NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 28 Ianuarie 1932

l IEDACŢIA ŞI A0VIIN1STSAŢIAPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

U| TELEFON 226Abonament annal 860 lei.

di Pentru itrelnătate 800 lei.IC An nţ ari, reclame, dupi tarii,

Fondată la 1838 de George BariţiuApare de trei ori pe săptămâna

" Ziarul d-lui Iorga scrie, în ton de ordin, că „d-1 Maniu e dator săievină acolo de unde a plecat“, adecă la conducere Partidului Naţional-Ţărănesc!

Fiindcă n’are partid, d-1 Iorga tace pe şeful altora.

JL Sa Regele in mijlociri : cavalerilor „Ordinalii Ferdinand r

nRecepţia solemnă dela Palatul regal.

a»,

n

le!.bn B u cu reşti 25 Ianuarie 1932.*1 Recepţia de Duminecă seara din Palatul regal a membrilor

•'ordinului Regele Ferdinand I. a »fost întradevar „o grandioasă «manifestaţie naţională pentru a nalterabila unire a neamului şi

m prinos de recunoştinţă datorită narelui şi gloriosului Rege Fer- iinand şi Dinastiei“ — precum i declarat d-1 Iuliu Maniu ziariş- ilor- în ajunul recepţiei dela ^alat.

Timp de 3 '/, ore, cât au fost lăzduiţi invitaţii Majestăţii Sale n palatul feeric iluminat din

? 'a lea Victoriei, a planat cea '^nai senină atmosferă asupra

lustrei adunări, iar sufletele ce- or de’ faţă, cea mai mare parfe tameni încărunţiţi în luptele cari iu pregătit marele act al Unirii, u vibrat de profunde şi ne­

uitate sentimente şi impresii.In mijlocul preocupărilor şi

tenţiei celor de faţă a fost, Wrecum era şi firesc, Majestatea n0!>a R ;gele Carol Ii, care însoţit

e Haj. Sa Regina Mariaşi Mă­rie Voevod de Alba Iulia Mihai, patronat recepţia: Un Suveran

, năr şi înţelept, călit în lupte i suferinţe, o Regină-mamă a arei suflet mare a sângerat e-atateaori în marele răsboiu e întregire a neamului şi vlăs-

, irul cel mai tinăr al Dinastiei, i aruia Augustul Său părinte a dat prilejul ca să cunoască

lQ|ică din anii copilăriei pe cei cari au avut întâmplător n rol mai de frunte în luptele

suferinţele pentru înfăptuirea lealului naţional şi al căror îndu i se răresc din an în an... Suveranul a fost tot timpul

' e-o deosebită amabilitate şi a- mţie. Le-a strâns tuturor căl- uros? mâna, s’a întreţinut deo- otrivă timp mai îndelungat sau iai scurt cu actualii sfetnici ai oroajnei în frunte cu d-1 prim- inistru N. Iorga, cu foştii Săi ansilieri intimi din toate parti­de în frunte cu foştii prim- iniştri Iuliu Maniu, Al. Vaida* oevod, Gh. Mironescu, cu foştii iniştri Duca, Goga, M. Popo-

tal:ci, fdistor, Niţescu, Haţegan, jdiiCuleţ, cu S. S. Patriarhul Miron,,—>)isco] ul Hossu, Teodor Mihali - timul memorandistîn viaţă con-

imnat etc. etc., ca şi cu mulţi ii dintre cei de faţă. Pentru * ® 0 vorbă priefinoasă,nând întrebări, ascultând cu lt interes răspunsurile şi in-

resându-se de-aproape de di­nte chestiuni.Din cei invitaţi în număr de

I roximativ 140 au lipsit d-1 ma­sai Averescu şi Vasile Goldiş p cauză de boală, d-nii Presan

Iulescu, Ştefan C. Pop, ministrul ntaţuzino şi dr. Lupu, găsin- se în streinătate şi alţi câţiva, nuji de alte împrejurări, scu-

idu-şi absenţa, uvântul regal rosiit la gus- a luată a impresionat deo*

sebit de mult prin emoţia Au­gustului orator la evocarea zilei de 24 Ianuarie, aniversarea pri­mei Uniri a neamului românesc, ca şi prin apelul la unire adre­sat în această zi istorică tuturor celor de faţă pentru o singură cauză şi o singură credinţă: scum pa noastră Ţară.

Urale puternice desprinse si­multan din piepturile celor de faţă au sublinia! impresionanta cuvântare rosiiiă liber şi cu voce vibrătoare de emoţie de Suveran.

S ’a remarcat deosebita aten­ţiune pe care Regele şi Regina au acordat-o , d-lui Iuliu Maniu, pe care l-au salutat cu vădită bucurie şi cu care Suveranul s’a întreţinut în, decursul recepţiei în diferite rânduri. A stat de

vorbă mai multe minute şi cu ardelenii condamnaţi la moarte în procesul dela Cluj. In genere Suveranul a avui pentru fiecare un cuvânt, o privire sau un gest prielinos.

Când fotograful Curţii regale a invitat Familia regală şi asis­tenţa pentru a lua în poză pe cavalerii ordinului Ferdinand I, Suveranul a designat locurile din primul rând în următoarea ordine: La dreapta Sa: M. Sa Regina [Maria, d-1 N. Iorga, S. Sa Patriarhul, d-1 Al. Vaida şi d-1 Duca. La stânga Sa: Marele Voevod Mihai, d-nii Iuliu Maniu, Mironescu, Teodor Mihali şi Inculeţ.

La ora 12 noaptea recepţia a luat sfârşit.

Cum a decurs Recepţia.

J

începând dela orele 8V2 seara au sosit rânduri-rânduri invitaţii, primiţi la intrarea în curtea Pa­latului de-o mulţime de lume care staţiona în Calea Victoriei iar Ia scări numeroşi lachei.

La intrarea în Palat au făcut onorurile ofiţerii din garda re­gală, cari au condus pe invitaţi în sălile de recepţie: Membrii ordinului Ferdinand, cari nu pri­miseră încă decoraţia, au fost conduşi în sala spaţioasă a Bibliotecii regale, unde au fost primiţi de mareşalul palatului d-1 general Ilasievici şi maiorul liliciu. Membrii, cari primiseră decoraţia, s’au întrunit în salonul de-alături.

A sistenta.Au participat ia recepţie: M.

Sa Regele, Regina Maria, Ma­rele Voevod Mihai.

Patriarhul Miron, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Vaida-Voevod, G. G. Mironescu, Mihali Teodor, Octavian Goga, Mihai Popovici, Emil Haţegan, Dr. V. Niţescu, Isopescu Grecul, I. Nistor, Te- ofil Simionovici, I. G. Duca, I. Pelivan, I. Inculeţ, I. Th. Flo- rescu, G. Crişan, Sever Dan, Sever Bocu.

Ion Coltor, Victor Cădere, Sexiil Puşcariu, Florian Medrea, Colonel Tr. Popa, General Al. Hanzu, General Gh. Rosescu, Tiberiu Brediceanu, Ion Buzdu­gan, Dori Popovici, Dr. V. Po- ruţiu, Dr. N. Zigre, Marţian Că- luţiu, Dr. Liviu Micşa, Sebastian Brânduşa, Dr. Lucian Borcea, PompiliuDan, Adrian Otoiu, Ro­mul Popescu, Victor Pop, Dr. Ca- siu Maniu, General Ion IIcuş, Io­nel Comşa, G. Moroian, Peire Poruţiu, Protopop Mureşanu, Dr. Cigăreanu, General Şt. Amza, General V. Henţescu, General I. Bădescu, General Toma Du- mitrescu, Gheorghe Murnu, Gh. Popovici, Laurenţiu Oanea, Dr. Ionel Pop, Silviu Dragomir, Teo­dor Roxin, Spiridon Boită, Pă­

rintele Gh. Negoescu, Preot Ion Mudroiu, Victor Branisce, Colo­nel Teodor Şerb, Lt. Colonel Precup, Preotul Roşian Ştefan,

St. Sâmpeleanu, Lupeanu Alexandru, Negruţiu Emil, Pă­rintele Tătucu, Ţeţu Ioan, Colo­nel Colbazi, Colonel Radu, A* lexandru Simon, Părintele Sera­fim Iosif, Dr. Emil Colbazi, Pe­tre Nemoianu, Gritta Ovidiu, Dr. Ion Bianu, Pangal Ion, Iacob Popa, Dr. Leucuţia Aurel, Go- can Simion, Boeriu Ştefan, Buf­nea Elie, Dr. Alvirescu, Dr. Jile- riu, Părintele Agârbiceanu, Esca Aurel, Borza Al., Boilă Zaharia, Tilea V. Viorel, Colonel Popescu, Lt. Colonel I. Munteanu, Părin­tele Câmpeanu, Dr. Marmeliuc, Căpitan Niculescu V.

Dela Curte au luat parte :D. Baron Stîrcea, Mare Maes­

tru de Ceremonii, d. Anton Mo- csonyi Mare Maestru de Vână­toare, d. general Ilasievici, Ma­reşalul Curţii, d. colonel Stoi- cescu, Adjutant Regal, d. Octav Ullea, Directorul Cancelariei Ma- reşalatului Curţii.

A ctul D ecorării.Constatându-se numărul şi nu­

mele celor de faţă şi-a făcut intrarea în sală în uralele celor de faţă M. Sa Regele, însoţit de Maj. Sa Regina, Marele Voe­vod Mihai, d-na de onoare Pro- copiu şi adjutanţii regali.'

Regele, Regina, Marele Voe­vod s’au oprit în mijlocul sălii în dreapta şi stânga mesei, pe cari se găseau cutiile cu deco­raţii. Făcându se apelul nomi­nal cei decoraţi s’au prezentat în faţa Regelui şi înclinându-se în faţa Suveranului, a Reginei şi a Marelui Voevod au luat în primire decoraţia. Suveranul a strâns fiecărui decorat mâna schimbând câteva cuvinte.

După terminarea actului de­corării Familia regală a trecut în salonul de alăturea unde s’a întreţinut cu membrii decoraţi

anterior. Primul a fost salutat de Rege d-I Iuliu Maniu cu cu­vintele : „Ce mai faci d-le Ma­niu ?“ A urmat apoi o coversa- ţie animată de aproape V2 oră între Suveran şi d-1 Maniu.

Cuvântul Regelui.A urmat apoi fotografierea

grupului cavalerilor având în mijlocul său Familia regală.

După ce fotograful a termi­nat, Regele urmat de invitaţi a trecut la bufet, unde, după ce a ciocnit paharul cu cei fdin jurul Său, a rostit următoarea cuvân­tare:

Domnilor,Ne-am întrnnit astăzi, a-

cei care poartă acest semn al luptătorilor pentru uni­tatea naţională.

Pentru Mine a fost o de­osebită bucurie ziua, în care am văzut că s’a luat ini­ţiativa creerii acestui ordin, fiindcă sunt poate unu] din­tre cei puţini, cari' au cu­noscut gândul iubitului Meu părinte pentru a face o de- coraţiune care să împodo­bească piepturile acelora cari au luptat şi cari au su­ferit pentru cauza naţională.

Am ales această zi de 24 Ianuarie spre a fi împreună cu toţii în jurul Meu, căci în această zi s’a înfăptuit pentru prima dată gândul care astăzi vă uneşte cu toţii la un loc, — acest gând al unirii tuturor ţări­lor surori, gând atât de înălţător, încât sufletul Meu tremură fiecare dată când se gândeşte la el.

Cu acelaş entuziasm şi cd aceeaşi dragoste, Mă gân­desc că astăzi văd în jurul Meu reprezentanţii tuturor fracţiunilor politice şi do­resc să văd în această u- nire împrejurul Meu un fru­mos augur pentru -viitor şi un semn că, acelaş simţ al datoriei şi al răspunderii, vor şti să-şi întindă mâna şi să lupte pentru o sin­gură cauză şi o singură cre­dinţă: Ţara noastră. Trăiască România!

M. Sa şi-a terminat discursul în uralele puternice ale celor de faţă, cari ascultaseră înir’o li­nişte impresionantă cuvântul regal

A urmat apoi obicinuitul cerc în jurul Regelui, M. Sa Regele şi Regina Maria distingând pe numeroşi cavaleri cu scurte convorbiri. (<Intre timp numeroşi fruntaşi din diferitele partide, făcând grupuri-grupuri, ‘discutau prielineşte şi ciocnind păhărele de şampanie.

La orele 10Vi s’a retras Ma­rele Voevod şi M. Sa Regina luându-şi rămas bun, iar la o- rele 1 1 V2 Regele, după care recepţia solemnă a luat sfârşit.

Se spune că Maj. Sa Regele va reuni în fiecare an în seara zilei de 24 Ianuarie pe cavalerii ordinului Regele Ferdinand I.

Ca şi la intrarea în palat a invitaţilor, şi la eşirea lor o mul­ţime mare de public staţiona în faţa Palatului.

In timpul duratei recepţiei grupuri mari de studenţi au fă­cut o manifestaţie de simpatie în faţa palatului aclamând pe Suveran, şi manifestând pentru unirea de veci şi pentru pro­vinciile unite.

Am spus-o şi o repet: un par­tid este o oaste ce luptă pentru I un crez, care se inlrupeeză iu | măsuri de bună gospodărie a tării. Zadarnic o fi orezul fru­mos; zadarnis oft sănătos pla­nul de luptă; zadarnic or fi pri­cepuţi şi destoinici comandanţii de sus şi ostaşii de jos, lueţi in parte; dacă nu e rânduieli ordine şi disciplină in rândurile şi cadrele oasiei, toate se duc peste cap şi nici cea mai mân tuitoare măsură nu dl roade. Iar pentru neastâmpărul, sau ambiţia, sau pofta unuia, suferă atâţia din cei ce-şi pun inima şi pieptul la bătae. De-aceee, asigure rea unei sănătoase dis cipline este o cerinţă de că­petenie io luptă, Prima oondiţie a disciplinei este credinţa in idei; cine nu intră in partid pen> tru ideile partidului, mai bine să nu între. Apoi încredere in con­ducători; conducătorii nu se a* leg pe viaţă, ci pe un timp scurt: or fi vrednici, se păsiează; or greş*, vor fi înlăturaţi.

Şl în sfârşit, disciplina irebue asigurată şl prin autoritate, a- dică prin impunerea executării hotărârilor date.

de ion Mlhalache.Democraţie nu înseamnă a -

narhte, oi ordine. O ordine ba­zată pe rânduiala de jos in sus, dela popor. Conducătorii sunt al®ş>, dar odată ceŞşuut aleşi, irebue să li se dea putinţa să*şi îndeplinească răspunderile prin ascultare. Numai aşa se asigură mersul ordonat pe acelaş drum el mulţimilor; şi numai aşa se asigură biruinţa luptelor mulţimii.

In caz de neascultare, sunt anumite organe şi regula deja* deoare dau hotărâri şi pedepse,

Neascultarea acestora scoate din rândurile partidului pe cei cari na se supun.

Hotărârea conducere! poale îi, întâmplător, greşită; asta se va vedea după aplicarea ei. Ia acesi caz conducătorii îşi vor trage urmările: nu vor mai fi aleşi şi vor fi înlăturaţi.

Dar neexecutarea unei hotă­râri este mai rea decât ori ee; căci duoe ia anarhie, la risi­pirea oamenilor, la compromi­terea biruinţei şi a crezutul.

Supunerea ia măsurile luate şi pedepsirea neexecutării este o condiţie de căpetenie pentru biruinţa democraţiei.

I »Ţărănismul

Mattam 2 GAZETA TRANSILVANIEIN». 8

I

Congresele pensionarilorIntrnnlrile de Duminecă dela Bucarest! şt Cinj

Alsltaerî a ava! loo Io sala „G!b“ din Bucureşt?, congresul genera! extraordinar al penal* «marilor din jară. Io faţa unul numeros public au luat cuvântul mai muljl vorbitori, arătând do­leanţele pensionarilor, şi pro­testând mai ales Împotriva re­ducerii pensiilor.

In conformitate cu cele dis­cutate, a fost cetită şi aclamaţi de adunare, următoarea tele­gramă, oare a fost trimisă Su­veranului:

M. S. Regelui Garai al II leu.Penslonarii publici de toste

cateporlile, generaţie de mari sacrificii, foşti colaboratori ei Gelor douî mari regi şl martiri ai vremurilor grele prin care trecem, întrunit! azi 25 Ianuarie în congres general extraordinar, Sn Bucure'ştt cu delegai din îa Ireaga tară, Vă roegă respec­tuos a-i lua sub regeasca pro­iecţie a MeJestiţ'I Voastre.

Îngroziţi de mizeria îa care am fost azvârliţi, Vă rugăm cu cel mal profund respect a in­terveni ou toată autoritatea Ma­iestăţii Voastre către Onor. gu­vern. ca să anuleze imediat şi definitiv Jurnalul consiliului de miniştri No. 1922/1931, întrucât la întocmirea tul, au s’a tlnut seama nici de votul Parlamen­tului, nici de Mesajul regal.

Suntetl, Maiestate, suprema şi ultima noastră nădejde.

Protestează cu toată tăria şi ind gnarea contra mutilării pen siilor, prin care li sa răpesc în mod samavolnic drepturile câş­tigate şi putinţa de traiu.

Cer prin urmare:1. Anularea in mod definitiv

şi irevocebil a j rrnalului con­siliului de miniştri Nr- 1922 din 22 D -c 1931.

2. Plata pensiilor să se facăşi în 1932 ca în 1931 până la resolvarea prin lege a unificării pensiilor. .

3 Galul din bugetul anului 1932 să se acopere prin redu- ceri de pensii pe o scară pro­gresivă de jos în sus, începând dela pensiile mici până la cele

Campionatele naţionalede patinaj dela Cluj

Se cere anularea lor.

In aceiaşi zi s’a ţinut şl ia Ciul congresul pensionarilor din Ardeal şi Bănat sub jpresidiul d-îui Vaier Pop, la care na. par­ticipat numeroşi delegai! dn toate judeţele ardelene şi bă­năţene. .După votarea proiectu­lui de statut ai .Asociaţiilor pensionarilor din Ardeal şi B i net* şi după alegerea noului comitet, numeioşi pensionari au expus doleanţele şi desidera- lele pensionarilor ejunB în cea mai neagră mizerie din cauza neachităril ia timp a pensiilor si a curbelor aplicate.

De încheiere a’a voiat urmă­toarea moţiune:

Pensionarii publici de toate categoriile din Ardeal şi Banat, întrunit! în congres general extra­ordinar la Cluj în ziua de 24 Ianuarie 1932, după ce au au­zit şi discutat toate doleanţele şi nedreptăţile la cari sunt ex­puşi în timpul mai nou;

mari. >4. M nimul de pensie dela

care să se înceapă reţinerile să fie 5003 lei, fixându se şi un maximum de pens'e.

5. Delegaţii pensionarilor sa fie chemaţi a lua parte cu vot consultativ la întocmrea pro iedului de lege de armonizare, precum şi în consiliul de ad ministratie al Casei generale de pensiuni, întru cât aceasta o să se menţină.

6 PensMle să se plătească la termen în toate provinciile.

7. Cei rămaşi după pensio­narii decedaţi să primească ime­diat cheltuiel le de înmormân- tare dela Administraţia finan­ciară în baza actului de deces, urmând, ca celelalte formalităţi să se facă ulterior.

8. Pensionarii să beneficieze de carnete cu reducere de 50 la 3ută pe CFR- pentru un nu­măr nelimitat de călătorii.

9. Să se pună în aplicare fă­ră înlâ ziere legea cumulului.

10 Să se suprime dm buge­tul sUtului orice cheltueli de reprezentatei automobilele, mi siile, jetoanele, diurnele şi gra tficatile funcţionarilor, când lu­crează în localitatea de reşe* dintă; să se sup ime toste chel­tuielile deghizate din buget.

11. Să se revizuiască toate pensionările abuzive ş> ilegale.

12. Statoiirea şi ordonanţa- rea dreptului la pensiune să se facă din oficiu, iar până la re­zolvarea definitivă şi lichidarea pensiei, pensionarul, sau urma şii lui să continue a primi re­tribuţiile a/ute.

13. Desfiinţarea Casei gene­rale de pensiun *

Campionatele naţionale de patinaj s-au dispu»*! Diimţ neoS în 24 Ian. la Cluj, unde coneomttent societatea maghiar* de patinaj şt-a serbat jubileul de 60 de ani.

N-em fost prezent, dar ounoa* eând bine ne patinelor!! ţârei noastre şî riUsd rezultatul em puiuţ Imediat întrezări, că juriul maghiar de acolo şl-a avansat paltinilor elementele sale, ca să le servească de podoaba jubi­leului lor. D na dr. Marja Pod- Lem enyi a fost elesdă « 2 a fata de o tâniră unguroaică din Târgul-MurSş, deşi anul trecut, când eram ş! subsemnatul în juriu la Braşov, obţinuse ou 37 puncte mal pulin, decât d-na dr. Pop şi o atitudine inăsoută vicioasă o exiludea, după mine, pentru totdeauna dela titlul de campioana României.Campionul regional al Braşovu­

lui Dr. Graf desigur oel mai bine şi estetic conformat patinator din jară a fost clasat abia al 4 Ies, Iară la concursul de pi- rechi, părechea braşoveană Afo- ser th b e m a n n a fost clasaţi a 3-a pentrucă perechea Bojekt* Bekş îşi serba întâmplător 10 an! de concurentă şi trebuia să-şi primească cununa de lauri comandată cu 2 săptămâni mai înainte pentru ei.

Dar ce fiae Busureştiul? Are acuma un admirabil nou paii- noir în Parcul Oteteieşlanu şi s-ar putea organiza de minune acolo campionatele naţionale. Atâtor sporturi de iarnă secun­dare ca bobul şi săniuţele li se dă la Sinaia îa fata M. Sale importantă nemeritată şl patina- jiu), oare conatitue oel mai de­săvârşit şi estetic sport de iarnă, este cu totul neglijat de con­ducerea Federajiei. Nici chiar Skiul, care este un aport dami- necal nu merită întâietatea faţă de patinej, un sport ce se poate intercala Vi de oră în ocupa­ţia zilnică şi care d ejv 'Ită m ai mult decât Skiul supieja corpului şi a sufletului. In re■ zumat şi în concluzie :

Campionatele naţionale de patinaj din aCest an ar tre­bui rapid anulate şi înCă odată tinute la Bucureşti. Pe viitor fiind dat faptul, că M. Sa Re­

gele looueste st Iarna as* de bucuros la S nate, ar trebui se dea şi patinoarului dela bi­nale îngrijirea necesară pen'ru- ca la concursurile anuale ale sporturilor de iarnă a l i si celui mai frumos sport alb însemnătatea ce 1 se cuvine.

Dr. M. Suciu-Sibianu.

Inovaţii literare

viitorul său, de cu 1 \1931 (dup* un studiu de 3 1 ! şt-a dat dl ml sta, ca să J director la o şcoală dtp ţv lata Ţării, după ce amine, J deschis larg Ia Revlzoi-etal d şo» porţile spre tanulna .. %

Fericiţi deci cei de sub 10 rec|la aoeslet lumini, ca 8ţ , pe cari l-a luminat cât a 8|a( j A

Vasile lo(jn \e . înv.-dir 1 ;,3<l

------------- a Í

Braşov.,

Dela Prim aria Manioipim^iIn ztua de 29 JFebmarie

ora 10 a. m. se va (Ine în ^lei roul serviciului sìlvia al L clptului Braşov licitate oo .raf0t*nirir

D-l F. Pârvu arat* îa btu I 1430 din .Curentul* florioe e e literare ale .Nelulul Popii dela Alba-Iulie.

Spre mângHerea „Nelulul , sun* şt alto, cari Iniţiază pe în­văţătorii şl elevii şcoaielor pri­mare în înova|tlle sintactice, morfologice şi ortografice. Bana oară foitul «ubrevtzor dela Braşov /. I. Tăcu, care sp inea, c’a veatt la Braşov să studieze şcoala dela munte;— oa şt când pe la Predeal $1 prin Munţii Apuseoi, pe unde spunea ca mai studiat o , n’ar fi avut prilej destul...

D l T. scrie : „Se vor trimite o copie în 4 exemplare*. .P re­zenţi Învăţători*, .Socotim c ă ,.. recomandăm d Iul*. .Programa aplicată «»ste a c ea agricolă* (bois cea 1...) etc. etc.

Apoi, nu |!-ar lăsa punctul de pe I mare şi accentul g-«v de pe a, Doamne fereşte. El

| ştie, ce-o fl având cu .1 — a*. Nu mat vorbesc de virgulele fără rost etc.

Apoi, un exemplu de con­ştiinţă şi consecventă: în luna Mal notează cu .foarte bine* activitatea didactici a acelui ins, căruia după vacanta de două luni îl zice* :

.Soooim că... recomandăm d-Iui să facă ioc altor elemente tinere*... (D i rău s’a mal stricat omul in vacantă). Ş l tot atunot scrie că: .pentru cât a flaut până acum !n şcoală d l T. are dreptul să fie muljumit, dir se poatecă, stăruind a rămâne până la Urnita de vârstă ce t-o acordă legea, să fie nemultu mit

iată, cum d-1 T., venit la Bra­şov să studieze şcoala dela munte, devine deodată şt pro­fet, tăcând pronosticu-l.. Ş (, cine ştie, oe şl o fi citit şt 'a

— — - » - arândarea pe sezonul 1932păşuaelor de munte şi q a proprietăţilor Municipiului ^ , şov s. a , :

1. Muntele «ailor, ferito Satulung, 289 14 h i păşlaemunte-------- şi 237.11 ha 0|ăşune de pădure. Preţul strlgs, 1, lei 30,000 gara itta lel 3001, U(j

2. Muntele Zluoaga-Britâ!!>arteritoriul S ta tu a a, 158 40 >av p&şune de muite şl 6l9 49|,un păune d? pădure. P/etul ^ gării lei 25 000, g irautla kg 2500. ie

3. Muntele Ruşaa, terilor fa 'Satulung, 80 36 hx pi juna ’re munte şl 883,25 ha ptşua?i{:er( pădure şl 671,67 ha pijuneî-im plantaţiile de brad dtn Chlşş-.na Preţul strfaSrll lei 2 5 000 g.au rantia lei 2500 u i

4. Muntele P j clorul Ca prii, M I riloriul Satulung, 194 72 ha pi1 şune de munte şt 443 59 hipiu"; şune de oldure. Preţul strlglrl A lei 10 000, garanţie lei 1000. »<

5. Mintii Doxullut Piele, Pam tlnut şl David Marlon, terito Cernat-J, 590,15 ha păşune dr*»1 pădure şi 56,25 ha lazuri -e lunea ă şi 173,80 ha păumu.s din p'aitatllie de brad DuP! Marton. Pre|ul strigării lei 7D$E garanţie lei 1000.

6. Muntele Ciuoaşu! şi Calf*1®teritoriul Zizlo, 135,25 ha / i

e şt 88,80 hi pl_°şuoe de munte 91 oo,ou şune de pădure şl 5030)m pău ne dia p databile de Dndin Valea stânei şi Valea prm .

‘ • *3.0!-]dutul. Prejul strigârll lei 20.01. i garanţie lei 2000.

7. Muntele Suiatu, terltorln Tim'şut de sus, 2151 ha de fâneajl şl 20,00 ha pífafl de pădure. Preţul atriglrll ly, 3000, garanţia tel 100. ct

Amatorii pot lua cunaşto de condiţii zl nlo dela Servii ,n silvia al Municipiului Bra^ in flecare zi intre orele 8-i,^

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*

S ’ a ’ n t â p l a t c e v a « * «de Iui ia R eg slesca .

Ajunsesem c’un Íren la T fl; jAlunseseiu Z iIureş. Duceam materialele .unei 1 ibrloi demontate,_ le duceam« ^ Budapesta. In trenul a eata mergeau şl dtreclcrul şi aeierul fabrlcel. Eu făceam aza trenului, peniru ;oare mi e făgăduise de oătre aceştia,

plată peste solda mea de liljtar. Mal aveam câţiva oa- ieai supt comanda mea.

La Tg.-Murer, vagoanele noas- re fură aruncate pe-o linie in­undată de gsrej, la o margine, :a ceva nttrebulnclos. Pe la re-o amiezi mă ‘.dusei la şeful iteftei, pe cere-l găsi plimbftn-lu-ae pe peron.

— D le şef, îl Inbeb eu, tre-iul nostru când pleacă?

— Mal eşteeptă, răspunse lftnsul, măsurându-mâ posomo­rât, din ochi.

Aşteptarăm până ae nfuceci d iarăşi mă dusei la şef.

— D-le şef, când daji drumulia irenul nostru ?

— Aşteptaţi până mâine.Am aşteptat până mâine... La

irma urmei puteam e’aşteptăm nult şi bine, pentrucă din par­

te ml n’aveam nlsi-un znr să plec. Aveam un vagon dichisit, ca o casă. Stăm la un Ioc cu directorul şi casierul. Bani de provizii ştiam, c’are ăsta, dar mă ’mboldia mereu cu vorba directorul:

— Şmld, du-te, domnule Şuid, la şef, de’i mai Întreabă..,

A doua zl, nu se luminase bine de ziuă, eu şi eram în g«ră să întreb. Dar, lucru dra­cului, nu-i mal glsi pe şeful,., In looul iui era un locotenent.

— D-le locotenent, zio eu, trenul nostru când pleacă ?

— Te grăbeşti? Aşteaptă.Şi-am aşteptat până supt seară.

Dar directorul:— D-le Şmld, dragă d*le Şmld,

du-te omule, să vezi când ple­căm ?

Eu mă duc iar la losotenen- tul, ce*! luase locul şefului.

— D-le locotenent, trenul nos­tru, când mai pleacă?

— Trenul vostru nu mai pleacă, îmi răspunse scurt şi răstii lo cotenentul.

MS ’ntorsei ou coada 'nire picioare la director, li spusei:

El oiţă, Eu mă dusei şi m l cul­cai liniştit.

A doua zl, pe la prânz, Iara gară, iar Intrabă :

— D-le locotenent, noi ce;acem?

— Voi? Să vă luaţi tălpăşiţa Înapoi de unde-aţi venit... Dar, asculta. Ce meserie ai ?

■— Eu? Tâmplar.— Bun. Du-te de-ţi alege dlo

materiale e şi uncltăria, oe ziel c’aveţi in trenul vostru, sculele ce-ti trebue la meseria ta şi şterge-o acasă. O să-ţi prinzi bine.,.

Eu mă uitam prost la el. Dar în cllp’dsta inlrâ’n gară un tren militar, dtn care se scoborâ, tă­când front pe peron, un bata­lion de infanterişti unguri. Aşe­zară repede mitraliere po la colţurile glrii şi dădură apoi asalt la magaziile din gară, sil- râmând uşi, pereţi, ferestre. Eu fugii la vagonul directorului. In ie m ni se,

— D le Şmld, d-le Ş nîd, du-te, zău, să vezi, ce s’a mai întâm­plat?,,, D,rectorul vorbla, ca su grumaf. Mâi, ei dracului, ce-o mai fi şi ou ăsta.,.?

La magazii era un jaf msre înotat până la glesne In fâlnl şi zahăr risipit pe jos.

— Uite, zio eu, unde stătea făina şi noi ne ’ndopam cu pâine de paie şi cartofi ••1

La o rampă era o g/Îmidă de iăzf. Ua căpitan le apăra, strigând cu revorverul iatlns:

— Să nu se-opropie nimeni, că-l iropujc,

încet, pe la spatele iui, se furişe un găllgxn şi i trânti, ca din senin, două labe, rostogo- Unda 1 ia pământ. ,

Fugii la vagouul nostru. C a­sierul, II găsit, vânzând pe ni­mica toată, unor evrei din Tg.- Mureş, o mulţime de piese, fe- restrae şi-altele, din câte aveau cu el.

M i alăturăm o zi, două. Nu mai aveam nimic, ae să mânsăm.

— D-le casier, zio eu, ce i de făcut?

— Nu mat am nici eu, nlal-o fărâmă de pâine.

In sfârşit, o luarăm rara, Îna­poi, Ş ’n iou aă ajungem la Budapesta, ne pomenirăm tot la Sensimiou, de unde ridica­sem uneltiria şi maşinile’n tre nul încremenit la Tg,-Mureş.

Aici l-am găsit pe socru-meu. Păzla locul.

— Ce-l,Şmid, zice socru-meu?— C e să fie?— Şmld, băete, s’a ’nlâmplst

ceva... Să şti tu, că s’a ’ntâm- plat ceva.

Dam şi eu din umeri.— Hal acasă, zic eu. Şl ne-cm

dus la director, să ne dea so­coteala. Eu aveam de primit

peste două mii de coroanei!^ cru meu treizeci şt şapte dent pentru că el slu jh de mul!|j fabrică. Direotorul zice: — >M că mergem şt noi cu voi. ] - ceţl rost de-o cărui! cu doiti şl încSroe|i*o cu i&n. H

Luarăm o căruţă dela ş! două roable de cal al mo», al dracului. Credeam^ Jidanii, directorul şl oas^ credeam, că s’ar urca dea ■ fânului, dar et îşi făcură WţJ se cuibăriră Iu fân. !n

— Măi, ce dracu-i cu zise socră meu care tlnea li de dftrlog’, iar eu ii mâ® , biciul... I<

De când lumea, nici eu;f| s o ’ră meu, numai cu cfl‘ f umblare m. J*

Curgeau soldaţi dela 1» pretutindeni. Intr-o 0**» . J ntrăm un regiment de ar1 ® Deshămară caii dela ’;® puse blelu pe ei elaogh“ c pe unde văzură cu o3»”l1l sară tunurile baltă şl s°j| se urcară, care cum P intr’un tren şi dusu, — f i mat. Ba, unu, din ei, h z i) socră-mea: «

— Mjşule, dă-ie câte-» |în capul rabielor dela c«« | ia de colea cai ca I să pomeneşti. „ . J

- Nu, nene, nu, îi [ 11 socră-meu, ileânduş*

öA iiT fi i m m m m m ìNr. 8 « 4932

ìt FirimituriO jalbă din ansi! 1779. - -

cu.(119*1779.

A dresa : Prea miloslive Doam- te Judeţ Ş> iot Cinstitului Ma istrat, cu lacrămi amare caz a picioarele Măriilor v(oasl)ret a să vă milostivit! ca să-mi

jHjlati Resolutia.y^rea Milostive şi d e Dumnezeu .1 Ieşi M ăria Ta D oam ne Judeţ i la tot Prea Cinstitului Magis­

trat, D umnezeu să îndelungeas-Uri Că anii Măriilor voastre•iuti Cu lacrimi amare caz Ia mi- iri Măţiilor voastre, rugârtdu mă

u numele lui Dumnezeu, şi itlţentru sănătatea Măriilor voas dfe: să faceţi milă şi pomenâ Diă piei aicia la închisoare de l luni fiind inchus de domnul

uditor Sultzer, pentru neşte titani ce au luat tovaroşul mieu lifavel Lazzar logofătul de a turn, cu un an mai nalnte de

sliH fi tovaroş cu mine, şi du* Iţă vrem-, văz că numai pe mi­te m au închis de şez de etâ

iriga vreme pleritor. şi am mai dat ’rea Cinstitului Magistrat plan

fierea mea, încă dela August şi îjim dobândit milă cum la pri*

na instantie să se îndrepteze jiauzaf noastră. Şi fiind că eu unt la închisoare gl nare cine ă umble pentru sărăcia mea, i mă prăpădesc aicia ntluân* :u-mi>se lucrul înainte,

llri Acum s’au milostivit numitul reditor ca să mă sloboază şi

pt|tn înţeles cum numitul mieu ^pvaroş au stat în potrivire la

Iăria Sa Domnul Judeţul, cum e mă vor sloboz-, mă voi face

J5jusar, care nu-i adevăraţi că oiu dovedi cu mărturii şi cu izltaţie că eu nu sunt sănătos ; a fi cătenă ci aceasta esta

film ai piedeca mea, ca să piei 1 aicia la Cztkaus de foame de fr'g, că ce am avut mi eu

al tot, măcar că eu cu mâna ea nu am luet nici un ban,

' ci am ştiut de ecesiea dato împresurate, care acum se

id ; şi eu socotesc că este cu icat piericiunea (jleirea 1) mea stric area mea cu totul, care

i neluând nimic dela niminea : aicia din Braşov, mă aflu

1 cia la închisoare, ci caz cu crimi după cum mulţi săraci r dobândit dreapta şi milos- ’nică mila Măriilor voastre, să »bândesc şi eu săracul şi stri

* itul, ori cu un comission, la

neşte cinstit! regăţători, îmore- ună cu 2 sau trei dm creditori şi cu 2 preacinstiţi domni, să aleagă lucrurile noasbe, nemul- tumindu-se tovaroşul meu pe Comission ce am avut înaintea neguţătorilor d n porunca Măriei Sale Domnului Judeţ, şi fiind că nu au fost el bucuros. A- cuma de nou cu poruncă mă rog să ni se rânduiescă, ori cum Dumnezeu vă va lumina, cu lacrimi mă rog ca să la o dată sfârşit, că eu cu totul piei şi nu ştiu pentru cine să jelu- lese, că numitul creditor îmi răspunde că nu mă tine la în chisoare, zicând că şi până a cum nu s’au căzut să şez în chis, aş şderea şi tovaroşul mieu zice că nici iei nu mă tine. De aceasta mă rog la mare întelep ciunea Măriilor voastre, faceţi milă şi pomană după cum Dum nezeu vă va milostivi. Şi aştept prea miloslivnică rezoluţia Mă­riilor voastre, ca să mi trimiteţi aicia la Cztkhaus la mâna mea, că într’alt chip se prăpădeşte. (Ortografie ungurească I).

Sig. Czukhaus, die 10 len. 1779.S [remij]al Merijlor v(oas!)re

Prea Piekat Robb

Petru Poppovits m> p.Rezoluţia Magistralului; Dacă

suplicantul îşi poate aduce un cavent corăspunzător, care ori* când ar putea să 1 reprezinte în fata judecătoriei şi să răspundă pentru el, va fr liberat fără alte condiţii.

Vinari i ţ i i ralla pivnilils

„ B A C H US t i s la a g g > i l a . 14

dela Lei 12 -1 8falcă naturală de prane L a i 2 8

R A C H I Ude vii L e i 2 8

O Ţ E T de v in Lei IOaApâ m inerală Lai 6«

Poftiţi s ă vă convingeţi,

N ico las B ărb eccsefe ,

sîot om cinstit, nu-mi face le ibutaţi.. Soldatul injurie, ti iuil aţîîpS şi’fi văzu de drum. Eu, " ideem, cu luleaua ’a gură.

— Şnid, băefo.să ştii că s’a do; lămpi ît ceva, îagălmă biata

itrfto.,.|,t Când an ejuns la C 'u î , gl* ,|6tirfim ce la Mureş. Magaziile fărâm ele şi toată provizia dtu

e dată ’n pred#, ia cine nu astt|£a să ie. Noi ra’evem nimic

cele gurii. Abia ne mai târâm ; foame, Nu ne venea s9 pu< m nu- as, Cine ştie, ne gân

«m , să nu dăm de draci? ••• Jsden-i ribdau şi ei la lân, i banii lângă dâaşii. N’aveai la cine să cumperi nimic. Ne

etii lamă şi ne zice: ca1-— Şmid, dragă d«le Şuld , e

se sa nu şt!e nimeni ce du- a (ţi vot în fân. Şs-I mai bine, i ii nu ţiaeţî drumul drept prin arlllte, Să la ocoliţi, cs Doamne

tuleşte, să nu-i trăsnească cuiva gâ^cap, să caute ’n fânul din jhiMuţâ.

T>i uita! lung la eocră-meu. H m0|P dta cap, oftând:

C e â i fie cu ăştia, Şmid? )ooteam satele, dar mergeam

„ u iuaadl-o peste câmp. Prin K ■pftrti dam prin locuri

iştlnoase. Rublele noastre I«au din greu. âosră-meu adea de dâriogi, eu ma! isana umărul la câte-o roată

şi dam din bici. Parcă mai um* blasem noi ou caii,.,?

După multă trudă, Intr’un a- murgit de zf, apropiarăm Sftu Gheorghe, Când ne*erusoarăm ochii, zărirăm jidanii stând po­poneţe deasupra fânului. Eşi- sem ia drum bun. Caii mergeam in voe. Socră-meu, mirat, zice:

— Şmid, de ce*au eşti ăştia Ia Iveală ?

— Dar, de ce or fi stat până acum ascunşi, răspund eu?

— Şmid, ei irebue, s i ştie ceva.

Intrarăm in Sftu Cheorghe, ţinând drumul înainte, spre gară. Când trecurăm podul Oltului, aruncându-ne ochii la căruţă, sus, pe fân, nu tnai zărirăm pe nimeni. Jidanii fugiseră şi ne-au lăsat cu buzele umflate...

La m a z il ie dela gară, alt jaf. Inaâlţăminte, bocanai. haine militare şi mantale, vrăfuite ’a toate părţile. Eu mâ uitai cu jale la ele. Aveam o manta, ea vai de lume. Socră-meu era şi el destul de zdrenţuros. Zio eu:

— Hai, să luăm şi noi eâte-o manta.

— Nu, zice el. Eu sunt om cinstit, eu aşa ceva nu fac...

Cum stăm şi plănuiam, veni unu şl ne zice :

— Uite, vă dau vouă caii

In anul trecut 1931, eu toată eriza financiară dezlănţuită şt asupra poporului nostru, cre ­dincioşii însufleţiţi pentru îna­intarea Bisericii şi a poporului, eu binevoit a face următoarele doneţiuni:

Prin Reuniunea fem eilor s’au procurat Serafim i now, dala:

M^rte dr. Daba lei 1000, Oti* lia G, Puiu 1000, Elena Spătar f. Uzon! 1000, Elena VasHeacu 1000, Eceterln* Galeş 750, Pi* raschivn Puiu 750, Efrosins dr. lenei 500, Elena Samollă 500, Elena D, Constantin 500, Mi- rina Gh. Puiu 200 Elena D. i Căoătlnă 200, Elrorina Siroie 100, Elena Rogozea (cusut gra­iul!) 1500

Pentru ca sa culturală:Vesile Mohoria le! 500, Dam,

Tl|eî (hora mîreMI) 1000, Fam.R. Ardelean p, f L Valeu 1000, Ccnst. Irimie (hora mtresH) 250, Gh. Curcă faţ. „Albîns“ 500, Gh. Rusu str. Lungă 2000, Ghe­orghe Cocă (hora miresli) 300, Elena Rusăreau 500, '.Fam, Rei­mer (hora mlreslJ) t200, Elena VssUescu 1000, Elena Spătar f. Eaache 1000, Nicolae Bărbu* ceanu 500, Nicolee Voiau (orb) 1000.

Pentru instalarea în Biserică a luminii electrice:

Dr. P. Debu Iei £00, Dum, Căpăţină 5(0, Dr. Cornel Voiau 500, Gh. N. Putu 2184, Dum. Noian 500, Gh, Peirlşnr 200, Gh. Rubsu 200, Gh, Uzoal 300, E ena Vasliesou 300, Dum'tru Constantin 200, loen D, Ţlţeiu 200, Pcîru Murăşera 200, Ach*m Toma 200, Ioan Ţiţei cant, 150, Ioan Oprescu 150, Col. D, Guuă 500, Dam. Dorcfie! 200, loara Ferer 200, Iicrie Noaqhea 200f

Deti-ui Zorilor lei 100, Const.’ Bobencu 100, ioan Rogozea 100, Gh. Rusu str. Lungă 100, Gh. Lup« 100, lom Peteu 200, Vas. Micuda 100, Dr, Ii. lenei 100,C. k m sau 100, Gh. Irlfu 100, Efrorina Slcoie 100, Par. Mogoş 40, Ştebn Răpşcenu 20, Maria Toma 500.

Nie. Marke Iei 300, P ar. Ju gin&r 100, Dum. Voios 100. Dum. Popa 100, Luca Ioan 100, loara R. Tftinpa 200, Nie. Lupu 200, Gh. Ghimbăşan 200, Dum. Spătar 200, Nie. Dârstar 100, Nie. Voicu 100, Gh. Saflu 200, Dr. Al. Salică 200, Lucreţia Po- povici 100, Cpt. C. Teodoressu

ăştia. Mie nu-mi mal trebuesc. Eu plec cu trenu.

Erau nişte cai tineri şl fru* moşi, dela o ciruţă militară. Omul crezuse că, ne er fi prins bine io căruţa noastră, în locul alor noştrli, aproape căzuţi de Irudă şi foame,

Nu t-am luat. Am lăsat acolo şi clruţa noastră, cu fân, ou cai, cu iot, şi-o lu&răm întins spre casă, la Braşov.

— Şnld, zise socră meu, a* bla ţlnându-se de mine, să ştii tu, efi s’a ’ntâmplat cev

Când ajunserăm la Braşov, r-flar&m oâ s’a ’atâmplat ceva: Revoluţia♦

In nginnea carpatomsi din Ce­hoslovacia, unde in tun pui răz­boiului mondial s’a întina frontul ruso-austriac, se eflg un număr neobişnuit de nmre de cimitire militare. Un astfri de cimitir dela începutul războiului se află in apropierea gării din Uzhorod, capitala Rusiei subcarpatice. In acest'cimitir îşi dorm somnul de vesi, peste 10000 soldaţi, dar numai numele a 3000 este cunoscut. Celelalte 7000 mor­minte sunt morminte de sedaţi aesunossuţi.

100, Molse Papa 100, Elena Voicu 40, Maria Puiu 50.

Cornel DrSghicî lei 100, C. T, ionesau 200, Cama*. Slbla« 100, Teodor Mânu 200, tom Gh'm- băşan 100, Io«n Găzdău 200, losll Păcurar 100, Pir. Ţlrea 50, Ioan Putu 20, Gh. C. P iîu 100, Dum, Şlncan 20, Dum Aidea 100, văd Marîa Uzoni 200, I ia n G i- vrilescu IOD, Fiorea Rasa 50, Vas. Jugănnr 100, Coast. Teo- dore8cu 200, Lucian N >*cu 200, ioan ionescu 100, Gh Ţ rea 20, Gh. Drăghlai 200, Ioîu P-iirişor 100, Ioan Dlaconfsmi 200,

Suma totală 33 574 lei.Mulţumim şi pe această cale

martnimoşilor donatori, rugând pe banul D-zeu să Ie răsplă­tească frumoasa je r if l

Braşovul verh'u, 15 hn, 1952, Oficiul parohial,

Dr. P. Deba,paroh.

ANUNŢ.S? aduce la cunoştinţă celor

interesaţi că Societatea peatru profilaxia tuberculozei filiala Braşov dă în antrepriză ou o- ierte lucrările de transformarea in Sanatoriu a imobilului său din Strada Cloşca No. 9.

Csi interesaţi se vor adresa d ne! Asa Tanes’u preşedinta Societăţii în Slr. Spitalului Mi­litar Vila Horaţiu unde se pot vedea planurile de transformare a lucrării respective în flecare zi de !u:ru între orele 3 —3 p, m.

Braşov, la 26 Ian. 1952,45 1—1 Comitetul,

PrimescBroderie de maşină

ieftin şi frumos Str- Lungă 1181 - 5

fetită româncă la coifl. Prof. Sotiriu. Aleea Prin

cipesa Elena 2 b!s. 46 1—1mm— s p e c i a l i s t —

R A Z E X(R O N T G E N )

D iaterm ie , U ltra>V ioletea Cw-re n ţi e le c t r i c i .

B an ca M arm orosch-Blanh Consuli 3—6

Vinarea si dela 12—1

S’a Ieftinit

Frizeria de dame

Balázs(Str. Mihail W eiss) Str. Aţei 7.

Numai 10 z’lel 2 5 0 I e i .

Cunoscătorii preferă numai vinurile de Ia

„DEÂLU ZORILOR“(C alea V ictoriei (F ân tân ii) No. 15

B R A Ş O V

fiind naturale, bune şi alese.

Bodega „DEA1D ZORILOR“o fe ră g u stă r i, pateuri şl măscări

z ils ic proasp ete .Notaţl-i bine adresa.

G ă t i ţ i ş i f ă s p â R id iţ i.8 & z « ta Trow aîH rairiii

C I N E M A „ A S T E A “Repriză 27—28 Ianuaria Repriză

Cel mai perfect film voibit în limba germană 4

Extra Super Slager

In numele legiiDupă piesa de teatru de Max Aisberg şi Otto E. Hesse.

C u: A lbert B asserm an , G ustav Fröhlich , C harlotte Ander.In curând

E S C A P A D AR en ate M üller, H erm ann Thim lg

Călătorie In grup la Budapestacu plăţi în râie

Informaţiuni şi anunţări:Biroul de voiaj „Eiiropa“ din Braşov, hotel , ,Coroana“ Cooperativa micilor comersanţi din Ardeal, Braşov. „Mediator“ Târgui Sicuesc şi Sft, Cheorghe,Călătoria se va organiza din prilejul Târgului de Mostre

din Mai din Budapesta.Costul călătoriei se va plăti în rate până în luna Mai.Pentru răspuns la întrebările din provincie rugăm să se

alăture timbrele poştale necesare.

IN CAFENEAUA

n E L I T E »Sâmbătă în 30 I. c-, va avea loc o serată cos- turnată fără taxă de Intrare. Conducerea loca* lului a făcut totul pentru a putea satisface voia şi plăcerea onor public.

Costumai şi masca nu sunt obligatorii.

»•«tea 4: «âXITA TSAS^HfÄSISl

Parafarea pactuluipolono-sovietic

B l nu va fi în să sem nat până c e nu s e va încheia un pact sim ilar de neagresiu ne rom âno-sovietic.

Paris 26 (Rador). — Agenţia »Heves* enunţă .din Moscova :

Prin pactul de neagresiune polono-sovietic, parafat aseară la Moscova, părţile coctrec tenie se angejeeză reciproc s l se «bţinâ dela orice rgreslune seu atac, una împotriva celei- leite, atât separat cât şi alături de alte puteri. Orice act care ar educe atingere independen­tei politice a celeilalte părţi este considerat ca fiind contrar pactului.

Dacă una seu mai multe terţe puteri aiecă una din păr­ţile contractante, cealaltă parte se angajează să nu acorde nici un ajutor, fie direct, fie indi rect,

Pactul va putea fi denunţai fără preaviz dacă una din păr­ţile contractante ataci o ter|i putere.

C ile două păşii contractante se angajează să nu participe la nici un treiet sau acord ostii celeilalte pirţf, din punct da vedere al agresiune!.

Aceste obligaţiuni nupoi mo­difica drepturile şi obligaţiunile internaţionale din acordurile în cbeiate pânl acum de cele dotă păr|l, acorduri ceri nu cu­prind elementele vre unei agre siuni.

Cele două părji se engejeczl

a supune unui arbitraj interna» (forai toate chestiunile litigioase cere ar putea să se ivească între ele.

Parafarea pactului de neagre­siune polono-sovietic nu în­seamnă inci o semnare şiincă mal pu|in intrarea in vigoare a acestui pact.

După cum se ştie, orice pact intră in vigoare de ebea după semnarea şi reificarea iui.

Dacă în negocierile polono- ruse s’a ajuns la parafarea uj nui text, aceasta icseamni că părţile contractante au tjuns la o li murire a tuturor chestiu­nilor ceri privesc raporturile lor reciproce.

Polonia condiiionează Insă pa acrea la vigoare a pactului de neagresiune, de încheierea anul pact similar şl Intre România şl Rusia- Acesta este an paact bine stabilit, „ . .

In consecinţă, nu poete fi vorba da o slăbire a alianţei polono-tomâne, eu prilejul pe- raiării pactului de neagresiune polono-sovietic.

In cercurile polc ne există con- vinderea că pr.n parafarea pac­tului polo»o-sovietic, se vor in- Ierni şi negocierile rom fino-so­vietice, cari vor fi reluate în cu­rând la Geneve, intre d-oii Dem. Ghtca şi LitwinoH.

.'S"

I N F O R M A Ţ I U N IKnmărnl şcmerllcr In Franţa-

Numâiui gc merilor a crescut în ultima sâptâir.âră în Franţa cu 22,ECO, ajurgând az-, după sta tistica oficială, la 208, C 90. In a- ceiaşi perioadă a anului trecut nu existau in Franţadecât 20,010 muncitori fată lucru.

TIthetele neutru rapide. Direc­ţia generată cfr. a lost sesizată că pasagerii, mai ales aceia cari călătoresc pe bază de a- boname.it, abuzează de dispo- zitiunea cere perniţe solicita rea tichetelor în trenurile rapide.

Aceşti călători se urcă în tren la orice statie şi nu cer tichete decât atunci când au informa- tiuni că sunt organe de control la revizia biletelor.

Ca urmare a acestui fapt, di rectia generală cfr. a interzis solicitarea Uchetelor în tren, chiar dacă călătoresc pe bază de a- bonamente.

Nn trimiteţi bani In acrişoriDlrecRa P. I . T. trimite urmă toarele:

, Pentru a !i pus la adăpost de orice riscuri, publicul este rugat să nu trimită bani prin scrisori simple sau prin scrisori recomandate Direcţiunea Ge­nerată P. ,T, T. nerăspunzâad de pierderea lor,

Benti se vor trimite numai prin mandate, gropurl sau seri sori de valoare, aceste trimiteri prezentând tot ta siguranţe, de­oarece Direcţiunea garantează pentru valoarea declarată“,

Tichetele se vor lua numai de la ctssele stafiilor prevăzute cu locuri în diegiamă.

Recensământul populaţiei In Polonia- Zilele eceaiea au fost publicate rezultatele recensă­mântului general al populaţiei din Polonia, care a fost efectuat tn 9 Decembrie 1931. După ci­frele obţinute, numărul total el populaţiei a crescut ia(S de re­censământul ce a avut ioo a- cum 10 ani, cu 18,9°/o- Feţă de 26.856.000 locuitori, cât a avut Polonia pe itunet, numărul ac­tual el populaţiei se ridici la 31,927.000, adică la aproape 32 milioane.

După aceleaşi date, Polonia are 11 oraşe cu o populaţie mei mare de 1CO.OOO locuitori. Ele sunt: Varşovia cu 1.178.211 locuitori, Lodz 605,267 locuitori, Poznan 246,574, Cracovia 221 mit 260, Vtino 197.049, Katovice 127.841, Cztns'ocho* 117,693, Bydho&t 117.529, Lublin 112 522,

Sosnovuc 109542.

0 convorbire telefonici la o distantă de 10 000 km. Dtn Zltn, oraşul .regelui cehoslovac al încăltămintetoi“, se anunţă, că In 19 Ianuarie Tomas Beta a vorbit cu fabrica sa din Zin, telefonând din Batavla pe In­sula lave. Convorbirea telefo­nică pe această distantă, care măsoară 10.000 km. pe oale ae­riană, a costat 27 dolari, pe un timp de 3 minute. Piin vizitarea Bataviel, Bata Îşi Inchee calea aa comerciali in Orient, unde tratează nu numai Ia vederea câştigării de nouţ debuşee pen­tru încălţămintea sa, dar şt in vederea unor importante cum­părături de materii prime. Ulti­mele etape ele călătoriei sale aeriene, Bata le-a efectuat cu un aeroplan olandez, deoarece »Fckker-ul“ său trimotor a tre­buit să fie supus unei reparaţii fundamentale in Indie.

Băile Eforiei, din svonul public estlei cum se prezintă tn urma renovărel complecte, sunt pen­tru publicul braşovean o mere binefacere.

Instalaţiile cele mai moderne, atât la secţia abur, cât şi la vane, precum şi curăţenia de­săvârşită, procură vizitatorilor, momente de plăcută petrecere.

Îndemnăm pe oricine aă se convingă.

Corporaţia meseriaşilor atrage atenţiunea membrilor el că ter­menul pentru înaintarea decla­raţiilor de impunere expiră la 31 Ianuarie 1932. In Interesul meseriaşilor este să facă flecare această declaraţie.

Bandit travestit In fenice. Ca­zul s a petrecut în o pădure dfn apropierea ■comunei Toeeu d‘n Maramureş, In casa unu‘ pădurar s-a prezentat o gravidă, cerând adăpost. Pădu­rarul a primlt-o bucuros, Iar mat târziu, când femeea a început s l se plârgă de dureri, şi-aluat puşca şl a plect t spre^set după o moaşă. Nu s-a depărtat insă de casă, şi o detunătură de puşcă s-a auzit în locuinţă. S-a intors repede să vadă ce s-a întâmplat. .

Femeea gravidă nu era decât un bandit travestit, care îl, puş* oaserâ soţie, cu scop de a jefui. Cu un glonte tras prin geam, pădurarul i-a curmat zi­lele. N-a găsit asupra bandi­tului, decât o flueriţă, bănuind că cu aceasta el voia îsâ dea semnal complicilor. A lud flue- riţa şi eşind în prldror a flueral. A observat atunci că doi băr­baţi se strecoară din pădure, lurişfindu-se spre casă. I-a îm­puşcat pe amândoi, omorându-i. A plecat apoi şi s-a predat jan­darmeriei, po vestiar cele petre­cute.

A fost aresttt. In cauză se fac cercetări.

*

Şoferii In Statele Unite- Dupăultimele dale statistice, se află în America 7,348,000 femei ca re au depus examenul de şo- feur. In unele state din America Numârul femeilor şofeuri între­ce pe cel al băibatilor. Numă­rul şrfeurilor bă. baţi din Sta tele Unite ajunge la aproape 8 milioane. Statistica constată că femeile sunt mai puţin sigure la conducerea automobilelor. In numărul accidentelor de au- lomeb:], femeile participă cu65°/°i iar bărbat i cu 35%-

E Banca Poporală Braşoveană, cutoate că în urma legei esupra moratoriuiui datoriilor tgncole, nu este obl'gală şi cu toate câ termenul primii rtfe va f, con­form sentinţei Tribunalului mai târziu, începe la casieria sa centrală cu lichidarea ratelor de depunere şi anume în ordi ne alfabetică : la 28 lan, A—Be, la 29 Ian. Bb—Bo, la 1 Febr. Br—C, la 3 Febr. Cs—Cz—D— E, Ia 4 Febr. F —Gp, la 5 Febr. Gr—H—I la 6 Febr. J —Kn, la 8 Febr. Ko—L, la 9 Febr. M, la 10 Febr. N ~ 0 —Pe, la 11 Febr. P i-R , la 1 2 F e b r .S -S c h - S t , la 13 Febr. Sz, la 15 Febr. T. la 16 Febr, U - V - W - Z .

A apărut: „ S K IU L -de dr. Gh. B a lcă ş ,

membru T. C. R. şt Clpttrn C. F. Nlsolescu dela O. N E .F .

Cuprinde : .Indicarea m'jloa- celor necesare exercitării aces­tui sport oe: Te hnica tuturor mişoărlior, modul lor de Între­buinţare precum şi alegerea materialului, Îmbrăcăminte, în­călţăminte etc.

Această lucrare pune la dis- pcz'ţla ce'or ce nu pot urma un curs specic-l, elementele ne­cesare practicării iu* corecte.

Un exemplar de 56 peg'ni pe hârtie velină, cu figuri explica­tive, Lei 40.

De vânzare la toate librăriile din Braşov, Predeal şl Sinaia.

Am ânarea conferinţei M icei înţelegeri. Confe­rinţa Micii loţeUgeii care urma să aibă loc Intlnte de 25 Ia­nuarie a lost amânată pentru Începutul săptămânii viitoare. Conferinţa va avea ioc la Mon- treux.

U L T I M A O«!)!

H g | È dH I. H o ti Al. IlB ucureşti 27 Ianuarie. Eri la ora 3V2 d. a., a fost pri L audienlă de Suveran d-1 Iuliu Maniu. Audienta a durat aproJ ore. Eşind dela audienţă, d-1 Maniu a declarat ziariştilor, Car| asaltat cu întrebări, că nu le poate spune nimic.Asupra audienţei d-lui I. Maniu „Agenţia ^Sud-est“ a* , i> tnlnrrrnma Hm Deri seara ziarelor franceze următoarea telegrama din BUcurţi ,In urma dorinţei exprimată de Rege, d. Maniu s’a pteitat azi într’o audienţă care a durat două ore.Faptul e viu comentat în toate cercurile politice, ;n|t| ~ d-1 Maniu, care după cum se ştie este retras din viaţa pubt u n’a mai fost în contact cu Suveranul dela casatoria prjJ n Ileana, aceasta din cauza profundelor deosebiri de vederi existau între Rege şi fostul preşedinte de Consiliu cu privitMregimul constituţional. t „Eşind dela audienţă, d-1 Maniu a refuzat sa Ja c a vre.0 * claraţie, dar în anturajul d-saJe nu se ascunde că fostul pf f l ministru a tăcut Suveranului o expunere tara înconjur a siiUa|;M aşa cum se înfăţişează şi în aprecierea careia n a variat deljfltima sa audienţă. , . ,D-1 Maniu a relevat inca odata greşeala fundamentală c;i;. s’a vrui să se realizeze în Aprilie trecut condiţiile puse (jj| Titulescu pentru constituirea unui guvern de Uniune NaţioJ fondat pe norme constituţionale şi parlamentare şi în care, j( n alegeri libere, toate provinciile ar fi fost echitabil reprezentált v< D-1 Maniu a arătat Suveranului^ că socoate de data asii a; tuaţiunea României ca fiind agravată de circumstanţe extern şi n’a ascuns Regelui că anumite manifestaţiuni, cum au f0s| J pildă tratativele cu Germania şi întrevederea Regelui jcu co% ci Bethlen la Timişoara — care pe drept sau pe nedrept aii zi luate drept şovăeli în politica noastră externă — n’au fo s tu l tură să uşureze sarcina destul de grea a Stalului român. şi

Fostu l ş e f a l partidului naţion al-ţărăn esc a zugtţn’ Regelui prim ejdia ca re ar fi pentru R om ânia de a se p Şi zenta în tr’o con ju nctu ră in tern aţion ală atât de importa J ca c e a de azi, cu multe n ecu n oscu te, ş i cu un jguvernl 0; sit Ia o rice b ază populară, fără program constructi*ni fără în cred erea străinătăţii în stab ilitatea lui. laD-1 Maniu a în ch eiat d eclarân d Suveranului că nutfu un regim m onarh ic lipsit de o r ic e posib ilităţi de critici®1 c e e a c e priveşte p erso an a R egelu i ş i în to a rce re a la ovit’1 constituţională parlam entară lib eră prin form area unui P( vern ca re să fie exp resia voinţei populare şi care să P1 prezinte cu un program constru ctiv de lungă durată, s®( su scep tib ile s ă sco a tă R om ânia din greau a situaţie de a;d(După audienţă d-1 Maniu a avut o consfătuire mai lunjiu. d-1 I. Mihalache iar seara cu membrii biroului P. N.-Ţ.^

A stăzi la orele 3'/j oa f i primii tn audientă d-l Alexán T Vaida- Voevod.

Declaraţiile comisarului deexterne sovietic. :u

BERLIN 26 (Rador). — In legătură cu parafarea pactului neagresiune polono-sovietic, „Berliner Tageblatt“ publica asta! telegramă din Moscova, redând următoarele declaraţiuni iacue d-1 Litvinov, comisarul sovietic al afacerilor străine.„Tratatul ce urmează a se încheia cu România, a , ral d-1 Litvinov, — va fi aproape identic cu pactul polono-sowuNu se va putea însă evita menţionarea chestiunii Basarabie^ trucât aceasta ar putea însemna o a p ro b a re tactică a statului?foridin partea Uniunei Sovietelor. Guvernul sovietic a respins ^ larea română, de recunoaştere a suveranităţii României a ■ Basarabiei şi recunoaşterea Nistrului ca frontieră. Pactul pr< ^ numai înlăturarea războiului ca mijloc de rezolvare a contucjj „D e aceea credem câ ar fi acceptabilă o formulă prev< ^ că orice încercare a Uniunei Sovietelor de a rezolva cn teritoriale pe calea forţei, se consideră drept o lezare a Pi Jr de neagresiune. .Printr’o astfel de formulă, — a încheiat d-1 Litvinov, - ^q Ar» fnnl elnlul mirs* far3 r\ ronnntflrp în mod OIlCTBgaranta de fapt „statul quo“, fără o renunţare în mod aspiraţiuni asupra teritoriilor litigioase“ .

D ela C h estu ra Poliţiei.

Tăiat de locomotivă, io ziua de 23 iaouarie a fost surprins pe calea ferată intre cantonul 92—93 lucratorul C. F. R. Soigo Ignatz şi filat de looomotiva condusă de Pali Andrei. S ’au dresat acte de organele Ches- turei împreună cu reprezentanţii C. F. R.

Arestări. A fost arestat Jjrut Votau Dumitru care stare de ebrietate a P*° i( scandal pe stradă ş| iSnlnd gardianul Sima Gi»r ^lovit cu un ciocan. C“ 8,'»! dresat a fost înaintat P<:".0

Sinucidere In ziua de 23 Ia­nuarie a lost găsită in casă moartă d na Berta Wagner so­ţia profesorului H aorte W^gacr care s’a sinucis înghiţind pas­tile de sublimat. Numita suferea de o boală incurabilă care a determinat-o la acest act.

tulut. ;i— A fost arvs'at I« lf “! r

cunoscut hoţ oare a co™** multe furturi in oraş. z cercetează. e

ffl„Cruciali, Tirani al »“71lucrarea d-lul Etie Bufnesc. rută in 2 volume, pre|ul 1se află de vânzare »atraţta ziarului »Gazda Tf A veciei“. Atragem atenţiu°e telectualilor noştri şi a foştilor voluntari asupf8“rj tei importante lucrări,^ 8 apariţie a fost salutată 0 « treaga presă.

l.frCChAfclA VICTOR BRAN1SCE, BRAŞOV. Redaetor-şei şt girant: VICTOR 0Rv4D *\