L I C E U L T E H N O L O G I C NICOLAE BĂLCESCU...L I C E U L T E H N O L O G I C "NICOLAE...

L I C E U L T E H N O L O G I C

" N I C O L A E B Ă L C E S C U "

Plan de Acțiune al Școlii 2016-2020

1

Dezbătut în CP și Aprobat în CA din 20.10 2017

Liceul Tehnologic „NICOLAE BĂLCESCU”

Întorsura Buzăului




2

CUPRINS

Nr. Crt. Titlu / subtitlu

Rezumat

Pagina

I. CONTEXTUL 3

I.1. Misiunea şi viziunea şcolii 3

I.2.

I.3.

Profilul şcolii

Analiza rezultatelor anului trecut

3

5

I.4. Priorităţi naţionale 13

I.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale 14

II. ANALIZA NEVOILOR 15

II.1. Analiza mediului extern 15

II. 1.1 Demografie 15

II. 1.2. Profilul economic judeţean și local 22

II. 1.3. Piaţa muncii 28

II. 1.4. Educaţia 33

II.2 Analiza mediului intern 37

II.2.1. Sistemul de învăţământ 37

II.2.2. Descentralizarea funcţională 45

II.2.3. Parteneriate şcoală – agenți economici- comunitate 46

II.3. Analiza S.W.O.T./ P.E.S.T.E. 49

III. PLANUL MANAGERIAL 2017-2018 56

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE 66

V. ANEXE

BIBLIOGRAFIE- SURSE DE INFORMARE

67

70




3

Rezumat Planul de Acţiune al Şcolii (PAS).

Este planul de dezvoltare al unităţii de Învățământ Profesional și Tehnic (IPT), realizat de aceasta

cu scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta de educaţie şi formare profesională şi nevoile de

dezvoltare socio-economică la nivelul ariei ei de acţiune, din perspectiva următorilor 3 -5 ani. PAS

descrie modul în care fiecare unitate IPT:

➢ va contribui la realizarea priorităţilor, ţintelor şi acţiunilor regionale şi locale;

➢ va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale;

➢ va îmbunătăţii calitatea programelor de educaţiei şi formare profesională oferite;

➢ va îndeplini programul de reformă pentru IPT;

➢ va contribui la programele de formare continuă pentru tineri şi adulţi;

➢ va asigura utilizarea eficientă a resurselor;

➢ va asigura formarea continuă a personalului şcolii;

➢ va lucra în parteneriat cu alte şcoli, parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea

furnizării unor servicii eficiente şi pentru dezvoltarea reţelelor locale.

Planul de acţiune al şcolii este un document de fundament, prin care s-a făcut analiza

realităţilor şcolii și s-au identificat modalităţile concrete prin care se va realiza modernizarea

activităţii de formare profesională din Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”, în vederea

satisfacerii cerinţelor dezvoltării economice a zonei, potrivit priorităţilor stabilite prin Planul

Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru şi Planul Local de Acțiune în Învățământ (PLAI)

Covasna.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI). Realizat la nivel judeţean, are ca scop

îmbunătăţirea corelării dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare

socio - economică la nivel judeţean într-o perspectivă de 5 -7 ani. PLAI particularizează la nivelul

judeţului prevederile PRAI şi oferă astfel cadrul general pentru elaborarea planurilor şi

programelor conform nevoilor local

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI). Este realizat la nivel regional în scopul

de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare

socio-economică la nivel regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea

regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani;

PRAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:

• Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică regională

structurate pe domenii ocupaţionale şi nivel de calificare;

• Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare;

• Planul de şcolarizare penrtu IPT al judeţelor;

• Măsuri complementare de formare profesională continuă;

• Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale în vederea incluziunii

lor în sistemul general de educaţie;

• Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală;

• Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;

• Măsuri privind programul de formare a personalului didactic şi de conducere din unităţile

IPT.




4

I. CONTEXTUL

Motto: „În limitele impuse, cu resursele

existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea că toate au un început, să

încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”

1.1 VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ŞCOLII

”Puterea românilor stă în instituţiile lor.”

Nicolae Bălcescu VIZIUNEA

Şcoala noastră doreşte să ofere locuitorilor din zona Buzaielor și nu

numai, oportunități de educație și formare profesională de calitate, să răspundă

nevoilor comunităţii şi cerinţelor individuale şi de grup, să aibă relaţii de

parteneriat cu comunitatea locală şi cu şcoli de acelaşi profil din ţară şi din

Uniunea Europeană pentru dezvoltarea dimensiunii europene a învăţământului

profesional şi tehnic, sprijinind în același timp dezvoltarea carierei, sporirea

calității vieții și prosperitatea economică.

MISIUNEA

Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului este

preocupat să asigure servicii de educaţie şi formare profesională ce au la bază

calitatea şi asigurarea de şanse egale tuturor participanţilor la proces, astfel încât

să formeze absolvenţi autonomi, responsabili, în măsură să decidă asupra propriei

cariere şi vieţi, să contribuie la definirea propriilor căi de dezvoltare şi împlinire

intelectuală şi profesională.

1.2. PROFILUL ŞCOLII

a. STATUTUL JURIDIC

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” este o instituţie de învăţământ de stat, are

personalitate juridică dar fără structuri arondate, care funcţionează în baza OMECTS 6564/2011,

completat și modificat cu 3283/2012, a Legii nr.1/2011 (Legea Educaţiei Naţionale) și a altor

documnente şi acte normative referitoare la sistemul de învăţământ.

Filiera este Tehnologică, profile: Tehnic și Resurse naturale și protecția mediului.

Nivelurile de învățământ sunt liceal și profesional, forma de zi și seral, activitatea

desfășurându-se în 2 schimburi.




5

b. DATE DE IDENTIFICARE ALE UNITĂȚII ȘCOLARE

Denumirea unității de învățământ: Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”

Localitatea / Județul: Întorsura Buzăului, Covasna

Adresa: Str. Gheorghe Doja, nr.5

Cod poștal: 525300

Telefon/ fax: 0267370728 / 0267370243

E-mail: [email protected]

Niveluri de învăţământ: 3 şi 4

Forme de învăţămant: liceu zi şi seral, şcoală profesională

c. IDENTITATEA ŞCOLII

În urma împărţirii administrativ-teritoriale din 1968, comuna Întorsura Buzăului a fost

declarată oraş, trecând de la județul Brașov la judeţul Covasna. În acest context au fost înfiinţate

noi unităţi economice: Inteprinderea pentru tractoare (I.P.T), Cooperativa Arta Populară, Fabrica

de Scaune. Numărul populaţiei (deci şi al populaţiei şcolare) fiind în creştere, impunea înfiinţarea

unui liceu pentru şcolarizarea elevilor absolvenţi ai claselor a VIII a din întreaga zonă, care erau

nevoiţi să plece la liceele din Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Braşov, Codlea, Săcele. Astfel, la

15 septembrie 1968 s-a înfiinţat Liceul de Cultură Generală din Întorsura Buzăului, care a

funcţionat, la început, în incinta Şcolii Generale.

Începutul a fost greu: lipsă de spaţiu, de laboratoare, sală de sport, profesori calificaţi, etc.

Din anul şcolar 1969-1970 au fost înfiinţate încă două clase, tot acum introducându-se cursurile de

seral şi separarea profilurilor, adică profilul uman şi cel real.

Tot în această perioadă s-a construit o nouă clădire, pe strada Gheorghe Doja, cu zece săli

de clasă, două laboratoare – fizică şi chimie – un cabinet medical şi o cancelarie. După zece ani de

funcționare în această locație, mai bine zis în anul şcolar 1979-1980, liceul s-a mutat în noua

clădire de pe Aleea Gării, nr. 1, iar următorul an școlar (1980-1981) a devenit Liceu Industrial

trecând sub protecţia Ministerului Industriei şi scoţând de pe băncile educaţiei socialiste generaţii

de tineri cultivaţi în special în domeniul practic, al muncii tehnice.

După Revoluţia din 1989, liceul a devenit Grup Şcolar, cu profilurile real şi uman, dar şi

clase de pregătire profesională. A primit titulatura de „Nicolae Bălcescu”, sărbătorindu-şi ziua în 6

decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a scindat în liceu teoretic şi liceu

tehnologic. Din acel moment sediul de pe Aleea Gării poartă numele de ”Mircea Eliade” - Liceu

Teoretic, iar sediul de pe strada Gheorghe Doja a devenit Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”.

Directorii şcolii noastre de-a lungul timpului: Bobeş Mariana, Voinescu Paul, Potcovaru

Maria, Popica Constantin, Bularca Marinela, Idomir Cornel, Băncilă Leca, Modroiu Petruța, iar

directori adjuncți Potcovaru Georgeta și Boriceanu Constantin Mugurel.

Calitatea procesului instructiv-educativ a fost și este asigurată de profesori competenţi,

specialişti, dublaţi de oameni de cultură cu reale calităţi didactice, care asigură pregătirea tinerilor

în diverse domenii și specializări.

Începând din anul 2012, s-au înfiinţat clase de învăţământ profesional, care pregătesc elevii

pentru meseriile de confecționer produse textile, mecanic agricol și auto, tâmplar universal,

lucrător în agroturism și zidar-pietrar-tencuitor.




6

I.3. ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT

• Informaţii privind efectivele de elevi și numărul de clase la începutul anului şcolar:

În anul școlar 2015-2016 au fost înscriși 422 elevi repartizați în 20 de clase după cum

urmează:

Tabel I.3.1

• Informaţii privind domeniile de calificare și specializările:

Tabel I.3.2

Nr.

crt.

Domenii de calificare Specializarea Nr.

clase

1.

Electronică și automatizări Tehnician operator tehnică de calcul 1

Tehnician mecatronist 3

2. Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 4

Confecționer produse textile 1

3. Mecanic Tehnician transporturi 2

Mecanic auto 1

Mecanic agricol 0,5

4. Agricultură Tehnician agromontan 3

Lucrător în agroturism 2

5. Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 1

6. Construcții și lucrări publice Tehnician în construcții și lucrări

publice

1

Zidar-pietrar-tencuitor 0,5

Nivel de învăţământ Clasa Număr

de clase/

grupe

Număr de

elevi /

copii /

adulţi:

Forma

de

învăţământ

Limba de

predare

Învățământ liceal zi

cl. a -IX-a 2 40 zi Română

cl. a -X-a 1 27 zi Română

cl. a -XI-a 3 47 zi Română

cl. a -XII-a 4 71 zi Română

Total 10 185

Învățământ profesional cl. a -IX-a 2/3 54 zi Română

cl. a -X-a 3 65 zi Română

cl. a -XI-a 1/2 20 zi Română

Total 6 139

Învățământ liceal seral cl.a -IX-a 1 19 seral Română

cl.a -X-a 1 30 seral Română

cl. a -XI-a 1 27 seral Română

cl.a -XIII-a 1 22 seral Română

Total 4 98

TOTAL 20 422




7

➢ Rezultate ale evaluării interne și externe:

➢ Rezultate ale evaluării interne:

a) Rata de promovabilitate pe profiluri şi domenii de pregătire profesională:

Tabel I.3.3.

Profil Domeniu Nr. elevi promovați / rata

de promovare (%)

Tehnic

Mecanic 64 / (75,29%)

Industrie textilă și pielărie 73 / (87,95%)

Fabricarea produselor din

lemn

23 / (100%)

Electronică și automatizari 93 / (93%)

Construcții și lucrări

publice

14 / (48,27%)

Resurse natural şi

protecţia mediului

Agricultură 101 / (98,05%)

Fig. I.3.1

Promovabilitate domeniul Mecanic: 75,29%




8

Fig. 1.3.2

Promovabilitate domeniul Textile-Pielărie: 87,95%

Fig. I.3.3.

Promovabilitate domeniul Prelucrarea lemnului: 100%




9

Fig. I.3.4

Promovabilitate domeniul Construcții: 48,27%

Fig. I.3.5

Promovabilitate domeniul Electronică și automatizări: 93%




10

Fig. I.3.6

Promovabilitate domeniul Agricultură: 98,05%

În anul școlar 2015-2016, la nivelul unității noastre şcolare, rata de promovabilitate a fost de

83.76%

b) Rata abandonului şcolar pe profiluri şi pe domenii de pregătire profesională:

Tabel I.3.4

Profil Domeniu Nr.elevi

înscrişi

Existenți Nr.abandon

școlar

Tehnic Mecanic 85 70 15

Industrie textila si

pielarie

83 73 10

Electronica si

automatizari

100 99 1

Construcții și lucrări

publice

29 15 14

Fabricarea

produselor din lemn

23 23 0

Resurse natural şi

protecţia mediului

Agricultura 103 101 2

Total 423 381 42




11

Fig. I.3.7

La nivelul școlii noastre rata de abandon este de 0,99 %.

• Rezultate ale evaluării externe:

a) Rezultate obţinute la examen de bacalaureat / examene de absolvire / olimpiade

Examen de bacalaureat

Tabel I.3.5

Inscriși Prezenți Admiși Respinși Promovabilitate Promovabilitate

anul anterior

Sesiune

iunie

46 38 14 24 34.21% 23.52%

Sesiune

septembrie

29 19 7 12 36.84% 14.28%




12

Fig. I.3.8

b) Rezultate obţinute la examene de absolvire

Examen de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de

calificare profesională

NIVEL 4

Sesiunea mai – iunie: Tabel I.3.6

Calificarea profesională

Număr elevi

Prom. % Înscr Prez. Abs. Prom. Resp.

Tehnician operator tehnica de calcul 12 12 - 12 - 100

Tehnician transporturi 11 7 4 7 - 63,63

Tehnician in agricultura 6 4 2 4 - 66,66

Total 29 23 6 23 - 76,76

Sesiunea august: Tabel I.3.7


Număr elevi


Tehnician operator tehnica de calcul 2 2 - 2 0 100

Tehnician transporturi 1 1 - 1 - 100

Tehnician în agricultura 3 2 1 2 - 66,66

Total 6 5 1 5 - 88,88

Procent promovabilitate pentru ambele sesiuni 82,82%




13

NIVEL 3

Sesiunea iulie Tabel I.3.8


Număr elevi


Mecanic auto 7 6 1 6 - 100

Zidar pietrar tencuitor 6 6 - 5 1 83,33

Total 13 12 1 11 1 91,66

Sesiunea august Tabel I.3.9


Număr elevi


Mecanic auto 1 1 - 1 - 100

Procent promovabilitate pentru ambele sesiuni 95,83%

c) Rezultate obţinute la olimpiade

Olimpiada Tehnologii –Rezultate faza județeană Tabel I.3.10

Nr.

crt.

Numele și

prenumele

Clasa Domeniul Calificarea Nota

obținută

1. Banciu Maria XII C Industrie

textilă și

pielărie

Tehnician în industria

textilă

8,60

2. Tohănean

Florentina

XII C Industrie

textilă și

pielărie


textilă

8,60

3. Petrovan

Magdalena Ionela

XI C Industrie

textilă și

pielărie


textilă

8,30

4. Beldeanu Maria

Lorena

XI C Industrie

textilă și

pielărie


textilă

8,30

5. Teleanu Andreea XII B Agricultură Tehnician agromontan 8,00

6. Savu Alina

Monica

XII B Agricultură Tehnician agromontan 7,50

7. Bularca Raluca XI B Agricultură Tehnician agromontan 7,60

8. Milu Roxana

Maria

XI B Agricultură Tehnician agromontan 6,95

9. Mirică Andrei XII A1 Mecanic Tehnician mecatronist 8,00

10. Petcu Bogdan XII A1 Mecanic Tehnician mecatronist 7,40

11. Popa Ioan Dan XII A1 Mecanic Tehnician mecatronist 7,75




14

• Informații privind resursa umană:

➢ Personal didactic Tabel I.3.11

➢ Personalul didactic auxiliar și nedidactic

Tabel I.3.12

I.4. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

Obiectivele politicii de dezvoltare naţională, cuprinse în Strategia de dezvoltare a

României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu fondul deja

dobândit în Europa, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită atenţie faţă de generaţiile

viitoare.

Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul

preuniversitar” principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi

tehnic, în şcoala românească sunt următoarele:

✓ implementarea învăţării centrate pe elev;

✓ eficientizarea parteneriatului cu agenţii sociali economici;

✓ dezvoltarea curriculumului la comanda angajatorului;

✓ dezvoltarea de standarde ale pregătirii profesionale;

✓ formarea continua a personalului didactic;

✓ asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;

✓ orientarea profesională şi consilierea elevilor;

✓ dezvoltarea sistemului informaţional;

✓ modernizarea bazei materiale a învăţământului;

✓ optimizarea managementului educaţional;

✓ şanse egale pentru obţinerea unei calificări;

✓ utilizarea TIC-ului în predare;

✓ facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi speciale;

✓ dezvoltarea învăţământului în zonele dezavantajate;

✓ formarea continuă a adulţilor;

12. Pavel Alexandru

George

XI A1 Mecanic Tehnician mecatronist 8,00

13. Fazakas Paul Iosif XI A1 Mecanic Tehnician mecatronist 8,00

An

şcolar

Nr. total

Profesori

Nr.

prof.

titulari

Nr. prof.

suplinitori

Plata

cu

ora

Nr.

prof.

Grad I

Nr.

prof.

Grad

II

Nr. prof.

Definitiv

Nr. prof.

debutanţi

Calif. Necalif.

2015-

2016

37 15 12 2 8 12 5 8 12

An

școlar

Personal didactic auxiliar/ Nr. posturi Personal nedidactic/Nr. posturi

Secretar Contabil Administrator Inginer

sistem

Îngrijitori Muncitor

întreținere

Paznici

2015-

2016

1 1 1 0,5 2 1 2




15

✓ dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată.

Având în vedere că elementele particulare ce ar putea individualiza zona Buzaielor în

context judeţean şi regional sunt nesemnificative faţă de ponderea elementelor ce dau regiunii

Centru un anumit specific considerăm că obiectivul global al strategiei de dezvoltare a judeţului

Covasna ca şi a regiunii este fezabil şi în cazul nostru, adică „utilizarea eficientă a tuturor

resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului în scopul

dezvoltării unei economii performante care să ducă pe termen lung la armonizarea

coeziunii economice şi sociale la nivelul regiunii centru”.

Pentru realizarea obiectivului global Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru şi-a propus

acoperirea a şase priorităţi, integrate în axele prioritare de la nivel naţional:

✓ dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii;

✓ dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi promovarea

sectorului privat;

✓ creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;

✓ protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

✓ dezvoltarea zonelor rurale;

✓ sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii informaţionale.

I.5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Întorsura Buzăului este situat în regiunea Centru

care s-a creat în baza legii 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Alba, Brașov, Covasna,

Harghita, Mureș și Sibiu. Judeţul nostru este situat în partea de sud-est a regiunii Centru având o suprafață de 3710

kmp (1,6% din teritoriul țării), are 5 orașe și municipii (reședința de județ este Sfântu Gheorghe),

40 comune și 122 sate, fiind considerat județ de mărime mică.

Tabel I.5.1

Priorităţi şi obiective regionale şi locale (2014-2020) PRIORITATEA 1: CORELAREA OFERTEI ÎPT DIN REGIUNE CU NEVOILE DE CALIFICARE

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE

Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă PRIORITATEA 3: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTĂRII

ŞCOLILOR DIN ÎPT

Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE RESURSELOR

UMANE DIN ÎPT

Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului

didactic din ÎPT PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI SOCIAL ÎN ÎPT

Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,

pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT PRIORITATEA 6: ASIGURAREA ACCESULUI LA ÎPT ŞI CREŞTEREA GRADULUI DE

CUPRINDERE ÎN EDUCAŢIE

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului

şcolar




16

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

II. ANALIZA NEVOILOR

II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.1.DEMOGRAFIE

• Populaţia totală. Dinamica generală județeană

La 1 iulie 2011, judeţul Covasna număra 214.261 locuitori (1,04 % din populaţia României),

din care populatie stabile 206.261 locuitori. Tabel II.1.1.1

Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei în perioada

dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţa care continuă şi în prezent.

Perioada postrevoluționară a fost marcată de reduceri ale populației României, județul Covasna

neconstituind o excepție. Figura II.1.1.1. ilustrează ritmul evoluției populației județului în

raport cu evoluția populației totale a țării și a populației de la nivel regional. Datele arată că, în

pofida faptului că la nivel județean trendul a fost similar celui regional și național, scăderea este

mai puțin accelerată decât media națională, dar mai ales decât media regională. Totuși,

estimările INS privind evoluția populației arată că, dacă se mențin trendurile demografice din

perioada 2004 – 2007, în 2050 populația județului va scădea cu 21.7%, peste media regională

de 19.2%, dar mai puțin decât în cazul județelor Alba (30.3%) și Harghita (25.8%)1.

Național Regiunea Centru Covasna

1.01

0.99

0.97

0.95

0.93

0.91

0.89

0.87

0.85

0.83

Figura II.1.1.1 Evoluția populației 1990 – 2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2011

Total

(nr. pers.) Bărbaţi% Femei%

Urban

%

Rural

%

România 21431298 51,3 48,7 55,1 44,9

R. Centru 2523452 48,9 51,1 59,3 40,7

Covasna 206261 49,1 50,9 47.6 52.4




17

• Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Conform datelor statistice la nivelul anului 2010, judeţul Covasna are o pondere semnificativă a

populaţiei rurale (50,2%) peste media naţională (44,9%) și cea regională (40,7%).

• Distribuţia pe sexe

Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o uşoară preponderenţă a

persoanelor de sex feminin (50,9%), apropiat de ponderea la nivel regional (51,1%).

• Structura pe grupe de vârstă

Figura II 1.1.2

Sursa: INS, date prelucrate

• Structura pe vârste şi medii rezidenţiale

Extremele de vârstă - grupele 0-14 şi peste 65 ani - au o pondere mai mare în rural faţă de urban.

În schimb, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) este mult mai mică în mediul

rural (65%, faţă de 74,6% în urban) - situaţie valabilă pentru toate grupele de vârstă din

intervalul 15-64 ani.

Pierderea de către mediul rural, începând cu grupa de vârsta 20-24 ani, a avantajului iniţial

(grupa 0-14 ani) datorat unei rate superioare de natalitate (13‰ în 2005, faţă de 11,6‰ în

urban), pare să indice tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul.

Figura II.1.1.3

15,5 14,5 14,3 16,8 16,5 16,2 15,8

5,5 5,7 5,3 5,3 5,6 5,6 5,88,1 7,7 8,5 8,2 7,8 7,8 8,47,9 7,4 8,5 7,8 8,0 7,3 8,3

48,8 49,4 50,6 47,9 47,6 47,7 48,9

14,1 15,3 12,9 14,1 14,6 15,4 12,9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

RegiuneaCentru

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010

peste 65 ani 30-64 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 0-14 ani

16,6

8,47,78,7

45,5

13,1

14,9

8,48,0

9,2

49,0

10,5

18,3

8,57,48,1

42,0

15,6

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale

- jud. COVASNA, la 1 iulie 2005 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Datele statistice privind evoluţia

populaţiei după 1990 indică un declin

demografic general, mai accentuat

pentru grupele de vârstă tinere.

În schimb a crescut numărul şi

ponderea populaţiei vârstnice.

Structura pe vârste în 2010, în judeţul

Covasna este mai favorabilă decât la

nivel regional pentru grupul de vârstă 0-

14 ani, în schimb grupul tinerilor de 15-

19 ani are o pondere mai mică decât la

nivel regional.

Sursa: INS, date prelucrate




18

• Structura etnică (conf. recensământului din 2011)

Județul Covasna este unul foarte divers, atât din punct de vedere etnic, cât și religios. Potrivit

datelor recensământului din 2011, aproape 72% din populație se declara de etnie maghiară,

21.5% de etnie română, 4% romi iar 3% de altă etnie. Diversitatea este considerabil mai

ridicată decât la nivel național, unde 83% din populație se auto-declară de etnie română, și în

linie cu rezultatele de la regiune, unde aproape 1/3 din populație se declară de etnie maghiară.

Tabel II.1.1.2 Ponderea populației în funcție de etnie, 2011

Români Maghiari Romi Altă etnie2

Național 83,46% 6,10% 3,09% 7,35%

Regiune 61,22% 28,57% 4,71% 5,50%

Covasna 21,42% 71,59% 3,93% 3,06% Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

• Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările

oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei,

în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen

mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de

muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului

Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16). Deşi incomplete, datele Eurostat

privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari europene evidenţiază o

creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG International, 2007, Phare

TVET 2004-2006). Nu avem date privind migraţia populaţiei covăsnene.

➢ Situația la nivel local

➢ Populaţia şi locuinţele din localitatea Întorsura Buzăului

Tabel II.1.1.3

Zonă Recensământ 1966 Recensământ 1992 Recensământ 2002

Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe

Întorsura Buzăului

3469

1026

6513

1854

6746

1982

Brădet 660 181 783 210 855 250

Floroaia Mare

838 254 1148 330 1281 362

Scrădoasa 218 55 182 47 171 55

Total 5185 1516 8626 2441 9053 2649




19

Conform ultimelor două recensăminte (recensământul din 1992 şi cel din

2002), aproximativ 75% din numărul total de locuitori din zonă trăiesc în oraşul Întorsura

Buzăului, în timp ce 25% în zonele rurale. În aceeaşi proporţie se regăsesc şi locuinţele.

➢ Modul de compunere a grupurilor etnice în Întorsura Buzăului Tabel II.1.1.4

Zona/Grupuri Etnice Români Maghiari Romi Alţii

Regiunea de Dezvoltare Centru

65,37% 29,94% 3,96% 0,73%

Covasna 23,2% 73,6% 2, 69% 0,51%

Întorsura Buzăului 94,97 % 0,62% 4,37 % 0,04%

Sursă date: Informaţii Statistice Naţionale şi Planul Regiunii de Dezvoltare

Întorsura Buzăului are în principal populaţie de origine română, aproximativ 4,97%.

Acesta este motivul pentru care p r e d o m i n ă religia ortodoxă, prezentă în proporţie de

98,42%. Proiecții demografice

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru

perioada 2005-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului Covasna

faţă de 2005 cu 21,4 mii locuitori până în 2025 (- 9,5%), respectiv cu 7,3 mii loc. până în 2015

(-3,3%).

Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-

14 ani, cu 7,3% (-3 mii pers.) până în 2015, respectiv cu 21,4% (-9,5 mii pers.) până în 2025. În

schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat decât la nivel

naţional şi regional.

Tabel II.1.1.5.

2005 2010 2013 2015 2020 2025

2015-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %

România 21623,8 21.226,3 20.696,6 20.026,4 19.243,4 2.371,3 -11,0

0-14 3372,7 3.152,9 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -920,7 -26,8%

15-64 15059,7 14.990,2 14.606,0 13.956,6 13.384,0 1.649,4 -11,0%

65 si peste 3191,4 3.083,2 3.066,0 3.271,1 3.347,6 198,8 6,3%

Regiune 2530,5 2.509,5 2.479,9 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -77,8 -3,1% -233,1 -9,2%

0-14 397,4 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -38,2 -9,4% -105,8 -26,1%

15-64 1787,0 1.787,4 1.760,3 1742,4 1.667,7 1.600,2 -47,7 -2,7% -189,9 -10,6%

65 si peste 346,1 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 8,1 2,4% 62,6 18,2%

Jud. Covasna 223,9 221,3 218,6 216,8 210,5 202,7 -7,3 -3,3% -21,4 -9,5%

0-14 37,1 35,7 34,9 34,4 31,2 27,7 -3,5 -9,2% -10,2 -26,9%

15-64 157,6 155,7 153,2 151,6 145,3 139,5 -5,3 -3,4% -17,4 -11,1%

65 si peste 29,2 29,9 30,4 30,8 34,0 35,5 1,5 5,1% 6,2 21,2%

Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile pt.2015 stabilite prin

interpolare)




20

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul Covasna

Tabel II.1.1.6

Grupe de

vârstă 2005 2015 2025

2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

3 - 24 ani 65701 54365 51346 -11336 -17,3% -14355 -21,8%

3 - 6 ani 9984 10120 7969 136 1,4% -2015 -20,2%

7-10 ani 9674 10545 8861 871 9,0% -813 -8,4%

11-14 ani 9885 9756 9700 -129 -1,3% -185 -1,9%

15 - 18 ani 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%

19 -24 ani 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -29,6%

Studiul ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din regiunea Centru în perioada

2005-2025", realizat pe baza prognozei INS.

Se estimează reduceri semnificative la nivel judeţean pe totalul populaţiei şcolare şi

preşcolare (3-24 ani) şi în toate grupele de vârstă analizate cu excepţia grupei 3-6 ani (creştere

prognozată până în 2015, cu 1,4%) şi a grupei 7-10 ani (cu creştere prognozată de 9% până în

2015). Cele mai semnificative reduceri se estimeză în grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea

fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional

şi tehnic (15-18 ani pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii, 19-24 ani pentru învăţămîntul

postliceal şi superior).

Tabel II.1.1.7

Prognoza populatiei din grupa de varsta 15-18 ani

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

România 1398034 880680 845285 -517354 -37,0% -552749 -39,5%

Regiunea Centru 164024 103874 105162 -60150 -36,7% -58862 -35,9%

Jud. Covasna 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%

Pentru grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 36,7% până

în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.

Tabel II.1.1.8

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

România 1947386 1428109 1260223 -519277 -26,7% -687163 -

35,3%

Regiunea Centru 237126 166203 154632 -70923 -29,9% -82494 -

34,8%

Jud. Covasna 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -

29,6%




21

Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu

31,6% pînă în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025).

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de

lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării

economico-sociale a judeţului.

Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o consolidare

relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii (conform piramidei vârstelor din

sudiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS ), ceea ce în mod

logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia noastră

ca școală interesată de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De

aici,

➢ Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de

investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere este agravată de migraţia externă. Apare

pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie,

medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a

muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.).

Se desprinde nevoia de:

➢ Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la

forţa de muncă regională.

➢ Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare

şi consiliere

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în

grupele:

• 15-18 ani: cu 36,7% pînă în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.

• 19-24 ani: cu 31,6% pînă în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025

În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă

15-18 ani ar fi de cca. 5. 671 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în

învăţământ de cca. 60,4% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la echivalentul

dispariţiei la nivel judeţean în învăţământul liceal şi profesional a unui număr de cca. 4-5

şcoli de mărime medie.

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la

o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de

compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

Faţă de aceste constatări, se recomandă:

➢ Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

❖ Optimizarea alocării resurselor, prin:




22

• concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de

acces

❖ Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care

împreună să realizeze:

• o ofertă cuprinzătoare şi diversificată

• eliminarea paralelismelor nejustificate

• colaborare pentru acoperire teritorială optimă

• diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

➢ Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani

cu 21,6 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:

➢ Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală

➢ Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

e) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (50,9 % la nivel judeţean în 2009), reclamă:

➢ Din partea ofertei de pregătire - calificări dorite de populaţia feminină

➢ Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care

participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul

orelor de curs)

f) Populaţia rurală: ponderea populaţiei rurale este semnificativă în jud. Covasna – jumătate

din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural.

Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a

populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi

ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat

să contribuie prin măsuri specifice vizând:

➢ Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni

➢ Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii

economiei rurale

➢ Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural

g) Diversitatea etnică caracteristică judeţului, implică:

➢ Educaţie multiculturală

➢ Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în

vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi

dintr-o zonă)

➢ Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate.




23

II.1.2. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN ȘI LOCAL

Principalii indicatori economici

• Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Produsul Intern Brut este unul din cei mai importanți indicatori ai nivelului de dezvoltare

economică în cazul oricărei comunități. Datele utilizate în studiu provin de la Comisia

Națională de Prognoză, care la rândul său a utilizat date ale Anuarului Statistic al INS pentru

perioada 2008-2010 și estimări proprii pe baza datelor statistice la nivel național sau pe baza

prognozelor pe termen mediu utilizate la fundamentarea bugetului național.

Tabel II.1.2.1 Produs Intern Brut - milioane lei, prețuri curente

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

România 514700 501139 523693 556708 585239 623314 660568 696336

Centru 57303 57100,9 59120,1 63669,2 67889,6 72266 76570,6 80717,6

Alba 8700,5 8391,6 9275,4 10037,9 10580,3 11251,8 11906,7 12543,5

Braşov 16007,9 16443 17741 19273,4 20900,9 22250,7 23599,1 24897,4

Covasna 4042,3 4030,3 3839,1 4068,4 4177,3 4451,6 4709,1 4952

Harghita 6001,7 5975,1 5855,3 6330,6 6692,5 7111 7542,2 7942,6

Mureş 11279,6 10854 10861,7 11822,5 12659,6 13470,4 14257,5 15029,6

Sibiu 11271 11406,9 11547,6 12136,5 12879 13730,5 14556,1 15352,5

Sursa datelor: CNP - proiecțiile în profil teritorial, februarie 2013 -2015

Evoluție PIB/locuitor 2008-2015

Regiune Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

10000

9000

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura II.1.2.1




24

Indicatorul PIB pe locuitor arată cele mai mici valori din regiune pentru județul Covasna, atât pe baza datelor finale dar și în estimările perioadei următoare. Constant valorile indicatorului sunt cele mai mici dintre județele din regiune atât ca valoare dar și ca procent din valoarea regională. Astfel, dacă în perioada 2008-2009 indicatorul pentru județul Covasna se situa la aproximativ 80% din valoarea regională, ulterior procentul a scăzut spre valoarea de 70%. Acest lucru arată o incapacitate de moment în păstrarea ritmului de creștere regional.

• Structura exporturilor și a importurilor

Importuri Exporturi

• Mărfuri și produse diverse

• Mijloace si materiale de transport

• Masini, aparate si echipamente electrice

• Textile și articole din textile

• Produse din lemn, exclusiv mobilier

• Materiale plastice, cauciuc și articole

• Produse vegetale

• Animale vii și produse animale

0 20000 40000 60000 80000 100000120000140000160000

Figura II.1.2.2.

Din graficul de mai sus putem observa că cele mai importante exporturi dar și importuri

sunt legate de Textile și articole din textile și Mașini, aparate și echipamente.

Economia județului Covasna este specializată în exportul de textile – 44% din total, mașini,

aparate și echipamente electrice – 24% și animale vii și produse animale – 14% și produse din

lemn (cu excepția mobilierului) – 4%.

Mediul economic local

Economia oraşului Întorsura Buzăului este în mod curent dominată de industria de

procesare a lemnului, lânii şi produslor agricole, având un sector al serviciilor limitat,

reprezentat doar de câteva magazine mici pentru comerţul cu amănuntul.




25

Tendinţele economice curente nu sunt cu mult diferite de cele din trecut.

De-a lungul secolelor, activitatea de bază a locuitorilor din Întorsura Buzăului a fost

exploatarea lemnului, urmată de procesarea lânii, creşterea animalelor şi agricultura. Aceasta se

datorează tradiţiilor, mediului natural, climatului şi reliefului zonei.

Înainte de 1989 Întorsura Buzăului avea, de asemenea, o industrie manufacturieră, care

contribuia din plin la situaţia locală a locurilor de muncă. Uzina “Tractorul” Braşov avea o

secţie de producţie în Întorsura Buzăului, o companie locală producând elemente componente

pentru tractoare şi piese de schimb. Cu toate acestea, după 1989, în primii ani ai tranziţiei,

compania a început să se prăbuşească treptat, la fel ca multe alte ramuri industriale importante

din România, rezultând o scădere a producţiei şi crearea unei mari probleme în oraş în ceea ce

priveşte şomajul. Oraşul avea aproximativ 5.000 de oameni care lucrau cu normă întreagă, pe

plan local sau în Braşov. La momentul actual acest număr s-a redus drastic. Majoritatea şi-au

schimbat ocupaţia, cei mai mulţi întorcându-se la munca în agricultură, în timp ce alţii au

plecat la muncă în afara ţării. Doar puţini dintre ei au demarat IMM-uri. Cele mai importante IMM-uri din oraş sunt prezentate în tabelul urmǎtor:

Prezentarea principalelor societǎţi din Întorsura Buzăului

Tabelul II.1.2.2

Compania

Domeniu principal de activ.

activitate

PROFI ROM FOOD SRL Comerţ

SC ROVASIT SRL Producţie făină şi brutărie SC. PRO BRECO SRL

Fermă creştere animale şi produse

alimentare

SC TOHI IMPEX SRL Produse din carne

SC OSACA SRL Comerţ

SC LUCI SRL Comerţ

SC MIREL SRL Producţie ţiglă

SC ALIMENTATIE PUBLICĂ TERA COM SRL

Comerţ

SC PRODUCŢIE MILKOM SRL Producător de brânzeturi

SC MIZADI SRL

SRL

Comerţ construcţii SC JWC ROMWOOD SRL

Fabrica de cherestea

SC MOBILĂ BOGDAN SRL

Preduse din lemn

SC AVRA TRANS SRL

Exploatare agregate pentru

construcţii, închiriere utilaje,

transporturi, mobilier rustic de

gradină.

SC PRESTAŢII INDUSTRIALE VULTURUL SRL

Service auto




26

Mărimea acestor companii este în general medie spre mică.

Caracteristicile sectorului IMM-urilor sunt slaba promovare a produselor şi serviciilor,

productivitate scăzută şi investiţii zero în campanii de promovare şi marketing. Acest fapt se

datorează lipsei resurselor financiare proprii dar şi lipsei de sprijin pentru afaceri şi de

servicii de consultanţă care ar putea facilita şi ajuta companiile locale să-şi creeze

strategii de marketing şi comerciale, precum şi planuri de afaceri pentru accesarea

împrumuturilor bancare. Unele din principalele bănci care operează în România îşi

desfăşoară activitatea şi în Întorsura Buzăului (BCR, BRD, CEC şi Cooperativa de Credit),

oferind împrumuturi pentru sprijinirea afacerilor, dar utilizarea acestui instrument de

către companiile locale este foarte redusă. Până acum, doar două companii au accesat cu

succes şi au obţinut sprijin prin finanţarea împrumuturilor. Precondiţia pentru acordarea

împrumutului este prezentarea planurilor de afaceri şi de marketing, ceea ce este o solicitare

normală pentru băncile din întreaga lume.

Unele dintre problemele cu care se confruntă companiile locale astăzi sunt infrastructura

săracă, drumurile secundare, migraţia forţei de muncă calificate şi lipsa de personal calificat

pentru noile domenii de activitate.

Concluzii din analiza mediului economic

❖ Criza economică recentă afectează toate sectoarele economice, în mod deosebit

sectorul de construcţii.

❖ Cercetarea – dezvoltarea. Sectorul de cercetare-dezvoltare are slabe legături cu mediul

economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică judeţeană. Judeţul

Covasna dispune de un număr extrem de redus de salariaţi în cercetare-dezvoltare, cu mult sub

media naţională şi regională şi în scădere în ultimii ani.

Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul

economic şi nevoile acestuia.

❖ Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea

ponderii agriculturii în formarea PIB şi a VAB la nivel regional şi judeţean.

❖ Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM):

• În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de

angajaţi în firmele mari, a crescut la nivel regional numărul de firme şi personalul IMM

• Creşterea din ultimii ani a ratei antreprenoriale la nivel regional, exprimată prin numărul de

IMM la 1000 locuitori

❖ Deşi în creştere, investiţiile brute şi investiţile străine în judeţul Covasna sunt modeste,

comparativ cu celelalte judeţe ale regiuni. Cele mai mari investiţii sau realizat în industria

prelucrătoare, urmată de comerţ şi de sectorul transport, depozitare, comunicaţi.

Serviciile

Ocupă cea mai mare pondere în economia regională şi judeţeană, în creştere constantă în

ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor, în judeţul

Covasna se detaşează:




27

Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant, cu potenţial mare de creştere în viitor. Se

constată la nivel regional preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături

de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine

Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: Dezvoltarea industriei şi comerţului

la nivel regional implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică.

Industria

• În judeţul Covasna, cele mai reprezentative ramuri ale industriei prelucrătoare sunt:

industria alimentară, industria confecţiilor textile, prelucrarea lemnului şi fabricarea de

mobilier, construcţiile metalice şi produse din metal, maşini şi aparate electrice, materiale

de construcţii.

• Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile

descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura

în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescînde, prin creşterea competitivităţii şi

dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.

• Dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai

mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional şi judeţean.

• Proiectele de înfiinţare a unor parcuri industriale în Sf.-Gheorghe si Baraolt – din care se

desprind orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii,

industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină,

servicii pentru întreprinderi, etc.). Vecinătatea Parcului industrial Prejmer (jud. Braşov)

Construcţiile

• Sectorul cel mai afectat de criza economică, cu potențial mare de creștere în viitor

Agricultura

• Potenţial agricol important. Judeţul Covasna se remarcă prin ponderea mare a

agriculturii în economia județului (15,3%, cea mai mare la nivel regional, peste media

naţională).

• Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor potenţial ridicat de dezvoltare

pentru agricultura ecologică şi agroturism

• Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE

• Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi

de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti.

Silvicultura

• 44,5% din suprafata judeţului este acoperita de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră.

• Importante resurse naturale ale pădurii: lemn, fructe de pădure, ciuperci, plante

medicinale, vânat, etc.

Mediul

• Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului




28

Implicaţiile pentru IPT:

➢ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile

pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, importanţa diversificării activităţilor

industriale, anticipând dezvoltarea necesară a unor ramuri industriale cu potenţial

competitiv, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

➢ Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe

adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local:

- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

➢ Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile

specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse,

prin

- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide

- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

➢ Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine

şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- Creşterea nivelului de calificare

- Importanţa competenţelor cheie

- Limbile străine

- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare

- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică,

publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

➢ Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie

mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,

indiferent de specialitate.

➢ Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să

reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.)

şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

➢ Ruralul montan:

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi

de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, în condiţiile

în care zona montană şi premontană acoperă o parte însemnată din suprafaţa judeţului,




29

conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională,

pe următoarele direcţii prioritare:

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de

planificare strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante

pentru ruralul montan.

- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază

materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate

corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii (cu o componentă

de agroturism inclusă); facilităţi de tip campus.

- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local.

- Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin

introducerea unor noţiuni generale privind economia ruralului montan, şi aspecte

practice de gospodărie şi alimentaţie (la orele educaţie tehnologică / componenta de

CDŞ).

- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca

competenţele specifice agriculturii montane.

- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi

părinţi, tineri agricultori).

De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor

agricoli cu privire la:

- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană

- ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE .

- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor accepatate de catre UE (ex.:

Produsul BIO, Produsul traditional, Denumirea de origine a produsului–AOP,

Identificarea geografica a produsului-IGP).

II.1.3 PIAȚA MUNCII

• Indicatori statistici ai pieţei muncii1

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din

România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi

Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de

date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt

diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi

reală asupra pieţei muncii din România.

Date preluate din PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi

tehnic și PLAI – Plan local de acţiune




30

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.

AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea

cu statistica europeană (EUROSTAT).

• Participarea la forţa de muncă

Criza economică care a debutat în ultima parte a anului 2008 a condus la o ruptură în

evoluţiile care păreau să se profileze din analiza anilor anteriori cu privire la şomaj şi locurile de

muncă vacante. Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat

de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional):

mecanic, comerţ, construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din

lemn, turism şi alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie

alimentară, materiale de construcţii, silvicultură.

• Prognoza structurii cererii potențiale, în ipotezele scenariului moderat, pe

domenii de formare profesională din IPT, la nivel național în perspectiva

2017-2020(%)

Tabel II.1.3.1

Domenii de formare %

Agricultură 3,9

Chimie industrială 1,3

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,2

Comerţ 12,6

Economic 14,4

Electric 5,3

Electromecanică 3,6

Electronică automatizări 4,2

Fabricarea produselor din lemn 1,4

Industrie alimentară 0,8

Industrie textilă şi pielărie 9,0

Materiale de construcţii 1,3

Mecanică 24,1

Turism şi alimentaţie 7,8

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9

Tehnici poligrafice 0,2

Total 100,0




31

• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în

ipoteza scenariului moderat, în regiunea Centru în perspectiva 2017-2020

Tabel II.1.3.2

Domenii de formare %

Agricultură 1,4

Chimie industrială 1,7

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,1

Comerţ 12,6

Economic 13,9

Electric 5,0

Electromecanică 3,8

Electronică automatizări 4,6

Fabricarea produselor din lemn 2,6

Industrie alimentară 0,9

Industrie textilă şi pielărie 10,8


Mecanică 22,9

Turism şi alimentaţie 8,5

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9


Total 100,0

Ponderea estimată pe baza datelor furnizate de studiul previzional cu privire la

proiecția locurilor de muncă disponibile la nivelul regiunii Centru în perspectiva anului 2020

(în scenariul moderat) de circa 2/3 pentru ocupațiile relevante oferit prin învățământul

profesional este confirmată și de rezultatele anchetei în firme care evidențiază în județul

Covasna 77,2% necesitatea pregătirii prin învățământ profesional.




32

• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională

din IPT, în ipoteza scenariului moderat, în județul Covasna, în perspectiva 2017-2020

(%):

Tabel II.1.3.3

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale

cererii de formare

profesională

(%)

Agricultură 8

Chimie industrială 0

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8

Comerţ 16

Economic 10

Electric 5

Electromecanică 3

Electronică şi automatizări 1

Fabricarea produselor din lemn 8

Industrie alimentară 4

Industrie textilă şi pielărie 10


Mecanică 16

Turism şi alimentaţie 7

- Protecţia mediului

- Silvicultură 3


Total 100,0

➢ Situaţia şomajului la nivel local

Numărul total al persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Covasna la data de 31.03.2017 a fost de 3911 persoane în căutarea unui loc de muncă, dintre care 1697 sunt femei, Întorsura Buzăului figurând cu 270 persoane (92 femei), din care în plată 49 (22 femei).




33

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii:

❖ Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)

➢ Se constată o scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă2, cu

tendinţă de revenire la sfârşitul intervalului.

➢ Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în cazul judeţului

Covasna decât cele agregate la nivel regional şi naţional..

❖ Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:

➢ Rata şomajului în judeţul Covasna, mai mare începând in 2005 decât media regională

şi naţională. Judeţul Covasna înregistrează una din cele mai mari rate ale şomajului

din regiune

➢ Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO)

❖ Șomajul tinerilor

➢ ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi în județul Covasna

este în creștere și mai mare decât la nivel regional şi naţional

❖ Șomajul de lungă durată

➢ Ponderea mare a șomerilor de lungă durata afectează peste 1/3 din șomerii sub 25 de

ani (conf. datelor pentru anul 2011) și este mai mare decât la nivel regional și național.

Implicaţiile pentru ÎPT:

➢ Rata şomajului peste media la nivel naţional și regional, şomajul ridicat al şomajului

tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

▪ anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

▪ acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

▪ abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi

▪ implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special

în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă

după absolvirea şcolii.

▪ parteneriate active cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii care pot

contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a

managementului şcolar.

➢ Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast

cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din

mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de

actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. –

2 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de

muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi

cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte

persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.




34

oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi,

având în vedere:

▪ creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe

pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

▪ adecvarea calificării cu locul de muncă

▪ reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

▪ recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite

pe cale formală şi informală

▪ diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe

de formare la distanţă, consultanţă, etc.

➢ Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia

cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

▪ Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3

▪ Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare

▪ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial

competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii),

priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

➢ Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează

modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

▪ Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi

managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

▪ Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea

agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica

industrie şi dezvoltarea serviciilor

▪ Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive

- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

➢ Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

▪ Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

▪ Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

▪ Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social

3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic

PLAI – Plan local de acţiune

PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)




35

II.1.4. EDUCAȚIA

Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Covasna

➢ Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării

pentru perioada până în 2020:

1. Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității.

Vizează, printre altele: • Strategii de învățare pe tot parcursul vieții • Instrumente de

referință europene • Parcursuri educaționale mai flexibile • Valorizarea educației non-

formale și informale • Calitatea sistemelor de orientare și consiliere • Dezvoltarea unor

noi forme de învățare și utilizarea unor noi tehnologii de predare-învățare • Mobilitate în

scop educațional (cursanți, profesori, formatori).

2. Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării.

Vizează, printre altele: • Competențele de bază (alfabetizare, matematică, știință și

tehnologie, competențe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a

formatorilor și a managerilor din educație • Asigurarea calității • Utilizarea eficientă și

durabilă a resurselor

3. Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active.

Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire și recuperare părăsirii timpurii

a școlii • Educația și îngrijirea timpurie • Echitate și diversitate

4. Stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educație și formare.

Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educație și formare

profesională, cercetare • Competențele transversale-cheie, educația antreprenorială,

alfabetizarea digitală • Medii de învățare inovatoare.

Benchmark-uri pentru 2020, adoptate în cadrul ET 2020:

1) Până în 2020, în medie cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele

de învățare de-a lungul vieții4.

2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de

citire, matematică și științe exacte5 ar trebui să fie mai mic de 15 %.

3) Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învățământul

terțiar6, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.

4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și

formare ar trebui să fie sub 10 %.

5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

4 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație

și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).

5 Sursă: OCDE/PISA 6 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE).




36

Benchmark-urile 3 și 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o și

mai mare importanță prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale

strategiei care definește dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia

Europa 2020 pentru creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii).

Strategia EUROPA 20207 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o

economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei

de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Pe baza acesor priorități, strategia UE definește următoarele obiective principale pentru

deceniul 2010-2020:

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, să ajungă la

cel puțin 75%8.

Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare

Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de

1990, sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea la 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a

eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu9 la maximum 10%10 și creșterea

procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii

superioare la cel puțin 40%11 în 2020;

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie12

➢ Strategia UE-2020 este însoțită de șapte inițiative emblematice (“Flagship initiatives”),

menite să stimuleze sinergia politicilor și programelor în sprijinul realizării de progrese în

cadrul fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală pentru

Europa”, “O Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din punctul

de vedere al utilizării resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”,

“Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere

a sărăciei și a excluziunii sociale”.

Dintre angajamentele și măsurile propuse în cadrul inițiativelor emblematice cele mai

relevante pentru piața muncii, educație și formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,

“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.

7 Adoptată de Comisia Europeană în 3 martie 2010 şi de Consiliul European în 17 iunie 2010.

8 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei 9 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai

2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit

cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 10 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei 11 de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei 12 La nivelul UE, însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie. Pragul național de sărăcie

este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil în fiecare stat membru




37

Ințiativa emblematică „O Uniune a inovării”

Punctul de pornire al inițiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui sistem de

educație și formare modern, care să promoveze excelența și dezvoltarea competențelor.

Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituțiile de învățământ, prin crearea

unor „alianțe ale cunoașterii” între sistemele de învățământ si întreprinderi pentru

dezvoltarea unor noi programe care să acopere lacunele în ceea ce privește competențele de

inovare.

Dintre măsurile inițiativei „O Uniune a inovării” la nivelul statelor membre se deprind:

- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare și inovare pentru a promova excelența și

specializarea inteligentă

- consolidarea cooperării între universități, mediul de cercetare și întreprinderi

- asigurarea unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și

inginerie

- promovarea creativității, inovării și spiritului antreprenorial;

- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea

stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții

private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Ințiativa emblematică “Tineretul în mişcare”

Linii de acțiune principale ale ințiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:

➢ Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare profesională moderne care să asigure

competențe-cheie și excelență:

- Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai

bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare;

- Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu;

- Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază

pentru planificarea carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și de formare,

oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor

cu potențial de angajare;

- Promovarea învățării și predării de calitate;

- Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de

ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale ,TIC,

învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele

numerice) și științelor.

- Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP: conform proiecțiilor, cca. 50 % din

totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din

programe de educație și formare profesională;

- Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru

facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și

stagii de practică de calitate;

- Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și

validarea acestor tipuri de învățare

➢ Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe

cunoaștere:

- Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent;




38

- Îmbunătățirea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului

superior;

- Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

➢ Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității

profesionale pentru tineri

- Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți

tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din

timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

- Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

➢ Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

- Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere.

- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt încadrați

profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor

date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru

învățarea reciprocă în acest domeniu.

- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în

muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de

patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

➢ Sprijinirea tinerilor cu risc

➢ Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

Inițiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”

Dintre măsurile inițiativei “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” la nivelul

statelor membre se deprind:

- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social;

- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare

profesională;

- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al

Calificărilor corelat cu EQF;

- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi

superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a

competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului şi în

particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de planificare

de nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei de formare

profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior

menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din perspectiva

asigurării principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare

personală şi social-economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi

consultare.




39

II.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

II.2.1. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului cuprinde un ansamblu

şcolar format din clase de liceu zi, liceu seral și şcoală profesională.

În anul şcolar 2016-2017, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” a școlarizat un număr

de 392 elevi repartizați în 18 clase din care 12 clase de liceu și 6 clase școală profesională,

după cum urmează:

Învățământ:

o secundar inferior:

- clasele IX– X , cursuri de zi – 3 clase;

- clasele IX – X , cursuri seral – 2 clase;

o secundar superior:

- clasele XI – XII , cursuri de zi – 4 clase;

- clasele XI- XII, cursuri seral – 3 clase;

o profesional:

- clasele a IX , învăţământ profesional – 1 clasă

- clasele a X , învăţământ profesional – 2 clase

- clasele XI , învăţământ profesional – 3 clase.

➢ Informaţii privind domeniile de calificare și specializările:

Tabel II.2.1.1

Nr.

crt.

Domenii de calificare Specializarea Nr.

clase

1.

Electronică și automatizări Tehnician operator tehnică de calcul 2

Tehnician mecatronist

2

2. Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 3

Confecționer produse textile 1

3. Mecanic Tehnician transporturi 2

Mecanic auto 1,5

Mecanic agricol 0,5

4. Agricultură Tehnician agromontan 2

Lucrător în agroturism 2

5. Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 1

Tehnician prelucrarea lemnului 1




40

➢ Situația școlară la final de semestru I, an școlar 2016-2017

Tabel II.2.1.2

Forma de

învățământ

Nr elevi

Înscriși

Nr elevi

Promovați

Nr elevi

Retrași/Abandon

/Exmatriculați

Nr elevi

Existenți

Pierderi

Liceal zi 144 92 6 138 6

Liceal seral 101 86 22 79 22

Școală

profesională

147 103 4 143 4

TOTAL 392 281 32 360 32

Date de analiză

• Situația școlară - Învățământ secundar inferior- Semestrul I

Figura II.2.1.1.

• Situația școlară - Învățământ secundar superior- Semestrul I




41

Figura II.2.1.2.

• Situația școlară -Învățământ profesional- Semestrul I

Figura II.2.1.3.

Concluzie: Procent de promovabilitate semestrială 71,68%

• Situația absențelor -Învățământ secundar inferior- Semestrul I

Figura II.2.1.4.

Concluzie: 13,3 absențe/elev




42

• Situația absențelor- Învățământ secundar superior- Semestrul I

Figura II.2.1.5


• Situația absențelor- Învățământ secundar superior- Semestrul I

Figura II.2.1.6




43


➢ Rezultate olimpiade și concursuri

• Olimpiada Tehnologii –Rezultate faza locală

Tabel II.2.1.3

• Rezultate obținute la Olimpiada Interdisciplinară Tehnică - Faza județeană

Tabel II.2.1.4

Nr.

crt

Numele si

prenumele

elevului

Clas

a

Domeniul Proba

scrisa

Proba

practic

a

Medi

a

Cadru didactic

pregatitor

1. Petrovan V.

Magdalena

XII Industrie textila

si pielarie 8,90 9,15 9,03

Bobes Daniela

Coman Georgeta

2. Beldeanu N.

Maria Lorena

XII Industrie textila

si pielarie 7,70 8,30 8,00

Bobes Daniela

Coman Georgeta

3. Bularca D.

Raluca Roxana

XII Agricultura-

Cultura

plantelor

5,30 9,00 7,15

Boriceanu

Constantin

Mugurel

4. Hosu C. Vlad

Ioan

XII Agricultura-

Cultura

plantelor

4,50 8,00

Boriceanu

Constantin

Mugurel

Nr.

crt.

Numele și

prenumele

Clasa Domeniul Calificarea Nota

obținută

1. Banciu Maria XII C Industrie textilă și

pielărie


textilă

8,60

2. Tohănean

Florentina

XII C Industrie textilă și

pielărie


textilă

8,60

3. Petrovan

Magdalena Ionela

XI C Industrie textilă și

pielărie


textilă

8,30

4. Beldeanu Maria

Lorena

XI C Industrie textilă și

pielărie


textilă

8,30

5. Teleanu Andreea XII B Agricultură Tehnician agromontan 8,00

6. Savu Alina

Monica

XII B Agricultură Tehnician agromontan 7,50

7. Bularca Raluca

Roxana


8. Milu Roxana

Maria


9. Mirică Andrei XII

A1

Mecanic Tehnician mecatronist 8,00

10. Petcu Bogdan XII

A1


11. Popa Ioan Dan XII

A1


12. Pavel Alexandru

George

XI A1 Mecanic Tehnician mecatronist 8,00

13. Fazakas Paul Iosif XI

A1





44

• Rezultate concursuri extrașcolare

Tabel II.2.1.5

Nr.

crt.

Numele și prenumele

elevului

Clasa Concursul la care a

participat

Premiul

obținut

Profesorul

coordonator

1. Sima Bogdan Ciprian XI A Simpozion

Internațional

”Fereastră către

stele” Iași

III Coman

Georgeta

Susana

2. Beldeanu Lorena

Maria

XII

C

Concurs Național

”Obiecte decorative

și vestimentare”

I Coman

Georgeta

Susana

3. Banciu Florina XII

C

Concurs Național


și vestimentare”

I Coman

Georgeta

Susana

4. Petrovan Magdalena XII

C

Concurs Național


și vestimentare”

I Coman

Georgeta

Susana

5. Baciu Andreea XA Concurs Județean

”Alege! Este

dreptul tău!”

Mențiune Filifi Andreea

6. Popica Baniță Maria

Magdalena

XI A Concurs Județean

”Alege! Este

dreptul tău!”

III Comăniță

Oana

7. Banciu Florina XIIC Concurs Național

”Pui de brad”

Mențiune Coman

Georgeta

8. Marin Gilia XIA Concurs Național

”Pui de brad”

Mențiune Coman

Georgeta

9. Broaner Adelina XICp Concurs Național


și vestimentare”

I Bobeş Daniela

10. Buzea Raluca XICp Concurs Național


și vestimentare”

II Bobeş Daniela

11. Godri Maria XICp Concurs Național


și vestimentare”

III Bobeş Daniela

12. Banciu Florina XIIC Simpozion Naţional

Parteneriatul

Şcoală-Familie-

Comunitate-prin

tradiţii spre viitor

I Coman

Georgeta

13. Beldeanu Lorena XIIC Simpozion Naţional

Parteneriatul

Şcoală-Familie-

Comunitate-prin

tradiţii spre viitor

II Coman

Georgeta




45

➢ Rezultate obţinute la certificarea competenţelor profesionale

NIVEL 4 Tabel II.2.1.6

Nr.

crt. Domeniul Calificarea profesională

Nr. elevi

înscriși

Nr. elevi

prezenți

Nr. elevi

promovaţi

Prom.

%

1. Tehnic

Tehnician mecatronist 13 12 12 100

2. Tehnician în ind.textilă 2 2 2 101 100

3. Resurse Tehnician agromontan 12 12 12 100

TOTAL 27 26 26 100

➢ Informații privind resursa umană

• Personal didactic Tabel II.2.1.7

• Personalul didactic auxiliar și nedidactic

Tabel II.2.1.8

➢ Informaţii privind baza materială și situația financiară a școlii:

• Baza materială:

Infrastructura şi resursele materiale – prezentare generală

Calitatea construcţiilor, utilităţi de bază, spaţii de învăţământ

- Imobilul cu 10 săli de clasă – reabilitare RICOP;

✓ Funcţionalitatea actuală: clădire destinată pregătirii teoretice;

✓ Destinaţia iniţială: - proiectată, executată şi dotată clădire de liceu;

✓ Dată în folosinţă: - decembrie 1973;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază;

✓ Spaţii de învăţământ: 1 cabinet; 9 săli de clasă;

✓ Starea actuală: - bună;

An

şcolar

Nr. total

Profesori

Nr.

prof.

titulari

Nr. prof.

suplinitori

Plata

cu

ora

Nr.

prof.

Grad I

Nr.

prof.

Grad

II

Nr. prof.

Definitiv

Nr. prof.

debutanţi

Calif. Necalif.

2016-

2017

30 15 10 - 5 13 5 6 6

An

școlar

Personal didactic auxiliar/ Nr. posturi Personal nedidactic/Nr. posturi

Secretar Contabil Administrator Inginer

sistem

Îngrijitori Muncitor

întreținere

Paznici

2016-

2017

1 1 1 0,5 2 1 2




46

- Ateliere cu un nivel;

✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;

✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;

✓ Dată în folosinţă: - 2005;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază

✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de tâmplărie; 1 atelier de construcţii;

✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;

✓ Starea actuală: - foarte bună;

- Ateliere cu un nivel;

✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;

✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;

✓ Dată în folosinţă: - 2007;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază

✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de auto; 1 laborator agricultură;

✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;

✓ Starea actuală: - foarte bună;

- Dotarea cu material didactic şi mobilier:

✓ Pentru învăţământul tehnologic: foarte bună, cu echipamente specializate pe

domenii de formare profesională, dar se impune înfiinţarea fermei agricole pentru a

utiliza întreaga gamă de echipamente.

- Echipamente de comunicare şi informare:

✓ Dispune de toate utilităţile: telefon, fax, Internet, calculatoare şi copiatoare

• Informații privind resursele financiare:

RAPORTUL ACTIVITĂŢII FINANCIARE PE ANUL 2016

A. Buget local: Buget aprobat: 1.859.000 lei

Total cheltuieli 1.830.720 lei

1. Cheltuieli de personal: - Buget: 1.644.000

- Cheltuit: 1.617.319 din care - 184.400 H.J.

- 12.342 Naveta cadre

-1.420.57 Salarii+ viramente

2. Bunuri si servicii:

- Buget alocat: 208.000 lei

- Cheltuiti : 207.247 lei rămași: 753

3. Burse:

- Buget alocat: 7.000 lei

- Cheltuiți: 6.154 lei rămași: 846

B. Venituri proprii:

Tabel II.2.1.9

PREVEDERI REALIZAT / INCASARI

CHIRII 5.000 4.024

ALTE VENITURI

(Xerox+ateliere școlare) 228

Total 5.000 4.252




47

Din veniturile încasate s-au achiziționat obiecte de inventar în valoare de 3.061 lei ,

astfel: - Scanner în valoare de 812 lei

- 1 motocositoare Trimmer de 1.451 lei

- 1 cuptor + plită electric în valoare de 799 lei

C. Bugetul de Stat : Total Buget 318.089 care au și fost cheltuiți.

1. Cheltuieli de personal: 9.178 din care : - 8.412 lei pt Bacalaureat

- 766 lei Atestare profesională

2. Bunuri și servicii:

- Buget alocat: 924 lei

- Cheltuiti : 924 lei

3. Burse: 286.413 lei din care:

- Bursa profesională: 228.145 lei

- Bani de Liceu : 58.268 lei

4. Abonamente elevi: 19.456 lei

II.2.2. DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ

Dezvoltarea şi mai ales reforma sistemului educaţional presupun, drept o condiţie sine

qua non, un management eficient şi flexibil care să asigure, la toate nivelurile, nu numai

funcţionarea sistemului dar şi introducerea planificată a acelor schimbări considerate

dezirabile şi formulate în politicile educaţionale.

Astfel, democratizarea sistemului şcolar, ameliorarea calităţii învăţământului, şi, în

general, creşterea rolului social al educaţiei nu pot fi strinse decât dacă structurile

manageriale şi mecanismele de finanţare susţin aceste direcţii, fiind, la rândul lor, de tip

participativ, orientate spre comunitate, eficiente şi flexibile.

Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde

principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea resurselor

financiare precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare bunei

funcţionări a unităţilor de învăţământ.

Una din căile principale de realizare a acestor deziderate este descentralizarea

sistemului şcolar, descentralizare realizată în trei etape:

Figura II.2.2.1

Scopul principal al politicilor de descentralizare îl constituie delegarea

responsabilităţii deciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local şi la

nivel de şcoală. Efectul descentralizării apropie şcoala de centrul de decizie privind

întocmirea şi execuţia bugetului şi creşte gradul de participare al conducerii locale la viaţa

unităţii de învăţământ.

Etapa I

Informare

Etapa II

Implementare

Etapa III

Monitorizare




48

Figura II.2.2.2

Participarea partenerilor sociali înseamnă implicare în proiectarea, controlul şi

calitatea actului educaţional, administrarea şi gestionarea corectă a fondurilor destinate

educaţiei. Această implicare are grade şi nivele diferite de participare. Astfel, societatea

participă, în ansamblul ei, la finanţarea învăţământului preuniversitar de stat prin alocarea

fondurilor de la bugetul de stat; comunitatea locală participă prin alocarea din veniturile sale a

fondurilor necesare finanţării proporţionale şi complementare; agenţii economici participă în

funcţie de puterea lor economică şi de interesul lor la dezvoltarea bazei materiale a şcolii;

familia participă în funcţie de capacitatea ei economico-financiară şi de gradul de înţelegere al

importanţei actului educaţional.

Consiliile locale şi consiliul judeţean, prin organismele lor specializate, împreună cu

conducerile şcolilor şi inspectoratul şcolar, colaborează în procesul de monitorizare a

activităţii educaţionale şi de susţinere materială şi financiară a diverselor categorii de şcoli sau

domenii ale activităţii şcolare.

II.2.3. PARTENERIATE ŞCOALĂ- AGENȚI ECONOMICI-

COMUNITATE

➢ Planul de parteneriat al şcolii

Tabel II.2.3.1

Nr. crt.

ORGANIZAŢIA PARTENERĂ

ACTIVITATE

1. SC ”ALDIS” SRL

Consultarea în vederea elaborării CDL-urilor

2. SC ”JWC ROMWOOD” SRL

Stagii de pregătire practică

3. SC ”ELLEGIPI” SRL


4. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR

DE TAURINE FLOROAIA MARE

Prezentarea unor experienţe de muncă și bune

practici

5. CLUBUL ELEVILOR

Activități educative școlare și extrașcolare

6. SC ”AUTO CAMBIO” SRL


7. AJOFM Aplicarea unui test privind orientarea în carieră

ŞcoalaConsiliul

Local




49

8. POLIȚIA LOCALĂ Sprijin și consultanță

9. SC ”ELATO IMPEX” SRL


10. SC ”GEOCRIN” SRL


11. ASOCIAȚIA

”ECOTEHNODIDACTICA”


12. PRIMĂRIA ORAȘULUI Sprijin și consultanță

13. COLEGIUL TEHNIC ”I.C.

ȘTEFĂNESCU”IAȘI


14. ȘCOALA ”B.P.HASDEU” IAȘI Activități educative școlare și extrașcolare

15. ASOCIAȚIA ȘTIINȚIFICĂ

”PLEIADIS”IAȘI”


16. SC ”MOBILĂ BOGDAN” SRL


17. SC ”PRESTAŢII INDUSTRIALE

VULTURUL” SRL


18. PALATUL COPIILOR BÂRLAD Activități educative școlare și extrașcolare

19. DIRECȚIA DE SĂNĂTATE

PUBLICĂ COVASNA


20. D.G.A.S.P.C. COVASNA Activități educative școlare și extrașcolare

21. SPITALUL ORĂȘENESC

ÎNTORSURA BUZĂULUI


22. MINISTERUL AFACERILOR

INTERNE, AGENȚIA

NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA

TRAFICULUI DE PERSOANE-

CENTRUL REGIONAL BRAȘOV


23. CENTRUL DE PREVENIRE,

EVALUARE ȘI CONSILIERE

ANTIDROG COVASNA


24. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA

BUZĂULUI


25. SERVICIUL DE AMBULANȚĂ Activități educative școlare și extrașcolare




50

PLAN DE ȘCOLARIZARE AN ŞCOLAR 2017 – 2018

(proiect)

Clasa Filiera Profil/domeniu Specializare /Calificare nr.cls. nr.elevi

IX A Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician mecatronist 1 28

X A Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician operator tehnică de calcul 1 34

XI A Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician mecatronist 1 24

XI B Tehnologică Resurse naturale si protectia mediului Tehnician agromontan 1 15

XII A Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician operator tehnică de calcul 1 27

IXA prof. Tehnologică Tehnic/ Mecanic

Mecanic auto

Mecanic agricol

0,5

0,5

14

14

IX B prof. Tehnologică Resurse naturale si protectia mediului Lucrător în agroturism 1 28

IX C+E

prof. Tehnologică

Industrie textilă și pielărie

Fabricarea produselor din lemn

Confecționer produse textile

Tâmplar universal

0,5

0,5

14

14

X A prof. Tehnologică Tehnic/ Mecanic Mecanic auto 1 35

XIA prof. Tehnologică Tehnic/ Mecanic

Mecanic auto

Mecanic agricol

0,5

0,5

14

14

XIB prof. Tehnologică Resurse naturale si protectia mediului Lucrător în agroturism 1 28

IX Ds Tehnologică

Tehnic/ Construcții instalații și lucrări

publice Tehnician în construcții și lurări publice 1 28

X Es Tehnologică

Tehnic/ Fabricarea produselor din

lemn Tehnician in prelucrarea lemnului 1 14

XI Cs Tehnologică Tehnic/ Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 1 18

XI Es Tehnologică

Tehnic/ Fabricarea produselor din

lemn Tehnician design mobilă și amenajări interioare 1 28

XII As Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician transporturi 1 22

XII Cs Tehnologică Tehnic/ Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 1 27

XIII As Tehnologică Tehnic/ Mecanic Tehnician transporturi 1 12

TOTAL 18 424

Notă: Se estimează ca în anul școlar 2017-2018 să avem un număr de 18 clase și 424 elevi.




51

II.3. ANALIZA S.W.O.T. și P.A.S.T.E

➢ Situația actuală din perspectiva unei analize critice

• ANALIZA S.W.O.T.

SWOT FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI

Factori

interni

Puncte tari Puncte slabe

• Elevii:

➢ La intrarea în sistem majoritatea elevilor oferă

temeiuri pentru un parcurs educațional satisfăcător;

➢ Atitudinea pozitivă față de muncă în general;

➢ Pragmatism întemeiat pe sisteme de valori pozitive:

proprietate, câştig, avere.

• Elevii:

➢ Aproximativ 30% nu dețin cunoștințe care să le permită un

parcurs educațional pozitiv;

➢ Nivelul scăzut de motivare pentru învăţare;

➢ Orientare școlară deficitară;

➢ Atitudine temătoare față de reacția familiei față de

rezultatele școlare;

➢ Lipsa de asociaţii şi de organizaţii proprii;

➢ Lipsa de iniţiativă în şcoală;

➢ Participarea scăzută la educaţie: absenteism, abandon şcolar

în jur de 10,4%.

• Profesori:

➢ Nivelul de calificare în specialitatea postului (91,7%);

➢ Cunoașterea directă a elevului și a mediului din care

acesta provine;

➢ Ponderea mare a cadrelor tinere ;

➢ Existența în cadrul organizației a câtorva profesori de

vocație și performanţe deosebite;

➢ Asumarea de către şcoală a cheltuielilor de dezvoltare

personală profesională.

• Profesori:

➢ Numărul mare de cadre debutante;

➢ Capacitate redusă de relaţionare, cea mai mare parte dintre

ei nu vorbesc curent o limbă străină ;

➢ Colectiv eterogen sub aspectul culturii profesionale;

➢ Formare profesională pe dimensiunea didactică, limite

evidente mai ales în sfera motivației şi mobilizării;

➢ Conlucrarea slabă cu grupurile de interese, în special cu

familia;

➢ Implicare insuficientă, nediferenţiată vis-a-vis de elevii cu




52

nevoi speciale la nivelul clasei;

➢ Plafonarea ca atitudine față de obligația de formare

continuă;

➢ Animozitatea ca stare se spirit la nivelul colectivului.


➢ Locație relativ nouă, ridicată după anul 1970 și

reabilitată ulterior printr-un proiect, care se poate

întreține cu costuri mici;

➢ Acces permanent la reţeaua internet şi la dotarea

necesară pentru comunicare şi informare;

➢ Relații parteneriale cu factorii interesaţi în

dezvoltarea şi valorificare bazei materiale;

➢ Existența unei sere didactice unde clasele de la

domeniul ocupațional agricol pot desfășura activități

de instruire practică.


➢ Insuficiența spațiului și a bazei materiale existente;

➢ Laboratoarele și atelierele de specilitate au fost transformate

în săli de clasă;

➢ Inexistenţa unei biblioteci școlare;

➢ Strategia de dezvoltare a bazei materiale inadecvată;

➢ Programe de finanțare externă insuficient accesate.

• Resurse financiare:

➢ Atragerea de resurse financiare externe, prin

pomovarea de activități practice în cadrul unor

ateliere școlare;

➢ Amenajarea şcolii prin activităţi susținute în cadrul

atelierelor şcoalare , în timpul instruirii practice;

➢ Constituirea asociației ECOTEHNODIDACTICA cu

scopul susţinerii financiare a şcolii pe anumite

probleme.

• Resurse financiare:

➢ Neimplicarea şcolii în proiecte și programe cu finanţare

externă;

➢ Comitetul de părinţi neimplicat în problemele financiare ale

şcolii;

➢ Declinul economic al zonei determină distanţarea agenţilor

economici faţă de problema educaţiei în general.

• Cultura organizaţională:

➢ Împrospătarea corpului profesoral prin angajarea de

cadre tinere;

➢ Existența de profesori formatori și metodiști în școală;

➢ Promovarea exemplelor de bună practică la nivel

• Cultura organizaţională:

➢ Motivaţia și implicarea scăzută a unor cadre didactice;

➢ Responsabilităţi asumate și indeplinite defectuos;

➢ Toleranţă excesivă faţă de responsabilități îndeplinite

parțial;




53

instituțional;

➢ Menținerea relației şcoală-absolvenţi.

➢ Comunicare şi colaborare insuficientă la nivelul

colectivului;

➢ Aport scăzut în rândul cadrelor didactice pentru calitate şi

performanţă.

Oportunităţi

Ameninţări

➢ Existența de terenuri agricole, lemn, ape, floră, faună

și materiale de construcții ca resursă naturală

disponibilă;

➢ Forță de muncă numeroasă, în special femei, ce ar

putea susţine crearea de noi sectoare economice;

➢ Tradiţii meşteşugăreşti în prelucrarea lemnului, lânii

şi a produselor artizanale transmise din generație în

generație;

➢ Peisajul, datinile şi obiceiurile specifice zonei atrag un

potențial turistic;

➢ Instituţii şcolare care se ocupă de pregătirea

profesională a forţei de muncă disponibile.

➢ Zonă izolată cu o infrastructură insuficient dezvoltată;

➢ Reticență la ideea de schimbare și capacitate lentă de

adaptare;

➢ Scăderea prestigiului profesiei didactice;

➢ Educaţia nu mai este privită, de către elevi ca un mijloc de

promovare socială;

➢ Atractivitatea exercitată asupra elevilor de tehnologia

informaţională contribuie la diminuarea timpului acordat

studiului;

➢ Inerţia şi slaba motivare a cadrelor didactice;

➢ Riscul abandonului şcolar din cauza condiţiilor materiale

precare;

➢ Toleranţa excesivă faţă de performanţele slabe;

Factori

externi

Puncte tari

Puncte slabe

➢ Oraşul este situat pe un drum naţional şi este în

apropierea unor oraşe importante, cum ar fi Braşov,

➢ Oraşul este izolat într-o anumită măsură, datorită accesului

pe calea ferată/drumuri şi a prezenţei scăzute în mass-




54

Sfântu Gheorghe şi Covasna;

➢ Bogat în resurse naturale, potenţial turistic enorm;

➢ Forţă de muncă specializată şi disponibilă pentru

companiile locale;

➢ Administraţie publică proactivă, proeuropeană şi

transparentă;

➢ Experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare

externă;

media;

➢ Climă foarte rece, cu ierni lungi şi nivel crescut de

precipitaţii, creând condiţii slabe pentru transport şi turism

şi implicit, pentru economia locală;

➢ Nivel destul de scăzut al investiţiilor străine directe;

➢ Migrarea tinerilor în alte oraşe sau ţări, datorită lipsei

locurilor de muncă;

➢ Infrastructură slabă în turism şi servicii şi slabă punere în

valoare a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale, în

scopuri turistice;

Oportunităţi Ameninţări

➢ Proiecte finanţate prin Fonduri Structurale, în special

a celor pe infrastructură urbană;

➢ Construirea viitoarei autostrăzi Braşov -Borş;

➢ Puternic potenţial turistic: promovarea mediului

natural, a agroturismului şi a turismului montan;

➢ Dezvoltare viitoare în turism în regiunea Braşov, în

apropierea Întorsurii Buzăului;

➢ Oportunităţi de export pentru industria locală spre

pieţele UE;

➢ Migrarea forţei de muncă, cu efecte asupra calităţii şi

cantităţii de resurse umane disponibile pentru nevoile

oraşului;

➢ Posibila prezenţă a fenomenului depopulării, împreună cu

îmbătrânirea populaţiei;

➢ Posibilă punere în pericol a agriculturii locale şi a industriei

de producţie, în contextul noilor standarde de calitate şi a

regulilor impuse de UE;

➢ Companii locale, nevoite să facă faţă competitivităţii

crescute din partea companiilor de la nivelul UE;

➢ Probleme sociale majore ca urmare a ratei crescute a

şomajului;

➢ Absorbţie slabă a fondurilor naţionale şi ale UE disponibile;

➢ Schimbări legislative care pot afecta în mod negativ bugetul

local;

➢ Exploatare necontrolată a pădurilor.




55

• ANALIZA MEDIULUI EXTERN P.E.S.T.E

Factori politici: ➢ descentralizarea structurilor de decizie; ➢ distribuţia puterii între partidele politice la nivelul local; ➢ existenţa primarului din rândul cadrelor didactice; ➢ existenţa în Consiliul de Administraţie al şcolii a unui reprezentant al primarului şi un reprezentant al Consiliului local; ➢ politica de coeziune şi integrare europeană.

Factori economici: ➢ scăderea potenţialului economic al zonei; ➢ dezvoltare preponderent comercială; ➢ insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului; ➢ nivelul modest al venitului localnicilor; ➢ agenții economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale şcolii; ➢ lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile;

➢ politica de finanţare pe baza de proiecte şi programe a UE.

Factori sociali: ➢ şomaj ridicat mai ales în rândul absolvenților; ➢ nivel de trai mediu; ➢ plecarea părinţilor la muncă în străinătate; ➢ mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migrării forţei de muncă în alte ţări; ➢ influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-mediei; ➢ educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică; ➢ asistenţa socială precară;

➢ reducerea populaţiei şcolare;

➢ percepţia unor părinţi privind nevoia de educaţie este nesatisfacătoare;

➢ familia, datorită veniturilor modeste îşi pierde interesul şi preocuparea pentru susţinerea ideii de educaţie;

➢ nesiguranţa ocupării unui loc de muncă la absolvirea şcolii, cât şi mediile sociale din care provin, duc la o slabă preocupare a elevilor

pentru pregătirea profesională;

➢ lipsa modelelor reale.




56

Factori tehnologici: ➢ pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţie financiare; ➢ unităţile şcolare nu dezvoltă suficient servicii de educare a adulţilor pe domenii de activitate; ➢ interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţiei în scopul dezvoltării relaţiilor interinstituţionale;

Factori ecologici: Pe măsura ce tehnologia se perfecţionează, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de

generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala

noastră participă la programe de colectare de deșeuri electrice și electronice –Program național ”Baterel și Lumea Non-E” dar și la campanii naționale de curățenie precum , "Let's Do It, Romania!"

REZUMAT AL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

Ca urmare a analizei mediului extern şi a mediului intern al şcolii se desprind următoarele aspecte principale care necesită dezvoltare:

• Promovarea unei oferte educaționale diversificate și centrate pe nevoile și interesele elevilor, părinților, ale comunității și pe cerințele forței

de muncă la nivel local, regional și european pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților.

• Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor, beneficiari direcţi, indirecţi şi prestatori de

servicii educaţionale.

• Consolidarea şi extinderea reţelei de colaborare cu cât mai multe şcoli.

• Stimularea cooperărilor și crearea de parteneriate eficiente pentru o formare profesională de calitate.

• Îmbunătățirea comunicării interne și externe, promovarea și valorificarea diversității culturale în educație.

• Formarea și dezvoltarea resurselor umane pe plan local prin dezvoltarea Centrului de formare profesională a adulților – Cursuri de formare

pentru adulți – cursuri de zi sau serale.

• Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca

beneficiari.

• Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic – AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a

grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

• Realizarea unui site prin care să se furnizare atât informaţii despre şcoală, calificări disponibile şi activităţi de orientare privind calificările

oferite cât și informații de promovare a imaginii şcolii la nivel local, județean și național.




57

• Activităţi practice, generatoare de venit, cum ar fi de exemplu: lucrări agricole de toamnă și primăvară cu ajutorul utilajelor

din dotare, producerea legumelor în Sera Didactică și comercializarea lor, prelucrarea și confecționarea diverselor articole textile (lenjerie

pat, cravate școlare, ș.a) în atelierul școală, plantarea de puieți- parteneriat cu Ocolul Silvic, servicii de spălătorie auto, vulcanizare,

măsurare de tensiune în acumulatori auto realizate în laboratorul auto, înființarea Școlii de șoferi și a Centrului de formare profesională

pentru adulți.

• Combatarea şi prevenirea abandonului şcolar şi a absenteismului prin derularea de programe de consiliere şi sprijin în favoarea

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu.

• Implicarea cadrelor didactice în vederea realizării de proiecte şi programe educaţionale şi europene.

OBIECTIVELE SPECIFICE ȘI ȚINTELE ȘCOLII Motto:

“Să formezi o echipă este începutul, să rămâi împreună înseamnă progresul, să lucrezi împreună aduce succesul” Henry Ford

(Adaptare după Planul local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic 2014-2020 al judeţului Covasna)

OBIECTIVE ȚINTE

1.Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare 1.Identificarea nevoilor de calificare

2. Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de

calificare

3.Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

4.Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

2.Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere 1.Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă

3.Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din

ÎPT

1.Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

4.Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din

ÎPT

1.Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale

personalului didactic din ÎPT

5.Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT 1.Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de

parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de

calitate prin sistemul de ÎPT

6. Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere

în educaţie

1.Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT,

2.Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar.




58

III. PLANUL MANAGERIAL 2017-2018

Viziune: „În anul 2020, oraşul Întorsura Buzăului va beneficia de un învăţământ profesional și tehnic consolidat, eficient, orientat către piaţă,

adaptat nevoilor în schimbare ale comunităţii locale, aspiraţiilor individuale și dezvoltării judeţene şi regionale.”

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din unitate cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.1 Identificarea nevoilor de calificare.

Ţinta: 1.1 Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare.

Context: Evoluţia pieţei muncii locale şi regionale impune o mai bună planificare din punct de vedere al nevoilor de calificare prin ÎPT, corelând astfel, cererea agenţilor

economici cu oferta şcolii.

Prognozele de piaţa muncii oferă instituţiei de învăţământ o indicaţie cu privire la variatele categorii de calificării cerute pe piaţa muncii şi a riscurilor care apar în cazul

neconcordanţei dintre oferta de formare profesională şi nevoile de calificare.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate

măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/ persoanele

responsabile

Parteneri: Cost Sursa de finanţare

1.Colectarea, actualizarea şi analiza informaţiilor privind nevoile pieţei muncii de la A.J.O.F. Covasna

Actualizarea

informaţiilor privind

evoluţia pieţii muncii

locale şi regionale

Anual

Noiembrie 2017

Responsabil CEAC

Director

ISJ

AJOFM

CNDIPT

100 lei Resurse din sistem,

resurse atrase pt.

asistenţa tehnică.

2Monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin aplicarea procedurii elaborate la nivel de unitate .

Completarea bazei de

date privind inserţia

absolvenţilor

Noiembrie 2017 Director

Diriginţii claselor

terminale anului

anterior .

Absolvenţii

Agenţii

economici

Secretariatul

şcolii

- -

3. Colaborarea şcolilor din zonă pentru planificarea ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung.

Planurile de

şcolarizare anuale,

avizate de CLD.

An şcolar 2017-

2018

Director Şcoli din zonă

Primăriile din

zona


resurse atrase pt.

asistenţa tehnică.




59


Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .

Ţinta: 1.2.1: Includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.

Context: În vederea actualizării Planului de acţiune al școlii sunt necesare metodologii şi prognoze ce au rolul de a oferi informaţii cu privire la domeniile de activitate cu

potenţial de dezvoltare ce necesită personal de o anumită pregătire, la calificările şi competenţele specifice ce răspund nevoilor concrete ale pieţei muncii. Pornind de la

aceste observaţii se doreşte includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.


măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate


responsabile


1. Revizuirea anuală aPAS-ului în concordanță cu recomandările din PRAI și PLAI.

Îmbunătățirea țintelor pentru fiecare prioritate în parte

Noiembrie 2017

Echipa elaborare PAS

Director

AJOFM Înt.

Buzăului

ISJ COVASNA

-

Bugetul local, resurse

din sistem, resurse

atrase.

2.Corelarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu studiile realizate și prognoza pieței muncii.

Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii.

Ianuarie /februarie

2018

Diriginţii

CA

Director

Agenţi

economici

AJOFM Înt.

Buzăului

ISJ COVASNA

100 lei


din sistem, resurse

atrase.

3.Includerea în cadrul orelor de orientare și consiliere a unor teme privind orientarea în carieră cu participarea unor reprezentanți ai agențiloe economici locali.

Inserția absolvenților pe piața muncii într-un procent de cel puțin 10%

Anual Director

Diriginţii

Agenţi

economici

din zonă

100 lei


din sistem, resurse

atrase.




60


Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .

Ţinta: 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare.

Context: În contextul adaptării structurii calificărilor la cerinţele economiei personalul angajat poate avea nevoie de o nouă calificare sau de dezvoltare a unor competenţe

certificate; iar pe de altă parte angajatorii cer pentru absolvenţi dezvoltarea unor abilităţi cheie de comunicare, gândire critică, spirit de echipă, conduită civică, cu atât mai

important cu care absolvenţii nu au experienţă profesională. Prea puţine firme din România investesc în formarea continuă a angajaţilor.


măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate


responsabile


1. Aplicarea riguroasă a standardelor de

pregătire profesională.

Portofoliul elevului

Portofoliul

profesorului.

Permanent Director Agenţi

economici


resurse atrase.

2. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat.

Număr de CDL – uri

realizate în colaborare

cu agenţi economici.

Octombrie 2017 Șef de catedră tehnică Agenţi

economici

- -

3. Consolidarea pregătirii tehnice de

bază prin utilizarea permanentă a

Auxiliarelor curriculare și a

echipamentelor PHARE din dotare

Număr de înregistrări

în registru unic de

utilizare a

echipamentelor de la

fiecare atelier

Portofoliul elevilor

Permanent Șef de catedră tehnică Ingineri

Maiștri

instructori

- -

4. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

Număr de observări

Portofoliul elevilor

Număr de firme de

exerciţiu înregistrate

Permanent Director Agenţi

economici

- -

5. Colaborarea cu şcolile cuprinse în

proiectul PHARE-TVET din judeţul

Covasna

Număr de întâlniri Permanent Director Şcolile din reţea 200 lei Resurse din sistem,

resurse atrase.




61

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT.

Ţinta: 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii

Context: Procesele dinamice de pe piaţa muncii impun necesitatea reconversiei profesionale a adulţilor pentru obţinerea unui loc de muncă. Reducerea personalului din

marile intreprinderi si cresterea numarului de salariați în sectorul IMM presupune formarea continuă, reconversie profesională și policalificare.


măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1.Elaborarea şi implementarea unei

proceduri de identificare a cererilor de

formare a adulţilor, de pe piaţa muncii.

Elaborarea procedurii

Nr. de solicitări

identificate

30.12.2017

Director

Responsabilul CEAC

Agenţii

economici

AJOFM Covasna

50 lei

Resurse din sistem,

resurse atrase.

2.Depunerea dosarului pentru acreditarea ca Centru de formare/evaluare profesională a adulţilor.

Dosar acreditat Octombrie 2017 Director CNFPA 6000lei Resurse din sistem,

resurse atrase.

3.Desemnarea formatorilor din

rândul cadrelor didactice certificate

ca formator.

Număr de dosare

personale profesori

formatori

Noiembrie 2017 Director

Responsabilul cu

formarea continuă a

cadrelor didactice

CCD Covasna

CNFPA

ANC

1000lei Fonduri extrabugetare.

4. Elaborarea şi promovarea ofertei de formare a adulților

Broşuri, pliante,

întâlniri cu

reprezentanţii

comunităţii locale

Număr de procese

verbale încheiate cu

beneficiari.

Permanent Director

Comisia pentru

curiculum

Autorităţi locale

Agenţi economici

Inspectoratul

şcolar, CLDPS,

CNFPA


resurse atrase.




62

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT .

Ţinta: 1.4: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT.

Context: Asigurarea calităţii şi eficienţei în procesul de formare profesională, centrat pe elev şi orientat spre formarea competenţelor profesionale în concordanţă cu

cerinţele standardelor de pregătire este condiţionată de utilizarea unor mijloace şi materiale didactice adecvate. Existenţa în sistemul de învăţământ a unui sistem, de

autorizare şi acreditare impus de către organismele de acreditare, precum şi a unui sistem de autoevaluare specific învăţământului profesional şi tehnic care stabilesc

condiţiile de funcţionare a comisiei trebuie stabilite măsuri în vederea raportării acestora la un set comun de indicatori de referinţă .


măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Alegerea Comisiei de Evaluare şi

Asigurare a Calităţii la nivelul şcolii.

Constituirea comisiei,

elaborarea strategiei

de lucru pentru anul

şcolar 2017– 2018

Septembrie 2017 Director Consiliul

profesoral,

50 lei Resurse din sistem;

resurse locale

2. Revizuirea Procedurilor la nivelul instituţie .

Număr de proceduri

revizuite

Noiembrie 2017 Reprezentant comisie

CEAC

Membri comisiei

CEAC


resurse locale

3. Implementarea programului de

observări pentru verificarea redactării

documentelor şcolare.

Număr de observări Permanent în

decursul anului

şcolar 2017– 2018

Reprezentant comisie

CEAC

Membri comisiei

CEAC

Cadrele didactice


resurse locale

4. Elaborarea şi implementarea unui

plan de măsuri privind recomandările

EQAVET.

Diseminarea

recomandărilor

EQAVET

Aprilie 2018

Reprezentant comisie

CEAC

Membri comisiei

CEAC

Cadrele didactice


resurse locale

5.Organizarea unui schimb de bune

practici în cadrul reţelelor de colaborare

între şcolile din judeţ .

Număr de şcoli

participante cu

exemple de bune

practici

Mai 2018 Şefii de arii

curriculare

Membrii CEAC

Şcolile din judeţ


resurse locale




63

PRIORITATEA: 2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere.

Obiectiv: 2.1 Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă .

Ţinta: 2.1 Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere .

Context: Eficiența activităților de orientare și consiliere faciliteaza atingerea unui maxim al performanțelor individuale, personale și profesionale, în funcție de interesele și

capacitatile fiecăruia, în condițiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care sunt în situația de a lua o

decizie, un deficit de informații de baza privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare. Pentru a corecta acest neajuns, este

necesar ca un set de informații esențiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic și controlat aduse la cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de

cauză.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până

la care vor

fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Proiectarea şi implementarea unui calendar

obligatoriu de activităţi de informare şi

consiliere pentru:

-claseleVII,VIII -cariera profesională bazată

pe aptitudini;

-clasa VIII:- prezentarea ofertei de formare la

nivel local și județean;

-clasa a IX-a, a X-a: -alternative de angajare

şi/sau de continuare a studiilor.

Număr de vizite/Număr de ore de consiliere specializată / elev.

Anual Inginerul de

sistem

Consilierul

școlar

Diriginții

ISJ, CCD

100 Resurse din sistem;

resurse locale, resurse

atrase

2.Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră.

Număr de întâlniri cu partenerii

sociali şi cu factorii implicaţi privind

orientarea şi consilierea pentru

carieră/ Număr de contracte cadru

închiate

Anual Consiliul de

administraţie

ISJ

Parteneri

sociali



atrase

3. Colaborarea cu şcolile din reţea pentru

elaborarea de materiale de promovare a

carierei pe fiecare domeniu de pregătire.

Număr de materiale redactate pentru

promovarea carierei pe fiecare

domeniu de pregătire

Mai 2018 Director Şcolile din

reţea



atrase

4. Colaborarea cu universităţile din țară și cu

şcolile postliceale în vederea promovării

ofertelor educaționale ale acestora.

Număr de întâlniri, Număr de

materiale difuzate

Iunie 2018 Director Universitatiile

si scolile

postliceale

-




64

PRIORITATEA: 3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT .

Obiectiv: 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT .

Ţinta: 3.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)

3.2: Desfăşurare unor activităţi aducătoare de venituri extrabugetare

Context: Pentru susţinerea cheltuielilor destinate îmbunătăţirii performanţei, prin oferirea unui cadru modern, actual şi eficient de învăţare, introducerea

sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie prin motivarea actorilor implicaţi în procesul de educaţie şi formare este necesară utilizarea tuturor posibilităţilor

legale de atragere de fonduri extrabugetare. Bugetele propuse de către unităţile de învăţământ, în conformitate cu nevoile identificate pe plan local, suferă

numeroase rectificări.


măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Implicarea atelierelor școală în obținerea fondurilor extrabugetare prin prestări de servicii

Creșterea veniturilor propri cu 10%

Permanent Director

Contabil

Şef de arie curriculară

tehnologii

Ingineri

Maiștri

instructori

2. Activități de producție- Realizarea

legumelor în Sera Didactică

Comercializarea

legumelor obținute

Permanent Director

Contabil

Catedra Agricultură

Primăria orașului -

3. Cursuri de școlarizare prin Școala de șoferi

Număr de elevi

școlarizați

Permanent Director

Contabil

Ingineri AR

Catedra domeniu

Mecanic



atrase.

4.Cursuri de inițiere în informatică, AeL, ECDL

Număr de cursanți Permanent Director

Contabil

Prof. informatică

Autorităţi locale

Agenţi economici

Inspectoratul

şcolar, CLDPS,

CNFPA



atrase.




65

PRIORITATEA: 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT .

Obiectiv: 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT .

Ţinta: 4.1.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate, începând cu anul şcolar 2007/2008.

Context: În practica profesorilor se constată nevoia dezvoltării competenţelor metodice necesare atât noilor abordări în relaţia cu elevul cât şi în proiectarea şi aplicarea în

parteneriat a curriculumului în dezvoltare locală. În funcţie de cultura organizaţiei, programele derulate, calitatea resurselor umane, fiecare şcoală trebuie să fie este o sursă

şi un receptor în acelaşi timp în transferul de experienţe cu comunitatea în care trăieşte, inclusiv în interiorul comunităţii educaţionale.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la

care vor fi

finalizate


responsabile


1. Elaborarea şi implementarea

unei proceduri de identificare a

calificărilor nou apărute pe piaţa muncii

Număr de acţiuni realizate

Noiembrie

2017

Membrii CEAC ISJ parteneri şi

atraşi în

colaborare


resurse locale,

resurse atrase

2. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoală, etc.)

Profesorii debutanţi cuprinşi în scheme de mentorat

An şcolar

Director

Responsabilul cu

formarea continuă

Şefi de catedră

Casa Corpului

Didactic

Universitatea

”Transilvania”

Brașov

2000lei Resurse

extrabugetare

3.Activităţi de mentorat la nivelul ariei curriculare, în cazul profesorilor debutanţi

Număr de lecţii deschise organizate pe domeniu de formare profesională

Lunar Director

Şefi de catedră

Mentori la nivel

județean

1000 lei Resurse

extrabugetare

4. Schimburi de experienţă cu alte şcoli din judeţ în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE.

Minimum 2 întâlniri pe an

în cadrul reţelei zonale

existente

Semestrial Director

Șefi de catedră

Şcolile din reţea 400 lei Resurse din sistem;

resurse locale,

resurse atrase




66

PRIORITATEA: 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT .

Obiectiv: 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin

sistemul de ÎPT .

Ţinta: 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie ale şcolilor

5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali

Context: Reţeaua partenerială a unităţii cuprinde un spectru larg de parteneri. Activitatea s-a diversificat şi a avut un rol important în creşterea calităţii formării

profesionale a elevilor şcolii, asigurarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor, urmărirea integrării absolvenţilor la agenţii economici angajatori, susţinerea proiectelor

de dezvoltare a şcolii. Ţinând cont de realizările existente se impune o diversificare a acţiunilor realizate în parteneriat şi o creştere a gradului de implicare a agenţilor

economici parteneri în activitatea de formare profesională a elevilor şcolii.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate măsurabile Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Cooptarea în Consiliul de

Administraţie a reprezentanţilor

agenţilor economici cu care unitatea

a încheiat convenţii – cadru

Număr de membrii cooptaţi în

CA şi implicarea lor în

problemele şcolii

Sept.2017

Anual

Director Agenţi economici -

2.Încheierea de acorduri de

parteneriat cu angajatorii pentru

asigurarea pregătirii practice şi

angajării absolvenţilor şcolii

profesionale.

Încheierea protocoalelor de

colaborare cu agenţi

economici locali cel puţin egal

cu numărul calificărilor din

învăţământul profesional

Septembrie

2017

Director Agenţi economici 100 lei Resurse din sistem;

resurse locale,

resurse atrase

3. Îmbunătăţirea organizării

examenelor de absolvire, privind

participarea efectivă a partenerilor

sociali în cadrul comisiilor de

evaluare şi implicarea acestora la

elaborarea temelor de proiect

Număr de reprezentanţi ai

agenţilor economici membri în

comisiile de examinare

Iunie 2018

Anual

Director Agenţi economici 100 lei Resurse din sistem;

resurse locale,

resurse atrase

4.Monitorizarea evaluării şi a

înregistrării activităţii de instruire

practică

O mapă cu fişe de observaţii

pentru elevii claselor a IX-a,

a X-a, şi a XI –a profesională ,

jurnale de practică ale elevilor

Pe parcursul

anului şcolar

Şef de arie

curriculară

,,Tehnologii ”

Agenţii economicii

100 lei

Resurse locale




67

PRIORITATEA: 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie.

Obiectiv: 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Ţinta: 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu

Context: Elevii cuprinşi în unitatea de învăţământ provin şi din localităţi situate la distanţe semnificative faţă de sediul şcolii (20 – 25 km). Aceştia întâmpină serioase

dificultăţi în parcurgerea distanţei de la şi la domiciliu. Situaţia poate fi rezolvată, pe de o parte prin folosirea microbuzelor şcolii, şi pe de altă parte, prin punerea la dispoziţia

elevilor microbuze de către primăriile comunelor limitrofe, plata abonamentelor elevilor .

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la care

vor fi finalizate

Persoanele

responsabile

Parteneri: Cost Sursa de

finanţare

1. Îmbunătăţirea transportului elevilor în teritoriu Întâlniri cu reprezentanţii

consiliilor locale ale

comunelor limitrofe de unde

provin o parte din elevi

pentru rezolvarea problemei

transportului în comun a

elevilor ( orarul

microbuzelor, eliberare

abonamente )

Decontarea contravalorii

abonamentelor

Septembrie 2017 Director

Contabil

Consiliile

Locale ale

comunelor

limitrofe

Resurse locale,

resurse atrase

2. Colaborarea cu şcolile de la care provin elevii pentru facilitarea procesului de identificare a elevilor cu CES şi colaborarea cu părinţii în acest sens

Număr de întâlniri cu

factorii responsabili din

şcolile generale şi cu părinţii

Octombrie 2017 Consilierul

școlar

Şcolile generale

din aria de

recrutare

100 lei Resurse locale,

resurse atrase

3. Programe de sprijin pentru elevii care în urmă testării iniţiale au avut rezultate slabe

Număr de elevi participanţi

la pregătire

Octombrie 2017

Şefi arii

curriculare

Cadre didactice

Resurse locale,

resurse atrase

4. Monitorizarea fenomenului de absenteism Rapoarte săptămânale/

lunare

Permanent Inginerul de

sistem

Diriginții

Resurse locale,

resurse atrase

5.Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile specializate respectiv cu psihologul şcolii pentru oferirea de asistenţă specializată elevilor cu risc de abandon (părinţi plecaţi în străinătate, familii monoparentale)

Reducerea abandonului

şcolar cu 2% în anul şcolar

2017-2018

Permanent

Diriginții

Consilierul

educativ

Autorităţile

locale

Psihologul

școlar

100lei

Resurse locale




68

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

Programul activităţilor de consultare, monitorizare şi evaluare

Nr.

crt.

Acţiunea Responsabili/Parteneri Termen

1.

Consultarea partenerilor sociali

cu privire la stabilirea unui plan

de şcolarizare realizabil şi

necesar

Agenţi economici

Reprezentanţi administraţie

locală, zonală

Unităţi şcolare de învăţământ

gimnazial

oct.-dec.2017

2. Identificarea nevoilor de

calificare profesională la nivel

local şi zonal.

Agenţi economici

Reprezentanţi administraţie

locale, zonale

ian.-mart.2018

3.

Monitorizarea internă

semestrială la nivelul

compartimentelor funcţionale

din şcoală

Echipa managerială

Responsabilii compartimentelor

funcţionale

La sfârşitul fiecărui

semestru

4. Monitorizare internă a

activităţilor prin CEAC

CEAC

Echipa managerială

Conform

calendarului

An şcolar 2017-2018

5.

Analiza informaţiilor privind

progresul realizat în atingerea

obiectivelor;

CEAC

Echipa managerială

Conform

calendarului


6.

Comunicarea acţiunilor

corective propuse, prin raportare

la rezultatele obţinute

Echipa managerială

Responsabilii comisiilor

metodice

Conform

calendarului


7. Autoevaluare / evaluare internă

Personal angajat în unitatea

şcolară

Echipa managerială

Semestrial/ anual

conform fişelor de

evaluare

8 Monitorizare externă realizată

de ISJ Covasna pe domeniul

asigurării calităţii

Departamentul CEAC al ISJ

Covasna

Echipa managerială

Conform

planificărilor

9 Analiza activităţii derulate prin

raportare la indicatorii PAS.

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor

Echipa managerială

Reprezentaţii partenerilor sociali

Semestrial/ anual

10 Reactualizarea PAS din

perspectiva atingerii ţintelor

asumate la nivelul unităţii

şcolare, a comunităţii.

Echipa managerială

Reprezentaţii partenerilor sociali

Septembrie 2017




69

V. ANEXE

GLOSAR DE TERMENI

AMIGO – Ancheta asupra forţei de muncă efectuată în gospodării

AJOFM – Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

CEAC – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie

Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de

instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei

categorii (OECD, 2004, p. 63):

➢ cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:

- instruire (ex. costurile pentru predare);

- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele pedagogice);

- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ şi

pregătire prin munca productivă în întreprinderi);

- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);

- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;

- nevoile educative speciale şi consilierea.

➢ cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , care se referă la:

- cercetarea pedagogică şi dezvoltarea curriculară;

- cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior.

➢ cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii

auxiliare);

- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţesti, serviciile de sănătate

pentru elevi şi studenţi;

- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.

Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.

Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o

instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea

lor orară, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare

durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor,

citate în bibliografie).

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat

(grădiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau

certificate oficiale.

Educaţia formală este realizata de formatori specializaţi (educatori, institutori, înăţători,

profesori), presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor

de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei

(ISCED) se refera exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii,

vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia

non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de

stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii

speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învaţare,

tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de

libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfasoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe,

şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Începând cu




70

Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de "persoane cu nevoi

speciale" înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de "deficienţi", care au primit conotaţii

peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse

în engleză prin termenul comun "students").

IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele

social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date

cantitative sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi

pe informaţii calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau

comportamente (în acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele

Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai

constituie o referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale: astfel de date nu se

mai colectează la nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi

repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul

OECD este urmatoarea: instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire

pentru indivizi, precum şi servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii

educaţionale. La rândul lor, instituţiile de educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile

şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii

specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei (ministere, inspectorate, agenţii),

entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi texte pedagogice, precum şi

serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile auxiliare (serviciile de

consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele, bibliotecile) şi

entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de

evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date). Intra în categoria instituţiilor de educaţie

orice unitate care oferă servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de

tutelă, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program

educaţional.

Î.P.T. – învăţământ profesional şi tehnic

ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a

nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi

utilizată în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale.

ISCED cuprinde o terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de

educaţie. ISCED operează cu şapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar

1 = nivelul primar

2 = învăţământul secundar inferior

3 = învăţământul secundar superior

4 = învăţământul post-secundar non-terţiar

5 = primul ciclul de învăţământul tertiar

6 = al doilea ciclu de învăţământul tertiar

Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul

internaţional ISCED.

Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de

suport, consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul

care asigură îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă

la următoarele categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4),

"personalul academic" (ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de

cercetare-predare" (ISCED 5-6). "Personalul de management, controlul calităţii şi




71

administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii:

manageri şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4), manageri de instituţii

(preşedinti, rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED 5-6), personal

administrativ şcolar (receptionişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi

personal administrativ universitar (programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti,

administratori de reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la

nivelul ISCED 5-6).

Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza

anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare

(această definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod

sistematic).

Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de

variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a

sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile

precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a

indicatorilor. De exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" se exprima prin

ţinta "rata de participare minimă a populaţiei active de 25-64 ani trebuie să fie în anul 2010 de

minimum 12,5% în ţările U.E." (acest exemplu este extras din programul Comisiei de

implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale).




72

BIBLIOGRAFIE

-SURSE DE INFORMARE-

1. Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (PRAI)-Regiunea Centru

2. Plan local de acţiune (PLAI)- județul Covasna

3. Anuarul statistic al judeţului Covasna

4. Statutul personalului didactic.

5. Manualul calităţii. Autoevaluarea.

6. www.edu.ro, www.isj.cv.edu.ro, www.tvet.ro.

7. Rapoarte privind starea şi calitatea învăţământului din perioada 2011-2016

8. Planuri manageriale.

9. Portofoliile diriginţilor

10. Portofoliile catedrelor şi cadrelor didactice.

11. Documente de secretariat.

12. Documente de contabilitate.

13. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Covasna

Realizat de : Profesor Coman Georgeta Susana




73

Date post:	04-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	17 times
Download:	0 times

L I C E U L T E H N O L O G I C NICOLAE BĂLCESCU...L I C E U L T E H N O L O G I C "NICOLAE...

Documents