PREŢUL ABONAMENTULUI: j

i cor. 40 han ',

2 cor. 20 bani. \

Foaie politicaApare In fiecare Dun«mecâ.

f>T an <“> .

o jumăisiw de »n . . . * cur. °*“*• .ja ,

îuniinia, Ameţi™ ji sita ţari străine 11 c>». anu.fl j Editura ţi tiparul „TipOgrctfî« Poţwmihiî*

kbona.mente se :ac U „Tipografia Poporului“ 8 ibuu Redactor resp.: Nicolae Bratu.

IKBERATE:

a« primo-o la BIROUL ADMINISTRATOR.(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un ţlr petit ptitna-datfi 14- bani, a dotw- aa»?

12 bani, & tr« ta-oară 10 banL

n

n

)i

La Anul nou.larăş ne aflăm în preajma unui an

ou. Ca de obiceiu, se cuvine să aruncăm

scurtă reprivire asupra celor petrecute

decursul anului, care acum se sfârşeşte.

Nu mai încape nici o îndoială, că anul

cesta-nc-a adus multe. Dintre acestea însă,

ai puţine bune, cele mai multe rele.

In tot decursul anului a domnit o seum-

ete marc dc bani, căreia a urmat seu tu­

rca mcrt.ni a alimentelor (cele dc-altf mân-

arii). Culmea scumpetii pare a sc fi a-

uns acum, de când cu crân.em:! râ/boiti,

nrc ştim de când s*a început, dar nu pu-

cm şti pc când sc va sfârşi.

Acest răzfooiu, — care, dupăcttm su­

im unii, nu s'a mai putut încunjurâ, -

eă aibe încă o scamă de urmări, pc

ari cu greu Ic putem prevedea. Dcoc.nn-

atK e destul a constata şi numai faptul,

a războiul european prezent înghite o mul-

me dc vieţi omeneşti, cum şi foarte mulţi

ani.

Cât pentru numărul soldaţilor, dc a-

eştia sunt atâtea milioane. Hani încă au

>st. Dar scumpctca cea mnrc va aduce

u sine, că banii vor deveni tot mai rari,

r prin accasta şi mai scumpi. Dcasemc-

o.a sc vor împuţina alimentele, fără dc

ui un războiţi c cu neputinţă dc purtat,

tă dc cc, spre pildă, s'au luat imăsuri pen­

ii cruţarea făinii dc grâu, care să fie amc-

ccată a i făină din alte cercalc mai slabe,

au pus apoi preţuri pc o seamă dc alte

ărfuri trebuincioase pentru traiu. Acestea

uit măsuri pentru populaţia civilă. Mi-

ţia îşi arc întocmirile ci a i totul deosc-

te. Bine înţeles, toate aceste întocmiri

: razimă pc soldaţi şi bani, cari se impu­

nea ză cu dc-abinelea.

Dar pe lâjigă multele mizerii, in le-

tură cu războiul, se naşte întrebarea:

and vom trece odată peste acest crân-

nr ăzboiu şi la ce ne putem aşteptă după

cea?

Istă o întrebare la care oricine ar dorî

răspuns cât mai lămurit şi cât mai

abnic. Numai cât nu se poate. De aceea

îbuie să avem răbdare. Cel Atotputernic

va ajută să trecem şi peste aceste zile

ele.

Să nădăjduim deci la mai bine, fiindcă

;tem vrednici. Am suferit destul până

■n. E vremea, ca să avem o soartă mai

ă.

In această speranţă dorim iubiţilor

ri cetitori; Un m nou cu bine, mai

ă bucurie şi fericire!

Situaţia războiului european.— După cinci luni de zile. —

Ne este dat să vedom cea mai îngrozitoare dramă, care a zguduit vre-odată

temeliile civilizaţiei bătrânei Europe. întinderea dezastrului o atât do mare, încât

nu e cu puţinţ\ minţii omeneşti să cumpănească măcar in parte laturile grozavei

primejdii, ce ameninţă omenirea.Sunt atât de îngrozitoare ravagiile acestui râzboiu, vârtejul lui Ameţitor lasă

urme atât de adAnci şi ruinătouro în intrenga lume, încât am puteil zice, că cel*

ce se petreo azi în lume sunt sfârşitul culturei moderne, formând o graniţă inti®

lumea do până acum şi o lutno ce va să vie.Pe câmpul do luptă dela vest (Intro Germani, Francezi şi Englezi)

de mai bino do trei luni beligeranţii tftuu po ticelonş peziţiuni, în care înmor­

mântează sute de mii de vieţi. Ambele partide s’au îngropat în şanţuri, în cart

cu multă greutnto pot nimer) gloanţele duşmanului. Au umplut npoi împrtjuri-

milo urcător întărituri cu alte apArftri (reţtlo de sfinnă, gropi de lup, etc.), cari

fac cu neputinţă asalturile. DenficMin.eii tiu mai umplut şnnţurilo cu mitrnliero şi

tunuri ou repetiţie, ciiri In caz do lipsă mătură totul. Şi în vremo ce, di* iiC4-st*

cnuzo, infanteria e novoit.ii să st<'U ascundă, cu arma la picior, c*lo două artilerii

îşi aruncă răvaşele morţii, grindir.a de gloanţe şi foc. Iată tabloul înapăimântâ-

tor al uriaşului front — do pe*te tiOo chiloinetri — întins din Marea Nordul»i

(Nieuport) pftnă Ia Hale. Despre o scăparo apropiată din Rceaată store »ici n»

pont» fî vorba. In cond>‘iunile prezente rftsboiul la vest va ţinta încă multă, foiirto

multă vremoPe cAmpul do operaţiuni dnla nord (In Carpaţi, CJaliţ-a şi Polonii*) luptei*

au luat do mai multe ori diferit«' întorsături. ( ’And unul, când celalalt dintni be­

ligeranţi a luat ofensiva (atacul), ori că din ni te consideraţii n preferit a rămânea

în defensivă (numai a sc aparii). Astfel iun văzut cum s’au Întâmplat cele două

noui grupări alo armatelor monarhiei noastre (după ocuparea Loinbergului d*

Ruşi), cum ^ noua gruparea (îertiifinilor după marea luptă de po linia Vnrşovin—

Ivangorod. In curânrt după neeen Germanii au luat din nou ntacul contra R«-

şilor, care atac a sfirşit cu ocuparea oraşului rusesc întărit Lodz. Iri ncelaş timp

Ruşii începuse a 80 retage şi din Gal.ţin şi Bucovina, iar armatele monarhici

noastre, — cari trecuse dela defensivă in ofensivă, — li urmărea din greu.

Intr'aceea însă Ruşii au primit uoui întăriri. In urma acestei împrejurări

au pornit şi ei atncul, atât in Gahţia vestică spro Cracovia, cât şi în Bucovina.

Tot uşă au făcut şi în parten do su* a Poloniei. Astfel am văzut desfăşurându-sm

în zilele trecuto mari şi crâncene lupte, pn un front grozav do lung, c*re încep*

din colţul Bucovinei, in graniţă cu România, şi ajunge până sus la Prusia orien­

tală, Iăngă Mărea ostiei, (Spre o mai bună orientare vezi mapa din „Calendarul

Poporului*4 pe 1915. A'di.)Do preacnt luptele decurg pe acest front de atâtea sute do chiloinetri. O

parto a armatei ruseşti a pornit cu un vehement asalt în ţinutul din partea Cra­

coviei, dar pănă acum au fost mereu respinşi înapoi. O altă armată rusească a

dat năvală asupra Bucovinei, po care au ocupat-o aproape toată. La trecătoriie

pesto Carpaţi Ruşii au aflat însă totdeauna împotriviri îndârjite din partea arma­

telor noiisîre. Chiar dacă au trecut câte odată inlăntru pe teritoriul ungar,

au fost în curând respinşi iarăş înapoi. De prezent — după cum spune ultimul

comunicat oficios — vremea nefavorabilă impedecă orice acţiune mai mare din

parte.* noastră îaCarpaţi. — In Polonia rasească încă au fost zilele trecute lupt«

mari între armatele germane şi Ruşi. Rezultatul nu se cunoaşte pe deplin pân&

acum. Şi de pe acel c âm p ie vesteşte însă timp nefavorabil, care împedecă mer­

sul operaţiunilor. Beligeranţii desigur că îşi fac şi pe ac\ gropi şi şanţuri, ca şi

pe câmpul de răsboiu franco-german.

Despre luptele dintre Turci şi Ruşi, tn zilele din urmă s'au dat ştiri dife­

rite. Ruşii au vestit, că âu nimicit complet un corp turcesc de armată şi au prins

câţiva generali turci. D in partea coman&H turceşti se desminte însă a-easta. D *

altcum şi in C^ucazia domneşte timp de iarnă nefavorabil.

D in ţările balcanice nu sunt momenie mai însemnate de remarcat. Doar

atât, că Albanezii din Durazzo au încercat să se răscoale, astfel că a trebuit s i

sără două vapoare da răsboiu italiene, spro a face linişte. Incet-incet se pare.

că Italia se amestecă tot mai mult in Albania.

P a ii- TOAIA RDBflRULUI*Nr. 1

Ştiri şi telegramesosite în decursul sărbătorilor noastre.

In aceste zile nu s’au întâmplat lupte

mai mari pe nici un câmp de operaţii. De

aceea dăm pe scurt numai momentele mai

de căpetenie. Şi anume:

Luptele în Galiţia şt Polonia.

Pe fronturile dela nord, in Galiţia, Bu­

covina şi Polonia rusească a fost zilele

aceste cam linişte. Ceeace a împiedecat

mult o desfăşurare mai întinsă a opera­

ţiunilor a fost timpul nefavorabil. Ninso­

rile, şi acum în timpul din urma ploile şi

negurile, se ţin lanţ.

Din când în când fee dau aici numai sin­

guratice lupte de artilerie şi anume pe

valea Dunajeţului şi in Polonia rusească.

Deascmenea în Bucovina se dau numai

unele mici ciocniri. Aici nc-am retras puţin

în spre trccătorile principale trupele de

siguranţă dinaintea puterii covârşitoare ru­

seşti.

Ruşii au încercat mai multe atacuri în

Bcschizii ostiei, apoi în Galiţia de vest,

spre nordost dela Zaklicyn, unde trupele

combatante au ajuns în nemijlocită atin­

gere unele cu altele; toate aceste atacuri

le-am respins insă. '

Luptele Germanilor cu Francczii,

Englezii şi Ruşii.

Pe c/.nipul de operaţii dela vest (M ân­

dria) Germanii îşi continuă luptele cu suc-

ccs. Deascmenea pe câmpul dela ost.

Francczii au înaintat in pădurile armo­

nice până în nemijlocită apropiere de po­

ziţiile germane; au fost ui<ă respinşi cau-

zându-li-sc pierderi foarte grele. Deasesne-

nca au fo '3-Crespinsc atacurile france/.e în

ţinuturile Arras, Rheims şi Scnnheim.

In Prusia ostică nu s’a întâmplat nimic

dc semnalat, afară de lupta victorioasă câ­

ştigată de Germani spre ost dela Rawka;

în această luptă au cuprins Germanii 7

mitralieze şi 2,000de Ruşi.

Cecacc a împiedecat şi aici desfăşura­

rea sistematică a luptelor a fost vremuirea

cât se poate de nefavorabilă.

Luptele cu Sârbii.

Pe câmpul dc operaţii dela sud e li­

nişte. Duşmanul nu mai indrăsneşte să ne

atace. Singurul atac, pe care trupele sârbo-

tnuntenegrine l’au îndreptat în contra avan-

trupelor noastre la Avtowaţ, Pani respins.

Luni şi Marţi.Luptele în Galiţia şi in Polonia.

Budapesta, 12 Ianuarie. Deln biroul de

preaă al prim-ministrului s’au trimis unnătonrelo

comunicare oficiale: Situaţia e ne.-chimbaiă. In

Polonia rusească, pe cursul inferior al râului

Nida au fost eri lupte îndârjite. Aici Rujii au

tncut in ofensivă încercând aâ-şi treacă prin

mai multe puncto puteri mai ins«mnate peste

râu. I-sm respins inaă pretutindeni cauzindu-le

perderi grele. In timp ce atacă infanteria. îd ţi­

nuturile Tecine a'a început un foc do artilerie*

care a ţinut mai multe «asuri. Pe celelalte frontul

n’a obvenit nimic de semnalat» Unei harnice

patrule de cercttare de-a noastră i-a sueces eri

noapte, ca să tirsbatâ prin lândurila duşmane

ajungând până in lagărul duşman, unde a îna-

intit apoi până la locuinţa colonelului rus. Din

această îndrăzneaţă întreprindere a’a întors pa­

trula coas'.ră aducând cu sine ca prisonieri un

ofiţer rus ţi şase i oldsţi de rând. (. <. î t:m ;««-

du s« ţi acum i un ii' soldaţi ruşi m* îmbracă

In i ni forme austro- ungare, amintim ti » ciuj, ci

faţă de astfel de ofiţeri ţi soldaţi tuşmani, cari

In aceit mol calcă în p'cioare legile ţi obiceiu­

rile riiboiului, nu von mai purcede, cn ţ' faţă

de o partidă beligerante, — ci mai a>pru. —

General H^fer.

Luptele Germanilor cu Francezii,

Englezii şi Ruşii.

Budapesta, 1- Ianuarie. Marel# cartier

general german comunică cu liua de 11 Ianuarie

următoarele: Pe câmpul de operaţii dela vait:

Lângă Nieuporl ţi Ypern (1» Belgia) fi «pro

«ud dela aeejte «’au dat cumai lupi« de artile­

rie. — La L* Boiiiole, *}>re nord dela Albert

am aădSrnicit un ala: dujman.

La nord dela Souaona Francczii, căror»

le-a succis eă pună mâna numai pe o mici

parte din tranşeele noastre, au atacat din nou»

dar până acum firă rezultat; luptele »unt încă

In curgere. In apropiere de Soupir n’au fost

lupta în zilflo din urmă. — Spre ost dela

Perthoa trupele ţi-fcu recucerit dela duţmani

partea do tranşee, pe care o pertlură mai îna­

inte. Duţmanul a avut ţcnleri grele. — Ofen­

siva noaolrh !n Argoni n înaintnt iarlţi — In

Alnacin pup^rionrn a foit în gpnrro liniştr.

In l ’runin ontici proum şi In Polonia do

nord mtunţin a rimn« nr»-Uimlmtft. ()fen»ivn

normtrît din pnrtoa nceen a Poloniei, care In-

tindn «pro nord drla Vinuiîn, înnintriuA Încet

din cauza timpului ntfnroiabil.

Răsboiul Turcilor.

Budapesta, 12 Inmmrio. Cartierul turconc

comunică oficial cu ziua do 11 Ianuntio:

1’tcna \ii'A publica ţt.ri fnlşo dcipro În­

frângeri turccşti. On răspuns la acento ştiri ma­

rele Cjttior general otoman dfi puwlianţii cu datn

dc 0 Innu.'rio telegrama comandantului trupelor

din Cnucnz, telegramă roferitonro In operaţiunile

do aco o po timpul nx'sior doua »ăptnmAni lin

urmir. Telegrama npune următoarele: Po frontul

principal trupele nciistru au ocupat t oziţiilo duş­

manului, cnri BthpAneau întreaga perspectiva pAnă

peste hotar.

I . ţinuturile Ardngam ţi Olty luptelo au

incettit din cauza frigului ţi » znpozii, caro cauo

încontinuu. In Aatrrbei ijnm trupelo noastre ur­

măresc mereu po duşman cu toate, că timpul o

nefavorabil; aici dujmanul e în retragero. Ruşii

afirmă, că comandantul unei divizii deanoasUe

ar fi căzut prizonier in mAnile lor. Ştirea aceasta

e falşă. Do fapt lucrul stă altoum. Anumo Ruţ’i

au prins într'un sat un transport dc răniţi cte-si

noştri, printro cari «o afla şi un brav conandant

do divizie grav ră ut. Po ceialalţi răniţi i-na o-

morât Ruşii, iar pe comandantul do divizie l ’au

făcut prizoner.

Două batalioane do infanterio engleze a-

vând cu ele două tunuri cu tragere repede au

locercat eri, pe valsa Ciornei, să surprindă un

detaşament de Arab*, d^rau căzut în cur?ă. După

o Ijptă de două cinuri duşmanul a pordut peste

150 de oameni în Tiorţi ş: răniţi. Arabii au în­

ceput urmărirea du;manulu5, care a cîutn* ?ă

B apc cu fuga. Dintre Arabi au căzut numai 16

oameni, cu toate că duţmanul a slobozit focul

asupra lot dintr'o m*re apropiere.

Toţi abonaţii, când trimit bani sat' alte scrisori, sunt rugaţi a ne scrie şi nu­

mărul de pe faşia sub care primesc foaia.

Asta e de lipsă pentru orientarea noastră asupra mai multor lucruri.

Bucuria izvorâtă din suferinţe.

— RSniţli noştri şi Nayterea Domnului__

In vremurile aceste tulburi ţi vijeli­

oase eând întreaga lume e stăpânită de măcelul

deslănţuh între pjpcmre, un strop de bucurie

trecătoare aau de mângâiere sufletească arc e*-

fectul minunatului bulaam, care alină durerile

rănii sângerânde. C’ând sufletul omului este îm-

picat şi malţămit, durerile trupeşti nu mai

«unt aşn mari, Iar amirita visaţă nu ni te mai

pare atât de nesuferita.

Crăciunul anului 19î 4 n'a adu» războiul

*i n’a adu* cneazul între oameni. "Urgia riiboiului

pornise în lume cu mult ieflintea Crăciunului»

icumpeUa ţi jalea ]« ca»a Românului deasemene*

au pornit »&-ş! caute »l!aţ mai ’naint« de »

aoii bunul moşneag. Moţ CrXcinn a Tenlt tot

conin fii blând, tot darnic ţi cu argint în barbă

dar In anul aceita, dacă oamenii i'au înrăit,

aţa de tare fi dacă darurile moţului nu s’au

mal ajun» Ia toţi, — nu-1 el de vinS. Cu mult

mul» ca altetlâţi a trebuit să alerge Hoţ

Crăciun In anul acnnla. A trebuit să străbată

lntAlu printre bubuituri do gloanţe ţi tăiţuri do

fâbli colo, departe, pe câmpul de bătaie. Şi •

•recut moşneagul ţi printre gloanţ« ţi ptin «s-

cuţiş do năbii, dar eră cAt pe ari să nu poată

tr»ce şi prut» răutatea omeneaaoă, care i n’n

pu» în cn'o. Numai cu mare groutato a pututf

o olipS, «ă mângâie frunţilo celor amKrlţi, nă

binecuvinttr.o pn cel istoviţi ţi î l dce tărie celor

ce luptă In ger ţl în viecol. .

I)e-acolo Moţ Crăciun e'o întors la cel

de nnaxft. yi fioi: răniţi!, cţl necăjiţi ţi îngăn-

durnţi, pîirinţii trttdîţi, femeile lipiit« ţi alăbit*,

copii plânşi şl denculţi ţi mulţi alţii, toţi nu

tăbXrlt ]>o bietul Moţ Crfrciun. Iar dacă moţnea-

gul n’« mai avut pentru toţi cât« ceva, au por­

nit *» 1 lnvinoviiţeaiică pe bietul moţ, punâmln-i

în cărch toato rclelo blestematului de an, ca şi

oănd «1 ar fi r»*punz3tor do prontia oamenilor.•

In npitnlel» Monarhici sunt răniţi d in­

tre tont« naţiounliuţilo, deci ţi mnro ţiart*

do Rom Ani. AcaaUa nu sângerat luptând apre

n-ţi răscumpăra pe icnma urmaţilor o soartă mai

bună, iar cAnd viteazul braţ a căzut moale aub

ploaia plumbilor duşmani, ţtiinţa omenească

alorgat să refacă ţi să îngrijcaioă ca a «tricM

*ot ştiinţa omului. Au ^ost trimiţi deci prin

itpitalo.

In încăperile mari, cu paturi multe, st«u

voinicii noatri întiaţi pe spate, învoliţi, iar gândul

lor daapfcnă toată povestea unei vieţi fără noroc.

Toate se vor putcit opri In lumeaaata, dar gândul,

— această comoară & sufletului omenesc, —

numai bunul Dumnezeu o poate opri. Şi Sn mint«*

bieţilor răniţi vin gânduri, bune, amintiri fugar?,

dar mni mult gânduri Degre ţi gânduri triste le

Uec pe dinaintea o;hilor sufleteşti. Acolo afara

pe câmpul de luptă a’a răsboit cu duşmanul ş\

şi.a trimis trupul la luptă, dar aci în liniştea

spitalului se răîboieşte cu sufletul lui, cu trudi-

tele gânduri ţi acest răsboiu al minţii e m n li |

mai dureros decât cel d:ntâ;u.

Pe fiecare om 11 atipâneşte două simţ-a-j

minte: siibâiăda ţi mila. Mulţi insă au put^tj

înăbuşi pentru totdeauna »imţulcel dintâi sprej

a lu:râ numai sub imboldul celuilalt simţ, a j

ailei. Alţ i insă, fiind porniţi mai mult spre sSI,

bâtâcii, ?pre e.uzimi, numai după ce au

mulţimea relelor izvorâte din siaţul prim, ătxri

intor* cu tot -ufietul catri simţul milei ftlir

du «*ri »1 fa cină ispte bune. In urma «ic.

ace«t cr*|tinec s’a ridicat spitale peste f' tos-

iar doamne mari, lă?â*d plăcerile la o ps

alergat aă epele rini şi să lege răciţi, j-

S&E, 6 SOIA P O W R U L ’U?

fiinţe bnne la inimă putem r.iee că eluj»»c în-

vaţ-S'uiilor ini Hr.~:o5, car.-- is<- învaţă să >..• iu­

bim (ie aprc-i pcle. Deci ţi b mia

nnjier'i Domnului. .. 1 > ■ u: ■

acel» persoai.c car ing--:j •*.; j t răniţi.

Naşteri1! Dom' du' tu ;• :iil n •--ţa * fost

o 'f!;i)ătoare :r -t*i. tir» < h io t i;n ft •.*h*,‘i!ri yi

fără veselii, di-r in srh n-i> e bâ'-uuteu care a

coborât în suflete pace, care a micşorat gândurile

turburi şi care a descrăţil multe frunţi brăzdate

ele necazurile vieţii.

Pentru răniţii noştrii, — aceşti desmoşte-

niţi ai iorţii, — cari dau tot pentru altul şi ni­

mic pentru ei, a’a aranjat sărbări de Crăciun

tmde Ii s’a ţinut vorbiri frumoase, a’a făcut slujbe

iumnezeeşti ţi s’a împărţit daruri între vitejii

oari au trecut pe la poarta împărăţiei Morţii, dar

înăuntru n’au intrat. S au făcut sărbări ca aces­

tea peatru prăznuirea Haşterii Mântuitorului, In

mijlooul celor răniţi, la: Sibiiu, Braşov, Turda,

Deva, Lugoş, .Viercurea, Viena şi In alte mult*

oraşe, aU căror nume no «capă din vedere.

Doamnele române mai cu seamă a au remorcat

eu aceat prilej, undo prin fineţa mânilor ţi du­

ioşia cuvintelor au vinile, at multe răni şi dureri

auflateşii Încuibate In auflttuîe voinicilor noştri.

Ştiri diferite.— Generalul Franc Liborius, care a cu­

ci rit Belgradul dela Sârbi, a fost pu» în dis­

ponibilitate (In penai»).

— Mitropolitul greco orientai nl Bncovinei,

Dr, Rcpt«, «’a refugiat cu intr g con silitorul «au

în Ungaria la Bistriţa şi npoi la Cluj, de undo

a plecat la Vionn.

In 27 Ianuarie vor fi asentnţi fn Franţa

recruţi rari ar fi aă vie Ia rând doar în 1916.

— Din Milano (Italia) no anunţ», că o

firmă de croitorie de ae^lo a liferat Herbini 40,000

•de unitormo pentru a ddaţi.

— „Biroul do corespondenţa* din \ftena

apune, că O baterie ruseancă car® eate însărci-

nată cu naediarea (fncunjurarea) Pţcmiylui, cu­

prinsă de admirare faţă do vitejia garnizoanei din

fortăreaţa, a trimia următoarea felicitare: „Urâm

tuturor vitoj'lor apărători ai fortăreţii din toată

inima un Crăciun liniştit şi vo*el, bucurm yi pace

pe pLmnnt. Dumnezeu aă vă îndeplineaţi do-

rinţnle; aceatea aunt sinccrili urări al» ofiţerilor

yi sold aţilur bateriei a .Va fdin a I l a brigadă

ie artilerie ruaeaael“.

— Ilrgelo Italiei a numit 34 do aenatori,

Intre cari pe Albertioi, directorul renumitului

xiar »Goriere d>Ia fiera« ţi Uarconi, inventatorul

telegrafiei fără aârmă.

— Maiestatea Sa monarhul nostru a dat

amnestiaro (graţiate) tuturor dezertorilor ţi fuga­

rilor militari până la contingentul din 1894. Ccice

doreac să sa Întoarcă acasă, trebue s’o faoă a-

ceasia pănă U 31 Decemvrie.

— Guvernul sArbeso * primit propunerea

guvernului englez de a intemâ (aşeza) prizonierii

austro-ungari pe insula Malta Trrnsportul ae va

faee peste Antivari. Sârbii se lfudă, că numărul

prizonierilor se urcă aproape la 60.000.

— Intr’un diacura (vorbire) citră soldaţi a

zis regele Belgiei, că năd&jdueşte a intră In cu­

rând )n fruntea soldaţilor săi în BruxeLa.

__ Foile din Berlin scriu, că marina en-

glesă a prierdut pină acum 3 cuirasate, 6 cru-

ciţăuare mari şi 4 mici.

__ Rezervele de aur la băncile Germaniei

au sporit până In 31 Decemvrie cu 17 milioanej

ajungând Ia două miliarde şi 93 milioane.

__ Ca ambasador (ministru) al Franţei la

Roma a fost trimis fostul preşedinte francei Lou-

bet; ca ambasador al Germaniei se află fostul

csncelar (prim-ministrul) prinţul Bulow. — In-

^resaaţă întrecere ! . . .

— Dtină so-oMile advocatului Henri Me-

eson di-Ia Curtea r!<* nj-t-i (judt-csu; in iva njfti

înalta) •im Brux«})., Bei^in or fi si.r> rit i.^gube

în timpul războiului în ■fuma 'Ir 3 (u\ i) miiiardt

168 m i o*t:e fi 465 ntii do f.uici.

— itaüenii nu judecat în Tripolis un

j German $i soţia lui la iâ tj un an tfmnij« i*n-

j truca au găsit la ti un «l^poza de arme.

— Din Tokio (Capitala Japoniei) se ves­

teşte, că şeful partidului guvtrnamtntal Synola,

s'a rostit in favorarea trebuinţei de a încheia o

alianţă in toată forma ou Ruiia.

— Guvernul francez a hotărit să emită

(dea) obligaţiuni pentru un nou împrumut de

stat de două miliarde franci.

— Foaia germană »Kölnische Zeitung*

aduce ştirea, că Francea.i încă triotit ajutoare

Serbiei ţi anume prin Salonic, iar Ruşii p* Du»

năre. Tunurile Franceze sunt Însoţite de tunari francezi.

— Biroul turees« da informaţii anunţă^

că Ruşii distrug cu totul satele dm Caucazta.

Fiind siliţi a ihj retrage din unile părţi, ei au

dat foo la vr'o 40 de sate, pescari le ocupaseră

mai ’nainte.

— Ministrul prejsdinte bulgar IUdealavoff,

la decuriul desbstorii bugetului ministerului de

externe, a reinoit zilele trecute declaraţia aa de

neutralitate ţi a asigurat din nou, că atâta timp

«ftt interesele Bulgariei nu vor fi puao tu joc,

Bulgaria va păstra ţinuta ei de acum faţă de

vecinii aăi.

— Din Londra se vesteşte, că guvernul

Statelor Unite a Invitat pa toate naţiunile ’aud-

americane, aă trimeată la primăvară la Waş'ngton

reprezentanţi financiari la congrwiul ce va avea

ioo acolo, |>cntju a ae lua măsuri In inkrtMul

comerciului yi indiintriel celor două Acntriri (do

nord ţi do aud) faţă do răiboiul european.

— Foaia „Neuwe Rottorilamsehe (Xiurant*

aduco ytiroa, că in ailala din urmă au aotit la

Havro (port frmooez) şi In alte porturi din nordul

Franţei, mai multe tranuporturi do trupe din co­

loniile engleze. Numai la Hnvro ar fi aoait

40.000 do oameni.

— Din Iyondra ae anunţ*, că regele George

al Angliti a trim'a preţ'iIinUlui Franţei I’oincar«'

o telegramă do felicitam do Anul nou In care

declara, că o aigur, că noul an va aduco o ţi

mai atrănaă prietenie intre Anglia ţi Franţa şi-şi

exprimă aperanţa, că râsboiul va fi In curând

sfârşit. — In telegrama adresată preşedintelui

fltatelor-Unito, YVil*on, rrgeJe George dorejte

nproapcrit«t« statelor cu cari Anglia întreţine

atrânao legături de prietenie*.

— Foaia franceză >Matin< aduce ştirea,

că perderile Ruyilor până a^um fac un milion

şi jumătate do oameni. Din cercurile germano se

ausţino însă, că Ruşii au perdut până acum în

soldaţi cel puţin milioane.

— Din Amsterdam (Olanda) se aaunţă,

că regina Wilhelmina a trimis scrisori cătră so­

ţiile domnitorilor englez, german ţi belgian, ru-

gându-le să se intrepună pe lângă bărbaţii lor

In favorul picii.

— La 15 Februarie în Franţa ee vor în­

cepe asentările pentru recruţii, cari ar fi obligaţi

să se prezinte abia in anui 1916. Cei aflaţi de

buni îţi vor începe serviciul militar in M&rtie-

Ştiri din România.— Comitetul societăţii macedo-române din

Bucureşti a ales ca preiident pe T. Dinisehiotu

în locul răposatului Dr. Leonte.

— Prima şedinţă a »Crucei Bojiic din

România, a cărei prtzidentă este Reg>na Româ­

niei, s’a ţinut săptămâna trecută. Ca preşedinte

al subcomitetului de direcţie a fost ales dl Al.

Marghiloman, iar ca membrii: profesorul Obreja,

r>~:nt"l G e^ '^ Dr. P- r V--n şi Tîag-

T'l .is..r i' hi.

— l»r. [. 1 > ut> .■ 'ino şi i ‘ . I. :

j C -:i '•S”::ţii 1.;‘,' >:i'v i-ol.l • ai R ;■ ;ln ■ ui plecat

j l-i P .i m cu ii k • «at* ( -sărcii!:' ) j •• iiiifi. gtt-

{ Vflrnui fran • /..

j — L» 2-t Oc*;:-.* viie v. o« r iubiţi

J i - iu ii.T :ii.î ■i .xrcu ■ • î Ik.. ;i •• D'.r-ere,

aţa Ca dinguru uouiuuicaţx) mtre Kcuiânia şi

Rusia sa face prin Ungheni. Vapoarele româneşti

sunt acum singurele, cari mai fac drumul po

Dunărea de jos, înlesnind comunicaţia cu judeţul

Tulcea, care e lipsit de căi ferate.

— In îatreagă România, din 30 Ianuarie

p&nă 8 Februarie n. se face o nouă osentarea

a glotaşilor din clasa B, cari n’au fost aflaţi

do buni în cei 7 ani din urmă (cum de pildă

s'a făcut Ia noi pentru cei dela 24— 36 ani).

— Pe buza unei ţtiri, — încă neîntărită

oficios, — o t rupă do căzaci ruşi ar fi urmărit

ţi pe teritor românesc pe nişte Bucovineni, cari

au trecut iu România apre a fi scutiţi de răs-

boiu. Căpitanul Stâtescu a oprit pe oăzaci, dar

ei n’au vrut să se întoarcă inapoi; atunci sl a

poruncit trupelor româno să puşte, astfel cS. dai

ruşi au rămas morţi, doi greu răniţi, iar oeialalţi

au fugit.

Starea sămănăturiîor.Asupra stării s.itnUităturilor lipsesc în

anul acesta, în urma stării dc războiţi a

ţării, rapoartele oficiale dc iarnă, cari dc

regulă se dădeau totdeauna în alte timpuri,

începând dela Crăciun tot la 2— 3 săptă­

mâni. De prezent lumea este avizată nu­

mai la ştirile private din diferitele părţi

ale ţării.

Conform acestor ştiri, starea sămână-

turilor este în general mulţămitoarc. Prc-

tutimlcnca in ţară lucrărilc agricole s’au

săvârşit şi sfârşit la timp şi in condiţii mul­

ţămitoarc, deşi pe moşiile mari, câştiga­

rea braţelor dc muncă a intimpinat greu­

tăţi destul dc mari. Teritorul sămănat arc

cam acceaş întindere, ca şi în anul |0 |J.

Starea sămănăturiîor, cum s'a spus şi mai

sus, este in general favorabilă; umezeală

este destulă, ar fi dc dorit să vină ninsori

mai mari, cari până anim au lipsit şi sunt

foarte dc lipsă pentru a feri sâmănăturilc

răsărite dc inglicţ. -- Rapoartele asupra

stării sămănăturiîor din Austria asemenea

sunt favorabile. „Rcv, Ec."

Despre curajul „Valahilor“A ivocatul ungur Geza Dotnboviîry, fiind

şi el mobilizat şi dm pe câmpul de luptă din

Serbia, aoolo a trăit intre soldaţii glotayi români.

Cuprins de admiraţie faţâ do ac?ţti viteji, eari

işl apără ţara cu îndârjirea cânelui eredinefoape

stăpânul rău, advocatul Dombovărj a arria unu;

prieten ds-al Iui, care e gazetar, urmăuiarele rân­

duri : »Noi aici în Serbia facem serviciu de re­

cunoaştere, zilele se strecoară frumuşel. La luptă

In părţile aceste Încă nu am ajuns. Tot la trd

iile se achimbă câte un pluton la loc potrivit,

de unde se uită chiorâş la Sârbii, cari puşcă ta

vânt şi apoi ee Întoarce înapoi. O, »Valahii* a-

ccţtia, sunt soldaţi absolut buni! Maghiari şi Va­

lahi deopotrivă. Aici în T. nu au lăsat nici un

rănit şi nici un mort de-al lor pe câmpul de

răsboiu. Se vede că nu se întâmplă aşa şi Ia

alt« naţionalităţi, de aceea se subliniază momen­

tul acesta. Generalul de aici e un saHat incar­

nat austriac, dar când a mers la atac regimen­

tul de glotaşi valahi dela Lugoş, a plâns ca un

copil de admirata lor*. — Mai departe acest

advocat scrie despre vitej'asinguraticilor »Valahi«

lăudindu-i pe toţi încheie scrisoarea cu urmă­

toarea întâmplare: »Mai deunăzi, dapă un ser-

Nr. 1 ÎCIAÎA SOBORULUI Pag

viciu de trei ele şi trei aopţî, la nvezul copţii

t u p ira t la hotar. Am eodt la nmia*', c^lhnind

«am o oră. Nu ric că a « aosit «printesi, dar

nai fo it arclo la tinpnl fixat. Erau flo taţi do

«liia a doua şi cei mai tineri «tau trecuţi da 39

ie a n i . . . A fost un rar că t>‘a râtărit trcBul.

£ ra u utmlncsţi ii rupţi de wt<*, dar nici unul

ku a'a plâns. Vice colonelul austriac a r» des­

pre ei: »Acejti plotaţi lUBt glotnţi id*aii (d*

cea*enăaat''. Trei sila au fost de serviciu ţi fao

»arjurile cu o destoinicie de ndm'rat, f iră de a

sa plâng««... — Săracul glotaţ »valah* Iţi dă tet,

ek'ar ţi sufletul, numai să-ţi lndcpliatască da-

toriuja, ce prin legile firii î-îc cete...

Schimb de telegrameîntre Papa dela Roma şi împăra­

tul Wilhelm al Germaniei.— PiBtru elib»wre prizonierilor fcolBavi. —

Ia crâncenele lupte, date p* Int:nsele tron-

teri d« bătaie, mulţi au clxut priionitii din

cauza că au fost înruajuraţi din leat» pliţdede

riujmuB. Dar mulţi au ajuna în mftnilc duţma-

bu!»I, deo*n*-c* In »omrntul nKvMirii n'au sâni

arat nici aiScar putere »A se tArascA In o pnrte

iin c*lta duţmanului,

S i lnlm do pildă cazul, cK araiatida lup

Ibt aro iţi Mau f.nţX ’n fnţă. Pin amând uiA pKr-

ţilfl ao lnr»po f.cul ucigător ţi turbat, t'rl.\ tu-

nur.le, ţipi puţlHa, sboară glyanţrlo c% pioni»,

iar luptători din nw.WlotiK ptrţile pn f j -td ru

J:»jirr,irc. P-i lai/tmpli însjl < ă o ■ nre-

ti r* ruj>» ţirnriln celuilalt*- pi rţi, încep" f-otil

mai aprir.!*. mal îavcrţuinl ţi In urmi, iu n«*!t

ca Iiniocila alunul duţmanul dela spate, far;*’

it-i iî*fn Toio nici *S fupâ rum p c cnfb\ Aimntn

înfrânta fuit?, llUând tot in urm* ei, căruţe, m>t

tiiţ i. oameni ţi mni a!r<* tiuiţi. Risipi nui cu

«'-nroă pjt»ftr eAmpido ru impurii# lor ţi di«

nici o parte nu pot cAp.MÂ tjulor: ni lor fug,

duţmaaii vin, a*tM ei «înracil stau lntr« doaă

focuri. Iu urma trcceril trupelor duţmnne, —

da mult<i ori pute trupurile lor, — Tin snnitoţii

cari li stting curo ai strânge ciupercii» tn urma

ploii: jx’ c«)i mai riiu rftniţi li trAnteţt« uitr.r.i

In vr'o groapă pâtlk»ita, inr po coinUlţi ti inu

ds-nr nlma |i ii laden<A [.rin spitnltiri. Inlro ei

punt mulţi cu picionri'I» sau cu mAnile rtipf\

*aa Altcumva «cîiilodiţi, cari in toată vieaţa lor

bu mni «unt buii de vr’e trcsbii, dn decum si

aiai pontă purti puşcr’ .

P«ntru aceşti nenoraciţi n «tiiniit Fnpn

dela H«na prin ttlegrama de msi In vale, ca

fii p»at& fi nenorociţii do ei cel puţ;n po vetrala

familiare ţi si se pontH bucura do n.infjAirre.i

ţi îngrijirea celor dr»ji.. .

D jp l talegnina friniiă din partea Pr.pci

impîriitului Vilkelm »1 GumrBÎci, ţi <hi[ fi rău

pun»uri!e dat« sa crede efl .*»Nrn*lâ chc^ttnmo

pe va rezolra cil da turĂr.d

S:h:mbul da telegrame Intre 1 np^ralul

Tr.lb^In «i Papa d-;Ia Romi c următorul:

M. S»îe Wilhelm I I împMiAt perman:

A rânl incrtdsra în «utimantul iubirii de.iproi-

p?!u:, de care a»te cuprin'i M. Voa<t*i, VA

raram, ca .=S îackrip anul trecut ţi să începeţi

altul prin o atţîcn» de maraiicic princială; pri­

miţi prapaniraa Neutră, ca pe viitor, arai pri-

ismeri, taci eunt c«nsderaţi ca neapţi, pentru

«irriebl militar, fie ?ch:mbaţi. — Paf a

Bentmkt XV.Irepâratul W îlka ln i b ră*pun» Pap«i prn

u Tr.ă:.' .-.r»a toî*jrr»»l: gr Sale pontifioelui Ron’.n.

Muî‘,im = ; f>«ntn telegraeis Sf. Vaiitre ţi A?:-

rar Ycastrs, c£ propunerea, carc

are da =s-:.p uţsrare*. prj^n'erll'r de r^^oiu.

*Eap:i 7*er.;ru ir.i!iţ:e, e ir.i:rr.-'ir,&;ă de tos*.-

«trop.î*. a Mra. Iibir.a a^cea a deaprospelui.

care » Icşpirst «cesslS propunem corespunde p«

deplin convingerii şi dorinţii Mele.

Wilhelm II.La prrpunirea Papei ţi-ru rat învo'alaţi

celelalte state beligerante. Se cre<le, ciS locul unde

are eă ee faeft 8th:ml ul, va fi orrţul Basel d:n

Klreţia (cate e stfit »b'olut inutrai). Astfel se

vn ajunge, eă toţi bolnavii prifonitri vor putea

nifcrge In patria lor.

Sibiiu.^lS Ianuarie b.

An nou...An nou, ne punem în tine,

NidejJile noastre de bine;

Coboarfi pe-aripile tale.

Din ceriuri spre-a plângerii vale,

Iubirea din inimi stArpitii

Şi pacea de-o lumo doriţi.

Din lutul Ingrflţat cu sAnge

RfisarS pentm cel ec-ţi plAnge

Pe tst&l său, sau al lui frate,

— Do mulţi dorita libertate!

Petrra Dascălul.

Cătră cetitori.L ; nutritul «„iuta :■.») r.duH .Calcndn-

rtll dc părete", j i' cam toţi abonaţii >Foii Po­

porului* II primesc în rîn«t<-, ca in t >ţi n. ii. A*

botuiţii c i noi, ;*iri v.>r ît:tth dţ> ticum înainte,

i >cii pritin •‘C un calrtulnr do pKntto in cînsto.•

l ’o ccico n’ati trimis Inra abonamentul,

ii tuf;;‘im a l trimito în zilei« nresten, ca s& nu

fimriliţi n In opri funin. Do i dntii cu abonamentul,

pot trimit« banii ţi pentru cÂtcvn cil 'îndure. Fra-

ţul o ^0 bani pro rxumplar, inr f> bai i deosubit

pentru poftii. Voii ţi cclo HcrÎ!*o In pagina 7.•

Din acont prilej no împlinim o plăcuţii da­

torie a ndtico o sinccrS tnnlţămită tuturor

•;cel >r iubiţi nbonnţi vrebt, cari, py lânp.'i ei,

n»-au nvti trimin ţ! nlţi ntionnţi n ,i E o dov.idîl

nccasta, dcipredragosica co nu sinpAnt şt« po toţi

deopotrivă, cautAml n no nprupiii mtrm unii da

ulţii. Po do nltil prirtc o un Mtnn ncrftn, cî\

scrirul nostru p; trun !o in nrciui tot mni lnr/ţi

ţi ci. t-unU-tn tot mni bine iiiţeleţi. Do nrrcnş

bunăvoinţa Vii nipim pa toţi ţi în viitor. A c&«-

t if i ficenre abonat vediiu lnri"i cel puţin unul

nou, nu e mnre greutate. N J, Ia rindul nostru,

inrfl r.u vom strildui cft fnrem foaia tot mni plii-

cuta ţi mai ink-rcfantii, de;i nvem i-A luptam cu

e seama de gTi'U'.iîţi.

Numeri de probă din foaie trimitem la

d irinţa, cu plsc.re oricui. E deştul a ni sc c«.re

po o cnrtc poitiln. Abonarea fc poate face cu

începutul la f ecaro lunâ. Preţul e un fcngatel

de -1 cor. 40 bani p-j sn ;i 2 cor. 20 bani pe o

jumătate de an.4

Foaia nu o putem da pe aşteptare,

fi in cha accasfa ne prea îngreunează pur­

tarea socotelilor pentru cari nu plătesc h

vreme. De aceea să nu se supere ceice

ne-au cerut amânare de p la ţ i, iar noi nu

Ie putem împlini dorinţa. Purtarea I2

astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, nc

ar încurci şi îngreuna achninistratia din cal?

afara de mult. Doar pentru astfel de re

stanţe ar trebui pttrtat c.îrţi deo?chitc, ş-

să sc trimită îa vreme atâtea :cri? ;ri ş'

provocări — ştim din păţanii, — c;ri spe

se de —uîteori întrec suma dc 2 cor .'Obani.

Toţi abonaţii sunt rugaţi, — ci

trimit bani, cer schimbarea adresei, ser

ceva la foaie sau fac orice fe! de întrebi

— să scrie negreşit numărul de pe faşi

sub care primesc foaia. Asta e de lip

pentru orientarea'noastră în multe privir.

atât când e vorba de bani, cât şi la alt:

de publicaţii ce ni se trimit. Iar abonr

cei noi Încă. să scrie, că ei numai acum

boncazS foaia întâiu.

O foaie militară pentru soldaţii 1 mâni. Foaia „Drapelul“ ecrie urna&toarele: U

prietn «1 siarslui ne trimite nrii S ( l i P

ţi 10 (17 Doc.) a buletinului litografiat,

«pare p« câmpul de luptă în limba romi

sub tllu l: „Fonia militară a armatei I I “, ecr

anume pentru a însufleţi soldaţii nostrii, <

lupta In Polonia. Dăm acum o singură ţ

din nr-ul 9, npSrut sub titlul: „Muzica milit

in linia de luptă1*. Nu departe de Noworadoc

(Poloaia rusească) stau Românii ţi unii eolc

unguri In ţanţuri IntArite, foarte aproape de i

tKriturile Ruţilor. In una din silo bo aude c

partea duţmani o muticH militară cântând n. lodtt naţionale româneşti. Ruţîi aveau do &:

ca cu acest« cAnte?e sS mîjte inima brav"

RimAnî ţi si lo ppunft, că ei nu urăsc de

mmAnespcB. Ca rS^puns începu muaca nonr

• A cSnte imnul: . Doamne (ine fi froteţt. Nepri ţit interesant ep:sod. — Nr-ul 10 so 1

cbein cu următonteil io 'ă tadacţioBală: ,F «

nonstrS militară voeţt« srt nducS la cunoţtii

roldaţilor iu o fotmK uţor da Înţeles lntAmpl

ndivArntc, bravuri «silitara ţi «Ala o lntAmpl:

bml i’. Qrcine ddn arnatA I I a, enro ştie tMl

sputifv do nceMe fiiptw eilo primit da lucrător

(oii minstri!. Invitiim «laţerfi ţi aoldnţil n«r

ca sii nc comumi«n co tred d# potrivit. ORy

sS ne trimită dendrapiul p« gdraia „2-Arn

Comando“, iar soldaţii prin aomanda eompa«'

n cucndron\dui *&u a batanţi, de «ara ** ţ«t

Din foile u n g u re ş t i . . . Foaia unfftnrat

>Ai F.it«, care apare la Budtpcsta, vorlr

deipre cuvimtarea da anul aoa a aontalui Tv

7icc intru nltaln: „Contele Ti«a, — In vorb^

lui — n'n făcut amintire de aatînrleraa (marin

drepturilor politico ţi b 'kimbaraa de lip*» n vn

noastre economice. Cu tonte ca daspro aacaia

so mai pento tăc*,i. De pe cAmpul do bat

(din trnnţcp) so reîntora alţi oameni, cu s.

idti; mi mai sunt tot aco’S, cari au plicat a«ţî!

Mulţimitii Domnului, ia elmpul de lupt£

»'au dcfcbis ochii, pretenţiile lor e«io nJcâ

crescut. Aceţtia nu »0 mai ladoetul««) au vo;

geale ţi cu fap'.e de jumktole“.

Reprezentantul Anglie! Ia Papa.

Ilcnry Howard a fost trimis din partea j u t

nului cnglei !n misiune (înKărdnare) spj;ia

la Papa. Din Roma sc anunţa acum, cX rep

lintantul Anglx-i a primit îndrumări din par

guvernului niiu ca s.i exprime PfljKÎ, — ia

1112I0 guvernului. — feliutirihs din prilegiul t

perii dc Papii ţi tot orinta fă comunice ţi rt

vele acilea, cari au silit pe guvernul Angliei

se amestece in luptă, după ce n'a mai avut r:

un mijlo: p;ntru ?u*ţinerea pieii.

Un profesor maghiar despre Romi

Profciorul univ^riitar Cholnokv, fiind intre

de un g.z'tar dda foaia Clujana *Ujsig< d

pr>- *1 • :..'rur lcr, sr fi spus, între altele

iir ii - *• ţiv;r,ie despre RomAni: »Dacă

n-uc vii, «-i j ]ui sa ne eutropcascX pe nci

U..J -r nr i-jirivi iute ţi e« Roalnia ţî cu B i

g,r ... două ţlri ar trebui is par*?

j.«utr<! •••;.'î ;i >1 intre în acjiuBO coatrr

. u ! r Mai al«î Romi» ii ţi Maghil

*U!!t i* -l-.ţi (-in_::r.) intre popoarele slave

p-c: ; ; ; . : A ; ■ doîiH p-‘pr»'re ar tre^ja s?>|

apîre icUrejele ia cîa aai striasâ aar,e;ţie<

S t: 1 £OA î-£ P0Wt)RUtîŢ5

Judecat la moarte. Foaia guvernului din

Galiţia »Gazeta Lwowekă<, ce apare acum în

Biila scrie: Judecătoria militară din Măhrich-

Ostrau (Boemia) în şedinţa din 23 Decemvrie a

judecat la moarte prin ştreang po redactorul din

Proschnitz, Iosif Kotek, doredindu se asupra lui,

cS în 6 Decemvrie a ţinui în Smritz o Torbire

sgitatorică în faţa membrilor eocietăţii de con­

sum de acolo care a fost disolvaiă (imp, Sjtiatâ),

vorbind cu u ră despre împărăţia austriacă. Co­

mandantul militar din Cra -ovia, la care a fost

apelată sentinţa, din graţie l ’a judecat pe agita­

tor la moarte prin glonţ. Sentinţa a foat execu­

tată cu două ore mai târziu, după publicarea ei

iJin partea comandantului militar din Cracovia.

Stările din dncovina. (Ştire cenzurata

tilirc autorităţile militare). — După o

cr&ncenă luptă dată Marţi intre trupele austro-

ungare şi runeşti în jur de râul Şiret, din cauza

■umărului covârşitor al Rugilor, tiupile austro-

ungaro a’au retras până dincolo de localitatea

Mileşcenţ. In nceeaş zi au sosit pe muntole

Vatra Dorn ii numeroase trupe nuBtro-ungare.

Neopunându-lise nici o înr.potrivire ,din partea

trupelor austro-ungare, Ruşii înaintează în toată

Bucovina. Din motive strategice trupele austro-

UDgare au golit localităţile Şiret, Hadikfalva,

Hatna, Rădăuţi, Suceava şi Iţcani cu împreju­

rimile lor, — aşteptându-i în locuri mai potri­

vite pentru austro-ungari. Iată cum s’a întâmplat

faptul:

Pe la 2 ore după masă un detaşament

ruseac de 400 de infanterişti ruşi şi o sotnie

(companie) d® cazaci, pornind din C^rnâup, a

străbătut 6ub călăuzirea unor lipoveni deghizaţi

oraşul Iţcani, localitiţile Si-heia, Parhăuţi, Miho-

veni, spro Gura Humorei. De acolo vor înainta

probabil către Iacobeni, unde poate să-i aştepte

Surprize ; deoarece la Iacobeni e cartierul gene­

ral al trupelor auatro-ungare din Bucovina. Po­

pulaţia locurilor pomenite şi-a părăsit avutul,

refugiindu se la Burdujeni (România), unde se

află într’o mizerie neagră.

De vorbă cu sfinţii I... Scriitorul ger­

man P. Rosegger îşi publici memoriile în foaia

germana »Zeit*. Intre altele, scria şi despre un

vis do-al lui, \a care a putut să audă şi păre­

rile celor ce au zvîit lumea creştină. Rosegger

zice: „Astă noapte am avut următoarea visiune

(vedenie): Domuul cel Atotputernic sta la jude­

cată şi pe dinaintea lui treceau mai marii ome­

nirii. — Gătră Moise zice: „Tu ce-ai dat popo­

rului tău?“ — „Legile“, răspunse Moise. —

„Şi cu ce s’a ales poporal tău din aceste legi?“

, __ BCu păcatul!...“ — Vine la rând Carol

cel Mare; „Ce-ai dat tu poporului tău?“ —

.„Altarul!“ — „Şi ce-a făcut poporul tău din

’ • <>® ___ rapnunse Carol cel Mare. —aitan — » ttA4B r - i •Urmează Napoleon cel Maro: — „Ce-ai dat tît

poporului tău?* — „Gloria“ (murirea), răspunse

acest?, ■— „Şi cu ce te-ai alea ?“ „Cu m-

şipjîa!“, , , _ Şi mulţi au trecut in fnţa Atot­

puternicului* si iiecara B’a ieluit’ că P°P°are, . r • *' 'Wurile ce le-au adaa.s au aratat vrednice uo .

— In sfârşit întreabă pe unul-năsuJtu 9^u

pe Isus Hristos: „Iubite Fiule, ce-ai adui

omenimei?“ — „Pacea!“ — „Şi cu ce s’aa

alea?“. — Hristos n’a răspuns. Cu mânile gău­

rite da piroane şi a as'upf.t faţa ş i... n plâns*.

— Aceama a fost visiunea într’adevăr curioasă

a lui Rosegger.

Cum puşcă ai noştri paserile ruseşti.ViT.i •!•■* ti<nn la |i.i^inn fi.

Exportul de cereale al Românie!.la cele seçe luni al« anului aoeata, do Ia

Aprilie pinS in Decemvrie, au ieşit prin staţiile

de frontiera [;graniţă, ţi porturi 122.776 vagoane

ca certai# şi producte măcinate. — Numărul

ac**ta de vagoane, ia c^mp&iaţie cu vremea

cor»spunt&u.axe a ultimilor ani, este cel mai mic,

»iar» de anul I9u8. — In Noemvrie a. c. au

iejil pnn pouuii fi staţiile de ironiûrik 10.418

raioane faţa de 28.739 câr au ieş't In anul

vécut. — Oauxa s;lderii traficului (exportului)

acesta e Sire cunosnită: râsboiul european, care

a adu« cu uiue ţi o t>chimhare In traficul cerea-

*1# dcj>î»-icd miţ-arta umr staţiuni de fron-

tierl Iu dfinvu«rra altora $i vice-veria ^intor>).

A ilftl Palanca, staţia de frontieră, inrtgiaireaiă

1.304 vagoane faţă de 700 din alţi aui, Pre­

deal 589 faţA d<* 300, iir Bnrdiijeni ţi Vircio-

rova 40 vngoar.e, c^lMalt 2 faţă de 200 — 1590

Burdnje-ui c« 3(309 Vireiorova, Conktanţa 500

«goarx* f<ţ* de 5 — 0 mii In alţi ani.

B ancnotc ie (h â r t iile ) de 2 coroane.

Banca austro-ungarà a hotarit să restrângă

bancnotele iniei de câte 2 coroane numai

pentru trebuinţele armatei, spre care scop

au şi fost făcute dela început. Pentru tre­

buinţele popornţiunii civile banca austro-

ungară va pune in circulaţie un număr mai

mare dc bani in florini de argint. Pe de

altă parte bancnotele acestea de 2 coroane

se vor tipări din Jiou pe o hârtie mai bună.

Bioscopul Apotlo. cnre pe tinipnl de

iatnă ** afli in «ala c*a marc dela *ficiollfi-

chaflhau««, adu;« m<rou programe tot mat inte-

rr»aot<* ţi variate. 7. Inie »e dau irei lepreientaţii,

Iar toi a doua *i urmează program nou. In de*

curaul ivprrîeiiiaţiilor concrrteaiâ cwpcla orăşe-

nratifc, a s t f e l c i publicul vizitator do fapt poato

pctrecw cti pUc<re citnva oro <lo diatruaţio.

Cum puşcă ai noştri paserile ruseşti.

— Veri chipul pe pagina fi. —

încă la începutul rănboiului »ro aurit, că

Ruşii m folofNsur do orice mijloace In luptă. Ast­

fel ei au avut cutaxanţa r l i c «ţfi» »pro pilda

cu majinî de puşcat prin podul caselor «au în

turnul bisericilor In mai multe sato din Galiţid.

I>e aci au atacat apoi trupele noastre, la Intra­

rea lor in sat.

O altă.acenă ne araţii chipul din foaia

noastră de axi. Ruşi! s’nu urcat cu maşinile do

puşcat în nişto copaci mari dela marginea unoi

păduri. A«i ei a’au aşezat pe crnîele copacilor,

de unde au înjeput a trjgc asupra armate:

noastre. Dar ai noştri Incîi i-au observat momen-

Un ;i-au Început a lua la ţintă pe îndrăzneţii

de Ruşi. Câteva puşcîturi bune din partea Ia

ai noştri ţi ^pa'erile“ ruceşti au fost aruncat«

Iar la pământ, daplcum se vede In chip. Doar

doi-trei de sc mai [in în copaci, dar fi aceia în

momentul următor Ie ajung urma eelor de jos.

Doine voiniceşti.L

Foaie verde de măsline,

Dorul care arde ’n mine

Nime nu-I cunoaşte, nime,

Numai puica mea de-acasă,

Ca şi ea-i friptă şi arsă,

Supărată, necăjită,

Şi de dorul meu mâhnită.

De-ar şti mândra câte trag,

Când ar sta seara în prag

Ar plânge şi ar oftă

Şi ar sta şi-ar blestema

Şi din gând nu m ’ar uita’,

C ’ain lăsat-o cu copii

Şi cu zilele pustii.

Soţioara mea iubită ,

Inima îmi e rănită,

Căci nu mai pot suferi

Şi mi-e gândul la copii.

Iar de dor şi mare jale

Deabiâ pot paşi pe cale.

Şi de dor şi voie rea

Plânge greu inima mea.

Draga mea, dacă aş şti

Că un an aş cătănî,

Iar când anul s'o gătâ

Aş veni la casa mea,

N ’aş mai plânge, n’aş ofta,

Jalea n'ar fi aşa grea,

Anul mi V a r părea mic,

Nu mi-ar păsa de nimic,

Şi ţi-aş scrie mândro carte

Ca o duc cu sănătate.

Frunzuliţă foaie lată

M ’am întors din luptă odată

Şi n'am stat decât oleacă,

Când văd că iară mă pleacă. —

Inima, nipe-te ’n cinci

Şi dute-acasă dc-aici,

Căci, of, Doamne cum te chiamS

Copilaşii şi-a lor mamă,

C a vint iarna friguroasă

Şi n ’au lemne aduse-acasă,

N ’au lemne şi n’au păpuci

Şi tc-aşteaptă să le dtici.

Alexandru (iti/iar, rezervist.

II.

Păsărică de pe vie

Şi tu poţi fi mărturie

Că străbat ţară pustie;

Păsărică, păsărea,

Spune cătră mândra mea

Că străbat văi şi vălcele,

Strâns iu spate a i curele

Şi duc dorul mândrei mele.

Frunză verde ca nalba, ; (

Cum o chinină pe mândra?

Pe mândra Crucită-o chinină

Şi-o iubesc fără de seamă.

Mândră inâiulruliţa mea,

Spală-mi dragă năframa,

Şi 'nii-o spală 'n I.ăcrămele,

Şi o uscă 'n dor şi jele,

Şi mi-o frimete pe stele.

Iar hainele nu le vinde,

Du-mi-lc şi le aprinde,

Colea 'n cele trei hotară,

Şi le-aprinde /n foc şi pară,

Că io-s dus în lume iară.

Victor D'irt, din Turdaşu-român.

IN.

Frunzuliţă şi-o lalea,

Vai săracă cătana,

Când aude porunca.

Lasă lingura pe blid

Şi se pune iute 'n „glid“ .

Lasă plugu în ogor

Şi cu ochii plini de dor

îşi lasă nevastă grea

Şi pleacă 'n Galiţia

Ori colea Ia Sârbia.

'Mult mă mir maică de tine,

De ce m ’ai făcut pe mine?.

Că h'ai făcut nici un bine,

Numai de-a umblă pe lume.

Când vine Dumineca

Dragă mamă îi vedea

Alţi feciori de seama mea,

Şi ţi-a arde inima,

Şi-a arde cu vâlvătaie

Când ştii că-s dus în bătaie. i

Păsărică, păsărea,

Spune la fete a şa : V ! : j

• Să nu mai poarte mărgele

Nici în degete inele, (

C ă pe-aici îi mare je le ;

Că unde ne batem noi

Merge sângele *n puvoi,

N u e iarbă, nu e nalbă, i

Fără sânge până ’n barbă, ,

Sânge de al Sârbului,

Mai mnlt de-al Muscanului.Un rezervist din Budurlău.

IV.Joe în raia pe cărare

S’a încins o luptă mare.

Bubue tunul turbat,

Sângele curge ’nchegat,

Luptă voinicii şi pică,

In locul lor alţi aă ridioă,

Şi chiotele umplu cărarea

Şi moarte« le ourmă auflarea.

Ourg plumbii ca bobii de linte

Naiato voinici, înainte!

»La şturm«,grăsuna alarma,

Şi sgomotul croate de-avalma.

Solipeeo baionetele ’n aoare

Ş i frunţile ’a plino ’n Budoare,

Răsună trompete ţi huraa răsună,

Voinicii aleargă In gonnă nebună.

Şi ’n goana accitt ca’n zlngăt de Ianţui

Aleargă a’alunge duşmanu din şanţuri.

loan Barbu din Buid

* V.

Fruniă verde lemn oacat.

Rău maică m’ai blcatemat,

Do-oi muri să mor In foc,

Do-oi trăi aă n’am noroo,

Do-oi muri aă mor In pari,

Do-oi trKi nii n’am tignealS.

Tot pe drum şi iar pe drum

Ui s’a dus co-a foat mai bun,

Şi din oe am foat odată

Am r&maa frunză uacată,

Să străbat cărări lo

Să duo suplrărilo

Zilele ţi aările.

M&ndro mândruliţa mea

Tu în gând nu mă muetrn,

CA mustrat Îs destul eu

Şi bătut de Dumnexeu;

Dorul tfu şi jalea mea

Dacă le-am împrouni

Mândro ar rupe zîgnxul

Şi ne-ar potopi nKcaşul.

Constantin Sa/tu rciorvUV

VI.

Foicică bob nnut,

Sârhulo multo ai făcut,

P in ’ce Iumea-i învrăjbit,

Şî pe toţi i-a! răscolit

De-o dua tinereţele

Şi-o rămaa nevestele,

Şi copiii părîsiţî

Şi bătrânii amărîţi.

Plâng mame după feîiori,

Surori după frăţiori,

Fetele după drăguţi,

Copiii după tituţi.

Ale. O. din Sasţebef.

Jalea celor rămaşi.Frunză verde de secară

Dau voinicii toţi năvală

Să nu intre Rusu’n ţară,

Dau cu gloanţele potep

Să U sdrobeaecă pe Ioo,

Căci Rusul e blestemat,

Multe case o stricat

Şi voinici o 'nstrâinat.

* H 7FÖAL* PÖPORULUI ÍÍT. 1

Bun o Insă Dumnoteu,

O păţi»-* şt «î rău

Şi l ’o kate-al lui păcat,

Că prea mult sânge-o vărsat

Şi copii a sărăcit

Şi femei'a văduvit.

Când a’o domoli Engletu,

Ori Geimanu, ori Franc» ru,

Or umbla vapoarele

Şi-or veni scrisorile

Şi tăicuţu-o acrie iară

Din oea depărtată ţară;

Su (tiu de l*oi mai vedea

Oă-i dus In America.

Doamne adă pace’n ţară,

Să vie voinici) iară,

Şi să-i aşteptăm la gară.

BK »9 ’mbraoo fetele

Şi b& ’ntiniă korale

Ca Toinicii dimpreună...

. .. Doaaine adă voie bună.

Elisavela Comea din Caţa,

Poşta Redacţie!Abonatul S694. Noi trimitem foaia mul­

tora şi la regiment. Unii o prime«o regulat, dar alţii so plâng ntnrni Foni«, îndeosebi de când e comutat«, h la m iiţ ••. C4t pentruimpârţirt>a ti. utârnn ■!«■).« rntcf’Uitiilf undo ajunge şi meivul n-giiliii ni |;t ţji• ■. — liftncile n'au dreptul x& nniâ ininflti* mai iub'«>, decum per­mite 1« gf».

/I, Unt in 1'/ ( 1> ndnr» b> t-'nu trimla. Do aftenicnra am irim** ••«•v* ţ ’ *iin ctvn dorite.— C'At (■i-iitru puMii i |i'. du prrzent e maro aglomcraţ1*-. O m vc<li-m wm In olo puţin.

lontt /'nzi/iî. N’o :> ■ opr m foaia. To ru­gim i 11 hâ h mi uita la vr-iin-

/). VârUdniti ///J.S m C\j patere de rău, dar nşa nu putem.

Ştefan P fu Caransebeş. Mulţumită pentru intensul arătat !•'•> ii iloritA p’r trimis.

Călindarul Poporului pe 1915 p - a apărut ^

şi s’a început expediarea lui tuturor acelora, cári l-au co­

mandat. Partea cea mai mare s’au trimis deja, iár câţiva

puţini îl primesc până cel mái târziu în ajunul Bobotezii.

Călindarul cuprinde mult peste 100 de diferite chipuriIntre cari: dela asasinarea moştenitorului nostru de tron, dela moartea Regelui

Carol, fotografiile la diferiţi bărbaţi fruntaşi ai României, fotografiile tuturor

generalilor şi conducătorilor mai de seamă ai armatelor austro-ungară şi

germană, vederi de pe câmpul de luptă, etc. eto.

apoi

mapa Europei, Azlel, Afrlcei, lumea toată, mape de pe toate câmpurile de răsboiu din Galltla, Polonia, Belgia, Franţa şi Serbia.

De aceea ne adresăm cătră toţi cetitorii nostrii, atrăgându-le atenţia, ca să nu-şi cumpcw

căllndai până când nu vor vedea .Călindarul Poporului*, care va cuprinde toate amănunţi*

dwpre riiboiul din anul aceeta, dimpreună cu cele mal interesante chipuri rásboinioe etc. etc.

Cine a viiut şt a cumpărat călindarul nostru în anul trecut, a'a putut din destul ooa-

vinge deapre cuprinsul lui bogat, astfel că orice vorbă e de prisos. Mai amintim numai atât, lasă

anul aceita cali.idarul nostru iarlj 'va surprinde pe orhine prin bogKţia lui, tn compnraţie cu pr»-

ţul aproape de ni.uic: 40 bani pro ixemlnr ţi 5 bani porto. Fi-ţi ilt-si hi aşteptare până ce ed^ţiv

„Călindarul Poporului“ [>o 10!f> T<’t aţa «piineţi ţi la alţi ouiwmţi !

Ceîce comandă 10, 20, 50 sau mai multe bucăţi, precum şi toţi revânzătorii, prinifsc rabatul cuvenit, ca şi în anul trecut.

Din cauza strVilor rAsboinice din aiF-1 acest , nu putem da calendarul decât pe lângă t> imiţi rea Inain’e a banilor sau să se plătească pachetul Ia scootcrta dela poştă.

Cine vrea să vândă calendare să ceară coud ţiUe pi ntru revânzătorii

B ioscopu l - pollo.

An nou fericit!<l(>r(’ft-i tuturo vi/Jintorilor

Bio« :o jiilu i

Director Toth.

făzt de Vânzare.Ln alminiitraţin „Foii Poporului“

•e afin do vânzare mai multa lâii, Jn diferite mărimi, potrivite pentru păstrarea grâului sau alte producte.

flPBndarB dc paşunat.Comuna b'fercească evangelică A.

B.din Roşia săsească arândează Du- ciinecă în 17 Ianuarie 1915, la 1 oră după ameazi păşunatnl află­tor în .Rothbach^ şi „Bockert“ in mărime de circa 330 jujrăre. L ’citaţia oare e publică, se ţine in şcoala evangelică Arândarea se faco pe timpul dela 1 Martie 1915 până la *8 Februare 1918.

Preţul de strigare 4000 coroane. Yadiu 10%. Comuna bisericească îşi reservă dreptul a a!ege dintre arân- datori pe care ii va plăcea. Arânda- toral e dator a depune ca cauţ une eums arânzei de pe un an.

Condiţiile mai de aproape se pot vedea in cancelaria parohială din lo:.

Roşia săsească, 2 Ianuarie 1915.

Presbiternl evangelic A. B.

Se cauiăun o â p o l m a p , tar. că jk>

'<vl& douS limbi ti ci’va • .«.ijium*

Doritorii »ă in ndir«PK< ln Ano

Simon in Porccştl.

£tidoV!c Jtm ae ro lfo r d c b ă r b a ţ i

SIBnU, strada Cisttâdld Nr. 12

recomaadl p. t pwMtcubri ce l« tna l a o n t mtore dc toam nA ţi la r a i la m a r*

— — ■ M o r tlm c a L —.......

Noutăţile *•oaite chiar acum, pen tru haine te b ă r b a ţla to fe

In d lg e a e , din cari m execuţi dapi saisuri cele mal modeme vestminte precuw: S a c k o , J a q n e tc şi faalnc d « M lo a , ca preturi foarte »oderat*.

D e o se b ită nft-tiţjane meriţi noutiţile do • - neatni pardlsinrl yi .*», carise aiiâ totdeauna ’ -jgat

Aauprarevc rcon-fecţioaate la atei;«-.-. ' . .îi per­mit a atrage deo.'c. /:cn{iuae a Oa. domni preop şi !«ok>gi at>- *ohrea{t. — I n c a z ă r i d e nr-a:en ţăcon fecţlon *xan rândc o m p le t d e h a la « Sa tim p de 24 o re . — Uniforme pentru vohintari, cum şi tot feiitf de articii d* uniformi, dupi prescripţie cre- itert tea mai nouL __

■ i

jVSape ii Vânzare.: rewne de focMnp.t K« î K I .

. ! 20i'll l iiltiţ:.-,

, Fr..i;iii .11 Hrh’ifi r i Ji

Ţnr l >r i'a|.-ait ('•' . , (.'.!•

S« ,'iflS .i** vAi./nrn In

•fldminisfrafia „Foii Poporului“

Pentru (x)rto n-oomatulnt enfn a

mi Mur* 3S bani doowhit.

şi de lucruit-j.ir i i.»r -i l> i p *»e vlnd#<u -fi» ) nul fi ru ifg.inul in »taţia Vtir,-'» . ;i S.li iu. 6 O »tânjirii ln ► tnţ.:t \‘iu(inl «i 3500 ftAtijini In

p*.|iir 4()i'D ^rinirîi a*rhii ubimI*- C»t*’ ru imriţi gi 10.000 ku*tuci iu pă'lurc. ÎV.ţ fo«rtn rotiTpnakil, A(ln>»a: S t o r i c M a t * l - n o » o u in Vurpod Nr 42f, lángá Sib iu |M

Un milion ţoale pentru caiO . H A cj>ri er*« dc»t£r.*îe p^iîtta « •

C O i . O y u ^ 10 n*lc»ni. d*r din cmvtm — iscir.i frţiBal

^■^»>0 ». Accstc toa tr sun* rf.n U n i curb ii de d «

Hnir.n, d^cl deosebit dc dartbUîc, ţin foarte cald sl «Jfapirat dc lipsi pentru U rn i Cam 200 era. cU

.. lungi ;i lin cm. fie lat, c«ori ceri -ţîi, drap«li |l Icnii, cu marpr.iie ch.sd s tc ţn «iorj fruir.oaic ii can te pot *^e* numai pentru paîb timp j-* Mng« prtînl ptT^;ic*nj de jcsr.late d«

boCaf,‘ Accste ţoale dc la rn i sunt de o *aîo*r«indOftA î» se mti pot cnmpin .î^]a r.oi p« ISrgS • ; « « prrţur «eorsp^n^Ic ţi m*i jos aUtvra’e r.nmai pânl âtr.cci p la i eA»d *9

pa ti r t itm .I bucată tot dc fani& pentro cai costă ocina! eof. .3 .............................................................. • li'«

f' _ *’ *> ». i» i» >1 ** ** 22*S irgura v ân ’ătiir-e cu ram bursî pr!n

M. SW O B O D A , W ien , III 2, Hiessgasse 13—348

c .M ă i

: :______ i

P bl£. S r o a ia p o p o r u l u i Nr. 1

\

r* f — T ^ţ

l ig i M A ® ! î ^ faOTi' ^ a' .,-!iV-*iî Jkw «k s*.' 99aş£*x4b&&- *•* j%;

ST3 m »<?i cMBr i u |; -~'i

E M U P S T R U T I U lS*FatnicS cte me&lte = = r

% m m j - £SA€ YSZEBEK, s ir. SârS iST

hili!5îHr 1

«i M M i^catn dod nş u- cfe»t$i. 4*W«tM. *<*, Im«-

***♦• omtombt* ^

f: . <*» :V

1!U

k ■i î î Ss'-sa c i i * » £ 2 .C o a imo.1 'ktx.ttx k rs.jpsK

F ă O O C O V T * 5 * ^ T i »*> p ltîc f-c a c e lu ia .c a r e < Jop& foto-

t a s u le r l : a r i ; i d e C u r c ii J e u iA k ie s * u c/.re v a m iro s i r&n d in g u r i .

Ed. Bariilla-Winkler’s Nachf L. PLAN ,VVIEfi, X., Go&thegaset T.

*° f0,.î<' r — Şi ft ccul trcîBtindt»! epriit «na <t d.nţl aiul B rtiHs . f!’v:;2il c?_ UU iiftcAr1 »ci *. tînf flitîlt. 1.4 l*<ufltiadâ

qIru- - I

.. I V» <».4 *WI C«3; [.«.UI. C4 n»» p:itc ta-p-'.lâ, trlcat CC 7 iade ca tor. 5 BO fi*«c*.

l î

}'nM

ii?| !^*

t

J

rcz* *• a^u3|U? *• * t o o

A K B g prepnu d e t a p i s e r ie

McroQ np i psnn nsoct

r a B e r e a a l b ă ş i n s a g r â d l n s

Bererla deîaTrei-StejariIn S IB IIU

ra- este foarte bunfl şl gustoasă tssacner vb

** Ae*»rti >•»** db.i\ri4 *«»4 t x » iB fJA-

ean d* fc*»

tili k» cât|j k u4

l i - J*

«r - *

?>•

\W3ăLl

Ci > » m % 9 am 9k tr ta '.c .r .- ^ C '

tî htr- vţţi»» }i ic

l â a a K x s a B ^ ^ *. i J 8 y A ^ ^ i^ 9 iă e B S ) a ia

a awwiâlawa l g ă îa * Ş â• c-HrefLTţv;) * *wti <ra o o c ii r.

« V

■■■

F ir e rti ochiuri dr ('Kl Nr. ă’J c

I ţ e ( g a r n i t u r i de

r i z b o iu )cu o-hiuii 'n Im p uica ubir'unitâ do 15 turn. t*io legat cu b»tc ru tot,

lnilţimpa 27 r n», nţâ Nr. <3(5/ ‘J

I.ungirap» 1H )8 1H 21 21 '.’1 21 21 2*

Sr. firelor fi30 720 fUo 720 7ti0 &40 960 780 SCO

h p c t c t i c ţC M U l cu clitiţi d c a ln m â

?«u de oţel In to&to m lr iu i i lo hi >!1(

iu dep o x it . ,• , 2u0 .i

L l i l i de prt| la ccrcre te tr im ite g ra tl» şl franco .

CilRDL F HKELI

S ib i iu ş i A lb a - Iu l ia .

■aB

■; ■ !

\ţt-~\-------- -— ..................... -.........— —= :gj‘îi Ak*Hi>r de curclUric, şslSriQ ş! co îerărîâ |j

1Î 0 M E K D T 6 . & F E ÎE I W . 1 * .Tdltfifl 213 i am f _ _J 1 _I.Telefon 213 (oi!in !oar4 8«cietm te« curclarilor) Teîeîon 313

Sfrgq.i Cif.ngdid 45 - S IB I IU - Helfauergasse 4-5

« » li± i?!

\iii

Mi jaxin iosrt* bo;a< la trticc'r per,ud c ;'ro - ţ a t , c ă J â r l U T â c a t ,

Cjiort ţ| voiaj, po> c lix i ţi procorâ* ţcri, portinoaeo ci t r c t c l« solide ţi

alta articole do p a ­i a n t e i * cc preţurlH cel« B5*J moderat*. C a ­re le d» m a ţîn l, vrs» re le de cusut ţl le« gat, 8 k y (viirr oîii) pencAntnt la dtpeaii.

. .‘i0’' 1* ă'°. ţrsnţf!* 38CTiMţl rtptretan lor u txccuti*1 FaL*’ ,:-“n-r Urt*«« preţari, la ctrtrt, ** trimit frap.co. a- Comasa pna p0ii i m Mctso*c proapt ţi ccn^tiinţios a

M sre dcpoa li d« h a n u r i pen tru ca l de la « o ia r il« Iceis tna i ieftine p&na la cele m a l fine, copuri- s

io s r c ( ţo lu n ) de ca i ş l co isrc d e c^mitoria« ef*4

R U M ,C O G N A Ccelo ®ai fine calitiţi cu diferite preţuri

apoi

cele mai fine e ** licheruriprecum şi

♦ ♦ ♦ r a c h i u r i c u r a t e d e ♦ ♦ ♦

drojdii, prune şi treverese capltil în

fabrica Je lichcruri HE1HR1CH RIEGEHS ib iiu , S trada Guşteritei Nr. 7.

M

‘£t i€

B anca gcnera lS dc a s ig u ra re m u iu a lf l

„ T r a n s s Y l v a n i a “■aoclaţle cu tcnrunţlc UmltatA In Hll>Uu (N nm rn ntM a)

rti-umandă tncdelerca de W

asJgurSri pe via|ă lîr,^SStSSISconH*k>n»ll şl preoţi români avanUgli d*o*«blt«).

Ca »peciile combinat'! dcojcblt do lavorabile »unt de ootat:

Jt»H

sa b mK tişp riri »beplc fi mixt o ca pamotpera do 40*/, la

AaignrSri mixte cti rebpniflear® yfcrantiitt dc intercac de 3*/# oi m ca

Aaijîurtrl mixte cn »olrir*« iv»- condlţiocat de dokA ori a capii.

3

iii

•vM(5» k

Asigurări dc foc . ,“m.” ' " pc~ " teD«la fondarea .Transaylvani«)*, sau plfilll prin acest Institui:

Pjtgube da Incendia.....................................Capitale asigurate pe v ia ţ i.....................Ia total a foatla Trans»vl-/ aalg. pe tU}! raola io 31 Dec. 1613 \ uig. de foc

Capitol da Joc dare fl rezerve...................

ft.7M0T275.03528-ia

1X007,700-—IU.43336»—

2JS96,i5»—latormaVinii fi pr»ip,rt« al da« la »tic« oiobmiI

■■ i la Dlrarţhra« d la rut* »«tnUrtlt. tmmmam IVnoaa* ■rlapvl« la «tacart 4( salranr* («UJtJtorl) cari a* I«(ltar1 tatM Iţeam ti ta pjeriad», ti prl*»»« ta »»rrlclj tstâaaBsa Ia cal» mal taTociktl» CM«pKd.

w,

r f '

^5,2iZ

Vinuri roşii primo calitate["le mai escelente vinuri flusbruch

mai departe

v i n u r i d e m a s ă d e s e r t

î= = dia deosebiţi ani se capStă în =====

depozitul de vinuri

HEINRICH R IEGERS IB IIU , S trada^Guşteriţe i Nr. 7.