Condamnarea agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei de către un tribunal la Beriin f’T! X-J z ia r in dependent f http://www.dntcj.ro/adevarul ANUL X N R .2 9 4 4 ISSN 1220-3203 VINERI, 14 IULIE 2 0 0 0 10 PAGINI 2 .0 0 0 LEI O alianţă imposibilă VALER CHIOREANU I mpulsionaţi de neliniştea unuia dintre lideri, liberalii au bulversat pur şi simplu viaţa'politică din România. Efervescenţa iniţiativelor lor ameninţă : chiar activitatea de conducere a ţării, deoarece a atras în vîrtejul evenimentelor atît Preşedinţia, cît şi Guvernul împreună cu partidele aflate la Putere. Explicaţia acestei stări este simplă. Se apropie alegerile generale, iar politicienii doresc să le abordeze de o manieră care sâ le dea şansa de a conduce ţara în anii de început al mileniului 111. Cei mai agitaţi sînt liderii partidelor aflate acum la Putere. Majoritatea lor sînt conştienţi că alegătorii nu sînt dispuşi sâ le acorde din nou votul. Unii dintre aceşti politicieni îşi închipuie că-şi pot apropia victoria prin acţiuni concertate în vederea denigrării adversarilor. Excelează în asemenea încercări grupurile apropiate preşedintelui Constantinescu şi PNŢCD. Alţii, mai lucizi, au înţeles că trebuie sâ vină în campania electorală cu o ofertă nouă, îmbrăcată în haine strălucitoare, care să-i determine pe români să uite ce au suferit în timpul ultimilor patru ani de guvernare. De departe cel mai activ partid este PNL. însuşindu-şi tactica aplicată cu succes ani la rînd de Partidul Democrat, liderii PNL încearcă să demonstreze că reprezentanţii lor în Guvern şi Parlament n-au reuşit să-şi impună ideile din cauza partenerilor din coaliţia majoritară, care s-au arătat reticenţi la măsurile dure de reformă propuse de ei. De aceea, PNL a părăsit CDR şi a renunţat la alianţa cu ţărăniştii, care alcătuiesc “un partid bolnav”, incapabil să abordeze realitatea anilor 2000. . Promotorul acţiunii liberale din ultimele luni este Valeriu Stoica. El a reuşit să-şi convingă colegii că a sosit timpul ca PNL să-şi ia soarta în. propriile mîini (răutăcioşii spun că mîinile respective sînt ale prim-vicelui), pentru a deveni ceea ce . a fost, între cele două războaie mondiale, partidul Brătieniior. Primul pas a fost făcut prin participarea cu liste proprii la alegerile locale, participare considerată ca un succes. Stoica este însă conştient că sţarea actuală a partidului nu-i permite împlinirea visului de a-l face indispensabil în viaţa politică a românilor. De aceea,'a imaginat o alianţă cu ApR, urmată, după alegerile generale, de o fuziune din care să rezulte o entitate nouă, care să adune voturile a măcar 25 la sută dintre români, în viziunea lui, în calea realizării unui asemenea obiectiv nu intervine dificultatea continuare în pagina a T6 -a UJ O. £ Aproâtfe 400 de elevi din Cluj au depus contestaţii examenul de bacalaureat aukfost{iadmise^87$& ' Mariana DragoţriirH fe* Jt 5.1 . - Comisia de bacalaureat din judeţul Cluj a definitivat, ieri, procesul de recorectare a lucrărilor pentru care au fost formulate contestaţii. Inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean (1SJ) Cluj, Mariana Dragomir, a declarat că majoritatea contestaţiilor formulate de elevii care au participat Ja bacalaureat au fost respinse. Numărul total al contestaţiilor este 391, dintre care'au fost respinse 204 şi au fost admise 187. Mariana Dragomir a precizat' câ 183 de note contestate au fost mărite, iar în cazul a patru lucrări a fost decisă diminuarea notei obţinute iniţial. Numărul total al absolvenţilor de liceu care s-au înscris la examenul de bacalaureat se ridică la 5.825. Conducerea ISJ Cluj estimează că promovabilitatea finală la examenul de bacalaureat va fi, în acest an, de aproximativ 85%. Anul trecut, la nivelul judeţului Cluj, au promovat examenul, de Bacalaureat, 72,4 % dintre absolvenţii de liceu. PNR decide azi asupra politicii de alianţe PNR va lua o decizie azi asupra căii pe care o va urma în ceea ce priveşte politica de alianţe. în cadrul şedinţei Consiliului Naţional al PNR, liderii centrali ai partidului vor prezenta conducerilor filialelor judeţene rapoarte asupra întîlnirilor avute cu formaţiunile politice, în scopul formării unor alianţe sau fuziuni. De asemenea, vor fi discutate rezultatele înregistrate de partid în alegerile locale. Filiala clujeanâ.a PNR va fi reprezentată, la Consiliul Naţional, de către cinci delegaţi, în frunte cu preşedintele PNR Cluj, Iustinian Petrescu. Se pare câ delegaţia PNR Cluj nu şi-a format încă un punct de vedere unitar în privinţa alianţelor sau fuziunilor, dar semnalele cele mai puternice dau ca sigură o apropiere faţă de PUNR, după cum a declarat unul dintre membrii conducerii clujene. Andreea MARCU Cu toată imaginea externă cunoscutăT prin Facultatea de Studii E uropege, Clujul devine centru al armonizării relaţiilor cu Europa Clujul, ca şi centru universitar, s-a evidenţiat, din nou, de data aceasta prin Facultatea de Studii Europene (FSE), care coordonează programul PHARE pentru România pentru afaceri interne şi justiţie, domeniu confruntat cu cele mai grave probleme, institutul European din România a demarat un program care are drept scop corelarea activităţilor din spaţiul românesc Ia cerinţele şi legislaţia europeană. Nicolae Păun, decanul Facultăţii de Studii Europene, ne-a declarat că dintre cele 8 centre pilot înfiinţate în România (care beneficiază de circa 37.000 euro), instituţia din Cluj, care a obţinut cel mai mare punctaj, a fost desemnată pentru a fonna echipa care sâ pregătească, instituţional, reglementarea realităţii de la noi cu cea europeană în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Coordonatorul echipei este Mircea Maniu. iar grupul de experţi clujeni este format din: Elena Porumb, Georgiana Cicco, Diona Micu, Ciprian Păun, Emilian Lipcanu, Nicolae Păun, Marcela Rad, Emil Boc, Gheorghe Buta, Mircea Minea, Carmen Lazâr şi Horea Bora. Decanul facultăţii, Nicolae Păun, nc-a declarat că recunoaşterea pe care a câpatat-o FSE a permis crearea centrului, care se va bucura de sprijinul specialiştilor europeni. Faptul câ cele opt centre sînt distribuite uniform pe teritoriul ţârii, c un semnal clar câ pentm analiza temelor ce privesc armonizarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Bucureştiul arc un rol egal cu celelalte oraşe importante. Titus CRĂCIUN Fît.* • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca găzduieşte, începînd de ieri,. Centrala Reţelei * întreprinderilor Simulate din România • pag. 12 ECONOMIA Chiar dacă este atît de puternică, inima omului are anumite particularităţi sau defecte din naştere, asa-numitii factori interni: v? INSTITUTUL inimi 1 genetici, constituţionali, aot— ai biologici. Totodată, ea este ■ * expusă, ca oricare alt organ, '.'V 1 -. la îmbolnăviri şi datorită unor ^ " - w • factori externi: condiţii de 1 \ muncă şi de viaţă, alimentaţie, comportament. ; ^ înfiinţat special pentru a L j ~ f' T trata acest „micuţ şi I !jU J ~i sofisticat organ", Institutul X Inimii „Profesor Nicuiae - ţ.j^ | Stăncioiu" din Cluj - Napoca este unul dintre cele cinci centre zonale din ţară, fiind renumit pentru activitatea ; ^ medicală diversificată care se T1 V prestează aici. irrrr-Fofo: I.-PETCU Lui Păcurarii! i s-a acordai o ultimă sasisă Biroul Permanent Naţional al PD a analizat ieri după-amiază situaţia celor-16 filiale judeţene care au dat rateuri în "alegerile locale. Printre acestea la loc de frunte se află şi Organizaţia Judeţeană a PD Cluj. Am aflat din surse aparţinătoare conducerii centrale a partidului că s-a renunţat la aplicarea sancţiunilor pentm preşedinţii filialelor codaşe deoarece s-a considerat câ ar putea crea convulsii interne în PD. De fapt, singura variantă de sancţiune propusă a fost interzicerea depunerii de candidaturi din partea liderilor judeţeni pe primele locuri pe listele pentm Camera Deputaţilor sau Senat. Posibila sancţionare a liderilor judeţeni, deci a deputatului Iuliu Păcurariu, a fost amînatâ. Lui Păcurariu, ca şi celorlalţi colegi le va fi acordată o ultimă şansă. La alegerile generale, fiecare judeţ trebuie să obţină cel puţin 11% din voturi, cifră care reprezintă media obţinută de PD la locale. La şedinţa de aseară, Biroul Permaj decis ca fiecare membru al conducerii centrale să supravegheze activitatea politică în cîte trei judeţe. La închiderea ediţiei am aflat că de filiala clujeană se vor ocupa vicepreşedintele Alexandru Sassu şi secretarul adjunct Ion Oltean. De asemenea, s-a luat hotărîrea ca fiecare judeţ să fie sectorizat, iar de fiecare zonă să se ocupe cîte un .membru al conducerii judeţene şi municipale. Astfel, dacă rezultatele la alegerile generale nu vor fi la înălţimea iţeptărilor se va şti în mod sigur cine sînt b T buot ? caV^- Andreea MARCU -c N î F vALĂ t N|V C I ( J ! - f j A D^V-» 1 m 9/7e i t imptrK Jjti.Ş P-ţa Timoîei Gpariu nr.15/45 tel/fax; 064-190787,198802 SYSTEM INTEGRATO» configuraţie: . K6I1 500MHz 3D,ViaMYP3 CPU, HDD 8.4GB, PII 466MHz(128Kcache), +SB 32mb dimm , ' PII 566MHz , 64MB SDRAM S t? , p " i 550MHzSECC2,64MB SDRAM fdd 3.5-, tastaturi, imprimanta Canon BJC1000 earcasi, mouse Krt Multimedia (CD Rom+SB+Boxe) 10.550.000 11.130.000 12.925.000 15.300.000 1.600.000 1.376.000
Transcript
Condamnarea agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei de către un tribunal
la Beriin
f ’T!
X - J
z ia r in d e p e n d e n t
f http://www.dntcj. ro/adevarulANUL X N R .2 9 4 4 ISSN 1220-3203
VINERI,14 IULIE 2 0 0 0
10 PAGINI 2 .0 0 0 LEI
O alianţă imposibilăVALER CHIOREANU
Impulsionaţi de neliniştea unuia dintre lideri, liberalii au bulversat pur şi simplu viaţa'politică din România.
Efervescenţa iniţiativelor lor ameninţă : chiar activitatea de conducere a ţării, deoarece a atras în vîrtejul evenimentelor atît Preşedinţia, cît şi Guvernul împreună cu partidele aflate la Putere. Explicaţia acestei stări este simplă. Se apropie alegerile generale, iar politicienii doresc să le abordeze de o manieră care sâ le dea şansa de a conduce ţara în anii de început al mileniului 111. Cei mai agitaţi sînt liderii partidelor aflate acum la Putere. Majoritatea lor sînt conştienţi că alegătorii nu sînt dispuşi sâ le acorde din nou votul. Unii dintre aceşti politicieni îşi închipuie că-şi pot apropia victoria prin acţiuni concertate în vederea denigrării adversarilor. Excelează în asemeneaîncercări grupurile apropiate preşedintelui Constantinescu şi PNŢCD. Alţii, mai lucizi, au înţeles că trebuie sâ vină în campania electorală cu o ofertă nouă, îmbrăcată în haine strălucitoare, care să-i determine pe români să uite ce au suferit în timpul ultimilor patru ani de guvernare. De departe cel mai activ partid este PNL. însuşindu-şi tactica aplicată cu succes ani la rînd de Partidul Democrat, liderii PNL încearcă să demonstreze că reprezentanţii lor în Guvern şi Parlament n-au reuşit să-şi impună ideile din cauza partenerilor din coaliţia majoritară, care s-au arătat reticenţi la măsurile dure de reformă propuse de ei. De aceea, PNL a părăsit CDR şi a renunţat la alianţa cu ţărăniştii, care alcătuiesc “un partid bolnav”, incapabil să abordeze realitatea anilor 2000. .
Promotorul acţiunii liberale din ultimele luni este Valeriu Stoica. El a reuşit să-şi convingă colegii că a sosit timpul ca PNL să-şi ia soarta în. propriile mîini (răutăcioşii spun că mîinile respective sînt ale prim-vicelui), pentru a deveni ceea ce . a fost, între cele două războaie mondiale, partidul Brătieniior. Primul pas a fost făcut prin participarea cu liste proprii la alegerile locale, participare considerată ca un succes. Stoica este însă conştient că sţarea actuală a partidului nu-i permite împlinirea visului de a-l face indispensabil în viaţa politică a românilor. De aceea,'a imaginat o alianţă cu ApR, urmată, după alegerile generale, de o fuziune din care să rezulte o entitate nouă, care să adune voturile a măcar 25 la sută dintre români, în viziunea lui, în calea realizării unui asemenea obiectiv nu intervine dificultatea
c o n tin u a re în p a g in a a T6 -a
UJO.
£
Aproâtfe 400 de elevi din Cluj au depus contestaţii
examenul de bacalaureataukfost{iadm ise^87$&
' Mariana DragoţriirHfe* Jt 5.1 . -
Comisia de bacalaureat din judeţul Cluj a definitivat, ieri, procesul de recorectare a lucrărilor pentru care au fost formulate contestaţii.
Inspectorul şef al Inspectoratului
Şcolar Judeţean (1SJ) Cluj, M ariana D ragom ir, a declarat că majoritatea contestaţiilor formulate de elevii care au participat Ja bacalaureat au fost respinse. Numărul total al
contestaţiilor este 391, dintre care'au fost respinse 204 şi au fost admise 187. Mariana Dragomir a precizat' câ 183 de note contestate au fost mărite, iar în cazul a patru lucrări a
fost decisă diminuarea notei obţinute iniţial.
Numărul total al absolvenţilor de liceu care s-au înscris la examenul de bacalaureat se ridică la 5.825. Conducerea ISJ Cluj estimează că promovabilitatea finală la examenul de bacalaureat va fi, în acest an, de aproximativ 85%. Anul trecut, la nivelul judeţului Cluj, au promovat examenul, de Bacalaureat, 72,4 % dintre absolvenţii de liceu.
PNR decide azi asupra
politicii de alianţe
PNR va lua o decizie azi asupra căii pe care o va urma în ceea ce priveşte politica de a lian ţe . în cadrul şedinţei Consiliului Naţional al PNR, liderii centrali ai partidului vor prezenta conducerilor filialelor ju d e ţen e rapoarte asupra întîlnirilor avute cu formaţiunile politice, în scopul formării unor a lian ţe sau fuziuni. De asem enea, vor fi d iscu ta te rezultatele înregistrate de partid în alegerile locale.
Filiala clujeanâ.a PNR va fi rep rezen ta tă , la C onsiliu l Naţional, de către cinci delegaţi, în frunte cu preşedintele PNR Cluj, Iustinian Petrescu.
Se pare câ delegaţia PNR Cluj nu şi-a format încă un punct de vedere u n ita r în p riv in ţa alian ţe lo r sau fuziunilor, dar semnalele cele mai puternice dau ca sigură o apropiere faţă de PUNR, după cum a declarat unul d intre membrii conducerii clujene.
Andreea MARCU
Cu toată imaginea externă cunoscutăT prin Facultatea de Studii E uropege,
Clujul devine centru al armonizării relaţiilor cu EuropaClujul, ca şi centru universitar, s-a evidenţiat,
din nou, de data aceasta prin Facultatea de Studii Europene (FSE), care coordonează programul PHARE pentru România pentru afaceri interne şi justiţie, domeniu confruntat cu cele mai grave probleme, institutul European din România a demarat un program care are drept scop corelarea activităţilor din spaţiul românesc Ia cerinţele şi legislaţia europeană. Nicolae Păun, decanul Facultăţii de Studii Europene, ne-a declarat că dintre cele 8 centre pilot înfiinţate în România
(care beneficiază de circa 37.000 euro), instituţia din Cluj, care a obţinut cel mai mare punctaj, a fost desemnată pentru a fonna echipa care sâ pregătească, instituţional, reglementarea realităţii de la noi cu cea europeană în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Coordonatorul echipei este Mircea Maniu. iar grupul de experţi clujeni este format din: Elena Porumb, Georgiana Cicco, Diona Micu, Ciprian Păun, Emilian Lipcanu, Nicolae Păun, Marcela Rad, Emil Boc, Gheorghe Buta, Mircea Minea, Carmen Lazâr şi Horea
Bora. Decanul facultăţii, Nicolae Păun, nc-a declarat că recunoaşterea pe care a câpatat-o FSE a permis crearea centrului, care se va bucura de sprijinul specialiştilor europeni. Faptul câ cele opt centre sînt distribuite uniform pe teritoriul ţârii, c un semnal clar câ pentm analiza temelor ce privesc armonizarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Bucureştiul arc un rol egal cu celelalte oraşe importante.
Titus CRĂCIUN
Fît.*
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca găzduieşte, începînd de ieri,.Centrala Reţelei*întreprinderilor Simulate din România •
pag. 12 ECONOMIA
C h ia r dacă este a tît de putern ică, in im a om ulu i are
anum ite particu larită ţi sau d efecte din naştere,
asa-n u m itii fac tori in tern i:v ? I N S T I T U T U L i n i m i
1genetic i, constituţionali, aot— a ibiolog ici. Totodată, ea este ■ *
expusă, ca oricare a lt organ, ' . ' V 1- .la îm bo lnăv iri ş i datorită u n o r ^ " - w •
fac to ri extern i: cond iţii de 1 \ m uncă ş i de viaţă,
a lim entaţie , com portam ent. ; ^în fiin ţa t spec ia l p en tru a L j ~ f ' T
trata acest „m ic u ţ ş i I !jU J ~ iso fis tica t organ", Institu tu l X
In im ii „P ro fe s o r N icu iae - ţ.j^ |S tăncio iu" din C lu j - Napoca este unu l d intre cele c inci centre zonale din ţară, fiind
renum it pen tru activitatea ; m edicală d iversificată c a re se T 1 V
prestează aici.
i r r r r - F o f o : I.-P ETC U
Lui Păcurarii! i s-a acordai o ultimă sasisăBiroul Permanent Naţional al PD a
analizat ieri după-amiază situaţia celor-16 filiale judeţene care au dat rateuri în
" alegerile locale. Printre acestea la loc de frunte se află şi Organizaţia Judeţeană a PD Cluj. Am aflat din surse aparţinătoare conducerii centrale a partidului că s-a renunţat la aplicarea sancţiunilor pentm preşedinţii filialelor codaşe deoarece s-a considerat câ ar putea crea convulsii interne în PD. De fapt, singura variantă de sancţiune propusă a fost interzicerea depunerii de
candidaturi din partea liderilor judeţeni pe primele locuri pe listele pentm Camera Deputaţilor sau Senat. Posibila sancţionare a liderilor judeţeni, deci a deputatului Iuliu Păcurariu, a fost amînatâ. Lui Păcurariu, ca şi celorlalţi colegi le va fi acordată o ultimă şansă. La alegerile generale, fiecare judeţ trebuie să obţină cel puţin 11% din voturi, cifră care reprezintă media obţinută de PD la locale.
La şedinţa de aseară, Biroul Permaj decis ca fiecare membru al conducerii
centrale să supravegheze activitatea politică în cîte trei judeţe. La închiderea ediţiei am aflat că de filiala clujeană se vor ocupa vicepreşedintele A lexandru Sassu şi secretarul adjunct Ion Oltean. De asemenea, s-a luat hotărîrea ca fiecare judeţ să fie sectorizat, iar de fiecare zonă să se ocupe cîte un .membru al conducerii judeţene şi municipale. Astfel, dacă rezultatele la alegerile generale nu vor fi la înălţimea
iţeptărilor se va şti în mod sigur cine sînt
bTb u o t?caV - Andreea MARCU-c N î FvA L Ă t N | V C I ( J ! - f j A D ^ V -» 1
m 9/7e i tim ptrK J j t i .Ş
P-ţa Timoîei Gpariu nr.15/45 tel/fax; 064-190787,198802 SYSTEM
INTEGRATO»
configuraţie: . K6I1 500MHz 3D,ViaMYP3
CPU, HDD 8.4GB, PII 466MHz(128Kcache), +SB 32m b d im m , ' PII 566MHz , 64MB SDRAM
S t ? , p " i 550MHzSECC2,64MB SDRAM fdd 3.5-, tastaturi, imprimanta Canon BJC1000
DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTA: 958 •R-A. TERMOFICARE: 19-87-18 •SC M ONTENAY SA. 41-51-71 •S A APĂ CA N A L' 19-63-02• SC. • S A U 'R E S r S.A.: 19-55-22 •SCPR IYAL 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: - INTERVENŢII GA7.E928;433424
JANDARMI. 956• G ARA Clvj-Njpoca: 952• AGENŢI A CER: - internaţional 13-10-09; -
e ara • « - 2(M)I;T e i i - 31-17-62:Dej -21-20-22
' ALI ANŢA ANT1SUICID. 19-16-17
i f l g iu f c i iu i f a A aC V R S F , I N T E R N A T I O N A L F .
d in A u to g a ra I I :• CI-i-Napoca • H-jvlîpcsta. cu plecare din
fcî / îk lf dc Juni. irtîni. jo i 5» nneri bota ?.CO $4 înapoiem dn Rudape^u in zilele *fcma^i.tn»crcun.\rienîiMmMUUori 11.00.
• C u j S a p c v i • H udspc^a. cu plecare fn r k k âcy*en 22.00 51 rapcHcrr din Budapesta n / jîc ’c d c * oca 16.00. I N F O R M A Ţ I I :A uto g ara I : J 4*24*26
A u to g a ra I I : 4V*52*78
FARMACIIF«ratării c» te n ic ia perm«nent: Farmacia
COR.Sf ARM”. s:t. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-6Î-43. sir. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia “C V \\R 3’\Gî!ca Horeşti nr.75, tel 42 62.72, orar non-stop.
f t r a t c i i cm u n ic i» p re lung it: Farmacia *IYTTRPII ARM*. £r. Pnmivcm nr. 5, telefon 4«VW . orar « Z Frmcn TFD M nS ftR M *. Fira iVimi nr. 10. telefon 19-13-63. cai 8-22.
Gurfadtnocptcfvn ic u nr. 3 "Hypcia Acscjlap*. P-u M.
Viia-wl nr. 36. telefon 13-03-64. orar 20-8.
ÎS In ş iI A R Q M : 26.04.1999-28.10.2000
l u n iC lu j •> Buc. Buc. C lu i07.30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 20,4518,00 19,00 -
m a r ţ i07,00 08,00 0 8 3 0 09,0015,25 16,15 19,45 20,45
m ie r c u r i07.30 0 830 09,15 10,1518,00 19,00 1 2 , 0 0 12.4518.55 19,45 19,45 20,45
v in e r i09,15 10,15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 14.4520.55 21.45 19,15 20,15
s îm b ă ta1930 203 0 1 1 , 0 0 1 2 , 0 0 1
d u m in ic ă* * 1430 15,05* - 20.15 21,15
Preţ b ile t 955.000 lei, respectiv 960.000 lei
Foni: Guj*>Botogru 10,30-12,05
Botogna-)aDj 1235-16.40
n k r r a l : C!nj-)Bolognj 10,30-12,05
Bologna-^Cluj 1235-16,40
vineri: Gaj->Bologna 10,30-12,05-
Bologns-KJnj 1235-16,40Preţ bilet C lu j - B ologna - C lu j : 235S
T E L E F O N : 13-01*16.
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 10 - 14 iulie •M#dW nJ p e n a l i . Dr. L B o tf ♦ 1 0 .1 2 .14 (10-12), &. V . fc x îo • 12. 14 (15-17). dr. L . Ciobanu • 10 (17-18). dr. S, Loga • 12 (15-17). dr. 0 . Muntean• 11 (14-16). dr. A. F. Oro* ♦ 13, 14 (14-16), dr. L. R a ţa • 10 (15-17). dr. G. Râîan • 14 (10-11), dr. M. S uou * 13 (10-12). d r. V . Tâtaru ** 14 (10- 12). 6. C. Tooea ■ 11.13 (9-11). dr. A. Varga • 10. 14 (9 -11 ), d r. C. V îa icu * 10, 14 (11-13); H om a opa tir Dr. L • 12 .1 4 (10-12), dr. R. Jv/cAu - 11. 13 (15-17); C a rd to k ^ la , Or. I. Paj*) - 1 2 (11.30*13), dr. T. Popescu • 12 (9-11). &. N P '-ţcâ - 12 (16-16). dr. C. VlacJ * 11 (17* 16). Interne. Dr.O. P 4 rv -1 0 (1 ^1 7 ). Ginecologie. Dr. C. Fo to r * 11. 13 (10-12). dr. S. Precup • 10.12 (9 -11 ). d r. N. Şoancâ • 10. 13 (14-16): Chirurgie. Dr. C. Coama * 11. 13 (10-12). dr. M. S-<tm - 10. 12 (9-11). PedU lrie. Dr. R. Mdoa-11 (14-15). dr. M. Fntea * 12 (11-12): Reumatologie. Dr. C. Zotta • 14 (14-16): Ortopedie. Dr. Z. Popa• 10 (12-13); P s ih ia trie , Dr. I . Gtodan -1 2 (9-11). dr. C. Ş ltfa n * 13 (14-16); E ndo crino log ie . Dr. E. Popescu * 12 (9-11); Psiho logie. Ps'h. L B o ili - 11 (14-16): D erm a to logie. Dr. D . Aldca -1 1 ,1 3 (14-16); O .R .L Dr. E. Plâ a n u - 10. 13(9-11). dr. S. BîUr\ -1 1 (14-16); N euro log ie. Dr. C. Bolea •13 (15-17). dr. M. Divin -1 0 (10-11); Toxicologie c l in ic i. Dr. C. 0 . Ursu -1 1 (12-13): Laborator. Cfum. pr* S. M o ţo igo • 1 0 . 1 1 . 1 2 . 13, 14 Ecografie . Dr. M. CAlin -1 4 (11-13). dr. E. Cauczl• 10 (15-17). dr. L. Negru • 13 (15*17). dr. C.D. Ursu • 13 (12-13).
Pentru c h iru rg ie p la s t ic i f l repa ra to rie , urologie, radio logie planificarea bolnavilor se (ace la sed-J Po*dinroi pe bazâ de bilei de tnmitere. PUm f,eraa boi na v i or se tace Ia sediul, str. Moţilor rv. 32 ţ i la te l 43-00-01. intre orele 16-17 de luni p*nâ vrreh. Planificarea bolnavilor la ecograf ţ i EKG se face num » pe b a z i de trimitere de la medicii P o ic in c *.
FILME14 * 24 IULIE
R e p u b l i c a - 2 8 d e z ile , S U A - p re m ie ră ( 1 3 , 3 0 ; 1 6 ; 1 8 ,3 0 ; 2 1 ); v ineri, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r if re d u s d e la o ra 2 3 *
V ic t o r ia - F lg h t c lu b , S U A ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) * A r ta - Eurim ages, a e r c o n d iţ io n a t - A m a n ţii se co lu lu i. F ra n ţa , p rem ieră (1 2 ,3 0 ; 1 5 ; 1 7 ,3 0 ; 2 0 ) * F a v o r it - Capcana p e n tru ho ţ, S U A ( 1 3 ; 15; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - S tu a rt L ittle -ş o r ic e lu l fa m ilie i, S U A (1 5 ; 17; 1 9 )
T U R D A - F o x - C arte r, zis „U ra g a n u l", S U A ( 1 3 ; 1 6 ; 19) D E J - A r ta - N o ttln g HIII. A n g lia -S U A ( 1 5 ; 1 7 ,1 5 ; 1 9 ,3 0 ) G H E R L A - M ary cea c u v lno ’ncoa, S U A ( 1 7 ; 19 ); C o lecţionaru l
d e o a s e , S U A ( 2 1 ) . J o i în ch is . _____________
UNIPLUS Radio Vineri, 14 iulie P r o g r a m in f o r m a t i v B B C : 6,00-6,30:8,00-
8.20.11,00-12.00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21.30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06 ,35, 8,20 C a le n d a r u l z i le i . M e te o . 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9 ,00 Ş t i r i lo c a le . 9,20 P r o g r a m u l c in e m a . 9,55 I n f o r m a ţ i i c u ltu r a le . 10,00,12,00.13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş t ir i n a ţ io n a le ş i lo ca le . 10 00-14.00 P u n c t . , ş l d e la Z e c e ; 14,30-18,00 U n ip lu s a l te rn a t iv . 18,30- 21,00 T r e i c e a s u r i bune. 19,00 Ş t ir i lo c a le . 22,00; Ş t ir i n a ţ io n a le Z t-Z O S ,00; U n ip lu s n o c tu r n .
BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8- 14.
■ B iblio teca Jude ţeană “OCTAVIAN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mânăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîm bâtâ: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului n r.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbâtâ: 9-14. CENTRUL DE . INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.
■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14- 18.45.
■ B iblio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16. -
■ Biblioteca A m ericană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din iunâ: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca C entru lu i C ultu ral Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca C entrului C ultu ral G erm an "H erm an n O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: iuni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. •
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
Dispensarul Policlinic cu Plată S• . co
instituţie cu vechi 1 renume în asigurarea
consultaţiilor medicale, angajează medici de toate specialităţile.
Policlinica este deschisă ni sîmbătă între orele 8-13. :Adresa; Ştefan Ludwig Roth (fosta M âloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557. •
( • t e le s p e c t a t o r • ). Vineri, 14 iulie
J tO /A A N J A
7 .0 0 M a t in a l® n a ţ io n a l; 12 ,0 0
A r is to c r a ţ i i ( s / r ) ; 1 2 ,5 0 D ru m u l s p re
E u ro p a; 1 3 ,0 0 Teatru l N a ţiona l d e te le v iz iu n e prezintă: C a b in a d e m o n ta j (r); 1 4 ,0 0 J u rn a l; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n . G a m e m a n ia ; 1 5 ,0 0 ' T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 5 ,3 0 E m is iu n e în lim b a g e rm a n ă ; 1 7 ,0 0 T o p vo ia j; 1 7 ,3 0 O rice e posibil (s);1 8 .0 0 P e n tru D vs., D o a m n ă !;1 9 .0 0 A v a n p re m ie ră Ştiri; 1 9 ,0 5 C o re c t!; 1 9 ,1 5 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 Jum a!. M eteo ; 2 0 ,4 5 S p o rt; -2 0 ,5 5 P lo a ia d e s te le ;2 2 . 2 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,4 0 F a rm e c e (s);2 3 .2 5 M is s M arp le : M is te r în C a ra ib e (f.A nglia 19 8 9); Ju rnal (o ra 2 3 ,4 0 )
^ 7 ’00 D o m n i -i V T f f î i l şoara A n d re a (s /
r); 7 ,5 0 F e m e ia m is te r io a s ă (s /r); 8 ,4 0 P o liţie ju d ic ia ră (s /r); 9 ,3 0 tru p a D P 2; 1 2 ,3 0 D ’a le Iu’ M itică (r); 1 3 ,0 0 G lo b u l D ra g o n u lu i; 1 3 ,3 0 T rad iţii; 1 4 ,0 0 Toţi, îm p re u n ă ;1 4 .4 5 Ştiri; 1 6 ,1 0 C ălătorind prin ţ a r ă (r ) ; 1 6 ,2 5 D in fo lc lo ru l p o p o are lo r; 1 6 ,45 D o m n iş o a ra A n d r e a (s ) ; 1 7 ,3 5 F e m e ia m isterio asă (s); 1 8 ,3 0 Te le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ştiri b a n c a re şi b u rs ie re ; 1 9 ,0 5 T e le v iz iu n e a , d ra g o s te a m ea; 2 0 ,0 0 G ră d in a lu i C u p id o n ; 2 1 ,1 5 A fa c e ri la c h e ie ; 2 1 ,4 5 C ă lă to r in d prin ţa ră ; 2 2 ,0 0 Ştiri; 2 2 ,1 0 U nchiu l m e u ex tra teres tru (f. S F S U A 1 9 9 6 ) ; 2 3 ,4 5 A rm onii c la s ic e ; 0 ,0 0 T V M M esager.
7 .0 0 O b s e rv a to r; 7 ,5 5 A erob ic show ;
8 .0 0 D im in e a ţa dev re m e ; 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G odzilia (s ); 1 0 ,3 0 B ă r b a ţ i în n e g ru (s ); 1 1 ,0 0 C ro a z ie ra (s /r); 1 2 ,0 0 S ca n d a lu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tirile am iezii; 1 3 ,1 5 P a r la s a n g des au tres (d ra m ă F ra n ţa 1 9 7 3 ); 1 5 ,00 V .I .P . (s );1 6 .0 0 S u fle t reb el (s ); 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (d iv .); 1 7 ,2 0 G r a n i ţ e le iu b ir ii (s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r; 1 9 ,55 V o u ă , (div.);2 0 . 0 0 D e s t in c u D e s t in y ( c o .S U A 1 9 9 5 ) ; 2 2 ,0 0 O b serva to r; 2 2 ,4 0 V o u ă (div.);2 2 .4 5 P arty T im e (div. în d irect d e la C ostineşti); 0 ,3 0 S cand alu l (s /r); 2 r4 5 Suflet reb el (s /r).
7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l tă u !; 1 0 ,0 0 T în ă r şi
n e lin iş tit (s /r ); 1 0 ,5 0 L e g e şi o rd in e (s /r ); 1 1 ,4 0 D e d ra g u l u n u i c o p il ( f / r ) ; 1 4 ,3 0 C u b in e c u v în ta r e a fa m ilie i ( f /r ) ;1 6 .0 0 T în ă r şi n e lin iş t it (s ); 1 6 ,5 0 S en s unic; 1 7 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 1 7 ,4 0 Al ş a p te le a c e r (s ); 1 8 ,3 0 Ş ein fe ld (s ); 1 9 ,0 0 ' Ştirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 L a T im ita
TZ / c iia b c ,
im posib ilu lu i (s ); 2 1 ,0 0 P ro file r - ps ih o lo g ia c rim e i (s ); 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro TV ; 2 1 ,5 0 C h e s tiu n e a z i le i p e s c u rt; 2 2 ,0 0 D e ş ir e (c o .S U A 1936); 2 3 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 0 ,0 0 P ro F m e aic i!; 0 ,3 0 L e g e şi ordine (s ); 1 ,3 0 Ş e in fe ld ( s / r ) ; 2 ,0 0 B la c k R a in b o w (th riiie r S U A 1 9 9 0 ); 4 ,1 5 Ş tirile P ro T V (r); 4 ,3 0 B aby lon 5 (s ).
7 ,0 0 M ila g ro s T a ifa s
. m a g a z in m a tin a l; 1 3 ,0 0 M ila g r o s (s );1 4 .0 0 M otor (r); 1 5 ,0 0 V ip e r (s / r); 1 5 ,5 5 Clip Art; 1 6 ,0 0 S alv a ţi d e clopoţel (s); 1 7 ,0 0 V ip e r (s );1 8 .0 0 Focus. C a ric a tu ra z ile i;1 8 .3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l r ă tă c ito r (s ); 2 0 ,0 0 U n n o u în c e p u t (d ram ă S U A ’9 3 ); 2 1 ,4 5 Ş tir i p e .s c u rt. M e te o ; 2 2 ,0 0 R a v e n (s ) ; '2 3 ,0 0 D e tec tiv i d e elită (s); 2 3 ,5 5 C lip Art; 0 ,0 0 Sex" c u N a d in e ; 1 ,0 0 F o c u s . C a ric a tu ra zilei (r); 1 ,3 0 Im p a c t (r).TELIT7 7 , 0 0 B u n ă
d i m i n e a ţ a , R o m â n ia ; 9 ,0 0 D a ţi
v in a p e C o r in a (r ) ; 1 0 ,3 0 E co n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra lum ii; 1 1 ,0 0 S e n za ţio n a l cu D a n D ia co n e sc u (r); 1 2 ,0 0 L in ia în tîi;1 3 .0 0 O ra unu a venit; 1 3 ,1 0 L in ia întîi; 1 4 ,0 0 îţi m a i ad u c i a m in te , D o a m n ă ? (r ); 1 5 ,3 0 T in e re ţe fă ră b ă tr în e ţe ; 1 6 ,0 0 D o m in o ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in a p e C o rin a ; 1 8 ,0 0 în justiţie; 1 9 ,0 0 T e le ju r n a l; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra lumii; 2 0 ,1 5 F ilm d o c u m e n ta r ; 2 1 , 0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ; 2 2 ,0 0 Ţ a r a d e d in c o lo d e B u c u r e ş t i; 0 , 0 0 T e n ta ţii.
1 0 ,0 0 Ş tirile d e A c a s ă (r ); 1 0 ,3 0
A c a s ă la b u n ic a (r ) ; 1 0 , 4 5 D ra g o ste şi p u te re (s /r); 1 1 ,1 5 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( s / r ) ;1 2 .0 0 R ăzboiu l pas iu n ilo r (s /r); 1 '7 ,4 5 G u a d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia vieţii m e le (s /r); 1 4 ,1 5 A n to n e ila (s); 1 5 ,0 0 M ila d y (s );1 6 .3 5 D ra g o ste ş i p u te re (s );1 7 .0 0 C ă s u ţa p o v e ş tilo r (s ); 1 7 ,1 5 A casă la bun ica; 1 7 ,3 0 T re i fem ei (s ); 1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,0 5 R ă z b o iu l p a s iun ilo r (s ); 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 Foto m odele (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia vieţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 L e g ă tu ri pericu lo ase (film ero tic F ra n ţa / Ita lia 1960).
1 5 ,0 0 R e tran sm is ie 7 a b c ; 1 7 ,5 0
V id e o c lip u r i; 1 8 ,0 0 D anie la - prietena ta - rea lizator D anie la Dum bravă; 1 9 ,30 Spoturi şi rep o rta je p u b lic ita re ; 20 ,00 Retransm isie T e le 7 abc; 2 3 ,0 0 înch iderea program ului.
R e d a c ţia nu îş i asum ă re sp o n sa b ilita te a pentru sch im b ă rile in te rven ite în program ele p o s tu r ilo r de televiziune.-
C L U J - N A P O C A s t r P R O F C tO R T E A n r .9 (cartier Gr/gorescu) ' -
CONS1I1 ta ţii .Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G in e co lo g ie , C h iru rg ie , Oncorogie)
L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : l e ^ - I S 50
Dr. V A LE N TIN POPESCU ( C h i r u r g ie , O n c o lo g ie )
M a , J ; 1 4 j ° - i 6 ; V ; 1 5 - 1 7 S : S - 1 1
D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie) ’ ‘
L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “° -20 V : 1 6 - 2 0 _
E R Q G R A M A R E ; t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4
In t i r o p u l o r e lo r d e fu n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i ’
' EltoKNO'VATpl* 1 e,e
V in e r i , 1 4 iu l ie07:00 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT- Ş tefan Coroian, 07:00 Ştiri, 07:20 Revista presei locale, 7 ,40
Ştiri pe scurt, 07;50'Horoscop; 07:00 Ştiri + Revista presei centrale, 08 :20 CD Sport - ştiri sportive, 8:40 Ş tiri pe scurt, 0 9:00 Ştiri + Revista presei centrale, 09 :20 Ce mai crede lumea, 10 :00-12,00 (Anca Micheti); 10,00 Ş tiri+ Meteo - ; 12,00 -1 5 ,0 0 MESAJ FM - Horaţiu N icoară/Tudor Runcanu, 13:00 Ş tir i* Meteo, 15,00 -1 8 ,0 0 Caleidoscop CD -T iberiu Crişan;15.00 ŞUri, 15,20 C e mai crede lumea; 17:00 Ştiri+CD Sport;18.00 Ştiri + Meteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu/Horaţiu Nicoară), 22 ,00 Ştiri pe scurt, 22:00-24:00 (Tudor Runcanu/ Horaţiu Nicoară).
___________ V in e r i , 1 4 iu l ie■ tl T i r ■ ŞT,RI : 0 9 .0 0 , 10 .0 0 -, 12 .00 , 1 5 .0 0 , **— r 1 6 .0 0 B B C - 0 6 .0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 .
lo c a le , in te rv iu r i, H o r o s c o p ( 6 .4 0 , 7 . 2 0 , 8 . 2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e r e ( 7 . 4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g ( 8 .3 0 ) , B u le t in
9 .3 0 - R e v is ta p r e s e i , P u n c tu l d e v e d e r e (1 0 .1 5 ) ; - l o n c u r s u r i ( 1 0 . 3 0 , 1 2 , 3 0 ) ; 1 2 . 4 5 - S p o r t p e
m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 - 1 8 .Q O -C A L E ID O S C O P f m : -B u n i i n o s t r i i c u E u g e n ia D a u b le r 1 4 .4 5 - C iic k F M , 1 5 .1 5 B io g ra fia z ile i, 1 5 .3 0 -V o ta ţ i R a d io T ra n s ilv a n ia , 1 6 .1 5 - P la n e ta c in e m a , 1 6 .3 0 r 1 7 ,0 0 -D e d ic a ţ i i - F o n o te c a d e s u f ie t -M ih a i Boanda 21.00-Taxi m u s /c (dedicaţii) - F re c v e n ţa O b lig a to r ie - D a n B ra d 2 4 .0 0 - 0 1 .0 0 Lun i - N o p ţ i le C r im in a le - N ic u A le x a n d re s c u 0 1 .0 0 - 6.00 ’
V in e r i , 1 4 iu l ie INTACT C ontact ş t ir i (buletine d e ştiri d e aprox. 4
; RADIO CLUJ ") -O*
- m inu te ); 5 :3 0 ; 6 :30 ; 7 :30; 8 :3 0 ; 9 :3 0 ; 10:30 ; 1 1 :30 ; 1 2 :3 0 ; 1 3 :3 0 ; 1 4 :3 0 ; 15:30 ; 1 6 :3 0 ; 1 7 :3 0 ; 1 9 :3 0 ; 2 0 :3 0 ; 2 1 :3 0 ; 2 2 :3 0 .5 : 0 0 -8 : 0 0 Lupta cu S om nu l 8 :0 0 - 10:00 Zona 810 (m eteo , R evista presei locale , actua lita tea lo c a lă , t r a f ic , a n u n ţu r i u t i l i ta r e , a g e n d a c u ltu r a lă , h o ro s c o p ). 1 0 :0 0 -1 2 :0 0 T ova ră ş ii m e i; 1 2 :0 0 -1 7 :0 0 Contact FM. 1 7 :0 0 -1 9 .0 0 Muzica pe s u fle tu l tău. 1 9 :0 0 - 2 2 :0 0 Seară de seară. 2 2 :0 0 -0 5 :0 0 Vineri nu m i-e som n - re a liz a to r M a n u e l A rm â n d . E m is iu n ea c re e a z ă cad ru l p erfec t în c a re s e în tîln e s c buna d ispoziţie , d e d ic a ţiile şi dansul. ■ •
n V in e r i , 1 4 iu l ie ^ ţ i 6 , 0 0 B u n ă
dimineaţa. O e m is iu n e cu in fo rm a ţii , a c tu a l i tă ţ i ş i m u z ic ă , p r e z e n t a t ă d e D o in a B o r g o v a n . 8 , 0 0 E m is iu n e a în lim b a m aghiară. 1 0 ,0 0 D e z e c e o ri R om ânia . P r e z in tă : D a n H o r e a . 1 1 ,0 0 B u le tin de ştiri. 1 1 , 0 5 - 1 3 , 0 0 A patra putere. P re z in tă A n c a B o ta & C ris tia n Z o ic a ş .1 2 .0 0 R a d io ju r n a l t ra n s ilv a n . 1 2 , 3 0 - 1 2 , 4 5 M icro fo n u l a s c u ltă to ru lu i - 0 6 4 - 4 2 0 . 0 3 1 . 1 3 ,0 0 R adiojurnal B u cure şti. 1 3 ,1 5 Paralele m uzicale , d e d ic a ţii d e m u z ic ă u ş o a r ă . 1 3 ,5 0 B uletin de ştiri.1 6 .0 0 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia ră . 1 & ,0 0 Radiofax. P re z in tă A n d re i H u ţa n u . 1 8 ,3 0 C ro c h iu ri muzicale -ja z z . R e d a c to r: C o n stan tin C o lh o n . 1 9 ,0 0 R adiojurnal B u c u re şti. 1 9 ,1 5 A p ro p o . R e d a c to r i S te la M a r ia R a re ş şi S e rg iu A le x . 2 0 ,0 0 Ştiri. 2 0 ,0 5 Top 20+1. P re z in tă M a r iu s M e rc a . 2 1 ,00 ştiri; 2 1 ,5 0 Buletin de ştiri. 2 1 ,5 8 închiderea p rogram ulu i.
RA D IO RENAŞTEREA91,2 MHz FM
' POLICLINICA > INTERSERVISAN
str. I’a s c a ly nr.5, c a r t . Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
Doppler - Histerosalpingografii pentru s te rilita te fem inină
Tra tam ente LASER LA B O R A T O R C O M P U TE R IZA T (B iochim ie - Bacteriologic Imunoiogie - Parazitologie Determinare Rh - Teste dt sarcin ă - A n tig en H BS - E lisa Test - E ia m in ă ri f ilo lo g ic e pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A
o r e le 7 - 2 1 M e d ic d c g ard â : o r e le 21 - .7 R e z e r v a r e , c o n s u lta ţ i i
V . . l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' J
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea M o ţilo r nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU
Dr.ANGELA CĂLUGĂRU. ■S t r . P r a h o v e i n r . 1 1
(lîngă biserica Bob)
L , M Î , V - 1 7 - 2 0 S - 8 -1 2 .
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de
LilîORITOElL DE SlViT.iTE HIMlLl flTJstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - _22. Vă a ş te p tă m
Z ia ru l nostru fo lo s e ş te ştiri fu rn iz a te d e a g e n ţiile
R O M P R E S şi M E D IA F A X .
Condamnarea agresiunii împotriva Iugoslaviei de către un
tribunal internaţional, la BerlinCa scriitor şi ziarist, martor
de-a lungul a mai mulţi ani, al dramelor şi tragediilor din spaţiul iugoslav, am fost invitat să asist în zilele de 2-3 iunie 2000 la lucrările unui simbolic tribunal european (fireşte, neoficial), care a dezbătut problema intervenţiei NATO împotriva Iugoslaviei.
Să fi fost oare o simplă întîm plare faptul cărechizitoriul procurorului dinBerlin s-a rostit în spaţiul bisericii “Sfinta Cruce” din capitala germană exact în timpul vizitei Preşedintelui Clinton în Germania?
Acţiunea organizată de către. “Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Cetăţeneşti şi a Demnităţii Um ane” dinGermania a adunat peste 600 de participanţi. Doresc să subliniez că această întîlnire pacifistă s-a constituit atît într-o condamnare publică a bom bardam entelor asupra Iugoslaviei, soldate cu numeroase victim e, cuincredibile suferinţe, cît şi ca o laborioasă conferinţă internaţională pe tema spinoasă şi complexă a crizei iugoslave.
Compusă din ju riş ti din numeroase ţări europene - printre care Polonia, Cehia, Ungaria, Elveţia, Italia, Franţa, Finlanda, Germania, Austria - instanţa a fost prezidată de profesorul Norman Oaesch, de la U niversitatea pentru Economie şi Politică din Hamburg, secondat de profesoara universitară Claudia von W elholf, _de la universitatea din Innsburck (Austria). Au fost ascultate argumentele acuzării, cît şi cele ale apărării, au fost audiaţi martori, au fost prezentate imagini abom inabile ale groazei şi disperării. Voi insista asupra unui aspect semnificativ: redarea textului benzilor cu în reg istrările convorbirilor între p ilo ţii aviaţiei NATO şi superiorii lor de la Statul Major al aviaţiei alianţei.
Două exemplecutremurătoare: pilotul care observă, ezitant, că la sol evoluează o coloană . de tractoare, nu de tancuri cum i s-a spus şi de aceea întreabă cu teamă şi îndoială dacă ordinul de a trage rămîne valabil?! Sau, pilotul care zăreşte în apropierea podului pe care a primit ordin să îl distrugă .un tren de pasageri şi, fireşte, cere instrucţiuni suplimentare. Ambilor li s-a ordonat, fără vreo urmă de şovăire, să tragă. Rezultatul e cunoscut - zeci de sîrbi şi de albanezi nevinovaţi ucişi de super-rachetele. 'NATO. - Probabil momentul cel mai impresionant a fost acela al ascultării depoziţiilor celor veniţi din Iugoslavia spre a
depune m ărturie în faţa instanţei internaţionale: un ziarist de la televiziunea din Belgrad rela tînd despre uciderea colegilor săi aflaţi la datorie; o mamă care a născut sub tirul aviaţiei NATO în spitalul “Dragisa-Mişovici” din Belgrad; un m uncitor din Novi-Sad, descriindtransformarea în ruine a uzinei în care lucra; un ţăran relatînd simplu, fără cuvinte căutate'şi meşteşugite, momentul cînd fiul său, un adolescent de 10
şi Iugoslavia. E un adevăr, o mare valoare etică şi morală care trebuie apărată^ fiind un model european. In aceste condiţii e firesc faptul pă populaţia" Rom âniei, în covîrşitoarea ei majoritate, a condamnat tară echivoc atacul banditesc împotriva Iugoslaviei şi a oamenilor ei.
în ultim ul' deceniu s-a încercat fără încetare compromiterea şi satanizarea sîrb ilor ca naţiune, a Iugoslaviei ca ţară. Se poate
de nedumerire în glas, privindecranul lap top -u lu i, înmomentul cînd el pregătea transmiterea reportajului, am continuat:
“ - Tu ce anume scrii?”- Eu, a conchis interlocutorul
meu, fără să clipească, eu scriu că trag sîrbii.”
E un moment real şi care mă urmăreşte. Nu consider că exemplul pe care l-am dat la întrunirea pacifistă de la Berlin caracterizează tagma profesioniştilor presei. El
1. Pentru încălcarea articolului 2, cifra 4, a Cartei ONU, care interzice în mod absolut orice atentat împotriva suveranităţii teritoriale, în acord cu principiile Declaraţiei despre convieţuirea paşnică a statelor şi a interzicerii oricărei agresiuni, conform Rezoluţiei ONU, nr. 3314.
Fără a fi fost atacat de Republica Federală Iugoslavia şi fără a fi avut mandatul Consiliului de Securitate ONU, conform articolelor 39, 42 şi
a *. * ' r .L "1 ,*• __ j»
■ • -
- ’l > I1-II-, y '
ani care îl însoţea la muncile cîmpului şi-a pierdut ambele picioare; o tînără ţărancă-din Muntenegru rememorînd cu voce tare bombardarea satului natal din munţi, uciderea întregii fam ilii, a tot ce agonisise şi, în fine, spectacolul terifiant cînd mama adună cu'. grebla în pungi de plastic ceea ce mai rămăsese din trupurile copiilor ei, victime ale aviaţiei NATO.
Ei bine, amintiţi-vă, astfel de evenimente erau calificate în timpul intervenţiei NATO în Iugoslavia, de către purtătorul de cuvînt Jamie Shea, drept “pagube colaterale”. Era ca şi cum reprezentantul NATO ar fi rostit în engleză “pagubă-n ciuperci!”, adică - ce ne pasă nouă, supermanilor, de soarta popoarelor din Balcani sau din sud-estul Europei.
In ceea ce mă priveşte, în cuvîntul pronunţat sub cupola bisericii “Sfinta Cruce” din Berlin, am insistat asupra unei realităţi seculare, aceea că niciodată în cursul istoriei între români şi sîrbi nu a existat nici un război. Iată de ce, de obicei, cetăţenii ţării mele spun că vecinii cei mai buni şi siguri ai României sînt Marea Neagră
vorbi de. o campanie, adesea servilă, a unei importante părţi a mass-media .din ţările cele mai dezvoltate. Fără a absolutiza fenomenul, trebuie spus că acesta se manifestă ca o consecinţă şi concomitent ca un instrument al globalizării. Am la îndemînă diverse exemple, dar la Berlin m-am oprit asupra unuia din cele multe posibile.
Cu cîţiva ani în urmă, în timpul războiului din Bosnia- Herţegovina, călătoream spre Pale pentru a realiza un interviu cu unul din liderii sîrb ilor din “Republica Srbska”, vicepreşedintele Nikola Kolevici. în timpul călătoriei, după trecerea- punctului de frontieră de la Zvornik, diverse posturi de radio transmiteau ştiri despre încălcarea arm istiţiului la Sarajevo. Cînd, în sfîrşit, am ajuns la motelul olimpic de la Pale, m-am în tîln it cu rin reputat ziarist de Ia o cunoscută publicaţie din Washington. Am discutat colegial despre ultimele evenimente şi, fireşte,l-am întrebat: cine trage la Sarajevo?
“ - Toţi trag!” mi-a răspuns' ziaristul american. Cu o undă
vorbeşte însă despre m anipularea mass-media, despre marile presiuni materiale şi psihologice la care sînt supuşi adesea ziariştii, despre aspectele de salahorie şi servitute cărora trebuie să le facă faţă slujitorii acestei nobile şi dificile meserii. Aş mai adăuga că unor astfel de campanii politice şi jurnalistice a trebuit în ultimii ani _să-i facă faţă poporul iugoslav. în cadrul acestui amplu şi diabolic fenomen s-a desfăşurat şi pregătirea, cu o şocantă artă a disim ulării, m inciunii şi ipocriziei, a atacării Iugoslaviei, stat suveran şi independent,, de către statele NATO, d irijate la modul imperativ de SUA.
‘ în liniştea catedralei din ■ Berlin, în data de 3 iunie 2000, preşedintele Tribunalului, profesorul Norman Paesch, a rostit verdictul “Tribunalul a hotărît în unanim iţate următoarele:
Acuzaţii sînt vinovaţi pentru atacul împotriva Republicii Federale Iugoslavia din perioada 24 martie - 10 iunie 1999, făcîndu-se vinovaţi pentru grave încălcări ale drepturilor popoarelor. ■
53 ale Cartei ONU, privind agresiunea militară contra unui stat suveran, NATO â încălcat flagrant drepturile popoarelor”.
NATO poate in terveni m ilitar numai în cazurile prevăzute de articolul 51 al Cartei'O N U (cînd unul din statele Alianţei e agresat), ceea ce nu a fost cazul în situaţia Iugoslaviei. Mai m ult, Tribunalul de la B erlin a constatat că nu a fost vorba de “o catastrofa umanitară”, cum au afirmat la vremea respectivă d iferiţi lideri ai NATO, pagubele şi pierderile de valori materiale şi vieţi omeneşti fiind rezultatul ciocnirilor armate din tre trupele A rm atei de Eliberare din Kosovo şi cele ale M inisterului de Interne iugoslav.
In urma acestor violenţe au murit albanezi, sîrbi, croaţi şi rromi. Pentru a-şi justifica agresiunea, NATO a recurs la grosolane minciuni şi falsuri. “Chiar dacă Tribunalul ar fi' constatat - ceea ce nu e cazul - s ituaţia unei «catastrofe umanitare» în anii 1998 şi 1999 îna in teabombardamentelor, aceasta nu ar fi legitim at in te rven ţia militară, la modul în care ea a
fost efectuată de , NATO. Instanţa constată că atacul NATO asupra Iugoslaviei a avut ca rezultat înrăutăţirea situa ţie i şi aşa p recare”. Aceasta transpare şi din faptul că în urma bombardamentelor numărul victimelor a crescut v iz ib il. M ai m ult ch iar, agresiunea a încălcat statutul NATO, care în articolul 5 subliniază caracterul defensiv, de apărare, al P actu lu i, neadm iţînd in tervenţia în regiuni unde au loc războaie civile şi conflicte în interiorul diverselor state. O semnificaţie aparte dobîndeşte punctul al treilea al sentinţei, care se referă la o problem ă strict germană, şi anume la faptul că, încă din 1999, Germania s-a angajat că de pe teritoriul ei nu va mai izbucni un alt război şi deci toa te m ăsurile cu caracter m ilitar se vor lua numai în conformitate cu Carta ONU.
Nu insist asupra altor detalii de natu ră riguros ju rid ic ă invocate dc procurorul Ulrich Dost şi acceptate dc înalta instanţă. Voi stârni doar asupra observa ţie i dc bun sim ţ a preşedintelui Norman Paesch carc consideră verdictul rostit în data dc 3 iunie 2000 ca aparţinînd nu atît prezentului cît mai ales viitorului.
Am sim ţit în acele zile. discutînd cu participanţii la acest emblematic tribunal al s f îrş itu lu i de m ilen iu , o anum ită so lid arita teintelectuală, a unei adevărate elite nobile pusă în slujba d rep tu rijo r omului. M i-am încheiat scurta dizertaţie de la Berlin apelînd Ia mărturia unor poeme pe care le-am scris în spaţiul acelei umanităţi chinuite care se numeşte Iugoslavia. Am primit după cîteva zile o scrisoare expediată de un d is tin s in telectual din Tubingen. El declară: “Este foarte im portant că există oameni atît de angajaţi, ca şi cei pe care i-am întîlnit cu ocazia dezbaterilo rTribunalului din Berlin”.
S-a realizat ceva concret, un lucru de seamă la Berlin în acea zi de 3 iunie 2000? Sînt convins că Berlinului,-de unde a izbucn it u ltim ul război mondial, trebuia să-i aparţină verdicul de condamnare a celei mai josnice ipocrizii justificînd crima făptuită de o tagmă de patricieni cinici, la sfinţitul mileniului.
Pe aceştia i-a condam nat T ribunalu l din B erlin , pe aceştia îi va condamna istoria, ei vor fi, chiar după trecerea lo r în nefiinţă, ca indivizi, v îs la ş ii stigm atizaţi de pe galerele unde ispăşesc sufletele damnate.
Mircea VAIDA-VOEVOD
1 9 4 2 - S -a născut Jav ie r S o lan a M ad aria g a ,. om
politic span io l, s e c re ta r general al A lian ţe i N ord-A tlantice .
- - - - - - - - - - — f i ^ iv p u i1 ă u u iim v Q u n o r vaicomuni la Preşedinţie şi la funcţia de prim-ministru
F r h m p l f » H a n o n n n î o f — : n x r r ■ î ^ » .................. „ ......... ■Echipele de negociatori ai PNL şi ApR au stab ilit, m iercuri seara, să propună conducerilor celor două partide susţinerea unor candidaţi comuni la Preşedinţie şi la funcţia de prim-ministru, a anunţat preşedintele Alianţei pentru România, Teodor Meleşcanu.
în treb a t dacă în urm a celo r aproximativ patru ore de discuţii ar fi dispus să renunţe la candidatura la Preşedinţie în favoarea fostului premier Theodor Stolojan, după cum propune PNL, Meleşcanu a spus că îşi susţine candidatura “cu tărie”.
El a spus că, în urma negocierilor, “a fost su b lin ia tă” im portan ţa creării “alternativei politice” care să promoveze un program economic liberal şi un set de politici sociale adecvate. Liderul ApR a adăugat că echipele de negociatori au convenit să supună conducerii celor două partide adop tarea “unei decizii de p rin c ip iu ” în leg ă tu ră cu această construcţie politică.
în funcţie de deciziile Consiliilor Naţionale ale celor două partide, vor fi stabilite calendarul de realizare a acestui p ro iect, program ele şi m ăsurile organizatorice necesare, a adăugat liderul ApR. El a‘ spus că, în cadrul negocierilor, la care au participat şi reprezentanţii In iţia tive i Social-L iberale , a fost “reconfirmat” principiul parităţii pe eventuale liste parlamentare comune în tre ApR şi PNL, urm înd ca “personalităţile recunoscute” să fie “asumate” de fiecare dintre cele două partide.
întrebat care este tandemul care va fi susţinu t de ApR şi PNL, prim - vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica a spus că au fost vehiculate mai multe nume cuprinse în comunicatele de presă. Stoica a adăugat că în Biroul Permanent Central al PNL există “o preferinţă” pentru susţinerea la Preşedinţie a lui Theodor Stolojan, însă a apreciat ca “importantă” analiza necesităţii privind
crearea unei construcţii politice noi.Liderii PNL şi ApR au afirmat că, în
cazul în care Consiliile Naţionale ale celor două, partide vor decide susţinerea unor tandemuri diferite, Alianţa pentm România şi Partidul Naţional Liberal vor negocia alte posibilităţi de colaborare.
Preşedintele Consiliului Naţional al PNL, Nicolae Manolescu,-a, spus că runda a doua de negocieri între cele două partide a reprezentat “o jumătate de pas mai departe” şi a adăugat că o decizie diferită a conducerilor PNL şi ApR legată de tandemuri sau de alianţe nu exclude viitoarea colaborare “chiar într-un guvern” a acestor formaţiuni.
Vasile Secăreş, preşedintele Grupului pentru Iniţia tiva Social-Liberală, a declarat că ISL îşi vă convoca săptămîna viitoare Consiliul Naţional, pentm a-i informa pe membrii Iniţiativei asupra conţinutului negocierilor. "Secăreş a opinat că şi Mugur Isărescu “îşi are locul” în formaţiunea rezultată din
fuziunea ApR şi PNL. “Să ne amintim că şi Mugur Isărescu a fost membru al Grupului Un Viitor pentru România (GUVR).
Surse participante la negocierea de miercuri au declarat că singurul punct de divergenţă între negociatorii ApR şi PNL a fost problema candidatului la alegerile prezidenţiale. Astfel, în timp ce PNL doreşte susţinerea lui Theodor Stolojan, ApR a afirmat că nu va renunţa la candidatura lui Meleşcanu. Soluţia a fost “împingerea” adoptării unei variante de către consiliile naţionale ale celor două partide, au spus sursele citate.
Negociatorii au mai convenit asupra, realizării alianţei şi apoi fuziunii dintre - PNL şi ApR, urmînd ca Stolojan să adere la formaţiunea liberală imediat după realizarea alianţei. ÂpR va fuziona prin absorbţie cu PNL, noul partid urmînd să păstreze numele şi sigla Partidului National Liberal.
PE CINE fiii UITAT?Neîndoielnic că momentul campaniilor preelectorale presupune
1) concentrarea po litic ien ilo r pe discursul de ţin tă şi 2) bombardarea electoratului cu informaţii dintre cele mai diverse şi surprinzătoare. Un cohaj convingător ai cărţii Iui Gabriel Thoveron, "Comunicarea politică azi” mă îndeamnă la următoarele reflecţii. Dar mai întîi textul: “Cetăţeni! Descoperiţi faţa ascunsă a discursurilor politicienilor. Sancţionaţi pe cei care vor să păcălească. Politicieni! Găsiţi cea mai bună cale de a vă transmite mesajele. Aflaţi pentru ce daţi banii consilierilor electorali. Studenţi! Ziua dc mîine vă aparţine. învăţaţi să o controlaţi AZI.”
Asemenea apeluri (şi altele asemănătoare) îngăduie negarea afirmaţiei după care este un truism să spunem, pur şi simplu, că presa influenţează şi manipulează com portam entul politic individual. Valabil, spun, atunci cînd analiştii nu omit una său alta din laturile ce diriguiesc comportamentul alegătorului. Pentm că, vedeţi dumneavoastră, cel mai m arc vinovat al eşecurilor noastre, este PARLAMENTUL. Diabolic a fost însă acela care a canalizat întreaga tevatură preelectorală asupra tandemurilor preşedinte - prim-ministru. Obişnuit cu dictatura, unde “indicaţiili” erau suverane, iar responsabilităţile pentm eşecuri erau aruncate pc cîte un ministru sau membm CPEx, românul nu s-a deprins total de ideea câ în democraţie vinovaţi pentm proastă gestionare a treburilor ţârii sînt, deopotrivă, Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul. Iar ordinea este, după părerea noastră exact inversă. Vă spuneam, însă, câ şmecherul care a amneat responsabilitatea pe preşedinte - premier este un mare pişicher. Pentm câ, Emil Constantincscu şi-a trăit traiul, Isărescu vorbeşte din ce în ce mai multe prostii (explicabil din moment ce a prins gustul puterii şi... mai vrea), păcatele lui lliescu au fost uitate (iar cele noi sînt incredibil de fantasmagorice), Meleşcanu nu ştie decît să se bată în sondaje cu Stolojan ş.a.m.d. S-a indus, astfel, în limbajul comunicării obişnuite sau deliberat manipulatoare, ideea că Parlamentul n-a mîncat usturoi şi, deci, n-are cum să-i pută gura. Cred că tot mai numeroasele voci care cereau vot uninominal ar trebui să-şi reia atacurile. Chiar dacă nu obţin nimic, important este câ acele partide care nu vor mătura gunoaiele din casă vor fi sancţionate. Asta ca să nu ne gîndim la faptul câ, dacă s-ar alege persoane şi nu grupuri de diferite culori politice, am avea, la toamnă, un Parlament prihănit, cu un nou entuziasm pentm*______ — depistat trecerea a 1.000 de vagoane.rezolvarea treburilor ţârii. Sigur, asta pînă s-ar învăţa şi aleşii cu ' această operaţiune s-a desfăşura^ la nivel înalt, “ce şi cum în cestiunea” cu chiulul, primatul interesului personal, pungăşia la dmmul mare si cîte si mai cîte!
Radu VIDA
Victor Ciorbea cau tă parteneri de alianţă
Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD) are discuţii pe trei d irecţii în vederea constituirii unor alianţe sau fuziuni pentru alegerile generale , preşedintele form aţiunii V ictor Ciorbea precizînd , jo i, agenţiei M EDIAFAX, că în ultima perioadă a avut discuţii cu preşed in te le PNŢCD, Ion D iaconescu, prim-vicepreşedintele PNL Valeriu S toica, preşedintele PPDR, Radu Vasile, şi liderii PUNR Valeriu Tabără şi Mircea Druc.
Ciorbea a explicat că una dintre cele trei direcţii ar fi afilierea la noua alianţă dintre PNŢCD şi UFD, eventual o fuziune cu PNŢCD, a doua,
alăturarea de PNL şi ApR, în cazul în care cele două partide vor, cbnstitui o alianţă, iar a treia, fuziuni cu partide mai mici, cum ar fi PPDR şi PUNR.
Victor Ciorbea a relatat că lideml ţărănist Ion Diaconescu l-a întrebat dacă nu exclude o fuziune cu PNŢCD, el afirmînd disponibilitatea ANCD în acest sens, cu condiţia ca această fuziune să se desfăşoare cu “serioz ita te” . în tim pul întîlnirilor cu ceilalţi lideri de partide, Ciorbea a arătat disponibilitatea partidului său pentm eventuale alianţe sau fuziuni.
Preşedintele ANCD a mai anunţat că va participa, marţi, la reuniunea organizată de
Alianţa Civică, la care se va discuta constituirea unui pol de centru-dreapta, deciziile partidului trebuind să ţină cont şi de negocierile dintre celelalte formaţiuni politice.
, Ciorbea a spus că ANCD nu intenţionează să facă ' “ c o m p r o m i s u r i com prom iţătoare” , toate discuţiile avînd loc în baza mandatului acordat de Colegiul Politic Naţional al partidului, care s-a desfăşurat la sfîrşitul săptămînii trecute. El a precizat că decizia în privinţa politicii de alianţe a partidului va fi luată la o reuniune a Consiliului Naţional al Reprezentanţilor ANCD, care va fi convocată probabil la sfîrşitul lunii iulie.
Dora loan Tărăcilâ, fost ministru de Interne în Guvernul Văcăroiu, a fost audiat ca martor în afacerea JimbOlia
Dom loan Tărăcilă, fost ministru de Interne în Guvernul Văcăroiu, a fost audiat, ieri, timp de aproape două ore, în calitate de martor, în dosarul privind încălcarea de către România a embargoului impus Iugoslaviei în anii 1994-1995.
Tărăcilâ a declarat presei câ este posibil ca embargoul impus Iugoslaviei să fi fost încălcat de persoane fizice sau juridice, dar că niciodată acest fapt nu s-a hotărît la nivel înalt. “Este uşor de
Nu cred câ
S-au discutat în Consiliul Suprem de Apărare a. Ţârii (CSAT), în perioada 1994-1995, problemele legate de respectarea embargoului, dar nu s-a
Premierul României, Mugur Isărescu, şi cei a! Ungariei,Viktor Orban, sînt invitaţi la Universitatea de Vară Balvanyos
P re m ie ru l R o m â n ie i, M u g u r Is ă re s c u , ş i c e i a l U n g a r ie i, V ik to r O r b a n , p re c u m şi o s e r ie -d e p o lit ic ie n i im p o r ta n ţ i d in c e le d o u ă ţă r i s în t a ş te p ta ţi la a X l-a e d iţie a U n ivers ită ţii d e V a r ă B a lv a n y o s c a re s e v a d e s fă ş u ra la B ă ile T u ş n a d , în p e r io a d a 2 3 -3 0 iu lie , m a n ife s ta re c a re în a c e s t a n v a a v e a d re p t s lo g a n “Z e c e ani d u p ă ie ş ire a - d in E d ip s ă ’ , S z ila g y i Z s o lt , d e p u ta t U D M R , u n u l d in tre o rg a n iza to rii a c e s te i m an ife s tă ri, a d e c la ra t, ie ri, în tr -o c o n fe rin ţă d e p re s ă , c ă , d u p ă 10 a n i, - U n iv e rs ita te a d e V a r ă B a lv a n y o s a d e v e n it un fo rum p e r m a n e n t u n d e s e d iscu tă d e s c h is , fă ră p re ju d e c ă ţi, in d ife re n t d e g u v e rn e le c a re s în t la pu te re în U n g a r ia ş i R o m â n ia . “V in politic ien i în pa nta lon i s c u rţi, d a r id e ile n u s în t d e p an ta lo n i scurţi", a m a i s p u s S z ila g y i Z s o lt, re fe rin d u -s e la
. unu l d in tre "e fe c te le " U n iv e rs ită ţii d e V a ră d e la B alvan yo s .
-C onform Com isiei Europene
discutat în sensul de a-i proteja pe contrabandişti. Este o absurditate să afirmi că la şedinţele CSAT s-a discutat despre protejarea contrabandiştilor”, a declarat Tărăcilă. El este de părere câ toată această afacere este “o himeră a celor care au larisaţ-o”, afirmînd însă că “himerele ţin mai puţin în campanie electorală.” Tărăcilă mai susţine câ poliţiştii de la frontiera de stat nu puteau şti dacă mijloacele de transport care treceau, pe la graniţă erau sau nu în legalitate, întrucît ei controlau doar actele persoanelor fizice care tranzitau România şi doar vameşii controlau marfa. Fostul ministru de Interne este de părere că o astfel de operaţiune ar trebui să îmbine mai mulţi factori de decizie,' indiferent dacă este legală sau nu. .
Zilnic 10.000 de persoane depun activităţi de “lobby” în Bruxelles
Nu cred că mai este necesar să subliniem rolul Bruxelles-ului în procesul construcţiei europene. Orice pas în dmmul intergrării trece-prin, încă, capitala Belgiei. Plăcut surprins de una dintre primele intenţii ale noului Consiliu Judeţean Cluj, care se referea Ia deschiderea unui Birou de integrare europeană în cadrul acestei instituţii,' îmi permit să fac unele precizări legate de o posibilă strategie.
Ultimele rapoarte ale Comisiei Europene precizează existenţa unui număr de 3.000 de grupuri care caută să aibă influenţă la Bruxelles, inclusiv 500 de federaţii europene şi internaţionale, iar 10.000 de indivizi
depun eforturi zilnice pentru a-şi promova interesul. Aproximativ 160 de firme de avocatură şi 140 de firme contabile sînt active în perimetrul capitalei europene, în plus faţă deconsultanţii specializaţi,
Şi acum ce avem noi, românii, acolo în inima afacerilor europene? O ambasadă bilaterală cu Belgia, Misiunea României la NATO şi Misiunea României la Uniunea . Europeană. Să fiu sincer nu. prea am auzit de alte reprezentări cu specificul nostru naţional.
Ne punem firesc întrebarea, ce este de făcut? Soluţia este cît se poate de simplă, dar nu uşor de implementat, un , • contact direct al Consiliului Judeţean
Cluj, prin intermediul Biroului de integrare europeană cu Bruxelles-ul. Desigur sînt multe de discutat pe această temă, dar cred câ o abordare pragmatică a acestui subiect poate aduce venituri colosale judeţului Cluj; S-a reuşit ca prima Facultate de Studii Europene din România să se înfiinţeze la Cluj-Napoca, s-a reuşit câ primul student reprezentat în structurile de conducere de la Bruxelles să provină din centrul universitar clujean. De ce nu am continua rolul de deschizător de drumuri europene prin îndreptarea unui vector spre Bruxelles?
DanLUCA
m ■ . V Z V J
De la A.I. Vîşinski
la ChrisioflterCe frumoasă, ce superbă e
istoria! Ne spune totul despre noi şi lumea noastră. Numai noi s-o luăm în serios... mereu o coafam, îi punem peruci şi o scriem cum vor cei mai tari!
în aprilie 1945, Stalin a spus unei delegaţii conduse la Moscova de I. B. Tito, următoarele: “Acest război nu este ca acela din trecut. Oricine ocupă un teritoriu, impune şi sistemul Iui social. Fiecare impune propriul Iui sistem social, p înă unde înaintează armata Iui”. Dar cu două luni înainte, trimisul lui Stalin la Bucureşti impunea
guvernului dr. Petru Groza! Vîşinski a bătut chiar cu pumnul. în masă şi regele a acceptat guvernul Groza din două raţiuni majore: promisiunea restituirii Transilvaniei de Nord (ceea ce s-a şi întîmplat rapid, în două etape) şi atenuarea rigorilor materiale, ca urmare a aplicării armistiţiului! Trebuie, din capul locului, să facem o precizare: la Ialta, cei doi mari, Roosewelt şi Churchill au oferit România marelui lor aliat, Uniunea Sovietică. Deci, lui Stalin; comunismului! Şi azi, urmaşii acelui act ticălos ne spun că sîntem comunişti! Am fost obligaţi să fim comunişti o jumătate de secol! De către USA şi Anglia!
Au trecut 55 de ani şi istoria se repetă. Un oarecare congresman american, Smith, care nu are curajul să spună ca Stalin “Fiecare impune (acum după Malta, atunci a fost Ialta) propriul său sistem social, pînă unde înaintează dolarul (nu armata!) său”. Dolarul supune popoare, schimbă preşedinţi şi regi, guverne şi destramă ţării. Congresmanul declară, mai întîi acasă, că revenirea regimului lliescu ar fi o pacoste pentru România. Nu spune textual aşa, dar ne face să pricepem! Vine apoi la Bucureşti şi pe faţă, fară jenă, Emil fară partid şi fără popor îl decorează pentru că i-a înjurat adversarul politic. Mai mult, Smith reia ideea dar mai moale: “...la Washington există o anume îngrijorare,; câ revenirea în prim-plân a lui lliescu ar aduce problema corupţiei”. Vîşinski a fost gentleman: a venit caînvingător, a promis ceva şi a cerut ceva! Smith vine ca lingău şi ne cere laş, pe ascuns, să nu-f votăm pe lliescu şi nu promite nimic. De ce nu numeşte dumnealui şi ai lui un guvernator? De ce nu pun la tava de fript o Hotărîre ONU, care să numească şefii unor state, între care şi România?! îl îngrijorează corupţia de la noi, care a explodat după 1996, dar nu se uită la imoralul preşedinte de la Casa Albă! Şi . la rochiţa Momcuţei! Celor ca Smith le spunem doar atît: Sictir! Ăsta în virtutea dreptului fundamental la liberă exprimare!!
Vlorel CACOVEANU
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră A i f a
1 9 6 7 - A în c e ta t d in v ia ţă p o e tu l, p a m fle ta ru l şi z ia r is tu l
T u d o r A rg h e z i.
B U E m îU iU B IsS E EA lcoo l, droguri, sanatorii...G w e n C u m m in s este o scriitoare .
d e s u c c e s din N e w Y o rk , ge n u l d e , „ > ■fe m e ie c u o viaţă agitată, petrecuta m a i m u lt în lu m e a p lă c e rilo r , a a lc o o lu lu i în m o d .s p e c ia l.C u fu n d a re a în vicii îi a d u c e în s ă o a m e n d ă c o n t r a v e n ţ io n a lă ş i o in te r n a r e d e 2 8 d e z i le în t r -u n i s a n a to riu d e rec u p era re . Loc în c a re ■G w e n s e confruntă cu regu li u n ic e în felul lor, fă ră te le fo a n e m o b ile , ritu a lu ri stricte şi ob liga to rii, ad o p ta te grupulu i p ito re s c in te rn a t. D a to rită te ra p e u tu lu i C o rn e li (S te v e B u s c e m i) , G w e n în c e p e o a d e v ă ra tă lu p tă pen tru o n o u ă viaţă , d es c o p e rin d că v ia ta in te r io a ră a fie c ă ru ia îş i p o a te găs i fo rm a d e e x p rim a re a d e c v a tă în v ia ţa d e z i cu z i.
G w e n e s te un rol im p o rta n t p e n tru S a n d ra B u llo c k , un artist ce a primit numeroase premii şi n o m in a liz ă r i p e n tru a c tiv ita te a p ro d ig io a s ă ^ d o u ă p rem ii B lockbuster E n te rta in m en t, d o u ă p re m ii M T V p e n tru rolul d in S p e e d , o n o m in a liz a re la G lo b u l d e A ur. Ş i a lă tu ri d e Sandra Bullock ş e a flă D b m in ic W e s t , a m in t itu l’ S te v e B u s c e m i ş i D ia n e L a d d . R e g ia îi a p a rţin e lui B e tty T h o m a s , a u to r a f m arelu i succes D r. D o lit t le .
R e v in la c e le 2 8 d e z ile p e n tru a sublinia n o u a o r ie n ta re a c in e m a to g ra fu lu i am erican ,- s p re lu m e a a lie n a tă şi a osp ic iilo r d e n e b u n i, to t a tîte a d o s a re p e rs o n a le m a rca te d e vicii şi ta re s o c ia le , e c o n o m ic e şi, u neori, po litice . 2 8 D a y s nu e s te d e p a rte d e G ir l In te r ru p te d , d e In s t in c t , film e d e c a re îţi a d u c i a m in te m ult tim p (C in e m a to g r a f R E P U B L IC A ) .
G eorge S andP aris , 3 iunie 1 8 3 2 , z ile în s în g e ra te pentru c a p ita la F ra n ţe i.
C a r e n u c u n o a ş te d e c ît d o u ă c u v in te r e p e ta te o b s e s iv , “re v o lu ţie " , re s p e c tiv “ro m a n tis m ”. în a c e s t P a r is s o s e ş te b a ro a n a D u d e v a n t, c e a c a re s e v a lansa în tr-o s tră lu c ito are c a rie ră , c e a d e scriito are , su b un g lorios n u m e , G e o r g e S a n d . N o n c o n fo rm is tă , e a v a s c a n d a liza lu m e a a rtis tică p a r iz ia n ă prin că rţile ei, prin în fă ţiş a re , prin d rag o stea şi re la ţia cu un b ă rb a t m a i tîn ă r d e c ît e a cu ş a s e an i, A lfred d e M u s s e t. N u ins is t a s u p ra film ului, p e c a re îl rec o m an d . Ins is t d o a r a s u p ra distribuţie i, cu J u lie t te B in o c h e în tr-u n rol ce p ro m ite să ră m în ă c a unu l d in tre c e le m a i m e m o ra b ile , apoi B e n o it M a g im e l d e ş i t în ă r, ta len t c a re a dus la b u n sfîrşit g re u ta te a unui m a re şi în s e m n a t rol.- P en tru că M a g im e l e s te un a c to r in te lig en t, p ro fu n d şi s e d u c ă to r (C in e m a to g r a f A R T A -E U R IM A G E S ) .
D e m o s te n e Ş O F R O N
C u m s ă i n ţ e l e g e i n m a z î c aSub influenţa factorilor ştiinţifici, inclusiv
a ştiinţelor exacte, care au determinat în actul creator-compoziţipnal prioritatea gîndirii (raţiunii), trecînd pe alte planuri simţirea artistică (intuiţia), muzica începutului de secol XX a primit importante resurse energetice din spaţiul reprezentaţional sau intelectual. La audierea unor compoziţii generate de aceste surse energetice putem oare afirma, fară dubii, câ ne aflăm în spaţiul unei noi “poetici muzicale”? Termenul de poetică muzicală avînd pentru melomani conotaţii adînc sensibile, este prea exigent pentru a include în acest cadru expresiv o creaţie în care primează factorii generatori tehnico-structurali, de factură intelectuală. In consecinţă sîntein nevoiţi să apelăm la expresii ca: o nouă viziune artistică, un nou mod de g înd ire şi exprim are muzicală etc. 0 primă constatare asupra muzicii din primele decenii ale secolului XX este faptul că substanţa sonoră a creaţiilor- este extrem de eterogenă, comparativ ■ cu muzica trecutului. Faptul în sine a contribuit la polidirecţionarea stilistică şi, deci, a lipsei de unitate stilistică a muzicii acestei perioade de mari frămîntări artistice. In acest sens constatăm că substanţa sonoră din aceste creaţii nu mai gravitează spre un centru sonor bine determinat. Cu alte cuvinte, muzica nu mai este coerent-tonalâ. Noua ordine sistemică a sonorităţilor relevă un nou concept structural sonor ce se defineşte atonal. Melomanii rafinaţi observă că discursul muzical este mult modificat şi se desfăşoară sub influenţa g înd irii atonale. Lipsa de coeziune tonală pe care
• 6 5 •auditorii au sedimentat-o prin ascultarea muzicii de la Bach pînă la Wagner se relevă prin evitarea orientării parametrilor muzicali (sunete, ritmuri, armonii, polifonii) spre un centru sonor de gravitaţie, care va fi înlocuit cu alte sisteme de coeziune impulsionate de factori tehnici, ştiinţifici, puşi sub'presiunea fanteziei compozitorilor. Această novatoare tendinţă creatoare este alim entată de febrilitatea, de multe ori acută, în dorinţa descoperirii de noi şi interesante efecte muzicale plasate într-un spaţiu artistic, în care “lupta” dintre imagine şi idee favorizează “victoria” celui de al doilea element, adică a ideii. Preponderenţa sonorităţilor disonante, care nu mai pot determina “clasicilor” auditori în actul receptării o stare se spirit eficient-relaxantă, va duce cu siguranţă la o diminuare a tonusului em oţional al comunicării pe care logica creaţiei tonale, cu particularităţile ei psihologice bine conturate şi profund sădite, o putea realiza. Această schimbare a dinamismului emoţional va favoriza însă la mulţi auditori, şi mai ales la cei mai tineri, o accentuare a funcţiei gîndirii în receptarea muzicii. Evoluţia muzicii la început de secol XX tinde în multe cazuri la un soi de “violenţă” sonoră, capabilă dc dezlănţuiri fonice imprevizibile care nu mai permit cuantificări ale succesului artistic. Fenomenul în sine provoacă o lipsă de posibilităţi de a stabili calitatea valorilor sau chiar de a crea în acest sens grave erori sau confuzii atît din partea creatorilor, cît şi a publicului meloman. Creaţiile muzicale din
această sursă de energie fac parte din muzica atonal-expresionistă, dodecafonică, serială etc. (vom reveni la aceşti term eni). Particularităţile acestor sisteme sonore relevă, fiecare în parte, noi tehnici de compoziţie, noi tematici muzicale şi artistice, diferite de cele intuite de publicul meloman. O analiză m orfologică a com ponentelor compoziţionale ne indică o extraordinară restructurare a mijloacelor de expresie care favorizează noul tip de cantabilitate ce nu mai are deloc asemănare cu tipologia liniilor melodice ale muzicii tradiţionale. Auditorii îşi pun, firesc, întrebarea: Va d ispare melodia din muzica modernă? în sensul în care m elom anii cunosc m elodiile compozitorilor clasici, romantici, putem afirma, cu tărie, că da. O astfel de melodicitate este realmente absentă şi poate chiar epuizată de marile creaţii ale epocilor trecute. Energiile pasionale ale creatorilor dau însă o nouă şi variată cantabilitate. N oţiunea de can tab ilita te nu trebuie confundată cu melodicitatea. Elementele muzicale compoziţionale în desfăşurarea lor iau cu totul alte contururi, dînd la iveală, mai mult sau mai puţin, o nouă cursivitate sonoră. A ceastă nouă m odalitate de exprimare muzicală nu poate fi intuită de către auditori la prima audiţie' a unor lucrări de Arnold Schdnberg (1874 -1951), Alban B erg (1885-1935) şi A nton W cbcrn (1883-1945), compozitorii noii şcoli vicnczc care au reuşit să schimbe mult cursul firesc al muzicii. Dc cc?
/ t e w / i m m m i m m im m g â .: 3 / m w i M M s f â s m i î i t M i m / x- L - — — - *. - -V - .•». 1 .:- • ^ - — - i - 1 — -- - 1 . - - . :-
Artiştii plastici în ajutorul sinistraţilor »_______
în vederea colectării de fonduri necesare ajutorării p e r s o a n e l o r sinistrate în urma c a l a m i t ă ţ i l o r naturale din această primăvară, Arhiepiscopia Ortodoxă a V adului, Feleacului şi C lujului, sectorul misionar-social, Revista şi Radio “Renaşterea”, în colaborare cu U niunea A rtiştilor P lastici din
.Rom ânia, Filiala Cluj-Nâpocă, a organizat o expoziţie care a reunit lucrări ale unor pictori de renume din cîteva centre artistice importante ale ţării, precum şi ale unor artişti mai tineri care merită a fi luaţi în considerare: Sabin B ălaşa, Iosif Berindeiu, Mariana Bojan, Manuela Botiş, T eodor Botiş, M arg a re ta C a tr in u , G heorghe C odrea , Alexandru Cristea, Viorica Cristea, H erm ina Csata, Em il D obriban, Leonid Elaşp Corina Fulger, Gavril Gavrilaş, Marius Ghenescu, Marcel Lupşe, M aria Mateean Mărginean, . Theo M ureşan , C aro l N o rb e rt, Viorel Nimigeanu, Monica Petrişor, A lexandru Picovici, V asile Pop, R am ona Raus P o rum b , lo an S ălişteanu , loan S bârc iu , L iviu Suhar, Elena Szervatiusz, Vasile Tolan, Veress Paul. Artişti care au binevoit să ofere tablouri din creaţia lor pentru organizarea acestei expoziţii au consimţit, generos şi înţelept, să-şi asume un demers de mare anvergură. Aşa cum se ştie, expoziţia a fost deschisă la Galeriile UAP, din str. Iuliu' Maniu nr. 2-4, la 7 iunie .2000,
■ bucurîndu-se de un mare succes de p.ublic: Multe dintre publicaţiile şi. posturile de radio şi televiziune au consemnat în paginile şi programele lor acest eveniment artistie de referinţă. Întrucît perioada de timp rezervată expoziţiei s-a încheiat, urmează să aibă loc repartizarea lucrărilor expuse către instituţiile şi colecţionarii particulari care au hotărît să facă achiziţii. în acest
sens, o rganizatorii fac. apel la bunăvoinţa şi generozitatea dumneavoastră, rugîndu-vă să acceptaţi a face un gest de nobleţe spirituală prin achiziţionarea unuia dintre tablourile din această expoziţie. înscrierea pe lista de achiziţionare se face printr-o contribuţie de 4 milioane de lei, pe care-i puteţi vira în contul special sinistraţi nr. 251100996631409 BRD, filiala Cluj (cod fiscal 45.47.095), iar desemnarea tabloului pe care urmează să-l primiţi se va face prin tragere la sorţi, fiecărei participări corespunzîndu-i cîte un tablou din cadrul expoziţiei. Data şi ora desfăşurării tragerii la sorţi vor fi anunţate în timp util.
Redeschiderea Galeriilor RADIO
De aproape o jumătate de secol, Radio Cluj cultivă cu grijă valorile culturii transilvane şi istoria orală a acestor meleaguri, străduindu-se, de cîteva luni ca, împreună cu colaboratorii, să reamenajeze spaţii dedicate faptei culturale. Studioul de Radio Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune ne invită luni, 17 iuliea.c., ora 17, la momentul inaugural care confirmă prezenţa instituţiei în ■ viaţa culturală a cetăţii: redeschiderea G ale riilo r R adio cu vernisajul expoziţiei U m bra cavaleru lu i a pictorului loan Sbârciu, urmată, la ora 19, de concertul aniversar al orchestrei C am erata Romanica a Studioului de Radio Cluj.
Pictorul loan Sbârciu este, fară îndoială, unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai generaţiei sale, un cavaler al picturii care şi-a asumat multiple experienţe artistice. Lirismul ultimei serii, Um bra cavalerului, relevă predispoziţia pentru acele modele universale - reper în conştiinţa noastră - care invocă momente nostalgice, umbre ale .unor vremi apuse. Faptul că artistul recurge la tehnici mixte şi pastel scoate o dată în plus în evidenţă această stare de graţie a cavalerului ca figură a modernităţii.
Camerata Romanica, orchestră a Studioului de Radio Cluj, a fost înfiinţată în 1990 de violonista Mirela Capătă, împreună cu cîţiva muzicieni entuziaşti de la F ilarm onica “Transilvania” şi Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea dirijorilor italieni Nicolo Giuliani şi Leonardo Q uadrini. Formaţia - despre ale cărei succese am scris în paginile ziarului nostru - şi-a cîştigat de-a lungul aniior un prestigiu binemeritat, atît în ţară, cît şi pe scenele de concert din Germania, Italia, Belgia, Macedonia. Repertoriul abordat, de la preclasici la contemporani, oferă o imagine asupra valorii tehnice şi interpretative a orchestrei, atinse în cei zece ani pe care îi aniversează acum. Concertul Cam eratei este dedicat Anului Johann Sebastian Bach şi cuprinde lucrări concertante din creaţia maestrului german. în program: Dublu concert pentru vioară şi orchestră/ solişti M irela C a p ă tă şi T itus F lueraş; Triplu concert pentru clavecin, flaut, vioară şi orchestră, solişti E ca terina B o ta r, G av ril Costea, Mirela Capătă; Concertul Brandemburgic nr. 5.
Concursul NationalIde poezie GEORGE BACOVIA1 Ediţia a IX-a a Concursului Naţional
de poezie “George Bacovia’V organizat de Consiliul Judeţean Bacău, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare din acelaşi judeţ şi Revista “Ateneu”, va avea loc în luna septembrie a acestui an, Ia o dată care va fi anunţată ulterior de către organizatori. Program ul manifestării cuprinde: concurs de poezie (debuturi); d esem n area prem iilor la concursul de poezie organizat .de Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Bacău; întîiniri cu scriitori băcăuani; lansări de carte. La concurs pot participa poeţi tineri, care.nu au împlinit vîrstă de 35 de ani şi au debutat editorial. Fiecare autor va trim jte 10 poezii, p în ă ia 1 septembrie a.c., dactilografiate în trei '
exemplare, la două rînduri şi vor purta în loc de semnătură un motto. în plic vor fi introduse datele personale şi de creaţie ale autorului, inclusiv adresa şi numărul de telefon. Acelaşi motto al lucrărilor va figura şi pe plicul poştal. Lucrările vor fi expediate pe adresa: Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Bacău, str. Caişilor nr. 7, cod 55Q0, telefon/fax: 034/11-33-56, p înă la 1 septembrie 2000.
La Tele Europa-Nova emisiunea: “A fi manechin - mirajul tinereţii” -
După 1990, meseria de manechin se lansează şi la noi în ţară, oferind tinerilor români şansa unei cariere strălucite şi de viitor, atît în ţară, cît şi în străinătate. Pe lîngă cei consacraţi, se remarcă adolescenţi deosebit de talentaţi, care pot concura oriunde în lume cu profesionişti în domeniu. Urmărind emisiunea “Daniela, prietena ta”, veţi avea ocazia să intraţi în direct cu manechinul Septimiu Măscăşan, director la Agenţia de manechine “Step by Step”. Emisiunea va avea loc astăzi, 14 iu lie a .c., la o ra 18, cînd
-realizatoarea Daniela Dumbravă vă -aşteaptă şi vă asigură câ nu veţi regreta.
Vă invităm la JOC IN SATO m anifestare organizată de
Consiliul Judeţean C luj, Centrul Creaţiei Populare şi Consiliul local al comunei Frata, duminică, 16 iulie a.c., cu începere de la ora 13, la Căminul cultural din Frata, Participă dansatori din comunele Frata, Mociu şi Tritenii de Jos. Sînt invitaţi să participe toţi iubitorii jocului popular de pe cîmpie.
“Cunoaşteţi eroii benzilor desenate?” « m m c e nt re
C e n t r u l ^ 5 » ! 3 f r a n c a i s Cultural Francez c l u j -n a p o c a
din Cluj-Napoca invită toţi iubitorii benzilor desenate la un concurs de desene cu tema: “Cunoaşteri eroii
benzilor desenate?". Participanţii, elevi avînd vîrstă cuprinsă între 10 şi 18 ani, sînt rugaţi să prezinte lucrări in perioada 15-30 septembrie 2000. Ar fi de dorit ca fiecare lucrare, format A4 sau A3, să ilustreze cît mai multe personaje din diferite benzi desenate (Tintin, Lucky Luke, Philemon, Gaston Lagaffe etc.) Toate lucrările vor fi expuse în incinta Mediatccii Centrului Cultural Francez în luna octombrie a acestui an, iar cele mai bune desene vor fi premiate.
A devenit deja tradiţie ca în fiecare vacanţă de vară, în oraşul Gherla să se organizeze o acţiune de colectare de cărţi pentru fraţii noştri moldoveni de peste Prut. Tradiţia se respectă şi în'" acest an. în organizarea filialelor locale ale Societăţilor culturale “A vram Ia n c u ” şi “ V a tra R om ânească” , zilele trecute s-a declanşat acţiunea de donare a cărţilor de beletristică, cu tematică socială şi manuale şcolare. Gherlenii predau cărţile la sediul M uzeului de istorie al oraşului, o instituţie de cultură care în ultimii zece ani ‘ a .s p r i jin it rtoate in iţia tive le umanitare în acest domeniu. Numai în cursul acestei primăveri, de la Gherla au fost trim ise 500 de volume la Chişinău: Este de remarcat efortul organizatoric al conducerii filialei locale a Societăţii culturale “Avram Iancu”, al cărei preşedinte, domnul notar G heorghe Fodor, a iniţiat în ultimii patru ani mai multe acţiuni um anitare şi a sp rijin it toa te transporturile de cărţi pentm prietenii
. din Republica Moldova. în prezent, domnia sa pregăteşte un nou transport de cărţi pentm Chişinău, urmînd ca în cursul acestei veri sute de cetăţeni m oldoveni să se bucure de gestul u m an ita r al locu ito rilo r o raşu lu i Gherla. Tot gherlenii vor trimite Ia începutul toamnei manuale şcolare elevilor din Basarabia, dornici să-şi însuşească limba maternă. SZ. Cs.
R u b rică rea liza tă de M. BOCU
t v r oS îm b ă tă , 1 5 iu lie
7 .0 0 P lo a ia d e s te le (r ); '8 ,3 0 .1 0 1 d a lm a ţie n i a m u z a n ţ i (d .a . ) ; 9 ,0 0 W o o d y , c io c ă n ito a re a b u c lu c a ş ă (d .a . ) ; 9 ,3 0 Z o r ro (s ); 1 0 ,2 5 A rt- M a n ia ; 1 1 ,2 0 C u r s a c ă tr e s u c c e s (c o .S U A1 9 9 3 ) ; 1 3 ,0 0 A rc a M a r in e i. . . Invitaţi d e o n o a re S te la P o p e s c u şi A le x a n d ru  rş in e l; 1 6 ,0 0 A tle tis m S u p e rc u p a E u ro p e i; 1 9 ,3 0 C a ro l şi c o m p a n ia (s ) ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e te o ; 2 0 ,2 5 S p o rt; 2 0 ,3 0 S u rp r iz e , s u rp riz e ... (d iv .); 2 2 ,3 0 N ic io d a tă n u e p re a t îrz iu (d ); 2 3 ,2 0 J u rn a l; 2 3 ,2 5 S ă p tă m în ă s p o rtiv ă ; 2 3 ,4 5 P în d a (th rille r S U A 1 9 9 6 )
D u m in ic ă , 1 6 iu lie7 .0 0 C e a s u l d e ş te p tă to r ; 8 ,0 0 U n iv e rs u l
c re d in ţe i; 9 ,0 0 R e g e le L e u , T im o n şi P u m b a a (d .a .) ; 9 , 2 5 K ik i R ik i M ik i. . . ; 1 0 ,3 5 W o o d y , c io c ă n ito a re a b u c lu c a ş ă (d .a .) ; 1 1 ,0 0 V ia ţa satu lu i; 1 2 ,3 0 Tezaur folcloric; 1 3 ,2 0 D e lu n i p în ă d u m in ic ă ; 1 4 , 0 0 N a ţ io n a l T V B in g o L iberty ; 1 7 ,0 0 T ru p a d e ş o c ; 1 8 ,2 0 A tle tis m S u p e rc u p a E u ro p e i; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M ete o ; 2 0 ,2 5 S port; 2 0 ,3 0 D u m in ic a s p o rtiv ă ; 2 0 ,4 0 S is te r A c t (c o .S U A 1 9 9 2 ) ; 2 2 ,2 0 C a lla t is 2 0 0 0 ; 0 ,2 5 M a r e le J a z z .
t v r oS îm b ă tă , 1 5 iu lie
7 .0 0 D o m n iş o a r a A n d r e a (s /r ); 7 ,5 0 F e m e ia m is te r io a s ă (s /r ); 9 ,3 0 O s ia lu m ii; 1 0 ,0 0 L u m e a d e m îin e (m a g .) ; 1 1 .3 5 C a r e p e c a re ; 1 3 ,1 5 N a t io n a l G e o g r a p h i c ( d o ) ; 1 4 ,1 5 î n g e r i b u c lu c a ş i (s ) ; 1 4 ,4 5 Ş tiri; 1 4 .3 0 A tlas ; 1 5 ,2 0 T o p T V R 2 ; 1 6 ,1 5 D o m n iş o a r a A n d re a (s ); 1 7 ,3 5 F e m e ia m is te r io a s ă (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 8 ,4 5 L u m in i ş i u m b r e (s ); 2 0 ,2 5 U n s e c o l d e c in e m a ; 2 1 , 1 0 R o a d e le iu b ir i i ( f .ro m a n tic F r a n ţa 1 9 9 7 ) , p .l) ; 2 2 ,0 0 S ta r T r e k - V o y a g e r ( s ) ; 2 2 , 5 0 A d e v ă r a t e p o v e ş t i h o lly w o o d ie n e ; 2 3 , 2 0 Ş tir i; 2 3 ,2 5 In te g ra le : A la in B a s h u n g ; 0 .0 0 T V M M e s a g e r .
D u m in ic ă , 1 6 iu lie7 .0 0 D o m n iş o a r a A n d re a (s /r ); 7 ,5 0 F e m e ia
m is te r io a s ă (s /r ) ; 9 ,3 0 O r iz o n t spiritual (d o );1 0 , 0 0 U n p o p a s p e s ă p t ă m în ă ; 1 1 , 1 5 S u p ra v ie ţu ito r i i d in lu m e a a n im a le lo r (d o ) ; 1 2 ,1 0 A rc a lui N o e ; 1 2 ,4 0 S ta rt R e c . M a g . ştiinţific; 1 3 ,2 5 A rta a p ă ră r ii; 1 3 ,5 5 M ize ra b ilii (d .a .); 1 4 ,2 0 în g e r i b u c lu c a ş i (s ); 1 4 ,4 5 Ş tiri;1 5 .0 5 P u te re a d in p la n te (d o ); 1 5 ,1 5 M e m o ria tea tru lu i; 1 6 ,1 0 M e d a lio n d e in terpret: E le n a R o ize n ; 1 6 ,4 5 D o m n iş o a ra A n d re a (s ); 1 7 ,3 5 F e m e ia m is te r io a s ă (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 8 ,4 0 A p e le d e la V e rs a il le s (do ); 1 9 ,1 0 P u te re a d a n s u lu i (d r a m ă S U A 1 9 9 3 ); 2 1 ,0 0 R o a d e le iu b irii (f .ro m a n tic F ra n ţa 1 9 9 7 , p .l l ) ; 2 1 ,5 0 B e a v is ş i B u tth e a d (d .a .) ; 2 2 ,2 0 T e a tru T V : .B ă r b i e r u l d in S e v i l l a " ; 2 3 , 5 0 Ţ V M M e s a g e r .
C R A D I O c l u j
S îm b ă tă , 1 5 Iu l ie6 .0 0 B u n ă d im in ea ţa - u n p ro g ra m m a tin a l
d e in fo rm a ţii ş i m u z ic ă p re z e n ta t d e A n d re i H u ţa n u . 8 ,0 0 - 1 0 ,0 0 E m is iu n e a In lim b a m a g h ia ră . 1 0 , 0 0 B u le t in d e ş t ir i . 1 0 ,0 5 Sesam d e sch id e -te . E m is iu n e pen tru c o p ii. P re z in tă : R o d ic a T u lb u re . 1 1 ,0 0 A ctu a lită ţi, m uzică, s p o r t R e d a c to r . C o m e i U d re a . 1 3 ,0 0 R a d io ju rn a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 L u m e a m u z ic i i . P r e z i n t ă C i p r ia n R u s u . 1 6 , 0 0 E m isiunea în lim b a m agh ia ră . 1 8 ,0 0 Ş tir i.1 8 , 0 5 A c u s t lc o n - c e n a c lu r a d io fo n ic . R e d a c to r R a d u S ă p lă c a n . 1 9 ,0 0 R ad io ju rna l R a d io R o m â n ia A c tu a l i tă ţ i . 1 9 ,1 5 D in g ră d in a c u f lo r i m u lte , c în te c e şi jo c u r i p o p u la r e , m u z i c ă p o p u la r ă la c e r e r e a a s c u ltă to r ilo r . P r e z in tă G e lu F u rd u i. 2 1 ,5 0 Ştiri. 2 1 ,5 8 înch ide rea p rog ram u lu i.
D u m in ic ă , 1 6 iu lie8 .0 0 Ş tir i. 8 ,0 5 La iz v o r de c în t ş l do r.
M u z ic ă p o p u la ră . P re z in tă : G e lu Furdu i. 9 ,1 5 A p ă ră to r i i g l ie i tra n s ilv a n e . E m iâ iu n e a A rm a te i. 1 0 ,0 0 M ile n iu l III. E m is iu n e re a liz a tă de p u b lic is tu l C o n s ta n t in M u s ta ţă . 1 1 ,0 0 R a d io d u m in ica . E m is iu n e d e d iv e rtism e n t. P re z in tă : C o m e i Udrea. 13,00 R a d io ju rn a l R ad io R o m ân ia A c tu a lită ţ i. 1 3 ,1 5 D iligen ţa de B izan ţ. E m is iu n e de m u z ic ă folk, p re z in tă F lo rin S â s ă r m a n . 1 4 ,0 0 E m is iunea în lim b a m agh ia ră . 1 8 ,0 0 Ş tir i. 1 8 ,0 5 Peluza rad io . T a lk s h o w p e tem e s p o rtiv e . R e d a c to r M ih a i G o fiu . 1 9 ,0 0 R a d io ju rn a l R ad io R om ânia A c tu a lită ţi. 19 ,1 5 -2 0 ,0 0 U n ive rs e n ig m a tic - en ig m e le U n iv e rs u lu i. R e d a c t o r L u d a S ta n a Sevianu. 20 ,00 D in g ră d in a c u f io r i m u lte . P re z in tă G e lu F u rd u i. 2 1 , 5 0 Ş tir i. 2 2 , 0 0 fn c h id e re a p r o g r a m u l u i . __________ j
S îm b ă tă , 1 5 iu lie7 .0 0 T a tă d e n e v o ie (c o .F ra n ţa 1 9 6 6 ); 8 ,5 5
A e ro b ic show ; 9 ,0 0 A v e n tu ri în ju n g lă (s); 9 ,3 0 K e lly (s ); 1 0 ,0 0 C a s a d e p iatră; 1 0 ,3 0 R oata d e r e z e r v ă ; 1 1 ,0 0 A m r e g ă s it c o m p a n ia a V l l - a (co . F ran ţa 1 9 7 5 ); 1 3 ,0 0 în c â u ta rea a g lo rie i (s ); 1 4 ,0 0 T o tu l v a fi b in e ; 1 6 ,0 0 A tre ia p la n e tă d e la S o a re (s ); 1 6 ,3 0 C lanu l P opeştilor (d iv .); 17,00 F a s h io n C lu b ; 1 7 ,3 0 G ra n iţe le iubirii (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 0 ,0 0 C alen daru l m orţii (th riller S U A 1 9 8 8 ); 2 1 ,4 5 O bservator;2 2 .0 0 M is iun e s u b a c o p e rire (s ); 2 3 ,0 0 P arty t im e (d iv .); 0 ,3 0 R e a lita te ilu zo rie (th rille r S U A ’9 6 ); 2 ,0 0 Incidentul (c o .S U A '9 1 ); 3 ,3 0 Aventuri în ju n g lă (s/r).
_ D u m in ic ă , 1 6 Iu l ie8 .0 0 S p iritu a lita te ş i c re d in ţă ; '8 ,5 5 A erob ic
S h o w ; 9 ,0 0 K a lle ş i în g e rii (f.p t.co p ii S ued ia 1 9 9 4 ) ; 1 0 ,0 0 R o b o C o p (d ); 1 1 ,1 0 B un i prieteni;1 2 .0 0 A v e n tu rile lui S in n b a d ; 1 3 ,0 0 în cău tarea g lo rie i; 1 4 ,0 0 T o tu l v a fi b ine; 1 6 ,0 0 A tre ia p la n e tă d e la S o a r e (s ) ; 1 6 ,3 0 P rin ş i la î n g h e s u ia lă ( c o .S U A 1 9 8 7 ) ; 1 8 ,3 0 R e tro s p e c tiv a V o u ă ; 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r; 1 9 ,50 T e le E u ro b in g o S h o w ; 2 3 ,0 0 A m b iţie obsesivă (th rille r S U A '9 1 ); 1 ,0 0 U ltim a s p e ra n ţă (f.p. S U A '9 7 ); 3 ,0 0 A v e n tu rile lui S in b a d (s /r); 4 ,0 0 K a lle ş i îngerii (f/r).
S îm b ă tă , 1 5 iu lie1 0 .0 0 Ş tirile d e A c a s ă (r); 1 0 ,3 0 A c a s ă la
b u n ic a (r); 1 0 ,4 5 D ra g o s te şi p u te re (s /r); 1 1 ,1 59 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le (s /r ); 1 2 ,0 5 R ă zb o iu l p a s iu n ilo r (s /r); 1 3 ,0 0 la -m ă a c a s ă !; 1 3 ,3 0 V e r d ic t : c r im ă ! ; 1 5 , 0 0 M i la d y (s ) ; 1 6 ,3 5 D ra g o s te ş i p u tere (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa p o veştilo r (s ); 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s ); 1 8 ,3 0 D ia g n o s tic : c r im ă (s ); 1 9 ,3 0 A c a s ă la ro m â n i; 2 1 ,0 0 C u m s e d u d o s e d u c ă to a re (c o .A n g lia 1 9 6 7 ); 2 2 ,4 5 A c a s ă la rom âni (r).
D u m in ic ă , 1 6 iu lie1 0 .0 0 A c a s ă Iş" b u n ic a (r); 2 2 ,0 0 C ă s u ţa
p o v e ş tilo r (r); 1 1 ,3 0 D ia g n o s tic : c r im ă (s/r);1 2 ,3 0 A c a s ă la ro m â n i; 1 4 ,0 0 V e rd ic t: crim ă! (s ); 1 4 ,5 0 C in e m a te c a fam ilie i: b iscu iţi pentru a n im a le (c o .S U A 1 9 3 0 ); 1 6 ,3 0 la -m ă a c a să ! (r ); 1 8 ,3 0 M icu ţe le d o a m n e (s ); 2 0 ,1 5 în c e a rc ă ş i în c u ie -m ă ( f .p . S U A ’7 7 ) ; 2 1 ,3 0 H a re m (dramă S U A 1986, p .ll); 2 3 ,1 5 A c a s ă la români.
S f - It n tV ," S o n icb/ri 63.0 MHm
S îm b ă tă , 1 5 Iu lie 7 - 1 1 C a f e a u a d in p a t ( m a x im a z i le i ,
p ro g ra m u l zilei la R a d io S o n ic , m e te o , p o w er- p la y , h o ro s c o p , p ro g ra m e T V , re v is ta prese i, re ţe ta d e w e e k e n d , c a le n d a ru l z ile i, Prietenii o m u lu i, com entariu l s ă p tă m în ii). 1 1 -1 2 "Sport e x tre m " (C ristina C o s a ). 1 2 -1 4 "S o n ic m usic" (m u z ic ă , concursuri). 1 4 -1 6 "G ră d in a lui Ion": m u z ic ă , la n s ă r i a r t iş t i ( R . Io n ) . 1 6 - 1 8 "C o s m o s u l d intr-o p riv ire ”. 1 8 -2 0 "S lo w Sonic" (S e b i H e te a ) . 2 0 -2 1 "A uto m a g a z in ” (C ip rian Ţ ip r ig a n ). 2 1 -2 P a rty la R a d io S o n ic .
. D u m in ic ă , 16 iu lie 7 -1 1 C a fe a u a d in p a t (m a x im a , m e te o ,
p o w e r - p la y , h o r o s c o p , r e ţ e t a d e w e e k e n d , c a le n d a r u l z i l e i ) . 1 1 - 1 3 "A stro m ag azin ". 1 3 -1 4 "S on ic J u n io r” (M iha i M o ş ). 1 4 -1 5 "... şi m u z ic a ”; 1 4 -1 9 "T op Sonic B o o m ”, r. 1 9 -2 0 "S onic sport" (C o d in S a m o ilâ ) ..2 0 -2 1 M u s ic Fan . 2 1 -2 3 ”L a lim ita e x a sp eră rii”. 2 3 -1 J a z z C lub (R a o u l D o b re sc u ).
U N I P I U S R a d i oS îm b ă tă , 1 5 iu lie
P rogram In fo rm a tiv BB C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,0 0 -8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 - 1 0 ,0 0 U n ip lus d e d im inea ţa ; 1 0 ,0 0 -1 4 .0 0 S indro fia de w eekend; 1 2 ,0 0 -1 3 ,0 0 P o p -p lu s ; 1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P rog ram m uzica l;2 2 .0 0 - 2 3 ,0 0 R itm u ri f ie rb in ţ i c u RONA;2 3 .0 0 - 6 ,0 0 PARTY.
Dum inică, 1 6 iu lie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 - 6 ,3 0 ,8 ,0 0 -
8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 - 1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im inea ţa ; 1 0 ,0 0 -1 4 .0 0 S in d ro fia de weekend; 1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P ro g ra m m uzical; 22,0 0 -6 ,0 0 PARTY.
S îm b ă tă , 1 5 iu lie7 .0 0 P ro g ra m p e n tru c o p ii; 1 0 ,0 0 M ila
S u p e rs ta r (d .a .); 11 ,00 S p o rt m agazin ; 1 4 ,0 0 Im p a c t (r); 1 4 ,3 0 Exploziv; 1 5 ,0 0 V ip e r (s/r); 1 5 ,5 5 C lip art; 16 ,00 S alva ţi d e clopoţei (s);1 7 .0 0 V ip er; 1 8 ,0 0 Focus; 1 8 ,3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l rătăcitor (s); 2 0 ,0 0 S a h a ra (f. S U A ’9 5 ); 2 1 ,4 5 Ştiri p e scurt; 2 2 ,0 0 R a v e n (s);2 3 .0 0 D etectiv i de elită (s ); 0 ,0 0 C onfes iun i ero tice (s .e r.); 1 ,00 Focus - em is iune d e ştiri (r); 1 ,3 0 Im p a c t (r)
D u m in ic ă , 1 6 iu lie7 .0 0 P ro g ra m p e n tru c o p ii; 1 0 ,0 0 M ila
S u p ers ta r (d .a .); 11 ,00 C a m e ra ascunsă; 1 1 ,3 0 W ill şi G ra c e (s); 12 ,30 C inem ag ia; 1 3 ,0 0 M otor (r); 1 4 ,0 0 D u ş m a n u l d u ş m a n u lu i (r ); 1 5 ,0 0 F ra s ie r (s ); 1 5 ,3 0 P oză la m inu t (s ); 1 6 ,0 0 C re a tu ri să lba tice (do); 1 7 ,0 0 O biectiv; 1 8 ,0 0 Fo cu s - em is iune de ştiri; 1 8 ,3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 P e re c h e a potrivită; 1 9 ,3 0 H e rc u le s (f. S U A1 9 9 4 ); 2 1 ,2 5 C aricatura z ile i (re trospectivă ); 2 1 ,3 0 ; 2 1 ,5 5 Ş tiri p e s c u rt; 2 2 ,0 0 D u re r i în ă b u ş ite (d ra m ă S U A 1 9 9 3 ); 0 ,0 0 F o c u s - em is iune d e ştiri (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r).
• Z /a fc > GS îm b ă tă , 1 5 iu lie
8 .0 0 S e n za ţio n a l c u D a n D ia co n e sc u (r);9 .0 0 Ţ a ra spiriduşilor; 1 0 ,0 0 M o to r ex trem (r);1 1 .0 0 Ţ a ra d e dincolo d e B ucureşti (r); 1 3 ,0 0 O ra unu a venit; 1 3 ,05 S tud iou l T u d o r V o m ic u ;1 6 .0 0 C lu b A B C ; 16 ,30 L u m e a în c lipa 2 0 0 0 ;1 9 ,0 0 . T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 D e rr ic k (s ); 2 1 ,0 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,3 0 O n o a p te cu A d r ia n P â u n e s c u ; 1 ,3 0 R e n d e z-v o u s la T e le 7 (r);2 ,3 0 T e le ju rn a l; 3 ,0 0 L u m e a în c lipa 2 0 0 0 (r)
D u m in ic ă , 1 6 iu lie8 .0 0 C o n cert; ,9,00 D aţi v in a p e C o rin a (r);
1 0 .0 0 D o m in o ; 1 1 ,0 0 în ju s tiţ ie (r); 1 2 ,0 0 L u m e a în c lipa 2 0 0 0 (r); 1 3 ,0 0 O ra unu a ven it;. 1 5 ,4 5 C in e to u r; 1 6 ,1 5 C u tia m u z ica lă ; 1 7 ,0 0 F o rţa destinului; 1 8 ,0 0 G a la T e le 7 ; 1 8 ,5 0 P ariu T rio - L O T O ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 Iţi m a i a d u c i a m in te D o am n ă? ; 2 0 ,3 0 D o c u m e n ta r;2 1 .0 0 S e n z a ţio n a l cu D a n D ia co n e sc u ; 2 1 ,5 5 P a r iu T r io -L O T O ; 22,00 C e n a c lu l .T o tu ş i iu b ire a ”; 1 ,1 5 O ra unu a ven it (r).
0 fe fus trf decctoJ tpra tot»/
S îm b ă tă , 1 5 iu lie -• 6 ,0 0 V id e o te x t; 2 1 ,0 0 D ed icaţii m u z ic a le -
m u z ic ă ; 2 1 ,3 0 V id e o te x t; 3 ,0 0 în c h id e re a p ro g ra m u lu i.
D u m in ic ă , 1 6 fu lie6 ,0 0 V id e o te x t; 2 1 ,0 0 D ed icaţii m u z ic a le -
m u z ic ă ; 2 1 ,3 0 V id e o te x t; 3 ,0 0 în c h id e re a prog ram u lu i.
S îm b ă tă , 1 5 iu lie5 :0 0 -8 :0 0 Lup ta cu S o m n u l 8 :0 0 -1 0 :0 0
S u p e r w e e k e n d (ş t ir i d e w e e k e n d , re c o m a n d ă ri c u ltu ra le , h o ro s c o p , d e d ic a ţii); 1 0 : 0 0 - 1 1 : 0 0 B ă tă lia H itu r i lo r (e m is iu n e c oncurs în d ire c t cu ascu ltă torii, un ju rn a l din s h o w -b iz , ş tiri); 1 1 :0 0 - 1 2 :0 0 S tud io M - r e a l iz a t o r S o r in M o c a n u ; 1 2 :0 0 - 1 5 :0 0 W eekend în d o i: Tu ş i N o i - re a liz a to r S orin M o c a n u ; 1 5 :0 0 - 16:00 Fabrica de H itu r i - re a liz a to r D o m in iq u e la n c u ; 1 6 :0 0 - 1 8 :0 0 S upe r 5 0 - rea liza to r T o n y T e s iu . 1 8 :3 0 -1 9 :0 0 C ontact F ilm - rea liza to r L ia n a S tanc iu ; 1 9 :0 0- 2 2 :0 0 Seară de seară; 2 2 :0 0 - 5 :0 0 Pînă m îine d im ineaţă - rea liza to r M a n u e l A rm â n d . P ro g ra m d e d isco te că la R a d io C o n ta c t. —
Duminică, 1 6 iu lie 5 :0 0 - 8 :0 0 Lupta cu S om nu l 8 :0 0 - 1 0 :0 0
S u p e r w e e k e n d (ş t ir i d e w e e k e n d , re c o m a n d ă ri c u ltu ra le , h o ro s c o p , d e d ic a ţii); 10:00 -1 1 :0 0 B ătă lia H itu r ilo r - r e a liz a to r R ă z v a n P o p e s c u ; . 1 1 :1 0 - 1 1 :2 5 T ru c u ri p e n tru fe m e i - re a liz a to r L a u ra Iv ă n c io iu ;1 1 :50 - 1 1 :5 5 Cheie Contact M o to r- rea liza to r R ă z v a n U n g u re a n u ; 1 2 :0 0 -1 3 :0 0 H it-in te rv iu- r e a l iz a t o r * S o r in M o c a n u ; 1 3 : 0 0 - 1 5 : 0 0 W eekend în D o i: Tu ş l N o i - re a liz a to r S o rin M o c a n u ; 1 5 :0 0 -1 9 :0 0 C ontact FM; 1 9 :0 0 -2 2 .0 0 Seară de seară; 20:10 - 2 0 :1 5 F ir d irec t c u Am erica - rea liza to r A u re lia B origa; 2 1 :0 0 - 2 2 :0 0 Ora de F o tba l - r e a liz a to r B o g d a n D ra g o m ir şi H o ria Ivanovici.
S îm b ă tă , 1 5 iu lie7 .0 0 P rogram p e n tru c o p ii; 8 ,2 5 C o n o r
v ite a zu l; 9 ,2 0 L o is şi C la rk (s ); 1 0 ,1 5 M icul c o lo n e l (f. S U A 1 9 3 5 ) ; 1 1 ,4 0 A le su l inim ii (s);1 2 .0 0 G i l le t t e - lu m e a s p o r tu r i lo r ; 1 2 ,1 5 P ro m o to r. E m is iu n e au to ; 1 2 ,5 0 Ş tirile P ro T V ;1 3 .0 0 Z e ro ; 1 4 ,0 0 Ş tire a z ile i (s ); 1 4 ,3 0 Cybili (s ); 1 5 ,0 0 B e n n y H ill; 1 5 ,3 0 H e rc u le (s ); 1 6 ,3 0 P ro fa s h io n (m a g .) ; 1 7 ,0 0 R o c k y III (f. S U A '8 1 ); 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 9 ,3 0 S te a u a ta n o ro c o a s ă ; 2 1 ,3 0 M a d M a x 2 (f.A u stra lia '81 ); 2 3 ,1 5 N .Y .P .D . B lu e - v ia ţă d e poliţist (s ); 0 ,1 5 E x p e r ie n ţe e ro tic e (f.e ro tic S U A ’9 8 ); 2 ,0 0 Z e ro(r). ' '
*• •
D u m in ic ă , 1 6 iu lie7 .0 0 P r o g r a m p e n tru c o p ii; 9 ,0 0 S u p e r
A b ra c a d a b ra ; 9 ,3 0 U ria ş u l H a rry (s ); 1 1 ,0 0 C o n f l ic te le o m e n ir i i : V ie tn a m (d o ); 1 2 ,0 0 P ro feţii d e s p re tre c u t; 1 2 ,5 0 Ş tirile P ro T V ;1 3 .0 0 B e v e r iy H ills (s ); 1 4 ,0 0 S u p e r B ingo Pro T V ; 1 5 ,0 0 A u to M a r e le P re m iu d e Fo rm u la 1 a l A u stra lie i; 1 6 ,4 5 S u p e r B in g o P ro T V ; 1 9 ,3 0 P lim b a re în n o a p te (f. ro m a n tic A u s tr ia /S U A ’9 5 ); 2 1 ,2 0 T e r e n m in a t ( f .S U A 1 9 9 4 ); 2 3 ,0 0 N .Y .P .D . B lu e - v ia ţă d e poliţist (s ); 0 ,0 0 P ro F M e aic i! (d ); 0 ,3 0 In v ita ţie p e ric u lo a s ă (thriller e ro tic S U A ’9 8 ); 2 ,1 5 A u to M P d e F 1 ... (r)
- S îm b ă tă , 1 5 iu lie P rim u l s a lu t 8 :0 0 -1 1 :0 0 ; Ş tir i: 8 :1 0 , 0 9 :0 0 ,
1 0 :0 0 , 1 3 :0 0 , 1 5 ,0 0 ; R evista p re s e i 8 :2 0 ; H o ro s c o p 8 : 5 0 , 9 :5 0 ; P ro g ra m u lc inem atografe lor, teatre, spectaco le , tim p l ib e r 10 :2 0 ; B u le tin u l lu i E m il = cele m a i c iuda te ş t ir i d in t im p u l să p tăm în ii 14 :00 ; C e m ai crede lum ea 9 ,2 0 , 1 5 :2 0 ; Romanian Top 100 S ln g le s A irp la y 1 9 :0 0 -2 1 :0 0 ; Noaptea cu CD R adio 21 :00.
D u m in ic ă , 1 6 iu lie P rim u l sa lu t 8 :0 0 -1 1 :0 0 ; Ş tir i: 8 :1 0 , 0 9 :0 0 ,
1 0 :0 0 , 1 3 :0 0 , 1 5 ,0 0 ; R evista p re s e i 8 :2 0 ; H oroscop 8 :5 0 , 9 :5 0 ; C e m ai crede lum ea 9 ,2 0 ; P ro g ra m u l c inem atografe lor, teatre, spectaco le , tim p lib e r 10 :20; R etrospectiva "Ce m a l crede lu m ea " 15 :20 ; Rom anian Top 100 S lng les A irp la y 1 9 :00 -2 1 :0 0 ; M iraco lu l su n e te lo r - C ris ti M u re ş a n 2 2 :0 0 .
S îm b ă tă , 1 5 iu lie '8 .0 0 -8 .3 0 BBC; 8 .3 0 -1 0 .0 0
Cafeaua de d im ineaţă ; 1 0 .0 0 C oun try C lub (r); 1 1 .0 0 -1 4 .0 0 L a . s fîrş it de săptăm înă;1 4 .0 0 BBC; 1 4 .3 0 N o i t it lu r i de la casele de d is c u r i ; 1 5 . 0 0 A u d io s e le c t ; 1 6 .0 0 Tehnom ania; 1 7 .0 0 Top-Ten; 1 8 .0 0 S B C ;1 9 .3 0 Snergia; 2 0 .3 0 -0 4 .0 0 R adiod iscoteca - D a n B ra d .
D u m in ic ă , 1 6 iu l ie .8 .0 0 -8 .3 0 BB C ; 8 .4 5 -9 .0 0 E vanghe lia de
d u m in ică ; 9 .0 0 C afeaua de d im inea ţă ;1 0 .0 0 D o a r o poan tă să -ţi m a i spun (U c u F lo re a şi O v id iu R a ţiu ); 1 1 .0 0 S p o rt FM (G e o r g e C io t lă u ş ş i A lin B o ţ io c ); 1 3 .0 0 F ono tecă de s u f le t (r) 1 4 .0 0 BBC; 1 6 .0 0 C oun try C lub; 1 7 .0 0 Top ş i-aşa (r); 1 8 .0 0 BBC; 1 9 .3 0 H itm ix ; 2 1 .0 0 T axi M usic.
R E N A Ş T E R E AS îm b ă tă , 1 5 iu lie
6 .0 0 , C e a s u rile d im ineţii - p ro g ra m m a tin a l d e ştiri, ac tu a lită ţi şi m u z ică ; 1 0 .0 0 A c tu a lita te a - b u le t in d e ş t i r i ; 1 0 . 0 5 S f in ţ i i P ă r in ţ i , co n te m p o ra n ii noştri; 1 0 .3 0 M e rs u l p e va luri;1 1 .0 0 C ă ră ri d e ta in ă - e m is iu n e d e folclor;1 1 .3 0 V re m e tre c e , v re m e v in e - a n to lo g ia p o e z ie i re lig io as e ; 1 2 .0 0 Z iariş ti la m icro fon;1 2 .3 0 M u s ica s a c ra ; 1 3 .0 0 A c tu a lita te a - buletin d e ştiri; 1 3 .0 5 M a g a z in : e m is iu n i re lig io as e , cu ltu ra le şi s o c ia le ; 1 8 ,0 0 A c tu a lita te a - bu le tin d e ştiri; 1 8 .0 5 D e p a rta m e n tu l s o c ia l; 1 9 .3 0 M u s ic a s a c ra ; 2 0 .3 0 P ă h ă re lu l c u n e c ta r - e m is iu n e p e n tru c o p ii; 2 1 .0 0 A c tu a lita te a - b u le tin d e ş tiri; 2 1 .0 5 D e d ic a ţii d e m u z ic ă p o p u lară ; 2 4 .0 0 - 6 .0 0 L in iş tea nopţii - p ro g ra m m u zica l noctu rn .
D u m in ic ă , 1 6 fu lie ,6 .0 0 P ro g ra m s p e c ia l d e d u m in ic ă ; 1 0 .0 0
S fîn ta . L itu rg h ie în d ire c t d e la C a te d r a la O rto d o xă ; 1 3 .0 0 A c tu a lita te a - bu le tin d e ştiri;1 3 .0 5 M a g a z in : e m is iu n i re lig io as e , c u ltu ra le şi s o c ia le ; 1 8 .0 0 A c tu a lita te a - bu le tin d e ştiri;1 8 .0 5 A te l ie r b ib lic ; 1 8 .3 0 C la s ic a ; 2 0 .3 0 P ă h ă re lu l cu n e c ta r - e m is iu n e p e n tru cop ii;2 1 .0 0 A c tu a lita te a - b u le tin d e ş tiri; 2 1 .0 5 M u zic ă p o p u la ră ; 2 3 .0 0 In d irect cu ascultătorii;2 4 .0 0 -6 .0 0 L in iş te a nopţii - p ro g ra m m u z ic a l noctu rn .
SC D IS T R IG A Z N O RD SA TIR G U M U R EŞSU C U R SA L A C L U J ■' ' ■ / - ■ .
Str. Decebal Nr. 93, Tel. 064 - 432.408 / "
INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE
Pentru preintam pinarea accidentelor cu pierderi de vieţi um ane si distrugeri de bunuri m ateriale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu strictete urm ătoarele instrucţiuni: înain te de aprinderea focului se fac următoarele operaţiuni: : r- , verificarea încăperilor in care funcţionează aparatele de utilizare; in centralele term ice si in incaperile cu aparatede consum cu flacara libera daca se asigura o ventilare perm anenta; . .- . controlul tirajului aparatelor racordate la cos; in cazul in care se constata lipsa tirajului, nu se aprinde focul decâtdupa efectuarea lucrărilor care sa asigure tiraj ul (curatirea coşului de fum, curatirea sobei, repararea aparatelasde evacuare m ecanica a gazelor de ardere, deschiderea clapetelor de reglare etc.); . ;
controlul robinetului de manevra al aparatului de utilizare, daca robinetul este deschis, acesta se inchide si seventilează incaperea respectiva, precum si cele învecinate prin deschiderea uşilor si ferestrelor, aprinderea focului se facenum ai dupa aerisirea completa; - - •
asigurarea accesului aerului in focarul aparatului de utilizare (prin deschiderea usitelor cenusarului la sobe,deschiderea fantelor pentru accesul aerului in focar, pornirea ventilatorului etc.);
verificarea funcţionarii aparaturii de autom atizare, dupa caz; ; -ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare. ' -
La utilizarea gazelor naturale este interzis:aprinderea focului, daca aparatul de utilizare nu este etanş, sau nu are tiraj; lasarea focului nesupravegheat, la aparatele neautom atizate; ■ : J ,
- opturarea secţiunii coşului de fum al aparatelor de utilizare;- modificarea instalaţiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane neautorizate;
donnitul in încăperi cu focul aprins;dormitul in încăperi cu aparate de utilizare neracordate la cos (resou, aragaz etc.).Daca se simte m irosul caracteristic al gazelor naturale se iau im ediat următoarele masuri:stingerea tuturor focurilor; * • g'
- . deschiderea uşilor si ferestrelor; - ' C• ■ ' Onu se aprinde nici o sursa de foc; c -
- nu se manevreaza aparate electrice; nu se doarme in astfel de încăperi;
. se anunţa imediat unitatea distribuitoare la telefoanele:-C lu j-N a p o c a 433.424 s a u 928,-T urda - 313.717 sau 928,- Campia Turzii . 368.466 sau 928, '- Dej 213.762 sau 928,-G herla1 241.938 s a u 928.Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin m irosire si cu spuma de săpun cu apa.Orice modificare si instalaţiile de gaze se va efectua numai de instalatori autorizaţi angajaţi la firm e agrementate
in gaze dupa obţinerea aprobărilor legale la avizarea docum entaţiilor de execuţia lucrării de distribuţia gazelor.
CONDUCEREA SUCURSALEI
A N U N ŢPe data de 24 iulie 2000 , ora 10,00, se organizează la
sediul sucursalei ASIRO M Cluj, str. C linicilor nr. 20 -22 , C O N C U R S
pentru ocuparea a două posturi de:IN SP E C T O R la serv. Daune.
CONDIŢII:• inginer m ecanic .• subinginer m ecanic :• tehnician autoPersoanele care se înscriu Ia concurs, pe lingă ce le de
mai sus, trebuie să îndeplinească, cum ulativ, următoarele
condiţii:• să solicite. în scris conducerii sucursalei participarea
la concurs; - '• să prezinte o recomandare de la ultim ul loc de muncă;• declaraţie din care să rezulte câ nu a suferit n ici o
condamnare pentru fapte incom patibile cu funcţia pentru
care candidează; ’• .să prezinte Curriculum V itae din care să -rezu lte
activitatea desfăşurată anterior.C ei interesaţi vor solicita tem atica de concurs de la
sucursală. ,Cererile pentru participarea Ia concurs şi docum entele
de m ai sus se vor depune la registratura unităţii pînă la
data de 21.07.2000, cel mai tîrziu.Condiţii:- bărbat pînă la 40 ani;- vechim e minimă 3 ani în profesie;
- dom iciliul stabil în C luj-Napoca. (3973668;
R egia A u ton om ă a D r u m u r ilo r J u d e ţen e C lu j a n gajează p rin co n cu rs:
1. Inginer electronist - specialitatea electronică industrială- condiţii: 3 ani vechime în specialitate;
domiciliul în Cluj-Napoca.2. Electriocian autorizat + cunoştinţe de electronică industrială
- condiţii: domiciliul în Gilâu sau Cluj-Napoca; |5 ani vechime.
Relaţii la R.A.DJ. Cluj, str. Traian Vuia nr. 216, tel. 41-66-22, Biroul personal.
Commercial Union - parte a grupu lu i CGNU,
numărul 1 pe piaţa britanică de asigurări - este
prezentă în peste 50 de ţări d in 5 continente. După 60
„...de ani Commercial Union revine în România, A i
acum posibilitatea de a te alătura unei echipe
internaţionale de specialişti în funcţia de
r e s p o n s a b i l d e a g e n ţ ie .
A i e x p e r i e n ţ ă î n v â n z ă r i ?
A i c a l i t ă ţ i d e o s e b i t e d e c o m u n i c a r e ?
E ş t i u n b u n o r g a n i z a t o r ?
■ - - mC o m m e r c i a l U n i o n
A s ig u r ă r i . d e V ia ţă
Responsabilităţile postului:
1. selectarea, angajarea şi pregătirea agenţilor de
asigurări; - -\s
2. administrarea agenţiei; v ■? j
3. realizarea planurilor de vânzări. ‘ v - .
Dacă doreşti să începi o carieră de succes în domeniul
financiar, trimite CV-ul la numărul de fax:'
01.202.30.34
Se asigură gratuit pregătire de specialitate.
C A S A D E A S IG U R Ă R I D E S Ă N Ă T A T E A J U D E Ţ U L U I C L U J
IN A T E N Ţ IA A N G A JA T O R IL O R Ş l A S IG U R A Ţ IL O R D IN J U D E Ţ U L C L U J
V ă in form ăm cu privire la pub licarea în M onitoru l O fic ia l (M .O . nr. 2 8 2 /2 2 iun ie 2 0 0 0 ) a Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate.D ispoziţiile noilor norme, ap licab ile începând cu con tribu ţiile d a to ra te pe luna iu lie 2000 , aduc m odificări şi com pletări im portante , d in tre care am in tim : - ........ '
• ob liga tiv ita tea angaja toru lu i să ca lcu leze şi să v ireze d in fo n d u l d e sa la rii co n tribu ţia lunară şi pentru persoanele care p restează m unca în b aza une i conven ţii c iv ile de prestări servicii;
• la ca lcu lu l con tribu ţiilo r da tora te de către anga ja tor ş i pe rsoane le as igu ra te , inc luderea în totalul ven itu rilo r (în ban i ş i/sau în natură ) şi a in d em n iza ţiilo r (a lte sum e) as im ila te ca venituri sa la ria le ş i p revăzu te In fondu l de sa larii;
• sancţionarea contravenţiona lă (am endă) a anga ja to ru lu i în c a z u l în care nu respec tă ob liga ţiile de com pletare şi depunere a declara ţiilo r lunare p riv ind cons titu irea fo n d u lu i de asigurări sociale de sănăta te . , , , .
Ream intim că declaraţiile lunare p riv ind v irarea con tribu ţiilo r la fo n d u l as igu ră rilo r soc ia le de sănătate se depun până în da ta de 20 a le lunii pentru luna p re ce d e n tă la :
- sed iu l C ÂS Cluj, str. C onstan ţa nr. 5 sau
- o fic iile teritoria le din: /
D E J: Sp ita lu l M unicipal Dej, s t r .1 M a i nr. 14-16 ;-T U R D A : Sp ita lu l M unicipa l T urda , s tr. A n d re i M ureşanu nr. 16;
H U E D IN : S p ita lu l O răşenesc H ued in , str. 3 0 D ece m b rie nr. 42 .
Pentru o vă asigura in continuare un abonament la ziarulputeţi adresa dhcct la redacţia ziaruluif str. lapocci itr. 16. ADEVĂRUL
d a C luj
g l u j -n a f u g a : lum-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; ' tel/fax 19-73-04;
i i SUBREDACŢIA TURDA: luni-vinerî 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,
2. AUTOUTILITARE GAZelle şi SOBOL toate tipurile la preturi începînd cu 5.992 USD!
3. AUTOCAMIOANE GAZdy TURBO DIESEL cu sarcina de 4,5 tone - 8.900 USD.
Se asigură service şi piese de schimb (TG şi PG). Preţurile au toate taxele incluse, mai puţin TVA.
D EPU iN E R E A R A P O R T Ă R II C O N T A B IL E la 3 0 .0 6 .2 0 0 0
C onform N orm elor M etod ologice nr. 4 4 0 4 8 5 /2 6 .0 4 .2 0 0 0 elaborate de Ministerul Finanţelor, term enul lim ită pentm depunerea raportării contabile la 30 .06 .2000 este 31 IU L IE 2 000 .
A genţii econ om ici care de la înfiinţare pînă la data de 30 .06 .2000 nu au desfăşurat activitate, nu în tocm esc raportare contabilă, urmînd să depună pînă la acelaşi termen o declaraţie în acest sens.
Raportarea contabilă încheiată la 30 IU N IE 2 0 0 0 , respectiv declaraţiile de neîncepere a activităţii pentm agenţii econom ici cu sediul socia l în Cluj-Napoca, se vor depune la Administraţia Financiară a m unicipiului C luj-N apoca, Serviciul Bilanţuri, parter, P-ţa Avram Iancu nr.19, camera 10, după următorul program:
Luni -joi orele 8 - 1 2 ,Vineri orele 8 - 1 1 .Agenţii econom ici interesaţi îşi pot procura dc la Administraţia Financiară a municipiului
Cluj-Napoca, Serviciul Informatic, pe cîte o dischetă magnetică pentm fiecare societate, Norm ele M etodologice, formularistica dc raportare şi programul de verificare.
Formularele pentm raportarea contabilă la 30 .06 .2000 se pot procura de la S.C. SUPREM S.A. la punctele dc vînzare str. Bucureşti nr. 80 -82 şi str. Cuza V odă nr.16.
Nedcpuncrca sau depunerea cu întîrziere a raportării contabile încheiate la data de 30.06.2000, sau după caz, a declaraţiei de neîncepere a activităţii, prezentarea unor raportări contabile pe alte formulare decît pe ce le tipărite sau listate după dischete şi care conţin date eronate sau nccorclatc constituie potrivit leg ii contravenţie şi se sancţionează cu
amendă de la 1 .000 .000 lei la 25 .000 .000 Ici.A D M IN IST R A Ţ IA FIN ANCIARĂ A M U NIC IPIU LU I CLUJ-NAPOCA (3974304)
CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE
SI ALTE IMPRIMATE FISCALEi
le p u te ţi cu m păra din
NBKtti Ohiriini2 1
^,Tg|./fox:064-19.68.58
a d e v ă r u ld e C l u j
ANUNŢ DIRECŢIA SILVICĂ
CLUJanunţă
examen/concurs pentru ocuparea postului de ^ CONTABIL ŞEF la § OCOLUL SILVIC SOMEŞUL RECE
(localitatea GILÂU, Str. Principală Nr. 178), pentru data ' de 27.07.2000.Relaţii suplimentare la telefonul
433.539, 433.540. ___ __
TV CABLU ANGAJEAZĂ
ÎN CONDIŢII EXCEPŢIONALE
TEHNICIENI CATVC ei in teresaţi sînt rugaţi
să depună un CV f Ia sed iu l firmei, . |
str. D E C E B A L nr. 37
sau la fax 432.435.
KOBER-ROLAC prin COMPANIA RIVIS«assa i t i i ri a - u . t . r - t - f j s l j h l j l i . h u bm u m w ’UNICREPREZENTANTvZONAliţi& m
SAR Ţransilvania Asigurare R easigurare SAj j j j j j Ş J S i angajează personal la Agenţia din Cluj-NapocaSocidate de Asigurare Reasigurare pentru posturile de inspector as ig u ră ri şiconsilier asigurări. Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7.000.000 lei condiţionat de un plan de vînzări de 70.000.000 lei sau contract PFA. Remunerare consilieri: comision din vînzări.Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un CV şi o scrisoare de intenţie la adresa din Cluj-Napoca, str. N. Titulescu, nr. 16, tel./fax 414.062 sau E-mail oficce@ sar.ro. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi. (3973578)
[ NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ... J I ... DE ACEEA;.. NICI NU NE FACEM. I1 I
Str. Baba Novac 14,I tel. 064-194.056^ LUNI-VINERI: 8-19; ÎM B Â T Ă ^ - I^
efectuează transport internaţional de persoane peARAD-VERONA-ARAD
In fo rm aţii: , ARAD: s tr . G -ral D ragalinaTel.: 0040+57+210.866
' Fax: 0040+57+214.044C L U J: s tr . H orea, n r. 46, ap . 3
, Tel.: 0040+64+130.205' V ERO N A : via CA LA BR IA n r . 8
Tel.: 0039+45+8901081 . Fax: 0039+45+8919168
rutaP R O C E R S A
p lasează în f i r m e SU A electricieni, ing. electric.
E xperien ţă şantier, vîrstă 28-40 a n i
Comision plătit SUA, salariu 8-10 $, |ENGLEZA. §
Tel./Fax: 068/217.625 095/065.741.
Anunţ Prim ăria Cămăraşu
anunţă licitaţie g pentru reparaţii |
curente la şcoala din localitate în data de
21.07.2000, ora 10,00, la sediul Primăriei.
în a p a riţia din 12 iulie a an u n ţu lu i de la Consiliul Ju d e ţea n s-a s tre c u ra t o
e ro a re în an u n ţu l de an g a ja re de "in spec to r de
specia lita te" în com una F ra ta , şi anum e:
perio ad a de an g a ja re | este nedeterm inată . |
Ne cerem scuze.
VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI
• Vînd teren construcţie, cartier Grigorescu. Tel; 18-98-97. (1134550)
• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60
mp, cu birou, baie, în centru, acces
din stradă, geam la stradă, telefon
internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)
• Dau în chirie garsonieră confort I,
în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider,
telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)
• D au în ch irie sp a ţiu 80 m p,
'supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2
ca m e re , b u c ă tă rie , ba ie . T e l.
430.423. (Ag.i)
• Vînd sau închiriez hală 780 mp,
cu teren de 5.000 mp, în Apahida,
la strada Principală, finisată, cu 2
birouri, cu toate facilităţile, preţ
negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)
• Dau în chirie garsonieră confort I,
în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Ţel.
430.423. (Ag.i) ; j . .
'• Vînd casă 3 Camere, str. Moţilor,
300 m p curte , s in g u r în cu rte ,
geam uri la stradă, fin isată . Tel.
430.423. (Ag.i)
• C u m p ă r u rg e n t a p a rtam en t
2 c a m e re în G h eo rg h en i, e ta j
intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)
• V în d casă 2 c a m e re , str .-
Povîm işului, Suprafaţă totală .147
mp, singur în curte, acces maşină,
necesită reparaţii, 200 mil.neg. Tel.
430.423. (Ag.i)
• Cum păr urgent apartament 2 sau
3 camere, str.Aurel Vlaicu sau în
M ărăşti central, etaj interm ediar.
Tel. 430.423. (Ag.i)
• D au în chirie urgent spaţiu pentru
b iro u su p e rc e n tra l, 2 cam ere ,
bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă,
proaspăt zugrăvit, p reţ neg. Tel.
430.423. (Ag.i) .V. ' > . >■
• Vînd urgent apartament 4 camere, cu garaj, etaj 2, în Zorilor. Tel. 12-26-87 sau 094-91-89-82. (1134453)
• Vînd garsonieră, zona Pata, preţ avantajos. Tel. 14-08-27. (996941)
Şcoala ”David Prodan” Cluj-Napoca .Str. Meseriilor nr. 20
ORGANIZEAZĂîn ziua de joi, 17 august a.c. concurs pentru ocuparea următoarelor
posturi didactice: 11. Limba engleză - 1 catedră2. Limba franceză - 1 catedră3. Geografie - 1 catedră4. Educaţie fizică - 2 catedre5. Limba germană (completare limba engleză) - 1 catedră la clase
cu predare în limba maghiară.Posturile (catedrele) se ocupă prin concurs cu probe scrise cu subiecte
elaborate în conformitate cu programa pentru examenul de definitivare în învăţămînt.
Departajarea candidaţilor care au obţinut medii egale se va face printru-un interviu referitor la metodica predării în specialitate.
Dosarele pentru înscrierea la concurs sc vor depune la secretariatul şcolii în perioada 1- 11 august.
Pentru informaţii suplimentare candidaţii sc pot adresa la secretariatul şcolii, str. Meseriilor nr. 20, tel. 437.428 ( 3974302)
• Vînd apartament cu 4 camere, în vilă, (bucătărie, cămară, terasă, hol, pod, pivniţă, garaj, curte, baie, WC serviciu) 136 mp, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ 400 milioane lei, negociabil. Tel. 31-17-80 sau 31-20-70. (996860)'
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 2
camere decomandate, telefon, TV Cablu, Grigorescu. Tel. 16- 54-89. (996866)
' • Vînd dulap combinat, rnaSă extensibilă şi 4 scaune tapiţate tip Bobîlna, sufragerie Luxor, trei corpuri de bibliotecă Dacia, toate la preţuri accesibile. Tel. 41-45-87. (996969) ,
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb (vînd) apartament 1 cameră, bucătărie, dependinţe, la casă ultracentral Arad, contra similar sau bloc, variante Cluj-Napoca. Tel„ 057-28-50-92. (1134522)
* Şcoala Postliceală Sanitară Cluj “Inochenţie Micu” organizează concurs de admitere în perioada 17-25.07.2000 pentru ocuparea a 25 locuri bugetate, NUMAI pe baza mediei de la bacalaureat. Profilul şcolii: asistanţăgenerală (nursing general). Forma de învăţămînt: de zi, durata: 3 ani. Informaţii la tel.19-95-25, sau Ia secretariatul şcolii, str. M oţilor nr. 26. (1134350)
• Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (1134436)
-• S. C. P. C. P. Jucu anunţă scoaterea Ia concurs a postului de CONTABIL ŞEF, în data de 8 august 2000. Condiţii: bărbat, absolvent al unei facultăţi de specialitate. Relaţii la tel. 43-20-05. (1134535)
• SC CIM INVEST SA Cluj- Napoca, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 130/49 organizează concurs pentru ocuparea posturilor de: a) DIRECTOR EXECUTIV. Cerinţe: -inginer constructor cu minim 7 ani experienţă în execuţie; -vîrstă maximă 40 de ani. Avantaje: -cunoaşterea limbilor germană sau engleză.' Salarizare deosebită-la negociere. Termen depunere Curriculum Vitae: 17.072000. Interviu: 17.07.2000 ora 8. b) 2 MAIŞTRI. Se solicită persoane calificate, cu experienţă în execuţie: -7 ani minim -şi vîrstă maximă 45 de ani; -celelalte informaţii privind: ' avantajele, salarizarea, termenele de depunere şi interviul sînt aceleaşi ca pentru postul de “director executiv”. Informaţii la tel. : 064-42-04-64 sau 42- 04-65. (1134540)
• Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” solicită ofertă de p reţ pentru confecţionarea mobilierului laborator fizică. Oferta va fi. depusă la secretariatul liceului pînă în25.07.2000. (1134541)
A v o g a d r o
Maşini de spălat:
Cluj-Napoca, str. Bucureşti 47 Tel.: 43.37.18, 093-50.76.52
en detail de iă l .000.000jeiDL»
^CALORIFERE,NOI lâ preţ de SEGM PiHANitCentrafetenhiciVailIân
Chiuvete inox noi la 685.000 lei (3795103)
• Coop. “Drumul Nou” cu sediul în Guj-Napoca, str. ŞL O. Iosif nr. 4 vinde prin licitaţie: -presă călcat cu sursă independentă de abur; -maşini cusut incompleţe. Licitaţia va avea loc în data de 19.07.2000, în str. Dragoş Vodă, nr. 36, ora9. Cei interesaţi vor depune cereri lâ sediul cooperativei. (996985)
Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca Anunţă
în cadrul programului anual de revizii - reparaţii la obiectivele termoenergetice pe care le exploatează, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca execută lucrări complexe de revizii, reparaţii şi modernizări la centrale termice, reţele de transport şi distribuţie şi Centrala Termică de Zonă.
în acest sens, în cursul lunii' iulie a.c. sînt programate următoarele lucrări la Centrala Termică de Zonă:
- revizie tehnică cazan nr. 2, CAF 100 Gcal/h;- reabilitare sistem distribuţie CTZ.Avînd în vedere importanţa şi complexitatea acestor lucrări
se impune sistarea furnizării agentuluitermic pentru prepararea apei calde menajere către consumatorii din cartierele Mărăşti, Aurel Vlaicu, Pata, Cipariu şi Baba-Novac, în perioada 17.07. a.c., ora 6 - 22.07, ora 23.
Considerăm câ realizarea lucrărilor menţionate va defermina creşterea standardului calitativ al serviciilor prestste de Regia Autonomă de Termoficare către populaţia municipiului Cluj Napoca.
Vă mulţumim pentru î n ţ e l e g e r e . __________ qsnsss)
ADEVARULde Cluj
• Maistru electrician caut dc lucru. Tel. 16-72-40. (996999)
• Asociaţia dc Proprietari str, Alverna nr. 61 doreşte să execute hidroizolaţia pc bloc. Firm ele interesate ne pot contacta la tel. 44-11-77 ; 15' 35-82. (996966)
• în conformitate cu Legea nr.137/1995, SC Agis Computer SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul: birouri şi depozit pentru tehnică dc calcul situat în Cluj-Napoca str. C.Brâncuşi nr. 134. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (996992)• Numiţii Tarţa Ustina, Oltean
Vasile şi soţia Lupea Iustina, Popa Victor, Popa Iosif, Tarţa Vasile lui Pantelimon, Tarţa Grigorc lui Pantclimon, Tarţa Ion lui Pantelimon, Tarţa Ileana lui Pantclimon, Tarţa Mihâilâ Iui Pantelimon, Vomir Todora născută Luca, Vomir Iozsef a Torni, Vomir Martin a Torni, soţia lui Sima Filip
, născută Vomir Maria, soţia Iui Popa 'Vasile născută Chişa, Vomir Todor a Iui Iosif, Vomir Vasile a lui Iosif,Vomir Todora născută Găzdac,Vomir Filimon, Vomir Petru, Vomir Miron, Vomir Filip, Vomir Flora,Vomir Iozsef sînt citaţi pentru data de 21 iulie 2000 ora 8,00 la Judecătoria Turda, în dosar civil nr.3014/2000 în calitate de pîriţi, reclamanţii fiind Bunea Constantin şi soţia Paulina, Bunea Vasile,Bunea .Valentin, Tarţa Bunica,Mureşan Victoria. Pentru recunoaşterea dreptului de proprietate şi intabulare cu privire -la imobilele situate din punct de * Pierdut paşaport pe numele de vedere administrativ în Filea de Jos Judi* Wagner. îl declar nul. şi înscrise în CF Filea de Jos nr. (1134533)147, nr. top 807, CF Filea de Jos • SC Doma Ape Min SA pierdut nr. 44, nr. top 809/1, CF Filea de factura 6866245, în 22.06.2000. O Jos nr, 43, nr. top 809/2, CF Filea declarăm nulă. (1134539)
• Grupul Şcolar “Unirea", str. Paris nr. 60, şcolarizează 25 băieţi prin Şcoala Profesională, în meseria dc operator produse abrazive, pentru Societatea Comercială CARBOCHIM SA Cluj- Napoca. Se asigură prin contract echipament de lucru ş! alocaţie de hrană. înscrierile se fâc la secretariatul Şcolii Unirea în perioada 15- 25.07.2000 orele 8-14. (997000)
PIERDERI
de. Jos nr. 46, nr. top 808/1 şi CF Filea de Jos nr. 234, nr. top 808/2.
Pierdut carnet de student pe numele Oprea Alexandru. îl declarIn caz de neprezentare se va judeca ,
în lipsă. (3690022) nul. (1134554)• Primăria Căpuşu Mare ‘ SC 2050 F. & M C?mimPex
organizează concurs, în data de SRL pierdut certificat de înştiinţare28.07.2000, în vederea ocupării P^^itor de TVA. îl declarăm nul.postului de referent stare civilă. Condiţii: -domiciliul stabil pe raza comunei; -vechime minim 3 ani în administraţie; -studii medii; - cunoscător şi a limbii maghiare. .
(996989), • Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 23685/11.04.1998.0 declar nulă. (996994)
Pierdut autorizaţie sanitară deInformaţii suplimentare la sediul funcţionare nr. 27584/04.05.1999.0 Primăriei. (997006) declar nulă. (996995)
• Pierdut legitimaţie reducere CFR pr numele Moga Dragoş. O declar nulă. (997002)
DECESECOMEMORĂRI• ' Cu adîncă durere în suflet
anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată, TAMBOR IOAN, în vîrstă de 49 de ani. înmorpuntarea va avea loc .în satul Şoimeni, sîmbătă, 15 iulie 2000, ora 12. Soţia Anuţa, fiica Ancuţa. (1134542)
• Cuprinşi de tristeţe şi durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru fiu, TAMBOR IOAN. Mama Maria. (1134543)
• Profund îndu rera ţi anunţăm încetarea din viaţă a scum pului nostru fra te , TAMBOR IOAN. F ra ţii: Nicolae, Irina, Simion, Maria şi Vasile cu familiile. Nu te vom uita niciodată, dragă frate. (1134544)
Ne despărţim prea devreme de dragul nostru cum nat TAMBOR IOAN. Dumnezeu sâ-l odihnească în pace. Fam iliile: Dîmbar David, Dîmbar loan, Hlatca Lenuţa, Dîmbar Liviu. (1134545)
1 Cu inima îndurerată ne luăm rămas bun de Ia cel ce a fost tată, socru, bunic, IUHOS NICOLAE. Chipul său luminos şi bunătatea sa ne vor însoţi mereu. Înmormîntarea va avea loc azi, 14 iulie 2000, ora 15, ia Cimitirul Mănâştur. Familia îndurerată. (1134546)
* Deşi viaţa ne poartă spre acelaşi trist sfîrşit, ne despărţim foarte greu dc cei dragi. După o suferinţă grea, s-a stins din viaţă cel care a fost lUflOS NICOLAE Fiicele îndurerate: Ibolva, Marika, ilajnal. rămîn pentru totdeauna cu un gol în sunet. (1134547)
• Plecată in faţa planului divinei ProvidenţeCom unitatea călugărilor Sfîntului Vasile cel Mare anunţă trecerea la cele veşnice a ieromonahului SABIN GAVRILĂ DÂNCL’Ş la vîrstă dc 70 de ani. Şi-a consacrat viaţa odată cu in tra rea în noviciatul mănăstirii greco- catolice de la Bixad, jud. Satu Mare, în 1946 şi a fost hirofonit p reo t, după ani grei de închisoare, în 1967. Slujba înm orm întării va avea Ioc sîmbătă, 15 iulie 2000, la ora 12 la Capela Călugărilor de pe s tr . Gh. Lazăr, nr. 20. Comunitatea călugărilor bazilieni • greco-eatolicu (1134559)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a sorei mele CORCAN ILEANA, în vîrstă^ de 75 ani. Înmormîntarea are loc azi, 14 iulie 2000, ora 11, la Cimitirul Central. Nu te voi uita nciodată. Sora Viorica. (996997)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a soţului, tatălui, bunicului şi fratelui, LEGIAN NICOLAE, în vîrstă de 69 ani. Slujba religioasă Unitariană va avea loc în 15 iulie 2000, ora 12, la Cimitirul Central. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (997004)
' Sîntem alături de doamna Tambor Ana, în pierderea suferită prin decesul soţului TAMBOR IOAN. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul Dispensarului Grigorescu. (1134534)
• Sîntem alături de colegul nostru Perşa Sandor în aceste clipe grele, la trecerea în eternitate a tatălui său drag. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de Ia SC Tapio şi SC Tomex. (1134549)
• Un gînd bun pentru prietenul nostru Horia Raboca, în momentul dificil al pierderii bunicii sale. Condoleanţe întregii familii. Geta şi Marius Dodu. (1134555)
Sîntem alături de familia ing. Gheorghe Pick în aceste
I clipe de dureroasă despărţire. Familia Rămboiu Septimiu. (996986)
• Profund îndureraţi, anunţăm încetarea din viaţă, în urm a unei chinuitoare suferinţe, a scumpei noăstre mame, soacre şi bunici, HERMINA POPA, învăţătoare, pensionară, în vîrstă de 86 de ani. O vom păstra întotdeauna ca pe un model de cinste, corectitudine şi dăru ire, fnmormîntarea va avea loc îmbăta, ora 13, la Cimitirul ren tra l. G loria, Ligia şi onstantin .Mustaţă. (1134560) j [
• Un ultim omagiu locatarei noastre, AURELIA MIHAI. Sincere condoleanţe familiei prof. univ. Nicolae Raboca. Dumnezeu să o odihnească în pace. Asociaţia de Locatari str. Băiţa nr. 2. (996987)
• Un ultim omagiu mătuşei noastre dragi, CORCAN ILEANA, din partea nepoţilor Mircea, Ovidiu, Adriana, Camelia, Diana, Denisa şi Alexandra. Nu te vom uita niciodată. (996998)
• Sîntem alături de voi, Ancuţa şi Nuţi, la marea pierdere a celui care a fost TAMBOR IOAN, nepreţuitul nostru vecin. Locatarii din Sc. IV, bl. J, str. Prof. Ciortea. (997001)
• Aducem un pios omagiu, lacrimi şi amintiri dragi,-la împlinirea a 6 luni de Ia trecerea in eternitate a celui care a fost dragul nostru fiu şi frate, IOAN (NELU) ŢALA. Vom fi mereu Ia mormîntul tău cu luminări, lacrimi şi flori. Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace, dragul nostru fiu şi frate. Nu te vom uita niciodată. Mereu îndurerate mama ta dragă şi sora Aurica cu soţul Nelu şi nepotul Ionuţ. (1134532)
• Flori şi lacrimi de durere pe mormîntul iubitului nostru fiu, LUCUŢA PAUL ADRIAN, la împlinirea a 6 luni de la dureroasa despărţire. Comemorarea va avea loc sîmbătâ, 15 iulie 2000, ora 9, la Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Familia. (1134538)
• Au trecut doi ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna draga noastră soţie şi mamă MARIA COJOCAR U. Amintirea ei rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia îndurerată. (1134551)
• Se împlinesc 4 ani de la trecerea în veşnicie a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, BAGHIU IOAN. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre, Familia. (1134552)
• O pioasă aducere aminte pentru cei care au fost părinţii noştri: VICTORIA şi SIMION COMAN, la 1 an, respectiv 8 ani de Ie trecerea în eternitate. Rugăm pe milostivul Dumnezeu să le odihnească sufletele. Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă, 15 iulie 2000, ora 17, la biserica din ştr. Bisericii Ortodoxe, nr. 10. Lucu şi Dan cu familiile. (1134558)'
* Azi, 14 iulie 2000, se împlinesc 4 ani în care durerea şi lacrimile n-au încetat să curgă pentru scumpa şi iubita, mea soţie, COSTEA ANA. Nu pot crede că m-ai părăsit pentru totdeauna. Te aştept mereu să te văd, să te întîlnesc, aş da totul pentru o clipă de revedere şi o îmbrăţişare. E trist pentru cel ce pleacă, dar mai trist este pentru cel ce rămîne, sorbind picătură cu picătură amărăciunea absenţei celui dispărut. Credinţa, nobleţea, caracterul tău, precum şi frumuseţea gîndurilor şi a faptelor tale, a făcut din viaţa noastră un vis de neuitat. Dumnezeu să-ţi dea pace şi odihnă veşnică în împărăţia Sa. Parastasul de pomenire va avea loc în 16 iulie, ora 11, la Catedrala din Blaj. Soţul care nu te va uita niciodată. (996927)
• Se împlineşte un an de la trecerea în eternitate a tatălui, socrului şi bunicului nostru, preot- greco-catolic IOAN HOSSU. Parastasul va avea Ioc în ziua de sîmbătă, 15 iulie 2000, ora 10, la Capela Episcopiei greco-catolice, str. Moţilor nr. 24. Familia îndoliată. (996991)
• S-a scurs un an de ia trecerea în eternitate a celui care a fost, IOAN MOROCĂZAN, fost fost primar al comunei Căianu, om de o bunătate şi omenie rar întîlnită. Dumnezeu să-i ierte sufletul şi să-l odihnească în pace. Colegii de la Primăria Căianu. (996993)
• S-au scurs 6 săptămîni de lacrimi şi dureri sufleteşti, de la trista despărţire de cea care a fost profesoara MARIA CIUBĂNCAN. îţi vom păstra neuitată memoria, chipul tău drag şi generos. Odihneşte-te în pace .'Slujba de pomenire se va ţine la Biseric^ ortodoxă din str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 114, sîmbătă, 15 iulie 2000, ora 17. Soţul Vasile, fiul Vasile, nepoţelul Antoniu şi nora Viorica. (997007)
Aproximativ 450.000 de persoane vor primi pensiile mărite în luna !” 's“' Aproximativ 450.000 de persoane, pensionate între anii 1985-1989, vor primi pensiile mărite în luna iulie, ca urmare a recorelării pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, cea mai substanţială majorare fiind de aproximativ700.000 de lei, â declarat, ieri, Petre Ciotloş, directorul Oficiului Central de Plată a Pensiilor (OCPP).
Din cei 450.000 de pensionari care vor beneficia de recorelare în această lună, cei mai mulţi, respectiv 230.000, vor primi pensiile mărite cu sume cuprinse între 100.000 si200.000 de lei, 124.000 de persoane vor primi pensii mărite cu sume între 200.000 şi300.000 de lei, alte 16.800 vor primi majorări cuprinse între300.000 şi 400.000 de lei, 1.236 de persoane vor primi pensii majorate cu sume cuprinse între400.000 şi 500.000 de lei, 35 de persoane vor primi pensii
mai mari cu 500.000-600.00Q de lei, iar în cazul unei singure
■ persoane majorarea va fi de aproape 700.000 de lei.
Petre Ciotloş a mai declarat că, pentru luna iulie, efortul financiar suplimentar, necesar recorelării pensiilor este de 74,7 m iliarde de lei, iar suma necesară în această lună achitării integrale a pensiilor este de aproape 4.000 de miliarde de lei. în luna mai, efortul financiar suplimentar recorelării pensiilor: a fost de 84 de miliarde de lei, iar în iunie de peste 63 de miliarde de lei. Din numărul • total al pensionarilor care au beneficiat de recorelare în lunile mai şi iunie, un sfert, respectiv 550.000 de persoane, au pensii mai mari de 1.250.000 de lei.
Potrivit actului normativ emis de Guvern la sfîrşitul lunii aprilie, recorelarea se va face, pentru toate tipurile de pensii, în şase etape:- pentru cei pensionaţi pînă în 1980, în luna
mai, coeficientul de creştere fiind cuprins între 8,34 la sută şi 56,77 la sută; pentru perioada 1981-1985, recorelarea se va face în luna iunie, procentul fiind cuprins între 10,8 la sută şi 52,60 la sută; pentru 1986- 1989, recorelarea se va face în luna iulie, cu un procent cuprins între 8,70 la sută şi 52,28 la sută; pentru anul 1990, recorelarea se va face în luna august, cu un procent între 9,09 la sută şi 52,63 la sută; pentru 1991-1993, recorelarea se va face în luna septembrie, cu un procent între 13,48 la sută şi 51,84 la sută; pentru 1994- 1999, recorelarea se va face în luna octombrie cu un procent cuprins între 3,09 la sută şi 49,82 la sută. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a mai propus şi majorarea pensiilor celor, aproximativ 1,7 milioane de pensionari agricultori, însă Guvernul nu a aprobat încă o hotărîre în acest sens.
Au fost constituite grupurile însărcinate cu elaborarea proiectelor Legii universităţilor si Legii şcolilor si liceelor
în baza unui Ordin al Ministerului Educaţiei Naţionale a fost constituit un Grup însărcinat cu ', elaborarea proiectului Legii universităţilor, ca lege menită să reglementeze organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţămînt superior, în elaborarea proiectului se va ţine cont de tradiţia românească în materie, de practicile europene, practica reglementării în domeniu în ţările aflate în tranziţie, experienţa reglementărilor reformei învăţămîntului. Din Grup fac parte: Şerban Agachi (Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj), Viorel Lefter (Academia de Studii Economice Bucureşti), Lazăr Vlăsceanu (Universitatea Bucureşti), Viorel Florea (Universitatea Sibiu) şi loan Bal.dea (Politehnica Timişoara).
După elaborarea proiectului Legii universităţilor, acesta va fi supus dezbaterii consiliilor profesorale, senatelor universitare,- studenţilor, cadrelor didactice din universităţi, va fi avizat de către Direcţia Generală a Învăţămîntului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice din MEN şi va fi prezentat ministrului. Directorul general Constantin Brătianu, care are dreptul de’ a solicita proiecte alternative diferiţilor autori sau grupuri de autori, va prezenta proiectul Legii
universităţilor pînă la 30 septembrie a.c.Tot în baza unui Ordin al MEN a fost constituit
un Grup însărcinat cu elaborarea proiectului Legii şcolilor şi liceelor, ca lege menită să reglementeze organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Grupul este compus din: Mihaela Singer (Consiliul Naţional pentru Curriculum), Eugen Palade (Direcţia de Pro.iecte de Reformă Banca Mondială, MEN), Valentin Popescu (Direcţia de Control, MEN), Victor Păunescu (Secretariatul de Stat pentru Învăţămînt Preuniversitar, MEN), Christine Manta-Klemens
. (Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu), Luana Chirea (d irector B ucureşti), Tibor Beder (Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita).
După elaborarea proiectului Legii şcolilor şi liceelor, acesta va fi supus dezbaterii profesorilor, inspectoratelor şcolare şi sindicatelor din învăţămînt, va fi avizat de către Direcţia Generală Învăţămînt Preuniversitar / Secretarul general din MEN şi va fi prezentat ministrului. Proiectul , Legii şcolilor şi liceelor va fi prezentat de Secretarul general Adrian Gorun pînă la 30. septembrie a.c.
M . TR IP O N
Liber-profesioniştii îşi vor achita contribuţia pentru fondul da şomaj la casieriile agenţiilor judeţene de ocupare şi formare profesionala
Persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală (liber-profesioniştii) şi membrii asociaţiilor familiale îşi vor achita contribuţia de cinci la sută datorată Fondului pentru plata ajutorului. de şomaj la casieriile agenţiilor judeţene pentm ocupare şi formare profesională şi a municipiului Bucureşti, în baza declaraţiei de asigurări sociale, a informat, ieri, Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP).
Pînă la apariţia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a Ordonanţei de urgenţă 41/ 2000, care modifică şi completează legea,, această contribuţie era plătită la casieriile direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială , şi reprezenta cinci la sută din veniturile declarate în contractele de - asigurări sociale individuale. Potrivit noilor reglementări, aceste contracte încetează de drept, iar persoanele respective au obligaţia ca în termen de 30 de zile să depună declaraţia de asigurare socială la direcţiile generale de muncă şi protecţie socială
Contribuţia de cinci la sută la Fondul pentm plata ajutorului de şomaj va fi stabilită în raport-de venitul declarat de'către persoana care desfăşoară a activitate individuală sau de către membrii . asociaţiilor familiale. în cazul stabilirii drepturilor de ajutor de şomaj solicitate de către persoanele respective, pentru perioadele de contribuţie anterioare, datei de i mai 2000, se.vor solicita dovezi eliberate de direcţiile generale teritoriale de muncă şi protecţie socială. Ajutorul de şomaj se acordă acestor persoane doar dacă au contribuit
■ la constituirea Fondului de şomaj pe o perioadă de 12 luni m ulţimii doi ani anteriori înregistrării cererii, în situaţia în care şi-au încheiat activitatea renunţînd la autorizaţia de funcţionare.
Două cartiere si m a i multe străzi
din Cluj răm în fă ră apă caldă
Locuitorii zonelor Mărăşti, Aurel Vlaicu, Pata, Cipariu şi Baba Novac din Cluj- Napoca,. rămîn începînd de luni, timp de cinci zile, fără apă caldă. întreruperea furnizării apei calde se va produce în intervalul 17 iulie a.c., începînd cu ora 6, şi pînă în 22 iulie la ora 23 şi este cauzată de reviziile anuale ale obiectivelor ţermoenergetice' din oraş: Regia Autonomă de Termoficare va efectua, în această.perioadă; reparaţii la Centrala Termică de Zonă, la reţele de distribuţie şi transport şi la centralele termice din.cartiere.. ' -
C onducerea" ' regieiconsideră că realizarea acestor lucrări va-determina creşterea standardului calitativ al serviciilor prestate pentru locuitorii Clujului;
: . x ~ ^ T.T T ^ T r f r r r t r r n
A ici ar putea fireclama dumneavoastră
NI ' ' /*
T O E l -M e f e c p m
Tei:- l â i i i h
...
Scurtă istorie a unor începuturi de sezon competiţional ale
echipei purtînd însemnul “U”(ii)
Pagina a treia: reîntîlnire cu Divizia “A” după ai doilea război mondial
D in nou un s a lt în tim p . A u ră m a s în u rm ă ediţiile d e "A’ , res p e c tiv d o u ă d e "B", ce a u u rm a t arg in tu lu i prim ei ediţii. A u ră m a s în u rm ă anii celui d e -a l d o ile a răzb o i m ond ia l (c înd D iv iz ia “A ” a fost în locu ită cu “C a m p io n a tu l d e războ i"). în 19 iu lie 1 9 4 6 , în "Sportul P opular", a p a re h o tă rîre a reluării D iv iz ie i “A ", d u p ă “s c h e m a ”: B ucureşti - 4 e c h ip e , C lu j - 2 , T im iş o a ra , A ra d , O ra d e a şi R eş iţa c îte un a , a lte pa tru locuri u rm în d să f ie s tab ilite în u rm a bara je lo r. în priv in ţa ce lo r d o u ă e c h ip e c lu je n e , tra g e rile la sorţi a u h o tă rît d u b le partide în tre F e ra r şi D e rm a ta , res p e c tiv “U ” şi V ic to ria . A u c îş tiga t d reptu l d e a e v o lu a în “A ” e ch ip e le F e ra r şi “U ”.
R e lu a re a D iv izie i "A" cu e d iţia 1 9 4 6 - 4 7 a în s e m n a t pentru “U ” o co n tin u ita te în priv in ţa m ajorită ţii jucă to rilo r a firm aţi în p e rio a d a refugiu lu i la S ib iu , la tă lotul cu c a re ech ipa a a b o rd a t c a m p io n a tu l în începutu l to a m n e i lui 1 9 4 6 : Cri s tea - portar, R a d u S tra ja , M irc e a M e d re a II, M irc e a L u c a , P ave l D u m itraş , C o rio la n C o m a n , G rig o re J o ja , C o s te l R ă d u le s c u , M irc e a J u v ă ţ, N icu R o m a n , Lim pi M e d re a III, T o n y D ască lu , D um itru Jifcovic i, S e v e r C oracu , E m il Ţ ă ra n u , Em il B orzan - ju c ă to ri * d e c îm p . - ■ ,
Pagina a patra: Iuliu Baratki, noul antrenor al lui “U” '
D e a s tă d a tă o “p a u z ă ” scurtă d e d o a r patru a n i. D u p ă ed iţia 1 9 4 6 - 4 7 , în u rm ă to a re a , cu 16 e c h ip e , “U" s -a c la sa t în fina l p e locul 5 , după un tu r fu lm in a n t, pentru ca în ed iţia 1 9 4 8 - 4 9 s ă u rm e ze d e za s tru l, re tro g ra d a re a în “B”. T o a m n a lui 1 9 4 9 c a re a u rm at a fo s t u n a d e tra n z it, d e o a re c e a d o p tîn d o m e to d ă sov ie tică, din 1 9 5 0 , s -a tre c u t la form ula p rim ă va ra tu ru l, to a m n a returu l. C o n d u c e re a d e a tu n c i a c lubu lu i şi e c h ip e i d e fo tba l a luat m ă s u ri fe rm e d e re d re s a re a s ituaţie i, d e g ra b n ic ă rev e n ire în "A”. O p rim ă m ă s u ră , d e c is iv ă , a c o n s ta t în n u m ire a ca a n tre n o r p rinc ipa l a lui Iuliu B ara tk i. la tă lotul cu c a re Iuliu B a ra tk i a a ta c a t p ro m o v a re a : V a s ile C ris te a şi D ion is ie C răc iu n - portari; Ione l V ig u II, M irc e a T a ră u , M irc e a Luca, B ujor Ţ a n d ră u , C o s te l R ă d u le s cu , Iustin Z ă h a n , Mie C o p il, S e v e r C o r a c u , lo s if L u tz , G h e o r g h e T o m e s c u , M irc e a Biolan, C o v a c i V ili, L u c ia n M ihu ţ - jucă to ri d e c îm p . L a începutu l p rim ăverii lui 1 9 5 0 , lotul s -a lă rg it cu N ic o la e S ăb âs lă u - portar, N ic o la e loanovic i, G h eo rg h e C răc iu n II (S tru ţu ), S ilviu A vram - ju că to ri d e c îm p . C u aceşti ju că to ri a reu ş it Iuliu B aratki ca la fin e le ed iţie i 1 9 5 0 "U ” să re v in ă pe p rim a s c e n ă fotbalistică a ţării.
(Va urma)Victor E. ROMAN
Mai întîi “divorţul si apoi fuziunea!
M u lt m e d ia tiz a ta fuz iune în tre d iv iz io n a ra “C ” U n ire a D e j şi “S e le n a ” D e j, c a re a c tiv e ază în D iv iz ia “D ”, s -a m a i a m în a t cu c îte v a z ile . M o tivu l e s te unul d e o rd in ju rid ic ş i n u ţin e n ic idecum . d e b u n e le in te n ţ i i a le c e lo r im p lica ţi.
O d a tă c u h o tă rîre a d e fu z ju n e a c e lo r d o u ă cluburi ă fost lu a tă ş i d e c iz ia d e d e s p r in d e re a s e c ţ ie i d e fo tb a l d in c a d ru l c lu b u lu i , c e e a c e în s e a m n ă
a u to n o m ie c o m p le tă fa ţă d e secţiile d e volei şi b a s c h e t. P rin u rm a re , a fost convocat C onsiliul d e A d m in is tra ţie pen tru z iu a d e luni c în d s e v a s u p u n e la v o t d e s p r in d e re a secţie i d e fo tb a l. M a i m u lt c a s igur, d e c iz ia v a fi lu a tă cu o m ajorita te covîrş ito are d e voturi. U rm ătoru l p a s , p e c are d e je n ii s p e ră să-l fa c ă p în ă la f in e le s ă p tă m în ii v iito a re , v a fi fu z iu n e a e fectivă.
Mihai HOSSU
llS E u S E D14 iulie
• L a n u m a i o z i d u p ă d e s c h id e re a o fic ia lă a p rim e i ed iţii a C .M . d e fo tbal din 1 9 3 0 , (U ru g u a y ), fru m o s u l o raş s u d - a m e ric a n M o n te v id e o a g ă zd u it p r im u l jo c a l, s e le c ţ io n a te i R o m â n ie i. A d v e rs a ra sa a fos t P e ru . R o m â n ia a a lin ia t pentru a c e s t m e c i u r m ă to r u l “u n s p r e z e c e ”: L ă p u ş n e a n u -
S te in e r , B iirg e r - E is e n b e is s e r , V o g i , R a f f in s k y - K o v ă c s I, D e ş u , R u d i W e tz e r , S ta n c iu , B a rb u II. “Tricolorii” a u în c e p u t b in e ş i, d u p ă c îte v a s e c u n d e , sp re sfîrşitul m inutului 1, D e ş u a d e s s c h is scorul: 1-0 p e n tru R o m â n ia ! A c e s ta a fos t şi scorul p rim ei rep rize . D u p ă re lu a re , în m in. 6 0 , peruan ii a u e g a la t prin S o u z a , d a r R o m â n ia a m a i m a rc a t d e două ori (S ta n c iu şi K o v ă c s I). S co r final: 3 -1 pen tru “tricolori”! ,
LÂSZL6 Fr.
TENIS C i l P â 1 M W 99.
fîzi, la Harare, România va încerca să pătrundă în elita tenisului
~ Echipa de Cupă “Davis” a României va întîlni azi, la Harare, echipa Zimbawe într-un meci contînd pentru promovarea în elita sportului alb, Grupa Mondială.
Din echipa antrenată de căpitanul nejucător, Florin Segărceanu, nu va lipsi Andrei Pavel, românul cel mai bine clasat în ierarhia ATP, locul 25. El şe va duela la simplu cu celebrii fraţi Byron şi Wayne Black.
Din lotul nostru va lipsi “pemgianul” Adrian Voinea, locul 84 în lume. Pe lista lui Segărceanu se mai află Răzvan Sabău şi Gabriel Trifu. In ciuda incidentelor petrecute la Harare imediat după partida de fotbal dintre Zimbabwe şi Africa de Sud şi soldate cu decesul mai multor persoane, delegaţia României a fost foarte bine primită.
“Pavel & Co.” au efectuat deja două antrenamente într-o sală foarte cochetă, dar nu deosebit de mare. Specialiştii acordă prima şansă africanilor.
Tot azi, Australia şi Brazilia se vor duela pentru un loc în finala Cupei “Davis”. Din loţul antrenat de John Newcombe (fosta mare stea a tenisului de la antipozi) nu vor lipsi Patrik Rafter (ultimul fmalist de la Wimbledon), Lleyton Hewitt şi celebrul cuplu Mark W oodworde şi Tood Woodbridge (învingători la AII England Lawn Tennis and Crocket). Pe listă se mâi află şi Jason Stoltenberg. Din echipa sud-americană nu vor lipsi vedetele Gustavo Kuerten şi Fernando Meligeni. ■ _
Cristian FOCSANU
Acei fo tbalişti p la fonaţi si “fitele” lor de vedete> . » » V w '. ...... ■■■ '
“Unirea” Dej a pierdut m iercuri partida de “Cupa României’ , scor 0-2 în faţa divizionarei “D” ASA Victoria Someşeni.
Rezultatul nu-i rău pentru o gaşcă de băieţi' jveseli şi rezistenţi la şpriţuri, mari devoratori de chefuri cu mese încărcate. E bine că “fotbaliştii” (observa ţi,ghilim elele!) au terminat meciul în picioare, deşi pot să bag mîna în foc că cel puţin jumătate dintre ei ar fi preferat la ora meciului un tratam ent de trezire din mahmureală.
In fond, cine sînt aceşti eroi? Au cîştigat ei cum vacampionatul, cupa sau vreun turneu anemic? Dimpotrivă!
A bia,dacă s-au salvat de la pierzania Diviziei “D” într-un final de campionat în care alţii au jucat pentru ei. (înţeleagă cine ce o vrea!). După fuziunea cu “ Selena” le-am auzit poveştile. Parcă ar fi vorbit Maradona despre Turbuţan. Ei, (cîţiva) fotbalişti ai “Unirii”, sînt prea mari vedete pentru a se preta Ia un joc colectiv cu cei care nu fac parte din gaşca lor de zimbri stătuti. Necazul este câ la “Unirea’ există un nucleu de agitatori pe lîngâ care se mai lipesc şi alţii, uitînd adesea câ treaba lor este fotbalul.
La Dej se construieşte acum o echipă pe o infrastructură impecabilă pînă în cele mai mici
amănunte. Fotbaliştii ar trebui să înţeleagă că reprezintă partea aflată la vedere în acest mecanism care s-ar putea dovedi benefic pentru toată lumea. Din păcate, mulţi dintre ei se complac într-o stare de balast şi s-ar putea să se trezească în scurt timp pe o lopată ce îi Va trimite departe de Dej. La “Unirea” nu mai este loc pentru trişori şi vedete pline de “fiţe”.
Cîţi dintre ei vor citi aceste rînduri şi vor avea capul să înţeleagă ce trebuie, habar n-am! Dacă se vor supăra nu pot decît să mă scarpin în cot de nepăsare.
Mihai HOSSU
CICLISMTOUR DE FRANCE
- etapa a 11-a -Dekker sparge
gheaţa în Tour!
Cursa infernală Bagnere-de- Bigorre-Revel, însumînd 219 km, a fost adjudecată merituos de olandezul echipei Rabobank, Erik Dekker care a trecut primul linia de sosire după 5 h 05’ 47", avînd o medie orară de 42,873 km/h. Fostul “rege” al munţilor a izbutit aşadar să concretizeze cea de-a 4-a evadare încele 11 etape de pînă acum. în fapt, flamandauî şi-a adjudecat prima victorie în prestigiosul Tour. Singuml rutier care i-a pus în pericol victoria olandezului a
M CRONICARINGULUI
• Ghinionistul Lucian Bute
Semigreul nostru de nădejde, Lucian Bute, a spus adio Campionatelor Naţionale după numai două minute de luptă în ring. Deşi a cîştigat prin abandon întîlnirea sa ,cu Dumitru Popovici (CSM Baia Mare), cînd a coborît din ring a simţit o durere la unul din degetele de la mîna stîngă.
Verdictul medicului a fost “ fisură”, cu obligativitatea purtării timp de două săptămîni a unui bandaj gipsat pentru ca fisura să nu se agraveze. Se vede că ghinioanele se ţin lanţ de acest tînăr şi talentat pugilist După ratarea de la Mondialele din SUA (Houston) şi Europenele din Finlanda (Helsinki), acum nici campion naţional nu mai poate fi. Totuşi, tinereţea lui îi dă dreptul să privească cu încredere viitorul.
• Surprizele încă nu au apărut
Iubitorii “nobilei arte” în zadar au aşteptat în aceste preliminări să apară surprizele, Întîlnirile s-au desfăşurat în nota de dominare categorică a favoriţilor, cel puţin pînă acum aceştia adjudeeîndu-şi victoriile.
Dar. iată şi principalele rezultate ale primelor trei zile de concurs:
• Categ. “Pană” - Adrian. Naşcu (Sighetul M.) C.Âb2 la Aurelian Ivan (Brăila) .
• Categ. “S em iuşoară” - George Lungu (Dinamo) C.P. la
. Marius Lăcătuş (Sibiu)• Categ. “Cocoş” - Crinu
Olteanu (Piteşti) C. Ab2 la Mircea Boureanu (Braşov)
- George Mocanu (Constanţa) C.P. la Tibor Major (Zalău)
- DoreLSimion (Dinamo) C.P. la Florin Duţă (C. Lung)
• Categ. “Mijlocie mică” - Marian Simion (Dinamo) C.P. la Ion Bobaru (Slatina)
• Categ. “Semigrea” - Lucian Bute (Sighetul M.) C. Ab2 la
Dumitru Popovici (Baia Marc)- Florin Dclamarian (Arad)
C.P. Ia Emil Dobrin (Dinamo)- Fclccan Marius (Baia Marc)
C.P. la Ionel Eşanu (Bacău)• C ateg. “ S u p erg rca” -
Constantin Onofrci (Dinamo) C. Abl la Bogdan Bus (Braşov)
- ArthurDavid (Baia Marc) C. Abl la Constantin Chelaru (P. Neamţ)
- Valentin Săvescu (Mâtăsari) C. A b.l la Costel Andrei (Tîrgovişte) ■
Coriolan IUGA
fost co lum bianu l Santiago Botero, coleg dc echipă cu învingătorul absolut. Cursa a fost “stropită" din belşug cu o p loaie to ren ţia lă care a îngreunat desfăşurarea cursei, in clasamentul general, texanul Lance A rm strong este în continuare lider. Rutierul dc la US Postai este secondat dc germ anul de Ia D eutsche Telekom, Jan Ullrich (laureatul competiţiei din 1997). "Regele" căţărătorilor a rămas spaniolul de la M apei, Jav ier Otxoa. “R egina” ech ipe lo r este Rabobank. Poziţiile următoare sîn t ocupate de Banseto şi Fgştina. Urm ătorul pas este intrarea în Alpi şi alte curse de mare dificultate.
Cristian FOCSANU
“U” participa cu şase formaţii la Kun Cup (Szolnok)
. Centrul de Copii şi Juniori al FC “U’.’ va participa în perioada 24-28 iulie la gigantul turneu internaţional de fotbal de la Szolnok (Ungaria) dotat cu trofeul KUN CUP! “U” va deplasa la Szolnok cinci(!) grupe de copii (’89, ’88, ’87, ’86 şi ’84). Turneul începe pe data de 23, însă echipele lui “U” vor intra în competiţie abia pe 24 iulie cînd cea mai mică grupă (’89) va întîlni pe FC Szolnok, ora 8,00, pe Stadionul Tiszaliget. Iată şi echipele pe care le vor întîlni tinerii fotbalişti ai Universităţii.
Grupa 10 B (“a”) “U” Cluj, Pamu FC ^Estonia), ASA Tg. Mureş, FC Szolnok, iar în grupa 10 B (“b’ ) se vor întîlni SE Karcag, SE Torokszentmiklos, Kun FC I şi Kun FC II.
Grupa 11 B (“a”) Academy Eftliymiades (Cipru), FC Szolnok,
FC “Cuban” (Rusia), “U” Cluj, iar în grupa 11 B (“b”) Tiszafured, KUN FC I, KUN FC II, Ujpest Dozsa.
Grupa 12 B (“a ’) FC Szolnok, “U” Cluj, SE Torokszentmiklos, SE Karcag, iar în grupa 12 B (“b”) Rake Team - 87 (Finlanda), “U” Cluj, FC Kosice (Slovacia), Kun FC.
Grupa 13 B (“a”) Efthymiades Academy (Cipm, Hooge 86 (Finlanda), FC “Vagonik (Rusia), DFC Hevesi, iar în grupa 12 B (“b ) FC “Cuban” (Rusia), “U” Cluj, FC Szolnok, FC Jaszbereny. .
Grupa 15 B (“a”) FC Szolnok, Inter Trade Tatabanya, “U” Cluj, Kun FC, FC “Skemtschushina” Sotschhi (Rusia), CD San Ignacio (Spania), SE Torokszentmiklos.
Ceremonia de deschidere a turneului are loc pe Stadionul Tiszaliget in data de 23 iulie, ora 19,30, şi va fi urmată de o masă festiva cu participarea oficialităţilor oraşului Szolnok.
Vom reveni cu amănunte. ■ Codin SAMOILÂ
Faza de zonă a junioarelor şi juniorilor
Un nou concurs pe “arena” C hinteni, mîine, sîmbătă, 15 şi duminică, 16 iulie: faza de zonă a Campionatului Naţional de pescuit sportiv staţionar, rezervată ju n io rilo r şi junioarelor. Din nou gazdă şi organizatoare a întrecerii A.J.P.S. Cluj. Din păcate, unele semnale telefonice au anunţat lipsa de la fază a unor juniori şi junioare (în mod normal la fază trebuiau să participe în total 56 de
'•juniori şi ju n io a re din jude ţe le zonei I: Bihor, B istriţa-N ăsâud , Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj şi
Satu Mare): Azi, vineri 14 . iulie, cei veniţi la faza de
zonă vor avea antrenamentul oficial de două ore, mîine, sîmbătă, urmînd să aibă loc două manşe, cea de a treia (Sheffild) fiind programată duminică înainte de amiază.
Concurs amînatSîmbătă, 15 iulie, urma să
aibă loc concursul rezervat persoanelor cu handicap, întrecerea a fost amînată pentru luna august.
SolunareleIată p rognoza pentru
perioada 15-21 iulie: sîmbătă, 15 zi “albastră” cu şanse bune; urmează patru zile consecutiv “negre’, cu şanse schimbătoare, adică slabe, pentru duminică 16, lun i, 17, m arţi, 18 şi miercuri, 19; apoi, din nou două zile “albastre”, joi, 20 şi vineri, 21 iulie. Urarea noastră este clasică de-acum: “Fir întins” pentru toţi cei prezenţi pe mal de ape.
Victor PESCARU
v,
1 Dolar SUA = 21.550 lei, 1 M arcă germ ană = 10.330 lei
1 EURO = 20.204 Iei 1 g AUR = 194.447 Iei
Ie r i, la U n iv e s tita te a T e h n ic ă C lu j- N a p o c a , a a v u t lo c in a u g u r a r e a C e n t r a le i R e ţ e le i în t r e p r in d e r i lo r S im u la te d in R o m â n ia (C R IS R O M ) . A c e a s t a e s te c e n tru l n a ţ io n a l d e c o o r d o n a r e ş i în d r u m a r e a a c tiv ită ţ ilo r s im u la te d e s fă ş u ra te prin u n ită ţ i le ( R IS R O M ) . L a m o m e n tu l f e s t i v a u fo s t p r e z e n ţ i v i c e p r e ş e d i n t e l e O r g a n i z a ţ ie i I n t e r n a ţ i o n a l e a în t r e p r in d e r i lo r S i m u l a t e . A lb e r t o M u s o le s i , c o o r d o n a t o a r e a în t r e p r in d e r i lo r s im u la te d in Ita lia . C ris tin a C riş a n . G h e o r g h e W u re ş a n u , p re ş e d in te le C a m e r e i d e C o m e r ţ . In d u s tr ie ş i A g r ic u ltu ră C lu j şi re p re z e n ta n ţi a i c o la b o ra to r ilo r U n ivers ită ţii T e h n ic e c lu je n e .
10.000 d e c u r o c o t iz a ţ ieP în ă a c u m . R IS R O M a fo s t
c o o r d o n a t ă d e C e n t r a la În tre p r in d e r ilo r S im u la te d in Ita lia - S IM U L IM P R E S A . C e n tra la ita lia n ă
v a c on tinu a să g ire z e m e to d o lo g ic a c tiv ita te a C R IS R O M p în ă în a n u l 2 0 0 2 , c în d c e n tra la d in R o m â n ia v a d e v e n i m e m b r u a l O r g a n iz a ţ ie i In t e r n a ţ io n a le a în t r e p r in d e r i lo r S im u la te - E U R O P E N :
R e g u la m e n tu l E U R O P E N p re v e d e c ă d u p ă m a x im 3 a n i d e la a c c e p t a r e a c a m e m b r u a s o c ia t , c e n t r a la r o m â n ă p o a t e d e v e n i m e m b ru cu d rep tu ri d e p lin e . A c e s t lu c ru p re s u p u n e în s ă ş i u n e fo r t e c o n o m ic , cotizaţia fiind în p rim u l a n d e 2 .5 0 0 euro, în a l d o ile a d e 5 .0 0 0 e u ro , ia r în a l tre ile a d e 7 .5 0 0 e u ro . M e m b r i i e fe c t iv i a i E U R O P E N c o tiz e a z ă a n u a l cu 10.000 e u ro .
3 .0 0 0 d e în t r e p r in d e r i s im u la telo a n B ojan , d irecto ru l în trep rin d erii
s im u la t e c lu je n e , a a f i r m a t c ă în tre p rin d e rile s im u la te a u a p ă ru t în u rm ă c u 4 0 d e an i în G e rm a n ia şi s -a u e x tin s în to a te ţă rile e u ro p e n e , în C a n a d a . S U A . A rg e n tin a . B ra z ilia ,
C h in a , J a p o n ia ş i A u s t r a l ia , în m om entu l d e fa ţă ex is tîn d 3 .0 0 0 de a s e m e n e a un ită ţi. în cad ru l lor sînt rep rod use to a te p ro c e d u rile ap licate d e o firm ă re a lă .
R IS R O M cuprinde tre i în treprinderi s im u la te : P R U S IN , a U n iv e rs ită ţii T e h n ic e d in C lu j-N a p o c a , c a re a în c e p u t să fu n c ţio n e ze în octom brie 1 9 9 9 şi a re ca o b ie c t d e activitate p r o d u c e r e a ş i c o m e r c ia l iz a r e a s u b a n s a m b le lo r s u d a te ; R O M S IM (U n iv e rs ita tea T e h n ic ă laş i) c a re se
-o c u p ă d e c o m e rc ia liza re a utilajelor in d u s tr ia le p e n tr u c o n s tr u c ţ i i şi C O M P A S IM S ib iu , c a re p ro d u ce şi c o m e r c ia l iz e a z ă p ie s e a u to . în c u r în d , li s e v a a d ă u g a o în tre p rin d e re s im u la tă a U niversităţii din T im iş o a ra , c a re e s te în curs de afiliere la E U R O P E N .
In lo c d e p r a c t ic ăP r in c ip a la p r e o c u p a r e a
C R IS R O M e s te a s ig u ra re a condiţiilor pen tru fu n c ţ io n a re a şi d e zv o lta re a
re ţe le i na ţiona le , prin rep ro d u c ere a m e d iu lu i ’ e x te r n în c a r e îş i d e s fă ş o a r ă a c t iv i ta te a o r ic e în t r e p r in d e r e , a c o r d a r e a d e co n su ltan ţă la c re a re a noilor unităţi, a s ig u ra re a fo rm ă rii perso nalu lu i şi ins tru irea lui period ică, g e s tio n area băncii d e d a te naţionale , a s ig u rare a a c c es u lu i şi ad m in is tra rea legătu rii c u • R e ţ e a u a M o n d ia lă a în tre p rin d e rilo r S im u late etc.
P e n t r u a s im u la c ît m a i b in e m ediu l e x te rn a l în treprin derilo r din - re ţe a , c e n tra la o fe ră o g a m ă larg ă d e s e r v ic i i s p e c i f ic e , c a r e în e c o n o m ia re a lă s în t oferite d e bănci, V a m ă , D irecţia G e n e ra lă a F inanţe lor
■ P u b lic e şi C ontro lu lu i F in a n c ia r d e S ta t, D irec ţia d e M uncă şi P ro tec ţie
. S o c ia lă , C a m e r a d e C o m e r ţ , In d u s tr ie şi A g r ic u ltu ră , c lie n ţi şi fu rn izo ri etc.
C e i c a re a u lucrat în în treprin derea s im u la tă d e la C lu j a u fost s tudenţii anu lu i IV In g inerie E co nom ică. O re le p e tre c u te în la b o ra to r au luat locul practicii ob işn u ite . A bsolvenţii spun c ă facilităţile o fe r ite d e în treprin derea s im u la tă i-a p re g ă tit pentru v iito area m e s e rie şi le -a ac o rd at un a v a n ta j în fa ţa celorla lţi.
A n c a B L A G A
Concernul BASF preia American Cyanamid
În c e p în d c u d a la d e 1 iu lie 2000 c o n c e rn u l B A S F p re ia A m e ric a n C y a n a m id - D iv iz ia d e P ro te c ţia P la n te lo r a c o n c e rn u lu i A m e ric a n H o m e P ro d u c ts (A H P ) d in M a d is o n , N e w
I J e r s e y , U S A . C o m is ia F e d e r a lă p e n t r u O m o lo g ă r i d in U S A şi C o m is ia s im ila ră d in U n iu n e a E u ro p e a n ă ş i-a u d a t a c c e p tu l, fă ră re ţ in e r i, a s u p ra a c h iz iţio n ă r ii. P r in a c e a s ta B A S F îş i d u b le a z ă c i f r a d e a f a c e r i d e 1 ,9 m ilia rd e d e do la ri, re a liz a tă în d o m e n iu l p ro te c ţie i p lan te lo r în a n u l 1 9 9 9 ş i s e s itu e a z ă p e lo c u l tre i prin tre p ro d u c ă to rii in te rn a ţio n a li d e p ro d u s e p es tic ide .
P r in a c h iz i ţ io n a r e a f i r m e i A m e r ic a n C y a n a m id , B A S F r e u ş e ş te s â c r e e z e un s e c to r s ta b il d e p ro te c ţia p la n te lo r , s u c c e s u l s ă u fiin d a s ig u ra t d e u rm ă to r ii facto ri:
• B A S F p re ia un lo c fru n ta ş p e m a jo r ita te a p ie ţe lo r im p o rta n te . (P r e z e n ţa g lo b a lă s e v a d e z v o lta m a i a le s p e p ia ţa a g ric o lă a A m e ric ii d e N o rd ş i S u d , d a r în a c e la ş i tim p s e v a c o n s o lid a o po z iţie d e d u ra tă în E u ro p a );
• B A S F o fe ră , d e a c u m , o p a le tă a tra c tiv ă d e p r o d u s e , f o a r t e e f ic i e n t e , in c lu s iv in s e c tic id e ;
• B A S F , prin a c tiv ita te a s a d e c e rc e ta re , v a p u te a a d u c e p e p ia ţă , p în ă în a n u l 2 0 0 6 , 1 5 s u b s ta n ţe a c tiv e n o i c a re v o r a d u c e un c îş tig e s t im a t la c irc a d o u ă m ilia rd e d o la ri.
în tre g u l c o m p a rtim e n t B A S F - P ro te c ţia P la n te lo r a r p u te a a v e a , în b a z a re z u lta te lo r o b ţ in u te în 1 9 9 9 , o c ifră d e a f a c e r i d e 3 ,6 m ilia rd e do lari, c u u n re z u lta t e c o n o m ic f in a l d e c îrc a 4 5 0 m i l io a n e d o la r i . P r in a c e a s tă ach iz iţie , s e a ş te a p tă , d e a s e m e n e a , e fe c te d e s in e rg ie în v a lo a re d e a p ro x im a tiv 2 5 0 m ilio a n e d e d o la ri, d in c a re o ju m ă ta te v o r fi a tin s e în an u l 2 0 0 1 .
B A S F e s te un c o n c e rn tra n s n a ţio n a l, cu u n b o g a t po ten ţia l d e d e z v o lta re m a i a le s în d o m e n iile c h im ie i, a l s ă n ă tă ţii, a lim e n ta ţie i, p r e c u m ş i în s e c to ru l p e tro lu lu i ş i g a z e lo r n a tu ra le . P a le ta d e p ro d u s e B A S F c u p rin d e m a te r ia le p la s tic e /c o lo ra n ţi, la c u ri ş i v o p s e le , d is p e r s i i , p e s tic id e , m e d ic a m e n te , u le iu r i, to a te d e o fo a rte b u n ă c a lita te . C u o c ifra d e a faceri de 29,5 m ilia rd e de d o la r i în 1 9 9 9 şi c u ce i 105.000 c o la b o ra to r i B A S F e s te u n u l d in c e i m a i im portan ţi în t r e p r in z ă to r i d in industria chim ică.
(C.P.)
Banca Agricolă ar putea fi privatizată pînă la finele lunii septembrie
In v e s t ito r i i in te re s a ţ i d e p r iv a t iz a re a B ă n c ii A g ric o le tre b u ie s ă d e p u n ă o ferte le fin a le p în ă la 8 a u g u s t , te r m e n u l f iin d p r e lu n g it c u ş a s e s ă p tă m în i , p e n tr u a s e f in a liz a p r o c e s u l d e c e s io n a re c u c e le c in c i s o c ie tă ţi d e in v e s tiţii f in a c ia re şi c e l d e d u e -d illig e n c e , a d e c la ra t A lin G iu rg iu , d ire c to r g e n e ra l e x ecu tiv a l F P S .
A m în a re a te rm e n u lu i d e d e p u n e re a o fe rte lo r fin a le n u în tîrz ie p r iv a t iz a re a b ă n c ii, s e m n a re a c o n tra c tu lu i f iin d s ta b ilită p e n tru s fîrş itu l lun ii s e p te m b r ie , a firm ă A lin G iurgiu .
O fe r ta n ţ i i in iţia li, B a n c a A g r ic o lă a G re c ie j, F o n d u l R o m â n o -A m e r ic a n d e Inves tiţii şi R a b o In t e r n a t io n a l A d v is o r y S e r v ic e s , f i l i a la d e m a n a g e m e n t a R a b o b a n k O la n d a s -a u g ru p a t
p rim e as c ă şi c e le la lte a c ţiu n i d e ţinu te d e S IF -u r i.D irectoru l g e n e ra l e x e c u tiv a l F P S a firm ă că
B a n c a A g rico lă v a fi re c a p ita liz a tă , d in fonduri a le statu lu i, d a r n u s e ştie d e o c a m d a tă c în d şi cu c e v a lo a re .
***R a p o r tu l d e a u d i t în to c m it d e K P N G , în
co n fo rm ita te c u s ta n d a rd e le in ternaţionale , a ra tă - c ă B an ca A g ric o lă a v e a , la sfîrşitul anului trecu t, p ie rd e ri în v a lo a re d e 6 0 d e m ilioane d e do lari.
B a n c a A g rico lă a u rm a t, în u ltim ele luni, un p ro c e s de res tru c tu ra re , în u rm a căruia perso nalu l a fos t red us la 3 .7 9 2 d e a n ja ja ţi, în luna iu n ie , d e la p e s te 5 .8 0 0 d e a n g a ja ţi, la sfîrşitul anulu i trecut.
. B a n c a a re d im e n s io n a t re ţe a u a teritorială cu 7 2
F o to : I. PETCU r *
\
H Ia t i i i k
. . . .
în tr -u n co n so rţiu ş i v o r d e p u n e o s in g u ră o fe rtă , m a i s u b s ta n ţia lă , a p re c iz a t A lin G iu rg iu .
P o tr iv it d ire c to ru lu i g e n e ra l e x e c u tiv , c e i tre i investito ri s în t in te re s a ţi să a tra g ă ş i a lte firm e p e n tru o p a rtic ip a re c o m u n ă la p riv a tiza re a B ăncii A g ric o le . O fe r ta in iţia lă a F P S in c lu d e a v în z a re a unui p a c h e t d e 5 7 % d in acţiunile B ăn c ii A g rico le ,
d e unităţi ş i a re în p re z e n t 1 8 0 d e s u c u rs a le te r ito r ia le . C h e ltu ie li le d e fu n c ţio n a re a u fos t re d u s e cu 3 5 % fa ţă d e n iv e lu l a tin s în lu n a - ia n u a r ie 1 9 9 9 , ia r A g e n ţ ia d e V a lo r if ic a re a A ctive lo r B a n c a re a p re lu a t cred ite n e p e rfo rm a n te în v a lo are de. 2.686 d e m ilia rd e de lei.
P otriv it p re ş e d in te lu i B ănciii A grico le , E u g e nîn s ă d u p ă c e s io n a re a rea liza tă cu S IF -u r ile s e R âdu lescu , 4 4 d e unităţi a le băncii, care rep rez in tă
t J a a i A A / - I? __ * . 1 ! » A L a M A I I r i f l f l ^ A A ^ X A A m a 11v re a o fe r ire a u n u i p a c h e t m ai m a re d e a c ţiun i,F P S d e ţin în d a p ro x im a tiv 8 5 % d in c a p ita lu l soc ia l a l B ă n c ii A g ric o le .
F P S n u a p re lu a t, p în ă în p rezen t, d e c ît a c ţiu n ile . d e ţin u te d e S IF O lte n ia la B a n c a A g ric o lă , în tre c e le d o u ă instituţii e x is t în d un litigiu c a re tre b u ia f in a liz a t p e n tru a n u a m în a p riv a tiza re a bă n c ii şi in te n ţ io n e a z ă c a în m a x im u m o s ă p tă m în ă să
4 0 % din a c tiv ita te a b ă n c ii, u tiliz e a z ă s is te m u l in fo rm a tic B a s is , c a re îi c o n fe ră ra p id ita te în . e fe c tu a re a o p e ra ţiu n ilo r b a n c a re .
.‘ B an ca v a c o n tin u a serv ic iile pentru agricu ltură , d a r nu v a m a i p ra ctica s is tem u l d e subvenţii, ci v a partic ip a , a lă tu ri d e a lte instituţii a le statu lu i, la in te g ra re a R o m â n ie i în U n iu n e a E u ro p e a n ă , a pre c iza t E u g e n R ă d u le s c u .
/n FLA/H ECONOMICBRD - cea mai bună
bancă din România: 3 Miercuri, 12 iulie a.c., în cadrul unui dineu de gală oferit în saloanele hotelului Dorchester din Londra de către prestigiosul grup “Euromoney Publications” au fost decernate “ P rem iile de excelenţă Euromoney 2000”. Cei peste 160.000 de cititori pe care rcvisla îi are lunar considera această publicaţie drept “biblia pieţelor europene”.. -■ în acest cadru, Banca Română pentru; Dezvoltare - Groupe Societe Generale, a primit, pentru a treia oară în acest an - după prem iile acordate de publicaţiile internaţionale “Central European” şi “Global Finance” - distincţia de cea mai bună bancă din România.
în anunţul oficial pe carc îl făcea cu p rile ju l p recedentei nom inalizări, Euromoney aprecia că: “Â desfăşura o activitate bancară eficientă, în condiţiile deosebite ale unui mediu economic dificil, paife o încercare imposibilă. Cu toate acestea, Banca Română pentru Dezvoltare a făcut o treabă excelentă”.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al BRD, domnul Bogdan Baltazar, a declarat cu acest prilej: “Ne face plăcere faptul că ni se recunosc perfo rm anţe le , siguranţa operaţiunilor şi calitatea serviciilor pe care BRD le oferă clienţilor săi.
Doru L.
14 privatizări în 6 luni
FPS Cluj a încheiat, în primul semestru al acestui an, 14 contracte de vînzare- cumpârare pentru societăţile deţinute .în portofoliu.
Directorul Direcţiei Teritorile FPS Cluj, loan Sucală, a afirmat că încheierea celor 14 contracte de vînzare-cum părare a însemnat un transfer de proprietate pentru un capital social de aproximativ 192 miliarde
: Iei.- .■Sucală apreciază că cele mai semnificative
privatizări realizate în primele şase luni ale anului, au fost cele de la societăţile Turdeana, Transgex Cluj şi Exploatarea Minieră Aghireş, pentru care cumpărătorii au achitat contravaloarea acţiunilor achiziţionate de Ia FPS.
FPS Cluj mai are în portofoliu 39 de societăţi comerciale şi a programai, pentru luna iulie a.c., organizarea de licitaţii pentru societăţile Fimaro, Prodfuraj Iclod, Izocer Turda şi Ario Bistriţa.
Apel adresat tuturor investitorilor F.N.I.
“M arşurile, p ichetările, blocarea circulaţiei, lozincile desfăşurate în judeţe şi Capitală, la date' şi ore diferite, arată că autorităţile statului marginalizează strigătele de disperare ale propriilor cetăţeni. Viaţa arată că numai uniţi vor putea determina
- Guvernul să iasă în faţa naţiunii; precizînd soluţiile găsite pentru restituirea banilor la valoarea de 103.720 lei.
Reprezentanţii investitorilor păgubiţi din judeţul Cluj, adunaţi, în număr de peste 500 de persoane; s-au; întîlnit în Sala mare a Primăriei din Cluj-Napoca. duminică, 9 iulie 2000 şi au hotărît să ceară Guvernului să emită o Ordonanţă guvernamentală de
• Urgenţă (pînă la 30 iulie 2000) prin care să precizeze data şi modalitatea restituirii sumelor la valoarea de 103.720 lei.
Atenţionăm în modul cel mai serios pe toţi păgubiţii F.N.I. din judeţul Cluj să participe, în.mod regulat, la'acţiunile de protest care s-au stabilit că se vor desfăşură în fiecare zi de joi a săptămînii, orele 15,00, la sediul F.N.I. Cluj, evidenţa prezenţei efectuîndu-se pe bază de semnătură,.lucru care va constitui temeiul întocmirii listelor de recuperare a banilor. -
e u r o .; v • EUR . 1.16 ; x •: - V - 20204RLS ROLAST PITEŞTI TOTAL 1000 eoo 00 800 800 800 800 eco 640,«0TEST TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 1150 •1.8 10» 1150 . 1090 ‘ 1,135 2,®3,2M 2,375,146,540 Cursurile ţ&rîior participant» ta EURO ,
TLV* BANCA TRANSILVANIA ciwiwoca TOTAL 10(50 1670 3.1 1550 17X 1610 1,649 172,311 284,213,710 SHIUNG AUSTRIA ATS 121 x 1468
Total , 2,718,355 3254,447,437 FRANC BELGIA BEF 1.18 X 501
Societafi de Investiţii FinanciareMARCA GERMANA; ; •: ; OEM; 1.17 4. : v : 10330
FESETAS SPANIA ESP 1.16 X 121.43Sinb- D»iwnimiet«bb Stcikmi pbb VN Inc h. Vir Duc. Mm . «IL Prind. Nr.jcl VjLbbh(k)SIF1 S.I.F.J3ANAÎ-CRiSANA ARAD TOTAL 1000 446 2.1 438 455 438 446 234,572 104,567,865 MARCA FINLANDEZA, FM 1.16 X 3398
SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU TOTAL 1000 .305 1.3 306 316 306 309 389,398 • 120,450,747 FRANC FRANŢA FRF 1.16 X 3060SIF3 S.I.F.TRANSILVANIA BRAŞOV- TOTAL - 1000 560 0 570 570 560 • 567 818,835 ' 464.558,7® LIRA IRLANDA IEP 1.16 X 25654SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI TOTAL 1000 520 2 • 520 530 510 518 279,064 144,635.1®
LIRA rTALIA LIT 1.23 X 10.43MW SJ.F. OLTENIA CRAI0VA TOTAL 1000 407 03 403 414 403 409 - 441,143 1®,264,508
Total SIF * 2,163,012 1,014,497,m GULDEN OLANDA NLG * 1.16 X 9166
. ' - . ESCUDOS PORTUGHEZ PTE • 1.16 X 100.78
libgorâj fa{ Wsooetsfi) 1 g AUR (preţ In lei) 0.63 X 194447
COfiOBANTUL PLOIEŞTIEMA PIATRA NEAMŢELECTROTEHNICA BXUREST)INTEFNATIONALSINAIAMOPARIV RAMNICU VALCEAC. N. P. R. NAVROM GALAŢI .POUCOLOR BUCUREŞTIPPODPLAST BUCUREŞTI
SICOMED BUCUREŞTIŞANTIERUL NAVAL TULCEA
1.960
10.150
562,46*18.091
6,6046,069
2.M0.WC
2,444,039,400
5,678,46019.570,0(02.706,060
33.404,9507,222,0®
4,596.10029.643.6ÎO6,345,3606,530,00)4,312,000
2,709.0002,030,00
C a s a d e s c h im b U S D ’ - D =M
- valutar*C .V V r , ' C V
MACROGROUP 21.450 21.550 10.300 10.420
PLATINUM 21.350 21.530 10.250 10.480
CAMBIO 21.450 21.600 10^50 10.400
PRIMA 21.400 21.550 10.300 10.440
Ban » . % *'/*
Banc Post > 21.450 21.720 10.400 10.650
BRD 21.350 21.600 10^85 10-511
BCR 21.475 21.625 10^09 10.595
Trans9vania 21.370 21.550 10.300 10.460
* Cursuri afişate la ora 15.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
Total categoria I * II (exclusiv SIF) 3,494,(73 (4(4.389472
TOTALGENERAL 5,597,685 7,079,387,002Capitalizare bursiera (mii lei) “ 8 01*1 638Societatl comerciale exclusiv SIR (mii lei) ■ 6 772 504SIF (mii. lei) — 1 239 134B E T R O L — 5 4 7 . 2 1 p u n c t a N / a r ia t ie ■ 1 5 .1 p u n c t e ( 2 . 8 4 % )B E T - C R O L 4 8 9 . 6 7 p u n c t a N / a r ia t ia ™ 5 . 9 6 p u n c t e ( 1 . 2 3 % )Capitalizare 'bursiera (USD) • 371 769 759 ■ .Societatl comerciale exclusiv SIR (USD) “* 314 269 348 'SIR (USD) — 57 500 411B E T U S D — 1 9 1 . 2 8 p u n c t e V a r i a ţ i e ^ 5 p u n c t e ( 2 . 6 8 % )B E T - C U S D — 1 9 0 . 7 6 p u n c t e V a r i a ţ i e *» 2 . O S p u n c t e ( 1 . 0 9 % )
N O T Ă : L a ca teg o ria a il-â s în t p re z e n ta te ce le m a i tra n z a c ţio n a le 2 0 d e societăţi
S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l ^ C l u i
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
T O P 1 5S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .
T R A N Z A C Ţ I IV O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU
S O V R S O M V E T R A - C J 1 1 0 7 1 4 2 1 3 6 6 2 8 7 3 6 , 1 9 9 4 2 4
c o u c C O M M E T - B U 1 2 4 9 5 0 9 0 1 7 8 3 8 9 8 7 0 0 3 6 0 3
R O L Ţ R O M F E L T - B U ' 2 4 4 6 1 3 1 4 7 0 6 7 9 0 0 0 3 2 9 6 5
S P A R S P IC U L A R G E Ş - A G 1 4 7 5 5 5 3 9 9 0 0 3 4 0 0 5 0 1 1 9 2
. iN B R ' IN T E X B R A Ş O V - B V ' 2 * 2 5 2 5 2 3 4 7 8 7 7 5 9 7 6 0 . J3 1 2 0 ' *
B U T U B U C U R E Ş T I T U R IS M - B U 7 4 4 8 4 6 9 6 6 0 6 0 0 0 1 5 5 3 5 4
G E R O G E R O M E D - S B 5 1 0 6 0 5 0 0 4 7 9 6 2 0 0 0 0 . , 4 5 2 !
C IL O C I L D R O - M H 1 4 5 4 6 1 2 1 3 3 8 6 2 9 8 3 0 6 2 0
C O M I , C O N D M A G - B R A Ş O V - B V 2 7 0 6 8 0 6 3 1 8 0 6 2 7 0 0 . 4 5 0 ;
S A N E S A N E X - C J 1 0 5 5 0 9 5 7 2 8 6 2 8 8 5 9 5 5 2 0 !
M E T G M E T E X - D B ' 2 2 0 0 0 2 2 0 0 0 0 0 0 0 ‘ 1 1 0 0 0 0
M O R TM O R Ă R IT P A N iH U A T IE
IA L O M IŢ A - •3 0 2 1 2 5 4 1 1 6 9 2 2 0 0 0 5 5 0 1 |
C O T U • C O M B A V 1 T IT U - D B 2 • 1 0 4 2 6 2 9 1 7 2 2 2 1 0 8 8 0 ‘ j
C O X E C O M E T E X - S V 1 2 0 5 2 7 7 9 7 6 0 0 0 3 8 0 0 0 jM O E X M O B IT E X B U C U R E Ş T I - 8 U ; 6 5 2 4 7 6 1 5 3 0 0 0 ' - 1 4 5 3 3 0 - î
‘ 1 3 a t e s i n t e t f i c & }"R . S O C IE T Â T » T R A N Z A G Ţ I O N A T E .. ..R . T O T A L A C Ţ I U N I ................... • ;•••--...............A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I .............J D IC E R A S D A O .................................................A R IA T 1 A Z I L E I .................................. VA R I A T I A P R O C E N T U A L A .......
. 3 1 2 « • .......................................................................5 . 0 9 8 . 4 4 3......................................................... 1 0 . 7 0 0 . 5 5 3 . 6 9 8 L E I.................................................... 6 9 1 . 8 9 P U N C T E—.••••».................................................. P U N C T E %
de la SVMINTERDEĂLER CAPITAL INVEST SA, str. Constanta nr. 7, Cluj-Napoca TeL 431212.
- p e rso an e fiz ic e - % 'L E I
- p e rs o a n e ju r id ic e - %B ă n c i c o m e r c i a le la v a d a r a 1 l u n â 3 l u n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 l u n i
B C R * 10 3 5 3 6 3 7 38 3 9
* B R D 10 3 3 3 5 3 6 3 7 3 010 3 3 3 6 3 8 .5 3 9 .5 . 4 4
B A <4. -H tu fe U ] 9 4 1 41 4 2 4 2 4 2
9 4 0 4 0 - - -. B a n c P o e t* 9 3 4 - 3 6 3 0 3 7 3 9A L P H A B A N K
(• .lu tu rtflt) S 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8
C a r p a t i c a 10 3 B 3 9 3 7 3 0 3 0T r e n e i lv a n t a 9 3 5 3 7 3 0 3 0 3 0
R o m â n e a s c ă * * 10 3 0 4 0 3 9 3 0 3 ac e c 9 3 3 3 4 3 5 • 3 6
A L I A N Ţ A 10 4 0 4 1 4 2 4 3 4 4B .I .R . 10 4 2 4 5 4 0 4 7 4 7
R O M E X T E R R A (d o te . v a r i a b i l i ) 1 0 4 Q 4 2 . 4 3 4 4 4 8
t u r c o - r o m â n A 5 3 8 3 8 3 7 37 3 7" O A C I A - F e L I X " a - 3 0 2 0 2 0 2 0
“ Io n Ţ l r i * c “ - 3 3 3 5 3 0 37 3 9
R o m â n ă d o S c o n t 7 3 0 3 7 .5 3 7 3 7 3 77 - 3 0 .5 3 0 3 0 3 0
B ă n e t p o p u l a r a la v a d a r a 1 lu n ă 3 lu n i O l u n i 9 lu n i 12 l u n iN A P O C A 10 4 0 4 2 - 4 6 - 4 8
S F I N X C O O P 10 5 4 5 6 - -. T R E Z O R ■ 10 4 7 4 8 . - 4 9 . .
“ C L U J " 10 3 5 3 7 - - -, M I N E R V A 12 6 5 6 7 6 9 8 » 5 9
B â n c l c o m e r c ia le la v a d a r a 1 lu n â 3 tu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i
B C R * 10 3 5 3 8 37 3 8 . 3 9
BRD** 10 31 33 34 33 3 8
B A1*0». 9 41 41 42 42 4 2
B a n c P o e t* 9 3 2 3 4 3 9 3 8 3 8
A L P H A B A N K<a. a«a«ra««o 5 3 5 3 8 37 37 38
C a r p a t ic a 10 3 3 3 9 3 3 33 3 2T r a n s ilv a n ia 9 31 3 4 3 3 33 3 2
R o m ă n e a e c ă * * 10 3 8 4 0 39 38 3 8C E C 9 32 32 33 33 34
B .I.R . 1 0 3 8 39 4 0 41 4 2R O M E X T E R R A 10 3 8 4 0 41 4 2 4 3
t u r c o -r o m A n A 8 38 3 9 37 37 3 7"D A C IA FELIX " 9 37 33 34 33 32
" Io n Ţ ir ia c " 4 3 2 33 34 39 3 8
R o m â n ă d a S c o n t 7 3 8 3 7 .9 37 37 3 77 • 3 8 .9 38 30 30
B â n c l p o p u l a r e le v e d e r e 1 lu n â 3 K*nl 8 h if ll 9 «uni 1 ? K rn |N A P O C A 10 3 8 3 8 4 0 * 4 2
S F IN X C O O P 10 8 4 68 • *T R E Z O R 10 4 7 4 8 4 9 • *" C L U J " | 10 3 8 * • • •
- p e rso an e fiz ic e - %V A L U T A
B A N C A V a lu ta V e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i
B C R D EM 3 - 3 .3 3 .7 • 4 .1U S D 4 - 4 .7 5 5 ■ * 5 ,2 5
B R DD EM 2 .2 5 2 .4 2 .5 2,6 2 ,6 5 2 ,7U S O 3 4 .1 5 4 .2 5 4 .4 4 .5 4 .6 5
B a n c P o s t D EM 2 .2 5 - - 2.8 - 3U S O 4 - - 4 .8 - - 5
- - B . A g r ic o lă ' O EM 2 .5 • 3 - 3 .2 3 .2 3 ,5 3 .7U S D . 4 5 ,2 5 ,3 5 ,5 5 ,5 5 ,8 5
Io n Ţ ir ia cD EM 2 .2 5 3 .2 3 .3 3 ,7 5 4 4 ,2 5U S D 3 ,5 5 5 ,2 5 5 .5 4 ,8 5 5 ,7 5
T r a n s i lv a n iaD EM 2 .5 - 3 3 ,2 5 3 .7 5 4 .2 5U S D 3 - 5 .5 5 ,7 5 6 6 ,5
, R o m â n e a s c ăO EM ..<.3 -- 3 3 .2 5 3 ,5 3 ,7 5 4U S D 3 .5 4 ,7 5 > 5,5:- 5 .7 5 6 7
C a r p a t ic a D EM 2 .5 - - 3 .S - 4 .U S D 3 - - 4 .5 - 5 .5
A L P H A B A N K (B . B u c u r e ţ t l )
D EM . ■2 - ■’ 2 ,5 : 2 .5 <• 2 ,5 2 ,5 2 ,5U S D 2 : -5 r 5 ,5 5 ,5 5 .6 6 .*,
T u rc o -R o m & n ăD EM 1 4 4 ,2 4 ,5 - 4 ,7U S D - 2 6 ,2 5 6 .5 6 ,7 5 - 7 .1
. - R o m e x t e r r a :D EM 3 3 ,2 3 ,3 3 .5 . / 4 • " 4 ,2
' U S D 3 .5 ' 5 5 .2 5^4 5 ,5 . 5 .6 -
“ D A C IA F E L IX "D EM .2 2 ,5 2 .5 3 3 • 3 ,U S D . 2 3 3 3 .5 4 4 .5
• R o m â n i d a S c o n tD EM 1.5 3,3 3 ,3 ■; 3 ,3 ■ 3 ,5 : / 3 ,5U S D 1 .5 5 5 5 • . ' 5 .5 : 5 ,5 .
B A N C A Valute V a d a ra 1 tu n * 3 tu n i 0 «u n i • «MAI 12 tw nl
B C RD E M 3 3.3 3.7 . 4.1
U S D 4 • 4.7 5 5 5 2 5
- B R OO E M 2 ,2 5 2.4 2.5 2.6 2 2 5 2 .7
U S D 3 * .15 4 2 5 . . 4 A 4.5 4.* 5
B a n c P o e lO E M 2.2 5 2.5 2 .S 3
U S O 3 4 • 4 2 4 5D E M 2 .5 3 3 2 3 2 3 2 3.7
U S D 4 8.2 8.3 5.5 5.8 5 9 5O E M 2 .2 5 3 2 - 3 .3 3 .7 5 4 4 2 5U S D 3 .5 5.25 5.5 5 2 8 2 A
8 .U t .O E M 3 3,5 4 4 .2 S 4 2 5 4 .5U S D 3.6 8 O 0 2 0.7 5 7D E M 2 .5 - 3 3 2 5 3.75 4 2 5
U S O 3 - S.S 5 .7 5 0 0 2O E M 3 - ' 3 3 2 5 3 ,5 3 .75 4
U S D 3,5 4.7 5 5 2 $.7 5 0 - 7D E M 2 .S - 3 2 - 4
U S O 3 - 4 .5 . 5.5
■ ALPHA B A N K O E M > 2 . •• 2 .S * 2 2 2 2 2 2 2 2( B . B u c u r a f U) U S O . 2 5 5 .5 * 2 5.0 - - 6
O E M i 4 4 2 4 ,s - 4 .T
U S O 2 6 2 5 6 2 6.7 5 . 7.1O E M 3 2 3 .3 3 2 - 4 4 2U S O ■ ' 3 .5 • ' 5 . 5 2 5 2 * 2 8.0D E M 2 3.5 3 2 3.5 4 4U S O 2 4 4 4 4.5 4 2
D E M 1 ,5 3 .3 3 .3 • 3 ,3 3 ,5 3 ,5U S D . 1 , 5 5 - 5 S - - S .5 5 .5
NOTĂ: Sumajiil^ăpenjriijonstlt reailepozilelor, tara de deschidere de cont, precum şl comisioanele pereenuţeriiteră in tuncţie de bancă
M2 IULIEA ctive J u n io r : v
A ctive C lasele.
A c tive D inam ic :
A rm onia
Alph^ ' ARDAF
C apita l P lu s .
F o n d u l p e n tru C o m e rţ Ex terio r
tu n a C la se le - ^ >
F o rtu n a G old (194)1.2000) '
»dul d e Inveetip l ţ i D ezvoltare (2 6 4 1 .1 9 9 9 )
F o n d u l d e JnvesttţS Q e lso r -•
idu l N a ţio n a l d e A cum ulare* (3X 2.1999)
F o n d u l N a ţio n a l d e Inveetlţfi*
T e z a u r .
Fondul Mutual Transilvania
ADMINISTRATOR
A ctive M an a g em en t In te rn a tio n a l S.A.
A ctive M an a g em en t In te rn a tio n a l S A .
A ctive M an a g em en t In te rn a ţio n a l S A .
R eal F in In v e s t S A .
A d m in is tra to r S A .
S p o r S A .
C e r t i n v e s t S A .
S lr a S A .
C a p it a l A s t e t M a n a g e m e n t S A .
C a p it a l A a e e t M a n a g e m e n t S A .
S . M T . 2 0 0 0 S A .
G e l t o r A t s e t M a n a g e m e n t S A .
S o v b iv e s t S A .
S o v I n v e s t S A .
Q u a d r a n t A a s e t M a n a g e m e n t S A .
C e r t i n v e s t S A .
G lo b ln v e s t S A .
XVALOARE
U Z I
7 2 8 .9 2 5
1.251.190
**0 .973
U 5683 1 .1 4 0
1 0 3 .7 2 0
286.S5S
163.981
8 2 4 8 5
CREŞTERE IN 1999
8 2 ,8 %
3 0 ,9 %
6 4 ,7 %
87,2%
105,2%
221.8%9 2 4 %
2 7 4 %
8 8 4 %
CRfSTBtE DE U 1.014000
24,61%
25,11%
28,30%
2 5 ,6 1 %
3 1 ,0 6 %
25,66%
3 2 , 7 5 %
32,49%
2 8 ,7 4 %
’ - F o n d b lo c a t, u ltim e le v a lo ri c o m u n ic a te (2 4 m a i 2 0 0 0 ) .
. NR. INVESTITORI (3.034900)
2 7 0 .8 8 0
616
ACTIV NET (mldJeQ .:
(31.034000)0.820
24621421
1 4 4 9 2
6 4 6 2
11,019
2 0 0 .6 1 4
1 2 5 4 2 6
3.132,611
^ r S Ş S S a S S Ş , *
^ a c f e LAdevărul de Clu
“Ziua transmisioniştilor”în R o m â n ia .
vineri, 14 iulie
L a C lu j,
Sistemul sanitar rămîne în impasl?)
C r iz a fin a n c ia ră p r in c a re tre c e la o r a a c tu a lă
s is te m u l s a n ita r d i r i ju d e ţu l C lu j, c a u z a tă , p e d e ’.o
p a r te , d e un .m a n a g e m e n t .s a n i ta r d e fe c tu o s la n iv e lu l
s p ita le lo r" , ia r, p e d e a ltă p a r te , d e s u m e le
in s u f ic ie n te d e b a n i a lo c a te C a s e i A s ig u ră r ilo r d e
S ă n ă ta te C lu j d e c ă tre C N A S , a r p u te a d u c e la un
b lo c a j în s is te m u l s a n ita r . P e n tru a g ă s i o ie ş ire
d in a c e a s tă s itu a ţie ,. c o n d u c e re a C a s e i d e
A s ig u ră r i d e S ă n ă ta te C lu j a inv ita t, ia ş e d in ţa
. C o n s iliu lu i d e A d m in is tra ţie d in a c e a s tă s ă p tă m în ă ,
r e p re z e n ta n ţii F e d e r a ţ ie i ' S A N IT A S C lu j ş i C o m is ia
d e D ia lo g S o c ia l d in c a d ru l P re fe c tu r ii. D in d is c u ţii a
re ie ş it c ă p în ă în p r e z e n t n u e x is tă o r e g le m e n ta re
c a r e s ă p e rm ită d e c o n ta r e a s u m e lo r c h e ltu ite d e C A S
C lu j p e n tru tr a ta re a b o ln a v i lo r d in a lte ju d e ţe şi
c ă a c e s te a s -a u r id ic a t la 4 5 la s u tă d in b u g e tu l
a lo c a t p e a n u l tre c u t. A c e s t fa p t a fe c te a z ă a t ît a s ig u ra ţ ii
d in ju d e ţ , c ît ş i p e rs o n a lu l s a n ita r d in u n ită ţ i le c u
p a tu ri, C A S C lu j n e d is p u n în d la o ra a c tu a lă
d e fo n d u ri s u p lim e n ta re p e n t r u m a jo ră r ile s a la r ia te
p r e v ă z u te d e O rd o n a n ţa d e U rg e n ţă 2 4 /2 0 0 0 (c a r e m o d ific ă L e g e a 1 5 4 a s a la r iz ă r ii b u g e ta r ilo r ) . P re ş e d in te le C a s e i d e
A s ig u ră r i d e S ă n ă ta te , d r . lo a n F ig a n . a d e c la r a t c ă
b u g e tu l a lo c a t p e a c e s t a n (9 5 3 .4 2 0 .1 0 0 m ii le i) n u
e s t e î n m ă s u ră s ă a s ig u re n ic i m ă c a r b u n a fu n c ţ io n a re
a s p ita le lo r c lu je n e , c a re a u d a to r ii d e p e s te J 00 d e
m ilia rd e d e le i. în p lus , p la ta m e d ic ilo r re z id e n ţi şi
s ta g ia ri şi c e rc e tă to r i, tre c u tă în s a rc in a C A S C lu j
d e c ă tre M in is te ru l S ă n ă tă ţ i i , p re s u p u n e în c ă
2 7 .5 m ilia rd e d e le i p în ă la s fîrş itu l a n u lu i. Ţ in în d c o n t
c ă fo n d u l d e r e z e rv ă p e a n u l 2000 e s te b lo c a t, Ş te fa n R o m a n , lid e ru l
S in d ic a tu lu i S A N IT A S , a d e c la ra t: «A n u m ite s u m e
c a re a r tre b u i a lo c a te p e n tr u a s is te n ţa m e d ic a lă
d in R o m â n ia s în t fo lo s ite în a lte sco p u ri d e c ă tre
M in is te ru l F in a n ţe lo r . A s ta e s te re a lita te a . Ş i e s te v o rb a d e o s u m ă c a re
d e p ă ş e ş te 2000 d e m ilia rd e la n iv e l n a ţio n a l. D in
n e fe r ic ire , d e b lo c a r e a s u m e lo r d in fo n d u l d e
r e z e r v ă a l C a s e i N a ţ io n a le a A s ig u ră r ilo r d e S ă n ă ta te
s e fa c e cu a p r o b a re a m in is tru lu i F in a n ţe lo r . O r,
m in is tru l F in a n ţe lo r t fe b lo c h e a z ă o m ic ă s u m ă
p e n tru s ă n ă ta te , ia r re s tu l îl fo lo s e ş te în a lte s c o p u ri,
v, p ro b a b il p e n tru a a c o p e ri u n e le g ă u ri n e g re p e c a re
d în s u l le c o n s id e ră . ■ . p rio rita re " .
P o triv it s p u s e lo r lui Ş te fa n R o m a n , s -a d e c is
- în to c m ir e a u nu i m e m o riu •- c ă tre C N A S şi G u v e r n , '
le g a t d e re g le m e n ta re a s itu a ţie i e x is te n te la n iv e lu l
ju d e ţu lu i C lu j, p e n tru c ă «altfe l r isc ă m c a s is te m u l
s a n ita r d in ju d e ţu l C lu j s ă c a d ă ; a ltfe l r is c ă m c a
n e m u lţu m ir ile p e rs o n a lu lu i m e d ic o -s a n ita r , c a u z a te d e
n e a p lic a re a şi n e r e s p e c ta r e a O U 2 4 /2 0 0 0 ,
s ă d e g e n e r e z e în a c ţiu n i im p o s ib il d e c o n tro la t d e
c ă t r e s in d ic a te ş i d e c a re r ă s p u n z ă to r i v o r fi G u v e rn u l
R o m â n ie i , C a s a N a ţ io n a lă a A s ig u ră r ilo r d e S ă n ă ta te ,
C a s a J u d e ţe a n ă d e A s ig u ră r i ş i m a n a g e r ii
u n ită ţilo r sanitare care nu rareori a u ap lica t u n
m anacem ent de fic ita r*.
INSTITUTUL INIMII - O SflNSfl PENTRU VlfîTfl
Conf. dr. Radu Căpâlneanu, director Institutul Inimii
Inima a fost considerată multă vreme drept locul sacru unde sălăşluieşte sufletul. Abia după ce medicii au început să înţeleagă mecanismul de funcţionare ă organismului, s-a aflat că inima este, de fapt, o pompă. O pompă ce aspiră sîngeie din sistemul venos şi îl împinge în sistemul arterial şi capilar. Ea asigură astfel circulaţia sîngelului, aprovizionînd organismul cu oxigen şi substanţe hrănitoare. De asemenea, prin acest circuit sînt preluate şi eliminate bioxidul de carbon şi deşeurile rezultate din arderi. Dacă activitatea inim if se întrerupe, omul moare! De acea, inima a fost denumită „organ vital".
m m
'V
Prof. dr. loan Mircea Bârsan, şeful Clinicii de chirurgie cardio-vasculară
C hiar dacă este a tît de puternică, inima omului are anum ite particularităţi sau defecte din naştere, aşa-numiţii fac to ri interni: genetici,constitu ţionali, b io logici. Totodată, ea este expusă, ca oricare alt organ, la îmbolnăviri şi datorită unor factori externi: condiţii de muncă şi de viaţă, alimentaţie, comportament.
înfiinţat special pentru a trata acest „micuţ şi sofisticat o rgan", Institutul Inimii „Profesor Niculae Stăncioiu" din Cluj - Napoca este unul dintre cele cinci centre zonale din ţară, fiind renumit pentru activ itatea m edicalădiversificată care se prestează aici. Iată ce ne spune conf. dr. Radu Câpîlneanu, directorul spitalului:
Format ca institut în 1992, Institu tu l Inim ii are în com ponenţa sa C linica de Cardiologie, C linica de Chirurgie Cardio- Vasculară, în cadrul căreia funcţionează un departament de terapie intensivă post-chirurgicalâ, Serviciul Special de Primire a Urgenţelor şi un Serviciu de Ambulatoriu, unde beneficiază de consultaţie pacienţii care nu sînt internaţi. Conf. dr. Radu Căpîlneanu precizează că diversificarea ac tiv ităţii m edicale este motivată de cele trei funcţii pe care le realizează Institutul la ora actuală: asistenţă medicală, învăţăm înt postuniversitar pentru ' specializarea în cardiologie sau perfecţionarea în metode de specialitate şi nu în ultim ul rînd, cercetarea, „care, dacă nu ar exista granturi sau proiecte la care poţi să participi şi 'să obţii surse de finanţare, acest domeniu ar fi fost într-o stare de letargie de mult. Ministerul Sănătăţii nu ne alocă nici un leu pentru cercetare şi, paradoxal, doreşte şi descoperiri fulminante în domeniul sănătăţii."
Cu un potenţial de muncă de aproximativ 500 de persoane - medici, specialişti, asistenţi, infirmiere, personal TESA - Institutul Inimii deserveşte şapte judeţe, dar asta nu înseamnă, explică directorul spitalului, că nu vine aici lume din toate colţurile ţârii. „Toţi pacienţii care se tra tează_ Ja noi beneficiază de o asistenţă medicală de înaltă specialitate - asisten ţă de cardiologie specială., Aceasta presupune în primul rînd că din punct de vedere al p reg ă tir ii com petenţa
specialiştilor Institutului este de nivel european; apoi că în dotarea institu ţiei există o aparatură performantă pe care o utilizăm, pe de o parte, pentru stabilirea diagnosticului, iar, pe de altă parte, pentru diverse proceduri de tratament, mai deosebite, care nu se. realizează în restul clinicilor.
De pildă, operaţii pe cord deschis, " proceduri de cardiologie (o procedură ce se află la interferenţa d intre m edicina tradiţională şi chirurgie), dilataţii coronare, dilataţii pe vasele periferice etc."
• Banii n-aduc fericirea, dar deseori... sănătatea se reduce la ei •
Ca toate spitalele din ţară, Institutul Inimii nu este nici el ocolit de problema financiară. Specialişti destui. Bani puţini. Pe ansamblu, specialiştii sînt de aceeaşi părere: „S ituaţia serviciilor sanitare şi a asistenţei' medicale din România este catastrofală. Sîntem printre primele ţări din Europa cu o rată a mortalităţii destul de ridicată, deşi, în mod paradoxal, şcoala românească de medicină este recunoscută în lume ca fiind una dintre cele mai valoroase". Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi conducerea Institutului Inimii „Profesor Niculae Stăncioiu". Pînă în prezent, spitalul are datorii de cîteva miliarde de lei, fapt ce afectează desfăşurarea activităţii.
• Sistem ul sanitar - variantă de tranziţie •j
' 'T o t directorul spitalului Radu Căpîlneanu explică: „După aprecierea noastră, lucrăm la jumătate din capacitate. Nu ne permitem să facem mai mult de două operaţii pe cord, capacitatea noastră fiind 'de şase-şapte operaţii zilnic. Şi asta, din lipsa banilor. Vorbind numai despre bugetul pe anul ’99, care a fost de 45 de miliarde (25 de miliarde pentru Programul Naţional destinat centrelor de cardiologie, alocaţi de cătr'e Ministeryl Sănătăţii, iar restul de bani - pentru medicamente, materiale sanitare, problem e deadministraţie, alocaţi de Casa Asigurărilor fie Sănătate). Dar de cînd a intrat în funcţiune sistemul asigurărilor desănătate, Ministerul Sănătăţii a aruncat pisica în curtea CNAS. Şi programele de sănătate ar trebui să se deruleze tot prin CNAS. Este ciudat totuşi ca o clinică cu statut de institut care deserveşte şapte judeţe- să primească fonduri numai de la casa judeţeană. Ar trebui ca acele case judeţene de asigurări de sănătate de care aparţin bolnavii internaţi în Institut să contribuie şi ele financiar. De fapt, chiar de aici, din proasta adm inistrare a fondurilor începe toată degringolada din sistemul sanitar.
Apoi; deşi spitalul are un număr de 200 de paturi, acestea nu sînt suficiente. Sîntem nevoiţi să recurgem la liste de aşteptare, internînd numai
pacienţii care se află într-o stare avansată a bolii!'.
• Specific românului:Trăim pe principiul „Fie' ce-o fi!“ •
Din birou, de pe hîrtie sau de pe planşetă, lucnirile par a fi mult mai-uşoare. Insă, realitatea este puţin diferită de cum o percepe lumea din exterior, ne atrage atenţia şeful Clinicii de Chirurgie Cardio-Vasculară, dr. I. Mircea Bîrsan. Există trei categorii principale de pacienţi care se supun unei intervenţii chirurgicale. Din prima fac parte cei cu boli din naştere, aşa-num itele cardiopatii congenitale. Aici 'chirurgului îi revine sarcina de a îndrepta defectul pe care bolnavul îl moşteneşte. Urmează operaţiile valvulare, adică pacientului îi sînt înlocuite valvele afectate cu valve artificiale. Iar a treia categorie sînt bolnavii coronarieni - cei care suferă un infarct sau de anghina pectorală, în Institutul Inimii Profesor „Niculae Stăncioiu" din Cluj - Napoca primele operaţii de acest gen au avut loc în toamna anului 1995.0 operaţie pe cord, ne spune profesorul Bîrsan, presupune participarea unei întregi echipe de specialişti: chirurgi, tehnicieni, anestezişti, asistente şi în acelaşi timp şi asutnarea unui anumit risc. Pacienţii pot să aibă 5 luni sau 80 de ani. în timpul operaţiei, inima se opreşte, fimcţia ei fiind preluată de aparate. O să mai b a tă ea v re o d a tă ? este o
întrebare pe care, cu siguranţă, şi-o pun cei care operează.
„Ce sim ţi în timpul unei operaţii? Depinde şi de vechim ea pe care . o ai în meserie. Desigur, la început ai mari emoţii, dar cu trecerea timpului te obişnuieşti şi, ca în orice altă meserie, apare rutina. Emoţia, la medici, provine din nesiguranţă şi din întrebarea dacă nu cumva ar fi putut face mai bine; dacă nu cumva există soluţii mai bune şi tu nu le- găseşti pe moment. Asta se întîmplă şi în timpul serviciului de gardă. Dar, odată cu trecerea tim pului, te m aturizezi profesional şi ştii ce limite ai. Faci tot ce se poate pentru un om ca să-l salvezi, dar uneori nu ai nici o şansă, problema lui depăşeşte perform anţa m edicinei zilelor noastre. Im portant e să fii pregătit profesional, să cunoşti limitele meseriei şi atunci lucrezi, mai liniştit. Desigur că atunci cînd ai eşecuri profesionale, în sensul că boliîe sînt deasupra resurselor, trăieşti o amărăciune şi o insatisfacţie chiar dacă eşti conştient că nu mai puteai să faci nimic"-, mărturiseşte prof. dr. Mircea Bîrsan.
Una dintre problemele cu care se confruntă chirurgii, strîns legată de pacient, este mentalitatea românească de a nu a asculta de doctor. Prof. dr. Mircea Bîrsan susţine că sînt unii pacienţi care vin la medic abia atunci cînd boala este foarte avansată. „O parte din vină o are şi sistemul sanitar, o medicină prost utilizată şi insuficientă. De pildă, un pacient care are un defect al inimii din naştere, ar fi trebuit depistat la o vîrstă fragedă; or la noi se întîmplă că nenumăraţi oameni ajung să descopere că au o boală din naştere abia la vîrstă de 20-30 de ani".
Aparatele şi m aterialele folosite în operaţie provin în cea mai mare parte din import, ceea ce înseamnă preţuri foarte mari. De exemplu, preţul materialului pentru o operaţie pe cord poate varia de la 15-20 pînă la 50-60 de milioane de lei. Valoarea unei operaţii pentru înlocuirea de valvă poate fi înjur de 1.000, de dolari, iar un stim ulatori' artificial costă între 800 şi 1.000 de dolari. Poate că de aceea nevoia de bani este mai evidentă la Institutul Inimii decît în oricare altă parte.
Pagină realizată de Corina POPESCU Foto; Ion PETCU
P O L IT IA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 .P O M P IE R II: 9 8 1 -
. Emoţii pentru elevii cu media 8,00' Liceul “Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca şi-a păstrat tradiţia
şi renurriele de 'şcoală bună pînă în zilele noastre. Acest fapt . . reiese şi din bilanţul prezentat de d-na directoare Lucia Lungu,
/referitor la situaţia liceului după examenele de capacitate şi bacalaureat. La examenul de capacitate, s-au prezentat 151 de candidaţi, din care respinşi au.fost doar 10, dar cei cu medii de 9 şi 10 au fost în număr de 40. Bacalaureatul la Liceul “Nicolae Bălcescu” s-a desfăşurat în condiţii optime şi cu rezultate apreciate drept foarte bune de directoarea liceului. Astfel, din cei 114 candidaţi, 51 au avut medii de 9 şi 10, 47 au obţinut note între 8 şi 9 şi doar doi candidaţi au fost respinşi. Cît despre înscrierea pentru clasa a IX-a, deja s-au înscris 146 de elevi, pe un număr de 50 de locuri în clase cu predare intensivă a limbilor străine. Menţionăm că. înscrierea pentru clasa a IX-a începe în 15 iulie pînă în data de 18 iulie. Au optat pentru Liceul Nicolae Bălcescu absolvenţi ai unor şcoli bune din oraş, din care 50 au medii de peste 9,00, ceea ce înseamnă că elevii cu media 8,00 ar putea avea unele emoţii... “Oricum, noi afişăm pînă în data de 17 iulie rezultatele înscrierii pentm clasa al X-a astfel îneît părinţii să se poată orienta spre alte licee”, ne-a măi declarat directoarea Liceului
' “Nicolae Bălcescu”, d-na Lucia Lungu. - _ -Corina G Ă M A N
A fost înfiinţat Grupul rectorilor pentru elaborarea listei specializărilor academice
în vederea modernizării şi compatibilizării europene a listei specializărilor academice în care se acordă licenţă (bachelor) în instituţiile de
r; învăţăm înt superior dinRomânia, Ministerul Educaţiei
' Naţionale a dispus constituirea Grupului rectorilo r pentru elaborarea listei specializărilor academice. Aceasta estecompusă din Gheorghe Marin (Academia Navală), Floricel Papuc (Academia Tehnică Militară), Gheorghe Dumitrache (U niversitatea Politehnică Bucureşti), M ihai Toma(Universitatea “Al. I. Cuza”Iaşi), Emil Constantin (U niversitatea Galaţi), Ion
1 9 4 7 - P e A e ro p o rtu l T ă m ă d ă u , la 4 6 k m d e B u c u re ş ti, e s te a re s ta t, s u b a c u z a ţia d e te n ta tiv ă d e “fu g ă în tr -o ţa ră
s tră in ă ”, un g ru p d e 1 0 c o n d u c ă to ri a i P N Ţ , în fru n te c u Ion M ih a la c h e , v ic e p re ş e d in te , N ic o la e P e n e s c u , s e c re ta r
g e n e ra l, ş i N ic o la e C a ra n d in o , d ire c to r a l z ia ru lu i D re p ta te a .
M ihăilescu (Universitatea B ucureşti), J Alecu loan (U niversitatea de Ş tiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti) şi Şerban Agachi (Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj). '
Pînă la 1 septembrie a.c. Grupul va elabora noua listă a specializărilor academice - la nivel de licenţă (bachelor) - din România. Lista va fi supusă examinării Direcţiei Generale a Învăţămîntului Superior şi a Cercetării Ş tiinţifice din Ministeml Educaţiei Naţionale, care va pregăti, pînă la 15 septem brie a.c., proiectul Hotărîrii de Guvern.
M . T R IP O N
Am aflat cu stupoare că, în ultima sa şedinţă, Consiliul local al municipiului Cluj a adoptat o Hotărîre prin care a instituit o taxă trimestrială de 50.000 lei, pentm fiecare persoană cu dom iciliul în Cluj- Napoca. Faptul am intit dovedeşte că politicienii noştri una spun şi alta fac, cunoscut fiind că în campania electorală toţi au promis că dacă nu vor putea reduce impozitele, nu le vor majora. Noul bir.la care este supusă populaţia denotă, de asemenea, că cei aleşi de noi nu cunosc sau nesocotesc sărăcia în care trăieşte majoritatea clujenilor. Oare ei nu s-au întrebat de unde' va face rost pensionarul a cărui pensie medie e de 350.000 lei de încă 200.000
lei, ca să-i dea Primăriei, cînd puţinii bani nu-i ajung nici pentm procurarea pîinii ca să nu mai vorbim de medicamente, fructe şi alte atîtea lucruri necesare. .
Desigur, la indemnizaţia de 2 .000.000 lei pe lună, plus salariile de la locurile de muncă pe care le primesc, domnilor consilieri, le-a scăpat acest amănunt. Şi apoi să nu mai uităm un lucru: oare e tot una să dai 200.000 lei anual dintr-o pensie de 750.000 lei pe lună, cu a plăti aceeaşi sumă dintr-un salariu de 4-5 milioane lei sau chiar mai mult, cît primeşte un magistrat, un salariat de la CONEL ori de la nu ştiu care altă regie? Nici aceasta nu i-a interesat însă pe iluştrii noştri consilieri municipali.
Deoarece instituirea taxei amintite afectează şi mai mult
condiţiile şi aşa mizere' de viaţă ale pensionarilor, cerem Consiliului Judeţean să dea dovadă de lucid ita tea necesară şi să anuleze hotărîrea adoptată în acest scop. Dacă domnii consilieri municipali nu sînt capabili să găsească alte surse, pentru a alimenta bugetulmunicipiului cu resurse necesare să-şi dea demisia deoarece la spolierea contribuabililor se pricepe oricine. Nutrind speranţa că demersul nostru nu va fi în van.
Vă rog să primiţi domnilor consilieri judeţeni asigurările stimei celor peste 20 de mii de pensionari, membri ai filialei noastre!
Consiliul Ju d e ţean al P ersoanelor V îrstn ice
ÎN T ÎL N IR E A R E P R E Z E N T A N Ţ IL O R C S D R C U C O N D U C E R E A C A S C L U JLa sediul Sindicatului Liber al Învăţămîntului
Preuniversitar Clujean a avut loc, ieri, o întîlnire între liderii Uniunii Judeţene Cluj a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România şi preşedintele Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Cluj, dr. loan Figan. în cadrul acestei intilniri, dr. loan Figan a prezentat sistemul de funcţionare a CAS Cluj, problemele cu care se confruntă, relaţia asigurat - furnizor de servicii medicale, sistemul serviciilor medicale prestate de medicii de familie, medicii din ambulatoriu şi medicii , din spitale. întrebările liderilor CSDR prezenţi (Emil Soporan - Sindicatul „Cimentul", Petru Mihăilă - Sindicatul „Apele Române",
0 prestigioasă manifestare ştiinţifică a speologilor clujeniîn se ria de m anifestări
com em orative consacrate împlinirii a 80 de ani de cînd savantu l Em il Racoviţă a fondat Institutul de Speologie al Universităţii din Cluj - cel dintîi de acest gen din întreaga lume -, momentul culminant îl
7 constitu ie , fără îndoială, Conferinţa Internaţională de Carstologie “Karst Studies and Problems: 2000 and Beyond” (Studii şi probleme cu privire la carst: anul 2000 şi în perspectivă), care se va desfăşura în perioada 14-22 iulie. Constituind un eveniment inedit pentru viaţa ştiinţifică a
municipiului nostru, această conferinţă' constituie, în fapt, asocierea a două simpozioane internaţionale de tradiţie - “C arsto log ie teo re tică şi Aplicată” şi “Friends o f Karst” (P rie ten ii C arstu lu i) - cu P rogram ul In ternaţional UNESCO de C orelări Geologice (Proiectul 448).
Manifestarea este organizată de U n iversita tea “B abeş- B o lyai” din C luj-N apoca, Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” şi Federaţia Română de Speologie, cu preţiosul sprijin financiar acordat de C onsiliu l si P rim ăria
g v r n'F ‘* *r ‘ ! n r v - • -------------- ---- ----------------
l : [ ; . f * ; / ■ „ ■ > , ; V 1
municipiului- C luj-N apoca, precum şi de soc ie tă ţile com erciale Turbom ecanica S.A., Izvorul Minunilor S.A., Cartel Bau S.A., Napolact S.A., Ursus S.A., Lecom Birotică A rdeal S .R.L, C rysta l Publishing Group, Alfasoft S.A. şi Tedana S.R.L..
Lucrările manifestării vor debuta cu cerem onia de deschidere, care va avea loc vineri, 14 iulie, ora 9.30, în Aula Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai”. Sesiunea de comunicări ştiinţifice se va desfăşura pe parcursul a trei zile, -la sediul Facultăţii de Biologie şi Geologie din str. Clinicilor nr. 5, şi va cuprinde două secţiuni: Carstologie şi Biospeologie. Ea va reuni atît
cercetători ai Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, cît şi specialişti în probleme de carstologie de la Facultatea de Biologie şi Geologie, Institutul Geologic Român Bucureşti, Institu tu l N aţional pen tru C ercetarea şi D ezvo lta rea T ehnologiilor Izo topice şi Moleculare Cluj-Napoca, S.C. Prospecţiuni Bucureşti, Muzeul Ţării C rişurilo r O radea şi C lubul de S peo log ie “Politehnica” Cluj-Napoca. Conferinţa se va bucura de a largă participare internaţională, la lucrările sale anunţîndu-şi prezenţa oameni de ştiinţă din nu mai puţin de 20 de ţări, răspîndite pe aproape toate continentele lumii: Africa de Sud, Belgia, Brazilia, Bulgaria,
Cehia, China, Elveţia, Franţa, G erm ania, Japonia, Israel, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania, S ta te le U nite şi Ungaria.' Începînd de luni, 17 iulie, în program sînt prevăzute trei excursii tematice, în cursul cărora participanţii vor avea posibilitatea de a cunoaşte nem ijloc it c îtev a din- elem entele ce le mai reprezentative pentru carstul Munţilor Apuseni, aşa cum sînt splendida Peşteră a Urşilor de la Chişcău, celebrul Gheţar de la Scărişoara, impresionantele Cetăţi ale Ponorului sau Peştera Vîntului de la Şuncuiuş, cea mai lungă cavitate subterană din România.
E vară, căldură mare şi jindu l ne zboară la răcoarea dimineţii. Pentru cei prea înfierbîntaţi, în această perioadă, le recomandăm să se răcorească vizitînd o minune a naturii şi anume Gheţarul de la Scărişoara, situat în comuna Gîrda din judeţul Alba. Doritorii, curioşii sau pur şi simplu cei interesaţi pot ajunge aici din Cluj- Napoca cu autobuzul de la ora 6,00 dimineaţa Cluj-Cîmpeni, iar din Cîmpeni la ora 10,00 se ia cursa Alba-Iulia-Oradea.
Ajunşi la Gîrda, trebuie să vă informăm că pînă la Gheţar mai sînt 18 km pe şosea şi 2-3 ore dacă se merge pe trasee marcate cu cruce roşie, linie roşie sau linie albastră. Cel mai scurt traseu este cel marcat cu linie roşie verticală. Din punct de vedere ecologic, traseele sînt nepoluate.
Indiferent ce traseu alegi, peisajul este mirific,
parcă desprins dintr-un basm. ‘Cei care au mai vizitat peştera sînt sfătuiţi să
nu se aştepte să fie ca acum 20-25 de ani. Asta • pentriLqă, din cauza căldurii, a binecunoscutului efect de seră, gheaţa a început să se topească şi
.prin urmare, trebuie avut grijă cu ce încălţăminte se intră în peşteră. Un alt inconvenient ar fi acela că, o parte din podul pe care se merge în interiorul peşterii arată jalnic şi este inutilizabil. *
Cei care vizitează pentru prima dată peştera ' vor fi impresionaţi de ceea ce a creat natura şi ce
poate face nepăsarea omului, mai precis şi pe şleau, a românului.
Cu toate acestea, Gheţarul de la Scărişoara rămîne o bijuterie a naturii care merită văzut, mai ales că traseele ce duc la peşteră îţi oferă posibilitatea de a te transpune într-o altă lume
Florenţa S T Ă V Ă R A C H E
Lucia Lup - Sindicatul „Feleacul", Florentina Buturoagă - Sindicatul „Drumuri Judeţene", Genoveva Alexoaie - Sindicatul „Farmacia" ş.a.) au vizat prestaţia actului medicăl în instituţiile de sănătate, drepturile şi obligaţiile asiguraţilor.
Potriv it aprecierii prof. S tanca M. Constantinescu, preşedinta Uniunii Judeţene Cluj a CSDR, „întîlnirea a fost benefică pentru toţi participanţii, conducerea Casei de Asigurări de Sănătate, a judeţului Cluj arătîndu-se deschisă spre colaborare, ceea ce este în beneficiul populaţiei judeţului nostru".
C. P O PESC U
Medicina legală -
încotro?In s t i tu t e le d e m e d ic in ă
le g a lă t r e b u ie s ă r ă m în ă în s u b o r d in e a M in is t e r u lu i S ă n ă t ă ţ i i , a l t f e l l e g is la ţ ia ' r o m â n ă în d o m e n iu a r v e n i în • c o n t r a d ic ţ ie c u a c e e a a s ta t e lo r d in C o m u n i ta t e a E u r o p e a n ă , ia r p r o to c o a le le ş i p r a c t ic i le fo lo s i te d e m e d ic i i r o m â n i p e n t r u c a z u r i s p e c ia le , c a r e p r e s u p u n r ă s p u n d e r em u lt in a ţ io n a lă , a r f i d e n e lu a t în s e a m ă d e . c e le la l te a u to r i t ă ţ i , a - d e c la r a t V la d im ir B e i iş , d ir e c to r u l IN M L “ M in a M in o v ic i” d in B u c u r e ş t i .
A u to r i t ă ţ i le r o m â n e a u in te n ţ io n a t t r e c e r e a in s t i tu ţ i i lo r d e m e d ic in ă le g a lă în s u b o r d in e a M in is t e r u lu i J u s t i ţ ie i , d a r e x p e r ţ i i C o m is ie i E u r o p e n e a u p r e z e n t a t o l is tă d e a c t iv i t ă ţ i in c o m p a t ib i le c u n o u a s u b o r d o n a r e , a p r e c iz a t B e l iş .
în p r im u l r în d , p o t r iv i t p r e v e d e r i lo r c o n s t i t u ţ io n a le , în t r - u n s t a t d e d r e p t s e a s ig u r ă a p l ic a r e a p r in c ip iu lu i a d m in is t r ă r i i in d e p e n d e n t o a m ij lo a c e lo r d o p r o b ă . A p a r t e n e n ţ a in s t i t u ţ i i lo r d e m e d ic in ă le g a lă la M in is t o r u l S ă n ă t ă ţ i i o l lm ln â o r ic e fo l d o p r e z u m ţ i i p r iv in d In f lu e n ţ a r e a m i j lo a c e lo r d o p r o b ă d 6 c ă t r o o r g a n e le d o j u s t i ţ i e s a u d o c o lo a p a r ţ in in d M in is t e r u lu i d o In to r n o . A s t f e l s o g a r a n t e a z ă a u t o n o m ia m e t o d o lo g ic ă a d o m e n iu lu i d o a c t iv i t a te m o d ic o - lo g a lă , c o n d i ţ ie a e c h i t ă ţ i i in a s ig u r a r e a a c t iv i t ă ţ i i J u d ic ia re , a s p u s d i r e c t o r u H M L . “ In to a to ţ ă r i le E u r o p e i O c c id e n ta lo , c ă t r o c a ro t in d e m s ă n e a p r o p ie m , 'd 'o rp til d e e x p e r ţ i m e d lc o - le g a l i e s te in d e p e n d e n t , fo r m a r e a p r o fe s io n a lă d e p in z în d n u m a i d e M in is t e r u l În v ă ţ ă m în t u lu i” , a a d ă u g a t B e l iş .
în a l d o i le a r în d , ' a p a r t e n e n ţa in s t i t u ţ i i lo r m e d ic o - le g a le la M S a s ig u r ă ş i fa c i l i t e a z ă o p e r a t iv i t a te a ş i e f ic ie n ţa a c t iv i tă ţ i i in te r d is c ip l in a r e a m e d ic in e i le g a le , e x e m p lu l c e l m a i r e le v a n t c o n s t i tu in d u - l m o d u l în c a r e s în t fo r m a t e g r u p u r i le d e s p e c ia l iş t i la n iv e lu l C o m is ie i S u p e r io a r e M e d ic o - L e g a le , C o m is i i lo r d e A v iz a r e ş i C o n t r o l a l a c t e lo r m e d ic o - le g a le , C o m is i i lo r M e d ic o -L e g a le P s ih ia t r ic e , C o m is i i lo r M e d ic o -L e g a le d e a m în a r e ş i în t r e r u p e r e a e x e c u tă r i i p e d e p s e i .
în r e ţ e a u a d e b a z ă (4 0 d e j u d e ţ e ) , . a c t i v i t a t e a d e m e d ic in ă l e g a lă s e - d e s fă ş o a r ă în m o r g i s i p r o s e c t u r i , c a r e îş i a u s e d iu l în u n i tă ţ i s a n i ta r e , f o lo s in d s p a ţ i i c o m u n e ş i p e r s o n a l c o m u n c u la b o r a to a r e le d e A n a to m ie P a t o lo g ic ă , s e p a r a r e a a d m in is t r a t iv ă a a c e s t o r a f i in d p r a c t ic im p o s ib i lă , a m a i p r e c iz a t p r o fe s o r u l u n iv e r s i t a r V la d im ir B e l is .
L t ! n n f n ^ I 9 ie n i Şi d 0 i C U b a n e z i a u fo s t uciş i în u rm a 5 ” P J ^ u s e , m ie rc u r i, în tr e d o u ă a u to b u ze înr: " 016? ^ 90,5 d in C u b a - a a n u n ţa t, în e d iţia d e ie n , c o tid ia n u l o fic ia l “G ra n m a " , c ita t d e A F P . ’
• D ecan u l unei un iversităţi te h n ic e din M o s c o v a a fost a re s ta t, fiind prins în fla g ra n t de lic t în m o m e n tu l în c are
. p rim ea s u m a d e 8 0 0 d e do la ri d e la un s tu d e n t c are d o re a să se înscrie ia instituţia resp ectivă , a a n u n ţa t, ieri,
cotid ianul rus “S eg odn ia".
0 alianţă imposibilău r m a r e d in p a g in a 1
de a convinge că deosebirile doctrinare dintre cele două partide nu sînt atît de mari îneît să nu poată fi armonizate. Intervin o serie de factori care ar putea să-i zădărnicească acţiunea. Este vorba despre reticenţa unora dintre colegi, care nu văd cu ochi buni desprinderea de vechii aliaţi, orgoliile altora, care îşi simt periclitate şansele de supravieţuire politică într-un partid care ar trebui să înghită personalităţi provenite d in ApR şi In iţia tiva Social Liberală, ca şi despre imposibilitatea de a-l determina pc Meleşcanu să renunţe Ia candidatura Ia preşedinţie în favoarea lui Stolojan, preferatul liberalilor.
Tratativele cu delegaţiile ApR şi ISL, deloc uşoare, au fost, aşadar, îngreunate de împotriviri provenite din propriul partid. Pentru a le învinge. Valeriu Stoica a produs o scrisoare către liberali, absolut remarcabilă în condiţiile sărăciei de argumente teoretice care a însoţit discuţiile dintre delegaţiile celor două partide, in scrisoare. Stoica face o analiză lucidă a PN'L la ora actuală şi a şanselor pe care crede că le are partidul de a deveni principala forţă politică a viitorului. De remarcat că liderul liberal a renunţat la idei păguboase de genul împiedicării accesului la putere a PDSR, uitînd câ el însuşi a promovat o asemenea direcţie în bătăliile politice din ultimele luni dc zile. declarînd câ intenţia liberalilor este de a cuceri puterea printr-un mesaj şi acţiune pozitive. In scrisoare sint analizate variantele propuse spre meditaţie colegilor din conducerea PNL. insistîndu-se asupra a ceea ce Stoica numeşte “construcţia politică solidă PNL - ApR" care are, în opinia sa, toate şansele să devină un partid al viitorului.
Scrisoarea a fost publicată înaintea ultimelor dezbateri în forurile de conducere ale celor două partide şi înaintea ultimei întilniri cu reprezentanţii ApR şi ISL. Din păcate pentru autorul ei, nimic nu lasă să se întrevadă că şi-a produs efectele. Nerenunţind la a-l susţine pe Stolojan ca prezidenţiabil, liberalii au tăiat, practic, orice posibilitate de înţelegere cu aperistii, care, la rîndul lor, îl doresc în continuare pe Meleşcanu preşedinte al României. Aflat între cele două tabere, Stolojan a dat de înţeles că îl vede pe liderul ApR preşedinte, el urmînd să-şi asume funcţia de premier. Momentul teoretic, bine articulat, reprezentat de scrisoarea către liberali a lui Valeriu Stoica a fost astfel îngropat în murdăria intereselor personale şi de grup, care poate să-i împiedice pe liderii celor două partide, adunaţi, la sfîrşitul săptămînii, în forurile supreme de conducere, să ajungă la o concluzie care să facă posibilă alianţa pe care declară că o doresc spre binele ţârii.
ApR optează pentru participarea pe liste proprii la alegerile generale şi susţinerea tandemului Meleşcanu - Stolojan
Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că “ideea dominantă”, care s-a conturat în urma discuţiilor dintre membrii Biroului Executiv al partidului, este că ApR trebuie să participe pe liste proprii la alegerile generale şi să susţină tandemul Meleşcanu - Stolojan.
Propunerea Biroului Executiv urmează să fie aprobată astăzi, de Consiliul Naţional al ApR, ea figurînd pe ordinea de. zi a Consiliului sub forma unei rezoluţii speciale.
Liderul ApR a spus că nu crede că este realistă o fuziune preelectorală, ci doar una postelectorală şi a adăugat că înaintea alegerilor generale, ApR şi PNL s-ar putea alia doar cu condiţia ca liberalii să sprijine oficial tandemul propus de ApR.. Condiţia pentru a face o alianţă preelectorală cu PNL este ca
liberalii să susţină tandemul propus de ApR, Meleşcanu pentru
funcţia de preşedinte şi Theodor Stolojan pentru funcţia de premier.. Meleşcanu a arătat că dacă nu va exista o înţelegere preelectorală cu PNL, ApR este dispus la dialog în vederea unei colaborări în viitor şi a precizat că această colaborare s-ar putea concretiza în susţinerea dintre partide în turiil doi la alegerile prezidenţiale, un pact de neagresiune sau formarea unui guvern comun în toamna acestui an. “Nu este important cu cine ne aliem, ci pentru ce ne aliem. Inclusiv PDSR poate fi un partener într-o viitoare guvernare”, a declarat Meleşcanu, răspunzînd unei întrebări referitoare la relaţia ApR-PDSR. De asemenea, Meleşcanu a precizat că în situaţia în care negocierile preelectorale cu PNL nu vor avea o finalitate, există disponibilitatea ApR de a continua dialogul cu Iniţiativa Social-Liberală pentru conturarea unei alternative la actuala şi fosta guvernare. .
Petre Roman precizează că PD nu are în prezent o strategie de alianţe preelectorale, dar vrea să formeze o echipă după alegeri
P re ş e d in te le P D , P e t re R o m a n , a d e c la ra t , ie ri, c ă P artidu l D e m o c ra t e s te d e c is s ă “m e a rg ă pe propriu l d ru m ’ şi c ă , în p rezen t, nu e x is tă o s tra te g ie d e a lia n ţe .
R o m a n a s p u s , în s ă , c ă n u a r fi “logic s ă în to a rc ă s p a te le ” unor o fe rte v e n ite d in p a r te a u n o r partide s a u p e rso n a lită ţi, ia r P D “nu e s te îm p o tr iv a s tabilirii u n o r m odalităţi d e c o o p e ra re " , as tfe l îneît, d u p ă a le g e ri, s ă s e fo rm e z e “o ech ip ă” c a re să a p lic e S tra te g ia de in te g ra re în U n iu n e a E u ro p e a n ă . El a a firm a t că P D v a pu rta discuţii în a c e s t s e n s în fu n c ţie d e program ul p a rtid e lo r politice.
P e tre R o m a n a re lu a t a p re c ie re a c ă d iscu ţiile c a re ' a u loc în p re z e n t în tre d ife r ite p a r t id e pentru re a liz a re a u n o r a lia n ţe sînt “s terile” ş i nu a u le g ă tu ră cu “c e e a c e s e în tîm p lă în ţa ră ”.
L iderul P D a a p re c ia t c ă ex is tă “un p o te n ţia l n e e x p lo a ta t" a l unor pe rso n a lită ţi c a re n u a u fo s t im plicate în po litică şi a su sţin u t că în u n e le d o m e n ii, c u m a r fi, d e e xem plu , ag ricu ltu ra , e s te n e v o ie de "idei p ro a s p e te " p e n tru c ă s itua ţia a c tu a lă e s te “în a fa ra oricărei p re o c u p ă ri fa ţă d e re a lita te ”.
R e p re z e n ta n ţii f i l ia le lo r d in A rd e a l a le P N L su sţin a lia n ţa cu ApR■ M ajo rita te a ce lo r 16 filia le P N L din A rd e a l vo r susţine , m îine ,
la C onsiliu l N aţional a l partidu lu i, a lia n ţa cu A p R , a d e c la ra t, . ie ri, s e c re ta ru l general a l P N L , d e p u ta tu l d e S atu M a re , Liviu
D ra g o ş .Liviu D ra g o ş , m em bru al B iroului P e rm a n e n t C en tra l a l P N L ,
s -a n u m ă ra t printre cei 2 0 d e p artic ipan ţi la şed in ţa d e m arţi a acestu i fo r şi consideră c ă liberalii a rd e le n i vor susţine soluţia p ra g m a tic ă a unei a lian ţe , a c e a s ta în s e m n în d a lc ă tu ire a unor liste c o m u n e pentru a le g e rile g e n e ra le . E ta p a u rm ă to a re va v iza d e s e m n a re a cand idatu lu i pen tru fu n cţia d e p re şe d in te , o pţiu n ile în a c e s t ca z u rm în d s ă fie d e fin itiva te la sfîrşitul lunii a ugust, d u p ă e fe c tu a rea unui s onda j d e opinie.
în tre b a t c u m c o m e n te a ză a c u za ţiile potriv it cărora o a lian ţă cu A p R a r d e p la s a P N L s p re s tîn g a s c e n e i politice, de p u ta tu l libera l a s p u s că e lectoratu l ju d e c ă m u lt m ai p ractic şi că sprijinul politic acord at u n o r teh n o cra ţi e s te m ai p re su s d e c ît d ife re n ţe le ideologice.
S in u c id i r iSlmona PlnteăriTatlanaAdrlana Che{ăuariavea45ideariişl
ExpoTransilvania deschide, în perioada 17 iulie-30 august a.c., în spaţiul interior al complexului expoziţional, un patinoar pentru role. Cele trei piste, destinate atît începătorilor, cît şi celor avansaţi în acest sport, sînt amenajate pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi. ExpoTransilvania asigură pentru persoanele interesate garderobă şi punct alimentar. Accesul în interiorul complexului se va face pe baza unui bilet de intrare în valoare de 5.000 de lei.
în “RfliGul palat al Iul Banffy"c a d ta ^ a s ia ia !
Foto : I. PETCU
Locatarii imobilului de pe .B ulevardul E roilor nr. 32
reclamă câ accidentul a fost provocat de lucrările de demolare efectuate în imediata vecinătate a casei. Aceasta în condiţiile în care, pe Bulevardul Eroilor nr. 24-26 au fost începute, cu aproxim ativ o jumătate de an în urmă, lucrările de construire a B isericii ortodoxe “Schimbarea la Faţă”.
Locatarii se plîng că, încă de • la deschiderea şantierlilui,
trepidaţiile provocate de intensificarea transportului greu şi de excavatoare a dus la crâparea pereţilor şi a tavanului. Ei precizează că pericolul s-a extins la toate etajele imobilului şi câ riscul prăbuşirii pereţilor este din ce în ce mai .mare.
Specialiştii susţin, însă, că posibilitatea ca prăbuşirea acoperişului să fi fost provocată de lucrările efectuate în zonă
este destul de mică, dar recunosc că acestea ar putea grăbi degradarea imobilelor foarte vechi din jurul şantierului.
Clădirea, denumită “Micul palat al lui Banffy”, datează din secolul 18, iar fundaţia a fost săpată încă din secolul 16. Din cauza includerii imobilului în zona de protecţie arhitecturală, începerea lucrărilor de reparaţie ar necesita obţinerea avizelor. din partea' Comisiei Naţionale a Monumentelor,- Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (CNMASI). Primăria Cluj-Napoca are, însă, posib ilita tea de a emite o autorizaţie de construire pentru executarea lucrărilor de urgenţă, dar oamenii spun că nu dispun de fondurile necesare. Reprezentanţii instituţiei au declarat că vor analiza cauzele accidentului şi măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei.
; v
i i ’P
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Ouj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o ca , str. N apoca 16
ILIE C Ă LIA N (redactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct);C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:T e l. 19 .16 .81 ; fa x :19 .2 8 .2 8 ; • \ TEL.:19.75.07-AUNTUDORBĂIESCU;SPORT:TEL.:19.21.27E -m a il: a d e v q @ m a il.d n tc j.ro - re d a c ţia - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RÂULE -m a il: re c la m a a d e v d @ m a il.d n tc j.ro - p u b lid ta te SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL. 19.49.81. -
- STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-L IV IA POP;S e c re ta r de re d a c ţie : T e l/fa x : s u b r e d a c ţ ia t u r d a : t e l /f a x : 31.43.23H o re a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FA X: 21.60.75
