stăzi, Parlamentul urm ează să spună da bugetului,' fapt ce confirmă onorarea unei promisiuni în care ;n-a crezut n im en i: în ch e ie rea d e z b a te r ilo r-
parlamentare pe tema bugetului pînă la sfîrşitul săptămînii trecute. Măcar atît! într-un stil sută la sută pompieristic, parlamentarii au votat, vineri, tot ce-au tergiversat săptămîni în şir. Singurul domeniu care s-a ales cu ceva în urma amendamentelor formulate de opoziţie a fost-sănătatea, pentru care şi-a pus demisia şi obrazul în joe-dl Ruşanu.
într-o partidă amicală televizată, Florin Georgescu şi M ircea Ciumara, penultimul, respectiv ultimul ministru de Finanţe, au forfecat bugetul lui Dăianu după pofta inimii. Georgescu I-a complimentat pe Ciumara spunînd că bugetul de anul trecut a fost mai bine gîndit decît cel din anul acesta! Ca să ne explice mai bine, nouă, poporului, Florin
: Georgescu a recurs îa asemuirea bugetului cu o plăcintă din care, dacă ia partea Icului statul, nu ne râm înbani nouă. Iar cînd zic nouă, nu zic Ionescu, Rusu, Mureşan, ci zic şi sănătate, şi îhvăţămînt, şi economie.'Povestea bugetului, în interpretarea celor doi specialişti, a r suna cam aşa: plăcinta-i mică, foamea statului .este mare, cel cu pîinea şi cuţitul în mină îşi taie cît poate, iar pentru contribuabilul - ce l cu cureaua strînsâ nu rămîne mai nimic.
Anul acesta, după mai bine de şase luni de aşteptare, guvernanţii ne-au oferit şi parlamentarii au admis un buget anemic, pe măsura slabelor rezultate obţinute în econom ie. şi a succesului răsunător înregistrat de economia subterană. Bugetul este însă un subiect plictisitor, cu mult sub cota interesului faţă de acţiunea Ţigareta II sau revelaţiile ce se n a sc d in riv a lită ţile d in tre se rv ic iile rom âne contrainformative! La începutul tranziţiei, bugetul a fost o plăcintă mare, din care s-au înfruptat mulţi. Pe măsură ce-am avansat în tranziţie, bugetul s-a tot viăguit, fără ca fiscalitatea să fi fost mică. Dimpotrivă. Dac-ar fi s ă o spunem pe cea dreaptă, atunci ar trebui să remarcăm că bugetul a fost un sac fără fund în care şi-au vîrît mîna pînă la umăr şi regiile cele cu obligaţii neachitate, şi băncile care au vînturat sute de miliarde, şi partidele care o ţin într-o campanie electorală fără sfîrşit, şi instituţiile bugetare cărora n u le puşcă veniturile cu cheltuielile. Şi a mai fost bugetul
^ ..... . continuare în pagina a 16-a r ,
La Industria Sîrmei Cîmpia Turzii a fost reluat lucrul
F.P.S.-SS1 şi-a manii piopiisil fedsr interimar
Parchetul va fi solicitat să intervină în stabilirea vinovaţilor •
num irea în funcţia de director general adjunct a inginerului A lexandru Sabâu, pentru că nu există aceas tă func ţie în organigrama societăţii, iar singurul for abilitat să facă ' nun tirea este consiliul de administraţie. ; Ieri dupâ-masă, a avut loc la sediul FPS Cluj o în trev ed ere ' în tre conducerea FPS şi cea a combinatului metalurgic de la Cîmpia Turzii, la
care a fost invitat şi inginerul Alexandru Sabâu: Directorul FPS Cluj, dl Radu Sârbu, a declarat că reproşurile care i se aduc directorului Săvcanu sînt pretexte, salaria ţii cunoscînd de fap t.s itua ţia econom ică a soc ie tă ţii. C onc luz ia directorului FPS Cluj a fost că nu sc mai poate aloca nici un ban pentru salarii.
■________ Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a
în urma m anifestărilor violente de protest de vineri de Ia societatea Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, ieri, a intervenit ca m ediator ac ţionaru l p rinc ipal - FPS-ul. Dimineaţă, „directorul general adjiinct“ al salariaţilor, dl Alexandru Sabâu, a comunicat Direcţiei teritoriale Cluj a FPS decizia muncitorilor. La sesizarea făcu tă ,conducerea FPS a răspuns prompt, subliniind că este ilegală
La Liceul 5
Un marş suspendat d e ... Pruteanu
Ieri, la Liceul nr.5 urm a să aibă loc o n o u ă ac ţiu n e de protest a elevilor şi părinţilor. Diligenţele pentru un marş pe acelaşi traseu cu cele două anterioare au fo s t d epuse - şi aprobările obţinute.Presa şi organele de ordine i-au aşteptat zadarnic la ora 12 pe p r o t e s t a t a r i .Senatorul Georgc Pruteanu, cel care i-a încurajat pe elevii de la Liceul 5, precum şi pe părinţii acestora, în revendicările lor, lc-a comunicat telefonic că doleanţele lor intră în dezbaterea Comisiei de învâţâmînt din Senat. Acţiunea de protest a fost suspendată.
U lterio r, presei i s-a confirm at faptul că subiectul Liceului teoretic 5 n-a apucat să fie dezbătut, preşedintele comisiei, senatorul Georgc Pruteanu fiind suspendat din funcţie, ca urmare a excluderii din PNŢCD. Fostul preşedinte le-a prom is clujenilor că m iercuri (m îine), soarta Liceului 5 va intra pe ordinea de-zi a comisiei. Protcstiil de ieri s-a redus la o vizită a părinţilor la Inspectoratul Şcolar, institu ţia abilitată de directorul Ghcorghc Râdulcscu, din MEN, să tranşeze soarta şcolii.
L.P.
în judeţul Cluj
Privatizarea continuă cu IBUIM-urile
FPS-ul este hotârît ca în perioada imediat următoare să declanşeze o adevărată campanie de privatizare a societăţilor m ici şi m ijlocii. -Ca urmare, începînd din luna iunie, în ju d e ţu l C lu j se v a tre c e la privatizarea a 29 de societăţi. (Optimiştii marşează pe 40, din totalul celor 150 existente). FPS '
~ L.P.continuare îrt pagina a 16-a
Rezultatul alegerilor legislative din Ungaria nu permite anticiparea viitorului premierPartidul de opoziţie “Federaţia Tinerilor premier pe şeful partidului care a cîştigat
Democraţi - Partidul Civil Ungar” (Fidesz- alegerile, dar, de fapt, şeful executivului vaMPP) a obţinut victoria în al doilea tu r de fi nominalizat în urma negocierilor dintrescrutin al alegerilor legislative din Ungaria, - formaţiunile politice, întrucît nici unul din obţinînd 37,82% din voturi, transmite AFP. p a rtid e n u ş i - a a s ig u ra t m ajo rita tea
Partidul Socialist, aflat la putere, şi-a adjudecat 34,97% din voturi. Scorul strîns d in tre prim ele clasate în scru tinu l de duminică nu permite anticiparea numelui viitorului premier:
în Parlament, Fidesz-MPP va ocupa 146 de locuri, în timp ce'Socialiştii îşi vor desem na 135 de parlamentari. Legislativul
. num ără 386 de locuri.Preşedintele ungar Arpad Goncz, căruia
îi revine sarcina numirii prem ierului, a
parlamentară.F o rm aţiunea de dreapta a P artidu l
independent al m icilor proprietari (FKGP) a obţinut 12,69% din voturi, adică 49 de - locuri, şi va forma o coaliţie cu Fidesz-MPP.4 Aliatul tradiţional al socialiştilor, Alianţa Democraţilor Liberali (SZDSZ) a obţinut numai 6% din voturi, adică 24 de locuri, cu două treimi mai puţin decît la scrutinul din 1994. Liderul formaţiunii, ministrul d e / Interne Gabor Kuncze, şi-a anunţat demisia’
Partidului Socialist să formeze guvernul, vom face acest lucru prin orice mijloace”, a declarat Imre Szekeres, şeful de campanie electorală a partidului.4 “Ungaria arc nevoie dc un guvern stabil”, a apreciat, la rîndul său, ministrul de Exteme- Laszlo Kovacs, precizînd că integrarea ţării în Uniunea Europeană şi NATO “nu este în pericol”. ’
Dacă preşedintele Goncz îl va desemna cu formarea guvernului pe V iktor Orban, liderul Fidesz-MPP, acesta va fi unul din cei mai tineri premieri pe care i-a avut Ungaria, avînd 35 de ani. Actualul prim- minîstru, Gyula Horn, are 65 de ani.
'R ata de participare la alegeri a fost de.recunoscut că nominalizarea viitorului şef de la conducerea partidului, precizînd că 56,9%. în primul tur, socialiştii se clasaseră a l cab in e tu lu i va c o n stitu i : C7riC7 " " -------- a „a : „ „ u ------- m c » / j .-J . . . .—■ .•o m are
-p ro b lem ă”. “Ne aflăm în tr-o situa ţie interesantă. Nu pot spune unde va duce aceasta. Trebuie să începem negocierile” , a spus Goncz. .
: Regula cere ca preşedintele să-l desemneze
SZDSZ nu intenţionează să participe la mei o coaliţie. .
Pe de altă parte, Partidul Socialist a dat asigurări că va face tot posibilul să formeze o co a liţie , ch ia r şi în lipsa a lia tu lu i tradiţional. “D acă preşedintele va cere
pe primul Ioc, cu 32,25% din voturi, urmaţi de Fidesz-MPP cu 28,19% din sufragii.
De asem enea, ex trem a d reap tă şi-a asigurat accesul în Parlament încă dm primul tur de scrutin, pentru prima oară după cel dş-âl doilea război mondial.
Chiar dacă_Ordonanţa 22 a fost declarată neconstituţională
Prefectul nu va dispune Înlăturarea plăcilor indicatoare bilingve instalate în judeţ
Prefectul Alexandru Fărcaş nu va da ordin să fie înlăturate p lăc ile in d ica toare b ilingve existente în judeţ, chiar dacă temeiul legal a l instalării lor, O rdonanţa 22 a G uvernului C iorbea, a fo s t an u la t prin decizia de sâptăm îna trecută a Curţii Constituţionale.
Fără să se pronunţe în privinţa leg a lită ţii p re v e d e r ilo r d in
ordonanţă, C urtea a hotârît că p ro m o v area e i în reg im dc urgenţă contravine Constituţiei. C u toate că legea spune că, în tr -o a s t f e l d c - s itu a ţie , ordonanţa îşi încetează efectele la data publicării deciziei Curţii C onstitu ţionale în M onitorul Oficial, Fărcaş este de părere că
Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a
DEPOZIT DE ELECTRICE, ELECTRONICE .vV ţV Ţb Şl ELECTROCASNICE
^ REDUCERI DE PREŢURIC U OCAZIA LICHIDĂRII S TO C U L U I EXISTENT. NUMAI ÎN DATA D E 30-31 MAI 1998 AVEŢI OCAZIA SĂ CUM PĂRAŢI LA C E L E MAU MICI PREŢURI:
331&ŢELEV IZO A R EjfeCOhO R;*&.01 ţ R E C E g Ţ O A R ^ p U l i D W R ţĂCCESORÎI Ă U D lO î^ jD E ^ C TTO A TE PR O D U S ELE S U N T N O I Şl D E CEA MAI BUNĂ CALITATE. . - . •:ACŢIUNEA VA AVEA LO C LA DEPO ZITUL DIN CARTIERUL Z O R IL O R , S T R . P A S T E U R N R .S 6 , Î N S P A T E LA RESTAURANTUL PERLA.t» * * tNFQ RfM VILÂ TEL: 124766
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Ap. Iuda; Sf. Sfinţiţi Ap. Carp şi Alfeu; Calendarul greto-catolic: Sf. Ap. Carp, unul din cei 70; Sf. Filip Neri (+1595) \ Calendarul romano-catolic: Sf. Filip Neri, pr.
• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Mc.
• Terapont şi Alipie; Calendarul greco-catolic. Sf. M. Eladiu; Sf. M- Iuliu Veteranul (+304). încheierea Sărbătorii învierii; Calendarul romano-catolic: Sf. Augustin de Canterbury, ep.
îi felicităm pe to(i cei care, -\împărtăşind taina Botezului, poartă
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora il,00.
I N F O R M A Ţ I I A u togara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78
rA R O M : J d f t l - 25.10.1998
Chij -> 8J5
20.05
Itml-vineri But But ->• Cluj9,35 7,00 8,0021,05 lg;35 19,35
sîrnhălă ^B ut B ut-> Cluj 14.20 12,10 13,00
Preţ bilet: pentru cetăţeni romanisi străini - 298.000 lei
M edicină generală. Dr. M. Suciu - 28 (12-14), dr. S. Loga - 29 (14-16), dr. R. Cotârlă - 27 (10-12), dr. V. Tătara - 25 (12-14), dr. C. Nistor - 27 (12-14), dr. I. B o ilâ -2 5 ,2 6 ,28,29 (10-12), dr. S. Damian -28 (15-17) dr. L. Rasa - 25(16-17); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 27,29 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 25,27 (10-12), dr. A Iancu-26 (11,30- 13), dr. C. D uncea-28 (17-18); D. Pîrv - 25 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 27 (13-15), dr. N. Pop -28(14-16); Reumatologie. Dr. 1. A lb-2 6 (12-14), d r.C Z o tta - 29 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 26 , 28 (10-12), dr. L. Galatianu - 29 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma -26,28 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 26(13-15), d r.M F ritea -26(14- 16), dr. L. T o m a -28 (10-12); Dermatologie. Dr. II. Radu - 28 (12-14); Ecograf. Dr. I. Ghilean - 29 (11-12), dr. O. Anton-29(11-15), dr. E. Czuczi -25 (15-17); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 25 (11- 12); ‘ Q.R.L. Dr. C. Radulescu - 25 (12-14); Endocrinologie: Dr. I. D uncea -28 (17-18); Neurologie. Dr. C. Trandafirescu -2 6 (13-15), d r M. B o tez -2 8 (14-16); Psihologie. Psih. L. Boilâ -'26 (15,30-17); Chirurgie este tică şi rep a ra to rie . D r.T .M ugea-26 (16-20).
Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, între orele 12- 14, Ia telefon 16-78-22 ş i la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap.12.
RITU31ICA - Furtuna de foc- S I’A - premieră (10, 12,30, 15, 17.30, 20) *
| VICTORIA - Gernge, trăsnite! junglăSt:A (U , 13. 15; 17: 19) » ARIA - Mai
lânc nu se poate - SUA (11; 13,30, 16; 18^0) * FAVORIT - Al 5-lea dement-Franţa (11; 13; 15; 17; 19); * MARAŞTI» sala A: FTubber-SUA (13; 15; 17; 19); saîaB: Vocea sufletului - finita (13,30; 15,30,17,30),
■ B iblioteca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.
■ B iblioteca Americană ”J .F .K ” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ B iblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19. *
■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an "Hcrmann O berth” (str. Memorandumului! 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ B iblioteca “Valeriu B ologa” a Universităţii de Medicină şi-Farmacic (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri, şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. C lin icilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi,'miercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).
■ M uzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “D onaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi mărţi: închis
■ M uzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni în ch is.-în prima duminică din lună; intrarea liberă.
■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic intre orele 9-16, luni închis. ' \
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis ziln ic între orele 9-16. Luni închis “
■ M uzeul memorial “E m il h a c ” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
'■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.
Marţi, 26 mai Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,30 Tenis: Turneul de la Roland Garos (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Eînisiune pentru persoanele cu handicap; 15,30 Ecoturism. La poalele bucegilor,
17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Hei-Rup! Hei- Rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere;19.10 Dosarele istoriei (documentar);20.10 Ultimele ştiri (serial); 20,55 Fotbal CE de tineret prima semifinală; 22,50
16,()() fînisiune în limba maghiară; 17,00 TVR mfo; 17,10 Sailor Moon (deseneanimate); 17,35 Katts şi dinele; 18,00 In flagrant (documentar); 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 sunset Beach; 19,50 D'ale Bucureştilor. Carnaval 1900; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială;21.15 Patul conjugal (România *92); 22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 Avocatul poporului; 0,00. Canary Wharf; 0,25 Studioul şlagărelor.
PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00
Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar;10.00 Seinfeld (r); 10,25 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 1 0 ,4 5 .,Insula misterioasă (serial); 11,u) Film: Mica domnişoară-(r); 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 Audienţa naţională 9r); 14,15 Teleshopping; 14,30 ^alker, poliţist texan; 15,15 Maria (serial); 16,00 Teleshopping; 16,10 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro TV;.17,I5 Tînăr şi neliniştit;18.00 Poveşti extraordinare (serial); 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Chicago Hope (serial); 21,15 Avocaţii (serial); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei;22.15 Seinfeld (serial); 22,45 Ştirile pro TV; 23,10 Chestiunea zilei; 23 ,15 Profesiunea mea, cultura; 0,30 Prima pagină; 0,35 Puls financiar; 0 ,45 Dosarele X; 1,40 Poveşti extraordinare (r); 2,10 Profesiunea mea ... (r); 3,10 Dosarele X (r).
Program ul *2: 6 ,30 TVM.Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,25 Canary Wharf (r); 8,50 Un cîntec pentru fiecare; 9,00 Baywatch (r); 9,50 Studioul şlagărelor; 10,00 în faţa dv.(r); 11,00 Lumea sălbatică a animalelor (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Scena politică (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,55 TVR info; 13,00 Nimic sfint (r); 13,50 Varietăţi internaţionale; 14,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Franceză; 15,35 Doi ani de vaqcanţâ printre dinozauri (desene animate); 16,00 Veronica - Chipul iubirii (serialO; 16,50 Perla Neagră (serial);
La mulţi ani, Maria Slâtinaru Nistor (p.I);23.30 Pelerinaje: „Plinea noastră, cea de toate zilele...”; 0,00 Invitaţie la Opera din Constanţa; 0,35 Tenis Roland Garos (rezumat); 1,00 TVM Mesager.
Miercuri, 2 7 mai Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,30 Tenis Turneul de la Roland Garos (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info-10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Tradiţii (documentar); 15,30 Pro Patria; 16,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Katts şi cîinele;18.00 Medicina pentru toţi (documentar);18.30 Interactiv Tele-Joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 D ’ale Bucureştilor; 19,55. Doar (O vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 21,00 Efecte speciale (serial); 21,45 Memorialul durerii; 23,00 Un secol de cinema; 0,00 Canary Wharf; 0,25 Un tango. în m iez de noapte (varietăţi).• PRO TV
7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar,10.00 Seinfeld (r); 10,30 Urmărire generală (r); 11,00 Insula misterioasă;11.30 Chicago Hope (r); 12,15 Avocaţii (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Profesiunea mea ... (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Walker, poliţist texan; 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping, 16,10 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro TV;17.15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV;18.30 Chestiunea z ile i cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV;20.15 Film: Un anotimp în Purgatoriu (p.II); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld (serial); 22,45 Ştirile Pro TV; 23,10 Chestiunea zilei; 23,15 Pro şi contra (talkshow) cu
Cerc deschis - reluare; 16,15 Videodipuri; 16,30 Doro(Wariock)17.00 Documentar, 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj;20.00 Videodipuri; 20,15 Chemarea pămîntului; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 Clubul celor "singuri.
F A R M A C I IFarmacii cu serviciu perma-nent;
Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65+0.
Farmacii cu serviciu p relu ngit Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22. '
Garda de noapte: Farmacia nr. 6 "SPERANŢA", P-ţa A. Iancu, nr. 5, telefon 19-6+56, orar 20-8.
f i P O R T A L■itW EXPORT-ICXXIT S-H-L.
- Marţi, 26 mai 8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00
Videotext; 17,15 Preciosa- serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Planeta
. video a copiilor - documentar, 19,00 Bootnerang serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Voinţa de a trăi - film; 21,35 Radical Power - documentar, 22,00 Mii de bucăţi de aur - film; 23,30 Barul Iui Killoten - film; 1,00 Fetele de la Penthouse - program erotic.
21. 4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6:30 Transilvania Matinal 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. (8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Punctul de vedere. Morale cu Morafcs (r). 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania. Cultural. 13:00 România Actualităţi 13:20 Caffi
Concert 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 16:30 Hello. 17:00-18:00 Roton Music (r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). 20:00-21:00 Chart Slow - Claudia Palfi. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Florea. 24:00-4:45 Big Hello.
i z & m
Marţi, 26 mai Ştiri locale: 6:40, 7,7:40,8^:40,9 J 0,12,13,
14,15,16,17,18.6,00-10,00 “Primul salut”. 6,20 Agenda zilei. 7^20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Bermdean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-
14,00 CD Player. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 11,40 “Cu dreptul înainte”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Pluf’.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Bermdean. 19,00 “Retro Gold”, Tiberiu Crişan. 21,00 “Tura de noapte”, Cristina Stihl 20:57,24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei 22,00 “Cu capsa pusă”, HoraţiuNicoarăşiTudorRuncanu. ; •
Marţi, 26 mal
UMIPLUS Podio ■ &iri: 7> 9’12,15,16,W I B l r l i W t i W H H I W ,? Program informativ BBC: 6,00-6^0; 11)00-11,15; 14)00-14,30; 18,00-18,45; 21,00- 21,30. 6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix”. 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar, 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti-Stress” - realizator Ciprian. 12,00-18,00 “Toată ziua bună ziua”. Daniel Boroştean. 15,05-16,00 Music By Request. Relatări în direct despre principalele evenimente locale.
18,45-19,00 "Uniplus la raport”. 19,00-2,00 ”Rona”. 19,00-20,45 Top Slow. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Gomei Răileanu. 21,30- 23,30 Somn bizar- realizatori CristiMinculescu şi Mihai Godoroja 23,30-1,00 Dedicaţii muzicale. Intervenţii m direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 1,00-6,00 ”Non-Stop Music”.
r _ - I Marţi, 26 m al l. TladioSonic ştiri: 8 , 10, 12, 14,16,
18,20,21.6-9 "Cafeaua de
22:00-23:00 Hit - interviu - realizator Toni Teşiu. Emisiune muzicală: interviuri şi cele mai noi hituri cu vedetele momentului (r). 24:00-1:00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară. 1:00-5:00 Discontact.
: -m es.n mu*serviciu” (maxima, power, playul şi
calendarul zilei, meteo, horoscop, curs- valutar, informaţii utile, agendă Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică)! 14-16”... şi muzica”. 16-18 McSonic (dedicaţii muzicale im premii McDonald’ s). 18-19 Rondul de seară I (retrospectiva săptămînii). 19-20 "Clopote tubulare” (MariusAciu).20-21 Rondul de seară H (retrospectiva săptămînii). 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.
actualităţi şi muzică realizată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Chij, de la Chij prezintăMihai Goţiu. 11,00 Buletin de ştiri 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizatori Melania Drăgan şi Constantin Colhon. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 RMiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Redactor Cţistian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Traian Bradea.19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu flori multe, redactor Florin Muntean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, redactor Qana Cristea Grigorescu. 21,50 Ştiri; 21,58 închiderea programului. .
horoscop; 9:05 microbiografie sonora; 9:20 recomandări TV; 9;40 sport). L 1:00-19:00 Contact FM 19:00-22:00 Seara la Chij-Naphca.
Miercuri, 27mai h Radio Cluj 6,00 -14,00 REVIZIE TEHNICĂ!! ■
OcavunPa^ojsprin,Puls financiar, 0,30 Dosarele X ,^ / r pclar'.1'30Pov««extraor'd W , 2,00 Pro şr contra (r); 3,00 Dosarefe
_ Program ul 2: 6,30 TVM Telematinal; 8,00 Doi ani de *pm(re ^ozauri(r); 8 ,2 5 Canaty Wharf(r), 8,50 Videocaseta muzical 90 0 Te leenciclopedia (r); 9,50 Stidiout şlagărelor, 10,00 Avocatul poporului (ry11.00 Comorile-lumii (r)- U jo Mapamond (r); 12,00 Sunset Beach (ry 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Portrete în acvaforte (rV 13,30 Ecclesiast ’98 (r); 14,00 Emisiune m limba maghiară^ 15,00 TVR Ini0;15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (desene animate); 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 1 7 ,4 0 Tribuna partidelor parlamentare; 17 50 TVR Info; 18,00 Hei-rup! Hei-rap!;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19 ,10 Arhive roniâneşti; 19,40 Dreptul’ B adevăr; 20,10 Ultimele ştiri (serial)- 20,55 fotbal CE de tineret: a doua semifinală; 22,55 Remember Alexandru Bocăneţ; 23,30 Ghici cuie vine la mine?;
. 0,00 Meridianele dansului. Faţa nevăzută a „lumii dansului”; 0,35 Tenis Roland Garos (rez.); 1,00 TVM Mesager!
« U R G IE ESTETICAD r . T O M A T . M U G E A
•
▼ VUIILU IC pidAllLd♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie J♦ varice |
lent chimic al acneei JA NR 7, * 1 4 - 1 4 - 9 0
♦ tratan
MRPVsC^
! te a *
POLICLINICA > INTERSERVISAN
str. Pascal}' rtr.5, cari GlieorghemSTOMATOLOGIE N0N-ST0P
E x a m in ă r i D oppler - H is te r o s a I p in g )g r a f ii p entru
„ s t e r i l i ta te fem in in ă L A B O R A T O R
(Biochimie - Bacleriologie Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcini - Antigen BBS - Eli sa Ţest - Examinări citologice pentru depistară cancerului de col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILN IC , in c lu s iv DUMINICA
orele 7 * 21 . M edic de gardă:'orele 2 1 - 7
R ezervare, consu ltaţii e la teL 41 .41 .63 . ’ .
s.c. O e n t a l ROVA< S O C O L O V
f C aleaM oţllor 106, ap.Ţ(T r a ta m e n te ■ to s n a to lo g lc »
sîmbata 10-13P e n tru s t u d e n ţ i , p en sio n a r i,, şom eri," r e d u c e r e 2 0 % ^ S V
L , M i, V - 17-20s - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
PSOF. IIM Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ARGELÂ CÂLUGĂEU
Str. Prahovei nr. 11(ttngâ biserica Bob) '
ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE
Sufletul nostru la (fspoziţiadumneavoastră Telefonul ^ de noapte; telefonul vieţii.
1 9 1 6 4 7Gardă de n oap te, orele 20-08. |
Linia telefonică de intervenţie în criza şi prevenţie a suicidului iniţiată de
LABORATORUL 0 E SĂ.VÂTATEMINTALĂ CLUJ stă Ia dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. ____
r l D E V Â R U L
L 3 e _ C | w i _ROZA VÎNTURILOR m arţi, 24 mai 1998 ( 3
UNUI(Corespondenţă de Mircea Vaida -Voevod, V -V Press)
1. Succesiunea Sosnia-Kosovo
^ Era previzibil că după Bosnia va urma Kosovo! .
De cîte ori am străbătut drumurile dm Kosovo-Metohia, prin sate albaneze cu case înconjurate de ziduri, asemeni unor cetăţi, m-a încercat un sentim ent de nelinişte. Practic, albanezii deţin marea majoritate a proprietăţilor din zonă, pămînt, negoţuri de tot felul, afaceri ale căror tentacule ajung pînă departe în
. Vestul Europei sau chiar peste Ocean.Dacă însă cineva, din curiozitate
ştiinţifică, ar cerceta vechile cărţi funciare, în care stăruie spiritul de o rd ine ;a l
. birocraţiei Imperiului Habsburgic, ar' constata, fireşte, că numele mai tuturor proprietarilor de pămînt din regiune sînt pur sîrbeşti. De asem enea, is to ria provinciei K osovo e dom inată de evenimente memorabile, sacrificii de vieţi, o dramatică rezistenţă în faţa forţei,. datorată principilor sîrbi, pentru că din secolul al Vl-lea al mileniului nostru şi; pînă în anul 1300, aici s-a aflat unul din marile centre de greutate ale creştinătăţii ortodoxe din această parte de lume.
t Pînă la cotropirea Balcanilor de către turci, cîrid Ia Kosoyo Pole, în ciuda jertfei de sînge sîrbesc, otom anilor li s-au
deschis porţile Europei, la Prizren s-a aflat capitala poporu lu i sîrb , ia r la Pec, sanctuarul Patriarhiei ortodoxe sîrbeşti. Conform datelor oficiale, în momentul de faţă în Kosovo trăiesc aproximativ- 250.000 pînă la 300.000 de sîrbi şi muntenegreni.în deceniul 1970-1980, sub presiunea unei extrem de consecvente şi abile acţiuni a separatismului albanez, p e s te 2 0 0 .0 0 0 de s îrb i au părăsit provincia, îndreptîndu-se spre Belgrad, K raguevac, K rusevac, K raljevo sau Voivodina. Adevărul este că obsesia preşedintelui Tito, creator al Iugoslaviei postbelice , a fost aceea ,că Serbia , constituie cel mai mare pericol pentru existenţa a ceea ce ilu stru l mareşal considera a fi nucleul "Statelor Unite ale B alcanilor” ! Fără îndo ia lă , asemeni românilor în bazinul carpato-dunârean, sîrbii au fost, în Evul M ediu, principalul factor spiritual şi creator de istorie în Balcani, închegînd o variantă a ceea ce Iorga numise "B izanţ după Bizanţ”. Iată de ce instinctul politic al lui Tito (care nu era sîrb) i-a dictat acestuia măsuri de subtilă subm inare a forţei Republicii Serbia, în cadrul Federaţiei Iugoslave/Aşa ,se explică în te m e ie re a R epub lic ii Macedonia, ideea stranie sau diabolică de a inventa o „naţiune musulmană” şi în general m odul de a trasa graniţele
entităţilor constitutive ale Federaţiei (încâlcind adesea criteriul etnic!), prin consultarea experţilor sovietici din N KV D! în m etodolog ia -aceasta distructivă, de zdruncinare a valorilor statului sîrb, trebuie desluşită, ca o strategie extrem de primejdioasă, pe termen lung, dramatica problemă Kosoyo!
în urm a unor estimări (deoarece albanezii au refuzat, după 1981 să mai p artic ip e la v reun recensăm în t al populaţiei), în Kosovo trăiesc aproximativ 800.000 de albanezi. în acelaşi timp, confom unor declaraţii oficiale ale unor factori 4e răspundere occidentali, în ţările Uniunii Europene trăiesc şi lucrează în ju r de 400.000 - 500.000 de albanezi din Kosovo.
Cum declara deschis ministrul de Externe al Germaniei, o prioritate a B onului, în m om entul ac tua l, este repatrierea a peste 120.000 de etnici albanezLSatele cu aspect arhaic, în care îmbogăţiţii ultimilor ani ridică mii de edificii, semănînd cu nişte cuiburi de cărămidă, bine ferecate, în care familiile vieţuiesc în virtutea străvechilor legi tribale, în care clanurile impun politici locale, transmise invizibil şi confraţilor din m etropolele europene, par nişte monade pietrificate peste timp. Există1 şi azi o ierarhie bine stabilită a clanurilor .(în care primează clanul din Jakovica), care fac din Kosoyo o adevărată Sicilie a
Balcanilpr! Aşa cum îmi explica, într-un recen t interviu, repu ta tu l p o lito lo g belgrădean, Predrag Siniic, „societatea albaneză din Kosovo nu este o societate civică. Toţi oamenii politici, cu excepţia lui Adem Vlasi, aparţin, principalelor clanuri din Kosovo ’. Exemplele sale se refereau Ia Ibrahim R ugova, Fehm i Aghani, Veton Surroi, M ahmud Bakali, Adem Demaci şi alţii. Este de notorietate^ faptu l că în u ltim ii ani, tra ficu l de stupefiante şi, într-o oarecare m ăsură, prostituţia din ţările apusului european şi d in Statele U nite ale A m eric ii s în t controlate de mafia albaneză. Conform datelor comunicate de experţii criminalişti elveţieni de Ia „Centrul e lveţian de cercetări ştiinţifice”, în cel puţin jum ătate din ţările occidentale se vînd droguri procurate de filiera albaneză, elocvent fiind faptul că în prezent num ai în închisorile din Ţara Cantoanelor se află 500 de albanezi din Kosovo. în general, atît „racheţii” albanezi, cît şi oamenii de afaceri oneşti, de naţionalitate albaneză, d in Kosovo, sau din străinătate, plătesc u n im pozit de 3 % d in v e n itu r i „guvernului paralel” din K osovo. E principalul sprijin material al Uniunii Democrate a Albanezilor din Kosovo', dar în acelaşi timp o sursă a separatismului albanez, în general, culminînd în grupărL teroriste înarmate, care acţionează pe teritoriul din Kosovo.
Germania, preconizează consolidarea cooperării militarecu Croaţia
>
^ ( C r o a ^ a W eekly) '■ .'
în timpul vizitei sale la Zagreb, ministrul german al Apărării, Volker Ruhe, a contribuit cu siguranţă la continuarea evoluţiei încununate de succes a relaţiilor Croaţiei cu Germania. Oficialităţi de la Bonn au apreciat că a venit timpul să deschidă noi uşi pentru Croaţia şi în domeniul cooperării militare. Trimişi militari germani au studiat detaliat structura militară a forţelor armate croate, citind cu atenţie periodicele militare şi civile şi avînd contacte regulate cu reprezentanţii autorizaţi ai Ministerului croat al Apărării.
Ruhe nu a venit la Zagreb cu mîinile goale. El a oferit programe de instruire detaliată sau cursuri suplimentare la
\ tacademiile militare germane pentru cei mai buni ofiţeri croaţi, în special cei cu experienţă de luptă. Şcolile militare
' germane şi instrucţia militară generală din Germania sînt considerate printre cele mai bune din lume. Acest lucru nu este valabil numai pentru academiile militare obişnuite, ci şi pentru şcolile.sale de. instrucţie a
. ofiţerilor în rezervă. Aceşti ofiţeri în rezervă au obligaţii militare pînă la vîrsta .de 60 de âni. . . . ..._.
în opinia Germaniei/ Croaţia, în calitate de ţară europeană, ar trebui să-şi instruiască personalul militar important puţin mai aproape de casă. Este, desigur, plăcut să zbori peste Atlantic şi să studiezi la West Point, dar germanii consideră că' această ocazie este oferită doar unui mic număr de ofiţeri. Oficialităţile germane birie intenţionate notează că absolvirea unui curs de instrucţie, la o instituţie militară germană poate fi mai uşoară, mai flexibilă şi mai puţin costisitoare, iar actualul program de instruire şi dobîndirea de deprinderi militare nu diferă mult de cel oferit de academiile militare americane. Ruhe doreşte ca Zagrebul să specifice exact ce programe de cooperare militară cu Germania îl interesează. Industria militară germană are cu siguranţă multe de oferit. Complexul militar-industrial
" german, care se bucură de prestigiu pe plan internaţional, produce arme mici de toate categoriile şi tipurile. Aceleaşi standarde înalte se aplică şi echipamentului de artilerie şi altor instalaţii destinate forţelor terestre, aeriene şi maritime, care include instrumente electronice de supraveghere şi informaţii. ;
Bulgaria - dispecer al livrărilor de gazenaturale rusesti îii Balcani
aproape decît celelalte. D e aceea,, ”Gazprom" acordă o m are atenţie Bulgariei. Legat de prezenţa firmei ”Shell” în Balcani, trebuie să fie clar ce este "Shell” şi ”Gazprom”. Cele două firme sînt parteneri strategici. A
■ fost semnat şi un acord comun în baza căruia am convenit să desfăşurăm activităţi comune în direcţia balcanică.
Cînd va începe realizarea proiectului "Şuvoiul albastru” şi cum se va reflecta c l .p c p ia ţa g a z e lo r n a tu ra le a Balcanilor? Există un grafic în acest sens care prevede ca în luna octombrie şă înceapă activitatea concretă legată de acest proiect, care nu va afecta piaţa 1 de profil în Balcani. Pentru "Gazprom” ' această regiune are patru direcţii şi pentru toate au fost stabilite cantităţile
• de gaze.
r ' f Articol apărut în cotidianul bulgar Standart)
Disputa dintre Bulgaria şi Rusia legată de gazele naturale ruseşti, de aproape un an de zile, s-a încheiat recent la Sofia prin semnarea unor acorduri privind furnizarea şi tranzitul gazului rusesc în Bulgaria. Sofia şi Moscova vor acţiona împreună pentru dezvoltarea transportu lu i de gâze ruseşti pe teritoriul Bulgariei pentru terţe ţări, precum şi pentru lărgirea acestei pieţe în Bulgaria. Cantitatea de gaze furnizată pentru Bulgaria va creşte, în caz de nevoie, pînă la 8 miliarde metri cubi anual, iar tranzitul pen tru terţe ţâri va ajunge la 30 miliarde m etri cubi pînă în 2001. B u lg a ria v a g a ra n ta ex tinderea conductelor de gaze pentru transport în T urc ia , S erb ia şi M acedonia.
Acorflul semnat privind tranzitul de gaze din Rusia prevede ca pe teritoriul bulgar să treacă 18,7 miliarde metri cubi anual pînă în anul 2010, din care 14 m iliarde destinate Turciei. U n procent de 20 ja sută d in gazele naturale destinate Bulgariei va fi plătit prin lucrări de construcţii pe teritoriul bulgăresc şi rusesc, precum şi prin export de produse bulgăreşti.
. Dacă Bulgaria va fi centrul energetic în Balcani nu ştim cui îi va place şi cui nu. Considerăm însă că în Bulgaria treb u ie să ex is te un cen tru d e dispecerat de unde să fie distribuite cantităţile de gaze pentru G recia, Turcia, Macedonia şi Serbia. Acesta este doar începutul unei mari acţiuni-. Vecinii vor înţelege câ conductele de gaze care trec prin Bulgaria sînt m ai
Şefii armatei române şi bulgare dezbat problema am plasării Cartierului General al Forţei Multinaţionale de Pace dinS u d -E stu l Europei
(Mediâfax)
Eventuala nominalizare a Bulgariei ca ţară gazdă a Cartierului General al Forţei Multinaţionale de Pace din Sud- Estul Europei nu trebuie considerată un “bonus politic” în vederea integrării acestui stat în Alianţa Nord-Atlantică, au declarat, luni, şefii de State Majore ai Armatelor din Bulgaria şi România, generalii Miho Mihov şi Constantin Dcgeratu.
“D acă localita tea Plovdiv va fi desem nată ca sediu al Cartierului General, aceasta nu va fi pentru statul bulgar o m are bucurie, ci o mare responsabilitate”, a afirmat generalul M ihov . L a rîn d u l său, D egeratu c o n s id e ră c â . d is lo carea com andam en tu lu i într-o anum ită localitate nu va avea nici o semnificaţie de o rd in p o li t ic , c i doar unele im p lica ţii. “D eşi sîn t m ai m ulte propuneri, din partea mai multor state, nu este vorba despre o competiţie”, a a ră ta t D egera tu . E l consideră câ structurile de comandă ale acestei forţe: Cartierul General, Grupul de lucru permanent şi comitetul de coordonare po litico -m ilita r vo r fi d ispuse pe teritoriile mai multor state participante la forţă.
Generalii Degeratu şi M ihov au calificat, însă, în mod diferit, decizia de dislocare a comandamentului forţei pe terito riu l unuia d in tre s ta te le participante. în timp ce Degeratu crede că aceasta este o decizie de natură economică, Mihov a calificat-o ca fiind deord in politico-militar.
în opinia şefului Statului M ajor G en era l al A rm ate i R o m ân e , localizarea comandamentului trebuie să fie “cît mai eficientă”, aceasta fiind şi p o z iţ ia su s ţin u tă de R o m ân ia . “Singurele state care au prezentat două locuri disponibile pen tru această dislocare au fost Turcia-Edim e şi Bulgaria-Plovdiv”, a arătat Degeratu. EI a precizat că propunerea românească - zona Constanţa - Kogâlniceanu - Mangalia - este o regiune ce va putea fi disponibilizata, cu preţul unor costuri foarte mari. Totodată, România va trebui să pună la dispoziţie facilităţi precum locuinţe pentru militari, baze materiale şi logistice. *
In iţia l, R om ânia a su s ţinu t ca amplasarea Cartierului General să se
, facă într-una din ţările membre NATO participante la Forţa Multinaţională de pace din Sud-Estul Europei. D intre cele două state N A TO , T urcia şi Grecia, “oferta turcească corespundea, în linii mari, concepţiei rom âneşti”, a afirmat generalul Degeratu.
Surse m ilitare au d ec la ra t, că responsabilii americani prezenţi, pe-
22 m ai, ia T iran a , au su b lin ia t necesitatea ca acest com andam ent să nu fie înfiinţat n ic iîn Turcia, nici în Grecia, avînd în vedere diferendele dintre cele două state. în ' ceea ce priveşte România, s-a spus că această ţa ră are de ja m ari an g a ja m en te internaţionale pe linie militară, care presupun şi investiţii foarte m ari. De aceea, se pare că decizia finală privind localizarea Cartierului General va viza oraşul Plovdiv, din Bulgaria. D e altfel, oficialii bulgari prezenţi la Reuniunea adjuncţilor miniştrilor A părării din Sud-Estul Europei, de la Tirana, au desfăşurat o insistenţă campanie pentru această lo c a lita te , îm p ă rţin d
■ participanţilor şi reprezentanţilor mass- m edia h ă rţi a le re g iu n ii , ca re demonstrau buna poziţionare a oraşului Plovdiv faţă de capitalele celorlalte state participante. Cu toate acestea, experţii militari susţin că localitatea bulgară oferă, facilităţi de ordin mediu, dotarea ei fiind mediocră şi învech it!
Celelalte patru p ropuneri pentru dislocarea Cartierului G eneral sînt: E dim e-T urcia, K ry v o lak - F osta Republică Iugoslavă a M acedoniei (Fyrom), M angalia sau Constanţa - România şi o localitate d in nordul Greciei, probabil Salonic. La Forţa multinaţionaâ de pace d in Sud-Estiil Europei participă A lbania, Bulgaria, FYROM, Grecia, R om ânia, Slovenia şi Turcia.
4%
Inurmătoarele cinci decenii, co nsu m u l de alimente pe Terra va fi cît în ultimii 10.000 de ani
(EFE)
fn următoarele cinci decenii omenirea va trebui să producă o cantitate de alimente egală cu cea consumată în ultimii 10.000 de ani, afirmă australianul Timothy Reeves, director general, al Centrului internaţional pentru ameliorarea porumbului şi - griului (C IM M Y T ),organizaţie nonguverna- mentală cu sediul în Mexic. Reeves pledează în favoarea recentei propuneri făcută de C IM M Y T referitoare la aplicarea în întreaga lume a unui program agricol susţinut, deoarece - spune el - problema alimentaţiei nu poate fi rezolvată făcînd o agricultură fărîmiţată pe parcele, ’ ci numai concentrînd eforturile în vederea sporirii productivităţii şf a ocrotirii resurselor- naturale.
Soluţia dată de directorul organizaţiei amintite, a cărei activitate se axează pe cercetarea noilor soiuri de cereale, este investirea unor resurse importante în cercetările legate de agricultură şi în noile tehnologii, mai ales că, "în prezent, mulţi politicieni gîndesc că alimentele se produc în magazine".
In ciuda acestei situaţii, aminteşte el, în ţările în curs de dezvoltare investiţiile in agricultură se reduc de la an la an, deşi 70-80 la sută din numărul total al populaţiei trăieşte ş i munceşte în mediul rural.
Acelaşi- specialist afirmă, de asemenea, că în lume se înregistrează mari diferenţe între diversele ţări, ca de pildă: în timp ce- in Asia, unde programele agricole sînt mai bine structurate, iar economiile mal stabile, cantitatea de alimente pe cap de locuitor a crescut în ultimii 2 5 jie ani cu 40 la sută, în Africa subsahariariâ aceasta a scăzut cu 25 la sută în ultimii 30 de ani.
In acest sens, el menţionează că, în anii '60, cînd populaţia Indiei se cifra la 200 de milioane de locuitori, aceasta importa anual 10-12«milioane de tone de alimente, în timp ce, în prezent, cînd numără 800 de milioane de locuitori, este în stare să producă tot ceea ce consumă, avînd şi o rezervă permanentă de cereale de 10 milioane de tone. Subliniind apoi bunele relaţii de colaborare care există de ani de zile între C IM M Y T şi autorităţile indiene sau cele din ţările Africii, Reeves a atras atenţia că unul dintre cei mai mari duşmani ai alimentaţiei este .războiul, deoarece în timpul acestuia culturile sînt minate, iar recoltele confiscate de părţile aflate în conflict, |fără a se lăsa rezerva necesară de sămînţă pentru anii următori.' Potrivit explicaţiilor lui, tocmai aceasta este cauza, pentru care Africa nu a progresat în ultimele decenii în aceeaşi măsură ca Asia, în plus autorităţile africane alocînd mari resurse pentru domeniul militar şi foarte puţine pentru sectorul agricol.
marţi, 26 mai 1998 POLITICĂPoliticienii clujeni despre rezultatele alegerilor din UngariaPrefectul Fărcaş salută victoria prietenilor săi politici din F ID ES Z
* Partidul cîştigător în alegerile din Ungaria este coleg în , Uniunea Creştin-Democrată cu PNŢCD •
. Prefectul Alexandru Fărcaş apreciază că este de bun augur pentru România victoria FIDESZ în alegerile din U ngaria pentru că prefigurează constituirea la Budapesta a unui guvern liberal interesat să dezvolte relaţiile do afaceri cu ţările • vecine. " . -
Fărcaş crede că schimbarea de guvern din Ungaria n u va modifica natura relaţiilor existente în prezent între cele două ţări, spunînd că a discutat recent această chestiune cu y ik to r Orban, liderul FIDESZ şi, probabil, viitorul prim- ministru al Ungariei. “în contactele pe care le-am avut cu liderii FIDESZ, aceştia ne-au asigurat că urmăresc cultivarea unor raporturi amicale cu România. Este un •, partid condus de oameni tineri, preocupaţi de dezvoltarea afacerilor, nu de chestiuni: revanşarde ale bătrînilor”, afirmă Fărcaş.
Nedumerit în privinţa unor declaraţii electorale ale lui Orban care contraziceau poziţiile exprimate anterior în dialogul cu liderii clujeni ai PNŢCD, prefectul l-a căutat pe preşedintele FIDESZ în timpul alegerilor din Ungaria. Fărcaş spune ; că Orban i-a dat asigurări că nu şi-a schimbat ideile privind modul de construcţie a raporturilor bilaterale cu România. Prefectul este înclinat să creadă că liderul m aghiar nu l-a minţit, am intind că necesităţi electorale îi impun unui politician să nu spună ce gîndeşte în timpul alegerilor. ■
O rganizaţia judeţeană Cluj a PN ŢCD este în relaţii excelente cu FIDESZ, partid com ponent şi el al U niunii Creştin-Democrate. V iktor Orban a vizitat Clujul la invitaţia prefectului. Lideri locali ai PNŢCD au întors vizita în primăvara anului trecut, cînd s-a convenit în privinţa derulării în Cluj a unei investiţii a ; firmei ungaro-canadiene Polus, afacere ratată în final. Fărcaş i-a trimis ieri o telegramă liderului FIDESZ, Viktor Orban, felicitîndu-1 pentru victoria în alegeri.V
C a iu s C H IO R E A N
Janos Boros, liderul judeţean al UDMR, crede
că victoria opoziţiei în Ungaria nu va afecta
relaţiile cu RomâniaPreşedintele organizaţiei judeţene Cluj a UDMR.
Janos Boros, consideră că raporturile româno-ungare nu vor suferi; modificări după victoria FIDESZ în alegerile dir» Ungaria:" : • - ^
El speră că promisiunile efectorale ale formaţiunii cîştigătoare în alegeri se vor concretiza şi noul guvern de la Budapesta va sprijini ''mai energic” organizaţiile maghiarilor din afara graniţelor.
Amintind de vizita liderului FIDESZ, Viktor .Orban, la Cluj, Boros remarcă apropierile doctrinare şi bunele raporturi dintre , partidul învingător în Ungaria şi PNŢCD. Liderul UDMR salută declaraţiile prin care Viktor Orban'atrăgea atenţia, încă de acum un an, că este nevoie de un efort conjugat al guvernelor român şi ungar pentru a împiedica transformarea graniţei comune într-o linie de demarcaţie Est-Vest inaccesibilă cetăţenilor români şi nădăjduieşte că Executivul ungar va. include această chestiune în setul său de priorităţi.
Potrivit afirmaţiilor lui Boros, UDMR aşteaptă de la noul guvern să continue politica predecesorilor săi în . relaţia cu România. “UDMR întreţine dialog cu toate partidele ungare şi doreşte să existe continuitate în politica externă a Ungariei”, spune el.
(C.C.)
Ţărăniştii solicită înlocuirea lui
George Pruteanu de la preşedinţia
Comisiei de învăţămînt din
SenatGrupul parlamentar
P N ŢC D din Senat se va adresa conducerii acestei Camere legislative pentru a . solicita desemnarea unui senator P N ŢC D la conducerea Comisiei de învăţămînt, a anunţat, luni, Ion Diaconescu,preşedintele P N ŢC D . Diaconescu a precizat că acest demers a fost declanşat în urma excluderii din PNŢCD, în luna martie, a lui George Pruteanu, preşedintele Comisiei de învăţămînt. Preşedintele P N Ţ C D a mai spus că această decizie a PNŢCD a fost transmisă oficial Senatului pentru ca să se poată atribui preşedinţia Comisiei de învăţămînt unui alt senator PNŢCD. După ce Biroul de Conducere, Coordonare şi Control l-a exclus pe George Pruteanu, acesta a afirmat că decizia PNŢCD nu a fost pusă în practică, deoarece el nu a primit nici un comunicat oficial. Senatorul George Pruteanu a rămas în continuare preşedinte al Comisiei de învăţămînt. George Pruteanu, senator de* Constanţa, a fost îndepărtat din PNŢCD, în urma atitudinii avute la dezbaterea ordonanţei de modificare a legii învăţâmîntului în Senat, cînd nu a ţinut cont de poziţia P N ŢCD şi a coaliţiei şi a promovat un punct de vedere personal. ■ ■
Preşedintele PNŢCD îi recomandă lui Vădim Tudor să renunţe la imunitatea parlamentară
P reşed in te le PNŢCD , Ion D ia co n escu , co n sid eră că p reşed in te le PRM, senatorul C o rn e liu Vădim Tudor, a r trebu i s ă fa c ă “din p roprie in i ţ ia t iv ă " a d ec la ra ţie de re n u n ţa re la im u n ita tea parlamentară pentru ca acuzele p e care le aduce preşedintelui Constantinescu să f ie judecate la Tribunal. "Dacă Corneliu Vădim Tudor afirm ă că are docum ente, nu trebuie să se a pere ■ cu im un ita tea p a rla m en ta ră " , a declara t, luni, Diaconescu. El a respins ideea, lansată de un ziarist, p r iv in d dezbaterea în
Parlament a acuzaţiilor aduse de preşedintele PRM la adresa
-preşedintelui Constantinescu şi a ministrului de Interne, Gavril D ejeu, priv ind im plicarea
.a ce s to ra în a facerea de contrabandă cu ţigări. P reşed in tele D iaconescu apreciază că în Parlament nu se po t dezbate: "toate ofensele ş i calomniile", deoarece acesta nu este fo r de judecată ci fo r legislativ. în acest subiect, doar Tribuna lu l “p o a te fa c e lumină", a spus liderul ţărănist.
.Liderul PRM, Corneliu Vădim Tudor, i-a a cu za t p epreşed in te le E m il
Constantinescu şi p e consilierii săi că patronează mafia din România şi că sînt implicaţi în contrabanda cu ţigări. Vădim Titdor a cerut suspendarea din
fu n c ţie a p re şed in te lu i Constantinescu. Preşedintele' PRM a fost dat în judecată deja de consilierii prezidenţiali Zoe P etre ş i D orin M arian. M inistru l Ju stiţie ii Valeriu Stoica, a declarat, jo ia trecută, că va analiza *cele şapte dosare în care Vădim Tudor este chemat în fa ţa instanţei ş i că, în funcţie de această analiză, va solicita ridicarea imunităţii parlamentare a liderului PRM.
PAR cere C D R să se constituie într-o alianţăde dreapta
Prim-yicqprcşcdintele Alternativei României, deputatul Adrian Iorgulescu, a declarat, luni, câ, dacă CD R nu va fi în măsură să se co n stitu ie în tr-un po l de dreapta, PA R “se va reorienta în sensul unor alianţe” care să ducă la apariţia acestui pol. Iorgulescu a afirm at, într-o conferinţă de presă, că îi va solicita, în acest sens, preşedintelui CDR,- Ion
Diaconescu, să iniţieze discuţii în Biroul Convenţiei cu scopul re a l iz ă r i i u n e i c la r if ic ă r i doctrinare. Deputatul PA R a criticat orientarea actuală a CDR, în care “se amalgamează în mod nefiresc” idei liberale, principii creştin-democrate şi elemente social-democrate. în opinia lui A drian Iorgulescu, constituirea acestei alianţe într-un pol de
dreapta a fost împiedicată de p res iun ile ex e rc ita te de organizaţiile civice şi sindicatele din CDR. Prim-vicepreşetiintcle PA R a m ai m en ţiona t că “viitorul CDR este strict legat de constituirea unui pol de dreapta”, care trebuie să fie asumat de către această alianţă, din punct de vedere “politic, strategic şi electoral” .
Emil Constantinescu s-a întîlnit cu guvernatorul general al Canadei
Victor Ciorbea se va ocapa de audienţe la PNŢCD
Victor Ciorbea îşi va desfăşura activitatea la sediul RNŢCD, urmînd să prim ealcă audienţe, a precizat, luni. Ion Diaconescu, preşedintele PNŢCD. El a adăugat că această însărcinare a fost dată fostului premier deoarece acesta este vicepreşedinte P N ŢC D ,
-m em bru al Biroului de Conducere,'' Coordonare şi Control şi pentru că "are mai mult timp litfer”.
G u v e rn a to ru l g e n e ra l a l C anadei, Rom eo L eblanc, a declarat, duminică, la întîlnirea cu p re ş e d in te le : E m ilConstantinescu, că “prima vizită în C anada a unui preşedinte ro m â n a le s d em o c ra tic , reprezintă întărirea raporturilor între cele două ţări”, România şi C an ad a av în d toa te şansele
p e n tru a deven i, în v iito r , partenere privilegiate.
Canada întreţine relaţii solide de prietenie şi de cooperare cu România, a precizat-Leblanc. El a m en ţiona t că E m il Constantinescu are ocazia de a reîntîlni compatrioţi, care au ales Canada ca ţară adoptivă şi care au devenit “loiali” Federaţiei
Canadiene. După întrevederea cu R om eo L eb lan c , E m il Constantinescu se va întîlni, miercuri, la Ottawa, cu Goldas L. Molgat, preşedintele Senatului canad ian , G ilb e rt -P a re n t, preşedintele Camerei Comunelor şi cu primul ministru al Canadei, Jean Chrctien. : ;
Rşdu Vasile se interesează de experienţa turcăîn negocierile cu FMI
R adu V asile a spus că unul d in principalele motive pentru care a acceptat invitaţia de a participa la Conferinţa energetică d in Is tanbul este. acela de a discuta cu oficialii turci despre r e l a ţ i i l e ' cu FM I. P o tr iv it prem ierului român, T urcia a
încheiat două acorduri cu FMI pe 18 luni. R adu V asile a mărturisit că nu este un expert în problemele energetice, dar că este interesat să discute despre relaţiile Turciei cu FMI, pentru că în realizarea ce lo r două a c o rd u r i a fo s t nev o ie să
intervină armata. Radu Vasile consideră că Turcia este unul dintre factorii esenţiali ai zonei. El a mai spus că a dorit să participe la conferinţă pentru a da un semnal Turciei privind importanţa pe care România o acordă relaţiilor cu această ţară.
Gh. Funar protestează împotriva acţiunilor cuplului
Gavra-Tabărăîntr-un comunicat trimis redacţiei, Gh. Funar, preşedintei
Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor, protestează împotriva acţiunilor ”de intimidare şi terorizare a cetăţenilor care s-au înscris pe listele de membri fondatori ăi Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor” susţinute de "cuplul Gavra-Tabără "încâlcind grav prevederile Constituţiei României şi ale Legii partidelor politice. ”în ziua de 22 mai - se spune în comunicat - folosind salariaţii şi logistica Camerei Deputaţilor, au fost copiate la Tribunalul municipiului Bucureşti documentele de înscriere ale A.U.R.-lui, inclusiv listele cu cei peste 26.000 de membri fondatori ai acestui partid. Nesocotind Lcgea’partidelor politice mai ales art. 1,2 şi 4, lideri ai PUNR şi angajaţii lor au început acţiunea de chestionare, intimidare, terorizare şişantajare a unora dintre membrii fondatori ai A.U.R.-lui, căutînd prin asemenea metode să-i determine pe unii cetăţeni să facă jocul cuplului Gavra-Tabără, pentru a bloca înregistrarea A.U.R,-lui ca partid politic”. . -
Valeriu Tabără va fi dat în judecată
în ziua de 20 mai, Valeriu Tabără, preşedintele PUNR, a trimis redacţiei un comunicat, în care se preciza, printre altele, faptul că "drept sediu al acestui partid (AUR-n.n.).., nu este altul decît o insalubră garsonieră, situată pe str. Dîmboviţei... al cărei proprietar este Cornel Olimpiu Dinea, fost gardian public la Primăria Cluj-Napoca şi condamnat penal pentru fals în documente publice”. Simţindu-se jignit de afirmaţiile preşedintelui PUNR, Cornel Olimpiu Dinea menţionează că locuinţa sa este un sediu temporar A.U.R. şi că ”nu reţin cînd am avut deosebita . onoare de a-mi vizita locuinţa, la care vă referiţi în m&ss-mediajy; Detaliile vi le voi oferi în instanţă, unde voiclarifica această situaţie de denigrare”. Comei Olimpiu Dinea îi aminteşte în continuare lui Valeriu Tabără ca ”ar fi indicat să verificaţi cine din anturajul dvs. vă foloseşte ştampila şi semnează în locul dvs., dînd în neştire tot felul de comunicate în mass-media”.
Pactul social cu Guvernul * subiect de referendum în CSDR
Se pare că sindicatele îşi pierd răbdarea de a mai aştepta reforma în "stil Vasile” - intrată parcă, după anunţarea programului de guvernare, într-o relaxare ciudată. Zilele trecute, liderii CSDR, confederaţie sindicală care a sprijinit în 1996 ascensiunea CDR la putere, au anunţat câ această vară, în cursul căreia au programat acţiuni ample de protest, ,va fi una fierbinte pentru Guvernul Vasile. Ei au anunţat, de asemenea, că în condiţiile degradării nivelului de trai şi a-politicii economice incoerente pe care o promovează Guvernul, un pact social cu Cabinetul Radu Vasile ar fi inoportun. Totuşi, potrivit liderului CSDR, membrii sindicatelor afiliate la confederaţie vor fi consultaţi, pe tema pactului social cu Guvernul, în cadrul unui "referendum”. Acest "referendum” urmează să stabilească dacă şi în ce condiţii va fi încheiat pactul social cu Guvernul Vasile, arată liderul CSDR, Radu Colceag. ^
După experienţa, eşuată, cu CDR, liderii CSDR au început în această primăvară "dialogul cu toate formaţiunile politite”. Acest contact pare să-i fi "contaminat” cu noi idei politice, între care introducerea votului uninominal în locul aceluia pe liste de partide.
(D.B.)
Prefectul nu va dispune înlăturarea plăcilor indicatoare bilingve instalate în judeţ
urmare din pagina 1 ..
înlăturarea plăcilor bilingve ar fi un act nechibzuit şi, poate, o cheltuială inutilă. Fărcaş afirmă că e foarte posibil ca Parlamentul să legifereze în timp scurt inscripţionarea bilingvă şi, atunci, reamplasarea plăcilor ar presupune costuri suplimentare.
“Eu aş lăsa plăcile acolo unde sînt pînă cînd vom vedea cum va vota Parlamentul. Plăcile au fost instalate pe banii consiliilor locale şi ar însemna să ne batem joc de banii oamenilor dacă le-am da jos acum, iar mîine am fi obligaţi să le punem la loc”, afirmă prefectul.
Fărcaş nu exclude însă posibilitatea ca Guvernul să dispună dărîmarea indicatoarelor bilingve, situaţie în care va
.fi obligat să se conformeze ordinului.Şeful Departamentului pentru administraţia locală, Vlad
Roşea, a declarat că Guvernul este obligat în prezent să elaboreze un nou act normativ dacă mai doreşte modificarea Legii administraţiei votată în legislatura precedentă.
De aceeaşi părere cu prefectul Fărcaş este şi conducerea judeţeană a UDMR. Liderul tocai Janos Boros spune că ar fi o dovadă de neseriozitate să dai jos plăcile şi apoi să le instalezi din nou. “Un cadrti legal pentru existenţa indicatoarelor bilingve va fi rediscutat curînd, întrucît este necesar să pui de acord legislaţia internă cu prevederile europene la care România este parte”, cdnsideră Boros.
UDM R aşteaptă» de la guvernul român să urgenteze elaborarea unui nou proiect legislativ care să preia principiile Ordonanţei 22. Boros aminteşte că, prin anularea ordonanţei, rămîn în afara legii numeroase hotărîri ale administraţiei clujene, inclusiv majorarea salariilor angajaţilor Primăriei. “Ordonanţa 22 aducea corecţuri legii administraţiei publice locale şi era un pas important în reforma administrativă şi a drepturilor minorităţilor. România are nevoie de astfel de modificări legislative care fac parte din setul de condiţii privind integrarea euroatlanticâ”, afirmă liderul local al UDMR.
A D E V A ^ U L
d e C l u L — ARTA-CULTURA marţi, 26 mai i 998
Ecouri la"Cîndfrancezii vor iubi pe români şi România cum românii iubesc pe francezi şi Franţa, cei care vor
avea de cîştigat vor f i francezii!" •
La France, toujours la betfe France}
"anifestărilc desfăşurate, săptămîna trecută, la Centrul Cultural Român din inima Parisului, aşezămînt situat în imediata vecinătate a l’Hotel de B ehague (sediul A m basadei României), au continuat seria prezenţelor
, româneşti din capitala Franţei - începute cu te a de a IV-a ediţia a Colocviului Internaţional Lucian Blaga (17 mai a.c.) -,'sfîdînd concurenţa, care la Paris înseamnă circa 800 de evenimente culturale pe zi! O mostră de apreciere asupra celor petrecute sub cupola Centrului poartă semnătura prea bine cunoscutului şi apreciatului Ştefan J. Fay: “Stim ate Dom nule Bădescu, vă mulţumesc din toată inim ă pentru prileju l pe care
mi l-aţi oferit de a participa la cea de a 4-a ediţie a Colocviului In ternaţional “L ucian Blaga” . Aţi reuşit - ca şi lâ ediţia a 3-a - să adunaţi în ju ru l Dumneavoastră personalităţi de cea m ai înaltă clasă intelectuală, francezi şi rom âni, în judecarea poeziei lui L ucian Blaga. P rin intervenţiile lor subtile, frum oase, ridicate la un nivel atît de îna lt, a ţi făCut din C o locv iu l “ L ucian B lag a” o a d e v ă ra tă sărbătoare a spiritului. Toţi vorbitorii - la ce m are înălţim e! Şi, aşa cum C a ie tu l “ La poe tique du Signe” a r e d a t d e z b a te r ile trecute, to t astfel Caietul v iito r va îngădui, şi de astă dată , o m iraculoasă p lim bare p rin grădina bunului nostru poet şi filozof1'.
Cuvîntarea şi apoi intervenţiile dlui Jean Poncet mi-au mers şi mai mult la inimă; concluzia sa - care devine însăşi concluzia Colocviului - este foarte emoţionantă şi relevantă pentru noi: "Cînd francezii vor iubi pe rom âni şi R om ânia cum rom ânii iubesc pe francezi şi F ran ţa , cei care
vor avea de cîştigat vor fi francezii!” Aceste cuvinte duc mai departe opera pe care Dum neavoastră o desfăşuraţi cu atîta suflet la Centrul C ultural Rom ân, pentru a lega tocm ai geniul acestor două culturi. Vă m ărturisesc în treaga mea adm iraţie!(•••)” v . : . : : : . . . .
Parisul; acest veritabil centru cultural al lumii (afirmaţie cituşi de puţin gratuită), i-a primit pe clujeni cu căldura ce iradiază din climatul de exaltare şi din fervoarea pe care artiştii de aici o imprimă epocii. O sală plină i-a aplaudat pe G rigore şi M ario a ra Leşe, care au evoluat într-un recital extraordinar de muzică tradiţională românească: cîntece de unul singur, de fată şi nevastă tînărâ, descîntec, scrisori de pe front sau cîntec din ritualul de nuntă...
C î n t e c e 1 e , a d e v ă r a t e l e c în tece . a le românilor de azi şi dintotdeauna. Seara clujeană a fost com pletată de v e rn isa ju l ex p o z iţie i de ceram ică a tînărului artizan- o lar Io n V i c ş o r e ă n u , o rig in a r 7 d in H orezu , fiu l celebrului V ictor Vicşoreănu.
în metropola în
Les CoJIotjos*iflîertutioM ux Lucia* B b g i
Ccvau Cydcuir: de Ptffi>
ÎM Poetique du Supte :
Volumul de comunicări, apărut su b îngrijirea lui Dominique Daguet
care fiecare ungher respiră cultură, rom ânii şi-au cîştigat locul, chiar privilegiat în cîteva dintre cazuri, dacă ne gîndim la Enescu, Brâncuşi, Ionesco, Eliade sau Cioran, la pictorul N icolae Maniu sau dramaturgul G eorge Astalos (aceştia din u rm ă interlocutori extrem de agreabili, prezenţi la Zilele Culturii C lujene), la driele Sanda Stolojan sau Paula Bentz-Fauci, la N icolae Balotă, Horia Bădescu (directorul Centrului Cultural Rom ân) şi V asile Igna (secretar al Ambasadei României), la artizanul Ion V icşoreănu sau artiştii plastici Rodica Iliescu, Vali Popa, Amelia Âugusta Calujani, Didona Saffar, Toni Avram. Cu certitudine, arta pariziană, diversă şi bogată în genii singulare, s-a zidit tocm ai pe osm oza acestor individualităţi. Im portanţa ei reală rezidă în fuziunea de talente şi genuri, care a precedat crearea artei internaţionale actuale. Despre celelalte prezenţe clujene la Paris - în ediţia noastră de mîine.
Michaela BOCU
C lU A L iimLansare de carte
Ieri, la Centrul Cultural Român din Paris, a avut loc, sub g en e ricu l' “Conexiuni, literare”, lansarea cărţii intitulate “ L ’etrangc volupte de la mathcmatique littcrairc” a contesei Huguctte de Broqueville, scriitoare cunoscută, secretar general al PEN-Club din Belgia. Cartea, apărută în acest ân la Editura Eminescu, în traducerea lui Horia Bădescu, a fost prezentată de Luc Beycr de Ryke. Diplomată în lingvistică
~a Facultăţii de Filosofie şi Litere a Universităţii Catolice din Louvain, Huguctte de Broqueville a publicat pînă în prezent două romane: “On ne repond pas â un crapaud” (Ed; Calmann-Levy) şi “Uraho? Es-tu toujours vivant”, cu o 1 prefaţă de Pierre de Boisdeffre (Ed. Mols), eseul “L’etrange volupte de la, mathematique litteraire”, precum şi cîteva nuvele. Scriitoarea face parte din numeroase jurii, între care şi cel al
'.Consiliului Comunităţii franceze pentru poezie, teatru şi eseu.
MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ
Academia de Ştiinţe Medicale - Filiala Cluj-Napoca, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă şi Academia de Muzică “Gh. Dima” organizează, sub genericul, enunţat în titlu, reuniunile sale lunare, la Muzeul Naţional de Artă. Mîine, 27 mai a.c., cu începere de la ora 18, reuniunea propune ce lo r interesaţi
, următorul program: prof. univ. dr. Nicu Ghergulescu - Spiritul humboldtian în cercetarea medico-chirurgicală; prof. univ. dr. Mircea Miclca - Revoluţia cognitivă în psihologie; C onstantin Andrei (de la Academia de Muzică “Gh. Dima” - recital de chitară. Reuniunea va avea loc în Sala Tonitza a Muzeului Naţional de Artă (P-ţa Unirii nr. 30), sonorizarea fiind asigurată de firma Mikotfonic.
O R C H E S TR A SIM FO N IC Ă ŞI C O R U L FILARM ONICII “TR A N SILV A N IA ”prezintă azi, 26 mai, ora 19, în sala de concerte a Casei U niversitarilor, concertul extraordinar In memQriam ERICH B ER G EL.: în program Requiem de W.A. Mozart. D irijor Florentin MIHĂESCU, solişti: Claudia Bataragă, Gheorghe Roşu, Ana Rusu, Şerban Bâcilâ, dirijorul corului Cornel GROZA.
Expo hobi ,In perioada 28-30 mai a.c., Hobi Club
din Cluj-Napoca organizează prima sa expoziţie de colecţii (dintre cele mai diverse şi mai năstruşnice!), la sediul Fundaţiei Heltai (str. Clinicilor nr. 18). Deschiderea va avea loc joi, 28 mai, la ora 17. Program de vizitare: vineri, între orele 11-18, sîmbătăJntre orele 11-14. Intrarea este liberă.
Conferinţa Naţională a >, S.S.M.R.
Societatea de Ştiinţe Matematice din România - societate ştiinţifică românească cu o vechime de peste 100 de ani, care îi reuneşte pe toţi matematicienii, precum şi personalităţile din toate domeniile care utilizează în activitatea lor matematica - organizează în perioada 27-31 mai a.c., la Cluj- Napoca, m an ifestarea . înscrisă sub genericul C o n fe rin ţa N aţiona lă a
-Societăţii de Ştiinţe M atematice din România. Avînd în vedere prestigiul matematicii româneşti în întreaga lume, precum şi trad iţiile cercetării şi învăţămîntului matematic, din -România (să amintim doar că celebra “Gazetă Matematică”, ce apare în nod neîntrerupt de peste 100 de ani, este una dintre cele mai vechi din Europa), actuala Conferinţă Naţională a S.S.M.R., la care au fost invitaţi şi matematicieni străini de certă reputaţie, inclusiv din Republica Moldova, îşi propune realizarea unor importante şi dificile obiective ce stau în faţa întregii m işcări matematice româneşti, între care: M odernizarea învăţăm întului matem atic românesc e lem en ta r, m ediu şi su p e r io r şi ridicarea acestuia la nivelul celor mai în a lte ce rin ţe ac tu a le m ondiale • P la sa rea şi a lin ie re a ce rce tă rii matem atice d in R om ânia, pe baza p u te rn ice lo r t r a d iţ i i ex is ten te , la d irec ţiile p r io r i ta re de cerce ta re matematică ale celor mai cunoscute
' şcoli de matematică din întreaga lume • Avînd în vedere rolul primordial pe care matematica zilelor noastre îl are în consolidarea şi progresul celorlalte ştiinţe, ale naturii şi al tehn ic ii, actuala Conferinţă îşi propune să promoveze ideea formării unor centre de cercetare şi aplicative interdisciplinare, în scopul pregătirii generaţiei tinere de a face faţă cerinţelor crescînde ale economiei de piaţă. M anifestarea are drept co- organizatori U niversitatea “Babeş- Bolyai” şi Facultatea de Matematică şi Informatică.
Michaela BOCU
Seneca său sfîrşitul. unei iubiri
Premiera piesei semnate de Viorcl Cacoveanu va avea. loc joi, 29 mai, o ra 19, pe scena Teatrului N aţional C lu j-N a p o c a . ' în d is tr ib u ţia spectacolului: Marius Bodochi, Dorin Andone (Nero), Anton Tauf (Seneca), Petre Băcioiu (Buirus), Comei Râileanu (T igellinus), C ristina Panrdanschi (Agrippina), Alexandru Lungu (Acte), Paul Basarab (Pctronius), Dan Chiorean (Otho), Geanina Câlinescu (Poppaea), Ion Marian (Supliciu), Petre Dondoş (Anicetus), Mihai Comânici (Milichos), Frederic Slavici (Subrius), Dom Surcel' (C ilo), Sorin M isirianţu (M ucius), Bucur Stan (Sporus), Virgil M uller (Silanus), V ictor N ico lae \(R ufus), Ruslan Bîrlea (Un soldat).
Microstagiunea Naţionalului clujean ia Bucureşti
Microstagiunea Teatrului Naţional C lu j-N ap o ca la B ucureşti se va desfăşura în perioada 30 mai - 2 iunie. V or fi prezentate un număr de cinci piese, începînd cu Seneca de Viorel Cacoveanu (regia Kincscs Elemer), Cel c a re p r im e ş te pa lm e de L eonid ■Andreev, Regina M amă de Manlio
Santanclli, Bccket de Jean A nouilh şi F alstaff de Shakcspcarc, în regia lui V ictor Ioan Frunză.
Expoziţie de icoane “Floarea darurilor”
Luni, 25 mai, la Galeriile “Ladea” din cadrul Liceului de arte plastice, a avut loc vernisajul expoziţiei de icoane F loarea daru rilo r semnată V ictoria A lina M an (clasa a IX-a).
Victoria Alina M an s-a născut la
LA BUCUREŞTI, INTERPREŢII DE FOLCLOR DIN CLUJ-NAPOCA AU RIDICAT SALA ÎN PICIOARE
Vineri, 22 mai a.c., la Palatul Copiilor din Capitală a avut loc un spectacol extraordinar prilejuit de împlinirea a 5 ani de la debutul emisiunii de folclor “De la lume adunate” a realizatoarei TV Niculina Merceanu. Interpreţi de valoare din întreaga ţară au purtat spre Bucureşti cîntece de dor şi de drag, intr-uri spectacol devenit sărbătoare. Clujul a fost reprezentat de o generaţie tînărâ aflată
în plină afirmare: G abriela Iu g a |T A dina Hada, studente la A cadem ia de M uzică “G h eo rg h e . D im a ” , M ariu s C ip rian P op , M a r ia n a M orcan şi Ovidîu Purdea-Som eş. Excepţionala doină “B ade de la secerat”, cîntată pentru prim a oară în duet de Mariana Morcan şi O v id iu" Purdea-Som eş, a r id ica t sa la în picioare, fiind aplaudată m inute în şir. Capitala folclorului e la Cluj, au spus spectatorii! (C .S.)
Ovidiu Purdea Someş, a lă tu ri de V io r ic a F l in ta ş u ( s t în g a ) şi M ariana M orcan (d reap ta)
4 noiembrie 1982, în oraşul Tîrgu Lăpuş (Maramureş). Din clasa a V-a este eleva Liceului de arte plastice “Romul Ladea”
■ C lu j-N ap o ca , sub în d ru m area profesorului Pompiliu Ungurcanu. în perioada 1995-1996 pictează icoane la M ănăstirea Câşicl (Cluj), îndrumată fiind de M aica A ntuza. Anul 1995 îi aduce şi prima afirmare, icoane pe sticlă şi pe lemn ce-i p o artă sem nătura, ilustrează Coperte de cărţi tipărite de Editura Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. în anul 1997 efectuează o excursie de docum entare în Grecia şi Bulgaria, pentru ca un an mai tîrziu, 1997, să marcăm prezenţa artistei în expoziţia colectivă a elevilor Liceului de arte plastice, în cadrul expoziţiilor organizate la Prim ăria municipiului Cluj-Napoca şi Sala Radio.
Medalion j componistic ; j
M arţi; 26 mai, ora 1 8 ,3 0 , S tu d io u l de concerte al Academiei
de Muzică “Gheorghe Dima” vă invită la medalionul componistic M uzică şi poeziev C o n s ta n t in R îp ă -- D orel Vişan. îşi dau concursul D orel Vişan, M aria M unteanu (recitatori), Maria Abrudan (orgă), P ro M usica.N ova, Hans’n Feet Quartett, corala Antifonia; muzica Constantin R îpă, poezie Dorel Vişan, Constantin Rîpă.
Recital de violăAstăzi, 26 mai, ora 17, în sala J.S.
B ach a A c a d e m ie i d e M uzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, are loc recitalul de violă susţinut de E ugen. D uran, clasa prof. O lim piu Moldovan, la pian jector univ. V alentin Ivanof. în program lucrări de J. B rahm s, Fr. Schubert, N . Paganini, I. Cibişescu.
• Şi tot astăzi, 26 m ai, ora 18, în sala 59, are loc recitalul exam en de com al clasei conf. univ. A lexandru Marc, Ia pian lector univ. A dina M urcşan. ■
ComemorarePrim ăria com unei V alea Ierii şi
Mănăstirea Plopi vă învită să luaţi parte la festivităţile de com em orare a eroilor neam ului, o rgan izate la M ănăstirea Plopi, m iercu ri, 28 m ai, începînd cu o ra 9.
Rubrică realizată de - Demostene SOFRON
6 ) marţi, 26 mai 1998 P ţţpţ[C ITA TE CLUJ' N A P0CA :Iuni-vincn8-16; stmbătă 9-14; td/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-i vineri 8-16; tel/Tax31 -43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Iuni-vineri8-16; tcl/fax21-60-75.
Regionalele de Distribuţia Gazelor Naturale Cluj şi TurdaANUNŢA
M
A vând în vedere c ă su b so lu rile teh n ice , p ivn iţe le şi b ec iu rile b lo cu rilo r şi a locu in ţelo r d in v ec in ă ta tea re ţe le lo r d e gaze su b te ra n e constitu ie sp a ţii ş i posib ilită ţi de acum ulare uşoară a sc ă p ă r ilo r d e g aze in ev itab ile d a to r ită co roziun ii în tim p , ruperii conducte lor sau d e te r io ră rii izo laţie i d e că tre d ife riţi consum ato ri care sapă ta ră av iz ş i fără asistenţă tehn ică d in p a rte a D .G .N ., re v e n im a su p ra anun ţu rilo r d a te an te rio r în presă cu urm ătoarele p rec izări:
to a te subso lu rile ş i p iv n iţe le v o r av ea orific ii d e aerisire la p a rte a superioară a pereţilo r e x te rio ri, su b tavan,-care v o r fi în p e rm an en ţă desch ise , p reven indu -se astfel pătrunderea acc id en ta lă a g aze lo r în su b so lu ri ş i fo rm area d e am estecu ri exp lozive gaz-m etan aer;
co rid o a re le sau în căp e rile <Jin su b so lu ri care n u a u p e re ţi ex te rio ri vor avea o rific ii de ae ris ire c ă tre în căpe rile ex te rio a re ;
la b lo cu rile d e lo cu in ţe a so c ia ţiile d e locatari v o r v eg h ea perm anent ca subsolurilec es to ra s a iltl Sllfcrc m ndlfîeîir! futîl Hp Ctarpa iniţială în fn i/ 'ît r<v'nrvmorfî*nantoroo intorîrvnrn
şi b o csa rea su b so lu rilo r p e n tru tran sfo rm area acesto r spaţii în m agaz ii sau p ivn iţe duce la o b tu ra rea că ilo r de co m u n ica re cu can a le le de v en tila ţie sau g u rile d e aerisire şi im plicit la fo rm area d e am estecuri ex p lo z iv e ce p o t genera,exp lozii;
d e fiecare dată c în d se in tră în su b so lu rile teh n ice , p iv n iţe sau beciuri, se v a contro la m ai în tîi p rezen ţa g aze lo r p rin m iro s ire ş i apo i se v a p u tea ac ţio n a asupra în trerupătoarelor e lec trice sau um bla cu su rse d e foc;
p en tru d is tingerea m iro su lu i d e am estec gaz-m ercap tan fa ţă d e alte surse generatoare d e m iro s m en ţionăm c ă am es tecu l g a z - m ercap tan a re u n m iro s specific ouălo r alterate (s trica te);
to a te co loane le san ita re ca re tre c p r in p lanşee p es te su b so l v o r fi etanşate pen tru a se ev ita in filtra rea g aze lo r în d u la p u r ile san itare cu excep ţia o rific iilo r de ventilaţie de la trece rea p rin p lanşeu l su b so lu lu i c a re v o r fi m en ţinu te p e rm an en t deschise;
to a te re ţe le le ed ilita re (c a n a le te rm ice , apă, canalizare , elec trice , telefonice) care in tră d irec t în subso lu rile c lăd irilo r sau b lo c u r ilo r v o r av ea aerisire în exteriorul clădirii înain te de a in tra în subso l, ia r lo cu l d e tre c e re p rin pere te le su b so lu lu i v a fi etanş pen tru a p reveni in tra rea gaze lo r în m o d acc id en ta l în su b so lu rile c lăd irilo r. T
In v ed e rea p re în tîm p inârii a c c id e n te lo r şi ex p lo z iilo r care d e regulă se so ldează cu p ag u b e m ateria le în sem n a te sau p ie rd e ri d e vieţi om eneşti, ap e lăm la toţi consum atorii de g aze p e n tru a respecta ce le e n u n ţa te m a i sus p recum ş i reg u lile publicate în anunţurile an terioare , instrucţiuni ca re au fo s tîn m în a te consum atorilo r şi cu ocaziareviziilo rinstalaţiilo r d e g a z e .
în ş tiin ţăm pe această c a le p e ţo ţi co nsum ato rii casn ic i să leg itim eze lucrătorii care se p rez in tă la dom iciliu p en tru o ric e lu c ra re în in s ta la ţiile d e g aze naturale. -
P rec izăm că sîn t in te rz ise o r ic e m o d ifică ri d e in s ta la ţii, execu tarea de instalaţii fără ap robare , fără proiect, p u n e rea în fu n c ţiu n e fără p .v . d e recep ţie ş i p .v . deschidere. O rice lucrare în in sta la ţiile d e g aze n a tu ra le v o r fi execu ta te num ai d e instalatori au torizaţi şi p erso an e fiz ice agreate d e D .G .N .
E s te in te rz is ă lă s a re a g a z u lu i a p r in s f ă r ă s u p ra v e g h e re , a d o rm ire a cu fo cu l a p r in s şi n e s u p ra v e g h e a t. , ■ ,
O rice lucrări sub terane la a lte in s ta la ţii edilitare nu se execu tă fă ră avizul D istribu ţie i de G aze N atu ra le , care v a a s ig u ra a s is ten ţa tehn ică necesară . D acă în cursu l lucrărilo r se vo r d escoperi, a tinge sau de te rio ra c o n d u c te le d e gaze se v a anun ţa im ed ia t D istribuţia de gaze in v ed e rea rem edierii izo la ţie i sau a a lto r defecţiuni.
O rice scăpări de g aze d e tec ta te p r in m irosu l carac teristic sau a lte m etode se v o r anunţa im ed iat că tre d ispecera te le d e g aze d e care aparţin , u n d e ex is tă persona l perm anent, în 3 sch im buri, inclusiv s îm b ă tâ ş i du m in ică .
A nun ţu l se va face la te le fo an e le ş i /sa u la ad rese le d e m a i jo s d u p ă caz:1. C L U J-N A P O C A : 9 2 8 ,4 3 3 4 2 4 ,4 3 2 4 0 7 ,4 3 2 4 0 8 , sau S tr. D ecebal nr. 93-95,2. D E J : 9 2 8 ,2 1 1 8 5 5 , sau S tr. N . T itu le scu nr. 4 9 A ;3 . T U R D A : 928, 3 1 3 7 1 7 , sau S tr. R epub lic ii n r. 26 ,4 . C ÎM P IA T U R Z II : 9 28 , 3 6 7 6 6 6 , sau Str. L am in o riş tilo r nr. 119,5. G H E R L A : 9 2 8 ,2 4 1 9 3 8 sau S tr. T u d o r V lad im irescu nr. 23 ,6. L o c a li tă ţ ile : A p a h id a , P a ta , D e z m ir , S în n ic o a ra , în A p ah id a la telefon 231326 sau
S tr. L ibertă ţii nr. 96,7. L o c a li tă ţ ile : F lo re ş ti şi L u n a d e S u s în F lo reşti lă te le fo n 265645 sau Str. C im itiru lu i
nr. 9. , • . ... ... . . . . . .
INTERVENŢIILE SÎNT GRATUITEîn cazu l u n o r incend ii d ec la n şa te la im ob ile le ca re u tilizează d rep t com bustib il g aze
natu ra le , o d a tă cu an u n ţa rea p o m p ie rilo r m ilitari (te le fo n 981), se v a anunţa şi d ispecera tu ţ D istribu ţie i d e gaze, te le fo n 9 2 8 , la c a re aparţine consum ato ru l. în acest fel se p o t lu a m ăsuri pen tru ev ita rea a lto r ev en im en te ca re a r pu tea ap a re d in cau za defecţiunilor da to ra te scăp ă rilo r acciden tale d e gaz.
R E F E R IT O R LA PLATA CONSUMULUI DE GAZE NATURALEIC aseriile s în t desch ise astfe l: ' ■ ■ 'L un i, m iercu ri şi v in e ri : o re le 8 ,0 0 - 13,00;M arţi ş i jo i : o re le 10 ,00 - 17 ,00 .în u lt im a z i lucră toare a fiecăre i lu n i caseriile s în t în ch ise p e n tru inventar.P en tru activ ită ţile d e p res tă ri se rv ic ii şi p ro iectare în cep în d c u d a ta de 1 iun ie 1998 în
con fo rm ita te cu H o tărîrea n r. 3 /9 .0 4 .1 9 9 8 a C onsiliu lu i d e adm in istra ţie , R O M G A Z v a ap lica u rm ătoare le p re ţu ri şi ta rife :
Nr. Denumireaprodusului/serviciului U/M Tarife si preturi■■ aprobate
' ' " A. TARIFE PRESTAŢII SUCURSALE DE DISTRIBUŢIEGAZE BUCUREŞTI şiTÎRG U MUREŞ
1. Emitere de avize de traseu de principiu şi amplasament lei2. Emitere de avize pentru soluţii tehnice privind consum.
noi renominalizân m ăriri şi m odificări de instal.a) pentru instal. casnicib)pen tru alte instalaţii , .1 .-s im ple -2 . -com plexe -
3. A vizareatehnicăaproiectelordeexecuţie v _ lei3 .1 .-proiect de conductă
78.000 lei
39.000
49.700127.700
a) pînă la 400 m inclusivb)peste400m . > 3.2. Branşamente3.3 Staţiireglare-măsurarea) capacitate < 3000 m c/hb) capacitate > 3000 mc/h 3.4. Instalaţii de utilizare a)casnice1. p înă la 10 focuri inclusiv
63.900 140.900
? 32.000
86.100170.200
35.500
2. peste 10 focuri scară bloc -b) alte instalaţii de utilizare1.simple2. complexe
4. Recepţii pe fază şi probe de presiune4.1.-Extinderi conductea) pînă la 100 m inclusiv *b) de la 100 - 400 m inclusivc) peste 400 m
• 4.2. Branşamente •. .4.3 .Staţii de reglare-m ăsurare
. a) capacitate <3000 mc/h b) capacitate > 3000 mc/h
> 4.4. Instalaţii utilizare uz casnic • a) pînă la 10 focuri inclusiv
b) peste 10 focuri, scarăbloc .4.5. Instalaţii utilizare industriale a) simple
. b) complexe5. Rezolvareacererilorbeneficiarilorprivindcomunicări
de debite din arhivă, contestare factură, calculaţie gaze6. Consulting pentru obţinere aprobări pentru reparaţii
şi debite ■7. Asistenţă tehnică pentru diverse lucrări edilitare din
zona conductelor de gaze în exploatare8. Eliberareaadeverinţclorrcferitoare la datoriile faţă de
D.G.N. la plecare definitivă din ţară '9. Emiterea de înştiinţări şi nominalizări gaze10. Tarifînchidereabonamentsaureziliereabonament11. Autorizarea şi reautorizarea instalatorilor autorizaţi gaze
a) pentru autorizaţie grad Ib) pentru grad IIc) pentru autorizaţie grad III
" , 40op ..... .......Notă: pentru fiecare punct de pe traseul reţelelor ce presupunerezolvărispecialesevoradăuga ;b) Branşamente gaze ■c) Instalaţii de utilizare gaze1. Instalaţie pînă la 10 focuri (inclusiv)2. Instalaţii peste 10 focuri
A D E V Ă R U Ld e Ciul n f I D t f Z ' # 7 7 1 T E 11 lJ -N A P O ('A :lu n i-\in tr iS-I6;sîm bjti9 -14 ;U - lfa x l9 -7 3 -0 4 ;S l HKKIHCTl.' TI R D \:lun i- r U D L i l ^ t £ v ia er i8 -t« ;te l/fH 3 1 4 3 -2 3 ;S i;B R E B A C Ţ IA D E J :lu n i-v in er i8 -1 6 ;te l'fM 2 1 -6 0 -7 5 . marţii 26 mal i 998 ]
* f
■BBOM aEr®M a n a g e r u l Soc. Com. FIMARO S.A. Clii|,
cu s e d iu l î n C lu j - N a p o c a , s t r . M a x i m G o r k i n r .
1 6 7 , c o n v o a c ă A d u n a re a G e ne ra lă Extraordinară a Acţionarilor, p e n t r u
d a ta d e 11.06.1998, orele 14, l a s e d i u l
s o c ie tă ţ i i p e n tr u t o ţ i a c ţ i o n a r i i î n r e g i s t r a ţ i î n
R e g i s t r u l A c ţ i o n a r i l o r l a s f î r ş i t u l z i l e i d e
1 0 .0 6 .1 9 9 8 , c u u r m ă t o a r e a o r d i n e d e z i : '
1 .raportul managerului p e trimestrul 11998;2. Raportul comisiei de cenzori;3. Aprobarea organigramei;4. Aprobarea vînzării unor active;5. Modificarea statutului-structură acţionariat;6. Diverse i \ v •;
î n c a z u l în c a r e p r i m a ş e d i n ţ ă n u în t r u n e ş t e
c o n d i ţ i i l e p e n t r u a f i s t a t u t a r ă , s e c o n v o a c ă A d u n a r e a G e n e r a lă E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r
p e n t r u d a ta d e 15.06.1998.R e la ţ i i s u p l im e n ta r e l a t e l e f o n : 435.059
int. 130. , ( 161382)
compania multinaţională
R O A . I N I 1 - A :
A N G A JEA ZĂpentru zona Ardeal
(Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş)
fde^vânzări)cerinţe:
1 activitate în domeniu reprezintă avantaj 1 cunoştinţe operare PC ■ cunoştinţe de limba engleză permis de conducere
Vă rugăm trimiteţi C.V.-ul pe adresa:-Nâpoca^strHGâmpina nri 51
BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE CLUJ
ANTUNTŢ A
Vînzarea la licitaţie publică a două imobile şi teren, situate în Cluj -Napoca, str. Eftimie Murgu nr. 18. ■ / ;
Imobilul este compus din camere, bucătărie, hol, baie, terasă, garaj, centrală termică şi alte utilităţi.-
Licitaţia va avea loc la Tribunalul Cluj, serviciul Executori Judecătoreşti, camera 10, la data de 28.05.1998, ora 11.
Informaţii suplimentare la telefon 19-17-62.
In atenţia asociaţiilor de locatari/propristaffiR .A . T e r m o f ic a r e C lu j - N a p o c a a n u n ţă to a t e
a s o c ia ţ i i le d e lo c a t a r i /p r o p r ie t a r i , d e ţ i n ă to a r e d e t ic h e te v a lo r ic e în c e l m a i s c u r t t im p s ă s e p r e z i n t e la s e d iu l R .A . T e r m o f ic a r e - B i r o u l A b o n a ţ i - p e n tr u d e p u n e re a a c e s to r a î n v e d e r e a d e c o n tă r i i lo r . V *
Orarul de funcţionare a casieriilor este:Luni Miercuri Vineri
ora 8-13Marţi
Joiora 11-17
M ulţuminpentru colaborare.
Calitate japonezăCu ocazia Cupei Mondiale la Fotbal Franţa '98
•Kokusai Koeki România şi EKO Electronics vă oferă noua gamă de televizoare Kokusai la preţuri de excepţie accesibile tuturor !
51 CM, TELETEXT2.650.000 lei
54 CM, TELETEXT2.799.000 lei
54 CM, BIFONIC, TELETEXT2.1199.000 lei
- In fiecare S u p i a m a i i a‘ o surpriză pentru tine:
UN TELEVIZORNU PIERDE OCAZIA !
i i iOricare cumpărător poate fi câştigător!KOKUSAI11
Cluj - Str. Gh.'Dojd nr. 22 (Magazin Central), tel. 064/19.33.25
Consiliul local G h e rlaAnunţ
LICITAŢIE PUBLICĂDESCHISĂ, FĂRA PRESELECTIE pentru
1. O b iec tiv u l lic ita ţie i: R ep a ra ţii c a p ita le p e D G 37 , k m 1 +400» - k m . 1 + 3 2 7 H ăşd a te - S iliv aş , ju d . C lu j
2 . E n tita te a ach iz ito a re : C onsiliu l lo c a l G h e r la3. S u rsa d e ;f in an ţa re : In teg ra l d in F o n d u l S p e c ia l al
D ru m u rilo r4. O rg a n iz a re a lic ita ţie i: C onsiliu l lo c a l G h e r la , str.
B o b îln a , n r. 2 , te le fo n 2 4 1 775 , 2 4 1 9 2 6 , F ax : 2 4 1 6 6 6 .5. T e rm e n u l lim ită d e dep u n ere a d o c u m e n te lo r -
o fe rte i: 2 9 .0 6 .1 9 9 8 , o re le 15,00, la se d iu l C o n s iliu lu i lo ca l G h erla , str. B o b îln a nr. 2, c a m e ra 15.
6. D e sc h id e re a lic ita ţie i pub lice : 3 0 .0 6 .1 9 9 8 , o re le 11,00, la sed iu l C o n siliu lu i local G h erla , s a la m ică .
7. D o cu m en te le lic ita ţie i se p o t p ro c u ra d e la sed iu l C o n siliu lu i lo ca l G h e rla , c am era 15 ,-p re ţu l d e * cu m p ăra re e s te d e 2 5 0 .0 0 0 lei.
8. V iz ita re a am p lasam en te lo r: în p e r io a d a 1 -25 iun ie 1998.
9. C o n d iţii d e p a rtic ip a re : se a c c e p tă d o a r sp e c ia liş ti ca lifica ţi în c o n s tru c ţia d e d rum uri şi p o d u ri.
• f 7 0 7 4 o o J
W ) ; 1 SC ”EEP” SSLJ f l a a a z u m l
M O C H E T AVă oferă cea mai mare gamă de:
Str. Aurel Vlaicu nr.2-4( 10549) Telefon 419164R O Y A L J l s i
LO Y A LTY !S C. ROYAL
LOYALTY HL S.A.; Angajează
ASISTENT DIRECTOR COMERCIALCerinţe: O s tu d ii su p e r io a re
> O c u n o ş tin ţe d e o p e ra re P C O lim b a e n g le z ă s c r is şi v o rb i t ■4> d is p o n ib ili ta te p e n tru p ro g ra m flex ib il
S c o fe r ă s a l a r iu a t r a c t iv .C o n c u rsu l v a a v e a lo c în d a ta d e 2 9 . 0 5 . 1 9 9 8 , o r a
1 1 , la sed iu l f irm e i, s tr. O b se rv a to ru lu i n r . 109 .P a rtic ip a n ţi i s în t ru g a ţi s ă se p re z in te c u C V şi cop ia
d u p ă d ip lo m a d e s tu d ii. ' gIn fo rm a ţii la te l. 4 3 8 . 2 9 0 ; 4 3 8 . 7 5 5 . ' £
S.C.ALTO SCOP S.R.L.F u r n i z e a z ă c e l o r - in t e r e s a ţ i o g a m ă l a r g ă d e
a p a ra tu ră ş i u t i la j e d e s e r v ic e la p r e ţu r i p r o m o ţ io n a le s i c o n d i ţ i i d e p l a t ă d iv e r s e ş i a v a n ta jo a s e ( i n c lu s iv R A T E ) .’ - v - ..: ;v ..: : .
^ c o m p r e s o a r e ş i e le c t r o c o m p r e s o a r e ;^ e le v a to a re , a u to m a te p e n tr u în d e p ă r ta t a n v e lo p e
ş i e c h i l ib r a t r o ţ i , a p a r a te p e n tr u v u lc a n i z a r e ;d is p o z i t iv a u to m a t p e n tr u c u r ă ţ a t in j e c to a r e
f ă r ă d e m o n ta re ■=> c r ic u r i , s u p o r ţ i c u t ie ş i m o to r , s t a n d u r i ro t a t i v e ,
p re s e , s i s te m e d e p r in d e re ; _ ,<=> m a n o m e tr e , r e g u la to a r e , p i s to a l e p r o f e s io n a l e
d iv e r s e<=> s c u le ş i t r u s e t in ic h ig e r ie , r e z e r v o a r e p o r t a b i l e
d e a e r , f u r tu n e d e p re s iu n e , tu b u r i ş i r a c o r d u r i d iv e r s e p e n t r u s e r v ic e ;
■=> a p a r a te d iv e r s e ; p e n tr u în l o c u i r e u l e i , g r e s a r e ,
în ş u ru b a re , g ă u r i r e ;Pentru produsele livrate se acordă garanţie.
O fe r te le d e ta l ia t e ş i in f o rm a ţ i i s u p l im e n ta r e , p o t f i o b ţ in u te la s e d iu l f i rm e i d in ^ Cluj-Napoca, str. Moţilor, nr. 88,5 tel/fax: 064-19.55.66
în conformitate cu prevederile art. 7 7 din Legea nr. 3 1 /1 9 9 0 Consiliul de Administraţie -al S.C.' "Clujana” S.A. convoacă A D U N A R E A G E N E R A LĂ ORDINARĂ A ACŢIONARI LOR în ziua de 10 iunie 1 99 8 , ora 1 4 ,0 0 , la Sala mare de şedinţe din Piaţa T Mai nr. 4 -5 , cu următoarea ordine de z i:.
1. Supunerea spre aprobare A .G J L a program ului de restructurare a S.C. "C lu ia n a " SJV.
2. Diverse
La Adunarea generală a acţionarilor participă împuterniciţii acestora pe bază de procură scrisă, în condiţiile legii.
în cazul în care se-constată că şedinţa este nestatutara, următoarea adunare va avea loc în data de 11.06.1998, ora 14,00 la Sala mare de şedinţe din cadrul societăţii. (1 0 -7 1 1 )
Tribunalul Alba ■ biroul executori judecătoreşti -
vinde prin licitaţie publica, următoarele bunuri mobile:7 '
valţ plastifiere cauciuc;^ malaxor pentru soluţii; ^ presă pentru încercat bucşi;
presă Injectat cauciuc şi mase plastice; maşină de aplicat fîşii ia cald; freză universală; maşină de găurit cu coloană CVM-6 M; strunguri: normal - tip E400M, normal 320x750 mm, LVSOM
320x1000 mm, Kart 200x750, precum şi alte utilaje.Licitaţia va avea loc în data de 29 mai 1998, ora -11; la sediul
Tribunalului Alba - biroul executori judecătoreşti. Adjudecarea la licitaţie se face la cel mai m are preţ oferit cu clauza: "Văzut şi plăcut”. ; •
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Băncii Române Pentru Dezvoltare Sucursala Alba, Piaţa luliu Maniu nr. 13. Telefoane: 058/81-57-99, 058/81-04-08. ^ 372;
S.C. Telefonica ROMÂNIA S.A.operatorul de telefonie mobilă celulară NMT “ ;
caută «
SPAŢIU COMERCIALîn vederea extinderii activităţii agenţiei sale din CLUJ
Cerinţe:• zonă centrală• suprafaţă 50-80 mp, toate utilităţile• parter, acces stradal, vitrine
Vă rugăm să ne contactaţi la tel: 018 / 600.041, fax 01 / 312.43.01
pînă la data de 29.05.1998
COM PEXIT TRADING $Dealer autorizat SKODA Qroup
MARI REDUCERI DE PREŢ pentru persoane juridic? private
Cluj N apoca, C alea F loreşti nr. 42 , tel. 064-42 .66 .19 jReducerea de preţ se acordă persoanelor juridice care îşi majorează capitalul social, în conformitate cu HG 94/1998 î
Filiala d e re ţe le electrice Clujanun ţă în treruperea fu rn izării energiei elec trice în tre orele 7 ,00 şi 15,00, în vederea executării rev iz iilo r la postu rile de transform are, d u p ă urm ătoarea planificare:
02/06/1998 . B -du l 22 D ecem brie cu p rin să în tre str. Paris şi B uftea ; .03/06/1998 str.D ijm ei,s tr.A n tonP anncuprinsă în trestr.D ijm eişistr.B ucureşli
P aris cuprinsă în tre str. P lo ieşti şi str. B ucureşti 04/06/1998 str. A rgeş, str. 13 Septem brie , str. Paris cuprinsă între
str. 2 2 D ecem brie şi str. A rgeş, str. C onstanţa cuprinsă între- str. A rgeş şi str. P lo ieşti, str. B ălcescu : . ,
04/06/1998 str. Paris cuprinsă în tre~ tr. A rgeş şi str. P loieşti J05/06/1998 T eo lo g ia reform ată, B aru l O rien t, P -ţa V ictoriei (A vram Iaricu)07/06/1998 ~ str. P iteşti, str. D ob rogeanuG herea , str. R eşiţa şi C alea Dorobanţilor
cu p rin să între P -ţa A vram Ian cu şi str. B acău 08/06/1998 - s P -ţ» M ihai V iteazu l cu p rin să în tre nr. 28 şi 43 şi în tre nr. 9 şi 13,
- str. D av id Francisc, str. D ubâla rilo r10/06/1998 str. D osto ievski cup rin să în tre str. B raniştei şi str. Pietroasa,
str. B acău , str. P ietroasa cup rin să în tre str. D ostoievski ş i .......C a lea D orobanţilo r :
11/06/1998 str. N ăvodari12/06/1998 C alea D oroban ţilo r cup rin să în tre str. B acău şi str. Pietroasa,
; str. T utunului ■ ’15/06/1998 > str. N ăsăud16/06/1998 str, B ăiţa, str. B izuşa, str. L iv iu R ebreanu18/06/1998 - str. H erculane, C om plex F eleacu l19/06/1998 str. P ad iş, str. A zuga (parţia l) - >23/06/1998 strV A . V laicu cuprinsă în tre str. S treiului şi capăt24/06/1998 str. C ojocnei, str. D îm b o v iţe i/C ăm in e le T eleconstrucţia, j
C arbochim , C eram ica şi T C C . 5
i â C U M i ER E D U C I R E
' t e l / f a x : J 98814CALCULATOR
+ i m p r i m a n t a T94917
VINZARICUMPĂRĂRI
MinisteruLMuncii şi Proiecţiei Sociale Direcţia Generală de Muncă şl
Proiecţie Socială a judeţului ClujCluj-Napoca, Str. G. Coşbuc nr. 2
PEELIEflŢIEDETOmEîn tem eiul art. 55 din O rdonan ţa G uvernului nr. 11/1996
p riv in d executarea c rean ţe lo r bugetare, se face cunoscu t p rin prezen ta c â în z iu a d e 4 iunie 1998, o ra 12,00 în localita tea C îm pia T urzii, str. G eorge C oşbuc nr. 5 se v o r v in d e prin licita ţie pu b lică urm ătoarele bunuri m obile apartin înd debitorului nostru S.C. T ÎM PL Ă R IA H O R V A T I I S .R .L . CÎM PIA TU R ZII.
D e n u m ire a b u n u lu i m o b il: P re ţ m in im d c ia c a rese p o rn e ş te lic ita ţia (lei)
1. M aşină universală de înd rep ta t 9 .100 .000şi g rosim e G l.'B U A RD T& A U IJS'I U N
Cei interesaţi vor depune cerere de înscriere la licitaţie la sediul D.G.M.P.S. Cluj pînă la data de 4.06.1998, ora 8.
V in dAro m ixt 324, an fabricaţie
1996.Tel. 19-73-04
o re le 8 -15
• Cumpăr cărţi. Tel. 19- 00-33. (192694)
• Vindem pui Vii de came, ferma Deuş. Tel. 15-97-20; 14-36-89. (195385)
Ministerul Muncii şi Protecţiei Suciale Direcţia Generală de Muncă şi
Protecţie Socială a Judeţului CiulCluj-Napoca, Str. G. Coşbuc nr. 2
PUBLICAŢIE DE VÎHZMEîn temeiul art.55dinOrdonanţaGuvem uluinr. 11/1996 privind
executarea creanţelor bugetare, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 11 iunie 1998, ora 12,00 în localitatea CIuj-Napca, str. Beiuşului nr. 72 se vor vinde prin licitaţie publică următoarele bunuri mobile aparţinînd debitorului nostru S.C. TCM S.A.
Denumirea bunului mobil: Preţ minim de Ia caresepurneşte licitaţia (lei)
Cei interesaţi vor depune cerere de înscriere la licitaţie la sediul D.G.M.P.S. Cluj pînă la data de 11.06.1998, ora 8.
• Vînd 400 mp teren pentru construcţii, lingă bazinul de apă Zorilor, str. Sighişoarei nr. 35. (189505) :, • .Vînd teren in Someşul Cald suprafaţă de 27au mp, preţ 30 DM/mp negociabil. Tel. 43-60- 63.(192677)
• Vînd teren arabil în comuna Floreşti şi congelator Artic cu 5 sertare. Tel. 43-05-26 orele 9-17. (195405)
• Vînd loc de casă şi teren 15 âp în Âpahida str. Horea nr. 4 lingă Sfat. Vizibil miercuri 27 mai, orele 10-19. Preţ negociabil (195416)
• Cumpăr apartament 3- 4 camere în Grigorescu. TeL 18-64-88. (189451)
• V înd cabană demontabilă lemn, cameră zi, dormitor, baie, bucătărie, hol,'mansardă două camere, balcon. Tel. 058/77-50-28. (189523) -
• Cumpăr apartament 1- 2 camere în zona centrală, Zorilor sân G heorgheni. Exclus parter şi etaj IV. Plata pe loc. Tei. 15-11-75 orele 19-21. '
• Vînd apartament două camere str. Izlazului nr. 10 ap. 83. Telefon 09-46-39-35- 1. (192663)
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.
\WLe i u i
a r m
A D E V A R U Lde CI m i____ PUBLICITATE .vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBRF.DACŢIA DFJ:'luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. marţi, 26 maii 1 9 9 8(V)
Banca Dacia Felix S.A. Sucursala CluJ-Napoca,
vinde la lic ita ţie publică p rin in te rm ed iu l E x ecu to rilo rJudecătoreşti d in cadru l Ju d e c ă to rie i D ej:-Autoutilitară marca "ZUK" - an fabricaţie 1986;- Utilitară marca "STAR 2 0 0 0 " - an fabricaţie 1987; -Apartament 3 camere, situat în Dej, str. Dealul Rozelor nr. 12, ap. 2, preţ strigare - 76.600.000 lei;- Magazie de cereale, în suprafaţă de 533 mp., situat în comuna Vad, sat Cetan, preţ de strigare 74.600.000lei.
Licitaţia va avea loc în data de 2 8 .0 5 .1 9 9 8 , o r a 10, la Judecătoria Dej - Birou Executori Judecătoreşti.
• Vînd apartament 2 camere confort I, parter, în Gheorgheni. Tel. 14-43-74. (192674)
• Vînd apartament 4 camere str. Bucureşti. Tel. 13-12-66. (192681)• Cumpăr urgent garsonieră în
Mănăştur confort II. Informaţii la tel. 43-05-79. (192682)• Vînd una cameră 20 mp Piaţa
1848 în curte comună, preţ 35 milioane. Informaţii tel. 13-59-71 str. Mărăşeşti nr. 29. (192695).• Vînd apartament cu 3 camere.
Tel. 17-21-23. (192704) ,• V înd urgent apartament 2
camere confort 1 îmbunătăţit parţial, cu telefon, Ioc de parcare proprieta te, în ca rtie ru l Gheorgheni. Tel. 15-51-30. (195429) .
• V înd urgent garsonieră confort 1 în Zorilor str. Pasteur. Tel-. 16-70-86. (195443)' • Vînd şură demontabilă din cărămidă, piatră, ţiglă, grinzi, pentru construcţii. TeL 16-86-29. (195445)• Vînd casă mare plus anexe şi
grădină cu livadă în sat Miceşti nr. 111 Ia 30 km de Cluj. Tel. 13-23-36 .sau 41-26-74, seara. (195449)
• Vînd dormitor import şi garnitură hol din piele import Italia, noi. Tel. 14- 68-19. (189513)
• Vînd mobilă sufragerie d in - rădăcină de nuc, superbă, 7 milioane lei. Tel. 14-51-83 după ora I I . (189526)
Vînd mobilă de bucătărie şi mobilă tip Bobîlna. Tel. 15-07- 73.(192703)
• V înd 8 hectare iarbă pentru cosit s itu a t în V alea a IlI-a C âm peneşti. T el. 13-53-20 . (195422) /
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb apartament 2 camere confort îrt Braşov cu similar sau 3 cam ere în C lu j, even tua l d ife ren ţă . Tel. 4 2 -0 0 -0 7 . (192675) • ■
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe valută
pentru firme particulare o vilă 16 camere. Tel. 17-33- 70. (195436)
• Vînd Dacia papuc an 1992, rabă carosată lOt an 1988, TV izotermă Tel. 094- 547-626, zilnic. (195439)
• Vînd Ford Escort. TeL 17-80-37. (189525)
• Dau în chirie apartament două camere, mobilat, telefon, în Gheorgheni, plata anticipat 6 luni, preţ 150 DM/lună. Tel. 15-10-57. (189491)
• Dau în chirie apartament cu două cam ere. Tel. 13-25-62. (192700) ■
• D au urgent în ch ir ie garsonieră în cartierul Grigorescu. T el. 18-53-62 după ora 16. (195434)
• Studentă, caut cameră cu chirie în gazdă; Tel. 17-26-07. (189503) ~ :
DIVERSE
Vînd Dacia 1410 an 1988 august. Tel. 13-7645 între orele 16-21.(189510)• Vîndl Dacia 1310 nouă, 0 km,
vişiniu metalizat. Tel. 14-4242. (192680) J ,
• Vînd combină Philips FW 335 nouă preţ 540 DM, TV color Saba 100 DM, fier de călcat Philips 200 cu 100 DM, lămpi de birou 20DM, tostieră nouă 25 DM, filtru cafea 25 DM şi altele, ţe l . 18-33-22. (195446)
• Vînd cameră de vopsit maşini (se poate folosi şi ca uscător), utilaj Ita lia , 12 mp, p re ţ negociabil. Vînd camion 5 to Fiat 50, pregătit pentru transport vite, fabricat 1977, motor nou, stare perfectă, preţ negociabil. Telefon
‘ 094-521-322. ( 1 8 9 5 r 0 " " - “
de pe str.Baba Novac nr. 14- un loc mic unde se I
pot încheia afaceri mari
Ini. suplimentare teh 194056
• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar, patisere, brutari. Relaţii la SC Aydin Prodimpex SRL, tel. 41-30-34 sau 41-34-57. (189498)
• Reprezentanţa Fresco Cluj angajează: -secretară; -agenţi comerciali, posesori au to . C ei in teresa ţi să prezinte curriculum vitae. Inform aţii la telefon 094-
.870473. .(189508)....______.
Fotopon#io
execută fotografii color
• pen tru am atori• nunţi ş i bo tezuri• p ortre t artistice
Un flash pentru amintirile viitoarei
* Societate comercială angajează vînzători pentru tonetă şi îngheţată, salar 500.000 leL Relaţii la teL 19- 65-90. (189531)
• Firmă româno-germană angajează urgent doamne sau dom nişoare pentru servicii de Hot-Line. Tel. 092-382-842. (189532)
• Angajăm m uncitori necalificaţi. TeL 15-71-47 orele 10-14. (192683)
•• Angajăm persoană dinam ică cu studii superioare, pentru prezentare şi comercializare produse în dom eniul m ateriale de construcţii. Condiţii: o limbă străină, operare pe calculator. Tel. 43-24-22. (192693)
• A ngajăm tinăr cu experienţă în hard şi soft. Tei; 19-41-16; 1 9 4 4 -0 5 . (192706) ,
• Execut deratizări. Tel. 17-11-88. (195162)
• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar. Informaţii Ia tel. 42-03-81 după ora 18. (195433) ^
AGENŢIA DE PUBLICITATEC E
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
. î n presa locală şi centralăm a i ' ■ ■ . . .
s i m p l u
nu se poate’
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tei/fax: 064/19-73-04
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Kovacs Ioan. O declar nulă. (192687): « Pierdut carte identitate seria
A nr. 376976. Se declară nulă. (192688) .; ,
• Pierdut carte identitate seria A-0057083 eliberată la data de 9. X. 1992 pe num ele Puşcaş Letiţfa din Turda str. M ărului nr. 3. O declar nulă. (192701)
• O ltean O lim p iu V iorel, pierdut cod fiscal nr. 8589883. îl declar nul. (195421)
• SC Creanga Bradului Impex ‘ SR L p ie rd u t c o d fisc a l nr. 7 1 1 1 7 8 2 . S e d e c la ră n u l. (195430)
• Pierdut carnet de studen t pe numele Boerean Bogdan. îl declar nul. (195431)
• Pierdut carte de identitate nr. A*398660, pe num ele Prodan Ioan. O declar nulă. (195451)
DECESE COMEMORĂRI '
• Execut morminte în rate şi fotografii pe porţelan. Informaţii Chiş Dorel str. Frunzişu lu i n r. 2 , lingă Capela nouă cim itiru l M ănăştur. T el. 17-33-70. (195435)
• Angajăm m uncitori ca lificaţi în confecţii îm brăcăm inte cu sa lar atractiv. TeL 42-69-81 ore 8- 16. (195438)
• Tipografia Color Prinţ SA angajează reprezentanţi m arketing pentrucontractări lucrări. Muncă de teren, program flexibil. Cerinţe: dorinţă de cîştig, ab ilită ţi de com unicare. V îrsta m axim ă 40 ani. Oferim procent din valoarea contractului. Informaţii la sediul departamentului str. Craiovâ nr. 24 sau tel. 13- 68-89 orele 9-15. (195442)
• A ngajez tin ich ig ii construcţii. Informaţii tel. 092-367-695.(195444)
In conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Premisa-Prodexiffl SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea lutorizaţiei de m ediu pentru >biectivul M agazin electrice, situat în str. Bucureşti nr. 75. Eventualele sesizări şi sugestii, îumai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM luj, Calea Dorobanţilor nr. 99.
.îrnoo) .............
• C onvocăm în da ta de 1.06.1998 depunătorii persoane fizice la. Credit Bank, str. Emil Zolanr. 1.(189518)
• Angajăm personal pentru departam en tu l de re la ţi i cu clienţii, m inim absolvenţi de liceu. Tel. 13-92-85. (189522)
• F o u r C o rn es: o fe ră posibilitatea emigrării în Canada, A ustralia, N oua Z eelandă şi Africa de Sud, în funcţie de profesiune, studii, experienţă, v îrstă . P en tru in fo rm a ţii sup lim en tare ad resa ţi-v ă la: Aurora Munta, Xaver Hamberger Weg -21 a, 85614 Eglharting, D eu tsch land ; E -m ail:m unta@ m ip. p aed . un i- muenchen. de. (192288)
• Angajăm zilieri încărcători descărcători cu perspectivă de angajare pe rm an en tă , v îrs ta maximă 35 ani. Zilnic orele 8-16 teL 43-61-83; 43-57-04. (192707)
• A ngajăm se c re ta ră cu cunoştinţe de gestiune. Tel. 19- 63-70; 43-17-23. (192708)
• Rollstar angajează muncitori tineri p en tru co n fe c ţio n a re
Jaluzele - parasolare. Tel. 41-67- 51.(195425) —
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC ICPIAF Trade Sa Cluj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentru societatea noastră situată în Cluj, str. Fabricii de chibrituri nr. 13- 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, se vor depune Ia sediul APM Cluj C alea D o ro b a n ţilo r n r . 99. (195440) -
• Ofer împrumut. Tel. 16-36- 67 după ora 16. (189499)
• Caut îngrijitoare pentru femeie în vîrstă, la tară. Tel. 18- 24-39. (195432) ’
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Şuta V asile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială în sat Finişel nr. 200, Eventualele sesizări.şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la sed iu l A P M C lu j C a lea Dorobanţilor nr. 99. (192676)
• Numitul Porumb Vasile cu ultimul dom iciliu în com una Tureni satul Miceşti nr. 6A este invitat să se prezinte în ziua de 1 iunie 1998 o rele 8 la sed iu l Judecătoriei T urda, unde are calitatea de p îrît în procesul promovat de reclamanţii Călugăr A ugustin ş i so ţia C ă lu g ă r Eleonora, dosar civil nr. 2092/ 1998. (192679) ■,. T - ,
,• în conformitate cu Legea nr. 137/ T995 Fodor A. Adam anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivul casă familială situat în Răscruci str. Lot nr. 21. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (195420)
• Subsemnaţii B oldor V aier şi soţia Boldor Maria, domiciliaţi în comuna Viişoara, sat Viişoara nr. 1291, judeţul Cluj cheam ă în judecată pe pîrîţii B oldor Maria născută Petruţ, Boldor V asile a cărui soţie a fost Turdean Ana; Boldor Vasile, B oldor Susana, Boldor Maria, Boldor Ioan a lui Boldor Ioan, B oldor Ioan a lui Uie a Susanei, toţi cu domiciliul necunoscut în dosarul civil 2270/ 1998 al Judecătoriei Turda, cu termen la 9 iunie 1998 pentru reg lem en tarea d re p tu lu i de proprietate asupra im obilu lu i situat d in p u n c t d e ved ere administrativ in comuna Viişoara, sat Viişoara nr. 1291 judeţul Cluj. (5050)_• Angajăm economist şi inginer auto sub 30 an i, d in am ic i, cunoscători operare calculator, opţional limba maghiară. Condiţii de muncă şi retribuţie excelente. Tel. 19-59-32 ; 1 9 -65 -65 .(189502)
• în conformitate cu Legea nr. .137/ 1995 Ursan Ioan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de lemn situat în Luna de Jos nr. 317/A, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor 99. (195426) - .
PIERDERI• Pierdut carnet de. student pe
numele Chiş Ioan Laurean. îl declar nul. (189509)
• Pierdut cartea funciară Cluj nr. 8923 şi 24514 pe numele Spada Suzana. Le declar nule. (192665)
• A m p ie rd u t a n e x a la co n trac tu l de în c h ir ie re nr: 123959 /06 .03 . T 9 8 5 , fişa suprafeţei locative, pe num ele Şerdeanu Ioan. O declar nulă. (192669)
• Pierdut caniche negru în zona A. M u reşan u , P - ţa E n g e ls , răspunde Ia num ele Aris. Ofer recom pensă . T e l. 1 4 -69 -47 . (1 9 2 6 8 4 ) .. .........._ _ _ _ _ _
? Cu ad în că durere anunţăm încetarea din viaţă, Ia o săptămînă după mama noastră, BRIA DOMNIŢA, a ta tă lu i n o stru , BRIA A U G U S T I N . Inmormîntarea va avea loc azi, 26- m ai, ora 13, în lo ca lita tea F u n d ătu ra , judeţul Clnj. Dumnezeu să- i odihnească în pace. Bobu, Dorina şi Sonia. (189520)
• Cu adîncă durere în su fle t anunţăm decesul fu lgeră tor al so ţu lu i şi ta tă lu i n ostru FORRO FRANCISC, în vîrstă de 46 ani. Ceremonia religioasă va avea loc miercuri, 27 mai 1998, orele 15, la Capela C im itiru lu i M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în p ace. Soţia şi cop iii. (189524)
* Cu adîncă durere în inimă anunţ încetarea din viaţă a so ţu lu i D ANIŞ EM IL. Înm orm întarea va avea Ioc miercuri, 27 mai, ora 11, la Capela nonă din M ăn ăştu r. S oţia N ataşa. (189530)
• Cu neţărmurită durere în suflet anunţăm decesul, după o lu n gă şi grea suferinţă, a celui care a fost SA SU IO A N , de 74 an i, pensionar CFR , soţ, tată, socru şi b u n ic - iu b itor . Ceremonia funerară va avea loc în Cimitirul central în 2 6 .05 .1998 la ora 13. Familia îndoliată. (192670)
* C n a d în că d nrere anunţăm încetarea din viaţă a dragului şi nepreţuitului soţ, ta tă , b u n ic şi cuscru GARBO IOAN, în vîrstă de 82 ani. Înm orm întarea va avea Ioc m iercuri, 27 mai, ore le 13 , în loca lita tea A g h ireş F a b r ic i n r . 5. O d ih n ea scă -se în pace. Familia îndoliată. (192673)
• Cu a d în că dnrere anunţăm încetarea din viaţă a ce le i ca re a fost LAKATOS MARGARETA (soră şefă M edicală III) în v îr s tă de 85 ani. Înmormîntarea va avea loc în d ata d e 27 m ai la Cim itirul M ănăştur Capei n o n ă , ora 13. F am iliile M in n ţă şi B egh ecian . (192690) ________
10) marţi, 26 mai 1998 PUBLICITATE* .C u a d în c ă d u r e r e
anun ţăm încetarea din v ia ţă a d r . S Z I G E t l E L E N A . Înm orm în ta rea va avea Ioc în da ta de 27.05.1998, o ra 12 d in C apela C im itiru lu i cen tra l. Fam ilia în d u re ra tă . (192685)
* S in cere co n d o lean ţe fam iliei inginer M uşatescu G rigore, în aceste clipe grele p r i c in u i te de m o a r te a t a t ă lu i . F a m ilia N e a g a . (189516)
• S incere condoleanţe şi î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s iu n e .d o a m n e i p ro feso a re Eva Szigeti, în m area du rere p ricinuită de trece rea în nefiinţă a mamei d rag i. Colegii de la Liceul E nergetic . (189528)
• C u ad încă d u re re în suflet anun ţăm încetarea din v ia ţă a scum pu lu i n o s tru G R IG O R E M UŞATESCU, în v î r s t ă de 86 . a n i . Înm o rm în ta rea va avea Ioc m iercu ri 27 m ai, orele 13 Ia C im itiru l cen tra l. F am ilia îndolia tă . (192696)
* S în tem a lă t u r i de m ă tu şa .noastră N ataşa, în m area du rere pricinuită de m o a rtea soţului ei. Nepoţii V as ile , M aria , V a le ria şi A d r ia n a cu fa m ilii le . (189529)
■ • C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m în e e ta r e a fu lg e ră to a re d in v ia ţă Ia v îrsta de 72 ani a iub itu lu i nostru so ţ şi ta tă BORŞAN IL IE ’ d in V u ltu r e n i . Înm orm în ta rea va avea loc a z i, .2 6 m a i o ra 13 în V u ltu re n i. So ţia S ilv ia şi fiica M ariana . (195427)
■ ; * U n u ltim o m ag iu c u m n a tu lu i m eu IO N E L SASU şi am in tire veşnică. T ib i T a ro p a . (192667)
• S în tem alături de colega şi p rie ten a noastră A driana în g r e a u a s u f e r in ţă p r o v o c a tă de p ie r d e ţe a t r a g ic ă a so ţu lu i iu b i t . A s o c ia ţ ia “ M e n to r” . (192668)
• C u a d în c ă .d u r e l e anunţăm încetarea din v ia ţă a celui ce a fost M ARIAN GRIND EA NU Ia v îrsta de 64 ani. Decesul s-a în tîm pla t în D a n e m a rc a , i a r înm orm în ta rea va avea loc în data de 27 mai, o ra 12, în B ucureşti. Nu te vom u ita n ic io d a tă ! F a m ilia în d u re ra tă . (195437)
* S întem ală tu ri de fam ilia c e lu i c a r e a fost co legu l n o s tru A U R E L Ţ IG O A N , d is p ă ru t p re m a tu r d in tre n o i. IŢ IM C lu j-N a p o c a . (192686)
• Cu inim ile zdrobite de durere , anunţăm că d u p ă o înde lunga tă şl îndelungată suferin ţă s-a stins din v ia ţă cea ca re a fost m îngîierea su f le te lo r n o as tre , iu b i ta
j t o a s t r ă m ă tu şă P A V A I OLGA. Vei răm îne mereu în inimile noastre. Nu vom uita n ic io d a tă b u n ă ta te a ş i b lîn d c ţe a cu ca re rie -a i c ă lă u z it p a ş ii în v ia ţă . Înm orm întarea va avea loc azi 26 m ai 1998, ora 14 la C im itiru l C entral. R odica, K arcsi, M onica şi Z o ra n . (195452)
■ S în te m a l ă t u r i d e g inerele nostru Nicu M atei în aceste clipe pric inu ite de decesu l m am ei sa le d rag i SA V ETA LAZĂR. Sincere condoleanţe. Socrii V asile şi D orina Puni. (192691)
• S în tem alături de colegul no stru B rie Vasile în m area d u re re pe care o încearcă la d e c e s u l ta tă lu i ( d r a g . C olectivul Băncii A gricole S ucursa la Cluj. (192692)
• S în tem alături de fam ilia ing iner Sasu Ioan în m area p ie rd e re su fe rită . S incere condo lean ţe . Vecinii de la s c a r a â V l-a B -d u l 21 D e c e m b r ie n r . 2 3 -35 . ( î 92697)
• Cu. nem ărginită d u re re anunţăm încetarea din viaţă, în u rm a unei b o li n ec ru ţă to a re , a scum pului nostru fra te şi cumnat SASU IOAN, în v îrstă de 74 ani. D um nezeu să-l odihnească în pace. F ra te le Eugen şi cum nata T iti. (189501)
V U n u ltim o m a g iu co loca tare i noastre PAVAI O LG A . Sincere condoleanţe f a m il ie i . A so c ia ţia de loca ta ri s tr. N. Titulescu nr. 34 bl. P16 sc. I. (192698)• S în te m a lă tu r i de
do m n u l d i r e c to r 'G r ig o re M u ş a te sc u în a c e s te m om ente de adîncă du re re , p r ic in u i te de tre c e re a în n e f i in ţă a ta tă lu i s ă u . Sincere condoleanţe în treg ii fa m il ii d in p a r t e a colectivului de la SC Elco C luj SA. (189515) ;
• S în tem alături de fam ilia colegului nostru G ali Ioan- V incenzo în m area d u rere p r i c in u i t ă ' de m o a r te a m am ei d rag i. C onducerea SC C arbochim SA. (192702)
• S în tem alături de colega n o a s t r ă A n to n M a r ia în m a re a p ie rd e re s u fe r ită . C o le c t iv u l C a te d re i de Farm acologie. (192705)
- • S in ce re condo lean ţe fa m ilie i G rig o re G h . M u ş a te sc u în a c e s te m o m e n te d e t r i s t e ţe , p ricinuite de încetarea din v ia ţă a ce lu i care a fo s t d istinsul ju r is t G R IG O R E M UŞATESCU. M ihaela şi D ragoş B uda. (189517)
• T e-ai stins în floarea vieţii, lăsînd în urm a ta soţia şi cei şap te copii în du rera ţi. D um nezeu să-ţi odihnească su f le tu l . N u te vom u ita n ic io d a tă . . A t a s o ră M arg a re ta , cum natul Nelu şi copiii. (192709)• S in ce re condo lean ţe
dom nului G raţian Porum b, la tr e c e re a în n e f iin ţă a so ţie i iu b i te , p ro fe s o a ra L U C IA P O R U M B . B o d i Lacrim a, de Ia Stomatologie. (189521)
• S în tem alături de colegul n o stru p ro f. G îrbu Em il în m area d u re re p ric inu ită de p ie r d e r e a ta t ă lu i d ra g . C o le c t iv u l de Ia G ru p u l Şcolar CUG. (195441)
Te r e g r e t d ra g ă N U Ţ IC A A ŞT E FA N . Dumnezeu să te odihnească în pace! Buzan A. (195447)
• S incere condolean ţe c o leg e i n o a s tre , b io log M ariana Borşan la trecerea în •^nefiinţă a ta tă lu i d rag . S în te m a lă tu r i de tin e . Colectivul Clinicii M edicală II. (195450)
* Tristeţea din inim a mea n u v a pu tea l i n ic io d a tă ştearsă. Nu voi u ita chipul tă u blînd şi bunătatea care ira d ia din el. Te voi iubi m ereu, tanti OLGA, căci tu ai fost mîngîierea sufletului m eu. Monica. (195453)
• Sîntem alături de familia d r . M ucichescu în m area d u re r e p r ic in u i tă de m o a r te a n e a ş te p ta tă a m a m e i d ra g i. S in c e re c o n d o le a n ţe . F a m ilia S c h w a itz e r L u d o v ic a . (195455) .
• Au trecut 4 ani de cînd a plecat dintre noi scumpul n o s t ru soţ, ta tă şi bun ic G RO ZA GRIGORE. Nu te vom u ita n iciodată. Soţia
'N u ţi, copiii D uţu şi L aur a. cu familiile. (189504)
• A m in tir i, la c r im i, lu m in ări şi flo ri, ad una te în tr-u n pios omagiu, la şase săptăm îni de la despărţirea du re roasă de d raga noastră m a m ă , so ac ră şi b u n ică D U C A SUSANA d in Sînnicoara. Dumnezeu să te odihnească în pace. S lujba de pom enire va avea Ioc dum inică 31 m ai 1998, o ra 11 la B ise r ic a d in S în n ic o a ra . F iu l T ra ia n , n o ra V io rica ş i n e p o tu l A drian . (192671)
1 Se împlinesc doi ani de c în d a p lecat d in această lum e iubitu l nostru soţ şi ta tă , PUIU G H E O R G H E . C om em orarea va avea loc m iercuri 27 mai, ora 17, la B iserica de pe s tr. Bisericii O rtodoxe. Gigi şi Bogdan. (192699)
• Pios omagiu, du rere şi neşterse am intiri, lacrim i şi flori la îm plinirea a 3 ani de Ia d ispariţia fu lgerătoare a scum pului nostru soţ, ta tă şi bunic, din Apahida COSM A ŞTEFAN, care a plecat în e te r n i t a te lă s în d u -n e ' sufletele veşnic îndurerate . îl re a d u c e m o c lip ă în m em o ria ce lo r c a re l-au p r e ţ u i t şi c u n o sc u t. Dumnezeu să-l odihnească! Fam ilia. (195411)
• Se împlinesc doi ani de c în d a tre cu t în n e fiin ţă scum pul nostru so ţ, ta tă , s o c ru şi b u n ic M A T IŞ IO A N . O d ih n ească -se în pace! Familia. (195456)
Cu sufletele îndu rera te ne luăm răm as bun de la naşa n o as tră ŞERBAN ANA din D e z m ir ca re a t r e c u t în n e f i in ţă Ia 25.05.1998 la v î r s t a de. 77 a n i. Înm orm întarea va avea loc m iercu ri 27.05.1998 în satul D ezm ir la ora 13. Dumnezeu s-o odihnească. Fam . Şerban A ugustin şi Silvia, (t)
DIVERSE A Ic S e O lf l'.r
ZILELE SPITALULUI MUNICIPAL- DEJ- 136 de ani de existenţă -
Timp de patru zile (19-22 mai), Spitalul municipal Dej a fost gazda unor m anifestări culturale, şi ştiinţifice, generic intitulate Zilele Spitalu lu i şi dedicate “celor care au fost aici, sînt aici, acei oameni minunaţi în halate albe,- dăruiţi cu pasiune ocrotirii sănătăţii semenilor lor.” "'Primele încercări de încropire
a unui aşezămînt în care să se poată acorda şi îngrijiri medicale celor defavorizaţi d e . soartă, datează din 1557 cînd, printr-un decret emis de regina Isabcla a Ungariei, la cererea cetăţenilor- D eju lu i, este în f iin ţa t “H ospitalul” (Ispo ta ly ). Cu timpul, acest “spital embrionar” dobîndeşte un statut propriu, o clădire şi terenuri. Invingînd v ic is itu d in ile v rem u rilo r, funcţionează pînă în 1784 cînd este rechiziţionat de austrieci.
C el care va pune b azele spitalului public dejean este dr. SZOCS SAMUEL, medicul şef al comitatului Solnoc-Interior, stabilit la Dej în 1830. Spiritul “revoluţionar”, m ult superior epocii în care a trăit, dr. Szacs organizează rînd pe rînd un spital de boli venerice, un spital de cam panie şi un sp ita l 'd e
“necesitate” (1850), m ilitînd neobosit pentru înfiinţarea unui spital “adevărat” . C u sprijinul statului, cu fondurile obţinute prin donaţii, chete în tot judeţul, salariile pe care le donează timp de zece ani împreună cu medicul . secundar Tokayi pentru “noul
; spital”, Szocs reuşeşte să adune banii necesari cumpărării unui teren şi demarării construcţiei. L ucrările ed ilita re , la care participă vo lun tar locuitorii oraşului, încep în 1860 după planurile subprefectului-arhitect Junglig M ihai. C lădirea, ce adăposteşte astăzi secţia de TBC
. şi contagioase, a fost inaugurată pe data 19 m ai 1862 cu numele de “Spitalul R u do lf’.! Z bu c iu m ata is to rie - a
spitalului, greutăţile pe care le-a întîmpinat şi le-a învins de-a lungu l e x is te n ţe i sale, personalităţile care i-au condus destinul (dr. Szocs, dr. Kovăcs, dr. P a rad i, dr. F o d o r, dr. Homorodeanu, dr. Pavel, dr. Drentea, dr. Jucan, dr. Lazarov, dr. Moldovan, dr. Baloescu. dr. Sabău, dr. Păltineanu), alături de şirul lung de medici specialişti
, care au onorat prin muncă lor numele instituţiei, au constituit
subiectul evocărilor dh’cadrul u n u i Sim pozion desfăşurat v in e r i, 22 mai. Au fost prezentate comunicările- ‘H e de is to r ie ” de prof. Augustin P a d u re a n , “ 136 de ani de medicină dejeanâ” de dr. Liviu P o p , d irec to ru l Spitalului municipal şi ec. Penica Moioş, director economic şi “Sistemula s ig u ră rilo r de sănătate înRomânia interbelică”, de prof. F ţorica Bojescu.
Manifestările începute cu un T edeum şi încheiate cu un em oţionant spectacol artistic p rezen tat de copiii cadrelor m edicale, pregătiţi de p ro f. G abriela Bărbulescu, au mai cu p rin s expoziţia filatelică M a rc a : p o ş ta lă 'în s lu jb a m ed ic in e i, din colecţia d r . E m ilia n - P avel, vernisaju l expoziţie i de pictură D o rin M o ra r şi A ndra M orar şi expoziţia de fotodocumente - 136 de an i de medicină Ia D ej - cuprinzînd fotografii, lucrări de doctorat, referate şi articole dix= presa medicală, publicate d t medicii dejeni de-a lungul anilor.
u
Magdalena VAIDA
Prof. dr. Jean Guillot - Doctor honoris causa al Universităţii tehnice clujene
In cadrul unei duble ceremonii, prof. univ . dr. Jean Guillot de la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Ţoulon a devenit ieri
D octor honoris causa al Universităţii tehn ice clujene şi Cetăţean de onoare al municipiului Oluj- N apoca. Prof. dr. Jean G uillot, personalitate remarcabilă a Ştiinţei contemporane, a sprijinit în ultimii ani participarea UTGN la programe de învâţămînt internaţionale, asigurînd, to todată , prezenţa la catedrele universităţii clujene a u n o r nume de rezonanţă, precum Jean Jacques B arran , W alter Rubio ori Philippe Chomel. Prezentarea activităţii d-Iui Guillot a fost făcută de p ro f. dr. ing . Gheorghe Lazea, rec to ru l U niversită ţii Tehnice din Cluj-Napoca. Ceremonia decernării titlului de Cetăţean de onoare al municipiului C h ij- N apoca a fost condusă de Gheorghe Funar.
(D .B .)Foto: J. P E T C L
Ce p re c ize a ză contractul co lectiv de m uncă?Conform prevederilor Legii
nr. 130/1996, în contractele co lec tive de m uncă, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu pot fi incluse clauze care să conducă la aco rdarea uno r drepturi şalariale sub nivelul minim prevăzut de legislaţia m uncii în v igoare , care să limiteze drepturile acestora sau care să fie contrare ordinii de drept. Legislaţia muncii, fiind o , legislaţie de protecţie, plafonează numai- n iv e lu l m in im al drepturilor şi interzice încheierea unor contracte care stipulează acordarea unor; drepturi sub n ivelul.m inim prevăzut., Ori, lim itarea p o s ib il ită ţilo r salariaţilor de a încheia contracte de muncă parţiale pe 6 ,4 sau 2 ore, excluzînd posib ilita tea încheierii unor contracte pe 3 ,5 sau 7 ore/zi, în funcţie de necesităţile postului şi interesele părţilor contractante, ni se pare în total dezacord cu principiul lib e rtă ţii de n eg o c ie re şi contractare. :
Legea nr. 83/1995 privind" unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă prevede posibilitatea prestării muncii în baza unui contract civil de prestări servicii pînă la
3 ore/zi în mod permanent, sau ocazional, pe o perioadă restrînsă - (60 zile) la persoane juridice cu condiţia ca prestaţia să nu fie în obiectul de activitate al firmei, ' iar la asociaţiile de locatari fără nici o res tric ţie în ceea ce priveşte durata programului sau întinderea perioadei de timp. -
D acă am adm ite criteriul d u ra te i; p ro g ram u lu i la departajarea raporturilor juridice de muncă de raporturile civile de prestări servicii ţinînd cont ? de prevederile Legii nr. 83/1995 ; şi a Procedurii nr. 3242/1995 de aplicare a acestei legi, am ajunge cel pu ţin la două concluzii , absurde: - - -. - raportul juridic civil în care ; programul de muncă este mai mare de 2 ore devine automat raport juridic de muncă; ;
- nu există raport juridic de muncă cu durata de 3, 5 sau 7 ore, deşi legislaţia nu interzice, i ba- chiar creează posibilitatea ; încheierii unor contracte de m uncă ‘ sup lim en ta re fără a ; condiţiona du ra ta z iln ică a acestuia.
Revenim pentru a accentua ideea că trăsătura esenţială a raportului ju rid ic de m uncă este subordonarea. Subordonarea
este criteriul fundamental lâ care s-a făcut , şi se ' face apel pen tru delimitarea raportului juridic de muncă de alte raporturi juridice şi, în special, de cele civile.
Deci contractul de muncă (ce stă la baza raportului juridic d e m uncă) este o convenţie p rin care o persoană se angajează să pună activitatea sa la dispoziţia altuia, sub a cărui subordine se p la s e a z ă , în sch im bu l rem uneraţiei. Autorul distinge ţ r e i e le m e n te constitu tive ireductibile: prestaţia m uncii, re m u n e ra ţia sau salariu l şi subordonarea. Subordonarea sau lip s a a c e s te ia m archează diferenţa între un salariat ş i un m uncitor independent.
Jurisprudenţa din Comunitatea E u ro p e a n ă a stabilit c ă subordonarea poate fi dedusă din anumite prezumţii şi indicii c u m a r fi: afilierea :1a securitatea socială şi existenţa fişelor d e salarii.
Subordonarea implic Poprireas a la r ia tu lu i ' sub au to rita tea angajatului său, care îi dâ ord ine c u p r iv ire la rinihc'ă, îi controlează realizările şi verificărezultatele muncii. '
Aurel GRIGORAŞ, jurist
T
A D j ^ V A G F Ş & J L .d e [UJL ECONOMIA marţi, 26 mai 1998 fo l)
0. şefia da imari pffEDseta cu participare americană ie. miliarde ie eSelari ■
s Colaborarea economică dintre România şi SUA, - implicit nivelul investiţiilor americane în ţara
noastră, nu se bucură de rezultate încurajatoare, înregistrîndu-se mari întîrzieri faţă de rezultatele
' obţinute în relaţiile politice, militare şi din alte ' domenii. . - '
“România nu are investiţii americane pentru că nu a convins prin reformele făcute că se asigură o dezvoltare firească, spre o economie de piaţă performantă, iar, pe de altă parte, pentru că nu s- a străduit să aibă nici măcar un proiect de investiţii finalizat şi implementat cu o companie americană de anvergură”, consideră analistul economic Ilie Şerbănescu. .
Potrivit datelor statistice, volumul investiţiilor directe americane în România este de 280-290 milioane dolari la care se adaugă circa 80-100 milioane în investiţii de portofoliu pe piaţa de capital. Acest volum este considerat insuficient
; pentru realizarea demersurilor de integrare euro- atlantică, comparativ cu nivelul investiţiilor din Ungaria (6,2 miliarde de dolari), Polonia (4 miliarde de dolari), Cehia (1,53 miliarde de dolari). Reprezentanţi ai Administraţiei SUA apreciază că volumul investiţiilor americane în România ar trebui să atingă cifra de 3 miliarde de dolari la începutul mileniului următor (2001). '
* Dacă pînă la alegerile din 1996 deficitul de investiţii străine în România era justificat prin deficitul de imagine, în acest moment se pare că lucrurile stau exact invers, în sensul că insuccesul unor firme americane importante, pe linia plasării unor investiţii substanţiale, determină aprecieri negative la adresa climatului de afaceri d in- România şi, implicit, la imaginea noii administraţii..
Guvernul de la Bucureşti va trebui să accelereze - realizarea unor proiecte de investiţii cu partea americană, cu o valoare totală de cel puţin 4-500 milioane de dolari, după estimările specialiştilor^. astfel îneît acestea să fie finalizate pînă la vizita preşedintelui Emil Constantinescu în SUA.
Printre .proiectele de investiţii semnificative , : americane recent aprobate sau aflate în curs de negociere se numără: -
• Trei firme americane au constituit, în decembrie 1997, împreună cu RENEL, Romgaz şi Rompetrol societatea mixtă Black SeaLPG Romania SA, care va construi, administra şi opera un terminal de gaz petrolier lichefiat la Marea Neagră. Firmele americane participante, care deţin 51 % din acţiunile societăţii, sînt Energy Transportation Group Inc., United Gas Industries Inc. şi North American World Trade Ltd. Valoarea proiectului, amplasat în apropierea portului
: Constanţa, este de circa 180 m ilioane dolari. Capacitatea iniţială de depozitare, de 600.000 tone anual, va putea fi extinsă la un milion de tone. Finanţarea investiţiei, estimată a se finaliza în circa doi ani, va fi asigurată de pe piaţa internaţională de capital. Pentru viitor activitatea urmează să fie
\ extinsă, prin construirea unui terminal de gaz
natural lichefiat, acţiune ce implică o investiţie considerabilă, de peste trei miliarde dolari. Black Sea LPG va deveni operaţional în 1998, urmînd ca proiectul să fie finalizat în 2001, Pe lîngă construcţia terminalului, proiectul include şi consţrucţia unei conducte pentru transportul gazului spre Bucureşti şi alte oraşe, precum şi a altor terminale-satelit.
P înă în, prezent, a fost constituită societatea m ixtă, la 1 martie a.c. In a doua jumătate a lunii măi se va încheia licitaţia pentru studii de inginerie, urmînd să se încheie şi contractul cu Administraţia Portului Constanţa pentru amplasament. în stadii avansate se află dicuţiile în privinţa finanţării, schem a de opţiuni, cu sau fară garanţia statului român, fiind în analiza partenerilor din societatea
. mixtă.. • Un. consorţiu american, condus de
W estinghouse, urmează să participe la m odernizarea Termocentralei Brăila.Propunerea a fost înaintată conducerii RENEL de către W estinghouse Power- Generation în-vara anului 1996.
Valoarea estimativă a investiţiei este de circa 300 milioane dolari.
■ în octom brie 1997, RENEL a sem nat cu partenerii americani o scrisoare de intenţie. Regia de electricitate este. interesată de acest proiect, dar a solicitat autorităţilor române clarificarea unor problem e de natură legislativă - armonizarea prevederilor HG 665/1997, care aprobă reabilitarea grupurilor Centralei Electrice de Termoficare Brăila cu Westinghouse, cu prevederile legii care a p ro b ă f in a n ţă r ile B ERD în R om ân ia . W estinghouse urmează să întocmească şi să prezinte studiul de fezabilitate, pentru a se decide continuarea proiectului.
• Compania AMOCO este interesată să participe la reabilitarea şi exploatarea, in cooperare cu Romgaz, a unor cimpuri.de gaze naturale din România. în ianuarie 1998 au început la Bucureşti negocierile între Amoco şi Romgaz vizînd încheierea unui Memorandum de înţelegere pentru reabilitarea a patru zăcăminte de gaze naturale. Memorandumul a fost semnat la 27 aprilie 1998. '*
Amoco şi Romgaz elaborează un studiu privind m ărim ea factoru lu i de recuperare, valoarea producţiei suplimentare posibil de obţinut şi nivelul investiţiei. '
Romgaz va anunţa, pînă în luna iulie, o licitaţie internaţională în urma căreia va selecta un partener strategic cu care să coopereze în vederea sporirii cu cel puţin 25%, în următorii doi-trei ani a producţiei de gaze. *
• Compania Tenneco, prin subsidiara sa Packaging Corporation o f America a investit circa 15 milioane dolari într-o fabrică de
•prelucrare a lemnului în zona Caransebeş. Fabrica urm ează să fie extinsă. Proiectul mai prevede şi construirea de drumuri forestiere în
CEC doreşte să deruleze o linie de finanţare destinată INIMC asa de Economii şi
Consem naţiuni (CEC) va.: participa la liciţaţia organizată d e . Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale privind derularea unei lin ii - de- finanţare destinată întreprinderilor mici şi mijlocii, a declarat, ieri, Constantin Cioşcu, vicepreşedintele CEC.
Cioşcu a adăugat că linia de _ finanţare, în valoare de 80
miliarde de lei, este destinată agenţilor economici care angajează personal din rîndul şomerilor. Perioada pentru care vor fi acordate creditele este de maximum trei ani, cu o dobîndă de 20% şi o perioadă de graţie de un an, a precizat Cioşcu. De asemenea, CEC va sprijini sectorul IMM şi prin acordarea de credite în afara acestei linii de finanţare.
”Vom acorda credite pentni acest sector, în condiţiile pieţei care acum tinde să revină spre normal”, a adăugat Cioşcu. MMPS a hotârît înfiinţarea unei linii de finanţare destinată sprijinirii IMM, din fondul pentru ajutorul de şomaj. Pînă în prezent, au fost aprobate 372 de proiecte, în valoare de 51,3 miliarde lei, derulaţi prin intermediul BancPost
Analistul Iile Şerbănescu apreciază ca justificată măsura de limitare a creşterilor salariate la regiile
sau societăţile cu mari datoriiMăsura prevăzută în cadrul bugetului, care
semnifică plafonarea fondurilor de salarii, este justificată şi , de salutat, a declarat, ieri, analistul economic Ilie Şerbănescu. Regiile autonome ocupă poziţii monopoliste şi se folosesc de acestea, nu numai
- pentru a impune preţuri înalte, dar şi de a face cheltuieli peste venituri pe seama banului public, neplătindu-şi îndeosebi ■ obligaţiile financiare către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, a adăugat Şerbănescu. Ilie Şerbănescu consideră că plafonarea fondului de salarii nu înseamnă afit corelarea salariilor cu posibilităţile economice, cît mai ales forţarea acestor regii de a se restructura pentru a nu-mai consuma nejustificat din banul public.
Parlamentul a hotârît, vineri, să limiteze fondurile de salarii la regiile autonome care înregistrează restanţe către bugetul de stat. Regiile autonome vor trebui să disponibilizeze personal, fie să îngheţe salariile pentru 1998, la un nivel care să nu depăşească o • suma egală cu cel mult de patru ori fondul de salarii consumat pe trimestrul patru al anului 1997. De asemenea, s-a decis limitarea creşterilor salariate şi în cazul regiilor care nu înregistrează pierderi sau datorii, dar în schimb au salarii mult peste media pe economie şi pentru care s-a aprobat o creştere a fondului de salarii pe 1998, cu maximum 30% din creşterea prognozată a preţurilor de consum. ‘ '
zone greu accesibile. Realizarea investiţiilor suplimentare, de circa 40 milioane dolari pentru construirea drumurilor depinde de aprobarea de către autorităţile române a unei cote de masă lemnoasă pe o perioadă de 25 de ani, care ar urm a; să fie exploatată de firmaamericană în zonele noi de acces.
Tenneco se află în fază avansată de negocieri cu Romsilva în vederea construirii celor 3.000 kilometri d e drum forestier, în cele mai mari opt judeţe cu exploatări în domeniu.
• Societatea comercială ALRO Slatina şi firma Combined Energy Companies Inc. din Statele Unite au semnat în luna martie a acestui an acordul de furnizare a energiei pe termen lung, conform căruia firm a americană va construi o centrală electrică de termoficare pe platforma producătorului de aluminiu.• Valoarea totală a investiţiei, care sparge practic monopolul RENEL în furnizarea electricităţii în România, este de circa 200 milioane dolari. Centrala va livra către ALRO o putere contractată de 320 M W , iar contractul este valabil pe o perioadă de 25 de ani. ■: ■
Combined Energy Companies va construi centrala în următoarele 30 de luni, din fonduri proprii, fară garanţii guvernamentale. Firm a americană negociază m prezent asigurarea gazului natural care va alimenta centrala, cu Romgaz şi cu alţi potenţiali furnizori. Preţul de furnizare a energiei electrice este, conform contractului, substanţial mai redus faţă de preţul RENEL.
- Cheltuielile cu energia electrică se ridică la circa 40% din to ta lu l co stu rilo r de p roducţie a alum iniului electro litic: Conducerea A LRO apreciază că investiţia va duce la creşterea competitivităţii aluminiului românesc pe pieţele interne şi internaţionale.
Contractul preliminar şi planul investiţiei se află în curs de analizare şi urmează să fie supus aprobării consiliilor de administraţie ale celor două companii şi ale finanţatorilor obiectivului.
• Uzinele Electroputere Craiova au încheiat, în august 1996, cu compania General Motors un contract p r iv in d realizarea a două prototipuri de locomotive Diesel electrice LDE - 2.100.
Vasile Olievschi, Ncepreşcdintele SNCFR spune că prima locomotivă va fi realizată în acest an, iar a doua în primăvara anului viitor.
Realizarea celor două locomotive face parte dintr-un program al SNCFR de identificare a potenţialilor parteneri strategici pentru începerea proiectelor de reabilitare a parcului de locomotive din dotarea regiei. Programul a început în perioada 1994-1995, în cadrul adestuia fiind analizate şi chiar începute unele dintre ofertele producătorilor externi, printre care şi cea a General Motors.
- "Olievschi spune că prin realizarea, de către firmele interesate, a prototipurilor de locomotive, se are în vedere identificarea celei mai bune oferte, “încă nu s-a luat o decizie privind firma care va executa lucrările de modernizare a locomotivelor româneşti. La com petiţie au şanse egale toţi producătorii externi”, afirmă vicepreşedintele SNCFR.
Viorel Simuţ, preşedintele SNCFR a declarat că regia va purta negocieri cu compania americană General Motors, pentru modernizarea altor 20 de locomotive electrice. ■*
• Contractele TransChem şi Case - Valmont,
de susţinere a agriculturii, se afla în fază finala, f iin d luată decizia po litică se susţinere a p ro iectelor, a declara t D inu Gavrilescu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Firm a TransChem a propus u n proiect de 80 milinanf! dolari prin care un consorţiu de companii - Pioneer, John Deere, Citibank, D uPont - urmează să furnizeze sem inţe/substanţe chim ice şi utilaje pen tru cultivarea porum bului. C oordonatorul rom ân al proiectului este R egia A utonom ă a îm b u n ă tă ţir ilo r F unciare . P ro ie c tu l im plică acordarea de garanţii guvernam entale. în aprilie 1998 Comitetul Interministerial pen tru credite şi garanţii la Export a recom andat M inisterului Finanţelor acordarea garanţiilor guvernam entale pentru acest con tract M inisterul F inanţelor nu a acordat, încă, garanţiile guvernam entale pentru acest proiect, dar acest lucru se poate realiza într- un timp scurt, ce este cuprins între o săptâmînă şi o lună de zile, a precizat Ionuţ Costea, preşedintele Com itetului Interm inisterial pentru Credite şi Garanţii la Export.
Pentru proiectul de m odernizare a parcului agricol prin dotarea cu utilaje şi echipamente de irigaţii de producţie am ericană, fiim izate de companiile Case şi Valmont a fost emisă o Hotâiîre de Guvern care prevede acordarea unei garanţii guvernamentale pentru o primă fază a proiectului, de 80 milioane dolari. .
Luni, 18 mai, Comitetul Interministerial pentru Credite şi Garanţii Ia Export a discutat proiectul, la solicitarea firmei Case. O decizie în privinţa acordării garanţiei guvernamentale n u a fost luată, proiectul fiind încă în analiza Exim bank.
• Cooperarea dintre Bell Helicopters şi IAR Braşov, pentru construcţia în România a elicopterelor de atac “A H I RO Dracula" aşteaptă fin a lizarea n egocierilor pentru obţinerea finanţării achiziţiei a unui număr de elicoptere de Ministerul Apărării Naţionale. .
B e ll H e lic o p te rs a a n u n ţa t re c e n t că in te n ţio n e a z ă să p ro d u c ă în R om ân ia şi com ponente pentru elicoptere civile şi auto. Contractul dc achiziţionare a 70% din acţiunile ' IAR Braşov de către Bell Helicopters Textron este condiţionat dc achiziţionarea de către MApN a unui număr de elicoptere dc atac, într-o primă variantă 96. Termenul de p lată pentru acţiunile IA R a fost prelungit dc FPS de două ori, ultimul term en fiind 31 iunie.
Contractul face posibilă şi colaborarea dintre Turbomecanica Bucureşti şi General Electric, p en tru com ponente şi p iese de schim b ale elicopterelor.
• FPS a nndut, în decembrie 1997, 70% din acţiunile societăţii comerciale Rulmenţi Grei Ploieşti firmei americane Timken, pentru 37 milioane dolari. V alo a rea in v es tiţiilo r din urm ătorii cinci ani este dc 45 milioane dolari. D ouă milioane dolari sîn t acordate de firma americană pentru înfiinţarea şi dotarea unui centru de proiectare şi inginerie în dom eniu.
Timken a inaugurat, în luna martie a acestui an, filia la din R om ânia a com pan ie i - Tim ken România.
Compania Timken este cotată la Bursa din New York. Timken a avut, în anul 1997, un profit net de 171 milioane dolari, la o cifră de afaceri de 2,6 m iliarde dolari şi are 21.000 angajaţi în întreaga lume.
l u n a a c e a s t a C O N H E i GSM p l & t e ş t e c o n e c t a r e a *
OFERTA SPECIALA ISAF S JL , DEALER AUTORIZAT C0MHEXESH PRIN AUTO DATA H P E L
DOAR 149 USD* pentru
modelul ERICSSON 628!Litre 4 şi 3 0 m ai, CONNEX GSM rfi o feri conectare gratuită!—Şi 22% reducere pentru t d r f a n l Eliceaan 628! /.In loc de 191 USD, Encwai 628 - vn sttdd din gtneraţia Jew ih ie 1997 - w coNa acim doar 149 PSD*!Ofesta este valabflA pentm e a r in d d e p e 1 a n de
imn302.11.11
C0NNEX GSM este matâ hţgsMJ i M o b l F o n
AUTO DAYA IMPEX: CLUJ, HOTEL CONTINENTAL, TEL: 064 167 2 6 1 , FAX: 064 191 445
12) marţi, 26 mai 1998 BURSE-F/MANTE-BĂNC/
BURSA DE VALORI BUCUREŞTI Piaţa mobiliară RASDAQ - 25.05.1998S l m b - D s n u m lr * s o c i c t a b V N | V a r : C u m p . V i n * . O a s e . I n e h . | N r .t r*
C a t e g o r ia 1 ( 16 a o c te te tl )
A L R B C T A L R O S L A TIN A 2 9 0 0 0 O 6 8 9 0 0 69 0 0 0 6 8 9 0 0 6 9 0 0 0A N TIB IO TIC E IAŞI TOOQ o 2 9 9 0 26 00 2 6 0 0 2 9 9 0A R C TIC <3 Ai EŞTI TOOO -1 6 0 9 0 61 00 6 1 0 0 6 1 0 0 9 2A U T O M O B IL E DAC IA P ITE Ş TI lO O O o 6 0 0 610 9 0 0 6 0 0
A Z O B E T A Z O M U R E Ş TG .M UR .ES TOOO o 1 2 3 0 1290 1 2 30 1290 4-1N A V R O M <3 ALATI 2 9 0 0 0 7 3 9 9 0 3 6 0 0 33 0 O 3 9 9 0 8 6C O M P A S IB IU 1 0 0 0 -1 1 2 6 0 1260 1 2 90 1260ELJ# ELEC TR O A P A R A TA J B O C U R f TOOO 4 1 9 4O 1970 1 9 00 1920 4 0O IL TE R M IN A L C O N S T A N T A TOOO O 1 2 7 0 1280 1 2 60 1 2 70 8 4O L T G HIM RM .VALC EA TOOO -1 1 6 7 0 1680 1670 1680INX# O T E U N O X TA R O O V tS TE 2 9 0 0 0 2 8 1 3 9 0 0 14000 19 900 13 900 6P O L IC O L O R BOC U R ES TI TOOO 1 7 2 0 0 7300 7 1 0 0 7 3 0 0 41
R B R R U L M E N T U L BR AŞO V TOOO 9 3 7 2 38 0 4 1 0 3 7 2 - .2 3 1Ş A N T IE R U L NAVAL C O N S T A h 2 9 0 0 0 O .9 6 0 0 6 2 00
S O P S O F E R T BAC A U TOOO -4 2 1 4 22 9 221 2 2 0 13TE R A P IA C LU J-N A P O C A TOOO O 1 6 9 0 0 16600 16 600 1 6 9 0 0 101T o t a l c a te g o r ia 1 . 1 ,2 0 7C a b g o r b a It-e ( 8 9 s o c b b t t ) .
C > Z • U A M T o r a d e a TOOO -1 7 4 T B 4 9 0 4 3 9 4 3 0 8U ^ T # UZ T E L P LO IEŞ TI 2 9 0 0 0 O 7 1 0 0 79 00 0 0 O
v e s V E S S K 3 H S O A R A 2 9 0 0 0 O 9 6 0 0 6 6 0 0 O O OZ H B ZAM ARUL B U Z Ă U TOOO -1 1 6 1 0 6 2 0 6 0 0 6 1 0 3 22 J M 2 IM TU B Z IM N C E A 2 9 0 0 0 -e 6 2 9 0 70 00 7 1 0 0 6 0 9 0 9
• După galopanta Scrie de 5 meciuri în 16 zile, Liga feminină intră într-un moment de respiro (pînâ în 9 iunie) facilitat de participarea naţionalei de tineret la turneul de calificare al CE (turneul ce se va desfăşura în Cehia şi va opune, pentru cele două locuri calificante, patru echipe). în ţînăra reprezentativă
. tricoloră figurează şi jucătoarele clujence Andreea Pop şi Mirela Rogoz. • i ' f
• S-a constituit şi lotul din care se va recruta selecţionata ce ne v a reprezenta la Mondialele u n iv e rs ita re p rogram ate la s f îrş itu l lu n ii v iitoare în localiţatea poloneză Wroclaw. Printre cele 30 de nominalizări se află şi 7 componente a le ”U” -ului: portarii Cristina Dogaru şi K iraly Estera şi jucătoarele de
numai o victorie de teamul Rapid - Rulmentul Braşov 22- cîmp Anamaria Ştecz> Carmenclujean. Iar tra seu l :22, Şuiorul Baia M are - Univ. ^ d escU’ G ris tina H erb e rt,constănţencelor este - am mai Bacău 28-25, lisa Timişoara - ^ eo ra G riga şi Florentinasubliniat-om ult mai lejer decît H idrotehnica Constanţa 23-30,al studentelor, care urmează să ”U ” URSUS - Oltchim Rm.
”I T URSUS * Oltchim
se deplaseze la Silcotub şi Rapid; Ceea ce nu trebuie să inducă însă p an ică --d u şm an u l cel m ai
asigurîndu-şi un nou titlu ' ide insidios. Important pentru echipăcam pioană, ia r A n tilo p a este sentimentul că ”se poate” !
\ semnîndu-şi retrogradarea), la A demonstrat-o la Vîlcea, lanivelul locului 4 - ultimul care Braşov şi, duminică, în returulasigură participare europeană - cii liderul căruia i-a fost egală.runda de duminică a înmulţit n e cu n o scu te le .' În tru c ît Hidrotehnica, victorioasă la Timişoara, a urcat la preţ de
Iată însă, configuraţia şi ecoul etapei cu nr. 30: A ntilopa - Fibrex Săvineşti 21-24, Oţelul G alaţi - Silcotub Zalău 32-28,
Nicolescu.- ns. d. -
SCRIMA O nouă medalie de aur pentru , clujence
; Aşa după cum v-am informat în num ărul de. La băieţi, floretiştii clujeni au âvut o comportare ieri al ziarului nosţru Clujul a găzduit timp de 4 mai bună la întrecerile pe echipe, unde au scăpat zile finalele Campionatelor Naţionale de scrim ă. de puţin ''bronzul” fiind învinşi în meciul pentru pentrd copii (10-13 ani) la floretă băieţi şi fete. locul 3 de scrimerii de la C.S.Ş. Ploieşti cu 45-36. După ce în ziua de debut clujeanca Corina Indrei Echipa a fost formată din Andrei Bitay, Camila reuşit să urce pe prima treaptă a podiumului de M archiş şi Bogdan Gavriliu (antrenor Mugurpremiere; iată că şi în p roba pe ech ipe a Codreanu). Locul 4 este totuşi dătător de speranţefloretistelor am avut satisfacţia consemnării unui pentru viitor dacă amintim că Marchiş şi Gavriliusucces a reprezentantelor C lubu lu i sportiv mai au drept de participare la această categorie demunicipal. Astfel, "trioul” Corina Indrei, Zita virată încă 2 şi respectiv 3 ani. La individual dupăJancso şi Raluca Mora (prima pregătită de tânărul un început prom iţător Andrei Bitay a evoluatşi ambiţiosul antrenor M ugur C odreanu, iar inegal, ratînd întrecerea în finala de 8, trebuind săcelelalte două de experimentatul tehnician praf. se mulţumească cu locul 9. În finala de floretăPcter Habala, a reuşit ca după m ulţi ani de băieţi s-au îhtîlnitRichardOsvath(C.S. Satu Mare)anonimat să scoată li ., rampa de lansare speranţele şi Ionuţ Neagu (C.S.Ş. Ploieşti). Scor 15-13 pentrufloretei feminine clujene. "Vioara înţîi” a fost din primul. Rezultatul finalei de la floretă băieţi echipe:nou proaspăta campioană la individual, talentata C.S.Ş. 3 Steaua Bucureşti - C.S. Satu MareCorina Indrei. În partida decisivă pentru titlu 45-26.echipa clujeană a dispus cu 45-33 de formaţia ~C.S.S. 3 Steaua Bucureşti. P a u l RADVANYI
■ 'A căzut cortina peste cea de- a 32-a ediţie a Campionatelor Europene de box găzduită de capitala Republicii Belarus,Minsk. Competiţia a fost foarte- bine organizată, dar din punct pentru o medalie de aur. în final,de vedere tehnic a produs multe deşi a luptat extraordinar, Mariannemulţumiri. Mai întâi problema a trebuit să plece capul în faţa
. arbitrajului electronic cu maşina ucraineanului Serghei D anil-de punctat care este complet în cenko cu o decizie la puntte ded efav o area boxu lu i ş i a 13-3. Primele două reprize auprogresului acestuia. Această' fost egale, apoi Danilcenko s-a"descoperire tehnică” nu ţine desprins în cîştigâtor. ■'cont de tehn ica boxeru iu i, • C a teg . P a n ă (57 kg) - eschive, joc de picioare, tactică. Campionul european de la Vajletăria loviturilor, ci pur şi simplu, (D anem arca), Ram az Palianide v a lo a rea de punc ta j a (Turcia), şi-a onorat cartea delov itu rilo r, ceea c e le s te în vizită boxînd foarte frumos şidetrimentul frumuseţii acestui impunîndu-se clar în faţa lui A.spoit Chiar şi la finale am asistat la întîlniri stereotipe, anoste, fără nici un farmeccare atestă această afirmaţie. Dar mai bine să trecem
' la desfăşurarea acestor finale.• Categ. Semi-muscă (48 kg)
- Serghei Kazakov (Rusia), după un meci fără probleme, l-a învins la p u n c te '(d e c iz ie 4 -0 ) pe lituanianul Ivan Stapovici.
• C ateg. M uscă (51 kg) - Ucraineanul Vladimir Sidoreriko s-a dovedit mai bun decît ru s u l.
Cronica ringului:
Gong final la Europenele: de Box• C ateg. Cocoş (54 kg) - A ‘ în faţa turcului Nurhan Sulei
v e n it rîn d u l lu i M arian Managlu conducînd de la primulAlexandru (un tînăr de 21 de ani gong pînâ la ultimul, în finald in C ălăraşi), debutant la o obţinînd decizia cu 9-3 şi o datăasem enea competiţie, să lupte cu ea medalia de aur şi titlul de '
parcursul întregii com petiţii. D orel Sim ion a făcut şi de această dată dovada calităţilor
Ilfat R aziapov , pe care l-a - sale de necontestat, boxînd depăşit la puncte (5-0). într-o manieră de mare campion,
campion european. •• Categ. Semi-mijlocie (67
kg) - Campionul olim pic şi m ondial,O leg Saitov a cîştigat fără problem e în dauna lui Serghei Dzinziruk.
• Categ. Mijlocie-mică (71 kg) - Un meci de ”zile mari” au oferit Frederic Esther (Franţa) şi A slan E rgum ent (T u rc ia ). Francezul mai tehnic a punctat mai mult şi... 4-1. : j
• Categ. Mijlocie (75 kg) - Ungurul Zsolt Erdej l-a "năucit”
Simion (7-1).' p e irlandezu l B rian M agee• Categ. Semi-uşoară (60 kg) obţinînd o victorie lejeră (10-2).
- K aba Gogobadze (Georgia) a , • Categ. Semi-grea (81 kg) -cîştigat cu un scor de fotbal (2- - A lexandr Lebziak (Rusia) a0) în faţa lu i K ay H u s te cîştigat prin abandon în faţa(Germania). englezului Fry Gurtner. Meciul
• Categ. Uşoară (63,5 kg) - a durat doar o repriză. Reprezentantul nostru la această • Categ. Grea (91 kg) -categorie putem spune că a făcut Italianul Geacobe Fragomeni aun adevărat galop de sănătate pe fu rn iza t m area su rp riz ă a
europenelor învingîndu-1 cu 12- 9 pe bielorusul Serghei Dicikov, deşi a fost condus la puncte după primele trei reprize.
Coriolan IUGA
Irina abordează Parisul cu
dreptul
i .
t
v
primelor tururi, se profilează o optime cu Venus W illiam s, iar apoi - în cazul u ne i v ictorii improbabile după ce a arătat americanca în ultim ul timp - un sfert cu Hingis - pentru ale cărei şanse la titlu bookmakerii nu mai acceptă plasamente.
O u ti lă re p e t i ţ ie p e n tru tentativa de a deveni lider ATP a reuşit şi Petf K orda, calificînd echipa Cehiei în finala CM pe echipe.de la Dusseldorf, turneu dotat cu 1,9 m ilioane $. în formula Korda, Dosedel, Vacek & Suk, cehii au trecut cu 3-0 de Suedia ş i ‘ 2-1 d e S U A şi Australia, al doilea ju că to r al lumii treeîndu-şi în cont victorii la B jo rk m an , C h a n g şiPhilippoussis. O ponen ta din fina la de d u m in ic ă a fo s t Germania lui Becker. D upă 2-1 cu Slovacia şi Franţa, echipa gazdă (prezentă în primele 8 ale lumii graţie wild card-ului oferit de o rg a n iz a to r ii d e la
Cap de serie. nr. 2 , Ir ina R ochusclub) a tre cu t cu unSpîrlea a cîştigat sîmbătă turneul neverosimil 3-0 de campioana
■J|§ g | |p » S
de la Strasbourg, a cărei ediţie precedentă a intrat în istorie ca ultimul succes din palmaresul lin Steffi Graf. Ajunsă în sferturi la... Madrid ’97, Irina a optat în acest an pentru turneul francez care, iată, i-a adus primul succes în 1998. N u a fost uşor, învinsa ei reuşind să elimine în sferturi prima favorită a turneului, pe Amanda Coetzer. D eşi doar a 110-a jucătoare a lumii la startul turneului, Julie Halard-Decugis a dat semne de revenire la forma ce o plasa în Top 20 acum 18 luni. încura ja tă de publicul propriu la fiecare minge, ea a rezistat 90 de minute în faţa numărului 9 WTA, înainte de a ceda cu 6-7,3-6. "Am jucat bine această săptâmînâ, obţinînd 4 succese, dar adversara mea din finală a. fost prea puternică” ,
ediţiei precedente, Spania, prin exce len ţă o r e p re z e n ta n tă autorizată a zgurii roşii. După ce nu a reuşit nici victorie în partidele anterioare, N icholas Kiefer a trecut cu 6-1, 6-4 de Carlos M oya, liderul echipei spaniole. -Pentru ca, în finală, nemţii să-i învingă cu acelaşi scor pe cehi. A lături de David Prinosil, "Ţarul Boris” şi-a trecut în cont succese pe linie.
Ca de fiecare dată în epoca p ost-M uste r, tu rn e u l de la Roland Garros debutează azi fără un favorit clar la titlul de simplu- masculin. Rios, Korda şi cohorta spaniolă sînt adversari redutabili, dar Pete Sampras ştie că, mai devrem e sau m ai tîrz iu pe parcursul carierei, trebu ie să cucerească Parisul dacă doreşte să rămână în istorie ca cel mai
declara franţuzoaica după meci.v bun jucător al tuturor timpurilor. Dincolo de faptul că acest succes îm potriva sa sîn t că ldura şi"rotunjeşte” contul "celei mai bogate femei din istoria sportului românesc”, el ar trebui să fie un atu m o ra l la a b o rd a rea internaţionalelor F ranţei. Pe traseul Irinei, dacă va supravieţui
faptul că zgura e o suprafaţă prea lentă pentru gustul său, lungind "neperm is d e m u lt” *durata meciurilor.
Radu C. M UN TEANU
M e m e n t o26 mal
• Ziarele din această zi, în 1930, au vestit senzaţionala victorie a selecţionatei de fotbal a României, care cu o zi în urmă, în cadrul turneului dotat cu "Cupa Balcanică" a dispus de formaţia Greciei cu scorul* de 8-1! In meciul disputat la Bucureşti prima mare senzaţie a fost prezenţa în echipa României a vestitului centru înaintaş al epocii interbelice, Rudolf "Ruda” Wetzer, care a înscris nu mai puţin de 5 (!) goluri, lată echipele: ROMÂNIA: Lăpuşneanu - S te in e r li, B u rg e r - R a ffin sky, V ogi, Stanciu - K o vâ cs I, Deşu, W etzer I, Dobay, Barbu II; GRECIA: Jamalis - Feriemis, Curandis - Constantinidis, V ik e lid is I, V ik e lid is II - Anghelakis, Adrîanopolis II, Adrianopolis11, Adrianopolis IV, Adrianopolis III. In afară de Wetzer au mai înscris cîte un gol Dobay, Raffinski şi Vogi, - iar din partea, grecilor Adrianopolis II. , '
LASZL6 Fr.
Popicăresele din Gherla în luptă
pentru prom ovare în Superligă
După o întrerupere de o lună cauzată de desfăşurarea Campionatelor Mondiale, s-au reluat întrecerile îri Divizia A de popice. Form aţia feminină C O N S TR U C TO R U L Gherla a evoluat pe arena proprie, împotriva echipei D U C TIL Buzău, clasată pe primul loc. Popicăresele din Gherla au avut o comportare excelentă, reuşind să învingă adversarele din Buzău cu scorni de 2336 - 2276 (3-3).
Dintre gazde s-a remarcat ludita Berciu cu 423 p.d., dar trebuie să o evidenţiem şi pe • "veterana" Adina Mureşan, care ■ a realizat împotriva fetelor de la D UCTIL 408 p.d. De la oaspete notăm performanţa lui Constantinescu.'cu 406 p.d. Cu această victorie, popicăresele de' pe Someş s-au apropiat şi mai mult de visul mult dorit: promovarea în Superligă.
SZ. Cs.
R 3 VFORMULAIWORLDCHAMPIOMSHIP
M.P. de la Monaco
Hakkinen - un merituos... campion ' ' • mondial
-L a startul sezonului, M ika Hakkinen avea în palmares 95
Schumacher, dar germanul a fost d ev an sa t în c a l i f ic ă r i de
de Grand Prix-îiri şi o singură 1 Giancarlo Fisichella. Importanţa v ic to rie , fă c u tă c a d o u de acestui amănunt a ieşit pregnantCoulthard şi Vilieneuve la Jerez. După o treime din ediţia 1998 el a in tra t d e ja în c lubu l campionilor, graţie victoriei de la Monaco. După ce nici această cursă din Principat, cea mai tehnică a Formulei 1, nu a adus vreo schimbare în raportul de fo rţe , p o s ib il ita te a ca Ia împlinirea a 30 de ani (28 sept)
în evidenţă după ce startul nu a adus m o d ifică ri în o rd inea cvartetu lu i fru n taş , ita lianu l reu ş in d să b lo c h e z e to a te tentativele de depăşire ale lui Schumi. Depăşirile în general au fost ra r is im e , m eritând menţionată cea a lu i W urz (la start) şi Irvine (în ”cul du sac", turul 10), am bele co n tra lui
M ika să d ev in ă a l 28 -lea Frentzen, respectiv aceea reuşităcampion mondial din istorie a de Schumacher în tuiul 37 contradevenit aproape o certitudine. unui A lexander W urz răm as pe
C a lif ic ă r ile i-a u adus p is tă p e n tru a - ş i a ju tafinlandezului al 4 -le a pole- coechipierul de la B enetton săposition, iar M cLaren-ului a recupereze d is ta n ţa fa ţă decincea "dublă” în prim a linie, ferrarist, cu care se duela pentruSingura am eninţare serioasă locul 2 de la abandonu l luivenea d in p a rte a tr ip lu lu i Coulthard în tu ru l 18. C u treiîn v in g ă to r a ic i , M ich ae l schimbări succesive de poziţii pe
cîteva zeci de m etri, duelul Schumi - W urtz (cu adevărat, antologic) l-a costat pe 'Dum nezeul Form ulei 1 în -e ra post- Senna”, germ anul fiind silit să intre la boxe. D oar încăpăţînarea lui Ross Brown şi cerul întunecat, apiintindu-ne de superba victorie pe ploaie reuşită anul trecut, l-au îm pins pe Michael să reia cursa cu un handicap de 3 tururi. Tot ce a reuşit Schumi a fost o depăşire a lui Takagi, care în final i-a adus locul 10. D upă aprecierile lui Hakkinen, contribuţia pilotului la efortul colectiv e de maxim 3040% , restul fiind m aşina şi pneurile. - Duminică, M ika a realizat măcar acel 40% , controlînd fără ezitări întreaga cursă.
M o n te C a r lo (78x3,367= =262,626 km ): 1. M . Hakkinen ( l h 5 1 :2 3 ,5 9 5 ) lO p, 2. G. Fisichella (+11,475”) 6p, 3. E. Irvine (+41,378”) 4p, 4. Salo (+1:00,363) 3p, 5. J. Vilieneuve (+ ltu r) 2p, 6. P . D iniz (+ltur) lp e tc .
C la s a m e n t g e n e ra l: H akkinen 46, Coulthard 29, M. S ch u m ach e r 24 , Irv in e 15, F re n tz e n & V ilien eu v e 8, Fisichella 7, Salo & Aleşi 3 etc.
, C onstruc to ri: M cLaren 75, Ferrari 39, Benetton & Williams 16 etc.
Radu C. M UNTEANU
WORLD CUP - Statele Unite ale Rmericii, 1994Ediţia jubiliară XV a adunat în SUA 24 de ţări, acest număr de
echipe fiind ultimul ca formulă de desfăşurare, pentru că, iată, enormul„ interes faţă de competiţie a dus la noua formulă cu 32 de echipe.
De ce a fost aleasă'SUA gazdă a ediţiei jubiliare XV? Se pot face fel de fel de speculaţii. Una ar fi că SUA s-a numărat printre cele 13 care au fost prezente la prima ediţie (Uruguay - 1930) şi merita o recunoaştere a prezenţelor sale şi la alte ediţii. Mai degrabă aş spune că alegerea SUA drept gazdă a fost una de ordin politic (şi istoria se va repeta doi ani mai tîiziu cînd ediţia centenară a Jocurilor Olimpice modem e a fost "mutată” dincolo de Atlantic, la Atlanta, în loc să aibă loc în Grecia, aşa cum se cuvenea). Reîntorcîndu-ne lă balonul rotund, acesta nu se bucură în SUA de interesul altor discipline sportive şi totuşi, marea putere politică şi economică a avut cîştig de cauză. Drept urmare, după Germania, campioana mondială en-titre, SUA, ca ţară gazdă a ediţiei n-a avut probleme şi griji cu calificarea pentru turneul final. Celelalte 22 de locuri în schema ediţiei au fost ocupate de alte 12 echipe ale Europei care au traversat Atlanticul împreună cu Germania, patru sud-americane, în fiunte cu Brazilia, triplă campioană mondială şi singura care a fost prezentă ia toate ediţiile, trei din Africa, două din Asia şi Mexicul. Cele 22 de ţări care şi-au cîştigat dreptul de a fi prezente la turneul final World Cup 1994, au avut de trecut prin fiircile caudine ale preliminariilor, care în Europa au constituit adevărate pietre de încercare. în acest context vă oferim o mostră sugestivă, grupa a 4- a europeană, din care a făcut parte România.
TRICOLORII ÎN PRELIMINARII 'România a făcut parte din grupa a 4-a europeană, împreună cu
Belgia, combinata Cehia-Slovacia, Ţara Galilor, Cipru şi Insulele Feroe. înainte de a vâ opri privirile asupra clasamentului final al grupei vă provocăm să retrăiţi emoţiile celor zece bătălii purtate de tricolori şi frumoasa lor reuşită de a se califica pentru ediţia a XV-a, jubiliară, a turneului final găzduit pentru prima dată pc pămînt nord-american. Sumar vă vom prezenta toate rezultatele înregistrate in grupă:
✓ • Belgia-Cipru 1-0.• România - Insulele Feroe 7-0. Au marcat: Balint (3, 39 şi 78),
Hagi (15), Lăcătuş (28, din 11 metri), Lupcscu (45) şi C. Pană (56). "1 l ”-cle aliniat de tricolori: Stclca - D. Petrescu, Mihali, Gicâ Popescu, D. Munteanu - C. Pană, Lupcscu (771Cbcregi), Rotariu, Hagi - Lăcătuş (63, Gane), Balint. - - ‘
• România - Ţara Galilor 5-1. O primă repriză de excepţie a tricolorilor cu cinci goluri semnate de Hagi (5, şi,35), Lupescu (T şi 24) şi Balint (32)/Un gol.în secunda pentru oaspeţi prin Rush (52).
‘ Formula de echipă aliniată de România: Stclea - D. Petrescu, Mihali,. Belodedici, D. Munteanu - Sabâu (79, Timofte II), Gică Popescu, Lupescu, Hagi (72, Gcrstenmaier) - Lăcătuş, Balint.
• Belgia - România 1-0. Unicul gol l-a marcat Smidts (27), replica tricolorilor nu prea s-a legat în atac. Formaţia tricolorilor: Stelea - Di Petrescu, Mihali, Belodedici, Selymesi - Sabău, Lupescu, Hagi, D. M unteanu- Lăcătuş, I. Dumitrescu (78, Pavel Badea).
• Cipru - Ţara Galilor 0-1;• România - Cehia-Slovacia 1-1. După o /repriză albă a fost
deschis scorul de tricolori prin Ilie Dumitrescu (49) şi se părea că4 lucrurile vor merge bine. Numai câ un contra-atac şi combinata ceho
slovacă a egalat prin Nemecek (80, din 11 metri). Formaţia aliniată de tricolori: Stelea - D. Petrescu, Mihali, Belodedici, D. Munteanu -. Sabău, Hagi, Lupescu (78, Timofte I), I. Dumitrescu - Lăcătuş, Hanganu (67, Vlâdoiu). •
• Belgia - Ţara Galilor 2-0.• Cipru - România 1-4. Gicâ Popescu'(4), Răducioiu (37), Hagi
(78) şi Hanganu (88) au marcat pentru tricolori, Pitas (40, din penalty) ' pentru ciprioţi. Echipa aliniată de tricolori: Stelea - D. Petrescu, Mihali, . Belodedici, D. Munteanu - Hagi, Lupescu, Gică Popescu, I. Dumitrescu (87, Vlădoiu) - Lăcătuş, Răducioiu (60, Hanganu).
• Ţara Galilor - Belgia 2-0. '• România - Cipru 2-1. Lovitură de teatru cînd ciprioţii deschid
scorul prin Sotiriou (23). Am egalat şi preluat conducerea prin golurile lui Ilie Dumitrescu (36 şi 55). Am aliniat formaţia: Stelea - D. Petrescu, Săndoi, Belodedici, Selymesi - Sabâu, 1. Dumitrescu, Hagi, D. Munteanu - Lăcătuş (78, O. Stingă), Ceauşilâ (64, Marius Predatu). '
' « Belgia - Insulele Feroe 3-0. ~ , ,• Cehia-Slovacia -.România 5-2. Sau dezastrul de la Kosice. -
Combinata a supus defensiva tricolorilor în bombardament susţinut, iar veteranul Lung a gafat nepermis încasînd cinci goluri marcate de Vrabec (13), Latal (38), Dubovsky (64, 81 şi 90). Pentru tricolori a înscris Răducioiu (17 şi 57). Dezastrul de la Kosice a însemnat mazilirea antrenorului naţionalei, Cornel Dinu, respectiv înscăunarea lui Anghel Iordânescu. Iată cum a arătat echipa aliniată de Comei Dinu la Kosice: Lung - Sabău, Prodan (80, Hanganu), Belodedici, Gică Popescu, D. Munteanu - Hagi, Lupescu, I. Dumitrescu - Lăcătuş (70, Panduru), Răducioiu. - . . .
• Ţara Galilor i Cehia-Slovacia 2-2. -. • Insulele Feroe - România 0-4. Debut cu dreptul pentru Puiu
Iordânescu. Toate golurile au fost semnate de Răducioiu (23, 58, 59 şi 77). Formula de echipă: Prunea - D. Petrescu (76, Panduru), Prodan, Gicâ Popescu, Selymesi - Sabău, Hagi, Lupescu, D. Munteanu - Răducioiu, Vlădoiu (68ŢCraioveanu).
• România - Belgia 2-1. Meci cheie pentru tricolori şi revanşă,
totodată, pentru partida din tur. Două goluri semnate de Răducioiu (67, din penalty) şi I. Dumitrescu (85), golul lui Scifo (88, din penalty) fiind prea tardiv. Echipa aliniată de tricolori: Prunea - D. Petrescu Prodan, Belodedici, D. Munteanu - Sabâu (27, Selymesi), Hâgi', Lupescu, Gică Popescu, -1. Dumitrescu, Răducioiu.-
• Ţara Galilor - Cipru 2-0.• Cehia-Slovacia - Cipru 3-0.• Belgia - Cehia-Slovacia 0-0.• Ţara Galilor - România 1-2. Meci teribil de tensionat. Hagi
(34) a deschis scorul. Galezii au egalat prin Saunders (61), dar Răducioiu (83) a marcat golul victoriei şi tricolorii au încheiat triumfal preliminariile obţinînd paşapoartele pentru SUA. lată echipa victorioasă: Prunea - D. Petrescu, Prodan, Belodedici, Selymesi (73, ■D. Munteanu) - Sabău, Hagi, Lupescu, Gică Popescu- Ilie Dumitrescu, Răducioiu. -
N Calificate: România şi Belgia.Au ratat preliminariile ţări europene cu tradiţie şi prezenţe1 în turneele
finale: Iugoslavia, Portugalia, Cehia, Scoţia, Ungaria. Că aşa-i balonul, rotund. Se califică pentru turnee finale reprezentativa care acumulează mai multe puncte.
s e u z r e m e m t s r t c e ş t m e n t e i• O noutate în privinţa modului de evaluare a rezultatelor: trecerea
la evaluarea victoriilor cu 3 puncte, respectiv cu un punct, rezultatele j de egalitate, ca o rezultantă a măsurii, faţă de alte ediţii a crescut cu ceva media de goluri revenite pe meci.
• în turneul final World Cup SUA 1994 s-au disputat (ca şi în ediţiile anterioare cu formula de 24 echipe) 52 partide: 36 în cele 6 grupe, 8 în "optimi”, 4 în "sferturi”, 2 în semifinale, cîte unul în finala mică şi cea mare. - x; • în cele 52 de partide au fost înscrise 159 de goluri (93 în c e le 36 de partide din grupe, cele mai multe, 22 în grupa B, cele m a i puţine, 8 în grupa E). In "contabilizare” am inclus şi partidele c a re au necesitat pentru desemnarea unei cîştigătoare executarea loviturilor de departajare de la 11 metri. Media de goluri marcate de m eci a fost de-3,0 5 .0 medie superioară'ediţiei anterioare.
• Făcînd un sumar bilanţ al celor 15 ediţii desfăşurate rezu ltă următorul clasament al campioanelor mondiale: Brazilia cu 4 victorii finale (1958, 1962, 1970 şi 1994); Italia 3 victorii (1934,1938 şi 1982); Germania 3 victorii (1954,1974 şi 1990); Uruguay 2 victorii (1930 şi 1950), Argentina 2 victorii (1978 şi 1986); Anglia o.singură victorie (1966). Va pătrunde în acest sextet al campioanelor o a ltă putere fotbalistică la finele ediţiei a XVl-a FRANCE 1998 sau u n a din cele şase va adăuga o nouă tresă pe epoletul titlurilor supreme? Aceasta este marea întrebare! Răspunsul îl vom primi duminică 12 iulie 1998 în jurul miezului nopţii cînd va lua şfîrşit finala.
Fişierul ediţiei nord-americane IGRUPA A(SUA, Columbia, România, Elveţia)
• România - Columbia 3-1. înaintea turneului final echipa lui Valdcrama şi Asprilla era creditată ca favorită a grupei, judecată de valoare exprimată şi de marele Pclc. Pe stadionul "Rose Bowl - Pasadena” (Los Angcles), în ziua de 18 iunie 1994 situaţia a fost exact pe dos. Tricolorii au controlat realmente cu autoritate disputa, deschizînd scorul prin Răducioiu (16). A urmat apoi acel neuitat gol de gcnericjnarcat de Gică Hagi (34). Un gol cum extrem de rar poate fi văzut pe stadioane, balon , expediat din lateral şi din afara careului mare, înfipt "Ia păianjen” în stingă portarului Cordoba, uluit de traiectoria mingii. Speranţe de redresare pentru columbieni golul lui Valencia (43), dar pauza a fost un sfetnic bun pentru tricolori, care în repriza secundă s-au apărat exact şi au contra-atacat periculos, Răducioiu (88), înscriind al doilea gol. Iată şi formaţiile care au evoluat: ROMANIA: Stelea - D._Petrescu, Mihali, Belodedici, Prodan,D. Munteanu - Hagi, Lupescu, Gică Popescu, I. D um itrescu (67, Selymesi) - Răducioiu (90, Papură); COLUMBIA: Cordoba - Herrera, Perea, Escobar, Perez - Gomez, Valderama, Alvarez, Rincon - Valencia, Asprilla. Partida a fost arbitrată de Al. Sharif (Siria), ajutat de Yo'usuf Al Ghattan (Bahrein) şi James Douglas (Trinidad Tobago), fiind urmărită de 91.856 spectatori,
• SUA - Elveţia 1-1. Scor stabilit în finalul primei reprize. Au marcat primii elveţienii prin Bergy (39), egalitatea fiind reuşită de Wynalda (45). Un rezultat foarte1 bun pentru formaţia SUA.
• Elveţia - România 4-1. A fost prima sincopă a tr ico lo rilo r, care au fost rea lm en te de nerecunoscut după pauză.' Concret, Sutter (16) a deschis scorul partidei profitind de o inexactitate a defensivei tricolore. R eplica trico lorilo r, în continuare, S-a soldat cu golul egalizator marcat de Hagi (36). Numai că după pauză gafele şi inexactităţile defensivei tricolorilor s-au accentuat şi elveţienii s-au desprins cu nonşalanţă prin golurile marcate de Chapuisat (53) şi Knupp (66 şi 72). A fost un duş teribil de rece pentru tricolori, mai ales după victoria în faţa Columbiei. Au evoluat formaţiile: ELVEŢIA Pascolo - Hottinger, Herr,
Geiger, Quentin - Ohrel (82, Sylvestre), Sforza, Bergy, Sutter (70, Bickel) - Knupp, Chapuisat; ROM ÂNIA: S telea - D. Petrescu, M ihali, Belodedici, Prodan, D. Munteanu - Hagi, Gică Popescu, Lupescu (90, Panduru), I. Dumitrescu (70, Vlădoiu care nici n-a apucat să intre că s-a ales cu im "roşu”) - Răducioiu. Partida s-a disputat pe stadionul "Pontiac Silverdome” din Detroit pe 22 iunie 1994 în faţa a 61.428 spectatori. La vremea respectivă s-a acreditat scuza că deplasarea lutigă de pe coasta de vest pe cea de est a cîntărit mult în prestaţia tricolorilor.
• SUA - Columbia 2-1. Mult lăudata formaţie a Columbiei a capotat la modul lamentabil reuşind să înscrie golul de onoare abia în penultimul minut al partidei prin Valencia. în rest, trupa nord- americană a controlat disputa şi a marcat de două ori prin... autogolul lui Escobar (35) şi Stewart (50). La 2-0 nord americanii au ştiut să conserve rezultatul în faţa unei Columbii cu acţiuni deziînate.
• România - SUA 1-0. Pentru tricolori partida cheie de care depindea calificarea în "optimi . Şi chiar dacă victoria a fost la limită prin acel gol de neuitat marcat de Dan Petrescu (17), ea a fost pe deplin meritată spre amărăciunea celor >93,869 spectatori prezenţi pe stadionul "Rose Bowl”. Şi nu trebuie uitat că noi, iar a trebuit să facem o deplasare lungă de pe coasta de est pe cea de vest, în timp ce gazdele, "bine-merci”, au stat şi s-au pregătit, aşteptîndu-i pe tricolori ”la cotitură”. Au evoluat form aţiile: ROMÂNIA: Prunea - D. Petrescu, Prodan, Belodedici (88, Mihali), Selymesi- Gică Popescu, Hagi, Lupescu, D. Munteanu, I. Dumitrescu - Răducioiu (84, Gîlcâ); SUA: Meola- Clavijo, Balboa, Lalas, Caligiuri - Ramos (63, C. Jones), Sorber (58, Wegerle), Doolcy, Harkes - Stewart, Wynalda. Întîlnirea a avut loc pe data de 26 iunie şi a fost condusă de olandezul Mario Van der Ende, ajutat de conaţionalul Jan Dolstra şi australianul G. Dunster. , >.
• Columbia - Elveţia 2-0. Un rezultat al ambiţiei columbienilor de a nu părăsi competiţia fară măcar o victorie, respectiv al calculelor elveţienilor care indiferent de rezultat aveau asigurată calificarea în "optimi”. Gaviria (44) şi Lozano (89) autorii golurilor columbiene.
V*
mm
"L*
Două faze din partida d c debut a tricolorilor la W orld C u p , ROMÂNIA * COLUMBIA 3-1: Florin Răducioiu în duel cu puternicul fundaş Perea (imaginea de s u s ) şi p lonjon în e xtre m is M ihali, su p ra ve g h e a t de L u p c s c u , pentru resp in ge re a balo n u lu i atacat şi d e Valencia.
Clasamentul grupei1. România 3 2 0 1 . 5-5 62. Elveţia , 3 1 1 1 5-4 , 33. SUA 3 1 1 : 1 3-3 . 34. Columbia 3 1 ^ 0 2 4-5 2Calificate pentru "optimi”: România, Elveţia şi
SUA.
GRUPA B (Brazilia, Rusia, Suedia, Camerun)
• Suedia - Camerun 2-2. Camerunezii m a i păstrau aura evoluţiei - surpriză de la ed iţia anterioară. Un fel de imprevizibilitkte şi ca atare suedezii au "luat plasă” (în partidele ulterioare camerunezii au capotat lâ modul lamentabil, au ra din Italia fiind una de staniol). Suedezii au deschis scorul prin Ljung (8), dar camerunezii au egalat prin Embe (19). Imediat după pauză desprindere a cămerunezilor pe tabela de marcaj prin golul luL' Omani Biyik (47), după care a început cursa contra- cronomctru a suedezilor care au reuşit sâ egaleze prin Dahlin (75). - ,
• Brazilia - Rusia 2-0. Cîte’ un gol de repriză marcate de Romario (38) şi Rai (53, din 11 metri). Un joc în care brazilienii n-au forţat nota decît atîta cît trebuia, iar ruşii au fost teribil de timoraţi.
• Suedia - Rusia 3-1. Efectul înfrîngerii şi-a pus amprenta asupra prestaţiei ruşilor care pur şi simplu, s,-au pierdut la modul inexplicabil, mai ales că Salenko (4, din 11 metri) deschisese scorul. ,Cu teribilă tenacitate, suedezii s-au aruncat în luptă, egalînd prin Brolin (39, din penalty) şi înscriind golurile victoriei prin Dahlin (60 şi 82).
• Brazilia - Camerun 3-0. Victorie clară, cu scor de forfait şi care putea fi şi mai netă. Au marcat Romario (38), Marcio Santos (64) şi Bebeto (72).
• Rusia - Camerun 6-1. Scorul grupei. O victorie tardivă a ruşilor, dar fără efect în privinţa calificării în optimi (s-a repetat istoria de acum patru ani, din Italia, tot la scor,‘4-0). JRuşii au punctat prin Salenko (16, 41,- 45 din 11 metri, 73 şi 75) şi Radcenko (82). Golul de onoare al cămerunezilor l-a marcat veteranul Milla acum în vîrstă de 42 ani, în min. 47. ;
•^Brazilia - Suedia 1-1. Un rezultat... calculat. Suedezii, ca şi brazilienii, < aveau calificarea asigurată, aşa că în amintirea finalei din ediţia 1958 s-au decis pentru o "remiză”. Anderson (22) a punctat pentru suedezi, Romario (47) pentru brazilieni.
2. Suedia 3 1 2 0 6-4 53. Rusia 3 1 0 2 7-6 34. Camerun 3 0 1 2 3-11 1Calificate pentru "optimi”: Brazilia şi Suedia.
I 8 S 9 - I S S 3 ” H s g a , S u p a i E S o n d t e t o i a F o t b a l ”Fişierul ediţiei hord-americane (li)
„ GRUPA C (Germania, Spania, Bolivia, Coreea de Sud)
• Germania - Bolivia 1-0. Rezultat foarte subţire pentru campioana mondială en-titre. Unicul goll-a marcat Klinsmann (61).
• Spania - Coreea de Sud 2-2; Un rezultat- surpriză după o repriză albă şi o incredibilă revenire a migdalaţilor. Spaniolii au punctat, prin Salinas (50) şi Goicoetxea (55) după care au redus la relanti turaţia motoarelor. Sud-coreenii au reuşit să obţină "remiza” prin golurile marcate în final de partidă de Hong Myung Bo (84) şi Seo Jung Won (89).
• Germania - Spania 1-1. Spaniolii au deschis scorul prin Goicoetxea (14), după care, conform "obiceiului casei” din nou au trecut la regimul de "conservare” a rezultatului. A egalat Klinsmann(48). ' -
1 • Bolivia - Coreea de Sud 0-0. Un egal echitabil.• Spania - Bolivia 3-1. De astă dată spaniolii au
tras tare şi după golul lui Guardiola (19, din 11 metri) au continuat să aibă iniţiativa. Al doilea goll-a marcat Caminero (66). în minutul următor (67),E. Sanchez reduce din diferenţă, dar din nou
' intervine decisiv Caminero (72) şi meciul este jucat• Germania - Coreea de Sud 3-2. După trei
goluri marcate în ordine de Klinsmann (12 şi 36) şi Riedle (18), panzerele cele înfumurate au "tras pe dreapta”. Repriza secundă a fost ca un vis urît pentru Berti Vogts, mai ales după două goluri sud- coreene marcate de Hwang Sun Hong (52) şi Mong Myung Bo (63). Moment cînd a cam început să-l strîngă treningul pe Vogts, dar şansa l-a salvat.
Clasamentul grupei1. Germania 3 2 1 0 5-3 72. Spania '* 3 1 2 0 6-4 53. Coreea de Sud 3 0 2 1 4-5 24. Bolivia 3 0 1 ' 2 1-4 1Calificate pentru "optimi” Germania şi Spania.
GRUPA D (Argentina, Bulgaria, Nigeria, Grecia)
• A rgentina - G recia 4-0. V icecam pionii mondiali ai ediţiei anterioare au administrat grecilor
-- "ciuca de bătaie” în grupă - patru goluri semnate de Gabriele Batistuta (2, 44 şi 89) şi Maradona (60). Ulterior, Maradona va fi "scos pe tuşă” fiind depistat pozitiv la controlul anti-doping. -
• Nigeria - Bulgaria 3-0. Revelaţia Africii a întrecut cu scor de forfait trupa bulgarilor prin golurile lui Yekini (21), Amokachi (42) si Amunike (55). , .• ; r
• Argentina - Nigeria 2-1. Nigerienii au deschis scorul prin Siasia (8), argentinienii au marcat de două ori la rînd prin Caniggia (22 şi 29) după care joc pe contre dar fără efect pe tabela de marcaj;
• B ulgaria - Grecia 4-0. Startul golurilor l-a dat Sţoicikov (5), tot el majorîndu-1 după pauză (55), ambele din lovituri de la 11 metri. Celelalte
_ două goluri au fost semnate de Lecikov (66) şi Borimirov (90).
• B ulgaria - Argentina 2-0. Argentinienii, cu calificarea "în buzunar”, au jucat cam ”în dorul lelii” şi au încasat două boabe expediate de StoicikOv (61) şi Sirakov (90).
N igeria - Grecia 2-0. Victorie clară prin golurile lui Finidi (45) şi Amokachi (90).
înainte de a consemna rezultatele înregistrate o subliniere: toate cele patru competitoare încheie la egalitate de puncte, departajarea pentru calificarea în "optimi” fiind dată de... golaveraj. ~
• Irlanda - Italia 1-0. "Verzii” au marcat prin Houghton (12) şi au apărat rezultatul pînă în final, "furia latină” fiind "mioapă” la finalizare.
• Norvegia - Mexic 1-0. Cu 5 minute înainte de final vikingul Rekdal a marcat golul victoriei.
• Italia - Norvegia 1-0. Foarte greu1 s-a strecurat squadra azzurra” printre stîncile defensivei din
"■ fiorduri, golul victoriei fiind reuşit de Dino Baggio (69). _•
• Mexic - Irlanda 2-1. Aztecii au marcat ambele goluri prin Luis Garcia (44 si 66), golul "verzilor” fiind semnat de Aldridge (84). A fost golul cu noroc la calificare.
r ^ g î ' î n B â î î z â t ^ d ^ î c t o ^ ' o R E A "
• Irlanda - Norvegia 0-0. Joc steril, insipid şi incolor.
• Italia - Mexic 1-1. Au marcat: Massaro (48), respectiv Bemal (58).
Clasamentul grupei1. Mexic 3 1 1 1 3-3 4
' 2. Irlanda : 3 1 • 1 ' 1 2-2 . 43. Italia \ - 3 1 I 1 2-2 44. Norvegia 3 1 1 1 1-1 .4Calificate pentru "optimi” Mexic, Irlanda şi
' Italia. ,
GRUPA F (Belgia, Olanda, Maroc, Arabia Saudită)
• Belgia - M aroc 1-0. Golul lui Degryse (11) a rezistat pînă în final.
• O landa - A rabia Saudită 2-1. "Portocala m ecanică” s-a: izbit de replica viguroasă a "beduinilor” care, de altfel, au fost primii la finalizare înscriind prin Amin (19). Jonk (50) şi Taument (86) au marcat pentru olandezi.
• A rabia Saudită - Maroc 2-1. Disputa dintre cele două armii mohamedane a dat cîştig de cauză saudiţilor care1 au punctat prin Al Jaber (8, din
, penalty) şi Amin (45). între golurile saudiţilorea fost şi o reuşită a marocanilor prin Chaouch (27).
• Belgia - O landa 1-0. "Diavolii roşii” au cîştigat greu prin golul lui Albert (65). ; -
• O landa - M aroc 2-1. Bergkamp (42) şi Roy (78) au punctat pejjţru olandezi, între cele două goluri interpunîndu-se reuşita lui Nader (47).
 rab ia S aud ită - Belgia 1-0. G olul lui Owairan (5) a rez ista t'85 de minute în faţa zbaterilor neputincioase ale belgienilor.
OPTIMILE DE FINALĂ /• G erm ania - Belgia 3-2. început‘furtunos de
partidă cu gol Voller (6) şi *1-0. Bucurie scurtă fiindcă punctează Griin (8) şi 1-1. Urmează două goluri nemţeşti semnate de Klinsmann (11) şi din nou Voller (40). Replica belgienilor s*a soldat doar cu golul lui Albert (90), dar prea tîrziu.
• Spania - Elveţia 3-0. Primul gol spaniol a "picat ’ destul de devreme, fiind marcat de Hierro (15). Luis Enrique (74) a semnat al doilea gol spaniol, ultimul fiind marcat de Beguiristain (87, din 11 metri).
• Rom ânia - Argentina 3-2. înaintea meciului, pariurile au fost net în favoarea argentinienilor. Numai că a fost ziua lui Ilie Dumitrescu care expediază o torpilă în min. 11 şi 1 -0 pentru tricolori. Bucurie argentiniană la golul egalizator al lui Batistuta (16, din penalty), urmată de nelinişte la noul gol al lui Ilie Dumitrescu (18). Tristeţe şi disperare cînd Gică Hagi (56) l-a executat cu precizie şi fără milă pe Islas şi scorul a devenit 3-1 pentru tricolori. Golul lui Balbo (75) a reaprins speranţele argentinienilor, dar tricolorii s-au apărat foarte exact. Au evoluat formaţiile: ROMÂNIA: Prunea - D. Petrescu, Mihali, Belodedici, Prodan, Selymesi - H agi (86, Gîlcă), Lupescu, Gică Popescu, D. Munteanu - 1. Dumitrescu (88, Papură); ARGENTINA: Islas - Sensini (63, Bello), Caceres, Ruggeri, Chamot - Simeone, Redondo, Basualdo, Balbo - Batistuta, Ortega. Meciul a avut loc pe stadionul cu succese ale tricplorilor, "Rose Bowl”
,în ziua de 3 iulie, la partidă asistînd conform rigurozităţii americane 90.469 spectatori. A arbitrat talii
II".'
%
La finala disputei ROMANIA - A R G EN TIN A 3-2 din “optimi”, enorma bucurie a tricolonlor s-a ^materializat prin modul cum l-au "felicitat" pe Puiu lordănescu, făclndu-i vînt spre înălţimi. Se va s mai repeta, oare, această manifestare şi în Franja?
italianul Pierluigi Pairetto, ajutat la linii de italianul; D. Ramicone şi belgianul Luc Matthys;.
• Suedia - A rabia Saudită 3-1. Dahlin (5) a deschis scoru l m ajorat abia după pauză de Andersson (50). Apoi joc de aşteptare. Saudiţii înscriu prin A l Ghashiayan (86), dar imediat longilinul Andersson (87) restabileşte diferenţa pe tabela de marcaj. ~
• O landa - Irlanda 2-0. Rezultatul final a fost stabilit în prima repriză prin golurile lui Bergkamp (11) şi Jonk (41).
• Brazilia - S U A 1-0. A fost cel mai greu meci al triplilor campioni mondiali în cursa spre al patrulea titlu suprem. Trupa nord-americană s-a bătut cu o terib ilă dîrzenje. Golul victoriei brazilienilor a fost semnat de Bebeto (74).
• Italia - N igeria 2-1. Un meci extraordinar care te-a ţinut conectat la cea mai înaltă tensiune. 0-1 Amunike (27) şi tabela de . marcaj a rămas neschimbată pînă cînd Roberto Baggio (88) a marcat golul egalizator. S-a intrat în prelungiri şi acelaşi Roberto Baggio (102) înscrie din nou şi cum la World Cup nu acţiona regula "golului de aur”, italienii au avut ei de suportat teribila năvală a nigerienilor timp de 18 minute.
_• B ulgaria - Mexic 1-1 şi 3-1. A fost 1-0 prin golul lui Sţoicikov (7), apoi 1-1 datorită golului egalizator îascris de Garcia Aspc (17, din penalty), Apoi nimic pe tabela de marcaj pînă la finele timpului regulam entar şi al prelungirilor. La "loteria” penalţy-urilor victorie a bulgarilor cu 3-1.
SFERTURILE DE FINALĂ• Italia - Spania 2-1. Dino Baggio (26) a deschis
scorul. A egalat Caminero (59) şi disputa se îndrepta spre un egal, dar n-a‘ fost de acord Roberto Baggio (88) care a îascris golul victoriei exact cînd spaniolii mai visau prelungirile.
. • Brazilia - O landa 3-2. Din nou o piatră de încercare foarte grea pentru brazilieni, care au deschis scorul prin Romario (52) şi l-au majorat prin Bebeto (62). Numai că a urmat tăvălugul olandez care a spart defensiva braziliană şi egalitate2-2 prin golurile marcate de Bergkamp (64) şi Winter (76). Un ultim efort şi Branco (81) înscrie golul victoriei. ,, • Bulgaria - G erm ania 2-1. Una din marile surprize al mondialului nord-american: campioana mondială en-titre cedează în faţa bulgarilor după ce au avut L0 prin golul lui Matthăus (48, din 11 jnetri). Răzvrătirea bulgarilor s-a soldat cu două golup marcate de Sţoicikov (76) şi Lecikov (79). Toate eforturile panzerelor din ultimele 11 minute s-'au izbit de o defensivă bulgară de netrecut.
• Suedia - R om ânia 2-2 şi 5-4. Şi uite aşa, brusc, şansa ne-a ocolit, barîndu-ne drumul spre semifinale. A fost şi din vină tricolorilor care n-au ştiut să păzească minimul avantaj într-un final incandescent, respectiv au ratat "loteria” penalty- urilor. A fost un joc de.., lungă aşteptare a greşelii celuilalt şi primii care au vînat o gafă au fost , suedezii prin rotofeiul Brolin (79). Apoi minutele au început să alunece unul după altul şi cînd suedezii erau pe punctul dc-a se îmbrăţişa pentru victoria finală, R ăducioiu (89) a egalat. în prelungiri, tot Răducioiu (101) înscrie şi 2-1 dar... atunci nu exista regula "golului de aur” aşa că tricolorii s-au repliat în defensivă şi am început să tremurăm pînă ce lunganul K. Andersson (115) a egalat Doar 5 minute ne-au despărţit de semifinale, unde n-am ajuns din cauza ratării la penalty-uri, suedezii transformînd 5, iar tricolorii doar 4. Au evoluat formaţiile: SUEDIA: Ravelli - Nilsson, P Andersson, Bjorklund (84, Kaamark), Ljung - Brolin, Mild, Ingesson, Schwartz - Dahlin (107,
Larsson), K. Andersson; ROMÂNIA: Prunca - D. Petrescu, Prodan, Belodedici, Selymesi - Hagi, Lupescu, Gică Popcscu, D. Munteanu (84, Panduni)- Răducioiu, I. Dumitrescu. Partida a avut Ioc la San Francisco pe Stadionul ”Standford”, fiind urmărită de 81.715 spectatori, fiind arbitrată de Philip Don (Anglia), ajutat de R. Phcarson (Anglia) şi Park Hae Yong (Coreea de Sud).
SEMIFINALELE• Italia - Bulgaria 2-1. Scorul a fost deschis şi
majorat de Roberto Baggio (21 şi 25). A urmat golul Iui Sţoicikov (43, din 11 metri) şi o a 2-a repriză fără goluri.
• Brazilia - Suedia 1 -0 .0 excesivă temporizare din partea ambelor tabere şi aşa s-a ajuns la unicul gol marcat de brazilieni prin Romario (80).
FINALA MICĂ: Suedia • Bulgaria 4-0Victorie suedeză "achiziţionată” în prima repriză
, în faţa unor bulgari mofturoşi, care n-au ştiut să treacă peste amărăciunea îhfrîngerii din semifinale, golurile fiind marcate de B rolin (8), Mild (30). Larsson (37) şi IC Andersson (39).
FINALA MARE: Brazilia - Italia 0-0 si 3-2* - ~. .
N-are rost să repovestesc finala văzută acun ' patru ani pe micul ecran. O finală â... "betoaneloi arinate”, materializată în superdefensive care 12C de minute n-au permis pătrunderea baloanelor îr plasele celor două porţi. Şi s-a ajuns lâ "loteria’ penalty -u rilo r unde b raz ilien ii au fost ma; productivi cu 3 transformări faţă de 2 ale italienilor . S-a repetat, după 24 de ani, finala ediţiei mexicane din 1970, cînd Brazilia a învins cu 4-1 Italia. Iati şi finalistele ed iţie i W orld C up SUA 1994 BRAZILIA: Taffarel - Jorginho (20, Cafu), Marcie Santos, Aldair, Branco - Dunga, M azinho (106 Viola), Mauro Silva, Zinho - Bebeto, Romario ITALIA: Pagliuca - Mussi (34, Apolloni), Barcsi M aldini, Benarivo - Berti, Albertini, Dino Baggu (94, Evani), Donadoni - Roberto Baggio, Massaro F inala a fost găzduită de "R ose Bowl”, fim. urm ărită de 94.194 spectatori şi a fost arbitrată d Sandor Puhl (Ungaria), ajutat de V . Z. Vasquc (Paraguay) şi Mohammed Fanei (Iran).
*** ,Aceasta a fost ultima pagină din istoria celor 1:
ediţii ale Cupei M ondiale de Fotbal.
16) marţi, 26 mai 1998 ULTIMA ORĂ
Conducerea S P P a stabilit term ene
precise pentru restructurarea
instituţieiConducerea Serviciului de Protecţie şi Pază
a avut, ieri, o şedinţă de lucru în cursul căreia a stabilit termene precise ale planului de re s tru c tu ra re a in s titu ţie i, a d e c la ra t, colonelul Ilie Bîtcâ, purtătorul de cuvînt a l SPP. EI a arătat că una dintre măsuri prevede trecerea în rezervă a celor care au îm plin it anii de vechime legală în muncă. A cest proces va fi de durată m ai lungă, deoarece presupune întocmirea dosarelor de pensionare şi trimiterea lor pe filiera oficială, pentru obţinerea deciziilor de trecere în rezervă, a afirmat Bîtcă.' Colaboratorii directorului SPP, Ş tefan
Anghel Andrecscu, sînt: colonelul M arin Vuţâ, prim-adjunct al directorului SPP şi şefUl Statului Major, colonelul Emil M arian Bălan, al doilea adjunct al directorului SPP, colonelul Costicâ Silion, prim -Iocţiitor al. primului adjunct, locotenent-colonclul Ion Cuhutcncu, locţiitor al celui dc-al doilea adjunct al directorului SPP. Colonelul Bîtcă a p recizat că loco tcnen t-co lonelu l Ion Cuhutcncu a fost cadru al M inisterului de Interne, înlocuindu-l pe colonelul Emil Bălan.
Ieri s-a deschis un magazin cu profil unic în oraş, "Gondola’. Magazinul, situat pe strada Napoca nr. 2/4, cu orar între orele 8-18, pune la dispoziţia cumpărătorilor produse medicale terapeutice, ortopedice şi de recuperare (proteze, dispozitive medicale ajutătoare, glezniere, genunchiere, cotiere etc.), produse din plante medicinale, integratori alimentari şi cosmetice.
Foto: I. P E TC U
Elevii din ciclul primar vor primi
calificative în loc de note
Elevii din clasele 1-1V vor fi notaţi, din anul şcolar 1998-1999, cu calificative, a declarat Andrei Marga, ministrul Educaţei Naţionale. Marga susţine că noua modalitate de evaluare a activităţii şcolarilor presupune introducerea unor criterii de performanţă. Sistemul de
“*■" “ n o ta re c ifric ă va fi în lo cu it p rin calificative, bazate pe prezentarea rezultatelor sub formă descriptivă, a mai spus Marga. Conducerea MEN nu a stabilit, încă, elementele de detaliu ale tipurilor de evaluare, acestea urmînd să fie stabilite după consultarea cu personalul didactic şi cu inspectorii de specialitate. Ministrul M arga susţine că sistemul american care prevede acordarea de calificative este mai simplu de aplicat, dar el preferă să se inspire din sistemul de notare european. Noua modalitate de evaluare va - fi aplicată .experimental, şi la alte nivele de studiu, urmînd ca aplicarea efectivă să se realizeze, începînd cu anul şcolar 1999-2000, a mai spus Marga. ■
i GoU horq sf pr«q iLMc* ’ nM'IHul viitorului tranbportul mărfurilor In perimetrul
Senatorii PDSR cer verificarea arhivei
UM 0215 de către un colectiv de
parlamentari, ziarişti şi reprezentanţi ai
societăţii civile
Grupul PDSR din Senat a cerut, ieri, verificarea arhivei UM 0215 de către un “ colectiv format din parlamentari, ziarişti şi reprezentanţi ai societăţii civile” şi a susţinut că această unitate a fost desfiinţată întrucît refuză să se lase angrenată în “jocuri politice”. Senatorul PDSR Dom Ioan Tărăcilă, fost ministre de In te rn e , a declarat, în p lenu l Senatului, că desfiinţarea acestei unităţi informative a fost decisă de Consiliul
' " Suprem de Apărare a Ţării (CSAT)“împotriva Leşji siguranţei naţionale”. El a arătat că UM 0215 a fost desfiinţată “sub pretextul ’ că acolo lucrează foşti angajaţi ai Securităţii, în timp ce un m em bru al G uvernului a declarat şi recunoscut că a fost securist. Decizia de desfiinţare a UM 0215 a fost luată vineri, de către CSAT, unul dintre motivele acestei decizii fiind că în acest serviciu s-au regăsit cadre ale fostei poliţii politice a Securităţii. în schimb, CSAT a decis înfiinţarea unui serviciu specializat în urm ărirea şi sancţionarea cazurilor de corupţie şi de încălcare a legii în care sîn t im plicate cadre ale MI şi un alt serviciu de informaţii infracţionale, I n com ponenţa Inspectoratului General al Poliţiei. CSAT a apreciat că atribuţiile acestor două n o i’servicii vor fi în concordanţă cu structurile similare din dem ocraţiile consolidate. Articolul 6 din Legea siguranţei naţionale situează M inisterul de Interne printre structurile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale: Potrivit art. 9 al aceleiaşi legi, MApN, MI şi Ministerul Justiţiei îşi organizează structuri de informaţii cu atribuţii specifice domeniilor de activitate.
Ieri, în Saloanele Hotelului "Napoca” din municipiul nostru a avut loc prezentarea firmei Autocamioane SRL, firmă prin care activează ; V O L V O TRUCK C O R P O R A TIO N în România. In alocuţiunile lor domnii Oile Solscher, director de vînzări pentru Europa de Est şî Petru Croitoru, director general al Autocamioane SRL au evidenţiat potenţialul prezenţei firmei Volvo în România, preocuparea constructorului sudez pentru asigurarea unor produse de înaltă competitivitate transportatorilor români, posibilităţi flexibile de finanţare şi plată şi, nu în ultimul rînd, asigurarea..unui service la nivelul exigenţelor mondiale. s
”1998 - Anul Volvo în România” prezintă pe întreg teritoriul României produse "întotdeauna de avangardă, care asigură condiţii de exploatare optime cu costuri minime şi, mai presus de orice, fiabilitate, calitate de care numele V O L V O este legat pretutindeni în lume”.
La manifestările primei zile în municipiul Cluj-Naporar au participat, reprezentanţi ai Primăriei, Camerei de Comerţ şi Industrie, proprietari şi directori ai unor firme transportatoare din oraşul nostru.
Tim p de două zile, în parcarea Hotelului "Napoca" publicul iubitor -de frumos şi util poate vedea cîteva produse din gam a camioanelor grele şi semigrele, precum şi ultimele modele de autoturisme V O LV O .
- R adu VIDA
Vadlm Tudor: ,
CDR pregăteşte falsificarea alegerilor cu ajutorul cărţilor de alegător ^
Liderul PRM, Comeliu Vădim Tudor, a acuzat, ieri, CDR de * pregătirea unei "fraude electorale de proporţii". Vădim a afirmat, , , -Intr-o declaraţie politică făcută în plenul Senatului, că ministrul de Interne, Gavril Dejeu, pregăteşte tipărirea, la tipografia ' .Ministerului de Interne, a unui milion de cărţi de alegător pestenumărul necesar. Liderul PRM a spus că "repetiţia generală” va i ' - ,savea loc în octombrie, la alegerile pentru Prirnâria Capitalei şi fcă, din cauza numărului mai mare de cărţi de alegător, un simpatizant al CDR sau un ofiţer din Ministerul de Interne ar putea vota de 100 de ori.
Liderul PRM a spus că "falsificarea" alegerilor va fi facilitată de “intoxicarea” opiniei publice de către mass-media, Vădim citînd TV R şi cotidianul Ziua. Potrivit liderului PRM, operaţiuneade falsificare a alegerilor prin intermediul cărţilor de alegător ar ;■ v •fi fost concepută în cabinetul ministrului de Interne, la o întîinire la care ar fi participat Gavril Dejeu, ziaristul Sorin Roşca- Stănescu şi omul de afaceri Costel Bobic.
Bugetul cît o clătită_____________urm are din pagina_1____________
o instituţie unde trebuiau sâ se adune nu numai banii de la contribuabilul de foarte mic şi mic, ci ar fi trebuit sâ fie numărate sume fabuloase. - 1 ■
Sute de miliarde de lei n-au fost încasate în vămi, alte sume astronomice au fost pierdute prin taxele „graţiate,, prin diversele H.G.-uri, iar aranjamentele de partid şi de stat au costat bugetul cam tot atît cît se pierde în hăul regiilor.
Pentru faptul că bugetul nostru a ajuns atît de pipernicit ar fi normal să răspundă toţi cei care s-au perindat şi vînturat pe la conducerea ţării. Căci bugetul din acest an este departe de a fi 4 plăcintă! Mai curînd poate fi vorba de o clătită, şi aceea de post
F.P.S.-ul şi-a numit propriul ! Privatizarea continuă cu director interimar ! IMM-urile
urm are’din pagina 1
„Din cauza restructurărilor din minerit, producţia nnuală a scăzut de la 21.000 de tone la 14.000 de tone. Aceasta reprezintă o reducere a activităţii combinatului cu 33 la sută. La cererea sindicatului au fost disponibilizaţi pe Ordonanţa 9 doar 10 la sută din totalul angajaţilor (800 de persoane),•'cînd ar fi fost necesară o reducere cu cel puţin 30 la sută. Prin urmare, schema angajaţilor este supradimensionată.
„Pe de . altă parte, la Industria Sîrmei salariul mediu brut este cel mai mare din judeţ, v la categoria societăţi -comerciale cu capital majoritar de stat. Metalurgiştii din Cîmpia Turzii iau în medie 1,45 milioane de 1ei - directorul avînd 6 milioane Iei. Condiţiile de muncă nu sînt mai grele decît la Casirom sau
Uzinele Chim ice Turda", ne-a . declarat dl Sârbu. întrevederea de ieri, de la sediul FPS, s-a soldai cu următoarele hotărîri: adunarea generală a acţionarilor va fi convocată în termen de 15 zile, iar şedinţa consiliului de administraţie cu o săptămînă înainte; ţinînd cont de demisia directorului general Sorin Săveanu, FPS l-a numit
^director general; interimar pe directorul tehnic Ilie Giurgiu; de astăzi va începe ancheta privitoare la salariaţii vinovaţi de mişcările de protest de vineri, care au adus prejudicii enorme societăţii (estimate la peste un miliard de lei).
în. opinia directorului demisionar Sorin Săveanu, mişcările de protest de la combinat au fost,declanşate de un grup minoritar de cca 500 de salariaţi, care s-au implicat în jocul celor ce rîvnesc puterea sindicală.
urmare din pagina 1
Cluj a organizat anul acesta doar cinci licitaţii. Acesta a reuşit să vîndă integral acţiunile de la Agromec Vultureni şi Soreti Service şi parţial de Ia Agromec Huedin. N u au avut deloc trecere cele de la' Serv Agromec Cluj şi Tehnomag Cluj.
în perioada următoare, pe măsură ce vor fi prim ite avize le de la Bucureşti, vor fi scoase la licitaţie încă 13 societăţi mici şi mijlocii, m ajoritatea d in tre acestea fiind agromecuri. Acestea sînt: Conservice (fostul IRUC), Agrotransport Turda, Proiectantul, A grom ec C îm pia- T u rz ii, M ecan izare C ăian , T ehno favo rit B o n ţid a , A lian ţa H uedin, M obila A rieşul Turda, Constructorul Huedin, Agrotransport
Cluj, Constrectardealul, Vitadulci, Metex Turda, Service Avicola TăuţL De asem enea , : s în t înt curs de finalizare documentaţiile altor trei societăţi: Metalo-Chimice, Textile- încălţăminte, Bimexim.. FPS Bucureşti a vîndut pachetul
majoritar de acţiuni (51 la sută) de la societăţile Agrocomsuin Bonţida şi Cesom Dej. De asemenea, au fost licitate şi acţiunile deţinute de FPS la Cimentul Turda. Directorul FPS Cluj, Radu Sârbu, ne-a declarat că b prezent se negociază încheierea unei asocieri între societatea Someş Dej şi grupul de firme Ţiriac. La ora actuală în judeţul Cluj se află în lich id a re ju d ic ia ră societăţile Carpimez, Izomac Turda, Avicola Cluj şi Avicola Gilău, la ultimele două fiind posibilă redresarea.
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Quj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 204469 -
ILIE C Ă L IA N (redacto r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef a djun ct); M A R IA S Â N G E O R Z A N (redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; E -m a il:a d e vcj@ m a il.d n tcj.ro
Secretar de redacţie Tel/fax:de se rvic iu : Horea P E T R U Ş 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o ca , str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73 04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, C ultura l: 19.74.90 şi 19.75.07; S p o rt: 19.21.27; D ifu za re , M ica publicitate : 19.49.81S u b re d a c ţia T u r d a : tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75
TIPARUL EXECUTAT LA ^ G ar£ U lK ?n dcUlw.93^1P5;,tel;45.4z.f
