintra- ºi interuniversitar, precum ºi pe factorulstimulãrii morale ºi materiale a profesorilor, toateacestea urmând a menþine mereu viu interesulprofesorilor faþã de problema elaborãrii ºi editãriimaterialelor didactico-metodice.

Cea de-a doua chestiune de pe ordinea de zia Consiliului de Administraþie al UTM a constatîn trasarea bilanþului pentru anul 2005 în dome-niul protecþiei civile ºi a sarcinilor pentru 2006.Noul inginer-coordonator pentru protecþia civilãal UTM, dl Chiril Trofimciuc, a subliniat o datãîn plus importanþa sectorului ce i s-a încredinþatºi pentru a antrena toate facultãþile în aceastãactivitate a considerat necesar sã distribuie deca-nilor celor 10 facultãþi ale UTM câte un exemplaral Legii cu privire la Protecþia Civilã a RM, depropagarea cãreia sã fie responsabili în cadrulfacultãþilor pe care le conduc.

Dl Chiril Trofimciuc a lansat ºi alte câteva pro-puneri ºi iniþiative importante, între care consti-tuirea unei noi Comisii pentru Situaþii Excep-þionale a UTM, care sã se includã în lucru imediat,aceastã stare de urgenþã fiind dictatã de necesitateainstruirii întregului contingent al UTM în vedereaprevenirii unor eventuale calamitãþi naturale ºitehnogene, în special privind profilaxia unei even-tuale pandemii de gripã aviarã – un subiect extremde stringent la ora actualã la scarã globalã. Înacelaºi scop a parvenit ºi propunerea privind utili-zarea de cãtre UTM a subsolurilor uzinei „Me-zon”, în spiritul rigorilor protecþiei civile. Problemaasigurãrii cu mijloace individuale de protecþie,inclusiv cu vestimentaþie specialã, obiecte de uzpersonal ºi sanitare, în opinia dlui Trofimciuc, arputea fi soluþionatã prin antrenarea în acest sensa facultãþilor UTM de profilul respectiv. Iar în ceeace priveºte organizarea unor exerciþii de protecþiecivilã un rol important l-ar putea avea, de exem-plu, cantina universitãþii.

Mesager Universitar, Ianuarie 20064Â c

Pe 15 noiembrie în cadrul Facultãþii de Calcula-toare, Informaticã ºi Microelectronicã s-a desfãºurat„Ziua Softului Liber”. La eveniment au participat circa150 de studenþi, profesori ºi specialiºti de la UTM ºialte universitãþi, firme din Chiºinãu.

Dl Victor ªontea, prof. univ., dr., directorulFilierei Francofone, a fãcut o prezentare a iniþiativeiAgenþiei Universitare a Francofoniei (AUF) în pro-movarea Softului Liber; a noþiunilor de Soft Liber;utilizarea acestuia în domeniul învãþãmântului,economiei ºi altor domenii; metodele de utilizare ale

Anume calitatea fundamentalã a maturitãþii amsesizat-o la întâlnirea cu cele douã grupe academiceale anului 5, specialitatea “Transporturi internaþio-nale”, Facultatea de Inginerie ºi Management înMecanicã. Sigur cã scopul publicãrii materialelor dingrupele academice este de a demonstra exemplelecele mai bune. ªi aici este tocmai acel caz frumos.

Dl monitor (3 ani la rând monitor!), studentul IonVasilicã, spune la începutul convorbirii cã solidarita-tea între cei 25 de bãieþi (numai bãieþi în grupã!) estesolul fertil pe care au rãsãrit roade bune. O solidaritatepe principii morale pozitive ºi, mai presus de toate – amunci cu elan, a studia zi de zi pentru a clãdi solidprofesia. Zi de zi frecvenþã, înseamnã cã zi de zi ainumai o direcþie – a-þi forma profesia, viitorul. ªi iatãcã acum la anul 5, acum în prag de absolvire grupaeste monolitã, reuºita e în jur de nota “9”, iar calitateageneral-umanã de a fi un intelectual nu e mai jos deaceastã notã, ba poate chiar atinge ºi “10”. Sigur,spune monitorul Vasilicã, educaþia nu are un “punctterminus”, ea este continuã, pe tot parcursul vieþii, darse vede de pe acum cã grupa ºi-a luat cursul în direcþiacea bunã, cetãþeneascã.

Dl monitor al celeilalte grupe de 17 persoane,studentul Denis Usturoi, subliniazã aceeaºi strânsãprietenie pe baze moral-umane, fapt ce a stabilizat oatmosferã sãnãtoasã în folosul fiecãrui bãiat ºi aunicei lor colege, dna Ludmila Scalaschi.

Succesele la studii sunt mai sus de linia de medie,deci bune, or acesta este elementul de bazã în muncastudentului. Majoritatea lor locuiesc la cãmin. ªi cum eatmosfera educativã anume la cãmin, acolo undestudentul e la libertatea sa personalã, într-un fel? Moni-torul grupei, cu un anumit sentiment de mândrie chiar,spune cã toþi colegii lui sunt oameni cu demnitate ºinu-ºi permit sã cadã “în jos pe scarã!”. Ba mai mult,cautã sã-i influenþeze pozitiv pe ceilalþi locatari ai cãmi-nului, atunci când cazul o cere, adicã nu stau departede datoria civicã a omului care contribuie la pozitivulgeneral. Aici a confirmat atitudinea civicã a studenþilorºi prodecanul pentru educaþie, dl Tudor Jandâc, mar-tor la dialog, ºi foarte frecvent oaspete pe la cãmine.

Studentul, dl Pavel Nunu, spune cã acum, dupã4 ani de aflare în UTM, îºi dã seama cã pregãtireaprofesionalã este la un nivel satisfãcãtor. Corpulprofesoral este format din persoane variate ca vârstã ºiasta e bine, deoarece se combinã experienþa cu ener-gia. Studentul Nunu accentueazã totuºi critic pregãti-rea cam slabã a unor profesori tineri. În acelaºi ton

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

Ziua Softului Liber la UTM

Softului Liber, avantajele ºi dezavantajele aplicãrii luiîn practicã.

S-a menþionat cã termenul Soft Liber include însine mai multe softuri, programe ºi mijloace alesistemelor de calcul. Soft Liber înseamnã libertateasoftului, uneori ºi gratuitatea acestuia. Anume dinaceste motive, pentru a fi liber, un program softwareinclude urmãtoarele libertãþi: sã fie studiat modul încare funcþioneazã ºi sã fie adaptat conform necesi-tãþilor; sã ruleze în conformitate cu scopurile dorite; sãexiste posibilitatea redistribuirii copiilor acestuia; sã

fie posibilã îmbunãtãþirea programelor ºi informareapublicã despre îmbunãtãþirile aduse. Bunãoarã, încomparaþie cu Softul Liber, aplicaþiile MicroSoft nupot fi modificate.

Iniþiativa studierii ºi promovãrii Softului Siber afost realizatã în cadrul unui program comun al UTM ºiAgenþiei Universitare a Francofoniei (Programul 4„TIC et appropriation des savoirs”), în cadrul cãruiaUTM a obþinut un proiect de creare a unui Centruregional de promovare, formare ºi dezvoltare a SoftuluiLiber – „Centre Linux et Logiciels Libres pour leDéveloppement” (C3LD) (responsabil de proiect, dlVictor ªontea). Aceastã iniþiativã va deschide o nouãpaginã în utilizarea Softului Liber în RepublicaMoldova, oferind posibilitatea utilizatorilor de a lucracu softul care corespunde unui nivel înalt, fiind oficialrãspândit liber ºi uneori gratuit. Centrul respectiv esteresponsabil de formarea ºi certificarea profesionalã ainformaticienilor francofoni din România, Bulgaria,Georgia ºi Republica Moldova. Centrul are ca obiectivefondarea unei Comunitãþi a Utilizatorilor Linux,promovarea alternativelor Softului Liber cu surseprotejate, cu licenþã de utilizare ºi contract de menþinere,organizarea seminarelor ºi conferinþelor, difuzareasoluþiilor de utilizare a Softului Liber. ActivitateaCentrului rezidã ºi în formarea ºi certificareaprofesionalã a specialiºtilor în informaticã la diferitenivele de utilizare ºi administrare a platformelor Linux,având dreptul ºi de certificare internaþionalã.

Precum se ºtie, în universitãþile europene studenþiiactiveazã de mai mult timp în baza Softului Liber.Anume din aceste considerente întru facilitareaintegrãrii în Uniunea Europeanã ºi ajustarea sistemuluieducaþional la rigorile Procesului Bologna se inten-þioneazã ca ºi în RM, cu susþinerea Agenþiei Universitare

a Francofoniei ºi a Asociaþiei Utilizatorilor de Linux înRM, sã se realizeze: organizarea bienalã a reuniunilorºi atelierelor de lucru în domeniul Softului Liber; difu-zarea soluþiilor de utilizare a Softului Liber; pregãtireaformatorilor în Softul Liber ºi Linux. În acest context,în perioada 25-27 noiembrie 2005 au fost organizateprimele cursuri de iniþiere în Linux la care auparticipat 20 de studenþi ºi profesori.

Termenul Linux semnificã un sistem de operareelaborat de cãtre suedezul Linus Torvald. Începândcu 29 noiembrie 2005, au fost organizate cursuri de10 zile pentru formarea intensivã a candidaþilor pentrususþinerea certificatului internaþional profesional deprimul nivel. Participanþii, 18 studenþi, profesori ºiingineri din Republica Moldova, România, Georgia ºiBulgaria, au susþinut examene de certificare în Linux.

În cadrul simpozionului „Ziua Softului Liber”specialiºtii Asociaþiei Utilizatorilor de Linux în RM auprezentat mai multe comunicãri, printre care o vomremarca pe cea a dlui Igor Afteni, preºedinteleAsociaþiei Utilizatorilor de Linux în RM – „Les logicielslibres sur les etudes a distance. Présentation del’initiative de developpement”. Dlui a prezentatproiectul de studii la distanþã ºi mijloacele de cola-borare între profesori-studenþi, profesori-profesori.Studiile la distanþã prin intermediul Softului Libersunt mai eficiente ºi cã existã module care asigurãinstruirea ºi evaluarea mai calitativã a studenþilor.

În încheiere, dl ªontea a prezentat culegerea dereferate editatã cu prilejul reuniunii „Ziua SoftuluiLiber”: „La journée des Logiciels Libres”, oferitã îndar fiecãrui participant, alãturi de un CD cu distri-buþiile unui sistem de operare Linux.

În cadrul simpozionului a fost lansat site-ulCentrului: www.chisinau.centre-linux.org.

Ponderea importantã a Filierei Francofone„Informatica”, FCIM

informaþiei este un lucru extrem de necesar atât pentruun utilizator izolat, cât ºi pentru instituþiile de stat sauparticulare.

De aceea, sistemul de operare „Linux” capãtãacum o rãspândire tot mai largã ºi iatã cã ºi la UTM,la FCIM, în acelaºi scop s-au organizat cursuri deiniþiere.

Vom menþiona cã Filiera Francofonã de la FCIM,condusã de dl Victor ªontea, a obþinut autoritateade a crea un Centru regional pentru formarea spe-cialiºtilor francofoni în „Linux”, „regional” însemnând4 þãri: RM, România, Bulgaria ºi Georgia. AcestCentru este deci creat ºi funcþioneazã la FCIM, fiind

realizate deja ºi primelecursuri ºi înmânate primelediplome ºi certificate. Primiiabsolvenþi sunt studenþi,ingineri francofoni dinromânia, Georgia ºi RM.

Suntem bucuroºi de suc-cesul Filierei francofone„Informatica” de la FCIM,care are prestigiul profe-sional-ºtiinþific de a fi creatun Centru instructiv validatîn mai multe þãri.

Grupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºe

Ingineri maturi

critic el zice cã în ºtiinþa transporturilor la FIMM încãpersistã cunoºtinþele vechi, perimate. De exemplu, sepredau motoare de sisteme vechi, iar maºini noi caresunt chiar ºi la Colegiul de Transport din Chiºinãu, laFacultatea UTM încã întârzie.

Dl student Vadim Sârbu spune cã el personaltinde sã studieze mai mult ºi pe la bibliotecã. El subli-niazã noþiunea “autoinstruire”. Cautã, numaidecât,la ceea ce obþine în aule în timpul predãrii, adicã“instruire”, sã adaoge ºi ceva în plus “autoinstruire”.

Sunt mulþi colegii tãi care pun un asemenea accentºi pe noþiunea aceasta atât de beneficã, dar cu efort,– “autoinstruirea”?

ªi dl student Vadim Sârbu, a spus franc, deschis,fãrã a se supãra colegii care-l ascultau, cã totuºi nusunt chiar atât de mulþi, cum ar fi trebuit sã fie, poatechiar toþi. Dar cu toate acestea el ºi-a îndemnat colegiisã-i urmeze exemplul, deoarece economia de piaþã edurã ºi cere cadre cu pregãtire cât mai bunã, deci

P e 9 decembrie 2005 dl Victor ªontea, directo-rul Filierei Francofone „Informatica”, prof.

univ., dr., asistat de cãtre decanul ºi prodecanii FCIM,unii profesori, a înmânat certificate ºi diplome pentru16 stagiari, care au absolvit cursurile de 2 sãptãmânipentru un nou sistem informatic de operare încalculator, denumit „Linux”.

Acest nou sistem „Linux” este o alternativã la binecunoscutul „Windows”, unicul care a existat pânãacum, adicã având caracter de monopolist mondial.Dar ceea ce e foarte atrãgãtor pentru utilizatori e cã„Linux” e liber sau aproape liber de platã. Acest sistemare însã ºi alte calitãþi: de exemplu, este un mai bunapãrãtor al informaþiei, pe când în informaþia din„Windows” se poate pãtrunde mai uºor. Or, protejarea

persoanã. Subiectivitatea emfaticã a afirmaþiilorºi a prognozelor sale aminteºte de cea a în-temeietorilor religiilor ºi de cea a profeþilor.Lectura scrierilor sale duce mereu în modobligatoriu la întâlnirea cu ideile foarte per-sonale ale autorului, care pot fi înþelese doardin perspectiva fiecãrei situaþii în parte. Cunoaº-terea condiþiilor de viaþã ale lui Nietzsche esteo cheie importantã în înþelegerea teoriilor saleaflate mereu în schimbare, cãci la el, opera ºipersoana se explicã reciproc.

Pentru a cultiva diferite atitudini s-au realizatdiscuþii în jurul urmãtoarelor întrebãri: Ce este

nouã întâlnire. Tema a fost aleasã ºi pregãtitã decãtre studenþi, în frunte cu coordonatoarea clubuluiAliona Bragarenco, studenta anului II, ME-042.Dânsa a pregãtit modelul desfãºurãrii întâlnirii ºia adunat studenþii la discuþii. De asemenea auparticipat dl M. Braga, ºeful Catedrei ªSU, pro-fesori de la Catedrã. Subiectul discuþiei de aceastãdatã a fost „Ce este voinþa de putere?”. Discuþia afost centratã în jurul creaþiei filozofului germanNietzsche, temã aleasã nu întâmplãtor.

Problemele filozofice au în cazul lui Nietzscheo motivaþie foarte personalã; rareori un gânditora filozofat atât de mult, raportându-se la propria

Unul dintre puþinele cluburi deschisepentru studenþii Universitãþii Tehnice a Mol-dovei este ºi Clubul Filozofic, care îºi propuneintegrarea studenþilor în procesul activ al vieþiistudenþeºti, sã informeze, sã creeze activitãþiteoretice ºi practice pentru studenþi, sã dezvolteabilitãþile de comunicare ºi sã lãrgeascã ori-zontul ºi perspectivele fiecãrui participant. Pe20 noiembrie 2005, Clubul Filozofic organizatde Catedra ªtiinþe Socioumane a organizat o

Clubul Filozofic

mâine vor intra într-o concurenþã pentru ocuparealocurilor de muncã.

Vadim Sârbu, spune cã profesorii mai în vârstãle pot rãspunde studenþilor la orice întrebãriprofesionale ºi asta e foarte tonic lucru. Ei facaparenþã poate? Aparenþã e imposibil sã faci în faþaa 25-30 de studenþi la anul 5 care au deja o pregãtireacumulatã. E mai dificilã situaþia uneori cu profesoriitineri. Unii dintre D-lor nu pot întotdeauna satisfacecuriozitatea de cunoaºtere a studenþilor, nu potrãspunde extins la unele întrebãri venite din bãnci.

Studentul Sergiu Turculeþ a expus unei anumitecritici condiþia cãminului. La cãmine ar trebui sã fiesãli de lecturã, unde sã fie ºi calculatoare. Studentulcare nu prea are condiþii bune de liniºte în camerã, arputea sã plece la sala de lecturã, sã se pregãteascãpentru lecþiile de mâine. Acest aranjament e posibil, laalte universitãþi se realizeazã. Sigur cã noi folosim maiintens sãlile de lecturã din blocurile de studii, spunestudentul Turculeþ, compensãm lipsa din cãmin, dar,trebuie sã recunoaºtem asta e mai incomod ºi chiar nupoate acoperi orele de searã, cum ar putea fi la cãmin.La UTM condiþiile de cãmin s-au îmbunãtãþit mult anulacesta, dar trebuie sã tindem mereu spre mai bine.

Dl ºef al catedrei Tudor Alcaz la aceastã cerinþãa studentului Turculeþ a reacþionat pozitiv, adãugândcã aceastã necesitate deja s-a copt ºi UITM are învedere rezolvarea ei.

O concluzie în final: am vãzut în grupele anului 5 dela “Transporturi internaþionale” tineri cu viziuni ma-ture – inginerii, intelectualii, cetãþenii aºteptaþi ca mâine.

Mesager Universitar, Ianuarie 2006 Âc5

Maria Iazloveþchi e studentãîn anul trei, specialitatea “Ingi-nerie ºi Management în Tele-comunicaþii” (IMT – 032), FRT. Fire deschisã ºicomunicativã, ea este, mai întâi de toate, o studentãsârguincioasã. Nota medie generalã de pânã acum ede aproximativ 9,9. Dar de unde rãsare o astfel deperseverenþã? Bineînþeles, din buna educaþie ºiautoeducaþie. Provine dintr-o familie de intelectuali.Mama sa este inginer, iar tatãl, dl Leonid Iazlo-veþchi, conf. univ., dr., la FEn, UTM. Încã la liceufiind (Liceul “Spiru Haret” din Chiºinãu), Maria îºicrease niºte impresii pozitive despre UTM.

A ales domeniul telecomunicaþiei. S-a condus deideea cã specialiºtii în inginerie ºi management întelecomunicaþii în prezent sunt la mare cãutare.

Rolul Mariei de student nu se rezumã doar în afrecventa orele. Consultã în permanenþã literaturã

La Facultatea de Cadastru, Geodezie ºi Con-strucþii am comunicat cu dra Elena Ungureanu.Este studentã eminentã în anul 5, monitorul grupeiGTC-018 (Geodezie, Topografie ºi Cartografie). Se-siunea precedentã i-a confirmat capacitãþile cu notageneralã “10”.

Elena ne spune cã toþi colegii sãi sunt foarte con-ºtienþi pentru ce au venit la facultate ºi toþi învaþã bine.La începutul a.u. 2005-2006 în cadrul Catedrei„Geodezie, Cadastru ºi Geotehnicã” (ºef catedrã, dlVasile Grama) a fost creat un Laborator de TehnologiiGeospaþiale în baza unui proiect TEMPUS. Labo-ratorul oferã studenþilor vaste posibilitãþi de lucru –calculatoare ºi aparate moderne de mãsurare, fapt cele faciliteazã procesul de studii ºi, mai ales, pregãtireatezei de licenþã.

Pe 11 noiembrie seara sindicatele au anunþatstudenþii sã iasã la muncã voluntarã în faþa bloculuide studii nr. 5.

Acolo a început construcþia unui parc de odihnãpentru studenþi, profesori ºi în genere pentru înfrumu-seþarea locului, ºi sigur cã era ºi mai este nevoie deajutor. A doua zi de dimineaþã pe cîmpul de lucruunde au venit studenþii au venit ºi domnul rector, IonBostan, ºeful sindicatelor studenþeºti, Anatol Alexeiºi la vre-o treizeci de studenþi de la facultãþile:Energeticã, Mecanicã ºi CIM.

Pe la orele 9.00 începuse lucrul, erau pregãtitegropi fãcute cu un burghiu de mari dimensiuni, undebãieþii dãdeau þãrîna la o parte ºi le lãrgeau.

Lucrul a fost destul de greu deoarece locul estebãtut cu buldozerul, pãmîntul lutos ºi în plus mai ºiploua, dar toþi au lucrat insistent. Bãieþii au depusefort, lucrând din greu, ºi fãceau acest lucru din inimã.

Cei care au anticipat sãrbãtorile Crãciunuluiºi s-au strãduit sã fie primii pe întreaga UTM aufost studenþii anilor 3-5 ai Secþiei de LimbaGermanã la Catedra de “Informaticã ºi LimbiModerne Aplicate” (“ILMA”), FCIM. Astfel,evenimentul “Frohe Weihnachten” (“CrãciunFericit”) desfãºurat pe 16 decembrie 2005 în aulaMagna la FCIM, s-a conformat aºteptãrilor orga-nizatorilor. Dl Boris Baraniuc, doctor în filolo-gie, conf. univ., ºeful Secþiei de Limbã Germanã,ne-a spus cã evenimentul a reprezentat de faptun colocviu, o dare de seamã a celor patru ani destudiere a limbii germane la Catedra “ILMA”.

Spectatori ºi invitaþi ai sãrbãtorii de Crãciunau fost colegii studenþilor participanþi ºi profesoride la facultate. Organizatorii care ºi-au adusaportul sunt: doamnele Oxana Cojocari, Ni-neli Barbãroº, lectori universitari, AureliaBechet ºi Oxana Litra, lectori-asistenþi.

Eroii “Crãciunului Fericit” în limba germanã,prin scenetele, poeziile ºi cântecele oferite, auprezentat obiceiurile ºi tradiþiile Germaniei. Deunde cunosc ei atât de bine cultura germanã?

Studenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplari

Maria Iazlove\chi –

fata care g`nde=te

recentã de specialitate înlimbile de circulaþie euro-peanã. Desigur ºi în românãºi rusã, acceseazã site-urilede specialitate din Internet:cautã mereu sã acumulezeinformaþii noi. Uneori, întimpul lecþiilor, studenta Iazlo-veþchi împreunã cu profesorii descoperã carenþe întreinformaþiile prezentate în manuale ºi literatura despecialitate, pe de o parte, ºi paginile web, pe de altãparte. În asemenea cazuri, apar numaidecât discuþii,contradicþii, dar ºi gãsirea unor soluþii optime.

Noþiunea “marketing” se defineºte prin ansamblulactivitãþilor, metodelor ºi tehnicilor care au ca obiect

studiul cererii consumatorilor. Fiind captivatãde acest domeniu, Maria Iazloveþchi a partici-pat în primul semestru al acestui an de învãþã-mânt la Conferinþa ºtiinþifico-tehnicã a Facultãþiide Radioelectronicã ºi Telecomunicaþii cu refe-ratul “Strategii de marketing în domeniul teleco-municaþiilor”, care i-a încununat munca cuobþinerea locului II. A realizat o sintezã a moduluide dezvoltare a telecomunicaþiilor în RM.

Desigur, trebuie menþionat ºi faptul cã avemprofesori tineri ºi calificaþi la obiectele despecialitate, adaugã Maria. Este vorba de dneleLucia Gujuman, lect. super., “Marketing întelecomunicaþii”; Lilia Sava, lect. super.,

“Management”; dnii Eugeniu Beregoi, prodecan,lect. super., “Reþele inteligente de telecomunicaþii”;Octavian Bârzoi, lect. super., “Sisteme de comu-taþii”; Dinu Þurcanu, lect. super., “Tehnologii infor-maþionale” etc.

Anul trei este pentru studenþii de la FRT unul derãscruce. Dacã în anul întâi au fost predate cunoºtinþe

generale de bazã, în anul doi – introducere în spe-cialitate, anul trei este axat anume pe studiile despecialitate. Ne sunt predate cursuri de inginerie ºimanagement, marketing la care învãþãm cum sãpromovãm ideile, cum sã conducem un colectiv, cumsã expunem produsul pe piaþã. Deocamdatã, în þaranoastrã nu se produc diverse utilaje, accesorii, aparatetelefonice moderne. În schimb, apar ºi se dezvoltã multeservicii noi care necesitã a fi promovate cãtre con-sumatori. Cum vor ajunge aceste produse cãtre noi,consumatorii de rând, cum vor fi promovate, þineanume de competenþa specialiºtilor în marketingultelecomunicaþiilor. Tehnicienii ºi inginerii au în vizordeservirea centralelor, a dispozitivelor sau aparatajuluitelefonic, pe când managerii în telecomunicaþii au grijãºi de promovarea acestora pe piaþã.

Maria Iazloveþchi este mândrã cã îºi face studiilela UTM. Cãci universitatea ca instituþie este un pilonsolid în formarea unui specialist, a unei personalitãþi.

Tenacitatea – iat[ explica\ia reu=iteiUn monitor adevãrat e bine sã fie lider în multe

privinþe. Elenei Ungureanu, desigur, i se potriveºtecalificativul „lider”. Ea este ºi lider sindical, ºi cãpitanal echipei TVC „Amicii” de la FCGC. Elena face primiipaºi ºi pe câmpul muncii – are deja un serviciu.

Sã-ºi împartã timpul între studii ºi muncã auimpus-o, pe de o parte, condiþiile vieþii, iar, pe de altãparte, plãcerea de a cunoaºte cât mai multe lucruri, dea se aprofunda în domeniul pe care l-a ales. ElenaUngureanu este angajatã în calitate de coordonatorregional în Proiectul de Susþinere a Privatizãrii Pã-mântului (PSPP), susþinut de Agenþia SUA pentruDezvoltare Internaþionalã (USAID). Obiectivul PSPPeste cercetarea erorilor comise în procesul de împro-prietãrire a þãranilor cu pãmânt ºi realizarea unorpaºi concreþi necesari pentru dezvoltarea cu succes a

pieþei funciare a Republicii Moldova, precum ºiconsolidarea terenurilor agricole. Desele întrevedericu factorii de decizie ai administraþiei publice locale,cu persoane din conducerea Agenþiei de Stat RelaþiiFunciare ºi Cadastru, cu ingineri cadastrali ºi cureprezentanþi ai diverselor firme geodezice îi aprofun-deazã cunoºtinþele obþinute în decursul celor cinci anide studii.

În legãturã cu faptul cã studenþii grupei GTC-018 sunt în pragul absolvirii ºi formãrii lor ca ingineripentru economia þãrii, Elena Ungureanu ar vrea sãle aducã pe calea ziarului „Mesager Universitar” celemai sincere mulþumiri. Cãci, crede ea, dacã am ajunssã fim unii dintre cei mai buni la facultate, a fostdoar datoritã eforturilor comune. Monitorul ElenaUngureanu a exprimat, în numele întregii grupe

GTC-018, sinceremulþumiri tuturorprofesorilor care i-auformat ca oameni ºica viitori specialiºti. Înspecial, dlui VasileGrama, care a fostîndrumãtorul grupeiîn primii doi ani destudenþie, dar toto-datã ºi un adevãratpedagog, la fel ºidecanului facultãþii,

dlui Victor Toporeþ, care estre deosebit de receptivla doleanþele ºi solicitãrile studenþilor ºi care i-asusþinut mereu ºi în toate.

Elena Ungureanu este mândrã de faptul cã aavut colegi ºi profesori deosebiþi, dar ºi norocul de afi studiat la UTM.

Însã din pãcate pe la amiazã a început sã plouã maitare, cã nu mai era posibil sã stai acolo, dar de lucrat„nici vorbã”, din care cauzã studenþii au fost nevoiþisã plece pe la casele lor.

Bravo acelor studenþi care au dorit sã vinã sãdea o mînã de ajutor „voluntar ºi nesilit de nimeni”.Este un bun pentru universitatea noastrã ºi e bine casã lãsãm ceva bun în urma noastrã.

Eu cred cã aceºti studenþi într-adevãr se gîndesc laaspectul universitãþii noastre ºi la ziua de mîine. Apro-po, se spune cã pînã în luna mai parcul va fi „gata”, sãsperãm cã va fi aºa. Sperãm cã lucrãrile vor continuaºi dacã va fi nevoie de ajutor din partea noastrã, vomfi gata sã ne prezentãm pentru a pune mîna, cãci înfond este pentru noi, sã nu uitãm de asta.

Adrian MOCANU,student FRT

Studen\ii la munc=

“Crãciun fericit” –“Frohe Weihnachten”

ne-am întrebat la un moment dat. Rãspunsull-am aflat de la dl B. Baraniuc. Secþia de limbãgermanã din punctul de vedere al surselorinformaþionale este bine dotatã. Manualul decãpãtâi este “Deutschland – Tatsachen” (“Ger-mania – Realitatea”) care include informaþiidespre geografia, limba, cultura, învãþãmântul,tradiþiile ºi obiceiurile acestei þãri. În acest context,e de menþionat, cã dl B. Baraniuc a participatpatru ani consecutiv la un seminar comun moldo-german de instruire profesionalã în calitate detraducãtor. În urma acestui seminar s-a ales cu obogatã bibliotecã de literaturã germanã. Deasemeni, atât D-sa, cât ºi alþi profesori de la Secþiade Limbã Germanã au editat câteva manualepentru studenþi: “Deutsch fur Anfanger”, vol I-II(“Germana pentru începãtori”); “Lesetexte furHanslekture” (“Texte de lecturã individualã”) etc.

“Crãciunul fericit” în limba germanã a fostcu adevãrat fericit ºi amuzant. Le dorim succeseºi cât mai multe cunoºtinþe în limba germanãstudenþilor de la “ILMA”.

Jocurile intelectuale , precum aºa numitele „Brain-ring”-uri sau „Ce? Unde? Când?” sunt desigur utile înpanorama educativã a studenþilor. Dar cu o condiþie:sã fie bine organizate ºi „utilate” tehnic. La „Brain-ring”, de exemplu, trebuie sã fie aranjate douã meserotunde cu „becul electric ºi clopoþelul” în centru, astfelca acesta sã se aprindã ºi sã sune imediat ce-ai apãsatpe buton, moderatorul având posibilitatea sã apreciezecu precizie cine a semnalat primul. Este nevoie ºi deun ecran, pe care sã se proiecteze cadranul ceasor-nicului, sã se vadã câte secunde sunt permise pentru„termenul de gândire”. Adicã este nevoie de unaranjament tehnic.

Toate acestea au fost instalate rapid (în câtevaminute) în aula mare din blocul de studii la FCIM înseara zilei de 25 noiembrie 2005.

Dar cine a organizat? Sindicatul studenþilor poate?Nu, din pãcate. Nu are bani, cãci aranjamentul tehnictrebuie cumpãrat ºi ceva costã.

Atunci trebuie sã mulþumim Miºcãrii studenþeºticreºtine „Viaþã Nouã”, care se oferã sã organizezeasemenea jocuri intelectuale, care sunt acuma în vogãîn rândurile studenþimii.

Aceastã organizaþie, cu permisiunea rectoratu-lui UTM, a sindicatului-studenþi UTM (preºedinte dl

Joc intelectualstudenþesc bine aranjat

A. Alexei), a organizat un frumos brain-ring, undes-au întrecut mai multe echipe de la diferite facultãþiale UTM.

Sigur cã mult depinde ºi de talentul moderatorului.Acesta a fost dl Andrei Mândru, colaborator al Miº-cãrii studenþeºti creºtine „Viaþã Nouã”, tânãr absolvental UTM, pãrinþii lui fiind de altfel ºi ei absolvenþi aiUTM. Andrei, un bãiat foarte comunicativ, a condus„tinereºte” întrecerea, a adus un repertoriu de„ghicitori” intelectuale destul de larg privind istoriaMoldovei, geografia Terrei, literatura mondialã etc.Iar drept stimulare învingãtorii obþineau... ciocolate.

Dacã aceastã organizaþie – Miºcarea studenþeascãcreºtinã „Viaþã Nouã”, este condusã de adevãratelevalori creºtine ºi aduce cu sine în rândurile studenþimiiîndemnuri bune de dezvoltare intelectualã ºi moralã,nu putem avea nimic de obiectat împotriva acþiunilorei. Însã fãrã propagandã religioasã a vreunei con-fesiuni, deoarece acest lucru ar putea învrãjbi alteconfesiuni. Universitatea este locul unde se înfãptuieºtedoar un precept – studiile. Valoarea creºtinã pentruun student este învãþãtura, ca sã devinã un bun spe-cialist ºi cetãþean, spre binele societãþii în care trãieºte.Or, brain-ringul, precum se aratã cã dezvoltã inte-lectul, merge tocmai pe aceastã cale.

În urma sesiunii de iarnã, la FIEB o comisiespecialã formatã din profesori de la facultate a selectatstudenþii pentru formarea unei Grupe de Elitã în anulcinci. Studenþii cu cele mai bune note ºi în urmasusþinerii unui test de inteligenþã au fost admiºi în Grupade Elitã la Catedra “Economie ºi ManagementIndustrial”. Testele de inteligenþã ºi convorbirile custudenþii fruntaºi au fost alcãtuite ºi întreþinute de cãtrepsihologul facultãþii dna Nelea Sârbu, lect. super., laCatedra “EMI”, prodecan responsabil de educaþie.Orele de curs pentru studenþi din Grupa de Elitã vordemara începând cu luna februarie.

Grup[ de elit[Grup[ de elit[Grup[ de elit[Grup[ de elit[Grup[ de elit[Domnul Nicolae Þurcanu, decanul FIEB,

conf. univ., dr., ne-a informat cã s-a pregãtit pentruutilizare începând cu luna februarie 2006 un nouCentru de Calcul cu 20 de calculatoare. Noul Centrude Calcul este un pas mare înainte, deoarece tendinþacadrelor didactice e ca proiectele de an ºi tezele delicenþã ale studenþilor ºi masteranzilor sã fie elaboratela calculator. Apoi, necesitatea calculatoarelor la FIEBnu constã doar în utilizarea lor la lecþiile deinformaticã. Ele oferã studenþilor ºi profesorilor accesla informaþii ce þin de specialitate, la biblioteca UTM,la bibliotecile ºi site-urile internaþionale.

Centru la FIEBCentru la FIEBCentru la FIEBCentru la FIEBCentru la FIEBvoinþa de putere? Cine este supraomul? Care esteviitorul? De asemenea s-au dat citirii fraze dintextele filozofului care la fel au fost dezbãtute. Deexemplu: „Omul nu este decât o coardã întinsãîntre bestie ºi supraom, o frânghie de asupraprãpãstiei. Mãreþia omului constã în faptul cã e opunte ºi nu un sfârºit, ceea ce poate fi iubit în el,este cã poate constitui o tranzacþie sau un declin”.„Foarte aproape de ºtiinþa mea, sãlãºluieºteneºtiinþa mea neagrã”. „Omul este ceva caretrebuie depãºit”.

Ca temã pentru meditaþie tot la acest subiectvã propunem urmãtorul pasaj din autobiografia

sa: „...acum, când este vorba sã intru în

Universitate, îmi propun ca lege fundamentalã

pentru viaþa mea ºtiinþificã din viitor: sã lupt

contra ºtiinþei superficiale ºi sã tind a aprofunda

fiecare lucru pânã în ultimele sale cauze...”Pentru a cunoaºte mai multe ºi a afla ºi

alte viziuni, perspective despre viaþã, interese,oameni, invitãm toþi studenþii sã i-a parte laºedinþele clubului, pentru detalii vã adresaþila Catedra ªtiinþe Socioumane.

Veronica BUZU,lector-asistent, Catedra de Știinţe Socio-umane

Mesager Universitar, Ianuarie 20066Â c

(Proiectul TEMPUS TACIS SMC T001A04)

Învãþãmântul superior din RM pãºeºte spre oaliniere la rigorile procesului de la Bologna. Ideileau început mai înainte, în Franþa, la Sorbona,Paris, când la 25 mai 1998 miniºtrii educaþiei dincele 4 dintre cele mai mari þãri din Europa –Germania, Franþa, Italia ºi Marea Britanie – ausemnat o Declaraþie comunã, care prevedeaarmonizarea învãþãmântului superior pe totarealul european, astfel ca pas cu pas sã se creezeun Spaþiu Unic Universitar.

Aceastã idee de armonizare a învãþãmântu-lui universitar a apãrut dintr-o necesitate obiec-tivã în contextul globalizãrii, fenomen economicimperios care, prin intensificarea comerþuluiinternaþional, impunând ºi o mobilitate intensãa cadrelor de specialiºti pentru ocuparea locurilorde muncã, conduce la formarea unei pieþe unicepe tot continentul Europei.

Dar cum sã apreciezi calitatea de pregãtireprofesionalã a unui inginer, de exemplu, care aabsolvit universitatea (academia, institutul) într-oþarã, dar se angajeazã la lucru în altã þarã?

Este evident cã ideea armonizãrii structuriiînvãþãmântului superior pe spaþiul europeantrebuia pusã pe ordinea de zi ºi dupã Sorbona-1998. ªi iatã cã în anul urmãtor – 1999 – miniºtriieducaþiei din mai multe þãri europene, întrunindu-se deja la Bologna, Italia, au impulsionat ideeaamintitã a armonizãrii învãþãmântului universitar,adoptând Declaraþia cunoscutã deja peste tot înEuropa – „Procesul Bologna”. S-a pus începutulreal al restructurãrii învãþãmântului superioreuropean.

În anii urmãtori Republica Moldova a studiatexperienþa europeanã de integrare a învãþã-mântului superior, iar în 2005, la Conferinþa

de la Bergen, Norvegia a miniºtrilor educaþieidin Europa þara noastrã a aderat la ProcesulBologna.

Deci pe parcursul ultimilor 4-5 ani la noi înrepublicã s-au întreprins diverse acþiuni pregã-titoare în scopul aderãrii la Procesul Bologna:seminare, întruniri, conferinþe, „mese rotunde”cu participarea ºi a experþilor din þãrile UniuniiEuropene.

Pentru a studia experienþa diferitelor univer-sitãþi din Europa au fost elaborate proiecte tematicefinanþate de Uniunea Europeanã.

În acest context vom evidenþia un proiectinternaþional de anvergurã, coordonat deUniversitatea Tehnicã a Moldovei. Este vorbade Proiectul TEMPUS TACIS SMC T001A04,finanþat de Uniunea Europeanã. Acest proiect acuprins un consorþiu de universitãþi de profilreal ºi denumirea lui indicã anume acest lucru:„Scenarii de adaptare a învãþãmântului

superior din Republica Moldova la Proce-

sul Bologna cu aplicare la domeniile ºtiin-

þelor reale”.

Contractorul proiectului a fost dl Jean

Barloy, profesor universitar la Asociaþia uni-versitarã AGRENA din or. Rennes, Franþa. Rolulde coordonator al proiectului ºi l-a asumat dl Ion

Bostan, rectorul Universitãþii Tehnice a Moldovei,academician.

În consorþiu au intrat: Universitatea Tehnicã aMoldovei, Universitatea Agrarã de Stat dinMoldova, Universitatea de Stat „B. P. Haºdeu”din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat ºicâteva colegii de profil, afiliate la universitãþi.

Din partea Uniunii Europene în consorþius-au aflat: Institutul Naþional de Horticulturã,Franþa; ªcoala Naþionalã de Ingineri din or.Nantes, Franþa; Universitatea din Gand, Belgia,Universitatea Tehnicã din Darmstadt, Germa-nia; Universitatea fur Bodenkultur din Viena,Austria; Institutul naþional Politehnic din Tuluza,Franþa; Universitatea din Perugia, Italia; Univer-sitatea din Evora, Portugalia; Universitatea dinor. Upsala, Suedia.

Cu ce scop a fost organizat acest proiect, pre-cum se vede, destul de larg? Cu scopul informãriicât mai amãnunþite a rectoratelor, decanatelor,catedrelor, profesorilor ºi studenþilor asuprasubiectului „Procesul Bologna” ºi a experienþeide lucru a universitãþilor de profil real din þãriledin Occident în acest sens. Proiectul a mai urmãritºi un scop practic: de a elabora la concret anumitescenarii de adaptare a universitãþilor noastre lacerinþele Procesului Bologna. Este vorba despreadaptarea studiilor, a diplomelor universitare ºi adiplomelor complementare; este vorba despre

Aliniereala Procesul Bologna

numeroasele cerinþe privind mobilitatea studen-þilor între facultãþile din cadrul aceleiaºi univer-sitãþi, între universitãþile aceleiaºi þãri ºi, mai cuseamã, între universitãþile din þãri europenediferite.

Pe parcursul anului 2005 în cadrul acestuiProiect au fost întreprinse un ºir de acþiunioriginale ºi utile pe direcþia informãrii profundeprivind cerinþele Procesului Bologna ºi paºiiîntreprinºi de universitãþile din RM în vedereaajustãrii la rigorile Procesului Bologna.

10 ianuarie 2005. Seminar de informarepentru cadrele didactice, ºefii de catedre, decaniifacultãþilor. Profesorul Jean Barloy din Franþaa susþinut referatul „Procesul Bologna ºi conse-cinþele acestuia”.

Profesorul R. Verhé din Belgia a dezvoltatsubiectul „Sistemul de credite transferabile –parte componentã a Procesului Bologna”.

În cadrul acestui seminar au fost formate ºigrupele mixte (UE/RM) de lucru pe liniile tematice

ale Procesului Bologna: „Organizarea învãþã-mântului universitar pe cicluri”, „Mobilitateastudenþilor ºi cadrelor didactice. Implementareasistemului de credite transferabile”, „Sisteme deasigurare a calitãþii învãþãmântului universitar”,„Organizarea învãþãmântului continuu ºi a stu-diilor la distanþã”.

8-9 martie 2005. Seminar-training privindorganizarea procesului de învãþãmânt inginerescîn douã cicluri. Organizarea învãþãmântuluicontinuu ºi a studiilor la distanþã.

Profesorul Jean Barloy a expus tema„Experienþa universitãþilor franceze în domeniulstructurãrii învãþãmântului universitar pe douãcicluri”. Profesorul Hans Hartnagel, Germania,a abordat tema „Situaþia actualã a învãþãmântuluiingineresc în douã cicluri din Germania”.Profesorul Ionel Zamfira, România, a atacatsubiectul „Procesul Bologna ºi învãþãmântulsuperior românesc”. Profesorul Dominique

Colin, Franþa, a vorbit despre „Organizareaînvãþãmântului continuu ºi a studiilor la distanþã”.

21-22 mai 2005. Seminar-training pri-vind „Organizarea procesului de învãþãmântingineresc în douã cicluri. Formarea continuã.ECTS (European Credits Transfer Sistem –Sistemul European de Credite Transferabile). Încadrul acestui seminar au fost expuse urmã-toarele referate: „Didactic organization of theFaculty of Agriculture o Perugia” de profesorulAlvaro Standardi, Italia; „Organizarea pro-cesului de învãþãmânt la Facultatea de Litere aUniversitãþii „Sfinþii Chiril ºi Metodius” dinSkopje, Macedonia de profesorii Gjordji

Martinovski ºi Maxim Karanfilovski.20-21 iunie 2005. Seminar-training privind

„ECTS ºi Asigurarea calitãþii în învãþãmântulsuperior”. Au fost prezentate câteva referate, înlimbile englezã ºi francezã: „Assurance de qualitede l’education superieure. La situation de Flandreen contexte europeen” de prof. Joke Claeys,Belgia; „ECTS and the ECTS-label” de prof.Delfien Cloet, Belgia; „Assurance de qualitede l’education superieure. La situation deFlandre: visitation et accreditation” de prof. Joke

Claeys, Belgia; „ECTS a l’Universite de Grand1988/89-2004/05” de prof. Delfien Cloet,Belgia.

Pe parcursul anului 2005 în cadrul proiec-tului TEMPUS au fost organizate ºi seminare-traininguri pentru personalul de decizie (pro-rectori, decani, ºefi de catedre) la Universitateade Stat din Cahul, la US Comrat, la ColegiulNaþional de Viticulturã; diferite activitãþi adiþionaleîn fiecare grup de lucru; un seminar plenar al

grupurilor de lucru având ca scop sinteza ºi re-dactarea propunerilor.

22-23 septembrie 2005. Seminar dedifuzare publicã a rezultatelor.

Întrucât perioada de realizare a proiectuluiTEMPUS aratã o cale impresionantã de lucru – 9luni, seminarul dat din septembrie fãcea de bunãseamã unele bilanþuri. În acest sens dl Jean

Barloy, contractorul proiectului, a subliniatmodificarea planurilor de învãþãmânt pe douãcicluri; aplicarea sistemului de credite transfera-bile (ECTS) ºi Suplimentul de Diplomã pentruabsolvenþii din învãþãmântul superior din RM etc.

La seminar au luat cuvântul rectori, decaniai diferitelor universitãþi din RM. Din Româniaau vorbit: dl Nicolae Drãgulãnescu, rectorulUniversitãþii „Politehnica” din Bucureºti în tema„Motivaþii ºi obstacole ale asigurãrii calitãþii înînvãþãmântul superior”; dl Ion Viºa, rectorulUniversitãþii „Transilvania” din Braºov în tema„Coeziunea intrinsecã între activitatea didacticãºi cercetarea ºtiinþificã în cadrul universitar”.

13 decembrie 2005. Seminar de dise-minare, rapoartele expuse la seminare pot figãsite ºi preluate în original sau în traducerepe site-ul „UTM: pro Bologna”

www.utm.md/eduUltimul seminar

din cadrul ProiectuluiTEMPUS T001 A04 –2004 a trasat în deta-li i bilanþul tuturorideilor ºi acþiunilorîntreprinse în învãþã-mântul superior dinRepublica Moldovape linia ajustãrii larigorile ProcesuluiBologna. Au partici-pat cadre universitareimplicate în proiectuldat, dar ºi altele ne-implicate, care însã

lucreazã intens în subiectul „Procesul Bologna”.Au participat cadre universitare din România ºiFranþa.

Dl Jean Barloy, Franþa, contractorul pro-iectului, a subliniat cã în RM s-a atins un nivelbun privind primul ciclu – licenþa. La ciclul aldoilea – masterat – lucrurile stau mai slab. ÎnRM s-au stabilit douã masterate – „profesional,specializat” ºi „de cercetare”. Situaþia actualãdemonstreazã cã în privinþa calitãþii masteratului„specializat” avem încã mult de lucru.

La capitolul „Mobilitatea studenþilor ºi aprofesorilor” neajunsurile la moment sunt sesi-zabile din cauza lipsei de finanþe ºi a piediciloradministrativ-birocratice. Mobilitatea este strânslegatã de ºi de titulatura „calitate”, aºa cã muncatrebuie sã urmeze cu ºi mai mare intensitate. Acumîn Moldova vine ºi noul Program de colaboraredidacticã „Socrates”, care ridicã ºi mai multstandardele de calitate în învãþãmântul superior.

În lume se organizeazã aºa numitele „Reþeleuniversitare”. În cadrul Uniunii Europeneexistã acum cinci asemenea reþele. Într-o reþeaintrã cca 55 de universitãþi. Principalul indicepentru a intra într-o asemenea reþea este calitatea

instruirii. În Moldova criteriile de calitate înînvãþãmântul universitar au deocamdatã doarvaloare internã. Va trebui ca în continuare sãridicãm prin muncã ºtacheta de calitate la criteriide valoare externã, internaþionalã.

În prezent racordarea sistemului de învã-þãmânt superior din RM la cerinþele educaþionaleeuropene ºi cele ce decurg din aderarea RM în2005 la Procesul Bologna s-au cristalizat în maimulte obiective, douã dintre ele ocupã un locdeosebit:

– adoptarea unui sistem de învãþãmântsuperior bazat pe douã cicluri – „licenþã” ºi„masterat”;

– aplicarea unui sistem de credite sau „soclude referinþã comun de calificare”, cum ar fisistemul ECTS.

Procesul Bologna nu delimiteazã strict durataciclurilor de studii, dar în acelaºi timp stabileºtecerinþele minime privind aceastã duratã: pentruciclul I – studii superioare de licenþã, este necesarãacumularea a minimum 180 de credite ECTS;pentru ambele cicluri urmeazã sã fie acumulateminimum 300 de unitãþi de credite ECTS.

Deci. Deci fiecare instituþie de învãþãmântsuperior în aceste limite de credite ECTS îºi poateorganiza studiile într-un mod sau altul, þinândcont, desigur, de specificul domeniilor pentrucare ea pregãteºte specialiºti, de cerinþele pieþeiforþei de muncã, de tradiþii ºi de mijloacele dis-ponibile (financiare ºi umane).

Universitatea Tehnicã a Moldovei, dupã cea cãutat sã elaboreze mai multe scenarii deorganizare a studiilor, a gãsit oportun sã adopteunul care convine pe o arie pe cât posibil mailargã de factori. Scenariul pe baza cãruia UTMdeja îºi desfãºoarã activitatea are câteva plusuri.

Mai întâi, el contribuie la menþinerea ni-velului de pregãtire a inginerilor cu diplomã delicenþã la linia actualã, având în vedere ºi faptulcã ei, inginerii, ºi în viitor vor fi cel mai numerosgrup de specialiºti în societate, de care vadepinde sfera producþiei ºi cea a serviciilor. Pede altã parte, însã, numãrul de specialiºti cudiplomã de master (magistru) va rãmâne încãmodest un anumit timp din cauza posibilitãþilorreduse ale statului ºi ale populaþiei de a finanþaaceste studii.

Scenariul adoptat de UTM este în deplinãconcordanþã cu Scara calificãrilor în AriaEuropeanã a învãþãmântului superior. Conformacestei Scãri, durata studiilor de masterat „înmod normal este de 90 sau 120 de crediteECTS”, admiþându-se minimumul de 60 decredite ECTS obþinute la ciclul 2.

Aºadar, potrivit acestui scenariu, studiilesuperioare (licenþã ºi masterat) se organizeazãpe baza unui trunchi comun de trei ani. Lafinalizarea studiilor pe baza trunchiului comunde trei ani, studenþii se vor diviza în douã serii.Prima, numitã convenþional „L” (licenþã), va fiorganizatã pentru studenþii care îºi vor continuastudiile pe parcursul a încã unui an (anul 4,ciclul I) ºi vor obþine diploma de licenþã pro-fesionalã. Seria a doua, numitã convenþional„M” (masterat), este preconizatã pentru studenþiicare vor continua studiile la ciclul II – masterat.Durata studiilor în continuare aici va fi de 2 ani.Selectarea pentru continuarea studiilor (dupãtrunchiul comun de 3 ani) într-o serie sau altase va face pe bazã de concurs, luându-se înconsideraþie doleanþele, capacitãþile ºi rezultateleanterioare obþinute de candidaþi.

Scenariul dat se înscrie în nomenclatorulspecialitãþilor pentru pregãtirea cadrelor îninstituþiile de învãþãmânt superior, ciclul I,aprobat de Legea nr. 142-XVI din 7 iulie 2005.Durata studiilor pentru specialitãþile inginereºtila ciclul I (studii de licenþã) este de 240 de unitãþide credite ECTS sau 4 ani.

Studiile la anul 4 pentru seria „L” vor ficonsacrate totalmente disciplinelor aplicative despecialitate. Vor exista ºi cursuri opþionale.

Planurile de studii la anul 4 în cadrul seriei„M” diferã de cele din seria „L” prin orientarealor academicã. Ele vor conþine mai multe moduleteoretice, stagiile practice vor fi orientate sprecercetare în laboratoarele universitãþii ºi/sau aleîntrepreinderilor. Anul 4 se va finaliza cu susþi-nerea unei teze de licenþã ºi a examenelor la 2probe teoretice. Absolvenþilor li se va acordatitlul de inginer licenþiat (ca ºi la seria „L”) cueliberarea diplomei de licenþã academicã, careva permite continuarea instruirii la anul 5 astudiilor de masterat sau angajarea în câmpulmuncii, la fel ca ºi absolvenþii seriei „L”.

Studiile la anul 5 vor fi consacrate integral

instruirii de masterat. Ele se vor finaliza cususþinerea tezei de master, cu acordarea titluluiºi eliberãrii diplomei de Master (Magistru) în

domeniul respectiv.Scenariul dat prevede mobilitatea studenþilor

între serii (Licenþã ºi Masterat), precum ºi întredomenii înrudite de pregãtire inginereascã.

Astfel devine clar cã scenariul dat de re-structurare a învãþãmântului superior inginerescnu afecteazã substanþial sistemul existent depregãtire a inginerilor licenþiaþi, fapt ce vadetermina cheltuieli moderate de implementarea studiilor pe cicluri. Totodatã, se va asigura ºi oduratã rezonabilã (1,5 ani sau 90 de crediteECTS) a studiilor de master, cu o îmbunãtãþiresubstanþialã a nivelului de pregãtire la aceastãtreaptã.

O temã deosebit de importantã în procesulde tranziþie la noul sistem de organizare astudiilor este programarea cunoºtinþelor teo-retice ºi a celor aplicative pentru ciclul I ºi ciclulII. Asupra dozãrii „teorie – practicã” la fiecareciclu colectivul didactic al UTM lucreazã perma-nent, continuu.

Concepþia planurilor de studii pentru ambelecicluri trebuie sã fie elaboratã simultan, ca un totîntreg, constituit din 2 elemente, reieºind dincerinþele mediului industrial ºi formulate demediul universitar.

Serviciul de presã al UTM

Mesager Universitar, Ianuarie 2006 Âc7

În perioada 19-27 noiembrie2005 m-am aflat la KTH (KunglTekniska Hogskolan – ªcoalaSuperioarã Tehnologicã Regalã,Suedia) fiind invitat de prof. HansMattsson, care de mai mulþi anicontribuie la realizarea noilor pla-nuri ºi programe de studii la UTM(Evaluarea Imobilului, Drept Pa-trimonial º.a.). De data aceasta su-biectul dezbaterilor a fost Businessulºi administrarea bunurilor imobile.

Ideea unui proiect de cola-borare ºi asistenþã în procesul deinstruire în Businessul imobiliarapãruse în anul 2003, când ambeneficiat de un stagiu de 2 luni la KTH. În timpul ces-a scurs s-au realizat progrese în învãþãmântul supe-rior, inclusiv ºi în Businessul imobiliar: sa aderat laProcesul Bologna, s-a trecut la învãþãmântul superiorpe trepte, a apãrut Nomenclatorul specialitãþilor pentrutreapta licenþã. Un pas înainte a fãcut ºi UTM. S-afondat Facultatea de Inginerie Economicã ºi Business.

Businessul Imobiliar în Republica Moldova treceprintr-o perioada controversatã. Pe de o parte, piaþaimobiliarã capãtã o dezvoltare dinamicã, crestesemnificativ numãrul tranzacþiilor ºi volumul inves-tiþiilor în imobile. Pe de altã parte, au rãmas multeprobleme ºi „tradiþii” incompatibile cu economia depiaþã: obiecte nefinisate (chiar UTM are 2 blocuri înconstrucþie începute cu 15-20 ani în urmã), construcþiitransmise „la balanþã” (termen din epoca metodelor

Se ºtie cã în republicã deja aldoilea an se desfãºoarã Con-cursul „Izvorul vieþii” – amena-jarea fântânilor, izvoarelor, subpatronajul special al Preºedin-telui RM, dl Vladimir Voronin.E o chestiune cardinalã pentrupopulaþie, doar se ºtie cã apapotabilã în sate uneori e într-ostare arhicriticã. Deci aici arerol ºi propagarea ideii de îngri-jire-amenajare a locurilor res-pective.

La concurs participã diferiteorganizaþii, departamente, mi-nistere, firme. ªi iatã cã pe linia instituþiei repub-licane „Moldsilva”, în 2005, profesorul nostrude la Catedra „Proiectarea ºi fabricarea maºiniloragricole”, Facultatea IMCM, dl Tudor Botin

Prin decizia Catedrei de Matematicã a Universi-tãþii Tehnice, la 19 noiembrie 2005, în legãturã cuîmplinirea a 80 de ani de la naºterea regretatuluiprofesor Petre Osmatescu, a avut loc Seminarulºtiinþifico-metodic “Prof. Petre Osmatescu – 80”.

Seminarul a fost organizat sub auspiciile SocietãþiiMatematicienilor din Republica Moldova, preºedinte

În perioada 21-25 noiembrie 2005. Catedra“Alimentãri cu Cãldurã ºi Gaze, Ventilaþie” (ºefulcatedrei, dl Constantin Þuleanu), FUA, a fostgazda unei delegaþii formatã din dnul LubomirTchervilov, manager proiect ENSI (Oslo, Norve-gia), dna Natalia Griþenko, reprezentant ENSIºi dl Nikola Kaloyanov, vice rector al Univer-sitãþii Tehnice din Sofia, Bulgaria. La un an (23octombrie 2004) de la semnarea acordului decolaborare între UTM ºi Agenþia ENSI “EnergySaving International AS” (Oslo, Norvegia), Ca-tedra ACGV se poate mândri cu unele realizãriconcrete: proiectul pilot de formare a primilor 10formatori – auditori energeticieni ai clãdirilor,crearea unui laborator dotat cu tehnicã perfor-mantã ºi software specializat; organizarea unorseminare internaþionale, precum ºi participareareprezentanþilor catedrei la seminare specializatepeste hotare.

Scopul vizitei reprezentanþilor ENSI a fost celde a acorda suportul necesar la finalizarea

Rezultatele unei delega\ii în Suediaadministrative de conducere),subdezvoltarea arendei legale aspaþiilor locative, managementullocuinþelor post-privatizate etc.

O problemã aparte este in-struirea în Businessul Imo-biliar. Sistemul educaþional trebuiesã se dezvolte mai repede decâtschimbãrile ºi problemele practice.În acest context ne asumãm ºi noi,profesorii în domeniu, o parte bunãde responsabilitate pentru neajun-surile si pierderile suportate de statsi societate. Deseori nu ne ajungeforþa de convingere a factorilor dedecizie si uneori a colegilor. Prin

1995 discutam la catedra EMC (Economie ºi Mana-gement în Construcþii) necesitatea „recunoaºterii”businessului în construcþii ºi imobile. Cineva spuneaca businessul e un fleac, cu el se ocupã toþi, noi suntempentru ceva serios. Alt coleg într-o disputã mi-areplicat: businessul e „cupi prodai”, dar noi suntemºcoalã superioarã!

Astãzi am ajuns la situaþia când businessul e legi-ferat. Este inclus ca domeniu de formare profesionalãsi specialitate în Nomenclatorul specialitãþilor,aprobat de Parlamentul R Moldova. S-au elaboratplanuri de studii la mai multe universitãþi si facultãþi.Dar pare-se ne ducem în altã extremã. Planurile destudii de la de la UTM pentru Business ºi Administrare(Business Administration) – nivel licenþã sunt trase la„indigo” de pe cele de la ASEM, instituþie prestigioasã,

care coordoneazã cu succes învãþãmântul economicsuperior. Planurile de studii, în viziunea noastrã, n-artrebui sa fie unificate în aºa mãsurã. Deºi businessulare principii generale indiferent de ramurã, exerci-tarea lui în diferite ramuri cere cunoºtinþe specifice.Cu cât produsul este mai sofisticat, cu atât mai extinsetrebuie se fie cunoºtinþele tehnice si tehnologice.

În ªcolile Tehnice din Suedia instruirea înbusiness este axatã pe procesele de producþie, peaspecte tehnice ºi tehnologice. E logic, fiindcãunde ar putea lucra un „businessman” dupã 3 ani destudii generale? Referitor la Businessul imobiliar nivellicenþã absolventul trebuie sã aibã deprinderi, cu-noºtinþe ºi abilitãþi de management la nivel operativde producþie, de marketing, de achiziþii, de economiea muncii, de administrare a oficiului etc.

La nivel de masterat în prezent nu avem nici unprogram competitiv de Business si Administrare.Masteratul de un an dupã licenþã de 3 ani ar fi preapuþin . Aºa cum este acum , un an dupã patru ani delicenþã strict pe specialitatea de bazã, la fel nu estebine. Partenerii din Suedia, Olanda ºi Finlanda (þãrimici ca ºi Republica Moldova) ne sugereazã cã MBA(Master Business Administration) trebuie sãdureze 2 ani ºi la el sa aibã acces ºi alte profiluri ºialte specialitãþi: Construcþii, Inginerie Urbanã, Eva-luarea Imobilului, Drept Patrimonial, Marketing etc.Aceastã idee este confirmatã de practicã: TOP –manageri ºi businessmeni devin absolvenþi ai diferitordomenii profesionale.

Diploma de MBA în strãinãtate are greutatedeosebitã în faþa angajatorilor – la salariu se adaugã

mii de dolari sau euro. La noi ºi în þãrile ex-socialistemasteratul este la început de cale ºi cere efort in-stituþional ºi academic.

Elaborarea ºi realizarea unui Program de MBA/Bunuri Imobile, cere consolidarea catedrelor Eco-nomie ºi Management în Construcþii, Economie ºiManagement Imobiliar, Drept Patrimonial – toateiniþiate cândva de catedra Economia ºi OrganizareaConstrucþiilor, dar astãzi administrativ dispersate.

Sãptãmâna petrecutã la KTH (Suedia) a fostproductivã. Discuþiile cu colegii de acolo au adus laelaborarea unui proiect TEMPUS care va contribui la:• Perfecþionarea planurilor ºi programelor de studii

la BA (Business Administration) – nivel licenþã ºirealizarea unui plan de studii nou la MBA (MasterBusiness Administration);

• Implementarea tehnologiilor informaþionale înprocesul de instruire prin crearea unui Centru deBusiness Imobiliar la UTM dotat cu echipamentmodern ºi materiale didactice;

• Stagii în Suedia, Olanda ºi Finlanda pentru pro-fesori ºi studenþi de la o sãptãmânã pânã la 10 luni.

Proiectul constituie circa 300 de mii de euro. Dacãcâºtigãm concursul , de amintit cã vor concura sute deuniversitãþi din spaþiul ex-sovietic si zeci de academiidin RMoldova, susþinerea financiarã va aparþineUniunii Europene. Dacã pierdem – obiectivele ºi sar-cinile proiectului vor fi realizate pe contul nostru.Problemele practice ºi nevoile de instruire sunt alenoastre.

Nicolae ÞURCANU,prof. univ., dr., decanul FIEB

lungul ei de 3 fâºii, pe fiecare dintre ele suntsculptate într-o repetare (5 ori) ritmicã cruci înstil moldav cu Isus Hristos rãstignit. În josul feþeicoloanei – o cruce în stil grecesc, înrãdãcinat, defapt, în tradiþia moldavã.

Vã închipuiþi cum strãluceºte aluminiul înbãtaia soarelui!

„Coloana spre cer” a dlui Tudor Botin de laUTM este o lucrare impunãtoare, fiind situatã laºoseaua centralã, lângã o fântânã, la Cimiºlia.

La aceastã lucrare monumentalã ºi-au aduscontribuþia, desigur, ºi executorii. Doar trebuiesã gãseºti metalul respectiv, sã efectuezi sudurileºi nu orice sudurã, dar astfel ca sã nu se observenici urmã de „cicatrice”.

Meritul de executare revine pe bunã dreptateUzinei „Etalon” a UTM, sub dirijarea dlui Vea-

ceslav Gulco.Dar toate materialele, transportul, lucrãrile

de instalare costã bani. Cheltuielile acestea ºile-a asumat cu multã generozitate dl Sveatoslav

Prodan, directorul ocolului Cinegetic Cimiºlia.Laudã unor asemenea oameni, care înno-

bileazã localitãþile noastre pe plaiul iubit!

Profesorul nostru Tudor Botin –

locul I la Concursul “Izvorul vieþii”(foto), a reuºit sã realizeze laCimiºlia un ansamblu arhitec-tural, care a fost apreciat cu loculI pe republicã.

Sculptura este, precum seºtie, o artã „pentru ochi” – tre-buie sã o vezi.

Deci în ansamblu intrã con-strucþia arhitecturalã din lemndeasupra fântânii propriu-zise.Alãturi – o terasã cu o suprafaþãde 4 x 6 m cu o masã cu scaunemasive pe lungimea de 4 metri,sculpturã în lemn, stil naþional.

Principalul element al an-samblului este sculptura din aluminiu „Coloanaspre cer” (foto). Înãlþimea coloanei e de 8,4 m,montatã pe un soclu din beton armat. Coloanaare 4 feþe egale. Fiecare faþã este secþionatã în

Seminarul =tiin\ifico-metodic“Prof. Petre Osmatescu - 80”

al cãreia mai mulþi ani la rând afost prof. Petre Osmatescu ºi aUniversi tãþ i i Pedagogice dinTiraspol, unde D-sa a activat din1952 pânã în 1965, când a trecutla Catedra de Matematicã aInstitutului Politehnic din Chiºinãu(IPC).

Întreaga activitate a profe-sorului Osmatescu a fost consacratãºtiinþei ºi a aplicaþiilor ei prinorganizarea mai multor ediþii alerenumitului Simpozion Topologictiraspolean, prin fondarea ºi edi-tarea revistei ºtiinþifice “Scriptascientiarum mathematicarum” în

care au fost publicate lucrãri ale savanþilor dinRepublica Moldova, România ºi alte þãri.

Prof. Osmatescu ºi-a consacrat bunãtatea sufle-teascã, calitãþile sale didactice ºi umane propagãriiconsecvente a culturii naþionale ºi a matematicii înparticular. Cu mãiestrie ºi tact pedagogic prof.Osmatescu la orele de curs ºi în ºedinþele seminarului

ºtiinþific al catedrei, condus de D-sa, a ºtiut sã deschidãstudenþilor ºi tinerilor cercetãtori ºtiinþifici noiorizonturi în cunoaºterea matematicii în numeroaseleei aplicaþii pe care profesorul le numea “formuleleinginerului” subliniind “cu cât ideile matematice suntmai înalte cu atât mai puþinã aritmeticã ºi calculanevoios se face”.

Lucrul seminarului aniversar s-a desfãºurat îndouã secþii: “Matematica teoreticã, aplicaþii” ºi“Didacticã”, la care au participat cu rapoarte ºicuvinte de omagiu academicienii S. Moscalenco,M. Ciobanu, membrii-corespondenþi ai Academieidin Republica Moldova M. Raþã, V. Mustaþã, M.Popa, director-adjunct al Institutului de Matematicãdin R. Moldova, dr. hab., prof; N. Jitaraºu, dr. hab.,prof.; A. ªuba, dr. hab., prof.; V. Dulgheru, dr.hab.; I. Valuþã, prof., doctori ºi doctoranzi de launiversitãþile din R. Moldova.

Participanþii Seminarului ºtiinþifico-metodic“Prof. Petre Osmatescu – 80” au avansat propunereaca aula 2-306 în care-ºi desfãºoarã lucrãrileSeminarul ªtiinþific Republican, fondat de prof. PetreOsmatescu, sã fie numitã “Aula prof. PetreOsmatescu”, iar la casa de la intersecþia strãzilor “P.Osmatescu” ºi “N. Stãnescu” sã fie instalatã o placãcomemorativã consacratã acestei personalitãþi.

Pe aceastã cale aduc mulþumiri lui Ion Bostan,rectorul UTM, academician, pentru încurajare ºisuportul financiar acordat în organizarea Se-minarului ºtiinþifico-metodic “Profesorul PetreOsmatescu - 80”.

Vladimir DRAGAN,șef catedră “Matematică”, conf. univ., dr.

Formarea continu[:Centru de “ENERGOAUDIT”lucrãrilor de audit energetic al clãdirilor laCentrul de Ocrotire a Sãnãtãþii Mamei ºi Copiluluidin municipiul Chiºinãu.

O altã prerogativã importantã a reprezen-tanþilor ENSI a fost ºi transpunerea în viaþã aideilor iniþiate anterior privind organizarea, încadrul UTM, pe lângã Catedra ACGV a Cen-trului de cercetare ºi proiectare “ENER-GOAUDIT”. Centrul urmeazã a fi dotat cuechipament performant pentru expertiza tehnicãa clãdirilor ºi bineînþeles, se prevede extindereaprogramelor de cooperare cu agenþia ENSI ºialte instituþii internaþionale privind eficienþaenergeticã ºi auditul energetic al clãdirilor. E demenþionat în acest context cã la ACGV deja sepregãteºte o grupã de masteranzi cu specializareîn eficienþa energeticã ºi auditul energetic al clã-

dirilor. Dar ce înseamnã de fapt “eficienþã ener-geticã” ºi “audit energetic al clãdirilor”? “Eficienþãenergeticã” semnificã îndeplinirea unor condiþiispecifice ºi utilizarea raþionalã a energiei pentruasigurarea unui consum de cãldurã cât mairedus. “Auditul energetic al clãdirilor” – înseam-nã o operaþie de expertizã prin care se stabileºtedin punct de vedere tehnic ºi economic soluþiade reabilitare ºi/sau modernizare a unei clãdiriºi ale staþiilor aferente de încãlzire ºi preparare aapei calde menajere. Prin urmare, Centrul amintitva avea o activitate mai vastã: reciclarea specialiº-tilor, fie de la UTM, fie angajaþi de la diverseîntreprinderi din republicã; elaborarea proiec-telor de reconstrucþie a sistemelor de încãlzire,ventilare ºi iluminare a încãperilor; energoauditcu prezentarea propunerilor de perfecþionare a

metodelor de utilizare a resurselor energetice;implementarea rezultatelor cercetãrilor ºtiinþificeºi tehnologiilor avansate în domeniul utilizãriieconomice a resurselor energetice; organizareaºi realizarea energomonitoringului; realizareapropagãrii ºi reclamei tehnologiilor, utilajului ºimaterialelor noi în asigurarea confortului nor-mativ ºi economic etc.

Dl Valeriu Miron, conf. univ., dr. ing., la Ca-tedra ACGV a fost înaintat în funcþie de directoral Centrului. Urmeazã ca proiectul de formare aCentrului de cercetare ºi proiectare “ENERGO-AUDIT” sã fie aprobat la nivel de Administraþiea UTM.

Un moment important pentru profesoriiCatedrei ACGV este frumoasa iniþiativã a vice -rectorului Universitãþii Tehnice din Sofia, dl Ni-kola Kaloyanov. Dlui a propus dlui C. Þuleanuºi UTM în general un proiect de colaborare.

Mesager Universitar, Ianuarie 20068Â c

La 19 ianuarie 2006, dupã o boalã grea, lavârsta de 75 de ani, s-a stins din viaþã profesoruluniversitar, doctor habilitat în economie, ºefulcatedrei Economie ºi Management în Industrie aUniversitãþii Tehnice a Moldovei, Ilie Blaj.

Cavaler al ordinului „Gloria Muncii”, vice-preºedinte al Asociaþiei Economiºtilor din Moldova,Academician al Academiei Internaþionale de Mana-gement, preºedinte al Consiliului ªtiinþific Specializatpentru conferirea titlurilor ºtiinþifice, membru alUniunii Internaþionale a Economiºtilor, Acade-mician al Academiei de ªtiinþe Economice ºiEcologice din Ucraina, Savant Emerit al RepubliciiMoldova.

S-a nãscut la 18 iulie 1930, în s. Opaci, Cãuºeni.A absolvit Institutul Pedagogic din Chiºinãu în 1953

Relaþiile între Administraþie ºi OrganizaþiaSindicalã a Universitãþii Tehnice a Moldoveisunt reglamentate de cãtre Contractul Cole-ctiv de Muncã. Acesta în ultimii ani a devenitdocumentul juridic de bazã ce permite Admi-nistraþiei, cât ºi Comitetului sindical, de arealiza obiective majore ºi suplimentare înprotejarea intereselor sociale ºi economice aleangajaþilor.

La momentul actual, pânã la semnareaConvenþiei Colective de Muncã la nivel deramurã – Ministerul Educaþiei, Tineretului ºiSportului, Sindicatul Educaþiei ºi ªtiinþei dinR.M. – pentru urmãtorii doi ani, la ºedinþaComitetului sindical al U.T.M. din 21 decem-brie 2005, a fost constituitã Comisia denegociere a prevederilor unui nou Contractde muncã la nivel de universitate. MembriiComitetului sindical la aceastã ºedinþã auînaintat primele propuneri, care sunt deter-minate de condiþiile actuale de activitate înuniversitate.

În posesia Comisiei sunt deja propuneriale membrilor de sindicat, acumulate în cad-rul adunãrilor desfãºurate la facultãþile univer-

}n preajma semn=rii unui nouContract colectiv de munc=

sitare în lunile octombrie-decembrie 2005 decãtre rectorul U.T.M. dl acad. Ion Bostan

ºi preºedintele Comitetului sindical.Comitetul sindical ºi inginerul pentru pro-

tecþia muncii ºi tehnica securitãþii dna Nina

Socolov au înaintat propuneri de a fi incluseîn Convenþia Colectivã de Muncã la nivel deramurã, care privesc condiþiile nocive demuncã a angajaþilor din universitate. Propu-nerile vor fi negociate în luna februarie în cadrulºedinþelor la nivel de Minister ºi CR al SEªdin R.M.

Comitetul sindical se adreseazã cãtre mem-brii de sindicat de a veni cu propuneri reale ºiimportante pentru angajaþii universitãþii, carear putea fi negociate ºi apoi incluse în textulnou al Contractului. Propunerile pot þine deurmãtoarele compartimente: obligaþiunile pãr-þilor, timpul de muncã, salarizarea, protecþiamuncii ºi protecþia socialã ºi prezentate atît laComiteul sindical (bl.1 de studii), cât ºi preºe-dinþilor de subdiviziuni sindicale universitare.

Ion POCAZNOI,președintele Comitetului sindical –

colaboratori, conf., dr.

ºi a început activitatea sa în calitate de profesor defizicã ºi matematicã în s. Zubreºti, Strãºeni. În 1958a fost ales prim-secretar al Comitetului Raional alComsomolului din raionul Strãºeni, a fost inspectorºcolar în Ministerul Învãþãmântului. În 1955 a fostales preºedinte al kolhozului din Borogani, Comrat,unde a activat pânã în 1962. A urmat doctoranturacu susþinerea tezei de doctor în economie (1967),apoi susþinerea tezei de doctor habilitat în economie(1972). Din 1967 a activat in Institutul Politehnicdin Chiºinãu, ulterior Universitatea Tehnicã aMoldovei, din 1974 pânã în prezent a fost ºefulcatedrei Economie ºi Management în Industrie. Apromovat ºi a creat o ªcoalã puternicã de cercetãriºtiinþifice în domeniul optimizãrii ºi planificãriiproducþiei, în special în complexul agroindustrial. Afost autorul a peste 200 de lucrãri ºtiinþifice, inclusiv17 monografii. Sub îndrumarea lui au fost pregãtiþipeste 40 de doctori în ºtiinþe economice.

Vestea plecãrii dintre cei vii a provocat o durereadâncã în inimile celor care au lucrat alãturi de elºi celor care l-au cunoscut. Amintirea profesoruluiIlie Blaj va rãmâne vie în memoria colegilor delucru ºi a celor apropiaþi. Aducem sincerecondoleanþe rudelor ºi apropiaþilor lui Ilie Blaj.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

I. Bostan, Gr. Belostecinic, A. Stratan,N. Ciornâi, V. Mãmãligã, B. Melnic,A. Cojocaru, Gh. Rusu, C. Gluºco,V. Guma, M. Pop, V. Sverdlic, I. Valuþã,Ch. Stratievschi, P. Todos, V. Amariei,S. Andronic, T. Andros, I. Balmuº,V. Dorogan, V. Cartofeanu, S. Gârlea,N. Grozavu, M. Izman, I. Moþpan,Gr. Musteaþã, A. Toca, N. Þurcanu,V. Toporeþ, D. Uºanlâ, D. Ungureanu,I. Stratan, C. Spânu, P. Spânu, L. Uºacov,L. Bugaian, M. Gheorghiþã,

C. Cucerescu, R. Ciloci.

Ilie Blaj

Timp de o sãptãmânã (9-15 decembrie 2005),studenþii anilor 3-5 de la Catedra “Geodezie,Cadastru ºi Geotehnicã”, FCGC, au avut ocaziasã asiste la un ciclu de prelegeri prezentate de dlHuaan Fan, dr., director de Studii, Departa-mentul de Geodezie ºi Geoinformaticã, InstitutulRegal Tehnologic, Stokcholm, Suedia, coordona-tor principal al Proiectului “Educaþie în Tehno-logii Informaþionale Geografice”, JEP–24243–2003 la Catedra “GCG” în cadrul Programului“Tempus”. Sã asiste la lecþii au avut posibilitateaºi douã grupuri de cadre didactice tinere de laColegiul de Construcþii din municipiul Chiºinãuºi Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul laChiºinãu.

În cadrul prelegerilor cei prezenþi au fost ini-þiaþi în domeniul reþelelor geodezice de referinþã.Dl Huaan Fan a predat orele în limba englezã,utilizând pe larg tehnici multimedia în Labora-torul de Tehnologii Geoinformaþionale înfiinþatla începutul acestui an de învãþãmânt la Catedra“Geodezie, Cadastru ºi Geotehnicã” de la FCGCîn cadrul proiectului susmenþionat. În rol de tran-slator a fost dna Uliana Dãnilã, lector univer-sitar la Catedra “GCG”. Profesorul H. Fan a utili-zat metode interactive de predare în urma cãroraau fost generate discuþii între studenþi ºi profesor.

FCGC. Profesorul suedez la catedra noastr[FCGC. Profesorul suedez la catedra noastr[FCGC. Profesorul suedez la catedra noastr[FCGC. Profesorul suedez la catedra noastr[FCGC. Profesorul suedez la catedra noastr[

Dupã cum ne-a informat dl Vasile Grama,ºeful catedrei “GCG”, conf. univ., dr., o partedintre studenþi ºi-a consolidat cunoºtinþele avute,iar o altã parte a aflat lucruri noi. Cadrele didac-tice, la rândul lor, au preluat multe momenteutile din metodele de predare ale profesoruluisuedez H. Fan. E de menþionat cã domnia sase distinge prin faptul cã reuºeºte sã transpunãpe înþelese lucruri complicate aplicând metodesimple.

Scopul vizitei ºi prelegerilor a constat în pre-darea ºi consolidarea cunoºtinþelor din dome-niul Tehnologilor Informaþionale Geospaþiale,precum ºi în completarea proximã a laborato-rului chiºinãuian cu o staþie fotogrammetricãdigitalã din Suedia. Iar între 15-17 decembrie2005, dnii Huaan Fan ºi Vasile Grama auîntreprins o vizitã de lucru la Universitatea Teh-nicã “Gheorghe Asachi” din Iaºi la CatedraCadastru (ºeful catedrei dl Adrian Popia). Auavut întâlniri ºi discuþii cu reprezentanþii adminis-traþiei ºi cu prorectorul responsabil de relaþiiinternaþionale dl Popa, la care au fost examinatechestiuni de promovare ºi extindere a noilor re-laþii de cooperare internaþionalã între universi-tãþile respective din Suedia, Republica Moldovaºi România.

Vorbim acum tot mai des ºimai îndesat despre transfor-marea vechii forme de „învãþã-mânt fãrã frecvenþã” în „învã-þãmânt cu frecvenþã redusã –învãþãmânt la distanþã”. Oricetransformare schimbã într-un felmentalitãþile. Acum ºi profesoriitrebuie sã-ºi regândeascã totcomportamentul didactic, dar celmai dificil moment este... aremodela manualele.

În luna mai 2005 la Iaºi fran-cezii au organizat un seminar întemã. ªi de la UTM s-a depla-sat un profesor la Iaºi – dl Alexandru Moloº-

niuc, conf., dr. la Catedra de Matematicã. DlMoloºniuc avea mai dinainte scrise multe paginide manual ºi seminarul ieºean i-a confirmatideile. Aºa cã nu zãbavã D-sa a finisat primulmanual la UTM destinat în mod special„învãþãmântului la distanþã”.

Manualul, tipãrit la noi în universitate, senumeºte „Matematica superioarã – partea I.Algebra liniarã. Geometria analiticã. Ciclu deprelegeri ºi exerciþii”.

FIMM. Primul manual pentruînvãþãmântul la distanþã

Îl felicitãm pe dl Moloºniuccu „safteaua” care a deschisdrumul manualelor pentru stu-dii la distanþã ºi credem cãexemplul educativ al strãduinþeiprofesorale va fi urmat de mulþialþi colegi de la UTM întru aju-torul noilor generaþii de tinericare vor sã înveþe... la distanþã.

Dl Moloºniuc ne-a sugeratcã la distanþã vor putea învãþala UTM ºi mulþi tineri moldovenicare lucreazã acum în Italia,Portugalia etc. Ba mai mult. Noiputem traduce manualele ºi în

limbile rusã, francezã ºi în acest caz vor puteaînvãþa la UTM ºi mulþi tineri din alte þãri prinforma „la distanþã”.

Dl Moloºniuc ne-a mai spus cã la facultãþitrebuie sã se predea ºi un curs matematic nou„Cercetãri operaþionale”. Acesta se predã dejala FCIM ºi FIMM (30-40 de ore). Cursul va puteasã ajute viitorului inginer sã gãseascã tehno-logiile cele mai raþionale în producþie, reuºindsã obþinã efecte noi ºi sã „supravieþuiascã” învalurile concurenþei.

La sindicatLa sindicatLa sindicatLa sindicatLa sindicat

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

În numãrul din octombrie 2005 al “MesageruluiUniversitar” scriam despre soþii-profesori Richardsdin SUA care instruiesc energeticienii de la Facultateade Energeticã a UTM. E demn de menþionat în acestcontext cã dnii Richards au reprezentat cel de-al treileacuplu la FEn care au predat discipline pe gratis dupãsoþii-profesori Snell (1999) ºi soþii McIntire (2000-2002).

Soþii Gill ºi Ann Richards, profesori la Univer-sitatea Tehnicã din Arkansas, Facultatea de Electro-energeticã, au predat lecþii în decursul primuluisemestru al anului de învãþãmânt 2005-2006, în bazaProgramului “FULBRIGHT”. Dl Gill Richards a susþi-nut de douã ori pe sãptãmânã cursuri la obiectele despecialitate în anul cinci, precum ºi pentru profesorii,masteranzii ºi doctoranzii interesaþi, posesori ai limbiiengleze. Iar dna Ann Richards a susþinut tot de douã

Profesorii americani la FEn

Editor – UTM.

Materialele le puteţi expedia la redacţie și prin

poșta electronică pe adresa: mesager@adm.utm.md

Pregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.

Design: Viorica Ostaș-Tofan

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998

Tiparul: Editura “Universul” Comanda:

Tiraj: 1500

ori pe sãptãmânã cursuri de perfecþionare a limbiiengleze pentru profesori ºi studenþi.

Este un act de caritate din partea SUA. ªi esteimpresionabilã dorinþa ºi forþa de a face bine a unorastfel de oameni. Profesorii Richards au adus în semnde donaþie ºi un impunãtor lot de carte necesar pentrucursul de specialitate. Pânã sã fi venit în RepublicaMoldova, soþii-profesori Richards au mai întreprinsgesturi umanitar-didactice în Tanzania ºi MareaBritanie.

Fiind niºte oameni modeºti ºi cu viziuni filozoficeumaniste, în pofida vârstei înaintate pe care o au,dumnealor s-au acomodat uºor la condiþiile modestede trai ºi activitate din þara noastrã. Iar contactul cucei pe care i-au instruit a fost unul pe cât se poate deprietenos. De menþionat cã dna Ann Richards cu-noaºte la perfecþie limba francezã, fiind canadianã deorigine ºi într-o bunã mãsurã, deci ºi limba românã,aºa cã probleme de comunicare nu au existat.

Marcatã de aceste sentimente ºi gânduri frumoasefaþã de profesorii americani, administraþia UTM ainvitat soþii Richards la încheierea misiunii lor didacticela o micã recepþie pentru a le aduce profundemulþumiri. Dl Valentin Amariei, prorector pentruformare continuã a cadrelor, dna Tatiana Lucin-schi, ºeful Departamentului cooperãri internaþionaleºi dl Tudor Stanciu, prodecan, FEn, le-au adussincere urãri de bine cu ocazia unui nou an. Dl V.Amariei le-a transmis mesajul din partea profesorilorºi studenþilor instruiþi care au rãmas impresionaþi înmod deosebit de energia ºi marea bunãvoinþãsufleteascã. Ei au avut posibilitatea nu doar sã audiezeniºte cursuri oarecare, ci sã cunoascã ºi o mentalitatemai deosebitã, democraticã. Cadrele didactice, mas-teranzii, au preluat multe momente utile din metodelede predare ale profesorilor americani.

Dnii Gill ºi Ann Richards s-au încadrat cu trupºi suflet în activitatea facultãþii, au luat parte laconferinþa tehnico-ºtiinþificã, au fost pe post deredactori ai unor proiecte internaþionale înaintatede cãtre FEn etc. Într-un cuvânt, cuplul Richards ºi-aasumat ºi a îndeplinit cu succes rolul de ambasadoral poporului american.

În cuvântul sãu de rãspuns, dl profesor universitarGill Richards a spus cã ei s-au simþit foarte bine înþara noastrã, au fost aproape de tradiþiile ºi obiceiu-rile noastre, s-au simþit bine cu studenþii ºi profesoriide la UTM ºi cã au rãmas profund satisfãcuþi dedorinþa studenþilor noºtri de a acumula cât mai multãinformaþie ºi de a studia limba englezã.

Ca amintire de Republica Moldova, de UTM înspecial, la despãrþire, dl Valentin Amariei a dãruitsoþilor Richards Albumul “Universitatea Tehnicã aMoldovei” ºi Albumul “Moldova în imagini”, dreptcãrþi de vizitã pentru conaþionalii lor.