+ All Categories
Home > Documents > L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84NzcwMjY=

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84NzcwMjY=

Date post: 24-Sep-2015
Category:
Upload: ursache-iuliana
View: 232 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
Epoca
4
ANUL 1 No. 197 . ( A DOUA EDITIUNE l)l'MINECA '( IULiE t886 GRiGORE G. PEUCESCU Director politic ------ -- ABONAMENTELE SE PLATESC TOT-D'AUNA INAINT£ : In tar pe I an 40 loi. 6 lini gil lei. 3 luni to Iri in striain tate I an :>ti lei, t; luni 2" Ici ABONAMENTELE INCEP LA I SI 6 A FIE-CAREI LUPO REDACTIA E No. 3.Plata pis^opiei.Po. 3. 10 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA oc APARE IN TOATE ZILELE N lie. F'ILIPESCU 1ro1.1 tetar ANt V-IUtjILL ï YY.i:.:rìí: Nt'.'iA1 _..t -4DAfiNrDTlcd.ïiE \11\tllT'll1Tl . . 10 BANI NUIVIERUL 50 BANI UN HUMER VECHIU SASE MILIOANE AHt?1(:A'l'1: IN Il NAM.: TEROARE, TURTURI sr ARESTAi11 ADMINISTRATIVE: DIPLOMATII NOSTRI UN NOU MATUSALEM NOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI MIZERIILE LONDREI V l':f,I I. \i,lI \ I'ßl SEASE IyIILIOANE ARUNCATE IN DUNARE Nu era de ajuns cá de la venires la patere a guvernului de astir -zi. sub dittatura d -lui Ion Bràtianu, porturile Braila si Galati ati avut si sufere multe neajunsuri din causa unei administratiuni nenorocite, si mai eu seam& din causa suprinlàrii porturilor frante. Nu era de ajuns atâta : aytä -zi, prin niste proecte ce s'aù pus in lucrare, se d& ultima lo- viturä de grafie acestor porturi. Este vorba de cele done basinuri ce s'a dat in intreprindere, ce se exe- cut& cu o mare iutealä, si cari aù sé serve de aci inainte ca cheuri pen tru acostarea vaselor ce vin In Braila si Galati. Aceste basinuri cheu- rile si parcurile for nu cost& niel mai mull vici mai putin de cat 5,566,328 lei' si 39 bani, adirà 2,862,641 lei 90 bani pentru Bräila si 2,703,686 lei 49 baffi pentru Galati. Asa dar aproape cease milioane bani buni, adunati din sudoarea po- porului, se aruncà parte in Duniire si parte prin busunarele fericitilor antreprenori $i inventatori, cari aù näscocit aceste lucrarï numai pen - tru interesul for personal, si niel de cum pentru folosul porturilor. Dar ce insemneazà bagatela de sense milioane zisá mai sus, pe lângä alte zece rah. cinti- spre -zece mili- oane, cari ail a se mai cheltui cu lucrârile suplimentare necesare a- cestor basinuri? Cäci in suma de 5,566,328 de lei nu intra niee con - structiunea docurilor Intrepositelor, magazinelor de grane, masinelor si acumulatorile ; nice: zidirea hanga- relor si localurilor de administra- tiune, nisi debarcaderul plutitor. Ce In semneazà Inch $i aceste 15 milioane. ce aù a se cheltui In zadar pe lana& alte nenorociri mult mal Mari ce asteaptà porturile noastre prin stabilirea acestor basinuriartifr- ciale? Cäci localitatea unde se con struesc ele depla.seazä centrul de acti- vitate comercialädeast &zi, si pentru Braila, cu deosehire, portul se m utä la o depikrtare de aproape doué kilo lometre de piala actual& a portului, pista buna si comodit cum in rare locurï se poate gäsi, Ce sé mai zicem fusa, cà peste rati -va ani va trebui se mai chel- tuim alte Cate-ye milioane ca se as- tupäm acele basinuri saü scäldù- torï de gälte, cum ati fost numite eu drept cuvent, cad ineficacitatea for este atât de evidentà, in cat sare In ochii fie cärui om cat de profan. Toti oamenii de etiintà s'ali pronun- tat in contra sàpäri unor basinuri artificiale, pe cat time avem bazi- nul natural al Dunärei In conditiu- nilecele mai admirabile de a servi ca porturi pentru acostarea va- selorplutitoare maritime ei fluviale. Bräilenii ei Gälhtenii aú protestat cât ah. putut in contra unor aseme- nea risipe de bani fhrä nici un fo- los practic, dar guvernul are urn- chi si n'aude, are ochi si nu vede. S'aù fácut interpeläri In Camera $i in Senat. s'a dovedit eh aceste lu- erárï intreprinse de Ministerul Lu- crärilor Publice sunt eu desàvArsire inutile si vétàmätoare porturilor, s'a trecut nsor peste toate. ça cum ar fi fost vorba de niscai -va lucräri de ces mai micá important"). Bräila, care este si mai mult lo- vitá pria construirca basinuluï, a incercat se fach o manifestatiune printr'oï.ntrunirepuhlich;insà fiind- ch initiative acestei intruniri fusese luatà de oamenii din partidul gu- vernamental, cari voiaü a'i da un caracter mai muli politic de cât e- conomie, intrunirea a fácut fiasco precum se stie, ekel pe ori unde se arata guvernamentalii $i voesc sé vorbeascä, chiar in interesul tëri $i al orasului tor, ei nu numai eh nu sunt ascultati, dar inca sunt huiduiti si alungati de la tribuna, precum s'a intâmplat celorcari aù provocat acea faimoasà Intrunire de arum doué luni la Braila. Atit este de descreditat guvernul actual ! Dar ocre Bràilenii si Galàteniï se vor opri pânä aerea cu protestele lor, In privinta acestor lucräri ne- bune cari aù sé aducá atâtea rele iremediabile oraselor lor? Credem ca nu ! Cu toate cá contractul este deja incheiat, cu toate cà el tontine cla- use oneroase In cas de neexecutare, cu tonte cà lucrurile se urmeazà eu mare activitate , cetàtenii acestor porturi Irish se cuvine a nu inceta un moment de a protesta in contra executárii acestor lucräri nesocotite. Acum ne aflàm intr'o epoch. de stagnatiune; toti rninistrii sunt duci pe la bili, corpurile legiuitoare sunt inchise $i ori -ce proteste n'are cine se le auzá, mai cu seamà cà gu- vernul nu prea este dispus sï audà nimic. La toamnà îash, Indaatá ce se vor deschide camerile, Gàlàteniï , si mai ales Brhilenii, se vor scula In masà si vor cere eu insistent& sé inceteze sâpare_a acelor basinuri si sé recilieze contrattele antreprenorilor, cu ori -ce sacrifrcil. Mai bine sé se piarzà acum putin, de cât mai târ- ziù zece si doué -zeci de milioane, deosehit de alte inconveniente cari nu vor mai avea nie! -o indreptare. Cetätenii Bràileni si Gàläteni ah. cu atàt mai mult drept se se opue la executarea unor asemenea lu- cràri, cu rat fondurile ce se chel- tuesc le apartine lor, find din ve- nitul de 1/2 la sutà, care prin usur- patiune s'a concentrat in mâinile guvernului central. El sunt cu drept cuvênt nelinis- titi de soarta porturilor si pietei lor comerciale. Dacà guvernul nu se va decide mai din vreme sé dea satisfactiune plângeril lor legitime, cetàtenii sunt hotàrâti a merge mai departe. C. DEPESELE AGENTIEI ,. HAVAS" St. Petersburg, 30 Iulte. Se a- sigura CA d. de Giers, a crrui calatone e intârziate pentru motive de ordine privat&, va visita pe printul de Bismark in cursul Juni! lui August. Atena, 30 Iulie. Regele se va im- barca laPireu pentruamerge la Genua; de acolo se va duce la Paris, unde va sta cltte va zile tn incognito, tuaftte de a merge la `Visbaden. Regele s. a evita de a ae !MAIM eu Sueeranit F.uropit centrale din causa ultimelor eveni- nlente. ltoma, 30 Iu1ie. In privinta sti- rilor privìtoare la calstoria contelui Robilant la Viena, ziarul «Opinione» spurn_ ca raporturile Intre Italia, Aus- tria $i Germania, precum si cele ce e- xist&tntre miniCtrit afaceri!or sträine ale acestor trel ter!, sunt asa de cor- diale, In ett ideia unei Intrevederi ar fl primita cu placere intr'un mod reel- proc. «Opinione» adaoga ca event uali- tatile sunt in devoarea unel tntreve- deri, ramane regulat numai cestiu- nea de oportunit;ite. Listele provisorii pentru consiliul comunal se gasesc in birourile ziarului piata Episcopii 3. Primim cu placere ori-ce reclama- tiuni privitoare la inscrierea sau ne- inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. TERI)ARE, 'l'l)R'l'I l'<I ARESTARI ADMINISTRATIVE iT lolle. Prefectul Simulescu, nepul;ind se (boar- m a de latirii castigati de cl ;I1III seìt de la Teleormau, s': deCis in line Se u rupia si Cu cele mai din tirala serupule, care pana acum l'a oprit de a deveui aai'igas o- ficial. In noaptea de 11 spre 12 ate aeestel Iunt Ranlnicu aci avut strania priveliste, se vada cum batausil Jul Simulescu, co- mandad de Primarul orasului, tn mimen de aproape 100, blocase stradele, se atiiea0 cu ciomege In' manñ pe la portile caselor tuturor membrilor din opositie, si can] aceatl cince cet &4en1, Har. Davidescu, Nae Bonciu, Petre Apostolescu, G. Stoe- nescu si A. Zugravessu voesc se pa- trued& In domiciliel unuia din et, haita lut reaga se ari ilca asupra-le, si tncep Io- viturile, niel irisa unul din arest1 bAtausi cade short. Un glonte al celor ce 'si apa- rad vista, l'a adortnit pentru tot- d'auna. : \tuucl banda administrativa. a ramas consternatA, u'st Inchipuia miseií, pana nude ponte MI om sé'.( apere viata. Acesti cinc! oamenl, astazi sunt crestati, si Si- mulescu v&zaind ca e alai de compromis tn cat, dac& tn tara noastra am avea un guveru cinstit si o justitie independenta, apoi ar fl trimes drept In fendul Ocnei, cueste sé araLe ca aceda oamenl sunt . aisle asasiul ordinari. Gum? toll diitre asesti cauti membrii al opositiel ii a vezut niel ()data pe :west Iily(l;ilut Gheorgbo Popescu, mort In funetiunea de prim ba- ta.us adnlinistrativ, nu a aaul niel o rela- tiune si niel n'tt putut se aibia cu un rovi - ttator de sal, care locueste la cilici pulite departe de oras, si care nu era adus prin ltùiniiie de cat la alegerl. Prin urmare lucrul este limpede, ciud oamenl cu positiuni destul de Inaile, s omoare pe un nenorocit tmbrtacat in ci- mase si nadragi? Si ori cit se va tncerca Prefectul Simulescu se denatureze faptul, and se va dovedi, si garantam despre a- ceasta, c.a mortul a dormit tr0 zile mai inainte de atentat in curtea d -lui Simu- lescu, ca Prin.arul Alexiu a fost auzit, zi- cénd batausilor, dati ree la pair, eta la linea Iïtaelor tnsusi mortul cànd espira zise : Simulescu m'a nuincat /ript, apol de sigur ca prietenil nostril vor fi achitatl, si Si- mulescu pina 'si va da seama inaintea legilor de crima ce -a comis, con tiinta, daca o mal are, 'I va tortura ca a lasat pe drumurI o nevasla si cinc! copilasl. Sunt informat positiv ca femeea mor tulul, a venitIn curtea Prefectului, shie- rând la Simulescu si cerèndu'i pe barbatul seü, dinsul i -a oferit o mie de lei si ve- zänd ca pericolul este prea mare, si fe- meii nu putea a i tnchide gura, a dato pe mäna sbirilor sal ca acum se' zata In cine stie ce inchisoare. Ast -fel staü lucrurile, si d. Vilagros care mal bine si ar semna articolale sale Alyerianu de cat Vaálceanul. arunca asupra membrilor din opositie, si celor arestatl, murdariele pe cari «Vo- inta Nacional &» singura este ca.pabila sF le primeasca. intreaga opozitie am redactat un me- morial pe care l'am presentat d -lui Pro - curor de Curte, Dimitriu, unde am aratat cele petrecute. Dar stim ca se va pune la dosar, caci d. Dimitriu se arata de o par - tialitate revoltatoare. Ajutata de dinsul. Adminilralia cunlinuì a fare arestati- lor tot felul (le nlizerii: lmstructia nu se face aproape dc loe, caci loti nu se ocu- pà de cal cum ar tortura mat barbar pe prietenü nostri. .\a lie r lre dintro aceaì cinci arestati stint pua in rate oche din cele mal nturd:re. i ;u u:npaniatl de cat cincl saìt sits(' crinlimall. Li s'a oprit ater- nuIuri. nt:lnyare, carti, jurnale. i aeeste contra regul;ctnc,ntulnl Ientitelcu pre- ventive. c,tri espes ra 1111 ee actt- zat are vui' si'a ;crluri sin_ur role neee- sare. Li sida malnàliga ru fasde,i dorm pe scanduri In runoaic de palma. In- chinilte zi çi noaple dumnutc Simulesru, se nu te duca soar'ta a fae. accia,3 espe- rientA,si d. BrAtianu, artrebui se'ci adu- ea ;uninle de r;ìnd sub Iliferite acuzarl, tnccrca asprul traiit al temuitelur. lutr'un cuvant ne asasiita, ne sttilce.te, si Lot noi suntem tuchisl, maltratatt si torturati. Va veni tnsa zioa când se vor plati Loa- te datoriile. l.it. DIPLOMATII NOSTRI Urniam asta -z1 observatiuuile noas- tre In privinta activitati guvernantilor In cursul timpuluï ce a trecut de la trl- chiderea corpurilor legiuitoare. Sé cercetam ce s'aü fäcut In departa- mentul afaccrilor esterne. Aci trebue sa dam inainte de toate o esplicatiutte premergatoare. Nu intelegem a intra cu aceasta ocazie In critica conducert politicet noastre esterne. In aceasta pri- vinta vom avem multe de zis, dar o a- semenea critica nu se poste adresa nu- mat ministrului de esterne ci guvernu- 1 uI Intreg. Prin urmare nu ne vom ocupa de cät de conducerea diferitelor ramurelale a- facerilor noastre esterne ce aú un re- port direct cu politica generala. Vom Incepe dar cu representatiunca noastra diplomatica In strainatate. Nu e de tagaduit ca situatiunea noes- tra de regat independent ne impune de a ne presenta Intrun mod demo Inain- tea streinilor. Un stat ca al nostru care de abiti de ceci-va ant a intrat in fami- lia statelor europene, e silit sé Incre- dinteze posturile diplomatico la barbait earl, prin positiunea for socials, prin trecutu tor, pot mal usorsé lie ascultati $i considerati. In diplomacia unit Stat mare se poate ici $i colo se se stre- coare câte o inteligenta mediocri, cäci In dosul individualitati diplomatulul st :ü influenta $i puterea statelor pe care ei le represintä. Dar nol avem ne- voe de a ne recomanda si prin cualita- tea acelor ce suet representantii nostril. Numal ala putein fl bägatt In seams. Acest adevér par -cA n'a patruns Inca in sferele noastre oficiale. Afars de cale -va esceptiuni, duna noasträ diplo- matie nu este la tn&ltimea misiuni sale. Get mai multi mini$trit ainostrií In strain &tate nu gasesc all mijloc mat bun d'a se face bine v&zutt de cat fa- când fie -care politica In sensul guver- nelor pe IAngä care sunt acreditani. Si nici nu se poate face o imputare diplomatilor nostril pentru aceasta atitudine, cäcd, et sunt mai tofu lasati far& instructiuní precise din partea ministrului de esterne, flind ca lip - seete o linie de conduits b ire defrnitei, acea unitate de vedere care singura poate da unei actiuni diplomitice sorti de reusitä. Daca coborim filiera erarchica a legatiunilor noastre, gäsim In mare parte secretart prea tinert, fare Hici o esperientä a afacerilor. Si aci nu se face nimic spre a forma a- ceti tineri, spre a pregati eel puliti o pepiniere de diplomati pentru viitor. Nu se cere secretarilor de Intéiul $i al doilea rang nitt memori!, nisi ra- porturi asupra cestiunilor ce sunt la ordinea zilel in térile unde et functio- neazá, asupra cestiunilor politice ce se discutä sail acelor ce ad un raport di- rect sae indirect Cu interesele Ro= ,Inânii. Ast -fel lesaci fare conducere, fans control, junii membril at corpulut diplomatic nu lucreazä nimic, nu stu- diazá nimic $i dupe ctti -va ani de ser- viciü se Intorc In tare far& ca s fi tn- vetat nimic. Or cine 'et iubeste tara 'et pune dar tntrebsrea ; ce are sé se tntt mple cind bétrinü nu vor mai lì ? cu cine vor fi Inlocuitl ? Aceasta ces - tiune devine grava si ar merita d'a fi luata Ili serioasa consideratiune. Dar In ministerul de esterne nu se gindeste nimeni la asemenea lucruri. Este destul ca lucrurile corente sé fie espediate, depeeile descifrate si dosa rele snuruite ca se se creaza ca toate merg bine si to perfecta regula. Am dori ca unul din ministri[ nostril de esterne sé's1 dea o't.eneala Intro ca- 'Mtarie ce va tace in strainatate, d'a vi- zita eu d'aménuntul ofìciul unui minis- ter de esterne ca se se convinge ca la noi un asemenea oficiü nu exista. S& trecem la o alt& ramurá care si densa are Insemnatatea el In fata !mu'tirbrelatiunilornoastre comerciale si economice. Voim sé vorbim de cor- pul nostru consular. Si aci vedem ca nu se lucreazé nimic spre a face ca acest corp sé devine folositor ferii. Ori -cine citeste ziarele europene va vedea zilnic publicându -se raporturi trimese de consuli si vice consult asu- pra cestiunilor economice sañ comer ciale a le toril unde el functioneaza. Tout aceti functionari se ocupa a stu- dia cu de a maruntul starea economica, comercial &, agricola a popoarelor in mijlocul caror trAesc. Ei intra In con- tanet cu industrialil si comerciantil cel mari, aduna notite $i cunostinte asu- pra desvoltari osebitelor ramuri a le activitatii nationale. Ei fac ce e eu putinta spre a crea relatiunt nuoi Intre comerciul si indus- tria téril lor In acele locura unde sunt trimesI. Am dori stí.uise arate ente a. semen! lucrara ah. fost (Acute de con - suliI nostrii. Ne lndoim daca se vor gasi In toata diviziunea consular& mai mult de treI raporturi cart merita de a fl pri- vite ca niste studi[ serioase. Este dar de neaparata trebuinte ca $i aci se se faca un Inceput, stabilind pentru con - sulatele noastre obligatiunea de a se ocupa cu toata seriositatea de térile unde funtioneaze $i d'a comunica mi- nistrului resultatul observatiunilor lor spre a fi publicat si adus la cuno$tinta turi(. Tocmat pentru asemenea reforme el lucrar[ de organizatiune ar trebui se se Intrebuinteze timpul vacantelor parla- mentare. Dar el tn resortul ministeru- lui din afar& ca $i in cele -I -alte, rutina $i trând &via biurocraticä se resfat& In- tr'un mod deplorabil. Nu se face si nu se va face nimic pentru a schimba aceasta stare de lu- cruri pani& and nu va veni impuisiunea puternica a unor barbati ce nu voesc numai a vegeta la putere dar $i a lucra pentru tara lor. BU LETIN EN'I'EMOR. NOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI Lupta vamalá pe care a Intreprins'o protectioni$tii Austriaci $i mat ales ce! din Ungaria, pare ce a Inceput a pro- duce efectele el reti facatoare. Din toa te partile sé arata simptome care do- vedesc c& cercurile conducAtoare tu Viena voesc sa o la pe o cale mai co11- form& cu interesele economice, si co- merciale ale Monarhiel. O dovadä pipaitä a acestei schimbari In vederile economistilor de la arma ue'o d& ultima circulará a marchizu- lui de Bacquehem, ministru de co- mercia austriac, catre camerile de co- mercitt $i de industrie. Intre altele ministrul zite tri circula- ra sa cuviutele urmatoare : '(Este de o mare Insemuätate pentru industria, comerciul si agricultura te- ret noastre d'a nläntinea $i chiar ;+ desvolta, daca se poate, debu$eurile cari li se ofera. Dar aceasta nu e cupu- tintä de wat prin ajutorul unor tratate de comercia Intemeiate pe tarife con - ventionale. Incheierea unor ast -fel de tratate este scopul de c&petenie pe care 'si 'I propune guvernul., www.dacoromanica.ro
Transcript
  • ANUL 1 No. 197 .

    (

    A DOUA EDITIUNE l)l'MINECA '( IULiE t886GRiGORE G. PEUCESCU

    Director politic------ --

    ABONAMENTELESE PLATESC TOT-D'AUNA INAINT :

    In tar pe I an 40 loi. 6 lini gil lei. 3 luni to Iriin striain tate I an :>ti lei, t; luni 2" Ici

    ABONAMENTELE INCEP LA I SI 6 A FIE-CAREI LUPO

    REDACTIA ENo. 3.Plata pis^opiei.Po. 3.10 BANI NUMERUL

    MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

    ocAPARE IN TOATE ZILELE

    N lie. F'ILIPESCU1ro1.1 tetar

    ANt V-IUtjILL YY.i:.:r: Nt'.'iA1 _..t -4DAfiNrDTlcd.iE

    \11\tllT'll1Tl.

    .

    10 BANI NUIVIERUL50 BANI UN HUMER VECHIU

    SASE MILIOANEAHt?1(:A'l'1: IN Il NAM.:

    TEROARE, TURTURIsr

    ARESTAi11 ADMINISTRATIVE:

    DIPLOMATII NOSTRI

    UN NOU MATUSALEMNOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI

    MIZERIILE LONDREIV l':f,I I. \i,lI \ I'l

    SEASE IyIILIOANEARUNCATE IN DUNARE

    Nu era de ajuns c de la veniresla patere a guvernului de astir -zi.sub dittatura d -lui Ion Brtianu,porturile Braila si Galati ati avut sisufere multe neajunsuri din causaunei administratiuni nenorocite, simai eu seam& din causa suprinlriiporturilor frante. Nu era de ajunsatta : ayt -zi, prin niste proecte ces'a pus in lucrare, se d& ultima lo-vitur de grafie acestor porturi.

    Este vorba de cele done basinurice s'a dat in intreprindere, ce se exe-cut& cu o mare iuteal, si cari a sserve de aci inainte ca cheuri pentru acostarea vaselor ce vin In Brailasi Galati. Aceste basinuri cheu-rile si parcurile for nu cost& nielmai mull vici mai putin de cat5,566,328 lei' si 39 bani, adir2,862,641 lei 90 bani pentru Brilasi 2,703,686 lei 49 baffi pentru Galati.

    Asa dar aproape cease milioanebani buni, adunati din sudoarea po-porului, se arunc parte in Duniiresi parte prin busunarele fericitilorantreprenori $i inventatori, cari anscocit aceste lucrar numai pen -tru interesul for personal, si nielde cum pentru folosul porturilor.

    Dar ce insemneaz bagatela desense milioane zis mai sus, pe lngalte zece rah. cinti- spre -zece mili-oane, cari ail a se mai cheltui culucrrile suplimentare necesare a-cestor basinuri? Cci in suma de5,566,328 de lei nu intra niee con -structiunea docurilor Intrepositelor,magazinelor de grane, masinelor siacumulatorile ; nice: zidirea hanga-relor si localurilor de administra-tiune, nisi debarcaderul plutitor.

    Ce In semneaz Inch $i aceste 15milioane. ce a a se cheltui In zadarpe lana& alte nenorociri mult malMari ce asteapt porturile noastreprin stabilirea acestor basinuriartifr-ciale? Cci localitatea unde se construesc ele depla.seaz centrul de acti-vitate comercialdeast &zi, si pentruBraila, cu deosehire, portul se m ut lao depikrtare de aproape dou kilolometre de piala actual& a portului,pista buna si comodit cum in rarelocur se poate gsi,

    Ce s mai zicem fusa, c pesterati -va ani va trebui se mai chel-tuim alte Cate-ye milioane ca se as-tupm acele basinuri sa scld-tor de glte, cum ati fost numite eudrept cuvent, cad ineficacitatea foreste att de evident, in cat sare Inochii fie crui om cat de profan.Toti oamenii de etiint s'ali pronun-tat in contra spri unor basinuriartificiale, pe cat time avem bazi-nul natural al Dunrei In conditiu-

    nilecele mai admirabile de a servica porturi pentru acostarea va-selorplutitoare maritime ei fluviale.

    Brilenii ei Glhtenii a protestatct ah. putut in contra unor aseme-nea risipe de bani fhr nici un fo-los practic, dar guvernul are urn-chi si n'aude, are ochi si nu vede.S'a fcut interpelri In Camera $iin Senat. s'a dovedit eh aceste lu-err intreprinse de Ministerul Lu-crrilor Publice sunt eu desvArsireinutile si vtmtoare porturilor,s'a trecut nsor peste toate. acum ar fi fost vorba de niscai -valucrri de ces mai mic important").

    Brila, care este si mai mult lo-vit pria construirca basinulu, aincercat se fach o manifestatiuneprintr'o.ntrunirepuhlich;ins fiind-ch initiative acestei intruniri fuseseluat de oamenii din partidul gu-vernamental, cari voia a'i da uncaracter mai muli politic de ct e-conomie, intrunirea a fcut fiascoprecum se stie, ekel pe ori unde searata guvernamentalii $i voesc svorbeasc, chiar in interesul tri$i al orasului tor, ei nu numai ehnu sunt ascultati, dar inca sunthuiduiti si alungati de la tribuna,precum s'a intmplat celorcari aprovocat acea faimoas Intrunire dearum dou luni la Braila. Atiteste de descreditat guvernul actual !

    Dar ocre Brilenii si Galteni sevor opri pn aerea cu protestelelor, In privinta acestor lucrri ne-bune cari a s aduc attea releiremediabile oraselor lor?

    Credem ca nu !Cu toate c contractul este deja

    incheiat, cu toate c el tontine cla-use oneroase In cas de neexecutare,cu tonte c lucrurile se urmeaz eumare activitate , cettenii acestorporturi Irish se cuvine a nu incetaun moment de a protesta in contraexecutrii acestor lucrri nesocotite.

    Acum ne aflm intr'o epoch. destagnatiune; toti rninistrii sunt ducipe la bili, corpurile legiuitoare suntinchise $i ori -ce proteste n'are cinese le auz, mai cu seam c gu-vernul nu prea este dispus s audnimic. La toamn ash, Indaat ce sevor deschide camerile, Glteni , simai ales Brhilenii, se vor scula Inmas si vor cere eu insistent& sinceteze spare_a acelor basinuri si srecilieze contrattele antreprenorilor,cu ori -ce sacrifrcil. Mai bine s sepiarz acum putin, de ct mai tr-zi zece si dou -zeci de milioane,deosehit de alte inconveniente carinu vor mai avea nie! -o indreptare.Cettenii Brileni si Glteni ah. cuatt mai mult drept se se opuela executarea unor asemenea lu-crri, cu rat fondurile ce se chel-tuesc le apartine lor, find din ve-nitul de 1/2 la sut, care prin usur-patiune s'a concentrat in minileguvernului central.

    El sunt cu drept cuvnt nelinis-titi de soarta porturilor si pietei lorcomerciale.

    Dac guvernul nu se va decidemai din vreme s dea satisfactiuneplngeril lor legitime, cettenii sunthotrti a merge mai departe.

    C.

    DEPESELE AGENTIEI ,. HAVAS"

    St. Petersburg, 30 Iulte. Se a-sigura CA d. de Giers, a crrui calatonee intrziate pentru motive de ordineprivat&, va visita pe printul de Bismarkin cursul Juni! lui August.

    Atena, 30 Iulie. Regele se va im-barca laPireu pentruamerge la Genua;de acolo se va duce la Paris, unde va

    sta cltte va zile tn incognito, tuaftte dea merge la `Visbaden. Regele s. a evitade a ae !MAIM eu Sueeranit F.uropitcentrale din causa ultimelor eveni-nlente.

    ltoma, 30 Iu1ie. In privinta sti-rilor privtoare la calstoria conteluiRobilant la Viena, ziarul Opinionespurn_ ca raporturile Intre Italia, Aus-tria $i Germania, precum si cele ce e-xist&tntre miniCtrit afaceri!or strineale acestor trel ter!, sunt asa de cor-diale, In ett ideia unei Intrevederi ar flprimita cu placere intr'un mod reel-proc. Opinione adaoga ca event uali-tatile sunt in devoarea unel tntreve-deri, ramane regulat numai cestiu-nea de oportunit;ite.

    Listele provisorii pentru consiliulcomunal se gasesc in birourile ziaruluipiata Episcopii 3.

    Primim cu placere ori-ce reclama-tiuni privitoare la inscrierea sau ne-inscrierea alegatorilor si ne oferim ale satisface cererile.

    TERI)ARE, 'l'l)R'l'I l'

  • 2 EPOCA 20 IULIE

    In Vrena si In Pesta ae comenteazamutt aceasta schinrbc+re a ideilor cedoinneau In sferele guarernamentale inprivinta relatiunilor economice si co-merciale ale Statulut 'nastro- ungar. Secrede chiar ca circu!atra tministruluteste semnalul unei modificatiuni radi -call In politica economica ce va urinaguvernu!. In locul prdotectionismuluiesagerat care a avut dF resultat rupe -rea negocierilor cu Rogue +nia si va pro-duce de sigur un efect analog In negocierile ce se vor deschide In curandIn Germania si cu Italia, pare ca gu-vernul Austriac tinde a adopta o liniede conduit& ce este basata pe stabili -rea unui sistem conventional ai se a-propie de liberul schimb Dar aplica-rea acestor idei vaantTri piva de siguro mare resistente fn Urtgaria din par -tea protectionighlor agrari. Unele zia -rele ungureati erat& o rezerv& signifi-cativa In fata circulares marchisululutde Bacquehem, alte o combat In totulsi accenteaz& osebirea tare esista Intreinteresele economice ale Ungariet siatele ale Austriel.

    Cu toate acestea, urnxarile resboiulutvamal care a Inceput tetre Austro -Un-garia si Romania par a fi dureroaspentru Unguri. Presa maghiara saplange contra diplomatiei austro -un-gare, careia it reproaeaz.A ca n'a atiut sIncreze In Bucureatl In favoarea intereselor economice si comerciale ale Mo-narchiei. intro coresprtndent& aparutAIn mat multe ziare ungureati s acuzachiar Intr'un mod direct baronul deMayr ca s'a lasat a fi Intrecut de mi:nistrul francez in priviate negocierilorpentru lncheierea unei conventiuni co-merciale.

    Aceasta corespondents tontine uneleaprecierl pe care not riti le tmpartaaim,dar are si unele parti interesante. Deesemplu s poate ceti pasagiul ur-m &tor :

    Diplomacia francez& a d oborit pe cea aus-tro- ungara cu des &vtraire, ai tot asemenease pregateste sail fata ai Rusia. Pentru ce ebaronul Mayr fn Romania, numall(alnokvne -ar putea spline, daca cum -va ar ati -o siel. Toat& lumea atie,ca not n'am avea azirsboi vamal cu Romania, (tact In capi-tala romana am It avut un diplomat liarnic, care se ne reprezinte interesele, iarnu un curtisan slab.

    Ambasadorul francez Coutouly a para -lisat cu totul pe baron Mayr la guvernulroman, a Incheiat cu guvernul roman oconventiune provisorie, care slabileste li-berul import al bucalelor, al vitelor si vi-nurilor din Romania '51 asigur& importuldin Francia al acelor articole de industriepe cart Romania nu poate, sail nu urea sile produca. In modul acesta, Romaniaeste in stare s sufere se continue res-boiul vamal ,tn contra noastr&. E un In-semnat testimoniar de paupertate ce ail daministrul nostru de externe ai diplomacianoastr& dirt Orient, and vedem, c& Fran-cia e In stare s'al apere din departure in-teresele sale la trmul Maril- Negre, peand not la Dunare nu 'Lim s aparam in-teresele noastre.

    Nu ad dreptate s se supere d -niIUnguri pe diplomaci! tor. Et n'ali facutde cat s urmeze instructiunile tor.Vina e a acelor cart prin aovinismulfor ali Impins lucrurile ast -Iel ca or -ceIntelegere era cu neputinta.

    In ce priveate superioritatea d -luI

    FOLTA ZIARULUI EPOCA

    MIZERIILE

    LON DREIVIII

    de Coutouly, d -nit de lai Pesta uila ra singurul mare barbet de slat al RomAniet,situatiunea Intre Francia si Rom:ina corpurile legiuitnnre vor hotari, In urma unesa fost si este cu totul alta de sit a- propuneri a d -lui Dimancca s'a a vre- unuiceea ce exista lntre Austro- Ungaria gi stranepot aIseE, ca spirtul tic 'nhcuit eustatut romn. Afar& de aceasta nu In- luica de Florica.telegem de ce sa mira presa Ungara Asa se resplatesc oameni eci marl :ca Francia s'si caute interesul. Ar Pana una alta sosa colectivitatea cevoi poate ca cele -I -alte puteri sa vi na tina reo din balamale legenda lui Matusa-tn ajutorul pretentiunilor ungureati ? lem nu se va mat repetaor cate bai ar faceDaca eel din Viena si din Pesta ar fi d. Bratianu la Govora si or cata tuica ar In-urmat d'atunci linfa de conduite pe ghilt la Florica.care pare ca voeate a o adopta asta -zi Subt- iscalitul ar da foarte mult ca se yaz&marehizul de Bacquehem, poate n'ar ce are se devie partidul colectivist In zivafi p&tit'o cum a patito cu ocaziunea cAnd borcanul cu spirt pardon, cu iliaca denegocierilor din Bucureati. Florica va poseda antre peretit set moastele

    Naate acum lntrebarea daca guver- d -lut Bratianu.nantis nostril vor ti s se foloseasc& O simpla curiozitate.de noul curent ce s manifest& In Radu Tandr.

    Wappingul.Inchipuiti -va, formnd cercul a-

    cestel curse, piata acestui straniti oras,un fel de curte neregulat. cam patra-t &, t&rmuita de case sad mat bine zi-cnd de bordee, malte de unul salidoli& caturt cet mult, cazand literal-mente In ruine, negre, murdare, ura-cioase.

    Solul abia pavat, sad al cArui pavaidispare eel purin sub niste gramezl denoroi si de necuratenil de tot soiul,slu-jeate, vara a si iarntr, de culcua uneimultime de potlogari, de betiv' si desopii perduti.

    La lumina soarelut acest toc e cu de-savaraire Ingrozitor.

    Pe la gaurile caselor spanzur pervazurt de ferestre stricate, lipsite cutotul de geamurt ; sdrente tara form&si far& culoare se leagAna In toate par-tite.

    Unele sunt a ai ferestrele, s&rite din

    Viena. Era usor d'a resista unor pre-tentiuni esagerate, dar le va fi gred'a s opune la nicle propunerl in-temerate pe concesiuni mutuale. Snu uite dar cA deviza or carut guvernroman nu poate fi de cat :

    Timeo Austriaco et dona ferentem'N'.

    CRONICA,:;,limane-ti. ti IuliF

    l \ \0 t II:\Tl'SA1.1:)1Colectivistit a gasit un no mijloc pentru

    a Intretine curagiul slabit al oamenilor parti -dului si pentru a opri debandada ca se in-ceapa si voturile la alegert se lipseasca.

    Prin mahalale, prin cafenele si cArciume.ori si unde au cul perora, agentii colectivi-tatei afirma ca partidul liberal- national arese mai stea Inca zece ant la putere si ca d.Bratianu, daca o mai face si baile de la Go-vora apoi nu mal are moarte sa,cel mal pu-sin. ca are se mal traiasca Inca multe zecimide ant inainte, spre marea ciuda a protivni-cilor sol.

    Asa dar, colectivistit nu se multumesc case faca din stapanul lor un Cavour, un Bis -mark sao un Vice -Rege, acuma vor se'l facasi un Matusalem.

    Toate sunt bune, se admitem ca d. Bra-are se mal traiasca Inca o sute de am de aciinainte, ataca va fi de ajuns Insa

    Pentru ca d. Bratianu se poata Inca domniprecum a domnit, va trebui se fie vecinicInconjurat de Caradale, Dimancl, Moruzt.Stefan Bell, D -rt Ramnicent, etc.

    Lucrul ansa va fi cu neputinta, caci darulde a trai cat lumea poate se'l alba marelegeni de la Florica, dar tott catelusit set, ba!

    in ziva and tot' ace t! tinge -talpa vizirialivor pievi In intunerecul pamantulu', vizirulse va veden de odata izolat si remas la dis-positia d -lui Disescu, a d -lui Lascar sa aattui june din partid care cate odata urea smearga de capul lui.

    In asa conditit, pastrarea puteret este impo-sibila.

    Cu mares si stralucita aureole ce Inconjura capul presedintelul consiliulul si multa -mita a tot slugarniciel camarile' sale, ne vompomeri intro buna dimineata cu un proectde lege vcnit din iniciativa parlamentara, princare se va hotars ca dupe moarte trupul d -luiBratianu se fie pus In spirt, intr'un enormborcan de sticla si asezat in incinta parlamentulul, pentru ca se poata vecinic inspirageneratiunile viitoare.

    $i pentru o mal mare dovada de respect,subire si veneraciune fata cu acela ce este

    tetani, stricate sali cazute de putrezi-ciune.

    Pe pavajul acoperit cu tot felul demurdari', se tarsccopit ofticosi, femeIpalide, numal oase, moarte de foame.Din (And In and trece vre -un cerse-tor, vre -un schilod, vre -un nenorocitcare traente din o infirmitate respin-g&toare.

    Nu vez! niel un batran pe acolo. Astae ceva deosebit In Wapping, nu e nielun brbat mat in versta de 40 ant,nict o femee mai batran& de 30 ant ;pcla Tamiset, combinat& cu rachiultavernelor vecine, temnitele batraneiEnglitera, la nevoe funiaspunit& a celaului Londrei nu lasa pe nimeni s Im-b&trneascA In acest iad.

    Dar noaptea pe paca prin care tna-inta Sir Francis si Mac Allan, aspectulWappingulus e aproape de nesuferit,att e de resping&tor: Intr'atat acestpandemonium al crime' si al miserie!deateapta atunct In om o lume de gan-duri negre.

    Sir Francis cata In zadar s strabatcu privirea intunecimea profund& aiputem zice nesanatoasa care '1 Impre-sura, s perceapa vre -un sgomot Inmijlocul t &cere' adanct de moarte carepatrundea In el prin tori porsi.

    Zadarnice Incercari ! Abia daca, dinvreme In vreme, o umbra trecea pelAnga ei, pe furia, par -ca s'ar fi rusi-nat si disparea prin o gaura neagrA,slujind de use : abia daca, la restim-purl. tropotul foarte departat al une!trasurl intarziate, un sariga# venind

    INFORMATI UN ISpre a da satisfactiune opiniunei

    publice, zice Indpendance roumaine,D. I. Brtianu ar fi dispus s dea,in ajunul alegerilor un succesord-lui Kiritescu, ai s numeasc pre-fect in Teleorman pe d. AnastasescuGhica ; pentru un scurt timp binenteles.

    E de prisos s spunem c aceast*tire are nevoe de multe si iar multeconfirmri.

    Gunoiul politienesc ce purta nu-mele Trompeta Rucure,stilor a fostridicat de cte-va zile si dispii.rutcu desvrsire din circulatie.

    D. E. Sttescu, ministru de justi-tie a lucrat ieri cu M. S. Regele c&-ruia 'i-a presentat mai multe de-crete de permutara printre magis-trati.

    D. Nacu, ministru de finance adat o circular& catre perceptora princare ii invit& a se grbi eu ineasareadrilor remase In ntrziere.

    atAflm ci d, Ilitrowo, noul minis-

    tru al Rusia la Bucuresti se an InSt Petersburg, de unde va lua seri-sorile sale de acreditare pe lngguvernul Itomnesc, pentru a venincurand In Bucuresti

    D. A. Stolojan, urinistru domenie-lor a luat msura de a nu se maltolera nimic arendasilor ce vor re-mane in intrziere cu plata aren-zilor.

    DINTR'0 ZI INTR'ALTAMUSICA IN POPOR

    r':\ c,l:CU NOUL PROECT DE LEGE AL INSTRUCTIUNEI PUBLICE

    Majoritatea unei ieri mici ai mari, oformeaza populatiunea ruralA. Acolo sp&streaz& mai bine nationalitatea ai o-biceiurile strabune. Ea este aceia carer&dic greul, caci pe lunga c& platestedart, lucreaz& In natura, apoi la vremi

    de la stradale Indepartate Incredintape nobilul senior cA mai sunt oamenicu vigil In Londra.

    Cet dol barbati remaser un timp In-cremeniti la vederea acestui spectacol.

    Se credea, era chiar la antipodulacelui oral sganrotos pe care 'I parasise. Se Intreba Incet cum sub acelaacer, la o asa mica distant& unele de al-tele, flinte de aceiaai specie, (Acutedupe chipul until acelaa d -zeli si supuseaceloraal legs, puteali s duca o viatAstat de deosebit. Cu toatA ambitiuneasecreta a lilt Sir Francis Burdett, cutot dispretul pentru omenire ce, dupecum II Invinovatea unit, avea In fun -dul inimei sale, ceea ce vedea, ceea ceghicea era atat de grozav, In cat Intimpul acestor cale -va momente pe-trecute In centrul ll'appingului, el fuIn realitate omul ce parea s fie, plinde compatimire pentru suferintele ne-norocitilor In mijlocul carora se simtiarespirand, plin de indignatiune contraIndraznetuluf egoism a fericitilor lumetaceatia din care (acea parte.

    Mac Allan, din partea lui, simtea, laprivelistea attor nenorociri, ca se In-t &rese convinctiunile sale a caror tri-umf consacrase de Inainte toate pute-rile sufietulul s, pentru care compro -misese toate interesele sale si oferisechiar sacrificiul vietei sale.

    De odata, Sir Francis Ari, la ceti -vapea' de el, un grup ce se miaca In um-bra ai patru cement acoperiti In sdren-te, Inarmati de mAciuci enorme, patruoameni a caror fete purtaC semnele

    grate apara fruntaria t.?rii sacrifican-du'ci viata. Cu alte cuvinte. populatiu-nea curala este pietra fundamentala aunul stat, caci ea numai chi si In schimbnimic nu cere, de hunA voie InsA maiohmic nu i se da.

    Populatiunei rurale, In schimbul bi-rurilor de tot felul ce se percep de laea sub diferite denumiri 'i forme,precum : cai de comunicatie, judet.ene,comunale, nationale, rechizitii, etc. aiIn fine contributia sngelus, In schim-bul tuturor acestora 'i se da o acoala siaceea a vai de ea ; si chiar aceasta as'o aibA, trebue sa Indeplineasca omultime de conditiunt. (Vezi proectulde lege).

    Pentru ridicarea moralulut si man -gaerea sutletului populatiunea rurale,it trebue un preot, dar si pe acela totea trebue s'I pl &teasca.

    Pe and populatiunea urbanA huzu-resteIn privinta aceasta.

    Dar poate se va gasi cineva care vazice: d'apol populatiunea urbana pla-teate mult mat mutt de cat cea rurale,caci pe tanga cele de mat sus, ea maiplateste fonciar, patente. etc.... Da, agaeste, Ins& In locul acestora primesteIn zecit.

    Statut se Ingrijeste de multe pentrutrgoveti, precum : Intretine cler Inaltsi de mir, plateste !Ana si cheltuelilehramulul bisericel, afarA de cheltuelilenecesare de peste an In bisericA. PIA-teste psalti, Intretine coruri, predica -tor' etc. Apol II procura diferite distractiI, precum : teatru opera, serbarinationale, etc. Intretine museo, scot!de arte, etc.

    Pentru toate acestea populatiunea ur-bana nu dA nitr un ban mal mult de cetcea ruralA.

    Asa, chiar In noul proect de legepentru instructiune, se face o mar -canta distinctiune Intre populatiuneaurban& ai cea rurala. Poate cA aceadistinctiune s'a f &eut far& intentiune,destullnsa cA ea exista.

    Cine din lumea civilisat nu s'a con-vins cA musica este elementul eel malnecesar pentru Inobilarea caracterululomenesc ? Mi se pare cA aceasta nu semai discuta, caci toit& lumea e de a-cord. Chiar In timpurile cele mai vech',popoarele cele care Meuse progrese Incivilisatie, ali privit studiul musicei aCeva indispensabil pentru cultura po-poru lui. Licurg, legislatorul Spartes,pentru a forma cutatenl vomici, aliprescris exercitil gimnastice ; iar So-lon, legislatorul republicel Atheniene,pentru a avea pe cetatenii stai onesti,marinimosl, cu carattere nobile, iubi-tori de patrie, ali facut obligatori stu-diul musicel.

    i)ar ce s c&utfim noi probe In tim-purile asa de departate, se vedem lapopoarele actuate ce se petrece eu mu-sica ?

    Franta, pe timpul revolutiuneI din1793, n'avea nies o instituriune a statuluiin care poporul francez s fi putut In-vara musica sail arta declamatorie. Si,multumitA acesteI miscri nationale,patriotul Sarreto a Infiintat lnslitutulNational, a carni menire era d'a invdtape soldatii guardes nationale cdntecepalriotice.&Adunarea national& a privit cu sa-

    tuturor cutezantilor, tuturor viciilor,poate vas! tuturor suferintelor, se a-runcase asupra celor dos tovarst. SirBurdett, cu curagul liniatit a until a-devarat englez, ae puse Intro secundaIn defensiva gata a trage cu pistolul.

    Dar Irlandesul, trecnd repede pedinaintea lu, fAcu un pas spre cei cariit atacase si, slujindu -se pentru astaImprejurare de limba francesa, le ziseaceste doua cuvinte la toata Intam-plarea :

    Pdine lSafi fer ! respunsera la o data In

    aceiaai timba cei patru not venial.Si de o data se retraser& la o dis-tanta reaptctoasa.

    Ast -fel v primit prietenl ? urmaMac Allan pe un ton poruncitor. Caredin vo! e capul si cum it ceamA ? Sse apropia.

    Capul sunt eu, respunse smeritunul din el ; numele mea e TomFlasher.

    Zicand aceste cuvinte, dupe poruncaIrlandesului, omul se apropia, cu ca-pul plecat, de eel pe car! odinioarAera s -I loveascA.

    la s vedem ! Tom, reluA Mac Al-lan, al s ne spul ce InseamnA purtareaasta de hot ?

    Auzind vocea asta a cant' timbru IIrecunoatea acum de sigur, Tom Filas -lter respunse:

    S'avem ertare Sir Edward, dinpricina aste' pacte dese nu v recu-nosteam, si

    Si ? lntrebA interlocutorul, vazandca Tom stetea la indoiala.

    tisfactiune aceastA institutiune gi n'aIntarziat a o lita pe corita statuina.

    Imnele textul, se comanda prin de-crate speciale ai se trimitea le Institutpentru a ft puse pe musica. Robes -pierre,intr'o scrisoare catre Sarreto,strie urmatoarele :

    Ti se prescrie cetatene , a corn-pune musica pentru alaturatul imnai a't Invra cu tori locuitorii celor 48de disp. ale Parisulut.

    Succesul acestui institut a fost neaateptat, si in 1795 el ad lost transfor-mat to actualul conservatori.

    D. Chenier (fratele poetuluil, In ra-portul s cetre convent to care pro

    -

    beaz& necesitatea acestet institutiuni,Intre allele zite : Aceasta 'coal& demusica ali dat elevi, cart, Impr &atiin

    -

    du-se In tot lagarut francez, Insufle-tea cu acordurt mArete bravura ceafar& seaman a armateI noastre. D'a-colo ali enit cintecele noastre cet&te-neatl, care s'a impr&'tiat de la un ca-pat la altul al FrantieI, ba ali trecut aifruntaria ajungand chiar In lagareleinamicilor nostri, r'mpedecdnd linistea(.despotilor, caria combinali coalitia con-tra Republicel.'MI -am permis s suhliniez cuvin-

    tele d -lui Chenier, fund ca ele continun mare adevr. Despotismul sr? In-grozeate de puterea musicei. Uverturatut LitolfT, In care este intercalata Mar

    -

    seillaisa a Post interzisA a se executain Rusia pana pe la 1860. Chiar azi,cintecele nationale Malorosiene suntpersecutate In Rusia.

    Dar la noi, tara libera ai independen-ta, n'a fost oare interzisA executareamusieeicanteculul De teapldie Romdneintro ocasiune oare care ? si aceastanumai ca s placem vecinilor...

    Prin nimic nu se poate transmiteunlit popor o aceiaai idee ai acelaa sen-timent, ca prin musica.

    Prin mijlocul puterit musicei, intr'unmod magic Insufleteati sute de mii deoameni.

    Aceasta as' probat resbelul In francogerman din 1870 -71.

    Nu numai toata armata germana, citori locuitorii Prusiei de la mie pan&la mare, atia canta toate cantecele na-tionals, ai la momente de Insufletire,ele se Intonali de toata suflarea prusacA.

    Germani! ali Inteles mat bine de catori -care alta natiune rolul musicei ;d'accia o Incuragiaza ai o rspandescIntr'un rood de necrezut. Nu este acoal&In care musica s nu fie obligatorie nunumi! In orane, ci ai In satele cele matlnfundate.

    Aceasta Insa la eI e deja o lege na-tural.

    Ceia ce germanil visazA e mai mutt;ei urmaresc scopurt care tind ca prinmijlocul musicei: s germaniseze In.treaga Europa. D'aceia noua directiunea rspandirei musicel nu se face decat In scopul acesta, se 'ntelege, In-tr'un mod liniatit, pe nesimtite.

    Aaa, toate metoadele de piano, vio-line, etc. nu consta de cat din cantecegermane, aranjate pentru fie -care in-strument ai pentru fie -care versta. Aaac& copi! de 4 -5 ant tend se pun lapiano, Incep primele tor lectiunI cucntece germane. Aceasta propagandase observa eu deosebire In trile micicare duc spre Orient, precum : Roma-

    Nu v fie cu banuiall, MariaVoastr&,relua Tom pe un ton In care svedea o rmAaita de lndoiala ai de ne-Incredere, dar Maria Voastra nu e sin -gura si trebue s tac.

    Trebue s vorbeati, din potriva,respunse iute tnarul. Vrai ca acestgentleman care ma insoteate s spuepretutinden! cA Mac Allan, a carut de-votament pentru causa poporului ecunoscuta de or -cive, umbla cu ban

    -

    ditii ai comandA la potlogari ?Tom, dintr'o privire, paru ca con-

    sult& pe tovaraail st :Vezi cA avem un ordin, murmura

    unui din ei.Un ordin !striga aprinsul tribun.

    Ordinul e si pentru mine ! Poatea nipentru domnu Asta, urma el punndmana pe bratul lui Sir Francis, pentruaparatorul nostru eel ma! nobil ai realIndraznet, Sir Francis Burdett.

    INLui Toni Flasher.

    La aste cuvinte, la numele venerata lui Sir Francis, eel patru oameni, as-vrlind departe betele cu cart era Inar-mati, s repezira spre el, apucanduimanele, sali numai poalele mantieisale, ai apoi acoperindu

    -le de lacrimlni s&rutari:

    Sir Francis ! strigara el. Sir Fran-cis printre not!

    PArintele poporului In mijloculcopiilor lui !

    Nobitul Sir Francis In lt'appin--ul nostru ticAlos ai jalnic I

    0Va urma

    www.dacoromanica.ro

  • (fPOCA_tt TttLTF. 3

    PUBLICITATEA

    ZIARULUI , , EPOCA`

    Tiraulu 5.000 de fol

    ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linia

    30 baniAnunciuri si reclame pe pagina

    III linia 2 lei.

    nia, Serbia. Bulgaria, Grecia, etc. inele se vd si resultatele In mai mareevident.&, si propagatori!, to mare partesunt chiar conationali. lar p'acolo undesoarta ar favoriza ca profesor se fie sigerman, apoi lucrurile merg Cu trenulaccelerat. Acestt apostoli aI germani

    -

    s! rii prin music;, nu se sflesc a punechier textele strii in care truest pearil germane.

    Asa d. e. in Grecia, patria eroilor siacelor mai Infocati patrioti, cintecelenationale Incep a fi Inlocuite prin arilgermane. Si unde aceasta ? In scolI dinfete si de b &ell; vrea s zita s infil-treazA simtimntul musical german demica copilArie. Cine o face aceasta ?Un German, Iulius Ennig, carele In 1882a tiprit chiar o brosur& de 80 pag.de aril germane, punndu -le text gre-cesc ; ba maI mult, ca s maguleasc&egoismul grec, le -a transcris si pe sem-nele de psaltichie.

    Rrosura poart titlul de Muza.in urma acestora n'ar fi oare bine

    s arunc &m ochil si la cele ce se petrecla noi?

    Sfri;zitu In No. viitur.

    TELEGIta1IE UI\ STREKARTE

    lin;;a, 29 lulie. D. Beelarets anlrebal in Camera Seniorilor daca le-gile in vigoare sunt suficiente, ca gu-vernul se poatii garanta inenfinereaordine!.

    Ministrul Heemskerg a rspuus inmod afirmativ, addogdnd cd in cascdnd va fi Ire/inhiba d'a se pune sta -vila oantenilor rea- voilori, cari voesea duce (ara la ruina, guvernul va stia'.) irtdeplinf datoria.

    Paris, 29 Iulie. Liarele publicadecretul priuitor lu organisarea expo -sifiunei din 1889.

    Contale Montebello pleacd astil -zi laConstanlinopol.

    Londra, 29 Iulie. Presa nationaldirlandezd considera numirea marchi -sului de Londonderry (Vicontele Cast -lereagy) ca o ofensa special& adusaIrlandei, care tiraste acune, mai mulade cil ori cind numele Castlereagh.7, iarul d -lui Freemans zite cd numireamarchisulur' Londonderry pare aproapeo festa teatrali.

    Despre Hicks- Beach, care a fost numitsecretar de Stat pentru

    rele irlandeze zic cil el ar fi tot Tune f io-nar farei simpatie si valoare si Weide cum un 01/1 dr snit.

    Londra, 29 lolle. T. iarele ce o-tupa de cofstittrirea cabinetulrc. 7 "aiescrede cd numirile de pina arum n'arfi tocmai dup cum se doria in intere-sul unii gurern durabil si a une.; ( O-perafiuni sincere intre conservatori siliberati-Union fsl ).

    Cu toate c tordu! Iddeslseigh poseduni temperam ^nt Mur .ci imp/leitiitor, cutoate a e tot

    - d'arma pelant dentersurrmoderate, finnd second .ci de sentimen-tele allora; toltisi un ministre de es-terne englez trebue .se aibd cu totul altfel de cualitafi. Calitfile lorduluilGranville ait Posi mai mari, pe lngdaceasld el a tuai cent cunostinfa mos-tenitd a misterilor diplomatica si tot aMeut fiasco din causa a n'a fost con-stant si alerga cdnd dup una cnddupe alta.

    Morning Post;, crede din contra cdnumirea lordului Iddesleigh, amiculeel mai infini al lui Beaconsfield si Sa-lisbury, va ardua guvernelor streine, ccipolitica esterna a cabinetului actual vafi o urinare Meta a acelia a lui Bea -consfield si Salisbury, si drei principeleBismark sicontele A'alnoky pot conta peamici fia Auglie.

    Stamdard,) e si el mulfuntil eu nu-mirra lui. Arrimai numirea d -lui Chur-chill inspira grijd, din causa caracue-ruhe vehement al ace.cluia. Un condu-calor de partid in camera comunelortrebue s poseadd multa tacti .

    STIRI MARUNTED. consilier comunal Petrescu obtinLtnd

    un congedita, d. D&nescu este tnsarcinatcu directia axiselor si a oficiulul de stirecivil&

    Se vorbeste c& o noua linie de 'l'ramvayse va consLrui de la staia Matache m&-celaru spre Cotroceni.

    D. Obedeanu, prefect de llfuv, dinpreunacu d. dr. Polizu, sub director al serviciu-lui sanitar aft visitat comunele Panteli-mon si Dudestt unde s'ar 11 ivit o boat&epidemica peintre copi!.

    DD. general Cernat si Berendel ali ple-cat la Utopeni pentru a inspecta forturileto constructie.

    'Praho! accelerat de Vrciuruva a sositast & -zl cu 36 minute tatarziere.

    I). Insl,ectorgeneralDr. 'l'eoduri a plecatazi dimuleata la Sinaia, pentru a's1 con-duce familia.

    D. N. Fleva este asteptat asta -seara tnCapitala.

    Citim in Guela Buzulu pe careo primim azi :

    Eminentul nostru doctor, d. Climent, eras lie victima unul asasinat, daca din fe-ricire, nu ar ti interveuit la Limp, amiculstil d. farmacist Glierman.

    Cismarul Matache Tomescu din Buzeitsuferind de mal mull Limp de boat& deinim&, pan& la o vreme se curarisi eu d.dr. Niculaide; apoi par &sindu'l indignat,se adres& la d. dr. Climent ca s'1 lama -d u iasca.

    D -rul Clement,facandu'1 o diagnosefoarteserioasa, tl prescrise niste medicamente;dar, dupe cate -va zile, observnd c& dieu-tul se este predispus a'51 pierde ratiu-nea, din causa desperarel t I care 'I adu-sese boala sa, ordon& s i se is singe.

    In ziva de 15 curent, Tomescu veniud tufarmacia d -lui Gherman si gasind aci pedoctorul sta, inca u s'I apostrofeze, spu-nendul ca de and -a luat singe nervel