Lauren]iu Ispir

SUN~ BINE? Ad`uga]i laasta un profit bun pentruintermediar [i avem deja o

afacere aproape neverosimil`.{i totu[i, se poate. Cum? Datorit`

unei companii de consumer finan-ce (pentru credite de consum), careac]ioneaz` ca o curea de transmisie\ntre p`r]ile implicate \n afacere:atrage bani de la b`nci [i crediteaz`apoi consumatorul pentru achizi]iatelevizorului, geamurilor - termo-pan sau chiar a vacan]ei dorite.

Avantajul consumatorului: vite-za procesului [i dobånzile bunecomparativ cu tradi]ionalele vån-z`ri \n rate ale magazinelor. Avan-tajul b`ncilor: valori \n cre[tere acreditelor acordate [i economii descar`. Avantajul companiei de con-sumer finance: comisioanele pl`titede magazine - pentru vånz`rilerealizate, de b`nci - pentru cre-ditele plasate [i de consumatori -pentru achizi]ia propriu-zis`.

|n Vest, afacerea a explodat [idatorit` implic`rii unor nume mariprecum General Electric sau AIG,ambele cu divizii puternice deconsumer finance.

|n Romånia, din cauza infla]ieimari, modelul nu a fost viabil pån`acum. Pån` luna aceasta, de fapt,cånd, \ncurajate de explozia achi-zi]iilor \n rate din ultimele 12 luni,dou` fonduri de investi]ii (OresaVentures [i Danube Fund) [i un omde afaceri romån - Florin Andro-nescu au lansat pe pia]` primacompanie de consumer finance dinRomånia: Credisson.

Fondul suedez Oresa, cel grecesc -Danube Fund [i Florin Andronescusunt exact ac]ionarii lan]ului devånz`ri pentru electrocasniceFlanco, una din companiile care aprofitat \n ultimul an de exploziaachizi]iilor \n rate.

„|nfiin]area unei companii deconsumer finance era pasul logic,pe care l-am avut \n vedere \nc` decånd am investit \n Flanco (\n 1997- n.r.). Estim`m c` anul acesta vomacorda finan]are pentru achizi]ii debunuri \n valoare de 100 demilioane de dolari“, a declaratpentru Ziarul Financiar CornelMarian, director de investi]ii alOresa Ventures, care de]ine 48%din ac]iunile Credisson.

Cornel Marian spune c` prin-cipalul atu al companiei va firapiditatea deciziei de finan]are [ifaptul c` va sprijini achizi]iile \nrate pentru mai multe categorii deproduse.

„Gama de produse va fi foartelarg` [i nu se va limita la electro-casnice sau mobil`. Vom avea,treptat, reprezentan]i \n majoritatealan]urilor de retail din Romånia, iar

procesul de cump`rare va putea fi\ncheiat practic \n aceea[i zi \n carese ia decizia“, a precizat Marian.

Cei trei ac]ionari au intrat \nafacere cu speran]a c` dup` patru -cinci ani, r`stimp \n care vor investicåteva milioane de dolari, vor reu[is` vånd` compania unui investitorstrategic. De ce nu, poate chiar GECapital sau AIG ConsumerFinance.

Modelul a fost deja probat \nPolonia de un fond de investi]ii,care a våndut compania sa de con-sumer finance - Lukas - c`tre CréditAgricole cu peste 200 de milioanede dolari, dup` [apte ani deprezen]` \n societate. Lukas acord`\n prezent finan]`ri de 1 miliard dedolari pe an \n Polonia.

laurentiu.ispir@zf.ro

Cum s` faci bani dintr-un locviran: \ntre b`nci [i magazine

Pe pia]a romåneasc` a ap`rut o companie care face leg`tura\ntre bancheri [i clien]ii magazinelor

Carrefour Bucure[ti a crescut cu 9% peprimul trimestru fa]` de aceea[i perioad`a anului trecut, [i el peste a[tept`ri.

9% peste excelent

Profitabilitate mai mic` \n favoarea unor cote de pia]` mai mari?

Theodor Stolojan a f`cut un rechizitoriuPSD, dar, \n ciuda acestor atacuri, nu aexclus o eventual` guvernare PNL-PSD.

Stolojan atac` PSD

PAGINA 7

PAGINA 9PAGINA 12

DIN SUMAR Iuliana Butuc-Cerchez

GRUPUL RTC (Radu Trading Com-pany) ar putea disp`rea \n curånd dinpeisajul afacerilor cu papet`rie [i bi-rotic`. Cel pu]in ca marc`, dup` cumapreciaz` chiar fondatorul acestuigrup, Octavian Radu, care spune c` seva concentra de acum \ncolo pere]eaua de magazine Diverta.

Radu a declarat, la sfår[itul s`pt`-månii trecute, c` grupul RTC se vadiviza \n mai multe companii, unadintre ele urmånd s` de]in` \ntregullan] de magazine Diverta. OctavianRadu \[i propune s` devin` ac]ionarunic la Diverta. Obiectivul va fi rea-lizat prin tranzac]ii succesive \ntre el[i cel`lalt ac]ionar de la RTC Holding,firma francez` Antalis SA. |n prezent,Octavian Radu de]ine 40% din grupulRTC, iar Antalis restul de 60%.Francezii ar urma s` r`mån` cudiviziile de produc]ie de birotic`, delogistic` [i de tip`rituri.

Fondatorul RTC estima anul trecutc` valoarea grupului pe care \l con-duce se ridic` la 20-30 mil. $.

Pån` s` fac` tranzac]ia, strategia luiOctavian Radu este s` diversificegama de produse de la Diverta.

Lan]ul de magazine a lansat lasfår[itul s`pt`månii trecute o cam-panie pentru promovarea produselorde tehnic` de calcul pe care firma levinde. „|n acest an sper`m ca 30% dinvånz`rile Diverta s` provin` dinechipamentele IT“, a declaratOctavian Radu. Magazinele Divertacontribuie la råndul lor cu 30% la cifrade afaceri total` a grupului.

Oficialul a mai anun]at c` pån` lasfår[itul acestui an vor mai fi deschise\n \ntreaga ]ar` alte 30 de magazineDiverta, pe baza unei investi]ii de treimil. euro. Cifra de afaceri lunar` aunui magazin este \n medie de 20.000de euro. „Dorim s` ajungem \n 2-3 anila 300 de magazine \n toat` ]ara“, a

mai spus Octavian Radu. |n prezent,re]eaua Diverta este format` din 70 demagazine, care vånd produse depapet`rie [i birotic`, muzic`,echipamente IT, dar [i telefoanemobile [i accesorii.

RTC a ob]inut \n 2002 o cifr` deafaceri de 52 milioane euro [i un profitnet de dou` milioane de euro. Dintotalul cifrei de afaceri, 15 milioane deeuro au reprezentat contribu]iaDiverta. Cash-flow-ul companiei pe2002 a fost de 3-4 milioane euro,apreciaz` oficialul. Pentru 2003,Octavian Radu prevede o cre[tere cu30% a cifrei de afaceri a \ntreguluigrup, dar o cre[tere mai rapid` \ncazul vånz`rilor magazinelor Diverta,de aproximativ 40-50%.

Divizarea grupului RTC a \nceputde fapt \n urm` cu doi ani, prinvånzarea diviziei de hårtie tipizat`,Euro Paper, c`tre firma elen` InformP. Lykos. Pre]ul pl`tit de greci pentruachizi]ia a 51% din ac]iuni a fost deaproximativ 10 milioane euro.

iuliana.susanu@zf.ro

LUNI, 21 APRILIE 2003 ANUL V / NR. 1.106 16 PAGINI PRE}: 10.000 lei

STRATEGIE

Fondatorul RTCva r`måne doar cu Diverta

Octavian Radu pune comer]ul\n fa]a produc]iei

DIN SUMAR

BURSE

ZF 2.316,60Rasdaq 1.081,37BET 1.744,11

Indicii bursieri (puncte)18.04.2003

HOW to make money onuncharted territory: link banks tostores

PAGE 10

Ast`zi citi]i

DELL COMPUTER adetronat HP de pe locul \ntåi \nierarhia mondial` a produc`torilorde PC-uri.

PAGINA 5

PAGINA 2

Targetul nostrue mai cu capul\n nori

Un medic stomatolog [i-a propus s` lanseze pe pia]aromåneasc` advertisingul cu zeppelin, gen depublicitate destul de popular \n str`in`tate.

Ast`zi ziarul are

16 pagini! CERE}I [i cel de-al doilea FASCICUL!

Infoline: 021.202.18.4216

Bogdan Neagu

EMITEN}II de tichete de mas` s-au gåndit s` le oferecompaniilor o alternativ` la clasica „prim` de miel“.Firmele Ticket Service, care emite tichetele TicketRestaurant, [i Sodexho Pass (cu Gusto Pass) suntpreg`tite pentru pia]a de s`rb`tori cu o nou` form` devouchere - tichetele de cadouri.

Este vorba de hårtii de diferite valori care pot fiutilizate \ntr-o anumit` re]ea de magazine pentruachizi]ia de bunuri [i servicii [i au un regim decircula]ie similar celui al tichetelor de mas`. Diferen]aeste c` sunt deductibile fiscal, dar cu o anumit` limit`.

Cele dou` companii au lansat cam \n aceea[i perioad`aceste tichete, respectiv \n urm` cu dou` s`pt`måni.Ambele companii au acest produs de mai mul]i ani peplan interna]ional. Ticket Service a lansat Ticket Cadou,tichete disponibile \n trei variante nominale: 100.000,150.000 [i 200.000 de lei, a declarat pentru ZiarulFinanciar Emmanuel Malan, directorul general alcompaniei, care este divizia autohton` a grupuluiAccor, unul dintre liderii mondiali \n domeniul hotelier[i al serviciilor corporate. „|n dou` s`pt`måni amvåndut astfel de tichete c`tre 100 de companii [i amafiliat 200 de magazine. Pån` la sfår[itul anului, vrem s`includem \n re]eaua Ticket Cadou 2-3.000 de magazine[i s` livr`m tichete c`tre aproximativ 2.000 decompanii“, a ad`ugat Malan.

El nu a precizat cåt a \ncasat Ticket Service pån`acum din aceast` afacere, spunånd doar c` „sumele nusunt \nc` mari pentru c` oamenii testeaz` pia]a“.Grupul Accor emite asemenea tichete \n 23 de ]`ri.

Reprezentan]ii Sodexho nu au putut fi contacta]ipån` la \nchiderea edi]iei, \ns`, potrivit site-urilorcompaniei, tichetele de cadouri ale corpora]iei SodexhoPass sunt disponibile [i pe pia]a romåneasc` subdenumirea Cadou Pass, Romånia fiind a 16-a ]ar` \ncare sunt introduse.

Aceasta nu este prima „pliere“ de acest tip la cerin]elepie]ei. De Cr`ciun, Beauty Shop, Gima [i Marks &Spencer au avut o ofert` de vouchere pentru cadouri.

Lauren]iu Ispir

GRUPUL german Ruhrgas, una dincele mai mari companii europene deenergie, va prelua \n s`pt`månile ur-m`toare produc`torul de romån decontoare ABB Rometrics, valoareatranzac]iei fiind de aproximativ 5 mil.$, afirm` surse din pia]`.

ABB Rometrics este de]inut` \nprezent de gigantul elve]iano - suedezABB (60%) [i compania romåneasc`AEM Timi[oara (40%), parte agrupului de electricitate Luxten.

Tranzac]ia din Romånia este legat`de una mai ampl`, la nivel interna-]ional, prin care ABB [i-a våndut \nurm` cu cåteva luni, pentru 244milioane de dolari, \ntreaga divizie demetering (companiile produc`toarede contoare) c`tre Ruhrgas.

Preluarea ABB Rometrics a avut locmai tårziu datorit` faptului c`Ruhrgas nu a dorit ini]ial s` preia [iac]iunile de]inute de Luxten, prinAEM Timi[oara, \n companie, sus]insursele citate.

Cele trei companii au ajuns \ns` decurånd la un acord, iar tranzac]ia, princare Ruhrgas va prelua toate ac]iunileABB Rometrics, urmeaz` s` aib` loc \ns`pt`månile urm`toare. Reprezentan-]ii Luxten [i ABB nu au putut fi con-tacta]i pentru a comenta informa]iile.

ABB Rometrics a fost \nfiin]at` \n1995 de ABB [i AEM Timi[oarapentru a produce contoare pentru

energie electric`, \n condi]iile \n careABB este unul din cei mai marijuc`tori mondiali (inclusiv \nRomånia) pe pia]a echipamentelorenergetice.

Dificult`]ile financiare au deter-minat \ns` ABB \n ultimul an s` re-nun]e la mai multe activit`]i la nivelinterna]ional, inclusiv la cea demetering.

De altfel, grupul ABB a pierdut decurånd o afacere bun` de pe pia]a ro-måneasc`, cea a realiz`rii pentruTranselectrica a unui sistem de tele-contorizare a energiei electrice tran-zac]ionate pe pia]a angro, estimat` lacca. 20 milioane euro. Contractul afost cå[tigat de compania elve]ian`Landis & Gyr, de]inut` de fondulamerican de investi]ii KohlbergKravis Roberts [i grupul germanSiemens. Pierderea de c`tre ABB aacestui contract a avut loc \n contextul\n care grupul tocmai vånduseafacerile de metering c`tre Ruhrgas.

ABB are anual afaceri de 60 - 80 demilioane de dolari \n Romånia, fiindunul dintre principalii parteneri aicompaniilor romåne[ti de energie.Luxten este o companie de]inut` deun om de afaceri canadian [i dou`fonduri de investi]ii. Luxten de]ine ofabric` de becuri, una de contoare(AEM) [i o divizie de iluminat public,cifra de afaceri a grupului fiindestimat` la 100 de milioane de dolari.

laurentiu.ispir@zf.ro

INDEX DE COMPANII |N ACEST NUM~R

ABN AMRO . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 8ALTRIA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8ATS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4AVENTIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8AVIVA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6BANCA TRANSILVANIA . . . . . . . . . . 6CARREFOUR. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

CONNEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11CONTINENTAL . . . . . . . . . . . . . . . . . 4DELL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11FORD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13GLENCORE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14GRUNDIG. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8LEV OR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

METRO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4MIMEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7OIL TERMINAL. . . . . . . . . . . . . . . . . . 4PETROM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6RHODIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8ROMELECTRO . . . . . . . . . . . . . . . . . 7ROMSOFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

TRANZAC}IE

Spa]iul: ultima frontier`. Cea comercial`PRIMA nav` spa]ial` cu echipaj construit` de o companie comercial` arputea s` ajung` pe orbit` \n viitorul apropiat. Burt Rutan, un proiectantamerican de avioane experimentale, a prezentat presei, dup` doi ani de

munc` \n secret, un sistem de transport spa]ial capabil s` ating` \n`l]imeade 100 de kilometri. Alte [ase echipe lucreaz` la proiecte similare, asta decånd o funda]ie american` a instituit un premiu de 10 milioane de dolari

pentru primul zbor privat cu echipaj \n cosmos. Sistemul lui Rutan e compusdin dou` elemente: un avion purt`tor cu motoare clasice [i o nav` spa]ial`

cu motor rachet`, care se \ntoarce la sol planånd, dup` un zborde circa 30 de minute la limita atmosferei.

AFACERI

AVIA}IE

Ruhrgas preia o parte dinafacerile ABB \n Romånia

Prim`vara bancar`:riscuri [i provoc`ri

Mielul 2003: la plic, \n bonuri valorice

Continuare \n PAGINA 3

PAGINA 11

Desen de Alexandru Ciubotariu

Prima de Pa[te se strecoar` [i ea cum poatepe lång` fiscalitate

Modelul de afacere estedeja consacrat \n Vest:consumatorul intr` \nmagazinul deelectrocasnice, mobil`sau materiale deconstruc]ii, ia decizia decump`rare, semneaz`un set de documente[i...pleac` acas` cuprodusul. F`r` drumurila b`nci, f`r` avansuri[i, cel mai important,f`r` s` pl`teasc` apoimagazinului dobånzisubstan]ial mai maridecåt cele din sistemulbancar.

Continuare \n PAGINA 3

2 AFACERI ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Cecilia Stroe

ORICE medic trebuie s` [tie s`gåndeasc` economic, consider`Florian Laz`r, pentru c` o clinic`

trebuie condus` ca orice alt` afacere. „Cåtde bun medic ai fi, dac` nu e[ti [i un bunmanager, ai dat faliment [i ai \nchis“,spune Laz`r, care a urmat un curs demanagement \n stomatologie de [ase lunila New York. Stabilit cu familia \n Austria,la Viena, din anii ‘80 pån` \n prezent af`cut afaceri \n mai multe ]`ri din Europa,iar la Bucure[ti a deschis \n ‘90 primulcabinet particular de stomatologie.

La acea vreme, \n Romånia existaumulte persoane care se \ndoiau derentabilitatea unei afaceri \n stomatologie,\[i aminte[te Laz`r: „Am crezut atunci c`activitatea de baz` va fi exportul de lucr`ride protetic` dentar`, dat fiind c` \nRomånia måna de lucru este mai ieftin`. S-a \ntåmplat \ns` exact invers, mai multimport`m lucr`ri, iar pacien]ii romånipl`tesc pentru lucr`ri executate \nGermania [i care cost` 2.000, 3.000 sau4.000 de dolari“.

Zeppelinul lui Laz`rPRIMA DAT~, Laz`r a v`zut un zeppelin\n 1983, la Paris. L-a impresionat pentru c`

reprezint` o istorie („este precum Ti-tanicul, pe care nu-l mai nume[te nimenivapor, ci Titanic...“), iar \n urm` cu ojum`tate de an a hot`råt s`-[i cumpereunul [i s` porneasc` o nou` afacere,furnizånd companiilor interesate unspa]iu publicitar neconven]ional. Achi-zi]ionat cu 20.000 de dolari din StateleUnite, zeppelinul lui Laz`r are o di-mensiune de 7x2,2 m, poate fi luminat \ninterior pe timpul nop]ii [i inscrip]ionattemporar pe ambele fe]e.

Construit de contele Ferdinand vonZeppelin \n 1900, primul dirijabil peschelet rigid avea 128 de metri lungime,un volum de 11.300 metri cubi [i dou`

motoare, care-i asigurau o vitez` de 29 kmpe or`. |n 1921, Marina SUA a dezvoltatzeppelinul umplut cu heliu, numit C7, alec`rui ultime performan]e au fost un zbordeasupra Polului Nord, realizat decolonelul Umberto Nobile [i un ocol allumii, f`cut de germani cu dirijabilulnumit Graf Zeppelin.

|ncercarea de a face din zeppelin unvehicul viabil din punct de comercial aluat sfår[it \ns` odat` cu dezastrul din1937 al lui Hindenburg, aeronava care aluat foc lång` New Jersey \n timpul unuizbor transatlantic de agrement. Acci-dentul s-a soldat cu moartea a 36 din cele97 de persoane aflate la bord.

Pentru 400 de dolari pe zi

„UN logo inscrip]ionat pe un zeppelinatrage toate privirile [i se vede de la odistan]` de 5 kilometri. |n Statele Unite s-au f`cut numeroase studii legate deimpactul vizual pe care \l are un asemeneagen de reclam` [i s-a constatat c` \]ir`måne \n memorie timp de o lun`“,spune medicul stomatolog, \n opiniac`ruia, fa]` de canalele media tradi]ionale,zeppelinul publicitar are cel mai mareimpact asupra consumatorului. Astfel,conform studiilor f`cute de americani, din

100 de poten]iali consumatori, 90 vi-zualizeaz` cel pu]in o dat` mesajulinscrip]ionat pe zeppelin, 88,1% dintresubiec]i \[i amintesc mesajul publicitardup` 30 de minute, 72,7% [i-l amintescdup` o lun` de zile, 79,1% dintre subiec]i\[i amintesc corect numele m`rcii astfelpromovate, iar 47% dintre subiec]i men-]ioneaz` mesajul publicitar \n conver-sa]iile ulterioare cu al]ii.

|n opinia lui Florian Laz`r, reclameleoutdoor care se v`d \n Romånia sunt„dep`[ite“, iar impactul lor e destul deredus. „Eu cred c` advertisingul cuzeppelin va prinde, de[i este o mo-dalitate care implic` ni[te costuri

ridicate, pe care nu orice firm` [i le poatepermite“.

|nchirierea unui spa]iu publicitar pezeppelin se poate face pe o perioad` deminimum [apte zile, la pre]ul de 400 dedolari pe zi, pre] care nu include TVA,taxa de publicitate [i costul manopereipentru realizarea inscrip]ion`rii. Costulproduc]iei inscrip]ion`rii cu autocolantpentru ambele fe]e ale zeppelinului seridic` la 150 de dolari, \n cazul uneisingure culori, 300 de dolari la dou` culori[i 450 \n cazul a trei culori, plus TVA.

Compania lui Laz`r se ocup` de tot ce]ine de logistic`, de la designul logo-ului -a[a-numitul artwork, la paz` - („zeppe-linul trebuie p`zit, pentru c` altfel exist`posibilitatea s` dispar`“) [i aprobarea deamplasare de la Prim`ria Capitalei. „Pro-blemele care apar \n acest tip de activitatepleac` de fapt de la corup]ia romåneasc`,se fac afaceri pe sub mas`, iar aprob`rileconstituie [i ele o problem`; probabil c` vaveni o vreme cånd va trebui s`-]i iei oaprobare de la prim`rie [i pentru a mergepe strad`“, consider` Laz`r.

Ma[ini [i computerecu heliu

ATUNCI cånd a cump`rat zeppelinul,Laz`r a crezut c` primul client va fi chiarel \nsu[i, respectiv clinica sa de sto-matologie. Nu s-a \ntåmplat a[a; \nAustria a colaborat cu firme precumKodak [i Austrian Airlines, iar \n Romåniaa semnat deja un contract cu Pepsi, pentruamplasarea zeppelinului \n Pia]a Unirii peo perioad` de 17 zile.

„|n ceea ce m` prive[te, lucrurile suntsimple: dac` ridic zeppelinul pe cer pentruun client timp de o lun`, \mi acop`rcosturile, dar [i dac` \mi fac mie reclam`,tot reu[esc s` \mi amortizez investi]ia“,crede Laz`r.

|ncrez`tor \n poten]ialul noii saleafaceri, el a mai ad`ugat \n ofert` [ibaloane cu heliu, care zboar` la o \n`l]imede 30 de metri [i sunt importate lacomand` de la un produc`tor din LosAngeles. Oric`rui obiect, de la o ma[in`pån` la un computer, i se poate crea oreplic` gonflabil`, apreciaz` medicul.Ancorate la sol [i l`sate s` „zboare“, acestereplici gonflabile pot fi vizibile de la odistan]` de pån` la 4,8 kilometri [iutilizate astfel la promovarea celor maidiverse evenimente, tårguri, concerte,competi]ii, la campaniile de popularizarea unui produs sau a unei m`rci, dar [i caelemente de identificare a unor loca]ii.

„Este vorba despre o afacere foarterentabil` \n Statele Unite, o adev`rat`industrie, \n special pe coasta de vest, laLos Angeles sau San Francisco. Ame-ricanii se bazeaz` foarte mult pe acest tipde reclam` - [i dac` a prins \n Statele Uniteva prinde [i \n Romånia“, este convinsLaz`r.

cecilia.stroe@zf.ro

La prima vedere, \ntrestomatologie, publicitate [iaeronava denumit` zeppelinpare a nu fi nici o leg`tur`;nu \ns` [i-atunci cåndnumitorul comun \lreprezint` un om de afaceri\n opinia c`ruia cine nu risc`nu cå[tig` [i care crede c` e mai bine s` nu rezi[tiimpulsului de a c`uta mereuceva nou. Proprietarulprimului cabinet particularde stomatologie dinBucure[ti de dup` 1990,medicul Florian Laz`r [i-apropus s` lanseze [i pe pia]aromåneasc` advertisingul cu zeppelin, un gen depublicitate foarte popular \n Statele Unite.

Cu atåt mai bine dac` targetul nostru e cu capul \n nori

Urmare din pagina 1

TICHETELE de cadouri sunt achi-zi]ionate de companii [i distribuiteulterior angaja]ilor sau chiar parte-nerilor de afaceri cu diferite ocazii,precum s`rb`torile de Pa[ti, Cr`-ciun sau zile ca 8 Martie [i 1 Iunie,fiind deductibile \n limita cheltuie-lilor de protocol. Ace[tia le utilizea-z` \n magazinele afiliate re]elelor,care le vor returna ulterior emiten-]ilor. |n cele dou` re]ele sunt inclu-se magazine de \mbr`c`minte, \n-c`l]`minte, cosmetice, electro-casnice, echipamente sportive.

Companiile scap` astfel deb`t`ile de cap legate de achizi]ia decadouri, atåt pentru angaja]i, cåt [i

pentru clien]i, \n timp cebeneficiarii au avantajul c`-[i potcump`ra ceea ce doresc. Caurmare, cererea pentru astfel deproduse ar putea fi destul de mare.|ns` sumele \ncasate din vånzareatichetelor de cadouri nu vor dep`[ivaloarea tichetelor de mas`,aceasta fiind o nevoie social`,spune Malan.

Cele dou` firme sunt cei maimari emiten]i de tichete de mas`de pe pia]a romåneasc`, care estedisputat` de cinci juc`tori. Mai noipe aceast` pia]` sunt companiileHungastro, emitentul tichetelor cuacela[i nume, International Fi-nancial Service, emitentul ti-chetelor Bon Appetit, [i SC Cheque

Dejeuner Romania SRL, care emitetichetele Cheque Dejeuner.

Ticket Service este prezent` pepia]a romåneasc` din 1998 [iemite, potrivit oficialilor firmei,tichete pentru circa 615.000 desalaria]i din cadrul a aproape18.000 de firme, adic` o cot` de42% din pia]` (\n primul trimestrual anului de tichete de mas` aubeneficiat 1.426.000 de utilizatori).

Sodexho Pass s-a \nfiin]at \n 1998[i de]inea la sfår[itul anului trecuto cot` de pia]` de aproximativ35%, conform lui Satya Menard,director general al companiei,avånd o re]ea de 16.000 unit`]ialimentare afiliate.

bogdan.neagu@zf.ro

Mielul 2003: la plic, \n bonuri valorice

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 EVENIMENT 3

COMPANII

AMERICANII n-au s` ne deanume. Dup` ie[irea de la se-minar, Obie Moore a fost invitats`-i povesteasc` lui VictorPonta care sunt companiileamericane care s-au retras dinRomånia ca urmare a corup]ieide aici. Pus \n fa]a unei ase-menea cereri, Moore a \n]eles c`s-ar putea \ntålni cu prea mul]iavoca]i dup` eveniment, a[a c`a preferat s`-[i manifesterezerva.

Ferici]i, poate c` unii s-augr`bit deja s` s`rb`toreasc`:uite, n-avem corup]i, dac` niciCIA sau Amcham n-au reu[it s`g`seasc` numele victimelor lor!

Nu v` gr`bi]i cu artificiile [i[ampania. Numele acestea exis-t`. Ele sunt numele companiilorcare au ales s` investeasc` \nalte ]`ri din Est [i nu \nRomånia. Philips a f`cut ofabric` de monitoare \n Un-garia. Audi fabric` ma[ini totacolo. Flextronics construie[te ofabric` \n Polonia. Honeywellface un centru de design \nBrno, Cehia. Au \ncercat toateaceste companii s` lucreze cunoi, \nainte de a merge \n altep`r]i?

Nici nu mai are importan]`:ceea ce conteaz` cu adev`rateste atmosferade care e \ncon-jurat un inves-titor str`in, dela aeroport, un-de taximetri[tii\l fur`, [i pån`la negocierile \ncare partenerulromån \i spunecå]i muncitoritrebuie s` p`s-treze pe baniilui, de acum\nainte.

Mai mult de-cåt atåt, [pagaplute[te \n aer.Acolo unde n-opo]i nici numi [i nici atinge,dup` cum a constatat [i dl.Moore. Ea nu se manifest` decåtrareori explicit: pur [i simpluunele hårtii se aprob`, iar altelenu. De ce? Misterele Balcanilor.

Ei bine, tocmai aceste mis-tere sunt cele care ne-au f`cutcelebri \ntre investitori, la fel ca[i licita]iile dup` modelul„compania cu stema dacilor pesigl` are 100 de puncte \n plus“.

Cu acest inamic de publicrelations, invizibil [i suav, nebatem acum [i nu e de mirare c`victoriile noastre recente (vezipachetul de legi privind com-baterea corup]iei) \nc` n-aureu[it s`-i provoace leziunivizibile.

De fapt, corup]ia func]io-neaz` [i \n alte feluri decåt neputem \nchipui. Tinerii bunicare pleac` \n str`in`tate pentruc` slujbele lor sunt p`strate,aici, pentru pro[ti, sunt, [i eivictime ale corup]iei. Firma carea f`cut centrul de design \n

Bruno cu siguran]` c` ar fiputut s`-l construiasc` [i \n Ia[i.Asta ar fi presupus \ns` s`-istrång` pe emigran]ii de talentai ora[ului din California [i s`-itrimit`, la pachet, acas`. Cammulte costuri suplimentare!Chiar [i fabrican]ii de elec-tronice care [i-au pus banii \ntr-un ora[ din Polonia, mai de-parte de Viena decåt Clujul, s`zicem, ar fi meritat s` \ncerce [ila noi. Numai c` televizoarelelor s-ar fi stricat \n drumul spredestinatar, pe [osele pres`ratecu g`uri care se reg`sesc ma-tematic, sub form` de dåmburi,\n conturile din banc` ale celorpu[i s` le repare.

Bizar, suntem ultimii carea[tept`m, \n toate aceste cazuri,un flagrant, \n vreme ce str`inii(cu mai mult` experien]` \nl`comia lumii a treia) n-aunevoie decåt de un week-end deafaceri pentru a se l`muri...

Pe de alt` parte, din nefe-ricire, celebra „voin]` politic`“,adic` decizia de sus, n-are preamulte [anse de una singur`,chiar cånd e luat` cu bun`credin]`. {i asta pentru c`, \nc`o dat`, Guest are dreptate: co-rup]ia nu e un fenomen prinexcelen]` politic.

Ea ]ine maidegrab` de na-tura uman`, [inu de cea a pa-triei, de stareaportofelului, [inu de doctrinafavorit`. La felca [i limba, so-cietatea noastr`ne exprim` pur[i simplu penoi, a[a cumsuntem.

Corup]ia, ca[i codrul, e rud`cu romånul, cutoate c` el seface c` nu [tie

ce caut` ea \n arborele luigenealogic... Statistica des`pt`måna trecut`, aceea carespunea c` \n Ardeal se fur` maipu]in decåt \n Moldova sau}ara Romåneasc`, poate fifoarte bine suprapus` pe hartadezvolt`rii economice. Dar [i pecea a \nclina]iilor de vot, arspune unii.

Oricum ar fi, publicul e oparte a ecua]iei. Pentru el nu[tiu o alt` solu]ie decåt afi[eledin frizeriile de alt`dat`: „Nuprimim bac[i[!“

Corup`torii sunt \ns` o alt`problem`, dup` cum se plångeachiar doamna Rodica St`noiuacum cåteva zile: boga]ii carevin aici [i ne tenteaz` au maimult` putere s` \mping` banuldecåt avem noi s` rezist`mgestului lor.

Ne trebuie deci m`car cåteva[edin]e de fitness, care s` ne\nt`reasc` mu[chii responsabilicu refuzul. Cunoa[te]i vreunantrenor?

PUNCTE DE VEDERE

Lucian M\ndru]`Urmare din pagina 1

D E{I ac]ionarii Credissonsunt [i ai Flanco, societateade consumer finance va

avea reprezentan]i \n majoritatealan]urilor de electrocasnice, afirm`Cornel Marian, managerul de laOresa. De asemenea, vor fi aco-perite treptat lan]urile de maga-zine de mobil` [i de calculatoare.

„Reprezentan]ii no[tri vor aveaun birou \n magazinele acestorlan]uri, unde vor oferi pe locconsultan]a aferent` dosarului deachizi]ie. Afacerea func]ioneaz`deja, de ceva timp, standuri Cre-disson existånd \n magazineleFlanco [i Elvila“, a precizat Marin.

Managerul de la Oresa a precizatc` societatea are deja acorduri definan]are cu cåteva b`nci dinsistem, iar procedura de creditareeste mult flexibilizat`.

„Accept`m, \n func]ie de client,un grad de \ndatorare [i de 50%.Deocamdat` va fi nevoie de ungirant, \ns` inten]ion`m ca \n timps` renun]`m [i la aceast` res-tric]ie“, a explicat Marian.

Ce se va \ntåmpla \ns` \n cazul \ncare o parte din cei 100 de milioanede dolari pe care vrea s` \i plasezeCredisson nu va putea fi returnat`de clien]i?

„Lucr`m de opt luni la acestproiect [i cred c` am pus la punct oprocedur` bun` pentru depistareaeventualilor r`u-platnici. Oricum,suntem gata s` suport`m unprocent de credite nerecuperate de1 - 2%, \n condi]iile \n care \n Vestacesta se ridic` [i la 6%. Nu cred,\ns`, c` exist` prea mul]i oamenicare vor alege s` nu pl`teasc`,pentru c` vor intra pe o a[a-numit`„list` neagr`“ [i nu vor mai puteaface afaceri cu vreo banc` dinRomånia“.

Cornel Marian estimeaz` c`actualii ac]ionari vor putea sus]inedezvoltarea afacerii 4-5 ani, pe-rioad` la sfår[itul c`reia Credisson

va avea nevoie de un partenerstrategic. „Actualii ac]ionari vorinvesti cåteva milioane de dolari \nurm`torii ani. Dac` so-cietatea evolueaz` \nritmul prognozat de noi\ns`, prezen]a unuipartener strategic va finecesar` pentru con-tinuarea dezvolt`rii“, aconchis Cornel Marian.Pre[edintele [i direc-torul executiv al Cre-disson va fi Florin Andronescu, fon-datorul Flanco. Cel mai importantac]ionar al Credisson - Oresa

Ventures, este unul din cele maiactive fonduri de investi]ii de pepia]a romåneasc`, de]inånd ac]iuni

\n Churchill Media (publicitateoutdoor), La Fåntåna (distribu]iaapei prin sistem watercooler) [i

Flanco. Fondul a ie[it deja din treiafaceri pe pia]a romåneasc`: Bre-wery Holdings (bere), Motoractive

(leasing) [i Medicover(servicii medicale).Danube Fund este unfond afiliat b`ncii e-lene Alpha Bank,avånd printre finan]a-tori [i Banca Europea-n` pentru Reconstruc-]ie [i Dezvoltare(BERD). Danube Fund

a sus]inut \n ultimii ani dezvoltareaunor firme grece[ti \n Romånia.

laurentiu.ispir@zf.ro

Lucian Pop

MINISTERUL Lucr`rilor Publice,Transporturilor [i Locuin]ei (MLPTL)va contracta un \mprumut \n valoarede 100 de milioane de dolari, acordatde banca Credit Suisse First Boston,pentru a finan]a programul de reabi-litare primar` a drumurilor na]ionale.

Acordul de \mprumut este semnatast`zi de c`tre ministrul de resort,Miron Mitrea, [i de c`tre directorulexecutiv al b`ncii, Michael Eggleton.

Administra]ia Na]ional` a Drumu-rilor inten]ioneaz` s` efectueze, \nacest an, lucr`ri de reabilitare la apro-ximativ 1.000 de kilometri de drumurina]ionale. Un raport al administra]ieiarat` c` sunt necesare lucr`ri de \ntre-]inere la peste dou` milioane de metrip`tra]i de drumuri na]ionale, dincauza condi]iilor meteo dificile dinperioada noiembrie 2002 -martie 2003.

Potrivit raportului AND, cele maiafectate au fost drumurile na]ionale lacare nu s-au executat lucr`ri demodernizare [i reabilitare primar`.

La mijlocul lunii martie MinisterulLucr`rilor Publice, Transporturilor [iLocuin]ei (MLPTL) a \ncheiat, cuDeutsche Bank Londra [i CreditSuisse First Boston, trei acorduri de\mprumut, cu garan]ii guvernamen-tale, \n valoare total` de 200 de mili-oane de dolari. Deutsche Bank AGLondra finan]eaz` cu 100 de milioanede dolari programul de construc]ie alocuin]elor pentru tineri, care vor fi re-partizate \n regim de \nchiriere. CreditSuisse First Boston (CSFB) acord`dou` credite \n valoare de 60 de mi-lioane de dolari, respectiv 40 de mili-oane de dolari. Sumele vor fi utilizatepentru lucr`rile de modernizare a 15sta]ii de cale ferat` [i pentru proiectulde construc]ie a s`lilor de sport.

Programul de reabilitare a sta]iilorde cale ferat` vizeaz` g`rile Alba Iulia,Arad, Ploie[ti, Bac`u, Deva, Gala]i, Si-ghi[oara, Bra[ov, Suceava, Buz`u,Foc[ani, Tårgovi[te, Drobeta Tr. Seve-rin, Tulcea [i Fete[ti. |n ceea ceprive[te s`lile de sport, MLPTL are \nvedere realizarea unui num`r de 400de s`li de sport, \n perioada 2002-2004,pe lång` institu]iile de \nv`]`månt dinmediul rural [i urban.

MLPTL ia100 mil. $

pentrudrumuri

CREDITE

AND vrea s` reabiliteze 1.000 km de drumuri

Credisson estimeaz` c` va acorda finan]`ri de 100 mil. $ \n acest an

Corup]ia, ca [i codrul, erud` cu romånul, cu toatec` el se face c` nu [tie ce

caut` ea \n arborele luigenealogic... Statistica des`pt`måna trecut`, aceea

care spunea c` \n Ardeal sefur` mai pu]in decåt \n

Moldova sau }araRomåneasc`, poate fi foarte

bine suprapus` pe hartadezvolt`rii economice.

AUTORIT~}ILE administra]iei pu-blice sunt obligate s` solu]ioneze ocerere pentru acordarea unei autori-za]ii \n cel mult 30 de zile de la depu-nerea acesteia, dac` nu este prev`zutun alt termen, \n caz contrar conside-råndu-se c` solicitarea a fost avizat`favorabil. Guvernul a aprobat \nultima [edin]` o ordonan]` de urgen]`care prevede c` \n cazul \n care acesttermen a expirat f`r` ca administra]iaimplicat` s` fi prezentat un r`spuns,solicitantul se poate adresa fieautorit`]ilor, pentru a-i fi eliberatdocumentul oficial de confirmare aautoriza]iei, fie instan]ei judec`tore[ti.

Aceasta din urm` va solu]iona cere-rea \n cel mult 30 de zile de la data pri-mirii [i va obliga autoritatea adminis-tra]iei publice la plata unei amenzi de20% din salariul minim net pe econo-mie pentru fiecare zi de \ntårziere [i aunor desp`gubiri pentru daunele cau-zate de aceast` \ntårziere, \n cazul \ncare administra]ia nu elibereaz` docu-mentul solcitat \n termen de cinci zilede la admiterea ac]iunii judec`tore[ti.

Dac` autoriza]ia este acordat` \nlipsa unui r`spuns din partea autorit`-]ilor [i, ulterior, se constat` c` solici-tantul nu \ndepline[te condi]iile legalepentru ob]inerea acesteia, administra-]ia implicat` \l va sesiza pe acesta asu-pra neregulilor constatate.

Autoriza]ia va fi anulat` dac` pro-iectul aplicat pe baza autoriza]iei ob]i-nute \n acest fel afecteaz` interesul pu-blic, siguran]a na]ional` sau ordineapublic`. Actul normativ va intra \nvigoare la 30 de zile de la publicarea \nMonitorul Oficial. Mediafax

N-au r`spuns? E aprobat!

GUVERN

Sergiu Ion

CRE{TEREA economic` a Romåniei,estimat` la 4,9% pentru acest an, esteuna dintre cele mai solide din Euro-pa de Sud-Est, dar rata ridicat` ainfla]iei subliniaz` necesitatea re-strångerii cheltuielilor bugetare [i arestructur`rii \ntreprinderilor destat, se arat` \ntr-un raport al FMI.

Documentul, prezentat pentruprima dat` la \nceputul lunii aprilie,se refer` la perspectivele economicemondiale [i include un capitol de-dicat statelor candidate pentru inte-grarea \n Uniunea European`.

„|n Romånia, majorarea semnifi-cativ` a salariului minim pe eco-nomie \ncepånd cu luna ianuarie,precum [i pierderile \nregistrate dec`tre \ntreprinderile de stat suntpoten]iale obstacole \n calea pro-cesului de dezinfla]ie. Aceste feno-mene scot \n eviden]` nevoia de a

\ndeplini obiectivele privind defi-citul bugetului public [i \nt`rireadisciplinei financiare \n societ`]ilede stat“, se arat` \n raportul Fon-dului Monetar Interna]ional.

|n ceea ce prive[te rata infla]iei \nRomånia, FMI anticipeaz` o medieanual` de 16,2% \n acest an [i 11,6%\n 2004, cele mai ridicate dintre sta-tele Europei Centrale [i de Est.Potrivit autorilor raportului, ajusta-

rea fiscal` este o m`sur` la care tre-buie s` recurg` mai multe statecandidate, printre care [i Bulgaria.Din fericire, noteaz` speciali[tii FMI,aceste reforme vor avea loc \ntr-un

climat macroeconomic favorabil, \n-trucåt majoritatea statelor au rezistatdeclinului economic din UniuneaEuropean`.

FMI estimeaz` c` Romånia va \n-registra, \n acest an o cre[tere econo-

mic` de 4,9%, cu 0,3 puncte mairedus` decåt prognoza autorit`]ilorde la Bucure[ti. Acest nivel este unuldintre cele mai ridicate \n råndul]`rilor candidate la UE, fiind dep`[itdoar de Bulgaria, cu 5%, Lituania cu5,3% [i Letonia cu 5,5%.

Cu toate acestea, o redresare lent`a economiei statelor membre UE arafecta ]`rile candidate prin reduce-rea ratei de cre[tere a exporturilor,\ncetinirea ritmului investi]iilor str`-ine directe [i a fluxurilor de capital.

Pentru anul viitor, FMI estimeaz`o cre[tere economic` de 5% \n cazulRomåniei [i 5,5% \n cazul Bulgariei,niveluri dep`[ite doar de statelebaltice. De asemenea, exper]ii Fon-dului prognozeaz` major`ri ale de-ficitului de cont curent pentru toatestatele analizate, cre[terea fiind \ncazul Romåniei de peste un procentdin PIB, respectiv de la 3,4% \n 2002,la 4,5% \n 2004 [i 2005.

FMI recomand` Romåniei s` reduc`cheltuielile bugetare

ANALIZ~

„|n Romånia, majorarea semnificativ` a salariului minim peeconomie \ncepånd cu luna ianuarie, precum [i pierderile

\nregistrate de c`tre \ntreprinderile de stat sunt poten]iale obstacole\n calea procesului de dezinfla]ie. Aceste fenomene scot \n eviden]`nevoia de a \ndeplini obiectivele privind deficitul bugetului public [i

\nt`rirea disciplinei financiare \n societ`]ile de stat.“Raportul Fondului Monetar Interna]ional

Bicep[ii [i cecurile

Unul din zece romåni a cump`rat un produs electrocasnic \nrate \n ultimele 12 luniDou` dintre cele mai mari re]ele de magazine, Altex [i Flanco,[i-au dublat anul trecut vånz`rileCele mai våndute produse \n rate sunt televizoarele, ma[inilede sp`lat [i frigiderele

Cum s` faci bani dintr-un locviran: \ntre b`nci [i magazine

Laszlo Raduly

2 mil. $ \nconfec]ii metalicela Cara[-SeverinPRODUC~TORUL de utilajeagricole Semag Tople] vainaugura, la 1 iulie, o fabric` deconfec]ii metalice \n localitateaTople], din Cara[ Severin,investi]ia totalizånd peste dou`milioane dolari, a declarat IosifArma[, pre[edintele ArgiromGrup, proprietarul firmei Semag.Investi]ia va fi realizat` \mpreun`cu compania israelian` BrandIndustries, care va contribui cuutilaje, partea romån` venind cuhalele de produc]ie [i terenulaferent. „Valoarea contractelorestimate pentru acest an ar puteaajunge la aproximativ patrumilioane de dolari, firma israelian`orientåndu-[i comenzile primitedin aceast` regiune spre fabricade la Tople]“, a spus Arma[.Arma[ a ad`ugat c` Semaginten]ioneaz` s` reia produc]ia depoduri rulante, activitate pe carefirma a desf`[urat-o \n trecut.Compania a avut anul trecut ocifr` de afaceri de 100 de miliardede lei, iar anul acesta estimeaz`acesteia, a spus Arma[. Semagproduce mori de gråu [i deporumb, utilaje pentru mor`rit,precum [i batoze, grape cudiscuri, mori pentru furaje [isisteme de iriga]ii.

Obiectiv ATS: 20 de Citroen C8

AUTOMOTIVE Trading Services(ATS), importator oficial al m`rciiCitroen, a lansat, joi, pe pia]aromåneasc` modelul Citroen C8,un monovolum din clasasuperioar` pentru care estimeaz`un volum al vånz`rilor de 20 deunit`]i \n acest an, a declaratBogdan Bucurescu, directorulgeneral al ATS. „Limuzina vine \nRomånia pentru a confirmavalorile Citroen. Noul C8 va da onou` dimensiune calitativ` [i deimagine automobilelor de grand-monovolum pe pia]a romå-neasc`“, a ad`ugat Bucurescu.Citroen C8 a fost prezentat laSalonul Auto de la Geneva deanul trecut [i se comercializeaz`\n Fran]a din luna iunie. Pre]ulunui C8, f`r` taxe incluse, este de19.750 euro. Conducerea ATS sea[teapt` s` vånd`, \n acest an,aproximativ 1.900 de automobile.|n primele trei luni, importatorulm`rcilor Citroen a comercializat320 de unit`]i.

Metro ajunge [i la Suceava

LUCR~RILE de construc]ie aprimului magazin Metro dinSuceava vor \ncepe s`pt`måna

aceasta, a anun]at primarulora[ului, Marian Ionescu.„S`pt`måna viitoare vor \ncepelucr`rile pentru construc]ia Metro.Este un lucru benefic pentruSuceava, chiar dac` a fost\nregistrat` o oarecare \ntårziere“,a spus Ionescu. Lucr`rile au fost\ntårziate de un litigiu privinddreptul de proprietate pentru oparcel` din terenul ce urma s` fiefolosit pentru complexul comercial.Primarul Sucevei a precizat c`,\ntr-o prim` etap`, construc]iaMetro se va realiza pe o suprafa]`de cinci hectare de teren situat` laintrarea \n ora[, \n apropiereadrumului european E 85, iarcelelalte investi]ii vor fi f`cute\ntr-o a doua etap`, pe osuprafa]` de trei hectare de teren,\n aceea[i zon`. Metro de]ine 15magazine \n Romånia, \n 13localit`]i, [i inten]ioneaz` s`-[iextind` re]eaua la 20 de centrecomerciale, pån` \n 2004.

Dividend redus cu 80% la Oil TerminalOIL TERMINAL va acorda undividend brut cu 81% mai redusfa]` de 2002, din cauza diminu`riidrastice a profitului, conformdatelor raportate de companie peultimii doi ani. Astfel, companiadin Constan]a va distribui, pentruexerci]iul financiar al anului trecut,un dividend brut de 14,26lei/ac]iune, comparativ cu 75,6lei/ac]iune \n 2001. Persoanelejuridice vor primi cåte 12,84 leipentru fiecare ac]iune (68,04 lei \n2002), \n timp ce persoanele fizicevor \ncasa 13,55 lei/ac]iune, cu58,27 lei mai pu]in decåt anultrecut. Reducerea sever` asumelor pe care le vor \ncasaac]ionarii este urmarea diminu`riiprofitului brut de la 97,9 miliardede lei la 23,5 miliarde de lei.Corespunz`tor, suma care va fialocat` salaria]ilor sub form` departicipare la profit a fost limitat`la 1,3 miliarde de lei, comparativcu 5,6 miliarde de lei \n 2002.Societatea [i-a revizuit, la sfår[itullunii noiembrie a anului trecut, dela 117 miliarde lei la 23,5 miliardelei, nivelul anticipat al profitului,din cuza modific`rii prognozeiguvernamentale privind importurilede ]i]ei. Capitalului social alsociet`]ii este 458 miliarde lei,structurat \n 458 milioane deac]iuni cu valoarea nominal` de1.000 de lei. Principalii ac]ionari aiOil Terminal sunt MinisterulIndustriei [i Resurselor, cu oparticipa]ie de 61,39% dincapitalul social, [i fondul deinvesti]ii Broadhurst InvestmentLimited, cu 11,78%. Ac]iunilesociet`]ii sunt tranzac]ionate laBursa de Valori Bucure[ti.

Grupaj realizat din surse Mediafax

Lauren]iu IspirVlad Nicolaescu

SOCIET~}ILE de brokeraj, peste 70,de]in atåt controlul Rasdaq - prinintermediul ac]iunilor, cåt [i pe cel al

Bursei - care func]ioneaz` ca o asocia]ie asociet`]ilor de brokeraj.

Transformarea Rasdaq \n societate peac]iuni a fost solicitat` de noua legisla]ie avalorilor mobiliare, adoptat` \n luna aprilie aanului trecut. Pån` vineri, Rasdaq a fostde]inut` \n propor]ie de 100% de Asocia]iaNa]ional` a Societ`]ilor de Valori Mobiliare(ANSVM), adic` tot de brokeri, \ns` indirect.

Termenul prev`zut de lege a fost \ns` de-p`[it astfel c`, potrivit declara]iilor pre[edin-telui Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare(CNVM), Gabriela Anghelache, pia]a Rasdaqa func]ionat \n ilegalitate. Anghelache a pre-cizat c` CNVM ar fi putut lua decizia de asuspenda pia]a Rasdaq, dar aceasta ar fi fost odecizie necugetat` pentru c` ar fi afectat atåtcele peste 4.000 de societ`]i listate, cåt [i pe

investitori. De vineri, Rasdaq are un capitalsocial de 730 de milioane de lei [i [aptezeci [itrei de ac]ionari egali - cele 72 de societ`]i debrokeraj plus ANSVM.

Conducerea Rasdaq va fi asigurat` de unConsiliului de Administra]ie, condus deCristian Andrei Siminel, pre[edinte alANSVM [i director al fondului american deinvesti]ii Broadhurst.

Transformarea \n societate pe ac]iuni a avutloc pentru a fluidiza procesul de administra-re, fiind una din m`surile luate pentru \mbu-n`t`]irea imaginii Rasdaq.

Una dintre m`surile deja luate pentruaceast` schimbare de imagine este [i suspen-darea de la tranzac]ionare a societ`]ilor carenu \ndeplinesc condi]iile minime de prezen]`pe o pia]` reglementat`. Procesul de „cur`-

]ire“ a pie]ei a \nceput \n urm` cu un an [i aavut ca efect suspendarea a aproximativ 1.000de companii. |n plus, oficiali ai pie]ei de ca-pital spun c` pe Rasdaq ar trebui s` r`mån` \nfinal doar 200 de societ`]i, fa]` de aproximativ4.700, \n prezent.

„Rasdaq va intra \ntr-un proces de reorga-nizare [i restructurare \n urma caruia nu-m`rul emiten]ilor lista]i pe aceast` pia]` va firedus pån` la maximum 200 de societ`]i, adeclarat vineri pentru Mediafax GabrielaAnghelache.

Cristian Andrei Siminel, pre[edinteleRasdaq, este de acord cu Gabriela Anghe-lache, \ns` doar \ntr-o anumit` m`sur`.

„Pe Rasdaq sunt, \ntradev`r, foarte multesociet`]i a c`ror prezen]` nu este justificat` delichiditatea ac]iunilor. Trebuie s` ]inem cont

\ns` de faptul c` listarea pe o pia]`reglementat` cre[te foarte mult transparen]adin jurul activit`]ii acestor companii“, adeclarat Andrei pentru Ziarul Financiar.

BVB vrea fuziunea, dar prin absorb]ie

COMITETUL Bursei de Valori a prezentatvineri o pozi]ie oficial` \n privin]a unei viitoa-re integr`ri a celor dou` pie]e organizate.„BVB a fost conceput` ca un sistem integrat,care timp de opt ani a func]ionat f`r` inci-dente. Sistemul poate constitui, practic, f`r`modific`ri, suportul tehnic al integr`rii pie]eiRasdaq \n BVB“, a declarat Sergiu Oprescu,directorul BVB.

|n urm` cu trei ani, pia]a Rasdaq a fost \ncentrul unor scandaluri privind furturi deac]iuni [i decont`ri \ntårziate, care au condusla acel moment la sc`derea \ncrederii investi-torilor [i un declin al valorii tranzac]iilor.

Oprescu a men]ionat c` printre avantajelefuziunii se num`r` reducerea costurilor detranzac]ionare, care \n prezent sunt de cåtevaori mai mari fa]` de bursele de valori dinstr`in`tate. De asemenea o integrare ar puteatransforma, \n opinia pre[edintelul BVB,pia]a de capital \ntr-un motor al economiei ro-måne[ti, care ar putea p`stra [i atrage com-panii puternice, iar capitalizarea, raportat` laPIB, ar atinge „masa critic`“.

De cealalt` parte, majoritatea brokerilorsus]in c` integrarea va trebui realizat` doar lanivelul coordon`rii pie]elor, nu [i din punctulde vedere al sistemelor de tranzac]ionare.„Conven]ia brokerilor (de vineri - n.r.) a c`zutde acord c` Bursa de Valori [i Rasdaq trebuies` formeze \n urm`torii 3 - 4 ani cea mai im-portant` pia]` de capital din regiune. Probabilc` \n final o s` existe dou` sisteme de tranzac-]ionare, coordonate de o singur` societate“, aspus Siminel Andrei, pre[edintele Rasdaq.

laurentiu.ispir@zf.ro, vlad.nicolaescu@zf.ro

Brokerii au transformat Rasdaq \n societatepe ac]iuni. Fuziunea cu Bursa - \n proiect

Societ`]ile de brokeraj dinRomånia au aprobat la sfår[ituls`pt`månii trecutetransformarea BurseiElectronice Rasdaq dinsocietate cu r`spundere limitat`(SRL) \n societate pe ac]iuni.Brokerii au convenit deasemenea ca \n urm`torii ani s`fie \ncepute demersurile pentruintegrarea sistemelor detranzac]ionare a Bursei deValori [i Rasdaq.

4 COMPANII ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Claudia Covaci

COMPANIA Contifluid, care faceparte din concernul german Conti-nental, va construi \n parcul indus-trial Friedorf din Timi[oara o fa-bric` pentru produc]ia de accesoriide cauciuc sub presiune, investi]iafiind estimat` la peste zece milioanede dolari.

Radu Radoslav, directorul Direc-]iei de Urbanism din Prim`ria Timi-[oara, a declarat agen]iei Mediafaxc` firma Contifluid a concesionattrei hectare de teren \n perimetrulparcului industrial.

El a ad`ugat c` num`rul locurilorde munc` care vor fi create se ridic`,

\n prima faz`, la 400. Fabrica va re-prezenta cea de-a doua investi]ierealizat` \n perimetrul parculuiFriedorf de firmele membre alegrupului Continental, prima fiindcea a firmei ContiTech, care produ-ce curele de transmisie pentru cons-tructorii auto General Motors [iBMW.

Fabrica ContiTech, inaugurat`anul trecut, \n urma unei investi]iide [ase milioane de euro, are 3.500metri p`tra]i [i 50 de angaja]i.

Investi]ia urmeaz` s` fie fi-nalizat` \n 2005, cånd num`rul deangaja]i va ajunge la 150, conformcompaniei. |n momentul finaliz`riiinvesti]iei, la Timi[oara se vor pro-

duce aproximativ patru milioane decurele de transmisie pentru cei maimari produc`tori de automobile dinEuropa.

ContiTech are o for]` de lucru deaproximativ 1.300 de angaja]i \ncele cinci fabrici din Germania, Ma-rea Britanie, Brazilia, Mexic, Vhina[i Romånia.

Diviziile ContiTech au \nregistratvånz`ri de 1,7 miliarde euro anultrecut, \n sc`dere u[oar` fa]` de2001.

Potrivit lui Radoslav, reprezen-tan]ii firmei ContiTech [i-au anun-]at recent inten]ia de a-[i extindeproduc]ia \n parcul industrialFriedorf, concesionånd o nou` su-

prafa]` de teren. Investi]iile grupu-lui german Continental au dep`[it100 milioane de euro de la intrareasa \n Romånia.

Continental AG activeaz` \n Ro-månia din anul 2000, unde are o fa-bric` de anvelope.

Fabrica este amplasat` la Timi-[oara, are 1.000 de angaja]i [i o ca-pacitate de opt milioane de anve-lope pe an.

Continental AG a avut anul trecuto cifr` de afaceri de 11,4 miliardeeuro, \n cre[tere cu 1,6% fa]` de2001. Vånz`rile diviziei de automo-bile au crescut cu 14,66%, la 4,5miliarde euro.

claudia.covaxci@zf.ro

Lucian PopBogdan Neagu

COMPANIA israelian` Lev Or va\ncepe \n vara acestui an lucr`rilede construc]ie a unui centrucomercial la intrarea \n ora[ulOtopeni, investi]ia total`ridicåndu-se la circa trei milioanede dolari, a declarat directorulgeneral al firmei, Liliana Chiracu.

Construc]ia va avea o suprafa]`de 3.000 de metri p`tra]i [i vainclude spa]ii de birouri, spa]ii dedepozitare [i un show-room.

„Inten]ion`m ca \n cadrulacestui complex s` fiecomercializate materiale deconstruc]ii, astfel \ncåt vom\nchiria spa]iile unor firme dindomeniu“, a spus Chiracu.

Lucr`rile de construc]ie vordura aproximativ doi ani, iarimobilul, care va avea demisol [itrei niveluri, va „beneficia de toatedot`rile necesare unei astfel deinvesti]ii“.

Directorul Lev Or consider` c`zona \n care va fi construit centrulcomercial este propice pentruacest tip de afaceri datorit`dezvolt`rii regiunii de nord aCapitalei.

„|n aceast` parte a Bucure[tiuluiau fost construite o serie deansambluri reziden]iale, iar astfelde proiecte sunt \n plin` ascen-siune“, a mai spus Chiracu.

Nordul a fost \n ultimii ani prin-cipala zon` de dezvoltare a Capi-talei, datorit` accesului u[or atåtc`tre aeroport, cåt [i c`tre centrul]`rii.

Astfel, pe lång` complexurireziden]iale, aici s-au construitdepozite, centre de logistic`,centre comerciale (Metro, Selgrossau Prisma), dar [i spa]ii debirouri.

Compania israelian` a maianun]at recent c` va inaugura \nluna iunie un hotel de trei stele \nBucure[ti, valoarea total` a in-vesti]iei ridicåndu-se la circa dou`milioane de dolari, potrivit Lili-anei Chiracu.

Denumit Lev Or, hotelul va avea[ase niveluri [i va dispune de 31de camere single [i duble, [aseapartamente, un restaurant [i osal` de conferin]e.

De asemenea, imobilul, am-plasat pe Strada Occidentului, vafi dotat cu sistem centralizat de aercondi]ionat, linii telefonice inter-na]ionale, iar accesul \n camere seva face pe baz` de cartele.

Reprezentan]ii companiei esti-meaz` c` gradul de ocupare va fi\n jur de 80-85%, avånd \n vederespa]iile de cazare oferite [i zona \ncare este situat hotelul.

Ionu] Bonoiu

CE V~ spune numele Arctic? Frigidere ieftine[i romåne[ti, era pån` de curånd cel maifrecvent r`spuns la aceast` \ntrebare. De lapreluarea sa de c`tre grupul turc Arcelik,produc`torul de la G`e[ti a \nceput r`zboiulpentru a schimba aceast` percep]ie [i mai alespentru a deveni un produc`tor complet.

Pasul cel mare a fost f`cut s`pt`månatrecut`, cånd Arctic a lansat o nou` gam` deproduse care cuprinde, pe lång` aparatelefrigorifice, ma[ini de sp`lat rufe, aragazuri [iaspiratoare.

Cum va reu[i \ns` produc`torul local, carede]ine peste jum`tate din pia]a local` deechipamente frigorifice s` lupte de la egal laegal cu m`rci precum Zanussi, Indesit,Whirlpool, sau chiar cu m`rci din estulEuropei precum Gorenje sau Polar?

Oguzhan Ozturk, directorul general alcompaniei, a declarat pentru Mediafax c`Arctic va investi \n acest an aproximativ nou`milioane euro pentru modernizarea [iachizi]ionarea de echipamente, dezvoltareaunui sistem informatic, diverse programe deinstruire a angaja]ilor [i promovarea m`rciipe pia]a intern` de produse electrocasnice.

Compania din G`e[ti va produce 11 modelede ma[ini de sp`lat, 5 tipuri de aragazuri [i unmodel de aspirator.

Din punctul de vedere al pre]urilor, Arctica f`cut deja pasul c`tre concuren]ii s`i.Ma[inile de sp`lat cost` \ntre 7,9 milioane lei[i 11 milioane lei, avånd o vitez` maxim` decentrifugare \ntre 600 [i 1.000 de rota]iiminut, iar volumul de \nc`rcare \ntre 3,5 [i 5kilograme.

Pia]a ma[inilor de sp`lat din Romånia esteestimat` la 250.000 de unit`]i anual, adic` 75de milioane de euro, cele mai mari cote depia]` fiind de]inute de Whirlpool [i Indesit.Ambele m`rci sunt importante, produc`toriilocali avånd \n general cote mai mici de 5%din pia]`.

Aragazurile Arctic cost` la råndul lor \ntre 5[i 7,3 milioane lei.

|n acest segment al pie]ei de electrocasniceArctic are de luptat cu grupul suedezElectrolux, care de]ine jum`tate din pia]` prinaragazurile Zanussi pe care le produce la SatuMare [i cu un alt produc`tor local, OmegaTehnoton din Ia[i.

Lång` un aragaz [i o ma[in` de sp`latArctic ar sta bine [i un aspirator din aceea[imarc`, nu? Al treilea produs din marcaArctic f`cut la G`e[ti este aspiratorul carecost` 1,8 milioane lei [i are o putere maxim`de 1.400 W.

Planurile produc`torului de la G`e[ti nu seopresc \ns` aici.

Arctic inten]ioneaz` s` creasc` \n acest ancapacitatea de produc]ie de la 350.000unit`]i/an la 440.000 de aparate, urmånd ca \n2005 aceasta s` ajung` la un milion de unit`]ianual.

|n prezent jum`tate din produc]ia Arcticeste exportat` \n ]`ri precum Marea Britanie,Fran]a, Olanda [i Germania.

Arctic este de]inut` de grupul Arcelik AS(Turcia), care a preluat, \n septembrie 2002, unpachet de ac]iuni reprezntånd 90% dincapitalul social al companiei.

Grupul produce frigidere, ma[ini de sp`latrufe [i de sp`lat vase, precum [i ma[ini deg`tit [i aspiratoare.

ionut.bonoiu@zf.ro

Drumul Arctic c`tre statutulde produc`tor complet

Contifluid investe[te 10 mil. $ la Timi[oara Centrucomercialde 3 mil. $\n Otopeni

Sergiu Oprescu (dreapta), pre[edintele Bursei: Tehnic, putem sus]ine RasdaqMediafax Foto

PROIECT IMOBILIARE

ELECTROCASNICE

PE SCURT

AUDIEN}E TV - 16 APRILIE - PRIME TIME

PUBLIC }INT~ = persoanele cuvårsta cuprins` \ntre 18 [i 49 deani [i care tr`iesc \n mediulurban, incluzånd [i vizitatorii

INDICE DE AUDIEN}~ (RATING)= Procent din posesorii detelevizoare care s-au uitat \nrespectivul slot orar la un anumitpost TV

PRIME TIME = Intervalul demaxim` audien]` = Slotul orar19:00 - 23:00

COTA DE PIA}~ (SHARE) =Procent din posesorii detelevizoare care aveau televizoruldeschis \n acel slot orar [i careau urm`rit respectivul post TVSursa datelor: TNS/CSOP

Pe lång` frigidere, compania produceacum [i ma[ini de sp`lat sau aragazuri

CATEGORIA IDenumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINALRO SLATINA 14,500 3.6 3,6 14,391.18 14,700 14,000 17,000 30,400 12,900ANTIBIOTICE IASI 1,920 -1 11,1 1,937.35 1,950 1,920 164,760 2,950 1,090ARCTIC GAIESTI 2,000 0 0 0 0 2,700 0AZOMURES TG. MURES 2,100 0 3,1 2,095.7 2,100 2,100 8,882 3,350 1,500BRD BUCURESTI 18,100 3.4 12,3 17,863.76 18,100 17,400 74,815 31,500 17,200BANCA TRANSILVANIA CLUJ 3,150 1.6 6,2 3,148.45 3,200 3,100 857,570 4,000 1,900ELECTROAPARATAJ BUCURESTI1,500 0 0 0 0 2,350 0OIL TERMINAL CONSTANTA 650 0 0 0 0 980 400OLTCHIM RM. VALCEA 1,630 3.8 0 1,585.84 1,630 1,560 54,182 2,000 570OTELINOX TARGOVISTE 80,000 0 0 0 0 100,000 0RAFINARIA ASTRA ROM. PLOIESTI 600 0 16,7 597.73 600 600 3,615 900 580ROLAST PITESTI 860 0 0 0 0 1,150 0RULMENTUL BRASOV 660 4.8 2,7 635.8 660 630 75,000 1,100 600S.N.P. PETROM BUCURESTI 1,160 -1.7 16,1 1,173.47 1,180 1,1601,013,123 1,530 680TERAPIA CLUJ NAPOCA 4,450 1.1 6,2 4,447.49 4,450 4,450 28,952 5,400 3,400TURBOMECANICA BUCURESTI 30,000 0 4,8 28,000.0 0 0 538 38,500 24,000

SOCIET~}I DE INVESTI}II FINANCIAREDenumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINS.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 3,050 -1.6 6,8 3,049.31 3,100 3,050 290,765 3,900 1,780S.I.F. MOLDOVA BACAU 2,450 0 4,4 2,409.34 2,450 2,400 387,162 3,500 1,320S.I.F. MUNTENIA BUCURESTI 2,650 1.9 8,8 2,618.65 2,650 2,550 416,554 3,400 1,320S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 2,400 0 5,9 2,419.95 2,450 2,400 500,038 3,400 1,370S.I.F. TRANSILVANIA BRASOV 3,000 -1.6 8,6 2,999.66 3,000 3,000 392,116 3,950 1,770

CATEGORIA A II-ADenumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINABROM BARLAD 4,900 0 0 0 0 8,000 0AEROSTAR BACAU 22,500 0 5,0 22,473.24 0 0 355 59,000 18,500AGRAS 3,800 0 0 0 0 5,150 0AMEP AMERICAN PACKAGING 2,300 0 0 0 0 0 0AMONIL SLOBOZIA 127 -2.3 0 128.05 130 127 756,568 217 103ARMATURA CLUJ NAPOCA 2,350 0 0 0 0 3,800 0ARTROM SLATINA 10,000 0 0 0 0 15,000 0BERMAS SUCEAVA 12,200 0 6,0 11,600.0 0 0 372 14,500 5,250C. N. F. R. NAVROM GALATI 15,900 -0.6 66,5 15,893.1 15,900 15,900 1,160 23,000 15,700CARBID-FOX TARNAVENI 420 0 0 0 0 780 0CARBOCHIM CLUJ NAPOCA 10,900 0 0 0 0 13,800 0CHIMOPAR BUCURESTI 5,700 0 6,1 5,300.0 0 0 93 18,000 5,700COMELF BISTRITA 36,000 0 5,4 36,000.0 0 0 204 44,100 14,800COMP. ENERGOPETROL CAMP. 6,000 1.7 8,1 6,000.0 6,000 6,000 500 33,200 4,900COMPA SIBIU 2,500 0 7,0 2,500.0 2,500 2,500 2,720 3,700 1,540COS TARGOVISTE 8,000 0 0 0 0 8,500 0EFORIE S.A. EFORIE NORD 2,200 -2.2 21,9 2,200.0 2,200 2,200 500 4,600 2,000ELECTROCONTACT BOTOSANI 520 0 2,2 515.23 520 510 138,500 890 490ELECTROPUTERE CRAIOVA 1,100 0 0 1,101.39 1,120 1,090 14,134 1,790 740EXCELENT BUCURESTI 3,950 -11 8,0 3,950.0 3,950 3,950 762 5,400 1,110IMPACT BUCURESTI 5,200 0 0 0 0 5,500 2,000IMSAT BUCURESTI 1,140 0 142,2 1,140.0 1,140 1,140 1,000 2,300 1,130M.J. MAILLIS ROMANIA BUC. 13,000 -1.5 11,4 13,000.0 13,000 13,000 3,400 49,300 12,500MEFIN SINAIA 27,000 -5.3 1,2 27,250.0 27,500 27,000 1,000 45,200 27,000MOPAN MURES 980 0 0 0 0 1,650 0PETROLEXPORTIMPORT BUC.275,000 0 1,8274,172.41275,000272,000 29 355,000260,000

Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINPETROLSUB DE BARCAU 3,000 0 0 0 0 3,500 0POLICOLOR BUCURESTI 3,900 0 12,8 3,800.0 0 0 488 6,000 3,200PRODPLAST BUCURESTI 69,000 0 0 0 0 89,000 0ROMPETROL PLOIESTI 800 -2.4 0 781.94 800 780 89,600 970 361SANTIERUL NAVAL ORSOVA 25,100 0 0 0 0 32,000 0SICOMED BUCURESTI 1,950 -1.5 6,1 1,955.13 1,960 1,950 28,313 7,000 1,830SILCOTUB ZALAU 43,000 0 2,3 43,328.57 0 0 280 47,000 23,500SINTEZA ORADEA 680 -5.6 3,0 680.0 680 680 30,712 930 400SIRETUL PASCANI 1,700 0 0 0 0 1,980 0SOFERT BACAU 311 3.7 0 312.75 330 311 3,765 500 165TURISM TRANSILVANIA CLUJ 17,800 0 0 0 0 34,000 0

U.C.M. RESITA 8,050 0 0 0 0 7,500 0UAMT ORADEA 1,110 0 0 0 0 1,150 0VAE APCAROM BUZAU 1,550 0 5,8 1,527.95 1,550 1,550 1,887 1,770 690VEL PITAR RAMNICU VALCEA 2,700 -1.8 4,7 2,699.68 2,700 2,700 2,504 3,100 2,050ZIMTUB ZIMNICEA 9,300 0 0 0 0 36,000 0

SOCIET~}I NECOTATEDenumire Pret Med. Var. Inch. Desc. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MIN

AEROTEH BUCURESTI 0.0 0 35,100 0 0 0 0 50,000 21,000AKER TULCEA 38,000.0 3.8338,000 38,000 38,000 38,000 80 63,000 25,500ALBAPAM ALBA IULIA 0.0 0 1,000 0 0 0 0 1,000 750AMCO OTOPENI 0.0 0 25,000 0 0 0 0 40,000 20,000AMYLON SIBIU 0.0 0 1,010 0 0 0 0 2,500 650

Denumire Pret Med. Var. Inch. Desc. Max. Min.Nr. Act. 52MAX 52MINAPSA BAIA MARE 0.0 0 610 0 0 0 0 1,500 500ASTRA VAGOANE ARAD 0.0 0 990 0 0 0 0 4,000 610AURORA TARGU-FRUMOS IASI 0.0 0190,000 0 0 0 0 225,000126,000AUTOMOBILE DACIA PITESTI 0.0 0 1,060 0 0 0 0 2,400 350BANCA TURCO ROMANA BUC. 0.0 0 40 0 0 0 0 660 15BEGA UPSOM OCNA MURES 0.0 0 8,300 0 0 0 0 9,000 3,050CERCON ARIESUL Campia Turzii 550.0 7.84 550 550 550 550 66,000 990 310CIPROM Ploiesti 260.0 23.81 260 260 260 260 950 500 210CRAMELE PRAHOVA 0.0 0 1,170 0 0 0 0 1,800 540DOROBANTUL PLOIESTI 3,600.0 -2.7 3,600 3,700 3,700 3,600 910 4,500 3,350ELECTROCERAMICA TURDA 0.0 0 30,000 0 0 0 0 45,000 20,200ELECTROTEHNICA BUCURESTI 0.0 0 23,500 0 0 0 0 70,000 20,000EMA PIATRA NEAMT 0.0 0 1,950 0 0 0 0 2,650 1,560EUROFINANCES TARGOVISTE 0.0 0 200 0 0 0 0 50,000 20,200FAUR BUCURESTI 0.0 0 3,500 0 0 0 0 3,500 2,700FELEACUL CLUJ NAPOCA 0.0 0 1,200 0 0 0 0 1,500 550FORAJ SONDE PLOIESTI 0.0 0 9,000 0 0 0 0 20,000 2,400FRIAL CONSTANTA 0.0 0211,000 0 0 0 0 211,000 7,000GRIMEX TARGU JIU 22,500.0 0 22,500 22,500 22,500 22,500 79 23,000 17,100HITROM VASLUI 0.0 0 3,700 0 0 0 0 0 0I.A.I.F.O Zalau 0.0 0 8,000 0 0 0 0 8,000 2,500M. P. IRIS BUCURESTI 0.0 0 9,000 0 0 0 0 9,000 7,000MOBILA ALFA ORADEA 0.0 0 400 0 0 0 0 480 160MOLDOMOBILA IASI 300.0 -14.29 300 301 301 300 5,000 900 300MOLDOSIN VASLUI 3,300.0 0 3,300 3,300 3,300 3,300 1,000 6,000 2,650NAVOL OLTENITA 351.0 -11.14 351 351 351 351 923 700 275NICOLINA IASI 0.0 0 7,000 0 0 0 0 7,000 2,900PRODVINALCO CLUJ 7,250.0 1.43 7,100 7,100 7,400 7,100 1,282 17,400 2,600RAFO ONESTI 0.0 0 7,000 0 0 0 0 20,500 5,000RBG ELCOND ZALAU 1,490.0 47.521,490 1,310 1,490 1,310 172,720 2,500 450ROBINETE IND. BACAU 17,000.0 1.1917,000 17,000 17,000 17,000 300 22,900 15,500ROCAR BUCURESTI 0.0 0 450 0 0 0 0 700 230RULMENTI Barlad 0.0 0 20,000 0 0 0 0 26,500 6,000SANTIERUL NAVAL CT 8,800.0 0 8,900 9,000 9,000 8,750 1,496 13,800 5,000SEMANATOAREA BUC. 15,800.0 -1.2515,800 16,000 16,000 15,800 40 23,000 12,000SEPAROM Arad 0.0 0 300 0 0 0 0 1,000 101SIDERTRANS CALARASI 0.0 0 400 0 0 0 0 670 200SOMES DEJ 0.0 0 9,200 0 0 0 0 16,000 9,000STRATUSMOB BLAJ 800.0 0 800 800 800 800 244 1,500 430TOMIRIS IASI 0.0 0 20,000 0 0 0 0 56,000 7,250TREMAG Tulcea 0.0 0 3,000 0 0 0 0 3,600 2,000UTON ONESTI 0.0 0 25,000 0 0 0 0 86,000 16,500UZTEL PLOIESTI 28,000.0 2.5628,000 28,000 28,000 28,000 35 49,800 27,300UZUC PLOIESTI 10,100.0 0 10,100 10,100 10,100 10,100 35 18,500 10,100

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 PIA}A BURSIER~ 5

COTA}IIRatele de schimb ale principalelor valute 18 aprilie 2003, ora 12.00 GMT

Bursa de Valori Bucure[ti

ALRO SLATINAAUTOMOBILE DACIATERAPIAPOLICOLORSICOMEDOIL TERMINALOLTCHIMARCTICRAFIN~RIA ASTRA ROMÅN~ANTIBIOTICE

BANCA TRANSILVANIACOMPAELECTROAPARATAJIMSATVEL PITARCIPROMROLAST

RASDAQ

ROMCIMCOMBINATUL SIDERURGIC

SIDEXPETROMIDIAROMCIF FIENIASIGURAREA ROMÅNEASC~ -ASIROMCASIAL DEVAALPROMMOLDOCIMSANEXCOMVEXSTIROM BUCURE{TIINTEX BRA{OV

Ac]iunile care intr` \n componen]a ZF 30

Sursa: ZF

Cod simbolul societ`]ii tranzac]ionateNume denumirea societ`]ii tranzac]ionatePre] (\nregistrat \n [edin]a de mediu

tranzac]ionare)+/- Varia]ia procentual` a pre]ului mediu

fa]` de [edin]a precedent`(%)Max. Pre]ul maxim \nregistrat \n [edin]a

de tranzac]ionare

Min. Pre]ul minim \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare

|nchidere Ultimul pre] \nregistrat \n [edin]a detranzac]ionare

Vol. Volumul tranzac]iilor efectuate52 Max. Cea mai mare valoare \nregistrat` n

ultimele 52 de s`pt`måni52 Min. Cea mai mic` valoare \nregistrat` \n

ultimele 52 de s`pt`måni

LEGENDA:

ZF 30INDEX 2.316,60

CÅ{TIG~TORI & PERDAN}I BVB

5

Nume Pre] \nchidere +/-

RULMENTUL BRASOV 660 4.8

OLTCHIM RM. VALCEA 1630 3.8

SOFERT BACAU 311 3.7

ALRO SLATINA 14500 3.6

BRD BUCURESTI 18100 3.4

Nume Pre] \nchidere +/-

EXCELENT BUCURESTI 3950 -11.0

SINTEZA ORADEA 680 -5.6

MEFIN SINAIA 27000 -5.3

ROMPETROL PLOIESTI 800 -2.4

AMONIL SLOBOZIA 127 -2.3

Sursa: BVB

ZF5

Cota]iile dolar

Yenul japonez 119,65

Lira sterlin` 1,5735

Francul elve]ian 1,3806

{ilingul austriac 15,5836

Francul belgian 45,685

Coroana danez` 6,822

Gulden olandez 2,4957

Marca finlandez` 6,7336

Francul francez 7,4287

Drahma greceasc` 385,9Lira italian` 2192,83Coroana norvegian` 7,2081Escudos portughez 227,05Pesetas spaniol` 188,43Coroana suedez` 8,4055Dolarul australian 0,6142Dolarul canadian 1,4507

Cota]iile euro

Dolarul american 1,0875Lira sterlin` 0,6914

Yenul japonez 130,19Francul elve]ian 1,5024Dolarul australian 1,7693Coroana danez` 7,4251Coroana norvegian` 7,844Coroana suedez` 9,1468Dolarul canadian 1,5788Dolarul Hong-Kong 8,4893Dolarul singaporez 1,9223

Sursa: Mediafax - Pia]a valutar` [i monetar`

RASDAQ Pagina de cota]ii este o produc]ie a Ziarului Financiar [i a agen]iei de [tiri Mediafax \n baza informa]iilor publice furnizate de BVB, RASDAQ [i urm`re[te toate societ`]ile tranzac]ionate zilnic, atåt la BVB cåt [i la RASDAQ. Societ`]iletranzac]ionate sunt grupate dup` categoriile la care sunt listate.

BVB BET (puncte)

BVB val. (mld. lei)

Sursa: BVB

Sursa: BVB

Principalele monede din Europa Central` [i de Est18 aprilie 2003, ora 12.00 GMT

Cota]iile fa]` de dolar

Leka albanez` 128,18/46Leva bulgar` NA/NAKunul croat 6,9007/40Coroana ceh` 29,110/40Kroonul estonian 14,3758/18Forintul ungar 225,67/11Latul leton 0,5791/96Litasul lituanian 3,1730/54Leul moldovenesc 14,6000/00Zlotul polonez 3,1730/54Rubla ruseasc` 31,1732/12Coroana slovac` 37,665/11Tolar sloven 213,51/84Hryvnia ucrainean` 5,3290/19Dinarul iugoslav 57,896/NA

Cota]iile fa]` de euro

Leva bulgar` NA/NAKunul croat 7,5220/20Coroana ceh` 31,675/05Kroonul estonian 15,6455/75Forintul ungar 245,40/70Latul letonian 0,6298/03Litasul lituanian 3,4521/30Zlotul polonez 4,2570/20Rubla ruseasc` 33,91/93Coroana slovac` 40,906/86

Pentru celelalte monede nu au fost stabilite pån` \nprezent cota]iile.

Sursa: Mediafax - Pia]a valutar` [i monetar`

Nivelul mediu al ratelor dobånzilorpe pia]a interbancar` 18 aprilie 2003 la ora 11.00

Termene BUBID BUBOR

ON 15.88 18.89TN 15.81 19.31SW 15.88 19.751M 15.38 18.913M 14.06 18.506M 12.88 17.929M 12.88 17.50

12M 12.69 17.06

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la17 aprilie 2003: 3.121,50 miliarde lei

17 aprilie 2003 la ora 11.00

Termene BUBID BUBOR

ON 16.63 19.77TN 16.06 19.63SW 16.25 20.441M 15.38 18.913M 14.06 18.506M 12.88 17.929M 12.88 17.50

12M 12.69 17.06

Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la16 aprilie 2003: 2.140,00 miliarde lei

BUBID - rata dobånzii la depozitele atraseBUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate

Sursa: BNR

BURSE

Pia]a Futures BMFMS 18 aprilie 2003

Tip Scaden]` Pre] Varia]ie VolumContract cotare (mii lei)ROL/USD APR - 0 0

MAI - 0 0ROL/EURO APR - 0 0

MAI - 0 0EURO/USD APR 1,0855 -0,0045 3.061.418

MAI 1,0805 -0,0080 1.015.515DESIF3 APR - 0 0

MAI - 0 0DESNP APR - 0 0

MAI - 0 0Sursa: BMFMS

Vlad Nicolaescu

INIDICELE BET, care urm`re[teevolu]ia celor mai mari zececompanii cotate a \nregistrat o

cre[tere de 1%, \n primcipal datorit`evolu]iei ascendente a ac]iunilor celordou` b`nci, [i a ac]iunilor Alro, \ntimp ce societ`]ile de investi]ii finan-ciare au avut o evolu]ie lini[tit`, iar lafinal au pierdut 0,2% fa]` de ziuaanterioar`.

Cele mai tranzac]ionate ac]iuni aufost vineri cele ale b`ncilor. BancaTransilvania a urcat pe parcursul zileipån` la 3.200 lei/ac]iune, iar la \nchi-dere ultimul transfer al zilei s-a reali-zat la 3.150 lei/ac]iune, \n cre[tere cu1,6% fa]` de ziua anterioar`. Cota]ia ti-tlurilor B`ncii Romåne pentru Dez-voltare au \nregistrat o cre[tere de3,4%, iar ultima tranzac]ie s-a realizatla pre]ul maxim al zilei, 18.100 lei/ac-]iune. Valoarea transferurilor cu ac-]iuni BRD a fost de 1,3 miliarde de lei.Dup` ce au evoluat cea mai mare

parte a zilei \ntre 1.170 [i 1.180 lei/ac-]iune, titlurile celei mai mari companiicotate, Petrom, au coboråt la \nchiderela 1.160 lei/ac]iune, cu 1,7% mai pu]infa]` de joi. Valoarea transferurilor cuac]iunile companei petroliere adep`[it cu pu]in un miliard de lei.

Ac]iunile SIF Muntenia au fostsingurele dintre ac]iunile societ`]ilorde investi]ii financiare care auconsemnat o cre[tere fa]` de ziuaanterioar`. Cota]ia a urcat la finalpån` la 2.650 lei/ac]iune, \n cre[terecu aproape 2%. SIF Transilvania [i SIFBanat-Cri[ana au pierdut cåte 50 de leifa]` de pre]urile de referin]` [i au\nchis [edin]a de tranzac]ionare la3.000 respectiv 3.050 lei/ac]iune.

Cota]ia ac]iunilor produc`toruluide aluminiu primar Alro Slatina aurcat pån` la 14.700 lei/ac]iune, iarultimul transfer al zilei s-a realizat la14.500 lei/ac]iune, \n cre[tere cu 3,5%fa]` de ziua anterioar`. Valoareaac]iunilor Alro tranzac]ionate vineri afost de 245 milioane de lei.

Ac]iunile companiei de construc]ii[i dezvoltare imobiliar` ImpactBucure[ti au fost suspendate de latranzac]ionare pentru \nregistrareamodific`rii capitalului social [i dis-tribuirea ac]iunilor subscrise \n cadrulopera]iunii de majorare a capitaluluisocial.

Arduch BV, filiala olandez` agrupului turcesc Arcelik a lansatoferta public` obligatorie de preluarepentru delistarea produc`torului defrigidere Arctic G`e[ti de pe pie]ele

organizate de capital. Pre]ul oferit esteacela[i cu cel din anun]ul preliminar:2.174 lei/ac]iune, iar valoarea oferteise ridic` la 56,5 miliarde de lei (1,7milioane de dolari). Oferta esteintermediat` de societatea de brokerajCapital Securities. Turcii au cump`rat91,1% din ac]iunile Arctic la finalulanului trecut, \n cadrul unei ofertepublice la Burs`, dup` ce au negociatmai multe luni cu principalii ac]ionariai companiei.

vlad.nicolaescu@zf.ro

Valoarea tranzac]iilor din ultima [edin]` detranzac]ionare a s`pt`månii trecute a \nregistrat osc`dere semnificativ` fa]` se zilele precedente.Opera]iunile de vineri de la Burs` au \nsumat doar12,2 miliarde de lei. {edin]a de tranzac]ionare a BVBde måine va fi ultima din aceast` lun`, dup` carebrokerii vor avea aproape dou` s`pt`måni de vacan]`.

Brokerii se preg`tesc de vacan]`

OFERTE PUBLICE

OFERTE PUBLICE DE CUMP~RARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantTRAT TRANSPORTURI AUTO TEI TVM SA 40,000 13,975 15% 31/01/2003 27/04/2003 CIORASCU CONSTANTIN (suspendata

21.03.03-16.4.03, reincepe in 17.4.03)ROFU PETROM AVIATION GLOBAL VALORI MOBILIARE 1,000 38,000,000 21,14% 09/04/2003 28/04/2003 Asociatia Salariatilor SNP PETROMTRVT TRANSCOMAR SA VALCEA ACTIVE INTERNATIONAL 35,000 67,743 44,88% 11/04/2003 30/04/2003 OLTCARN CONSTRUCT SAFRFA FORESTFALT FALTICENI SIVM Broker SA 700 1,558,867 20,052% 16/04/2003 05/05/2003 ARION CONSTANTIN

OFERTE PUBLICE DE VÅNZARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantSITS SITEX DUMBRAVA SA BCR SECURITIES 51,000 167,976 28,541% 24/03/2003 02/04/2003 SIF MOLDOVA

OFERTE PUBLICE DE PRELUARECod Emitent Administrator Pret Nr. actiuni Reprezentand Data inceput Data sfarsit OfertantARIS ARIS SA INTERCAPITAL 10,000 636,103 67,02% 07/03/2003 07/04/2003 UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDISMLCM MOLDOCIM SA TARGET CAPITAL 50,000 3,254,622 11,089% 26/03/2003 14/04/2003 HEIDELBERG CEMENT AGSTOM STOMOBI SA FINANS SECURITIES 25,000 725,222 95,009% 28/03/2003 16/04/2003 HERATICO BV (suspendata 17.4-13.5.03)PULI PUBLIROM SA RAIFFEISEN CAPITAL & INVESTMENT 40,000 84,074 51,763% 28/03/2003 16/04/2003 FLASH MEDIA SRLMILU MILCOVUL SA UNICAPITAL 560 1,934,805 51,379% 04/04/2003 23/04/2003 BOGDAN VASILEIMGB KVAERNER IMGB SA RAIFFEISEN CAPITAL & INVESTMENT 4,100 2,361,720 10,311% 15/01/2003 25/04/2003 KVAERNER ROMANIA NVNAVD NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA SA GIF 25,462 114,295 2,13% 07/04/2003 26/04/2003 TTS SACSIA CASIAL SA TARGET CAPITAL SA 10,500 17,645,901 8,9852% 10/04/2003 29/04/2003 HEIDELBERG CEMENT AGSIVN SILVANIA SA BRD SECURITIES GSG 45,918 79,854 1,4368% 17/03/2003 30/04/2003 MICHELIN ROMANIA SAVICQ VICTORIA SA BRD SECURITIES GSG 35,866 580,510 5,4966% 17/03/2003 30/04/2003 MICHELIN ROMANIA SACLUJ CLUJANA SA INTERDEALER CAPITAL INVEST 100 1,398,361 100% 31/01/2003 20/05/2003 SILVELIA IMPEX SRL

Fonduri mutuale 18 aprilie 2003

Denumire fond/administrator Valoare Cre[tere Cre[tere Cre[tere Cre[tere Num`r Activ net(Unitate fond) la zi \nceputul luna de la anul investitori (mil. lei)

(lei) lunii % anterioar` % 1.01.2003 % trecut 30 mar. 30 mar.Fortuna Classic - adm. Capital Asset Manag.- 1.315.940 -0,11% -0,43% 0,13% 20,13% 20.009 51.338Fortuna Gold - adm. Capital Asset Manag.- 2.737.900 0,58% 0,97% 3,73% 24,68% 519 13.227Capital Plus (Credit Fond) - adm. Certinvest - 48.915 0,53% 2,75% 7,28% 37,64% 9.242 30.653Tezaur - adm. Certinvest - 343.576 0,84% 1,25% 5,56% 25,98% 840 8.139Intercapital - adm. Certinvest - 1.384 0,73% -0,87% 0,36% 37,08% 553 8.644ARDAF - adm. Spor - 102.035 0,59% -0,51% -0,85% 14% 1.332 1.883Armonia - adm. Real Fin Invest - 283.543 1,08% -0,75% 0,77% 18,71% 691 1.278Transilvania - adm. GlobInvest - 206.293 1,21% 1,55% 6,64% 32,03% 713 139.516Napoca - adm. GlobInvest - 2.289 1,24% -2,46% 4,86% 54,93% 636 14.741FCEx - adm. SIRA - 375.780 0,75% 1,22% 4,65% 23,14% 514 50.427Stabilo - adm. Quadrant Asset Manag. - 585.275 0,37% 1,04% 3,62% 22,85% 266 10.185Gala]i - adm. Quadrant Asset Manag. - 70.227 0,62% 0,30% 2,87% 12,50% 318 1.308Integro - adm. Quadrant Asset Manag. - 18.519 0,78% -0,15% 4,47% 16,68% 9.958 47.638Active Dinamic -adm. Active Manag. Intl.- 99.746 -0,38% -0,35% -2,70% 8,99% 709 491Active Junior -adm. Active Manag. Intl.- 3.583 -0,33% -0,36% -0,75% 12,03% 342 926Plus Fidelity -adm. Active Manag. Intl.- 140.887 0,16% -0,37% 3,11% 27,30% 496 1.402Oportunit`]i Na]ionale -adm. Vanguard - 243.012 0,36% -0,74% -2,72% 26,68% 508 7.721Vanguard Protector -adm. Vanguard- 157.404 0,57% 1,23% 4,21% 24,94% 558 30.328Simfonia 1 -adm. S.G. Asset Manag. - BRD - 151.345 0,48% 1,02% 3,45% 22,33% 6.090 436.967BCR Clasic -adm. BCR Asset Manag.- 109.765 0,80% 1,18% 4,39% 5,03% 4.972 89.854

CATEGORIA ICod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.IMEP ANA-IMEP SA Pitesti 1,000 1,550 -2.09 1,550 1,550 1,550 7 24,660RMRT ROMARTA SA Bucuresti 1,000 3,333 5.57 3,300 3,300 3,400 3 3,000PTRM ROMPETROL RAFINARE 214,220 40,166 1.25 41,500 39,000 41,500 33 8,969VEGA ROMPETROL SA 1,000 405 -0.15 410 400 410 5 95,000TOTAL 48 131,629

CATEGORIA A II-ACod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.AVBU AVERSA SA 25,000 8,000 -0.48 8,000 8,000 8,000 1 160CCRL COMCEREAL Constanta 25,000 29,050 -1.53 29,500 29,000 29,500 3 391CMVX COMVEX SA 25,000 25,500 0.0 25,500 25,500 25,500 1 119CONFM CONSTR. FEROV. MOLDOVA 1,000 1,000 -12.08 1,000 1,000 1,000 1 1,207ELPS ELPRECO SA 25,000 36,500 1.39 36,500 36,500 36,500 1 80FLAO FLAROS SA 25,000 25,500 0.0 25,500 25,500 25,500 2 160ONZV ONT CARPATI SA 25,000 48,000 -20.0 48,000 48,000 48,000 1 80ROCE ROMCARBON SA 25,000 27,000 20.0 27,000 27,000 27,000 1 32ROMT ROMPORTMET SA 1,000 5,000 -9.09 5,000 5,000 5,000 2 800UPET UPET SA 25,000 4,595 2.84 4,800 4,300 4,800 8 15,714VRJU VRANCART SA Adjud 113,848 39,833 -0.42 39,000 39,000 40,000 2 156TOTAL 23 18,899

CATEGORIA DE BAZ~Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.ATAX AGATEX SA 25,000 17,000 0.0 17,000 17,000 17,000 1 281ASSP AGROEX. SILOZ PORT CT 25,000 16,000 3.23 16,000 16,000 16,000 1 50CDEV AGROMEC DEVA 1,000 500 0.0 500 500 500 1 1,977AGGT AGROMEC GRIVITA 1,000 600 0.0 600 600 600 1 4,975AGQR AGROMEC RM.VALCEA 25,000 20,000 0.0 20,000 20,000 20,000 1 39AMEE AGROMEC TOPOLOVENI 1,000 100 100 100 100 3 64,044ALCO ALCOM SA ZALAU 1,000 4,500 0.0 4,500 4,500 4,500 1 2,676ANTE ANTECO PLOIESTI 73,390 48,000 20.0 48,000 48,000 48,000 1 40ARDF ARDAF 1,000 700 6.38 700 700 700 1 20,000ARGO ARGOS CLUJ 25,000 70,000 -6.67 70,000 70,000 70,000 1 39UARG ARGUS SA Constanta 150,000272,679 -5.2 270,000 270,000 285,000 2 28ARIO ARIO BISTRITA 25,000 4,000 0.0 4,000 4,000 4,000 2 107ARTE ARTEGO SA 25,000 6,000 3.45 6,000 6,000 6,000 2 564ATPA ATHENEE PALACE 3,000 6,040 -0.16 6,000 6,000 6,100 2 975AURV AURORA DROBETA 4,000 2,300 0.0 2,300 2,300 2,300 1 540ACBU AUTO CENTER 1,000 2,000 0.0 2,000 2,000 2,000 1 1,626AVBV AVICOLA BUFTEA 25,000 25,000 4.17 25,000 25,000 25,000 1 521AVZU AVICOLA BUZAU 1,000 97 -3.25 91 91 99 7 109,530BANE BANEASA SA 25,000 2,339 6.32 2,200 2,200 2,400 2 719ELTR BEGA ELECTROMOTOR 1,000 880 0.0 880 880 880 1 937BIOF BIOFARM SA 1,000 3,649 1.37 3,700 3,600 3,700 2 547SPCU BOROMIR PROD BUZAU 1,000 1,310 0.0 1,310 1,310 1,310 1 638BRAD BRADUL SA 61,000175,000 16.67 175,000 175,000 175,000 1 41BURO BRAU UNION ROMANIA 25,000 31,040 2.71 30,000 30,000 31,500 15 46,077BUTU BUCURESTI TURISM SA 25,000100,000 11.11 100,000 100,000 100,000 1 1,168CRVL CARVIL SA 25,000 10,000 0.0 10,000 10,000 10,000 1 80ASEZ CASE SA RESITA 1,000 1,400 0.0 1,400 1,400 1,400 1 1,152CASR CASIROM SA 1,000 1,500 0.0 1,500 1,500 1,500 1 640CEOF CENTROFARM SA 1,000 10,000 5.26 10,000 10,000 10,000 1 155CCCZ CENTRUL COM. COZIA 1,000 1,570 0.0 1,570 1,570 1,570 1 1,099CEPI CEPIEM SA 1,000 3,500 0.0 3,500 3,500 3,500 1 1,138CHEM CHIMPEX SA 25,000 12,024 11.02 12,000 12,000 13,000 2 41CHIN CHINDIA SA 1,000 450 0.0 450 450 450 1 430CICE CICERO SA 25,000 15,000 0.0 15,000 15,000 15,000 1 80CILO CILDRO SA 1,000 500 0.0 500 500 500 1 983CRTT CIORAPI CIFA 1,000 1,650 3.13 1,700 1,600 1,700 4 5,192COBI COMAT BIHOR 25,000 18,974 18.59 20,000 17,000 20,000 2 456CHAR COMCEREAL HARGHITA 25,000 48,000 20.0 48,000 48,000 48,000 1 40COSM COMCEREAL SATU MARE 1,000 850 -19.05 850 850 850 1 718COCE COMIXT MIERCUREA CIUC 1,000 1,900 1,166.67 1,900 1,900 1,900 1 37,661REMO COREMAR SA 1,000 3,200 3.23 3,200 3,200 3,200 1 1,958RCHI COM. HOT. INTERCONT. ROM. 1,000 460 -0.67 460 460 460 4 19,500CPDB COMPPIL TARGOVISTE 25,000 3,000 0.0 3,000 3,000 3,000 1 39COHC COMTEXT CONSTANTA 25,000 18,000 2.86 18,000 18,000 18,000 1 80COUT COMTURIST 25,000150,000 -25.0 150,000 150,000 150,000 1 1COLK CONEX PRAHOVA 25,000 20,000 -9.09 20,000 20,000 20,000 1 40CNFG CONFECTIA TG JIU 25,000 40,000 0.0 40,000 40,000 40,000 1 80COVB CONFECTII VASLUI 1,000 12,000 0.81 12,000 12,000 12,000 1 1,482CFED CONSTR. FEROV. CRAIOVA 25,000 6,500 0.0 6,500 6,500 6,500 1 105CONJ CONSTR. MONTAJ ZALAU 25,000 10,000 0.0 10,000 10,000 10,000 1 34COTR CONSTR. TRANSILVANIA 324,100 25,000 13.64 25,000 25,000 25,000 1 39CTIM CONSTRUCTIM 1,000 3,517 -0.94 3,550 3,500 3,550 2 960CONQ CONTACTOARE BUZAU 25,000 22,000 0.0 22,000 22,000 22,000 1 1,760CTAS CONT. ASTORIA ARAD 1,000 650 0.0 650 650 650 1 3,004CONY CORINT 25,000 2,000 25.0 2,000 2,000 2,000 1 362DAFR DAFORA 1,000 1,500 -11.96 1,500 1,500 1,500 1 788DIOV DAMBOVITA BUCURESTI 3,560 1,200 0.0 1,200 1,200 1,200 1 856DECE DECEBAL DEVA 1,000 50 -0.14 47 47 55 2 81,974DELF DELFINCOM 25,000 31,000 0.0 31,000 31,000 31,000 1 80DIAN DIANA FOREST 14,230 19,000 0.0 19,000 19,000 19,000 1 39DOFA DORNAFARM 5,000 2,000 0.0 2,000 2,000 2,000 1 230DUCL DUCTIL 1,000 2,400 -4.0 2,400 2,400 2,400 1 1,056DUMV DUMBRAVA 1,000 700 0.0 700 700 700 1 883EFEC EFECTOFIL 25,000 14,600 0.0 14,600 14,600 14,600 2 79ELCT EL-CO 25,000 18,500 2.78 18,500 18,500 18,500 1 79ELNG ELECTROCARBON 25,000 5,004 -16.6 5,000 5,000 5,100 4 1,987EEOB ELCO ORADEA 1,000 3,200 23.08 3,200 3,200 3,200 2 657ELET ELECTROTIMIS 25,000 25,000 0.0 25,000 25,000 25,000 1 317ENES ENERGOUTILAJ 25,000 5,200 4.0 5,200 5,200 5,200 2 490FLZA FALEZA CONSTANTA 1,000 500 733.33 500 500 500 1 1,386FAOY FARMACOM BRASOV 1,000 4,800 14.29 4,800 4,800 4,800 1 293

Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.FAVL FAVIL RM. VALCEA 25,000 10,000 10,000 10,000 10,000 1 40FOBA FORAJ SONDE BASCOV 25,000 25,500 2.0 25,500 25,500 25,500 1 80FRAJ FORAJ-SONDE VALCEA 25,000 22,500 2.27 22,500 22,500 22,500 1 160GALX GALFIRTEX 25,000 17,700 0.0 17,700 17,700 17,700 2 8,968GORJ GORJPAN S.A 1,000 1,100 0.0 1,100 1,100 1,100 1 826HELB HELICON BANAT SA 1,000 1,300 -0.61 1,300 1,300 1,300 1 3,536HIJA HIDROJET SA 25,000 8,100 0.0 8,100 8,100 8,100 1 40IAIC IAICA SA 25,000 38,000 1.33 38,000 38,000 38,000 4 15,000IARV IAR SA BRASOV 25,000 8,000 5.26 8,000 8,000 8,000 1 234ICEF ICE FELIX 25,000 33,000 0.0 33,000 33,000 33,000 1 39IMAI IMA SA 25,000 7,500 2.74 7,500 7,500 7,500 1 9,983INOM INDCOM CAMPULUNG 25,000 30,000 0.0 30,000 30,000 30,000 1 39INTA INDEPENDENTA SIBIU 25,000 7,500 -18.53 7,500 7,500 7,500 1 39INBO IND. LAPTELUI DAMBOVITA 25,000 2,500 25.0 2,500 2,500 2,500 3 11,893IRUM IRUM SA 25,000 38,807 8.62 40,000 37,000 40,000 2 596COER ISPAT SIDEX 25,000 7,300 0.0 7,300 7,300 7,300 1 500AMIR ITM AMIRO BUCURESTI 25,000 14,500 20.83 14,500 14,500 14,500 1 200AGEM LAFARGE AGREGATE BET. 25,000 38,446 2.52 38,500 38,000 38,500 5 1,660LMRU LAMINORUL SA 20,803 2,938 7.55 2,800 2,800 3,000 2 217LEFU LEFRUC SA 1,260 600 0.0 600 600 600 1 1,886MACK MACOMB SA 25,000318,000 -24.82 318,000 318,000 318,000 1 1MATX MARATEX SA 25,000 27,000 17.39 27,000 27,000 27,000 1 32MEAR MECANICA MARIUS SA 25,000 14,000 -12.5 14,000 14,000 14,000 1 40META METACOM TIMISOARA 25,000 23,000 4.55 23,000 23,000 23,000 1 80MEGL METEX SA Galati 1,000 2,600 4.0 2,600 2,600 2,600 1 819METG METEX SA TARGOVISTE 25,000 23,500 17.5 23,500 23,500 23,500 1 40MOCR MOBICRASNA SA 1,000 5,000 0.0 5,000 5,000 5,000 1 1,620MOBR MOBIHAR SA 25,000 1,700 1,700 1,700 1,700 1 40MODS MODSTAR SA 1,000 1,000 -9.09 1,000 1,000 1,000 1 1,094MOLE MOLDOCONSTRUCT IASI 1,000 1,700 0.0 1,700 1,700 1,700 1 1,669MOTU MONDOTRANS TARGOVISTE 1,000 450 0.0 450 450 450 1 3,568MPLB MOPAL SA 804,469 5,800 -19.44 5,800 5,800 5,800 1 200NAPP NAPOLACT SA 17,000 36,065 0.03 36,000 36,000 36,500 6 3,343NEPT NEPTUN SA Campina 25,000 27,500 -1.51 27,500 27,500 27,500 2 70NOVY NORVEA SA BRASOV 1,000 1,970 -24.85 1,970 1,970 1,970 1 473PALB PAL BRAILA SA 1,000 500 25.0 500 500 500 3 4,964PACY PALACE SA SINAIA 1,000 2,800 0.0 2,800 2,800 2,800 1 236PAPO PANIFICATIE POSTAVARUL 25,000 42,000 0.0 42,000 42,000 42,000 1 40PANV PANVITAN SA 25,000 8,000 -19.62 8,000 8,000 8,000 1 200STRV PCC STEROM SA 25,000 40,000 0.0 40,000 40,000 40,000 1 41PIMS PIM SA 25,000 25,000 0.0 25,000 25,000 25,000 3 198

Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.POBR POIANA BRASOV SA 1,000 350 -5.41 350 350 350 1 3,133RMAR REMAR SA PASCANI 25,000 10,000 0.0 10,000 10,000 10,000 1 39STYL RO-STYLLE SA BACAU 25,000297,115 -0.96 300,000 275,000 300,000 2 52REGA ROMAQUA GROUP BORSEC 1,000 1,600 0.0 1,600 1,600 1,600 1 313ROLY ROMVELO SA 25,000 4,000 4,000 4,000 4,000 1 2,140SANE SANEX SA 2,000 1,100 -8.33 1,100 1,100 1,100 1 5,600SARF SARGETIA FOREST SA 25,000 14,000 0.0 14,000 14,000 14,000 1 40SENY SELECT NUTRICOMB 25,000 15,000 0.0 15,000 15,000 15,000 2 1,070SINT SINTOFARM SA 25,000 9,718 -24.75 9,687 9,687 10,500 3 1,040SITS SITEX DUMBRAVA SA 25,000 43,000 6.02 43,000 43,000 43,000 1 100STIB STIROM BUCURESTI 25,000 19,500 8.33 18,000 18,000 20,000 2 1,000STIU STISOM POIANA CODRULUI 1,000 6,600 0.0 6,600 6,600 6,600 1 1,146SUBX SUBEX SA 1,000 2,000 0.0 2,000 2,000 2,000 1 24,500SUCT SUCT SA 1,000 130 0.0 130 130 130 1 1,666THNI TEHNOTON SA 1,000 600 1.69 600 600 600 1 808TEXV TERMEX SA 25,000 16,500 0.0 16,500 16,500 16,500 1 159TIMP TIMPURI NOI BUC. 25,000 18,000 -5.26 18,000 18,000 18,000 1 39TRIE TRACTOR-PROIECT BV 25,000 25,000 0.0 25,000 25,000 25,000 1 100TRAM TRAMECO SA 25,000 14,000 0.0 14,000 14,000 14,000 1 39TRSK TRANSILANA SA 1,000 430 0.0 430 430 430 1 7,000TUCC TRANSP. UTILAJ CONSTR. 25,000 3,600 2.86 3,600 3,600 3,600 1 17TRID TRIMOND SA 25,000 2,000 -77.78 2,000 2,000 2,000 1 3,000TUNL TUNELE SA BRASOV 25,000 19,000 0.0 19,000 19,000 19,000 1 167UNIO UNIO SA 25,000 9,500 -4.98 9,500 9,500 9,500 1 40UNIM UNTIM SA 1,000 270 0.0 270 270 270 1 416UTOL UTALIM SA 25,000 13,000 13.04 13,000 13,000 13,000 1 1UZIM UZINELE SODICE GOVORA 25,000 5,700 -5.0 5,700 5,700 5,700 2 180UZIN UZINEXPORT SA 1,000 6,900 -0.46 6,900 6,900 6,900 1 5,337VALM VALMETEX SA 1,000 2,200 -12.0 2,200 2,200 2,200 1 1,521VENU VENTILATORUL SA 55,238 18,000 0.0 18,000 18,000 18,000 1 40VISI VINARIA SA SIBIU 25,000 22,500 0.0 22,500 22,500 22,500 1 40WINB WINMARKT BETA SA 1,000 1,660 0.78 1,660 1,650 1,660 3 7,532ZARE ZAREA SA 1,000 2,000 -9.09 2,000 2,000 2,000 1 1,080TOTAL 219 572,701

FONDURI DE INVESTI}IICod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act.XFOA FOA 27,141 16,500 0.00 16,500 16,500 16,500 2 64

RASDAQ val. (mld. lei)

Sursa: RASDAQ

RASDAQ INDEX (puncte)

Sursa: RASDAQ

Guliver/Getty Images/Mario Tama

Bonuri de Tezaur - lei

Mixt - lei

Ro[u - US $

Alb - US $

Albastru - US $

Verde - US $

www.ingasigurari.ro

Numele Programelor de investi]ii ING Nederlanden

Dataevalu`rii

Pre] devånzare

Pre] decump`rare

S`pt`måna precedent` 31 dec. 2001

Evolu]ia pre]ului de vånzare (%) fa]` de:

pentru Planurile de pensii [i Planurile de investi]ii ING Nederlanden

Programele de investi]ii ING Nederlanden Unit Linked \n lei [i valut`

Programele de investi]ii \n lei Bonuri de Tezaur [i Mixt au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998;Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000; Programulde investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe de investi]iise calculeaz cota]ii zilnice care v sunt accesibile la adresa noastr` de Internet.

18.04.2003

18.04.2003

18.04.2003

18.04.2003

18.04.2003

18.04.2003

69.194,84

67.690,27

7,03

9,47

10,63

10,76

72.836,67

71.252,92

7,40

9,97

11,19

11,33

0,27

-1,15

1,44

1,18

1,05

0,00

5,88%

4,93%

0,14%

2,71%

4,32%

1,03%

Vlad Nicolaescu

AC}IUNILE Brau Union au fost vineri cele maitranzac]ionate de pe pia]` cu o valoare a tran-zac]iilor de 1,4 miliarde de lei, care reprezint`aproape jum`tate din valoarea transferurilor devineri.

Compania are un capital social de 2.617 miliardede lei, iar valoarea nominal` a unei ac]iuni este de25.000 de lei. Brau Union este listat` la categoria debaz` a pie]ei RASDAQ.

La categoria I ac]iunile Rompetrol Rafinare(Rafin`rie Petromidia) au consemnat tranzac]ii \nvaloare de 360 milioane de lei. Cota]iile au fluctuat\ntre 39.000 [i 41.500 lei/ac]iune, iar pre]ul mediu aurcat cu 1,3% fa]` de ziua anterioar`.

Ac]iunile Rompetrol (Rafin`ria Vega) au oscilat\ntre 400 [i 410 lei/ac]iune, iar cota]ia medie apierdut 0,2%. Indicele RAQ-I al companiilor listatela categoria I a urcat cu 2,7% pån` la 1.000,5 puncte,

iar indicele general al pie]ei, RASDAQ-C a\nregistrat o cre[tere de 0,2%.

Ac]iunile fabricantului de produse lactateNapolact Cluj-Napoca au fluctuat \ntre 36.000 [i36.500 lei/ac]iune, iar cota]ia medie a r`mas practicneschimbat`. Valoarea transferurilor de vineri cuac]iuni Napolact a fost de 120 milioane de lei.

|n singura tranzac]ie cu ac]iunile societ`]ii Bucu-re[ti Turism s-au transferat ac]iuni \n valoare de 117mil. lei. Pre]ul tranzac]iei a fost de 100.000 lei/ac-]iune, \n cre[tere cu 11% fa]` de cota]ia anterioar`.

Cota]ia ac]iunilor fabricantului de utilaje pentruindustria petrolier` Upet Tårgovi[te a urcat cu aproa-pe 3% fa]` de pre]ul mediu anterior. Cele opt tran-zac]ii ale zilei, \n valoare de 72 milioane de lei, s-aurealizat la pre]uri cuprinse \ntre 4.300 [i 4.800 lei/ac-]iune. Compania are un capital social de 299 miliardede lei, iar valoarea nominal` a unei ac]iuni este de25.000 de lei. Principalul ac]ionar este companiaLotterby Limited, care de]ine 73% din ac]iuni.

AC}IONARI SEMNIFICATIVISocietate Ac]ionar Procentaj de]inutALCOM GALATI GALMOPAN GALATI 0.03%

ALCOM GALATI HERASCU ALEXANDRU 8.44%

PIM SA ROMIPEL SRL 53.93%

SUBEX SA ASTILIANA SRL 0.65%

SUBEX SA MONDIAL FINEST SRL 9.99%

UNIMET CUG SA BAIAS VASILICA 9.98%

UNIMET CUG SA CAPALNAS IONEL 67.83%

DANUBIUS TULCEA POLAR IX SRL TULCEA 4.24%

LEFRUC SA TEODORESCU MIHAI 4.99%

SUBEX SA ASTILIANA SRL 5.35%

SUBEX SA MONDIAL FINEST SRL 5.29%

Pre]ul mediu al ac]iunilor produc`torului de bere Brau Union Romåniaa urcat vineri cu 2,7% fa]` de valoarea anterioar`, \n condi]iile uneicre[teri semnificative a valorii tranzac]iilor. Cota]iile au urcat peparcursul zilei pån` la 31.500 lei/ac]iune, iar ultima tranzac]ie s-arealizat la 30.000 lei/ac]iune.

Ionela Nu]`

ACESTA a fost unul dintre semnaleletransmise vineri bancherilor de c`treviceguvernatorul BNR, Cristian Popa,

cu ocazia \ntålnirilor periodice dintre reprezen-tan]ii BNR [i bancheri.

„|n cazul \n care refinan]area datoriei externedin pia]a bancar` va cre[te mai repede decåtpozi]iile externe ale b`ncilor, vom fi preg`ti]i s`oferim valut` \n pia]` pentru ca b`ncile s` poat`onora cererile clien]ilor. |n acela[i timp, nivelulrezervei valutare este confortabil [i va urm`ri ocre[tere treptat` calculat` \n luni de import“, aad`ugat Popa.

El a spus c` \n opinia b`ncii centrale nu se maijustific` ca ritmul de cre[tere al rezerveivalutare - cu aproape 2 miliarde de dolari deexemplu \n 2002 - s` se men]in`. O cre[tere arezervei valutare cu 700-800 milioane de dolari\n 2003 ar putea fi considerat` \n grafic,mi[c`rile rezervei urmånd de fapt o corela]ie\ntre dinamica datoriei private externe [i

pozi]iile valutare ale b`ncilor comerciale. Bancacentral` a trecut deja, potrivit oficialului BNR, lao ]intire implicit` a infla]iei, chiar dac`schimbarea politicii monetare \n acest sens vaavea loc numai anul viitor.

„Am acordat o importan]` mai mare dobån-zilor, am oferit un semnal prin dobånda de refe-

rin]` a BNR [i dobånzile practicate la rezerveleminime obligatorii“, a explicat Popa.

De asemenea, banca central` a reu[it, f`r`interven]ii directe \n pia]a valutar`, s` dea ostabilitate cursului de schimb, prin ]inta deapreciere real` a monedei na]ionale pentru acestan de 3-5%, a mai spus reprezentantul BNR.

Dobånzile la depozite nu ar mai avea loc de sc`dereBNR apreciaz` c`, pe termen scurt, nivelulratelor dobånzilor practicate de b`ncilecomerciale la depozitele atrase nu mai poate firedus.

„Dobånzile pasive (n.r. - la depozite) ar trebuiprivite cu pruden]` \n viitor. S-a observat faptulc` ecartul dintre dobånzile la credite [i cele ladepozite s-a redus, dar r`måne substan]ial. Nucredem c`, pe termen scurt, mai exist` o marj`de ac]iune pentru reducerea dobånzilor pasive“,a spus Popa, dup` \ntålnirea cu bancherii.

Potrivit oficialului BNR, \n primele luni aleanului, valoarea finan]`rilor \n lei a fost su-perioar` celei \n valut`. Cu toate acestea, creditul\n valut` este dominant [i reprezint` aproapedou` treimi din volumul \mprumuturilorneguvernamentale.

Popa a amintit de faptul c` b`ncile finan]eaz`\n euro sau dolari agen]ii economici [i persoanefizice care nu realizeaz` venituri \n acestemonede.

|n acest context, Banca Na]ional` a informatreprezentan]ii b`ncilor c` va men]ine [i \nurm`toarele luni nivelul rezervelor obligatorii la25% din totalul depozitelor.

|n func]ie de evolu]ia creditului \n lei,viceguvernatorul BNR a spus c` ar fi posibil` oreducere a rezervelor minime obligatorii, \ns` petermen lung, men]ionånd c` o astfel de m`sur`nu a fost discutat` \nc` \n Consiliul de Admi-nistra]ie al BNR.

oana.nuta@zf.ro

Nout`]i \n strategia deprivatizare a BCRSTATUL va avea posibilitatea s`r`scumpere, integral sau par]ial,ac]iunile BCR pe care BancaEuropean` pentru Reconstruc]ie [iDezvoltare [i International FinanceCorporation (IFC) le vor prelua de laAutoritatea pentru Privatizare, titluricare vor fi våndute ulterior. Comisiade privatizare a BCR a semnat,recent, cu BERD [i IFC, scrisorile deconfiden]ialitate privind preluarea a25% din capitalul social al BCR dec`tre institu]iile financiareinterna]ionale. Surse din Autoritateapentru Privatizare au afirmat c`institu]ia va \ntocmi un proiect deordonan]` de urgen]` privindvånzarea unui pachet de ac]iuniBCR \n care va introduce un articolcare va specifica clar faptul c` poateconveni cu cele dou` institu]iir`scump`rarea total` sau par]ial` aac]iunilor våndute de stat c`treacestea, cu scopul exclusiv de a lerevinde c`tre un investitor strategicsau grup de investitori. BCR estecea mai mare banc` din Romånia,bilan]ul pentru anul trecut eviden]iindactive totale de 4,4 miliarde dedolari, reprezentånd 32% din totalulexistent \n sistemul bancar.Mediafax

Dobånzi mai micila Transilvania

BANCA Transilvania a redus dinnou dobånzile la depozitele \n lei [idolari pe care le constituie clien]iis`i. Pentru conturile \n lei noiledobånzi sunt: la 1 lun` - 12%, la 3luni - 14%, la 6 luni - 14%, la 9 luni -

15% [i la 12 luni - 15% pe an.Pentru depozitele la vedere banca aredus dobånda cu o jum`tate depunct procentual, pån` la 1,5% pean. Pentru conturile \n dolari noiledobånzi sunt: la 1 lun` - 2,25%, la 3luni - 3%, la 6 luni - 3%, la 9 luni -3,25% [i la 12 luni - 3,5% pe an.Ionela Nu]`

6 B~NCI {I ASIGUR~RI ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Cristian Popa spune c` dobånzile la depozite „ar trebui privite cu pruden]`“Mediafax Foto

Evolu]ia rezervelor valutare aleB`ncii Na]ionale a Romåniei(BNR), acum la un nivel de 5,82mld. euro, va urma, \n principal,ritmul de cre[tere al importurilor[i va avea \n vedere gradul deacoperire a refinan]`rii datorieiprivate externe din surse bancare.

PE SCURT REZERVE VALUTARE

Ionela Nu]`

UNUL dintre principalele puncte peordinea de zi a AGA Asocia]iei Ro-måne a B`ncilor (ARB) desf`[urat`vineri a fost „cazul Petrom“.

Bancherii au solicitat insistent BNRs` intensifice demersurile privindfrauda cu file cec de la Sucursala Pe-trom Arad, atr`gånd aten]ia chiar asu-pra posibilei dispari]ii a acestui instru-ment de plat` din circuitul bancar.

„Am atras aten]ia asupra potrivni-ciei [i chiar complicit`]ii organelor ju-diciare, dar [i asupra indiferen]ei Gu-vernului legate de atitudinea Petrom,care spune c` nu trebuie s` suporte

efectele fraudei cu file cec. Aceste in-strumente erau perfect legale [i tre-buie s` spun c` este de datoria Petroms`-[i fac` ordine \n propria ograd`“, aafirmat vineri la sfår[itul AGA Bog-dan Baltazar,vicepre[edintele ARB [ipre[edintele BRD-SocGen.

Bancherii au ar`tat c` exist` risculca, pe viitor, aceste instrumente deplat` s` nu mai fie acceptate drept ga-ran]ie colateral`, amintind c`, \n urm`cu cå]iva ani, a mai fost discreditat uninstrument de plat`, biletul la ordin.

„Guvernatorul BNR, Mugur Is`res-cu, a \nt`rit ideea c` este necesar s`existe o schimbare de concep]ie, \n-trucåt creditorul trebuie ap`rat s`-[i

redobåndeasc` drepturile atunci cåndse obstruc]ioneaz` rambursarea uneifinan]`ri“, a afirmat [i Adrian Vasiles-cu, consilierul guvernatorului BNR.

„Scandalul Petrom“ a \nceput \nfebruarie cånd s-a dovedit c` Gheor-ghe Medin]u, arestat sub acuza]iile deluare [i dare de mit`, a contractat \m-prumuturi de la mai multe b`nci co-merciale pe care le-a garantat cu filecec emise de Petrom Arad.

|n urma arest`rii lui Medin]u, b`n-cile comerciale au cerut executarea ga-ran]iilor, adic` plata cecurilor Petrom.Surse din pia]a bancar` estimeaz` c`prejudiciul creat \n urma acestuiscandal se ridic` la peste 200 mld. lei.

FRAUDE B~NCI

Ionela Nu]`

RATINGUL de ]ar` al Romåniei artrebui s` creasc` cu trei „trepte“pån` \n anul 2005, pentru ca b`ncileromåne[ti s` nu \ntåmpine probleme\n finan]area companiilor autohtone,consider` viceguvernatorul B`nciiNa]ionale a Romåniei, Cristian Popa.

„Este forte important ca Romånias` fac` un efort concertat de \mbu-n`t`]ire a ratingului suveran pån` lanivelul „investment grade“, care esteBBB - \n cazul agen]iei Standard &Poors. Acest lucru este necesar odat` cu intrarea \n vigoare a acor-dului de capital Basel II, 2005 -2007,pentru c` b`ncile romåne[ti vor ]ineseama \n activitatea de creditare deratingul de ]ar`“, a explicat Popa.

Ratingul „investment grade“ re-prezint` de fapt nivelul la care risculde ]ar` este considerat potrivit pen-tru majoritatea investitorilor, in-clusiv pentru cei mai pu]in sofis-tica]i.

Potrivit noului regulament al Co-mitetului de la Basel privind capi-talurile b`ncilor, pe care Romånia,dac` va adera la UE \n 2007, \l vaadopta imediat, b`ncile vor calculamarja de solvabilitate prin aplicareaunui procent de 150% pentru cre-ditele acordate companiilor care nuau rating cel pu]in egal cu cel de ]ar`.|n condi]iile \n care pu]ine companii,chiar [i din ]`rile sud-est europene,au un rating atåt de bun opera]iuneade atragere de fonduri ar putea fidestul de mult \ngreunat

Viceguvernatorul BNR afirm` c`exist` premise pentru atingerea aces-tor niveluri de rating, pån` \n anul2005 [i apreciaz` c` nu este exclus s`fie realizat` o prim` \mbun`t`]ire acalificativelor \n acest an.

Condi]ia pentru ca agen]iile deevaluare financiar` s` ridice ra-tingul Romåniei este men]inereamixului de politici economice, carevizeaz` reducerea infla]iei, re-formele structurale, politica fiscal`[i de venituri.

Cum st`m cu ratingurileULTIMA modificare operat` deStandard&Poor’s a avut loc pe 27februarie 2003, cånd a \mbun`t`]it dela „BB minus“ la „BB“ calificativulRomåniei pentru datoria pe termenlung \n moned` na]ional` [i de la „Bplus“ la „BB minus“ ratingul pentrucreditele pe termen lung \n valut`.

Potrivit defini]iei Standard &Poors, ratingul de ]ar` BBB pentru\mprumuturile pe termen lung arat`o capacitate adecvat` de acoperire aangajamentelor financiare asumate.|n acela[i timp, agen]ia de evaluarefinanciar` stabile[te ca speculativeplasamentele \n state care aucalificative „BB“, „B“, „CCC“, [i„CC“. Pragul cel mai pu]in spe-culativ este „BB“, \n timp ce unrating „CC“ indic` un grad \nalt derisc.

Agen]ia de evaluare financiar`Moody’s Investor Service a \m-bun`t`]it, la sfår[itul anului trecut,calificativele acordate Romåniei pen-tru emisiunile de obliga]iunidenominate \n valut`, de la „B2“ la„B1“, [i pentru depozitele bancare \nvalut`, de la „B3“ la „B2“.

De asemenea, agen]ia Fitch Ra-tings a majorat, la sfår[itul lunii oc-tombrie 2002, ratingul pentru dato-riile pe termen lung \n valut` de la„B plus“ la „BB minus“, \n vreme cecalificativul pentru \mprumuturilepe termen lung \n moned` na]ional`a fost \mbun`t`]it de la „BB minus“la BB“.

|n august 2002, Comitetul deReglement`ri Bancare de la Basel aadoptat un nou acord de capital, carecuprinde elemente suplimentare deacoperire [i gestionare a riscului,precum [i o standardizare a ratin-gurilor utilizate de b`nci. Acordul vafi supus dezbaterii publice \n primulsemestru al acestui an, urmånd s` fieimplementat pån` la sfår[itul anului2006.

Banca de Credit [i Dezvoltare Romexterra a trecut cu succes ultimele testeimpuse de MasterCard pentru emiterea [i acceptarea de carduri la ATM-uri[i POS-uri.

Pån` \n prezent s-au emis peste 600 carduri de salarii tip MAESTRO,acest card putånd fi utilizat drept card de debit pentru persoane fizice.

|ncepånd cu data de 17 aprilie a.c. se efectueaz` tranzac]ii „on-us“,adic` „carduri Romexterra utilizate la ATM-urile [i POS-urile Romexterra“

Activitatea de procesare carduri a fost autorizat` de c`tre BancaNa]ional` a Romåniei.

Din data de 22 aprilie a.c. banca emite carduri tip Maestro pentrupersoanele fizice solicitante cu utilizare la toate echipamentele acceptatoare(ATM-uri, POS-b`nci, POS-comercian]i), care afi[eaz` sigla MASTERCARD,din ]ar` [i str`in`tate.

Posesorii cardurilor de debit tip Maestro pentru care exist` conven]ii devirare a salariilor \n conturile de card beneficiaz` de facilitatea de overdraft(descoperit de cont ).

|ncepånd cu luna mai, banca emite carduri opera]ionale „MastercardBusiness“ [i cardul de credit „Mastercard“.

|n prezent, Banca de Credit [i Dezvoltare Romexterra dispune de ore]ea de 22 ATM-uri [i de POS-uri amplasate, fie la sediile sucursalelor, fie\n alte loca]ii (vezi www. romexterra.ro).

Printre obiectivele strategice se \nscrie [i emiterea, pån` la finele anului2003, de carduri sub sigla „Visa“.

ASIGUR~RI

Leul continu` s` se deprecieze

BANCA Na]ional a calculat vineriun curs de schimb de 36.825 leipentru un euro, \n cre[tere cu 9unit`]i fa]` de ziua anterioar`, \ntimp ce cota]ia leu/dolar a crescutmai vizibil. Pre]ul oficial al unuidolar este de 33.831 lei, cu 123 leimai mult decåt joi. Pe pia]avalutar` [edin]a de tranzac]ionarenu a ie[it din tiparul zilelorprecedente, volumele fiind maidegrab` moderate decåt mari. Pepia]a monetar` dobånzile au fost \njur de 16/19% pe an. Ionela Nu]`

Banca de Credit [iDezvoltare Romexterra SA

emite carduri sub sigla Mastercard

DOBÅNZI

Cursurile pie]ei valutare

18 aprilie 2003 anun]ate de BNR

Valute \n cont Curs lei

1 dolar australian 208101 dolar canadian 233411 franc elvetian 245091 coroana ceha 11621 coroana daneza 49591 lira egipteana 57051 EURO 368251 lira sterlina 532811 forint ungar 150100 yeni japonezi 282841 leu moldovenesc 22871 coroana norvegiana 46931 zlot polonez 86461 coroana suedeza 40231000 lire turcesti 211 dolar SUA 338311 g AUR (pret \n lei) 3535581 DST 46306

BNR face urm`toarele preciz`ri:1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale

societ`]ilor bancare autorizate s` efectueze opera]iunipe pia]a valutar`.

2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`riicursurilor \n tranzac]ii efective de schimb valutar [i\nregistr`ri contabile.

|n urma ie[irii din circula]ie a monedelor europene carecompun euro, Banca Na]ional` a Romåniei nu maicalculeaz` cursurile valutare ale acestor monede inraport cu leul (exemplu: marca german`, lira italian`,[ilingul austriac, francul belgian, drahma greceasc`,peseta spaniol`, escudo portughez etc).

Sursa: BNR

Eurom Bank 500 mii 10 mil. - - 2* 14 15 16 17 18 2* 14 15 16 17 18

* detalii la banc` Un depozit „Tu decizi dobånda!“; un credit „Tu decizi dobånda!“, contractat pe baza depozitului constituitAmbele componente au dobånzi fixe cuprinse \ntre 0%-18%. Dreptul de a ob]ine creditul se poate cesiona unei ter]e persoane (fizice/juridice)

BCR 1000000 2 mil. 40 mii 0,5 1 12 13 14 14,5 16 1 12 13 14 14,5 16

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 13%; 6 luni - 14%; Conturi de carduri BCR Maestro [i BCR Visa Clasic - 3%

BRD 500 mii func]. sucurs.: - 0,5 1 10 10,5 12,5 13 13,5 - - - - - -

Depozite cu plata dobånzii la expirarea termenului: 1 10 11 13 13,5 14 1 10 10,5 12,5 13 13,5

Banc Post 500 mii lei / depozite - 0,35 1 12 13 14 15 16 1 12 13 14 15 16

Carnete de economii - - 12 13 - 13 - - - - - -

Certificate de depozit nenominative pe termene op]ionale: la 30 zile - 11,5%; la 60 zile - 12,5%; la 90 zile - 13% sum` minim` 500.000 lei

Raiffeisen 500 mii 10 mil. 5.000 0,5 1 11 11 13 13 13 2 11 11 13 13 13

Bank Carnete de economii - - 2 - 11 11 - 11 - - - - - -

Banca }iriac 15 mil. 25 mil. - - 0,5 12,5 15 16,5 16,5 16 0,5 12,5 15 16,5 16,5 16

CEC 500 mii 5 mil. 20 mii fiz 0,5 jurid. 1 11 13 - - 16 1 13 14 14 14 141 mil. 50 mii jurid

Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 11%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 12%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 12%/an

Transilvania 500 mii 25 mil. 10.000 fiz; 0,35 fiz 1,5 12 14 14 15 15 1,5 12 14 14 15 15100.000 jurid.0,55 jurid

RoBank 10 mil. 10 mil. - 0,5 jurid. 1 14 17 18 19 19 1 14 17 18 19 19-

Romåneasc` 500 mii 15 mil. 10000 fiz 0,35% 1 14 16,5 17,5 18 18,5 1 14 16,5 17,5 18 18,5-

Alpha Bank - - - 1,5 12 13 13,5 14 14,5 1,5 12 13 13,5 14 14,5

Certificate de depozit la termen: 3 luni - 14%; 6 luni - 14,5%; 9 luni - 15%; 12 luni - 15,5%

Romexterra 500 mii 10 mil. - 0,2 1,5 13 15 16 17 17 1,5 13 15 16 17 17

Libra 1 mil. 15 mil. franco franco pf/0,3pj 2 11,5 14 15 16 17 2 11,5 14 15 16 17

ABN-AMRO - 150 mil. - - - - - - - - 2 10 11 11 11 11

ING < 500 mil. lei - - 0,5 10 10 9 - 10 0,5 10 10 9 - 10

> 500 mil. lei - - 0,5 11 11 10 - 12 0,5 11 11 10 - 12

HVB echiv. 2000$ - 0,5 2 12 13 13 12 12 2 12 13 13 12 12Romania

Carpatica 500 mii 50 mil. lei 100.000/p.j. 0,35/0,5 1 12 14 16 16 16 1 14 16,5 17,5 18 18

Volksbank 1.000.000 lei sau echivalent 30000 pf/100000 pj 0,4pf/0,75pj 1 11 12 13 13 13 1 11 12 13 13 13

Piraeus Bank 1.000.000 lei 1.000.000 lei - - 3 12 13 13 13 12 3 12 13 13 13 12

Carduri Visa Electron [i Business \n LEI 12% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Certificate de depozit cu discont \n LEI - 6 luni: 12,19%; 1 an: 17,09% p.a.

MIRO Bank 1.000.000 lei tx. card client - 6 13,5 15 15 - 15 6,5 14 15,5 15,5 - 15,5

RIB 500 mii 500 mii - 0,5 pj 1 14 15 16 17 18 1 14 15 16 17 18

West Bank 500 mii 10 mil. - - 1 14 16,5 17,5 17,5 17,5 1 14 16,5 17,5 17,5 17,5

UniCredit - 150 mil. 5 USD/echiv. 0 1 13 14 14 15 16 1 12 13 13 14 15

Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]`poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor.

Banca

|n lei

persoanefizice

persoanejuridice

taxadeschidere

cont com

isio

n

din

su

ma

rest

itu

it`

(%)

Suma minim` ladepozite

Depuneri ale persoanelor fizice

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

Dobånda

Depuneri ale persoanelor juridice

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

1 lu

n`

3 lu

ni

6 lu

ni

9 lu

ni

12 lu

ni

DobåndaDobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice

Banca

|n valut`

valu

ta

la v

eder

e

la t

erm

en

la v

eder

e(%

/an

) la termen (%/an)

com

isio

n

din

su

ma

rest

itu

it`

(%)Suma minim`

la depozite

la v

eder

e

la t

erm

en

Suma minim`la depozite

Dobånda

la termen (%/an)

Dobånda

Depuneri ale persoanelor fizice Depuneri ale persoanelor juridice

Eurom Bank USD - 500 - 0,5 2 2,5 3 3 3,3 - 1500 0,5 2 2,5 3 3 3,3EUR - 500 - 0,5 2,75 3 3,25 3,25 3,5 5000 20000 0,5 2,75 3 3,25 3,25 3,5

Banc Post USD 500 1000 0,35 0,5 1 1,5 1,75 1,95 2,25 5000 20000 0,5 1 1,5 1,75 1,95 2,25BCR USD 100 1000 0,5 min.1$ 0,5 2 2,5 3 3000 3000 0,5 2 2,5 3

EUR 0,5 2,75 3 3,5 3000 3000 0,75 2,75 3 3,5BRD USD 700 1000 0,5 0,5 1,25 1,5 1,55 1,6 1,65 5000 10000 0,5 1,25 1,5 1,55 1,6 1,65

EUR 400 500 0,5 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 4500 7600 0,5 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7Banca }iriac USD 300 2000 0,5 0,5 1,2 1,35 2 2 3 0 10000 0,5 1,2 1,35 2 2 3

EUR 300 2000 0,5 0,2 2,5 2,6 2,6 2,6 3,2 - 10000 0,2 2,5 2,6 2,6 2,6 3,2RoBank USD 500 20.000 - 0,5 2,25 2,5 2,75 3 500 1000 0,5 2,25 2,5 2,75 3

EUR - 1 3 3,25 3,25 3,5 1 3 3,25 3,25 3,5ABN-AMRO USD min. 20000$ 0,25 0,75 0,8 0,8 0,9 1

EUR min. 20000 0,5 1,5 1,5 1,5 1,55 1,6ING USD 10.000 30.000 0,25 1 1 1,1 - 1,25 0,25 1 1 1,1 - 1,25

EUR 10.000 30.000 0,25 1,74 1,65 1,63 - 1,6 0,25 1,74 1,65 1,63 - 1,6Raiffeisen USD 500 0,5 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5 5000 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5Bank EUR ech. 500$ 0,5 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 3 ech. 5000 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 3Transilvania USD 500 500 0,5pf- 0,5 2,25 3 3 3,25 3,5 ech.1000 0,5 2,25 3 3 3,25 3,5

EUR ech.500$ ech.500$ 0,75pj 0,75 2,5 3,25 3,5 3,75 3,75 ech.1000 0,75 2,5 3,25 3,5 3,75 3,75Romåneasc` USD 300 - 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3 1000 1000 0,5 1,75 2,25 2,5 2,75 3

EUR 300 - 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5 1000 1000 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 2%, 3 luni - 2,5%, 6 luni - 2,75%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3,25%; EURO: 1 lun` - 3%, 3 luni - 3,25%, 6 luni - 3,45%, 9 luni - 3,6%, 12 luni - 3,75%

Alpha Bank USD - 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5 - 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5EUR - 0,25 2,4 2,9 3 3,05 3,15 - 0,25 2,4 2,9 3 3,05 3,15Certificate de depozit nominative - USD: 3 luni - 2,25%, 6 luni - 2,5%, 9 luni - 2,5%, 12 luni - 2,5%; EURO: 3 luni - 2,9%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3,05%, 12 luni - 3,15%

Carpatica USD 500 500$ min. 3$ 0,25 1,75 2,5 2,75 - 3 500 5000 0,25 1,75 2,5 2,75 - 3EUR ech. 500$ ech.500$ min. 3$ 0,25 2,75 3 3,25 - 3,5 ech.500 ech.5000 0,25 2,75 3 3,25 - 3,5

Libra USD - - franco pf/0,3pj 0,5 1,25 1,5 1,75 2 2,25 - - 0,5 1,25 1,5 1,75 2 2,25EUR - - franco pf/0,3pj 0,75 2,5 2,75 3 3,25 3,5 - - 0,75 2,5 2,75 3 3,25 3,5

HVB Romånia USD 100 2000 0,75 0,1 1 1 1 1,03 1,05 - - 0,1 1 1,05 1 1,03 1,12Volksbank USD - 100 0,4pf/0,75pj 0,25 0,75 0,95 1 1 1,05 - 100 0,25 0,75 0,95 1 1 1,05

EUR - 100 0,4pf/0,75pj 0,10 1,5 1,70 1,75 1,85 1,90 - 100 0,10 1,5 1,70 1,75 1,85 1,90Piraeus Bank USD 500 500 0,5 0,3 1,7 2,2 2,4 2,5 2,5 500 500 0,3 1,7 2,2 2,4 2,5 2,5

EUR 500 500 0,5 0,3 2,5 2,9 2,8 2,7 2,4 500 500 0,3 2,5 2,9 2,8 2,7 2,4Carduri Visa Electron [i Business \n USD 1,7% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,5% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`)Certificate de depozit cu discont - EURO: 6luni - 3,71% p.a.; 1 an - 2,35% p.a.; USD: 6 luni - 2,35 % p.a.; 1 an - 2,55% p.a

Romexterra USD - 300 0,2 (min1$) 0,9 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5 - 300 0,9 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5EUR - 300 0,2 (min1€) 1,4 2,9 3,3 3,5 3,7 3,9 - 300 1,4 2,9 3,3 3,5 3,7 3,9

MIRO Bank USD - 100-500 - 1 1,2 1,25 1,4 - 1,5 - 100-500 1,1 1,3 1,35 1,5 - 1,6EUR - 100-500 - 1,25 2,5 2,90 3,00 - 3,30 - 100-500 1,35 2,6 3,00 3,1 - 3,40

RIB USD - 100 0,5 pj 0,5 1,5 2 2,1 2,3 2,5 - 100 0,5 1,5 2 2,1 2,3 2,5EUR - 100 0,5 pj 0,75 2,5 3 3,25 3,3 3,5 - 100 0,75 2,5 3 3,25 3,3 3,5

West Bank USD 1.000 - 0,75 2 2,4 2,5 2,6 2,7 10 mii 0,75 2 2,4 2,5 2,6 2,7EUR ech.1.000$ 1 2,75 2,9 3 3 3 ech.10 mii$ 1 2,75 2,9 3 3 3

UniCredit USD - 5000 0 0,25 1,9 2,4 2,6 2,8 3 - 5000 0,25 1,4 1,8 2 2,2 2,4EUR - 5000 0 0,25 2,5 2,8 3 3,2 3,4 - 5000 0,25 2 2,3 2,5 2,7 2,9

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni

1 3 6 9 12lun` luni luni luni luni

NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel.

la v

eder

e(%

/an

)

Sursa: B`ncile comerciale

Banca Telefon

Eurom Bank 2067075; 08008.45.45.45 (free)

BCR 3120056

BRD 3133200

Banc Post 3361124

Raiffeisen Bank 08008.02.02.02 (free)

Banca }iriac 4100182

CEC 3111119

Banca Transilvania 0264/407150

RoBank 3225700

Banca Romåneasc` 3211602

Alpha Bank 3238983

Romexterra 0265/166640

Libra 2303333

Eximbank 3366162

ABN Amro 2020400

ING 2221600

HVB Romania 2032222

Carpatica 0269/233985

Volksbank 3039300

Piraeus Bank 3036920

MIRO Bank 2121739; 4300770

RIB 3227005

West Bank 0257/285255

UniCredit 3302900

Produsul„Tu decizi dobånda!”

COMPANIA de asigur`ri de via]`Aviva Romånia [i-a majorat, \n cursullunii martie, capitalul social cu 1,5milioane de dolari, de la 14,5 milioanede dolari la 16 milioane de dolari,prin aport de numerar, a declaratLaur Emilian, directorul de mar-keting al companiei.

„|n urma acestei opera]iuni, AvivaRomånia ocup` locul trei din punctulde vedere al capitaliz`rii \n topul so-ciet`]ilor de asigur`ri de via]`. FilialaAviva de pe pia]a romåneasc` repre-zint` cea mai mare investi]ie britanic`\n domeniul serviciilor financiare din

sud-estul Europei“, a afirmat Emi-lian. Primii doi clasa]i sunt AsiromBucure[ti, cu un capital social de637,87 miliarde de lei, [i INGNederlanden - 450,43 miliarde de lei.

Lansat` oficial la 11 octombrie2000, Aviva Romånia a activat pån`la 4 iunie 2002 sub numele deCommercial Union Asigur`ri deVia]` Romånia.

Anul trecut, societatea a raportatvenituri din prime de asigurare de163,9 miliarde de lei (4,96 milioane dedolari), comparativ cu 48,1 miliardede lei (1,65 milioane de dolari) \n

2001. „La 31 decembre 2002, Avivaocupa locul patru \n råndul asigu-r`torilor de via]`, cu o cot` de pia]`de 3,84%. Obiectivul nostru esteclasarea, pån` la sfår[itul acestui an,\ntre primele trei companii de asigu-r`ri de via]` [i dublarea cotei depia]`“, a spus Emilian.

Primele trei clasate \n topul asigu-ratorilor de via]` sunt companiileING Nederlanden, Asirom [i AIGLife.

Anul trecut, Aviva Romånia adeschis cinci agen]ii, num`rul total alacestora ridicåndu-se la 18. Mediafax

Aviva anun]` c` are un capital de 16 mil. $

Ritmul de cre[tere nu se mai justific`

Bancherii cer ajutorul BNR \n „Cazul Petrom“

F`r` rating mai bun,creditarea va fi mai grea

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 COMPANII 7

Ionu] Bonoiu

PRIMUL hypermarket Carre-four din Bucure[ti, deschis lajum`tatea anului 2001, este

operat de societatea Hiproma, unjoint-venture \ntre grupul francezCarrefour [i unul dintre francizoriis`i, grupul Hyparlo, care asigur` [imanagementul firmei romåne[ti.

Grupul Hyparlo a anun]at pentruprimele trei luni ale acestui an o cifr`de afaceri de 10,6 milioane europentru activitatea din Romånia. Po-trivit reprezentan]ilor Hyparlo \ns`,vånz`rile hypermarketului Carre-four au fost duble \n aceast` peri-oad`, \ntrucåt datele contabile aleHyparlo integreaz` doar jum`tatedin rezultatele activit`]ii companieiromåne[ti, cealalt` jum`tate fiindtrecut` \n registrele contabile alefrancezilor de la Carrefour.

|n aceste condi]ii, hypermarketuldin Chiajna, care are \n medie25.000 de vizitatori zilnic, a avut \nprimele trei luni ale acestui an vån-z`ri de peste 21 de milioane deeuro, ceea ce reprezint` o cre[terede 9,2% fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut. |n lei, cifra de afaceria magazinului a crescut, spunreprezentan]ii Hyparlo, cu 19%, \naceea[i perioad`.

„Cifra de afaceri \n Romånia este\n continu` cre[tere de la intrarea

noastr` pe pia]`“, a comentat acesteinforma]ii François Oliver, directo-rul general al Hiproma.

{i totu[i...sc`dere

CU TOATE ACESTEA, cifraglobal` de afaceri a Hyparlo asc`zut \n primele trei luni aleacestui an cu 6% fa]` de perioadasimilar` a anului trecut, dup` cegrupul francez a våndut c`treCarrefour dou` hypermarketuri pecare le opera \n Italia.

La momentul respectiv, GillesVenet, directorul financiar al Hyparlo,spunea c` banii pe care Hyparlo urmas` \i ia de pe urma acestei tranzac]iierau destina]i acceler`rii ritmului dedezvoltare pe pia]a romåneasc`.

Cele dou` hypermaketuri pe careHyparlo le opera \n Italia au realizatanul trecut vånz`ri cumulate de 113

milioane de euro. Pentru compara]ie,hypermarketul din Romånia arealizat anul trecut vånz`ri deaproape 100 de milioane de euro.

Grupul Hyparlo opera anul trecut,\n afara hypermarketului dinRomånia, \nc` 12 hypermarketuri \nFran]a. Cifra de afaceri a acestora acrescut \n primele trei luni ale acestuian cu peste 3%, pån` la 232 demilioane de euro.

De la 35 la 80 demilioane euro

PRIMUL hypermarket din Romåniaa fost deschis la mijlocul anului 2001\n urma unei investi]ii de 35 de mil.euro. Ulterior acesta s-a dezvoltat prinapari]ia unui magazin de articole debricolaj - Bricostore, care a implicatinvesti]ii de 8 milioane euro.

|n acest an va fi deschis un magazinde mobil` Mobexpert, \n timp ce

suprafa]a hypermarketului va fim`rit` de la 8.500 la 10.000 de metrip`tra]i. Pe parcursul anului viitor va ficonstruit un retail-park, care va duceinvesti]ia la 80 de milioane de euro.

Tot \n acest an, \n luna septembrie,va fi deschis [i al doilea hypermarketCarrefour \n zona Orhideelor dinBucure[ti. Compania va \ncepe \nperioada imediat urm`toare lucr`rile

[i la al treilea hypermarket care va fisituat \n partea de est a ora[ului, \nzona Colentina, adic` la ie[irea spreConstan]a [i va fi deschis la \nceputulanului 2004.

Investi]iile implicate de acestecentre comerciale vor fi situate la 35de milioane de euro.

Dup` cele trei magazine dinBucure[ti, compania se va orientac`tre ora[ele cu peste 300.000 delocuitori, urm`toarea ]int` fiindBra[ov, unde francezii au cump`ratdeja un teren. Pe termen lung vorexista pe pia]a romåneasc` 25 dehypermarketuri Carrefour, franceziiurmånd s` dezvolte concepte de ma-gazine adaptate [i pentru ora[e cumai pu]in de 300.000 de locuitori.

Cine vinedin urm`

|N TOAMNA acestui an va ap`reape pia]a romåneasc` [i primulconcurent al Carrefour, un alt grupfrancez, Cora. Hipermarketul Cora,a c`rui construc]ie a \nceput anultrecut, va avea dimensiuni mai maridecåt Carrefour, oficialii Coradeclaråndu-se „speciali[ti \n hiper-marketuri de mari dimensiuni“.Acesta va fi amplasat \n zona de esta ora[ului (Granitul-Pantelimon) [iva implica investi]ii de 50 demilioane de euro.

Suprafa]a sa va fi de peste 15.000de metri p`tra]i [i va realiza, spunreprezentan]ii companiei, vånz`ride peste 100 de milioane de euroanual. Obiectivul final alexpansiunii Cora pentru Romåniaeste de 14 hypermarketuri.

ionut.bonoiu@zf.ro

Vånz`rile Carrefour au crescutcu 9% pe primul trimestru

HypermarketulCarrefour din Bucure[ticontinu` s` \nregistrezecre[teri ale vånz`rilor laaproape doi ani de ladeschidere. Dup`primul trimestru alacestui an vånz`rilemagazinului dinChiajna au dep`[it 21 demilioane de euro, ceeace reprezint` o cre[terede peste 9%, \n euro,fa]` de aceea[i perioad`a anului trecut.

Bogdan Neagu

EL nu a precizat ce sum` va alocaMimel pentru pia]a romåneasc`.„Vom investi sume importante \naceast` ]ar`. Gåndi]i-v` ce vaurma, dac` \ncepem cu 130 demilioane de dolari“, a spusErginer. „Romånia este o ]ar` cuun poten]ial imens [i se vadezvolta puternic \n urm`toriicinci ani“, a ad`ugat el.

Mimel, \mpreun` cu firmabritanic` Orb Estates, au fostselectate de Ministerul Lucr`rilorPublice, Transporturilor [iLocuin]ei (MLPTL) pentru ainvesti 130 mil. $ \n transformareafostei Case Radio \ntr-un complexmultifunc]ional ce va cuprinde unmall, un hotel de cinci stele,apartamente de lux [i un centrude conferin]e, dar [i un spital [i oparcare.

„Lucr`rile vor \ncepe dup`ob]inerea tuturor autoriza]iilor.Noi sper`m s` putem demaraconstruc]ia din var`, pentru atermina prima faz` \n toamnaanului viitor“, a spus Erginer.

El a precizat c` prima etap` aproiectului cuprinde construc]iamall-ului cu o suprafa]` de 36.000de metri p`tra]i, dispus` pe cinciniveluri, a unui centru de afacerice va dispune de o suprafa]` de22.000 mp de spa]ii de birouri, lacare se vor ad`uga parcarea, uncentru sportiv [i spitalul. Pentru

aceast` faz` vor fi alocate 35-40 demilioane de dolari.

„Finan]area va veni din MareaBritanie, avånd \n vedere c`partenerul nostru (n.r. - OrbEstates) are activit`]i \n domeniulfinanciar“, a precizat Erginer.

|n partea a doua va fi construithotelul de cinci stele, un centru deconferin]e [i spa]iile reziden]iale.„Pentru hotel purt`m discu]ii cumai multe lan]uri hoteliere“, amai spus reprezentantul Mimel,f`r` a preciza numele acestora,ad`ugånd doar c` „hotelul artrebui s` aib` standarde ceva mairidicate decåt Marriott“. |ntregproiectul, care se va numiprobabil Dåmbovi]a Center, va fifinalizat peste circa trei ani.

Mimel Insaat este una dintrecele mai importante firme deconstruc]ii din Turcia, \n timp ceOrb Estates este o companie deservicii financiare din MareaBritanie. Potrivit contractuluisemnat cu MLPTL, cele dou`firme vor \nfiin]a o companie carese va ocupa exclusiv de acestproiect, la care ministerul, prinCompania Na]ional` de Investi]ii(CNI) va de]ine o participa]ie de10%. Ministerul pune la dispozi]ieimobilul [i terenul aferent,evaluate la 19 mil. $, iar consor]iulMimel-Orb trebuie s` g`seasc`finan]area, f`r` garan]ii guverna-mentale.

bogdan.neagu@zf.ro

Pe lång` Casa Radio, merge [i o autostrad`

Francezii se felicit` c` s-au concentrat pe Romånia \n detrimentul ItalieiAlexandru Florescu

CONSTRUC}II

Vlad Nicolaescu

DE DOI ANI nici o companie marecu capital majoritar de stat nu fostcotat` la Bursa de Valori Bucure[ti,dar premierul Adrian N`stase afirm`c` listarea unor societ`]i comerciale„puternice“ este \n aten]iaGuvernului.

Prezent vineri la inaugurareanoului sediu al Bursei de Valori,N`stase nu a citat nici un nume alsociet`]ilor „\n aten]ie“ [i chiar a evitats` enumere printre sectoarele posibilecel bancar, \n condi]iile \n care \nultima perioad` sunt discu]ii intensedespre posibila listare a ac]iunilorBCR.

„Cotarea la Burs` a unor societ`]icomerciale puternice, care reprezint`interes pentru toate categoriile deinvestitori, este o m`sur` care se afl` [i\n aten]ia Guvernului. Societ`]icomerciale din sectoare cum suntenergia, comunica]iile, utilit`]ilepublice pot [i trebuie s` acceptecondi]iile de transparen]`, s` fie cotatela Burs` [i s` foloseasc` oportunit`]ilepie]ei de capital pentru a se finan]aprin emisiune de ac]iuni [iobliga]iuni“, a declarat N`stase, care adeschis oficial [edin]a de tranzac]io-nare de vineri, la invita]ia oficialilorBursei

Sergiu Oprescu, pre[edintele BVB amen]ionat c` Bursa a intrat \ntr-onou` perioad`, la finalul c`reiatrebuie s` devin` reprezentativ`pentru economia real` [i recunoscut`pe plan interna]ional.

Oprescu a ad`ugat printredomeniile de activitate men]ionate deN`stase [i sectorul bancar.

Cea mai mare societate romåneasc`din domeniu, Banca Comercial`Romån` este \n curs de privatizare, iarbrokerii sus]in c` listarea acesteia la

Burs` ar reprezenta un pas important\n dezvoltarea pie]ei romåne[ti decapital.

Potrivit [efului Executivului, Comi-sia Na]ional` a Valorilor Mobiliare(CNVM) este datoare s` adoptereglement`rile necesare astfel \ncåtBursa [i celelalte pie]e reglementatede capital s` devin` motoarele econo-miei. N`stase apreciaz` c` eforturileCNVM ar trebui s` vizeze adoptarearapid` a acquis-ului comunitar [ieliminarea corup]iei, prin asigurareatransparen]ei, mai ales „acum cåndGuvernul [i-a asumat r`spundereafa]` de Parlament pe un pachet de legi\mpotriva corup]iei“. Bursa de Valoris-a mutat \n urm` cu dou` s`pt`månidin spa]iul pus la dispozi]ie de BancaNa]ional` \n cl`direa IBC Modern, dincentrul Capitalei.

Cl`direa \i apar]ine omului de afa-ceri Dan Adamescu, care controleaz`,prin compania Nova Trade, societateade construc]ii MegaConsrtruct, socie-tatea de asigur`ri Astra [i alte imobilede afaceri. Contractul de \nchiriere areo valabilitate de patru ani, iar chirialunar` pl`tit` de Burs` este de 14dolari pe metrul p`trat. Spa]iul\nchiriat are o suprafa]` de 890 metrip`tra]i, astfel \ncåt Bursa pl`te[te circa130.000 $ pe an.

vlad.nicolaescu@zf.ro

Listarea marilor companii la burs`,deocamdat` doar „\n aten]ia“ Guvernului

PIA}~ DE CAPITAL

PIA}A PRESEI LIBERE NR. 1, CORP A4, ET. 2, SECTOR 1, BUCURE[TI – ROMÅNIATEL: 021-202.12.82/FAX: 021-202.12.30;

O.P. 33, C.P.131 BUCURE[TI, E-MAIL ZF@ ZF.RO; INTERNET: WWW.ZF.RO

Publica]ie editat` de PUBLIMEDIA INTERNATIONAL S.A. DIRECTOR GENERAL – Mihnea VasiliuGENERAL PUBLISHER – Dana Cristescu

PUBLISHER – Sorin Kosz

SGR: Mihaela Enciu

PRODUC}IE: C`lin Chivu

MARKETING: Adela Fundulea

IT: Cristina D`nilescuBogdan Petre

VÅNZ~RI:Lumini]a Roscioga,

Sorin Matei, Anca Mihalcea,Lumini]a Voicu (traffic)

Lucian M\ndru]` – DIRECTOR (021-202 12 79)Cristian Hostiuc – REDACTOR-{EF (021-202 12 76)

Victor Kapra, Dorin Oancea, Oana Iura[cu – Redactori-[efi adjunc]i

Sorin Påslaru (Finan]e [i afaceri),Crengu]a Nicolae

(Reporteri speciali)

Raluca Badea (ZF English, Dup` Afaceri)

Mirela Luca (Politic) Ionu] Bonoiu (Auto)

Miruna Lebedencu(Profesii),

Bogdan Neagu (Propriet`]i)Lucian P`tr`[escu (Editor foto)

EDITORI

PREPRESS & TIPAR: IMPRIMERIILE MEDIAPRO

Tel: 021-490.82.47, Fax: 021-490.82.42DIFUZARE: NDC S.R.L. TEL.: 021-205.72.00

ISSN 1454– 41 TIRAJ: 15.000

ABONAMENTE: Tel: 021-202.18.42

Tel./Fax: 021-202.18.90, E-mail: abonamente@zf.ro

VÅNZ~RIPUBLICITATE: 021-202.18.77021-202.18.51

(021-202 12 28), (021-202 12 77), (021-202 12 28)

Anun] publicitar privind oferta public` primar` de obliga]iuni municipale emise de Municipiul ORADEA

Oferta public` pentru Emisiunea de Obliga]iuni ORADEA a fost autorizat` de CNVM sub Decizia nr. 1186/15.04.2003

EMITENTUL: Municipiul ORADEA, reprezentat prin Primar, Pia]a Unirii nr. 1-2, ORADEA, jud. Bihor, cod fiscal nr. 4230487/7.07.93OBIECTUL OFERTEI PUBLICE: Vånzarea unui num`r de 100.000 obliga]iuni, emise de Municipiul ORADEA.PRE}UL DE V~NZARE: 1.000.000 lei/obliga]iune;VALOAREA TOTAL~ A EMISIUNII: 100.000.000.000 lei;TIPUL OBLIGA}IUNILOR: Valori mobiliare nominative, emise \n form` dematerializat`, eviden]iate prin \nscriere \n cont;VALOAREA NOMINAL~: la emitere valoarea nominal` este de 1.000.000 lei/Obliga]iune. |mprumutul obligatar se va rambursa \n 2 (doua) rate egale.Valoarea unei rate pentru o obliga]iune este de 500.000 lei astfel c` la maturitate, imprumutul va fi pl`tit integral c`tre investitori.DOBÅNDA: variabila, recalculata trimestrial dupa formula [(BUBID3M+BUBOR3M)/2] + 0,98%; rata dobånzii aferent` primei perioade de plat` este de17% pe an; dobånda se calculeaz` \ncepånd cu data ob]inerii atestatului de \nchidere a ofertei publice de vånzare, emis de CNVM [i se pl`te[tetrimestrial.. Nivelul ratei dobånzii va fi comunicat OEVM [i prin sistemul Bursei de Valori Bucure[ti.PERIOADA DE RAMBURSARE A |MPRUMUTULUI DE C~TRE EMITENT C~TRE INVESTITORI: rambursarea se realizeaz` \n dou` rate egale - primarat` la data de 20.05.2005 [i ultima rat` la a-1080-a zi de la ob]inerea atestatului de \nchidere a ofertei publice de vånzare emis de CNVM.DESTINA}IA FONDURILOR: Fondurile rezultate ca urmare a emisiunii de Obliga]iuni au \n vedere finan]area proiectului de investi]ii „Reabilitarea [imodernizarea str`zilor din Municipiul Oradea“. GARAN}II DIN PARTEA EMITENTULUI: Municipiul Oradea garanteaz` pl`]ile dobånzilor [i ramburs`rile principalului aferente obliga]iunilorMunicipiului Oradea, la termenele de scaden]`, prin \ntreaga sa putere fiscal` [i de impozitare, \n condi]iile legii, conform „Acordului de garantare“parte integrant` a Prospectului de ofert`.TRANZAC}IONARE PE PIA}A SECUNDAR~: Dup` confirmarea de c`tre CNVM a raportului privind rezultatul ofertei [i \nscrierea obliga]iunilor laO.E.V.M., municipiul Oradea va face toate demersurile necesare \nscrierii la cota Bursei de Valori Bucure[ti a obliga]iunilor municipale.INTERMEDIAR: BCR SECURITIES SA cu sediul \n Bucure[ti, Calea Grivi]ei nr. 160, sector 1, \nmatriculat` la R.C. cu nr. J/40/4667/1996, tel.222.37.03/04.GRUPUL DE VÅNZARE: BANCA COMERCIAL~ ROMÅN~ SA, cu sediul \n Bucure[ti, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, \nregistrat` \n Registrul Comer]uluisub nr. J40/90/23.011991, prin urm`toarele sucursale [i agen]ii:

- JUDE}UL BIHOR: Sucursala Jude]ean` Oradea, Str. Dimitrie Cantemir nr. 2 B, Oradea; Agen]ia Republicii, Str. Republicii nr. 8, Oradea;Sucursala Marghita, Str. Republicii nr. 74, Marghita; Sucursala Alesd, Str. Bob\lna nr. 1, Alesd; Agen]ia Salonta, Str. Republicii nr. 1, Salonta;Sucursala {tei, Str. Cuza Voda nr. 9, Stei; Sucursala Beiu[, Str. Samuil Vulcan nr. 11, Beiu[

- MUNICIPIUL BUCURE{TI: Sucursala Izvor, Bdul. Libert`]ii nr. 22, bl. 102, sector 5; Sucursala Unirea, Bd. Unirii nr. 43-45, bl. E2-E3, sector 3;Sucursala Sector 1, Calea Victoriei nr. 155, sector 1; Sucursala Sector 2, Str. Popa Laz`r nr. 8, sector 2; Sucursala Sector 3, Bdul. Decebal nr.11, bl. S14, sector 3; Sucursala Sector 4, Bdul. Unirii nr. 63, bl. F4, sector 3; Sucursala Sector 5, Bdul. Unirii nr. 78, bl. J2, sector 3; SucursalaSector 6, Bdul. Timi[oara nr. 4-6, sector 6; Sucursala Ghencea, Bdul. Ghencea nr. 158, sector 6; Sucursala Plevna, Calea Plevnei nr. 98, sector6; Sucursala Libert`]ii, Bdul. Libert`]ii nr. 1, sector 5; Sucursala Bucure[tii Noi, Bdul. Bucurestii Noi nr. 170, sector 1; Sucursala Universitate,Bdul. Regina Elisabeta nr. 5, sector 3; Sucursala Pantelimon, {os. Pantelimon nr. 291, sector 2; Sucursala Doamnei, Str. Doamnei nr. 14-16,sector 3; Sucursala Lipscani, Str. Eugen Carada nr. 1-3, sector 3; Sucursala Doctor Felix, Str. Dr. Felix nr. 99-101, sector 1; Sucursala {tefancel Mare, Str. {tefan cel Mare nr. 60, bl. 41, sector 2; Sucursala Crånga[i, Calea Crånga[i nr. 10, bl. 19A, sector 6; Sucursala Mihai Bravu, {os.Mihai Bravu nr. 172, bl. 230, sector 2; Sucursala Mo[ilor, Calea Mo[ilor nr. 290, sector 2;

- ALTE JUDE}E: Sucursala Jude]ean` Bra[ov, Bdul. 15 Noiembrie nr. 90A, Bra[ov; Sucursala Jude]ean` Cluj, Str. George Bari]iu nr. 10-12, Cluj;Sucursala Jude]ean` Constan]a, Str. Traian nr. 68; Sucursala Jude]ean` Ia[i, Str. Palat nr. 11, Ia[i; Sucursala Jude]ean` Timi[, Calea Araduluinr. 11, Timi[oara; Sucursala Jude]ean` Bac`u, Str. 9 Mai nr. 11, Bac`u ; Sucursala Jude]ean` Arad, Str. Pene[ Curcanul nr. 14-16, Arad;Sucursala Jude]ean` Satu Mare, Pia]a 25 Octombrie Bl. T4-T6, Satu Mare ; Sucursala Jude]ean` Alba, Str. Bd-ul Regele Carol I nr. 35, AlbaIulia

SUBSCRIEREA OBLIGA}IUNILOR: Subscrierile se pot efectua la sediul intermediarului [i la sediile Grupului de vånzare pe baza pl`]ilor efectuate \ncontul 2511.31-1055.83/ROL deschis pentru BCR SECURITIES SA la Banca Comercial` Romån` - Sucursala Grivi]a, Bucure[ti fie prin ordin de plat`,fie prin depunere de numerar. Orice subscriere efectuat` \n cadrul ofertei publice este revocabil` pån` \n ultima zi de valabilitate a ofertei.

Programul de lucru cu publicul este \ntre orele 9,00 [i 14,00, \n fiecare zi lucr`toare, de luni pån` vineri.Perioada de derulare a ofertei: 10 zile lucr`toare, de la 18.04.2003 ora 9,00 (ora Romåniei) pån` la data de 08.05.2003, ora 14,00 (cu posibilitateaprelungirii acestei perioade sau \nchiderii anticipate, conform normelor \n vigoare), perioada 28.04.2003-04.05.2003 se consider` a fi zile nelucr`toare.Prospectul poate fi consultat la sediile Intermediarului, Grupului de Vånzare [i Prim`riei Municipiului ORADEA.

VIZA DE AUTORIZARE APLICAT~ PE TEXTUL OFERTEI DEFINITIVE NU ARE VALOARE DE GARAN}IE {I NICI NU REPREZINT~ O ALT~ FORM~DE APRECIERE A CNVM CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-ARPUTEA PREZENTA TRANZAC}IILE DE ŒNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI; DECIZIA CERTIFIC~ NUMAIREGULARITATEA OFERTEI |N PRIVIN}A EXIGEN}ELOR LEGII {I ALE NORMELOR ADOPTATE |N APLICAREA ACESTEIA.

EMITENT INTERMEDIARPRIM~RIA MUNICIPIULUI ORADEA BCR SECURITIES S.A.

FZ ABONAMENTE 202.18.42

50 mld. leiinvesti]ii la SaturnSOCIETATEA Saturn investe[teaproximativ 50 miliarde lei pentrumodernizarea hotelurilor Balada,Cerna [i amenajarea unui parc deagrement acvatic \n sta]iune,lucr`rile urmånd s` fie finalizate la1 iunie. Hotelul Balada va fi clasificatla trei stele, aceea[i clasificareurmånd s` primeasc` [i jum`tatedin hotelul Cerna, respectiv 70 decamere. Parcul de grement, denumitAquaparc Balada, va fi situat \ntrehotelurile Hora, Sirena [i Balada [iva con]ine piscine, jocuri, baruri [ispa]ii pentru spectacole. Tour-operatorii str ini au contractat pentruperioada, 8 mai-10 octombrie, peste600 de locuri \n hotelurile Hora,Balada [i Cerna, majoritatea turi[tilorfiind din Germania, Olanda [i Belgia.„Primii turi[ti au venit deja la hotelulHora, care are [i baz` de tratament,iar la 1 mai vor sosi turi[ti str ini \nbaza contractelor cu ITS,Neckermann [i cu tour-operatori dinOlanda. Hotelul va fi aproape plin,iar la mijlocul lunii mai vom deschide[i hotelul Cerna“, a declarat LinicaStan, director general al societ`]ii.Stan estimeaz` pentru acest an ocifr` de afaceri de 200 miliarde lei, \ncondi]iile \n care societatea aloc`anual aproximativ dou` milioane dedolari pentru investi]ii.

Statul pl`te[teconsultantul la ElectricaCONTRACTUL de consultan]` cufinan]are extern` \ncheiat \ntreComisia European` [i BNP Paribaspentru privatizarea Electrica Banat[i Electrica Dobrogea a expirat \nluna martie, iar institu]ia european`nu a aprobat prelungirea acestuia,au declarat surse din sectorulenergetic. BNP Paribas a solicitatautorit`]ilor romåne \ncheierea unuicontract privind activit`]ile r`masede efectuat pån` la finalizareaprocesului de privatizare, \n care s`fie prev`zut` plata unei cote dinonorariul fix, aferent` activit`]ilorulterioare, au precizat sursele citate.Finan]area serviciilor prestate decompania BNP Paribas a fostasigurat`, pån` \n prezent, printr-unprogram Phare. Procesul deprivatizare a celor dou` filiale alecompaniei Electrica este \n faza dedepunere a ofertelor preliminare [ineangajante, care au ca termen deprezentare sfår[itul lunii mai 2003.Reprezentan]ii Ministerului Industriei[i Resurselor estimeaz` c`semnarea contractului de privatizarear putea avea loc \n luna august. Pe„list` scurt`“ a companiilor care vordepune ofertele neangajante se afl`Enel (Italia), EVN AG (Austria),Public Power Corporation (Grecia)[i BKW FMB Energie AG (Elve]ia).Companiile Enel, EVN AG [i PublicPower Corporation au depusscrisori de inten]ie pentruprivatizarea ambelor societ`]ilansate la vånzare, \n timp ce BKWFMB Energie AG [i-a exprimatinteresul doar pentru ElectricaBanat.

Lista MIR pentruprivatizare

MINISTERUL Industriei [iResurselor (MIR) va scoate la

privatizare, \n acest an, majoritateasociet`]ilor din domeniul energetic [iminier, aflate \n portofoliul s`u, audeclarat surse din cadrulministerului. |n acest an va fi ini]iatprocesul de privatizare a unit`]ilorde distribu]ie a energiei electriceElectrica Oltenia [i ElectricaMoldova [i va fi continuat`privatizarea societ`]ilor AvioaneCraiova, IOR Bucure[ti, ElprofBucure[ti, Rompiro Or`[tie, SNMangalia, Uzina Mecanic` Mårsa,MFA Mizil, Uzina Mecaninc`Råmnicu Vålcea, Uzina Mecanic`B`beni, Uzina Mecanic` Dr`g`[ani,Uzina Mecanic` Filia[i, RomaeroBucure[ti, IAR Ghimbav, MecanicaPoiana Rusc`. Totodat`, va fi ini]iat[i procesul de privatizare ainstitu]iilor de cercetare [i proiectaredin portofoliul Ministerului Industriei[i Resurselor [i se va continuarestructurarea Petrotrans Ploie[ti,prin transferul drepturilor deadministrare a bunurilor acestora,aflate \n domeniul public al statului,la societatea Conpet Ploie[ti.|n ceea ce prive[te societ`]ile dinsectorul energetic, privatizareaacestora se va realiza cu uninvestitor strategic, respectiv unoperator cu experien]` \n domeniulfurniz`rii [i distribu]iei energieielectrice pe pie]ele liberalizate [icare dispune de resursele financiare[i manageriale necesare. MinisterulIndustriei [i Resurselor reprezint`statul \n calitate de proprietar la 112agen]i economici, cu un patrimoniutotal, \nregistrat la 1 ianuarie 2003,de 153.441 miliarde lei (4,6 mld.$)

Contract pentruRomelectro \n IndoneziaROMELECTRO a \ncheiat, vineri,cu Societatea Na]ional` deElectricitate din Indonezia, unmemorandum de \n]elegere privindconstruirea unei termocentrale de100 MW \n Kalimantanul de Sud.Contractorul general al proiectuluieste compania Romelectro, iar oserie de firme din Romåniaspecializate \n produc]ia deechipamente energetice vorasigura furnizarea produselor [i ainstala]iilor necesare construiriitermocentralei. „Op]iuneacompaniei indoneziene de a intra\n contact cu firme din Romåniaeste determinat`, printre altele, deexperien]a acestora \n ingineria,fabricarea, montarea [i exploatareagrupurilor de 12 [i 50 MW dinsistemul energetic na]ional [i deoferta favorabil` a furnizorilor deservicii [i echipamente dinRomånia“, se arat` \n comunicatulISPE. Sursa citat` precizeaz` c`Indonezia are o putere instalat` depeste 23.000 MW, iar autorit`]ileinten]ioneaz` s` majoreze, pån` \n2011, aceast` valoare cuaproximativ 10.000 MW. Totodat`,Eximbank Romånia [i BankMandiri Indonezia au \ncheiat undocument privind finan]areaproiectului de construire atermocentralei. Un consor]iu formatdin firme romåne[ti va construi otermocentral` \n Indonezia,valoarea total` a proiectului fiind de90 milioane dolari, se arat` \ntr-uncomunicat al Institutului de Studii [iProiect`ri Energetice (ISPE), careva asigura conceptul [i ingineriaprogramului.

Grupaj realizat din surse Mediafax

PE SCURT

N`stase a deschis oficial[edin]a de tranzac]ionare vineri

Compania de construc]ii Mimel Insaat din Turcia,unul dintre cei doi investitori \n proiectul de laCasa Radio, vrea s` investeasc` [i \n construc]ia deautostr`zi [i de locuin]e, a declarat pentru ZiarulFinanciar Coskun Erginer, director alreprezentan]ei din Romånia a firmei.

Vånz`ri totale Trimestrul I Trimestrul I Varia]ie(mil. euro) 2003 2002Fran]a 232,6 225,3 3,30%Romånia* 10,6 9,7 9,20%Italia** - 23,7 -Total 243,2 258,7 -6%

Sursa: Hyparlo

* Activit`]i integrate \n propor]ie de 50%** Filial` la care s-a renun]at la \nceputul exerci]iului financiar 2003

Cifra de afaceri pe primul trimestru a Hyparlo

Laszlo Raduly

Georgiana Stavarache

GUVERNUL de la Var[ovia a semnattrei acorduri \mpreun` cu o serie deoficiali americani [i cu reprezentan]ii

companiei Lockheed Martin, principalul pro-duc`tor din industria de ap`rare a StatelorUnite. Polonia are nevoie de cele 48 deavioane pentru a se ridica la standardeleNATO, la care a aderat \n 1999. SUA va maiacorda Poloniei un credit guvernamentalpreferen]ial, cu o rat` mic` a dobånzii, dincare cea mai mare parte va fi rambursat`dup` 2010.

Al treilea acord semnat vineri vizeaz` unprogram de investi]ii \n valoare de cel pu]in6,3 mld. $, \n urm`torii zece ani, re-prezentånd „pachetul de compensa]ii“pentru cump`rarea avioanelor F-16. Anali[tiiestimeaz` \ns` c` aceste investi]ii vor dep`[i

12 mld. $. Autorit`]ile de la Var[ovia [i-auexprimat speran]a c` investi]iile anticipatevor stimula produc]ia intern` de tehnologie ainforma]ei, contribuind totodat` [i lareducerea ratei [omajului, care se ridic` la18%.

„Este contractul secolului“, a spus ministrulpolonez al ap`r`rii, Jerzy Szmajdzinski.

Investi]ii Motorola,Northrop, GM

PRINTRE companiile care [i-au manifestatinten]ia de a investi \n Polonia se remarc`

General Motors (GM), care dore[te s` \[imodernizeze centrele de activitate din aceast`]ar` [i s`-[i creasc` exporturile anuale pån` la600 de milioane de dolari.

De asemnea, produc`torul de echipamentede telecomunica]ii Motorola va construi ore]ea de comunica]ii destinat` situa]iilorexcep]ionale.

Compania Pratt & Whitney, din cadrulgrupului american United TechnologiesCorp., va construi motoarele aparatelor F-16,iar produc`torul de armament NorthropGrumman Corp. va fi \ns`rcinat cuconfigurarea sistemelor radar. Reprezentan]iiNorthrop au ad`ugat c` grupul inten]ioneaz`

s` realizeze [i alte investi]ii, dar nu aufurnizat detalii suplimentare.

Printre firmele poloneze incluse \nprogramul de investi]ii se num`r` companiilecare dezvolt` aplica]ii software Computer-land [i Prokom.

„Este vorba de cel mai mare program deinvesti]ii semnat pån` acum. |n acest fel,investi]iile americane \n Polonia s-ar puteadubla“, a apreciat ambasadorul SUA laVar[ovia, Christopher Hill.

UE, nemul]umit`AUTORIT~}ILE poloneze au semnatmiercuri tratatul de aderare la UniuneaEuropean`, \n 2004.

Cu toate acestea, ele au optat pentru unpartener american \n domeniul ap`r`rii, \npofida ofertelor \naintate o serie de rivalieuropeni.

Al`turi de Lockheed Martin, pentru acestcontract au concurat [i consor]iul suedezo-britanic BAE Systems-Saab, care produceavioanele Jas-39 Gripen, [i grupul francezDassault Aviation, care produce Mirage 2000-5. Atitudinea Cabinetului de la Var[ovia astårnit nemul]umire \n råndul sectoruluicorporatist al UE.

|n plus, Polonia [i-a manifestat adeziuneafa]` de politica Statelor Unite cu privire laIrak, dup` ce autorit`]ile au deta[at trupemilitare \n aceast` ]ar`.

Strategia a atras criticile oficialilor francezi,care au apreciat c` Polonia este „calul troian“din Europa al administra]iei de laWashington.

georgiana.stavarache@zf.ro

Guvernul polonez a avut de ales \ntre avioane americane, britanice [i franceze

Bursele urc`, dar dolarulnu ]ine pasul

Polonia a \ncheiat un contractpentru cump`rarea a 48 deavioane militare americane F-16 pentru 3,5 miliarde dedolari, cea mai important`tranzac]ie din domeniulap`r`rii semnat` vreodat` de o]ar` din Europa de Est. |nschimb, Polonia va beneficiade investi]ii americane care arputea dep`[i 12 mld. $.

Premian]ii contractelorde reconstruc]ie a Irakului

8 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

POLONIA

SUAGLOBAL

PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.ABucure[ti, Pia]a Presei Libere Nr.1, Casa Presei Libere, Corp A4, Et.2, sector 1,

departamentul Abonamente, Tel. 2021842, Fax 2021890

FIRME PARTICULARECalliope Press - Ploie[ti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr.36 - Tel. 044/114052Currier Press - Bra[ov - Bra[ov - Str. Traian Grozavescu Nr.7 - Tel. 068/470474Inter Press Sport - Bucure[ti - Str. Hristo Botev Nr.6, parter, sector 3 - Tel. 01/3138507Info Euro Trading - Bucure[ti - Splaiul Independen]ei Nr. 101A - Tel. 01/2221829Zircon Media - Bucure[ti - Bd. N. Grigorescu Nr.29A, bl. N22, sc.B, et.2, ap.38, sector

3 - Tel.01/3403109MT Press - Bucure[ti - Bd. Basarabia Nr.256, incinta Faur - Tel 2554815

Satu Mare - Maramure[ - Str. Trandafirilor Nr.10 - Tel 061/841922T\rgovi[te - D\mbovi]a - Bd. Independen]ei Nr. 17bis - Tel. 045/632440Tg. Jiu - Gorj - Bd. N. Titulescu Nr. 26, parter - Tel. 053/214593Timi[oara - Timi[ - Str. 16 Februarie Nr. 15 - Tel. 056/194138 Drobeta Turnu Severin - Mehedin]i - Bd. Revolu]iei Nr. 14, bl. N4, sc.B,

ap.17 - Tel. 052/318582Slatina - Olt - Str. Arinului Nr.6, bl. B8, sc.D, et.2, ap.11 - Tel. 049/422628Zal`u - S`laj - Str. Voievod Gelu, Bl. E11, sc.A, parter, ap.1 - Tel. 060/610297Br`ila - Br`ila - Str. Gala]i, Arena Central`, bl. Central - Tel. 039/619938Ro[iorii De Vede - Teleorman - Str. 1 Decembrie Nr.30 - Tel. 094/140862Giurgiu - Giurgiu - Str. Eroilor Nr.7 - Tel. 095/139672Ia[i - Ia[i - Str. Pacurari Nr. 58, bl. 581, ap.6 - Tel. 032/277448Buz`u - Buz`u - Str. Unirii Sud, bl. S2, sc.B, ap.17 - Tel. 038/712429Deva - Hunedoara - Aleea Panselu]elor Bl.27, ap.10 - Tel. 038/712429Piatra Neam] - Neam] - Str. Mihai Eminescu Bl.8, sc.A, ap. 36 - Tel. 033/219261

FILIALE RODIPETAlba - Alba-Iulia - Str. Luceaf`rului Nr.7, bl. C2, ap.1 - Tel 058/834105Arad - Arad - Str. Victoriei Nr.41-43 - Tel. 057/254434Arge[ - Pite[ti - Str. Exerci]iului Nr.208 - Tel. 048/251671Bac`u - Bac`u - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel. 034/181520Bihor - Oradea - Str. Roman Ciorogariu Nr.12 - Tel. 059/463334Bistri]a - Bistri]a - Str. Liviu Rebreanu Nr. 48 - Tel. 063/214364

Boto[ani - Boto[ani - Str. Po[tei Nr.5 - Tel. 031/586993Bra[ov - Bra[ov - Str. G`rii Nr. 9 - Tel. 068/419181Br`ila - Br`ila - Str. Danubiului Nr. 6 - Tel. 039/615976Buz`u - Buz`u - Str. 1 Decembrie Nr. 3 - Tel. 038/710826Cara[ - Re[i]a - Str. G.A. Petculescu Nr. 11, bl.11, sc.2, ap. 2 - Tel. 055/213579C`l`ra[i - C`l`ra[i - Str. Eroilor Nr.3-5 - Tel 042/311090Cluj - Cluj - P-]a G`rii Nr. 4-5 - Tel. 064/433620Constan]a - Constan]a - Str. Cri[ana Nr.29 - Tel. 041/615336Covasna - Sf. Gheorghe - Str. Ciucului Nr 55 - Tel. 067/351126D\mbovi]a - T\rgovi[te - Str. C. Brancoveanu Nr. 38 - Tel. 045/612896Dolj - Craiova - Str. S. Barnu]iu Nr. 34 - Tel. 051/124756Gala]i - Gala]i - Str. Lahovari Nr. 6 - Tel. 036/311730Giurgiu - Giurgiu - B-d. CFR Nr. 8 - Tel. 046/216120Gorj - Tg. Jiu - Str. Victoriei Nr.126 - Tel. 053/219733Harghita - Miercurea Ciuc - Str. Timi[oarei Nr. 38 - Tel. 066/171418Hunedoara - Deva - P-]a G`rii Nr. 2-4 - Tel. 054/213007Ialomi]a - Slobozia - Str. Matei Basarab, bl. D4, parter - Tel. 043230554Ia[i - Ia[i - Str. P`curari Nr. 13 - Tel.032/214469Maramure[ - Baia Mare - Str. G`rii Nr.29, ap.5 - Tel.062/224915Mehedin]i - Tr. Severin - Str. Aurelian Nr.46 - Tel. 052/311673Mure[ - Tårgu. Mure[ - Str. Tudor Vladimirescu Nr.74 - Tel. 065/214147Neam] - Piatra Neam] - Str. Petru Rare[ Nr. 9 - Tel. 049/430166Prahova - Ploie[ti - Str. Meridiane Nr.2 - Tel. 044/110447Satu Mare - Satu Mare - Str. Grivi]ei Nr.2 - Tel.061/737719Salaj - Zal`u - Str. M. Viteazu Nr.15 - Tel. 060/662836Sibiu - Sibiu - P-]a 1 Decembrie 1918 Nr. 6 - Tel. 069/210047Suceava - Suceava - Str. M. Emineacu Nr.5 - Tel.030/226556Teleorman - Alexandria - Str. 1 Mai, bl. 1618, ap.62 - Tel. 047/311621Timi[ - Timi[oara - Str. Republicii Nr. 28 - Tel. 056/190966Tulcea - Tulcea - Str. Victoriei Nr.52 - Tel. 040/517863Vaslui - Vaslui - Str. Republicii Nr. 1 - Tel. 035/318587V\lcea - Rm. V\lcea - Str. Cerna 21A - Tel.050/733604Vrancea - Foc[ani - Str. Unirii Nr 37 - Tel. 037/225100Bucuresti - Filiala 1 - Pia]a Presei Libere Nr.1, sector 1 - Tel. 01/2244627

Filiala 2 - Str. Teiul Doamnei Nr.1 - Tel. 01/2422650Filiala 3 - Sos. Olteni]ei Nr.188 - Tel. 01/3325976Filiala 4 - Str. Alexandriei Nr.1 - Tel. 01/4232995

Unde pute] i face abonamente pentru

Georgiana Stavarache

DOLARUL a \ncheiat s`pt`månatrecut` \n sc`dere cu 1,2% fa]` deeuro, \ntrucåt investitorii sunt din ce\n ce mai pesimi[ti cu privire laeconomia Statelor Unite. Monedaunic` european` s-a men]inut \napropierea cota]iei de 1,0885 dolaripentru un euro. |n cadrul [edin]eibursiere de joi, euro a urcat lavaloarea maxim` din ultima lun`, de1,0975 dolari pe unitate.

Dolarul s-a depreciat [i fa]` de yen.Cursul de schimb yen/dolar a oscilatvineri \ntre 119,58 [i 119,81 yeni peunitate, \n contextul \n care pie]eleoccidentale se preg`teau pentruvacan]a de Pa[te.

Un raport publicat de RezerveleFederale (banca central` a SUA) \ncursul s`pt`månii trecute indica o

sc`dere de 0,5% a produc]iei \n StateleUnite pe luna martie, \n timp cemajoritatea anali[tilor se a[teptau laun declin de 0,2%. Depreciereadolarului a fost limitat` de evolu]iafavorabil` de joi a burselor de ac]iuni.Indicele industrial Dow Jones acrescut cu un procent joi, atingåndvaloarea de 8.337,65 puncte. Vineri,bursele americane au fost \nchise.

Pe \ntreaga s`pt`mån` trecut`,Dow Jones s-a apreciat cu 1,6%,Nasdaq a cå[tigat 4,9%, iar S&P acrescut cu 2,9%.

Aproape o treime din companiileincluse \n indicele S&P 500 [i-auprezentat rezultatele financiaretrimestriale, \n ultimele zile,investitorii fiind pl`cut surprin[i c`rapoartele au confirmat sau audep`[it \n sens pozitiv a[tept`rile depe pia]`. |ns` investitorii prefer` s`

r`mån` pruden]i. Pre]ul petrolului acrescut joi cu aproape cinci procente [ia dep`[it pragul de 30 de dolari pebaril, pie]ele anticipånd decizia OPECprivind reducerea produc]iei, \ncadrul reuniunii de urgen]` prev`-zut` pentru s`pt`måna viitoare.

La bursa din New York, barilul setranzac]iona la un pre] de 30,55 dolari,cea mai \nalt` valoare din ultimeledou` s`pt`måni.

|n acela[i timp, petrolul s-a scumpitcu 86 de cen]i pe pia]a londonez`, la25,85 de dolari pe baril.

Pretextul acestei noi ascensiuni afost atitudinea Iranului, al doileamare exportator de petrol din cadrulOPEC, care a solicitat organiza]iei s`reduc` limitele oficiale de produc]ie,pentru a evita o sc`dere dramatic` apre]ului.

georgiana.stavarache@zf.ro

Andreea Melinte-Iacobina

„PERFORMAN}A din primultrimestru a corespuns a[tept`rilor. Cutoate acestea, rezultatele noastre aufost umbrite \n mod evident deprocesul intentat Philip Morris USA“,a declarat Louis C. Camilleri,pre[edinte [i director executiv alAltria Group Inc.

Agen]iile de evaluare financiar`Standard & Poor’s, Moody’s [i Fitchau luat m`suri \n privin]a ratingurilorAltria care au \mpiedicat accesul gru-pului pe pia]a de obliga]iuni, din cau-za hot`rårii judec`tore[ti \n procesul\n care a fost implicat` divizia ame-rican`. Ca urmare, Altria a apelat la li-niile de credit cu re\nnoire automat`pentru a rambursa obliga]iunile ajun-se la scaden]` [i a finan]a necesit`]ilecurente de func]ionare, suspendån-du-[i totodat` programul de r`scum-p`rare de ac]iuni pån` la redobån-direa accesului pe pie]ele de capital.

|n ciuda acestor obstacole, Altria[i-a reiterat obiectivul privind profitulpe 2003, prev`zut la 4,60-4,70 do-

lari/ac]iune \n data de 29 ianuarie.Veniturile nete ale grupului s-au dimi-nuat cu 5,7% \n primul trimestru, fa]`de perioada corespunz`toare a anului2002, la 19,4 miliarde de dolari, \n ur-ma unei tranzac]ii cu Miller BrewingCompany (Miller) [i a sc`derii cu 1,2miliarde de dolari a vånz`rilor detutun pe pia]a american`.

La sfår[itul lunii februarie, consiliulde administra]ie al grupului a aprobatun program de r`scump`rare aac]iunilor de trei miliarde de dolari. |nprimele trei luni ale anului, primulproduc`tor american de ]igarete aalocat 689 milioane de dolari pentruachizi]ionarea a 18,7 milioane detitluri proprii.

Destinat` s` majoreze profitul peac]iune prin reducerea num`ruluide titluri \n circula]ie, aceast`politic` a fost subit abandonat` lasfår[itul lunii martie din cauzahot`rårii unui judec`tor din Illinois,care a stabilit vinov`]ia PhilipMorris USA de a-i fi \n[elat pefum`tori, l`såndu-i s` cread` c`]igaretele „light“ sunt mai pu]in

periculoase pentru s`n`tate decåtcele normale. Philip Morris USA a\nregistrat, \n primul trimestru, osc`dere a volumului de vånz`ri de16,1%, la 43,8 miliarde de unit`]i.Totu[i, compania [i-a consolidatpozi]ia pe pia]a originar`, ajungånds` aib` o cot` de 48,3% din vånz`riletotale, fa]` de 48,1% \n trimestrulpatru din 2002.

|n schimb, vånz`rile realizate dePhilip Morris International Inc.(PMI), divizia care reune[teactivit`]ile interna]ionale ale AltriaGroup din sectorul tutunului, aucrescut cu 3,6%, la 190,7 miliarde deunit`]i, datorit` performan]elor dinEuropa Central` [i de Est, Asia [iAmerica Latin`, umbrite par]ial desc`derea livr`rilor \n Europa de Vest[i Orientul Mijlociu.

|n Europa Central`, OrientulMijlociu [i Africa, volumul vånz`rilora sporit cu 6,2%, \n urma cre[terilorsolide din Republica Ceh`, Polonia,Romånia [i Turcia, temperate \ns` dereducerea livr`rilor din Arabia Sau-dit`, Egipt, Israel [i Liban, reflectånddeteriorarea \ncrederii consumatorilor[i sentimentele antiamericane.

Volumul vånz`rilor vest-europenea sc`zut cu 2,2%, din cauzadeclinurilor consemnate \n Fran]a,Germania [i Italia.

|n Asia, vånz`rile PMI au urcat cu5,1%, iar \n America Latin` au sporitcu 4,4%.

SUA

Ucraineni buni de plat`COMPANIA ucrainean` de petrol [igaze Naftogaz Ukraini este pe cales` solu]ioneze o disput` cu grupulrus Gazprom, legat` de o datorie de1,4 miliarde de dolari, a declaratdirectorul Naftogaz, Iuri Boiko, citatde Reuters. „Vom transmitedocumentele pån` la 1 iulie. Amg`sit o schem` convenabil` pentruGazprom“, a declarat Boiko \ncadrul unei conferin]e de pres`. |n2001, Ucraina [i Rusia au semnatun acord istoric privindrestructurarea unor datorii demilioane de dolari aferente livr`rilorde gaze, care urma s` pun` cap`tunei dispute \ndelungate care atensionat rela]iile dintre cele dou`state vecine timp de cå]iva ani. |ns`\n]elegerea referitoare la lansareaunei emisiuni de eurobonduri de 1,4miliarde de dolari pentru acoperireadatoriilor acumulate \n 1999-2000 aintrat \n impas cånd Gazprom arefuzat s` accepte obliga]iunile dincauza unor probleme fiscale.

ABN AMROrisc` \n Brazilia

ABN AMRO [i-a asumat riscul de ainvesti \ntr-una dintre cele maifragile economii din America Latin`,prin preluarea suprinz`toare aBanco Sudameris Brasil, auapreciat o serie de anali[ti cita]i deReuters. Grupul bancar olandez [i-adezv`luit planul de a cump`raSudameris de la banca italian`IntesaBCI, \n schimbul sumei de688 milioane de euro, reprezentåndnumerar [i ac]iuni ale ABN AMROReal, a patra mare banc` dinsectorul financiar brazilian. „Situa]iaeconomic` a Braziliei seamelioreaz`, dar este \nc` riscant`“,a declarat analistul Renate Branddin cadrul FBS Bankiers, ca reac]iela anun]ul de cump`rare. ABNAMRO a indicat c` noua banc`format` prin unificarea Real [iSudameris Brasil va ocupa locul alpatrulea pe pia]a brazilian` \nfunc]ie de valoarea depozitelor [icreditelor, precum [i locul al cincileadup` valoarea activelor, pe bazadatelor din decembrie 2002.

Aventis ia 10%din Rhodia

PRODUC~TORUL demedicamente Aventis a anun]atc` a \ncheiat un acord cu CreditLyonnais privind vånzarea unuipachet de 9,9% din ac]iunilefirmei de produse chimicespeciale Rhodia, informeaz`Reuters. Compania franco-german`, care vinde activele deimportan]` secundar` dinportofoliu pentru a se axa pedomeniul farmaceutic, [i-a redusparticiparea la capitalul Rhodia la15,3% prin intermediul tranzac]iei,care va fi finalizat` la sfår[itul luniicurente. Valoarea tranzac]iei seva baza pe pre]ul de pia]` alac]iunilor Rhodia din ziuaprecedent` \ncheierii tranzac]iei, aindicat Aventis, care a ad`ugat c`va continua s` fie expus` lafluctua]iile pre]ului ac]iunilorRhodia \n urm`torii cinci ani. |nacest mod, Aventis va putea

profita de o eventual` reaprecierea ac]iunilor Rhodia legat` derelansarea economic` [i depunerea \n aplicare a planului derestructurare a grupului.

Tesco intr`\n Turcia

FIRMA turc` de distribu]ie Kipa aanun]at c` a convenit s` vånd` unpachet majoritar din ac]iuni re]eleibritanice de supermarketuri Tesco,interesat` de extinderea prezen]eisale pe pie]ele statelor emergente,informeaz` Reuters. Kipa a informatconducerea bursei din Istanbul c` asemnat un acord cu Tesco privindvånzarea unui pachet de 84,33%din ac]iunile sale clasa A. Anterior,Tesco a anun]at c` a semnat uncontract condi]ionat de cump`rare aanumitor categorii din ac]iunile Kipa.Semnarea contractului definitiv vaavea loc \n acest an, dup`\ndeplinirea unui num`r de condi]ii,a mai indicat grupul britanic. Sumamaxim` pl`tibil` pentru \ntregulcapital al Kipa a fost de 118milioane de dolari (75 milioane delire sterline). Kipa a indicat c`firmele au c`zut de acord asupraunui pre] de 117,7 milioane dedolari pentru capitalul s`u. Ac]iunileKipa erau \n sc`dere cu 4,29% \njurul orei 08.00 GMT, fiind cotate la13.300 lire (8 cen]i americani), \ntimp ce indicele de referin]` albursei cobora cu 0,15%.

Cump`r`torpentru Grundig

DIRECTORUL executiv [iadministratorul judiciar al Grundigau prezentat Beko o nou` ofert`prin care sper` s` tentezecompania turc` s` preiaproduc`torul german de televizoare[i aparate radio, transmite Reuters.Grundig, marc` de electronice aflat`\n declin de cå]iva ani, a solicitatdeclan[area procedurii de intrare \nincapacitate de plat`, dup` ceexportatorul turc de electrocasniceBeko a anun]at, la \nceputul lunii, c`a renun]at s` cumpere un pachetmajoritar din ac]iunile sale.Publica]ia german` Welt amSonntag a indicat c` directorulGrundig, Eberhard Braun, [iadministratorul judiciar SiegfriedBeck au propus ca b`ncilecreditoare ale companiei s` anuleze150 milioane de euro din datoriilevechi. Ei au propus, de asemenea,transferul obliga]iilor Grundig fa]` defondurile de pensii c`tre unorganism de stat. Oficialii Grundignu au putut fi contacta]i pentru acomenta informa]ia. Compania a\ncercat ani \ntregi s` g`seasc` unpartener care s`-i asiguresupravie]uirea. |n prezent,personalul s`u este format din3.500 de salaria]i \n \ntreaga lume,comparativ cu num`rul de pestezece ori mai mare de angaja]i de lafinalul anilor ‘80. Parte a grupului decompanii Koc, Beko spera c`achizi]ionarea Grundig va extindeprezen]a Koc pe pia]a european`de electrocasnice, dup`cump`rarea mai multor firme micide pe continent. Motivul pentru careBeko a renun]at la achizi]ie nu a fostcomunicat.

Grupaj realizat din surse Mediafax

PE SCURT

ACCOUNTANTInternational Trading House is looking for an experiencedindividual able to support the company’s developmentplans in local market

Candidate profile- have at least 3 years of experience in similar position- have un university degree in economic studies- have excellent knowledge of Romanian accounting and

taxation- have knowledge of custom regulation in respect of export- have good PC knowledge (MS Office, Excell, SUN could

be a plus)- be a well-orgenized, structured and reliable person - be fluent in English

Role- controls all accounting transactions in the book- controls calculation and timely payment taxes to Budget- controls debts collection and account payables- controls the cheking of physical inventory, cash, fixed

assets, balances of acct. payable and receivable

Please send your CV and letter of intend to spiridonv@acti.ro

Compania Valoarea Tipul(mil.$) contractului

Bechtel Corp. 680 generalHalliburton 7 petrolWashington Group International 100 generalPerini Corp. 100 generalFluor Corp. 100 generalInternational Resources Group 7 asistarea popula]ieiStevedoring Services America 4,8 restaurarea porturilor

Profitul Altria scade cu 7,6%pe primul trimestru

Grupul Altria a raportat pentru primul trimestru alanului o sc`dere de 7,6% a profitului net, la circa2,2 miliarde de dolari, informeaz` un comunicat algrupului cunoscut anterior sub denumirea dePhilip Morris Companies Inc.

Cine are contracte

Georgiana Stavarache

COMPANIA american` din in-dustria construc]iilor, Bechtel GroupInc., a \ncheiat cu USAID (Agen]iaStatelor Unite pentru DezvoltareInterna]ional`) cel mai mare contractde pån` acum pentru reconstruc]ia \nIrak. Bechtel va participa la re-construc]ia infrastructurii irakiene, iarlucr`rile pot beneficia de finan]are depån` la 680 mil. $,informeaz` presainterna]ional`.

Grupul va realizalucr`ri de reabili-tare a sistemelor dealimentare cu ap`potabil` [i a infras-tructurii de cana-lizare.

De asemenea, Be-chtel se va ocupa [ide repararea centra-lelor de distribu]iede electricitate. Lu-cr`rile se vor ex-tinde asupra cl`di-rilor guvernamen-tale, a institu]iilorde \nv`]`m\nt [i aspitalelor. Primafaz` a lucr`rilor vanecesita fonduri de34,6 mil. $, \ns` con-tractul prevede o fi-nan]are de pån` la680 de mil. $.

|n acest context, proiectul cå[tigatde Bechtel este de departe cel maiimportant acord \ncheiat de USAIDpån` acum, din ansamblul de pro-iecte de reconstruc]ie din Irak, a c`rorvaloarea este estimat` pentru \nceputla aproximativ 1,7 mld. $.

Grupurile str`ine interesate deprogramul de reconstruc]ie [i-auexprimat nemul]umirea c` rivaliiameriani sunt avantaja]i de trata-mentul preferen]ial al USAID. Po-trivit Financial Times, autorit`]ile auprecizat c` alegerea Bechtel estejustificat` de legisla]ia american`privind proiectele guvernamentale,care sunt destinate \n exclusivitatecompaniilor autohtone.

Pe de alt` parte, USAID a ad`ugatc` Bechtel ar putea executa aproapejum`tate din lucr`rile anticipate cuajutorul unor parteneri str`ini.

Bechtel are o experien]` de peste100 de ani, fiind specializat \nconstruc]ii, servicii tehnice [i deinginerie. |n perioada anilor ‘30,compania a contribuit la construc]iaBarajului Hoover.

Dup` 50 de ani, Bechtel a de-finitivat lucr`rile latunelul de sub Ca-nalul Månecii, careface leg`tura dintreMarea Britanie [iFran]a.

Printre membriiConsiliului de Con-ducere se num`r`George Shultz, fostsecretar americande stat, [i CasparWeinberger, care aocupat pozi]ia desecretar american alap`r`rii.

Pån` acum, auto-rit`]ile de la Wa-shington au pre-zentat nou` pro-iecte care vizeaz`lucr`rile ini]iale dereconstruc]ie [i au\ncheiat, deja, treiacorduri cu ovaloare total` de19,7 milioane de

dolari. |n urm`toarea perioad`,USAID inten]ioneaz` s` ofere altecinci contracte.

Primul vizeaz` operarea aeropor-turilor din acest stat, inclusiv admi-nistrarea transporturilor umanitarecare sosesc pe cale aerian`.

Proiectul urm`tor are \n vedereopera]iuni de ordin logistic -depozitarea m`rfurilor, sistemulvamal [i aprovizionarea cu ap`\mbuteliat`.

|n plus, USAID lansez` dou`proiecte pentru restructurarea siste-mului medical [i a \nv`]`m\ntului(modernizarea institu]iilor de profil,preg`tirea corpului profesoral [itip`rirea manualelor [colare).

Planul Statelor Unite de a refaceeconomia irakian` depinde deeliminarea rapid` a sanc]iunilorONU, au apreciat, la sfår[ituls`pt`månii trecute surse oficialeamericane. Acestea au ar`tat c`,dac` ONU nu va \nl`tura \ncåteva s`pt`måni sanc]iunileimpuse \n 1990, embargoul va\mpiedica activitatea economic`[i va accentua riscurileinfla]ioniste. Nu se [tie cåt derapid va r`spunde comunitateainterna]ional` la solicitareapre[edintelui SUA, George W.Bush, de a elimina sanc]iunile,deoarece mul]i consider`interven]ia acestuia drept oprovocare direct` adresat`Consiliului de Securitate de atrece peste obiec]iile cu privire lar`zboiul declan[at de SUA \nIrak.

Contractul secolului pentru Var[ovia Pentru fiecare dolar primit pentru avioanele F16 americanii vin cu investi]ii de 4 dolari

Mirela Luca

PRE{EDINTELE liberal Theodor Stolojan asus]inut, såmb`t`, \n fa]a celor aproxima-tiv 700 delega]i la Congresul de fuziune

UFD-PNL, cel mai virulent atac la adresa PSD,de la preluarea conducerii liberale. Discursulliderului liberal marcheaz` o schimbare notabil`fa]` de PSD, partid al`turi de care Stolojan, \nurm` cu cåteva luni, nu excludea o guvernarecomun` dup` alegeri. Dar, \n ciuda atacului dural pre[edintelui liberal, PNL r`måne deschisoric`rei variante de alian]`.

Stolojan versus PSD|N DISCURSUL s`u de aproape o or`, Stolojan afolosit sintagma „PSD-partid stat“ de nu maipu]in de 22 de ori: „PSD a deturnat rezultatulalegerilor locale din 2000.

Ast`zi 80% din primarii [i consilierii localisunt \nregimenta]i \n PSD, de[i acest partid aob]inut la alegerile locale o treime din num`rulprimarilor [i consilierilor“; „PSD a favorizatcre[terea corup]iei \n Romånia, iar baronii cen-trali [i locali ai PSD se afl` \n centrul scandalu-rilor de corup]ie“... „PSD a format o adev`rat`cast` a baronilor locali [i centrali, cl`dit` pecorup]ia \n cre[tere [i risipa f`r` ru[ine a banuluipublic, pe clientelism politic, voluntarismul [iarbitrariul la guvernare, pe instabilitatea legis-lativ` [i birocra]ia excesiv`, pe multiplicarea f`r`precedent a dimensiunii [i interven]iei statului\n economie [i societate“. Convingerea lui Sto-lojan este c` actuala putere are o politic` guver-namental` periculoas` pentru democra]ia romå-neasc`. Pre[edintele liberal a formulat o lung`

list` de cereri Guvernului, de la tribuna Congre-sului extraordinar: deblocarea accesului opo-zi]iei la postul public de televiziune, dezbaterea\n Parlament a oric`ror modific`ri de taxe [iimpozite. Discursul lui Stolojan a fost punctat deaplauzele delega]ilor la Congres.

PNL face glumi]e cu PSDVASILE DÅNCU, ministrul informa]iilor, care\n ultima vreme [i-a f`cut un obicei din a

r`spunde imediat tuturor du[manilor PSD-ultima oar` a lansat \n 48 de ore o carte prin cares` replice C`r]ii Negre a guvern`rii PSD, editat`de PD - a ap`rut, dup` Stolojan la trei ore. „PNLeste un partid de buzunar... Romånia liberal`este o utopie“, a replicat Dåncu. |n ceea ceprive[te calificarea „PSD-partid stat“ - la råndulei un cli[eu al opozi]iei - ministrul a r`spunsr`ut`cios: „Nu este de vin` PSD pentru c` PNLtrece printr-o criz` politic` [i de trei ani nu seridic` la mai mult de 10% \n sondaje“. |n ulti-mele sondaje de opinie PNL a fost creditat cu 14-16%. PNL a trecut imediat la figuri de stil, com-paråndu-l pe Dåncu cu ministrul informa]iilorirakian Mohammed Said Sahaf: „La fel ca [i mi-nistrul lui Saddam, [eful propagandei PSD nea-g` realitatea“. „Pentru a nu mai induce lumea \neroare, \i vom cump`ra domnului Dåncu obasc` revolu]ionar` care l-ar putea ajuta \ntr-oeventual` carier` interna]ional` \n ]`rile de tipulIrakului husseinian“, afirm` Nicol`escu.

Liberalii, \nc` singuri

DUP~ fuziunea de såmb`t` cu UFD, liberaliise afl` foarte aproape de linia de start a cam-paniei electorale, un fel de moment zero \nceea ce prive[te politica de alian]e. Ultimulpas pe care-l mai au de f`cut este fuziunea cuPNL Cåmpeanu, care \ncheie un lung procesde asimilare a forma]iunilor liberale de buzu-nar desprinse cu ani \n urm` tot din PNL. |nacest moment liberalii reunesc sub s`geata„drept la ]int`“ atåt lideri cu vederi social-li-berale - cum este Teodor Mele[canu, fost pre-[edinte APR, forma]iune asimilat` de PNL \nianuarie anul trecut -, cåt [i lideri cu vederi dedreapta conservatoare - fostul pre[edinteUFD Varujan Vosganian. Consolida]i dup`repetatele fuziuni [i a[eza]i la centru - centrudreapta, liberalii vor avea un as \n månec` \nmomentul \n care-[i vor alege eventualiialia]i, spre deosebire de alte forma]iuni deopozi]ie. Deocamdat`, PNL a stabilit s`mearg` singur la alegerile locale, \n primultur. |n al doilea, \[i va coordona ac]iunile cuPD, potrivit lui Stolojan.

Mai departe, teoretic, este exclus` o guver-nare al`turi de PSD? „Nu este momentul s`m` pronun]. S` avem un scor electoral care s`ne \ndrept`]easc` s` guvern`m. Atunci vomlua deciziile care se impun. Acum ce s` spunc` dac` [i cu parc` se plimba \n barc`“, adeclarat Stolojan, dup` lucr`rile Congresului.

Nici \n privin]a PD, Stolojan nu a fost maigeneros: „Vom analiza pån` la sfår[itulacestui an“. Spre deosebire de Stolojan, fostulpre[edinte liberal Valeriu Stoica a sus]inut c`o alian]` PNL - PD este acum mai necesar` caoricånd: „Nu trebuie s` a[tept`m s` fie dis-trus PD din afar` sau din`untru. Dac` ast`zidispare PD sau B`sescu, måine poate s` vin`råndul nostru“, a argumentat Stoica. Nici fo[-tii ufedi[ti nu au nimic \mpotriva unei even-tuale alian]e cu PD, dar potrivit lui VarujanVosganian, orice alian]` trebuie s` se fac`„sub dominant` de dreapta“.

mirela.luca@zf.ro

Vosganian a dat leul ufedist pe s`geata liberal`

Stolojan atac` dur PSD, dar nu-lexclude din cercul eventualilor alia]i

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 POLITIC~ 9

Iulian Anghel

ASEDIAT dinafar`, subminat dininterior, cotat \n sondaje la un necon-ving`tor 8-10% din preferin]ele electo-ratului, Partidul Democrat pare o re-dut` ce st` s` cad`. |nlocuirea echipeiRoman cu cea a lui Traian B`sescu nua adus relansarea mult a[teptat`.Solu]ia pentru redresare este „o con-ducere colegial`“ ca o contraponderela stilul autoritar al lui B`sescu. Apre-cierea \i apar]ine fostului vicepre-[edinte democrat Viorel Pan`, retrasrecent de la conducerea partiduluidup` un conflict cu B`sescu.

Fostul lider al partidului, PetreRoman, a declarat ieri c` actuala criz`prin care trece forma]iunea sa sedatoreaz` faptului c`, de[i se afl` dedoi ani \n opozi]ie, PD nu reu[e[te s`creasc` \n sondaje cum ar fi normal.Plecarea multor lideri a \nt`rit sl`bi-ciunea forma]iunii: „Degeaba spunemc` bine c` au plecat unii [i astfel par-tidul devine mai curat. Nimeni nu necrede“. Solu]ia ar fi ca partidul „s`strång` råndurile“, dar s` primeasc`[i alte personalit`]i din afar` - „sångeproasp`t.“ F`r` s` dea nume, Romana l`sat s` se \n]eleag` c` ar putea fivorba, \ntre al]ii, [i de revenirea \n PDa fo[tilor membri pleca]i, \ntre timp,la PSD - \ntrucåt, devine din ce \n cemai limpede c` politica partidului deguvern`månt este una „falimentar`“.

Or, tocmai un asemenea demers derecuperare a fo[tilor membri a pro-

vocat, s`pt`måna trecut`, o nou` criz`\n partid. La numai cåteva zile distan-]`, B`sescu a pierdut doi vicepre-[edin]i - Viorel Pan` [i Liviu Negoi]` -dup` ce, cu dou` luni \n urm`, al]i doireprezentan]i de frunte ai forma]iuniiBogdan Niculescu Duv`z [iAlexandru Sassu au p`r`sit barcademocrat` pentru iahtul mai r`s`rit alPSD. Spre deosebire de ace[tia, Pan`[i Negoi]` spun c` vor r`måne \npartid dac` nu cumva pre[edinteleB`sescu \i va da afar`. „Cine seam`n`vånt culege furtun`. (...) „ - rezum`Viorel Pan` situa]ia din PD, ad`ugånd

c` Traian B`sescu, \n loc s` cultivedialogul, „confund` autoritatea cuvulgaritatea [i mitoc`nia“.

Pan`, senator de Constan]a, i-arepro[at lui B`sescu faptul c` a decis„de unul singur“ revenirea, s`pt`må-na trecut`, a lui Stelian Du]u \n PD.Acesta a [i fost ales, la sfår[itul s`pt`-månii trecute, ca pre[edinte al PDConstan]a, func]ie pe care o mai de-]inuse \nainte de apleca la PNL apoi laPUR. Viorel Pan` s-a opus acestei re-veniri drept pentru care B`sescu acerut [i a ob]inut retragerea sprijinuluipolitic pentru senatorul democrat.„I-am spus acum trei s`pt`måni (luiTraian B`sescu, n. red.) c` aceast` re-venire nu va aduce un capital de ima-gine cum se a[teapt`, dar ar putea s`tulbure apele \n partid. Iat`, am avutdreptate“, spune Pan`. „Gesturile in-con[tiente ale Biroului Permanent Na-]ional (forul restråns de decizie al par-tidului, controlat de Traian B`sescu)au alimentat o diversiune intern` maiputernic` decåt oricare din afarapartidului“, a declarat el. Petre Romannu d` [anse unei conduceri colegialepropuse de Pan`, dar insist` pentru„strångerea råndurilor“ pentru inocu-larea de „sånge proasp`t“. Roman aspus c` nu va \ncerca s` profite de „si-tua]ia dificil`“ din PD pentru a reveni\n prim-plan: „Dac` a[ fi vrut s` spe-culez o f`ceam de mult. (...) Partidul sesitueaz` la 12% \n \ncrederea elec-toratului. Eu personal am 30%.“

iulian.anghel@zf.ro

Viorel Pan` propune o „conducere colegial`“ a PD

CONTROVERSE

Dimpotriv`, Roman crede c` PD are nevoie de „sånge proasp`t“. Al lui?

Ioana Cåmpean Atena

SEMNAREA tratatului de aderare laUniunea European` a zece state aadus, miercuri, \n Atena - pe lång` 28de [efi de state [i de guverne, sute deal]i oficiali [i peste dou` mii dejurnali[ti - mii de manifestan]iantir`zboi.

Pia]a Sintagma din fa]a cl`dirii Par-lamentului elen, locul obi[nuit pentrudemonstra]ii la Atena, a fost luat` cuasalt \nc` de diminea]` de pacifi[ti, \ncea mai mare parte greci, dar veni]i [idin alte state europene. Pancarte culozinci antir`zboi, megafoane, cåntecepacifiste f`ceau parte din recuzitamanifestan]ilor. „Nu vrem r`zboi!“,„Suntem pentru pace!“, „Blair, Aznar[i Berlusconi nu sunt bineveni]i laAtena!“, strigau miile de oameniprezen]i \n centrul Capitalei elene.Pentru c` manifestan]ii erau pa[nici,poli]i[tii, dispu[i pe cåteva rånduri \njurul pie]ei, nu f`ceau altceva decåt s`asiste la spectacol. La ora prånzuluidemonstra]ia se desf`[ura f`r`incidente [i nu exista nici un indiciu \nleg`tur` cu ceea ce avea s` urmeze:pietre, foc, gaze lacrimogene...

La un moment dat, au ap`rut parc`de nic`ieri, ca [i cum ar fi picat din cer,un grup de vreo dou`zeci de tineri cubaticuri legate peste nas [i gur`, iarunii dintre ei chiar cu filtre de la m`[tide gaze puse la gur`. Cå]iva aveaubåte. Mergeau grupa]i spre cl`direaAmbasadei SUA din Atena, aflat` peuna dintre arterele ce str`bat Pia]aSintagma. Ca la un semn, ceilal]imanifestan]i au \nceput s` se retrag`\n direc]ia opus`, b`nuind probabil cese punea la cale. Tensiunea se sim]ea\n atmosfer` [i.....deodat`......BUM!Acei tineri erau anarhi[ti care au\nceput s` arunce cu pietre [i coctai-luri molotov, dar riposta cu gaze lacri-mogene a poli]i[tilor a venit aproapeinstantaneu. }ipete, fl`c`ri, fum, un

aer greu, \nec`cios, irespirabil, lumeafugea care-ncotro pentru a da de ogur` de aer curat. Nasul, gåtul, ochiite usturau \ngrozitor, \]i curgeaulacrimile [iroaie [i, de[i fugeai, parc`nu mai puteai s` ie[i de acolo, din acelfum care cuprinsese totul. Unelepersoane au le[inat, iar prietenii leluau pe bra]e. Sirenele ambulan]elor[i pompierilor sunau asurzitor.

Dup` o or` \n pia]` era lini[te. Doarafi[ele \mpr`[tiate pe asfalt maiaminteau de demonstra]ie. Bilan]ul:trei r`ni]i grav.

10.000 de poli]i[tipentru lini[teademnitarilorCEREMONIA semn`rii tratatului deaderare la UE a zece state (Polonia,Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia,Lituania, Letonia, Estonia, Malta [iCipru), o extindere istoric` a Uniunii,

nu a fost \ns` umbrit` de manifesta]ie.Semnarea a avut loc la poalele Acro-polelor, care, din ra]iuni de securitate,au fost \nchise pentru public, ca [ipentru jurnali[ti, pe o perioad` dedou` zile, la fel [i alte obiectiveturistice din zon`, cum ar fi Agora [iTeatrul antic al lui Dionyssos. Aceast`decizie face parte dintr-o serie dem`suri f`r` precedent \n capitalaelen`.

Peste 10.000 de poli]i[ti, reprezen-tånd dublul efectivelor desf`[uratepentru vizita Papei la Atena, \n anul2000, au fost mobilizate. Pentru a fa-cilita traficul \n centrul ora[ului, auto-rit`]ile elene au stabilit prin decret ca,\n ziua de 16 aprilie, angaja]ii secto-rului public s` nu lucreze \n Atica,centrul aglomerat al ora[ului, excep]ief`cånd func]ionarii Ministerului deExterne. Tot din ra]iuni de securitate,[efii de state [i de guverne, precum [iceilal]i oficiali au fost caza]i la odistan]` de 30 de kilometri de Atena.

{efii de stat au fost izola]i de manifestan]i la poalele Acropolelor

EVENIMENT

Mediafax Foto

La Atena, gaze lacrimogene pentru neutralizarea pacifi[tilor

S~PT~MÅNA care a trecut ne-af`cut s` ne d`m seama c` marilesuccese ale politicii noastreexterne sunt \n primejdie dac`nu sunt consolidate prin re-formarea societ`]ii romåne[ti.Cu to]ii credeam c` avantajelemilitar-strategice pe care Ro-månia le-a adus \n favoareacauzei americane \n r`zboiul dinIrak sunt atåt de importante\ncåt partea american` va facerabat la lacunele din politicanoastr` care vin \n conflict cuexigen]ele NATO.

Prima decep]ie \n aceast`privin]` a ap`rut luna trecut`cånd Raportul Anual alDepartamentului de Stat criticasever sistemul judec`toresc dinRomånia: slab, ineficient, afectatde corup]ie [i manipulat deExecutiv.

Acum \ns`, vine cuvåntareaambasadorului SUA, MichaelGuest, care love[te ca o m`ciuc`\n moalele capului Guvernul dela Bucure[ti. P`r`sind limbajuldiplomatic, dl Guest nu s-alimitat la aprecieri generale, ci ascormonit mediul, mecanismele[i institu]iile care promoveaz`corup]ia: privatiz`rile cu cå[ti-g`tori prestabili]i, licita]iitrucate, comisioane grase, profi-turi din umflarea pre]urilor(unele medicamente sunt dedou` ori mai scumpe decåt \nAmerica), traficul de influen]`.Lipsea doar numele celorcorup]i, ceea ce evident ambasa-dorul nu putea preciza.

Retorica dlui Guest suna carezultatul unei anchete social-politice f`r` nici o restric]ie. Dela \nceput el a ]inut s` spun`:Nu e vorba de centru-dreaptasau centru-stånga, ci e o pro-blem` de l`comie care exist` \ntoate partidele. A[a cum amapreciat [i noi, dl Guest a salutatpachetul anti-corup]ie, care nuplace unor parlamentari [i se[tie de ce. Nu e perfect, dar un\nceput bun.

|n loc s` considere alocu-]iunea ambasadorului ca unimbold \n combaterea corup]iei,Rodica St`noiu [i Florin Geor-gescu s-au repezit s` resping`critica, ba chiar s` sublinieze caceva favorabil puterii.

Chiar pre[edintele Iliescu aminimalizat critica, prezen-

tånd-o ca „probleme de prin-cipiu“ [i „p`reri personale“.

Dar a venit pre[edinteleCamerei de Comer] AmericaneObie Moore, care f`r` vreore]inere diplomatic`, a avertizatc` dac` nu se fac pa[i hot`rå]ispre economia de pia]`, Ro-månia risc` s` ias` din calen-darul UE \n 2007. El a punctat otez` pe care eu o repet de mul]iani: Romånia se conformeaz`greu [i treptat regulilor eco-nomiei de pia]` [i numai dac`este \mpins` de factori externi.

Nu e de glum`. Anul acesta,invitarea Romåniei \n NATO vatrebui validat` \n Senatulamerican [i de celelalte 18parlamente din ]`rile PactuluiNord-Atlantic.

Guvernan]ii romåni ar facebine s` se lepede de euforiamarilor noastre succese externe[i s` ia \n serios avertismentelecare s-au succedat \n ultimavreme, atåt din partea LorduluiRobertson, \n cursul vizitei salela Bucure[ti, cåt [i din parteavocilor autorizate americane.

Am mai subliniat nu o dat`c` nu e vorba de corup]ia mic`,fenomen care ]ine [i de uneletradi]ii [i cutume mo[teniteistorice[te.

Ceea ce se a[teapt` de laguvernan]ii [i parlamentariiromåni prive[te corup]ia mare[i \ndeosebi cea care afecteaz`banii publici [i pe cet`]enii ]`rii.

Parchetul Anticorup]ie a\ncheiat ancheta Mariei Vlas [iopinia public` a[teapt` s` vad`pån` unde va urca ancheta,deoarece \n mod evidentescrocheria de la FNI [i Sovinesta implicat foruri [i demnitaridin stratul de sus. A[tept`m [iaplicarea legilor cuprinse \npachetul anticorup]ie, \n modspecial a celor dou` legi car-dinale - conflictul de interese [ideclararea averilor.

Dup` cum am avut ocazia s`constat`m, [i forurile externeurm`resc cu cea mai mareaten]ie modul \n care se aplic`legile [i declara]iile liderilorromåni.

A trecut vremea exerci]iilorretorice \nc`rcate de promisiuni[i angajamente. Toat` lumeaa[teapt` acum s` se treac` lafapte \n combaterea corup]iei.

PUNCT DE VEDERE

Avertismenteamericaneprivind corup]ia

Silviu Brucan

Oana Iura[cu

|NTR-O zi, unul din cei mai mariactori romåni,Victor Rebengiuc, adeschis un ziar [i a citit c` un grup detineri a fondat un partid, URR. Ast`ziexplic` de ce s-a \nscris \n partid cu o„cur`]enie“ care \]i ia r`suflarea.

De ce vre]i s` face]i politic`?- Eu sunt foarte dezam`git de ce se

\ntåmpl` \n ]ar`. M` deranjeaz` c` nuexist` suficient` voin]` politic` ca s`ne integr`m \ntr-un capitalismnormal. Politicienii sunt preocupa]is`-[i realizeze ni[te situa]ii materialepentru ei [i familiile lor [i uit` c` auobliga]ii fa]` de ]ar`. Mi s-a \ntåmplats` citesc un manifest al unui partidpolitic, URR, cu tineri de 35, ma-ximum 40 de ani, un manifest care m-a cucerit. Era vorba de o atitudinefoarte realist` \n ce prive[te Romånia[i venea din partea unor tineri, careprefer` emigr`rii, fugii din ]ar`, luptade a construi \n ]ar` un climat normal.

Pur [i simplu v-a]i dus la ei?- Da, nu m-a chemat nimeni. Nu

vreau func]ii de partid, nu vreau s`ajung \n guvern. Nu sunt om politic,sunt membru de partid. {i nici nuvreau s` intru \n Parlament... cenevoie ar mai fi de un b`trån s`doarm` acolo?! Dar m-am \nscris \nURR ca s` dau un semnal: „Domnilor,fi]i aten]i la tineri!“. Ace[ti tineri nusunt tineretul PSD, ca s`-i aib` camodele pe N`stase [i Iliescu. Suntoameni cura]i, care [tiu ce \nseamn`

s` faci singur o \ntreprindere, nu [tius` c`pu[eze [i s` fure. Ei pleac` ladrum cu buzunarul gol!Cred \n ei!

Nu v` teme]i c` politica v-ar puteaafecta arta?

- Nu are cum s` m` afecteze. |n1990, Vadim m-a f`cut pulbere, m-aumplut de zoaie, pentru c` am recitatdou` din poeziile sale dedicate luiCeau[escu [i Elenei Ceau[escu. Darcine e prostul, care s` se ia dup`... {iparc` cu ce \l afecteaz` pe Hrebenciucc` lumea spune c` a f`cut avere?!Dup` am ap`rut la televizor, \n zileleRevolu]iei, cu hårtia igienic`, ceråndcelor care au måncat rahat, s` se maiab]in`... m-a costat foarte mult. Amprimit telefoane [i scrisori de ame-nin]are. Mi s-a spus: „Dumneata,pentru mine, nu mai exi[ti ca artist“.Asta este o tåmpenie. Eu nu fac art`pesedist` sau liberal`. Eu fac art`.Exist` Cehov, Gogol [i nici unul nueste b`gat \n vreun partid. {i-apoi, amluat premiul pentru \ntreaga carier`.Nu are cum s` mi-o mai afecteze.

Ave]i o naivitate frumoas`...- Poate c` sunt utopic, naiv, plin de

candoare. Dar nu pot altfel. Nu am cucine s` votez. Nu m` reprezint`nimeni \n ]ara asta. Am crezut c` m`vor reprezenta cei din 1996. M-audezam`git cumplit. Ast`zi, m`gåndesc la mine. Vreau s` tr`iesc \ntr-o societate bazat` pe competi]ie,liberal`, nu vreau un viitor pontic. Dede la Ponta.

oana.iurascu@zf.ro

Actorul [i „s`lbaticii“INTERVIU

LIBERALI vechi [i noi, aproximativ 2.000 lanum`r, veni]i din mai toate jude]ele, auorganizat un miting de protest, såmb`t` dup`Congres, fa]` de corup]ie [i s`r`cie. Punctulde plecare a fost Pia]a Constitu]iei. A urmatPia]a Unirii [i Pia]a Revolu]iei. Liberalii s-auechipat cu fulare [i [epci galbene,inscrip]ionate cu sigla [i numele partidului,

precum [i cu pancarde pe care scria: „PSD, tea[teapt` Saddam \n Siria“ sau „PSD, groparulRomåniei“. La Ministerul S`n`t`]ii, protestatariiau f`cut un popas s` depun` o coroan` deflori „\n memoria celor care puteau s` aib`zile“. Ei au dat ochii cu ministrul DanielaBarto[, care nu le-a adresat \ns` nici uncuvånt.

Iulian AnghelAlexandra Fusoi

PAPA Ioan Paul al II-lea a adresat,ieri, \n mesajul de Pa[te, un \ndemn lapace \n Irak, \n Orientul Mijlociu [i \nlume pentru a se evita un conflict \ntreculturi [i religii. „S` se rup` lan]ul deur` care amenin]` dezvoltarea calm` aumanit`]ii. Fie ca Dumnezeu s` neajute a ne elibera de pericolulconfrunt`rii dramatice \ntre culturi [ireligii“, a afirmat Papa \n mesajulrostit \n italian`, \nainte de a-[i dabinecuvåntarea „urbi et orbi“. Pia]abasilicii Sf. Petru, cu o capacitate de50.000 locuri, a fost plin` de credin-cio[i care au venit, \n ciuda vremiiploioase, s` asculte mesajul Papei ceva \mplini 83 de ani la 18 mai 2003.Lini[tit [i \ntr-o form` bun`, chiardac` obosit de ceremoniile din aceast`s`pt`m\n`, Papa a impresionat audi-en]a prin claritatea mesajului s`u paci-fist. Papa, care \n cursul nop]ii a oficiatslujba de |nviere timp de trei ore, aurat „un Pa[te fericit“ tuturor ro-mano-catolicilor, \n [aizeci de limbi [idialecte. Solda]ii americani de la baza

militar` din Mihail Kog`lniceanu auparticipat, såmb`t` seara, la o mes`pascal` oficiat` de doi preo]i, unul ca-tolic [i unul protestant, \ntr-un cortspecial amenajat \n incinta bazei, iarieri au luat parte la slujbele de Pa[te.

VATICAN

La Gala Uniter, actorul a primit premiul pentru \ntreagaactivitate de la soprana Angela Gheorghiu. Pentru politic` va fi nevoie de cel pu]in tot atåta talent actoricesc

Mesajul Papei: „S` se rup` lan]ul de ur`“

Papa Ioan Paul al II-lea se roag` pentru evitareaconflictelor \ntre civiliza]ii

Mediafax Foto

Mediafax Foto

Guliver/Getty Images/Franco Origlia

Banks pressuredby profit decline

THE MORE inflation spirals downtowards a one-digit figure andcompetition increases, the more thebanks' capacity to gain from marginsdecreases, which pressuresprofitability, financial rating agencyFitch analysts feel. The Romanianbanks have no other way but toimprove efficiency and evencontemplate mergers if they plan tosurvive on a market that is too smallfor so many players. They cannotafford to engage in severe cost-cutting, because they need to spendon upgrading their IT systems andimproving procedures in general.Large commissions are not anoption, either, if they want to gainmore clients, Fitch says. Only ahigher banking operations volumecould save the profits of the banksgiven that inflation will keep goingdown year by year so that they willbe forced to cut their margins, MihaiBogza, National Bank of Romania(NBR) vice-governor told the"International Banking &Finance"seminar organised by BucharestBusiness Week. ZF

Oradea borrows100bn ROL

ORADEA City on Friday releasedthe largest bond issue in the entirepost-war history of the Romaniancapital market. The municipal bondssold on the primary market areworth 100bn ROL (nearly $3million). The cash therefrom raisedwill be used for a 360bn ROL projectaimed at rehabilitating andmodernising the streets of the city.The offering is brokered by BCRSecurities, with the bonds soldthrough Banca Comercial` Rom=n`(Romanian Commercial Bank -BCR) desks. The bondholders willreceive the due interest everyquarter. The interest will becalculated as an average betweenthe passive and active interests onthe interbank market plus 0.98%and is fixed for the first coupon only(17%). This is the lowest rate everoffered by a municipality for amunicipal bond issue. ZF

ContinentalConstan]a on hold THE CONSTRUCTION works onContinental Hotel in Constan]a, a$10 million investment, have notbegun yet, due to the delay insecuring the necessary permits,says Radu Enache, chairman ofContinental SA, which holds tenhotels operated as a chain. Enacheat the end of last year announcedhe was planning to invest in a hotelin Constan]a aimed at businesspeople. The project designed byBucharest International Proiect SAtakes up 6,500 sqm, in closeproximity of the Chamber ofCommerce and Navigation. The

three-star hotel will have about 150rooms, a restaurant, a bar,conference rooms, as well asrecreational facilities and shops.Besides the hotel in Constan]a,Continental's plans also include aninvestment in the refurbishment ofthe Bulevard Hotel in Sibiu and inbuilding a new three-star hotel inBucharest. ZF

10m euros for TouringEurolinesTOURING Eurolines Bucharestestimates to post 480,000 euro netprofit in 2003, while turnover isprojected to reach 9.6 million euros.The investments scheduled for thisyear are worth 800,000 euros,marketing manager D`nu] T`nasesaid. Touring Eurolines concluded2002 with more than 387,000 eurosin net profit and 7.8 million euros inturnover. The investments made bythe company last year were inexcess of 576,000 euros. "We willbe spending some 500,000 eurosthis year to buy two coaches,200,000 euros for fitting out agarage and 100,000 euros forcomputers and software," T`nasespecified. The tourism division of theagency registered some 5,000incoming tourists in 2002 andexpects their number to double thisyear. As for the transportationbusiness, Touring Eurolinesregistered more than 250,000passengers last year. The companyis currently operating 55 coaches,26 of which it owns and has 35agencies opened in various citiesacross the country. ZF

Turbomecanicasees lowerrevenuesTHE MANAGEMENT of aircraftengines and mechanicalsubassemblies makerTurbomecanica Bucharest expectsto see revenues reach 690bn ROLthis year, while net profit should beworth 113bn ROL. If calculated innominal terms, the revenuesshould go down by 7.8% comparedwith 2002 and profit should beeven faster to drop: 16.8%.Turbomecanica's final 2002financial results are better than thepreliminary results released earlierthis year. Total revenues amountedto 750bn ROL ($22.7 million) andnet profit reached 120.6bn ROL($3.6 million). Turbomecanica isplanning to invest 27.8bn ROL in2003, with boosting production andkeeping in line with theenvironment protectionrequirements as the primarytargets, the management says. Ithas had a difficult time over thelast two years, like any othercompany in the aerospaceindustry. ZF

BRIEFS

Lauren]iu Ispir

NO queuing at the banks, nodown payments. Also, thecustomers do not pay big-

ger interest rates to the store thanthey would pay to a bank. Howdoes that sound? Add a nice fatprofit for the intermediary and wehave a business that's too good tobe true.

Still, it is perfectly possible.How? Thanks to a consumerfinance company, which operatesas a transmission belt between theparties involved in the deal:attracts money from the banks,then loans the consumer, who canthus pay for his TV set, or even hisdream vacation. The consumerbenefits from fast procedures andgood rates, compared to the stores'traditional sales in instalments.

The consumer finance companygains from the commissions paidby the stores (for the sales), by thebanks (for the loans) and by theconsumers (for the acquisition).

The business is a huge success inthe West, also due to the involve-ment of heavy-duty names such asGeneral Electric and AIG, bothwith powerful consumer finance

divisions. In Romania, high infla-tion is to blame for the absence ofthis system so far. However, twoinvestment funds (Oresa Venturesand Danube Fund) and a

Romanian businessman - FlorinAndronache, encouraged by lastyear's boom in instalment plans,launched the first consumerfinance company in Romania thismonth: Credisson.

Swedish fund Oresa, Greek fundDanube Fund and FlorinAndronache are the shareholdersof store chain Flanco, one of thecompanies that fully benefitedfrom the boom in instalment plansin the past year.

"A consumer finance companywas the next logical step, which wehave considered ever since we firstinvested in Flanco (in 1997, i.e.).We are likely to release financingfor acquisitions worth $100 millionthis year," Cornel Marian, invest-ment manager with OresaVentures (owner of 48% inCredisson) told Ziarul Financiar.

According to Cornel Marian, thecompany will be a hit because thefunding decision will be made veryfast and Credisson will supportacquisitions in instalments for sev-eral product categories, not onlyhousehold devices or furniture.

"There will be a broad range ofproducts and we will not stick toelectronic equipment and house-hold devices. We will graduallycome to have representatives inmost retail chains in Romania andpeople will be able to purchasethings practically on the same daythe decision is made," Marianstated.

laurentiu.ispir@zf.ro

10 APRIL 21, 2003

This particular businessmodel is already apattern in the West:consumers go to a storethat sells householddevices, furniture orconstruction materials,decide what exactly theywant to purchase, sign aset of documents and ...take the product home.

Consumer credit is the next big thing in Romanian businessAlexandru Florescu

COMPANIES

RTC (Radu Trading Company)could soon vanish from theoffice supplies and stationerymarket. At least the brandcould, as the owner of thegroup Octavian Radu himselfsays, adding he will focus onthe Diverta store chain fromnow on. Radu at the end oflast week said RTC wouldbreak up into several entities,one of which would control theDiverta chain. Octavian Raduis planning to becomeDiverta's sole shareholder. Thegoal will be attained by severalsuccessive transactionsbetween him and the otherRTC Holding shareholder,France-based Antalis SA.Octavian Radu currently holds40% in RTC, while Antalisowns the remaining 60%. TheFrench would keep the officesupplies, logistics and printingdivisions. RTC's founderestimated last year that thegroup he runs was worth $20-$30 million. Until the deal isclosed, Octavian Radu wantsto broaden Diverta's productrange. The chain at the end oflast week launched acampaign for promoting the ITproducts it retails, which, asOctavian Radu says, couldaccount for 30% of Diverta'ssales this year.

4m euro investment in twoLaDorna plants

Oana Bulexa

SUCEAVA-BASED companies La-Dorna Cheese and LaDorna Agri willinvest approximately 4 million eurosin building two cheese factories inSuceava County.

The projects of the two companies,worth two million euros each, will be50% covered by non-repayable EUfinancing, following selection by theSAPARD Agency. The two factorieswill be located in Arini and DornaCåndrenilor communes.

The companies were established inSeptember 2002 and applied forSAPARD funds to finance their oper-ations. The majority shareholder ofthe two companies is LaDorna Groupchairman Jean Valvis. LaDornaCheese submitted a financing applica-tion in the same month it was estab-lished, while LaDorna Agri filed its

application in October. The factoriesto be built are the first productiveactivity of the two entities, whichhave only invested in buying loca-tions so far.

"The productive capacity of the fac-tory in Arini will be 48,000 hl of milkprocessed a year. We will make a cot-tage-type diet cheese here, which willbe sold on the domestic market andexported. We believe that demand

from the European countries will beconsiderable, particularly because theentire investment will be assisted andcontrolled by EU experts. We willimport the technology, which is yetanother guarantee we'll comply withthe European quality standards,"Gheorghe Dromereschi, LaDornaCheese general manager said.

LaDorna Agri general managerAdrian Ianovici in his turn said theoutput of the new factory would be inexcess of 4 tonnes a day and the prod-uct (Philadelphia-type cheese spread)would be sold on both the Romanianand the Western market.

"Besides the two million euros men-tioned in the project submitted to theSAPARD Agency, we will also spendanother 100,000 euros to set up about20 milk collection centres that canstore up to 2,000 litres of milk each,"Ianovici added.

Aviva - $16mcapital

LIFE insurance company AvivaRomania last month operated a$1.5m capital increase, from$14.5m to $16m, by contributionin cash, said Laur Emilian, thecompany's marketing manager."Following this operation, AvivaRomania ranks third among lifeinsurers, in terms of capitalisation.The Romanian branch of Avivaaccounts for the largest Britishinvestment in financial services inSoutheastern Europe," Emiliansaid. Asirom Bucharest, with637.87 billion ROL, has thebiggest capitalisation, followed byING Nederlanden, with 450.43billion ROL. Mediafax

Continental to invest another $10m

CONTIFLUID, part of Germangroup Continental, will investmore than $10m in building aplant in the Timi[oara-basedFriedorf industrial park. RaduRadoslav, head of theTimi[oara City Hall UrbanismDivision, told Mediafax thatContifluid had leased threehectares of land in theindustrial park. Theinvestment's first phase willcreate 400 jobs, Radoslavadded. The plant will be thesecond investment made by theContinental group in theFriedorf park, after theContiTech factory, which makestransmission belts for GeneralMotors and BMW. ZF

Vlad Nicolaescu

IT has been two years since amajor state-run company was lastlisted on the Bucharest StockExchange (BSE), yet PrimeMinister Adrian N`stase saysfloatation of "strong" companiesis being now considered by theGovernment.

While attending the dedicationof the new Stock Exchange head-quarters on Friday, N`stase didnot mention any of the companies"considered" and even avoidedincluding the banking sectoramong those targeted, in spite ofthe more and more frequent talkof a BCR (Romanian CommercialBank) listing lately.

"The listing of strong companiesinteresting to all sorts of investorson the Stock Exchange is one stepthat's being considered by theGovernment, as well. Companiesdealing in energy, communica-tions, public utilities can and needto accept transparency conditions,be listed on the Stock Exchangeand make use of the capital mar-ket opportunities to raise cash byissuing shares and bonds,"N`stase said. He officially openedthe trading session on Friday, asinvited by the Stock Exchangemanagement.

Sergiu Oprescu, BSE chairmansaid the Stock Exchange hadreached a new stage, whichshould lead to the Bourse becom-ing representative for the realeconomy and attaining interna-tional recognition.

Oprescu included bankingamong the industries mentionedby Premier Adrian N`stase.

The largest Romanian companyin this industry, BancaComercial` Romån` (RomanianCommercial Bank - BCR) is aboutto be privatised and brokers sayhaving it quoted would be amajor step towards the develop-ment of the Romanian capitalmarket.

The Cabinet head said theNational Securities Commission(CNVM) had to enact the neces-sary regulations so that the StockExchange and all the other regu-

lated capital markets couldbecome economic growth drives.Adrian N`stase estimatesCNVM's efforts should target aquick acquis communautaireadoption and eliminating corrup-tion, by ensuring transparency,particularly "now that theGovernment has taken responsi-bility for a set of anti-corruptionlaws before Parliament."

The Stock Exchange relocatedfrom the premises provided bythe National Bank of Romania tothe IBC Modern building indowntown Bucharest two weeksago.

The building belongs to busi-nessman Dan Adamescu, whocontrols MegaConstruct construc-tion company, Astra insurer andother business centres through hisNova Trade Company.

The lease is valid for four years;the Stock Exchange pays $14/sqmin rent every month. The spacerented is 890 sqm wide, so thatthe Stock Exchange is payingabout 130,000 dollars a year for itsheadquarters.

vlad.nicolaescu@zf.ro

STOCK EXCHANGE DAIRIES

ENGLISH SECTION

How to make money in unchartedterritory: link banks to stores

PM N`stase is thinking about floatation

Laszlo Raduly

Floatation of majorcompanies only under

consideration

“We will import thetechnology, which is yetanother guarantee we'll

comply with the Europeanquality standards"

Gheorghe Dromereschi, LaDornaCheese general manager

Electronic signature challenges seal

Victor Kapra

E-SIGN Romania today becomesthe first domestic e-signature cer-tificate provider. Its partner forthis business is ADACOM, theregional branch of the world'snumber one information securityprovider VeriSign.

The electronic signature certifi-cates will be possible to use fortransactions by both individuals

and corporate entities. The firststep to take in order to get thedigital signing right is to fill in anonline form on the www.e-sign.rowebsite.

The next step is to send E-sign alegalised copy of the applicant'sID. As soon as the electronic sig-nature is approved, it is generatedon a smart card.

The smart card is a medium thatstores the electronic signature

data and allows closing onlinetransactions, signing papers orcommunicating securely, onceconnected to a laptop computer ora PC.

The electronic signature is a1,024 bit long code generated by asecure device based on an encryp-tion algorithm.

Having a digital signature cer-tificate released will cost $40,smart-card exclusive. E-Sign'sgeneral manager Marius Pe[tin`estimates his company to come topost $10 million turnover a yearcollected from such operationsalone by 2005-2006.

"It will be possible for us to signpapers and conclude contractswithout having to actually be in aspecific place," IT&C ministerDan Nica said, commenting on E-Sign's announcement.

victor@zf.ro

TRENDS

Romanians will have the possibility to buy theirown electronic signature as of this week, whichthey can use for online transactions or securecommunications. Subsequently, it will not be longbefore managers start carrying a smart card forelectronic signing purposes, along with a fountainpen and the corporate seal in their briefcases.

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 -BUSINESS, IT & TELECOM 11e

Dan Dragomir

D ELL COMPUTER a reu[it \n primultrimestru al acestui an s` vånd` cele maimulte computere la nivel mondial,

recå[tigånd primul loc \n topul produc`torilor dePC-uri, pozi]ie de]inut` la sfår[itul anului trecutde Hewlett-Packard (HP). Conform GartnerDataquest, Dell a våndut \n perioada ianuarie-martie 2003 cu 450 de mii mai multe computeredecåt HP, producånd schimbarea clasamentuluipentru a patra oar` \n decurs de 12 luni. Iarr`sturn`rile de situa]ie vor continua, sus]inanali[tii.

Cota de pia]` a Dell a crescut la \nceputul lui2003 pån` la 16,9% la nivel mondial, \n timp ceHewlett-Packard de]ine acum 15,6% din pia]`,conform Gartner. Strategia Dell, bazat` pe cli-en]ii de business, a dat rezultate bune, anali[tiiconfirmånd faptul c` marile companii cump`r`de obicei tehnologie la \nceput de an. HP, carese concenteaz` asupra sectorului de consum,ob]ine rezultate mai bune \n trimestrul al patru-lea decåt \n perioada ianuarie-martie, cånd Dell[i IBM revin \n for]` datorit` cererii solide dinsectorul corporatist. |n plus, HP a avut de suferitdin cauza problemelor avute la lan]ul de distri-bu]ie din Europa, a mai precizat un analist IDC,companie care studiaz` pie]ele [i care a confir-mat tendin]ele subliniate de Gartner. Ambelefirme de analiz` concurente [i-au prezentat bi-lan]urile \n acela[i timp, subliniind faptul c`lupta dintre Dell [i HP se va accentua pe viitor.

„Dell a reu[it s` \[i sporeasc` vånz`rile cu peste20%, \n timp ce HP \nc` mai are probleme derezolvat dup` fuziunea cu Compaq de anultrecut“, a explicat un analist IDC. Vånz`rile totaleale HP sunt \n continuare \n sc`dere fa]` de anultrecut. „Dell pare s` fie compania momentului, \ntimp ce HP mai are de lucru“, a ar`tat el. Anali[tiinu au vrut s` se pronun]e asupra [anselor HP dea recå[tiga locul \ntåi la nivel mondial \n urm`toa-rele trei luni. Ei au apreciat \ns` c` HP ar trebui s`aib` rezultate mai bune o dat` ce ultimeleprobleme legate de achizi]ia Compaq vor fi rezol-vate. Noul PC Media Center realizat de HP arputea avea un succes deosebit anul acesta, au maiapreciat speciali[tii IDC.

Pe locul trei la nivel mondial r`måneInternational Business Machines (IBM), cu 1,86

milioane de computere våndute, \ns` pe locul alpatrulea - conform Gartner - a urcat Toshiba, carea reu[it s` vånd` mai multe laptop-uri decåtpån` acum. NEC se men]ine \n pozi]ia a cincea,cu 1,1 milioane de computere våndute, \ns` maipu]ine fa]` de anul trecut.

La \nceputul acestui an s-au våndut mai multecomputere ca \n aceea[i perioad` din 2002,cre[terea fiind de 5,5 procente, peste a[tept`rileanali[tilor, spune Gartner. Cifra a fost alimentat`[i de vånz`rile crescute de pe pia]a american`(plus 7,7%), dar [i de America Latin`. „Cererea afost mai mare decåt ne a[teptam, iar vånz`rile delaptopuri foarte bune“, a spus un analist alGartner.

Principalele tendin]e evocate de Gartner au fostconfirmate [i de IDC, care spune \ns` c` vånz`rileau crescut cu 2,1% fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut. Anali[tii IDC sus]in c` \n prezentcota de pia]` a Dell este de 17,3 procente, \n timpce HP a sc`zut la 15,8%. Pe locurile trei [i patruIDC prezint` IBM [i Fujitsu Siemens, Toshiba

ob]inånd conform IDC locul cinci la nivelmondial.

Surpriza numit` ToshibaSURPRIZA r`måne aceea[i \n ambele clasa-mente, [i anume intrarea Toshiba \n råndul pri-milor cinci produc`tori mondiali de calculatoare.IDC consider` c` succesul acestei companiirelev` popularitatea de care \ncep s` se bucurelaptopurile, lucru ce i-a permis companieiToshiba s` cunoasc` o cre[tere de peste 10 pro-cente, performan]` atins` doar de liderul clasa-mentului. „Cifrele confirm` faptul c` 2003 arputea fi anul laptopului. {i exist` date [i de la al]ivånz`tori de PC-uri, care confirm` aceast` ten-din]`“, a explicat un analist Gartner. De aseme-nea, Tablet PC a devenit extrem de popular \nultima vreme, iar lansarea noului Intel Centrinoa propulsat vånz`rile de sisteme mobile, spuneGartner.

dan.dragomir@zf.ro

Laptopul va fi vedeta vånz`rilor \n 2003, afirm` anali[tii

Dell \mpinge din nou HP pe locul doi \n topul PC-urilor

Iuliana Butuc-Cerchez

SAMSUNG ELECTRONICS aanun]at pentru primul trimestru osc`dere cu 41% a profitului, daroficialii companiei spun c` perioadade instabilitate a fost dep`[it`, scrieThe New York Times.

Compania a \nregistrat \n perioadaianuarie-martie 2003 un profit net deaproximativ 937 mil. $, fa]` de 1,5mld. $ \n acela[i interval de timp din2002. Cifra de afaceri a firmei s-a dimi-nuat cu 3,3%, ajungånd la 7,57 mld. $de la 7,83 mld. $ \n primul trimestru alanului precedent. Una dintre cauze esc`derea cererii mondiale de cipuri dememorie, Samsung fiind unul dintreproduc`torii importan]i.

Cel mai bine au mers diviziileproduc`toare de telefoane mobile [ide monitoare cu cristale lichide. La te-lefoane, Samsung \[i revendic` o cot`de 10% din pia]a mondial` [i a reu[its` vånd` \n primele trei luni ale anu-lui 13,2 milioane de terminale, fa]` de11,6 milioane \n urm` cu un an. Vån-z`rile la monitoarele cu cristale lichideau crescut de asemenea cu 19% fa]` deaceea[i perioad` din 2002. Investitoriiau \mp`rt`[it optimismul conduceriiSamsung [i nu au penalizat ac]iunileproduc`torului sud-coreean de echi-pamente electronice. Ac]iunile com-paniei au crescut cu 4,3% dup` anun-]area rezultatelor.

NOKIA, cel mai mare produc`tormondial de telefoane mobile, st`pu]in mai bine \n ceea ce prive[te sc`-derea profitului, dup` cum arat` BBC.Conducerea companiei a anun]at c`,

\n primele trei luni ale anului, Nokia aob]inut un profit \nainte de platataxelor [i impozitelor de 1,3 mld. euro,cu 4% mai mic decåt \n aceea[i peri-oad` din 2002.

Cifra de afaceri a sc`zut [i ea cu 3%fa]` de trimestrul \ntåi al anului trecutde la 7 mld. euro la 6,77 mld. euro.Profitul net s-a ridicat \n perioada ia-nuarie-martie 2003 la 860 mil. euromarcånd o sc`dere cu 6% fa]` de in-tervalul de timp similar din 2002 cånds-a ridicat la 915 mil. euro. Conduce-rea Nokia a mai anun]at c` se a[teapt`ca vånz`rile s` scad` cu 15% \n acestan la divizia de echipamente pentrure]ele.

|n ce prive[te telefoanele mobile,compania a lansat \n ultimele luni o

serie de noi produse, majoritateaadresåndu-se adolescen]ilor [i celorcare vor s` trimit` mesaje multimedia.Anali[tii \ns` spun c` pia]a este aproa-pe saturat` \n Europa Occidental` [ipu]ini utilizatori sunt interesa]i s`-[ischimbe celularele cu unele mai noi.

GATEWAY a raportat pierderipentru al nou`lea trimestru consecu-tiv, anun]` BBC. Produc`torul ameri-can de computere a \nregistrat pier-deri trimestriale cu 58% mai maridecåt \n perioada ianuarie-martie2002, ajungånd s` treac` \n contabi-litate 200 de milioane de dolari cuminus. Oficialii companiei sper` \ns`c` Gateway va deveni profitabil`pån` la sfår[itul acestui an.

Fuziune Toshiba[i Mitsubishi \nautomatizareCOMPANIILE japoneze ToshibaCorp. [i Mitsubishi Electric Corp. auanun]at c` au ajuns la un acordprivind fuzionarea diviziilorspecializate \n sisteme de control [iautomatizare a produc]iei, proiectulurm`rind s` accelereze ritmuldezvolt`rii [i s` diminueze costurile.Societatea mixt` va reuni opera]iunicare au raportat, la sfår[itul anuluifiscal \ncheiat la 31 martie, venituricumulate de 1,17 miliarde de dolari.Cu aceast` cifr` de afaceri, Toshiba[i Mitsubishi Electric vor ocupa loculal treilea pe plan mondial \n råndulproduc`torilor de sisteme pentruproduc]ia industrial`, cu o cot` depia]` de [ase procente. Primeledou` locuri revin fabricantuluigerman Siemens AG (18%) [irivalului elve]ian ABB (12%).Obiectul de activitate al societ`]iimixte include vånzarea [i instalarea

aplica]iilor software [i hardware demonitorizare a echipamentelor [iproduc]iei de motoare electrice demare capacitate. Mediafax

Venituri \nsc`dere la SAP

SAP, cel mai mare produc`tormondial de software pentrugestiunea \ntreprinderilor, a\nregistrat \n primul trimestru unprofit opera]ional de 298 milioaneeuro comparativ cu 186 mil. euro \naceea[i perioad` din 2002. Cifra deafaceri a fost de 1,5 mld. euro, cu8% mai mic` decåt \n urm` cu unan. Din vånzarea de licen]esoftware, SAP a cå[tigat \n primeletrei luni ale anului venituri de 352milioane euro, \n sc`dere cu 12%fa]` de aceea[i perioad` din 2002.SAP apreciaz` c`, \n ciuda sc`deriiveniturilor la nivel mondial cota sape pia]a solu]iilor de gestiune acrescut de la 51% la sfår[itul anului2002 la 54%. Iuliana Butuc-Cerchez

O solu]ie pentruIrak: re]elele Wi-Fi

INFRASTRUCTURA de comunica]iia Irakului ar putea fi reconstruit`numai pe baza tehnologiilorwireless, de tip Wi-Fi, scrie USAToday. Sus]inut`, printre al]ii, degigan]i IT precum Intel [i Microsoft,tehnologia Wi-Fi permite evitareaunor costuri ridicate legate dedezvoltarea unei infrastructuri bazatepe cabluri. Produc`torii deechipamente Wi-Fi precum CiscoSystems, Proxim [i Nomadix suntdeja \n discu]ii cu agen]iileguvernamentale americane [i cuorganiza]iile non-profit asupraposibilit`]ii de a construi astfel dere]ele \n Irak. Tehnologia s-a dovedita fi o alegere bun` \n unele dintrecele mai izolate locuri din lume,inclusiv pe muntele Everest unde \nurm` cu numai o lun` a fostdeschis` chiar [i o cafenea Internet.Iuliana Butuc-Cerchez

20.000 decomputere Sony,retraseCEL DE-AL treilea produc`tor dePC-uri din Japonia, Sony, a fostobligat s` retrag` de pe pia]` \nc`20.000 de computere din seria Vaio\n perioada septembrie 2002-ianuarie 2003 pentru c` aveaudefec]iuni la sursa de alimentare.Aceast` ini]iativ` a avut loc dup` cedefec]iunea a fost descoperit` lacomputerele våndute \n SUA [iCanada, unde Sony a retras alte20.000 de PC-uri pentru repara]ii.Defec]iunea a fost depistat` lasistemele desktop Vaio PCV- RZ50,RZ60 [i RZ70P; o dat` oprit,computerul nu mai pornea. Sony avåndut \n 2002 1,52 milioane decomputere \n Japonia, unde de]ine ocot` de pia]` de 13,5%. Compania afost obligat` de asemenea s`retrag` de pe pia]` camerele digitaleCybershot, care aveau o problem`la sistemul de alimentare cu baterii.Dan Dragomir

CNN: Reagan,Cheney [i FidelCastro au muritDIN CAUZA unei erori tehnice, maimulte documentare „de rezerv`“realizate de speciali[tii CNNprivind vie]ile unor personalit`]i,preg`tite pentru a fi publicateimediat ce „subiectul“ trece \nlumea celor drep]i, au ajuns pesiteul televiziunii fiind disponibilepublicului larg. Conducerea CNN adeclarat c` fi[ierele erau protejatede parole, fiind destinateangaja]ilor s`i, dar c` o „eroareuman`“ a dus la apari]ia lor pesiteul de web. Totu[i, documentelenu aveau link \n pagina principal`a CNN.com. Articolul \n memorialui Ronald Reagan putea fi g`sit\ns` cu motorul de c`utareGoogle, linkul r`månånd listat [idup` ce eroarea a fost reparat`.Copii dup` paginile CNN au ap`rutimediat la vånzare pe siteul eBay,iar un alt website, The SmokingGun, le-a reprodus \n \ntregime,\ncepånd cu anun]urile privindmoartea lui Richard Cheney,vicepre[edintele SUA, RonaldReagan, Papa Ioan Paul al II-lea,Fidel Castro, Gerald Ford [i al]ii.Majoritatea documentelor nu erauaduse la zi, la anul mor]ii fiindtrecut 2001, iar referirea la subiectera la timpul trecut. Dan Dragomir

COMPANII RETAIL

Profit \n sc`dere [i pierderi,chiar [i la cei mari

Romsoft deschide \nc` opt„Depozite de calculatoare“ Adrian Dumitrache

ROMSOFT Bucure[ti va deschide, på-n` la sfår[itul acestui an, opt magazinede tip „Depozitul de calculatoare“, dincare dou` \n Bucure[ti, investi]ia ri-dicåndu-se la 1,1-1,2 mil. $, declar` Mi-hai Marin, director \n cadrul Romsoft.

„Pån` la sfår[itul primului semestruvom deschide dou` loca]ii \n zonaMoldovei - Ia[i [i Gala]i. Zona nu esteprea bine acoperit` [i am decis, s` des-chidem aceste dou` loca]ii. Urmeaz`ca, pån` la sfår[itul lunii septembrie, s`fim prezen]i [i \n ora[ele Cluj-Napoca[i Constan]a“, a ad`ugat Marin.

La sfår[itul anului 2001, Romsoft ainaugurat primul „Depozit de calcula-

toare“ din Bucure[ti, reprezentånd unnou concept de magazin de compo-nente IT. |n prezent, num`rul acestorase ridic` la nou`, dintre care patru \nBucure[ti, restul fiind deschise \n ora-[ele Pite[ti, Ploie[ti, Slobozia, Bra[ov [iC`l`ra[i. „Anul trecut, Romsoft a ra-portat o cifr` de afaceri de 25,3 mil. $,din care 21,4 mil. $ din activitatea dedistribu]ie. Dac` mediul politic inter-na]ional [i financiar va fi unul pozitiv,estimez c` \n acest an vom atinge unnivel al \ncas`rilor de 37-40 mil. $.“, aafirmat Marin. Principalii concuren]i aiRomsoft sunt companiile Best Com-puters [i K Tech-Ultra Pro. Certificat`ISO 9001, Romsoft are o re]ea de 600 dedistribuitori locali.

PE SCURT

GADGET-UL ZILEI CERF

DAC~ vre]i s` sc`pa]i de co[marul pierderii telecomenzilorde la televizor, combin` muzical` sau video ori DVD player,lua]i-v` echipamentul din imagine. Pare telecomanda ideal`.Ac]ionat` vocal, Voice Commander poate schimba canalulTV pe postul de [tiri, spre exemplu, dar poate da ordinaparatului video s` \nceap` s` \nregistreze un documentarcare vi se pare interesant. Mai mult, Voice Commander poateactiva simultan, cu o singur` comand`, trei echipamentediferite. |n 95% din cazuri poate recunoa[te vocea. Poatetrimite comanda c`tre televizor chiar dac` se afl` la 10 metridistan]`, iar pentru a se face „auzit“ posesorul poate vorbi dela maximum 5 m. Pe Internet, echipametul poate fi g`sit lapre]ul de aproximativ 80 de lire sterline.

www.iwantoneofthose.com

Grupul coreean a primit un vot de \ncredere din partea Bursei

Iuliana Butuc-Cerchez

CONNEX, cel mai mare operator detelefonie GSM din Romånia ca num`rde clien]i, a lansat la sfår[itul s`pt`må-nii trecute, \n premier` \n Romånia,serviciului GPRS (General PacketRadio Service) cu accesare din str`in`-tate (roaming).

Deocamdat`, din 22 aprilie, vor pu-tea utiliza GPRS Roaming clien]iiConnex care se deplaseaz` \n Spania,Grecia [i Italia urmånd ca \n luna maipe list` s` intre [i Fran]a. „Sper`m s`\ncheiem apoi acorduri cu majoritateapartenerilor no[tri din Europa Occi-dental`“, a afirmat Romeo G`nescu,product manager \n cadrul divizieiMobile Data Solutions din Connex.Prin serviciul roaming GPRS utili-zatorii se pot conecta, prin interme-diul telefonului mobil, la re]eaua com-paniei, \[i pot citi sau pot transmitee-mail-uri atunci cånd c`l`toresc \nstr`in`tate.

Re]elele partenere prin care utili-zatorii pot folosi serviciul GPRSRoaming sunt Vodafone Grecia,Vodafone Spania, Vodafone-OmnitelItalia [i Vodafone Fran]a. Tarifelepentru Grecia [i Spania sunt de 10euro pe fiecare megabyte transferat.

Tot din aceast` lun`, noile tarifeConnex pentru abonamentele GPRSpornesc de la 2 $. Serviciul de GPRSeste disponibil, potrivit afirma]iiloroficialilor Connex, \n \ntreaga arie deacoperire GSM.

Connex avea la sfår[itul anuluitrecut peste 2,6 milioane de clien]iGSM [i o cot` de pia]` de 53%, con-form ac]ionarului principal al com-paniei, telecomul canadian Telesys-tem International Wireless (TIW).

iuliana.susanu@zf.ro

GPRSConnex [i din

str`in`tate

TELECOM

OPERATORUL de telefo-nie mobil` Zapp a expusla recentul \ncheiat tårgIT&C un nou tip de tele-fon public (foto). Destinatunor locuri cu trafic intenscum ar fi g`rile, aeropor-turile, holurile hotelurilorsau spitalelor, telefonuleste de tip multimedia,conectåndu-se la Internetprintr-o solu]ie wireless.Permite clasicele convor-biri, dar [i navigarea peNet, citire/expediere de e-mail-uri [i videoconferin]edatorit` camerei de luatvederi. Zapp studiaz` po-sibilitatea unor parteneri-ate pentru montarea aces-tor telefoane \n Romånia.

Nota redac]iei: Ilu-stra]ia care \nso]ea artico-lul despre CERF, ap`rutjoi \n Ziarul Financiar, pre-zenta \n prim-plan acesttelefon, iar \n fundal siglaRomTelecom, ceea ce ar fiputut crea anumiteconfuzii.

Singura leg`tur` \ntretelefonul public propus deZAPP prezentat \n foto-grafie [i RomTelecom afost vecin`tatea standuri-lor celor dou` companii.

Top 5 Gartner DataquestCota de pia]` (%)

Dell 16,9HP 15,6IBM 5,4Toshiba 3,6NEC 3,4

La categoria PC-uri au fost incluse [ilaptopurile [i serverele IA32.Fujitsu [i Fujitsu Siemens \mpreun` ar ajungepe locul patru la nivel mondial, afirm` Gartner

Top 5 IDCCota de pia]` (%)

Dell 17,3HP 15,8IBM 5,4Fujitsu Siemens 4,8Toshiba 3,7

Guliver/Getty Images/Nina Ruecker

12 ANALIZ~ ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Ionela Nu]` R`zvan Voican

DUP~ ce acum dou` s`pt`måniBanca Transilvania a fost prima care[i-a asumat riscul [i a ie[it public

anun]ånd c` \n 2003 [i-a propus ob]inereaunui profit mai mic decåt \n 2002 \n favoareaunui program de investi]ii mai riguros,s`pt`måna trecut` [i Banca Comercial`Romån` - cea mai mare banc` romåneasc` -a acceptat, chiar dac` nu direct, c` \n 2003profitul net va fi u[or mai mic decåt \n 2002.Pre[edintele BCR, Nicolae D`nil`, spunea c`anul acesta s-a bugetat ob]inerea unui profitnet \n jur de 160 milioane de dolari, dup` ce2002 a fost \ncheiat cu un profit net de 164milioane de dolari.

{i exemplele nu se opresc aici.

Volumul mare,medicamentul pentrumarginile mai mici A{ADAR, pe o pia]` mai s`rac` \n materiede profit u[or de recoltat, devine evidentfaptul c` numai cre[terea volumuluiactivit`]ii bancare ar putea salva balan]eleb`ncilor, \n condi]iile \n care infla]ia vacontinua s` scad` de la an la an, iar marjeleva trebui s` bat` \n retragere. {i asta va fidestul de greu totu[i pentru c` b`ncile „]in\nc` cu din]ii“ de costurile produselor [iserviciilor bancare, mai ales de cel alcredit`rii. Dobånzile la \mprumuturilebancare r`mån \nc` mari, chiar dac` trendulde reducere a fost evident \ncepånd de anultrecut. Pe lång` acestea mari sunt \nc` [icomisioanele sau birocra]ia.

Nu mai departe de sfår[itul s`pt`måniitrecute, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza,atr`gea aten]ia c` este posibil chiar ca anu-mite b`nci „s` ias` din pia]`“ pentru c` „\nanii care vor veni o dat` cu sc`derea infla]iei[i cu reducerea marjelor, dac` volumele nuvor cre[te, profiturile vor fi puse \n pericol“.De altfel, un semnal \n acest sens l-a tras, pelång` oficialii B`ncii Na]ionale a Romåniei, [iagen]ia de evaluare interna]ional` Fitch, carea f`cut public de curånd un raport privindsistemul bancar romånesc.

Ce spune studiul Fitch.....POTRIVIT anali[tilor agen]iei de evaluare,b`ncile romåne[ti nu au decåt s`-[i \mbun`-t`]easc` eficien]a [i s` se gåndeasc` chiar lafuziuni pentru a rezista pe o pia]` prea mic`pentru cå]i juc`tori sunt. Mai mult chiar, se

consider` c` b`ncile nu-[i mai pot permitereduceri importante de costuri, fiind nece-sare cheltuieli pentru \mbun`t`]irea siste-melor IT [i a procedurilor \n general, iar pecomisioanele mari nu se mai poate contadac` se dore[te cre[terea num`rului declien]i.

Nu cumva am riscat mai mult decåt credeam?

ACEIA{I anali[ti consider` c`, \n plus, esteprobabil ca noile reguli de clasificare acreditelor s` scoat` la iveal` un num`r maimare de credite cu poten]iale probleme, \ns`b`ncile nu vor fi nevoite s` constituiteprovizioane suplimentare datorit` niveluluiridicat al colateralului existent. Unele b`ncichiar au sugerat c` noile reglemet`ri le-ar

putea permite s`-[i reduc` provizioanele \ncondi]iile \n care pån` acum numailichidit`]ile [i garan]iile guvernamentaleerau recunoscute \n calculul provizioanelorpentru acoperirea pierderilor din credite.

Totu[i, Fitch consider` c` la majoritateab`ncilor provizionarea va r`måne ina-decvat`, fiind pus un accent mai mareasupra colateralului, care este \ns` dificil devalorificat [i evaluat. De obicei, provi-zioanele pentru acoperirea pierderilor dincredite reprezint` \n b`ncile romåne[ti \ntre4-6% din valoarea total` a creditelor, \ns`agen]ia de rating ar considera optim un nivelde pån` la 10% \ntr-o economie a[a cum estecea a Romåniei.

Potrivit analizelor agen]iei de evaluare,cifrele privind calitatea creditelor acordateau fost \ncurajatoare \n ultima vreme,creditele neperformante ap`rute la nivelul

clien]ilor persoane fizice fiind \ns` semni-ficativ mai reduse decåt \n cazul clienteleicorporatiste.

„Portofoliile de credite ale b`ncilor nu sunt\nc` bine echilibrate [i numai clien]ii cuistoric beneficiaz` de credite importante“,consider` Fitch, care crede c` pe m`sur` cecre[te concuren]a exist` riscul ca standardelede acordare a creditelor s` aib` de suferit.„Romånia nu are \nc` un birou de credit, obaz` de date cu informa]ii despre cei caresolicit` credite, ceea ce face dificil` evaluareaclien]ilor f`r` istoric bancar“.

BNR se uit` atent la pie]ele „\n explozie“

PROBLEMA credit`rii [i a sustenabilit`]ii eieste una la ordinea zilei [i la banca central`,

nu de pu]ine ori oficialii BNR ie[ind la ramp`cu avertismente \n acest context.

|n acest sens, BNR chiar a demarat lasfår[itul anului trecut un program deidentificare a posibilelor ni[e cu poten]ial decre[tere, pentru a se putea controla din timporice problem` care ar putea ap`rea \nsupravegherea bancar`. S-au identificatastfel cåteva direc]ii cu poten]ial, printre carefinan]area municipalit`]ilor, a investi]iilor, aagriculturii, pia]a produselor derivate sau acelor pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii,spre care se a[tepat` s` se \ndrepte b`ncile.

|ncepånd cu anul 2001 ritmul de cre[tere \ntermeni reali al creditelor acordate \neconomie a fost vizibil - de 22% \n 2001 [i de29% \n 2002. |n condi]iile \n care lichidit`]ileb`ncilor devin din ce \n ce mai mari este dea[teptat ca aceast` cre[tere s` se men]in`.

oana.nuta@zf.ro; razvan.voican@zf.ro

La distan]` bun` de 2002,putem deja s`-i facemsocoteala: multe taton`ri, ie[iritimide la atac ( de obicei dup`ce „al]ii“ au f`cut mi[c`risimiliare), [i de ce nu, un an \ncare nu s-au \nregistrat chiarcre[terile la care bancherii sea[teptau. Devine \ns` tot maiinteresant acum - chiar dac` autrecut aproape patru luni din2003 - cum vor merge lucrurile\n acest an, c`tre ce segmentede pia]` se vor orienta b`ncilepentru a-[i rotunji veniturilesau cum vor face fa]` b`ncilemici concuren]ei din ce \n cemai mari. {i de ce esteinteresant? Pentru c` pentruprima dat` \n ultimii 13 ani,marile b`nci au acceptat deja c`\n acest an profitabilitateasistemului [i, implicit,activitatea lor vor sc`dea. Iaragen]iile de rating au \ntocmit,mai repede ca \n al]i ani,rapoarte despre problemele cucare sistemul bancar romånescse va confrunta \n acest an.

Prim`vara bancar`: profituri mai mici [i pie]e de ni[`

V-A}I |NTREBAT vreodat` cåt valoreaz`, \n cash, cei[apte ani de-acas`? Probabil c` suma nu poate fiestimat` \n vreun fel: educa]ia de la \nceputul vie]ii enepre]uit`. Nu acela[i lucru se poate spune despre cei[apte ani din cu[c` - de fapt, cele cåteva luni de ladresaj ale cåinilor no[tri. Aici, [tim exact sumeleimplicate. Conform estim`rilor „Banii sau Via]a“,pia]a dresajului canin din Romånia se apropie dejum`tate de milion de dolari pe an. E o pia]` \n carefirma care latr` mai tare mu[c` din profitul celorlalte.

Primul lucru pe care l-am aflat despre dresuracåinelui este c` animalul se mai poate [i plictisi. Aldoilea lucru, cu mult mai interesant pentru o emisiunede afaceri este c` plictiseala - sau efortul dresorului -are un pre] destul de bun: \n acest business po]i face [i100 de milioane de lei pe lun`. |ncas`ri, pentru c` deprofit se ocup` s`-l dreseze fiscul. Totu[i, afacerile deacest gen merg destul de bine. |n ]ar` sunt aproximativ15 [coli de dresaj, iar tarifele pentru dresajul unui c`]elvariaz` \ntre 100 [i 200 de dolari pe lun`. SorinDRAGOMIR, patronul {colii de dresaj „ ROMANO „spune c` „minimum pentru cei „7 ani de acas`“, ar fi olun` de preg`tire, dar un cåine poate lucra toat` via]a,depinde de cåt de mult dore[te st`pånul s` investeasc`\n preg`tirea lui“.

O firm` ca a lui Sorin Dragomir se putea \ncepe [i cu1.000 de dolari acum vreo zece ani. |n banii ace[tiaintrau cåteva elemente de echipament, \ntre carecostumul pentru dresor, botni]e, lese, man[on deprotec]ie [i a[a mai departe. Ast`zi \ns`, preten]iile aucrescut: nu mai po]i intra pe pia]` f`r` m`car un terende lucru [i ad`posturi pentru cåini. Gåndi]i-v` deci lao investi]ie de m`car 10.000 de dolari. |n plus, e nevoiede un capital cu mult mai greu de ob]inut decåt banii:cuno[tin]ele. Dac` se poate, celebre.

„Am lucrat \n diferite case, cum arfi la dl }iriac, care e un mare pa-sionat de cåini, la dl. Petre Roman,am dresat c`]elul Cristinei }opescu,care este chiar crescut la mine acas`,\n momentul acesta lucrez cu cåineled-lui Ovidiu Ioani]oaia care e un puide ciob`nesc german \n vårst` de 5luni“, spune Sorin Dragomir. Elm`rturise[te c` [i-a \nceput afacerea\n urm` cu 10 ani, dup` ce-a \n]elesc` meseria lui, cea de inginerconstructor, e o pasiune mai mic` decåt rela]ia cu celmai bun prieten al omului. Dup` 1000 de cåini dresa]i\n toat` aceast` perioad`, a ajuns la un profit de 15.000de dolari pe an. Fire[te, [i cheltuielile sunt mari: doarhrana cåinilor e 25 de milioane pe lun` - patronul are

propria colec]ie de patrupede. Altminteri, acesta e unbusiness \n care trebuie s` continui s` investe[ti mereu[i s` fii atent la ce se \ntåmpl` pe pia]`.

Evident, cåinele e [i o investi]ie \n propria sigu-ran]`. La \nceput, instructorii romåni lucrau dup` ocarte veche a Ministerului de Interne. Internetul [i

plimb`rile prin str`in`tate au maischimbat lucrurile: cåinii o iau pecoaj` mai rar [i se pune accentul pepl`cerea dresajului. Totu[i, la [coalade atac se folose[te tot o formul`poli]ist`: g`se[te infractorul!

Dac` v` gåndi]i s` \ncepe]i o astfelde afacere, trebuie s` [ti]i de la bun\nceput c` ve]i avea de mers. Cel maisolicitat mod de dresaj este acela ladomiciliul st`pånului, \n fiecare zi.St`pånii trebuie [i ei s` ia parte la[coala c`]elului. Pentru c`, a[a cum

spune dresorul Sorin DRAGOMIR, „cine-[i d` cåinelela dresaj numai din snobism nu va avea decåt uncåine care poate face ceva \n prezen]a instructorului,dar niciodat` cu proprietarul“.

Cei [apte ani din cu[c` - o afacere de jum`tate de milion

Cum ar`ta sistemul bancar la sfår[itul anului trecut din punctul de vedere al activelor bancare

Milioane % \n euro sistem

A. B`nci cu capital majoritar romånesc, din care: 5.861,5 43,7A.1. B`nci cu capital majoritar de stat, din care: 5.432,7 40,5A.1.1. B`nci cu ac]ionar majoritar Min. Finan]elor 1.033,2 7,7

1. Casa de Economii [i Consemna]iuni 1.033,2 7,7A.1.2. B`nci cu ac]ionar majoritar Autoritatea 4.399,5 32,8pentru Privatizare, dintre care:

1. Banca Comercial` Romån` 4.220,7 31,52. Banca de Export Import a Romåniei-Eximbank 178,8 1,3

A.2. B`nci cu capital majoritar privat, din care 428,8 3,21. Banca Transilvania 244,3 1,82. Romexterra 93,1 0,73. Banca Comercial` Carpatica 49,3 0,44. Mindbank 42,1 0,3

B. B`nci cu capital majoritar str`in, din care: 6.558,6 48,91. Banca Romån` pentru Dezvoltare 1.814,5 13,52. ABN Amro Bank 688,5 5,13. Raiffeisen Bank 684,9 5,14. Banc Post 554,9 4,15. Citibank Romånia 540,9 4,06. HVB Bank 531,3 4,07. Alpha Bank 414,3 3,18. Banca }iriac 382,2 2,89.Banca Romåneasc` 131,4 1,010.Volksbank 115,7 0,911.RoBank 114,1 0,812.UniCredit Romånia 106,3 0,813. Piraeus Bank 103,5 0,814. Finansbank 95,1 0,715. West Bank 64,9 0,516. Commercial Bank of Greece 45,1 0,317. Banca Daewoo 41,4 0,318. Eurom Bank 36,8 0,319. Libra Bank 20,8 0,220. Romanian International Bank 19,5 0,221. Egnatia Bank 17,0 0,222. Banca de Microfinan]are MIRO 16,1 0,123. Nova Bank 10,2 0,124. Banca Comercial` Columna 9,2 0,1

TOTAL b`nci comerciale (A + B) 12.420,1 92,6C. Sucursalele b`ncilor str`ine, din care 993,3 7,4

1. ING Bank 599,9 4,52. Banca Italo-Romena 82,1 0,63. United Garanti Bank International 75 0,64. National Bank of Greece 69,9 0,55. Banque Franco Roumaine 58,7 0,46. MISR Romanian Bank 42,8 0,37. Frankfurt Bukarest Bank 37,6 0,38. Banca di Roma 27,3 0,2

TOTAL sistem bancar (A + B + C) 13.413,4 100Sursa: Banca Na]ional` a Romåniei

Cum ar`ta sistemul bancar la sfår[itul anului trecut din punctul de vedere al capitalului social al fiec`rei b`nci:

Milioane % \n euro sistem

A. B`nci cu capital majoritar romånesc, din care: 345,6 35,2A.1. B`nci cu capital majoritar de stat, din care: 294,2 30,0A.1.1. B`nci cu ac]ionar majoritar Ministerul Finan]elor 42,9 4,4

1. Casa de Economii [i Consemna]iuni 42,9 4,4A.1.2. B`nci cu ac]ionar majoritar Autoritatea 251,3 25,6pentru Privatizare, dintre care:

1. Banca Comercial` Romån` 226,9 23,12. Banca de Export Import a Romåniei-Eximbank 24,4 2,5

A.2. B`nci cu capital majoritar privat, din care 51,4 5,21. Banca Transilvania 20,4 2,12. Romexterra 12,7 1,33. Banca Comercial` Carpatica 9,3 0,94. Mindbank 9,0 0,9

B. B`nci cu capital majoritar str`in, din care 565,3 57,71. Raiffeisen Bank 199,4 20,32. Banca Romån` pentru Dezvoltare 99,8 10,23. Alpha Bank 36,4 3,74. Banc Post 19 1,95. Banca }iriac 19 1,96. Citibank Romånia 14,4 1,57. West Bank 13,3 1,48. ABN Amro Bank 13,3 1,49. RoBank 12,2 1,210. Egnatia Bank 11,7 1,211. UniCredit Romånia 11,6 1,212. Piraeus Bank 11,5 1,213. Eurom Bank 11,1 1,114. Volksbank Romånia 10,9 1,115. HVB Bank 10,4 1,116. Banca Romåneasc` 9,9 117. Finansbank 8,9 0,918. Commercial Bank of Greece 8,9 0,919. Nova Bank 8,9 0,920. Banca de Microfinan]are MIRO 8,6 0,921. Banca Daewoo 8,1 0,822. Libra Bank 7,8 0,823. Romanian International Bank 7,6 0,824. Banca Comercial` Columna 2,9 0,3

Total b`nci comerciale (A + B) 910,9 92,9C. Sucursale ale b`ncilor str`ine, din care 69,4 7,1

1. United Garanti Bank International 18,5 1,92. National Bank of Greece 7,7 0,83. ING Bank 7,2 0,84. Banca di Roma 7,2 0,85. Banca Italo-Romena 7,2 0,76. Banque Franco Roumanine 7.2 0,77. MISR Romanian Bank 7,2 0,78. Frankfurt Bukarest Bank 7,2 0,7

Total sistem bancar (A + B + C) 980,3 100Sursa: Banca Na]ional` a Romåniei

Sorin Dragomir are 40 ani,este de meserie inginer

constructor [i are una dincele 15 [coli de dresaj canindin Romånia. Profitul dintr-o

astfel de afacere trece de 15 mii de dolari pe an.

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 BUSINESS INTERNA}IONAL - SUA 13

Raluca Mirescu

Un [erve]el valorospentru FordDIAGRAMA pe care a schi]at-oPhil Martens (43 ani) este un planmenit s` restructureze procedeulde construc]ie a ma[inilor Ford.Martens sper` s` fac` din Ford ocompanie la fel de rapid` [i efi-cient` din punct de vedere al cos-turilor ca divizia sa din Japonia,Mazda Motors, care, asemeni altorcompanii din industrie, poate s`lanseze pe pia]` un nou model \nmai pu]in de doi ani. La acest mo-ment, Ford are nevoie de cel pu]inun an \n plus pentru a lansa o no-u` ma[in`.

Schema intern` de la Ford a con-dus la apari]ia de cicluri costisitoa-re \n crearea noilor modele. PhilMartens dore[te ca Ford s` folo-seasc` aceea[i strategie pe care el a\ntrebuin]at-o cu succes pentru re-dresarea liniei Mazda: \ntrebuin]a-rea aceluia[i design [i aceleia[itehnologii la ma[ini similare. „Co-piaz` cu måndrie. Aceasta este de-viza noastr`“, spune Martens.

Ford este a[teptat` s` anun]e \naceast` s`pt`mån` rezultatele fi-nanciare de pe primul trimestru alanului. Pe baza indicatorilor furni-za]i de companie Wall Street-ul sea[teapt` ca Ford s` raporteze unprofit de 22 de cen]i pe ac]iunepentru ultimele trei luni, un rezul-tat mai bun fa]` de pierderile ope-ra]ionale de [ase cen]i pe ac]iunedin perioada similar` a anului tre-cut. La salonul auto de la NewYork din aceast` s`pt`mån`, Fordva dezv`lui un nou model care sesper` c` \i va convinge pe ne\n-crez`tori c` a doua companie autoa lumii a reu[it s`-[i rezolve pro-blemele cu dezvoltarea noilor pro-duse. Ford a demarat deja publi-citatea legat` de s`rb`torirea celor100 de ani ai companiei, cu edi]iispeciale ale unor modele popularecum este Mustang [i o serie de pe-treceri [i concerte \ndelung me-diatizate.

|ntre timp, diviziile Ford din Eu-ropa au \nregistrat profit opera]io-nal \n fiecare din ultimii doi ani,chiar dac` profiturile nete de 12milioane de dolari din 2002 erau cumult mai mici decåt cele 266 de mi-lioane \nregistrate \n 2001. Oficialii

Ford s-au l`udat c` divizia eu-ropean` a companiei a reu[it o re-dresare solid` dup` ani \ntregi depierderi, fapt care \n opinia lor s-ardatora unui plan de restructurarede succes. Aceast` redresare, spunrepezentan]ii Ford, a avut loc \nciuda concuren]ei acerbe [i a decli-nului pie]ei care au afectat compa-niile similare din Europa.

Måndria inginerilorcost` scump

FORD a adunat \n total pierderi de6,4 mld. $ \n decursul ultimilor doiani, majoritatea din cauza costuri-lor provocate de rebuturile \nre-gistrate la cauciucurile Firestone.|ns` cre[terea tot mai mare a cos-turilor de dezvoltare, \ntr-un mo-ment cånd costurile produselorFord se confrunt` cu o concuren]`tot mai puternic` din partea pro-duc`torilor auto din Europa [iAsia, este o alt` cauz` a sc`deriiprofitabilit`]ii. Inginerii de la Fords-au opus la adoptarea metodelorjaponeze, dintre care unele eraucunoscute de peste zece ani.

Sarcina de a analiza departa-mentul de dezvoltare cade acum \ngrija lui Phil Martens, care a fostpromovat la \nceputul acestei lunis` conduc` departamentul Fordpentru America de Nord care seocup` cu dezvoltarea noilor pro-duse. Dac` compania nu reu[e[tes` se schimbe \nseamn` c` proba-bil Ford va trebui s`-[i \nghit`måndria [i s`-[i restrång` opera-]iunile, este de p`rere Martens.

Printre cele mai urgente proble-me cu care se confrunt` Ford, pelång` reducerea costurilor [i cre[te-rea cash flow-ului, este \nt`rirea ce-lor trei m`rci-cheie de pe pia]aamerican`: Ford, Lincoln [i Mer-cury.

Conceptul pentru modelul Fu-tura pe care Ford \l va prezenta lasalonul auto de la New York estecreat pentru a concura cu clasaAccord de la Honda, Altima de laNissan [i Passat de la Wolkswagen,\n chiar inima pie]ei auto din Ame-rica. Singura problem` este c` Fu-tura nu va fi gata de vånzare decåtabia \n 2005.

Cu alte cuvinte Ford vinde acumma[inile de måine, o practic` la

care directorii executivi din indus-tria auto recurg atunci cånd [tiu c`au r`mas \n urm`.

Martens a f`cutminuni la Mazda

SARCINA lui Phil Martens este s`se asigure c` Ford nu se va mai g`si

\n aceast` situa]ie din nou. El a ve-nit \n aten]ia lui Nick Scheele, pre-[edintele [i directorul opera]ionalde la Ford, mai ales din cauza rolu-lui jucat \n revitalizarea liniei dema[ini Mazda \n 2001. Martens eraun lider al programului de revigo-rare a celebrului model sport Maz-da RX7. Din acest motiv, Phil Mar-tens a ajuns atåt de cunoscut \n Ja-ponia \ncåt salaria]ii veneau la el cas`-i cear` autograful iar cump`-r`torii de pe str`zile din Hiroshima,unde se afl` sediul Mazda, \l opreaupe strad` ca s` dea måna cu el.

Mazda s-a zb`tut ca s` g`seasc`o ni[` pe lång` puternicii construc-tori auto japonezi Toyota Motor [iHonda Motor. |ns` \n ultimii ani,compania a demonstrat c` are unsistem mai eficient de dezvoltare anoilor modele decåt patronul s`uamerican. Sub conducerea lui PhilMartens, Mazda a realizat o remo-delare complet` a liniei de ma[inidin clasa mijlocie, Mazda 6, cåt [i acelei de ma[ini sport, \n mai pu]inde doi ani. Toyota, care de obiceilanseaz` pe pia]` noi modele \nmai pu]in de doi ani, este conside-rat` liderul industriei auto \n dez-voltarea de noi ma[ini.

|n august 2001, Nick Scheele l-asunat pe Martens la Hiroshima.Acesta a spus atunci c` modul \n ca-re Ford ar putea s`-[i repare \ntår-zierile din departamentul de crea]iea noilor modele este s` procedeze lafel ca Mazda. Ford ar trebui s` sebazeze pe modelele de succes dejaexistente, \n loc s` se foloseasc` degrupurile concurente din interiorulcompaniei ca pån` la urm` s`reinventeze roata. „Este suficient s`copiezi dac` este mai bun, maiieftin, mai rapid [i deja testat. Estesuficient s` profi]i“, a spus Martens.

Dup` o lun` de la acea convorbi-re peste Pacific, Phil Martens a fostrechemat \n Michigan. |n martie

2002 el s-a folosit de schi]a desena-t` pe [erve]el pentru a face o pre-zentare informal` a ideilor sale \nfa]a lui Nick Scheele. Ideea lui erac` Ford, care are nevoie de pån` la32 de luni ca s` dezvolte un modelnou, este cu cel pu]in 25% mai len-t` decåt cele mai eficiente compa-nii din industria auto. Ford ar tre-bui s` fie capabil` s` creeze o ma-[in` de la zero [i s` o pun` \n pro-duc]ie \n mai pu]in de doi ani. Cre-area unui model derivat pornindde la unul existent, cum ar fi deexemplu versiunea cu dou` u[i aunui sedan, ar trebui s` durezedoar 16 luni, a spus Martens.

Cu cine se va luptaMartens

UNUL din riscurile la care se ex-pun eforturile lui Martens este cul-tura corporatist` de la Ford, care aar`tat o rezisten]` considerabil` laschimbare \n ciuda adåncirii crizeiprin care trece compania. Ford a\ncercat [i a e[uat de mai multe ori\n ultimii zece ani s` recå[tige abi-litatea de a produce ma[ini de cali-tate la costuri mici, care acum unsecol l-a propulsat pe fondatorulcompaniei, Henry Ford, de la pozi-]ia de mecanic de garaj la cea demiliardar.

Aceasta nu este prima dat` cåndinginerii de la Ford au auzit despresuperioritatea departamentului dedezvoltare de la Mazda. Datorit`pachetului de 34% din capitalulMazda, Ford a avut mai multeocazii de a studia \ndeaproape pro-duc`torul auto japonez. |ns` uniidirectori executivi ai companieisunt de p`rere c` Ford este preamåndr` ca s` \nve]e de la ceea cemul]i consider` a fi un produc`torauto japonez de måna a doua.

raluca.mirescu@zf.ro

Solu]ia care salveaz` Ford este formula de acum o sut` de ani: ma[ini bune [i ieftine

O bun` parte din viitorul companiei Ford Motor depinde deo diagram` måzg`lit` pe un [erve]el diminea]a devreme cupeste un an \n urm`, relateaz` Wall Street Journal Europe.Pentru c` nu reu[ea s` adoarm` la 3 noaptea, dup` o c`l`toriecu avionul, Phil Martens, director executiv \n cadrulcompaniei Ford, s-a trezit \n camera lui de hotel \n februarie2002 [i a \nceput s` deseneze schi]a liniei de produc]ie.Acum, directorul executiv opera]ional al companiei Ford,William Clay Ford Jr., este sigur c` are un plan care va reparaproblema major` care d`uneaz` companiei \ntemeiate defamilia sa acum 100 de ani: un sistem care necesit` prea multtimp pentru a produce ma[ini care cost` prea mult pentrupia]a auto american` care este ultracompetitiv`.

|N CONTRAST cu cei de la Ford, General Motors a folosit aceea[istructur` de baz` pentru camionete pentru a lansa pe pia]` noimodele cum ar fi camioneta Chevy Silverado [i modelul Hummer H2mega-SUV de 50.000$. Aceast` strategie este unul din principalelemotive pentru care GM se afl` \n fruntea lui Ford, \n loc s` fie invers,ca \n anii ‘90.Phil Martens dore[te ca departamentul de dezvoltare din cadrul Fords` fie capabil s` produc` modele noi cu 20% - 25% mai repede, [i s`reduc` costurile de dezvoltare cu 10 procente.Anul trecut, Ford [i-a redus costurile de produc]ie la componente cu240$ pe vehicul, ceea ce a fost cu 15% mai mult decåt planificasecompania pentru tot anul. Anul acesta, Phil Martens spune c`inten]ioneaz` s` mic[oreze costurile p`r]ilor componente cu 50% maimult fa]` de anul trecut. |n cåteva s`pt`måni, spune el, Ford va aveaechipe trimise la fa]a locului care vor c`uta modalit`]i de reducere cu70% a costurilor \n valoare de 70 mld. $ de la componentele pe carecompania le achizi]ioneaz` anual din \ntreaga lume.

De ce General Motors este \naintea lui Ford

Compania american` \ncearc` s` dep`[easc` o situa]ie dificil` care s-a transpus \n ultimii doiani \n pierderi de 6,4 miliarde dolari

Guliver/Getty Images/Scott Olson

{eful de la Ford William Clay Ford Jr. crede

c` noul plan va sporiproductivitatea companiei

Foto: Guliver/Getty Images/Michael Smith

14 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Georgiana Stavarache

W ILLY STROTHOTTE, carese afl` \n fruntea acesteinebuloase discrete de so-

ciet`]i de comer] cu materii prime, cuo cifr` de afaceri de 44 de miliarde dedolari, care vinde din Chile pån` \nBermude, Africa de Sud sau Peru, nus-a dezis de legendara sa discre]ie.

Este adev`rat c` \n contextulistoriei zbuciumate a grupului s`u,pe care l-a smuls de la miliardarulamerican Marc Rich \n 1994, afacereaMetaleurop este ceva de genul uneianecdote. O alt` disput` legal` printremulte altele.

Glencore facelegea \n Australia

SITUA}IA actual` a sectorului minierimpune ca gigantul elve]ian cuactivit`]i de produc]ie [i comer] cumaterii s` nu-[i lase afectat` pia]a dedesfacere de amenin]`rile francezilor.Grupul are o activitate intens` \nAustralia. Astfel, Xstrata, noua perl` aGlencore (firma de comer] de]ine 40%din ac]iunile acestei companii cotatela bursa de la Londra), a lansat pe 7aprilie o ofert` public` de cump`rareamical` asupra grupului minieraustralian MIM, cu sediul la Brisbane.Oferta implic` o sum` de 2,96 mili-arde de dolari. Aceast` tentativ` decontrol este o opera]iune de anver-gur` [i este considerat` de banca

Morgan Stanley ca fiind „o afacerebun`, la un pre] bun“, chiar dac`presupune [i o serie de riscuri legatede restructur`rile care trebuie f`cute.Glencore [i-a dat acordul pentruachizi]ie [i va primi 7 milioane dedolari pentru a juca rolul de garant alopera]iunii.

Mereu la antipoduri, Glencore areu[it ca la \nceputul anului s` opreas-c` o ofert` public` de preluare a fon-dului american Matlin Patterson asu-pra unei companii miniere austra-liene, Anaconda Nickel Limited, undede]inea un pachet de 34% din capital.Cu aceea[i art` cu care a reu[it s`provoace ie[irea Anglo American(19% din capital), care a pierdut \naceast` afacere 90% din investi]iile f`-cute, adic` pu]in peste 200 de milioa-ne de dolari australieni.

Lovituri din umbr`PRELUAREA controlului MIM se\nscrie \ntr-o strategie din ce \n ce maiclar`: pentru a se putea impune ca ungrup minier puternic, Xstrata trebuies` mul]umeasc` interesele Glencore\n activit`]ile sale de comer] cu materiiprime.

Dovezile \n favoarea acestei teorii semultiplic`. La \nceputul anului 2002,Glencore a \nceput s` transfere asupraXstrata activit`]ile sale de exploatare aminelor de c`rbuni din Australia [iAfrica de Sud. |n total 26 de situri de

exploatare. La fel [i pe pia]a zincului,unde Glencore a organizat jocurisubtile de transfer de active, pån` laultima opera]iune care a stat la bazaafacerii Metaleurop: vånzarea, \n lunaianuarie a anului curent, c`tre Xstrata,a sitului german de la Nordenhampentru produc]ia de zinc, a permis izo-larea ramurii franceze, considerat`nerentabil` de c`tre Metaleurop SA.

Acest demers pare imoral \n con-di]iile \n care este \n joc destinul a sutede angaja]i [i \n situa]ia \n care estevorba despre cel mai poluat sitindustrial din Europa.

Dar, Willy Strothotte are anumitepriorit`]i, mai ales \n cazul \n care esteamenin]at` cre[terea de peste 10% afirmei pe care o conduce.

Afaceri cu armeleaproape

NUMELE s`u a r`mas \nscris [i \ntr-unconflict din cadrul uzinei Ravens-wood Aluminium Compagny (RAC)din Statele Unite. La \nceputul anilor‘90 sindicatele americane erau \n con-flict cu directorii companiei, peatunci conduse de firma lui MarcRich [i \n care Willy Strothotte erade asemenea ac]ionar. Doi mun-citori [i-au pierdut via]a. Sindicateleerau revoltate din cauza condi]iilorde munc`. Willy Strothotte, care eramåna dreapt` a lui Marc Rich, a

apelat la bra]ul de fier. El a concediatmajoritatea celor 1.700 de angaja]i „\ncondi]ii ie[ite din comun“, spuneGeorges Becker, figur` legendar` asindicatului metalurgi[tilor ame-ricani.

|n jurul uzinei au fost puse garduricu grilaj de fier forjat. Lång` birouriledirectorilor a fost amenajat` o pist`pentru elicoptere, pentru a preveni oeventual` sechestrare.

A doua zi dup` concedieri, au fostaduse g`rzi \narmate pentru camuncitorii care nu f`ceau parte dinsindicat s` le ia locul celor disponibili-za]i. A \nceput o mare disput` juridic`[i mediatic`. Sindicatul metalur-gi[tilor americani inten]iona s` seadreseze la Zoug [i \n \ntreaga Euro-p` pentru a face cunoscute metodelenu foarte ortodoxe ale viitorului [ef alGlencore. Pån` la urm` Marc Rich acedat determin`rii sindicatului. WillyStrothotte a suportat furia [efului s`u,pe care l-a detronat de altfel cå]iva animai tårziu.

O mic` eroare. De 3 mil. $

NUMELE de Glencore a ap`rut [i \nalte afaceri \n care materiile prime [iinteresele geopolitice se intersectau\ntr-un amalgam de dolari [i co-misioane oculte. Este cazul Nigeriei,al ruinelor imperiului sovietic, [i chiar

al Irakului. Anul trecut, Glencore afost pus la col] de ONU. |n cadrul pro-gramului „Petrol contra hran`“,comerciantul elve]ian a deviat c`treCroa]ia o \nc`rc`tur` destinat`Statelor Unite. O mic` eroare, potrivitgrupului elve]ian. Dar, datorit`diferen]elor dintre pre]urile petroluluibrut de la o regiune la alta, Glencore a„b`gat \n buzunar“ cå[tiguri de 3milioane de dolari. Willy Strothotte i-arambursat... scuzåndu-se.

{i via]a se cump`r`

O ALT~ aventur` a fost aceea anavei daneze Thor Emilie, care a ex-plodat \n mijlocul m`rii cauzåndmoartea a [ase persoane, care pune\n lumin` genul de afaceri pe care leface Glencore. Potrivit revisteielve]iene Bilan, Glencore a omis s`precizeze echipajului [i c`pitanuluinavei Thor Emilie c` \nc`rc`tura dezinc ar putea exploda \ntr-un mediuumed. Dup` producerea acciden-tului, \n februarie 2000, procuroruldanez Klaus Holten, responsabil cuancheta, se declara [ocat de faptulc` ancheta \n Elve]ia se afl` mereu\ntr-un punct mort. Cåt despre Glen-core, firma explic` lini[tit` c`familiile deceda]ilor au fost des-p`gubite cu 4,5 milioane de euro.Totul e o chestiune de pre].

Glencore duce la extrem, \n afaceri, principiul „scopul scuz` mijloacele“

Crizele trec, afacerilemerg \nainte. Nimic nus-a auzit de la sediulcompaniei elve]ieneGlencore International,din cantonul Zoug dinElve]ia, dup` ce untribunal francez a respinsrecent cererea deextindere a lichid`riijudiciare a firmeifranceze MetaleuropNord asupra companiei-mam` Metaleurop SA.Glencore este ac]ionarulprincipal al Metaleurop[i decizia tribunaluluieste o veste bun` pentrucompania elve]ian`, scrieLe Figaro.

METALEUROP SA a cå[tigat o nou` b`t`lie juridic`. Contrar tuturora[tept`rilor, camera comercial` a tribunalului de \nalt` instan]` din Bethunea decis s` refuze extinderea lichid`rii societ`]ii Metaleurop Nord asupracompaniei-mam`, Metaleurop SA. Lichidatorii [i salaria]ii de la MetaleuropNord, care au solicitat aceast` extindere, au la dispozi]ie 15 zile pentru aface apel. Afi[ånd „o satisfac]ie re]inut`“, Pascal Ragot, purt`torul de cuvåntal Metaleurop, a declarat: „Urm`torul pas pe termen scurt va fi s` g`sim osolu]ie pentru necesit`]ile de trezorerie de 15 milioane de euro“. {iMetaleurop va trebui s` ob]in` o re\nnoire a liniilor de creditare pe termenscurt pentru 41 de milioane de euro. Reintroducerea ac]iunilor la burs` vadepinde de rezultatul acestor negocieri cu b`ncile. Produc`torul de metaleferoase are un num`r de 900 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de 205milioane de euro. La Bethune, decizia tribunalului a fost luat` pe fondulfluier`turilor celor 100 de fo[ti angaja]i ai Metaleurop Nord, care s-audeplasat pån` acolo. „Furia a crescut acum, dup` ce se mai atenuase pu]indup` semnarea planului social“, a indicat Farid Ramou, purt`torul de cuvåntal sindicali[tilor, care vrea s` fac` apel, dar urm`re[te [i reluarea luptei „peteren“. „Extinderea lichid`rii era una din pistele prin care puteam ob]inefonduri pentru indemniza]iile noastre pentru prejudiciile morale [i financiarepe care le-am suferit“, a mai spus el. |n acest moment, salaria]ii solicit`50.000 de euro de persoan`. |ns` avansul rambursabil de 15.000 de eurode persoan`, pe care guvernul a acceptat s`-l suporte, este garantat,oricare ar fi rezultatul conflictului. Dac` decizia tribunalului va devenidefinitiv`, creditorii, dimpotriv`, nu vor mai putea spera s`-[i recuperezecrean]ele. Xavier Runet [i Yves Letartre, avoca]ii lichidatorilor, s-au ar`tat„surprin[i“ [i „dezam`gi]i“. „Demersul reclaman]ilor este ambiguu“,subliniaz` tribunanul. „Dup` cita]ie au privilegiat manifest confuziapatrimoniilor, cu pu]in \nainte de deschiderea dezbaterilor, au ales s` fac` oanex` \n care vorbesc despre o firm` fictiv`“. Aceasta \i oblig` s`demonstreze c` Metaleurop Nord a fost o persoan` juridic` fictiv`, dup` ceau recunoscut implicit c` este o persoan` cåt se poate de real`.

Leg`tura dintre Metaleurop [i Glencore

|N ULTIMII ANI, la Metaleurop Nord au avut loc accidente de munc`soldate cu decesul angaja]ilor, iar terenurile din jurul uzinelor sunt puternicpoluate cu plumb. Costurile de depoluare se pot ridica pån` la suma de 300de milioane de euro, iar statul vrea ca responsabilii s` pl`teasc`. GlencoreInternational de]ine 33% din capitalul Metaleurop SA, compania-mam` aMetaleurop Nord. Un alt ac]ionar al Metaleurop Nord este companiagerman` TUI (fost` Preussag), lider european [i mondial \n turism, care aavut un pachet de 24% din Mesa, dar [i-a redus de]inerile la 9,60%. Restulde 57,4% se afl` \n proprietatea micilor ac]ionari, compania fiind cotat` labursa din Paris. Compania Glencore a fost creat` \n 1974 de c`tre MarcRich sub form` de „parteneriat“ [i a fost aministiat` de Bill Clinton \nainte definalul celui de-al doilea mandat al s`u la conducerea Statelor Unite. |n1994, Rich a våndut toate p`r]ile sociale managementului, iar ast`zisocietatea, care nu este cotat` la burs`, apar]ine salaria]ilor. |ns` surseguvernamentale afirm` c` Rich se afl` \nc` \n umbr` [i joac` un rol decisiv\n gestiunea Glencore. Ipoteza a fost \ns` dezmin]it` de Marc RichInvestment, compania omului de afaceri american.

Justi]ia refuz` s` extind` lichidareaMetaleurop SA

Compania vrea s` devin` un gigant \n mineritGuliver/Getty Images/Michael Smith

Guliver/Getty Images/David McNew

Georgiana Stavarache

|N ZIUA aceea, Christian Couvreux, pre[edintelesupermarketurilor Casino, \nso]it de Pierre Bou-chut, directorul s`u general, l-a anun]at pe Philippe

Bouriez c` are posibilitatea de a cump`ra 42,39% dinCora. Philippe Bouriez a fost cuprins de o furie s`l-batic`. El se considera „tr`dat“ de Jean-Charles Naouri,ac]ionarul majoritar al Rallye, holdingul care controlaCasino. Cele dou` grupuri erau asociate de peste trei-zeci de luni \n cadrul centrului de achizi]ii Opera.Acordurile stipuleaz` c` nici una dintre cele dou`companii nu poate cump`ra participa]ii \n capitalulunei societ`]i care o controleaz` pe cealalt`. PhilippeBouriez estimeaz` c` aceast` op]iune de cump`rareface din Casino proprietarul efectiv al pachetului de42,39%, ceea ce Casino contest`.

Dup` acea dat`, cele dou` grupuri au \nceput s` se\nfrunte acerb atåt pe teren cåt [i \n justi]ie. La sfår[itulanului trecut, Philippe Bouriez a desfiin]at Opera. Decealalt` parte, Casino s-a asociat cu Auchan pentru acrea International Retail and Trade Services, o asocia]iepentru negocierea furniz`rilor cu marile grupuriindustriale.

Carrefour \ncinge spiritelePENTRU Philippe Bouriez, op]iunea de cump`rarede]inut` de Casino pentru 42,39% din Cora este o marelovitur`. Aceast` op]iune este consecin]a unuieveniment din decembrie 1996: intrarea nea[teptat` agrupului Carrefour \n capitalul Cora. Daniel Bernard,pre[edintele Carrefour, a reu[it atunci s` r`scumperepachetul de 42,39% de]inut de Michel [i Anne-MarieBouriez, fratele [i sora lui Philippe Bouriez.

{i, dup` ce Carrefour a intrat \n capitalul Cora,Philippe Bouriez nu a avut decåt o singur` idee \n cap:s` recupereze acest pachet. „Cora are voca]ia de ar`måne un grup de distribu]ie independent“, spune elconvins. El a devenit [i mai decis s` ac]ioneze dup` ceCarrefour a cump`rat Promodes, la sfår[itul anului1999. Aceast` achizi]e \i d`dea posibilitatea s`-[i \nde-plineasc` ambi]iile. Bruxelles-ul \nsu[i i-a solicitatgrupului Carrefour, abia ajuns pe locul doi mondial \ndistribu]ie, s` renun]e la participa]iile la Cora.

Carrefour nu a reac]ionat imediat la cerereaComisiei Europene, mai ales c` noul lider europeannu a reu[it niciodat` s` ob]in` nici cele mai miciresponsabilit`]i la Cora.

Bruxelles-ul, care nu a impus o dat` limit` pentrusepararea Carrefour de Cora, [i-a pierdut r`bdarea \niulie 2001, la aproape doi ani dup` fuziune. Yves-Thibault de Silguy, fostul comisar european pe

probleme economice, monetare [i financiare, a fostmandatat de Comisia economic` s` faciliteze vånzareapachetului de 42,39%.

Comisarul cuno[tea complexitatea dosarului Cora.El reprezenta Carrefour \n gestiunea participa]iilorsale. Yves-Thibault de Silguy le-a scris tuturorgrupurilor susceptibile de a fi interesate. Casino aprimit scrisoarea [i nu a r`spuns.

|ns`, evenimentele care au urmat au reu[it s`introduc` reaua-credin]` \n min]ile liderilor de laCasino. Ei au aflat \nc` de la \nceput c` PhilippeBouriez a f`cut o ofert` \ntre 400 [i 500 de milioane deeuro pentru r`scump`rarea pachetului de 42,39%, carese afla \n posesia Carrefour. „Din moment ce noi i-amrefuzat de trei ori consecutiv intrarea \n consiliul deadministra]ie al GMB (holdingul Cora), \n ciudapachetului s`u de 42,39%, cine s-ar fi putut ar`tainteresat s` r`scumpere partea? {i, cump`r`tori nuavea pentru acest pachet. Nu ne avea decåt pe noi“,sus]ine Philippe Bouriez.

Carrefour, pe de alt` parte, inten]iona s` profite lamaximum de pe urma pachetului s`u minoritar. |niulie 2001, Carrefour emite o op]iune de vånzare \nfavoarea Deutsche Bank, f`r` s`-i informeze \ns` [i peliderii Casino. Banca putea cump`ra cei 42,39% pentrusuma de 850 de milioane de euro, ceea ce i-ar fi adus

Carrefour un cå[tig de 465 de milioane de euro.Acordul mai avea o prevedere: dac` Deutsche Bankurma s` ob]in` un profit din revånzarea acestui pachet,4/5 din acest profit trebuia v`rsat \n conturileCarrefour. Pe 11 octombrie 2001, Deutsche Bank \[iexercit` op]iunea [i devine proprietara titlurilor. Bancasemneaz` un acord de „swap pe ac]iuni“ cu Casino.

Totul porne[te de la o b`nuial`

CASINO a aflat c` Philippe Bouriez s-a deplasat dedou` ori \n Statele Unite, la sediul principal algigantului american de distribu]ie Wal-Mart, dinArkansas. Ceea ce la \nceput era numai o b`nuial`\ncepe s` prind` conturul unei certitudini: PhilippeBouriez vrea s` vånd` Cora c`tre Wal-Mart, liderulmondial \n domeniu, recunoscut pentru for]a safinanciar` enorm`.

Pentru a anula aceast` posibilitate, Casino pune lapunct, \mpreun` cu Deutsche Bank, un montajfinanciar numit „tranzac]ie swap pe ac]iuni“. Acestacord prevede c` \n decurs de cinci ani, adic` pån` \n2006, Casino putea cump`ra pachetul de 42,39%, cucondi]ia unui acord prealabil al Cora. Casino putea

foarte bine s` renun]e la op]iunea de cump`rare. |nacest caz, participa]ia era scoas` la licita]ie, cu dou`scenarii posibile. Dac` cei 42,39% sunt våndu]i pentrumai pu]in de 850 de milioane de euro, Casino trebuies` pl`teasc` diferen]a c`tre Deutsche Bank. Dac` seob]inea mai mult de 850 de milioane, Casino \ncasadiferen]a. Acest acord este cel pe care ChristianCouvreux [i Pierre Bouchut \l prezentau lui PhilippeBouriz pe 16 octombrie 2001.

Philippe Bouriez conta pe pozi]iile cunoscute \naintede aceast` dat`: „Jean-Charles Naouri nu va deveniniciodat` majoritar \n grupul pe care \l conduc eu. {idac` \ntr-o zi Cora va trebui s`-[i g`seasc` un partener,acesta nu va fi niciodat` Casino“. Deci, el a f`cut tot ceera posibil pentru a anula acel „swap pe ac]iuni“.Pentru a reu[i asta, el a \ncercat s` demonstreze c`Deutsche Bank a f`cut un transfer \n contul Casino [i c`de fapt Casino este proprietarul pachetului de 42,39%.El a decis s` atace \n justi]ie.

Lupte la tribunalLA SFÅR{ITUL anului 2001, dup` anun]ul acordului\ntre Casino [i Deutsche Bank, Philippe Bouriezsesizeaz` tribunalul comercial din Paris pentru a cerepunerea sub sechestru a participa]iei Carrefour. Dar nu

ob]ine ceea ce dorea. Tot \n acele zile, Comisia Euro-pean` aprob` vånzarea titlurilor de]inute de Carrefourla Cora c`tre Deutsche Bank. |n ianuarie 2002, PhilippeBouriez contraatac` la tribunalul comercial din Paris.El intenteaz` ac]iune \n justi]ie \mpotriva Carrefour,Deutsche Bank [i Casino. Cere anularea vånz`rii deac]iunilor de]inute de Carefour [i nulitatea contractuluide „swap pe ac]iuni“. |n februarie 2003, disputele sereiau. Tribunalul de arbitraj, sesizat un an mai tårziu deCasino, se pronun]` asupra unui punct esen]ial aldosarului. El afirm` c` acordul de „swap pe ac]iuni“nu poate fi asimilat unui transfer.

Tribunalul de arbitraj este compus din trei persona-lit`]i \ntre care [i Claude Bebear, arbitrul numit de Co-ra. Fondator [i pre[edinte al comitetului de suprave-ghere al asigur`torului Axa, acest om de afaceri, foarteinfluent \n Fran]a, este un vechi prieten al lui PhilippeBouriez. Casino [i l-a ales ca arbitru pe Michel Rouger,fost pre[edinte al consor]iului CDR, care a prezidat [itribunalul comercial din Paris. Tribunalul de arbitrajeste prezidat de profesorul de drept Andre Decocq.

„Tribunalul de arbitraj a f`cut un ra]ionament deSolomon. El a constatat pe de o parte «comportamentulgrav vinovat» al Casino [i a afirmat pe de alt` parte c`firma nu a \nc`lcat angajamentele f`cute, mai ales c`,potrivit dreptului pur, nu este proprietara pachetuluide 42,39%“, a remarcat un observator.

Conflictul a continuat apoi \n fa]a tribunalului co-mercial din Paris. |ns`, Casino a fost convins` c` a dato lovitur` capital` \n b`t`lia sa contra lui PhilippeBouriez. Urm`toarea decizie a tribunalului comercialdin Paris va fi luat` la sfår[itul acestui an. Cu toate re-cursurile care pot fi f`cute, vendeta mai poate dura\nc` doi ani.

Afront dup` afrontACEST prim afront ascunde un al doilea, la fel deviolent, la adresa ac]ionariatului grupului Cora. Cåndau creat Opera, Casino [i Cora s-au angajat s`-[i anun]eorice modificare de ac]ionariat. Pentru Casino, careeste cotat la burs`, controlul capitalului era facil, pentruc` modific`rile trebuiesc raportate organismului desupraveghere al pie]elor finaciare. Cora \ns` este ungrup familial.

Pentru a certifica faptul c` este \nc` ac]ionarul „ul-tim“ al Cora, Philippe Bouriez i-a prezentat grupuluiCasino o atestare semnat` de decanul Bigault duGrandrut \n aprilie 1999. Acordul \ntre cele dou`grupuri prevede [i c` la orice informa]ie cu privire laschimbarea ac]ionariatului Cora, Philippe Bourieztrebuie s` discute pe aceast` tem` cu liderii Casino.

|ns`, trei ani mai tårziu, pe 15 ianuarie 2002, PhilippeBouriez este audiat de judec`torul Courroye, \ntr-o pro-cedur` penal` ini]iat` la sfår[itul anului 1999, ca urma-re a unei serii de plångeri aduse de Carrefour \mpotri-va Cora. Cu ocazia acestei audieri, Philippe Bouriez de-clar` c` el nu de]ine decåt 0,5% din Cora. De aici reac]ialui Jean-Charles Naouri care \n februarie 2002 a sublini-at \ntr-un interviu „nebuloasa care domne[te \n ceea ceprive[te ac]ionarul majoritar al Cora, cea mai impor-tant` companie francez` controlat` off-shore“. Casino asolicitat tribunalului de arbitraj s` fac` o anchet` petema ac]ionariatului Cora. Dar, tot f`r` succes. |n fa]atuturor acestor atacuri, pre[edintele grupului belgianLouis Delhaize \[i men]ine hot`rårea. „Jean-CharlesNaouri nu s-a gåndit niciodat` c` a[ putea merge pån`la a vinde de urgen]` Opera pentru a-l \mpiedica s`pun` måinile pe Cora“, afirm` Philippe Bouriez, maidecis ca niciodat` s`-[i ia destinul \n propriile måini.

georgiana.stavarache@zf.ro

Andreea Melinte-Iacobina

GERMANIA risc` s`-[i piard` ratingul decredit AAA, cel mai ridicat posibil, dac`cancelarul Gerhard Schröder nu evit`agravarea deficitului bugetului de stat,avertizeaz` agen]iile interna]ionale deevaluare financiar` Standard & Poor’s(S&P) [i Fitch.

„Acest an este unul critic“, spune Kon-rad Reuss, managing director pentruratingurile statelor europene \n cadrulS&P. „Vrem s` vedem o redresare a tren-dului deficitului bugetar al Germanieipentru a men]ine ratingul s`u de ]ar` lanivelul actual“.

Perspectiva companiei de rating asupracelei mai mari economii europene este unastabil`. Chiar [i a[a, deficitul bugetului destat, care va dep`[i probabil anul acestaplafonul de 3% din produsul intern brut,impus prin reglement`rile Uniunii Euro-pene, este „problematic“, a spus Reuss\ntr-un interviu.

Reducerile ratingurilor de ]ar` de c`treagen]ii au ca efect scumpirea \mprumu-turilor pe pie]ele financiare interna]ionaledeoarece investitorii pretind o prim` derisc mai ridicat`. O poten]ial` reducere aratingului AAA pentru Germania, primade cånd S&P a \nceput s` evalueze datoriaextern` a ]`rii, \n 1992, ar putea periclitaplanurile lui Schröder de a reducedeficitul.

Statutul obliga]iunilor de stat germaneeste deja periclitat de diminuarea dife-ren]ei dintre randamentul acestora [i cel albondurilor emise de alte guverne euro-pene.

Cu [ase luni \n urm` investitorii cereauo prim` de 15 puncte de baz` (un punct debaz` reprezint` 1% dintr-un punctprocentual) pentru a cump`ra bonduriemise de guvernul Spaniei [i nu obli-ga]iuni de stat germane.

Aceast` diferen]`, care m`soar` cerereasuplimentar` pentru titluri germane, adisp`rut la \nceputul s`pt`månii trecutecånd ambele obliga]iuni erau cotate la unrandament de circa 4,15%.

Nimic nu e imposibil„REFORMELE \n stagnare for]eaz` inves-titorii s` analizeze cu aten]ie toate alter-nativele la achizi]ia de bonduri germane“,spune analistul Hans-Dieter Lauer. „Ni-mic nu e imposibil, dac` ne gåndim ladegradarea ratingului Germaniei“.

Cre[terea [omajului [i stagnarea econo-mic` au determinat sc`derea veniturilorfiscale \ncasate la bugetul de stat [i cre[-terea costurilor de protec]ie social`. Eco-nomia german` a mai crescut doar foartetimid de la \nceputul recesiunii, din 2001,\n vreme ce [omajul a ajuns la cel mai \naltnivel din ultimii cinci ani, de 4,4 milioanepersoane \n luna martie.

Schröder a dat „semnale pozitive“ ple-dånd \n favoarea relax`rii normelor care

reglementeaz` pia]a for]ei de munc` dinGermania, a reducerii ajutoarelor de[omaj [i a limit`rii cre[terii costurilorasigur`rilor de s`n`tate [i a contribu]iilorla fonduri de pensii, spune Lionel Price,director de ratinguri de ]ar` \n cadrulagen]iei Fitch.

Aceast` agen]ie \ncadreaz` \n prezentratingul de ]ar` al Germaniei \n cea maibun` categorie, AAA, [i are o perspectiv`stabil` asupra evolu]iei viitoare. „Este cru-cial ca Schröder s` ac]ioneze pentru aasigura men]inerea ratingului de ]ar` alGermaniei pe termen lung“, a spus Price\ntr-un interviu.

Alexander Kockerbeck, vicepre[edinte[i senior analyst la Moody’s, nu a comen-tat asupra ratingului AAA pe care agen]iasa \l men]ine pentru Germania din 1986.

Cre[terea cooper`riicu oficialii

ATÅT Fitch, cåt [i S&P au declarat c`doresc ameliorarea schimbului de infor-ma]ii cu oficialit`]ile germane, pentru acalibra mai bine deciziile referitoare la ra-ting. Ministerul de Finan]e german \n modrepetat refuz` cereri de consultan]` dinpartea companiilor de rating argumen-tånd c` face publice suficiente informa]iidespre datele macroeconomice ale Germa-niei, a declarat purt`torul de cuvånt JörgMueller.

Price a subliniat c` agen]ia sa nu ar fi\naintat o asemenea cerere dac` nu era \n-grijorat` de politica economic` a ]`rii, dara sugerat c` unii oficiali au fost de un realajutor.

andreea.melinte@zf.ro

Pachetul de 42,39%: m`rul discordiei \ntre grupurile de retail Cora [i Casino

„Philippe, noi am venit aici \n numeleprieteniei.“ „Nu folosi un cuvånt alc`rui sens nu \l cuno[ti.“ R`spunsuldat de Philippe Bouriez lui ChristianCouvreux a fost ustur`tor. Scena sederula pe 16 octombrie 2001, \n birouldin Paris al lui Philippe Bouriez,pre[edintele grupului belgian LouisDelhaize, ac]ionar principal alcompaniei GMB, care controleaz`lan]ul de magazine Cora.

ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003 BUSINESS INTERNA}IONAL - EUROPA 15

GERMANIA

Ieri aliate, cele dou` grupuri franceze se \nfrunt` acum \n tribunale

ANI de zile companiile germane de asigur`ri erau percepute ca sigure, stabile [i binecapitalizate. Vremurile s-au schimbat \ns` radical. Dup` c`deri f`r` precedent pepie]ele financiare interna]ionale, zeci de companii de asigurare de via]` din cele 120 dinGermania se afl` \n dificultate financiar` cauzat` de diferen]a mic` dintre cå[tigurile pecare le pot ob]ine la active [i recompensele pe care trebuie s` le pl`teasc` de]in`torilorde poli]e de asigurare. Anali[tii industriei sunt c` perspectivele companiilor germane deasigur`ri sunt cele mai sumbre din Europa. Companiile de prestigiu, precum Allianz [iMunich Re, au reu[it s` ob]in` refinan]`ri, dar juc`torii de mai mici dimensiuni ar puteafi mai pu]in noroco[i. Dou` scenarii-test rulate de autoritatea german` de reglementarea sectorului financiar, BaFin, ale c`ror rezultate nu au fost \nc` publicate oficial, secrede c` au demonstrat faptul c` dou` treimi din sector risc` s` intre \n stare deinsolvabilitate \n cazul \n care volatilitatea pie]elor de capital persist`. |n vreme ce uniianali[ti cred c` asemenea dezastre sunt exact ceea ce are nevoie pia]a german`,sincronizarea este extrem de nefericit` din punctul de vedere al guvernului de la Bonn.Pe m`sur` ce Gerhard Schröder contempl` stagnarea economic` [i ajusteaz` bugetul]`rii, sectorul asigur`rilor ar trebui s` \ncurajeze popula]ia s` economiseasc` prinsistemul de pensii, pentru ca ini]iativa guvernului de reformare a pensiilor s`func]ioneze [i pentru a reduce presiunea asupra finan]elor.

Vremuri grele pentru companiile de asigur`ri

Cånd nu te po]i ajutasingur, aju]i pe al]ii...CANCELARUL german [i primul-ministrual Marii Britanii au promis s`-[i rezolvedivergen]ele de opinie \n problema Irakului[i s` colaboreze cu Na]iunile Unite \nprogramul de reconstruc]ie a ]`rii. Cei doilideri europeni s-au \ntålnit la Hanovra\nainte de summitul Uniunii Europene de laAtena, [i au declarat c` „excelenta“ lorprietenie \i va ajuta s` dep`[easc`ne\n]elegerile asupra Irakului. Rela]iiledintre Germania [i Statele Unite au avutde suferit de cånd diploma]ii germani auales s` adopte o atitudine antir`zboi varatrecut`. Blair [i Schröder au c`zut deacord c` este extrem de important`cooperarea european` asupra mai multorprobleme inclusiv \n cazul Irakului, undeprioritatea este acum furnizarea rapid` deajutoare umanitare, ameliorarea securit`]iiinterne [i reconstruc]ia structurilor statului\mpreun` cu organizarea unor alegerilibere. Guvernul german a respins ipotezaconform c`reia ar mai exista \nc` o ax`antir`zboi cu Fran]a [i Rusia [i a subliniatdisponibilitatea Germaniei de a ajuta lareconstruc]ia Irakului.

Ratingul de ]ar` al celei mai mari economii europene este amenin]at

Guliver/Getty Images

Foto: Guliver/Getty Images/Sean Gallup

16 IT&C - TENDIN}E ZIARUL FINANCIAR 21 APRILIE 2003

Dan Dragomir

MARILE COMPANII [iagen]iile guvernamentalevor cheltui anul acesta 3,5

miliarde de dolari pentru achizi]io-narea de tehnologii de recunoa[terea vocii, sus]ine compania SRI Con-sulting Business Intelligence, citat`de Financial Times.Suma urmeaz` s`ating` 20 de mi-liarde de dolari \n2005 [i se va dubla\n 2007, prev`d ana-li[tii.

Tehnologia vocal`devine din ce \n cemai util` marilorcompanii, care potcontrola astfel maiu[or procesele teh-nologice, iar mana-gerii pot da indica]iiverbal sistemelor informatice \n lo-ca]ii \n care folosirea tastaturii ar fimai dificil`: la volan, \n restaurante,

\n timp ce se afl` la o \ntålnire de afa-ceri sau chiar \ntr-o vizit` prin fabri-c`. De[i creatorii tehnologiilor de re-

cunoa[tere a vocii ve-deau industria pro-duc`toare ca princi-pal client, lucrurilenu s-au \ntåmplata[a, conform GartnerDataquest. Institu]iilefinanciare au avut celmai mare apetit [i aucump`rat 35% din so-lu]iile de tehnologievocal` våndute anultrecut. Pe locul doi aufost companiile tele-com, cu 11,7%.

De asemenea, pe baza „amprenteivocale“, angaja]ii pot ob]ine parolede acces \n diverse facilit`]i sau la

informa]iile companiei, lucru ce adat tehnologiei vocale o importan]`deosebit` pentru sistemele desecuritate.

Centrala „vorbitoare“nu e stresat` la orelede vårfPE M~SUR~ ce se maturizeaz`,tehnologia tinde s` devin` din ce \nce mai „prietenoas`“, cel mai bunexemplu fiind computerele „cu vo-ce“ care asigur` rela]ia cu publicul.

De la simplii robo]i care r`spun-deau la telefon - „please hold theline“ - tehnologia a evoluat conti-nuu, computerele fiind capabile \nprezent s` interac]ioneze cu utiliza-torul.

Astfel de echipamente sunt folo-site pe marile aeroporturi pentru aprezenta programul zborurilor,pentru rezervareade bilete \n marileg`ri sau pentru fur-nizarea de infor-ma]ii.

Centrale vorbitoa-re [i-au cump`rat [iunele din marilecompanii, pentru amen]ine rela]ia cuclien]ii mai u[or. {imai ieftin. Compu-terele cu voce seocup` acum de re-la]ia cu clien]ii, iarcosturile de supraveghere a echipa-mentelor sunt mai mici decåtmen]inerea unui birou cu zeci deangaja]i care s` se ocupe de fiecaretelefon primit.

Un apel la care r`spunde unoperator uman dureaz` mai mult -cu costul aferent, \n timp ce com-puterul cu voce rezolv` problemelerapid, iar apelurile cost` \n medie50 de cen]i, conform unui studiurealizat de Giga Information Group.De asemenea, la orele de vårf,computerele nu sunt stresate [i nuresping apelul celui mai importantclient al t`u, subliniaz` studiulGiga.

O central` telefonic` „vorbitoare“nu este \ns` ieftin` deloc, pre]urile\nvårtindu-se \n jurul sumei de600.000 de dolari.

Conform anali[tilor, marilecompanii \[i v`d totu[i investi]iilereturnate \n cel mult nou` luni. Cu

toate acestea, pre]ulnu este singurulneajuns.

Chiar [i produc`-torii de astfel de sis-teme recunosc c`tehnologia vocal`este prea preten]i-oas` pentru clien]iiparticulari sau pen-tru firmele mai mici.

Chiar dac` le ofer`[i avantaje, echipa-mentele r`mån \ncontinuare sofisticate

[i necesit` speciali[ti „scumpi“ pentruinstalare [i men]inere. De asemenea,interfa]a de comunicare cu utiliza-torul nu este destul de bine dezvoltat`\nc`. Tehnologia are probleme \nmomentul \n care utilizatorul areemo]ii sau \[i schimb` tonalitateavocii, melodicitatea sau tonalitateacuvintelor. Iar cei ce beneficiaz` deprograme care citesc mesajele de mailsau SMS (de exemplu, nev`z`torii) nupot s` r`spund` la aceste mesajedictånd calculatorului un mesaj.„Programele care s` scrie dup`dictare sunt greu de realizat pentru c`ar trebui prea mult timp ca softul s` seobi[nuiasc` cu vocea fiec`ruiutilizator individual“, a explicat [efulEckoh Technologies, companie ceproduce astfel de solu]ii.

dan.dragomir@zf.ro

Computerul nu se r`ste[teniciodat` la client

Cinci tendin]e high-tech sintetizate de CNN

Iuliana Butuc-Cerchez

Standardizarea taie dinpre]uri - O gam` larg` de instru-mente tehnologice [i \n continu` cre[-tere este disponibil` \n form` standar-dizat`. Efectul? Pre]ul computerelor,al mediilor de stocare [i al serviciilorde conectare la Internet \n band`larg`, printre altele, continu` s` scad`.Dell Computer este chiar unul dintreapostolii acestei tendin]e. Succesul pecare Dell \l are atunci cånd vine vorbade reducerea pre]urilor se datoreaz`\ns` \n mare parte eforturilor pe carele depun Intel, Microsoft dar [icomunitatea dezvoltatorilor de teh-nologie Linux. Softul care nu cost` mainimic - Softul care cost` aproape ni-mic \ncepe s` devin` [i iste]. Progra-mele open source de genul sistemuluide operare Linux [tiu s` \ndepli-neasc` tot mai multe sarcini pe care ile d` utilizatorul. |n plus, poate fi ob-]inut de oricine pe foarte pu]ini bani [ia \nceput chiar s` fie distribuit prinmarele lan] de magazine Wal-Mart,preinstalat pe computere care nucost` decåt 200 de dolari.

Internet peste tot - Costul dez-volt`rii unei re]ele broadband - carepermite transfer de date rapid - este \ncontinu` sc`dere tocmai datorit`

tehnologiilor f`r` fir sau wireless.Ceea ce \nseamn` c`, \ntr-un viitormai mult sau mai pu]in apropiat, de-pinde de ]ar`, vom putea avea acces laInternet \n band` larg` aproape pestetot, \n locurile publice, la serviciu, \n[coli [i chiar acas`.

Datele prind via]` - Exist` o pa-noplie destul de vast` de tehnologiiemergente care [i-au respectat pro-misiunea de a face din software uninstrument bun la toate. Printre ele,serviciile web care permit aplica]iilors` comunice \ntre ele via Internet. Una[a-numit „web semantic“, versiune\mbun`t`]it` a Internetului pe care \lfolosim ast`zi, permite softului s`comunice mai eficient f`r` interven]iauman`. La acestea se adaug` apli-ca]iile dedicate \ntreprinderilor careaduc beneficii majore prin automa-tizarea business-urilor necompute-rizate.

Softul våndut ca serviciu -Salesforce.com este doar una dintrecele cåteva tinere companii care per-mit clien]ilor s`-[i automatizeze afa-cerile f`r` s` cumpere noi calcu-latoare, echipamente de re]ele sau unsoft de gestiune scump. Cum? Furni-zåndu-le un serviciu de „computing“la comand` accesibil printr-un simplubrowser de Internet.

iuliana.susanu@zf.ro

IDEI

Softurile derecunoa[tere a vociipermit acumutilizatorilor s` deacomenzi verbaleautomobilelor sauCD-playerelor. Noisofturi pentru PC-urisunt capabile deja s` citeasc` „st`pånului“mesajele de e-mail, iar telefoanele „recit`“con]inutul mesajelorscrise (SMS) pe care le primesc.Aceste lucruri nu maiuimesc pe nimeni.

MAI MULTE companii au \nceput din anii ‘90 s` ofereservicii de informa]ii automatizate pentru abona]iicompaniilor de telefonie. Formånd un num`r de telefon,utilizatorul putea afla direct de la un robot diverseinforma]ii sau putea s` fac` cump`r`turi. Astfel s-an`scut un nou timp de afacere: portalul telefonic, sauvortalul. Finalul perioadei de glorie a sectorului IT a atins\ns` multe din companiile start-up care investiser` \nastfel de sisteme, iar „vortal“ a ajuns s` fie un cuvånt r`ufamat \n lumea tehnologiei. O dat` cu evolu]ia sistemelor vocale \ns`, mai multecompanii au reinventat tehnologia, denumind-oInteractive Voice Response (IVR - r`spuns vocalinteractiv). Aceast` tehnologie permite coordonarea

rela]iei cu clien]ii, pe baza „citirii“ vocii, astfel \ncåtsistemul a fost adoptat [i de companii precum AT&T,Merrill Lynch, E-Trade sau Domino’s Pizza.Trei companii s-au deta[at pe aceast` pia]`, conformFinancial Times, avånd \ns` moduri de abordare diferit`.Tellme, care are un portal de informa]ii ce poate fi apelatla 1-800555TELL, s-a orientat spre marile companii,c`rora le ofer` servicii pentru rela]ii cu clien]ii. BeVocal [iHeyAnita, celelalte dou` companii din domeniu, s-auimplicat \n rela]ia cu gigan]ii telecomului, c`rora lelivreaz` echipamentele [i software cu licen]` pentrufiecare punct de comunicare automat. BeVocal lucreaz`cu Cingular Wireless [i Virgin Mobile, iar HeyAnita arecontracte cu Verizon [i SprintPCS.

Vortalurile revin la mod`

„Programele care s` scriedup` dictare sunt greu de

realizat pentru c` estenecesar mult timp pentru

ca softul s` se obi[nuiasc`cu vocea fiec`rui utilizator

individual.“Nik Philpot,

Eckoh Technologies

„Pe viitor nu vor mai exista aplica]iivizuale [i aplica]ii

vocale, ci programe, care s` ofere ambelesolu]ii, urmånd a fifolosite dup` placul

clientului.“Gene Cox, director IBM

Chiar dac` bursele \nc` nu [i-au revenit din recesiuneiar firmele tehnologice nu se pot bucura de un avåntal pie]ei comparabil cu cel din anii ‘90, anali[tii cita]ide CNN spun c` nu sunt semne de \ngrijorare privindviitorul. Tehnologia va revolu]iona \n continuarelumea, afirm` ei [i sintetizeaz` tendin]ele actuale.

Pare o scen` din filmele SF, dar e real`. Spaima de moarte eprea mare pentru ca oamenii s` fie deranja]i c` sunt tria]i decalculator. Unele voci spun c` nu mai e mult pån` cåndcomputerele amplasate \n aeroporturi vor fi capabile s` neciteasc` starea de spirit [i s`-i detecteze pe eventualii terori[ti.O nou` arm` \mpotriva virusului pneumoniei uciga[e (SARS) aap`rut \n week-end-ul trecut pe aeroportul din Singapore. Unsistem hi-tech monitorizeaz` temperatura corporal` a tuturorcelor care coboar` din avioane venite din China [i Hong Kong.Persoanele cu febr` apar pe monitoarele computerelorcolorate puternic \n ro[u, iar asistentele medicale le re]inpentru investiga]ii.

S` folose[ti operatori umani nu e numai scump ci [i extrem de demodatEricsson

Guliver/Getty Images

SECURITATE