La poligrafieHolografia

Hologramele sunt un produs grafic de exceptie, cu impact vizual deosebit de puternic si care nu pot fi falsificate. Va putem oferi holograme personalizate cu text si grafica de inalta rezolutie. Cele mai folosite aplicatii ale hologramelor sunt:- holograme pentru securizarea legitimatiilor de acces sau a documentelor (bancnote, contracte, formulare cu regim special, abonamente, etc)- etichete de securizare (garantarea autenticitatii)- sigilii - etichete volumetrice 3D- etichete promotionale

Hologramele autoadezive pot fi livrate in urmatoarele variante:- nedistructibile- partial distructibile (la dezlipire lasa un mesaj de tipul "VOID" sau diverse modele geometrice)- total distructibile - la incercarea de dezlipire holograma ramane lipita de suport si se dezlipeste doar folia transparenta superioara- cu taieturi de securizare - taieturi cu diverse grade de complexitate executate in corpul hologramei, care nu permit dezlipirea intr-o singura bucata.

Din punct de vedere al continutului, hologramele sunt de doua categorii:- holograme generice - inscriptionate "VALID", "AUTHENTIC","SECURE" etc. Sunt holograme de uz general, care pot fi folosite de oricine.- Holograme personalizate. Pentru producerea unei holograme personalizate, este nevoie mai intai de producerea unei originari laser master. Pentru a mari gradul de securizare al hologramelor, toate originarile master ale producatorilor de holograme sunt introduse si verificate intr-o baza de date centrala, situata la Londra. In acest fel se garanteaza faptul ca nu se incearca duplicarea unei holograme deja existente sau executarea uneia foarte asemanatoare.

• alterareprocedeu de modificare al unui document cu intentia ca acesta sa treaca drept alt original cu sansa minime de detectie

• detectoare de contrafaceriaparate special concepute pentru verificarea unor anumite elemente de securitate inglobate in diverse produse; in general sunt cutii negre cu care se realizeaza testul trece/nu trece.

• elemente de securitateelemente care se inglobeaza intr-un produs menite sa ii sporesca acestuia protectia impotriva falsurilor si contrafacerilor. Pot fi de foarte multe feluri (hartii speciale, cerneluri speciale, folii de securitate sau holograme, elemente grafice) si in general asigura protectia documentului impotriva

unui anumit tip de incercare de contrafacere sau falsificare.

• fluorescentase defineste ca fluorescenta radiatia vizibila a unor substante sau materiale sub influenta unei alte radiatii cum ar fi cea ultravioleta. Se foloseste ca element de securitate in mod frecvent pentru hartii de valoare, ca o masura impotriva contrafacerilor obtinute pe copiatoare

• hologramestructuri de difractie a luminii formata din straturi foarte subtiri, menite sa reconstituie in doua sau trei dimensiuni, anumite imagini. Se folosesc ca elemente de securitate pe numeroase documente si pot apare in numeroase forme.

• intagliotehnica de tipar folosita in tiparul de securitate ce consta in depunerea cernelii care are consistenta si viscozitate pe hartie cu ajutorul unor placi pe care se graveaza forma grafica, la presiune foarte mare; datorita acestei presiuni si a faptului ca hartia se deformeaza, acest gen de tipar se percepe din punct de vedere

tactil, in relief. Se foloseste frecvent pe bancnote dar si pe alte tiparituri.

• perforare laser sau mecanicaprocedeu de marcare a diverselor documente prin perforatii sau microperforatii realizate mecanic sau cu ajutorul unui spot laser; este un procedeu ireversibil si se foloseste in general pentru inserierea unor documente cum ar fi pasapoartele

• scanareoperatie de inregistrare secventiala, cu ajutorul unui spot de lumina si a unei fotocelule receptoare, a cantitatii de cerneala sau toner depuse pe o hartie, necesara pentru reconstituirea imaginii in scopul de a fi prelucrata sau reprodusa. Se foloseste in echipamente analogice sau digitale, copiatoare sau scaner si este des uzitata pentru realizarea contrafacerilor sau a falsurilor.

• separatie de culoritehnica de descompunere a unei imagini pe culorile principale folosita pentru reproducerea in industria tipografica. Se foloseste si pentru

realizarea placilor cu care se contrafac diverse documente si se reproduc imagini chiar si tiparite in tehnica

Fals... cu certificat de garantie!

Sigur ca stiti despre ce e vorba si ca „se poate”. Mai e cineva care sa spuna, cu mana pe inima, ca nu s-a gandit macar o data CAT DINTR-UN „ORIGINAL” ESTE FALS?!In era informatiei si a tehnologiilor inalte devine din ce in ce mai greu pentru omul obisnuit sa deosebeasca autenticul de fals. Bancnote, parfumuri fine, bauturi, telefoane mobile, electrocasnice si piese auto sunt deopotriva vizate de falsificatori „unsi cu toate alifiile” si dotati cu aparatura ultraperformanta. Piata mondiala a falsurilor depaseste 300 de miliarde USD anual (spun expertii) si este in continua crestere. Cum putem sa protejam fructul muncii noastre, pentru a nu fi furat prin duplicare sau contrafacere ori, daca suntem doar cumparatori, cum sa fim siguri ca nu am aruncat banii pe produse contrafacute, de o calitate indoielnica? De la ceara de sigiliu (ajunsa in vitrinele muzeelor lumii!) si mai tanarul tipar de siguranta (inca „in putere”) tehnologia a facut un salt impresionant odata cu inventarea imaginii holografice. In 1948, fizicianul Denis Gabor, fascinat inca de tanar de metoda fotografica in culori a lui Gabriel Lipmann si incercand sa imbunatateasca rezolutia microscopului electronic pentru a vedea atomii, a efectuat primele experimente in holografie sub numele de „reconstructia frontului de unda”, pentru care ulterior – in 1971 – a si primit premiul Nobel pentru fizica. In mod surprinzator, el nu avea inca la dispozitie sursele de lumina laser, descoperite abia in anii ’60 si utilizate mai apoi, in 1962, la crearea primei holograme a unui obiect tridimensional si, in paralel, a primei holograme in culori.In timp ce tehnologia tipografica reproduce imagini cu ajutorul punctelor, folosind intre 60 si 70 de puncte pe centimetru (daca nu credeti, priviti cu o lupa orice fotografie din ziar), holografia foloseste intre 15.000-30.000 de puncte pe milimetru, permitand inmagazinarea cu pana la 8 milioane de ori mai multa informatie.Daca falsificarea materialelor tiparite este astazi oarecum la indemana grupurilor infractionale, prin utilizarea scanerelor de mare rezolutie si a imprimantelor laser, cu hologramele lucrurile stau complet altfel. Reproducerea culorilor in acest caz are la baza, in loc de reflexie si absorbtia luminii, fenomenele de difractie si interferenta, nivelul detaliilor reproduse fiind, din acest motiv, de nivelul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru). Sunt descurajate, astfel, orice incercari de duplicare si exemplul cel mai bun asupra efectului utilizarii hologramelor pentru securizare este cel dat de VISA, care a redus cu peste 70% incercarile de contrafacere a cardurilor sale, dupa introducerea, acum mai bine de 22 de ani, a binecunoscutului porumbel 3D, care n-a putut fi niciodata copiat, desi au existat numeroase incercari de simulare.

Exemplul a fost urmat, datorita efectului, de institutii din cele mai diverse, de la domeniul bancar la administratiile statelor, de la producatorii de automobile la cei de programe de calculator, de la creatorii de muzica si film la negustorii de cafea si ceai verde: oriunde valoarea originalelor este mare sau volum de vanzari aduce profituri uriase. n In Romania, hologramele si-au facut aparitia odata cu VISA si au devenit mai cunoscute publicului larg din momentul aplicarii acestor masuri de securizare la documentele de identitate. Evident ca au fost aduse din import, pana ce piata romaneasca a devenit constienta de avantajele folosirii lor: nu pot fi contrafacute, pot fi verificate imediat cu ochiul liber, nu afecteaza designul si imaginea suportului, contin elemente de securizare ce pot fi folosite in actiuni judiciare, pot sigila orice produs si se autodistrug la incercarea de dezlipire sau modificare in orice fel, impiedicand interventia asupra continutului fara stirea cumparatorului.Familia producatorilor de holograme numara in intreaga lume numai vreo 70 de membri, reuniti in Asociatia Internationala a Producatorilor de Holograme, fondata in 1993. Aceasta tine un registru al tuturor hologramelor produse pe mapamond, avand cunostinta (de la sine inteles) de orice incercare de achizitie a tehnologiilor necesare producerii de holograme. Evident, AIPH tine permanent legatura cu organizatiile internationale implicate in combaterea contrafacerilor, gen Interpol si cu cele care protejeaza drepturile de autor.Din fericire pentru noi, printre membrii asociatiei se numara si unicul producator roman, domnul Mihai Necsulescu, cu care am schimbat cateva vorbe despre prezenta si impactul hologramelor pe piata romaneasca. Am aflat, astfel, ca numai prioritatea si performanta realizarii unor lucrari deosebite i-au permis accesul la acest statut in anul 2000, cel mai bun exemplu fiind realizarea Bibliei (atat Noul, cat si Vechiul Testament) pe o pagina A4, prin tehnica laser.Am mai aflat si ca pretul pe care-l plateste consumatorul roman pentru o varietate de produse considerate originale, in fapt produse contrafacute, este imens, de parca nu ne-ar fi de ajuns puterea noastra redusa de cumparare. Si asta nu se intampla pentru ca nu ar exista organe ale statului roman care sa lupte cu falsificatorii, ci pentru ca nu se fac eforturi suficiente de popularizare a acestor metode de securizare in randul producatorilor si de informare a publicului asupra oportunitatii reale de a verifica caracterul original al marfurilor cu care vine in contact, platind un pret de cateva ori mai mare decat este cazul. Putine sunt companiile care au apelat la holograme si isi protejeaza astfel numele si produsele, deoarece chiar si (sau mai ales) atunci cand apar pe piata contrafacerile, in loc sa-si avertizeze cumparatorii ca produsele proprii, de inalta calitate, au fost tinta unui atac si urmeaza sa se ia masuri, prefera sa creada ca e mai bine sa suporte paguba, decat sa se inteleaga ca au avut lipsuri la capitolul vigilenta. Nimic mai fals!Ce te faci daca produsul falsificat face parte dintre medicamentele de care

ai nevoie, cunoscut fiind ca pretul pe bucata, in cazul medicamentelor pentru cancer, boli de inima sau digestive este foarte piperat? Dar si cele de uz curent sunt tinte pentru falsificatori, datorita volumului mare de vanzari. Si cati dintre noi stim sa deosebim doua cutii de medicamente (usor de realizat la orice tipografie), una originala si una falsa?Un model bun de urmat il constituie GLAXO, unul dintre cei mai mari producatori de medicamente din lume si, la nivelul anului 1990, al treilea din Marea Britanie. Dupa ce, in februarie 1989, un importator a sesizat aparitia unui lot de medicamente false, teoretic produse la fabrica Glaxo din Grecia, au inceput sa apara si plangeri de la pacientii tratati cu Zantac, un medicament utilizat impotriva ulcerului. Concernul, pentru a nu pierde increderea pacientilor si a nu le periclita sanatatea, a decis sa faca publice toate informatiile si sa foloseasca holograme pe cutiile originale, pe care le-a facut cunoscute medicilor, farmacistilor si publicului. In 6 luni de la introducerea acestei masuri situatia a revenit la normal.Cat despre noi, publicul larg, numai daca ne punem, de exemplu, problema recunoasterii diverselor valute care ne trec (si, speram, vor trece mai abitir de anul viitor) prin mana, avem o problema. Din fericire, peste 80 de tari ale lumii, nu si Romania, folosesc hologramele pe bancnote. Probabil ca mai-marii finantelor autohtone asteapta intrarea in Europa, ca sa folosim bancnota comunitara.Producatorul roman de holograme, Zoom-Soft, a intampinat pe plaiurile noastre mai multe incercari de copiere/contrafacere a unor marci binecunoscute, incepand cu vinuri de podgorie si terminand cu marfa turceasca originala. Toate au cedat, insa, in fata unicitatii si calitatilor de identificare ale dispozitivelor optic variabile, asa cum se mai numesc hologramele, ale caror nivele de siguranta (nu mai putin de 12, din care 3 vizibile, 8 ascunse si unul criminalistic) le fac sa fie utilizate in tot mai multe domenii.Pretul extrem de mic per bucata, care poate ajunge si la 400-500 de lei vechi, adica un ban nou si care in lumea civilizata a facut ca nici macar biletele de autobuz sa nu se mai tipareasca fara holograma, ar trebui sa determine lumea de afaceri din Romania sa-si reconsidere strategiile de imagine prin prisma utilizarii imaginii tridimensionale a hologramei.

Hârtii de valoare

Pentru desfasurarea оn conditii optime a activitatii, circuitul informational si procesul de productie a fost divizat оn doua fluxuri distincte: hвrtii de valoare si produse obisnuite.

Exista depozit de materii prime speciale si depozit de materii prime obisnuite, depozit de semifabricate speciale si depozit de semifabricate obisnuite, depozit de produse finite speciale si depozit de produse finite obisnuite, precum si o evidenta separata a deseurilor. Deseurile si

rebuturile hвrtiilor de valoare se toaca la o dimensiune de 3-10 mm si se ard la incinerator.

Hвrtiile de valoare se produc exclusiv in cadrul Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.;

Mijloacele de securizare adoptate sunt deosebite, iar modalitatea de supraveghere este foarte stricta, prin proceduri si normative adoptate de Consiliul de Administratie.

Principalele elemente de securitate folosite la securizarea hîrtiilor de valoare sunt:

guilloche protectie împotriva fotocopierii microtext imagini cu raster special personalizari imagini latente cerneluri magnetice si fluorescente cerneluri fotocromice si termocromice hirtie filigranata cu melanj fluorescent fonduri numismatice fonduri cu modulatia grosimii liniilor folie de securizare holograme

Precizam ca datorita relatiilor speciale cu furnizorii, toate materiile prime pentru elementele de securitate speciala sunt achizitionate de la cei mai mari producatori mondiali, cu titlu de exclusivitate mondiala.

Hirtiile de valoare executate de Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. sunt:

banderole pentru marcarea bauturilor alcoolice; timbre pentru marcarea produselor din tutun; cartoane bingo; ordine de compensare, procese-verbale de compensare si registre

de evidenta; tichete de masa; tichete de pariere; bilete de loterie; autorizatii pentru administratia locala; licente atestare; polite de asigurare; certificate de trezorerie;

documente administrative de insotire a unor produse accizabile; bilete si abonamente, intrare spectacole; timbre fiscale mobile; certificate de autenticitate; diplome; atesatari, avize; actiuni, obligatiuni; bonuri valorice; certificate import; titluri de stat; titluri de proprietate; cecuri bancare; acte de indentitate, imprimate confidentiale si de securitate; bonuri si certificate de tezaur; bilete de tombola si de pronosticuti sportive;

HolografiaMetoda holografiei a fost elaborata in 1948 de catre Denis Gabor, care a descris o metoda prin care se poate obtine imaginea unui obiect din figura generala de difractie produsa de acel obiect. Aceasta metoda a fost numita holografia, (holos= intreg, grafien = scriere, in limba greaca). Denis Gabor a primit pentru metoda sa in 1971 premiul Nobel. Preocupat fiind de imbunatatirea rezolutiei microscopului electronic, el propune formarea imaginilor optice in doua etape:

inregistrarea frontului de unda provenit de la obiectul de studiat;

reconstituirea sa ulterioara, cu toate caractreisticile ce-i apartin, amplitudine si faza, noua metoda fiind numita din acest motiv, holografie.

***

Principiul holografiei optice, adica obtinerea inregistrarii complete a unui obiect, plecandu-se de la o figura de difractie produsa de obiect. Procedeul prezinta doua etape:

1. Peste un fond luminos coerent se suprapune figura de difractie Fresnel, produsa de obiectul luminat coerent cu fondul luminos; interferograma rezultata inregistrata pe o placa fotografica

constituind holograma(fig.1), care contine toate informatiile cu privire la amplitudinea si faza lumini difractate de catre obiect;

2. Holograma fotografica se ilumineaza cu un fascicol de lumina paralela, monocromatica, si datorita variatiilor in densitatea optica prezentata de placa fotografica apar efecte de difractie, prin care se reconstituie imaginea obiectului.

Astfel, in timp ce in fotografia obisnuita se inregistreaza numai amplitudinea undei provenita de la obiect, informatia continuta in faza fiind pierduta, in holografie franjele de pe holograma contin intreaga informatie despre obiect (amplitudinea se manifesta in contrastul franjelor, iar faza in distanta dintre franje). In holografie, aceeasi sursa serveste atat la iluminarea obiectului, cat si la producerea fondului coerent. Leith si Upatnieks au perfectionat metoda aratand ca fascicolul de lumina care formeaza fondul coerent, cand soseste la placa fotografica, trebuie sa faca un unghi destul de mare cu fasciculul difractat pe obiect si ca realizarea montajelor este usurata de utilizarea surselor laser.\ Consideram ca intensitatea campului electric al undei luminoase difractate de obiect (unda obiect) este descrisa in planul (x,y) al hologramei de functia complexa

E(x,y,t) =Eo(x,y,t) exp[iF(x,y,t)].

Informatie transportata de aceasta unda luminoasa la traversarea planului (x,y) este continuta atat in amplitudinea Eo(x,y,t), cat si in faza F(x,y,t). Imaginea luminoasa a unui obiect se obtine plasand in planul (x,y) un fotodetector (o patura fotosensibila sau o placa fotografica), care este iluminat cu unda luminoasa ce este fie reflectata de obiect, fie traverseaza obiectul studiat. Unda luminoasa care cade pe placa fotografica poarta, de asemenea, informatia continuta atat in amplitudinea sa cat si in faza. Acum se pune intrebarea daca pe o placa fotografica este posibil sa se inregistreze informatia continuta in faza undei luminoase incidente. Tehnica holografica propusa de D. Gabor arata ca daca unda luminoasa poseda o coerenta suficient de ridicata se poate inregistra pe placa fotografica atat amplitudinea, cat si faza unei unde luminoase.

***Avantajele si posibilitatile unice oferite de holografie rezulta din posibilitatea inregistrarii informatiei totale (continuta in amplitudinea si in faza undei). Prin holograma se obtine o senzatie perfecta a reliefului si realului imaginilor obtinute, holograma fixand si permitand sa se reconstituie frontul undei initiale. Deteriorarea unei parti a hologramei nu antreneaza pierderea de informatie, deoarece fiecare punct al suprafetei vizibile a obiectului este

inregistrat pe toata suprafata hologramei. Variind orientarea hologramei in spatiu se poate inregistra de fiecare data pe una si aceeasi holograma o informatie noua, deoarece la restituirea unei holograme se utilizeaza o unda luminoasa avand acelasi front fata de cel al undei de la inregistrare. In acest mod, metodele holografice pot fi utilizate pentru codajul si decodajul informatiei, pentru recunoasterea imaginilor etc. Una dintre posibilitatile unice ale holografiei o constituie inghetarea timpului. Daca un ansamblu de obiecte in miscare este inregistrat la momentul t0 pe o holograma, restituirea ulterioara a acestei holograme va da o unda luminoasa reconstruita, care va fi echivalenta cu unda reflectata pe ansamblul de obiecte la momentul t0 si aceasta unda poate fi observata intr-un interval de timp oricat de mare il dorim. O alta aplicatie importanta pare a fi microscopia holografica. Din optica geometrica holografica rezulta ca marimea m a imaginii este data de m=lr/ln adica de raportul lungimilor de unda folosite la reconstituire (r) si la inregistrare (n). S-ar putea obtine cu raze X si raze vizibile o marire de un milion de ori. S-a realizat pe acest principiu microscopul electronic holografic cu o marire de 500 000 000 x. Tot holografia ofera posibilitatea, unica, de a diviza o imagine optica si de a o asambla, informatia fiind continuta in fiecare punct al suprafetei hologramei. In fine, holografia ofera posibilitatea , tot unica, de a vedea un obiect inainte ca el sa fie fabricat, daca se utilizeaza calculatoare pentru a sintetiza o holograma artificiala care corespunde unui obiect imaginat. In cazul in care grosimea paturii sensibile la lumina este mult mai mare decat distanta care separa doua franje de interferenta consecutive, in locul hologramelor plate, bidimenisonale, se pot obtine holograme tridimensionale (sau in relief), aceasta idee apartinand lui J.Densiuk.O hologramã se deosebeşte de o fotografie obişnuitã prin aceea cã ea înregistreazã nu numai amplitudinea undei luminoase, ci ºi faza ei. Aceasta înseamnã cã holograma reprezintã imaginea obiectului în spaþiul cu trei dimensiuni. La înregistrarea unei holograme fascicolul de luminã coerentã provenit de la un laser trece printr-un colimator unde este extins, apoi este împãrþit în douã cu ajutorul unui divizor de fascicol. O parte cade pe placa fotograficã, dupã ce este reflectatã de cãtre o oglindã, iar cealaltã parte cade pe obiect in este reflectatã de cãtre acesta pe placa fotograficã. Prima parte a fascicolului, amintitã mai sus, poartã numele de fascicol de referinþã iar cea de a doua parte se numeºte fascicol de la obiect. Fascicolul reflectat de obiect are o structurã care este caracteristicã obiectului in diferã de la un obiect la altul. Undele luminoase sosite de la obiect se suprapun cu undele luminoase din fascicolul de referinþã pe placa fotograficã, unde se formeazã o structurã complexã de interferenþã care constã dintr-o multitudine de franje a cãror formã ºi intensitate depind de amplitudinile infazele celor douã fascicole.

Apoi, filmul se developeazã dupã tehnica convenşonalã astfel reprezintã ceea ce se numeşe o hologramã. Privitã cu ochiul liber nu se observã pe ea nimic asemãnãtor cu obiectul. Pentru citire, holograma se reilumineazã, însã numai cu fascicolul de referinţ. Dacã unghiul de iluminare a hologramei este acelaºi cu unghiul de iluminare cu fascicolul de referinþã din timpul când a fost înregistratã, lumina difractatã de hologramã produce douã imagini ale obiectului, una virtualã ºi alta realã. Imaginea virtualã se obþine privind holograma; observatorul vede obiectul nedistosionat, în spaþiul cu trei dimensiuni. Aceastã imagine se numeºte virtualã deoarece pentru formarea ei este necesarã o lentilã, în cazul de faþã lentila ochiului observatorului. Imaginea realã se formeazã de cãtre undele luminoase care se propagã în diverse direcþii; ea poate fi proiectatã direct pe un ecran ºi nu este necesarã o lentilã pentru formarea ei (Imaginea realã pentru a putea fi vãzutã trebuie proiectatã pe un ecran.). O parte din lumina proiectatã pe hologramã se transmite direct, în direcþia fascicolului de citire, fãrã sã fie difractatã.

În procesul de înregistrare a hologramei existã diverse posibilitãþi de aranjare a elementelor schemei, care poartã diverse denumiri. De exemplu, geometria reprezentatã în figura 1 se numeºte geometrie neaxialã deoarece cele douã fascicole care produc holograma pe filmul fotografic formeazã între ele un unghi. În plus holograma realizatã cu schema din figura 1 se numeºte hologramã Fresnel; în acest caz placa fotograficã este plasatã relativ aproape de obiect, fãrã a fi necesarã o lentilã pentru obþinerea hologramei. În unele cazuri se înregistreazã holograme în transformate Fourier care se pot obþine numai pentru obiecte plane.Pentru a înþelege în ce constã procesul de holografie considerãm întâi ca obiect o sursã punctualã. Atunci când o undã planã coerentã este difractatã de cãtre un orificiu punctual se obþine o undã sfericã. Atunci când o undã sfericã interferã cu o undã planã (unda de referintã) se obtine un spectru de interferentã inelar cu zone alternative luminoase si întunecate, care se aseamãnã cu o structurã de zone Fresnel.O asemenea structurã se poate construi cu creionul pe hârtie, desenând inele concentrice cu raze proportionale cu rãdãcina pãtratã din numerele întregi 1,2,3,... si începând cu prima zonã inelarã acestea se hasureazã alternativ.

Structura de zone Fresnel se comportã ca o reþea de difracþie cu proprietãþi de focalizare. Ea acþioneazã ca o lentilã in focalizeazã o undã

planã într-un punct, care reprezintã imaginea realã a obiectului punctual considerat. Aceastã imagine se prinde pe un ecran aºezat în focar .

În afara acestui fascicol convergent, structura de zone Fresnel produce in al doilea fascicol de luminã, de unde sferice, care pare cã diverge din orificiul punctual original. Aceasta este imaginea virtualã a obiectului punctual. Un obiect mai complicat poate fi considerat ca o sumã de asemenea obiecte punctuale. Fiecare punct va produce structura sa zonalã prin interferenþa fascicolului difractat cu fascicolul de referinþã. Structurile zonale ale punctelor obiectului se suprapun, alcãtuind o structurã de interferenþã complexã. Pentru citire se foloseºte acelaºi flux de referinþã pentru a reproduce toate punctele conþinute de obiectul original. Apare astfel imaginea tridimensionalã a obiectului holografiat. Printre cele mai importante aplicabile ale holografiei în industrie se numãrã interferometria holograficã care se utilizeazã pentru analiza tensiunilor mecanice in vibraţiilor in pentru detecþia defectelor. Holografia se utilizeazã, de asemenea, în microscopie, în cinematografie in televiziune, pentru maninile de calcul optice.