ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPlNiEÎ PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJm \aaaiJSiii«swxaiMexea3irr.'ii a!rmmaS!mii
11 OGTOMBKIE 194U O Z I PIîNTBU ISTOBIE
U riaşa. tragedie ce a,sfîj5.at clanyaî# de inam ic, In acccaşidestinul poporului român, «a cecnifal au 1310» ia lăsat dare- roase şî profunde urm » în Memoria locuitorilor tnultîniiîena- re£ vetre de cultură materială şi spJxîlnală d e Ia poalele I ’c- feacaluî. . -„Kfâi.am plecat, A rd e a lo le '.'
, tfilţ ano . . , Na-I ' vîiîa noastră, na! vom
reveni.’*Intra asemenea versaţi îşi
cîotaa şi pîttsgeaa ostaşii râ- mănî, Ia. începutul anuî sep- fembrio îadoUăt, {urămjtnluttîs a, se reîntoarce fti C'lujtrt din carţ. cu plumbaţ umîOn\e)- io suflet, trebuiau sa plee», Credincioşi jurăraîniuluî, e i s-au întors patru ani mai tfrzia, a- dticînd, pcnlrn toU&aima> libertatea —- £Scîia acnuttiî'oare ce animă destinul neatnaluTro- ariâiscscv
zi, avangarda D , 9 l . r puno. stâ- piniciî po un cap <fe p od la vest de A pah ida p e dealul Eeiuc- dcnilor.
Sub acoaericca acestor îndrăzneţe acţiuni, a întunericului ş£ intemperiilor, manevra prindpalS. d e învăluire est* realizată prin sucgclaăero d e ! ) . 18 K. (tnunte} care ac|ft>nenză pe dii’ecţîa Aitore — Bezm ir — SînnBxh-ira —. dealul C îiîc t« iilor, în cooperare ca D, £ Af* ce acţiona p « dErccţia Baîşoara — S&vSffisIa — CiîECtt — dealul SuceagalaL £it accsfe condiţifi trapele feorthysîa, ameninţate cu îacercaîrea, abandonează în grabă Clujul, în speranţa refacerii unui aliniament de apărare, f&vorabiî; îir ora.j pătrund, fără lupte, trupele U. 4 L sovietice...
Din lungul şir a l faptelor daS-au. întocs, pornind să . a- a<rm& şi a l eroilor ce au interne-
lungo vrăjmaşul cotropitor dc iaf această fobînda, să ne am în-Ia nord do Braşov spre Rara- tim pilda d c bravură a locoie-oîtr Odorheî. T îrgu Mureş şi «Mitului Gbeorgîra Suruceana,Reghin. S-au întors stăvilind sublocotenentului Ion Vişinescu,ofensiva horthysto-hitlerîstă în plutonierului t.r. Alexandru Si-rqdisul Tîrnavelor, ofensivă a vitara, sergentului Dumitru Io*cărci săgeată hidoasă vi*a inima Unirii cetei M ari —» Alba lulia. Mulţi dintro ei — mii. zeci de mii — şi-au frînt destinul, aflîudu^şî som nul de veci al eroilor Li Oarba-de~Murcş,
nescu, maiorului Dumitru IVÎi- IiSilesca, căpitanului Gheoi’gha Şerban, caporalilor N icolae Ko~ «aan şi Nicolae Oprea, a altor sute do eroi din D. 21 I.
Să ne amintita, de asemenea,la t.uduş sau la Viîşoara, dar da maiorul E%til Scridon, scr- malţi. cei mai mulţi, ’şi-au pur- gentul m ajor Virgil Ţarcă, seria l cu dîrzenîo paşii spre noi gcntul Ion Laaăr Zăbăilâ, frun- aîinLamento alo bravurii ©stă- taşul Cornel Fleşerîn şi affllţi şeşfi, în crînccna bătălie îicn- alţii din 0 . 2 M. care, cn pre- tru eliberarea Ardealului cotro- ţu r vieţii, a a . deschis drumul e- Pit Inima lor .sim ţea• e v » ,-fte- .B W r i l . spre G ilS»; -pentru' e i me sub robie inima Arileaialuî eterna! ClHj.'Sâ-fî Primea.seS, ©— Clujul —, iar ochii lor scrutau în zarea apusului hotarul fe l drept do la Carcl.
Eliberarea deplină a teri loriului naţional răpit prin odiosul Dic-tat dt* la Viena s-a realizat în perioada £—25 oetbm-
eiîpS mai devreme, libertatea.Să ne amîutîm do toţi ce!
ştiaţi şî neştiuţi care, cu. sîngele lor aa făurit libertatea noastră, a celor de atunci şi d# azi do pe acesie meleaguri, pentru că eliberarea străbunei ce-
brie 1941 printr-un ansamblu faţi a f ePrcIf ntatt ^ \ „ ^ ‘,do acţiuni militare, manDVre şi ?o r ica t cveci«'.ent d®activităţi pregătitoare care. în p c frontul d»ntermeni ostăsesii, poartă numele prinas cţtapa a «,Opc *de „Operaţia Cluj“ . La ea au luat e v e n .m c u t care a accelcrat n l -parte A. 4 (cu C. 2, S A., corpul t J i !de munte,’ D. II t., o grupare axul Cluj, ZalSiu, Cariîi, &brm<3ata), D. 18 Z, V>. 2 M „ D l Pătul căruia, la 2aC v , Corpul aerian şi alte îorţe. brazda a
Declanşată în /o r ii zilei de 9 î«* transilvan rcsprra i.l.o r^octombrie 1944. do pa alinia- ^Keflectmd tumultalatentul rînrilor Mureş sl Arieş, zde, presa vremii scria ^ J.pe lin front de ap roape '100 km. cetăţenii României au ptimUîn coadîţiî m ctcoroîogîce deo- **c^ inuniîe tresalhnd de micu~sebit de grele, ofensiva elibera- vestea mjircaţa a clibura-toare a Armatei Române a spui- rii C luiulm , datorat*, m mobecat rapid iluziile duşmanului hotăritor Armatei Uoinanc.de a menţină poziţiile pe care «Deşi de totdeauna a fost con-1« ocupa şi, în scara îile i de 10 sîderat ea fund ccntrul roma-oclotnbric, a bătut ameninţător nilor ardeleni, scria ziarul la porţile ClululnJporţile Clujului.
In dimineaţa zilei de 11 o c tom brie, trupele A . 4 române, în cooperare cu forţ© din C. SOI
„Descătuşarea" din l i octom brie 1944 —. bandele fasciste, în frunte cu Jîîfler yi 5Ţusolinr. aa nesocofit acest adevăr firesc
soviciic, reluau olensiva pen- aa răpit Clujul dindu-S grotru eliberarea Clujului sl pentru f>Ior maghiari". Dar ziua drep-raperca apărării organizate de <e: jiKÎecăţi venise şi drcpfafeainam ic pe pantele de est ala ? ’>-a spus cuvîntul pentru tot-tîeaiiiiUor din slîwga rhslui Sa- deauna. Sub loviurile n ecruţiirffKH I <\Tis, 9— ---- 4 • ' 1
dul unei manvere duiilu învăluitoare, pe In est şi vest, pc:n- trn a feri C lu ju l'd c d istru sei şi n cruţa populaţia de noi suferinţe.
în materializarea acesti-i idei. o.îtaşii D. 21 1. duc lupte grele
si
Clujului reprezenta, în acest proces, un eveniment cu semnificaţie majoră pe eare azi, după trecerea a 45 de ani, îl trăiai cu aceeaşi dreaplă şi sin- ecră preţuire.
Este acesta angajamentul so-in raionul localităţii Corpadea, ,c ” *n al ^ ^ f.lr^ ca rcT ' p e ' pă reu-^ .c să alaneo duşmanul co- taţuror ostaşilor care, po p tropilor, eliberează .Itlcu de iVlijlrte şi cuceresc un cap de pod la vest de sat, i'nterccplîud comunicaţia Cluj — fie j şi res- nini*înrlpinKÎnd furibundele conlnuda-
ri cu tancuri şî inî.m krîn d<.*-
mînhiî slîn i al Transilvaniei, veghează ea, niciodată. r,ic! o biazdă a vetrei strămoşeşti să na mai poală fi cotropită.
Col. ponslanlin . DIXSURATO
' ANOf. H. NK. 222 MIEKCURÎ 10 «CTOMU1HK 1990
na
I 8 PAGINI 2 LEI
LA NOI
CA LA N IM EN I'(I)Dictatura lui Ceauşescu a fost
mai crin cenă. decît oricare alta in îuniojt contemporană. PcntiM comparaţia sc. apela (i?£ se apelează) Iii exemple* d in .a lte .ep oci sau spaţii geografice-, locu ite der popoare cu mentalităţi deosebite da cea europeană. Revoluţia a fost slfigeroas&> cu m ulţi morţi ş i răiiiţî, cu distrugeri a iît de mari mcît cu greu pot f î evalu
ate-, Cum a-a fost în mei'uns-dliitce ţările 'foste socEdîSte. IzBucnliea oamenilor a fost m al mare- decît oriunde: Pentru ca nu după foarte mult timp să apară' senimcniîij derutei ş? ai neîncrederii" în ceea ce era Ia urt m om ent dat ceva foarte sigur, l ’ arîidcle au apărut îfttr-uh. nirmăi- atîfc cte inai'e, îrscît iarăşi iitt avem term en tfe. comparaţie cu situa ţiite concrete din ţările vecine. Fără să m ai vorbim d e ca l» cu tradiţie dem ocratică de mult consolidată.Multa au fost, puţine au rămas. Minorităţile naţionale au fost reprezentate de Ia început în Parlamentul tării, in cel provizoriu şi ta cel ales Ia 20 mai. Cum nn s-a fntîînplat şî nu se în - tîmplă oriunde. Şi totuşi, procesul de democratizare dtn România a fost şi este contestat, refuzîndn- i-ss ţării recunoaşterea unor realităţi p s caro Ic poate constata oricine. Oricine doreşte acest lucru, bineînţeles. A lte ţări Ungaria, de exemplu ,ca re au refuzat in mod expres admiterea în Parlament a reprezentanţilor m inorităţile? naţionale,-, ,sînt date ca ckcnq'itu tfe’ " demaceaţiEi- '-'flfed-. arătats m degetaî în tnod încurajator de reprezentanţi ai uno* cercuri din străinătate, ch iar o fi- - ciale, ori acuzator — da conaţionali ai noştri sau de vecini, care uită că Ia ei acasă lucrurile stau m ult mai prost, măcar din acest punct de vedere.
Este adevărat că propaganda antiromânească a fost vehem entă' şi atît de logic glnditâ, îneît este uşor de presupus că există cineva care doreşte cu tot dinadinsul ca imaginea ţârii să tis mereu alta decît e ea în realitate. Mereu pătată. Sigur, rezultatul acesta funest nu' poate fi pus numai pe seama călătoriilor propagandistice a ie unor voi urc Sari pe care propria idee de dem ocraţie îi îndeamnă la acţiuni greu da înţeles. Sau, din contră, foarte uşor de înţeles atunci cînd mobilurilo iniţiativelor lor diplom atice peste hotare sînt descoperite. Să nu uităm însă că în ţară a fost creată o anume stare de confuzie, de la care pornindu-se se poate B- tinse foarte uşor un asemenea deziderat. S-aii desfăşurat evenimente despre care românii au păreri diferite. £ a noi — ca la
nimeni, opoziţia a încurajat la un moment dat efectiv mişcările de stradă. In Bulgaria asemenea mişcări au fost stopate de şeful opoziţiei, care şi-a dat seama că destabilizarea creată astfel n.u. poate face decît rău ţării. Care şef al opoziţiei a ajuns preşedintele ţării'. Semnificativ, nu? T ot la noi s-a ajuns la adevărate revolte ale unor grupuri de oameni, care au atacat sedii ale im or instituţii centrale- Se va spune cfi'ş f în alte ţări s-a întâmplat la fel. în Bulgaria, de. e - xcînp’u, dar acolo intervenţia forţelor de ordine a fost promptă. Despre poliţia română nu se poată spuns: însă la fel. în unele cazuri, ea rămîne pasivă şi'acum cind sînt atacaţi oamenii pe strada. Toate aceste lucruri, şi altele, au fost exploatate într-un mod extraordinar de abil. Surprinzător de abil. Şi s-a ajuns îa neîncrederea cu care este tratată România peste hotare. U n sentiment de o acuitate ţi sa sur* prinzăt&are, pentru că la altceva se aşteptau românii din partea ţărilor occidentale. A fost de ajuns însă dt atitudinea ţării fâţă de o întîmplare dramatică anexarea Kuweitului d e către îralc — să dedanşeze un proces de dezgheţ' în relaţiile Uomânict cu ţările occidentale, pentru ca în fânirile cu reprezentanţi al acestora să devină eficiente, iar limba folosită să fi# perfect înţeleasă şi de -unii şi de alţii. S-ar putea spune că amintita .atlta-Jine-a' României faţă (la im eveniment cti- implicaţii grave este tn concordanţă cu principiile generale care stau'Ia: baza. vieţii politice şî sociale din ţară. Este exact. D ar aceste principii’ n-au fost „observata* decît în- m omentul tn care ele au. venit în atingere ca interesele comunităţii ■ internaţionale.
S-a mai întîmpîat însă o ciudăţenie {cura altfel să o numesc?) în viaţa ţării. Alegerile au fost cfştigate de F.S.N., care avea şi are un anume projram general. Care însă nu concordă decît în foarte ‘ mică măsură cu cel susţinut de Guvern. Guvernul este al Frontului, Car programul pe care se străduieşte să-l aplice este liberal. Cu o form ulă des folosită — mai liberal d e d t ar fi îndrăznit să-4 gîndească un guvern al acestui partid. Situaţie paradoxală — evident. Care a dus la grupări f l regrupări în Parlament, şl acestea destul de greu de înţeles. Guvernul a trecut la aplicarea acestui program, acţiune de-a dreptul îndrăzneaţă, care, deocamdată, n-a dat rezultatele aş-
’teptate. Vaier CUIOREANO
ki*~ u . v u i A y ^ u v * *tuiul şi formulării alineatului 3 din articolul 93. Aproape 30 de senator! au exprimat puncte de vedere diferite, venind cu argtjr meute dintre cele mal variate a- supra următorului text din secţiunea a treia privind adjnajnfttra- ţia soefcU’Hii: „uni.cjU adirthi^ffci- tor sau preşcdiftlsle co,nsiJiuy|l de administraţie şi cel. puţttr jo - njătate din ntimăţul admitdstns- lorilor vor fi români11. Mal mulţi senatori din epoziţie au susjţnut ca administratorir să fie celaţenl români, şi nu cum era prevăzut în text rowiîni. Supus aprobării, textul a f o ;t votat tn forma sa iniţială, cu majoritatea celor prezenţi.
ADUNAREA DEPUTAŢILORMarţi au continuat lucrările In
plen ale Adunării DejjutatUor.în partea a doua a şed&iţet, au.
fost luate în dezbatere: proiectul de lege privind modificarea decretului nr. 214/1377. referitor la pensiile militare de stai, proiecţii! de le;'e privind uncie măsuri in legătură cu asigurările Ia unităţilo agricole cooperatiste, şi proiectul de lege referitor la pensiile şi alte drepturi d e asţ- Kurărî sociale ale ayOCaţiîoc. Dtt- pă discuţii generate» ca şî diipii dc;'.baterea; şi adoptarea pe articole a acestor proiecte d e act normativ, adunarea a validat,prin vot deschis, proierteîe dc lee_ge amintite.
In ultima paria a şedinţei de marţf, membrii Adunării Deputaţilor au ridicat, in cadrul punctului Diverse, o serie de probleme, au formulat interpelări la adresa unor ministere. S-a solicitat, astfel, urgentarea lucrărilor pentru adoptarea Legii Presei, a celei privind reglementarea conflictelor da muncă şi a elaborării statutului poliţîsvuitd. A n fost adresate, ăe asemenea, interpelări Ministerelor Agriculturii, da Interne, Învăţămîntulul şi Ştiift- ţei. Deputaţii şi-au manifesta!: do-
-tinţa să fie informaţi cu m odul în care este utilizat patrimoniul fostului U.T.C., ca .măssri!» luate de organele în drept pentrtt realizarea însămînţSrîior de toamnă. . _
h o t A k i r e t b i v i n d RECENSAMINTOL rOTOLATIEI ŞI
Î.OCUINTELOH D ÎS ■ KOMANfA
Printr-o hotărîre semnată da primul ministru Petre Roman guvernul României a decis cal pentru cunoaşterea cit mal exactă a numărului şi distribuţiei teritoriale a populaţiei, a structurilor sale demografice şl socio- economiee, precum .$1 a fondului locativ şl condiţiilor de locuit ala populaţiei, în perioada 7— 14 s, nuarle 1992 să se efectueze na întregul teritoriu al ţării, rocc£? sămmtnl p o p u la ţ i ţ i f lor din România. *«nţ«.
Pentru organizarea şl efectua, rea reccnsămîntuîui a fon stituită o comisie centrală m cărei preşedinte es<e . î^ l ! Ioan Aurel Stoîca, rninlslm dS stat pentru calitatea vie*ii „ tecţia socială. * V P»o-
j t % m m Mitsc ia m m $\, am p i m im M ”• K. Cîţi membri numără U.D.
M.U. şi ce culoare politii.3 arc?D.G. — După evidenţele noas
tre, U.D.M.R. artî, în prezent, în jur de 600.000 de membri. Cit despre, culoare politică, ncfilnd un p?.rtld, nu are o ideologie propriu-zisă. Uniunea noastră întruneşte un număr mare de organizaţii politice, profesionale, de tineret. Aceste organizaţii com ponente au fieearo interese diverse, activează intr-un anumit, loo. Partidul Creştin Democrat Maghiar dia România este de aceeaşi esenţă cu celelalte partide creştina dio Europa. Alianţa D c- m«iaG''~a>'Tiueri‘tii!ui poraejte
*► Intervin cn domnul senator Domrdcos Gtv.a ®
de Ia convingerile proprii tineretului dem ocrat din Europs, ne- avind povara unor prejudecăţi specifice bătrînilor, Intrcţinînd relaţii bune cu organizaţii rom âneşti de tineret. Aş exem plifica cu atitudinea acestei organizaţii din luna martie, vizavi dc evenimentele de la Tirgu-î.îureş. Prin definiţie uniunea noastră este pluralistă. Se spune că ar fi totalitară Nimic mai greşit Structura noastră de organizare cUeorirpoUdă, nu verticală- De
pildă, în această toamnă, Ia organizaţiile judeţene var avea lo c alegeri, dar acestea so vor «-ruantra numai acolo unde se consideră necesare. Astfel (vineri — n.a.) am discutat despre organizarea sistemului informaţional şt a fost nevoie de un consens pc cart; l-am obţin ut N oi pornim dc la idealul societăţii civile; şl ti -m , dem nâm p o membrii U.D.M.R. să se bazeze pe iniţiativa proprie, sît fie activi, să nu aştept» indicaţii de sus.
Maria SANCl WV.?,iYM
(Continnaie tn pag. Ify •*
ADEVĂRUL - IN LIBERTATE ----- ---- .. ,, ■' '---------
„BE 36 D[ ANI TRĂIESC IA BUCUREŞTI, AM PRIETENI BOMÂM ”: P A G IN A 2
R EP A TR 1IM A
La multele întrebări, din diferite domenii, solicitate de cititorii noştri, redacţiei, astăzi răspundem la întrebarea: CARE SINT CONDIŢIILE CE TREBUIE SA LE ÎNDEPLINEASCĂ CETĂŢENII ROMANI AFLAŢI PESTE COTARE ŞI CARE DORESC SA SE ÎNAPOIEZE ŞI SA SE STABILEASCĂ IN ROM ÂNIA?
(Urmare din PnS O
R. Kx-istă fracţiuni în cadrul U.D.M.R.?
IXG - N-a? spune fracţiuni, teama no fracţiuni este specifică vechilor partide, aşa <'.*• n-ar fi ni-i o prohlem l Kxi'tă, în«â, pe bfliv* ,v dialog, ajungem la puneţi» fir vrdo'-e rcmnna Din structura U.D.M.R. deriva mai multe orientări, convingeri diferite, ceea rr genereo?ă dezbateri, uneori. aprinse.
R, — Care este po/iiin U.D.M.R. fnfa tîe orga iele de conducere pnlîiiră si administrativă ale ţării?
n.G. — După alegeri am ho- tflrlt sfl nu participăm la formarea guvernului. deci sîntem In o p o z it . Tn pirlament sprijinim mul!" demersuri guvernamentale, participăm, de asemenea, la luTărilr- comisiilor. Nu este vor- ba dwpre o izolare, deci. De ase- niot.t'i, nu participăm Ia o coaliţie parlamentară, dar colaborăm, Inclusiv cti F.S.N. Cu toate acestea, votăm, nu o dată, altfel deci t majoritatea. Regretăm că guvernul. aşa cum reiese din programul său, nu are o doctrină clară, o concepţie proprie In rezolvarea problemei minorităţilor. De aici decurg foarte multe greutăţi, confuzii. Este inacceptabil ea legea, hotărîrea 521 • guvernului, să nu se aplice In privinţa admiterii In învăţămîntul postuniversitar In limba maghiară, fapt împiedicat de guvern. T. adevărat că s-a revenit, d a r... No: credem că maghiarii din România trebuie să cunoască limba romănă, la învăţarea anei limbi este nevoie de afecţiune. Ase-
măsuri împiedică un prore- apropiere. ■ Eu am fost etl- cîv-tat ca duşman al limbii române, am fost acuzat de lucruri Incredibile, -cel mai mult, Insă, ' m-a durut acesta. De 36 de ani trăiesc la Bucureşti, ara prieteni români, cunosc limba română. Referitor la guvern, dacă se adevereşte că este incapabil să-şi realizeze programul, să asigure principii democratice, atunci trebuie sâ tragă concluziile. Cred că ţi un alt guvern ar fi Intîm- pinat 'greutăţi foarte mari, deoarece nu s-a reuşit iniţierea unuii
SPORT.Duminică, In cea de a şasea e-
tapă a Diviziei B 1» handbal masculin, „Armătura- Cluj a obţinut a patra victorie acasă (din tot atîtea partide) lnvingînd detaşat: 27—17 o formaţie puternică şi foarte tenace: Minaur XI. Adăugind acestor reuşite ţi calitatea jocului prestat, realizăm imaginea unei formaţii ambiţioase ce doreşte să spargă anonimatul şi care, implicit, reclamă » - tenţie. Dorinţă In Intimpinarea căreia venim convinşi efi prin aceasta realizăm nu numai o punere în pagină, ci şi o punere In gardă a amatorilor de handbal. Aşadar . . .
După ce s-a plimbat mai mulţi ani pe axa (S-B-G-B, „Armătura" exprimă In acest sezon veleităţi de lider al seriei, dispoziţie datorată potenţialităţii şl ambiţiei actualului lot de jucători, sprijinului consistent şi statornic al unităţii (întreprinderea «Armătura") carc patronează echipa şi destoiniciei actualului tandem de antrenorii Liviu Jurcă (antre- nor-jucător) şl Sorin Chirilă (cu ultima subliniere răspundem şi cclor ce ne-au tot întrebat unde au . . . dispărut cei doi „U**-işti?f). Cuplul pe care ni-1 apropiem pentru un schimb de pase în trei.
Refl.: Am sesizat că „Armătura1* nu are un şapte consacrat. Nu este el cristalizat sau mobilitatea formaţiei este o tactică?
Liviu Jurcă; Considerăm că nu este mobilizant pentru Jucători să se ştie distribuiţi In titulari şi rezerve. Singurul criteriu care o- perează: forma de moment, .«ti, inerent, natura adversarului pc care II avem de înfruntat.
Uep: In acest spirit, bănuiesc că nici evidenţierile nu sînt pn- stbilf'. nu?
S. Chirilă: Totuşi, n-o sâ le
dialog sincer cn societatea fi, mâl ales, cu Intelectualii. Nu au fost puse, încă. In funcţiune toate energiile societăţii. Cit despre parlament, acesta este departe de n fi un parlament Ideal, m ajoritatea parlamentară a P.S.N. cre- înd probleme. Parlamentarii FSN nu sînt adversari ai democraţiei, sînt Intre ei oameni foarte bine pregătiţi, dar F.S.N. nu are o ideologie clar formată, nu are un program coerent. Se observă, acum, un proces de clarificare. Sperăm că noile alegeri vor avea o nouă configuraţie. Observăm cu îngrijorare revenirea la vechile structuri. în Parlament, membrii guvernului eu spus că elita este confruntată ruo rezistenţă a structurii plafo-' nate a administraţiei. Consider că nu a fost o alegere fericită modul de numire a prefecţilor.
ceea ce a dat prilejul numirii «nor oameni activi Înainte.
R. — Dumneavoastră, personal, Y-aţi detaşat de munca de „dinainte"?
D.G. — Eu am fost ziarist şl editor, nu am luat cuvîntul la nici una dintre plenarele partidului. In tinereţe am crezut că socialismul oferă o şansă. Cu trecerea timpului, prin experienţa societăţii în care trăiam şl a muncii mele, a trebuit să-mi dau seama că acest program pontic este o utopie negativă, nu poate să rezolve problemele. Am studiat cinci ani In U.R.S.S., am văzut re este acolo. S-a declan- ţat un proces de reevaluare a convingerilor mele. Procesul nu a fost uşor, dar a fost cu atît mal ' profund si mai categoric. Cred că am reuşit să mă dezbar de acel stil şi mod de gîndire.
Cetăţenilor români, aflaţi peste hotare, şi care doresc să se înapoieze şi să se stabilească In România 11 se garantează dreptul la repatriere, pe baza decretului- lcge din 31 decembrie 19E9. ./
Foştii cetăţeni români, care, înainte de 22 decembrie 1989, au pierdut cetăţenia română din diferite motive o pot redobîndi la cerere, In baza unei declaraţii autentificate In străinătate la re- prezenanţele diplomatice sau o ficiile consulare ale României, iar In ţară la Notariatul de stat al municipiului Bucureşti, chiar dacă au o altă cetăţenie şi nu îşi stabilesc domiciliul Iii România. Articolele din codul penal privind refuzul înapoierii In ţară si cel referitor la trecerea frauduloasă a frontierei au fost abrogate. Referitor la copii precizăm că părinţii hotărăsc pentru copiii lor minori privind cetăţenia. Copilul, care a împlinit vîrstă de 14 ani trebuie să exprime consimţămînt separat.
Persoanele care se repatriază In condiţiile acestui decret şi au cetăţenia română beneficiază de
toate drepturile politice, econom ice şi sociale conferite de lege cetăţenilor români. Persoanele care deţin cetăţenia română şi doresc să se repatrieze, dar nu au acte doveditoare a acesteia, au dreptul Ia eliberarea unui paşaport de îndată ce se clarifică problem a cetăţeniei lor. Persoanele care se repatriază depun cereri, In acest sens, la misiunile
diplomatice şi oficiile consulare române sau direct la Ministerul Afacerilor Externe.
Dobîndirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nici o consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin poate cere dobîndirea cetăţeniei române In condiţiile legii. De menţionat că persoanele care se repatriază beneficiază de scutiri vamale pentru toate bunurile do- bîndite în străinătate. De asemenea recapătă drepturile la pensie pe care le-au avut îa data plecării definitive din ţară. Ei pot beneficia, cu prioritate, de spaţii de locuit proprietate, prin organizaţiile de stat, cu plata în valută. Atît cetăţenii români cu domiciliul în străinătate cît şi persoanele care nu au cetăţenia română şi vor să se stabilească pe teritoriul României pot să cumpere locuinţe construite din fondurile statului cu plata integrală In valută.
Renunţarea la cetăţenia română cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care au îndeplinit formalităţile legale de renunţare la cetăţenia română la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României în străinătate se aprobă potrivit Decretului din 26 martie 1990. De aceasta beneficiază şi copiii m inori. Dacă persoanele de m ai.sus doresc să-şi menţină cetăţenia română în străinătate pot îndeplini.formalităţile pentru rcdohfn- direa cetăţeniei române în condiţiile legii.
DEVIATORISDiferiţi cititori — fie mai de
dreapta, fie mai de stingă, fie chiar din cei eare se consideră centri'? ti — ne spun că -le place, în general, ziarul nostru, dar că . . . oscilăm, că uneori „ţinem* cu Guvernul ori Parlamentul, alteori le eritieăni, că uneori stimulăm opoziţia, iar alteori o descurajăm. Lucrurile sînt simple: încercăm, pe cit e omeneşte posibil şl In funcţie de calitatea informaţiei pe care o avem, să fim obiectivi, fără interese partizane. Că e m ii u ş o r să strigi decît să clntăreşti lucrurile, să înjuri ori să lauzi decît să faci parte dreaptă fiecăruia — asta e cunoscut. Că nte-am asumat O obligaţie grea şi mai puţin ne- spectaculoasă ar trebui să se înţeleagă.
Dar In locul unei lungi gumentări, ar fi util să ne amintim da o glumă veche de acum vreo trei-patru decenii, din vremea cind în partidul comunist se purta o luptă acerbă împotriva deviatorilor. Iată gluma: „— Ce e un deviator? — Un deviator e acela care merse tot înainte. In timp ce par
tidul o ia cînd la dreapta, cînd la stingă.*.
Noi înţelegem că publiraţiile de partid şi cele ce se numesc Independente (de opoziţie sau de sprijin al F.S.N.) sînt obligate să urmeze imperativele tactice de moment ale partidelor de care s-au ataşat Dar noi nu slntem obligaţi s - o . facem. Noi înţelegem că aceste publicaţii trebuie să respecte legile jocului In materie de propagandă. Dacă politica e un mod de a atinge înfăptuirea unor Interese, mai m ult sau mai puţin consolidate, ideologic, propaganda poate fi uneori o tehnică da a produce sentimente şi convingeri ce ar putea fi chiar contrare intereselor pe termen mediu şi lung (sau chiar scurt, în zilele noastre) ale celor vizaţi, cu scopul soluţionării Intereselor tactice ale unul par-, tid. In ce ne priveşte, nea vind de sprijinit nici tm partid, nu avem de ce să facem o astfel de propagandă. Deci, ne permitem să fim . . . deviatori.
Die CALIAN
Din răspunsurile date la Liti-ebarea privind condiţiile repatrierii cetăţenilor români, aflaţi peste hotare, din diferite motive, se desprinde d a r c i le sînt' create toate condiţiile pentru a se reîntoarce printre noi. Li marea familie a ROMÂNILOR, din care fac şi ei pai te. Iuliu PETRUŞ
HANDBAL:.ARMĂTURA" INTRE POSIBILITĂŢI Şl ASPIRAŢII
*vităra, fiindcă ar fi nedrept pentru cei care s-au remarcat pînă In prezent: D. Cosma, I. Che- recheş, M. Petruş, L. Pop, M. Fe- renţ . . .
Rep: Printre cei citaţi sesizăm nume Intîlnite pînă nu de mult In tabăra alb-nogrilor. După cum, la „U“ , descoperim actualmente jucători care au activat, ieri, la .Armătura". Să înţelegem că Intre cele două formaţii este o poartă permanent deschisă?
L.J.: Într-adevăr, Intre cele două echipe există, sub acest raport, o relaţie intimă, distri- buindu-ne jucătorii în funcţie de necesităţi.
Rep: Am reţinut specificarea: .sub acest raport**. înseamnă că există şi tensiuni?
S. Ch.: întrucît acestea ne privesc doar pe noi doi, antrenorii, să le spunem animozităţi sau resentimente.
Rep.:?I» J.: Sorin a plecat de la „U“
întrucît antrenorul principal *-a dispensat de serviciile lui. Dar, deşi eliminat, n-a primit dezlegare. Iar el doreşte grozav să Joace. Ca să nu mai spun cită nevoie avem noi de el, întrucît postul de portar nu este ciccît în parte acoperit.
S. Ch.: Gît II priveşte pe Liviu, eî trăieşte sentimentul frustrării: faptul că s-a despărţit de „U“ fără a fi avut bucuria unei festivităţi de retragere, legitimă — credem noi, jucătorii — după 18 ani In serviciul unei formaţii!
Rep.; Să notăm şi obiectivul tlnărului tandem de antrenbri ai .Arm ăturii1*.
L. J.: Să străbatem campionatul In mod onorabil şi să ne for-
'tificăm echipa.Rep..' Mă aştepam să avansaţi
ideea promovării în A!I* J.: Numai cine nu cunoaş
te duritatea primei divizii poate nutri asemenea orgolii Jn condiţia In care dispune de o echipă foarte tînără — media ei de vîrstă fiind de 21—22 de ani dacă mă autoexclud pe mine, „bătrî- nul“ de 38 de ani — şi încă nerodată. Nu cred că este o glorie tă promovezi doar ca să ai de unde cădea.
S. Ch.: Asta nu înseamnă că vrem să batem pasul pe loc şi tă trăim fără ideal. Mai întîi însă trebuie să clădim fundamentul capabil să susţină ideea care ne animă.
Rep.: Tdce pe care o intuim cu toţii, a.-a că n-o mai răstălmăciră.
Rep: Nuşa DEMIAN
Un important eveniment sportiv
CAMPIONATUL NAŢIONAL DE ORIENTARE
Federaţia Română de Orientare a încredinţat Direcţiei judeţene de educaţie fizică şi sport, respectiv Comisiei judeţene de orientare cinstea de a organiza. In pădurile din jurul municipiului Cluj-Napoca, campionatul naţional de orientare. La întreceri, eşalonate pe distanţa de 4 zile, Intre 11 şi 14 octombrie, vor participa peste 170 de concurenţi din întreaga ţară, cîşti- gători ai fazelor judeţene, precum şi cei mai buni sportivi ai cluburilor şi asociaţiilor sportive. Pentru 12 titluri, Intîietatea se va da Intre limitele de virstă cuprinse între 19 şi 21 ani, la masculin şi feminin. Iată programul celor patru zile de întreceri:
® 11 OCTOMBRIE: Campionatul de sprint (pentru prima dată ca probă); avînd loc de desfăşurare Viştea-Vest, Totodată va a- vea loc şi deschiderea festivă la ora 9,30, înaintea startului probei, la ora 10,00.
« 12 OCTOiYIlîRIE: Calificări pentru finala individuală In Făget (start la ora 9), eu sosirea In faţa cabanei Făget
Atîetîsm: MEMORIALUL „IO N MOINA*Frumoasa iniţiativă de a organiza o competiţie
memorială atletică, de cinstire a celui care a fost marele nostru campion ION MOINA, s-a materializat, cu sprijinul Direcţiei Judeţene de educaţie fizică şi sport şi contribuţia Comisiei Judeţene de atletism, respectiv clubul „1J“ — prin organizarea primei ediţii, desfăşurată vinerea trecută, bucu- rfndu-se de prezenţa unor atleţi din Ungaria. Pârât câ organizatorii nu s-au preocupat mai insistent pentru n invita la intr-cere pe cei mai buni ntlcţi din ţară. O singură prezenţă, de marcă, vi- ce-cnmpioana europeană Maneta Ilcu, dar cu rol d c . .. oficialitate la decernarea premiilor. O subliniere pentru întreprinderea dc porţelan „IR IS"
care a sponzorizat întrecerea prin oferirea unor frumoase cupd şi alte premii.
lată. In continuare, elşîigţitorii şi clştigătoarelp probelor concursului: BĂIEŢI: Dorin Mureşan („U“ -1MMR) — la 100 şi 400 m; Ioan Şerban (,,U“-1MMH) — la 800 m; Gabriel Pqp (CSM- ALSITl — la 5000 m ; Co-.min Span („U*-IMMft)— la 110 m garduri; panilor Uere.ş (Univ. Budapesta) — la lungime; A. Nagy (Univ. Budapesta)— la disc; Lucian Bodârnea (CSSA) — la suliţă; FF.TE: Zsofia AntoU (Univ. Budapesta) — la 100 m şi lungime; Olimpia Stoica (CSSA) — la 400 m; Zsiusa I’app (CSSA) — Ia 800 in; Eva Munteanu (,U “-1MMU) — la suliţă. Petre Nagy
• 13 OCTOMBRIE: Finala, la Viştea-Est (startul la ora 10).
• 14 OCTOMBRIE: Campionatul de ştafetă, Id Făget (după poligonul gărzilor), cu startul la ora 8,30. Va urma apoi festivitatea de premiere, a cîştigători- lor întrecerilor.
Adresăm tradiţionalul BUN VENIT tuturor participanţilor la Campionatul naţional de orientare.
FĂRĂ 3 TITULARI - VICTORIE CU 3 - 1
Este vorba despre partida fo r maţiilor de copii Electrometal şi C.F.R. disputată duminică, pe terenul cu zgură. In deschiderea partidei seniorilor In cadrul diviziei „G“ , seria a Xt-a. Deşi fără trei titulari — Adrian Zdroba (portar). Ilie Bucur şi Sandor B a- rabaş (Jucători In clmp) — echipa Electrometal a cîştigat cu sco rul de 3— 1, după ce la pauză a fost condusă c u i —0. Golurile talentaţilor copii ai antrenorului Ionel Băgăreanu :l" f° sl înscrise de Avelin (2) şi Chiorean. Cei trei jucători titulari amintiţi n-au fost prezenţi În teren pentru simplul motiv ră erau plccaţi la Bucureşti, la trialul pentru a lcătuirea selecţionatei de Juniori 1995. Dar echipa şi-a dem onstrat valoarea şi fărS cei trei titulari.
PAG îM A 3 a A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE
La cererea unor cititori, reproducem un articol a- pârut în ziarul „Szabad- sâg" anul II, nr. 205, vineri, 28 septembrie 1990, pag. 1 şi 3.
S I T U A T I A P i A ROMÂNIEI $1 VIITORUL18 S y ji
U.D.M.R. sprijină primirea României în Consiliul Europei. Cu respectarea acelei funcţii care derivă dia guvernarea locală cuprinsă in Carta Europei, acceptată îa 19S5 la Strassbourg şi Carta lim bilor minorităţilor naţionale regionale, pe care le va semna şi România şi le va considera obligatorii, inclusiv asigurarea garanţiilor cu privire la drepturile individuale şi co lective ale m inorităţilor naţionale. (Notă de subsol: Delegaţia parlamentară română va participa la Şedinţele Consiliului Europei ca invitat. In numele U.D.M.R., dr. Barasiy Fere no va expune textul de faţă).
Caracteristicile vieţii pylificc din România dc astăzi.Ce caracterizează viaţa noastră politică?A. în viaţa politică se resimte o reeditare a unei
tendinţe de reintroducere a vechii concepţii şi a unei democraţii insuficiente.
1. Introducerea fostei Securităţi şi a nomenclaturii în structura culturii şi a noii puteri de stat;2. Strategia de tergiversare a tragerii la răspundere a
persoanelor în procesele privitoare la genocidul din decembrie;
3. Reabilitarea propagandiştilor fostului partid dego- vernămînt şi a reprezentanţilor ideologiei, precum şi activizarea persoanelor fascistoide şi care susţin şi păreri antisemite;
4. Activizarea vechilor mecanisme (vezi numirea, autorităţilor locale pe baza deciziei exclusive a guvernului, precum şl lăsarea pe dinafară a realităţilor etnice, precum şi a părerii diferitelor organizaţii). Din personalul existent, autorităţile, în bună măsură, şi-an edificat puterea pe baza garniturii a doua a fostei dictaturi;
?. Atitudinea de încurajare a indeciziei, a toleranţei, precum şi predispoziţia pentru un compromis, ba mai mult, ocazional, o atitudine încurajatoare din partea regimului pentru a fi atacate începuturile democraţiei şi, nu o dată, şi instigarea totalitară, extremistă şi neo- ceauşistă chiar a guvernului faţă de forţele de destabilizare. Toate acestea au contribuit în mare măsură la
producerea unei tensionări artificiale a problem elor so ciale şi etnice, care au dus la incidente grave (vezi Tîrgu Mureş şî Săpinţa).
6. Guvernul întîrzie încă mereu cu explicarea evenimentelor din Bucureşti din iuna iunie şi a brutalităţii de care au dat atunci dovadă autorităţile.
R guvernul, în loc să ia atitudine împotriva forţelor care ameninţă democraţia, le ajută, pentru a cîşti- ga teren, folosind tactica de distragere a atenţiei şi câutlnd un tap ispăşitor. Această căutare de ţap ispăşitor ameninţă în mod cu totul deosebit magbiarimea care trăieşte în România, şi anume, prin activizarea extremelor naţionale şi- a existenţei în continuare a veohdor structuri, precum şi prin lipsa de hotărîre a guvernuhii, ţinînd sub presiune politică şi sufletească continuă maghiariroea din România.
în astfel de împrejurări, strategia acestor forţe extremiste face ca anumite extreme să, se poată afirma mai sigur, strategie care îi sileşte pe unguri să. părăsească ţara.
Pretenţiile seoavfre.1. Introducerea în Constituţie a punctului 3 a Hotă-
rîrii de ia Albn tuli a, temelia statului român naţional modern. Citat- .Libertatea naţională pentru toate popoarele care trăiesc împreună pe teritoriul României. Fiecare popor va învăţa in limba sa, se va 'conduce în limba sa proprie îşi se va judeca în lim ba sa şi din persoane alese dia sinul său va dobindi dreptul de reprezentare Sit Parlamentul şi în guvernul ţării, proporţional eu mijfiăruJ populaţiei” .
2. Redactarea legii naţionalităţilor în spiritul şi normele Declaraţiei de la Alba Iulia şi a norm elor europene privitoare la minorităţi.
3. Constituţia să cuprindă în tex tu lsău cadrul jurid ic ui organizării politice şi democratice, precum şi apărarea intereselor minorităţilor naţionale, înţelegînd aici şi garanţiile necesare.
4. înfiinţarea Ministerului Naţionalităţilor. Organele centrale sau. ale conducerii locale să poată lua deci/ii corespunzătoare cu privire la situaţia minorităţilor, pe baza propunerilor Ministerului Naţionalităţilor.• 5. Situaţia politică, economică şi juridică a maghia-
rimii din România să fie restabilită pe baza situaţiei corespunzătoare din anul 1947. Acesta este anul hotă- rîtor de la Paris şi în urma dispoziţiilor date acolo au luat naştere puterile totalitare comuniste. Interesele de atunci ale maghiarimii din România au fost asigurate de' instituţii naţionale cu mai multe straturi Restabilirea acestor instituţii desfiinţate o cerem ca o condiţie de bază şi ca punct de plecare; rezolvarea a- cestei cerinţe să se facă respectind normele europene. Principiile de mai sus înseamnă în practică următoarele: în general, recunoaşterea continuităţii de drept ca bază a instituţiilor sociale, culturale şi econom ia: din Ardeal, înţelegînd aici şi dreptul de proprietate.
Instituţiile confesionale.Restituirea către proprietarii originari a averilor bi
sericilor existente încă şi confiscate, pe lîngă restituirea şcolilor confesionale (imobile, fundaţii, biblioteci şi obiccte de cult); admiterea funcţionării ordinelor călugăreşti; condiţia de bază a tuturor acestor pretenţii este asigurarea funcţionării unei autonomii confesionala puternice şi în stare să funcţioneze.
Cultură.Conducerea instituţiilor de cultură fără amestecul
autorităţilor; asigurarea unor emisiuni dc televiziune şi radio cu timp corespunzător, cu program de durată, independente şi faţă de guvern; restituirea bunurilor existente ale bibliotecilor, arhivelor, fundaţiilor p a r ii- ' culare şi publice, înţelegînd şi materialul arhivistic şi manuscrisele; restituirea instituţiilor de cultură şi a altor instituţii de interes public, a şcolilor — mai tîrziu etatizate sau confiscate — clădite prin contribuţia maghiarimii din România; în interesul păstrării identităţii naţionale a minorităţilor să se poată preda şi populariza istoria noastră naţională şi să păstrăm tradiţiile noastre, păstrînd şi operele trecutului nostru; cultivarea liberă de către minorităţi a legăturilor cu acea naţiune de care este legată istoric prin conştiinţa identităţii şi prin legăturile^ de limbă.
învăţăm întInstrucţia independentă în lim ba maternă pînă lă
universitate, inclusiv ca exem plu pozitiv trebuie să considerăm universitatea suedeză din “Finlanda şi cea bască din Spania, şi considerăm absolut necesară reînfiinţarea universităţii în lim ba maghiară „Rolyai“ . U - niversitatea maghiară întemeiată, în urma unor evoluţii anterioare seculare, în 1945, a fost desfiinţată de Ceauşescu în 1959, în urma intervenţiei personale şi a directivelor lui Ceauşescu. în cadrul universităţii maghiare trebuie să funcţioneze Facultatea de medicină şi.fa rm acie , instrucţie în dom eniul politehnic, facultatea de agronomie şi academiile de artă şi muzică cc au fost desfiinţate. în ceea ce priveşte şcolile elementare prim are şi medii, cerem restituirea în proprieta- . tea bisericilor a instituţiilor .confesionale etatizate, precum şi a creşelor, grădiniţelor, a şcolilor în limba maghiară construite din fondurile statului.' Toate acestea trebuie să fie pUsc sub autoritatea unui inspectorat teritorial maghiar.
.Economia.La elaborarea şi aplicarea legii privitoare la pămînt
să se ia in considerare raporturile născute prin refor
ma agrari din 1945 şi pe baza acestora să se respecta pretenţiile actuale.
C. Să înceteze politica aceea care are ca scop schimbarea componenţei etnice a comunităţilor care s-au form at în timp istoric, a comunelor şi localităţilor etnice.
7. Rugăm Guvernul român să înceapă tratative d ip lo matice cu Vaticanul pentru ca Dieceza romano-cato- lică strămoşească din Alba Iulia să fi ridicată la rangul de mitropolie, căreia să-i aparţină diecezele din Timişoara, Oradea, Satu Mare (după cum se ştie. Vaticanul, nu de mult. a ridicat la rangul de mitropolie dieceza din Bucureşti). în acest fel această mitropolie reprezintă, in primul rînd, România în străinătate, deci îi reprezintă pe credincioşii romano-catoUci caro trăiesc în România, deşi aceştia, in marea lor majoritate, aparţin parohiilor din Ardeal (1.187.000 credincioşi) Rugăm ca statul să nu se împotrivească ţl sâ nu îm piedice instruirea şi serviciile de păstorire religioasă în limba maghiară a ungurilor ceangăi din Moldova.
Şi noua Constituţie sâ prevadă (această prevedere na a fort respectată nici în trecut) folosirea liberă a limbii materne pe teritoriile locuite de minorităţi, înţelegînd aici administraţia. Justiţia, denumirile şi scrierea tn limba minorităţilor a localităţilor, străzilor şi instituţiilor (în limba maghiară). în aceste teritorii să fie numiţi astfel de funcţionari care sînt originari din rîndul minorităţilor, precum considerăm obligatoriu fi cu noaşterea lim bii române şi întrebuinţarea ei în teritoriile locuite în majoritate de unguri.
0. Pretindem soluţionarea grabnică în următoarei* problem e care privesc U.D.M.R. şi pe ungurii car* trăiesc în România:
— cerem ca Guvernul şi organele sale locale sâ împiedice instigarea directă, indirectă sau în forma camuflată a atitudinii antimaghiare tn presă (spre exemp’ a şi în ziarele oficiale ale Frontului, care este la guvern);
— ne exprimăm nemulţumirea că U D .M .R , din ca « - za metodelor administrative directe, a ajuns într-o situaţie dezavantajoasă în viata publică (vezi, de exem plu, problema sediului U.D.M.R. din Cluj);
— ne plîngem, de asemenea, că Guvernul ă m onopolizat astfel de informaţii care în democraţiile occidentale sînt publice. In acest fel U.D.M.R. este avizat, cu privire la situaţia reală, de multe ori, la informaţii indirecte sau întîrziate şi la eventuale comunicări ale altor agenţii; U.D.M.R. este pus .astfel într-o situaţie de inferioritate sau e pus în faţa unor fapte împlinite.
10- Tribunalul constituţional sâ aibă şi un colegia al naţionalităţilor. -
11. Considerăm ca o condiţie esenţială ca organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului (Amnesty International, Helsinki Watch, Hungarian Human Rights Foundation, Gesllschaft fur . Menschenrechte, Ligue pour Ies droits de 1’homme) să poată avea birouri pe teritoriul României. Nici o restricţie să na îm piedice activitatea birourilor şi a colaboratorilor mass-mediei internaţionale.
12. Sprijinim în primul rînd funcţionarea din nou a consulatelor care au funcţionat la Cluj (maghiar, ceh, german, italian, austriac şi elveţian), Sn măsura în care părţile respective ar dori aceasta, precum şi restabilirea tuturor consulatelor care au funcţionat în R om ânia
După părerea şi judecata U.D.M.R.,. Guvernul are nevoie de mai multă energic» şi consecvenţă pentru ea realizarea programului Guvernului, care are, ds altfel, şi conţinut pozitiv, să poată fi realizată.
„Uniunea Democratică Maghiară din România e.ste'organizaţia menită să reproşate şi să apere în viaţa publică interesele maghiarilor din România. Promovează a fir«iw e« «ioraocraţiei, re- prezin/3 int«-e«!Îe întregii minorităţi maghiare din Bumânia şi prin pnrtiriiuvnea îa farurile vieţii pubSicc cns.lr.it) n5(* !a garantarea Lnstfls'ţicjutiii ţi exercitarea faptică a iîrct»iuKinr vidualo colcetivv. acesteia. Nu extd an partid, este organizaţia constituită pe loaza naţională a or t'i-i România, care, fărâ a se. ycîua pe pl-at^or- ma vreunei itV^cJogii, pe.airu n- tingeren scoprrtfcw propuse doreşte tă îiiRlnîiere koaîe mişcările, organi/atfXc, jn-spirile re a- deră la prin'iijiiita ei de bară, îi susţine prcgrnmtd v* doresc să coIahnrc7e în roaJiwirea dezideratelor noastre **nuine‘‘. (Extras din Platfcirmii-Program a U.D.M.R. din România, Tîrgu Mureş, 13 ianuarie 1999, subl. n.)
Am reprodus fidel aliniatul' 1 din preambulul Platlnrmei-Pro- gram al U.D.M.R, pentru a lămuri cititorul asupra bazei ideologice naţionaliste, colective, politice şi identităţii partinice separatiste maghiare din România, In totală contradicţie cu afirma-
pozn>< i & T r/^T T T
ţia cuprinsă îa . prima frază din acest aliniat, că adică U.D.M.R.- ul nu este un partid. Ei bine, din conţinutul numai a acestui preambul, rezultă fără echivoc că U.D.M.R.-ul este un partid p o litic şi încă neăutorizat de nici un text din legislaţia românească. Asupra acestui argument vom reveni mai tiran.
Acum, să analizăm conţinutul declaraţiei oficiale a U.D.M .R,-' ului publicată ln traducere de ziarul nostru chiar în arest număr, făcut şi înaintat Adunării Consiliului Europei în cursul săptămînii trecute.
Cnraclsriznrea vieţii politice româneşti aciualc.
Pretenţii.Nu ne vom opri asupra criti
cii pe care o face U.D.M.R.-ul vieţii noastre politice, actuale, deoarece ea so adresează guvernanţilor şl Parlamentului. Este de datoria lor să răspundă tn faţa alegătorilor. In schimb ne vom opri asupra capitolului Intitulat „PRETENŢII" Pretenţii? In ce calitate? Desigur to calita
te de aliat al Partidului Naţional Liberai, eu care a legat o a- lianţă în timpul alegerilor. Dacă aceste pretenţii s-ar adresa P.N.L., nu ne-am ocupa de ele. Ele vizează însă interese fundamentale ale statului Român, a suveranităţii saie şi a liniştii populaţiei autohtone.
X. U.D.M .R-ui are „pretenţia* de a consfinţi şi introduci; în noua Constituţie aliniatul ITI din Hotărîrea de Ia Alba Iuiia din 1 Decembrie 1910, pe care maghiarii nu au acceptat-o niciodată şl nici nu au semnat-o. Acest act constituţional a fost opera Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi a rămas In vigoare in Transilvania numai pînă la 29 martie 1923, data promulgării noii Constituţii, care I-a abrogat. Nici Guvernul» şl nici Parlamentul Român nu sînt obligaţi s i introducă nici o dispoziţie din Hotărîrea mal sus amintită.
2. U.D.M.R.-ul .pretinde* elaborarea unei legi a minorităţilor, pe baza Hotărîril de la Alba Ittltn din l Decembrie 191*
şi în spiritul norm elor europene. Pretenţia este absurdă, deoareceooi nu vom accepta niciodată să organizăm o parte de cetăţeni împotriva Statufui Român. Aceştia nu pot pretinde ln baza nici unei legi naţionale, tratate sau convenţii internaţionale, alte drepturi ' decît acelea conferite priu ' Constituţie tuturor cetăţenilor, indiferent de limba pe care o vorbesc, religia care o practică şi rasa căreia îi aparţin.
3. Statul Român nu poate introduce în viitoarea Constituţie organizarea juridică, politică şl democratică a intereselor unei minorităţi de cetăţeni, fără a leza aceleaşi interese democratice ale majorităţii autohtone,- împărţind cetăţenii In două categorii, minoritari şl majoritari. O astfel de discriminare a cetăţenilor ar duce la confruntări latre cele două categorii de cetăţeni şî la destabilizarea Statului Român.
4. Pentru acelaşi motiv, nu este cazul înfiinţării unui Minister al Naţionalităţilor. Eroarea din 1949
nu mai trebuie repetată. Să no înţelegem, România nu a fost, nu este. şi nu va fi niciodată o republică a naţionalităţilor, ţinta pa care o urmăreşte asiduu U.D.M.R.-ul şi organizaţiile revizioniste din ţară şi din străinătate. Nu facem o afirmaţie gratuită. Eb a fost- confirmată şi de autorii Conferinţei de Pace de la Trianon din 1920. Intr-adevăr, in scrisoarea trimisă la 6 mai 1920, delegaţiei maghiare conduse de e.,nte'i' A , Aponny de către A. Miierand, preşedintele Conferinţei de Pace, acesta spunea, citez: „îm prejurările etnografice din Europa centrală sînt. aşa incit este, Intr-adevăr, cu neputinţă ca frontierele politice sâ coincidă în toată întinderea lor, cu frontierele etnice. Urmează că unele nuclee de populaţie maghiară ( . . . ) se vor găsi trecute sub suveranitatea unui alt' Stat. Dar nu se poate pretinde, pc temeiul acestei situaţii, că ar fi fost mal bine să nu .se schimbe vechiul statut teritorial. O stare de lucruri, chiar milenară, nu are temei sâ dăinuiască mal departe cînd s-a constatat câ • contraria dreptăţii"..
Dr. JUSTUS (va urma>
'A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE ■ P A G I N A I
T0AM1A MUZICALĂ CLUJEAMĂW V ţT A Ţ II FESTIVALULUI
Radu Maier: J E T E S T REALISMUL DE VALET AL REALITĂŢII”n
Nu de mult l'flm - reîntîlnit la CluJ-Napoc* po Rada MnJcr, pictor clujean stabilit în R. F. G. In 1967, dar eare a menţinut In permanentă lccături ca rudele şi prietenii de aici.
N ici bu există posibilitatea tmei îndepărtări absolute de ţară — îmi spunea. Nici germanii nu ne pretind o absolută neutralitate In raport cn ţara din care am venit. Ceea ce e de dorit tntnror românilor — din ţară ţi dinalura ei — este obiectivitatea faţă de evenimente, care este f l ea o larmă de angajare.
■— Cum ţi st parc dc la distanţă evcîiiţia RoesA- niei?
— Ne lipsesc ecolo multe Informaţii ţ l de accea nm dorit *ă rovin din acra în ţară. Acum cred că lu crurile merg bine. Desigur, uscături sînt In arlce pădure. Dar eu rint foarte optim ist Şi abia «cum , na ca disident, pot Interveni serios, ca ţi ceilalţi români d in Occident, pentru ajutorul moral, financiar e tc In favoarea ţării noasta*. Fireşte, nu sînt purtă tem i dc corin t al unui crup, dar ştiu că mulţi gîndesc la fel, că mulţi sc gîndesc la schimbarea radicală a atitudinii românilor din exil şi văd cu optimism 'viitorul României. Cei car» au plecat din România gau protestat făţlg, dar şfun că a existat o rezistenţă permanentă n tuturor xbffiânilor, inclusiv a mem brilor de partid. îîeocomuiiîranul? 1 Dar^ citi tin Jost ccnrurdşli adevărdţi? în realitate an n*>ţistal d fiv a mercenari bine pbitiţi. In acele coad^ii a părăsi ţara n-a fetei o trădare, <j somnul unei do rinţe de a trăi înai bine. Voi v-aţi dus crucea, Am suferit ţ i noâ, dar nu sub raport m aterial Mă vei tttfaeba dacă bu era mai moral să rămîi aiii şi să suferi ca şi ceilalţi. Dar pentru a sparge ace1 sistem {deal de dictatură' trebuiau făcute anuniite breşe.. .
— în ce m od a evoluat opinia din R. F. G. asupra evenimentelor de la noi?
-— Jîxesa serioasă a căutat să fie obiectivă ţi a trebuit să-ţi modifice primele opinii. Astfel, la în ceput armata a fost eroizată, «popeizată fără nuanţe. Apoi vncle lucruri s-au mai lămurit, s-a mai n- tlat că anele elemente din armată s-au competrtat altfel. Securitatea era Dractila, vampirii. Apoi rinele voci au început să afirme că i&fă Securitate nu v a r Ji putut face nimic. Astfel tă din marea «>ală au început să fie puse în lumină diferenţiat forţele care au avut un ro l în evoluţia evenimentelor. Analizele tot snSi serioase prezintă lucrurile tot msu nuanţat, mai credibil, pe teren social, militar, politic ţi diplomaţie. Occidentul a început să înţeleagă că Securitatea mergea pe dona ţine.- urta — a „educaţiei comuniste* — a ruginit, n-a funcţionat de fapt; cealaltă — a intereselor naţionale — şi-a menţinut funcţia. Desigur, nu sînt, tocmai cu !, adeptul terorii politice exercitate de anumite sectoare aîe Spcuri- ; tăţiL A u existat în acea instituţie şi fiare, dar şi oameni — ?î încă selecţionaţi dintre cel mai buni cpeeialiţti In anumite domenii iar'rom ânul c benign, nu-i stă bine-eu reVolverui în mină.
■— Nu exagerezi spre.. . stînga?— Fosta mea soţie, şefă de sccţie la Europa Kbe-
râ, primise 14 scrisori de ameninţare. După a 12-a— am solicitat penii is de port-arm ă.. .
— Care este atmosfera în comunitatea română din R . F. G 3 -
— La Miinehen românii sînt carorum adunaţi în jurul Europei libere, un post de radio foarte bine informat — mai dă greş în opinie, dar nu în informare, în general. Desigur c o instituţie finanţată ţi condusă de americani, iar neutrali,smul e un scop important, mai ales în probleme naţionale <n-au nevoie de conflicte „de coridor” intre redacţii). De n- ccea problema naţională nici nu vor s-o rid ier» la importanţa ci, afiraUnd că Europa liberă nu .şi propune să fabrice opinii — dar prin selecţia informa- ' ţ ie i ... Oricum, postul arc o influenţă pozitivă între romuni prin personalităţile pe care le grupează în jurul său — ţi pentru România în general, cred ru. A l doilea rol important îl joacă biserica — sau bisericile. Prin 7 4 -’70 comunitatea era foarte unitară, se oficia o singură liturghie, combinată, pentru am bele biserici. Acum îi avem pe m cnscniorulBîr- lca, legat de papalitate, ţi pe ortodoxul clujean I'e- lecan. Ii agrees pe ambii pentru calităţile Jor inte
lectuale şi umane. Sînt convins că ambele comunităţi »e pot înţelege foarte bine. Ungurii, de exemplu (vreo 20.000) n-au conflicte confesionale şi e de aşteptat ca şi cei peste 12.000 de români din MQn- chen să ajungă la aceeaşi bană organizare şi anno-
■ me. De altfel, precizez că Întreţinem cu ungurii din Mîrnchen relaţii bune şScred că bune relaţii trebuie să se stabilească şi în Transilvania, ca şi între ccle două ţări ale noastre. A ltfel nu se poate. Cred că protestele, atmosfera încordată nu-şi au locul. Desigur, e mai uşor să protestezi mereu, să fii mereu In opoziţie cu ceva. Mă întreb cura ar proceda cei din opoziţie dacă ar fi la putere — şi F. S. N. dacă ar fi în opoziţie.
— Să mai continuăm puţin cu politica ...— Mi se pare important «a fiecare partid să aibă
• pldtform ă-program, • Ideologie solidă, să poată să răspundă convingător corpului cleetoral. In a- eoastă lume complicată omul are nevciie de siguranţă. Iar marea abilitate a politicienilor din Vest este de a apela, în alegeri; la program e care să promită cetăţeanului tihnă într-o perspectivă lungă, la programe a căror eficienţă sâ poată f i verificată. Trebuie înţeles că democraţia nu este conducerea directă de către popor a statului — iar dacă un conducător, este debarcat de popor, acefl^tanu se face dircet, ei ca .urmare a inefieienţei politicii sale.
■— A cum , te xog să ne oprim la artă. La Cluj,. acum trei aecerfii erai un pictor revoluţionar, prin
tehnica ţ i temele a b ord a te ...“ A m introdus teii ni ca pulveriza torului, ceea
ce a condus Sl la o îngrădire în alegerea temeior. E o tehnică fascinantă — o folosesc şi azi — pentru trecerea toarte nuanţată d e 3a o cti lor, re la alta. Fusesein un bun portretist, interesat de identificarea caracterelor — vreo patru-cinei portrete ale lui Blaga, sile unor oam eni d e artă ca Sandu Rădaleseu, Anatoî Chîsadji, F lorin Piersic, ale u -nar co leg i___D ar aeeste teme nu se pretează latehnica mea, p c care am jaerîecţiunat-o foarte mult, «3 o aparatură foarte com plexă. Ea se pretează m oi m ult la peisajul com poziţional: nu de redare topografică a tmor peisaje efistente, tă a unora inventate, carc ar ptitea fi. M otto-ul meu este: Realitatea trebuie redată cu m am dori noi s-o vedcap sau cum ar trebui să ne temem că ar putea deveni — niciodată aşa cum este. M i-e teamă să fiu un realist servil, detest realismul de valet, al realităţii.
•— Care-ţi sînt preocupările în domeniul graficii?
■— Multe. în felurite dom enii, de la gralica de carte la .grafica publicitară, fascinantă nu numai strict ca grafică, c l şi sub raport psihologie: să-l convingi pe om să cum pere chiar şl ceea ce nu-i
. trebuie!. . . Desigur, a lucra în dom enii paralele e ţi n chestiune de educaţie, dar' şi de temperam en t In ce mă priveşte, mă interesează foarte multe lucruri: să citesc, să ascult mnzieă simfonică, sâ privesc la televiziune actualităţile, să mă im plic. Sînt permanent în pericol de a face prea mu! le, dar n e pot altfel, inactivitatea mă oboseşte. Lucrez la o instituţie d s stat (problem e ale ocrotirii mediului), d ar.ş i acasă.
•— Pe eîr.d din nou la Cluj, cu o expoziţie?— Sper ca în ianuarie sau februarie viitor.
*N-am publicat imediat convorbirea cu Radu Ma
ier — şi bine am făcut: între tim p am primit de Ja Titu Popescu un exem plar d in cartea sa .Radu— Anton M aier — Disziplîn, Meditation,JL,yrismus, o foarte bună m icrom onografie, excelent ilustrată cu reproduceri din opera celui care în R. F. G. este cunoscut simplu, îu b semnătura „Radu*. Prezentarea Iui Titu Popescu este însoţită de un scurt text al lui Com olius R . Zach şi d c extrase din aprecierile altor critici de artă, între care şi Ionel Jianou (din: Ionel Jianou, G abricle Carp, Ana Maria Co- vric, L ionel Scant6yâ: Les artistes roumains on Occident, Paris. 1986,. pe care n-ar îi rău să o a- vcm şi în româneşte). Este şi aceasta o dovadă a atît de necesarei solidarităţi a tuturor românilor.
Ilie CAL1AN
PENTRU CE?Este lim pede pentru oricine, că
multe din cele ce se îniîroplă In jurul nostru sînt inexplicabile. Mai m ult decît atît, sînt ciudate. Lucruri bine stabilite, sînt pur şl simplu răsturnate. Nu mai există ordine în multe. N-ar fî exclus să auzim într-o zi că o şcoală a fost desfiinţată, iar în locu l accstcia a opurut un club select, o întreprindere particulară peixfru calificarea şi specializarea bişniţarilor, o damelor de consum sau a altor profesiuni aflate pe acceaşi creangă 5n Ierarhia socială. Anumite senine nratâ că ne putem aştepta şi la aşa ceva. Iată un exeirpiu. Intre
■ Cconla generală nr 18, Liceul de matematică şl lizicS ’ nr. 1 şi o .«rădfniţă cu crcşă cu orar pre- Ju^tfit, cartierul Ghcnr^bcni. exi'ţu mu teren încrădit, betonat. Pacu ii» acest spaţiu nu au fost
Încă amenajate terenuri de fotbal, baschet, volei, tenis, nu este vina copiilor. Oricum, un număr mare dc elevi, tineri din cartier pot şi fac aici sport. Şi, fără în doială, in următoarea perioadă terenul va fi amunajat corespunzător.
Ce s,i întimplă, însă, acum? Spve stupefacţia elevilor, a lo cuitorilor din cartier, în acc'it spaţiu a început amenajarea u- nui poligon auto destinat, după <tîe am auzit, unei şcoli de şo- ferj amatori privată. Fără îrnio- ia)ă, rci eare au „ochit" locul au w u t o idee excclentă. Pentru ci, fircţte. Terenul fiind betonat, lucrările de amenajare se. reduc substanţial.
iîa r ce faccm cu sutelf, de e le vi, care, în proRrani.i şcolară au Şi -oro <îe educaţie fizică? Cum este posibl] să ;o acorde a v in c -
r.ea aprobări p-:ntru demolarea unor terenuri sportive şcolare, cînd se ştie ce lipsă acută avem de săli de gimnastică, şi de baze sportive?
M ai există şi un alt aspect pe care nu-1 putem trecy, cu vede-
"rea. Viitorul poligon ar urma să funcţioneze (Dor.mnc fereşte să kc ajunjţă aici) sub ferestrele a trei blocuri d c locuinţe, să polueze una dintre cele mai frumoase zone ale Clujului, să reprezinte un pericol permanent pentru un număr m are dc copii.
Ion ItlîSP..S. Intre şcolile respective
s-a .luiorizat amenajarea şi funcţionarea unei ţuicării particularo intr-un chioşc de vară. "fie pare că desfacerea merge bine. Să se fi /rindit cineva la elevi cînd .va autorizat amplasarea nccsteia între două şeoli? Forieiji trebuie sii fie, încă o dată elevii accs- tora.
I.-itfi iarăşi o chestiune ciudată.
tf îmi plac mai mult recitalurile sol»”— Margareta Fcodorova, care
sînt contractele dv. muzicale eu România j i de cînd datează ele?
— A m fost prezentă pe multe scene de concert în România, la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Ora
dea, la Cluj. De prima mea prezenţă In România îmi amintesc cu plăcere. Era, în 1957, cînd am concertat sub bagheta maestrului George Georgcscu. Studentă fiind, debutul meu în ţara dv. a fost unul de bun augur! Era ceva să fii dirijat de George Georgescu, să colaborezi
.eu el, să înveţi de la e l Cei tineri nu aveau decît de învăţat
— Aţi lost eleva Iui licm rith Neuhaus.
— Într-adevăr. Pot afirm a că «m lost norocoasă că am studiat cu el, că l-om avut profesor. Eram elevă cînd am început să
lucrez cu Neuhaus, la Şcoala de muzică, apoi la Conservator, aspirantura. Neuhaus na a fost numai profesor, c i şi un m u ii- ţlan desăvîrşit L e avea pe toateII preocupau toate aspectele. Muîtîerile desigur. N im ic nu era !&>at Ja voja întrnrplării. Relua fiecare notă, fiecare frază, pa- s<jj, pînă ieşeau aşa cum dorea el, adică p er fect î i plăceau Bce- Uiovcn, Baeh, SkriaMn.
«— Recitalul dv. a cuprins lucrări de Mozart, Chopin,. Skria- Iîîiî. '
— Vedeţi dv. există o linie,
o axă Bach — Mozart — Chopin— Skriabin. Interpretez Bach cu mare, m are plăcere. A m în repertoriu, p e lîngă lucrările pentru pian, şi concertele pentru elavetin. Chopin are lucrări foarte dificile. Există un mare contrast, în miizica lui, între clemenţii; clasic şi cel popular. Skriabin e un compozitor tocmai bun pentru pianişti. E un compozitor al sunetului, al unor gradaţii, al virUioziUiţii pedalei. £î-ar putea să mă preaint publicului clujean, în viitor, cu o integrală Sltrâbiii. M -ar bucura. Este un compozitor cunoscut, totuşi, puţin cîntat. Skriabin ş l Chopin sînt, în multe privinţe, apropiaţi, înrudiţi.
— Vă prezentaţi publicului In dubUS ipostază, într-un recital cameral j i într-un concert, . .
— JBanuiesc ce . vreţi să mă întrebqţi. îtni p lac mai mult recitalurile1 solo. In ptrimul rîn»î dcoarece e seara mea. Apoi, sînt în elementul meu şi îmi pot transmite .iuai uşor ginduriie. sentimentele, filosofi a mea. Z ic filosof io gîndjndu-m ă şi la celălalt aspect aî activităţii mele, cel de -cadra didactic la Conservatorul CeaEtovslri din Moscova. A fi pianist şi cadru didactic, iată dyuă activităţi pe cît de interesante, pe atît dc plăcute.
Bernostene ŞOFRON
LECTURI
55După cum clujenii ştiu, p s lin
gă Biblioteca judeţeană funcţionează cenaclul cpigranaiştilor clujeni „Sa!tricon“, cenaclu afirmat în ţară atît prin mem brii săi ca creatori individuali, c ît şi prin culegerile p e care le-a editat — xnaî modeste ca volum şi grafică, ori mai consistente, precum „Eterna epigramă — 1“ şi, de curând, cel de al doilea volum, în care grupează creaţii a31 de membri, faţă de 13 din prim ul {cifea păcătoasă le-a adus noroc!), patru dintre c i fiind de acum trecuţi în lumea drepţilor. Lucrând într-un fe l de clandestinitate permisă, ca toţi epigra- mîştii şi caricaturiştii din timpul dictaturii, clujenii s-au grăbit, după revoluţie, să iasă în lume în adevărata lor lumină. Nu este o selecţie de epigrame scrise spe- cial,pentru acest volum, ci dintre acelea care — unele chiar nevinovate, cum sint foarte numeroase dedicate soacrelor — a- veau puţine şanse de a vedea lu mina tiparului. Desigur, nu lipsesc n ici c c le a căror adresă p o litică le-ar fi făcut imposibilă publicarea, precum: „Foaie verde de mărar, / Fă-ină, Doamne, măcelar, / pune-mi un cuţit în mîini / ca să tai frunze la cîini" f i „G ol m i-e sufletul de-a-şară/ ca un raft de-Alimentară" de Iulian Dămăeuş; „la rînd la ouâ- alît stătui,/că mi-a cerut şi bon d c pu i" de Mihai Teognoste; Jxi toate răspundea cu D /l/şi-n scaun el ce menţinea,/ dar cred că ns- ta-1 ţi pierdu,/căci n-a putut să ?.ică NU“ d c Aurel Buzgău; „Ieri director, astăzi, e x ,/n u tu Kent şi nu lu rîam ej şef de coadă la com plex / şi-n sacoşă... epigrame" de Teodor Capotăî „V ila ta dom ină zarea,/ pcrlă-i strălucind în soare./ Din balcon se vede marea
—/ . . .MAKEA CI..ASA MUNCITOARE'* şi „A zi aş fi mai fericit/ de-aş mai prinde vremea-aceea/ cînd eram nem ulţum it/şi irniam în lume-a ti:cfe!“ deG av ril-G lo - lic.-iitu;, „<3n cuvinte de festin /îşi inccacă rondurile,/ea 'sub ele, fi- listin,/ iSii-şî ascundă gîridurile'1 de Vasile L-anga"; — Ce se dă la rînd, nepoate? / Uncbiule, se dă de toate . . / — Dar la uşile din dos? / — Numai . . . carne fără os!“ de Alexandru Misiunga; „Luptăm cu diferenţa seculară / dintre urban şi rustic să dispară / şi-am reuşit, în numai cîţiva ani, / să nu avem în nici un sat ţărani!'1 de Ioan Pop; „— M icrofoanele promise / sus pe scenă, unde-s oare? / — Sînt destule in culise, / i n eahinc, prin sertare1" de Oana lîăeuşan; „Dacă bine s-ar discerne, / noutăţile moderne / mai Întîi s-ar fi predat / celor c e ne-au reeidat“ de Al. Stănes- cu; Prin expoziţii cu vînzare / se vede arta . . . ce preţ are!“ de Ion Bindea. Desigur, există încă multe alte epigrame foarte spi- îitu 'i’ e în acest volum, iar dacă r,m citat cîteva, cu adresă îa starea noastră, este pentru a sublinia o direcţie mai „arzătoare" la mulţi vpjgramişti. Pentru a nu-i nedreptăţi pe ceilalţi, îm i fac. od.'ifoj ie de enoare din -a le cita măcar num ele: Eugen Albu, Ion Art as, Pavel Beilu, Marin Boţoc,
' Aristotel Cruceanu, Ioan Fene- Van, Traian Marcu, Ana M ari- noiu, M ircea M atcaboji, Titu Ol- teanu. Eugen Pop, Marian Po- pesi u, Horea Prodan, Eniil R oman, Constantin Roşea, Kmil •Singoorzan, Olimpia Todoran Gabor, Sabin Tomuleţ. Zrno Tur- doanu, Valentin Vişiner>rii. T co - fil VtfiiK'sou Amadeus. Tuturor— sţiftes la noi volume!
Ilie C /iL IA N
RESTITUIRIRevoluţia ne-a adus, pe lîngă
o explozie a literaturii filosofice şi sorial-polîtice scrise d c dizidenţi din ţară şi de peste hotare, un fenomen mult mai ancorat în irtoria României, Este vorba de cărţi scrise de personalităţi interbelice cum ar fl Armând 6ă - lincscu sau 7.G. Duca, dar şi des
pre reconstrucţii aîe destinului
rom.'meşe dinainte şl de dupăl.rK7, scrise de istorici actuali.
•Acest fenomen de restituire, dacă va deveni unul general şi scăpat de orice prejudecăţi, este un semn că istoria şl cultura românească sc întorc cu adevărat la .Şinele l o r adevărat, adică la A - devăr. Putem fi bucuroşi că istoricii şi filozofii romuni se întorc, în sfîrşit, în patria rărţilor.
(VS.)
P A G IN A 5- ■ A D M R U C - ÎH LIBERTATE
Şi tulişi /-avem nevoie da export'Am fost la Combinatul de pie
lărie ţi încălţăminte „Clujana* unitate dintre cele nud repre- icntative sie industriei de profil pentru a afla cum merg. treburile. Întors acasă, am pornit radioul să văd ce se mai întâmplă Sn ţară ţi în lume. Vorbea un secretar de stat răspunzător dc sectorul producţiei de încălţăminte. Ce a spus, mulţi ştim ; în tsenţă, că întreprinderile com erciale din ţară au prim it mai multă încălţăminte de cît au contractat cu industria. Inform aţiile domniei sale le putem credc dară avem în vedere chiar şi numai datele pe care le -a m ' obţinut la „Clujana“ : pentru acest an comerţul a contractat cu respec-, tiva unitate 2.250.000 perechi de încălţăminte şi s-au livrat în 8 luni 2,5 milioane, plus 72.000 prin magazinele proprii din Cluj-Napoca.' -
Sînt multe întrebări de pus tind constatăm ce se găseşte în magazinele comerţului; sau, ir. a: exact spus, ce se prezintă, la vedere, spre vînzare. Treburile comerţului se pare că sînt mult peste măsura puterii noastre de a înţelege, precum şi a drumului mărfurilor de îa producător îa ccmpSi&tQml cinstit.
Dar să revenim la „Chijana" ţi la discuţia cu dom nul director ing. Ioan Fleşeriu. Chiar dacă unitatea a livrat in 2 lunî mai mult decît au prevăzut contractele închdaie p e întregul an cu comerţul, marfă va m ai fi. Nu cit ar trebui pentru că de ani de zile nu am' putut cumpăra, pentru propriile nevoi, ce ţi cit am dorit. Peste noapte nu se pot face minuni; ţ i apoi nici nu ne-ar sta bine ca toţi din Gluj să purtăm încălţăminte din neccnşi întreprindere. Am părea în uniforme.
Speranţe sînt pentru 1891, în primul rînd sub aspectul croiului ţi ■ funcţionalităţii, aî esteticului în general. Se va merge miilt pe încălţăminte eu feţe din piele. ; .-
Să nu uităm, îrusă, că ,acest' combinat este profilat în cea mai mare parte pe producţie de ex port De export are nevoie oricare ţară şi e bine să-l păstrăm'-" ?i să-l amplificăm. Mai ales in cazul combinatului „Ciwjana", care are pieţe tradiţionale.
Nu avem în ţară suficiente materii prime şi materiale pentru producerea încălţămintei: piei, coloranţi — să nu m a i'vorbim de cauciuc natural. Pentru a le procura .trebuie valută, pentru a avea valută trebuie ex port. Dar, mai trebuii! ţi cchipa-
Mărunifi. Cetăţeanul Ioan Vaida, de la Centrul de Calcul Teritorial, ne-a semnalat o problemă minoră, la o primă privire, dar foarte răspinditfi: restul ce-l primim de la rongar.in, Sinsiq - a cumpărat luni., 1 octombrie, la ora 7.30, dc, la Autoservirea „M inerva1*, un borcan de muştar care costă 7,50 lei, iar vînzătoarea i-a oferii, de la opt lei, un leu rest în grijorat dc larglieţea vînzătoa- rei i-a replicat că are nevoie de50 de bani, nu de un leu. A primit, în schimbul a 50 de bani, două capace de sticlă, din plastic, uzate. A cerut condica de reclamaţii pe care, chipurile, o ţine şeful d c unitate care, evident, nu era de găsit. A luat capacele, a mers acasă, a sunat la Direcţia comercială rcclaniînd că nu j s-a dat con dica, a revenit să-l caute pe şef care, din nou, nu mai era. O - mul este ţi vrea să fie corect. Trăieşte cinstit din salariu ţi este nedumerit cum de-şi permit vânzătorii să dea bacşiş clicnţior?. Am făcut public incidentul deoarece banii mărunţi (do 5, 10, 15) au dispărut aproape com plet de pe piaţă, jar a- cnm se pare că sint pe cale de dispariţie şi diviziunile monc- tare de 25. Nu toţi sîntens milionari.
mente tehnologice pe care noi, 1a această oră, nu le putem produce.
Sînt perspective bune pentra export la „Clujana*, coca ce reprezintă un fapt pozitiv, mai ales acum cînd unii au reţineri faţă de relaţiile comerciale cu România. Cînd vorbeam cu domnul director convorbirea ne-a fo.;t întreruptă de telefonul prin care se clarificau treburi cu cel veniţi din străinătate pentru tratative, despre programul celor care urmau să vină în fiecare din zilele următoare; nu doar dintr-o ţară, în fiecare zi.
K un semn bun. E un semn buu că tratativele, cum am mai spus, nu doar cu parteneri tradiţionali ci ţ i eu foarte mulţi „necunoscuţi*, nu vizează doar ce, cît ţi cînd sc va livra, ci ţi preţurile care se rencgociază in funcţie de cursul pieţii mondiale. Producătorul, deci combinatul negociază acum preţul (şi nu un intermediar) în aţa fe l încit ex portul să fie real ş i , nu fictiv eficient.
Sînt multe aspccte de ordin organizatoric care preocupă consiliul de administraţie,: sindicatul, p e toţi salariaţii. Urmează a se constitui în societate- comer- elalS pe acţiuni în care scop un important grup de specialişti pregăteşte documentele necesare înregistrării. Sînt îa . curs tratative cu alte firm e de profil din judeţele apropiate pentru constituirea unei asociaţii cu scopuri benefice' pentru toţi partenerii; nu intrăm în detalii deoarece tiu toate „secretcle* trebuie dezvăluite acum cînd ne îndreptăm spre ccanomia de piaţă.
.Directorul combinatului este optimist. Consiliul de administraţie a conlucrat şi conlucrează foarte bine cu sindicatul, îm preună soluţiornnd multe din problemele grele care au apărut in ultimele luni./B aza materială aţa este, la fe l
dotarea tehnică din punct de vedere firic şi moral. Se simte o acută lipsă de forţă de muncă: au plecat prin pensionare în Jura.SOO de oameni, în cea mai mare parte oamenii de înaltă calificare, iar „intrările" sînt nesemnificative. Problema forţei de muncă nu se va putea rezolva nici astăzi, n ici mîine. Trebuie timp. Mai multă dî&iplînu, mai muîtă ordine, iată, un deziderat pentru ca prestigiul combinatului „Clujeana** se raerţină, pentru ca fiecare salariat -să oîş- tige cit' mai bine iar cîştigul să aibă in spat." o producţie de tliîă.
ION GOI.V
, Replică. Domnul dr. Al. Ma- covescu, în mod delicat, îmi face reproşuri pentru interviul cu d-nui Ioan Puiu, de la P.N.Ţ.-c.d. (în legătură cu opiniile a- cestuia), punînrîu-i ţi un diagnostic medical. Datorită fap tului că mi-am mai auzit vorbe din această cauză doresc să-i ' liniştesc pc cititori în privinţa convingerilor politice. Nu sint partizanul nimănui iniei măcar al vreunei persoane) şî nu intenţionez sii intru sub protecţia cuiva. A aduce în faţa opiniei publice persoanele care se lansează în prima lînîfi politică, a îe lăsa să vorbească, să- ţi spună părerile, indiferent dacă sînt corecte sau eronate, nu cred că trebuie să ne îngrijoreze. Este singurul prilej de a cunoaşte direct caracterul fiecăruia.
Vinovăţie. Şi ziariştii români ţi cci străini au căzut de acord asupra unui lucru: in decembrie, Revoluţia a avut ceva iz de mină străină care a pus u- nifirul (probabil) la „genocidul* din România. Un singur exem plu: Ja Gluj, în scara silei de 22 Decem bric, la armată şi Ja sccuritate (pc fostul B.N. .Antal) s-au primit telefoane, la distanţă de eiteva minute, că vor fi n- tacate: armata de sccuritate ţl securitatea de armată. Noroc câ ţefii se ştiau şl nu s-au grăbit să treacă la acţiune, altfel păţeam ca sibîenii.
M. SANGEOKZAN
Calculatoare ieftine de la particulariAbraham Laszlo este fizician, arc 35 de ani, lu
crează (încă) într-un institui de cercetare. A fost— după prepria-i declaraţie — unul dintso naivii eare a crezut că dacă munceşte mult şi eficient va fi remunerat în consecinţă. Insatisfacţia profesională l-a determinat tâ ceară plecarea definitivă din ţară, decizie pe care ţi-a schimbat-o în 22 Decembrie 1989.
Acum este în pragul unei performanţe: punerea pe picioare a unei firm e particulare, „Tnbak", de iinport-export, o rare a vis in pu?.deria de întreprinderi particulare.
— Ce v-a îndemnat să.recurgeţi la iniţiativa particulară?
— l a o lună de zile după revoluţie rn-.i.m lămurit că singura mea şansă este .să lucrez pe cont propriu. Colegii mei d e . institut erau mulţumiţi, 1* convenea situaţia. Motivul principal a fost de natură financiară, dar a măi fost şi faptul că nu se exta- tura o schimbare de esenţă n lucrurilor.
— Cc dem ersuri'birocralicc aţi făcui?— Cu paşaportul a font mai greu, am aşteptat. Îs
rînd cu toţi „-comercianţii* vreo şase luni. In luna mai mi-am scos autorizinţia de cercetător independent, nesperat'de repede şi de frumos, prin Adm inistraţia financiară. Aveam două sute de dolari fă cuţi cadou de colegi dc clasă din S. U. A., care mă invitaseră în State şi pe care nu i-am cheltuit, ne- putînd pleca. Am luat dolarii şi cîteva adrese şi-am plecat-la Budapesta. Adresele le-am luat din revistele de specialitate. Am început că colind la diverse firme. Jn'prima zi am „încercat" la trai firme fă ră să am trCcere. A doua zi, Insă, am avat succes. După patru zile. aveam semnat'.primul contract.
—- Ce aţi oferit spre .tinzarc?— Am oferit propria-mi .torţă de muncă* mai pre
cis îe-am propus să la c marketing . în liomunsa. M -am reîntors în tară cu patru împuterniciri p e n -, tru marketing, publicitate şi reclamă, jVÎ-am dotat cu informaţii .şi cataloage şi m-am pus pe treabă, m i-am form at preţurile -şi am evaluat cererea pe piaţa internă, carc este enormă.
—- Am înţeles că intenţionaţi să aduceţi în ţară calculatoare. I.n ce preţuri so vor vinde?
-— Cel mai mic preţ este de 09 de mii de lei.— Ii mult sau puţin?— Comparaţi dumneavoastră: cel mai ieftin cal
culator romârjese, pe care îl obţii cu relaţii, costă 250 de.m il. Dacă mai punem la socoteală şi fiabilitatea crescută a calculatoarelor produse de firme străine cu tradiţie, cred că avantajele sint evidente.
— Pe ce cumpăraţi calculatoarele?■— Străinii doreau să intre în reiaţi; cu noi, pe
Valută. Le-am spus că în România nu vor găsi aşa ccva. Am convenit, de comun acord, să lucrăm' pe „bavter*, coca cc înseamnă că eu cumpăr din Ro»- mania bunuri po care le dau în schimbul calculatoarelor. liste vorba de cergi, poşete din piele, obiecte mici din lemn, pe care le cumpăr de la p roducători paiticuiari. în pîus^ în sistemul „bnrter* se acceptă scadenţe şi se admit şi compensaţii monetare, ceca cc îl detaşează de cliring, dealtfel.
— Cine v-a ajutat la luern?— M -am înţeles cu cîţiva eolegi care mă ajută în.
fia ra onclor dp serviciu, pînă mă pun pe picioare. Vreo cinei-ţase. Şi familia.
— V-aţi seas şi autorizaţie dc împart-export?— Da, şi n mers destul de repede.■— Ce fac beneficiarii dumneavoastră cu ccea cc
«'spoliaţi?— De pe.urm a ei cîştigă enorm deoarece re vind, -
la preţuri foarte mari, bunurile pe care le duc eu. Deocamdată trebuie să accept accastă situaţie. Cred, însă, că am ,o „scuză*, deoarece aduc în ţară tehnică dc calcul avansată, extrem de necesară.economici româneşti, aşa îneît partea română, este în ■
-.■cîştig. Cererea de calculatoare în economia românească este extraordinar dc mare.
, - — tinde v-aţi poficnit?— 't a aprobările de la M. C. I. pentru „barter*.
Ştiu, însă, câ primul ministru a stimulat funcţionarii de la ministere să nu b c saboteze. Chiar în a ce s -. te zile aşteptăm răspunsul de la Buţureştj.
' . Maria SANCSL'OKZAN
Libera mifiativâ, încotro?
TURDENII POT FI MULŢUMIŢI?în municipiul Turda, există peste .400 cereri peiv-
tru organizarea unor activităţi p e baza liberei iniţiative, l a cca 3S0 de întreprinzători le-au şi fost eliberate deja autorizaţiile dc funcţionare.
Un neavizat ar putea spune: turdenîi pot ii mulţumiţi. P ria activităţile deschise sau te curs de
-deschidere, îşi vor putea rezolva multe din problemele gospodăreşti care, de-a lungul anilor, îe-âe dat atîta bătaie do cap.
Aşa să iie'caTe? Din păcate, nu! Pentru edificare, încă c cifră: cca 70—-75 la-sută din activităţile o r ganizate Sn acest fel, sînt profilate p e . . . aîim en- 1aţie publică sau altfel spus, pe înfiinţarea unor. cîiciurni şi cirdum ioare -(chiar dacă firm ele Ie dau acestora o denumire sofisticată. -Nu reclama este sufletul comerţului?), pe gogoşerii, pizzerii etc. etc. , De ce? Pentru simplu m otiv câ autorizaţiile, ca şi spaţiile (unde a fost caşul) au fost obţinute mal uşor. Şi toi mai uşor, aşa cum se crede şi cum este în realitate întreprinzătorii pot, prin preţurile excesive, să.scoată banul din buzunarul oam enilor Dacă unităţile de acest profil ale statului sînt, în marea lor majoritate, eliptice de . . . băuturi, îa particulari se găsesc. Cine mai controlează calitatea acestora? Şi astfel, peste noapte, chemaţi sau nechemaţi de meserie sau nu, au devenit proprietari de, spunîndu-le pe nume, birturi.
Din momentul in ca re .. . u şiled in spate ale unor unităţi de stat au început să fie trintite în . . . nasul unor („întreprinzători", se credea câ mulţi din- tre'aceţtea vor dispărea de pe arenă N-a fost aşa Pînă se mai găseau î » alimentare gemuri, marmeladă, compoturi, bomboane, s-a găsit şi . . ţuică. De-ncum cazanele vor funcţiona şî în zilele libere: au apăru} cartofii, sfecla de zahăr, porumbul ţi alte bucate care se pretează la . . . fabricarea' tăriilor. Că rom.-;nul nn numai poet estet Şi asta nu-i poate mulţumi pe tim ieni şi mai ales p e ... soţiile acestora! ,
Pentru a respeeia adevărul însă, trebuie sâ spunem câ s-su găsit şi întreprinzători care, nn
şi-au pus ir. gînd neapărat îmbogăţirea lor nrgeniă, ci in primul rînd, s-au gîndit să descliidă activităţi care să răspundă unor cerinţe stringente Jegate de nevoile cetăţenilor. P e această Firiie se înscriu înfiinţarea unui atelier de ţtoplăiăe în caro se execută mobilă la comandă. D e curînd, ing. constructor lacob Gheorghe a deschis o intrepiinâerc mică denumită „Consmontrep* (str. •Rapsodiei nr. 34), cu activităţi de reparaţii, întsejineri ş î executarea unor obiective de construcţii civi-’ e. Industriale .şi agrozootehnice. - ;
Vasile Dolha, un alt Întreprinzător, a început lucrările’ de construire a unui abator (crescătoria de porci o are deja), a unui atelier d e preparate din carne ţi dacă va fi ajutat (sperăm) a unui magazin sau două de desfacere a produselor. A u test deschise şi două consignaţii. Consignaţia are destule mărfuri de vînzare (se vede că „turiştii'' s-an reprofilat. E mai rentabil să-ţi valorifici mărfurile pe această cale, decît î n . . . talciocuri). N u m ai'că spaţiul c c i-a fost acordat, este sufocant dc- mie. : . *
Şi asta este totuşi ceva. Că domnul Costică Iri- mieş umblă de şase luni după un spaţiu pentru a-şi deschide o farmacie. Are toate autorizaţiile .necesare, a primit şi trei repartiţii de spaţiu. D a r ... cu repartiţiile a rămas. Spune-dînsul: îa mine este vorba de medicamente, nu d a .. . pahar! Să aibă 'dreptate?
Mai sînt în Turda şj alte activităţi pe baza liberei iniţiative: de proiectare, instalaţii apă şi gaz, izolaţii interioare, m ica publicitate şî o m ăcelărie care, nu prea are c e . . . vinde. Cu o lîndtuiică isu se face însă primăvară. B e aceea, zicem: factorii de decizie ar trebui să încurajeze prin toate m ijloacele, In primul rfnd pe acei întreprinzători care, prin activităţile organizate, aduc ceva nou, folositor tuturor. Că de cîrciumi. Turda, nu a duş ţi nu duce lipsa!
ION CORDOS
,,0N ARBUST M M E ” : COACĂZULMai puţin răspîndit în România, coacăzul, ale
cărui fructe se remarcă printr-o valoare b io log ici foarte ridicată, a fost considerat, încă din secolul al X VI-lea , drept un „arbust minune*. Am solicitai pentru cititorii „Adevărului în libertate*, amănunte despre acest arbust unui specialist în domeniu, inginerul Nelu O daie, de la Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cluj.
— Dc unde, aşadar, faima de care se bacnrS coacăzul?
■— Doar cîteva elemente cred că vor fi edificatoare: conţinutul în vitamina C este de 10— 15 ori mai marc decît la măr, de 30— 10 ori mai mare decît la prune, struguri, pere etc.; conţinutul în vitaminele B 1, B 2, B 6, PP, E este , de asemenea, mai mare deelt al majorităţii fructelor. Conţine şi mari cantităţi de zaharuri uşor asimilabile (glucoză şi fructoză), acizi organici (citric, malic, tartrie), pectine,- taninuri, uleiuri volatile, substanţe minerale (săruri de potasiu, calciu, fosfor, magneziu etc.). Să mal adăugăm câ fructele coacăzului au largi întrebuinţări în medicină 5» farmacie
— Carc sînt principalele caracteristici ale arbiis- tiîhii? Este o culturii pretenţioasă, greu dc Înfiinţat?
— Diferitele specii şi soiuri de coacăz aflate în cultură se împart în tTci grupe, în funcţie de culoarea fructului: negru, roşa şj alb. Arbustul se prezintă sub formă de tufă, cu coroana înaltă de1,5— 1,8 m la maturitate. Tulpinile dau maximum de producţie în anii 2— S de vegetaţie, apOS se în locuiesc cu lăstari eare cresc anual din mugurii donninzi situaţi la baza tufei. O plantaţie întreţinută corect asigură producţii ridicate tim p de15— 18 ani. Înmulţirea se îa ce prin butaşi verzi, semilemnificaţi şi lem nîficaţi.
— Ce tace colectivul laboratorului dc nrlmşti frraclticri de la S.C.P.P. C luj pentru raspîndirea In mai mare măvurâ a acestui arbust în ltomânia'?
—- Pînă în pier.cnt la staţiunea noastră au iost create’ patru soiuri de coacăz; „lîcco i.l* la coacăzul negru, „Abundent" şi „Roşu timpuriu" la coacăzul roşu şi .M ărgăritar" 3a coacăzul alb, soiuri care sînt larg răspindite, realizîndu-se nivele de pro- dncţifi de 7—3 tone pe hectar la coacăzul negru şi 10—38 tone la cel roşu. S .C J’J ’ . Cluj oferă toamna si primăvara butaşi înrădăcinaţi de coacă? pentru producătorii particulari, iar pentru unităţile <le stat ţi ferm ierii particulari care doresc să înfiinţeze plantaţii mari de peste 0,5. ha, se încheie cantracte ferme pentru producere de materia) răditor.
Linii l.VCA
fcD EVĂR U L - ÎN LIBERTATE P A G IN A S
ANUNŢ
ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII HIDROENERGETICE „CRIŞ-SOMEŞ" TARNIŢA
vindeprin licitaţie publică:
® mijloace fixe (tractoare pe pneuri U 500, U 650, U 359, U 445, un încărcător T.I.H. şi mijloace de transport auto) _ #
Licitaţia va avea loc în ziua de 15 octombrie 1990, cu începere de Ia ora 9,G0, la Tarniţa. (1497)
i ANUNŢFIRMA „FORUM" CLUJ-NAPOCA
Str. N. Bâlcescu nr. 5, telefon 3-25-55 organizează
cursuri de:o MARKETING-MANAGEMENT, în limbile en
gleză şi franceză:Testul de selecţie: vineri 12 octombrie a.c^ la
sediu.P e asemenea asigură:° SERVICII de obţinere a viselor de la ambasa
de, respectiv de turism intern şi extern. (35935)/S.VNW V W V W W VVNAA/VVVW VVS
I.L.F. CLUJCalea Baciului nr. 1 -3
oferăprin vînzare, întreprinderilor de stat, cooperatiste şi persoanelor particulare, următoarele spaţii comerciale:
9 GHERETE situate la următoarele adrese:
® una în Piaţa Albina• una pe str. Maxim Gorki• una pe str. Şcolii ® una în Piaţa Flora• douâ in Piaţa 1 Mai• două în Piaţa Hermes - 9 una la capătul liniei de autobus 31 — comu
na BaciuDe asemenea oferă:• Un magazin — complex „Olimpia" - cartierul
MănăşturRelaţii suplimentare la sediul întreprinderii, co
lea Baciului nr. 1 -3 , telefon 8-42-76. (1505)
GRUP ŞANTIERE DRUMURI PODURI CLUJ
Calea Dorobanţilor nr. 131-135 încadrează
urgent, prin concurs:• maiştri constructori pentru activitatea de con
strucţii drumuri, poduri şi aeroporturi în judeţele Alba, Mureş, Sibiu, Sălaj şi Cluj
Informaţii suplimentare la telefonul 1-84-52.(1461)
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CLUJ-NAPOCA
Str. N. Pascaly nr. 2 -4 , telefon 4-11-26- angajează
de urgenţă prin transfer (şi concurs)** PEDAGOGI ŞCOALĂ (bărbaţi cu stagiul mili
tar satisfăcut) (1450)
LICEUL DE COREGRAFI* CLUJ-NAPOCAangajează
de urgenţă, în condiţiile legii 12/1971 şi Legii 57/197^, următorul personal:
® pedagog bărbat (un post)® pedagog femeie (jumâţntc post)® paznic bărbat (3 posturi)® focbjst femeie (2 posturi)® îngrijitoare femei (2 posturi)Informaţii: în str. Moţilor nr. 5, telefon 1-68-35.
(1447)
COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA
Str. Fr. David nr. 21 încadrează
prin transfer sau repartizarea Oficiului forţei de muncă:
• croitori haine piele• cojocari. (1454)
A.S. RECORD
angajeazăcu indemnizaţie
• CONTABIL {da preferinţă pensionar) Alte informaţii la telefonul 1-85-14. (14605
COOPERATIVA „MOBILA Şl TAPIŢERIE"
Str. Cîmpina nr. 62/A încadrează
prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:® timplari (bărbaţi) — categoria 2—6• iapiţeri (bărbaţi) — categoria 2—6. (1479)
v I.C.R.M. CLUJ
Bulevardul Eroilor nr. 21 angajează
fa DEPOZITUL DIN SOMEŞENI, absolvenţi ai treptei întîia şi a doua a liceului economic, absolvenţi ai şcolii profesionale comerciale, în funcţia de:
9 sortatori de mărfuri metalo-chimice• primitori-distribuitori de mărfuriDe asemenea angajează absolvenţi al şcolii ge
nerale de 10 clase în funcţia de:• muncitori necalificaţi (bărbaţi)încadrarea se face în conformitate cu prevederi-
Legii 12/1971. (1440)
ANUNŢI.S.C.I.P, BONŢIDA
cumpărăde la producătorii particulari:
® ORZ• ORZOAICA© PORUMB (la preţul de 5 lei/îtg, în cantităţi
nelimitate)Preluarea se va face de la producător cu mijloa
cele proprii ale întreprinderii.Adtesa noastră este: comuna Bonţida nr. 834,
judeţul Cluj, telefon 951/3-47-27 şi 952/1-29-88, lacare puteţi apela în orice zi între orele 7—16.
(1499)
COOPERATIVA „PRESTAREA' BECLEAN
Str. M, Kogălmceanu nr. 9 angajează
de urgenţă:• inginer ramura lemn• subinginer ramura lemn ® maiştri ramura lemn® muncitori calificaţi ramura lemn ® muncitori necaliîicaţiAngajarea se face conform legislaţiei în vigoare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
cooperativei şi la telefonul 4-09-52 Beclean, între orele 8-16 . (1470)
ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI UNELTE CLUJ-NAPOCA
Bulevardul Muncii nr. 14 angajează
urgent, prin Oficiul forţei de muncă sau prin transfer:
® O SECRETARĂ-DACTILOGRAFA, cunoscătoare a cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională
Cererile se primesc ia biroul P.I.S., pînă la data de 15 octombrie 1990.
încadrarea se face conform Legii 12/ 1971 şi Legii 57/1974.
Informaţii suplimentare la telefonul 5-25-25, int. 181. (1468)
ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII „FLACARA" CLUJ
Str. Someşului nr. 14 vinde la licitaţie
• utilaje specifice confecţiilor şi alte utilaje (cazane abur)
Licitaţia va avea loc la sediul întreprinderii in data de 16 octombrie 1990.
Informaţii suplimentare la telefoanele ' 3-62-58 sau 3-40-77, interior 129. (1431)
ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE TRANSPORT LOCAL CLUJ
vindeIa licitaţie, în data de 15 octombrie 1990, unîtâp-lor economice do stat, cooperatiste şi persoanelor fizice:
• FONDURI FIXE DISPONIBILE (autobuze, trac» toare, autobasculante, butelii gaz, remorci auto etc.) ,
Listele nominale pot fi consultate la sediul întreprinderii, din Bulevardul 22 Decembrie nr. 12S-* 130, Biroul tehnic. (1429)
ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICAA JUDEŢULUI CLUJ >
Cluj-Napoca, Piaţa Libertăţii nr. 24, telefon1-76-38
angajeazăprin transfer sau Oficiul forţei de muncă următorul personal:
® administrator la cinematograful „Gherla"® un instalator sanitar, categoria 3—5• un conducător auto, posesor permis de condu*,
cere categoria B, D şi C• un electroacustician° un muncitor necalificatCondiţiile de încadrare şi salarizare conform L»-
gii 12/1971 şi Legii 57/1974.Informaţii suplimentare la sediul unităţii, biroul
plan-saiarizare. (1463)
ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRAREA LEMNULUlT CLUJ-NAPOCA ~
organizeazăln data ds 16 octombrie 1990, ora 10,00, concura pentru ocuparea următoarelor posturi:
® ECONOMIST ŞEF BIROU ® ŞEF DEPOZITInformaţii suplimentare la telefonul 3-20-48, int
122. (1507)
UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM CLUJ
Str. Eroilor nr. 9 organizează
concurs în data de.18 octombrie 1990, ora 10, pen-; tru ocuparea posturilor vacante de:
© REVIZOR GESTIUNIRelaţii suplimentare la serviciul organizare-per-
sonal şi C.F.I. (1466)
INSTITUTUL DE CERCETARE Si PROIECTARE CLUJ-NAPOCA
. organizează concurs, în dota de 25 octombrie 1990, pentru ocuparea funcţiei de:
© şef serviciu plan De asemenea încadrează:® fochist instalator sanitar ® mecanic auto '® conducător auto (posesori ai permisului a®
conducere pentru categoriile E, C, D, £,)De asemenea virtda mijloace fisce propusa pen
tru casare conform Decretului-lege 50/1990.Informaţii la sediul institutului, str. 30 Decem
brie nr: 23, telefon 1-44-33, interior 160, la compartimentul personal. (1484)
COOPERATIVA „METALURGIA® CLUJ-NAPOCA
Str. Năvodari nr. 4 încadrează
prin transfer sau repartiţie de la Oficiul forţei da muncă următorul personal muncitor:
® turnător-formator, caîeg. 4 ® topitor metale, caleg. 4Pentru acest personal se asigură drepturi con
form Deciziei nr. 107 şi Deciziei nr. 108/1990, privind sporul de toxicitate şl grupa I de muncă, concediu suplimentar conform actelor normative vigoare.
De asemenea mai angajăm:® strungari metale, categ. 4• frezor rabotor, categ. 3—4• tapiţer, categ. 3—4 . „ Relaţii suplimentare la biroul personal-învaţa
ia
mint, telefon 1-53-33, interior 24. (1478)
iEEGIONALA DE CAI FERATE CLUJ
P A G IN A ? s-s~" ^
anunţă
(3 datorită unor lucrări la linia CF, începînd ca data ie II ectombrie 1990,
• TRENUL RAPID 26 PE DISTANŢA ORADEA — CLUJ-NAPOCA SE ANULEAZA
Pe această distanţă va circula suplimentar tn aceas- tâ perioadă)
• TRENUL RAPID 36, partea a n-a, es plecare din Oradea Ia era 7,3’J şi sosirea tn Cluj-Napoca Ia era10,06. (1467)
INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE CLUJ-NAPOCA■»
Piaţa Libertăţii nr 31
anunţă racante patru posturi de:
«FIGURANŢIînscrierile ia concurs se fac Ia sediul intitutului. Relaţii suplimentare so dau la telefonul 1-17-89.
(1474)
ŞCOALA PENTRU SURZI NR. 1 CLUJ-NAPOCA _
angajează
• INFIRMIERE (cu şcoala de Cruce Roşie voluntara)
încadrarea se face conform Hotăririi Guvernului nr 586/1990.
Relaţii suplimentare la telefonul 1-23-35, zilnic intre orele 8-15. (34739)
ŞCOALA PROFESIONALA NR. 18 CLUJ-NAPOCA
Str. Fabricii de zahăr nr. 51 angajează
de urgenţă:• un maistru Instructor, specialitatea instalaţii
sanitare• un maistru instructor, specialitatea electrome
canicRelaţii suplimentare la secretariatul şcolii, tele
fon 4-78-27, intre orele 7-15 . (1438)
LICEUL INDUSTRIAL „UNIREA" CLUJ-NAPOCA
înscrie
pentru anul I şcoală profesională, meseria TURNĂTOR, absolvenţi a zece clase
Contractele se vor încheia cU întreprinderea J.UNIREA" Cluj-Napoca.
înscrierile pînă la data de 15 octombrie 1990. Relaţii suplimentare la telefonul 3-42-94. (1444)
UCEUL INDUSTRIAL „UNIREA" CLUJ-NAPOCA
încadrează
prin concurs:• PEDAGOGI (femei şi bărbaţi)Concursul va avea loc la o săptămînă după apa
riţia anunţului in ziar. (1443)
ASOCIAŢIA JUDEŢEANA A VINATORILOR Şl PESCARILOR SPORTIVI CLUJ
Str. Cuza Vodă, bloc A, telefon 1-65-56 organizează
concurs in data de 15 octombrie 1990, ora -9,00, pentru ocuparea posturilor de
• PĂDURAR VINATOARE Şl PESCUIT Condiţiile de,participare la concurs sînt cele pre
văzute de Legea 12/1971 iar condiţiile de salarizare sînt cele prevăzute de Legea 57/1974.
Cererile vor fi depuse la sediul Unităţii.Relaţii suplimentare |a telefonul 1-65-56. (1436)
ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE A COOPERAŢIEI DE CONSUM CLUJ
Cluj-Napoca, str. Cojocnei nr. 93 organizează
concurs, în data de 16 octombrie 1990, ora 8,00, pentru ocuparea următoarelor posturi^
• şef serviciu aprovizionate (economist — bărbat)• şef atelier prelucrarea lemnului (bărbat)® merceolog principal (bărbat)• şef secţie industrie uşoară (confecţii-tricotaje) ® contabil principalCererile de participare vor fi depuse la biroul
personal al unităţii pînă la data de 12 octombrie 1990.
Condiţiile de încadrare conform Legii 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon 5-43-77 sau
5-44-86. (1439)
SPITALUL CLINIC DE COPII CLUJ-NAPOCA
Str. Moţilor nr. 68 anunţă
concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:• merceolog• lucrător comercial I (bărbat)Dato concursului: 13 octombrie 1990.De asemenea angajează, prin transfer sau Ofi
ciul forţei de muncă:® fochişti pentru încălzire centrală,^ categ. 2—4• instalatori de încălzire centrală şi gaze, auto
rizat, categ, 2—4Condiţiile de studii şi salarizare sînt cele prevă
zute de Legea 12/1971 şi Legea 57/1974.Informaţii suplimentare la Biroul P.O.PJ,, tele
fon 1-79-37. (1477)
ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJ-NAPOCA
Bulevardul 22 Decembrie nr. 77 angajează
prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoarele categorii de personal:
• economişti, merceologi, tehnicieni pentru activitatea de aprovizionare
• muncitori calificaţi in meseriile:— fochişti— mo tcporrt pişti— vînzători produse textile— tricoteri• pazniciInformaţii: zilnic la serviciul personal-învăţămînt-
salarizare, între orele 13-15. (1480)
ÎNTREPRINDEREA DE PENSULE CLUJ-NAPOCA
vindeprin licitaţie publică:
• MIJLOACE FIXE (maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalului, lemnului şi maselor plastice, utilaje specifice confecţionării pensulelor) cu durata de funcţionare expirată şi neexpirată
Listele complete ale acestor fonduri fixe sînt a- fişate la sediul unităţii din Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 59—61, unde vor fi depuse şi cererile.
Licitaţia va avea loc în ziua de 16 ectombrie 1990, cu începere de la ora 10. (1475)
ÎNTREPRINDEREA DE MĂTASE „ROMÂNIA MUNCITOARE- CLUJ-NAPOCA
Str. Salcimului nr. 37 angajează
conform Legii 12/1971, următorul personal:• ţesătoare• lăcătuşi pentru ţesătorie (ambele cazuri bene
ficiază de următoarele drepturi suplimentare: — 23 zile concediu de odihnă; — 25 la sută spor de noapte; — 10 la sută spor de solar) '
• muncitori necalificaţi (femei şi bărbaţi, pentru ţesătorie, vîrstă pînă la 30 ani, absolvenţi a 10 clase)
• şef depozit produse finite Relaţii suplimentare la telefonul 6-25-38, Int,
135. (1481)
ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA PENTRU CONSTRUCŢII CĂI FERATE CLUJ
Str. Migdalului nr. 20 angajează
prin concurs:® jurisconsult• revizor contabilîncadrarea în conformitote cu Legea 12/1971 si
Legea 57/1974.Condiţii: studii superioare.Concursul va aveo Ioc in dato de 25 octombrie
1990.(1485)
---------------—= A D E V A R U L - ÎN LIBERTATE
ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA PENTRU CONSTRUCŢII CĂI FERATE CLUJ
Str. Migdalului nr. 20 angajează
prin transfer sau repartiţie de la D.P.M.O.S,;• controlori poartă (paznici)Condiţii de încadrare conform Legii 12/1971 şl
Legii 57/1974. (1485/A)
ÎNTREPRINDEREA „9 MAP TURDA
Str. Armato Roşie nr. 35 •angajează
• 10 muncitori calificaţi sau necalsficaţi (bărbaţi) pentru secţiile productive
Se asigură următoarele avantaje:• Salar majorat cu 20 la sută• Spor de toxicitate 200 Iei• O masă gratuită ■'• 34 zile concediu de odihnă• Regim de 6 oreCei interesaţi să se adreseze la biroul P.I.S., te
lefon 1-62-50, Interior 125.De asemenea, organizează concurs pentru ocu
parea postului de:• contabil şefCondiţii de studii şi vechime conform Legii
12/1971 iar retribuţia conform Legii 57/1974. (1500)
GRUPUL DE ŞANTIERE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE CLUJ-NAPOCA
Str. Aurel Vlaicu nr. 180, telefon 4-71-88 angajează
urgent, prin transfer sau reportiţie de Io Oficiul forţei de muncă, următorul personal:
• dulgheri• zidari• izolatori• fochişti de medie şi înaltă presiune• instalatoriCondiţiile de încadrare conform prevederilor
Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. (1496)
ÎNTREPRINDEREA I.P.C. „FARMEC" CLUJ-NAPOCA
Str. H, Barbusse nr, 16 anunţă
câ In data de 15 octombrie 1990, ora 9,00, se va organiza vinzarea prin licitaţie a:
• mijloacelor lixe amortizate, eu durata de serviciu expirată, aprobate (a casare conform Legii 50/1990.
Informaţii suplimentare şl listele cu mijloacele fixe la sediul întreprinderii, compartimentul meca- no-energetic, telefon 3-20-66, Interior 105. (1503)
CRUCEA ROŞIE FILIALA CLUJ
invită
cadreli medicale ţl didaclire pensionate. In ziua de JoiII octombrie ax., ora 1.0, Io SEDIUL din str- 30 Decembrie nr. 6. pentru
• O DISCUŢIE PE LINIA ACTIVITĂŢII DE CB UI li ROŞIE. (K. NJ
A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE P A G I N A 8
© Intelectuala, 70 ani, caut partener dc singurătate, fâsuta poştali' 413, Of. 1. (35011/A)
• Singură 40 ani, caut prieten îinsor, intelectual. Telefon&-2G-Î2. (34K5)
® Român, 32 ani, 1,32X75, cu o fetiţi îa vîtstă de 7 ani, do»rasa ' ------ “p il . t. m n
9 Vlad 12 colori vopsea pretură utei pe sUcJS, fixativ ulei. de in. Telefon 8-37-22; după" orele 13, (M-î 19) -
- • Vir.iî Opeî Record 20, stare perfectă, axt fâfirîfcaţre-4981, pe va lu tî sau Ict. Telefon 1-07-07, după ora 13. (31733) .
9 Vînd CEO autoturism. Tale?- fon. 5-G2S39, GIuj-fŢanoca, (J933ÎX
® Vîrid' liiicîa 131?, cit numftr de rodaj. Tclefou. 7-22-37, dup& ora 17. (34355)
a V io i n a d a 1300 f>reaR. Te-■ lo lok 4’-3î-53, preţ' convenabil. (34Z57) ,
& Vînd CEC Oltcit, cit ridicare ' Imediată., Cumpăr garsonie>ă eonfSrfc mărit, GHeoiglieoî, Pata sat£ central. Teleî&a 3=02-20.(3Gft02)
® Vînd; pnrbrii, mască faţă, faruri, u şi'fâ ţă plus spate; ha- , iou, lămpi spate, scauflj», • faţă, banchetă' spate, cutie viteza -ijt axe planetare VW G o lf 0 . Strada. Şocului nr. 2, bloc S 2, SC. III, ap. 23, etaj I, cartier Plopilor, Gluj-Napoca, orele 15—20.(36831) y
O Vînd sobă electrică „Vera". Telefon B-2G-52. (3€929)
® Vind; recamicr marc tapvţat, dulap Iiaiae cu 3 uşi, ambele ca furnir de nuc, la stare bună. 'IV- lefOn 5-93-33, orele 18—28.(34922) ' . ■ :
® Vind: dormitor, m obilă b u cătărie TS 83, Roslov,. pîcfc-up Tesla,- amplituner JDelia*, cass deck Klmureş. Informaţii: tcle- toix 2-40-3G, după ora 19. (36735)
• Vînd: apartament 2 camere, Kat aj şi .o maşină vată da zahăr. Telefon 2-3G-32 sau 2-30-39. , (31937) : ’
® Vind: mobilă com binat! de dimensiune mare, lucru manual, divan, maşină de cusut „Singer*, captor aragaz, re.şou gaz, televizor „Cosmos 1*. dormitor din e~ settţă tare, rame. T elefoa 3-47-02, numai 5 zile, idlre orele S— 1*5,10— 13. (30943)
® Vind apartament 3 camere,Jn Mănăştur, poziţia excelentă, telecolor în garanţie, Dacia 1300. Gumpăr TV sport alb-negru, nou. Telefon 5-42-72, după ora 14. (35949) .
® Vind apartament 3 camere, x Mănăştur, imediat ocupabil. Inform aţii: telefon 7-98-73 ţi 952/ 3-2.1-72, după ora S. (31927)
® Virrd video Panasonic tu telecomandă, cu două casete. Telefon 3-15-33. (34330)
® Vind apartament 2 camere, în Turda, micro III, sau schimb cu similar în Gluj-Napoca. T e le -- fon 5-3G-73, Cluj-N^ipoca, după o- ra 13. (19471)
O Vind TV color sigilat, jnpo- nez, în lei sau valută. Telefoa 0-02-45, zilnic după ora 17, (349.13)
® Vinci: telecolor, A3 do?5 a- loctromasnctică Tesla. casete v ideo ;icitata. Teiefon 8-33-13, du pă ora 19. (14759)
® D,-; vinzarc apartament 4 carr.fr.’ , p.irl.-r, cartierul M-lnă-s- ' tur şl m-iliUă. Telefon 3-30-05.
O V c o n v e n a b i l , • msgnetc*- fon T c . ’ .i n 103, cu boxe. Tclefi.n 7-M-iij. (3GiM()
o Vind TV Grundij; "lipereo- lor, cIi;;'!oi’.a!a G3 cm. Telefon5-or.-:»7. ( !:;!,îri)
• Vind televizor color • nou, m ?rcă japoneza. Telefoa 6-C0-16. (3G7G3)
• Vînd videortlaycr - „Fanai'*, cu telecomandă. Telefon 8-33-03. (30701)
• Vîrtd T V color Grundig, diagonala C8 cm. Telefon 1-93-97, după ora 17. (3G81G)
• Vind T V Japoncrs ca telecomandă, color, monitor. Telefon
« . Viiîq: alb-nc^ra (funcţia tuuic: ycT-foclă), soJ>S electrică de gătit. T elefoa G-63-63, după o- rele 16. (JG832)
• Vînd apartament 2 cameredecomandate, c0r&*ua& TVîănăs-tur. Telefoa 3-22--31 (34846)
® Vind m obilă cuştteă. Telefoa3-0o-5f, după Ora 17. (Î048G)
• Vînd apartament 2 camere, proprietate pecsonală. Slr. Mehe- dintt- nr. 51—53‘, bloc G 10, ap. 39. (33&4> ■
Vlrtd draperie, cuvertură ţi covor persan. Telefon. 3-57-15. (34333) -
'WVftuî: maşină de. tricotat Veri tas ÎC3 şî ace, acordeon Welt- maister 80 brp,i. rnfofmaţii: teîe- fon K-12S31 (34940/A) ;
• Vîtid cazan cupru. Telefon 1-17-3^1 (3MSG4)
• Vina cap maşină de. surfi- , lat. Telefoa. 4-35-05. (19133)
® De vtftmrc piattinS. Telefoa .4-93-37', d u p i ocx fu. (3130<!)
® Vînd put ScKîiaufaer uri a??i valută est (ruble). Telefon
, S-Gff-33, ailnifc (.^4903) '• Vind rocfîie mireasă, itn- -
port, deosebită. Str, Galaţi nr.13, garsonieră cam. 2€. (34344)
- • Vind frigider „Arctic*4 mare. Telefon 3-75-45. (36778)■ • Cumpăr apartament o came
ră sau garsonieră confort î. Telefon 4-75-33, orele 16— 21.(349G1) ' : : ' .
® CumpSr maniîalf de soanîo- lă, clasele X I ş l Ja f. Telefon 8-23-12. (104.57) r ■ '
• Gumpăr casă familială, m inimum 3—4 catucce, confort, grădină, singur în curte, fa cârti9- rul Andrei Mureşanu, Grigores- cu sau Gruia. Telefon 3-19-31. (19Î74) -
• Cumpăr apartam ent' două camere, central, con fort plata eventual valută. ■ Aiud, teiefon 953/6-15-87, după ora 17. f35035)
• -Cumpăr casă 2—4 camere, tn Gruia, Cetăţuie, zona • (Săii Turzii, Andrei Mureşanu, Ghe- orgheni. Pata sau spaţiu comercial central sau semicentral (locuinţă' transformabilă ca atare) - sau teren mare cu sau fără casă în municipiul Gluj-Napoca, centrai sau periferie. T ele foa 1-94-10. Rog insistaţi, uneori răspund» cuplatul. (35034)
• Cumpăr canapea extensibilă. Telefon 0-33-54. (35011)
• Cumpăr garsonieră. Telefon1-00-33, după ora 13. (35013)
• Cumpăr apartament 2-3 camere. Telefon 4-1*1-83. (34847)
• Sumpăr televizor eu circuite, defect. Telefon 3-65-79, după oral* 21. (34949/A) .
• Gumpăr apartament 1—2—3 camere. Vînd înscriere autotu- ri^rs, eventual schimb cu apartament. Teiefon S-04-43. (34775)
• Cumpăr un căţel chinez sau japonez. Telefon 3-S3-83. (35961)
® Sumpăr convertor satelit. Telefon 902/1-27-52, orele 17—22. (34913)
® Cumpăr efiiuvetă ir.ojr, îm brăcăminte inoje pentru masă lucru bucătărie. Telefon S-77-G2. (14910)
• Cumpăr mărci; vînd covor pcr.v'in. Telefon 1-9G-63, orele 17 —20. (3S31G/A)
© Cumpăr, pe mărci snu lei, apartament cu 2— 3 camere (exclus Mănăştur, Mărăşti). Ger un preţ informativ la O firi1.1i poş- tnl T. că-iuţa 412. (.11373)
® Vind tr-lc-vi/i>nre color Sport ,.Orion“ . Telefon C-39-31. (3.1877)
® Cumpăr cirsonieră sau apar* tameat una cameră, în Ghcor- flheni sau Zorilor. Teiefon 2-S1-81, după ora lo. (3!'Bî-ţ)
9 Compar, pe valută saa lei, c^să, apartament, spaţiu, coraer- (ĂaL Vînd CEG Dada, In seri era 1931 Telefon 5-20-13, după ora 18. (34876)
© Cumpăr acumulator auto nou, riefolosit, preferabil în garanţie. Telefon i-94-10. (36369)
• Cumpăr grădinâ. Telefon1-65-22, orele 18—21. (35393)
„BIERDERT.3S8S* Pascu Dumitru, pierdut car
net de membru cooperator, cooperativa „Alianţa". II declar nuL (35955) ,
® Pfecasiu Emit pierdut contract' îhrthnerc nr; 603&8, eliberat de ic iT a t c lu j. l î declar nul. (34752)
® Kiraly Iosif, pierdut contract de închiriere eliberat de ICTÎAI:. Cluf, str. ICarl M ărx nr. 431 ap.3, Ciuj-Napoca. (34902)
• l'ico.y Ioan, pferdut contract închiriere nn 100503; eliberat de IGUAI, Ciuj. îl declar nul. (31914)
• Bdcin Mircea, pierdut contract închiriere ICKAL. ÎI declar nuL (W17il) •
® Mur.eţraa Aurel, pierdut eoa- tract d e locuinţa elibecat de. I.O. R.A.E. î l declar nuL (34345)
• Grebla Ioan, pierdut ca rn e t . .A lianţa" nr. 97/1.00700GX Ii ded a t nul. (349.18)
• AnG'reica Elena, Rus Rodiea, Becendi Iov, B'er^ate . Terasia, Mureşan Kforina, Kubanîca Fran- cfsc, Eosontin. Constantin, Toşa Ioan Comtel, Coroian JZcmm, Hprvath Itdilco, Tficia Gabciela, Câ{nj»aa M arcel, i'elfAiusî Arpad, Cu>tlăii:i Ilie, Iancu' ibact i'u^en, M in cacla M ârcel, • Cauii Sitsana, Popovîcf TUdor Eiyitt, Gyort M e- linda, Koman M ircea îoart, K ito Zsuasanna, Stoica Ioan, Fercnţ Attila, Fiii op Elena, Chîş V iorica, Gherman Simona — pierdut iegUmvaţii da serviciu sau student Le declarăm n u le
9 Cn oeinarginltŞ aueeto * - aaat&m treccrea Sa ţttmitate .»
tuftSiKiui nostru Ar. «»oca t AVBEI. STANESCU, ia TÎr-itA 4 « ÎS bu!. Inm om iîntsrfa vn ave* Isc Is data âe 11 octom boa ora l î , în satul natal som e?iil Kecc. FamiliUe Stânpscu şi fam l- Hia Vafentia Meseşaa. (36K9S ‘
& Cti atHncâ dubesc'- aducem U CTtaoţttaîâ Încetarea ?nJgerStoare <Ua viaţă «.iu b itu lu i şi neaitstn-
ini so}, tatS şî bunte prof. NICOLAB I-EirBOEAîf, om «So b u lU ţteotă m orală şi demnitate. a trecut iu eternitate şi n e -» 13j*t an suflet am »r Întregii fam ilii, caro aii-1 va oiţa. E îjn i- tatc* saîU-iulill ca caro n e -a - ia-, conjurat ţ i gfataril» Ini na !•
, vom uita mţflodată. Oilihnca»- c l - î e in pace. Dor!, A iîtîa n ,, Doina ţ l Andrera. (385ia/x>)_________
9 TrAiz» durerea trecerii în eternitate a dragului ivsstra
ttuehi, proî. .N1COT.AE FKURDEAN. fjmteîiî alături ra l. D ori, Adruin ţl Doina, Sa aceste clipe gtele. Asitonelîa, O- tîlla ţ i V iorri. (SSali'BJ
# Cu durere no desp.'iriim d s Iratete, cm aoatnl ţ l nr.rtiial. p rof. NICOLAE FErKDEAtsr. M lr- ee», M irlaara, -BlirciuIirS, S im o- m», M trel, aiona j i eristica . , (3ÎΫ)
9 l*rclund indurrraţl da dispariţia fulgerătoare a distinsului n o jlru ^incrâ ;1 cumnat, p ro f.
pensionar NICOLAE FBURDEAN, transmitem sincere condoîcanfţ familiei îndurerate, rara. io* . Iii.in Bila ui. (3551Î/AI
0 Siniem alSiuri de ^uonI nostru prleltn Vasile Frăteanu ta nreste momente grele. Fara. nart-115. (vr.l')
O Cu inimile zdctiiiUc de dv.ee- re anunJSra întefarra din v is ţ i a Enimjiulul nastrti soţ, tata, so
cru, bunic, Klribunlc K lSiy CAOALKAN. înm ormîntarea ari,10 oc.om lirir, orele 13, din str. I ’.Kre nr. Z—I, Someşeni. Fla-i ţarina uşoară. Sofia Carollna, co pţii ’Veln, Vasile, Liviu, Maria, Valerira cn taralliile, nepoţii S orin i, Corina, Pana. Dacian», Bionica, Carmen, Llvi.i, C llin , . I.11* cian, w ircc.i. Mugurel, Blrta Nulii «l Suscma. (ÎS17Î) 1 _____________
($ SlAtesa al&uirl de co l* s«l nostru Gloria Lefreae ta marea pierdere pricinuită de moaşte* tatălui g&a. co leg ii de I» U SXA .— atelier. Doze. (SC49S)
<tt „OgUada da aur'1 a tim ttuld ta care lOATfA EM. PEEBE6CU, n o -» {Scut s& vedem , tocEplail c o Eminesca, m ari valori ale culturii româneşti, o va cupriade <le-aeuia ş l pe e a . Universitatea jl.ii>er& 11 aduce un indurerat o - tnagfti şl transmite condoleanţe domnului profesor U rtsi petresca şl fam iliei. (1511)
9 i*»»» om agiu prieienutut noa- *rat p rof. dr, IOAN 1,01'UŢÎtt. Sincere condoleanţo fam iliei. O i- ;;a -ţl VAlţatîn. pssjjj)
Cil ţldcsţt: , ‘aţj ulflrn.x/ţţ^gia" PMitţu's«{wli şi tatăj luint, ■
.WjB&ANBitU KW S.es, fieefedaf la î l de ani, falratnarea fa cim itirul Cisntral, In i t octom hrf*1990, ora IX ra m lll» tadureratS» (35S9Î)
O H 'u adincil d u te te In suflet nm inţim tneetarez d in vlaţS, du- p i o Icrasă ţ l gre* sn fcd a jâ , la. virata t o n ani, a msrne^ Bunic ii f l străbunicii noostr» HtABOIT DUMA, Inm orm istares ara lua (Vi, m lercBrl U octom brie , o r » tş, d ia capela nou& d ia c lA id fa l ManKştur, Fiuuili» ladiitezatiU (S55îS.A>
O Colectivul catedrcl d o daimie farm aceaticii. top ă d ă şeşt» mS* cp» dtsrera a doam nei Elref. <Cf. Gfcorgst» LMpufli!, JatorafS trecerii te. nefsih ţi * soţuhif său jt transm ite sincere coM oleaata.(sseis»
alĂtţîtl d s c o le jo l noslrn, A lexandra ■ Potîrnlclie, la dcc«siu m am ei. d ca g î.1 Colegit de U r.T .C X — O fic ia t a#- taleai. tîGMî) ■
9 Sintenx- aUturt de . Bo!sş;ii noştri îoaa G ă d ile % Vasile yt LÎ.V0»,. Sn msrea ' pierdere p f t l r nuI'tS- de- nisariea tatălui tor drns. C»n/I»lcah(e famlsidi Îndoliate. Hîecantotorll de- fa . secţia „Some- î*ni*. (3S8K) . ____
9■ Sintem alături «le colegul nostru Florian Tunco fai marea dutero pricinuita sîe- moartea maniei sal®.. Colegii <!e muncă.- (Î5S38I ■____ ____________ ■
9 Sintem alături de 1 doaman ■ prof. d r , , Ge^rgeta tupuţiu !n accfte clipa de gre* ?nce.reare pricinuite de încetare» din viaţă a saţuîuî sSu şi ne ejtprtaim Întreaga compaxiace. Colectivul FaraiStSMi dc FnA’cantie Ctaj-Na- poca., (âiS3S.A?
_ Siatem aliturf de coîesil noştri Maria şl Liviu Eereteut» acc3t î isoHsjfite grei®. Sincera condoH aais. C olectlm i Î.D JP. „Electrom etal*. (3SS25) _____
® "1 3 că S r ii icaobilalul din A - teta Eisuşa $' tşi exprim ă regreta i profund pentra dispariţia celu i care a fost n o oa» cu calitStl a le îe , prîţw lt re t la f i colocatar, VALEVTIN BOZA, f l t^anaaiU sincere coaţîolcanţe tamUltl îndoliat*. (3€7Tî)
# "Sînteaai alAturt de ^oiegnl nostru, insiner îVIi-eea ţîoboş, ta Încercarea grea prin cara trece şl u transmitem sincerele noastră condoleanţe. ColegU de- la A.C M . — jBilşada 1. (Î6K.~>)—i~ N T aîAîurim durerii colejru-
Itd- mostra Vasile FriUeano 9a plecarea in veşnicie a mamei dragi, ?H exprljnăra sincerele noastre condoleanţe. Colectivul Bibliotecii centrale Universitare. O» TIS)
~9 Slntem aţsiurl de colega noasiiă Viorica lîusu in clipele grele pricinuite de moartea mam ei drasi. Sincere condoleanţe ' fam iliei IndoUalc. Colectivul Dl»- pcnsaraiul m edical Juca.C6757)
9 Aduecca un pios ««i:>siu iubitului nostru coleg, conf.
IOAN LUPUŢIU, d is e i l de alca- e i nobleţe su fleteasci, la încetarea *a nca^u-ptali din vlaţâ. Transmitem familiei îndoliate sirvcrYî con3t*li'is\ţ.'. Fam. coa f.Ciavril N fam ţu. QM33)____________”_® "sintem alAluri de calesa noiiSiri Ancuja im lsa la pierderea prem aturi a fratelui. Sincere oor>:"■ ■ î - * iţo in lresil famillU' ColPRil tie serviciu I.T. „Sţjine- su l\ (K 'ill)
® lîesrel-lm d ispariţii dintre nţil a luMiuhil tat.H IOAN' ‘
r.UGJ.AKItr, <!>n nrafrn — SSlaJ. t'iicelo Cniţa şl Anlca.
4} a;ul;.utnr.ic, din surict cs lor care au fost piirta^l la tnarca durere pricinuiţi de moartea soţului, lat.Uu) şl înm iculul dr.v". tag. PETRO CiilSTKA. Soţia ţ t i- na. (3ir,l)
@ AsS, i» o c îo m fr le , » o Im punea* « ani da cîstd « t r a a j * noa»-
t£& soţie, m m ! şl bnnlcA* M A SIA ŢH5KE, a trecu t tm e*®» vişatc®. Dumnezeu s& • o«Ul** nească îa pace (I s i -1 nşcxe ro- ficnU In rindol ce lo r drepţi. Staj&a d « pom enire v a avea fix duailntcS, U o ctom b rie '1ÎS8, ta satul ugruţia — S&laj, In veci ncsnlngilaţl; soţul Ioan , f i i i fo ia Ji Vasile ca fam iliile. (JSfîS?
® A Ju ic Îndureraţi ne exprimăm com pasiunea fa fil de cercetător ştiinţific p rin cipa l Dorel U v la Bot»oş cu ocazia decesulal tatâlul sSa. Sincerele noastre condoleanţe, co le g ii da ta catet e » do cMmie-fisdcă j i i o ta «*- JUcUvul ţ.î^C.B. d ia C Iul-rfap«- tVjşŞ:
lliatcm alături d* ocietenul î i caicffftl nostru Ştefan fa m#- resţ tai darere. Fosta gropi, a* (S5WÎ) ^
9h Nctaarglmltă. cate durerea noastră. Ia Împlinirea a ţa s e e*P- -tfimtat <le cind n e-a păcfislt in^ <ol n »stra sat ; 1 taslfc-, eercei#- u>t grlh cipal d f. IOAN MASTAÎT OdSlâicşte-tc !n su flet bnn.Isssasinrs ta dragS. n a v a însoţi tn cSfpels noastre d e slngnrfi- tata MslţGrmim tn lntor c e lo r c i - j » an fo s t ţ i «şut Ri&tatl d o noi, laţwcîn-.I sSt na alin»' sa ftiîa ţa . Sileaa ţi ■ gaaog. (fzsrîy
®. î,a: U eipftryria preinaturi aereciatal n o s ln coleg ţ î cola? feolrat’ar, conferenţiar «mlsnersiUr. lOAtt IXn'V'ţlU, exp rim ^ re» giajtels profanSo Rlo studenţirar, csTOuînţ pro fcson J ţi pcison*< lurifl iehnlcs C«wap3s1atv« ţ f con- doleanţe fa ţ i fle fatnitii g eta ta- ■ccrcnlij, conduscrea JnstitatUIxI A sronoîatc CîoJ-Napoc*. pSMQt
Cîte oma^iit Lt i ‘ ani ăe !a dcspStţires de draga, noastră t»-
ţie, masnS. ţi. bunică DA1SA. £.0CItE'riA. FaniSlî.*. (556î5>_____
aia ăt> u trecersjc In eseflintă. a bunei ţ i b lindcl DOINA BBAGEA, au reu^H s i n * «m - b rea sc i amintirea^' Familia. (5»t3)
CO durere In suflet anunţăm încetarea din vîaţâ a iubitului
nostru tată, M en i .ţl bunic GOEOBGIIE FZNEŞAî*. Amintirea Ini va rămino yeşnia - vie (a Inimile noastre. Luminiţa, SoWa jl Anamarla. (3 tsa y B > -_____, ® o nvoa,rie .fu lgerătoare l-a rlijjlt dtotr® na! îţe lubitn î nos- (ra tată, socru yl bim lc FI5NEŞAHT CIIEOUOIIK. AmlsHirea Ini răm ine vcşnle vie In Inimile noastre. Liana, Dorel |i Cristina. OSSM A)
@ Cn Inima zdrobită d e durere annnţ încetarea fulîcrStoaîra din v iaţi a bunului ţ i iubitului m ea Sttţ FENEŞASf GHEOSGU®, 3» ani. înhum area va avea lo e Sol, Al octom brie,v »ea is din capela netvsi, a cimitirului M inSştur» P* veci nem in jilaU soţia, ien îca . <Î6139>
9 Cand'ilîanţe vcriţoarelor I- leana, Blirioara ;I verişorului
Silviu la deccsal tatihii d rog . Dr. B olba. (KSS1) ______
9 C iaduri frum oase ţ l amintiri de neuitat le adunâm într-un pto» om agia ' ari, Ia îm plinirea a € «âţHăinîni de la tlista despirţire
de colega noastri LIANA D A D A tA lt. Odihnească-se In P*- et. Colegii du Ia Fâbrica d e Bere Cluj, C.!53Jt)
9 S -a sttas din vlaţâ In *Iua de S octom brie, la numai S( Ani,
cea care a fost tnvfiţ&tcarea EMILIA UDBEA, n&scutâ M ărin- cran dia Ciropia T unII. Mnlţn* tolm celor crlre prin Sacrimi şl flori ne-.in însoţit la durerea noastri. NeştearsS-i va f i amintirea. Mihai soţ, Mî?n f io . (Î5501)
• P ios om asln şl veşaicS amintire dragei noastre mStuşi
LUCIÎEŢIA FBATEANU. N cpoţs Gliiţă şi Vasile. (îjJCij9 Cu ad inei durere anunţam dupi
o iur-si su feri-iţi decesul scumpului soţ, ta li, frate ?i bu n lo IST VAN MtfIAVJY, In clata do 7J ani, fost locuitor al cartierului Dlmbtii RotatiA ocnslonar a! Atelierului C.F.K. Cluj. Inm ormtntare» In ziua de IX octom brie 1550, ora 14,33 din capela cimitirului Cordoţj. îndurerata soţie Ver i , fiul A til» f î fraţii, surorile « familiile. (30511)
O Anunţ, cu durere, tmplinirm » cinci ani de la decesul celei rnal
bune surori, cnrc ® fost DAISA LCCIIEŢIA. Sora. <10131>
O Se imptir.eso « saptSmîn! de dccesul c:Iei care a fost ANA
Glt&ZA. parastasul sc va oficia tn rina de 13 oetomiirle 1990, ora lî , in biserica Sf. Dunuira din str. 11 iunie. numne/eu s5 o Ierta. * nm.ua. (1S3ÎJ)
eOJ FGIUI. n e RtcnAGTIlÎ! n i» CSIlan (redoeler »eft Dan fii-breano fivdnctOT ş**l od junrll Tral.m (îaro {*•- ntiur ijerurraJ d« r»ţ<{actl»l. Vaier Phl&reatiO, Emil Loc*, tnn Ra*. IM irla SînscorTan, lîad o Vida.
REDACŢIA! CloJ. str tlnpoc» tu. I I TT.bEPOANS: I-I8 -3 ! (redactor şef)i I-r3-CÎ (redactor *8Î odlunol il secretariatul de roflactlsli !•»*-•» (w ctls roltnraiaii 1-r.VOT (secţia oroblem * «edal**conorolco)i (gectla problema e*tăt*nejt»t *-r3-fll fadcnlnlftrntl» rlamSulV Mte» publi
citate «a prlm ejl» Intre or«l» 10—i t «tr. B » ( w » nr I? (U r<*rt/*r\ Sîmhfltn ») Inia», fnohl»
Tiraj38.142