EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 144 • ANUL XV • IANUARIE 2011 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Vira ancora... Asemuind, metaforic evident, efec-

tivul Ligii Mai[trilor Militari de Marin`cu echipajul unei nave, se poate spune,f`r` teama de a gre[i cumva, c` acesta,numeros [i harnic, a[a cum \l cunoa[tem,este gata, acum la \nceput de an, s`„vireze ancora” pentru a-[i \ncepe neo-bositul mar[ anual pe imensa \ntindere am`rii vie]ii... 2011, consemnat \nJurnalul de Bord ca fiind cel de-al 21-leaan de existen]` a acestui echipaj, sedore[te, a[a cum ne-au fost g~ndurile defiecare dat`, a fi anul \n care toate activi-t`]ile [i ac]iunile s` se desf`[oare corect[i numai \n beneficiul celor care dau va-loare numeric` [i uman` respectivuluiechipaj, elimin~nd pe c~t se poate acea\ntrebare ce \nc` mai ocup`, spunem

acest lucru cu p`rere de r`u, sertarele min]ii unora dintre membrii aderen]i, [ianume: Ce face liga pentru noi?

Ce facem noi pentru lig`, aceasta ar fi de fapt \ntrebarea corect` [i construc-tiv`, pentru c` respectiva asocia]ie nu este altceva dec~t o comuniune de idei [ifor]e fizice, iar dac` noi, cei care tebuie s`-i asigur`m dimensiunea [i valoarea nuo facem, atunci cine? De f`cut, liga a f`cut multe pentru membrii s`i, [i va face\n continuare, dar, din p`cate, atunci c~nd nu se dore[te re]inerea aspectelor emi-namente pozitive, concluziile c~rcota[ilor sau ale ultracomozilor sunt formulatecu condamnabil` u[urin]`, sub umbrela lingvistic` a acelei egocentrice\ntreb`ri:... ßi c~nd te g~nde[ti c` aceast` at~t de fr`m~nt`toare problem` estecl`dit`, \n cea mai mare parte, doar pe e[afodajul neimplic`rii \n activitatearespectivei asocia]ii a vorbitorului (sau a vorbitorilor), chiar c` \]i vine s` dai cuc`ciula dup` c~ini... Haide]i, fi]i [i voi al`turi de marea majoritate a echipajului,oameni motiva]i [i convin[i c` trebuie s` ne ocup`m posturile de ac]iune cu [i maimult devotament [i \ncredere \n cei ale[i s` asigure cartul la timona metaforiceinoastre nave. Numai respect~ndu-ne Crezul [i Deviza, mar[ul proiectat a sedesf`[ura anual pe tumultoasa mare a vie]ii ni se va p`rea mai pu]in dificil, iarfinalul s`u se va dovedi, \n mod sigur, mult mai rodnic [i mai bogat \n satisfac]ii.

V~nt favorabil \n vele [i bun cart \nainte, aceasta e urarea pe care o adres`macum, la \nceput de an, tuturor celor care fac parte din echipajul metaforicei nave,pe bordajul c`reia st` scris: Liga Mai[trilor Militari de Marin`.

Dumitru MIHåILESCU – pre[edinte de onoare al L.M.M.M.

S~mb`t`, 15 ianuarie, pre[edintele de onoare al Ligii Mai[trilor de Marin`, av~ndu-l al`turi pepre[edintele \n exerci]iu al respectivei asocia]ii, s-a \nt~lnit cu Consiliul Director al Ligii Militarilor pro-fesioni[ti, \nt~lnirea – \n fapt un interesant dialog nu numai despre trecutul [i prezentul celor dou` aso-cia]ii socio-profesionale, dar [i analizarea unor proiecte posibil a fi fcute \mpreun` \n viitor – a avut locla sediul L.M.M.M. La final, o fotografie de grup!

Au mai trecut 365 de zile din via]a fiec`ruia dintre noi, zile cu \nc`rc`tur`sufleteasc` [i bun` [i mai pu]in bun`. S` sper`m, a[a cum o facem de fiecare dat`la final de an, c` 2011 va fi mai rodnic, iar cei care ne conduc destinele vor avea,m`car acum, \n]elepciunea de a mai diminua (s-au chiar elimina, dac` este posi-bil) at~t de nedoritele surse produc`toare de disconfort existen]ial.

La mul]i ani, tuturor!

An nou,proiecte noi...

Pe l~ng` cele devenite tradi]ionale,Consiliul Director al L.M.M.M. caut`,la fiecare \nceput de an, noi modalit`]ide a diversifica sfera de implicare,at~t prin mesajul ac]iunilor sale, c~t [iprin modul de direc]ionare a acestora.çn noul an, spre exemplu, unul dintreproiectele ce se sper` a deveni certitu-dine dup` 19 februarie, data des-f`[ur`rii Adun`rii Generale a mem-brilor asocia]i, pentru c` numai acestfor are latitudinea de a-l aviza, esteProtocolul ce urmeaz` a se \ncheia\ntre Lig` [i Muzeul Marinei Rom~ne.Proiectul se refer` la luarea \n antre-priz` a uneia dintre vedetele torpiloaredevenite nave-muzeu, nave amplasate\n curtea interioar` a Muzeului, pentrua fi privite de c`tre vizitatori. Redareaaspectului marin`resc [i\ntre]inera acestei navese va face de c`tre lig`cu for]e proprii, at~t fi-zice, c~t [i financiare.Deocamdat` at~t, des-pre alte proiecte cuaspect comunitar sausocial vom vorbi \nnumerele viitoare aleTimonei.

Supus`, \ncep~nd cu anul 2008, unui riguros procesde evaluare, Academia Naval` „Mircea cel B`tr~n” aprimit, \n cadrul evenimentului festiv organizat la 8decembrie, certificatul care atest` faptul c` aceast` pres-tigioas` institu]ie de \nv`]`m~nt superior este conside-rat` a fi cu grad de \ncredere ridicat.

Ac]iunea de evaluare s-a desf`[urat [i \n cadrulproiectului ACADEMIS, lansat \n februarie 2009 subfinan]area Fondului Social European, ProgramulOpera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(POSDRU). Certificatul a fost \nm~nat rectoruluiAcademiei Navale, comandor prof.univ.dr. VergilChi]ac, de pre[edintele ARACIS, prof.univ.dr. IoanCurtu. Festivitatea, la care a fost prezent [i viceamiraldr. Aurel Popa, [eful Statului Major al For]elor Navale,s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` destins`, respectul [i sa-tisfac]ia pentru apreciabila reu[it` fiind evidente.

çN ATEN¥IA MEMBRILOR LIGIIS~mb`t`, 19 februarie, \ncep~nd cu orele 10.00, \n sala „Concerte” a

Cercului Militar Constan]a se vor desf`[ura lucr`rile Adun`rii Generaleordinare a membrilor asocia]i ai L.M.M.M, prilej de bilan] [i de punerede acord cu propunerile referitoare la activit`]ile ce se vor organiza \ndecursul lui 2011.

Ar`ta]i, domnilor membri asocia]i, printr-o prezen]` numeroas` [iactiv`, c` sunte]i interesa]i de modul \n care cei ale[i de dumneavoastr`\n]eleg s`-[i \ndeplineasc` misiunea.

Tablou de familie...

Aniversare \n familia lui... Mo[ Cr`ciun!Vineri, 28 ianuarie, \n familia domnului m.m.pr.(r) Radu Nicolae, prim-

vicepre[edintele ligii, dar [i „actorul” care de ani de zile \nterpreteaz` rolul darnicu-lui Mo[ „ce aduce daruri multe la feti]e [i b`ie]i”, va fi frumoas` s`rb`toare. Familia,\n \ntregul ei, a[a cum se poate observa privind fotografia de mai sus, \i va fi al`turi,\nconjur~ndu-l, la \mplinirea v~rstei de 59 de ani, cu aceea[i dragoste cu care caris-maticul Mo[ \i \nt~mpin` la final de an pe prichindeii ce-l a[teapt` cu at~ta ner`bdare.

La mul]i ani, Mo[ule, c`… t~n`r mai e[ti!

Academia Naval`,universitate cu grad

de \ncredere ridicat

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

COMANDAMENTUL FLOTEI,115 ANI DE LA CONSTITUIRE

– scurt istoric –çncep~nd cu 26 februarie 1896 Flotila Regal` este reorganizat`, de la aceast`

dat` \n structura sa organizatoric` reg`sindu-se dou` corpuri: Divizia de Mare [iDivizia de Dun`re. çn cadrul celor dou` Divizii, navele, at~tea c~te erau ele la vre-mea aceea, au participat la manevrele executate pe Dun`re [i Marea Neagr`, pre-cum [i la alte forme de preg`tire pentru lupt` a echipajelor.

Dup` primul r`zboi mondial, \n primii ani, Divizia de Mare este dotat` cudou` distrug`toare tip „M” (M`r`[ti [i M`r`[e[ti) construite la Santierele Navaledin Napoli, canonierele „Ghiculescu”, „Dumitrescu”, „Stihi” [i „Lepri”, constru-ite \n Santierele Navale din L’Orient – Fran]a, precum [i patru vedete antisubma-rine tip M.A.S., cump`rate din Italia. Pe l~ng` aceste nave, mai existau torpi-loarele „Vifor”, „V~rtej”, „Vijelia”, „Zmeul”, „Zborul” [i „N`luca”, cedateRom~nei de Austro-Ungaria \n contul desp`gubirilor de r`zboi. Perioada anilor’30 a fost benefic` \nc` de la bun \nceput, \n dotarea marinei intr~nddistrug`toarele de tip „R” „Regele Ferdinand” [i „Regina Maria”, construite laNapoli, ca [i predecesoarele lor de tip „M”, apoi, \n 1931, Nava-baz` pentru sub-marine „Constan]a”. çn 1939, la Gala]i, a fost lansat` la ap` prima nav` militar`de construc]ie rom~neasc`, puitorul de mine „Amiral Murgescu”, iar \n 1940 auintrat \n serviciu vedetele torpiloare tip „Vosper” – „Vijelia”, „Viforul” [i„Viscolul”, construite \n Anglia.

çn perioada aprilie-mai 1944, unit`]ile navale maritime au participat la eva-cuarea trupelor germane [i rom~ne din zonele Odessa [i Sevastopol, \n cadrulcelei mai mari [i mai dramatice opera]iuni navale din Marea Neagr`, cu numelede cod „Opera]iunea 60.000”.

çn anul 1962, cu o parte din navele restituite Rom~niei de c`tre sovietici –nave capturate \n septembrie 1944 – a fost \nfiin]at` Divizia 42 Maritim`, con-tinuatoarea tradi]iilor Diviziei de Mare, unitate care practic nu mai exista \nc` dela sf~r[itul celui de al doilea r`zboi mondial.

La sf~r[itul anilor ’70 [i la \nceputul anilor ’80, au fost construite o serie denave militare maritime \n [antierele navale rom~ne[ti, nave care au intrat \n com-ponen]a Diviziei 42 Maritim`, precum „Midia” [i „Constan]a” (la S.N. Br`ila),cruci[`torul u[or „Muntenia”, transformat ulterior \n fregat` (ex. distrug`tor) [irebotezat „M`r`[e[ti”, fregatele (ulterior corvetele) din clasa „Eusta]iuSebastian”, construite, la fel ca [i nava „M`r`[e[ti”, \n cadrul S.N. Mangalia.

Dup` 1990 [i p~n` \n prezent, restructur`rile succesive ale For]elor Navale audus la scoaterea din serviciu a unor categorii de nave, la intrarea \n serviciu a alto-ra, dintre care se disting cele dou` fregate: „Regele Ferdinand” [i „ReginaMaria”, achizi]ionate din Anglia. Pe l~ng` acest aspect, restructurarea a condus latransformarea Comandamentului Flotei Maritime \n Comandamentul Opera]ionalNaval (01.03.2003), dup` care, la 1 mai 2006, prin preluarea tradi]iilor istorice aleDiviziei de Mare, Comandamentul Opera]ional a devenit Comandamentul Flotei,\n subordinea c`ruia se afl` unit`]ile navale de lupt` maritime [i fluviale dinorganica For]elor Navale.

FFiillee ddiinn iissttoorriiaa MMaarriinneeii MMiilliittaarree- pagin` realizat` de m.m.pr.(r) Petre Maravela -

Emblematic` pentru Constan]a, at~t prinm`rime [i arhitectur`, c~t [i prin pozi]ia ocupat` pefaleza dinspre mare a ora[ului, aceast` impun`toareconstruc]ie a fost ridicat` \n anul 1882 de c`trecompania englez` Danube and Black Sea, condus`la acea dat` de John Trevor Barkley, companie cese afla \n ]ar` \nc` din 1860, pentru a construi caleaferat` Cernavod` - Constan]a. De fapt, aceast`companie a mai construit \n Constan]a [i alte obiec-tive, precum cheul portului, un far, dar [i un cartierce cuprindea 400 de cl`diri din piatr`, acestea, \nmare parte, asigur~nd birouri [i locuin]e pentrufunc]ionarii companiei.

Construc]ia la care ne referim [i care poate fiprivit` \n fotografia de mai sus a fost proiectat` dec`tre arhitectul rom~n Alexandru Or`scu,

destina]ia sa ini]ial` fiind aceea de hotel.Amplasat` la cap`tul liniei ferate ce ducea la

plaja ora[ului – numit` pe atrunci „La vii”- cl`direas-a numit la \nceput Hotel Terminus, dar, la scurttimp, [i-a schimbat-o \n Hotel Carol. Acest imobilreu[ea, la acea vreme, c~teva performan]e notabile:avea o funda]ie s`pat` \n st~nc` la 14 metriad~ncime [i era construit` din piatr` [i c`r`mid`zidit` cu mortar de var hidraulic. De remarcat e c`\ntre anii 1924-1927, cl`direa a fost supraetajat`,ad`ug~ndu-i-se [i cele dou` aripi.

De-a lungul timpului \n aceast` cl`dire aufunc]ionat: sediul Ligii Navale Rom~ne, YachtClub, Cercul Militar, diverse \ntreprinderi locale,hotel, o parte din efectivele Centrului de Scafandri[i ale Direc]iei Hidrografice Maritime (perioadaanilor 1980-1982, c~nd era cunoscut` sub denu-mirea de Mogador, sintagm`-rod al fanteziei popu-lare, preluat` dintr-un serial de televiziune undeac]iunea se petrecea la un castel englez ce purtaacest nume), apoi, dup` refacerea ei \ntre anii1982-1983, \n stilul de \nceput – neoclasic cu fron-toane [i capiteluri - Comandamentul MarineiMilitare.

Acum, \ntreg spa]iul este ocupat de c`treComandamentul Flotei, aici desf`[ur~ndu-[i activi-tatea profesional` cei care au \n responsabilitatepreg`tirea [i desf`[urarea misiunilor la fluviu [i lamare a unit`]ilor de nave ce apar]in categoriei defor]e cunoscut` sub denumirea de For]ele NavaleRom~ne.

Ofi]erii Statului Major al C.M.M., anul 1902, fotografie preluat` din lucrarea „Marina Militar`Rom~n`”, autori cdor. dr. Marian Mo[neagu [i Gabriel Octavian Nicolae.

Comandan]ii Flotei Maritime1.Colonel Vasile URSEANU

(1896-1898)2.Cam. Emanoil KOSLINSKI

(1898-1901)3.Cam. Sebastian EUSTA¥IU

(1901-1904)4.Cdor. Constantin MåNESCU

(1904-1905)5.Vam. Constantin BåLESCU

(1905-1907)6.Cam. Ilie IRIMESCU

(1908-1909)7.Cpt. cdor. Dimitrie POENARU

(1909-1910)8. Cpt. cdor. Alexandru CåTUNEANU

(1910-1911)9.Cpt. cdor. Nicolae NEGRU

(1911-1912)10. Cpt. cdor. Paul RåDULESCU(1912-1914)11. Vam. Constantin BåLESCU(1913)12. Cdor. Alexandru CåTUNEANU(1914-1915)13. Cdor. Paul RåDULESCU(1915-1917)14. Vam. Ion BåLåNESCU(1918)15. Cdor. Nicolae NEGRU(1920)16. Vam. Vasile SCODREA(1920-1926)17. Vam. Mihai GAVRILESCU(1926-1930)18. Cam. Vasile PANTAZZI(1930-1931)19. Vam. Ion BåLåNESCU(1931-1933)20. Am. Petre BåRBUNEANU(1933-1934)21. Cam. Ioan ISBåNESCU(1934-1935)22. Cam. Victor SCHMIDT(1937-1939)23. Cam. Alexandru CONSTANTINESCU(1939-1941)24. Vam. Ioan GEORGESCU(1941-1942)25. Cdor. Paul ZLATIAN(1942-1943)

Comandan]ii ComandamentuluiFor]elor Navale Maritime 26. Vam. Horia MACELLARIU(1943-1944)27. Cam. Nicolae BARDESCU(1944-1945)28. Cdor. Paul DIACONESCU(1945-1947)29. Cdor. Ion EFTIMESCU(1947-1948)30. Cdor. Emil GRECESCU(1948)31. Cpt. cdor. Nicolae MOSOR(1948-1950)32. Cdor. Radu APOSTOL(1950)33. CR1 Serian ¥çRCå(1950)34. CR1 Ionel IONESCU(1950-1954)35. CR1 Nicolae MILU(1954-1955)36. CR1 Gheorghe RUSU(1955-1958)37. CR1 Nicolae MILU(1958-1960) 38. CR1 Dumitru MUNTEANU(1960-1963)Comandan]ii Diviziei 42Maritime 39. Cam. Sebastian ULMEANU(1963-1966)40. Cam. Mihai ARON(1966-1972)41. Cam. Aurelian IONESCU(1972-1981)42. CR1 Sava ARAMå(1981)43. Cam. Ion BOIAN(1981-1990)Comandan]ii Flotei Maritime 44. Cam. Nicolae EREMIE(1990-1997)45. Vam. Nicolae POSTOLI(1997-2001)46. Cam. Vasile HAßOVSCHI(2001-2002)

Comandan]ii ComandamentuluiOpera]ional Naval 47. Cam. fl. Constantin NASUIA(2002-2003)48. Cam. fl. Aurel Victor BLIDEA(2003-2005)49. Cam. Neculai ßtefan SURLå(2005-2006)Comandan]ii Comandamentului Flotei 50. Cam. fl. Dorin DåNILå(2006)51. Cam. Mircea RUSMåNICå(2006-2009)52. Cam. fl. Aurel POPA(2009-2010)53. Cam. fl. Alexandru MÇRßU(2010 – )

Prezent`m, cu respect, personalit`]ile militarecare s-au aflat la conducerea Flotei Maritime de-a lungul celor 115 ani

de existen]` [i func]ionalitate

Cl`direa Comandamentului Flotei– scurt istoric –

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

ANTI-DACåDe po]i s` faci pe prostu’ c~nd altu te repedeF`c~nd-o pe de[teptu’ [i c-un cuv~nt nu-l cer]i,De nu te-ncrezi \n nimeni [i nimeni nu te crede,De-]i po]i ierta p`catul, dar altora nu-l ier]i,De nu am~ni o clip` un r`u s` \mpline[tißi dac` min]i mai tare c~nd al]ii nu spun drept,De-]i place \n iubire cu ur` s` izbe[tißi totu[i \]i pui masc` de sf~nt sau \n]elept,De te t~r`[ti ca viermii [i-n visuri nu-]i ei zborulßi numai interesul \l sui la rang de ]el,De p`r`se[ti \nvinsul [i treci cu-nving`torulßi-i vinzi f`r` sfial` pe am~ndoi la fel,De rabzi s`-]i afli scrisul [i spusa t`lm`cireDespre adev`r s`-n[ele mul]imea oarb` [iC~nd vorbele [i fapta \n v~nt ]i-s risipite,Tu, d~ndu-le la dracul, po]i altele scorni,De po]i s` faci \ntr-una dintr-un c~[tig o mießi Patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,De nu-]i pl`te[ti b`nu]ul luat cu datorie,Dar tu s` fii pl`titul g`se[ti c`-i drept [i demn,De po]i s`-]i storci [i g~ndul, [i inima, [i nerviiçmb`tr~nite-n rele, s` fac` rele noi,ßi, sub nehot`r~re plec~ndu-te ca servii,C~nd to]i strig` „\nainte”, doar tu s` strigi „\napoi!”,Dac`, st~nd \n mul]ime te-mp`unezi seme],Dar l~ng` cel puternic \ngenuchezi slugarnic,ßi pe du[mani sau prieteni, trat~ndu-i cu dispre],Te faci c` ]ii la d~n[ii, dar \i \n[eli amarnic,Dac` nu pierzi momentul s` faci oriunde un r`ußi-n umbra lui te-nlini[ti ca-n umbra unui pom,Al t`u va fi P`m~ntul cu tot prisosul s`u.Vei fi \ntre domni çnt~iul,Dar niciodat` OM!

Kostas VARNALIS

Så NE FERIM DE FALßII STåPÇNI!Dup` c~te se pare (desori se [i confirm`) noi, oamenii, nu prea

[tim s` folosim libertatea \n favoarea noastr`, lipsindu-ne parc` pu-terea de a discerne \ntre bine [i r`u. Este foarte adev`rat, nu avem [inici nu dorim s` avem pe cineva care s` ne dirijeze via]a, pentru c`suntem oameni liberi [i nu dorim a ne supune cuiva nici din team`[i nici din adora]ie. Dar oare a[a s` fie?! Nu cumva atunci c~nd nee fric` de ceva sau de cineva anume, el devine automat propriul nos-tru st`p~n? Cu siguran]`, da, pentru c` acel ceva sau cineva [tie c~nd[i pe ce buton trebuie s` apese ca s` ne fac` s` reac]ion`m. Totu[i,acest (sau ace[ti) st`p~n este fals, a[a c` ne putem feri sau sta la dis-tan]`. Iat`, dup` preciz`rile psihologului Nicoleta Vascan, cam cinesunt fal[ii no[tri st`p~ni pe care societatea actual` \i favorizeaz`:Orgoliul - acesta este una dintre manifest`rile fricii care \n`spre[teinima; Frica - \l face pe om s` ia decizii gre[ite [i-i afecteaz`dragostea de sine \nsu[i;Vinov`]ia - emo]ie care conduce via]a mul-tor oameni, \ndep`rt~ndu-i de propria lor perfec]iune; Bani - dorin]ade a acumula c~t mai mul]i bani \l face pe om adesea s` o ia pe calegre[it`; ßtirile - o persoan` care se las` influien]at` de [tiri tr`ie[tepermanent \ntr-o stare de nelini[te; Faima [i puterea - dac` realizeziceva pentru a c~[tiga faim` [i putere, \nseamn` c` o faci dintr-omotiva]ie exterioar`, [i nu din credin]a dat` de Dumnezeul t`u inte-rior; Bunurile - pe care le posezi pot fi, [i ele, fal[i st`p~ni;Medicamentele - la cel mai mic semn de indispozi]ie iei o pastil`,ceea ce \nseamn` c` nu-]i respec]i trupul [i la[i medicamentele s`-]iconduc` via]a; Boala - mul]i cred c` e firesc s` fii bolnav [i de aceeaascult` de boala lor, croniciz~nd-o; Moda - \]i e team` de ce vorspune ceilal]i despre tine dac` nu por]i albastru, c` e la mod`;Munca- exist` oameni care nu [tiu s` se relaxeze, uit~nd p~n` [irolul zilei de Duminic`; So]ul/so]ia, copilul, p`rintele, [eful - fricade unul sau de altul \i face pe oameni s` se \ndep`rteze [i s` dezvolterela]ii \ncordate, dictatoriale [i de supunere. Lista fal[ilor st`p~nieste traductibil` pentru identitatea fiec`ruia dintre noi, a[a c` fiecaretrebuie s` \ncerce s` se schimbe, pentru c` altcineva nu o poate face.

GGrraabbaa ssttrriicc`̀ ttrreeaabbaa......Demen]a recalcul`rii pensiilor militare a ajuns la

apogeu!... Verific`rile [i paraverific`rile statelor de plat`lunare \ncep~nd cu cele de prin 1948 [i termin~nd cu cele deprin 2010, au pus la grea \ncercare sistemul nervos al celorc`rora li s-a ordonat s` materializeze acest diabolic plan. Deaici [i o sumedenie de gre[eli, omisiuni, adic` o \ntreag`b`taie de joc care [i-a ar`tat adev`rata „valoare” atunci c~ndsalaria]ii Centrelor Militare Zonale - [i ace[tia \mboln`vi]idin cauza stresului [i a programului de lucru - au \nm~natacel document-concluzie celor \n cauz`, pentru ca ace[tias`-l expedieze Casei Militare de Pensie. Acest moment a\nsemnat, pentru un num`r foarte mare de pensionari, odecep]ie total`, pentru c` s-au trezit c` au zeci [i zeci de lunide lipsuri din „c~mpul muncii”, de parc` ace[tia, culmea,militari fiind, ba veneau la serviciu, ba nu veneau! Halal

metod` g~ndit` demai marii na]iei,halal verificare,halal recalculare!De exemplu eu,semnatarul acestuimaterial, m-amtrezit c` 10 ani [i[ase luni nu amfost salarizat, cutoate c` potdemonstra cu

martori c` primeam lunar solda ce mi se cuvenea. C~t oc~nt`ri aceste perioade de „eclipse salariale” la recalculareapensiei, dracu mai [tie! Oricum, cei afla]i \n asemenea jig-nitoare situa]ie trebuie s` solicite o alt` verificare, s` a[tepter`spunsuri, s` se mul]umeasc` cu pensii mult mai mici dec~tcele care ar fi trebuit s` se contureze dac` verificareastatelor de plat` s-ar fi f`cut cu responsabilitate fireasc`, nusub presiunea timpului [i a unor programe care scot falsuri.Dac` nu este a[a cum \ncerc eu s`-mi explic, atunci\nseamn` c` problema cap`t` alt aspect, iar acesta frizeaz`penalul, deoarece incompeten]a [i neglijen]a \n serviciu acelor care s-au ocupat [i se ocup` cu arhivarea docu-mentelor trebuie pedepsit`. P`i, cum altfel s` \n]eleg aceast`lips` de continuitate salarial`, c~nd m-am aflat \n soldaarmatei timp de 34 de ani, nu am „dezertat” niciodat`, dar\n schimb constat c` am at~]ia ani de... pauz` salarial`?!...Dac` toat` aceast` demen]ial` ac]iune nu va fi o cacialma,rezultatele intr~nd totu[i \n malaxorul recalcul`rii pensiilor,\nseamn` c` din start noi, cei disp`ru]i \n anumite perioadede timp din statele de plat`, vom „beneficia” pe nedrept depensii mult mai mici dec~t cele care, dac` totul ar fi fost \nordine, ar fi reie[it dup` recalculare. Ce va urma? Un noiande ac]iuni \n justi]ie, un mald`r de pl~ngeri [i acuze, toate\ndreptate \mpotriva celor care au g~ndit aceast` b`taie dejoc la adresa militarilor Armatei Rom~ne.

çn]elege]i odat`, „iubi]i conduc`tori”: militarii realizeaz`faptul c` Rom~nia str`bate o perioad` dificil` [i cred chiar,de[i e dureros, c` e nevoie de sacrificiu, dar s` nu fie min]i]i.V` provoac` vreo reverbera]ie mental` aceast` afirma]ie sauve]i r`m~ne pe mai departe robii propriului vid cranian?

M.m.pr. (r) Dumitru MIHåILESCU

Din ciclul: „De noi \n[ine nu ne scap` nici NATO!”.Rom~nia se afl` \ntr-o profund`

stare de... normalitate!çn decembrie 1989, marea majoritate a oamenilor s-au bucurat c`

au sc`pat de Ceau[escu. At~t! Unii, mai zgomoto[i, au \nceput s` strige„Jos comunismul”, reu[ind s` impun` ideea c` revolu]ia din Rom~niaa fost anti-comunist`. Jos comunismul [i mai departe ce? Nimic! Doarpr`bu[ire... Cei iu]i de m~n` au sesizat vidul de logic` [i s-au apucat s`fac` orice, f`r` opreli[ti, dar numai s` le aduc` bani, averi chiar. De-abia dup` o vreme, au \nceput c~]iva s` strige c` noi trebuie s` ne\ndrept`m spre capitalism. Adic`, s` o lu`m \nd`r`t, acolo de undevenisem! Naivi de felul nostru, am crezut c` „\napoi \n capitalism”\nseamn` acolo unde a ajuns capitalismul de c~nd \l p`r`sisem noi [ip~n` acum. Haida de! De unde dracu?! çnapoi \n capitalism a \nsem-nat pur [i simplu \napoi acolo de unde plecaser`m din capitalism,adic`... la sapa de lemn! ßi cum putem ajunge acolo c~t mai repede?Aici e buba, c` nimeni nu [tie. Capitalismul `la normal la cap esterezultatul unui proces evolutiv, care s-a desf`[urat natural, nu fiindc`a[a au vrut mu[chii cuiva, care a stabilit: „Io-te, pe aici o lu`m, a[afacem [i ajungem \n capitalism”. Or, acuma, cam a[a se \ncearc`, darnici `ia care vor s` \mping` pe unde le e lor mai binehabar n-au, \ncearc` [i ei s` copieze cum e pe la al]ii,uit~nd mereu c` `ia nu sunt rom~ni [i c` `ia nu s-au\ntors din socialism niciodat`.

Pe scurt, c` dac` o mai lungesc mi-e c` ajungemde-a dreptul \n comunism p~n` explic eu ce se\nt~mpl`, ne afl`m \n faza \n care nu [tim nici \ncotrotrebuie s` o lu`m [i nici cum, pentru c`, printre altele,nici `ilal]i n-au mers to]i pe acela[i drum [i \n aceea[idirec]ie, astfel c` nici nu [tim pe care s`-i copiem. çnplus, `ia n-au venit de unde am venit noi [i nici nu s-aupr`bu[it de nic`eri. çntre timp, ni[te oameni de[tep]idin lumea capitalist` sugeraser` c` nu sunt toate cele \ncapitalism meritorii [i nici toate cele \n socialismdezastruoase, iar omenirea ar trebui s` urmeze o a treiacale, \n care s` preia ceea ce e bun [i la unii [i la al]ii[i s` se renun]e la ceea ce e r`u [i colo [i colo, dar noi,droga]i cu „jos comunismul”, ne-am l`sat p`c`li]i [i de aburii lui„\napoi la capitalism” [i n-am mai fost \n stare s` judec`m, resping~ndceea ce ne-ar fi favorizat. Las deoparte faptul c` toate aceste \nt~mpl`riau fost alimentate de ni[te oameni interesa]i s` se aleag` praful peaceste meleaguri, care, printre altele, au multe p`duri bogate, \n carecresc o mul]ime de cozi de topor mioritice, ce pot fi folosite mai multdec~t ne-am fi imaginat noi vreodat`...

A[a c` ne afl`m \n deplin` normalitate, raportat`, evident, laevolu]ia noastr`. Adic`, nu [tim \ncotro trebuie s` mergem, dar [tim c`acolo, unde vrem s` ajungem, \i musai s` fie capitalism. Iar `sta\nseamn` proprietate, c~t mai mare dac` se poate, pentru c` \n capita-lism averea este deasupra omului! N-ai avere? Nu-]i dai copiii la [coli,nu te prime[te la doctor... De murit, nici o problem`: ai voie s` morigratis, dar dac` urma[ii nu au cu ce s` te \ngroape, r`m~i la dispozi]iapatrupedelor vagaboande. A[a c`, fur` cine poate, de unde poate, iarcei din fruntea bucatelor, beneficind [i de paz` [i protec]ie, fur` de lastat, c` `sta \nc` mai are! Ca s`-i contrabalanseze pe `[tia de fur` de lastat cu ajutorul statului, au ap`rut clanurile de mafio]i. P`i, `[tia de ces` nu fure? Ei de ce s` nu aib` averi? Ce, a stabilit cineva ca au voies` aib` averi doar mini[tri, pre[edin]ii, copiii lor [i alte c~teva cate-gorii?!... ßi atunci, clanurile mafiote au atras de partea lor [i niscaislujba[i de la stat, nemul]umi]i c` `i mari fur` doar ei [i lor nu le d`nimic, uite a[a ajung~ndu-se la chelf`neala dintre autorit`]i [i mafio]i.Muritorii de r~nd au impresia c` asist` la lupta autorit`]ilor cu corup]iasau cu clanurile mafiote. A[! E lupta pentru ciolane, dus` \ntre haitelede tigri [i cele de hiene, cu „participarea extraordinar`”, ca-n filmelecu gangsteri, a unor ulii. Ce r`m~ne \n urma lor? N-a]i v`zut la„Teleenciclopedia” sau la „Na]ional Geografic” ce r`m~ne \n urmaunor astfel de \nc`ier`ri? Un schelet luciu. Pe el va scrie ROMÇNIA.Eventual, \n mai multe limbi! Ioan MARIAN

(material preluat de pe www.altfel.info)

¥igan sau rrom,aceasta-i \ntrebarea...

Cuv~ntului rrom \n detrimentul milenarului ]igannu poate fi dec~t o periculoas` [i for]at` substituire,acest subterfugiu lingvistic provoc~nd Rom~niei unmare deserviciu. Motivul? çn primul r~nd violen]afizic` [i de limbaj a ]iganilor din Rom~nia, demons-trat` la ciocnirea cu civiliza]ia european`. Iat`, \nprincipal, sursa revoltelor italienilor, spaniolilor, darnu numai, pentru c` popoarele Europei occidentalenu sunt tolerante cu nesim]irea, murd`ria [i agresivi-tatea pl`smuite sub indiferen]a lui „merge [i a[a”.

Cuv~ntul ]igan trebuie asumat, nu \nlocuit, a[acum [i-l asum` cei care apar]in de aceast` etnie, darsunt cet`]eni ai altor state europene: Gitano, \nSpania; Zingaro, \n Italia; Gitane, \n Fran]a; Ciganin,\n Serbia [i Croa]ia; Cigan, \n Slovenia; Cigany, \nUngaria; Cygan, \n Polonia [i Rusia; Cengene, \nTurcia.Potrivit unor opinii, ]iganii no[tri ar fi sosit pefiliera otoman`. çn timpul campaniilor militareturce[ti din secolul al XV-lea [i p~n` la asediulVienei, [atrele era adev`rate accesorii de \ngrozire adu[manului. St`teau ascunse \n spatele trupelor deavangard` [i urlau, zbierau, b`teau dintalere de metal, pentru a da senza]ia uneimul]imi militare fioroase. Cu regimulfanariot, c~nd ac]iunile turce[ti au \ncetat,aceste popula]ii hinduse au fost – a[a cumprecizeaz` dr. ßerban Milcoveanu \n anul2005 – aruncate peste Dun`re, colonizateaici masiv, cu acordul dezinteresat al gre-cilor din Fanar care guvernau raialele eco-nomice ale Munteniei [i Moldovei.Un r`spuns al infiltr`rilor hinduse vine [idin partea lui Petre Pandrea, \n anul 2001:„Infractorii erau pedepsi]i prin izgonire dinimperiul indian. Printr-o judecat` sumar`,pater familias \l declara ceandala pedelincvent”... Cuv~ntul indian ceandala areechivalentul \n rom~ne[te \n cinghinea, a[acum precizeaz` Constantinescu - Dobridor[i Gheorghe Bulg`r \n anul 2002, termenulap`r~nd ca regionalism \nvechit ce \nsemna„obr`znic`tur`”, iar „cinghia” erau numitedansatoarele publice al c`ror dans din buric era ade-sea numit „cinghie”.Cel lovit de ceandala trebuia s` p`r`seasc` ime-diat casa. Nu avea voie s` r`m~n` \n satul sau ora[uls`u [i nici \n alt` parte de pe teritoriul Indiei. Pleca\n emigra]ie.Bine, bine, dar de unde p~n` unde rromi? Ofoarte posibil` explica]ie ar fi faptul c` ]iganii robi,cea mai de pl~ns categorie social` ce-[i ducea stareade „rum~nie” (echivalentul iob`giei) \n spa]iulmuntenesc, a beneficiat, \n 1848, de eliminarea aces-tei st`ri, care, de[i desfiin]at` \nc` din 1748 prinreforma lui Constantin Mavrocordat, mai trebuiaalungat` [i din sufletele oamenilor. Cet`]eniit~n`rului stat Rom~nia, creat la 1859, dup` o scurt`coabitare moldo-valah`, se numeau rom~ni, to]i fiindegali prin lege.Este, \ntr-adev`r, o explica]ie, dar de aici [i p~n`a se refuza asumarea milenarei denumiri, tr~mbi]~ndprin lume c` te nume[ti rrom [i nu ]igan, e o calemult prea lung` [i total lipsit` de adev`r. S` fi pier-dut rom~nii b`t`lia p~n` [i la detaliul lingvistic, undeR-ul ad`ugat de ]igani cu speran]a \nnobil`rii maimult separ`?! E posibil, dac` observi preocup`rileculturale ale tinerelor genera]ii, unde predomin` gus-tul asiatic al muzicii, iar versurile, unele reu[itestilistic, armonizate pe calapod hindus. Nu maivorbesc de aspectul social, unde s-a revenit la ierar-hia tribal`, aici principalul rol fiind jucat de obiectelec~t mai str`lucitoare, acestea, dup` opinia \n cre[terealarmant`, impun~nd prestan]` [i legitim` putere, nualtceva!Dac` v` \ntreba]i, totu[i, de ce ]iganii altor re-giuni europene sunt at~t de diferi]i de acei ce ne suntconcet`]eni, ajung~ndu-se p~n` acolo \nc~t ]iganiispanioli s` fie uimi]i de violen]a celor din Rom~nia,r`spunsul \l g`si]i \n faptul c` ]iganii reprezint` unbarometru social foarte fin \n ceea ce prive[te nivelulde civiliza]ie al popoarelor \n mijlocul c`roras`l`[uiesc timp de genera]ii. Ei au preluat, for]at sauprin mimetism, calit`]ile [i defectele popoarelor \nmijlocul c`rora s-au a[ezat, calit`]i [i defecte care auaccentuat, men]inut sau eliminat efectul ceandalei, \nacest \ndelung proces un rol deosebit de importantrevenindu-i gradului de tolerean]` al popoareloracceptoare. Iar noi, rom~nii, suntem un popor maimult dec~t tolerant, uit~nd adesea s` apel`m la isto-rie [i tocmai de aceea, \n acest caz vom fi foarte u[or(h)indu[i \n eroare!

Prof. Vasile SCARLATTest cultur` general` (pag.6) –

r`spunsuri corecte1. çn ordinea m`rimii: Oceanul Pacific; Oceanul

Atlantic; Oceanul Indian; Oceanul Arctic sauçnghe]at.

2. Washingtonul, capitala SUA, este situat` pecursul inferior al fluviului Potomac.

3. Str~mtoarea Bering, care are o l`]ime variabil`(90 km, \ntre Capul Dejnev [i ]`rmul continental alAmericii de Nord, [i 3.800 m \ntre insula asiatic`Marele Diomede [i cea american`, Micul Diomede)4. Cele mai cobor~te temperaturi s-au \nregistrat la

Polul Sud.5. Sahara (7.000.000 km p`tra]i). Ocup` aproape \n

\ntregime partea de nord a Africii.6. Carpa]ii occidentali (Mun]ii Apuseni), \n

perimetrul S`c`r~mb, Baia de Arie[, Baia de Cri[,Bucium [i Ro[ia Montan`.7. Andora, stat \n Europa occidental`, se afl` \n

regiunea mun]ilor Pirinei, \ntre Fran]a [i Spania.8. Numele localit`]ii Snagov vine de la slavonulsneg (z`pad`). Localitatea a fost numit` c~ndva,

chiar Sneagov, de la aceast` r`d`cin` provenind [idenumirea „nea” pentru z`pad`.9. Statele arabe era denumite califate. Cele mai

importante califate au fost la Bagdad, Cairo [iCordoba.10. Cea mai mare ad~ncime oceanic` cunoscut`p~n` \n prezent atinge 11.521 metri. Se afl` \nOceanul Pacific, [i anume \n „groapa” de l~ng`Insulele Mariane.

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

NNoouutt`̀]]ii eeddiittoorriiaallee...... De ce aceste prezent`ri?!çmi amintesc c` \nainte de 1989 erau unii

rom~na[i de-ai no[tri, care, mai ales atunci c~nd semutau \n cas` nou` iar printre mobila proasp`tachizi]ionat` se afla [i o bibliotec`, cump`rau c`r]ila metru! Cump`rau, totu[i, chiar dac` cu cititul nuse prea omorau. Acum, trebuin]a de carte s-a camschimbat odat` cu vrerile vremurilor! Produc]ialiterar` – cartea, de exemplu, a devenit, pentru [imai mul]i dintre noi, numai [i numai un simpluobiect decorativ, ce poate sta \n deplin` plictiseal`[i profund` uitare pe rafturile propriei biblioteci.Dureroas` constatare, \ns` adev`rat`! P`i [i atunci,ve]i spune unii dintre dumneavoastr`, de ce acesteprezent`ri ale diverselor apari]ii editoriale? Pentruc` e p`cat s` nu scoatem \n eviden]` munca unoroameni, talentul [i dorin]a de a sus]ine actul cultu-ral oferindu-ne mici cr~mpee din sufletul lor. Iat`un posibil \ndemn de a mai deschide o carte,\ntre]in~ndu-ne [i dezvolt~ndu-ne astfel propria cul-tur`, dar [i pentru a ne educa copiii \n spiritul [ilumina cititului... Am sau nu dreptate?!Dumneavoastr` ce p`rere ave]i? D.M.

Un militar profesionist, dar [i un poetapreciat

Militar de carier`, maistrul militar principal MihaiENESCU – consilierul comandantului Centrului deInstruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Sibiu – \[idezv`luie latura sentimental` \nlocuind temporar armacu pana scriitorului. Astfel a reu[it, cu migal` [im`iestrie artistic`, s` realizeze trei volume de stihuripentru suflet... Dup` volumele de poezii „Dihomie, suflet[i trup” [i „Logosul \ntrupat”, cea de a treia produc]ie lite-rar` a domnului maistru Enescu, se intituleaz` „Lumin`, Pace,Iubire!”.

Prin lucr`rile sale, autorul \ndeamn` cititorii la medita]ie, iubire fa]` de semeni [i, nu\n ultimul r~nd, la iubirea fa]` de Dumnezeu. Aceste versuri, adunate din cr~mpeie deg~nd, reprezint` pentru autor nu doar un mod de a se exprima pe sine, ci [i un pretextnecesar \ndemnului adresat nou`, tuturor, de a \ncerca s`-L cunoa[tem mult mai bine peDumnezeu.

Felicit`ri, domnule Mihai Enescu, pentru realiz`rile literare remarcabile [i, dac` esteposibil, a[tept`m de la dumneavoastr` aceste minunate volume, pentru a le expune la locde cinste \n biblioteca ligii.

„MAREA NOASTRå”,\ntr-o ]inut` elegant`...„Am preluat mandatul de

pre[edinte al Ligii Navale Rom~neanimat [i de dorin]a de a transformarevista Marea Noastr`...”, precizeaz`CLC Lauren]iu Mironescu \n editori-alul apari]iei din luna octombrie. Noiv` transmitem, domnule pre[edinte, c`cele afirmate de dumneavoastr` sereg`sesc at~t \n grafia c~t [i \n struc-tura ulimelor numere ale revistei, iaraceste certe realiz`ri nu pot dec~t s` nebucure, chiar dac` intr`m \n posesia eipe c`i ocolite, nu stabilite printr-unprotocol anume. Revista „MareaNoastr`”, \ntr-adev`r a \mbr`cat„haine” noi [i frumoase, „costuma]ie”care sper`m s` fie purtat` nu doar laanumite s`rb`tori, ci de fiecare dat`c~nd produsul muncii celor dinredac]ie va fi oferit spre citire [idelectare. Felicit`ri!

O revist` ai c`rei cititorisuntem...

Rom~nia Maritim` [i Fluvial` –magazin este organul de pres` al LigiiNavale Rom~ne – Filiala Bucure[ti.Primim cu mult drag [i interes la sedi-ul asocia]iei noastre aceast` publica]ie,rodul muncii unui colectiv redac]ionalcare simte de mult` vreme cerin]ele [ipreten]iile celor ce o citesc. Iat`,a[adar, o a doua revist` ce apare de anibuni pe pia]a media sub egida L.N.R.,f`r` ca acestea s`-[i fac` concuren]`.Ambele servesc aceluia[ scop, a[a c`\n caz de o a[a zis` concuren]`, aceas-ta nu poate fi dec~t pozitiv`, ambelepurt~nd, peste o structur` interesant`[i solid`, o hain` grafic` de admirat.

Felicit`ri [i pentru publica]ia„Matelotul”!

Dou` atractive reviste editate de Liga Naval` Rom~n`

O carte despre vie]i fr~nte,dar nu \nfr~nte!

Prin aceast` nou` produc]ie literar` sugestiv intitu-lat` VREMURI, OAMENI ßI… DESTINE – \n fapto carte-document – doamna Vasilica Mitrea reu[e[te,cu un remarcabil talent scriitoricesc, s` pun` radio-grafia societ`]ii totalitare \ntr-o ram` epic` minu]iosconstruit` \n toate articula]iile ei. Pornind de la unjurnal de c`l`torie, autoarea ne invit` s` descoperimpe l~ng` frumuse]ea Crimeei, sensibilitatea, onesti-tatea [i bun`tatea etniei t`tare, f`r` a ezita s` spun`lucrurilor pe nume, atunci c~nd ne vorbe[te despresuferin]a fizic` [i moral` \ndurat` de o mare parte din-tre ace[ti oameni \n anii de teroare stalinist` [i comu-nist`, perioad` \n care slug`rnicia [i slug`rnicirea unora acondus indubitabil la umilirea celorlal]i.

Salut`m l`udabila st`ruin]a a autoarei de a ne prezenta \npaginile acestei c`r]i destinele unor semeni de-ai no[tri, \n cazulde fa]` cei ce apar]in etniei t`tarilor crimeeni, definitoriu \n rama epic` fiind, exact a[acum afirm` distinsa autoare, destinul unor vie]i fr~nte, dar nu \nfr~nte!

Cine nu cunoa[te o c~t de mic` parte din istoria celor c~teva sute de ani de existen]` at`tarilor pe meleagurile Dobrogei, citind aceast` carte va afla multe lucruri despre trecu-tul [i problemele cu care s-au confruntat, \n parte comune cu ale poporului rom~n.Felicit`m autoarea pentru str`duin]a dovedit`.

Revista comunit`]ii italiene

Atractiv` [i interesant`, lucrarea MARINA MILITARå ROMÇNåreprezint` un salutar demers publicistic, ini]iat [i finalizat de comandorul dr.Marian Mo[neagu, [eful Serviciului Istoric al Armatei, [i de OctavianGabriel Nicolae, pre[edintele Asocia]iei Filateli[tilor „Tomis” Constan]a.Prin concep]ie, grafic` [i text, lucrarea ofer` privirii cititorilor imagini \nse-rate la anumite momente pe c`r]i po[tale [i fotografii, eviden]iind astfelevolu]ia dot`rii Marinei Militare cu nave de lupt` de la consituire [i p~n` prinanii 1958, dar [i reconfirm~nd, elegant [i la obiect,simbioza dintre marinar [i nava sa.

Valorificarea \ntr-o manier` artistic` elevat` [i ele-gant` a principalelor tipuri si clase de nave de lupt`,nave-[coal` [i auxiliare rom~ne[ti, coroborat` cu retro-spectiva evolu]iei istorice a acestora reprezint` uninspirat [i salutar demers publicistic, ini]iat [i finalizatde c`tre cei doi responsabili autori.

Felicit`ri, domnilor! Lucrarea dumneavoastr` va fitot timpul pentru noi, tehnicienii Marinei Militare, o[tafet` a breslei al c`rei mesaj nu vom pregeta s`-ltransmitem cu respect [i venera]ie urma[ilor.

Prin intermediul domnului comandor (r) Neculai P`durariu – mem-bru de onoare al L.M.M.M. dar [i un remarcabil corespondent alTIMONEI, ne-a parvenit la redac]ie un nou num`r din atractiva [iinteresanta revist` SIAMO DI NUOVO INSIEME (Suntem din nou\mpreun`), editat` de Asocia]ia Italienilor din Rom~nia (RO.AS.IT).Apreciem aceast` revist` - \n fapt un oaspete de onoare al biblioteciiligii - ca pe o publica]ie ce are la baz` generoasa idee de a vorbi tutu-ror despre tradi]iile [i obiceiurile entit`]ii pe care o reprezint`, ele-mente ce constituie esen]a sufletului omenesc, marca sa identitar`.Felicit`ri colectivului redac]ional [i mul]umiri domnului NeculaiP`durariu, pentru acest minunat dar.

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

(interviu cu domnul Ion Banu, pre[edintele L.M.M.M.)Domnule pre[edinte, conform promisiunii precum c` la \nceput de an ne ve]i da c~teva detalii

despre cotidiana via]` a ligii, iat`-m` gata s` v` adresez prima \ntrebare: Cum caracteriza]i, din punctde vedere al activit`]ilor intreprinse, anul 2010?

La fel ca [i \n via]a noastr`, [i pentru via]a ligii 2010 a fost un an nici mai bun [i nici mai r`u dec~tpredecesorul s`u. Un an normal, dac` acest adjectiv \l raport`m la normalitatea cotidian`, planificareaactivit`]ilor [i ac]iunilor fiind, cu mici excep]ii, riguros respectat`.

Dac` ar fi s` eviden]ia]i una dintre multele activit`]i derulate pe durata lui 2010, la care v-a]i referi?Greu de f`cut o departajare, pentru

c` noi le-am considerat pe toate ca fiindreu[ite. Pentru a v` da totu[i un r`spuns,a[ eviden]ia desf`[urarea s`rb`toririicelor 20 de ani de existen]` a ligii, [i astadatorit`, \n primul r~nd, inediteimodalit`]i de a transmite mesajul aniver-sar participan]ilor la respectivul eveni-ment.

Multe, interesante [i bine organizateau fost mai tot timpul activit`]ile ligii,fapt ce demonstreaz`, cred eu, preocu-parea membrilor Consiliului Director dea preg`ti cu minu]iozitate pe oricare din-tre ele.

Ave]i perfect` dreptate. Cei care \[isacrific` o bun` parte din timpul lor pen-tru a fi prezen]i la sediul ligii, audemonstrat, spre bucuria noastr`, atuturor membrilor ligii, c` au aceadorin]` de a seimplica pozitiv \nprocesul elabor`rii,preg`tirii [i desf`-

[ur`rii oric`rei ac[iuni. Acesta este de fapt secretul reu[itelor noastre \n ace[ti 20de ani de c~nd ne afl`m la post...

Cum sunt receptate de c`tre membrii asocia]iei activit`]ile desf`[urate.Mesajul acestora este perceput ca atare?

Cu siguran]` da, \ns`, spre marea noastr` dezam`gire, sunt \nc` membri aso-cia]i care, f`r` a se implica c~tu[i de pu]in \n activitatea asocia]iei, f`r` a partici-pa la activit`]ile ei, f`r` a cunoa[te c~t de c~t normele legale de func]ionare aleasocia]iilor de tip ONG, continu` s` \ntrebe, cu mali]iozitate, evident, ce face ligapentru dumnealor! E foarte greu s` le sco]i aceast` idee din g~ndire, dar oricum,num`rul acestor c~rcota[i este de la an la an \n descre[tere.

çn privin]a efectivului, ce ne pute]i spune? çn 2010 a crescut sau a sc`zut?La finalul lui 2010 efectivul ligii era de 859 membri (465 la Constan]a [i 394

la Mangalia) Statistic vorbind, balan]a lui 2010 este u[or pozitiv`, mai precisnum`rul celor care au aderat la lig` este, procentual vorbind, cu 18% la mare dec~tal celor care, din diferite motive, nu se mai reg`sesc \n efectiv.

Domnule pre[edinte, se cunoa[te faptul c` L.M.M.M. este deschis` colabor`riicu toate asocia]iile similare sau nu, cu persoane juridice sau fizice, rela]ia \ntre lig`[i parteneri stabilindu-se pe temeiuri perfect legale [i av~nd la baz` respectul reci-proc. Acela[ lucru se poate spune [i \n cazul noi ap`rute Ligi a MilitarilorProfesioni[ti, mai precis a solda]ilor grada]i voluntari?

Bine\n]eles. Cum ar putea fi altfel, c~nd unul dintre scopurile noastre statutareeste promovarea [i sus]inerea sentimentului de camaraderie. Ar trebui s` facemcumva diferen]e \ntre nu [tiu care asocia]ie cu care \ntre]inem rela]ii de colabo-rarea [i L.M.P.? çn nici un caz, nu. Noi nu respingem pe nimeni. Refuz`m colabo-rarea doar cu cei care ne solicit` al`turi pentru alte scopuri dec~t cele legal accep-tate pentru asocia]iile de tip ONG., \ns` p~n` acum nu s-a \nt~mplat a[a ceva.

çn privin]a implic`rii ligii \n proiecte cu aspect social sau comunitar, anul 2011va contura ceva con-cret \n acest sens?

Cu siguran]`, da.Proiectul de plan are asemenea repere, darda]i-mi voie s` nu le dezv`lui, pentru c`acestea nu pot deveni operative dec~t cuacceptul Adun`rii Generale a membrilorasocia]i, iar acest for se va \ntruni pe datade 19 februarie.

Mul]umesc, domnule pre[edinte pentrupreciz`rile f`cute [i v` doresc deplinereu[ite.

S` fie \ntr-un ceas bun, domnuleManole, [i s` ne ajute Dumnezeu s` fims`n`to[i [i cu minte, nu cumin]i, pentru c`numai a[a vom reu[i s` ]inem steagul sus...

A consemnatm.m.pr. (r) Neculai MANOLE

çnaintea sosirii lui Mo[ Cr`ciun, copiii [i \nso]itorii lor – p`rin]i [i bunici – s-aubucurat de frumuse]ea colindelor rom~ne[ti, micul concert fiind sus]inut, \ntr-unadin s`lile Cercului Militar Constan]a, de un grup preg`tit [i condus de c`tre domnulprofesor Ion Belcin (cel din st~nga, care c~nt` la mandolin`).,

A[teptat cu ner`bdare de c`tre copiiimembrilor ligii, at~t la Constan]a c~t [i laMangalia, Mo[ Cr`ciun a sosit cu bucuriade a se \nt~lni cu ace[ti prichindei, de a-leasculta poezioarele [i c~ntecelele [i,bine\n]eles, de a-le oferi cadouri. LaConstan]a a fost a[teptat de 123 de copii,iar la Mangalia, de 160! Mo[ul a avutserios de lucru, sacul s`u dovedindu-seaproape ne\nc`p`tor pentru at~tea daruri...

Omagierea celor c`zu]i pe c~mpul de onoare este una dintre numeroasele ac]iuniorganizate la nivelul jude]ului Constan]a, la care Liga Mai[trilor Militari de Marin`,prin reprezenta]ii celor dou` filiale – Constan]a [i Mangalia – particip` depun~nd cupio[enie coroane de flori la mormintele unde eroii neamului \[i dorm somnul deveci. çn fotografie, aspect de la depunerea de coroane ocazionat` de Ziua Republicii.Semnul de pre]uire este depus din partea ligii de c`tre pre[edintele s`u, m.m.pr.(r)Ion Banu, [i vicepre[edintele respectivei asocia]ii, m.m.pr. Adrian Cristocea. Sediul ligii, un adev`rat „laborator” unde fiecare activ-

itate, proiect sau ac]iune trece prin filtrul min]ii celor afla]ila conducerea asocia]iei, pentru ca \n final hot`r~rea s` fierealist`, av~nd, totodat`, [i o sus]inere financiar`, dac` estecazul, pe m`sura inten]iilor.

Criz`, criz`, dar m`car o dat` pe an merit` s` faci efortul financiar solicitat de ultima petrecere a anu-lui, cea care cere din partea doritorilor de distrac]ie, poate mai mult dec~t altele, o permanent` veselie...Anul Nou a fost \nt~mpinat cu mare bucurie, participan]ii trec~nd puntea dintre ani cu paharul plin, l`s~ndz~mbetul s` le lumineze fa]a. La mul]i ani tuturor [i s` ne \nt~lnim la Revelionul 2012 cu bucuria pro-dus` \n suflet de c`tre mult doritele reu[ite.

DDee ddoouu`̀zzeeccii ddee aannii ssuunntteemm llaa ppoosstt......

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Botezul m`rii (IV)Rezumatul episoadelor I, II [i III: Maistrul militar cls. a V-a Cristian Doicaru, proasp`t

absolvent al ßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale, a fost numit \n func]ia de coman-dant al unei [alupe maritime, av~nd \n subordine trei militari angaja]i pe baz` de contract.Misiunea sa, prima de acest gen, era s` recupereze din largul m`rii ]inta pe care navele delupt` din unitate executaser` trageri cu armamentul de artilerie de la bord. Vremea \ns` eratotal potrivnic`. Marea, agitat` de o stra[nic` furtun`, nu-l \ncuraja \n niciun fel pe t~n`rul[i mai pu]in experimentatul comandant al [alupei, dar nici pe cei din echipaj, oameni carede bine de r`u aveau ceva experien]` \n domeniu...

S-a uitat [i el cu binoclul, \ns` \n afara berbecilor de ap` care se rostogoleau amenin]`tori[i a norilor cople[itor de negri, nu vedea nimic.

– Marine, unde-i m` ]inta? Nu cumva ]i s-a p`rut?– Nu, domnu’ maistru, nu mi s-a p`rut deloc. Privi]i cu binoclul \n direc]ia m~inii mele..– Da, \ntr-adev`r, se vede ceva, dar vizibilitatea este at~t de proast`, \nc~t eu nu realizez

ce e?! Mi se pare c` aduce mai repede cu o barc`, nicidecum cu ]inta c`utat`, pentru c` aiaar trebui s` arate cu totul altfel.

– Barc` pe vremea asta, domnu’ maistru?– Ai dreptate [i tu. Ce naiba s` caute o barc` pe vremea asta c~inoas`. Numai dac` nu

cumva...– Domnu’ maistru, a]i avut dreptate! E, \ntr-adev`r, o barc`.... Mai precis, e o lotc`

pesc`reasc`.Doicaru, dup` ce s-a convis c` a[a este, a plecat urgent \nspre comand`. Aici, dup` ce a

reu[it cu mare greutate s` intre, i-a ordonat caporalului Dorin manevrele necesare pentru ase apropia de lotca aceea, care era aruncat` din val \n val precum o coaj` de nuc`. Greu,foarte greu, \ns` [alupa a reu[it s` se apropie la mult mai pu]in de un cablu de mica ambar-ca]iune. Aceasta, cam trei sferturi plin` cu ap`, era ]inut` cu prova \n val datorit` eforturilor

supraomene[ti ale unuipescar ce st`tea fr~nt despate, dar cu ambelem~ini prinse de rama, sauv~sla cum \i spuneau ei, ceservea drept c~rm`...

– Gata, v-a]i tre-zit?! Asta e foarte bine, \ispune sora Nedelcu luiDoicaru. E foarte bine,pentru c` nu prea d`dea]isemne c` a]i dori s` face]iacest lucru...

– Domni[oar`, du-p` c~t pot s`-mi dauseama, m` aflu pe un patde spital! De ce sunt aici[i... de c~nd?!

– De ce, nici mienu \mi este prea clar, dar

sunte]i aici de trei zile. Gata \ns`, cu vorba. Ave]i o vizit` [i nu trebuie s`-l l`s`m pe vizita-tor s` a[tepte prea mult.

– Vizit`? Cine a venit la mine \n vizit` [i de ce? \ncerca din r`sputeri maistrul Doicarus` afle, for]~ndu-se, \n acela[i timp, s` ridice capul c~t mai sus pe pern`, dar durerea pe careo sim]ea undeva \n zona lombar` [i de-a lungul piciorului st~ng nu prea-i permitea acestlucru.

– Pofti]i, o auzi pe asistent` invit~ndu-l \n micu]a rezerv` de spital pe acel necunoscutvizitator. Pute]i sta de vorb` cu pacientul. Nu suntprobleme medicale, a[a cum v-a precizat [i doam-na doctor, care s` nu permit` acest lucru. Eu v`las...

– Mul]umesc, domni[oar`.Glasul celui venit i se p`rea cunoscut lui

Doicaru, dar... Nu, nu se poate, se trezi vorbind cuglas tare...

– Ba se poate, Doicare, sunt eu, c`pitan-comandorul Ulmu, comandantul divizionului.

– Dumneavoastr`, domnule comandant?çnseamn` c` s-a \nt~mplat ceva foarte grav, iar eustau aici \n spital, \n loc s` fiu acolo unde potl`muri lucrurile, indiferent de acuzele care proba-bil mi se aduc...

– Stai lini[tit, Doicare! Stai lini[tit c` nu teacuz` nimeni de nimic. Dimpotriv`!

Comandantul divizionului i-a \ntins m~nab`rb`te[te, m~n` str~ns` cu mult` emo]ie de c`trecel ajuns pe patul spitalului.

– Colegii t`i, dar nu numai ei, ci toate cadrelemilitare din divizion, afl~nd c` vin \n Constan]a lao convocare [i voi trece s` te v`d, \n afar` deur`rile de grabnic` \ns`n`to[ire ]i-au trimis [ipungile acestea cu fructe [i dulciuri...

Doicaru, pentru c` nu realiza ce se \nt~mplasede fapt de ajunsese \n postura de pacient c~nd ulti-ma sa imagine \l plasa cu totul \n alt` parte [i \nni[te condi]ii meteo infernale, \l privea stingher pecomandant. çl bucura z~mbetul acestuia, mai alesc` Ulmu nu era omul care z~mbea prea des, dar \nruptul capului nu \n]elegea nimic din tot ce sepetrecea \n jurul s`u.

– Domnule comandant, permite]i-mi s` v`\ntreb: ¥inta aceea s-a g`sit? A fost adus` \n port?

– Sigur c` da, Doicare, dar mult mai departe de raionul ale c`rui coordonate le-aiprimit, pentru c` a fost purtat` rapid de v~nt [i de valuri. Oricum, nu la ]int` trebuie s` teg~nde[ti tu acum...

– Dar la ce, domnule comandant, pentru c` recuperarea acelei ]inte era misiunea mea,prima misiune cu adev`rat important` de la numirea \n func]ia de comandant de [alup`....

– ßtiu [i tocmai de aceea sunt m~ndru de tine [i de tinerii din echipajul pe care \lcomanzi.

– Da, dar eu nu-mi amintesc ca noi, cei din echipajul [alupei, s` fi descoperit [i adus\n port ]inta, a[a cum ne-a]i ordonat.

– A[a este, a g`sit-o [i a adus-o \n port un alt echipaj, \ns` dumneata, \mpreun` ce ceitrei militari de la bord, ai f`cut un lucru extraordinar...

– Eu?!– Da, dumneata [i militarii de la bord v-a]i riscat via]a s` salva]i ni[te oameni afla]i la

un pas de moarte \n largul acelei m`ri agitate... Dar depre aceste lucruri vom vorbi maipe \ndelete dup` ce te faci bine... (va urma) M.m.pr.(r) Eugen DRåGAN

Etimologii marin`re[ti..SLUP, SLOP

Acesta este un frumos exemplu de „pasare” a termenilor nautici de la un popor la altul, une-ori asem`n`tor cu jocul de ping-pong... çn Evul Mediu, cuv~ntul slup, slupe din germana de jos(Niederdeutsch) s-a \nce-t`]enit \n olandez` sub formasloepe, sloep [i cu sensul deambarca]iune cu vele. De laolandezi, sloep a trecut laenglezi (sloop), ru[i ([liupka)[i francezi (chaloupe). çnsecolul al XVI-lea, de lafrancezi l-au luat spaniolii,portughezii (chalupa) [i ita-lienii (scialuppa), termenulmigr~nd mai departe la greci(salupa), turci ([alopa, [alope,[alupa, [ulupa) [i rom~ni([alup`).

Varianta fran]uzeasc`chaloupe le-a pl`cut mai multvechilor „beneficiari”, res-pectiv germanilor (schaluppe)[i englezilor (shallop), \n timpce forma englezeasc` sloop este ast`zi curent` \n francez`, german`, italian` [.a.m.d.

çn istoria sa multisecular` denumirea de slup (sloop) s-a aplicat mai multor nave [i ambar-ca]ini, cele mai cunoscute fiind velierul militar american (considerat slup de r`zboi) cu treicatarge „Constellation” din 1854 (\n prezent nav`-muzeu) [i yachtul „Spray”, la bordul c`ruiacanadianul Joshua Slocum (1844-1909) a efectuat de unul singur, \n premier` mondial`, ocolullumii \ntre anii 1895-1898. Solitara c`l`torie a acestui c`pitan de curs` lung` pe veliere a avutca punct de plecare ora[ul Boston, la 24 aprilie 1895, finalul av~nd loc la 27 iunie 1898, c~nda acostat \n portul Newport, Rhode Island, dup` parcurgerea a 46.000 Mm.

Acest velier de 11, 2 metri lungime, 4,3 metri, av~nd o greutate de 9 tone, pe care JoshuaSlocum [i l-a amenajat personal \n decurs de 13 luni, era caracterizat de o mare stabilitate, fiindinclus oficial \n categoria slup (engl. sloop, sloep).

Comandor (r) Neculai PåDURARIU

OO iiddeeee ccaarree nnee ppooaattee ssaallvvaa vviiaa]]aa…Personalul de pe Ambulan]ele medicale, constat~nd c` de foarte multe ori accidenta]ii

de]in`tori de telefon mobil, chiar dac` au o list` lung` de numere, nu [i-au ales o persoan`anume care s` poat` fi contactat` \n regim de urgen]`, ne sf`tuie[te ca fiecare dintre noi s`tasteze \n fa]a numarului de telefon mobil al persoanei de contact aleas` sintagma „AA deurgen]`, (sau doar AA, \n SIM),. La deschiderea telefonului, persoana aleas`, indiferent denumele s`u, va ap`rea prima, astfel reu[ita anun]`rii necazului, de care bine ar fi s` nu avemparte niciodat`, va fi sigur`.

Acest proces este caracterizat de mobili-tatea spre elit` a indivizilor care nu de]incalit`]ile necesare ([i c~]i nu sunt, Doamne,dintre ace[tia!). Teoria elitelor nu admiteselec]ia negativ` dec~t \n situa]ii de excep]ie,consider~ndu-se c` indivizii superior dota]i„ies la suprafa]`” \n mod natural. Se presupune,astfel, c` \ntre titlul de]inut [i gradul de exce-len]` al celui care \l de]ine exist` o concordan]`statistic`. Presupunerea \ns` r`m`ne adesea laacest stadiu, mai ales \n circuitele \nchise, pen-tru c` este dependent` de reglement`rileprivind selec]ia [i avansarea personalului. Iat`,

a[adar, cum indivizi ai c`ror indici de capaci-tate real` se afl` sub nivelul celor ceru]i detitlurile de]inute (func]iile ocupate), formeaz`„elita cu semnul minus”. „P`tura superpus`”astfel format` nu face dec~t s` paraziteze sis-temul social, iar exemple \n acest sens avemdestule. Absen]a unor proceduri clare [i trans-parente de promovare pe baza competen]ei faceca inciden]a acestui fenomen s` fie mult maicrescut`, efectul „legii de fier a oligarhiei”,favoriz~nd procedurile de promovare \n func]ieprin mit`, nepotism, spirit de clan. M.D.

Cuv~nt despre cuvinte...Acarul P`un

Nu este numele vreunui erou deroman, snoav` sau balad`. Acarul P`un aexistat \ntr-adev`r [i ar fi r`mas desigurnecunoscut, anonim, dac` o grav` ciocnirede trenuri \nt~mplat` acum 80 [i ceva deani, \n sta]ia Vintileanca (ast`zi S`h`teni),de pe linia Ploie[ti – Buz`u, nu i-ar fi aduso trist` celebritate. Ancheta asupra cata-strofei de cale ferat` – a[a cum se f`ceau cercet`rile \n aceavreme – sco]~nd basma curat` pe adev`ra]ii culpabili, oameni cutrecere, a g`sit ca singur vinovat al nenorocirii pe... acarul dinsta]ie, anume Ion P`un!

De atunci – datorit` scriitorilor [i presei – expresia acarulP`un indic` persoana asupra c`reia se arunc` gre[elile altora sau,cum \l caracterizau ziarele: „¥apul isp`[itor al ispr`vilor celormari [i tari, subiect de revist` bulevardier`, de distrac]ie \nParlament”.

çn piesa „Schimbarea la fa]`” de George Mihail Zamfirescu,personajul Profiriu spune, \n tabloul 8, scena III: „M` g~ndeam[i eu la acarul Ion P`un, care se zbate [i ]ip`, dar nu se d` \nvins.Umbl` de ani de zile, ca Diogene, cu felinarul \n m~n`, dup` of`r~m` de dreptate, pe care nu se \ndur` nimeni s` i-o dea”…

VERIFICA¥I-VåCUNOßTIN¥ELE- test de cultur` general` -Incerc`m, \ncep~nd cu acest num`r, s`

v` re]inem aten]ia adres~ndu-v` c~te 10\ntreb`ri din diverse domenii. Facem acestlucru din dorin]a de a v` mai dirijag~ndurile [i \n alt` direc]ie dec~t cea a gri-jilor cotidiene, urm`rind, totodat`, a v`supune [i la un mic efort intelectual nece-

sar pentru a g`si prin sertarele min]ii r`spunsurile corecte. çncazul c~nd nu reu[i]i s` le g`si]i, c`uta]i-le \n cuprinsul uneia dinpaginile ziarului.

(1) GEOGRAFIE:1. C~te oceane are P`m~ntul [i cum se numesc acestea?2. Pe ce fluviu se afl` capitala S.U.A.?3. Cum se nume[te str~mtoarea dintre Asia [i America de

Nord [i ce l`]ime are?4. Unde este mai frig, la Polul Nord sau la Polul Sud?5. Care este cel mai mare de[ert din lume?6. çn care dintre mun]ii Rom~niei se g`sesc cele mai bogate

z`c`minte de aur?7. çn ce zon` a lumii se afl` Andora?8. De unde vine numele localit`]ii Snagov?9. Cum erau denumite \n trecut statele arabe? Cunoa[te]i care

erau cele mai importante dintre ele?10. Unde se afl` cea mai mare ad~ncime oceanic`?

Slup-ul „SPRAY” \ntr-o pictur` aflat` \n colec]ia prof.Vergil Milescu.

Selec]ie social` negativ`

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Afar` ninge viscolind, iar \n Hanc`ldur` nu-i! Agentul termic a fost tri-mis la plimbare pe alte trasee, pentru c`pe cele de aici a circulat degeaba,hangiul uit~nd a-i oferi pentru efortm`car o l`]caie! E o sob`, \ntr-adev`r,

care st` ]eap`n` \n mijlocul \nc`perii, dar dup` c~te se pare a fostabandonat` de muzeul satului din comuna \nvecinat` care a datfaliment (muzeul, nu comuna). çn afar` de fum soba asta, saugodin cum i se spune \n limbaj tehnic, nu scoate [i nu d` nimic...A[a c` ne vom \nc`lzi doar prin r~s, „combustibilul” sosind chiarde la h~trul Ananie, cel care este \n stare s`-l fac` s` z~mbeasc`chiar [i pe omul... de z`pad`!

Domnule Gagniuc, sunte]i aici singur cuc, dar trimis de CUCpentru a v` \nc`rca bateriile. S` v` fie foarte clar (expresia asta,de[teapt`, am \nv`]at-o de la domn’’N`stase, cel de care se zvoneac` are foarte multe case), este vorba de bateriile spirituale, nu decele ce con]in produse viticole! Ei bine, pentru \nceput, spune]i-nec~te ceva despre CV-ul dumneavoastr`....

S` fim optimi[ti, totu[i!Desigur, mai ales c` statul

rom~n ne d` o veste bun`: Vaelimina impozitul pe venit \n dou`etape: \n prima etap` se va eliminavenitul!...

Apropo, s` v` mai spun our`tur`, reie[it` din ale copiilorguri:Aho aho, de Anul Nou - Ne-a adusmo[ul cadou - O iarn` mai frigu-roas` - Cu o vreme „canceroas`” -Dar e bine c`, \n cas` - Avem cepune pe mas` - Mama pune unmileu - Tata pune un saleu -Bunicu]a, trei alune - Bunicul...proteza-[i pune! - ßi c~nt`m cuto]i-n cor - „La mul]i ani,rom~nilor!” (variant` riscant`) -„Mama lor! ßi-a lor, [i-a lor!”

La Hanul Veseliei, unde, la un pahar cu suc, am stat de vorb` cu umoristul AnanieGagniuc, trimis aici de CUC ades, pentru a-l feri de... stres! CUC, pentru noi, mai pu]iniinforma]ii p`m~nteni, se traduce prin: Clubul Umori[tilor Const`n]eni...

V-am auzit spun~ndu-i unuia dintremesenii de aici c` a]i avut un vis ciudat…

Poate n-o s` m` crede]i, dar am avut unasemenea vis… Se f`cea c` am ajuns \n rai.Am \ntrebat, pe primul \nt~lnit, deCeau[escu. Mi-a r`spuns, r`stit „Du-tedracului!” Presupun c` ori nu-l cuno[tea,ori era sup`rat pe el. Mi-am c`utat fo[tiicolegi de pahar. Nici ]ipenie. Or fi „dinco-lo”, mi-am zis, c` doar n-or fi pe undeva, lab`ut. Dezorientat, am \ntrebat pe o b`bu]`dac` [tie de vreo bodeg` pe acolo. Mi-ar`spuns, \n spaniol`, c` e Maica Tereza. Tepomene[ti c` dau p-aci [i de papa de laRoma, m-am g~ndit cu voce tare [i un tur-calete (dup` [alvari) m-a auzit [i-a rostit:„E[ti valah? Fi-r-a]i voi s` fi]i, cu Podulçnalt [i ßtefan al vostru, c` acolo amc`zut!” Am \ntrebat de bunicul meu,disp`rut \n r`zboi. Doi solda]i au dat dinumeri, unul [uier~nd „Nain!”, cel`lalt„Niet!” Ca \n bancul cu moldovenii \n port,am strigat: „Unde sunte]i voi, const`n]eniimei?” Un tip f`los, b`]os [i ar]`gos, mi-ar`spuns \n latin` (cred): „Eu sunt Traian!”çn momentul acela, am tres`rit [i m-amtrezit, transpirat. Nevasta, de l~ng` mine:„Ce ai b`rbate, de te zv~rgole[ti a[a? Iar aivisat vreun... [ef de stat?”

Domnule Gagniuc, cum caracteriza]i dumneavoastr` b~rfa?Un mare filozof al antichit`]ii anului 2010, era noastr`, cel

care v` r`spunde acum la \ntreb`ri, spune c` „B~rfa este o moda-litate de a comenta o [tire, \n ne[tire!” Exemplu de mai jos eaproape concludent. So]ul \i spune so]iei: Am auzit c` vecinulSmardel o \n[al` pe nevast`-sa. - De unde [tii?, \ntreab` consoar-ta, so]ul ei este impotent. - Dar tu de unde [tii, o ischite[te b`rba-tul. - De la zurlia aia de la parter. - Bine, dar aia are b`rbat…Chiarb`rbat bine. - Da, dar nu o [i…bine. - Cine ]i-a spus? - El. So]ulei. Mie… - ¥ie, ce? Nu cumva, tu cu el… Auzi, f`? Nu te sim]ibine? - Ba da, eu da…

ßi uite a[a, afl` so]ul, din b~rf` \n b~rf`, c` nevasta lui…\l\n[al`! S` mai crezi \n b~rfe?

Sexul – V~njos, mare, tare...a[ vrea!V~rsta – 55 (citi]i invers!)Domiciliu – conjugalAdresa – O dau pe cea viitoare: Aleea 8, Figura 14 , Pozi]ia 69.Telefoane – 3 mobile, unul fix, precum [i alte fixuri...Fax – Vax!E-mail – Nu, e Mailat.Studii – Am studiat vioara, p~n` i-am g`sit ni[te cr`p`turi \n cutie...Diplome, medalii – Diplomat T, medalia de lemn la aruncatul gunoiului.Pasiuni – Hobby-ul, alte pasiuni (mai pu]in soacra, c` e moartea pasiunii!)Sporturi – S`ritura \n l`]ime, s`ritura cu pr`jina (la b`taie), sar ca ars, hal-

bere, bitter track, coniac- canoe, 4 X 100 vodc`, \notul (\n datorii), sudur` auto-gen`.

Alte meserii practicate – chiulangiu, [omer, pensionar cu pensie nesim]it` (\nsensul c`...c~nd o iau, nici n-o simt!)

Alte preocup`ri – Scriitor (de anonime, sesiz`ri [i reclama]ii).

Sunt sigur c` pentru anul 2011, care [i-a intrat deja \n drepturi, ave]i o urare.M` \n[el cumva?!

Vai de mine, dar se putea altfel: URA ! URåTURA ! A VENIT ANUL 2011!S`rb`tori de Iarn`… Veselie, bucurie, rom~nii vor s-o ]in` tot \ntr-o sin-

drofie! Unii porci au fost sacrifica]i, al]ii au r`mas \n via]`... Unii rom~ni au fiert[i fierb ]uic`, al]ii fierb \n suc propriu. S-au preg`tit oalele, sarmalele, piftia,jubileaz` Rom~nia! La 11 ani din mileniul III, lu`m la 11 metri s`r`cia. Dar, vai,ne-am trezit a doua zi, dup` revelion. Unii. Al]ii \nc` mai petrec, o parte nici nusimt, alt` parte, nici at~t, dormind prin [an]uri, dar cei mai mul]i au mers acas`.Care au cas`. ßi-au \nceput o nou` via]`... pe naiba! Comenteaz` c` toateur`turile [i ur`rile din noaptea cea mai lung` au fost degeaba. Formula „Un an

mai bun!” a fost \nzadar! Iar...frig,facturile ne frig,iarna tot maigeroas`, nici m`carmileuri, s` pui cevape mas`, copiii

pl~ng \n cor, fi-r-ar el de plugu[or, numai pove[ti pe la „fere[ti”: „S` v` fie casa,cas` / Masa s` v` fie mas` / S-ave]i \n via]` de toate / Bun`stare, s`n`tate!...”

Z`u, m` ia cu fiori. Nu mai vreau s`rb`tori!

C~ndva, t~n`r fiind, nu se poate s` nu fi cochetat cu... poezia.V` mai aminti]i ceva, cumva?.

Sigur c` da. A[a este, la vremea primilor ani de [coal`, amscris [i eu o poezie, c`, vorba aia: rom~nul s-a n`scut poet! N-am \ndr`znit s` o public, dar, cu nostalgia copil`riei, o fac acum.Am intitulat-o „Pisicu]a”:

Am avut o pisicu]` / Must`cioas` [i dr`gu]` / çi pl`cea papu-ci s` road` / ßi-o tr`geam mereu de coad` / Dar a venit vecinica/ Frumu[ica / O rea! Mi-a furat pisica! / M-am pl~ns la m`mica/ Am rugat bunica / S` mearg` la ea / çnapoi s-o dea! / Am trasde bunicul / Dar s-a dus...t`ticul / De-atunci, tot a[a / Merge s`i-o dea.

O public acum cu \ndemnul de a v` ]ine pisicu]ele acas`, c`uite ce p`]i]i!

ßtiu c` sunte]i c`s`torit. çn ce rela]ii sunte]i cu soacra, pentruc` ginerii…

Doar trei lucruri m` enerveaz` la soacr`-mea: tot ce face, totce spune [i c` st` la noi! Nu este adev`rat c` asem`n`rile \ntre osoacr` [i o bere sunt c` ambele fac spume la gur` [i sunt bune reci,pe mas`. Deosebirile sunt c` berea te \nc`lze[te suflete[te [i teface s` mai ui]i de rele, iar eu sunt sloi [i \mi aduc aminte de toaterelele! De trei s`pt`m~ni nu vorbesc cu soacr`-mea, c` nu\ndr`znesc s-o \ntrerup. Am \ncercat „lugu lugu, liru liru”, cutromboane (am cump`rat dou`!), am luat [i toba mic` [i tobamare... N-am \ncercat cu stricnin` sau cianur`...A[a c`, \n final,am ie[it... la produs. La produs scandal, \n birtul din col], unde unchefliu m-a \ntrebat: „De ce bei, b`, a[a mult?” „Pentru c` soacr`-mea mi-a spus c`, dac` mai beau mult, pleac` de la noi!” Azidiminea]`, c~nd am venit acas`, soacr`-mea... ia-o de unde nu-i!Am c`utat-o \n balcon, \n debara, sub pre[, \n [ifoniere, \n sertare,\n co[ul de gunoi. Inclusiv \n co[ul de fum, de pe cas`! Am \ntre-bat [i la vecini, p~n` c~nd unul mi-a spus: „E[ti t~mpit? Ce, eElodia? Zi mersi [i n-o mai c`uta!”

Am finalizat anul 2010 cu marile necazuri provocate de recalcu-larea pensiilor, iar acum, la \nceputul lui 2011, st`m [i a[tept`m s`vedem ce se va \nt~mpla. Cum vede]i aceast` nedreapt` ac]iune aguvernului?P`i, o v`d \n mai multe feluri:

– E ca [i cum ar fi cineva condamnat la 20 de ani \nchisoare [i,dup` isp`[irea pedepsei, s-ar reveni: „ßti]i, s-a gre[it, se reconsider`,v` d`m doar zece ani!”

– E ca [i cum li s-ar cere mini[trilor, la zi de salariu, s` aduc` ade-verin]e c` au fost \n fiecare zi din lun` la serviciu!

– A]i uitat c` pe 13 februarie 1984 nu a]i fost la unitate? Ziua tre-buie t`iat` din pensie! Mai mult, a]i avut at~tea zile libere de 8-9 mai,23 august. Comuni[tilor!

– A]i mai lucrat [i la canalul Dun`re – Marea Neagr`, ctitorieceau[ist`! Perioada se taie! A]i consumat muni]ie, a]i distrus ]inte, a]iars gazul de poman` la parade \nchinate...Astea toate, se imput`!

– A]i c~[tigat la concursuri [i \ntreceri trofee [i medalii de aur, dinvisteria statului, din averea poporului. Trebuie sc`zute din cuantumulpensiei!

– Nemaizic~nd de tot felul de accidente, \mboln`viri, concedii deboal`, c`deri de avioane, scufund`ri de nave, care au sl`bit capacitateade lupt` a armatei, au redus puterea ei de ap`rare. Cine s` pl`teasc`pentru toate astea, dac` nu voi, din pensiile voastre nesim]ite (\n sen-sul c` unii nici nu le mai simt)!

– A]i terorizat milioane de tineri, cu instruc]ie, preg`tiri, alarme,mar[uri, aplica]ii, munci agricole sau pe [antiere, la v~rsta c~nd puteaus` stea, ca azi, \n discoteci, prin baruri, cu fete, cu plete. Sau, pur [isimplu, s` stea! Erau \n floarea tinere]ii, bie]ii de ei...

– V-a]i dat inap]i serviciu militar c`, vezi Doamne, condi]ii grele,priva]iuni militare [i alte alea [i acum nu vre]i reducere [i recalculare.Drep]i! Culcat! Capul plecat! La c`...t! Lac`t la gur`! S-a dus vremeac~nd se striga „Armata e cu noi!” Voi? La gunoi!

A]i fost invitat, cu c~tva timp \n urm` la uncolocviu cu scriitorii militari. Ce ne pute]i spunedespre aceast` ie[ire \n decor… literar!

La acest colocviu, dup` prezentarealucr`rilor, at~t cele scrise c~t [i cele f`cute dearmat` de-a lungul [i de-a latul vremii, vre-murilor [i patriei, s-a trecut la comentarii:

– Armata nu mai e ce-a fost. O dovede[te oriceprost. Dovad`, armata de guvernan]i actuali!

– Ofi]erii au dus-o bine. Solda]ii au f`cuttotul. Atunci, de ce sunt necesari inginerii \n\ntreprinderi, dac` cei ce produc sunt munci-torii? De ce trebuie profesori, c~nd sunt at~teamanuale [colare?

– Pentru cei care consider` armata numaicizme, drep]i [i culcat, dormit, b`ut [i m~ncat, s`

\n]eleag` c` n-ar mai fi violate mamele [i fiicelelor, n-ar mai fi asupri]i [i cotropi]i, dac` n-ar fidu[manii, de care s` fie ap`ra]i. N-ar mai fipompieri, dac` n-ar fi incendii, nici medici, dac`n-ar exista boli. A[a c`, s` n-aib` parte de noi, cas` aib` parte de cele de mai sus…

– S-a descris \n dou` cuvinte situa]ia actual`a pensionarilor militari. Dezonora]i [idezonoare, de o parte [i de cealalt`.

– Oameni buni, pensiile n-au fost furate, aufost recalculate. Pentru asta nu trebuie facultate,odat` ce unanume guver-nant nu este \ntoate facult`-]ile… E la

mintea coco[ului!– Mul]umim din inim` partidului de

guvern`m~nt!… Asta s-a spus f`r` niciun dis-cern`m~nt.

La sf~r[itul colocviului s-a instalat (odat` cunoua putere) haosul. Au fost vii [i \ndelungiaplauze, s-au scandat lozinci guvernamentale [is-au scanat cupoane de pensii reduse, s` ajung`la toat` lumea. Care lume a plecat mul]umit`…capul [i fruntea!

Jos, ai no[tri, sus, ai vo[tri! P~n` la cer!

Din lips` de spa]iu \ncheiem aici discu]ia cu umoristul const`n]ean AnanieGagniuc – membru de onoare al L.M.M.M. – dar promitem c` nu peste mult`vreme o vom relua sub genericul: Combate]i prin haz, orice necaz!

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

144

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

IERI [i AZI...V` prezent`m c~te-

va dintre tipurile de navede lupt` aflate \n servi-ciul Marinei MilitareRom~ne de-a lungultimpului, nave la bordulc`rora marinarii militari[i-au f`cut cu respon-sabilitate datoria.Foto 1: „Rom~nia”, pri-ma nav` de r`zboi, cu aburi,lansat` la ap` \n portul Giurgiu,la 2 august 1864.Foto 2: Dsg. „M`r`[ti”, nav`construit` la Napoli, [i intrat` \nserviciul flotei rom~ne \n primiiani de dup` primul r`zboi mon-dial.Foto 3: Anul 1936... Subma-rinul „Delfinul”, nav` constru-it` la Fiume (Italia), intr~ndpentru prima oar` \n portulConstan]a.Foto 4: Vedete purt`toare derachete, nave ce au f`cut partedintr-un Divizion constituit la15 iunie 1963, [i a c`rui remar-cabil` activitate a fost \ncheiat`prin desfiin]are la data de 15decembrie 2000.Foto 5: Fregata „M`r`[e[ti“,nav` c`reia, imediat dup` ade-rarea la structurile NATO, i-aurevenit numeroase misiuni,unele de \nalt` complexitate, [ipe care echipajul le-a \ndeplinitcu profesionalism. Foto 6: Una dintre navele Di-vizionului Nave Minare De-minareFoto 7: Fregata „Regele Ferdi-nand”, nav` care,ca [i „ReginaMaria”, prime[tedeseori misiuniNATO, acesteadesf`[ur~ndu-sedeparte de ]ar`.

Not`: Foto-grafiile 1,2,3 [i 4 aufost preluate dinlucrarea MarinaMilitar` Rom~n`,autori: Cdor. dr.Marian Mo[neagu[i Gabriel OctavianNicolae.

Anivers`ri cu mare \nc`rc`tur` spiritual` pentru For]ele NavaleRom~ne: anul trecut, \n luna noiembrie, Statul Major al aces-tei categorii de for]e a s`rb`torit 150 de ani de la\nfiin]are, iar anul acesta, la 26 februarie,Comandamentul Flotei \mpline[te 115 ani de c~ndse poate vorbi despre aceast` structur` c`func]ioneaz` la parametrii solicita]i decerin]ele realit`]ilor existente \n flota militar`a Rom~niei.

çn urm` cu 115 ani, datorit` diversific`riimisiunilor Marinei Militare, dar [i datorit`\ntr`rii \n dotare a unor noi categorii de nave,regele Carol I emite Inaltul Decretnr.1093/26.02.1896, prin care, la propunera mini-strului secretar de stat la Departamentul de r`zboi,consfin]e[te o nou` organizare a Flotilei Regale. Dinacest moment structura Marinei Militare cuprindea: Divizia deMare; Divizia de Dun`re; Depozitele echipajelor flotilei; Ap`rareafix`; ßcolile; Arsenalul.

Drumul ascendent pe care s-a \nscris societatea rom~neasc` pe calea dezvolt`rii moderne\n toate planurile vie]ii economice, social-politice [i culturale a f`cut ca [i Marina Militar` s`cunoasc` ascensiunea, rolul de principal coordonator al activit`]ilor [i ac]iunilor de lupt`

revenind \n mare parte Comandamentului Flotei, structur` care acunoscut de-a lungul timpului multe transform`ri benefice sau

mai pu]in benefice, ajung~nd ca acum, la cea de a 115s`rb`toare, s` func]ioneze de mul]i ani la Constan]a,

sub denumirea de Comandamentul Flotei.Ace[ti 115 ani de existen]` au \nserat

multe fapte demne de urmat \n Registrulistoric al structurii s`rb`torite. Ace[ti 115 aniau \nsemnat ani [i ani de zbucium sufletescpentru ca fiecare misiune s` fie o reu[it`, au\nsemnat zile [i nop]i de fr`m~nt`ri, de

ac]iuni pe \ntinderile de ape, au \nsemnatzbatere pentru dotarea tehnic`, opera]ionalizare

de unit`]i sau ie[irea unora dintre acestea din ope-rativitate, reform` [i iar reform`, dar c~te nu au

\nsemnat, iar greul a c`zut \ntotdeauna pe umerii unoroameni care au [tiut s`-[i fac` datoria cu responsabilitatea [i

onoarea ce l-a caracterizat [i trebuie s`-l caracterizeze pe militarulprofesionist.

Concluziile desprinse din istoria naval` ne ofer` un valoros pachet de lec]ii \nv`]ate, carepot avea o influen]` hot`r~toare asupra doctrinei For]elor Navale \n etapa actual`, dar [i \n per-spectiv`. Integrarea Rom~niei \n structurile Tratatului Atlanticului de Nord neescluz~nd \n niciun fel dezvoltarea individual` a marinei rom~ne pentru ap`rarea intereselor noastre maritime.

Comandamentul Flotei se prezint` la cei 115 ani de existen]` cu toate componentele salemateriale [i umane - poate insuficient acceptate [i respectate – afi[~nd un tonifiant amestec altrecutului cu prezentul, dar [i cu viitorul acestui segment de mare importan]` aflat \n structuraFor]elor Navale.

Bine ar fi dac` aceast` s`rb`toare va fi perceput` [i ca o invita]ie adresat` celor ce maistr~mb` \nc` din nas sau prefer` espectativa atunci c~nd vine vorba despre armat` [i nevoileei, \ndemn~ndu-i s` perceap` corect care este rolul [i locul \n societatea rom~neasc` at~t a insti-tu]iei militare, c~t [i a celor care \[i servesc ¥ara sub drapel. Aceast` percepere se impune, \nprimul r~nd, datorit` situ`rii Rom~niei ca o ultim` frontier` la grani]a NATO. Atitudinea maimult sau mai pu]in agresiv` a Federa]iei Ruse [i Ucrainei fa]` de Rom~nia, c~t [i \nv`]`minteleistorice sunt \ndemnuri certe pentru conducerea politic` a ]`rii, aceasta urm~nd a lua m`surilece se impun [i nicidecum decredibilizarea componentei militare...

Tuturor s`rb`tori]ilor, s`n`tate, via]` lung` [i amintiri frumoase!

Comandamentul Floteila cel de al 115-lea an de existen]`

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7