+ All Categories
Home > Documents > Kinetoterapia functională

Kinetoterapia functională

Date post: 15-Jun-2015
Category:
Upload: odike
View: 5,893 times
Download: 31 times
Share this document with a friend
30
Kinetoterapia Kinetoterapia functional functional ă ă Curs Master Curs Master - Titular - Titular disciplină disciplină Conf univ dr . P Conf univ dr . P á á sztai sztai Zolt Zolt á á n Carol n Carol
Transcript
Page 1: Kinetoterapia functională

Kinetoterapia functionalKinetoterapia functionalăă

Curs MasterCurs Master- Titular disciplină- Titular disciplină

Conf univ dr . PConf univ dr . Páásztai Zoltsztai Zoltáán Caroln Carol

Page 2: Kinetoterapia functională

Recuperare în orto-traumatologie – Recuperare în orto-traumatologie – nonoţţiuni generaleiuni generale

Recuperarea medicală este cea mai nouă formă de asistenŃă medicală apărută Recuperarea medicală este cea mai nouă formă de asistenŃă medicală apărută în a doua jumătate a secolului XX, fiind într-o continuă dezvoltare. în a doua jumătate a secolului XX, fiind într-o continuă dezvoltare.

Este o activitate complexă prin care se urmăreste restabilirea cât mai deplină a Este o activitate complexă prin care se urmăreste restabilirea cât mai deplină a capacităcapacităţţilor funcilor funcţţionale reduse sau pierdute de către o persoană, dezvoltarea ionale reduse sau pierdute de către o persoană, dezvoltarea mecanismelor compensatorii si de adaptare, care să-i asigure în viitor mecanismelor compensatorii si de adaptare, care să-i asigure în viitor posibilitatea de autoservire, viaŃă activă, independenŃă economică si socială.posibilitatea de autoservire, viaŃă activă, independenŃă economică si socială.

După obiectivul spre care tinde sau care poate fi atins, vorbim de:După obiectivul spre care tinde sau care poate fi atins, vorbim de: a. a. Recuperarea parRecuperarea parţţialăială, când se realizează numai reeducarea capacităŃii de , când se realizează numai reeducarea capacităŃii de

autoservire sauautoservire sau reeducarea parreeducarea parţţială a capacităială a capacităţţii de muncă;ii de muncă; b. b. Recuperarea totalăRecuperarea totală, când se realizează recâstigarea totală a capacităŃii de , când se realizează recâstigarea totală a capacităŃii de

muncă saumuncă sau reîncadrarea persoanei în activitate profesională cu program normal.reîncadrarea persoanei în activitate profesională cu program normal. înînţţepare, muscare, strivire si leziuni produse de diferite bacterii si ciuperci etc.epare, muscare, strivire si leziuni produse de diferite bacterii si ciuperci etc. În funcŃie de integritatea Ńesuturilor, traumatismele se clasifică în: închise si În funcŃie de integritatea Ńesuturilor, traumatismele se clasifică în: închise si

deschisedeschise..

Page 3: Kinetoterapia functională

În traumatologie recuperarea medicală prin fizioterapie si kinetoterapie- terapie În traumatologie recuperarea medicală prin fizioterapie si kinetoterapie- terapie prin miscare,reprezintă problema principală de abordat si începe imediat după prin miscare,reprezintă problema principală de abordat si începe imediat după tratamentul ortopedic sau chirurgical.tratamentul ortopedic sau chirurgical.

În etiologia traumatismelor se întâlnesc: În etiologia traumatismelor se întâlnesc: factori mecanici (traumatisme mecanice), factori mecanici (traumatisme mecanice), factori fizici (traumatisme fizice),factori fizici (traumatisme fizice), factori chimici (traumatisme chimice), factori chimici (traumatisme chimice), factori biologici (traumatisme biologice).factori biologici (traumatisme biologice). Factorii mecaniciFactorii mecanici (căderi, lovituri, loviri) produc traumatisme prin obiecte ascuŃite (căderi, lovituri, loviri) produc traumatisme prin obiecte ascuŃite

sau tăioase (cuie, sârme, cuŃite, fragmente de sticlă, de lemn, obiecte sau tăioase (cuie, sârme, cuŃite, fragmente de sticlă, de lemn, obiecte contondente de diverse forme geometrice, pietre, bâte, bare, scaune, piese grele, contondente de diverse forme geometrice, pietre, bâte, bare, scaune, piese grele, hiperpresiune). Obiectele ascuhiperpresiune). Obiectele ascuţţite si cele tăioase produc plăgi prin înite si cele tăioase produc plăgi prin înţţepare, epare, tăiere, iar obiectele contondente produc contuzii, striviri, fracturi, chiar amputatăiere, iar obiectele contondente produc contuzii, striviri, fracturi, chiar amputaţţii ii traumatice etc.traumatice etc.

Factorii fiziciFactorii fizici produc leziuni traumatice diverse, bine codificate în raport cu produc leziuni traumatice diverse, bine codificate în raport cu factorul incriminat: arsuri (căldură, electricitate, raze solare, radiaŃii), degerături factorul incriminat: arsuri (căldură, electricitate, raze solare, radiaŃii), degerături (frig, zăpadă etc.), electrocutare, iradiere (diferite forme de radiaŃii).(frig, zăpadă etc.), electrocutare, iradiere (diferite forme de radiaŃii).

Factorii chimiciFactorii chimici produc leziuni traumatice numite coroziuni prin acŃiunea unor produc leziuni traumatice numite coroziuni prin acŃiunea unor acizi si baze de diferite concentraacizi si baze de diferite concentraţţii, sub forma unor alimente si medicamente.ii, sub forma unor alimente si medicamente.

Factorii biologiciFactorii biologici produc leziuni traumatice prin înproduc leziuni traumatice prin înţţepături, plăgi prin înepături, plăgi prin înţţepare, epare, muscare, strivire si leziuni produse de diferite bacterii si ciuperci etc.muscare, strivire si leziuni produse de diferite bacterii si ciuperci etc.

În funcÎn funcţţie de integritatea ie de integritatea ţţesuturilor, traumatismele se clasifică în: închise si esuturilor, traumatismele se clasifică în: închise si deschisedeschise..

Page 4: Kinetoterapia functională

Cele închiseCele închise au ca si caracteristică păstrarea integrităŃii tegumentului: au ca si caracteristică păstrarea integrităŃii tegumentului: contuzie, ruptură, entorsă, fractură închisă, luxaŃie si cele combinate prin triade contuzie, ruptură, entorsă, fractură închisă, luxaŃie si cele combinate prin triade si pentade traumatice.si pentade traumatice.

Cele deschiseCele deschise sunt caracterizate prin întreruperea sub o formă sau alta a sunt caracterizate prin întreruperea sub o formă sau alta a integrităŃii tegumentului: plagă deschisă, contuzie deschisă, fractură deschisă, integrităŃii tegumentului: plagă deschisă, contuzie deschisă, fractură deschisă, luxaŃie deschisă.luxaŃie deschisă.

Examenul clinic al traumatismuluiExamenul clinic al traumatismului are în vedere următoarele elemente: are în vedere următoarele elemente: localizare; formă;localizare; formă;

dimensiune; direcŃie; aspectul privind culoarea, relieful, profunzimea; prezenŃa dimensiune; direcŃie; aspectul privind culoarea, relieful, profunzimea; prezenŃa si tipul hemoragiei; prezenŃa eventualilor corpi străini; alte particularităŃi si tipul hemoragiei; prezenŃa eventualilor corpi străini; alte particularităŃi specifice în raport cu felul traumatismului.specifice în raport cu felul traumatismului.

Organismul răspunde la acOrganismul răspunde la acţţiunea agentului traumatic prin manifestări locale si iunea agentului traumatic prin manifestări locale si generale în care este implicat în primul rând sistemul nervos. generale în care este implicat în primul rând sistemul nervos.

Manifestarea generalManifestarea generală cea mai importantă este socul traumatic de o anumită ă cea mai importantă este socul traumatic de o anumită intensitate.intensitate.

Pe plan local, prin acelasi mecanism reflex se produc primele modificări Pe plan local, prin acelasi mecanism reflex se produc primele modificări neurovasculare: o zonă de vasoconstricŃie la periferia zonei traumatizate la neurovasculare: o zonă de vasoconstricŃie la periferia zonei traumatizate la delimitarea zonei de necroză si în afara acesteia o zonă de vasodilataŃie, care delimitarea zonei de necroză si în afara acesteia o zonă de vasodilataŃie, care înlesneste resorbŃia si eliminarea Ńesuturilor necrozate si a eventualilor corpi înlesneste resorbŃia si eliminarea Ńesuturilor necrozate si a eventualilor corpi străini.străini.

Page 5: Kinetoterapia functională

Sechelele generale posttraumaticeSechelele generale posttraumatice Traumatismele determină, de multe ori, leziuni grave locale și la Traumatismele determină, de multe ori, leziuni grave locale și la

distanţă, care au cadistanţă, care au ca rezultat instalarea unor sechele funcţionale locale sau generale.rezultat instalarea unor sechele funcţionale locale sau generale. Traumatismele pot influenţa direct sau indirect organismul uman Traumatismele pot influenţa direct sau indirect organismul uman

prin:prin: . alterarea fenomenelor circulatorii și respiratorii;. alterarea fenomenelor circulatorii și respiratorii; . alterarea locală a capacităţii funcţionale motrice;. alterarea locală a capacităţii funcţionale motrice; . alterarea pe zone topografice și, în general, a capacităţii . alterarea pe zone topografice și, în general, a capacităţii

funcţionale;funcţionale; . alterarea și modificarea metabolismului la diferite nivele;. alterarea și modificarea metabolismului la diferite nivele; . producerea de tulburări psihomotrice;. producerea de tulburări psihomotrice; . producerea tulburărilor de coordonare (afectarea aparatului NMAK . producerea tulburărilor de coordonare (afectarea aparatului NMAK

~ neuromio-~ neuromio- artro-kinetic).artro-kinetic). Sechelele posttraumatice pe structuri de ţesuturi pot fi clasificate Sechelele posttraumatice pe structuri de ţesuturi pot fi clasificate

astfel:astfel: . sechelele generale posttraumatice;. sechelele generale posttraumatice; . sechelele cutanate și subcutanate posttraumatice;. sechelele cutanate și subcutanate posttraumatice; . sechelele articulare și periarticulare posttraumatice;. sechelele articulare și periarticulare posttraumatice; . sechelele musculare posttraumatice;. sechelele musculare posttraumatice; . sechelele posttraumatice cu leziuni ale nervilor periferici la diferite . sechelele posttraumatice cu leziuni ale nervilor periferici la diferite

nivele.nivele.

Page 6: Kinetoterapia functională

Sechelele posttraumatice pe zone topografice se clasifică în:Sechelele posttraumatice pe zone topografice se clasifică în: . sechelele posttraumatice ale zonei umărului;. sechelele posttraumatice ale zonei umărului; . sechelele posttraumatice ale zonei cotului și antebraţului;. sechelele posttraumatice ale zonei cotului și antebraţului; . sechelele posttraumatice ale pumnului (gâtul mâinii);. sechelele posttraumatice ale pumnului (gâtul mâinii); . sechelele posttraumatice ale mâinii, degetelor;. sechelele posttraumatice ale mâinii, degetelor; . sechelele posttraumatice ale zonei pelvine (șold, coapsă);. sechelele posttraumatice ale zonei pelvine (șold, coapsă); . sechelele posttraumatice ale genunchiului, gambei;. sechelele posttraumatice ale genunchiului, gambei; . sechelele posttraumatice ale gleznei;. sechelele posttraumatice ale gleznei; . sechelele posttraumatice ale piciorului.. sechelele posttraumatice ale piciorului. În concluzie, majoritatea sechelelor posttraumatice ale aparatului locomotor apar În concluzie, majoritatea sechelelor posttraumatice ale aparatului locomotor apar

ca urmareca urmare a inactivităţii și imobilizării pe perioade de timp mai mult sau mai puţin a inactivităţii și imobilizării pe perioade de timp mai mult sau mai puţin

îndelungate.îndelungate. Între factorii subiectivi care influenţează recuperarea acestor sechele putem Între factorii subiectivi care influenţează recuperarea acestor sechele putem

enumera:enumera: vârsta, sexul, afecţiunile asociate, gradul de pregătire fizică anterioară, structura vârsta, sexul, afecţiunile asociate, gradul de pregătire fizică anterioară, structura

neuropsihică aneuropsihică a pacientului etc. Netratate corespunzător și la timp, orice sechele generale sau pacientului etc. Netratate corespunzător și la timp, orice sechele generale sau

localelocale pot prezenta următoarele forme de handicap:pot prezenta următoarele forme de handicap: . persistenţa unei atitudini greșite;. persistenţa unei atitudini greșite; . persistenţa unei deficienţe fizice, senzoriale sau psihice;. persistenţa unei deficienţe fizice, senzoriale sau psihice; . instalarea unei infirmităţi;. instalarea unei infirmităţi; . instalarea unei diformităţi;. instalarea unei diformităţi; . instalarea invalidităţii (de gradul I, II sau III).. instalarea invalidităţii (de gradul I, II sau III).

Page 7: Kinetoterapia functională

Modificările locale după traumatism parcurg trei etape Modificările locale după traumatism parcurg trei etape succesivesuccesive::

etapa întâi – se elimină ţesuturile necrozate;etapa întâi – se elimină ţesuturile necrozate; etapa a doua – se formează ţesuturi de granulaţie;etapa a doua – se formează ţesuturi de granulaţie; etapa a treia – are loc vindecarea, cicatricizarea si etapa a treia – are loc vindecarea, cicatricizarea si

epidermizarea plăgii.epidermizarea plăgii.Recuperarea afecRecuperarea afecţţiunilor traumatice pe regiuniiunilor traumatice pe regiuni Pentru o anumită sistematizare a acestui material, vom Pentru o anumită sistematizare a acestui material, vom

realiza o schemă generală de abordare în care vom lua în realiza o schemă generală de abordare în care vom lua în considerare principalele considerare principalele tipuri lezionale pe regiuni tipuri lezionale pe regiuni (în funcţie (în funcţie de frecvenţa apariţiei lor);de frecvenţa apariţiei lor);

obiectivele obiectivele generale de recuperare, a regiunii respective generale de recuperare, a regiunii respective (netratând obiectivele de scurtă durată sau cele specifice (netratând obiectivele de scurtă durată sau cele specifice unui anumit tip de leziune); unui anumit tip de leziune);

mijloacele mijloacele kinetoterapeutice si fizioterapeutice utilizate în kinetoterapeutice si fizioterapeutice utilizate în recuperare, precum si alte precizări necesare pentru o recuperare, precum si alte precizări necesare pentru o înînţţelegere cât mai exactă a celor expuse.elegere cât mai exactă a celor expuse.

Page 8: Kinetoterapia functională

UNUN program complet de program complet de recuperare funcţională precoce a recuperare funcţională precoce a unui posttraumaticunui posttraumatic trebuie să aibă în vedere în mod cu trebuie să aibă în vedere în mod cu totul deosebit starea generală a pacientului și principiiletotul deosebit starea generală a pacientului și principiile recuperării în general.recuperării în general.

Importanţa kinetoterapiei rezultă din însăși prelungirea ei Importanţa kinetoterapiei rezultă din însăși prelungirea ei atâta timp câtatâta timp cât evoluează și afecţiunea, sechelaritatea evoluează și afecţiunea, sechelaritatea majoră sau minoră.majoră sau minoră.

În sechelaritatea minoră, kinetoterapia se aplică până la În sechelaritatea minoră, kinetoterapia se aplică până la obţinerea funcţionalităţii complete,de dinainte.obţinerea funcţionalităţii complete,de dinainte.

În sechelaritatea majoră, soldată de multe ori cu diferite În sechelaritatea majoră, soldată de multe ori cu diferite grade de handicap - infirmitate,grade de handicap - infirmitate,

invaliditate, diformitate - este necesar să se aplice pe toată invaliditate, diformitate - este necesar să se aplice pe toată durata vieţii deficientului NMAK.durata vieţii deficientului NMAK.

Concluzionând, putem spune că orice Concluzionând, putem spune că orice ( UM)-( UM)-articulaţie a articulaţie a cărei imobilizare nu este necesarăcărei imobilizare nu este necesară trebuietrebuie abordata abordata --mobilizată activ din prima zi a tratamentuluimobilizată activ din prima zi a tratamentului !!!!

Page 9: Kinetoterapia functională

Membrul Superior - Membrul Superior - UmUmăărul posttraumatic rul posttraumatic

– – prezintă anumite particularităprezintă anumite particularităţţi de recuperare, datorită faptului că este i de recuperare, datorită faptului că este cea mai mobilă articulacea mai mobilă articulaţţie si în acelasi timp trebuie să prezinte si un ie si în acelasi timp trebuie să prezinte si un anumit grad de stabilitate pentru a permite segmentelor distale să fie anumit grad de stabilitate pentru a permite segmentelor distale să fie pozipoziţţionate în anumite direcionate în anumite direcţţii necesare activităii necesare activităîîilor desfăsurate în cursul ilor desfăsurate în cursul zilei.zilei.

Principalele leziuni traumatice întâlnite la nivelul umărului suntPrincipalele leziuni traumatice întâlnite la nivelul umărului sunt: contuziile; : contuziile; luxaluxaţţiile; fracturile; plăgile tăiate sau îniile; fracturile; plăgile tăiate sau înţţepate; arsurile.epate; arsurile.

Sechelaritatea posttraumatică afectează aproape identic umărul ca si Sechelaritatea posttraumatică afectează aproape identic umărul ca si periartrita scapulohumeralăperiartrita scapulohumerală

(PSH) si ca urmare putem spune că la nivelul umărului posttraumatic (PSH) si ca urmare putem spune că la nivelul umărului posttraumatic avem cele cinci formeavem cele cinci forme clinico – anatomo – funcŃionale bine clinico – anatomo – funcŃionale bine determinate:determinate:

Umăr dureros posttraumatic simplu;Umăr dureros posttraumatic simplu; Umăr dureros posttraumatic blocat;Umăr dureros posttraumatic blocat; Umăr mixt;Umăr mixt; Umăr pseudoparalitic;Umăr pseudoparalitic; Umăr inflamat posttraumatic acut.Umăr inflamat posttraumatic acut.

Page 10: Kinetoterapia functională

Obiectivele Obiectivele ssi mijloacele kinetice i mijloacele kinetice vor fi orientate după particularităvor fi orientate după particularităţţile formelor ile formelor clinice de mai sus dar având ca si linii comune următoarele: clinice de mai sus dar având ca si linii comune următoarele:

1. Ameliorarea durerii prin: posturări si poziŃionări încă din perioada de 1. Ameliorarea durerii prin: posturări si poziŃionări încă din perioada de imobilizare; folosirea gimnasticii vasculare Phölchen si Möberg a Terapi imobilizare; folosirea gimnasticii vasculare Phölchen si Möberg a Terapi Mastersului , masajul usor de tip efleuraj; termoterapie caldă si rece ; Mastersului , masajul usor de tip efleuraj; termoterapie caldă si rece ;

2. Men2. Menţ FNP ţ FNP inerea funcţiei centurii scapulare prin: controlul staticii si dinamicii inerea funcţiei centurii scapulare prin: controlul staticii si dinamicii gâtului, umerilor, toracelui, coloanei cervicale si cervico – dorsale; executarea de gâtului, umerilor, toracelui, coloanei cervicale si cervico – dorsale; executarea de miscări globale a segmentului scapulo – toracic; prevenirea atitudinilor deficiente miscări globale a segmentului scapulo – toracic; prevenirea atitudinilor deficiente secundare (cifotice si scoliotice) după afecŃiunile traumatice; tonizarea prin secundare (cifotice si scoliotice) după afecŃiunile traumatice; tonizarea prin contracŃii izometrice acontracŃii izometrice a musculaturii cervico – scapulo – humerale în situaŃiile musculaturii cervico – scapulo – humerale în situaŃiile permise; permise;

3. Recuperarea mobilităţii articulare prin: inierea miscărilor pentru asuplizarea 3. Recuperarea mobilităţii articulare prin: inierea miscărilor pentru asuplizarea musculară (activ asistat, activ, utilizarea tehnicilor FNP si diagonalele din metoda musculară (activ asistat, activ, utilizarea tehnicilor FNP si diagonalele din metoda HermanHerman Kabat, ) Kabat, ) MMargaret Knott si Dorothargaret Knott si Dorothy y Voss)pentru promovarea mobilităţii Voss)pentru promovarea mobilităţii la unghiuri maxime posibile si în toate axele si planurile permise. Fără miscări la unghiuri maxime posibile si în toate axele si planurile permise. Fără miscări pasive mai ales în cazul luxaţiilor, fracturilor de claviculă si fără miscări cu pasive mai ales în cazul luxaţiilor, fracturilor de claviculă si fără miscări cu contrarezistenţă, fără tehnici de decoaptare si traccontrarezistenţă, fără tehnici de decoaptare si tracţţiuni axiale în cazul fracturilor iuni axiale în cazul fracturilor sau după subluxaţii si luxaţii. Se va folosi sau după subluxaţii si luxaţii. Se va folosi si FNP - si FNP -telescoparea telescoparea cat cat si a metodsi a metodei ei Klapp pentru o mai bună exersare în lanţ cinematic închis Klapp pentru o mai bună exersare în lanţ cinematic închis a MS. a MS.););

4. Rearmonizarea mecanică a umărului privind atât mobilitatea, cât si 4. Rearmonizarea mecanică a umărului privind atât mobilitatea, cât si stabilitatea prin:corectarea si prevenirea dezaxării capului humeral realizată prin stabilitatea prin:corectarea si prevenirea dezaxării capului humeral realizată prin anumite posturi, decoaptări, tehnica Codmann, intinderi musculare - stretchingul anumite posturi, decoaptări, tehnica Codmann, intinderi musculare - stretchingul prelungit ( durata de la 30 sec + 45se, 60, 90 sec si ... cat e necesar cu pauyele prelungit ( durata de la 30 sec + 45se, 60, 90 sec si ... cat e necesar cu pauyele de rigoare !!); păstrarea echilibrului ideal între grupele musculare agonist de rigoare !!); păstrarea echilibrului ideal între grupele musculare agonist antagonist si anume deltoidul, coracobrahialul, bicepsul , trapezul pe de o parte, antagonist si anume deltoidul, coracobrahialul, bicepsul , trapezul pe de o parte, si supraspinos, subscapular si subspinos pe de altă parte; si supraspinos, subscapular si subspinos pe de altă parte;

5. Recuperarea mobilită5. Recuperarea mobilităţţii controlate a umărului la unghiuri funcii controlate a umărului la unghiuri funcţţionale si treptat ionale si treptat pe întreaga amplitudinepe întreaga amplitudine

Page 11: Kinetoterapia functională

Cotul posttraumaticCotul posttraumatic - traumatismele cotului pot determina ca tip de leziuni: contuzii, plăgi,- traumatismele cotului pot determina ca tip de leziuni: contuzii, plăgi, scalpuri, arsuri; entorse; luxascalpuri, arsuri; entorse; luxaţţii; fracturi; leziuni de nervi si vase.ii; fracturi; leziuni de nervi si vase. Aceste leziuni lasă o largă varietate de sechele, care pot fi sistematizate Aceste leziuni lasă o largă varietate de sechele, care pot fi sistematizate

astfel:astfel: a. Sechele mai ales de tip mecanic articular, determinând limitarea, mai a. Sechele mai ales de tip mecanic articular, determinând limitarea, mai

mult sau mai puţin gravă a miscărilor cotului prin: organizare colagenică mult sau mai puţin gravă a miscărilor cotului prin: organizare colagenică între planurile de miscare si alunecare; retracţii musculotendocapsulare; între planurile de miscare si alunecare; retracţii musculotendocapsulare; fragment osos intraarticular; calus vicios; osteom periarticular. Există fragment osos intraarticular; calus vicios; osteom periarticular. Există posibilitatea, desi mai rară, ca depunerile calcare să se producă în posibilitatea, desi mai rară, ca depunerile calcare să se producă în grosimea capsulei articulare, blocânduse miscarea: artrită grosimea capsulei articulare, blocânduse miscarea: artrită posttraumatică si cicatrice retractilă.posttraumatică si cicatrice retractilă.

b. Mai puţin frecvent, pot exista deviab. Mai puţin frecvent, pot exista deviaţţii axiale (cubitus varus si cubitus ii axiale (cubitus varus si cubitus valgus), retracvalgus), retracţţiiii ischemice ale flexorilor, cot balant.ischemice ale flexorilor, cot balant.

c. Muschii efectori ai miscării cotului pot rămâne deficitari prin: atrofia de c. Muschii efectori ai miscării cotului pot rămâne deficitari prin: atrofia de imobilizare; ruptura tendinomusculară; miozitele calcare.imobilizare; ruptura tendinomusculară; miozitele calcare.

d. Paraliziile nervilor periferici ai membrelor superioare sunt destul de d. Paraliziile nervilor periferici ai membrelor superioare sunt destul de frecvente si trebuie căutate întotdeauna;frecvente si trebuie căutate întotdeauna;

e. Ischemia structurilor antebrae. Ischemia structurilor antebraţţului, ce duce la retracţia Volkman sau ului, ce duce la retracţia Volkman sau chiar necroze ale tesuturilor ;chiar necroze ale tesuturilor ;

Page 12: Kinetoterapia functională

Patologia posttraumatica si de suprasolicitare a cotului Patologia posttraumatica si de suprasolicitare a cotului - sistematizare succinta-- sistematizare succinta- leziunile partilor moileziunile partilor moi:: - contuzii, plagi, arsuri, - contuzii, plagi, arsuri, leziuni traumatice si de suprasolicitareleziuni traumatice si de suprasolicitare(cu frecventa (cu frecventa

crescuta in sport): crescuta in sport): - epicondilita laterala (tennis elbow); - epicondilita laterala (tennis elbow); - epicondilita mediala (golfer's elbow); - epicondilita mediala (golfer's elbow); - tendinita bicipitala; - tendinita bicipitala; - tendinita tricipitala; - tendinita tricipitala; - bursite:- epicondiliana / olecraniana; - bursite:- epicondiliana / olecraniana; - sinovite posttraumatice; - sinovite posttraumatice; - periostita epicondiliana; - periostita epicondiliana; - osteofitul de olecran (posterior si posteromedian)- - osteofitul de olecran (posterior si posteromedian)-

consecinta solicitarii din aruncare (baseball); consecinta solicitarii din aruncare (baseball); - osteocondrita disecanta a capitulului humeral; - osteocondrita disecanta a capitulului humeral;

Page 13: Kinetoterapia functională

entorsele - frecvent intalnite la sportivientorsele - frecvent intalnite la sportivi - uneori dificil - uneori dificil de efectuat diagnosticul diferential cu contuziile; de efectuat diagnosticul diferential cu contuziile;

luxatiile - mai frecvente in sporturile de contact - pot luxatiile - mai frecvente in sporturile de contact - pot fifi: :

- luxatii propriu-zise ale cotului; - luxatii propriu-zise ale cotului; - luxatii ale radiusului, cubitusului sau luxatii divergente; - luxatii ale radiusului, cubitusului sau luxatii divergente; fracturi: fracturi: - articulare supra si intercondiliene (T, V, Y); - articulare supra si intercondiliene (T, V, Y); - dezlipiri diafizo-epifizare; - dezlipiri diafizo-epifizare; - fracturi ale olecranului, radiusului - fara interesare - fracturi ale olecranului, radiusului - fara interesare

articulara; articulara; - fracturi si cu luxatie combinata; - fracturi si cu luxatie combinata; paraliziile nervilor (N.N.) perifericiparaliziile nervilor (N.N.) periferici - in special N.cubital - in special N.cubital

- pot fi: - pot fi: - primitive - in cursul traumatismului; - primitive - in cursul traumatismului; - secundare - de exemplu afectarea in cursul procesului - secundare - de exemplu afectarea in cursul procesului

de calusare. de calusare.

Page 14: Kinetoterapia functională

Sechele posttraumatice localeSechele posttraumatice locale:: - precoce- precoce:: - redoarea de cot - sechele de tip mecanic articular - consecinta - redoarea de cot - sechele de tip mecanic articular - consecinta

fibrozei, retractiei musculotendinoase si capsulare, a calusului vicios si fibrozei, retractiei musculotendinoase si capsulare, a calusului vicios si uneori a fragmentelor osoase intraarticulare sau a cicarticelor retractile; uneori a fragmentelor osoase intraarticulare sau a cicarticelor retractile;

- deviatiile axiale ( in var sau valg); - deviatiile axiale ( in var sau valg); - atrofie musculara post imobilizare; - atrofie musculara post imobilizare; - paralizii ale N.N. periferici; - paralizii ale N.N. periferici; - ischemia structurilor antebratului (sindrom Wolkmann); - ischemia structurilor antebratului (sindrom Wolkmann); - necroze; - necroze; - - tardive: tardive: - artroza cotului; - artroza cotului; - anchiloza. - anchiloza. Sechele posttraumatice la distantaSechele posttraumatice la distanta: : - deficite de forta musculara a intregului MS; - deficite de forta musculara a intregului MS; - redoarea CSH si a MS ( umarului , cot, gatul mainii, degete a - redoarea CSH si a MS ( umarului , cot, gatul mainii, degete a

pumnului) ; pumnului) ; - sindromul SAND (algodistrofia mainii ).- sindromul SAND (algodistrofia mainii ). Si altele Si altele

Page 15: Kinetoterapia functională

În perioada de imobilizare În perioada de imobilizare a cotului programele a cotului programele kinetice de recuperare începkinetice de recuperare începprecoce :precoce :

având următoarele având următoarele obiective si mijloaceobiective si mijloace : : 1.Menţinerea troficităŃii Ńesuturilor prin.: aplicarea 1.Menţinerea troficităŃii Ńesuturilor prin.: aplicarea

undelor electromagnetice de înaltă frecvenŃă, a undelor electromagnetice de înaltă frecvenŃă, a fototerapiei , a luminii polarizate ( Bioptron), pentru fototerapiei , a luminii polarizate ( Bioptron), pentru grăbirea consolodării fracturii, cicatrizării plăgilor, grăbirea consolodării fracturii, cicatrizării plăgilor, pentru cresterea circulaŃiei si a resorbţiei pentru cresterea circulaŃiei si a resorbţiei hematoamelor, la început în aplicaţii zilnice, apoi de hematoamelor, la început în aplicaţii zilnice, apoi de două, trei ori pe săptămână; masajul mâinii si a două, trei ori pe săptămână; masajul mâinii si a antebraŃului; angiomat; posturarea antideclivă si antebraŃului; angiomat; posturarea antideclivă si gimnastica Möberg în scopul îndepărtării edemului;gimnastica Möberg în scopul îndepărtării edemului;

2. Menţinerea mobilităŃii articulaŃiilor neafectate, atât 2. Menţinerea mobilităŃii articulaŃiilor neafectate, atât a celor distale, cât si a umărului prina celor distale, cât si a umărului prin

exerciţii kinetice active în toate planurile. Durata exerciţii kinetice active în toate planurile. Durata imobilizării cotului este variabilă în funcŃie de tipul imobilizării cotului este variabilă în funcŃie de tipul lezional, cu cât aceasta este mai de durată, cu atât lezional, cu cât aceasta este mai de durată, cu atât problemele de recuperare sunt mai anevoioase si greu problemele de recuperare sunt mai anevoioase si greu de realizat.de realizat.

Page 16: Kinetoterapia functională

Principalele Principalele obiective obiective ssi mijloace dupi mijloace după ă imobilizare imobilizare suntsunt:: 1.Combaterea durerii reprezentând la cot un obiectiv primordial, deoarece cotul 1.Combaterea durerii reprezentând la cot un obiectiv primordial, deoarece cotul

este o articulaŃie ce dezvoltă foarte usor redori strânse, mulţi pacienţi este o articulaŃie ce dezvoltă foarte usor redori strânse, mulţi pacienţi pierzându-si mobilitatea mai ales după degipsare. În această perioadă, pierzându-si mobilitatea mai ales după degipsare. În această perioadă, mijloacele de combatere a durerii sunt mai ales medicaŃia si terapia fizicală mijloacele de combatere a durerii sunt mai ales medicaŃia si terapia fizicală antialgică; antialgică;

2.Combaterea inflamaŃiei si a tulburărilor2.Combaterea inflamaŃiei si a tulburărilor circulatorii foarte frecvente prin: repaus si postură articulară relaxantă; folosirea circulatorii foarte frecvente prin: repaus si postură articulară relaxantă; folosirea

Terapii Mastersului, a balansărilor Polchen, a gimnasticii Möberg, a aplicaŃiilor Terapii Mastersului, a balansărilor Polchen, a gimnasticii Möberg, a aplicaŃiilor de termoterapie reci(crioterapie), care determină o hiperemie activă, scade de termoterapie reci(crioterapie), care determină o hiperemie activă, scade viteza de conducere pe nerv, scade activitatea receptorilor cutanaţi, scade viteza de conducere pe nerv, scade activitatea receptorilor cutanaţi, scade spasmul muscular (compresa cu apă rece, compresa cu gheaŃă, masajul cu spasmul muscular (compresa cu apă rece, compresa cu gheaŃă, masajul cu gheaŃă, de 2 – 3 ori pe zi); gheaŃă, de 2 – 3 ori pe zi);

3.Recâstigarea forŃei si mobilităŃii articulare simultane se realizează 3.Recâstigarea forŃei si mobilităŃii articulare simultane se realizează prin:tehnicile FNP (CR, hold – relax, IR, ILO,RR,) miscări autopasive cu ajutorul prin:tehnicile FNP (CR, hold – relax, IR, ILO,RR,) miscări autopasive cu ajutorul scripeŃilor,Terapii Masters, acestea fiind de altfel singurele miscări pasive scripeŃilor,Terapii Masters, acestea fiind de altfel singurele miscări pasive permise deoarece celelalte tipuri de mobilizări pasive pot determina mici rupturi permise deoarece celelalte tipuri de mobilizări pasive pot determina mici rupturi ale ţesutului periarticular cu formare de hematoame si implicit cu depuneri ale ţesutului periarticular cu formare de hematoame si implicit cu depuneri calcare ducând în final la o reducere drastică a mobilităŃii cotului putându-se calcare ducând în final la o reducere drastică a mobilităŃii cotului putându-se merge până la anchiloză;merge până la anchiloză;

Se recomandă cu prioritate miscări active, atât în apă Se recomandă cu prioritate miscări active, atât în apă (hidrobalneokinetoterapia) cât si pe uscat, exerciţii de facilitare (hidrobalneokinetoterapia) cât si pe uscat, exerciţii de facilitare neuroproprioceptivă; căldură locală (în momentul în care nu avem inflamaţie); neuroproprioceptivă; căldură locală (în momentul în care nu avem inflamaţie); ultrasunet la nivelul tendonului si a joncŃiunii tendino–musculare; masajul pe ultrasunet la nivelul tendonului si a joncŃiunii tendino–musculare; masajul pe inserŃia tendoanelor efectuat profund; terapia ocupaţională la „placa inserŃia tendoanelor efectuat profund; terapia ocupaţională la „placa canadiană„ etc.canadiană„ etc.

Page 17: Kinetoterapia functională

Mâna posttraumaticMâna posttraumatică ă – – Mâna reprezintă sediul frecvent al multor Mâna reprezintă sediul frecvent al multor

traumatisme, recuperarea sa implicând probleme traumatisme, recuperarea sa implicând probleme deosebite din mai multe puncte de vedere În primul deosebite din mai multe puncte de vedere În primul rând mâna este implicată în marea majoritate a rând mâna este implicată în marea majoritate a activităţilor pe care le desfăsurăm zilnic si ca atare „e activităţilor pe care le desfăsurăm zilnic si ca atare „e indispensabilă”; în al doilea rând este organul indispensabilă”; în al doilea rând este organul prehensiunii si a celei mai importante sensibilităŃi prehensiunii si a celei mai importante sensibilităŃi discriminative, al personalităŃii umane, a expresivităŃii discriminative, al personalităŃii umane, a expresivităŃii si a profesionalităŃii celei mai elaborate; în al treilea si si a profesionalităŃii celei mai elaborate; în al treilea si nu în ultimul rând mâna suportă greu imobilizarea chiar nu în ultimul rând mâna suportă greu imobilizarea chiar de scurtă durată, redorile si retracturile devenind de scurtă durată, redorile si retracturile devenind ulterior foarte greu reductibile. ulterior foarte greu reductibile.

Principalele leziuni întâlnite la nivelul mâinii sunt: Principalele leziuni întâlnite la nivelul mâinii sunt: luxaluxaţţiile si fracturile, leziunile de tendon,iile si fracturile, leziunile de tendon,

paraliziile nervilor periferici, mâna rigidă; amputaţiile.paraliziile nervilor periferici, mâna rigidă; amputaţiile.

Page 18: Kinetoterapia functională

Obiectivele majoreObiectivele majore ale recuperării sechelelor ale recuperării sechelelor posttraumatice posttraumatice ale mâinii suntale mâinii sunt: :

1.Combaterea durerii si a procesului 1.Combaterea durerii si a procesului inflamator, prin mijloace kinetice si fizicale; inflamator, prin mijloace kinetice si fizicale; 2.Prevenirea si corectarea diformităţilor si a 2.Prevenirea si corectarea diformităţilor si a deviaţiilor în cazul afectării nervilor periferici; deviaţiilor în cazul afectării nervilor periferici; 3.Recâstigarea amplitudinii de miscare si 3.Recâstigarea amplitudinii de miscare si cresterea forcresterea forţţei musculaturii afectate cu ei musculaturii afectate cu menmenţţinerea forţei musculaturii neafectate;inerea forţei musculaturii neafectate;

4.Ameliorarea circulaţiei si troficităţii locale;4.Ameliorarea circulaţiei si troficităţii locale; 5.Reeducarea func5.Reeducarea funcţţiei senzitive;iei senzitive; 6.Refacerea abilităţii miscărilor;6.Refacerea abilităţii miscărilor; 7.Reeducarea func7.Reeducarea funcţţională a prehensiunii.ională a prehensiunii.

Page 19: Kinetoterapia functională

În ceea ce priveste kinetoterapia acestui segment de membru superior, În ceea ce priveste kinetoterapia acestui segment de membru superior, aceasta se poate realiza aceasta se poate realiza prin:prin:

a. a. tehnici anakinetice de posturareatehnici anakinetice de posturarea care au valoare deosebită, la fel ca si care au valoare deosebită, la fel ca si mobilizările de tipmobilizările de tip Maigne dar folosiind dinamica spiralei si tehnicile pe mingea Maigne dar folosiind dinamica spiralei si tehnicile pe mingea mare , motiv pentru care kinetoterapeutul trebuie să le acorde toată atenţia. mare , motiv pentru care kinetoterapeutul trebuie să le acorde toată atenţia. Principalele tipuri de posturi utilizate pentru recuperarea mâinii sunt: posturile Principalele tipuri de posturi utilizate pentru recuperarea mâinii sunt: posturile antideclive realizate liber de către pacient sau cu ajutorul unor esarfe sau antideclive realizate liber de către pacient sau cu ajutorul unor esarfe sau dispozitive speciale, posturile seriate în atele utilizate pentru enţinerea unei poziţii dispozitive speciale, posturile seriate în atele utilizate pentru enţinerea unei poziţii funcfuncţţionale câstigate sau pentru corectarea unei diformităionale câstigate sau pentru corectarea unei diformităţţi sau deviaţii, posturile i sau deviaţii, posturile de repaus, utilizate mai ales pe timpul nopŃii, posturi de prevenire a deviaŃiilor, de repaus, utilizate mai ales pe timpul nopŃii, posturi de prevenire a deviaŃiilor, utilizate în cadrul recuperării paraliziilor de nervi periferici si orteze de diferite tipuri;utilizate în cadrul recuperării paraliziilor de nervi periferici si orteze de diferite tipuri;

b. b. Manipulările:Manipulările: sunt utilizate în sechelele posttraumatice de la nivelul pumnului sunt utilizate în sechelele posttraumatice de la nivelul pumnului acestea fiindacestea fiind mobilizarea radiocarpiană, flexia radiocarpiană si extensia mobilizarea radiocarpiană, flexia radiocarpiană si extensia radiocarpiană. radiocarpiană. Miscările de manipulare pasiva este + sunt întotdeauna precedate Miscările de manipulare pasiva este + sunt întotdeauna precedate de masaj si căldură. locala prin diferite impachetari etc.sau hidrotermoterapi. de masaj si căldură. locala prin diferite impachetari etc.sau hidrotermoterapi. Amplitudinea miscărilor creste progresiv în timpul unei sedinAmplitudinea miscărilor creste progresiv în timpul unei sedinţţe, atingând e, atingând întotdeauna maximul posibil, moment în care se transformă practic în întinderi;întotdeauna maximul posibil, moment în care se transformă practic în întinderi;

c. c. MobilizărileMobilizările de tip FNP si de tip FNP si pasivo – active: fac trecerea spre mobilizările pasivo – active: fac trecerea spre mobilizările activeactive, active cu rezistenŃă si se, active cu rezistenŃă si se utilizează când forŃa musculară are valori între 2 utilizează când forŃa musculară are valori între 2 si 3, neputând asigura miscarea pe întreaga amplitudine;si 3, neputând asigura miscarea pe întreaga amplitudine;

d. d. Mobilizările activeMobilizările active: reprezintă baza recuperării mâinii, realizându-se în toate : reprezintă baza recuperării mâinii, realizându-se în toate articulaiilearticulaiile (pumnului, mâinii, degetelor si policelui ), dar si a celor supraiacente cot (pumnului, mâinii, degetelor si policelui ), dar si a celor supraiacente cot CSH., pe toate direcCSH., pe toate direcţţiile posibile, atât analitic, cât mai ales global. iile posibile, atât analitic, cât mai ales global.

Folosim în special: exerciFolosim în special: exerciţţiile activ libere la placa canadiană si cu rezistenŃă; iile activ libere la placa canadiană si cu rezistenŃă; exerciţii exerciţii de facilitare neuroproprioceptivă PNF specifice ; terapia ocupaţională de facilitare neuroproprioceptivă PNF specifice ; terapia ocupaţională placa Canadiana .placa Canadiana .

Fizioterapia adjuvantăFizioterapia adjuvantă pregăteste fiecare program kinetic prin (masajul, pregăteste fiecare program kinetic prin (masajul, termoterapia caldă sau rece, fototerapia Bioptron, , stimulările electrice, termoterapia caldă sau rece, fototerapia Bioptron, , stimulările electrice, electroterapia, acupunctura etc.).electroterapia, acupunctura etc.).

Page 20: Kinetoterapia functională

Membrul Inferior - Membrul Inferior - Soldul posttraumaticSoldul posttraumatic – – În ultimul timp, la nivelul soldului se dezvoltă o nouă categorie deÎn ultimul timp, la nivelul soldului se dezvoltă o nouă categorie de „„leziuni traumatice” si anume soldul operat. leziuni traumatice” si anume soldul operat. Cresterea vertiginoasă a numărului de ntervenŃii ortopedo – chirurgicale a făcut Cresterea vertiginoasă a numărului de ntervenŃii ortopedo – chirurgicale a făcut

ca după fracturi să aibă cea mai mare incidenŃă. Însă oricare ar fi sechela ca după fracturi să aibă cea mai mare incidenŃă. Însă oricare ar fi sechela posttraumatică, ea se exprimă clinic prin următorele semne clinice capitale: posttraumatică, ea se exprimă clinic prin următorele semne clinice capitale: durere; deficit de stabilitate; deficit de mobilitate, deficit de locomotie.durere; deficit de stabilitate; deficit de mobilitate, deficit de locomotie.

Acestea reprezintă de altfel sAcestea reprezintă de altfel si obiectivele recuperi obiectivele recuperăării rii ssoldului posttraumaticoldului posttraumatic, , în ordineaîn ordinea

enumerată:enumerată: 1.Combaterea durerii: este obligatorie, deoarece face imposibil ortostatismul si 1.Combaterea durerii: este obligatorie, deoarece face imposibil ortostatismul si

mersul, alături de care poate duce la instalarea unor poziŃii vicioase, în special mersul, alături de care poate duce la instalarea unor poziŃii vicioase, în special coxa flexa dar si atitudini scoliotice si implicit afectarea mai mult sau mai puţin a coxa flexa dar si atitudini scoliotice si implicit afectarea mai mult sau mai puţin a posturii ) strategia axului central -coloanei vertebrale. La nivelul soldului, posturii ) strategia axului central -coloanei vertebrale. La nivelul soldului, durerea poate avea origini multiple, de la os (prin hiperemia de stază), durerea poate avea origini multiple, de la os (prin hiperemia de stază), articulaŃie (prin cresterea presiunii intraarticulare) si până la afectări articulaŃie (prin cresterea presiunii intraarticulare) si până la afectări periarticulare prin tensiunea edemului posttraumatic si a hematoamelor periarticulare prin tensiunea edemului posttraumatic si a hematoamelor musculare sau prin lezarea periostului, etc.musculare sau prin lezarea periostului, etc.

Putem interveni pentru a combate durerea prin: medicaţie antiinflamatorie, Putem interveni pentru a combate durerea prin: medicaţie antiinflamatorie, antalgică si sedativă; infiltraţii periarticulare; electroterapie antalgică (diadinamici, antalgică si sedativă; infiltraţii periarticulare; electroterapie antalgică (diadinamici, Trabert, medie frecvenŃă, joasă frecvenţă); masaj după termoterapie (parafină, Trabert, medie frecvenŃă, joasă frecvenţă); masaj după termoterapie (parafină, solux, Bioptron,); kinetoterapie iniŃial fără încărcare cu repaus la pat, gimnastica solux, Bioptron,); kinetoterapie iniŃial fără încărcare cu repaus la pat, gimnastica Bürger, tracŃiuni în ax continue sau discontinue pentru a scădea presiunea Bürger, tracŃiuni în ax continue sau discontinue pentru a scădea presiunea intraarticulară.intraarticulară.

Pentru a combate edemul ne folosim de posturi antideclive, mobilizări active ale Pentru a combate edemul ne folosim de posturi antideclive, mobilizări active ale piciorului si piciorului si genunchiului si pasive ale soldului, curenŃi excitomotori, masaj, genunchiului si pasive ale soldului, curenŃi excitomotori, masaj, ciorapi si mansete pneumatice pentru gambă si coapsă;ciorapi si mansete pneumatice pentru gambă si coapsă;

Page 21: Kinetoterapia functională

2 .Stabilitatea membrului inferior, este asigurată de factori ososi, factori 2 .Stabilitatea membrului inferior, este asigurată de factori ososi, factori ligamentari (în special ligamentul iliofemural) si factori musculari care ligamentari (în special ligamentul iliofemural) si factori musculari care asigură atât stabilitatea pasivă (mai ales posterioară), cât si pe cea asigură atât stabilitatea pasivă (mai ales posterioară), cât si pe cea dinamică din timpul mersului sau alergatului. Recâstigarea stabilităţii dinamică din timpul mersului sau alergatului. Recâstigarea stabilităţii soldului se face prin: tehnici anakinetice si tehnici FNP folosiind : posturi soldului se face prin: tehnici anakinetice si tehnici FNP folosiind : posturi libere (pentru combaterea flexumului, a derotaŃiei externe, etc.), posturi libere (pentru combaterea flexumului, a derotaŃiei externe, etc.), posturi fixate (montaje cu scripeŃi sau contragreutăŃi, atele schimbate fixate (montaje cu scripeŃi sau contragreutăŃi, atele schimbate progresiv); manipulările mai ales prin tracŃiune; mobilizările active; progresiv); manipulările mai ales prin tracŃiune; mobilizările active; diagonalele H. Kabat si miscările pasive prin suspensoterapie sau diagonalele H. Kabat si miscările pasive prin suspensoterapie sau Terapie Masters etc., corectarea poziŃiei trunchiului si bazinului Terapie Masters etc., corectarea poziŃiei trunchiului si bazinului (tonifierea musculaturii abdominale si paravertebrale); cresterea forŃei (tonifierea musculaturii abdominale si paravertebrale); cresterea forŃei musculaturii pelvitrohanterienilor, a fesierului musculaturii pelvitrohanterienilor, a fesierului mijlociu si a cvadricepsului;mijlociu si a cvadricepsului;

3.Mobilitatea soldului este importantă de câstigat mai ales pe unghiurile 3.Mobilitatea soldului este importantă de câstigat mai ales pe unghiurile funcŃionale minime (52° pe miscările de flexie – extensie, 12° pentru funcŃionale minime (52° pe miscările de flexie – extensie, 12° pentru abducŃie – adducţie si 14° pe rotaţie internă – rotaŃie externă). Limitarea abducŃie – adducţie si 14° pe rotaţie internă – rotaŃie externă). Limitarea mobilităŃii soldului poate fi dată de factori irreductibili (pensare articulară, mobilităŃii soldului poate fi dată de factori irreductibili (pensare articulară, calus vicios, imperfecŃiuni de congruenţă articulară, etc.) sau reductibili calus vicios, imperfecŃiuni de congruenţă articulară, etc.) sau reductibili (contracturi musculare, retractură limitat capsulară, edem organizat între (contracturi musculare, retractură limitat capsulară, edem organizat între palnurile de alunecare, etc.).palnurile de alunecare, etc.).

Page 22: Kinetoterapia functională

MMijloacele pentru recuperarea ijloacele pentru recuperarea ( AM)( AM)mobilitmobilităăţţii ii şşolduluioldului acestea trebuie utilizate încă din perioada de imobilizare si acestea trebuie utilizate încă din perioada de imobilizare si

constau în: posturarea membrului afectat pentru a evita constau în: posturarea membrului afectat pentru a evita instalarea atitudinilor vicioase si pentru a facilita circulaŃia instalarea atitudinilor vicioase si pentru a facilita circulaŃia de întoarcere; posturarea alternantă a trunchiului pentru a de întoarcere; posturarea alternantă a trunchiului pentru a asigura drenajul bronsic, a evita apariţia escarelor; masajul asigura drenajul bronsic, a evita apariţia escarelor; masajul general si al membrului afectat pentru activare circulatorie, general si al membrului afectat pentru activare circulatorie, decontracturare, sedare , etc.; menţinerea troficităŃii si decontracturare, sedare , etc.; menţinerea troficităŃii si forŃei musculaturii soldului si coapsei prin contracţii forŃei musculaturii soldului si coapsei prin contracţii izometrice, curenţi excitomotori, masaj.izometrice, curenţi excitomotori, masaj.

După perioada de imobilizare se recurge la mobilizări pasive După perioada de imobilizare se recurge la mobilizări pasive prin suspensoterapie, activo–pasive, hidrokinetoterapie, prin suspensoterapie, activo–pasive, hidrokinetoterapie, mobilizări active libere pe toate direcŃiile de miscare, mobilizări active libere pe toate direcŃiile de miscare, exerciŃii de facilitare, exerciţii de pedalaj, terapie exerciŃii de facilitare, exerciţii de pedalaj, terapie ocupaţională.ocupaţională.

4.Reeducarea mersului este bine să se facă în bazine 4.Reeducarea mersului este bine să se facă în bazine iniŃial cu scăderea nivelului apei treptat si trecerea la iniŃial cu scăderea nivelului apei treptat si trecerea la variante de mers cu diferite aparate ajutătoare finalizând cu variante de mers cu diferite aparate ajutătoare finalizând cu mers liber la început cu spatele si lateral pentru evitarea mers liber la început cu spatele si lateral pentru evitarea schiopatării si urcat - coborât scări.schiopatării si urcat - coborât scări.

Page 23: Kinetoterapia functională

Genunchiul posttraumatic Genunchiul posttraumatic – la nivelul acestei structuri anatomice pot fi întâlnite – la nivelul acestei structuri anatomice pot fi întâlnite toate tipurile de traumatisme cum ar fi:toate tipurile de traumatisme cum ar fi:Leziuni ale părţilor moi: tegumente si Leziuni ale părţilor moi: tegumente si Ńesut celular subcutanat (contuzii, plăgi, arsuri),Ńesut celular subcutanat (contuzii, plăgi, arsuri),

ligamentele si tendon, muschi ( întinderi, rupturi, secţionări, dezinserţii), vase si ligamentele si tendon, muschi ( întinderi, rupturi, secţionări, dezinserţii), vase si nervi (rupturi, secţionări);nervi (rupturi, secţionări);

Leziuni osoase ale epifizelor (tibiale, femurale, peroniere) si rotulei;Leziuni osoase ale epifizelor (tibiale, femurale, peroniere) si rotulei; Leziuni articulare (plăgi articulare închise sau deschise, rupturi ligamentare, Leziuni articulare (plăgi articulare închise sau deschise, rupturi ligamentare,

entorse, luxaŃii, leziuni meniscale). Prin poziŃia sa de articulaŃie intermediară la entorse, luxaŃii, leziuni meniscale). Prin poziŃia sa de articulaŃie intermediară la nivelul membrului inferior, are rol dublu în mers si anume de a asigura statica nivelul membrului inferior, are rol dublu în mers si anume de a asigura statica printr-o mare stabilitate în timpul sprijinului pe de o parte si de a asigura elevaŃia printr-o mare stabilitate în timpul sprijinului pe de o parte si de a asigura elevaŃia piciorului pentru orientarea acestuia în funcŃie de denivelările terenului în piciorului pentru orientarea acestuia în funcŃie de denivelările terenului în momentul de balans pe de altă parte.momentul de balans pe de altă parte.

Genunchiul are ca si particularitate prezenŃa meniscurilor cu scopul stabilirii Genunchiul are ca si particularitate prezenŃa meniscurilor cu scopul stabilirii congruenŃeiarticulare între femur si oasele gambei. congruenŃeiarticulare între femur si oasele gambei.

Tocmai datorită acestei particularităţi vom descrie în câteva cuvinte modul de Tocmai datorită acestei particularităţi vom descrie în câteva cuvinte modul de diagnosticare a leziunilor de menisc( testele din fisa Zol de evaluare ....):diagnosticare a leziunilor de menisc( testele din fisa Zol de evaluare ....):

- ruptura meniscului intern - debutul fenomenelor se face prin apariŃia unui blocaj - ruptura meniscului intern - debutul fenomenelor se face prin apariŃia unui blocaj articular tipic, în poziţie de flexie, urmând unei miscări bruste de rotaŃie a gambei - articular tipic, în poziţie de flexie, urmând unei miscări bruste de rotaŃie a gambei - cu durere vie si senzaţie de trosnitură. De obicei blocajul este reductibil, spontan, cu durere vie si senzaţie de trosnitură. De obicei blocajul este reductibil, spontan, alte ori el rămâne în poziŃia de flexie. alte ori el rămâne în poziŃia de flexie. Alteori este prezentă doar o hidartroză si Alteori este prezentă doar o hidartroză si durere la nivelul interliniei articulare interne. Cercetarea atentă a unor semne poate durere la nivelul interliniei articulare interne. Cercetarea atentă a unor semne poate evidenţia nu numai ruptura de menisc dar si sediul ei, fie pe cornul anterior al evidenţia nu numai ruptura de menisc dar si sediul ei, fie pe cornul anterior al meniscului, fie pe cornul posterior;meniscului, fie pe cornul posterior;

- ruptura meniscului extern - întâmpină mai multe greutăţi de diagnostic clinic - ruptura meniscului extern - întâmpină mai multe greutăţi de diagnostic clinic deoarece prezintă numeroase variaŃii morfologice. Accidentul iniţial lipseste de deoarece prezintă numeroase variaŃii morfologice. Accidentul iniţial lipseste de cele mai multe ori, blocajele sunt mai rare, incomplete si mai dese în extensie cele mai multe ori, blocajele sunt mai rare, incomplete si mai dese în extensie decât în flexie. Durerea este localizată de obicei în exterior da nu este exclus să fie decât în flexie. Durerea este localizată de obicei în exterior da nu este exclus să fie si în zona internă. De asemenea si în această situaŃie există si o serie de semne si în zona internă. De asemenea si în această situaŃie există si o serie de semne care localizează leziunea fie la nivelul cornului anterior al meniscului, fie leziunea care localizează leziunea fie la nivelul cornului anterior al meniscului, fie leziunea cornului posterior al lui.cornului posterior al lui.

Page 24: Kinetoterapia functională

Principalele Principalele obiective obiective de atins în recuperarea de atins în recuperarea genunchiului genunchiului sunt: sunt:

1. combaterea durerii si a procesului inflamator;1. combaterea durerii si a procesului inflamator; 2. prevenirea si combaterea tulburărilor vasculare si a 2. prevenirea si combaterea tulburărilor vasculare si a

circulaŃiei;circulaŃiei; 3. prevenirea si combaterea poziţiilor vicioase, 3. prevenirea si combaterea poziţiilor vicioase,

realinierea articulară;realinierea articulară; 4. ameliorarea tonusului muscular; 4. ameliorarea tonusului muscular; 5. recuperarea forţei musculare si a stabilităţii 5. recuperarea forţei musculare si a stabilităţii

articulare; articulare; 6. asuplizarea Ńesuturilor moi si mobilităŃii articulare;6. asuplizarea Ńesuturilor moi si mobilităŃii articulare; 7.recâstigarea stabilităŃii bipodale si unipodale si 7.recâstigarea stabilităŃii bipodale si unipodale si

siguranŃei în mers; siguranŃei în mers; 8. respectarea regulii de igienă ale genunchiului.8. respectarea regulii de igienă ale genunchiului.

Page 25: Kinetoterapia functională

Mijloacele care se utilizează pentru atingerea acestor obiective, pot fi sistematizate astfel:Mijloacele care se utilizează pentru atingerea acestor obiective, pot fi sistematizate astfel: Pentru combaterea durerii si a procesului inflamator:Pentru combaterea durerii si a procesului inflamator:repaus articular – se obŃine în poziŃia de repaus articular – se obŃine în poziŃia de

decubit dorsal genunchiul flectat usor (25°- 35°)susŃinut de o pernă. În această poziŃie capsula decubit dorsal genunchiul flectat usor (25°- 35°)susŃinut de o pernă. În această poziŃie capsula articulară si ligamentele sunt relaxate, iar presiunea intraarticulară scade;articulară si ligamentele sunt relaxate, iar presiunea intraarticulară scade;

medicaŃie antialgică si antiinflamatorie: se poate administra local prin infiltraŃii intra – simedicaŃie antialgică si antiinflamatorie: se poate administra local prin infiltraŃii intra – si periarticulare, unguente, comprese;periarticulare, unguente, comprese; fizioterapie prin formele de termoterapie rece (crioterapia): masaj cu gheaŃă; comprese cufizioterapie prin formele de termoterapie rece (crioterapia): masaj cu gheaŃă; comprese cu gheaŃă; gheaŃă; Termoterapia: cu efect sedativ, spasmolitic; aplicare locală, sub formă de cataplasme cu parafină de Termoterapia: cu efect sedativ, spasmolitic; aplicare locală, sub formă de cataplasme cu parafină de

40°C timp de 20 minute; aplicare generală sub formă de băi la temperatura de 37°C. 40°C timp de 20 minute; aplicare generală sub formă de băi la temperatura de 37°C. Fizioterapia prin procede de electroterapie vor fii: curenŃi galvanici – se pot aplica longitudinal sau Fizioterapia prin procede de electroterapie vor fii: curenŃi galvanici – se pot aplica longitudinal sau

transversal; TENS – utilizează curenŃi cu impulsuri dreptunghiulare de joase frecvenŃă cu parametri transversal; TENS – utilizează curenŃi cu impulsuri dreptunghiulare de joase frecvenŃă cu parametri reglabili – efect antialgic; cureni Träbert – curenţi de joasă frecvenţă (150 Hz) – cu efect analgetic si reglabili – efect antialgic; cureni Träbert – curenţi de joasă frecvenţă (150 Hz) – cu efect analgetic si hiperemiant; curenţi diadinamici: cu efecte analgetice, hiperemiante, dinamogene, cu mai multe forme: hiperemiant; curenţi diadinamici: cu efecte analgetice, hiperemiante, dinamogene, cu mai multe forme: MF, DF, PS, PL, RS,care se aplică latero- lateral la nivelul genunchiului; curenŃii interferenŃiali cu MF, DF, PS, PL, RS,care se aplică latero- lateral la nivelul genunchiului; curenŃii interferenŃiali cu efecte: decontracturant, analgetic, vasculotrofic, hiperemiant, resorbtiv; ultrasunete cu efect caloric efecte: decontracturant, analgetic, vasculotrofic, hiperemiant, resorbtiv; ultrasunete cu efect caloric profund, micromasaj tisular; magnetodiaflux: - câmpuri magnetice de joasă frecvenŃă în administrare profund, micromasaj tisular; magnetodiaflux: - câmpuri magnetice de joasă frecvenŃă în administrare continuă sau întreruptă, ritmic sau aritmic.continuă sau întreruptă, ritmic sau aritmic.

hidrokinetoterapia în vană treflă, bazine pentru efectul analgetic, vasodilatator, relaxant –hidrokinetoterapia în vană treflă, bazine pentru efectul analgetic, vasodilatator, relaxant – prin cresterea aportului de sânge în musculatură; pentru reluarea mersului prin descărcarea greutăţii prin cresterea aportului de sânge în musculatură; pentru reluarea mersului prin descărcarea greutăţii

corpului datorită efectului hidrostatic si anivelului apei în care se realizează; creste elasticitatea corpului datorită efectului hidrostatic si anivelului apei în care se realizează; creste elasticitatea ţesuturilor moi.ţesuturilor moi.

masajul: prin frământare se obŃine ameliorarea circulaŃiei sângelui, creste elasticitateamasajul: prin frământare se obŃine ameliorarea circulaŃiei sângelui, creste elasticitatea ligamentelor si a muschilor; tapotamentul , cernutul, rulatul, vibraŃia – ajută la reducerea edemului.ligamentelor si a muschilor; tapotamentul , cernutul, rulatul, vibraŃia – ajută la reducerea edemului.

Page 26: Kinetoterapia functională

Pentru realizarea stabilităţii membrului inferiorPentru realizarea stabilităţii membrului inferior:: -stabilitatea pasiva: tehnicile FNP si exerciţii de -stabilitatea pasiva: tehnicile FNP si exerciţii de

tonizare si crestere de forţă a musculaturiitonizare si crestere de forţă a musculaturii stabilizatoare a genunchiului ( a celor”patru faţete”; stabilizatoare a genunchiului ( a celor”patru faţete”;

tracţiuni blânde sau telescopări repetate pentru tracţiuni blânde sau telescopări repetate pentru cresterea rezistenŃei ligamentelor; respectarea cresterea rezistenŃei ligamentelor; respectarea regulilor de igienă a genunchiului, scăderea greutăţii regulilor de igienă a genunchiului, scăderea greutăţii corporale, evitarea mersului pe teren cu denivelări, corporale, evitarea mersului pe teren cu denivelări, folosirea bastonului în timpul mersului, să nu se folosirea bastonului în timpul mersului, să nu se păstreze o poziŃie ce flexia puternică a genunchiului;păstreze o poziŃie ce flexia puternică a genunchiului;

- stabilitatea activare: exerciţii de crestere a forŃei - stabilitatea activare: exerciţii de crestere a forŃei tuturor muschilor ce participă la stabilizarea tuturor muschilor ce participă la stabilizarea genunchiului prin: ex. izometrice, izotonice, exerciţii cu genunchiului prin: ex. izometrice, izotonice, exerciţii cu rezistenţă, DAPRE, tonizarea ischiogambierilor prin: rezistenţă, DAPRE, tonizarea ischiogambierilor prin: exerciţii izometrice, exerciţii cu rezistenţă; tonizarea exerciţii izometrice, exerciţii cu rezistenţă; tonizarea tricepsului sural prin: exerciţii izometrice, exerciţii cu tricepsului sural prin: exerciţii izometrice, exerciţii cu rezistenţă; tonizarea tensorului fasciei lata: exerciţii cu rezistenţă; tonizarea tensorului fasciei lata: exerciţii cu rezistenţă, din decubit heterolateral; exerciţii pe suport rezistenţă, din decubit heterolateral; exerciţii pe suport oscilant.oscilant.

Page 27: Kinetoterapia functională

Pentru creserea amplitudinii articulare AM. (mobilitatePentru creserea amplitudinii articulare AM. (mobilitate): cu ): cu aparatele Kineteck după inervenţii chirurgicale, mobilizări ale rotulei în aparatele Kineteck după inervenţii chirurgicale, mobilizări ale rotulei în sens longitudinal si transversal; exerciŃii pasive – active si active sens longitudinal si transversal; exerciŃii pasive – active si active ajutate; tipurile de stretching adecvat cazului; exerciŃii active; exerciŃii ajutate; tipurile de stretching adecvat cazului; exerciŃii active; exerciŃii gestice: păsit peste obstacole, urcat- coborât trepte.gestice: păsit peste obstacole, urcat- coborât trepte.

Pentru antrenarea forţei: exerciţii active, active cu rezistenţă,( De lorme, Pentru antrenarea forţei: exerciţii active, active cu rezistenţă,( De lorme, Watkins, Oxford, cu diferite aparate etc) izometrice din diferite poziţii; Watkins, Oxford, cu diferite aparate etc) izometrice din diferite poziţii; exerciţii cu ajutorul scripeţilor ; exerciţii cu benzi elastice ( Thera band exerciţii cu ajutorul scripeţilor ; exerciţii cu benzi elastice ( Thera band de culori diferite ) ; exerciţii active asistate, exerciţii rezistive- DAPRE, de culori diferite ) ; exerciţii active asistate, exerciţii rezistive- DAPRE, ( tehnica exercitii cu rezistenta progresiva ajustata zilnic care cuprinde ( tehnica exercitii cu rezistenta progresiva ajustata zilnic care cuprinde 4 seturi de exercitii: primul set se aplica cu o sarcina ce permite 12 -15 4 seturi de exercitii: primul set se aplica cu o sarcina ce permite 12 -15 reptitii, setul doi , se mareste sarcina incat sa se poata repeat de 10 reptitii, setul doi , se mareste sarcina incat sa se poata repeat de 10 ori . pentru setul trei sarcina este crecsuta sa se poata repeat de 6 ori . ori . pentru setul trei sarcina este crecsuta sa se poata repeat de 6 ori . In ultimul set sarcina atat de mare sa se poata efectua 2-3 sau 4 In ultimul set sarcina atat de mare sa se poata efectua 2-3 sau 4 repetitii!) etc.repetitii!) etc.

Antrenamentul iyokinetik , pliometric etc. pentru ameliorarea reyistentei Antrenamentul iyokinetik , pliometric etc. pentru ameliorarea reyistentei se pot aplica ex. De forta –reyistenta de tip Steodman : un set initial de se pot aplica ex. De forta –reyistenta de tip Steodman : un set initial de exercitii ci sarcina moderata , dar cu repetitii frecvente , un al doilea set exercitii ci sarcina moderata , dar cu repetitii frecvente , un al doilea set de exercitii cu reţistente mici cu repetitii rapide pana la oboseala , si de exercitii cu reţistente mici cu repetitii rapide pana la oboseala , si un ultim exercitiu va fii o contractie iyometrica mentinuta timp de 60, - un ultim exercitiu va fii o contractie iyometrica mentinuta timp de 60, - 90 de second !). Pauya de revenire necesara si rahidratare obligatorie !90 de second !). Pauya de revenire necesara si rahidratare obligatorie !

Page 28: Kinetoterapia functională

Piciorul posttraumatic Piciorul posttraumatic – Desi în cele mai multe din articulaţiile sale miscările sunt foarte – Desi în cele mai multe din articulaţiile sale miscările sunt foarte reduse, în totalitatea sa, piciorul, se poate misca în toate sensurile, lucru important, reduse, în totalitatea sa, piciorul, se poate misca în toate sensurile, lucru important, Ńinând cont si de faptul că principalul său rol este de a putea asigura mersul pe orice Ńinând cont si de faptul că principalul său rol este de a putea asigura mersul pe orice teren în condiŃiile în care acest complex articular susŃine întreaga greutate corporală. teren în condiŃiile în care acest complex articular susŃine întreaga greutate corporală.

Tipurile lezionale ale traumatismelor piciorului sunt cele obisnuite: plăgi, contuzii, Tipurile lezionale ale traumatismelor piciorului sunt cele obisnuite: plăgi, contuzii, entorse,entorse,

luxaţii, fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice: piele, ligamente, muschi, luxaţii, fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice: piele, ligamente, muschi, tendoane, articulaţii, os, vase si nervi.tendoane, articulaţii, os, vase si nervi.

Programele hidrokinetoterapie Programele hidrokinetoterapie ssi kinetoterapiei kinetoterapie pot fi orientate spre următoarele pot fi orientate spre următoarele Obiective Obiective specifice: specifice: Combaterea durerii; 2. Combaterea durerii; 2. Cresterea forţei musculaturii peroniere;Cresterea forţei musculaturii peroniere; 3. Echilibrare funcţională si corectarea lungimilor musculare; 3. Echilibrare funcţională si corectarea lungimilor musculare; 4. Prevenirea dar si tratarea dezechilibrelor musculare agonist -ant agonist prin tehnica 4. Prevenirea dar si tratarea dezechilibrelor musculare agonist -ant agonist prin tehnica

binecunoscută de întindere musculară – stretching efectuat pe muscualtura flexoare – binecunoscută de întindere musculară – stretching efectuat pe muscualtura flexoare – extensoare, dar si pe inversori-eversori; extensoare, dar si pe inversori-eversori;

5. Corectarea mersului; ) restabilirea mersului corect prin variantele mers lateral si 5. Corectarea mersului; ) restabilirea mersului corect prin variantele mers lateral si inapoi sau in zig-zag pe diagonale si cu trecere peste obstacole , si tehnica laditei “ Zoli inapoi sau in zig-zag pe diagonale si cu trecere peste obstacole , si tehnica laditei “ Zoli ”.”.

6. Corectarea plasamentului centrului de greutate; Metoda Feeman , si altele. Pe mingea 6. Corectarea plasamentului centrului de greutate; Metoda Feeman , si altele. Pe mingea mare Bobath ,.mare Bobath ,.

7. Scăderea solicitării gleznei.7. Scăderea solicitării gleznei. Programele de kinetoterapie si hidrokinetoterapie în traumatismele piciorului, gleznei seProgramele de kinetoterapie si hidrokinetoterapie în traumatismele piciorului, gleznei se stabilesc în funcţie de diagnostic si severitatea acestuia.stabilesc în funcţie de diagnostic si severitatea acestuia. Tratamentul va fi funcţional si va începe cu anakinezia, cu o scurtă perioadă de Tratamentul va fi funcţional si va începe cu anakinezia, cu o scurtă perioadă de

protecŃie articulară si astfel si ligamentară, tendinoasă, musculară. Imobilizarea în protecŃie articulară si astfel si ligamentară, tendinoasă, musculară. Imobilizarea în diferite aparate de contenŃie realizează o securitate a pacientului prin stabilizarea diferite aparate de contenŃie realizează o securitate a pacientului prin stabilizarea articiulaŃiei gleznei si scăderea solicitării mecanice, având prin acesta valenţe antialgice, articiulaŃiei gleznei si scăderea solicitării mecanice, având prin acesta valenţe antialgice, antiinflamatorii. Însă lipsa de miscare de solicitare neuromusculară favorizezază formare antiinflamatorii. Însă lipsa de miscare de solicitare neuromusculară favorizezază formare aderenŃelor, a stiffnesului, redorii articulare, contracturii musculare si atrofiei muscular.aderenŃelor, a stiffnesului, redorii articulare, contracturii musculare si atrofiei muscular.

Page 29: Kinetoterapia functională

Mijloacele Specifice suntMijloacele Specifice sunt:: tehnici si metode pentru cresere a for tehnici si metode pentru cresere a forţţei si ei si amplitudinii de miscare specificamplitudinii de miscare specific grupelor si langrupelor si lanţţurilor musculare afectate urilor musculare afectate si si

o remobilizare articulară prin tehnicile F.N.P , manipulările Maigne,o remobilizare articulară prin tehnicile F.N.P , manipulările Maigne, în final exerciîn final exerciţţii de încărcare progresivă activăii de încărcare progresivă activă DAPRE DAPRE si contra si contra

rezistenrezistenţţa mâinii kinetoterapeutului sau cu diferite aparate modernea mâinii kinetoterapeutului sau cu diferite aparate moderne , dar , dar bine controlat si dozat !!!) Ketler Cybek, etcbine controlat si dozat !!!) Ketler Cybek, etc..

Terapia posturală zilnică, de mai multe ori aplicând tehnica prin Terapia posturală zilnică, de mai multe ori aplicând tehnica prin gimnastica vasculara Bürger si programe de hidro si hidrokinetoterapie gimnastica vasculara Bürger si programe de hidro si hidrokinetoterapie ca: baia Whirpool, baia ascendentă si descendentă. Dusuri etc.ca: baia Whirpool, baia ascendentă si descendentă. Dusuri etc.

Tehnicile de crestere a forţei vor finaliza tratamentul prin exerciţiile Tehnicile de crestere a forţei vor finaliza tratamentul prin exerciţiile izometrice si izotonice, izokinetice la si cu diferite aparate modern izometrice si izotonice, izokinetice la si cu diferite aparate modern pentru cresterea forŃei musculaturii extensoare si a dorsiflexiei treptat.pentru cresterea forŃei musculaturii extensoare si a dorsiflexiei treptat.

Sunt recomandate stimularile proprioceptive de tip Freeman.Sunt recomandate stimularile proprioceptive de tip Freeman. Înotul terapeutic si mersul în apă Înotul terapeutic si mersul în apă (dozarea prin inaltimea apei controlat) (dozarea prin inaltimea apei controlat)

în special cu spatele si lateral în special cu spatele si lateral + + pentru combaterea pentru combaterea disfunctiilor sau asa disfunctiilor sau asa zisa zisa schiopătăriischiopătării !! !!

după aceea reluarea mersului înainte, mers pe vârfuri si călcâi, urcat - după aceea reluarea mersului înainte, mers pe vârfuri si călcâi, urcat - coborât plan înclinat, bicicletă ergometrică cu încărcătură bine dozată, coborât plan înclinat, bicicletă ergometrică cu încărcătură bine dozată, reluarea alergatului pe teren mai sigur dar nu prea tare sau prea moale, reluarea alergatului pe teren mai sigur dar nu prea tare sau prea moale, sau denivelat. La început dozajul poate fi de 3-5 minute si creste treptat sau denivelat. La început dozajul poate fi de 3-5 minute si creste treptat până la 20 – 30 de minute.până la 20 – 30 de minute.

Page 30: Kinetoterapia functională

Recommended