Jean-Francois Lyotard Coperta cotecuel de Vasile Socoliuc

Conditia nostmcderna

Kaport asupra cunoasterll

Traducere ~i pretata de Ciprian MIHALI

Editura Babel 3ucurelti 1993

bull

Lucrare publicata cu sprijinul Ministerului Atacerilor Externe al Frantei Directia carte

c J-FLyotard shyLa Condition postmoderne Rapport sur Ie savoir Les Editions de Minuit 1979

Toate drepturile de traducere ~i publicare in Iimba romana rezervate Editurii Babel

ISBN 973 - 48 - 1012 - X

DESPRE UTILITATEA ~I INCONVENIENTELE POSTMODERNULUI

Odata cu aparitia In 1979 a lucrarii lui Jean-Francois Lyotard La Condition oostmcaieme se tanseaza ~i in filosofie un termen ce era deja prezent de mal mult timp in alte domenii cum ar fi arhitectura ori literatura unde stirnise aprinse conshytroverse metodologice ~i stilistice mereu vii In dezbaterile acshytuale Patruns ~i In spatiul reflectiei filosofice termenul de postmodern (fiind greu ~ vorblm totu~i de un concept) se va impune vertiginos venind sa denumeasca ~i sa confirme oarecum 0 stare de spirit chiar mal mult un tip de scrntura ~i 0 perspecnva specifica de tratare a problemelor filosofice afirmate cu deosebire In mediul intelectual francez sub diverse titulaturi fie post - sau neostructuratism fie deconstructivism ori posshytheideggerianism etc toate aflate sub semnul sintezei paradoxale dintre fidelitate ~i rebeliune dintre recuperare ~i

originalitate Justificat de unii contestat de altii teoretizat intr-o

anurnlta rnamera practicat in alta ~~trQQErl1ul ~HL~i~~j~~t irevocabil un loc In analizele filosoficeL Inditerent ca eleauaxet ~i au ca obleSctmetalii~~istoriaarta-pOliticiori~~tiint-a_ca au vizat chestiuni de metatilosofie de Iimbaj ori de stll speculative ori aplicatlve Astfel se poate vorbi de 0 cultLJrti postmoderna shyasezata sub semnul indeterrnanentel adica a actiunii conjugate a lndetermlnarll imanentei (Ihab Hassan) - despre 0 artti postmoderna - unde postmodernismul poate fi acceptat drept cuime a modernlsmulur ca intoarcere la trad~ie impotriva modernismului sau ca dep8~ire a modernismului (Luc Ferry) ~i clnd opera de arta intra in epoca reproductibilitatii sale

7

tehnice (w Benjamin) - despra 0 societete postmoderna - ea fiind 0 socletate a spectacoulut concretizata prin refnnoirea tehnoloqica neincetata fuzlunea economico-statala secretul generalizat talsul fara repllca un prezent perpetuu (Guy Debord) 0 societate intrata intr-o era a vidului (G Lipovetsky) ~i a individualismului (G Lipovetsky A Renaut) supusa unor neintrerupte efecte de slrnutare ~i seductie (J Baudrillard) fenomene datorate ~i generalizarii mijloacelor de informare in masa ~i a cornunicarf (G Vattino) ceea CH conduce in cele din urrna la sflrsitul socialului (Baudrillard) despre 0 democratie

I postrnoderna - Interneiata pe lipsa reperelor de certitudine (C Lefort) fapt ce provoaca 0 criza de identnate ~i de identificare

III (Marco Tarchi) avind drept rezultat 0 inguvernabilitate poutica III (Paolo Portoghesi) - despre 0 istotie postrnoderna - unde

postmodernitatea rezultil in urma imposibilitatii de a mai vorbi ill despre istorie ca despre un curs unitar (G Vattino) ceea ce ar I putea insemna sfir~itul lstoriei (F Fukuyama G Vattmo) ori

aproprierea de Zidul Timpului (E JOnger) - in sffr~it despre 0ii II filosofie postrnoderna - nascuta din constatarea eseculul

metafizicii traditionale si al marilor povestiri de legitimareI (Lyotard) ce millteaza pentru 0 reabilitate a diferentei - diferanteiIII - diferendului a fonologismului in detrimentul logocentrismului

11 (Derrida) a gindirii slabe hermeneutice in locul gindirii tarr

intemeietoare (GVattino) etc Cu toata aceasta prezenta11II

1

II III

multilaterala (ori poate tocmai din cauza ei) este greu de cuprins totalitatea sem l1ifieatiilar pcsi-mcdernul ui In llrnltele _lweiI ctetlnitii fie eacil de Iarga atita vreme cit cu postmodernul se instaureaza in gindire ~i acnune tocmai domnia multiplicitatii ~i a diferentei a heterogenitatii ireductibile ~i alergice la once principiu totalizator

Echivoc ~i in acelasl timp contradictoriu prin chiar conshystitutia sa etlmoloqica un asemenea termen - utilizat ~i respins in egala Iasura uneori cu aceeasi erntaza pe care numai ignorantd ci neintelegerea 0 pot fntretine vine In cea maiJ mode~ia aproximare sa dea seama de 0 anumita stare de fapt ce EOxista in filosofia contemporana creeata ca urmare a actiunii conjugate a unui complex de factori de natura intelectuala sociala politica etc dominanti dupa eel de-al doilea razboi mondial in societatea european~ mai exact occidentala Nu este

8

locul sa anauzam acum ~i aici aceasta multipla conditionare a filosofiei de altfel ea este tratata in amanunt in numeroaSe iucrart aparute in ultimii ani1

Ceea ce ne intereseaza in acest context este sa surprinshydern daca nu citeva definitii cel putin citeva intrebari ale tershymenului in cauza in cimpul Iiteraturii fllosofice actuale Se poate spune ca paralel cu 0 evidenta extindere ~i patrundere a postmodernului in tot mai numeroase discursuri filosofice aslstarn ~i la intesificarea eforturilor de definire ~i de conferire a unui statut cit mai demn acestui termen iar pe de alta parte de contestare ~i de negare a a~ezarii discursului filosofic a spatiulul public ori a operei de arta de exemplu sub semnul postrnodershynului Semnificative in acest sens sint eforturile unor autori ca Jean-Francois tyotard Gianni Vatttno ori Jean Baudrillard pentru prima tendinta JGrgen Habermas Karl-Otto Ape ori Richard Rorty pentrucea de a doua tendinta

Revenind insa la nivelul etlmoloqlei 0 serie de dificultati incep sa apara atunci cind atasarn modernului prefixul temshyporal post- Deja modernul este un termen echivoc asa incit in fiecare din sensurile sale el admite cu greu alaturarea unui asemenea prefix Daca privim modernul intr-un sens restrins ca ceea ce caractertzeaza 0 anumlta epoca din istoria umanitatii fapte evenimente creatii intelectuale atitudini comportamente specifice acestei epocl se ridica automat problema delirnitarli temporale a apocii rnodernede una pre-moderna ~i mai ales de una post-rnoderna De aid intrebarile connnua sa apara prin ce ~i cum se delimiteaza aceste etape Care poate fi criteriul unei asemenea lmoartirl Poate sau trebuie sa fie istoric-evemential- politic relogios ~tiintific etc Exista mai multe asemenea criterii Daca admitem totusl 0 asemenea delimitare ce instanta poate sa legitimeze aprecierea ca modernitatea a Iuat sfir~it etc

Intr-un sens mai larg asoclern model)u cU~con~tienshytizarea unei rupturi de trecut R intelegem ca ceea ce este

middotrecent-nou-aaecvat corK1itiilor pr~z~nlului~ Aceste -conotatii _ __ -- _ 9 _~ ~- ~

1 in limba romAna se poale cor ~ulla excalenla lucrare a lui Toma Pavel Mirajulingvislic aplrul de curind la dilura Univers

2 Jacques Le Goff - Histoire etmemoire Gallimard Paris 1988 3 Andrei Marga - Rafionalitate comunicare argumentare Edilura

Dacia Cluj 1991 - 0 foarte bunl lralare a raportului modernizare-rationalizare ~i argumentare in formarea unei societai modeme orientals comunicaliv

temporale fac ~i mai dificila chiar paradoxala (paradox elegant rezolvat de Jean-Francois Lyotard fn studiul sau Raspuns la fntrebarea laquoCe este postmodernul aparut fn limba romana in Caiete entice - Viaa Romaneasca nr 1-21986) aplicarea prefixului post- modernului atita vreme cit destinal nu putem ie~i din prezent pentru a vorbi despre prezent ~i nu putem aseza viitorul~ va spune tyotard decft sub semnul anterioritatii

111ggreacasepUfI-e atunci in mod firesc este urmatoarea fn ce masura reprezintapostrnodernul ceva distinct de mod~rnde vreme case neagaj(lS~~ criteriitli noului ale deQA~iriili progres~lui Nascut din revolta fata de abuzul de sens istoric conferit devenirii (maladie a societatii moderne prompt sanctionata de un Nietzsche precursor al postmodershynului) ca reactle fata de orice teologie naturala ~i fn cele din urrna fata de rationalitatea rumii ~i a proiectului uman de staplnire aeifpostmOderni]tfnJ~earca~1ntemeieze in sPi1tiY1 ramas gQ prJnagtse-~prilcipiuluL iltemeleril mcearca sa se legitimeze refuzind orlce legitimare spacutattva sa se construiasca prin deconstructla sistemului ~i a structurii sale

Filosofia postrnoderna se constituie prin punerea fn disshycutie a prolectulul Luminilor de emancipare ~i i1uminare

111

~ interioara prin cunoasterea ratlonala continuind 0 crmca ce II pleaca de la Nietzsche ~i Max Weber trece prin Freud Heidegshy

ger pentru a ajunge pina la membrii ~colii de la Frankfurt~II Denuntind urnarnsmur unui asemenea prolect aparent emanshy

ilII cipator ~i aparator al demnitatii umane ginditori ca Derrida

Foucault ori Lyotard evidentiaza violenta ascunsa fn iruptia I moderna a ratiunii identitare (uitarea diferentei ontologiee la III Derrida) sanciiunile pe care Ie instituie aceasta ratiune la adresa

a tot ceea ce este exterior unei norme considerate ca universala 11

(nebunia lipsa de ratiune la Foucault) constata e~ecul adeseori II tragic ~i singeros al unor modele speculative ce tineau cu tot il dinadinsul sa devina realitate (Lyotard) 0 asemenea atitudine a

fost catalogata de aceea drept antiumanism (Luc Ferry Alain 11 Renaut) fntr-o fndoielnica incercare de transformare a acestei gindiri intr-un epigonism hiperbolic

I Pe de alta parte nu se poate nega filiatia de idei care exista intre Nietzsche ~i Heidegger ~i filosofia postmoderna Conshysiderati ei in~ili drept precursori Ai postmodernului ei trateaza

I

10

modernitatea ca epoca a unei metafizici a prezentei fiintei ca fUncfarrient~-luind dUpA cazformasubiectului a ratiunii ori a v6ln~r (ae putere) DupA NieUsche metafizica moderna se fntemelaza pe principiul sUbiectivit~W - prin care se fntelege un subiect aflat intr-o perpetua constlennzare de sine procurirdu-sl reprezentari prin care asigura legatura ego-rume prin indoiala metodicA sau prin rationalizarea lumii dar ~i un subiect detershyminat ca vOinta4

metafizica moderna se Intemeiaza apoi pe un principiu al dualismului ontologie $i moral - ce hipostaziaza 0 shytume suorasenslbna noumenala depozitara a valorilor superishy )

Ioare in detrimentul unei lumi a noastra fenomenala ~i destlnata erorii recAtorului ~i raului

tmpotriva acestei gfndiri maladive ~i decadente NieUsche propune 0 asurnare a nihilismului desavir~it printr-o vointa de putere afirmativa singura fn stare sa recunoasca prtorltatea aparentel a sensibilului voinla de putere de care sint capabili numai supraoamenii Doctrina nietzscheana este mult mal complexa ~i ea nu se lasa nicidecum surprinsa fn citeva fraze decft cu riscul unor trunchieri ~i detormarl

Aceasta complexitate 0 va remarca ~i Heidegger pentru care autorul secttji~J(~$ele reprezinta punctul culminant al gindirii metafizice gfndirea lui Nietzsche este chiar metafizica t1mpuluinostru Prin unitatea celor trei teme pe care Ie dezvona bull vointa de putere eterna reintorcere ~i rasturnarea valorilor shyNietzsche inseamna un sffr~it sffr~itul unei lumi mai mult decit bimilenare5 dar ~i un inceput al unei gindiri a tehnicii care ar duce la suprernatia absoluta a ratiunii calculatoare Nereu~ind __

saiasacHnJr-Q filosQfiepecrea atacat-o vehement Nietzsche ocuPA- 0 pozitie de granita putem spune fntre modern sl postmodern y

Heidegger insa apelind la un limbaj original va contesta filosofia moderna ca pe 0 metafizica a prezentei vinovata de uitarea Fiintei ~i de uitarea diferentei ontologice fntre Fiinta ~i

fiintare ceea ce face ca in metafizicA sa nu existe nimic in ceea ce prive~te Fiinta lnautenticitatea unei asemenea filosofii este ~i

4 Cu subieetul ca lointa incepe acel mOd de a fi om care consta in a ocupa sfera puterilor umane ca spatiu de mAsuri Ii de implinire a sUipinirii ~i presiunii fiinlirii in totalitatea sa spune Heidegger in HoIzwege

5 Jean Beaufret -Dialogue avec Heidegger Minuit Paris 1973 10111 p211

11

inautenticitatea unui mod de a fi a omului modern supus apelului strigent al tehnicii ~i traind intr-o cotidianitate decazuta lmpersonala in care bavardajul vorbaria goala fara sens tine loc de dialog cu Fiinta

Reluind asadar tema din gindirile lui Nietzsche ~i Heidegshyger dar ~i din alli autori (Kant Marx Freud) filosofia postmoderna radicalizeaza interogatia filosoficA concretlzihd-o ~i stilizind-o punind pe ea pecetea sfir~itului de veac XX

Revenirea mslstenta aproape obsesiva a unor idei ale sfir~itului - istoriei filosofiei artei subiectului ori chiar omului shynu contera acestei meditatii nicidecum 0 tenta apocalipticA ori traqlca ea nu face decil ~ consolideze convingerea ca un mod de gindire a esuat li nu poate fi continuat nici rnacar prin infuzie de rationalitate ori de transcendentalism decft cu riscul raminerii intr-un idealism sinonim cu naivitatea Principiile care ghideaza lumea contemporana pe care 0 numim sau nu postmoderna shyaceasta nu mai este 0 optiune destinala ci 0 conventle - nu searnana deloc cu cele din teoriile utopice infirmate atft de dureros Sfirlitul filosofiei de exemplu nu semnifica sfirlitul reflectiei ci dimpotriva radicalizarea ~i asumarea meditatiei chestionante in deonanta cu 0 meditatie legitimanta Filosofia de astazi trebuie sa fie 0 contrautopie daca utopie lnseamna comunlsm un anttumanlsrn daca umanism tnseamna Auschwitz un irationalism daca rationalism lnsearnna calcul ~i

mstrumentatizare Altfel spus Secolele XIX ~i XX ne-au dat cu virf ~i ind~sat

gustul terorii Am p1atit destul nostalgia totului ~i a unulul a reconcilierii conceptului li a senslbilulul a experlentet transparente ~i comunicabile Sub cererea generala de relaxare li de linistire auzim biiguind dorima de reinceperea terorii de indeplinire a fantasmei de astringe realitatea Raspunsul este lupta cu totul sa dovedim imprezentabilul sa activam diferenshydele sa salvarn onoarea numelui6

Aceste idei ale lui Lyotard ca ~i intreaga lucrare ce sta sa se destasoare sub ochii nostrl sint 0 rnarturle a crezului postmodern ~ rnedltatia filosofica nu este incheiata ruclodata ca ea nu are reguli date 0 data pentru totdeauna cA textul ~i

6 J-F Lyotard - Raspuns la intrebarea Ce este postmodernul Critique nr4561985 p568

regulile discursului filosotlc se scnu odata cu textul li regulile lumii ~i aceasta pentru ~ intr-un univers in care succesul consta in a ci~tiga timp a gindi nu are decit un defect dar unul incorigibil de a face sa se piarda timpul7

Ciprian MIHAL

7 J-F Lyotard - Histoire universelle et differences culturelles Critishyque nr4561985 p568

12

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

bull

Lucrare publicata cu sprijinul Ministerului Atacerilor Externe al Frantei Directia carte

c J-FLyotard shyLa Condition postmoderne Rapport sur Ie savoir Les Editions de Minuit 1979

Toate drepturile de traducere ~i publicare in Iimba romana rezervate Editurii Babel

ISBN 973 - 48 - 1012 - X

DESPRE UTILITATEA ~I INCONVENIENTELE POSTMODERNULUI

Odata cu aparitia In 1979 a lucrarii lui Jean-Francois Lyotard La Condition oostmcaieme se tanseaza ~i in filosofie un termen ce era deja prezent de mal mult timp in alte domenii cum ar fi arhitectura ori literatura unde stirnise aprinse conshytroverse metodologice ~i stilistice mereu vii In dezbaterile acshytuale Patruns ~i In spatiul reflectiei filosofice termenul de postmodern (fiind greu ~ vorblm totu~i de un concept) se va impune vertiginos venind sa denumeasca ~i sa confirme oarecum 0 stare de spirit chiar mal mult un tip de scrntura ~i 0 perspecnva specifica de tratare a problemelor filosofice afirmate cu deosebire In mediul intelectual francez sub diverse titulaturi fie post - sau neostructuratism fie deconstructivism ori posshytheideggerianism etc toate aflate sub semnul sintezei paradoxale dintre fidelitate ~i rebeliune dintre recuperare ~i

originalitate Justificat de unii contestat de altii teoretizat intr-o

anurnlta rnamera practicat in alta ~~trQQErl1ul ~HL~i~~j~~t irevocabil un loc In analizele filosoficeL Inditerent ca eleauaxet ~i au ca obleSctmetalii~~istoriaarta-pOliticiori~~tiint-a_ca au vizat chestiuni de metatilosofie de Iimbaj ori de stll speculative ori aplicatlve Astfel se poate vorbi de 0 cultLJrti postmoderna shyasezata sub semnul indeterrnanentel adica a actiunii conjugate a lndetermlnarll imanentei (Ihab Hassan) - despre 0 artti postmoderna - unde postmodernismul poate fi acceptat drept cuime a modernlsmulur ca intoarcere la trad~ie impotriva modernismului sau ca dep8~ire a modernismului (Luc Ferry) ~i clnd opera de arta intra in epoca reproductibilitatii sale

7

tehnice (w Benjamin) - despra 0 societete postmoderna - ea fiind 0 socletate a spectacoulut concretizata prin refnnoirea tehnoloqica neincetata fuzlunea economico-statala secretul generalizat talsul fara repllca un prezent perpetuu (Guy Debord) 0 societate intrata intr-o era a vidului (G Lipovetsky) ~i a individualismului (G Lipovetsky A Renaut) supusa unor neintrerupte efecte de slrnutare ~i seductie (J Baudrillard) fenomene datorate ~i generalizarii mijloacelor de informare in masa ~i a cornunicarf (G Vattino) ceea CH conduce in cele din urrna la sflrsitul socialului (Baudrillard) despre 0 democratie

I postrnoderna - Interneiata pe lipsa reperelor de certitudine (C Lefort) fapt ce provoaca 0 criza de identnate ~i de identificare

III (Marco Tarchi) avind drept rezultat 0 inguvernabilitate poutica III (Paolo Portoghesi) - despre 0 istotie postrnoderna - unde

postmodernitatea rezultil in urma imposibilitatii de a mai vorbi ill despre istorie ca despre un curs unitar (G Vattino) ceea ce ar I putea insemna sfir~itul lstoriei (F Fukuyama G Vattmo) ori

aproprierea de Zidul Timpului (E JOnger) - in sffr~it despre 0ii II filosofie postrnoderna - nascuta din constatarea eseculul

metafizicii traditionale si al marilor povestiri de legitimareI (Lyotard) ce millteaza pentru 0 reabilitate a diferentei - diferanteiIII - diferendului a fonologismului in detrimentul logocentrismului

11 (Derrida) a gindirii slabe hermeneutice in locul gindirii tarr

intemeietoare (GVattino) etc Cu toata aceasta prezenta11II

1

II III

multilaterala (ori poate tocmai din cauza ei) este greu de cuprins totalitatea sem l1ifieatiilar pcsi-mcdernul ui In llrnltele _lweiI ctetlnitii fie eacil de Iarga atita vreme cit cu postmodernul se instaureaza in gindire ~i acnune tocmai domnia multiplicitatii ~i a diferentei a heterogenitatii ireductibile ~i alergice la once principiu totalizator

Echivoc ~i in acelasl timp contradictoriu prin chiar conshystitutia sa etlmoloqica un asemenea termen - utilizat ~i respins in egala Iasura uneori cu aceeasi erntaza pe care numai ignorantd ci neintelegerea 0 pot fntretine vine In cea maiJ mode~ia aproximare sa dea seama de 0 anumita stare de fapt ce EOxista in filosofia contemporana creeata ca urmare a actiunii conjugate a unui complex de factori de natura intelectuala sociala politica etc dominanti dupa eel de-al doilea razboi mondial in societatea european~ mai exact occidentala Nu este

8

locul sa anauzam acum ~i aici aceasta multipla conditionare a filosofiei de altfel ea este tratata in amanunt in numeroaSe iucrart aparute in ultimii ani1

Ceea ce ne intereseaza in acest context este sa surprinshydern daca nu citeva definitii cel putin citeva intrebari ale tershymenului in cauza in cimpul Iiteraturii fllosofice actuale Se poate spune ca paralel cu 0 evidenta extindere ~i patrundere a postmodernului in tot mai numeroase discursuri filosofice aslstarn ~i la intesificarea eforturilor de definire ~i de conferire a unui statut cit mai demn acestui termen iar pe de alta parte de contestare ~i de negare a a~ezarii discursului filosofic a spatiulul public ori a operei de arta de exemplu sub semnul postrnodershynului Semnificative in acest sens sint eforturile unor autori ca Jean-Francois tyotard Gianni Vatttno ori Jean Baudrillard pentru prima tendinta JGrgen Habermas Karl-Otto Ape ori Richard Rorty pentrucea de a doua tendinta

Revenind insa la nivelul etlmoloqlei 0 serie de dificultati incep sa apara atunci cind atasarn modernului prefixul temshyporal post- Deja modernul este un termen echivoc asa incit in fiecare din sensurile sale el admite cu greu alaturarea unui asemenea prefix Daca privim modernul intr-un sens restrins ca ceea ce caractertzeaza 0 anumlta epoca din istoria umanitatii fapte evenimente creatii intelectuale atitudini comportamente specifice acestei epocl se ridica automat problema delirnitarli temporale a apocii rnodernede una pre-moderna ~i mai ales de una post-rnoderna De aid intrebarile connnua sa apara prin ce ~i cum se delimiteaza aceste etape Care poate fi criteriul unei asemenea lmoartirl Poate sau trebuie sa fie istoric-evemential- politic relogios ~tiintific etc Exista mai multe asemenea criterii Daca admitem totusl 0 asemenea delimitare ce instanta poate sa legitimeze aprecierea ca modernitatea a Iuat sfir~it etc

Intr-un sens mai larg asoclern model)u cU~con~tienshytizarea unei rupturi de trecut R intelegem ca ceea ce este

middotrecent-nou-aaecvat corK1itiilor pr~z~nlului~ Aceste -conotatii _ __ -- _ 9 _~ ~- ~

1 in limba romAna se poale cor ~ulla excalenla lucrare a lui Toma Pavel Mirajulingvislic aplrul de curind la dilura Univers

2 Jacques Le Goff - Histoire etmemoire Gallimard Paris 1988 3 Andrei Marga - Rafionalitate comunicare argumentare Edilura

Dacia Cluj 1991 - 0 foarte bunl lralare a raportului modernizare-rationalizare ~i argumentare in formarea unei societai modeme orientals comunicaliv

temporale fac ~i mai dificila chiar paradoxala (paradox elegant rezolvat de Jean-Francois Lyotard fn studiul sau Raspuns la fntrebarea laquoCe este postmodernul aparut fn limba romana in Caiete entice - Viaa Romaneasca nr 1-21986) aplicarea prefixului post- modernului atita vreme cit destinal nu putem ie~i din prezent pentru a vorbi despre prezent ~i nu putem aseza viitorul~ va spune tyotard decft sub semnul anterioritatii

111ggreacasepUfI-e atunci in mod firesc este urmatoarea fn ce masura reprezintapostrnodernul ceva distinct de mod~rnde vreme case neagaj(lS~~ criteriitli noului ale deQA~iriili progres~lui Nascut din revolta fata de abuzul de sens istoric conferit devenirii (maladie a societatii moderne prompt sanctionata de un Nietzsche precursor al postmodershynului) ca reactle fata de orice teologie naturala ~i fn cele din urrna fata de rationalitatea rumii ~i a proiectului uman de staplnire aeifpostmOderni]tfnJ~earca~1ntemeieze in sPi1tiY1 ramas gQ prJnagtse-~prilcipiuluL iltemeleril mcearca sa se legitimeze refuzind orlce legitimare spacutattva sa se construiasca prin deconstructla sistemului ~i a structurii sale

Filosofia postrnoderna se constituie prin punerea fn disshycutie a prolectulul Luminilor de emancipare ~i i1uminare

111

~ interioara prin cunoasterea ratlonala continuind 0 crmca ce II pleaca de la Nietzsche ~i Max Weber trece prin Freud Heidegshy

ger pentru a ajunge pina la membrii ~colii de la Frankfurt~II Denuntind urnarnsmur unui asemenea prolect aparent emanshy

ilII cipator ~i aparator al demnitatii umane ginditori ca Derrida

Foucault ori Lyotard evidentiaza violenta ascunsa fn iruptia I moderna a ratiunii identitare (uitarea diferentei ontologiee la III Derrida) sanciiunile pe care Ie instituie aceasta ratiune la adresa

a tot ceea ce este exterior unei norme considerate ca universala 11

(nebunia lipsa de ratiune la Foucault) constata e~ecul adeseori II tragic ~i singeros al unor modele speculative ce tineau cu tot il dinadinsul sa devina realitate (Lyotard) 0 asemenea atitudine a

fost catalogata de aceea drept antiumanism (Luc Ferry Alain 11 Renaut) fntr-o fndoielnica incercare de transformare a acestei gindiri intr-un epigonism hiperbolic

I Pe de alta parte nu se poate nega filiatia de idei care exista intre Nietzsche ~i Heidegger ~i filosofia postmoderna Conshysiderati ei in~ili drept precursori Ai postmodernului ei trateaza

I

10

modernitatea ca epoca a unei metafizici a prezentei fiintei ca fUncfarrient~-luind dUpA cazformasubiectului a ratiunii ori a v6ln~r (ae putere) DupA NieUsche metafizica moderna se fntemelaza pe principiul sUbiectivit~W - prin care se fntelege un subiect aflat intr-o perpetua constlennzare de sine procurirdu-sl reprezentari prin care asigura legatura ego-rume prin indoiala metodicA sau prin rationalizarea lumii dar ~i un subiect detershyminat ca vOinta4

metafizica moderna se Intemeiaza apoi pe un principiu al dualismului ontologie $i moral - ce hipostaziaza 0 shytume suorasenslbna noumenala depozitara a valorilor superishy )

Ioare in detrimentul unei lumi a noastra fenomenala ~i destlnata erorii recAtorului ~i raului

tmpotriva acestei gfndiri maladive ~i decadente NieUsche propune 0 asurnare a nihilismului desavir~it printr-o vointa de putere afirmativa singura fn stare sa recunoasca prtorltatea aparentel a sensibilului voinla de putere de care sint capabili numai supraoamenii Doctrina nietzscheana este mult mal complexa ~i ea nu se lasa nicidecum surprinsa fn citeva fraze decft cu riscul unor trunchieri ~i detormarl

Aceasta complexitate 0 va remarca ~i Heidegger pentru care autorul secttji~J(~$ele reprezinta punctul culminant al gindirii metafizice gfndirea lui Nietzsche este chiar metafizica t1mpuluinostru Prin unitatea celor trei teme pe care Ie dezvona bull vointa de putere eterna reintorcere ~i rasturnarea valorilor shyNietzsche inseamna un sffr~it sffr~itul unei lumi mai mult decit bimilenare5 dar ~i un inceput al unei gindiri a tehnicii care ar duce la suprernatia absoluta a ratiunii calculatoare Nereu~ind __

saiasacHnJr-Q filosQfiepecrea atacat-o vehement Nietzsche ocuPA- 0 pozitie de granita putem spune fntre modern sl postmodern y

Heidegger insa apelind la un limbaj original va contesta filosofia moderna ca pe 0 metafizica a prezentei vinovata de uitarea Fiintei ~i de uitarea diferentei ontologice fntre Fiinta ~i

fiintare ceea ce face ca in metafizicA sa nu existe nimic in ceea ce prive~te Fiinta lnautenticitatea unei asemenea filosofii este ~i

4 Cu subieetul ca lointa incepe acel mOd de a fi om care consta in a ocupa sfera puterilor umane ca spatiu de mAsuri Ii de implinire a sUipinirii ~i presiunii fiinlirii in totalitatea sa spune Heidegger in HoIzwege

5 Jean Beaufret -Dialogue avec Heidegger Minuit Paris 1973 10111 p211

11

inautenticitatea unui mod de a fi a omului modern supus apelului strigent al tehnicii ~i traind intr-o cotidianitate decazuta lmpersonala in care bavardajul vorbaria goala fara sens tine loc de dialog cu Fiinta

Reluind asadar tema din gindirile lui Nietzsche ~i Heidegshyger dar ~i din alli autori (Kant Marx Freud) filosofia postmoderna radicalizeaza interogatia filosoficA concretlzihd-o ~i stilizind-o punind pe ea pecetea sfir~itului de veac XX

Revenirea mslstenta aproape obsesiva a unor idei ale sfir~itului - istoriei filosofiei artei subiectului ori chiar omului shynu contera acestei meditatii nicidecum 0 tenta apocalipticA ori traqlca ea nu face decil ~ consolideze convingerea ca un mod de gindire a esuat li nu poate fi continuat nici rnacar prin infuzie de rationalitate ori de transcendentalism decft cu riscul raminerii intr-un idealism sinonim cu naivitatea Principiile care ghideaza lumea contemporana pe care 0 numim sau nu postmoderna shyaceasta nu mai este 0 optiune destinala ci 0 conventle - nu searnana deloc cu cele din teoriile utopice infirmate atft de dureros Sfirlitul filosofiei de exemplu nu semnifica sfirlitul reflectiei ci dimpotriva radicalizarea ~i asumarea meditatiei chestionante in deonanta cu 0 meditatie legitimanta Filosofia de astazi trebuie sa fie 0 contrautopie daca utopie lnseamna comunlsm un anttumanlsrn daca umanism tnseamna Auschwitz un irationalism daca rationalism lnsearnna calcul ~i

mstrumentatizare Altfel spus Secolele XIX ~i XX ne-au dat cu virf ~i ind~sat

gustul terorii Am p1atit destul nostalgia totului ~i a unulul a reconcilierii conceptului li a senslbilulul a experlentet transparente ~i comunicabile Sub cererea generala de relaxare li de linistire auzim biiguind dorima de reinceperea terorii de indeplinire a fantasmei de astringe realitatea Raspunsul este lupta cu totul sa dovedim imprezentabilul sa activam diferenshydele sa salvarn onoarea numelui6

Aceste idei ale lui Lyotard ca ~i intreaga lucrare ce sta sa se destasoare sub ochii nostrl sint 0 rnarturle a crezului postmodern ~ rnedltatia filosofica nu este incheiata ruclodata ca ea nu are reguli date 0 data pentru totdeauna cA textul ~i

6 J-F Lyotard - Raspuns la intrebarea Ce este postmodernul Critique nr4561985 p568

regulile discursului filosotlc se scnu odata cu textul li regulile lumii ~i aceasta pentru ~ intr-un univers in care succesul consta in a ci~tiga timp a gindi nu are decit un defect dar unul incorigibil de a face sa se piarda timpul7

Ciprian MIHAL

7 J-F Lyotard - Histoire universelle et differences culturelles Critishyque nr4561985 p568

12

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

tehnice (w Benjamin) - despra 0 societete postmoderna - ea fiind 0 socletate a spectacoulut concretizata prin refnnoirea tehnoloqica neincetata fuzlunea economico-statala secretul generalizat talsul fara repllca un prezent perpetuu (Guy Debord) 0 societate intrata intr-o era a vidului (G Lipovetsky) ~i a individualismului (G Lipovetsky A Renaut) supusa unor neintrerupte efecte de slrnutare ~i seductie (J Baudrillard) fenomene datorate ~i generalizarii mijloacelor de informare in masa ~i a cornunicarf (G Vattino) ceea CH conduce in cele din urrna la sflrsitul socialului (Baudrillard) despre 0 democratie

I postrnoderna - Interneiata pe lipsa reperelor de certitudine (C Lefort) fapt ce provoaca 0 criza de identnate ~i de identificare

III (Marco Tarchi) avind drept rezultat 0 inguvernabilitate poutica III (Paolo Portoghesi) - despre 0 istotie postrnoderna - unde

postmodernitatea rezultil in urma imposibilitatii de a mai vorbi ill despre istorie ca despre un curs unitar (G Vattino) ceea ce ar I putea insemna sfir~itul lstoriei (F Fukuyama G Vattmo) ori

aproprierea de Zidul Timpului (E JOnger) - in sffr~it despre 0ii II filosofie postrnoderna - nascuta din constatarea eseculul

metafizicii traditionale si al marilor povestiri de legitimareI (Lyotard) ce millteaza pentru 0 reabilitate a diferentei - diferanteiIII - diferendului a fonologismului in detrimentul logocentrismului

11 (Derrida) a gindirii slabe hermeneutice in locul gindirii tarr

intemeietoare (GVattino) etc Cu toata aceasta prezenta11II

1

II III

multilaterala (ori poate tocmai din cauza ei) este greu de cuprins totalitatea sem l1ifieatiilar pcsi-mcdernul ui In llrnltele _lweiI ctetlnitii fie eacil de Iarga atita vreme cit cu postmodernul se instaureaza in gindire ~i acnune tocmai domnia multiplicitatii ~i a diferentei a heterogenitatii ireductibile ~i alergice la once principiu totalizator

Echivoc ~i in acelasl timp contradictoriu prin chiar conshystitutia sa etlmoloqica un asemenea termen - utilizat ~i respins in egala Iasura uneori cu aceeasi erntaza pe care numai ignorantd ci neintelegerea 0 pot fntretine vine In cea maiJ mode~ia aproximare sa dea seama de 0 anumita stare de fapt ce EOxista in filosofia contemporana creeata ca urmare a actiunii conjugate a unui complex de factori de natura intelectuala sociala politica etc dominanti dupa eel de-al doilea razboi mondial in societatea european~ mai exact occidentala Nu este

8

locul sa anauzam acum ~i aici aceasta multipla conditionare a filosofiei de altfel ea este tratata in amanunt in numeroaSe iucrart aparute in ultimii ani1

Ceea ce ne intereseaza in acest context este sa surprinshydern daca nu citeva definitii cel putin citeva intrebari ale tershymenului in cauza in cimpul Iiteraturii fllosofice actuale Se poate spune ca paralel cu 0 evidenta extindere ~i patrundere a postmodernului in tot mai numeroase discursuri filosofice aslstarn ~i la intesificarea eforturilor de definire ~i de conferire a unui statut cit mai demn acestui termen iar pe de alta parte de contestare ~i de negare a a~ezarii discursului filosofic a spatiulul public ori a operei de arta de exemplu sub semnul postrnodershynului Semnificative in acest sens sint eforturile unor autori ca Jean-Francois tyotard Gianni Vatttno ori Jean Baudrillard pentru prima tendinta JGrgen Habermas Karl-Otto Ape ori Richard Rorty pentrucea de a doua tendinta

Revenind insa la nivelul etlmoloqlei 0 serie de dificultati incep sa apara atunci cind atasarn modernului prefixul temshyporal post- Deja modernul este un termen echivoc asa incit in fiecare din sensurile sale el admite cu greu alaturarea unui asemenea prefix Daca privim modernul intr-un sens restrins ca ceea ce caractertzeaza 0 anumlta epoca din istoria umanitatii fapte evenimente creatii intelectuale atitudini comportamente specifice acestei epocl se ridica automat problema delirnitarli temporale a apocii rnodernede una pre-moderna ~i mai ales de una post-rnoderna De aid intrebarile connnua sa apara prin ce ~i cum se delimiteaza aceste etape Care poate fi criteriul unei asemenea lmoartirl Poate sau trebuie sa fie istoric-evemential- politic relogios ~tiintific etc Exista mai multe asemenea criterii Daca admitem totusl 0 asemenea delimitare ce instanta poate sa legitimeze aprecierea ca modernitatea a Iuat sfir~it etc

Intr-un sens mai larg asoclern model)u cU~con~tienshytizarea unei rupturi de trecut R intelegem ca ceea ce este

middotrecent-nou-aaecvat corK1itiilor pr~z~nlului~ Aceste -conotatii _ __ -- _ 9 _~ ~- ~

1 in limba romAna se poale cor ~ulla excalenla lucrare a lui Toma Pavel Mirajulingvislic aplrul de curind la dilura Univers

2 Jacques Le Goff - Histoire etmemoire Gallimard Paris 1988 3 Andrei Marga - Rafionalitate comunicare argumentare Edilura

Dacia Cluj 1991 - 0 foarte bunl lralare a raportului modernizare-rationalizare ~i argumentare in formarea unei societai modeme orientals comunicaliv

temporale fac ~i mai dificila chiar paradoxala (paradox elegant rezolvat de Jean-Francois Lyotard fn studiul sau Raspuns la fntrebarea laquoCe este postmodernul aparut fn limba romana in Caiete entice - Viaa Romaneasca nr 1-21986) aplicarea prefixului post- modernului atita vreme cit destinal nu putem ie~i din prezent pentru a vorbi despre prezent ~i nu putem aseza viitorul~ va spune tyotard decft sub semnul anterioritatii

111ggreacasepUfI-e atunci in mod firesc este urmatoarea fn ce masura reprezintapostrnodernul ceva distinct de mod~rnde vreme case neagaj(lS~~ criteriitli noului ale deQA~iriili progres~lui Nascut din revolta fata de abuzul de sens istoric conferit devenirii (maladie a societatii moderne prompt sanctionata de un Nietzsche precursor al postmodershynului) ca reactle fata de orice teologie naturala ~i fn cele din urrna fata de rationalitatea rumii ~i a proiectului uman de staplnire aeifpostmOderni]tfnJ~earca~1ntemeieze in sPi1tiY1 ramas gQ prJnagtse-~prilcipiuluL iltemeleril mcearca sa se legitimeze refuzind orlce legitimare spacutattva sa se construiasca prin deconstructla sistemului ~i a structurii sale

Filosofia postrnoderna se constituie prin punerea fn disshycutie a prolectulul Luminilor de emancipare ~i i1uminare

111

~ interioara prin cunoasterea ratlonala continuind 0 crmca ce II pleaca de la Nietzsche ~i Max Weber trece prin Freud Heidegshy

ger pentru a ajunge pina la membrii ~colii de la Frankfurt~II Denuntind urnarnsmur unui asemenea prolect aparent emanshy

ilII cipator ~i aparator al demnitatii umane ginditori ca Derrida

Foucault ori Lyotard evidentiaza violenta ascunsa fn iruptia I moderna a ratiunii identitare (uitarea diferentei ontologiee la III Derrida) sanciiunile pe care Ie instituie aceasta ratiune la adresa

a tot ceea ce este exterior unei norme considerate ca universala 11

(nebunia lipsa de ratiune la Foucault) constata e~ecul adeseori II tragic ~i singeros al unor modele speculative ce tineau cu tot il dinadinsul sa devina realitate (Lyotard) 0 asemenea atitudine a

fost catalogata de aceea drept antiumanism (Luc Ferry Alain 11 Renaut) fntr-o fndoielnica incercare de transformare a acestei gindiri intr-un epigonism hiperbolic

I Pe de alta parte nu se poate nega filiatia de idei care exista intre Nietzsche ~i Heidegger ~i filosofia postmoderna Conshysiderati ei in~ili drept precursori Ai postmodernului ei trateaza

I

10

modernitatea ca epoca a unei metafizici a prezentei fiintei ca fUncfarrient~-luind dUpA cazformasubiectului a ratiunii ori a v6ln~r (ae putere) DupA NieUsche metafizica moderna se fntemelaza pe principiul sUbiectivit~W - prin care se fntelege un subiect aflat intr-o perpetua constlennzare de sine procurirdu-sl reprezentari prin care asigura legatura ego-rume prin indoiala metodicA sau prin rationalizarea lumii dar ~i un subiect detershyminat ca vOinta4

metafizica moderna se Intemeiaza apoi pe un principiu al dualismului ontologie $i moral - ce hipostaziaza 0 shytume suorasenslbna noumenala depozitara a valorilor superishy )

Ioare in detrimentul unei lumi a noastra fenomenala ~i destlnata erorii recAtorului ~i raului

tmpotriva acestei gfndiri maladive ~i decadente NieUsche propune 0 asurnare a nihilismului desavir~it printr-o vointa de putere afirmativa singura fn stare sa recunoasca prtorltatea aparentel a sensibilului voinla de putere de care sint capabili numai supraoamenii Doctrina nietzscheana este mult mal complexa ~i ea nu se lasa nicidecum surprinsa fn citeva fraze decft cu riscul unor trunchieri ~i detormarl

Aceasta complexitate 0 va remarca ~i Heidegger pentru care autorul secttji~J(~$ele reprezinta punctul culminant al gindirii metafizice gfndirea lui Nietzsche este chiar metafizica t1mpuluinostru Prin unitatea celor trei teme pe care Ie dezvona bull vointa de putere eterna reintorcere ~i rasturnarea valorilor shyNietzsche inseamna un sffr~it sffr~itul unei lumi mai mult decit bimilenare5 dar ~i un inceput al unei gindiri a tehnicii care ar duce la suprernatia absoluta a ratiunii calculatoare Nereu~ind __

saiasacHnJr-Q filosQfiepecrea atacat-o vehement Nietzsche ocuPA- 0 pozitie de granita putem spune fntre modern sl postmodern y

Heidegger insa apelind la un limbaj original va contesta filosofia moderna ca pe 0 metafizica a prezentei vinovata de uitarea Fiintei ~i de uitarea diferentei ontologice fntre Fiinta ~i

fiintare ceea ce face ca in metafizicA sa nu existe nimic in ceea ce prive~te Fiinta lnautenticitatea unei asemenea filosofii este ~i

4 Cu subieetul ca lointa incepe acel mOd de a fi om care consta in a ocupa sfera puterilor umane ca spatiu de mAsuri Ii de implinire a sUipinirii ~i presiunii fiinlirii in totalitatea sa spune Heidegger in HoIzwege

5 Jean Beaufret -Dialogue avec Heidegger Minuit Paris 1973 10111 p211

11

inautenticitatea unui mod de a fi a omului modern supus apelului strigent al tehnicii ~i traind intr-o cotidianitate decazuta lmpersonala in care bavardajul vorbaria goala fara sens tine loc de dialog cu Fiinta

Reluind asadar tema din gindirile lui Nietzsche ~i Heidegshyger dar ~i din alli autori (Kant Marx Freud) filosofia postmoderna radicalizeaza interogatia filosoficA concretlzihd-o ~i stilizind-o punind pe ea pecetea sfir~itului de veac XX

Revenirea mslstenta aproape obsesiva a unor idei ale sfir~itului - istoriei filosofiei artei subiectului ori chiar omului shynu contera acestei meditatii nicidecum 0 tenta apocalipticA ori traqlca ea nu face decil ~ consolideze convingerea ca un mod de gindire a esuat li nu poate fi continuat nici rnacar prin infuzie de rationalitate ori de transcendentalism decft cu riscul raminerii intr-un idealism sinonim cu naivitatea Principiile care ghideaza lumea contemporana pe care 0 numim sau nu postmoderna shyaceasta nu mai este 0 optiune destinala ci 0 conventle - nu searnana deloc cu cele din teoriile utopice infirmate atft de dureros Sfirlitul filosofiei de exemplu nu semnifica sfirlitul reflectiei ci dimpotriva radicalizarea ~i asumarea meditatiei chestionante in deonanta cu 0 meditatie legitimanta Filosofia de astazi trebuie sa fie 0 contrautopie daca utopie lnseamna comunlsm un anttumanlsrn daca umanism tnseamna Auschwitz un irationalism daca rationalism lnsearnna calcul ~i

mstrumentatizare Altfel spus Secolele XIX ~i XX ne-au dat cu virf ~i ind~sat

gustul terorii Am p1atit destul nostalgia totului ~i a unulul a reconcilierii conceptului li a senslbilulul a experlentet transparente ~i comunicabile Sub cererea generala de relaxare li de linistire auzim biiguind dorima de reinceperea terorii de indeplinire a fantasmei de astringe realitatea Raspunsul este lupta cu totul sa dovedim imprezentabilul sa activam diferenshydele sa salvarn onoarea numelui6

Aceste idei ale lui Lyotard ca ~i intreaga lucrare ce sta sa se destasoare sub ochii nostrl sint 0 rnarturle a crezului postmodern ~ rnedltatia filosofica nu este incheiata ruclodata ca ea nu are reguli date 0 data pentru totdeauna cA textul ~i

6 J-F Lyotard - Raspuns la intrebarea Ce este postmodernul Critique nr4561985 p568

regulile discursului filosotlc se scnu odata cu textul li regulile lumii ~i aceasta pentru ~ intr-un univers in care succesul consta in a ci~tiga timp a gindi nu are decit un defect dar unul incorigibil de a face sa se piarda timpul7

Ciprian MIHAL

7 J-F Lyotard - Histoire universelle et differences culturelles Critishyque nr4561985 p568

12

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

temporale fac ~i mai dificila chiar paradoxala (paradox elegant rezolvat de Jean-Francois Lyotard fn studiul sau Raspuns la fntrebarea laquoCe este postmodernul aparut fn limba romana in Caiete entice - Viaa Romaneasca nr 1-21986) aplicarea prefixului post- modernului atita vreme cit destinal nu putem ie~i din prezent pentru a vorbi despre prezent ~i nu putem aseza viitorul~ va spune tyotard decft sub semnul anterioritatii

111ggreacasepUfI-e atunci in mod firesc este urmatoarea fn ce masura reprezintapostrnodernul ceva distinct de mod~rnde vreme case neagaj(lS~~ criteriitli noului ale deQA~iriili progres~lui Nascut din revolta fata de abuzul de sens istoric conferit devenirii (maladie a societatii moderne prompt sanctionata de un Nietzsche precursor al postmodershynului) ca reactle fata de orice teologie naturala ~i fn cele din urrna fata de rationalitatea rumii ~i a proiectului uman de staplnire aeifpostmOderni]tfnJ~earca~1ntemeieze in sPi1tiY1 ramas gQ prJnagtse-~prilcipiuluL iltemeleril mcearca sa se legitimeze refuzind orlce legitimare spacutattva sa se construiasca prin deconstructla sistemului ~i a structurii sale

Filosofia postrnoderna se constituie prin punerea fn disshycutie a prolectulul Luminilor de emancipare ~i i1uminare

111

~ interioara prin cunoasterea ratlonala continuind 0 crmca ce II pleaca de la Nietzsche ~i Max Weber trece prin Freud Heidegshy

ger pentru a ajunge pina la membrii ~colii de la Frankfurt~II Denuntind urnarnsmur unui asemenea prolect aparent emanshy

ilII cipator ~i aparator al demnitatii umane ginditori ca Derrida

Foucault ori Lyotard evidentiaza violenta ascunsa fn iruptia I moderna a ratiunii identitare (uitarea diferentei ontologiee la III Derrida) sanciiunile pe care Ie instituie aceasta ratiune la adresa

a tot ceea ce este exterior unei norme considerate ca universala 11

(nebunia lipsa de ratiune la Foucault) constata e~ecul adeseori II tragic ~i singeros al unor modele speculative ce tineau cu tot il dinadinsul sa devina realitate (Lyotard) 0 asemenea atitudine a

fost catalogata de aceea drept antiumanism (Luc Ferry Alain 11 Renaut) fntr-o fndoielnica incercare de transformare a acestei gindiri intr-un epigonism hiperbolic

I Pe de alta parte nu se poate nega filiatia de idei care exista intre Nietzsche ~i Heidegger ~i filosofia postmoderna Conshysiderati ei in~ili drept precursori Ai postmodernului ei trateaza

I

10

modernitatea ca epoca a unei metafizici a prezentei fiintei ca fUncfarrient~-luind dUpA cazformasubiectului a ratiunii ori a v6ln~r (ae putere) DupA NieUsche metafizica moderna se fntemelaza pe principiul sUbiectivit~W - prin care se fntelege un subiect aflat intr-o perpetua constlennzare de sine procurirdu-sl reprezentari prin care asigura legatura ego-rume prin indoiala metodicA sau prin rationalizarea lumii dar ~i un subiect detershyminat ca vOinta4

metafizica moderna se Intemeiaza apoi pe un principiu al dualismului ontologie $i moral - ce hipostaziaza 0 shytume suorasenslbna noumenala depozitara a valorilor superishy )

Ioare in detrimentul unei lumi a noastra fenomenala ~i destlnata erorii recAtorului ~i raului

tmpotriva acestei gfndiri maladive ~i decadente NieUsche propune 0 asurnare a nihilismului desavir~it printr-o vointa de putere afirmativa singura fn stare sa recunoasca prtorltatea aparentel a sensibilului voinla de putere de care sint capabili numai supraoamenii Doctrina nietzscheana este mult mal complexa ~i ea nu se lasa nicidecum surprinsa fn citeva fraze decft cu riscul unor trunchieri ~i detormarl

Aceasta complexitate 0 va remarca ~i Heidegger pentru care autorul secttji~J(~$ele reprezinta punctul culminant al gindirii metafizice gfndirea lui Nietzsche este chiar metafizica t1mpuluinostru Prin unitatea celor trei teme pe care Ie dezvona bull vointa de putere eterna reintorcere ~i rasturnarea valorilor shyNietzsche inseamna un sffr~it sffr~itul unei lumi mai mult decit bimilenare5 dar ~i un inceput al unei gindiri a tehnicii care ar duce la suprernatia absoluta a ratiunii calculatoare Nereu~ind __

saiasacHnJr-Q filosQfiepecrea atacat-o vehement Nietzsche ocuPA- 0 pozitie de granita putem spune fntre modern sl postmodern y

Heidegger insa apelind la un limbaj original va contesta filosofia moderna ca pe 0 metafizica a prezentei vinovata de uitarea Fiintei ~i de uitarea diferentei ontologice fntre Fiinta ~i

fiintare ceea ce face ca in metafizicA sa nu existe nimic in ceea ce prive~te Fiinta lnautenticitatea unei asemenea filosofii este ~i

4 Cu subieetul ca lointa incepe acel mOd de a fi om care consta in a ocupa sfera puterilor umane ca spatiu de mAsuri Ii de implinire a sUipinirii ~i presiunii fiinlirii in totalitatea sa spune Heidegger in HoIzwege

5 Jean Beaufret -Dialogue avec Heidegger Minuit Paris 1973 10111 p211

11

inautenticitatea unui mod de a fi a omului modern supus apelului strigent al tehnicii ~i traind intr-o cotidianitate decazuta lmpersonala in care bavardajul vorbaria goala fara sens tine loc de dialog cu Fiinta

Reluind asadar tema din gindirile lui Nietzsche ~i Heidegshyger dar ~i din alli autori (Kant Marx Freud) filosofia postmoderna radicalizeaza interogatia filosoficA concretlzihd-o ~i stilizind-o punind pe ea pecetea sfir~itului de veac XX

Revenirea mslstenta aproape obsesiva a unor idei ale sfir~itului - istoriei filosofiei artei subiectului ori chiar omului shynu contera acestei meditatii nicidecum 0 tenta apocalipticA ori traqlca ea nu face decil ~ consolideze convingerea ca un mod de gindire a esuat li nu poate fi continuat nici rnacar prin infuzie de rationalitate ori de transcendentalism decft cu riscul raminerii intr-un idealism sinonim cu naivitatea Principiile care ghideaza lumea contemporana pe care 0 numim sau nu postmoderna shyaceasta nu mai este 0 optiune destinala ci 0 conventle - nu searnana deloc cu cele din teoriile utopice infirmate atft de dureros Sfirlitul filosofiei de exemplu nu semnifica sfirlitul reflectiei ci dimpotriva radicalizarea ~i asumarea meditatiei chestionante in deonanta cu 0 meditatie legitimanta Filosofia de astazi trebuie sa fie 0 contrautopie daca utopie lnseamna comunlsm un anttumanlsrn daca umanism tnseamna Auschwitz un irationalism daca rationalism lnsearnna calcul ~i

mstrumentatizare Altfel spus Secolele XIX ~i XX ne-au dat cu virf ~i ind~sat

gustul terorii Am p1atit destul nostalgia totului ~i a unulul a reconcilierii conceptului li a senslbilulul a experlentet transparente ~i comunicabile Sub cererea generala de relaxare li de linistire auzim biiguind dorima de reinceperea terorii de indeplinire a fantasmei de astringe realitatea Raspunsul este lupta cu totul sa dovedim imprezentabilul sa activam diferenshydele sa salvarn onoarea numelui6

Aceste idei ale lui Lyotard ca ~i intreaga lucrare ce sta sa se destasoare sub ochii nostrl sint 0 rnarturle a crezului postmodern ~ rnedltatia filosofica nu este incheiata ruclodata ca ea nu are reguli date 0 data pentru totdeauna cA textul ~i

6 J-F Lyotard - Raspuns la intrebarea Ce este postmodernul Critique nr4561985 p568

regulile discursului filosotlc se scnu odata cu textul li regulile lumii ~i aceasta pentru ~ intr-un univers in care succesul consta in a ci~tiga timp a gindi nu are decit un defect dar unul incorigibil de a face sa se piarda timpul7

Ciprian MIHAL

7 J-F Lyotard - Histoire universelle et differences culturelles Critishyque nr4561985 p568

12

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

inautenticitatea unui mod de a fi a omului modern supus apelului strigent al tehnicii ~i traind intr-o cotidianitate decazuta lmpersonala in care bavardajul vorbaria goala fara sens tine loc de dialog cu Fiinta

Reluind asadar tema din gindirile lui Nietzsche ~i Heidegshyger dar ~i din alli autori (Kant Marx Freud) filosofia postmoderna radicalizeaza interogatia filosoficA concretlzihd-o ~i stilizind-o punind pe ea pecetea sfir~itului de veac XX

Revenirea mslstenta aproape obsesiva a unor idei ale sfir~itului - istoriei filosofiei artei subiectului ori chiar omului shynu contera acestei meditatii nicidecum 0 tenta apocalipticA ori traqlca ea nu face decil ~ consolideze convingerea ca un mod de gindire a esuat li nu poate fi continuat nici rnacar prin infuzie de rationalitate ori de transcendentalism decft cu riscul raminerii intr-un idealism sinonim cu naivitatea Principiile care ghideaza lumea contemporana pe care 0 numim sau nu postmoderna shyaceasta nu mai este 0 optiune destinala ci 0 conventle - nu searnana deloc cu cele din teoriile utopice infirmate atft de dureros Sfirlitul filosofiei de exemplu nu semnifica sfirlitul reflectiei ci dimpotriva radicalizarea ~i asumarea meditatiei chestionante in deonanta cu 0 meditatie legitimanta Filosofia de astazi trebuie sa fie 0 contrautopie daca utopie lnseamna comunlsm un anttumanlsrn daca umanism tnseamna Auschwitz un irationalism daca rationalism lnsearnna calcul ~i

mstrumentatizare Altfel spus Secolele XIX ~i XX ne-au dat cu virf ~i ind~sat

gustul terorii Am p1atit destul nostalgia totului ~i a unulul a reconcilierii conceptului li a senslbilulul a experlentet transparente ~i comunicabile Sub cererea generala de relaxare li de linistire auzim biiguind dorima de reinceperea terorii de indeplinire a fantasmei de astringe realitatea Raspunsul este lupta cu totul sa dovedim imprezentabilul sa activam diferenshydele sa salvarn onoarea numelui6

Aceste idei ale lui Lyotard ca ~i intreaga lucrare ce sta sa se destasoare sub ochii nostrl sint 0 rnarturle a crezului postmodern ~ rnedltatia filosofica nu este incheiata ruclodata ca ea nu are reguli date 0 data pentru totdeauna cA textul ~i

6 J-F Lyotard - Raspuns la intrebarea Ce este postmodernul Critique nr4561985 p568

regulile discursului filosotlc se scnu odata cu textul li regulile lumii ~i aceasta pentru ~ intr-un univers in care succesul consta in a ci~tiga timp a gindi nu are decit un defect dar unul incorigibil de a face sa se piarda timpul7

Ciprian MIHAL

7 J-F Lyotard - Histoire universelle et differences culturelles Critishyque nr4561985 p568

12

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

Acest studiu are ca obiect cQncittLa _cu~~Cl~~erii in societAtile cete mai dezvoltate cunoastere pe care am decls sA o numim postmodema Cuvintul este utilizat in mod curent pe continelltul american in scrierile sociologilor ~i ale criticilor EI desemneazA starea culturii in urma transtorrnarjlor care au afectat regulile de joc ale ~tiintei literaturii ~i artelor incepind cu sffr~itul secolului al XIX-lea Aici vom situa aeeste transtormarl in raport cu criza povestirilor

~tiinta este incA de middotIa aparitie in conflict cu povestirile Conform propriilor sale criterii maforitatea acestor povestiri se dovedesc a fl fabule Dar in masura in care ~tiinta nu se reduce la cunoasterea unor regularitAti utile ~i cerceteaza adevArul ea trebuie sA-~i legitimeze propriile reguli de joe Atunci ea tine un discurs de legitimare asupra propriului statut discurs numit filosofte Cind acest metadiscurs recurge explicit la una sau alta din marile povestiri cum sint dialectica spiritului hermeneutica sensului emanciparea subiectului national sau muncitor dezshyvoltarea bogAtiei am decis sA nurnim rnodema ~tiinta care se I

raporteaza la ale pentru a se legitima Astlel de exemplu regula consensului intre destinatorul ~i destinatarul unui enunt cu valoare de adevAr va fi conslderata ca acceptabaa daca ea se inscrie in perspectiva unei unanlrnltati posibile a spiritelor rationale aceasta povestirea care eroul era Luminilor in ~~E~ii contribuieJ~ realizarea unui scop etico-poljtic mAret pafeluniversa~ Se observa in acest cal cA legitimind cunoa~terea printr-o _metap9~~stire care implicA 0 tilosofie a istoriei trebuie sA ne punem problema validitAtii institutiilor care controteaza legAtura sociala pentru ca ~i ele cer sa tie legitimate Justitia se vede astlel raportata la marea povestire in acela~i fel I ca ~i adevArul

Simplificfnd la maximum consideram ca postrnodemashynelcrederea in metapovestiri Aceasta este tAraindoialA un erect al progresului ~tiintelor dar acest progres 0 presupune la rindul sau CAderii in desuetitudine a dispozitivului metanarativ de legitimare it corespunde mai ales criza tilosotiei metafizice ~i cea a institutiei universitare care depindea de ea Funcia narativA i~i pierde functorii marele erou marile primejdii rnarile aventuri ~i marele scop Ea se disperseaza intr-o puzderie de elemente Iingvistice narative dar ~i denotative prescriptive descriptive

15

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

etc fiecare purtind cu sine valente pragmatice sui generis Fiecare dintre noi traiellte la rascrucea unor astlel de ~emente Noi nu formam combina~ii Iingvistice stabile in mod necesar iar proprieta~ile celor pe care e formam nu slnt cu necesitate comunicabile Astlel societatea de miine este caracterlzablla mai pupn printr-o antropologie newtoniana (ca structualismul sau teoria sistemelor) cll printr-o pragmatica a particul~or Iingvisshytice Exista numeroase jocuri de limbaj diferite datorlta eterogenita~ii elementelor Ele nu lasa loc decil unei instituiri parcelare adica unui determinism local

Factorii de decizie incearca totusi sa gestioneze acestl nori de socialitate conform unor matrlci de tip inputoutput dupa o logica ce implica 0 comensurabilitate a elementelor IIi 0

determinabilitate a intregului Viata noastra este pusa de catre ei in slujba cresterii puterii Legitimarea sa in materie de just~ie sociala ca ~i de adevar ~tiintific s-ar realiza prin optimizarea pertorrnantelor sistemului a eficacitati] Aplicarea acestui

I criteriu la toate jocurile noastre nu este posibila fara 0 anumitA teroare mai blinda sau mai dura Fiti operatori f~i comenshysurabili sau dispareti

Aceasta logid a celui rnai performant este fara indoiala mconsistenta in multe privinte mai ales in cea a contradlctlel existente in spatiul socio-economic ea doreste in acelasi timp mal putina rnunca (pentru a reduce costurile de productle) ~i

mai multa rnunca (pentru a usura povara pe care 0 reprezlnta pentru societate populatia inactlva)

Dar incredulitatea este de acum atit de mare incil nu se mai ooats astepta de la aceste lnconsisterue 0 sotutle salvatoare asa CLm facea Marx

Conditia postrnoderna este totu~i straina dezlluzlonaril ca ~i pozitivita~ii oarbe a deleqltlmarli In ce poate sa rezide legitimitatea dupa sfir~itul erei metapovestirilor Criteriul de operativitate este tehnologic el nu e pertinent pentru a judeca in legatura cu ceea ce este adevarat sau drepl in consensul obtinut prin discutle cum crede Habermas EI violenteaza eterogenitatea jocurilor de limbaj atita vreme cll inventia presupune intotdeauna un dezacord Cunoasterea postrnoderna nu este numai instrumentul puterilor Ea rafineaza sensibaitatea noastra la diferente ~i ne Intare~te capacitatea de

16

sensibilitatea noastra la diterente ~i ne Intare~te capacitatea de a suporta incomensurabilul Ea Insa~i nu-sl gase~te ratiunea de a fi in omologia expertilor ci In paralogia inventatorilor

intrebarea ce r~mine deschisa e urmatoarea 0 legitimare a legaturii sociale 0 societate justa este practicabjla dUpa un paradox analog celui din activitatea ~tiintifica in ce ar consta ~

Textul care urmeaza este 0 scriere de clrcurnstanta Este un Raport asupra cunoasterli in socletatae cele mai dezvoltate care a fost propus Consiliului Universitatllor de pe linga guvernul provinciei Quebec la cererea pre~edintelui sau Acestadm urma a autorizat publicarea textului in Franta fapt pentru care ii multumim

Trebuie spus ca -raportorul este un filosof nu un expert Ultimul stie ce ~tie ~i ce nu stte pe cind primul nu stle Unul concluzioneaza cetalalt interogheaza ~i acestea smt ooua jocuri de limbaj distincte Aici ele sint amestecate astlel Incll nici unul nici celalalt nu este dus plna la capat

Filosoful cel putin se poate consola spunind ca analiza torrnala ~i pragmatict a anumitor discursuri de legitimare filosofice ~i etico-politice care subintinde Raportul va vedea lumina zilei dupa el Acesta ii va fi facut 0 introducere utilizind 0 cale usor socloloqizanta care 0 scurteaza dar ~i 0 snueaza

Asa cum este il dedlcam Institutului Politehnic al Universitatii Paris VIII (Vincennes) intr-un moment foarte postmodern in care aceasta universitate risca sa dlspara iar acest institut sa se nasca

1 CiMPUL CUNOA~TEREA iN SOCIETATILE INFORMATIZATE

Ipoteza noastra de lucru este ca odata cu intrarea societatilor in epoca nurnita postindustriala ~i a culturilor in

1 A Touraine La societe postuutustneue Denoel 1969 D Bell TIle Coming of Post-Industrial Society New York 1973 Ihab Hassan TheDismetn berment of Orpheus Toward d Post Modern titenuuiraquo New York Oxford UP 1971 M Benamore amp Ch Caramello eds PerformdnceinPostmodernClIltllre Wisconsin Center for XX th Century Studies amp Coda Press 1977 M Kohler -Postmodemismus ein begriffgeschichtlicher Ueberblickraquo Amerikastlldien 22 1(1977) On limba romina vezi nr 1-211986din Caiele entice- Viata Romneascil dedicat in intregime postmodernismului - NT~

17

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

Aceasta schimbare a inceput sA se etectueze cel putin de la sfirl1itul anilor 50 perioada care marcheeza pentru Europa

lt sfirl1itul reconstruetiei sale IIi a fost mai mull sau mai Putin rapidA in funetie de fieccire tarA iar in interiorul tArilor in functie de sectoarele de actlvitate de aici 0 desincronizare ~eneral~ care face dificilA alcAtuirea unui tabou de ansamblu 0 parte a descrierllor sint destinate sA rAminA simple ipoteze I1tiut flind cil este de imprudent sA se acorde un credit excesiv tuturologiei3

Decil sA construim un tablou care sa nu poata fi complet vorn prefera sA plecam de la 0 caracteristicA ce determinA in mod nemijlocit obiectul nostruQ~I0t3sectte~~~secttiinJiticAeste ~~p~ie ~ discursului Or se poate spune ca de patruzecl de ani - ---_-_ ~ I1tiintele - IIi tehnicile zise de virf aca~obiect limbaj~~ tonolo~a IIi teoriile 4 Iingvistice probemele comunicArii li CI emetlca algebrele modeme IIi informatica

6 ordinatoarele IIi limbajele lor7

problemele de traducere a limbajelor IIi cercetarea compatibilitAlii intre Iimbajele-mal1inA8 problemele de introshyducere in memorie IIi bAncile de date9 telematica IIi punerea la

2 0 expresie literarA d~ acum clasica a unui asemenea tablQu ne este oferiti de M Butor Mobile Etllde poll une reprcstJlltalioll des Elats-Ullis Gallimard 1962

3 Jif Fowles ed Handbook of Futures Research Westport ConnGreenWOOd Press 1978

4 NS Troubetzkoy GrundziigederPflOnofogie Praga TCLP VII 1939 trad fro Cantineau Principesdephonofogie Paris Klincksieck 1949

5 N Wiener CybemelicsandSociety TheHlIIllanUseolHlImanBeings Boston Hougton Mifflin 1949 trad fr Cybemeliqlleelsociete Deux Rives 1949 1018 1960 WR Ashby Anfntrodllctionto Cybemetics Londra Chapshyman and Hall 1956 On Iimba romanA vezi N Wiener - Cibernetica sail ~Iiina comenzii ~i comunictJrii la fiinte ~i ma~ini trad AI Giuculescu Bucuresti Ed ~tiinificll 1966 - NT)

6 Vezi opera lui Johannes von Neumann (1903 _ 1957) 7 S Bellert La formalisation des svstemes cybernetiques in Le

conceptdinformation dans la science contemporaine Minuit 1965 8 G Mounin Les problemes theonquee de fu truduction Gallimard

1963 Este aceeptat anul 1965 ca data a dectansaru revolulier ordinatoarelor odatil cu noua generatie de computere 360 IBM A Moch Le tournant informatique Documentscontributifs annexe IVL informalisatioll de la sociiJle La Documentation francaise 1978 AM Ashby La seconde generation de la micro-electronique LaRecherche 2 (iunie 1970) pl7 ~i urm

9 C~L Gaudferman amp A Taib Glossaire in P Nora amp A Minc Linformatisation de fa societe La Documentation francaise 1978 11 BecaLes banques de donnees Nouveffeinformatique etnouvelfe croissanceannwe I Linformatisation foc cit

mct a terminalelor linteligente lO paradoxologi811 sint tot

atftea dovezi evidente Iista nefiind exnaustiva Incidenta acestor transtormarl tehnologice asupra

cunoasterll pcire considerabiiA Ea este sau va fi atectata de acestea in ~ele d98 fllJJampii principale ale sale rcetarea IIi transmiterea de cuno~tinte In cazul celei dintii un exemplu accesibil nespecialistului este oferit de catre geneticA care il1i datoreaza paradigma teoretica cibemeticii Exista sute de alte exemple aeemanatoere in cazul celei de a doua este cunoscut modul in care normalizind miniaturizind IIi comercializind aparatele se modificA astaz IIi operatiile de achizitionare de clasare de funere la dlspozlue IIi de exploatare a cUnOltintelorl Este rational sa gindim ca mumpncarea rnasinishylor informationale atecteaza IIi va afecta circulatia cunostintelor tot atft cft a fAcut-o IIi dezvoltarea mijloacelor de circulaiie a oamentor mai intO ~transporturi) a sunetelor IIi imaginilor mai apai (mass-media)1

10 L Joyeux Les applications avancees de Iinformatique Docushyments contributifs foc cit Terminalele personale (Integrated Video Terminals) vor fi comercializate inainte de 1984 la un pret de circa 1400 dolari US dupa un raport dat publicitlltii de International Resource Development The Home Terminaf Conn IAD Press 1979

11 P Watzlawick J Helmick-Beavin D Jackson Pragmatics of Human Communicetion AStudy of fnteractionaf Patterns Pathofogies and Paradoxes NY Northorn 1967 trad fr J Mosche Une fogique de a communication Seuil 1972

12 JM Treille din Grupul de analizi ~i prospective a sistemelor economice ~i tehnologice (GAPSET) declara Nu se vorbeste indeajuns de nolle posibilitllti de rispindire a memoriei mat ales datorita semiconducshytorilor ~i laseri () Fiecare va putea in curind sa stocheze cu cheltuieli reduse bull lntorrnaua acolo unde vrea ~i sa dispuna in plus de capacltati aulonome de tratare a ei (La semeine media 16 15 febr 1979) Dupll 0 ancneta efectuati de National Scientific Foundation mai mult de jurnatate din elevli de high school utilizeazA curent serviciile unui ordinator instituille scotare vor dispune fiecare de la inceputul anilor 1980 de un asemenea ordinator (La semaine media 13 25 ian 1979)

13 L Brunei Desmacflinesetdeshommes Montreal Quebec Science 1978 JL Missika amp D Wolton Lesreseauxpensants Libraire tehnique et doc 1978 lJtilizarea videoconferintei intre Quebec~i Franta tinde sA devinA 0 obinuintl in noiembrie ~i decembrie 1978 a avut loc al patrulea ciclu de videoconferinte in direct (prin satelitul Symphonie) intre Quebec ~i Montreal pe de 0 parte Paris (Universitatea Paris Nord ~i Centrul Beaubourg) pe de alta parte (La semaine media 5 30 nov 1978) Un alt e~emplu este jurmalismul electronic Cele trei mari relele americane ABC NBC ~i CBS ~i-au inmultit in asemenea misurll studiouri e de produetie in toata tumea incit aproape toate evenimentele care se intimpli pot fi tratate acum electronic ~i transmise in Stashy

18 19

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

In aceaeta transformare generala naturapoundlJ~e~L-lu_ Ill1J intacta Ea nu poate trece in noile canale ~i nu poate deveni operatlonata decit daca fiecare cuno~tinta poate fi traousa In cantuati de informatie14 Se poate deci formula lpoteza ca tot ceea ce nu esie traductibf in cunoasterea constituita va fi abandonat ~i ca orientarea nollor cercetan ~ va subordona conditiei de traductibilltate a evsntualelor rezultate in -~--~- --- -- - -- - _~ bull - --- _bull -- shy

Iimbaj-ma~ina froducatorii de cunoastere ca ~j utiJizatorii ei trebuie f1i vor trebui in continuare sa aibB mijloocele de a traduce In aceste Iimbaje ceea ee ei cauta unii sa inventeze ceilalti sa invete Cercetarile Intreprinse asupra aeestor ma~ini-interpret sint deja avansate15 Odata cu hegemonia informaticii se imshypune 0 anumita logicA f1i deci un ansamblu de prescriptii cu privire Ja enunturiJe acceptate ea fiind de cunoastere

Ne putem astepta din acest moment la 0 accentuata exteriorizare a cunoasterf in raport cu cunoscatorur In orice faza a procesului de cuooastere s-ar afta aeesta Vechiul prinshycipiu conform caruta achizltla de cuno~tinle este indisociabila de formarea (Bildung) spiritului ~i chiar a persoanei cade ~i va eadea tot mai mult In desuetitudine Raportul dintre cei ce furnlzeaza f1i cei ce Intrebuinteaza cuno~intele pe de o parte ~i acestea din urma pe de alta parte tinde sa fmbrace forma relaJiei pe care producAtorii ~i eonsumatorii de marfuri 0 au cu marfurile adica forma valoare~unoaf1terea este f1i va fi produsa

~ Ipentru a fi vlnduta este ~i va fi consumata pentru a fi valorificata 1 fntr-o noua producue in ambele cazuripentru a fi schimbata 11 Ea inceteaza de a-~i fi propriul SCoP i~i pierde valoarea de

tele Unite prin satelitNumai birourile din Moscova continua sa lucreze pe film pe care i1 expediaza de la Frankfurt pentru difuzarea prin sateil londra a devenit marele packing point (La semaine media 20 15 martie 1979)

14 Unitatea de informafie este bitul Pentru definfiile ce is-au dat vezi Gaudfernan amp Talb Glossaire loc cit Discutiile in A Thorn Un protee III de la semantique I information (1973) in Modees mathematiques de la morphogenese 1018 1974 Transcrierea mesajelor in cod digital permite mai ales eliminarea ambivalentelor vezi Watzawick et a op cit 96

15 Firmele Craig i lexicon anunl Ii scoaterea pe piat a a traducatoarelor de buzunar patru modele in limbi diferite acceptate simultan fiecare numdrind 1500 de cuvinte eu memorie Weidner Communication Systems Inc produce un MultilingualWordProcessing care permite cre~erea capacitafii unui traducator mediu de la 600 la 2400 de cuvinte pe ora EI comportd 0 triplA memorie dicfionar bilingv diCionar de sinonime index gramatical (Lasemaine media 66 dec 19785)

20

Ea inceteaza de a-si fj propriul scop i~i pierde valoarea de intrebuintare16

Se~tie ca ea a devenit in ultimele decenii principala forta

de producle17 fapt care a modificat deja considerabil ~ pozitia populatiilor active in tarile cele mai dezvoltats 18 sl care d Yconstituie princlpalul canal e strangulare pentru tariJe In curs de dezvoltare In epoca posnnoustrlaia ~i postmoderna ~tiina if1i va conserva ~i lf1i va consolida tara indoiala tot mai mult importanta-m ~se_~~~lIECipacitatlldr pr~ue~~ve ale stateorshynatlUnrllceasfif slfuatie este chiar unul din motivele care ne face --+-- sa credem ca ruptura fata de tarile in curs de dezvoltare nu va

19 inceta sa se adinceasca tn viitor

Dar acest aspect nu trebuie sa ne taca sa uitam un altul complementar Sub forma sa de marfll informationala indispensabila puterii productive cunoasterea este deja ~i va fi o miza ~ poate cea mai lrnportanta In competula

16 J Habermas Erkenntnis und Interesse Frankfurt 1968 trad fr Brohm CIl~men90n ConnaissanceetinterBt Gallimard 1976

17 Baza (Grundpfeier) productiei Ili a bogaiei () in existenla omului ca corp social devine inteligenB ~i dominatla naturii astfel incit cunoa~terea soclata generala acel Knowledge devine torta de productie imediata scrie Marx in GnmdrissederKritikderpolilischenOekonomie (1857shy1858) Berlin Dietz Verlag 1953 594 trad fr Dargeville Fondements de Ieconomiepolitique Anthropos 1968 1223 [] On Iirnba rornina ampzee cnticii economieipolitice vol 1middot2 ed politica Bucuresti 1972middot74middot NT)TotulliMarx conch ide ca nu in forma cunoastenl ci ca organ imediat al praxisului social devine cunoasterea 0 torta mai exact sub forma de rnasini acestea sint organe ale creierului uman create de mina omului ale fOllei cunoallteri obiective Vezi P Mattick Marx and Keynes TJe Linlls aillie Mixed Economy Boston Sargent 1969 trad tr Bricianief Marx vi Keynes Les timites de Ieconomie mixte Gallimard 1972 Discutie In J F Lyotard La place de Ialienation dans Ie retournement marxiste (19691 in Dirve apartir de Marx 9

Frelu 1018 1973 18 Compozitia categoriei forte de munca (dbor lurGe) in Statele Unite

s-a modihcat in douazeci de ani (1950 middot1971) dupa cum urmeaza 1950 1971

Muncitori in uzina in servicii 625deg0 514 sau agricoli Profesiuni Iiberale si tehnicieni 7 5~ 142 Functionari 30~~ 34 (Statistical Abstracts 1971) 19 Datorita maririi timpului de Tabricatle a unui tehnician superior

sau a unui om de ~tiinla mediu comparati cu timpul de4ell1racie a materiilor prime ~i de transfer al capitalului moneda La sfir~itul anilor 50 Mattick evalua rata investitiei nete in arile subdezvoltate la 3-5 din PNB iar in arile dezvoltate la 10-15 (op cit trad fr 287)

21

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

ntft pentru a stApini teritorii apoi pentru a poseda ~i a exploota materiile prime ~i llina de lucru iefti~ ne putem imagina cA ele sa vor lupta in viitor pentru a stapini informatii Se deschide astlel un nou ciinp pentru strategiile industriale i comerciale dar ~i

pentru strategiile militare ~i politice20 Totusl aeeasta perspectlva nu este atit de simpla pe cit

I pare la prima vedere Caci ~~_~mzarea cunOOllt~ nu va putea lasa intact privilegiul pe care statele-natiuni ii detineau ~i ndetin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuiarea de

I cunostlme Ideea cA ete depind de acest creier sau spirit al societAtii care este statui se va perima pe masura ce se va consolicla principiul invers conform caruia societatea nu exista ~i nu progreseazA decft daca mesajele care circula in cadrul ei sint bogate In informalie ~i usor de decodificat Statui va incepe sa aparA ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 ideologie a transparentei comunicationale care aste insotltA de 0 comercializare a cUllo~tinplor Din aceasta perspecnva riscA sa se punii din nou cu acuitate problema raporturilor dintre instantefe economice ~i cele statale

Tn ultimele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoare la invest~ii sa scape cef putin fn parte controlului statelor-naiuni21 Odata cu tehnologia inforshymationala ~i telemanca aceasta chestiune nsca sa d~vi~ ~i mai spinoosa SA admitem de exemplu ca 0 firma cum este IBM este autorizata sa ocupe 0 zona din cfmpul orbital al Terrei pentru a-oi piasa aid satelit ii de comunicatie ~ilsau y sateliti continind

~Y

bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va derini canalele sau datete interzise Statui sau va fi el door un utilizator printre ceilalti Se pun astlel noi probleme de drept ~i odata cu ele

20 Nora Mine Linformatisation de Jasoci6te Joc cit mai ales prima parte Las delis Y Stourdze Las Etats-Unis et la 9uerre des communicashytions LeMonde 13-15 dec 1978 Valoarea pie~ei mondiale a instrumentelor de telecomunicatie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazi cj in urmitorii zeee ani as va atinge 68 de bilioane (Lasemane media 19 8 martie 1979 9)

21 F de Combret La redeploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage DemanJecapitalisma Paris 1978 Alain r-otta LaFrance at mp6ratifmondiaJ PUF 1978

22

Jransformareanaturiipoundunoosectterii poote avea decl un efect

contrar asupra puterilor public~ astlel incft sa Ie Otli9IL~sect gtreco~ider~_r~-~i1eQl1QrEillt secti Q~ rapt cu malle int~~~i~~ri ~ p un plan mal gen~r~ClJ2Qcleta~a clvjlatfedeschlderea pietei mondiale reluarea unei competitii economice sustinute

intrebarea Cine va intra in posasia informatiilor

disparitia hegemoniei exclusive a -eapitalismului american declinu alternativei socialiste deschidertta probabilfl a Ipieteichineze spre schimburi ca oi multi alti factori au adus statete in

T acast sfir~it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui serios rolul pe care se obi~nuiserfl sa-I joace dUpa anii 30 ~i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar p1anificarea invest~ii10(2 In acest context noile tehnologii datoritfl faptului ca tao ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sa fie ~i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sa sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sa fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importanlei lor politice (administrative diplomatice militare) cuno~tintele pot fi puse in circulalie prin aceleali retele ca ~i monedafn timp ce distinctia pertinentfl specifica lor poate inceta de a fi cunoa~tereignoranta pentru a deveni ca In cazul monedei cuno~tinte de pfatacuno~tinte de investitii mai exact cun~oc~-ti_nle~schimbae pen_tr_u_fn~inerea vietii _co_t~~ (reconstituire a fortei de mundi supravieluire) versus credite de cuno~tinte in vederea optimizarii performantelor unui proshy

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedica posibilitatea ca in fluxul monetar unii sa se ocupe de decizie in limp ce ceilalti sa fie buni door de plata Ne putem imagina la fel fluxuri de cuno~tinte ~- trecind prin acelea~i canale ~i de aceea~i natura dar dintre care -) unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp cecelelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecaruia fata de legatura sociala

22 Este verba de 8 slabi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputi in

1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

II

II

I

Intn pentru a stApin teritorii apoi pentru a poseda ~i a eXpioota materiile prime ~i rtIina de lucru ieftin ne putem imagina cA ele se vor lupta in viitor pentru a stApfni informatii Se deschide astlel un nou cimp pentru strategiile industriale ~i comerciale dar ~i pentru strategiile militare ~i politice20

Totusl aceasta perspectivA nu este atft de simpiA pe cft pare la prima vedere Caci ~ntilizareCl~noosectt~ nu va putea IAsa intact privilegiul pe care statele-natiuni li detineau l1in defin incA in ceea ce prive~te producerea ~i difuzarea de cuno~tinfe Ideea cA ale depind de acest creier sau spirit al societAfii care este statui se va perima pe mAsurA ce se va consolida principiul invers conform cAruia societatea nu existA~i nu progreseazA decit dacA mesajele care circulA in cadrul ei sint bogate in informatie ~i usor de decodificat Statui va incepe sA apara ca un factor de opacitate ~i de bruiaj pentru 0 idegie a transparentei comunicationale care este insotitA de 0 comercializare a CUllo~tintalor Din aceasta perspectivA riscA sA se pUn din nou cu acuitate problema raporturilor dintreinstantele economice ~i cele statale

tn ultirnele decenii deja aceste instante economice au fost in stare sA punA in pericol stabilitatea calor statale datoriUi formelor noi de circulatie a capitalurilor carora Ii s-a dat numele generic de intreprinderi multinationale Aceste forme fac ca deciziile referitoore la inve~titii SA scaps cel putn in parte controlului statelor-natiuni 1 Odata cu tehnologia inforshymationalA ~i telematicA

aceasra chestiune riseA sA d~vinA ~i mai

spinoosA SAadmitem de exemplu cA 0 firmA cum este IBM este autorizatA sA ocupe 0 zonA din cimpul orbital al Terrei pentru a-~i piasa aici satelitii de comunicatie ~isau saleliti continind bAnci de date Cine va avea acces la ele Cine va detini canalele sau datale interzise StatUi sau va fi el door un utilizator printre ceilalfi Se pun astfel noi probleme de drept Ii odatA cu ele

20 Nora Mine L informatisation de la societe loc cit mai ales prima parte Les defis Y Stourdze Les Etats-Unis et la guerre des communicashytionsmiddot LeMonde 13middot15 dec 1978 Valoarea piefei mondiale a instrumentelor de telecomunicalie in 1979 30 de bilioane de dolari se aprecieazA cA in urmAtorii zece ani ea va atinge 68 de bilioane (Lasemaille media 19 8 martie1979 9)

21 F de Cambret Le redllploiement industriel Le Monde aprilie 1978 H Lepage Demainlecapitaismfl Paris 1978 Alain (otta LaFranceetlimperatifmondial PUF 1978

22

intrebarea Cine va intra in posesia informatiilor Transformarea_~aturii~~noosectteri Pate avea deciun efec~ ~gt

contrar asupra putenor pUbliC astfel Incit sA Ie o~J9~_sA-~ ~i

reconsidere r~~ g~gr~t ~lte apt cu l~rile inr~Qi~~ri ~ pe un Ran mal gelEr~~-~II~~qpoundY Redeschlderea pietei rnondlate reluarea unei competitii economice sustlnute disparitia hegemoniei exclusive a capltallsmulut american declinul alternativei socialiste deschiderea probablla a pietei chineze spre schimburi ca l1i multi alt factori au adus statele in acest sfirl1it al deceniului opt in situatia de a-sl revizui series rolul pe care se obi~nuiserA sa-I joace dupA anii 30 l1i care consta in protejarea ghidarea l1i chiar planificarea investitiilo~2 In acest context noile tehnologii datonta faptului cA fac ca datele utile in luarea deciziilor (deci mijloacele de control) sA fie l1i mai mobile ~i vulnerabile la piraterie nu pot decit sA sporeasca urgenta acestei reexaminari

in loc sA fie difuzate in virtutea valorii lor formative sau a importantei lor politice (administrative diplomat ice militare) cunol1tintele pot fi puse in circulatle prin aceleasi retele ca ~i

moneda in timp ce distinctia pertineota specific6 lor poate inceta de a fi cunoastereiqnoranta pentru a deveni ca in cazul monedei cunostinte de patAcunoctinte de investitii mai-y y

exact cuno~tinte schimbate pentru intretinerea vietii cotidiene --~---~ --shy(reconstituire a fortei de munca supravieluire) versus credite de cunostirae in vederea optlmizaril performantelor unui pro-y

gram in acest caz am putea vorbi despre transparenta ca

despre liberalism Aceasta nu impiedicA posibilitatea ca in fluxul monetar unii sA se ocupe de decizie in timp ce ceila~i sA fie buni door de platA Ne putem imagina la fel f1uxuri de cunol1tinte 1

trecind prin aceleal1i canale ~i de aceea~i naturA dar dintre care gt unele vor fi rezervate factorilor de decizie in timp ce celelalte vor servi la achitarea datoriei perpetue a fiecAruia fatA de leg[ltura soclalA

22 Este vorba de a sli~bi administratia de a ajunge la Statui minimal E declinul acelui Welfare State concomitent cu criza inceputA in 1974

23

---- --2 PROBLEMA LEGITIMAREA

Aceasta este deci ipoteza de lucru care determina clmpul In care fntelegem sa punem problema statutului cunoastsrj Un asemenea scenariu inrudlt cu cel numit informatizarea societalii deli creat fntr-un cu totul alt spirit nu are pretentia de a fi original ~i nici macar aoevarat Ceea ce se cere unei ipoteze de lucru este 0 mare capacitate discriminatorie Scenariul informatizarii societatilor celor mai dezvoltate permite sa se scoata in evidenla chiar cu riscul de a Ie Ingro~ excesivII anumite aspects ale transtormara cunoasterf li ale efectelor sale asupra puterii publice li asupra institUJiilor civile efecte care ar fi greu de surprins din alte prespective Nu trebuie deci sa-i acordarn 0 valoara previzlonala In raport cu rearitatea ci doar una strategica In raport cu problema ousa

Cu toate acestea credibilitatea sa este mare iar fn acest I sens alegerea une asemenea Ipoteze nu este arbltrara I Descrierea ei a intrat demult In atentia expertilo~3 ghidfnd deja

anumite decizii ale administratiilor publice ~i ale Intreprinderilor cel mai direct vlzate de tipul celor care administreaza telecomunicatiile Scenariul este deci In buna parte 0 realitate observabila In sfir~it In eventualitatea ca se exclude cazul unei stagnari sau al unei recesiuni generale datorata de exemplu absentei persistente a unei solutii pentru problema rnondeta a energiei acest scenariu are sanse reate de a se impune caci nu vedem ce alta orientare ar putea lua tehnologiile contemporane

lill l l care sa se poata constitui ca alternativa la informatizarea societatii

Ceea ce poate Insemna ca ipoteza este banala Dar ea este banala numai In masura In care nu repune In discutie

11 ill paradigma generala a progresului ~tiinlelor li tehnicilor care II~ Ii pare sa fie insotita in mod firesc de crestersa economica ~i de

dezvoltarea puterii socio-politice Se admite ca evident faptur ca ~i cunoastersa ~tiintifica ~i tehnica se acumuleaza se discuta

cel mult despre forma acestei acumulari unii imaginlnd-o ca regulata continua ~i unanima ceila~i ca periocnca discontinua

1

IIII

III 23 La nouvefte informatique et ses utiisateurs annexe IIILinformatison etc loc cit

II ~ 24

~i conflictuala24

Asemenea evidente sint In~elatoare Mai IntO cunoa~ter~a

~tiintifica nu se suprapune cu toata cunoasectterea ea a Tost dintotdeauna f~ in ~ofupeti~lifc9nflictcu un alt tip de cunoastere pe care 0 vom numi simplificat naratlva ~i pe care o vom caracteriza ceva mai departe Ceea ce nu insearnna ca aceasta din urrna este In stare sa 0 depaseasca ci numai ca modelul sau este legat de ideite de echilibru interior li de convivialitate25

fn cornparape cu care cunoasterea ltiintifica de astazt face 0 impresie stearsa mai ales daca ea trebuie sa suporte 0 exteriorizare In raport cu cunoscatorul li 0 alienare in raport cu utilizatorii ei ambele mult mai puternice decit odinioara Demoralizarea cercetatoraor ~i a profesorilor ce a urmat a fost atit de grava Incft ea a facut ravagii cum se stie printre cei destinati sa exercite aceste profesii studentil In cursul anilor 50 in toate societatlle cele mai dezvoltate li a provocat o scadere In aceasta perioada a randamentului laboratoarelor ~i universitatilor care nu s-au putut apara Impotriva unei astfel de contaminari26

Nu este ~i nu era vorba de 0 posibila revolutle pe care unii 0 sperau ~i de care a1tii se temeau asa cum a tost adesea cazul cursul lucrurilor In civilizatia postindustriala nu poate fi schimbat de ta 0 zi la alta Dar este cu neputinta sa nu sa ia In considerate aceasta components majora tndoiala savantilor cind e vorba de a evalua statutul prezent si-iiitor al cunoacterii stiintifice bull

Y ~ asta cu atit mal mult cu cit In al doilea rind ea

interfereaza cu problema esentiala care este cea a legitimari~

Noi folosim aici cuvlntullntr-un sens mai larg decit cel care ii este atribuit In discutia despre problema autoritatii de catre teoreshy

lt

24 BP Lecuyer Bilan et perspectives de la sociologie des sciences dans les pays occidentaux Archives europeenuolaquo do socigie XIX (1978) (bibliog) 257-336 Buna informal ie asupra curentelor anglo-saxone hegemonia ~colii lui Merton pins la inceputul arutor 1970 dispersia actuala mai ales sub presiunea lui Kuhn intormaue saraca despre sociologia qerrnana a ~tiintei

25 Termenul a fost acreditat de catre Ivan IIlich Tools lor Conviviality NY Harper amp Row 1973 trad fr Laconviviaite Seuil 1974

26 Despre acesta demoralizare vezi A Jaubert ~i J-M LevyshyLeblond ed (Auto)critique defa science Seuil 1973 partea I

~

25

I

ticienii germani cootemporanr Fie 0 lege civila ea se enuntA astfel cutare categorie de cetAleni trebuie sA indeplineascA cutare tip de actiune Legitimarea este procesul prin care un legislator este autorizat sA promulge aceasta lege ca norma Fie un enunt I1tiintific el este supus regulii un enunt trebuie sA satisfaca cutare asamblu de conditii pentru a fi acceptat ca I1tiintific Aici legitimarea este procesul prin care un legislator

r care se ocupa de discursul I1tiintific este autorizat sA prescrie conditiile (in general conditii de consistenta internA sl de y

verificare experimentalA) pentru ca un enunt sA taca parte din acest discurs l1i sA poata fi luat in considerare de catre cornushy

-nitatea I1tiintificA Apropierea poate sa parA Iortata Vom vedea cA nu este

asa ~f~~~I]~ pro~~~I~ltlrh~~1tiinJ~i _~se indisolubil legata d~ cealg~i~tiJegi~latorului l)ln acest punct de vooere dreptul de a decide ceea ce este adevarat nu e indeshypendent de dreptul de a decide ceea ce este drept chiar daca enunturile supuse uneia l1i respectiv celeilalte autoritAti sint de natur~ diferitA Aceasta pentru cA exista 0 ingemanare frltr~_9-Enlll de IimbaLcare se nYme~te $iintA l1i eel care se nurnests etical1i i)9I~isectffi_amindouA provin din~o aceea~i perspeetivA sau daca dorim dintr-o aceeasi alegere iar aceasta se nurneste Occishy

I

dent

Examinind statutul actual al cunoastarll I1tiintifice se constata ca tocmai atunci cind ea pare mai suoordonata ca nlclodata puterilor l1i cind odata cu noile tehnologii ea riscA sA devin4 tot mai mult una din principalele mize ale conflictului dintre ele problema dublei legitimAri departe de ase estompa se pune cu tot mai multA acuitate CAci ea se pune acum in forma sa cea mai completA cea a reversiunii care face ca puterea l1i cunoasterea sA devinA cele doua fete ale aceleial1i intrebari cine decide ce este cunoasterea l1i cine I1tie ce trebuie sA se decidA Problema cunoasterll in epoca informaticii este mai mult ca

oricind problema guvernArii

27 J Harbermas Legitimationsproblemeim Spatkapitalism FrankfurtSuhrkamp 1973 trad Ir Lacoste Raison etlegitimie Payot 1978 (bibliog)On limba rominli vezi Probleme delegitimare in capitalismul tirziu in volumul J Habermas Cunoa~tere~i comunicare trad Andrei Marga Walter Roth losif Wolf Ed Politicli Bucurelilti1983 - NT)

3 METODA JOCUAILE DE L1MBAJ

Din cele de mai sus s-a vAzut deja ca pentru a analiza aceasta problemA in cadrul pe care l-am fixat am preferat 0

anumitA procedura care consta in a pune accentul pe faptele de Iimbaj iar in cadrul acestor tapte pe aspectullor pragmatic28

Pentru a usura lectura in continuare este util sA facemmiddot 0 scurta trecere in revistA a ceea ce intelegem prin acest termen

Un ~~ denotaly~9 detipul Universitatea este bolnav4 proferat in cadrul unei conversatii sau al unei discutii conferA destin~torului (eel care i1 enuntA) d_~)t1JCltClrutYl (eel care recepteaza enuntul) l1i refer~nttllysAu (faptul la care se referA enuntul) pozitii specifice destinatorul este plasat l1i prezentat prin acest emmt in pozitie de cunoecator (sachant) (el stie ce Y

se intimplA cu universitatea) destinatarul este pus in situatia de a trebui sA-l1i dea asentlrnenns sau sA-I refuze in timp ce referentul este raportat l1i eI intr-un mod anume la enunturile denonative ca ceva care cere sA fie corect identificat l1i exprimat in enuntul care se referA la el

DacA se consldera 0 declaratie de tipul Universitatea este deschis~ fAcuta de catre un decan sau un rector in timpul ceremoniei de deschidere a anului universitar se observa cA specificatiile precedente dispar Este necesar in mod evident ca semnlficatia enuntului sA fie inteleasA dar aceasta este 0

28 Pe urmele semi~ii lui Ch A Peirce distinctia dintre domeniile sintactic semantic lili pragmatic este flicutlide Ch W Morris Foundations 01 the Theory 01 Signs in O Neurath R Carnap amp Ch Morris eds InternationiJl Encyclopedia ofUnilied Science I 2 (1938) n-137 Ne relerim in ce priveste acest termen mai ales la L Wittgenstein Philosophicalnvestigations 1945 (Vad fr KlossolNski Investigations philosophiques Gallimard 1961) JL Austin How to Do Things with Words Oxford 1962 (trad Ir Lane Quanddire cestteirlaquo Seuil 1970) JR Searle Speech Acts Cambridge UP 1969 (trad fro Pauchard Les actes de langage Hermann 1972) J Habermas Unshybereitende Bemerkungen zu einer Theorie der Kommunikativen Kompetensin Habermas amp Luhmann Theorie der Geselschaff oderSozialtechnologie Stuttgart Suhrkamp 1971 O Ducrot Dire etne pas dire Hermann 1972 J Poulain Vers une pragmatique nucleaire de la communication dactilogrUnlverslte de Montreal 19n Vezi de asemenea Watzlawick ~i aI op cit

29 Denotalie corespunde aici termenului de descripie din vocabularul clasic al logicienilor Quine Inlocuie~te denotatioll cu true of (adevlrat despre) Vezi WV Quine trad fr Dopp ~i Gochet Lemotetla chose F1ammarion 19n 140 n 2 Austin op cit 39 preferli pe constalativ lui deticriptiv

27

-

26

--

conditie generalA a comunicArii care nu permite sA deosebestl intre ale enunturile sau efectele lor specifice AI doilea enunt proprietAlile pieselor sau maniera convenabHA de a Ie rnlsca numit performatiJ30 are aceasta particularitate cA efeetursahshy Trei observatil trebuie fAcute relativ la jocurile de Iimbaj asupra referentului coincide cu enuntarea sa Universitatea este Prima este ca regulile lor nu-si gAsesc legitlmarea in ele fnsele

Ijlli deschisA datoritA faptului cA ea este declaratA deschisA in aceste ci fac obiectul unui contract explicit sau nu intre jucAtori (ceea

cond~ii Acest lucru nu constituie deci subiect de disculie ~i nici ce nu inseamnA nicidecum cA elleuro inventeazA) A doua este cA I

I de verificare pentru destinatar care se vede plasat imediat in in Iipsa regulilor nu existA joc33 cA 0 modiflcare chiar minora a II noul context astfel creat in ceea ce pnveste destinatorul el unei reguli modificA natura jocului ~i ca o mutare sau un enunt

trebuie sA fie investit cu autoritatea de a-l profera dar se poate care nu satisface regulile nu apa1ine jocului definit de acestea descrie acsasta cond~ie ~i invers eI nu este decan sau rector A treia remarca tocmai a fost sugeratA once enunt trebuie sA fie

III adicA investit cu autoritatea de a profera acest gen de enuluri considerat ca G mutare facutA intr-un joe

I Aceasta ultima observatie conduce la admiterea unui prim decft atfta vreme cft proferindu-Ie eI obtine efectul imediat pe

II care l-am amintit atft asupra referentului sau Universitatea cft principiu care subfntinde intreaga noastra metoda ~i anume cA I ~ asupra destinatarului sau corpul protesorat a vorbi inseamnA a lupta in sensul de a juca iar actele de Iimbaj34 I Un caz diferit este cel al enunturilor de tipul Dati fonduri tin de 0 aqonlstica generala35 Aceasta nu inseamnA neaparat II universitAlii care sint pre~rleli Acestea pot fi modulate in cA se [oaca pentru a ci~tiga Se poate face 0 mutare pentru I ordine comandamente instrucfiuni recornandart cererl plAcerea de a 0 inventa cAci ce altceva este toata munca de

rugAminti etc Se observa ca destlnatorul este plasat aici pe 0 I

Mrtuire a Iimbii pe care 0 realizeaza vorbirea popularA saupoz~ie de aU~Qri~te in sensul larg al termenului (incluzind ~i literatura Inventie continuA de constructii Iingvistice de cwinte autoritatea pe care 0 deline pAcAtosul asupra unui zeu care se ~i de sensuri invelie care la nivelul vorbirii face sA evolueze dectara milostiv) adicA eI asteapta de I~ destinatar efectuarea IImba ~i aduce mari satisfaclii Dar tArA indoialA cA nici aceastaill I

III I actiunii cerute Aceste doua posturi din urmA su~rtA la rindul plAcere nu este independentA de un sentiment al succesului lor in pragmatica prescriptivA etecte concomitente31

smuls de la un adversar cel p-utin dar de ta unul de talie cum 1

I Alta este eficienta unei interogatii a unei promisiuni a este limba stabilitA conotatia36~ unei descrieri literare aunei naratiunietc Nu intrAm acum in Aceasta idee a une agonistici Iingvlstice nu trebuie sA amAnunte Atunci cind Wittgensteln reluind de la zero studiul oculteze un al doilea principiu complementar primului ~i care

1111111 I Iimbajului i~i indreapta atelia asupra efecteor discursurilor el numeste diversele tipuri de enunluri pe care le~ repereaza astfel 33 J von Neumann amp O Morgenstern Theory of Gamesand Economic ~cur g~ Iil1tlaj32 (am enumerat cfteva dintre acestea) EI vrea Behavior Princeton UP 1944 ed a treia 1954 49 Jocul const in anshy

samblul regulilor care il descriu FormulA strainl spiritului lui Wittgenstein 1 11 1 sA spunA prin acest termen cA fiecare din diferitele categorii de 1 [11 pentru care conceptul de joe n-ar putea fi inchis IntH) definitie deoarece 1

1 enunturi trebuie sA poatA fi determinatA cu ajutorul unei reguli 8C8asta este deja un joe de limbaj (opcit 65-84 mal ales)

11111 care hspecificA proprietAtile ~i modul de intrebuintare la fel cum 34 Termenul apal1ine lui JH Searle Actele de limbaj sint unitatile minimale de baza ale comunicirii Iingvistice (opcit trad fr bull 52) Noi Ie

Ii jocul de ~h sa define~teprintr-un Qrup de reguli Care determinA

pun~m mai degraba sub egida lui ag6n (Iupta) decit sub cea a comunicArii 1IIII 35 Agonistica este un principiu al ontologiei lui Heracllt ~ al dialeeticii 30 Tn teoria limbajului performativ a capatat dupa Austin un sans

lOfitilor firA a mai vorbi de primii tragici Aristotelil rezervli 0 parte important precis (opcit 39 ~i passim) EI va fi reglisit mai tirziu asociat cu termenii a reflectiei sale asupra dialeeticii in Toplca tI Resplngerilesoflstice Vezi F performanii ~performalivitate a unui sistem mai ales) in sensul devenit curent Nietzsche La joute chez Homere in Cinq prefaces a cinq livres qui nont de eficientli mlisurabila in raport cu inputoutput Cele doul sensuri nu sint pas ete ecrits (1872) EcritsposlJwmes 1870-1873 trad fro Backes Haar amp destraine unul altuia Performativul lui Austin realizeaza performafla optimA Launay GaJlimard 1975 192-20031 0 analiza recenta a acestor categorii este facutfl de Habermas 36 1n sensul stabilit de l Hjelmslev Prolegomena to a Theory of UnbereitendeBemerkungen ~ discutatA de J Poulain artclt Language trad engl Whitfield Madison U Wisconsis Press 1963 trad fro

32 Investigations phiosophiquesoccit 23 I Una Canger Prolegomenesaunetheorie dulangage Minuit 1968 ~I reluat de R BarthesElements de semiologie (1964) Seuil 1966 1V1 Iii 28

l

Iil 29 I

I

Iii I

I

I

I

I

I

I

I

guverneazA analiza noastra l1i anume cA legAtura soclala observabiiA este constituitA din mutAri de Iimbaj Elucidfnd aceasta propoz~ie intrAm fn miezul subiectului

4 NATURA LEGATURII SOCIALE ALTERNATIVA MODERNA

DacA vrem sa tratarn despre cunoastara in socletatea contemporanA cea mai dezvoltata una din problemele prealabile este cea de a decide fn privinta reprezentArii metodice despre aceasta societate Simplificind la maxim se poate spune cA fn ultima jumAtate de secol cel putin aceasta reprezentare s-a impartit fn principiu fntre doua mOdele societatea tormeaza un fntreg functional l1i societatea este divizata fn douA Se poate ilustra primul model prin numele lui Talcott Parsons (cel de dUpA rAzboi cel put in) l1i allCoIii sale iar cel de-al doilea prin curentul marxist (toate I1colile care iI compun oricil de diferite ar fi ele admit principiul luptei de clasA l1i al dialecticii ca dualitate subminfnd unitatea sociaIA37)

Aceasta delimitare rnetodologicA ce determind doua mari tipuri de discurs asupra societAtii provine din secolul al XIX-lea Ideea cA societatea tormeaza un tot organic fArA de care ea fnceteazA de a fi 0 societate (iar sociologia rAmfne fArA obiect) domina spiritul fondatorilor I1colii franceze ea se preclzeaza odatA cu funetionalismul l1i capAtA un alt aspect cind Parsons ih anii 50 asimileazA societatea cu un sistem autoreglat Modelul teoretic l1i chiar cel material nu rnai este organismul viu ci este cel otent de catre ciberneticA aceasta n multiplicA aplicatiile fn cursul l1i la sfirl1itul celui de al doilea rAzboi mondial

La Parsons principiul sistemului este fncA optimist dacA

37 Vezi in special Talcott Parsons TheSocial System Glencoe Free P 1967 id Sociological Theory and MOdern Society NY Free P 1967 Bibliografia teoriei marxiste a societA~i contemporane ar ocupa mai mult de Cincizeci de pagini Se poate consulta actualizarea utila (dosare i bibliografie critical fAcutA de P Souyri Le marxisme apras Marx Flammarion 1970 Un punct de vedere interesant despre conflictul dintre aeeste douA mari CUfente ale teoriei sociale ~i despre suprapunerea lor este oferit de AW Gouldner The Coming Crisis of Western Sociology (1970) Londra Heineman ed a doua 1972 kest conflict oeupA un loe important in gindirea lui J Habermas mo~tenitoare a ~lii de la Frankfurt ~ polemizind in aeela~i timp ell leoria germanA a sistemului social mai ales cu cea a lui Luhmann

se poate spune astfel eI corespunde stabilizArii economiilor bazate pe crestere l1i societAtilor abundentei sub egida unui welfare state temperat38

La teoreticienii germani de astazl Systemtheorie este termocrauca rnai mult chiar cinicA pentru a nu spune dtsperata armenia dintre nevoile l1i sperarnele indivizilor sau grupurilor l1i functiile pe care Ie asigurA sistemul nu mai este decil 0 componentA auxiliara a funetionArii sale veritabila finalitate a sistemului pentru care se programeazA el fnsul1i ca 0 mal1inA inteligenta este optimizarea raportului global dintre intrarile (input) li ie~irile (output) sale adicA perforshymativitatea sa Chiar atunci cind regulile sale se schimbA l1i se produc inovatii chiar cfnd disfunctiile sale cum sint grevele sau crizele perioadele de some] sau revolUliile politice lasA sa se creada ca existA 0 alternativA l1i dau nastere unor sperante nu este Yorba in realitate decil de reorganizari interne al carer rezultat nu poate fi decil ameliorarea vietii sistemului singura alternativa la aceasta ~erfectionare a oertormantelor fiind entropia adicA declinul3

38 Acest optimism apare clar in concluziile lui R Lynd Knowledge lor What Princeton UP 1939 239 care sint cjtate de M Horkheimer Eclipse oIReason Oxford UP 1947 trad fr Laize Eclipse de la raison Payot 1974 191 in societatea modema tltiin~a va trebui sa inlocuiasca religia uzata la maximum pentru a defini scopurile vie~ii

39 H Schelsky Der Mensch in tier Wissenschaftlichen leialter K61n 1961 24 i urm Suveranitatea statului nu se mai manifest doar prin faptul cA el monopolizeaza folosirea violenlei (Max Weber) seu decide in cazul starii de except ie (Carl Schmidt) ci inainte de toate prin faptul ca decide gradul de eficacitate al tuturor mijloacelor tehnice existind in sinul sAu ca ~i Ie rezerva pe eele a carer eficacitate este cea mai ridicatA i poate practic sA se plaseze el insu~i in afara cimpului de aplicare a aeestor mijloace tehnice pe care Ie impune altora Se va spune ca este 0 teorie a statului i nu a sistemului Dar SChelsky adaugA middotStatul pste el insui supus tocmai datorita civilizatiei industriale adicA datorit faplului ca mijloaeele determina scopurile sau mai degrabA faptuiui ca posibilitalile tehnice impun 0 anumita utihzare a lor Habermas opune acestei legi ideea ca ansamblul de mijloace tehniCtl i sistemele de aetiune finalizata nu se dezvolta niclodata in mod autonom middotConsequences pratiques du progres scifmi1ique Itllelllliquumiddot (1968) in Thoorilt und Praxis Neuwied Luchterhand 1963 trad fro Raulet Theono e praxis Fliyot tI 115-136 Vezi de asemenea J Ellul LacchniqueeIenjeudusiece Paris Armand Colin 1954 id Le systame echnicien Paris Calmann-Levy Cl grevele ~I in general viguroasa presiune exercitata de organizatii puterniee de muncitori produc 0 tensiune in eele din urma benefic pentru ~rfOI mativitatea sistemului este ceea ce Ch Levinson conaucator sindical declarA cu claritate el explica prin aceasta tensiune avansul din punct de vedere tehnic i adlllinistrativ al industriei americane (cital de H-F de Virieu Le Matin decembrie 1978 numAr special Que veut Giscard)

r

3C 31

~

~i aici fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei sociale este greu sa nu se stabueasca cel pUin 0 paralelA intre aceasta versiune tehnocraticA durA a societatii Iii efortul ascetic cerut chlardaca sub numele de liberalism avansat societAtilorindustriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii deci pentru a-Iii optimiza rationalitatea) rn contextul reluArii razboiului economic mondial tncepind cu anii 50

Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea unui Comte la cea a unui Luhmann se poate ghici 0 aceeasl conceptie asupra soclalulut anume ca societatea este 0

totalitate unitA 0 unicitate Ceea ce Parsons formuleazli cu toata claritatea Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dinamicA sa fie bunA este ca fiecare probleml sa fie contlnuu ~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un intreg () Un proces sau un ansamblu de conditii ori conshytribuie la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemuui orl este disfunctional prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea 40 sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea tehnocratilor41 De aici credibilitatea sa gAsind mijloocele de a deveni realitate ea poseda l1i capacitatea de a administra probele Ceea ce Horkheimer numea paranoia ratiunii42 Nu poti considera drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune sau de a avea pretentia cA dispui de un observator care scapa din principiu atractiei lor Aceasta este functia principiUlui luptei de clasa in teoria societAtii incepind cu Marx

40 T Parsons Essaysin Sociological TheoryPureand Applied Glecoe Free P 1957 (reed) 46-47

41 Cuvintul este utilizat aici mai degrabain accept iunea pe care J K Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie Essai sur Ie systeme economiqulaquo 8lTIericain Gallimard 1968 sau R Aron celui de structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriele GalshyIimard 1962 ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie Acest din urmA termen este mult mai duropentru cli el este in acela~i timp economic ~i socio-politic ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut de Opozilia muncitoreascA (Kollontai) puterii boll8vice apoi de opozi~ia tro~kistA stalinlsshymului Vezi in acest sens CI Lefort Elements dlIne critique de labureaucratie Geneva Oroz 1971 in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Au

42 Eclipse dea raison loccit 183

Faptul ca teoria traditionaIA este amenlntata mereu de a fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu

instrument de optimizare a pertormantelor acestuia se explicA pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor care administrea~ sistemul Teoria criticA43 datorita faptului ci se sprijinA pe un dualism de principiu li manltesta neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri trebuie sa fie in mAsurA si sa sustragA acestui destin

Asadar un alt mode al socletatn (Iii 0 altA idee a functionarii cenoasterli care se poate produce in li care poate fi dobindita din el) ghid~ marxismul Acest model ia nastere in luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de IcAtre capitalism Nu putem sa urmanm aici peripetii e acestui proces care ocupa istoria socialA politicA i ideoloQica a unei perioode de peste un secol Ne vom multuml sa amintim bilantul care poate fi fAcut astaz] cAci destinul pe care I-am avut asemenea perlpetie este cunoscut in lArile cu organizare Iiberata sau liberalA avansata transformarea acestor Iupte ~i a organelor lor in factori reglatori ai sistemului in lArile comuniste intoarcerea chiar in numele marxismului insulii la modelul totalizant Iii la efectele sale totalitare luptele respective fiind private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni fntr-un fel sau altul Critica economiei politice (care era chiar subtitlul Capitalului lui Marx) li critica societatli alienate care ii este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sisshytemului45

Desigur modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in fata unui asemenea proces in sinul mor minoritAti cum sint

43 M Horkheimer Traditionnelle und Kritische Theone (1937) in trad fro Maillard amp Muller Theone treditionnene el meorie critiquo Gallimard

1974 Vezi de asemenea trad fro Coliectif au College de philosophie Thaorie critique Payot 1978 lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt (franceza opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978) de Hoehn amp Raulet

44 Vezi CI Lefort opcit id Un homme en Irop Seuil 1976 C Castoriadis LasocilHebureaucratique 1018 1973

45 Vezi de exemplu JP Garnier Le mancismeiimiliant Le Sycomore 1979

~~

32 33

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

I

ticienii germani cootemporanr Fie 0 lege civila ea se enuntA astfel cutare categorie de cetAleni trebuie sA indeplineascA cutare tip de actiune Legitimarea este procesul prin care un legislator este autorizat sA promulge aceasta lege ca norma Fie un enunt I1tiintific el este supus regulii un enunt trebuie sA satisfaca cutare asamblu de conditii pentru a fi acceptat ca I1tiintific Aici legitimarea este procesul prin care un legislator

r care se ocupa de discursul I1tiintific este autorizat sA prescrie conditiile (in general conditii de consistenta internA sl de y

verificare experimentalA) pentru ca un enunt sA taca parte din acest discurs l1i sA poata fi luat in considerare de catre cornushy

-nitatea I1tiintificA Apropierea poate sa parA Iortata Vom vedea cA nu este

asa ~f~~~I]~ pro~~~I~ltlrh~~1tiinJ~i _~se indisolubil legata d~ cealg~i~tiJegi~latorului l)ln acest punct de vooere dreptul de a decide ceea ce este adevarat nu e indeshypendent de dreptul de a decide ceea ce este drept chiar daca enunturile supuse uneia l1i respectiv celeilalte autoritAti sint de natur~ diferitA Aceasta pentru cA exista 0 ingemanare frltr~_9-Enlll de IimbaLcare se nYme~te $iintA l1i eel care se nurnests etical1i i)9I~isectffi_amindouA provin din~o aceea~i perspeetivA sau daca dorim dintr-o aceeasi alegere iar aceasta se nurneste Occishy

I

dent

Examinind statutul actual al cunoastarll I1tiintifice se constata ca tocmai atunci cind ea pare mai suoordonata ca nlclodata puterilor l1i cind odata cu noile tehnologii ea riscA sA devin4 tot mai mult una din principalele mize ale conflictului dintre ele problema dublei legitimAri departe de ase estompa se pune cu tot mai multA acuitate CAci ea se pune acum in forma sa cea mai completA cea a reversiunii care face ca puterea l1i cunoasterea sA devinA cele doua fete ale aceleial1i intrebari cine decide ce este cunoasterea l1i cine I1tie ce trebuie sA se decidA Problema cunoasterll in epoca informaticii este mai mult ca

oricind problema guvernArii

27 J Harbermas Legitimationsproblemeim Spatkapitalism FrankfurtSuhrkamp 1973 trad Ir Lacoste Raison etlegitimie Payot 1978 (bibliog)On limba rominli vezi Probleme delegitimare in capitalismul tirziu in volumul J Habermas Cunoa~tere~i comunicare trad Andrei Marga Walter Roth losif Wolf Ed Politicli Bucurelilti1983 - NT)

3 METODA JOCUAILE DE L1MBAJ

Din cele de mai sus s-a vAzut deja ca pentru a analiza aceasta problemA in cadrul pe care l-am fixat am preferat 0

anumitA procedura care consta in a pune accentul pe faptele de Iimbaj iar in cadrul acestor tapte pe aspectullor pragmatic28

Pentru a usura lectura in continuare este util sA facemmiddot 0 scurta trecere in revistA a ceea ce intelegem prin acest termen

Un ~~ denotaly~9 detipul Universitatea este bolnav4 proferat in cadrul unei conversatii sau al unei discutii conferA destin~torului (eel care i1 enuntA) d_~)t1JCltClrutYl (eel care recepteaza enuntul) l1i refer~nttllysAu (faptul la care se referA enuntul) pozitii specifice destinatorul este plasat l1i prezentat prin acest emmt in pozitie de cunoecator (sachant) (el stie ce Y

se intimplA cu universitatea) destinatarul este pus in situatia de a trebui sA-l1i dea asentlrnenns sau sA-I refuze in timp ce referentul este raportat l1i eI intr-un mod anume la enunturile denonative ca ceva care cere sA fie corect identificat l1i exprimat in enuntul care se referA la el

DacA se consldera 0 declaratie de tipul Universitatea este deschis~ fAcuta de catre un decan sau un rector in timpul ceremoniei de deschidere a anului universitar se observa cA specificatiile precedente dispar Este necesar in mod evident ca semnlficatia enuntului sA fie inteleasA dar aceasta este 0

28 Pe urmele semi~ii lui Ch A Peirce distinctia dintre domeniile sintactic semantic lili pragmatic este flicutlide Ch W Morris Foundations 01 the Theory 01 Signs in O Neurath R Carnap amp Ch Morris eds InternationiJl Encyclopedia ofUnilied Science I 2 (1938) n-137 Ne relerim in ce priveste acest termen mai ales la L Wittgenstein Philosophicalnvestigations 1945 (Vad fr KlossolNski Investigations philosophiques Gallimard 1961) JL Austin How to Do Things with Words Oxford 1962 (trad Ir Lane Quanddire cestteirlaquo Seuil 1970) JR Searle Speech Acts Cambridge UP 1969 (trad fro Pauchard Les actes de langage Hermann 1972) J Habermas Unshybereitende Bemerkungen zu einer Theorie der Kommunikativen Kompetensin Habermas amp Luhmann Theorie der Geselschaff oderSozialtechnologie Stuttgart Suhrkamp 1971 O Ducrot Dire etne pas dire Hermann 1972 J Poulain Vers une pragmatique nucleaire de la communication dactilogrUnlverslte de Montreal 19n Vezi de asemenea Watzlawick ~i aI op cit

29 Denotalie corespunde aici termenului de descripie din vocabularul clasic al logicienilor Quine Inlocuie~te denotatioll cu true of (adevlrat despre) Vezi WV Quine trad fr Dopp ~i Gochet Lemotetla chose F1ammarion 19n 140 n 2 Austin op cit 39 preferli pe constalativ lui deticriptiv

27

-

26

--

conditie generalA a comunicArii care nu permite sA deosebestl intre ale enunturile sau efectele lor specifice AI doilea enunt proprietAlile pieselor sau maniera convenabHA de a Ie rnlsca numit performatiJ30 are aceasta particularitate cA efeetursahshy Trei observatil trebuie fAcute relativ la jocurile de Iimbaj asupra referentului coincide cu enuntarea sa Universitatea este Prima este ca regulile lor nu-si gAsesc legitlmarea in ele fnsele

Ijlli deschisA datoritA faptului cA ea este declaratA deschisA in aceste ci fac obiectul unui contract explicit sau nu intre jucAtori (ceea

cond~ii Acest lucru nu constituie deci subiect de disculie ~i nici ce nu inseamnA nicidecum cA elleuro inventeazA) A doua este cA I

I de verificare pentru destinatar care se vede plasat imediat in in Iipsa regulilor nu existA joc33 cA 0 modiflcare chiar minora a II noul context astfel creat in ceea ce pnveste destinatorul el unei reguli modificA natura jocului ~i ca o mutare sau un enunt

trebuie sA fie investit cu autoritatea de a-l profera dar se poate care nu satisface regulile nu apa1ine jocului definit de acestea descrie acsasta cond~ie ~i invers eI nu este decan sau rector A treia remarca tocmai a fost sugeratA once enunt trebuie sA fie

III adicA investit cu autoritatea de a profera acest gen de enuluri considerat ca G mutare facutA intr-un joe

I Aceasta ultima observatie conduce la admiterea unui prim decft atfta vreme cft proferindu-Ie eI obtine efectul imediat pe

II care l-am amintit atft asupra referentului sau Universitatea cft principiu care subfntinde intreaga noastra metoda ~i anume cA I ~ asupra destinatarului sau corpul protesorat a vorbi inseamnA a lupta in sensul de a juca iar actele de Iimbaj34 I Un caz diferit este cel al enunturilor de tipul Dati fonduri tin de 0 aqonlstica generala35 Aceasta nu inseamnA neaparat II universitAlii care sint pre~rleli Acestea pot fi modulate in cA se [oaca pentru a ci~tiga Se poate face 0 mutare pentru I ordine comandamente instrucfiuni recornandart cererl plAcerea de a 0 inventa cAci ce altceva este toata munca de

rugAminti etc Se observa ca destlnatorul este plasat aici pe 0 I

Mrtuire a Iimbii pe care 0 realizeaza vorbirea popularA saupoz~ie de aU~Qri~te in sensul larg al termenului (incluzind ~i literatura Inventie continuA de constructii Iingvistice de cwinte autoritatea pe care 0 deline pAcAtosul asupra unui zeu care se ~i de sensuri invelie care la nivelul vorbirii face sA evolueze dectara milostiv) adicA eI asteapta de I~ destinatar efectuarea IImba ~i aduce mari satisfaclii Dar tArA indoialA cA nici aceastaill I

III I actiunii cerute Aceste doua posturi din urmA su~rtA la rindul plAcere nu este independentA de un sentiment al succesului lor in pragmatica prescriptivA etecte concomitente31

smuls de la un adversar cel p-utin dar de ta unul de talie cum 1

I Alta este eficienta unei interogatii a unei promisiuni a este limba stabilitA conotatia36~ unei descrieri literare aunei naratiunietc Nu intrAm acum in Aceasta idee a une agonistici Iingvlstice nu trebuie sA amAnunte Atunci cind Wittgensteln reluind de la zero studiul oculteze un al doilea principiu complementar primului ~i care

1111111 I Iimbajului i~i indreapta atelia asupra efecteor discursurilor el numeste diversele tipuri de enunluri pe care le~ repereaza astfel 33 J von Neumann amp O Morgenstern Theory of Gamesand Economic ~cur g~ Iil1tlaj32 (am enumerat cfteva dintre acestea) EI vrea Behavior Princeton UP 1944 ed a treia 1954 49 Jocul const in anshy

samblul regulilor care il descriu FormulA strainl spiritului lui Wittgenstein 1 11 1 sA spunA prin acest termen cA fiecare din diferitele categorii de 1 [11 pentru care conceptul de joe n-ar putea fi inchis IntH) definitie deoarece 1

1 enunturi trebuie sA poatA fi determinatA cu ajutorul unei reguli 8C8asta este deja un joe de limbaj (opcit 65-84 mal ales)

11111 care hspecificA proprietAtile ~i modul de intrebuintare la fel cum 34 Termenul apal1ine lui JH Searle Actele de limbaj sint unitatile minimale de baza ale comunicirii Iingvistice (opcit trad fr bull 52) Noi Ie

Ii jocul de ~h sa define~teprintr-un Qrup de reguli Care determinA

pun~m mai degraba sub egida lui ag6n (Iupta) decit sub cea a comunicArii 1IIII 35 Agonistica este un principiu al ontologiei lui Heracllt ~ al dialeeticii 30 Tn teoria limbajului performativ a capatat dupa Austin un sans

lOfitilor firA a mai vorbi de primii tragici Aristotelil rezervli 0 parte important precis (opcit 39 ~i passim) EI va fi reglisit mai tirziu asociat cu termenii a reflectiei sale asupra dialeeticii in Toplca tI Resplngerilesoflstice Vezi F performanii ~performalivitate a unui sistem mai ales) in sensul devenit curent Nietzsche La joute chez Homere in Cinq prefaces a cinq livres qui nont de eficientli mlisurabila in raport cu inputoutput Cele doul sensuri nu sint pas ete ecrits (1872) EcritsposlJwmes 1870-1873 trad fro Backes Haar amp destraine unul altuia Performativul lui Austin realizeaza performafla optimA Launay GaJlimard 1975 192-20031 0 analiza recenta a acestor categorii este facutfl de Habermas 36 1n sensul stabilit de l Hjelmslev Prolegomena to a Theory of UnbereitendeBemerkungen ~ discutatA de J Poulain artclt Language trad engl Whitfield Madison U Wisconsis Press 1963 trad fro

32 Investigations phiosophiquesoccit 23 I Una Canger Prolegomenesaunetheorie dulangage Minuit 1968 ~I reluat de R BarthesElements de semiologie (1964) Seuil 1966 1V1 Iii 28

l

Iil 29 I

I

Iii I

I

I

I

I

I

I

I

guverneazA analiza noastra l1i anume cA legAtura soclala observabiiA este constituitA din mutAri de Iimbaj Elucidfnd aceasta propoz~ie intrAm fn miezul subiectului

4 NATURA LEGATURII SOCIALE ALTERNATIVA MODERNA

DacA vrem sa tratarn despre cunoastara in socletatea contemporanA cea mai dezvoltata una din problemele prealabile este cea de a decide fn privinta reprezentArii metodice despre aceasta societate Simplificind la maxim se poate spune cA fn ultima jumAtate de secol cel putin aceasta reprezentare s-a impartit fn principiu fntre doua mOdele societatea tormeaza un fntreg functional l1i societatea este divizata fn douA Se poate ilustra primul model prin numele lui Talcott Parsons (cel de dUpA rAzboi cel put in) l1i allCoIii sale iar cel de-al doilea prin curentul marxist (toate I1colile care iI compun oricil de diferite ar fi ele admit principiul luptei de clasA l1i al dialecticii ca dualitate subminfnd unitatea sociaIA37)

Aceasta delimitare rnetodologicA ce determind doua mari tipuri de discurs asupra societAtii provine din secolul al XIX-lea Ideea cA societatea tormeaza un tot organic fArA de care ea fnceteazA de a fi 0 societate (iar sociologia rAmfne fArA obiect) domina spiritul fondatorilor I1colii franceze ea se preclzeaza odatA cu funetionalismul l1i capAtA un alt aspect cind Parsons ih anii 50 asimileazA societatea cu un sistem autoreglat Modelul teoretic l1i chiar cel material nu rnai este organismul viu ci este cel otent de catre ciberneticA aceasta n multiplicA aplicatiile fn cursul l1i la sfirl1itul celui de al doilea rAzboi mondial

La Parsons principiul sistemului este fncA optimist dacA

37 Vezi in special Talcott Parsons TheSocial System Glencoe Free P 1967 id Sociological Theory and MOdern Society NY Free P 1967 Bibliografia teoriei marxiste a societA~i contemporane ar ocupa mai mult de Cincizeci de pagini Se poate consulta actualizarea utila (dosare i bibliografie critical fAcutA de P Souyri Le marxisme apras Marx Flammarion 1970 Un punct de vedere interesant despre conflictul dintre aeeste douA mari CUfente ale teoriei sociale ~i despre suprapunerea lor este oferit de AW Gouldner The Coming Crisis of Western Sociology (1970) Londra Heineman ed a doua 1972 kest conflict oeupA un loe important in gindirea lui J Habermas mo~tenitoare a ~lii de la Frankfurt ~ polemizind in aeela~i timp ell leoria germanA a sistemului social mai ales cu cea a lui Luhmann

se poate spune astfel eI corespunde stabilizArii economiilor bazate pe crestere l1i societAtilor abundentei sub egida unui welfare state temperat38

La teoreticienii germani de astazl Systemtheorie este termocrauca rnai mult chiar cinicA pentru a nu spune dtsperata armenia dintre nevoile l1i sperarnele indivizilor sau grupurilor l1i functiile pe care Ie asigurA sistemul nu mai este decil 0 componentA auxiliara a funetionArii sale veritabila finalitate a sistemului pentru care se programeazA el fnsul1i ca 0 mal1inA inteligenta este optimizarea raportului global dintre intrarile (input) li ie~irile (output) sale adicA perforshymativitatea sa Chiar atunci cind regulile sale se schimbA l1i se produc inovatii chiar cfnd disfunctiile sale cum sint grevele sau crizele perioadele de some] sau revolUliile politice lasA sa se creada ca existA 0 alternativA l1i dau nastere unor sperante nu este Yorba in realitate decil de reorganizari interne al carer rezultat nu poate fi decil ameliorarea vietii sistemului singura alternativa la aceasta ~erfectionare a oertormantelor fiind entropia adicA declinul3

38 Acest optimism apare clar in concluziile lui R Lynd Knowledge lor What Princeton UP 1939 239 care sint cjtate de M Horkheimer Eclipse oIReason Oxford UP 1947 trad fr Laize Eclipse de la raison Payot 1974 191 in societatea modema tltiin~a va trebui sa inlocuiasca religia uzata la maximum pentru a defini scopurile vie~ii

39 H Schelsky Der Mensch in tier Wissenschaftlichen leialter K61n 1961 24 i urm Suveranitatea statului nu se mai manifest doar prin faptul cA el monopolizeaza folosirea violenlei (Max Weber) seu decide in cazul starii de except ie (Carl Schmidt) ci inainte de toate prin faptul ca decide gradul de eficacitate al tuturor mijloacelor tehnice existind in sinul sAu ca ~i Ie rezerva pe eele a carer eficacitate este cea mai ridicatA i poate practic sA se plaseze el insu~i in afara cimpului de aplicare a aeestor mijloace tehnice pe care Ie impune altora Se va spune ca este 0 teorie a statului i nu a sistemului Dar SChelsky adaugA middotStatul pste el insui supus tocmai datorita civilizatiei industriale adicA datorit faplului ca mijloaeele determina scopurile sau mai degrabA faptuiui ca posibilitalile tehnice impun 0 anumita utihzare a lor Habermas opune acestei legi ideea ca ansamblul de mijloace tehniCtl i sistemele de aetiune finalizata nu se dezvolta niclodata in mod autonom middotConsequences pratiques du progres scifmi1ique Itllelllliquumiddot (1968) in Thoorilt und Praxis Neuwied Luchterhand 1963 trad fro Raulet Theono e praxis Fliyot tI 115-136 Vezi de asemenea J Ellul LacchniqueeIenjeudusiece Paris Armand Colin 1954 id Le systame echnicien Paris Calmann-Levy Cl grevele ~I in general viguroasa presiune exercitata de organizatii puterniee de muncitori produc 0 tensiune in eele din urma benefic pentru ~rfOI mativitatea sistemului este ceea ce Ch Levinson conaucator sindical declarA cu claritate el explica prin aceasta tensiune avansul din punct de vedere tehnic i adlllinistrativ al industriei americane (cital de H-F de Virieu Le Matin decembrie 1978 numAr special Que veut Giscard)

r

3C 31

~

~i aici fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei sociale este greu sa nu se stabueasca cel pUin 0 paralelA intre aceasta versiune tehnocraticA durA a societatii Iii efortul ascetic cerut chlardaca sub numele de liberalism avansat societAtilorindustriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii deci pentru a-Iii optimiza rationalitatea) rn contextul reluArii razboiului economic mondial tncepind cu anii 50

Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea unui Comte la cea a unui Luhmann se poate ghici 0 aceeasl conceptie asupra soclalulut anume ca societatea este 0

totalitate unitA 0 unicitate Ceea ce Parsons formuleazli cu toata claritatea Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dinamicA sa fie bunA este ca fiecare probleml sa fie contlnuu ~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un intreg () Un proces sau un ansamblu de conditii ori conshytribuie la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemuui orl este disfunctional prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea 40 sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea tehnocratilor41 De aici credibilitatea sa gAsind mijloocele de a deveni realitate ea poseda l1i capacitatea de a administra probele Ceea ce Horkheimer numea paranoia ratiunii42 Nu poti considera drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune sau de a avea pretentia cA dispui de un observator care scapa din principiu atractiei lor Aceasta este functia principiUlui luptei de clasa in teoria societAtii incepind cu Marx

40 T Parsons Essaysin Sociological TheoryPureand Applied Glecoe Free P 1957 (reed) 46-47

41 Cuvintul este utilizat aici mai degrabain accept iunea pe care J K Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie Essai sur Ie systeme economiqulaquo 8lTIericain Gallimard 1968 sau R Aron celui de structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriele GalshyIimard 1962 ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie Acest din urmA termen este mult mai duropentru cli el este in acela~i timp economic ~i socio-politic ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut de Opozilia muncitoreascA (Kollontai) puterii boll8vice apoi de opozi~ia tro~kistA stalinlsshymului Vezi in acest sens CI Lefort Elements dlIne critique de labureaucratie Geneva Oroz 1971 in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Au

42 Eclipse dea raison loccit 183

Faptul ca teoria traditionaIA este amenlntata mereu de a fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu

instrument de optimizare a pertormantelor acestuia se explicA pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor care administrea~ sistemul Teoria criticA43 datorita faptului ci se sprijinA pe un dualism de principiu li manltesta neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri trebuie sa fie in mAsurA si sa sustragA acestui destin

Asadar un alt mode al socletatn (Iii 0 altA idee a functionarii cenoasterli care se poate produce in li care poate fi dobindita din el) ghid~ marxismul Acest model ia nastere in luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de IcAtre capitalism Nu putem sa urmanm aici peripetii e acestui proces care ocupa istoria socialA politicA i ideoloQica a unei perioode de peste un secol Ne vom multuml sa amintim bilantul care poate fi fAcut astaz] cAci destinul pe care I-am avut asemenea perlpetie este cunoscut in lArile cu organizare Iiberata sau liberalA avansata transformarea acestor Iupte ~i a organelor lor in factori reglatori ai sistemului in lArile comuniste intoarcerea chiar in numele marxismului insulii la modelul totalizant Iii la efectele sale totalitare luptele respective fiind private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni fntr-un fel sau altul Critica economiei politice (care era chiar subtitlul Capitalului lui Marx) li critica societatli alienate care ii este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sisshytemului45

Desigur modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in fata unui asemenea proces in sinul mor minoritAti cum sint

43 M Horkheimer Traditionnelle und Kritische Theone (1937) in trad fro Maillard amp Muller Theone treditionnene el meorie critiquo Gallimard

1974 Vezi de asemenea trad fro Coliectif au College de philosophie Thaorie critique Payot 1978 lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt (franceza opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978) de Hoehn amp Raulet

44 Vezi CI Lefort opcit id Un homme en Irop Seuil 1976 C Castoriadis LasocilHebureaucratique 1018 1973

45 Vezi de exemplu JP Garnier Le mancismeiimiliant Le Sycomore 1979

~~

32 33

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

--

conditie generalA a comunicArii care nu permite sA deosebestl intre ale enunturile sau efectele lor specifice AI doilea enunt proprietAlile pieselor sau maniera convenabHA de a Ie rnlsca numit performatiJ30 are aceasta particularitate cA efeetursahshy Trei observatil trebuie fAcute relativ la jocurile de Iimbaj asupra referentului coincide cu enuntarea sa Universitatea este Prima este ca regulile lor nu-si gAsesc legitlmarea in ele fnsele

Ijlli deschisA datoritA faptului cA ea este declaratA deschisA in aceste ci fac obiectul unui contract explicit sau nu intre jucAtori (ceea

cond~ii Acest lucru nu constituie deci subiect de disculie ~i nici ce nu inseamnA nicidecum cA elleuro inventeazA) A doua este cA I

I de verificare pentru destinatar care se vede plasat imediat in in Iipsa regulilor nu existA joc33 cA 0 modiflcare chiar minora a II noul context astfel creat in ceea ce pnveste destinatorul el unei reguli modificA natura jocului ~i ca o mutare sau un enunt

trebuie sA fie investit cu autoritatea de a-l profera dar se poate care nu satisface regulile nu apa1ine jocului definit de acestea descrie acsasta cond~ie ~i invers eI nu este decan sau rector A treia remarca tocmai a fost sugeratA once enunt trebuie sA fie

III adicA investit cu autoritatea de a profera acest gen de enuluri considerat ca G mutare facutA intr-un joe

I Aceasta ultima observatie conduce la admiterea unui prim decft atfta vreme cft proferindu-Ie eI obtine efectul imediat pe

II care l-am amintit atft asupra referentului sau Universitatea cft principiu care subfntinde intreaga noastra metoda ~i anume cA I ~ asupra destinatarului sau corpul protesorat a vorbi inseamnA a lupta in sensul de a juca iar actele de Iimbaj34 I Un caz diferit este cel al enunturilor de tipul Dati fonduri tin de 0 aqonlstica generala35 Aceasta nu inseamnA neaparat II universitAlii care sint pre~rleli Acestea pot fi modulate in cA se [oaca pentru a ci~tiga Se poate face 0 mutare pentru I ordine comandamente instrucfiuni recornandart cererl plAcerea de a 0 inventa cAci ce altceva este toata munca de

rugAminti etc Se observa ca destlnatorul este plasat aici pe 0 I

Mrtuire a Iimbii pe care 0 realizeaza vorbirea popularA saupoz~ie de aU~Qri~te in sensul larg al termenului (incluzind ~i literatura Inventie continuA de constructii Iingvistice de cwinte autoritatea pe care 0 deline pAcAtosul asupra unui zeu care se ~i de sensuri invelie care la nivelul vorbirii face sA evolueze dectara milostiv) adicA eI asteapta de I~ destinatar efectuarea IImba ~i aduce mari satisfaclii Dar tArA indoialA cA nici aceastaill I

III I actiunii cerute Aceste doua posturi din urmA su~rtA la rindul plAcere nu este independentA de un sentiment al succesului lor in pragmatica prescriptivA etecte concomitente31

smuls de la un adversar cel p-utin dar de ta unul de talie cum 1

I Alta este eficienta unei interogatii a unei promisiuni a este limba stabilitA conotatia36~ unei descrieri literare aunei naratiunietc Nu intrAm acum in Aceasta idee a une agonistici Iingvlstice nu trebuie sA amAnunte Atunci cind Wittgensteln reluind de la zero studiul oculteze un al doilea principiu complementar primului ~i care

1111111 I Iimbajului i~i indreapta atelia asupra efecteor discursurilor el numeste diversele tipuri de enunluri pe care le~ repereaza astfel 33 J von Neumann amp O Morgenstern Theory of Gamesand Economic ~cur g~ Iil1tlaj32 (am enumerat cfteva dintre acestea) EI vrea Behavior Princeton UP 1944 ed a treia 1954 49 Jocul const in anshy

samblul regulilor care il descriu FormulA strainl spiritului lui Wittgenstein 1 11 1 sA spunA prin acest termen cA fiecare din diferitele categorii de 1 [11 pentru care conceptul de joe n-ar putea fi inchis IntH) definitie deoarece 1

1 enunturi trebuie sA poatA fi determinatA cu ajutorul unei reguli 8C8asta este deja un joe de limbaj (opcit 65-84 mal ales)

11111 care hspecificA proprietAtile ~i modul de intrebuintare la fel cum 34 Termenul apal1ine lui JH Searle Actele de limbaj sint unitatile minimale de baza ale comunicirii Iingvistice (opcit trad fr bull 52) Noi Ie

Ii jocul de ~h sa define~teprintr-un Qrup de reguli Care determinA

pun~m mai degraba sub egida lui ag6n (Iupta) decit sub cea a comunicArii 1IIII 35 Agonistica este un principiu al ontologiei lui Heracllt ~ al dialeeticii 30 Tn teoria limbajului performativ a capatat dupa Austin un sans

lOfitilor firA a mai vorbi de primii tragici Aristotelil rezervli 0 parte important precis (opcit 39 ~i passim) EI va fi reglisit mai tirziu asociat cu termenii a reflectiei sale asupra dialeeticii in Toplca tI Resplngerilesoflstice Vezi F performanii ~performalivitate a unui sistem mai ales) in sensul devenit curent Nietzsche La joute chez Homere in Cinq prefaces a cinq livres qui nont de eficientli mlisurabila in raport cu inputoutput Cele doul sensuri nu sint pas ete ecrits (1872) EcritsposlJwmes 1870-1873 trad fro Backes Haar amp destraine unul altuia Performativul lui Austin realizeaza performafla optimA Launay GaJlimard 1975 192-20031 0 analiza recenta a acestor categorii este facutfl de Habermas 36 1n sensul stabilit de l Hjelmslev Prolegomena to a Theory of UnbereitendeBemerkungen ~ discutatA de J Poulain artclt Language trad engl Whitfield Madison U Wisconsis Press 1963 trad fro

32 Investigations phiosophiquesoccit 23 I Una Canger Prolegomenesaunetheorie dulangage Minuit 1968 ~I reluat de R BarthesElements de semiologie (1964) Seuil 1966 1V1 Iii 28

l

Iil 29 I

I

Iii I

I

I

I

I

I

I

I

guverneazA analiza noastra l1i anume cA legAtura soclala observabiiA este constituitA din mutAri de Iimbaj Elucidfnd aceasta propoz~ie intrAm fn miezul subiectului

4 NATURA LEGATURII SOCIALE ALTERNATIVA MODERNA

DacA vrem sa tratarn despre cunoastara in socletatea contemporanA cea mai dezvoltata una din problemele prealabile este cea de a decide fn privinta reprezentArii metodice despre aceasta societate Simplificind la maxim se poate spune cA fn ultima jumAtate de secol cel putin aceasta reprezentare s-a impartit fn principiu fntre doua mOdele societatea tormeaza un fntreg functional l1i societatea este divizata fn douA Se poate ilustra primul model prin numele lui Talcott Parsons (cel de dUpA rAzboi cel put in) l1i allCoIii sale iar cel de-al doilea prin curentul marxist (toate I1colile care iI compun oricil de diferite ar fi ele admit principiul luptei de clasA l1i al dialecticii ca dualitate subminfnd unitatea sociaIA37)

Aceasta delimitare rnetodologicA ce determind doua mari tipuri de discurs asupra societAtii provine din secolul al XIX-lea Ideea cA societatea tormeaza un tot organic fArA de care ea fnceteazA de a fi 0 societate (iar sociologia rAmfne fArA obiect) domina spiritul fondatorilor I1colii franceze ea se preclzeaza odatA cu funetionalismul l1i capAtA un alt aspect cind Parsons ih anii 50 asimileazA societatea cu un sistem autoreglat Modelul teoretic l1i chiar cel material nu rnai este organismul viu ci este cel otent de catre ciberneticA aceasta n multiplicA aplicatiile fn cursul l1i la sfirl1itul celui de al doilea rAzboi mondial

La Parsons principiul sistemului este fncA optimist dacA

37 Vezi in special Talcott Parsons TheSocial System Glencoe Free P 1967 id Sociological Theory and MOdern Society NY Free P 1967 Bibliografia teoriei marxiste a societA~i contemporane ar ocupa mai mult de Cincizeci de pagini Se poate consulta actualizarea utila (dosare i bibliografie critical fAcutA de P Souyri Le marxisme apras Marx Flammarion 1970 Un punct de vedere interesant despre conflictul dintre aeeste douA mari CUfente ale teoriei sociale ~i despre suprapunerea lor este oferit de AW Gouldner The Coming Crisis of Western Sociology (1970) Londra Heineman ed a doua 1972 kest conflict oeupA un loe important in gindirea lui J Habermas mo~tenitoare a ~lii de la Frankfurt ~ polemizind in aeela~i timp ell leoria germanA a sistemului social mai ales cu cea a lui Luhmann

se poate spune astfel eI corespunde stabilizArii economiilor bazate pe crestere l1i societAtilor abundentei sub egida unui welfare state temperat38

La teoreticienii germani de astazl Systemtheorie este termocrauca rnai mult chiar cinicA pentru a nu spune dtsperata armenia dintre nevoile l1i sperarnele indivizilor sau grupurilor l1i functiile pe care Ie asigurA sistemul nu mai este decil 0 componentA auxiliara a funetionArii sale veritabila finalitate a sistemului pentru care se programeazA el fnsul1i ca 0 mal1inA inteligenta este optimizarea raportului global dintre intrarile (input) li ie~irile (output) sale adicA perforshymativitatea sa Chiar atunci cind regulile sale se schimbA l1i se produc inovatii chiar cfnd disfunctiile sale cum sint grevele sau crizele perioadele de some] sau revolUliile politice lasA sa se creada ca existA 0 alternativA l1i dau nastere unor sperante nu este Yorba in realitate decil de reorganizari interne al carer rezultat nu poate fi decil ameliorarea vietii sistemului singura alternativa la aceasta ~erfectionare a oertormantelor fiind entropia adicA declinul3

38 Acest optimism apare clar in concluziile lui R Lynd Knowledge lor What Princeton UP 1939 239 care sint cjtate de M Horkheimer Eclipse oIReason Oxford UP 1947 trad fr Laize Eclipse de la raison Payot 1974 191 in societatea modema tltiin~a va trebui sa inlocuiasca religia uzata la maximum pentru a defini scopurile vie~ii

39 H Schelsky Der Mensch in tier Wissenschaftlichen leialter K61n 1961 24 i urm Suveranitatea statului nu se mai manifest doar prin faptul cA el monopolizeaza folosirea violenlei (Max Weber) seu decide in cazul starii de except ie (Carl Schmidt) ci inainte de toate prin faptul ca decide gradul de eficacitate al tuturor mijloacelor tehnice existind in sinul sAu ca ~i Ie rezerva pe eele a carer eficacitate este cea mai ridicatA i poate practic sA se plaseze el insu~i in afara cimpului de aplicare a aeestor mijloace tehnice pe care Ie impune altora Se va spune ca este 0 teorie a statului i nu a sistemului Dar SChelsky adaugA middotStatul pste el insui supus tocmai datorita civilizatiei industriale adicA datorit faplului ca mijloaeele determina scopurile sau mai degrabA faptuiui ca posibilitalile tehnice impun 0 anumita utihzare a lor Habermas opune acestei legi ideea ca ansamblul de mijloace tehniCtl i sistemele de aetiune finalizata nu se dezvolta niclodata in mod autonom middotConsequences pratiques du progres scifmi1ique Itllelllliquumiddot (1968) in Thoorilt und Praxis Neuwied Luchterhand 1963 trad fro Raulet Theono e praxis Fliyot tI 115-136 Vezi de asemenea J Ellul LacchniqueeIenjeudusiece Paris Armand Colin 1954 id Le systame echnicien Paris Calmann-Levy Cl grevele ~I in general viguroasa presiune exercitata de organizatii puterniee de muncitori produc 0 tensiune in eele din urma benefic pentru ~rfOI mativitatea sistemului este ceea ce Ch Levinson conaucator sindical declarA cu claritate el explica prin aceasta tensiune avansul din punct de vedere tehnic i adlllinistrativ al industriei americane (cital de H-F de Virieu Le Matin decembrie 1978 numAr special Que veut Giscard)

r

3C 31

~

~i aici fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei sociale este greu sa nu se stabueasca cel pUin 0 paralelA intre aceasta versiune tehnocraticA durA a societatii Iii efortul ascetic cerut chlardaca sub numele de liberalism avansat societAtilorindustriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii deci pentru a-Iii optimiza rationalitatea) rn contextul reluArii razboiului economic mondial tncepind cu anii 50

Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea unui Comte la cea a unui Luhmann se poate ghici 0 aceeasl conceptie asupra soclalulut anume ca societatea este 0

totalitate unitA 0 unicitate Ceea ce Parsons formuleazli cu toata claritatea Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dinamicA sa fie bunA este ca fiecare probleml sa fie contlnuu ~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un intreg () Un proces sau un ansamblu de conditii ori conshytribuie la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemuui orl este disfunctional prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea 40 sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea tehnocratilor41 De aici credibilitatea sa gAsind mijloocele de a deveni realitate ea poseda l1i capacitatea de a administra probele Ceea ce Horkheimer numea paranoia ratiunii42 Nu poti considera drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune sau de a avea pretentia cA dispui de un observator care scapa din principiu atractiei lor Aceasta este functia principiUlui luptei de clasa in teoria societAtii incepind cu Marx

40 T Parsons Essaysin Sociological TheoryPureand Applied Glecoe Free P 1957 (reed) 46-47

41 Cuvintul este utilizat aici mai degrabain accept iunea pe care J K Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie Essai sur Ie systeme economiqulaquo 8lTIericain Gallimard 1968 sau R Aron celui de structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriele GalshyIimard 1962 ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie Acest din urmA termen este mult mai duropentru cli el este in acela~i timp economic ~i socio-politic ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut de Opozilia muncitoreascA (Kollontai) puterii boll8vice apoi de opozi~ia tro~kistA stalinlsshymului Vezi in acest sens CI Lefort Elements dlIne critique de labureaucratie Geneva Oroz 1971 in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Au

42 Eclipse dea raison loccit 183

Faptul ca teoria traditionaIA este amenlntata mereu de a fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu

instrument de optimizare a pertormantelor acestuia se explicA pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor care administrea~ sistemul Teoria criticA43 datorita faptului ci se sprijinA pe un dualism de principiu li manltesta neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri trebuie sa fie in mAsurA si sa sustragA acestui destin

Asadar un alt mode al socletatn (Iii 0 altA idee a functionarii cenoasterli care se poate produce in li care poate fi dobindita din el) ghid~ marxismul Acest model ia nastere in luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de IcAtre capitalism Nu putem sa urmanm aici peripetii e acestui proces care ocupa istoria socialA politicA i ideoloQica a unei perioode de peste un secol Ne vom multuml sa amintim bilantul care poate fi fAcut astaz] cAci destinul pe care I-am avut asemenea perlpetie este cunoscut in lArile cu organizare Iiberata sau liberalA avansata transformarea acestor Iupte ~i a organelor lor in factori reglatori ai sistemului in lArile comuniste intoarcerea chiar in numele marxismului insulii la modelul totalizant Iii la efectele sale totalitare luptele respective fiind private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni fntr-un fel sau altul Critica economiei politice (care era chiar subtitlul Capitalului lui Marx) li critica societatli alienate care ii este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sisshytemului45

Desigur modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in fata unui asemenea proces in sinul mor minoritAti cum sint

43 M Horkheimer Traditionnelle und Kritische Theone (1937) in trad fro Maillard amp Muller Theone treditionnene el meorie critiquo Gallimard

1974 Vezi de asemenea trad fro Coliectif au College de philosophie Thaorie critique Payot 1978 lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt (franceza opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978) de Hoehn amp Raulet

44 Vezi CI Lefort opcit id Un homme en Irop Seuil 1976 C Castoriadis LasocilHebureaucratique 1018 1973

45 Vezi de exemplu JP Garnier Le mancismeiimiliant Le Sycomore 1979

~~

32 33

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

Iii I

I

I

I

I

I

I

I

guverneazA analiza noastra l1i anume cA legAtura soclala observabiiA este constituitA din mutAri de Iimbaj Elucidfnd aceasta propoz~ie intrAm fn miezul subiectului

4 NATURA LEGATURII SOCIALE ALTERNATIVA MODERNA

DacA vrem sa tratarn despre cunoastara in socletatea contemporanA cea mai dezvoltata una din problemele prealabile este cea de a decide fn privinta reprezentArii metodice despre aceasta societate Simplificind la maxim se poate spune cA fn ultima jumAtate de secol cel putin aceasta reprezentare s-a impartit fn principiu fntre doua mOdele societatea tormeaza un fntreg functional l1i societatea este divizata fn douA Se poate ilustra primul model prin numele lui Talcott Parsons (cel de dUpA rAzboi cel put in) l1i allCoIii sale iar cel de-al doilea prin curentul marxist (toate I1colile care iI compun oricil de diferite ar fi ele admit principiul luptei de clasA l1i al dialecticii ca dualitate subminfnd unitatea sociaIA37)

Aceasta delimitare rnetodologicA ce determind doua mari tipuri de discurs asupra societAtii provine din secolul al XIX-lea Ideea cA societatea tormeaza un tot organic fArA de care ea fnceteazA de a fi 0 societate (iar sociologia rAmfne fArA obiect) domina spiritul fondatorilor I1colii franceze ea se preclzeaza odatA cu funetionalismul l1i capAtA un alt aspect cind Parsons ih anii 50 asimileazA societatea cu un sistem autoreglat Modelul teoretic l1i chiar cel material nu rnai este organismul viu ci este cel otent de catre ciberneticA aceasta n multiplicA aplicatiile fn cursul l1i la sfirl1itul celui de al doilea rAzboi mondial

La Parsons principiul sistemului este fncA optimist dacA

37 Vezi in special Talcott Parsons TheSocial System Glencoe Free P 1967 id Sociological Theory and MOdern Society NY Free P 1967 Bibliografia teoriei marxiste a societA~i contemporane ar ocupa mai mult de Cincizeci de pagini Se poate consulta actualizarea utila (dosare i bibliografie critical fAcutA de P Souyri Le marxisme apras Marx Flammarion 1970 Un punct de vedere interesant despre conflictul dintre aeeste douA mari CUfente ale teoriei sociale ~i despre suprapunerea lor este oferit de AW Gouldner The Coming Crisis of Western Sociology (1970) Londra Heineman ed a doua 1972 kest conflict oeupA un loe important in gindirea lui J Habermas mo~tenitoare a ~lii de la Frankfurt ~ polemizind in aeela~i timp ell leoria germanA a sistemului social mai ales cu cea a lui Luhmann

se poate spune astfel eI corespunde stabilizArii economiilor bazate pe crestere l1i societAtilor abundentei sub egida unui welfare state temperat38

La teoreticienii germani de astazl Systemtheorie este termocrauca rnai mult chiar cinicA pentru a nu spune dtsperata armenia dintre nevoile l1i sperarnele indivizilor sau grupurilor l1i functiile pe care Ie asigurA sistemul nu mai este decil 0 componentA auxiliara a funetionArii sale veritabila finalitate a sistemului pentru care se programeazA el fnsul1i ca 0 mal1inA inteligenta este optimizarea raportului global dintre intrarile (input) li ie~irile (output) sale adicA perforshymativitatea sa Chiar atunci cind regulile sale se schimbA l1i se produc inovatii chiar cfnd disfunctiile sale cum sint grevele sau crizele perioadele de some] sau revolUliile politice lasA sa se creada ca existA 0 alternativA l1i dau nastere unor sperante nu este Yorba in realitate decil de reorganizari interne al carer rezultat nu poate fi decil ameliorarea vietii sistemului singura alternativa la aceasta ~erfectionare a oertormantelor fiind entropia adicA declinul3

38 Acest optimism apare clar in concluziile lui R Lynd Knowledge lor What Princeton UP 1939 239 care sint cjtate de M Horkheimer Eclipse oIReason Oxford UP 1947 trad fr Laize Eclipse de la raison Payot 1974 191 in societatea modema tltiin~a va trebui sa inlocuiasca religia uzata la maximum pentru a defini scopurile vie~ii

39 H Schelsky Der Mensch in tier Wissenschaftlichen leialter K61n 1961 24 i urm Suveranitatea statului nu se mai manifest doar prin faptul cA el monopolizeaza folosirea violenlei (Max Weber) seu decide in cazul starii de except ie (Carl Schmidt) ci inainte de toate prin faptul ca decide gradul de eficacitate al tuturor mijloacelor tehnice existind in sinul sAu ca ~i Ie rezerva pe eele a carer eficacitate este cea mai ridicatA i poate practic sA se plaseze el insu~i in afara cimpului de aplicare a aeestor mijloace tehnice pe care Ie impune altora Se va spune ca este 0 teorie a statului i nu a sistemului Dar SChelsky adaugA middotStatul pste el insui supus tocmai datorita civilizatiei industriale adicA datorit faplului ca mijloaeele determina scopurile sau mai degrabA faptuiui ca posibilitalile tehnice impun 0 anumita utihzare a lor Habermas opune acestei legi ideea ca ansamblul de mijloace tehniCtl i sistemele de aetiune finalizata nu se dezvolta niclodata in mod autonom middotConsequences pratiques du progres scifmi1ique Itllelllliquumiddot (1968) in Thoorilt und Praxis Neuwied Luchterhand 1963 trad fro Raulet Theono e praxis Fliyot tI 115-136 Vezi de asemenea J Ellul LacchniqueeIenjeudusiece Paris Armand Colin 1954 id Le systame echnicien Paris Calmann-Levy Cl grevele ~I in general viguroasa presiune exercitata de organizatii puterniee de muncitori produc 0 tensiune in eele din urma benefic pentru ~rfOI mativitatea sistemului este ceea ce Ch Levinson conaucator sindical declarA cu claritate el explica prin aceasta tensiune avansul din punct de vedere tehnic i adlllinistrativ al industriei americane (cital de H-F de Virieu Le Matin decembrie 1978 numAr special Que veut Giscard)

r

3C 31

~

~i aici fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei sociale este greu sa nu se stabueasca cel pUin 0 paralelA intre aceasta versiune tehnocraticA durA a societatii Iii efortul ascetic cerut chlardaca sub numele de liberalism avansat societAtilorindustriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii deci pentru a-Iii optimiza rationalitatea) rn contextul reluArii razboiului economic mondial tncepind cu anii 50

Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea unui Comte la cea a unui Luhmann se poate ghici 0 aceeasl conceptie asupra soclalulut anume ca societatea este 0

totalitate unitA 0 unicitate Ceea ce Parsons formuleazli cu toata claritatea Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dinamicA sa fie bunA este ca fiecare probleml sa fie contlnuu ~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un intreg () Un proces sau un ansamblu de conditii ori conshytribuie la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemuui orl este disfunctional prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea 40 sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea tehnocratilor41 De aici credibilitatea sa gAsind mijloocele de a deveni realitate ea poseda l1i capacitatea de a administra probele Ceea ce Horkheimer numea paranoia ratiunii42 Nu poti considera drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune sau de a avea pretentia cA dispui de un observator care scapa din principiu atractiei lor Aceasta este functia principiUlui luptei de clasa in teoria societAtii incepind cu Marx

40 T Parsons Essaysin Sociological TheoryPureand Applied Glecoe Free P 1957 (reed) 46-47

41 Cuvintul este utilizat aici mai degrabain accept iunea pe care J K Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie Essai sur Ie systeme economiqulaquo 8lTIericain Gallimard 1968 sau R Aron celui de structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriele GalshyIimard 1962 ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie Acest din urmA termen este mult mai duropentru cli el este in acela~i timp economic ~i socio-politic ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut de Opozilia muncitoreascA (Kollontai) puterii boll8vice apoi de opozi~ia tro~kistA stalinlsshymului Vezi in acest sens CI Lefort Elements dlIne critique de labureaucratie Geneva Oroz 1971 in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Au

42 Eclipse dea raison loccit 183

Faptul ca teoria traditionaIA este amenlntata mereu de a fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu

instrument de optimizare a pertormantelor acestuia se explicA pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor care administrea~ sistemul Teoria criticA43 datorita faptului ci se sprijinA pe un dualism de principiu li manltesta neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri trebuie sa fie in mAsurA si sa sustragA acestui destin

Asadar un alt mode al socletatn (Iii 0 altA idee a functionarii cenoasterli care se poate produce in li care poate fi dobindita din el) ghid~ marxismul Acest model ia nastere in luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de IcAtre capitalism Nu putem sa urmanm aici peripetii e acestui proces care ocupa istoria socialA politicA i ideoloQica a unei perioode de peste un secol Ne vom multuml sa amintim bilantul care poate fi fAcut astaz] cAci destinul pe care I-am avut asemenea perlpetie este cunoscut in lArile cu organizare Iiberata sau liberalA avansata transformarea acestor Iupte ~i a organelor lor in factori reglatori ai sistemului in lArile comuniste intoarcerea chiar in numele marxismului insulii la modelul totalizant Iii la efectele sale totalitare luptele respective fiind private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni fntr-un fel sau altul Critica economiei politice (care era chiar subtitlul Capitalului lui Marx) li critica societatli alienate care ii este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sisshytemului45

Desigur modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in fata unui asemenea proces in sinul mor minoritAti cum sint

43 M Horkheimer Traditionnelle und Kritische Theone (1937) in trad fro Maillard amp Muller Theone treditionnene el meorie critiquo Gallimard

1974 Vezi de asemenea trad fro Coliectif au College de philosophie Thaorie critique Payot 1978 lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt (franceza opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978) de Hoehn amp Raulet

44 Vezi CI Lefort opcit id Un homme en Irop Seuil 1976 C Castoriadis LasocilHebureaucratique 1018 1973

45 Vezi de exemplu JP Garnier Le mancismeiimiliant Le Sycomore 1979

~~

32 33

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

~i aici fArA a cadea in simpiismul unei soclologii a teoriei sociale este greu sa nu se stabueasca cel pUin 0 paralelA intre aceasta versiune tehnocraticA durA a societatii Iii efortul ascetic cerut chlardaca sub numele de liberalism avansat societAtilorindustriale celor mai dezvoltate pentru a deveni competitive (Iii deci pentru a-Iii optimiza rationalitatea) rn contextul reluArii razboiului economic mondial tncepind cu anii 50

Dincolo de imensa deplasare care conduce de la gindirea unui Comte la cea a unui Luhmann se poate ghici 0 aceeasl conceptie asupra soclalulut anume ca societatea este 0

totalitate unitA 0 unicitate Ceea ce Parsons formuleazli cu toata claritatea Conditia cea mai hotArftoore pentru ca 0 analiza dinamicA sa fie bunA este ca fiecare probleml sa fie contlnuu ~i sistematic raportata la starea sistemului considerat ca un intreg () Un proces sau un ansamblu de conditii ori conshytribuie la mentinerea (sau la dezvoltarea) sistemuui orl este disfunctional prin aceea cA atecteaza integritatea Iii eficacitatea 40 sistemu(ui Or aceasta este Iii ideea tehnocratilor41 De aici credibilitatea sa gAsind mijloocele de a deveni realitate ea poseda l1i capacitatea de a administra probele Ceea ce Horkheimer numea paranoia ratiunii42 Nu poti considera drept paranoice realismul autoreglArii sistemice Iii carcul perfect inclus al faptelor Iii interpretArilor decil cu cond~ia de a dispune sau de a avea pretentia cA dispui de un observator care scapa din principiu atractiei lor Aceasta este functia principiUlui luptei de clasa in teoria societAtii incepind cu Marx

40 T Parsons Essaysin Sociological TheoryPureand Applied Glecoe Free P 1957 (reed) 46-47

41 Cuvintul este utilizat aici mai degrabain accept iunea pe care J K Galbraith a dat-o termenului tehnostructuri1in Le nouvelEtat industrie Essai sur Ie systeme economiqulaquo 8lTIericain Gallimard 1968 sau R Aron celui de structurlJtehnico-birocraticlJ in Dix-huit tecons sur la $ociete industriele GalshyIimard 1962 ~i mai pu~in in sensul evocat de termenul birocratie Acest din urmA termen este mult mai duropentru cli el este in acela~i timp economic ~i socio-politic ti pentru cA provine iniJjal dintr-o criticA fAcut de Opozilia muncitoreascA (Kollontai) puterii boll8vice apoi de opozi~ia tro~kistA stalinlsshymului Vezi in acest sens CI Lefort Elements dlIne critique de labureaucratie Geneva Oroz 1971 in care critica se extinde la nivelul societAtij in ansamblul Au

42 Eclipse dea raison loccit 183

Faptul ca teoria traditionaIA este amenlntata mereu de a fI rncorporalA in proqramarea intregului social ca un simplu

instrument de optimizare a pertormantelor acestuia se explicA pM aceea cA dorinta sa de a ajunge la un adsvar unitar Iii totalizant se preteazA la practica unitarA 9i totalizanlA a celor care administrea~ sistemul Teoria criticA43 datorita faptului ci se sprijinA pe un dualism de principiu li manltesta neincredere fatA de sinteze Iii reconcilieri trebuie sa fie in mAsurA si sa sustragA acestui destin

Asadar un alt mode al socletatn (Iii 0 altA idee a functionarii cenoasterli care se poate produce in li care poate fi dobindita din el) ghid~ marxismul Acest model ia nastere in luptele care insotese asedierea societAtilor civile traditionale de IcAtre capitalism Nu putem sa urmanm aici peripetii e acestui proces care ocupa istoria socialA politicA i ideoloQica a unei perioode de peste un secol Ne vom multuml sa amintim bilantul care poate fi fAcut astaz] cAci destinul pe care I-am avut asemenea perlpetie este cunoscut in lArile cu organizare Iiberata sau liberalA avansata transformarea acestor Iupte ~i a organelor lor in factori reglatori ai sistemului in lArile comuniste intoarcerea chiar in numele marxismului insulii la modelul totalizant Iii la efectele sale totalitare luptele respective fiind private pur Iii simpJu de dreptul la existenta 44 ~i pretutindeni fntr-un fel sau altul Critica economiei politice (care era chiar subtitlul Capitalului lui Marx) li critica societatli alienate care ii este corelalA sint utilizate ca elemente in programarea sisshytemului45

Desigur modelul critic s-a mentinut ~i s-a pertecnonat in fata unui asemenea proces in sinul mor minoritAti cum sint

43 M Horkheimer Traditionnelle und Kritische Theone (1937) in trad fro Maillard amp Muller Theone treditionnene el meorie critiquo Gallimard

1974 Vezi de asemenea trad fro Coliectif au College de philosophie Thaorie critique Payot 1978 lili bibliografia sistematica a ~olii de la Frankfurt (franceza opritA in 1978) in Esprit 5 (mai 1978) de Hoehn amp Raulet

44 Vezi CI Lefort opcit id Un homme en Irop Seuil 1976 C Castoriadis LasocilHebureaucratique 1018 1973

45 Vezi de exemplu JP Garnier Le mancismeiimiliant Le Sycomore 1979

~~

32 33

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

IIII i I

I I

Ii r I

I~ II

~coala de la Frankfurt sau grupul Socialism sau barbarie46 Dar nu sa poate ascunde faptul ca suportul social al principiului diviziunii lupta de ctasa estopindu-se pina la a-st pierde orice radicalitate s-a vazut expus in cele din urrna pericolului de a-si pierde intemeierea teorenca ~i de a se reduce la 0 utopie la 0 speranta47 la un protest pentru onoare exprimat in numele ornulul al ratiunii sau al creativitatli sau chiar in numele acelor categorii soclaie destinate sa indeplineasca in extremis functiile de acum improbabile ale subiectului critic cum sint lumea a treia sau tineretul studentesc48

Aceasta schernatlca (sau scnetetlca) trecere in revista nu a avut alt scop decft de a preciza problematica in care intelegem sa situam problema cunoasterll in socletatlle industriale avanshysate Caci nu putem ~ti care este soarta cunoa~terii mai precis de ce probleme se lovesc astazt dezvoltarea ~i difuzarea ei daca nu stlm nimic despre societatea in care ea sa desfa~oara lar astazt mai mult ca nlclodata a stl ceva despre aceasta inseamna mai intii a alege modul de a 0 supune interogaiei care este ~i

modul in care ea poate sa ofere raspunsurt Nu se poate spune de 0 rnaniera definitiva ca rolul principal al cunoasterli este de a fi un element indispensabil al functlonarf socletatu si nu se poate T

actiona in conseciota decft daca s-a adoptat ideea ca societatea esie 0 uria~ ma~iria49

Reciproc nu se poate tine seama de functionarea sa crinca ~i nu se poate concepeorientarea dezvoltadi ~i difuzarii in acest sens decft daca s-a adoptat ideea ca ea nu constitute un tot integrat ~i ca ramine amenmtata de un principiu al

46 Este titlul pe care 11 purta organul de critica ~i de orientale revolutlonara publicat intre 1949 ~i 1965 de catre un grup ai carui principali redactori (sub diverse pseudonime) au fost C de Beaumont D Blarichard C Castoriadis S de Diesbach CI Lefort J-F Lyotard A Maso 0 Mothe B Sarrel P Simon P Souyri

47 E Bloch Das Pnnzip Holtnung (1954middot19~9) Frankfurt 1967 Vezi G Raulet ed Utopie-Mancisme seton E Bloch Payot 1976

48 Este 0 aluzie la improvizatiile teoretice in urma raaboaielor din Algeria ~i Viet(lam ~i a mi~rii studenle~ti din aOli 1960 0 panorama istorica este dati de A Schnapp ~ P Vidal-Naquet JoumaldelaComnlul1eOtudiallte Sauil 1969 Presentation

49 Lewis Mumford The Myth of tile Machine Tehnics and Human Development Londra Sacker amp Warbung 1967 trad fr Le mythe de la TIachine Fayard 1974

contestarii50 Alternativa pare clara omogenitate sau dualitate intrinseca socialului functionalism sau criticism at cunoasterii

dar 0 decizie este greu de luat ea riscind chiar sa fie arbitrara Sintem tentati sa evitam 0 asemenea alternativa distingind doua tipuri de cunoastere una pozitivista care i~i gase~te cu u~urinta aplicarea iii tehnicile relative la oameni ~i la materiale ~ care poate sa devina 0 torta de productie indispensabila sistemului cealatta critlca sau herrneneutlca sau reflexiva cunoastere care punlndu-sl direct sau indirect problema valorilor sau scopurilor impiedica orice fel de recuperare51

5 NATURA LEGATURII SOCIALE PEASPIClIVA POSTMODEANA

Nu vorn urma aceasta solutie de partaj Consideram ca a1ternativa pe care ea cauta sa 0 rezolve dar pe care nu face decft sa 0 reproduca a incetat de a mai fi pertinenta in raport cu societatile care ne intereseaza ~i ca ea apartlne inca unei gindiri prin opozitii care nu corespunde dinamismului cunoasterf postrnoderne Revirimentul economic in faza actuala a capitalismului sprijinit de mutaia tehnicilor ~i tehnologiilor este insotit cum s-a mai spus de 0 schimbare a functiilor statului plednd de la acest sindrom se forrneaza 0 imagine a socletatll care oblipa la revizuirea serloasa a abordanlor alternative propuse In cfteva cuvinte se poate spune cA functiile de reglare ~i deci de reproducere sint ~i vor fi din ce in ce mai mult retrase administratorilor ~i lncredintate automatelor Problema cea mare este ~i va fi sa dispui de informalii pe care aceste automate vor trebui sa Ie aiM in memorie pentru ca sa poata fi luate cele mai bune decizii Dispunerea de informatii este ~i va fi de competenta expertilor in toate domeniile Clasa conducatoare este ~i va fi c1asa celor care iau deciziile Deja ea nu mai este constltuita din clasa ponuca tradltlonata ci dintr-o patura compozlta fermata din ~efi de intrepdnderi din inalti functionari T

50 Ezitarea intre aceste douA ipoteze caractedzeaza un apel destinat totui si atragA participarea intelectualilor la sistem Ph Nemo La nouvelle rsponsabilite des clercs Le Monde 8 septembrie 1978

51 Opozitia teoreticA intre Naturwissenschaft ~i Geistwisenchaft i~i afla originea in W Dilthey (1863-1911) trad fro Flemy Le monde de Iesprit Aubier-Montaigne 1947

J4

~

III

i

I

35

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

din conducaton de mari organisme protesionale sindtcale i politice confesionale52

II Noutatea este ca fn acest context vechii poli de atractie constituqi din state-natlurn partide profesiuni institutii ~i tradltii istorice f~i pierd din interes 9i ei nu par a trebui sa fIe fnlocu~i

I cel puin la nivelullor specific Comisia tricontinentala nu este un punct de atractie popular Identificarile cu marile nume cu eroii

I i I istoriei prezente devin tot mai dificile53 A-Ii alege drept scop fn I viaa ajungerea din urma a Germanieil asa cum pare sa

propuna presedlntete francez compatrlotllor sat nu este nicidecum 0 optiune fn stare slI produca entuziasm Dupa cum nici nu este vorba cu adevarat de un scop supremo Acesta este lasat la latitudinea tiecarula Fiecare este trirnls fnapoi la sine Dar fiecare ~tie ca acest sine este putin54

Din aceasta descompunere a marilor Povestiri pe care 0 vom analiza mai departe rezulta ceea ce unii descriu ca fiind dlsoluna legaturi societe i trecerea de fa colectivitatile sociale la starea de masa comousa 9in atomi individuali lansatl fntr-o absurda rniscare browmana Nu este vorba de asa ceva 0 asemenea perspectlva parino a fi intunecata de reprezentarea

I

52 M Albert comisar al Planului trancez serie Planul este un birou de proiectare al guvernului ( 11 este de asemenea 0 mare rascruce a naliunii 0 rascruce unde se Intilnesc deile se contrunta punctele de vedere ili unde se iniliazll schlmbarue () Nu trebuie sa lim singuri Este nevoie ca ailli sa ne lumineze () (LExpansIOn nolembne 1978) Vezi pernru problema deciziei G Galgen Theotie der WissensclJaltlichvn Entscheldunq Tubingen 1963 l Sfez Critique dele decisior (1973) Presses de la Fondation nationale des sciences politiques 1976

II 53 sa urrnarirn declinul de douazeci de ani rncoace al unor nume ca

Stalin Mao Castro ca eponime ale revoluliei sa ne gindim la deleriorarea imaginii pre~edintelui In Statele-Unite dupa alacerea Watergate

54 Este 0 tema centrala la A Musil Der MWlfI ohne EigensclJalten Iii (1930-1933) Hamburg Rowohlt trad II Jacottet L romme sans qualites

Seuil 1957 lntr-un comentariu liber J Bouveresse subliniaza alinitatea acesshyII tei teme a derelictiei Sinelui cu criza stiintelor la inceputul secolului alIii XX-lea ~i CU epistemologia lui E Mach in acest sens el eiteaza msrturiile illill II urmiUoare Oats fiind In special starea ~tiinlei un om nu este alcatuit dedI din caea ce se spune cll el este sau din eeea ce se lace cu ceea ee el eSle() Este 0 lume In care evenimentele trAite au devenit independente de om ( )

111111 i Este 0 lume a intimplarii lumea a ceea ce se Inllmpls fars ca acesta ss se Intimple cuiva ~i fara ca nimeni ss fie responsabil (La problematique du sUjet dans L homme sans qualitas Noroit (Arras) 234 amp 235 (decembrie 1978 shy

[I ianuarie 1979) textul pUblicat nu a lost revszut de autor) 55 J Baudrillard A Iombre des majorias siencienses ou a lin du

social Utopie 1978

36

paradlslaca a unei socletati organice pierdute Sinele este pUin lucru d~r el nu este izolat ci prins fntr-o

textura de relatii mai cornplexa ~i mai mobila ca niclodata EI este situat fntotdeauna fie ca e tlnar sau batrfn barbat sau femeie bogat sau sarac in noduri ale circuitelor de comushynicare oricit de infime ar fi ele56

Soar putea spune situat fn posturi prin care trec mesaje de natura diversa ~i oricit de detavorlzat ar fi el nu este Iipsit niciodata de putere asupra acestor mesaje care nstrabat pozqlonlndu-t indiferenl ca e situat pe postul de destinator de middotdestinatar sau de referent Caci deplasarea sa fn raport cu aceste efecte ale jocurilor de Iimbaj (se fntelege ca despre ele e vorba) este toterablla cel putin fn anumte limite (desl acestea ~fnt imprecise) ~i chiar provocata de reglarile ~i mai ales de realustarae de care este atectat sistemul fn vederea lrnounatatlni performantelor sale Sa poate spune chiar ca sistemul poate ~i trebuie sA fncurajeze aceste deptasarl daca lupta fmpotriva propriei entropii ~i daca 0 noutate ce corespunde unei rnutan neasteptate ~i unei deplasari corelashytive a unui anumit partener sau grup de parteneri implicat in joc poate aduce sistemului acel plus de performativitate pe care el nu conteneste sa-I ceara ~i sa- consume

Se fntelege acum fn ce perspectiva am propus mai sus ca metoda generala de abordare metoda jocurilor de Iimbaj Nu pretindem ca fntreaga relatie sociala este de acest ordin problema ce rarnine oricum deschisa dar pentru a admite ideea eel jocurile de limbaj sfnt minimul de relatie cerut ca sa existe 0

societate nu este nevoie sa recurgem ta 0 robinsonada fnca fnainte de nastere fie ~i numai prin numele pe care nprirneste copilul este plasat deja fn poziia de referent al istoriei pe care

56 Este vocabularul teoriei sistemelor de exemplu Ph Nemo loc ci sa nu reprezentllm societatea ca un sistem in sensuI ciberneticii Acest sistem este 0 relea de comunicalii cu dilerile noduri in care comunicarea converge ~i de unde ea este redistribuitll ()

57 lata un exemplu dat de J-PGarnier tip Gil 93 Centrul de informare asupra inovaliei sociale condus de H Dougier Ii F Bloch-Laine are rolul de a recenza analiza ~i diluza intormalil d~spre noile expellenle ale vielii cotidiene (educalie sanstate juslilie aelivltati cullurale urbanism Iii arhitectura etc) Aceasta bancil de date despre prllrtlcile alternative i~i ofera serviciile organelor de stat insarcinale sa vegheze ca societatea civili sa ramina 0 societate civilizatll Comisanatul Planului Secretariatul cu acliunea sociala DATAA etc

37

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

o povestesc cei din jurul sau58 ~i In raport cu care va trebui sa evolueze mai tlrziu Sau ~i mai silnplu problema legaturii sociale ca problema este un joc de limbaj cel al interogatiei care Ii pozqloneaza imediat pe cel care 0 pune pe cel caruia i se adreseaza ~i pe referentul supus interogatiei aceasta problema constituie deja legatura soclata

Iii Pe de alta parte intr-o societate in care componenta cornuntcationata devine pe zi ce trece tot rnai evidenta conshycomitent ca realitate ~i ca problema59 este neindoielnic faptul

ill ca aspectul Iingvistic capata 0 noua importanta pe care ar fi superficial sa 0 reducem la alternativa trad~ionala manipulare

111111 verbala sau transmitere unsaterata a mesajllilli pe de 0 parteIII I libera expresie sau dialog pe de alta parte 11 1 Inca un cuvint la acest ultim punct A descrie 0 asemenea

problema in termeni de teoria cornunicarii Insearnna a uita dOLJaII il ll lucruri mesajele au forme ~i efecte total diferite In functle de IIIIIIIIIIII tipul lor denotative prescriptive evaluative performative etc E

III I clar ca nu actloneaza door in masura in care comunica inforshybull I1 I

1 matla A Ie reduce la aceasta functie inseammna a adopta 0 i1 perspectlva care privilegiaza pe nedrept punctul de vedere al

sistemului ~i unicul sau interes Cacl desigur masina clbernetlca este cea care tuncponeaza cu tntormatte dar

scopurile care is-au fixat in timpul proqramaru cum ar fi I maximizarea pertorrnantelor de pilda depind de enunturiIII

I

prescriptive ~i evaluative pe care ea nu Ie va corecta in timpul illlII1 functionarli Dar cum sa qarantarn ca maximizarea pertershyI mantelor constituie intotdeauna cel mai bun scop pentru sisshy

II temu social Atomii care Ii alcatuiesc materia sint in orice caz II middot1 IIIIII competenp in raport cu aceste enunturi ~i mai ales cu aceasta II I problema I IIIII Pe de alta parte teoria lnformatiel in versiunea sa

cibernetica triviala omite un aspect decisiv subliniat deja ~i1 IiI1

anume aspectul agonistic Atomii sint p1asati in noduri de relatli pragmatice dar ei sint ~i deptasati de catre mesajele care ii11

II~ 1

III I 1 1

58 S Freud a pus in mod special accentul pe aceasta forma de I predestinare Vezi Marthe Robert Roman des origines ori9in6 du roman

Grasset 1972 (in Iimba rornina Romanulincepulurior ~ncepulurierafTanului ill i Trad Paula-Voica Dohotaru Ed Univers 1983 - NT)

59 Vezi opera lui M Serres mai ales Hermes vol I-IV Minuit III i 1969-1977

III

38

I~II

i

amptribat intr-o miscare continua Fiecare partener de Iimbaj estetinta unei rnutari care iI provoaca 0 deplasare 0 alterare de orice fel ar fi ele ~i aceasta nu numai in calitate de destinatar ~i de referent cl ~i ca destinator Aceste rnutarr nu pot sA nu dea

8~tere unor contrarnutari or toata lumea ~tie din experienta cA acestea din urrna nu sint bune daca nu reprezlnta decit 0

relatie Cacl ele nu sint atunci decit efecte programate in strategia adversarului pe care 0 desavirsesc mergind tocmai inpotriva unei modificari a raportului dintre fortele respective De aici intentia de a agrava ~i chiar de ~ dezorienta deplasarea cu scopul de a face 0 mutare (un nou enunt) care sa fie nsasteptata

Ceea ce este necesar pentru a intelege in acest mod raporturile sociale la orice scara Ie-am aborda nu este numai 0 teorie a cornunicaru ci ~i 0 teorie a jocurilor care include agonistica printre presupoz~ii1e sale Este usor de ghicit atunci ci in acest contex modalitatea ceruta nu mai consta in simpla inovare Vom gasi la mai multi sociologi din aeneratia 60contamporana idei care sustin 0 asemenea abordare fara a mai vorbi de lingvi~ti sau de filosofii limbajului

Aceasta atomizare a socialului in r~ele suple de jocuri de Iimbaj poate parea inadecvata pentru 0 realitate moderns rsprezentaja mai deqraba ca fiind blocata de artroza birocratica61 Se va invoca eel putin argumentul importantei institutiilor care impun limite jocurilor ~i deci impiedici invenshytivitatea partenerilor in materie de rnutari Aceasta nu credem ca provoaca dificultali prea marl

In folosirea obi~nuita a discursului intr-o discutie dintre doi prieteni de exemplu intertocutorii folosesc toate mijloacele pe care Ie au la dispoz~ie schimblnd jocul de la un enunt la altul intemgatia rugamintea asertiunea povestea sint Iansate

60 De exernplu E GoHman TIePresenldllOn of Self in Every day Lile Edinburgh U of Edinburgh P 1956 trad tr Accardo La mise en scene de la vieouotkiienne (1La presenlalion de SOl) Minuit 1973 A W Gouldner op cit cap 10 ATouraine La voix ele regard Seuil 1978 id et aI LINa elldianle Seuil 1976 M Calion Sociologie des techniques Pandore 2 (februarie 1979) 28-32 PWatzlawick et aI up cil

61 Vezi mai sus nota 41 Tema birocratizarii generale ca destin al societatilor modeme este dezloltata mai 1ntii de B RizziLabureducratisalion dumonde Paris 1939

it

39

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

tatmes-balrnes in lupta Acestei lupte nu-i Iipsesc regulile62

numai caele autorlzeaza 9i lncursjeaza cea mai mare flexibilitate a enunturilor

6r din acest punct de vedere 0 institutie difera intotdeauna de 0 discutie prin aceea ca eu impune constrinqeri suplimentare pentru ca enunturne sa poaia fi admise in interiorul sau Asemenea constrfngeri opereaza ca veritabile filtre asupra capacitatllor discursului ele fntrerup conexiuni posibile n retelele de comunicare exista lucruri care nu trebuie spuse In acetas timp ele privilegiaza anumite c1ase de enunturi citeodata una singura a carer predominanta caracterizeaza discursul institutiei exista lucruri care trebuie spuse 9i moduri anume de a Ie spune Astfel enunturile de comanda fn armata de ruqaciune fn biserici de denotare in scoll de narare in tarnille de interogare In filosofie de perforrnativitate In fntreprinderi Birocratizarea este limita extrema a acestei tendinte

I

Totusl 0 asemenea ipoteza despre institutie este inca prea putemlca ea pleaca de la 0 prespectiva obiectlvanta l1i reificanta a ceea ce este instituit Astaz] not stirn ca Iimita pe care lnstitutia 0 pune potenuahnul de rnutar din limbaj nu este niciodata stabilita (nici cfnd pare a fi asa in mod formaI63) Ea fnsal1i este mai curind rezultatul provizoritt i miza strategiilor de Iimbaj elaborate in interiorul 9i fn afara instituliei Exemple Jocul de experimentare asupra Iimbii (poetica) f9i are locul Intr-o universitate Se pot spune povesti la Consiliul de mlnistri Se pot face revendicarl fntr-o cazarrna Raspunsurile sfnt clare da daca universitatea deschide ateliere de creatie da daca supeshyriorii accepts sa negocieze cu soldatii Alitel spus da daca limitele vechii institutii sint deplasate64~ Reciproc se va spune

I

62 Vezi H P Grice Logic and Conversation in PCole amp JJMorgan ed Speech Acts III Syntax and Semantics NY Academic P 1975 59-82

63 Pentru 0 abordare fenomenologica a problemei vezi In M Mershyleau-Ponty (CI Lefort ed) Resumes de cams Gallimard 1968 cursul din anul 1954-1955 Pentru 0 abordare psihosocioloqtca R Loureau Lanalyse in stnutionneite Minuit 1970

64 M Calion lac cit 30 Sociologica este miscarea prin care actorii constituie si instituie diferente frontiere Intre ceea ce este social si ceea ce nu este ceea ce este tehnic ~i ceea ce nu estE ceea ell este imaglnar i ceea ce este real trasarea acestor frontiere este 0 miza si nici un consens cu excePlia cazului unei dominalii totale nu este realizahl A se compara cu ceea ce A Touraine numete sociologie permanenra La voxeloregardloc cil

ca ele nu se stabuizeaza dedi in rnasura in care inceteaza de a fi 0 miza

~r In acest spirit se cuvine credem sa abordam institutiile

f contemporane ale cunoasteril

6 PRAGMATICA CUNOA$TERII NARATIVE

Acceptaril neconditionate a unei conceptii instrumentale a cunoasteril fn societatile cele mai dezvoltate i-arn adus mai inainte (secnunea 1) doua obiectii Cunoasterea nu este l1tiinta mai ales in forma sa conternporana In aceasta forma departe de a putea oculta problema legitimitalii sale ea a pune oirnpotnva In toata amploarea epistemologica dar l1i socioshypolitlca Sa pricepem mai intii natura cunoasterii naratlve acest examen va permite prin comparatie sa discernern mai bine cel

I

pulin anumite caracteristici ale formei pe care 0 ia cunoasterea 9tiintifica in societatea conternporana el ne va ajuta de asemenea sa inlelegem cum se pune astazi ~i cum nu se pune problema legitimitatii

Faptul de a cunoaste (Ie savoi) in general nu se reduce nici la 9tiinta (science) si nici la cunoasterea (connaissance) inteleasa ca ansamblul enunturitor denonnd sau descriind obiecte65 cu excluderea tuturor celortalte enunturi si suscepshytibile de a fi declarate adevarate sau false Stiinta ar fi un ansamblu at cunoasterf (connaissance) Alc~tuit1 ~i ea din enunturi denotative stiinta ar impune doua conditii suplimen~ tare acceptabilitatf tor obiectele la care se refera sa fie accesibile recursiv deci In conditii de observare explicite si In al doilea rind sa se poata decide daca fiecare din aceste enunturi apartine sau

I I

65 Aristotel circumscric viguros omectut cunoasteni detinind ceea ce el numsste apopnanticele Orice expresie este sernnificativa dar nu toate expresiile sint apophantice sint apopnantice natural numai acelea in care se intilnesc adevarul sau falsitatea Dar adevarul si falsitatea nu se Intilnesc In arice expresie de exemplu rugsmintea este 0 exprimare dar ea nu este nici adevarata nici falsa (PimlltJrmeneias 4 17a) (traducere in limba romina dupa A Dumitriu Isorialoglci p 154 Ed Didacticai Pedagogica Bucureti 1975

41

~

40

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

nu limbajului considerat pertinent de catre expe1i66 Dar prin termenul de cunoastere (savoir) nu se Intelege

numai un ansamblu de enunturi denotative In ea intra li idei legate de stiinta-de-a-face (savoir-faire) de stiinta-de-a-trat (savoir-vive) de ltiinta-de-a-asculta (savoir~ecouter) etc Este vorba In acest caz de 0 cornpeterua care depaseste determinarea ~i aplicarea doar a criteriului adevarului ~i care se extinde asupra criteriilor de eticienta (calificare tehruca) de justitie ~isau de fericire (intelepcilme enca) de frumusete sonora crornatlca (sensibilitate auditiva vizuala) etc Astlel Inteleasa cunoasterea (savoir) este ceea ce face capabil pe cineva sa profeseze bune enunturi denotative dar ~i bune enunturi prescriptive bune enunturi evaluative Ea nu consta intr-o cornpetenta referitoare la un anumit tip de enunturi de exemplu cognitive cu excluderea celorlalte Ea permite dirnpotriva realizarea de bune performante In raport cu mai multe obiecte de discurs care trebuie cunoscute decise evaluate sau transformate De aici rezulta una din principalele sale trasatun ea coincide cu 0 formare extinsa a comshypetentelor este forma unica incarnata intr-un subiect compus din diferite tipuri de cornpetenta specifice lui

o alta caracteristlca cetrebuie subnniata este afinitatea unei asemenea cunoasteri (savoir) cu traditia Intr-adevar ce este un bun enunt prescriptiv sau evaluativ ce este 0 buna pertorrnanta denotativa sau tehnica $i unele ~i altele sint conshysiderate bune pentru ca sint conforme cu criteriile pertinente (respectiv de just~ie de trurnusete de adevar ~i de eticienta) admise in mediul format din interlocutorii cunoscatorutur Primii filosofi67 au numit opinie acest mod de legitimare a enunturilor Consensul care permite sa se circumscrie 0 asernenea cunoastere ~i sa se taca 0 descriminare intre cel care stie ~i cel care nu ~tie (stramul copilul) este ceea ce constituie cuttura unui

66 Vezi K Popper Logik det Forschu9 Viena Springer 1935 trad trThyssen Rutten amp Devaux La ogiql1e de Id dec()lIverlestietlliille Payot 1973 id Normal Science and its Dangers in I Lakatos amp A Musgrave edCriticismand the Growthoflltnowledge Cambridge (G 8) UP 1970

67 Vezi Jean 8eaufret Le poeme de Parmlmide PUF 1955

68 popor Aceasta incercare de definire a cunoastern ca formare li

cultura se Interneiaza pe descriptii etnologice69 Dar 0

antropologie ~i 0 literature aplecate spre studiul societatllor cu dezvoltare rapida vor descoperi persistenta unei asemenea

70 incercari eel putin in anumite sectoare Ideea lnsasi de dezvolshytare presupuna orizontui unei nedezvoltari in care diversele competente sint presupuse ca fiind cuprinse in unitatea unei traditii si nu se disociaza in cauncan ce fac obiectul unor inovatii dezbateri ~i examene specifice Aceasta opozitie nu 0 implicain mod necesar pe cea a unei scnimbarl de natura In starea cunoasterii la primitivi si la civilizati71 ea fiind cornpatlbita cu teza identitatii formaledintre gindirea salbatica ~i gindirea ~tiintifica72 ~i chiar cu teza aparent contrara celei precedente a supertorltatf cunoasterii traditionale tata de dispersia

) bull 73 contemporana a competentelor

Se poate spune ca totj observatorii indiferent de scenariul pe care fl propun pentru a drarnatlza ~i a intelege distanta dintre starea traditionala a cunoasterf ~i starea ei In epoca ~tiintelor

sint de acord in privlnta unui fapt ~i anume in privinta preeminentei forme narative in formularea cunoasterii tradlttonate Unii trateaza aceasta forma pentru ea insasi ~dtii 0

trateaza din perspectiva operatorilor structurali care 0 cornpun diacronic ~i care constituie dupa ei cunoasterea propriu-zisa

68 Tn sensul de Biclung (In enqleza ClIWlt) asa cum a lost acest termen acreditat de cutturalism Terrnenul este prerornantic ~I romantic ct Volksgeist la Hegel

69 Vezi scoala culturausta americana C Du Bois A Kardiner R Linton M Mead

70 Vezi cercetarea tolcloruhn european incepind eu sfirsitul secotului al XVIII-lea in raport cu romantismul studiile tratilor Grimm ale lui Vuk Karadic (asupra povestirilor populare sirbesti] etc

71 Aeeasta era sintetic teza lui L leviBrulu La IIIlt1lilo pnnuuvraquo A1can 1922

72 CI Levi-Strauss La penneraquo SWIViHlt) Plun 1962 (in urnba romina Gindireasalbalica Totemismuuui trad I Pecher bJ Stiintitica 1970 - NT)

73 R Jaulin La paix blilflCltJ Seuil 1970 74 VI Propp Morphology 01 the Folktale trrttlffllt1tiCJnlt11 JorrfiJl

Linguistics 244 (octornbrie 1958) trad Ir M DeHlda Todoroll amp Kahn Morphoogieduconle Paris Seuil 1970

43

4

42

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

anata in joc75 iar altii in sfirstt ofera acestei probleme 0 intershypretare econornlca in sens freudian76 Pe noi nu ne intereseaza insa aiel decit forma narativa Povestirea este forma prin exshycelenta a acestei cunoasterl in mai multe sensuri

Mai intii aceste istorii populate povestesc ele insele ceea IIIIII ce se poate numi forman (Bildungen) pozitive sau negative1

adica succesele sau esecunle care incununeaza Incercarue eroilor succese sau esecuri care sau i~i transmit legitimitatea lor institutiilor societatii (functia miturilor) sau reprezinta modele pozitive sau negative (eroi fericiti sau nefericiti) de integrare in institutiile stabilite (Iegende povestl) Aceste povestiri permit deci pe de 0 parte sa se detineasca criteriile de competenta caresint proprii societatf unde ele se povestesc iar pe de alta parte sa se evalueze datorita acestor criterii performantele care se realizeaza sau care se pot realiza in cadrul ei

In al doilea rind forma narativa spre deosebire de torrnete dezvoltate ale discursului cunoasterll admite in ea 0 pluralitate de jocuri de limbaj asttel in povestire i~i gasesc foe cu u~urinta enunturi denotative purtind asupra a ce sint de exemplu cerul anotimpurile flora fauna enunturi deontice prescriind ceea ce trebuie facut in raport cu acesti referenti sau in diverse situatii de inrudire de diterenta de sex in relatiile cu copiii cu vecinii cu strainii etc enunturi interogative care sint implicate de exemplu in situatii de provocare (a raspunde la 0 intrebare a alege un element dintr-un lot) enunturi evaluative etc Comshypetentele ale carer criterii Ie creeaza sau Ie apnea se cornbina deci intr-o tesatura deasa cea a povestirii si se ordoneaza intr-o perspectiva de ansamblu care caracrerizeaza acest tip de cunoastere

Vom examina putin mai detaliat 0 a treia proprietate reiativa la transmiterea acestor povestiri Nararea lor se supune eel mai adesea unor reguli care Ie tixeaza pragmatica Asta nu insearnna ca printr-o asemenea instituire societatea atribuie rolul

75 CI levi-Strauss La structure des rnythes (1955) in AnlilropoluJ1e structureie Pion 1958 (In Iimba romina AnlfOpologld slwclurala trad I Pecher Ed Potmca 1978 -NT) La structure et la forme Reflexions surunouvragede Vladimir Propp Cetuers de llnstitut de science tJcunumique appliquee 99 serie M 7(martle 1960)

76 Geza Roheim PsycfJOanalysls dndAnlilrupoiuyy NY 1950 trad 111jl frPsychanalyse el anlhrup9 Paris 1967

de narator unei anume categorii de virsta de sex de grup familial sau profesional Avem in vedere mai degraba 0 praqrnatlca a povestirilor populare care Ie este am ~utea spune intrinseca De exemplu un povestitor cashinahua 7 i~i incepe intotdeauna relatarea printr-o formula flxa lata istoria tut asa cum am auzit-o eu mereu Eu 0 sa v-o povestesc la rinduf meu ascultashytl-o lar incheierea se face printr-o alta formula la fel de Invariabila Aici se stirseste tstorta lui Cel care v-a povestit-o este numele cashinahua iar laalbi numele spaniel sau portughez78

o analiza sumara a acestei duble instructiuni pragmatice evidentiaza urrnatorul tapt naratorul nu pretinde ca dobindests competenta de a povesti istoria decil daca a ascultat-o mai inainte Auditorul actual ascultind-o este investit in mod potential cu aceeasl autoritate Povestea este dectarata a fi fost sousa (chiar daca performanta narativa s-a bazat mult pe inshyventi e) ~i spusa dintotdeauna eroul sau care este un cashinahua a fost deci ~i el ascuitatorul ~i poate naratorul acetelasl povestiri Datorita acestei similitudini de condit ie naratorul actual poate fi el insU~i eroul unei povestiri cum a fost Stramo~ul EI esre lntr-adevar in mod necesar un asemenea erou de vreme ce poarta un nurne declinat la sfir~itul naratlunf sale care l-a fost atribuit In conformitate cu povestirea canonlca ce legitimeaza distribuirea cashunahua a patronimelor

Regula pragmatica uustrata in acest exemplu nu este79evident general valabila Dar ea turnizeaza indiciul unei

proprietatl indeooste recunoscute a cunoasterf tradittonale posturile narative (destinator destinatar eroi) sint asttel disshytribuite incil dreptul de a ocupa unul din ete eel al destinatorului se intemeiaza pe dublul tapt de a-I fi ocupat pe cetatalt cel al destinatarului i de a fi fost prin numele purtat deja povestit de catre 0 povestire adica plasat In pozitia de referent diegetic al

77 Andre M dAns Le dil des vuus hommes 1018 1978 78 Ibid 7 79 Am retinut acest exemplu datouta elichetei pragmatice care

inv81uie transmiterea povesljulor ~i despre care antropologul ne informeaza eu grija Vezi P Claslres La grand Parler Mylhes el chanIs sacres des Indiens Guarani Seuil 1974

11 44

J45

~ t i

il

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

altor ocurente narative80 Cunoasterea pe care 0 vehiculeaza aceste naratiuni departe de a se atasa doar functiilor de enuntare deterrnina astfel in acelasl timp ceea ce trebuie sa spui pentru a fi Inteles ceea ce trebuie sa asculti pentru a putea vorbi ~i ceea ce trebuie sa interpretezi (pe scena realitatii diegetice) pentru a putea face obiectul unei povestiri

Actele de limbaj81 pertinente pentru aceasta cunoastere nu sint deci efectuate numai de catre locutor ci ~i de catre interlocutor ~i chiar de catre tertul despre care se vorbeste Cunoasterea care rezuita dintr-un asemenea dispozitiv poate sa para compacta In opozitie cu cea pe care noi 0 numim dezvottata Ea arata clar d trad~ia povestitorilor este in acelasl timp li cea a criteriilor care definesc 0 tripla competenta ~tiintashyde-a-spune ltiinta-de-a-asculta ~tiinta-de-a-face prin care se realizeaza raporturile cornunitatf cu ea insa~i ~i cu mediul sau lnconiurator Ceea ce se transmite odata cu povestirile este grupul de reguli pragmatice care constituie legatura sociala

Ar merita sa fie examinat indeaproape li un al patrulea aspect al acestei cunoasterl narative este yorba de lncidenta sa asupra timpului Forma narativa se supune unui ritm ea este sinteza dintre 0 rnasura care imparte timpul in perioade regulate ~i un accent care rnoditica lungimea sau amplitudinea unor asttet de perioade82 Aceasta proprietate vibratorie li muzicala devine evidenta in recitarea rituala a anumitor povestiri cashinahua transmise in conditii initiatice intr-o forma absolut fixa si lntr-un Iimbaj obscur datorita dereglarilor lexicale ~i sintactice care i se apnea ele sint cintate in interminabile melopee83 Stranie cunoastere se va spune care nu se lasa inteleasa nici rnacar de tinerii carora Ii se adreseaza

Este totusi 0 cunoastere cit se poate de cornuna cea a nurnaratorilor ala-bala ale copiilor cea pe care muzicile repetishytive au incercat in zilele noastre sa 0 reqassasca sau cel pUin

80 Pentru 0 naratologie care face sa intervina dimensiunea praqmatica vezi G Genette Figures J1J Seuil 1972 (in Iimba romina Figuri trad Angela Ion li lnna Mavrodin Ed Univers Bucuresti 1978 - NT)

81 Cf nota 34 82 Raportul metruaccent care face li destace ritmul este In centrul

reflectiei hegeliene asupra speculatiei Vezi Fellomtlgld spititului PrefJd IV

83 Aceste intorrnatn Ie datorarn amabilitatu lUi A M dAns pentru care Ii mu1lumim

sa 0 abordeze Ea prezinta 0 proprietate surprlnzatoare cu cit rnasura domina accentul In ocurentele sonore vorbite sau nu timpul inceteaza de a fi suportul memorarn ~i devine 0 bataie imernorlala care in absenta diferentelar remarcabile dintre perioade interzice memorarea lor ~( Ie destlneaza uitarii84 Cercetfnd forma dictoanelor a proverbelor a maximelor asernanatoare unor mici fragmente de pavestiri posibile sau motivele vechilor povestiri care continua sa circule inca la anumite etaje ale edlflciulut social contemparan se va recunoaste in prozodla sa marca acestei stranii ternporanzarl care Incalca regula de aur a cunoasterii naastre sa nu uitL

Or trebuie sa existe 0 conqruenta fntre aceasta functie letala a cunoasterf narative pe de a parte ~i functiile de tormare a criteriilor de unificare a competeruelor ~i de reglare sociala pe de alta functii pe care Ie-am amintit mai sus Pentru a simplifica se poate presupune ca 0 coiectivitata care face din povestire forma-cheie a carnpetentei nu are nevoie contrar oricarei asteptan sa-~i aminteasca de trecutul sau Ea gase~te materia legaturii sale sociale nu numai in sernnificatia povestirilar pe care Ie nareaza dar ~i in actul recitarii lor Referinta pavesshytirilor poate sa para ca apartine timpului trecut fn realitate fnsa ea este Intotdeauna conternporana cu actul povestirii

Actul prezent este cel care deruleaza de fiecare data temporalitatea etemera ce se intinde intre Am auzit spunindu-ss ~i 0 sa auz~i Important in pratocalurile pragmatice din acest tip de naratiune este ca ele marcheaza indentitatea de principiu dintre toate ocurentele povestirii Este posibil ca acest lucru sa nu fie adevarat cum se ~i intimpla adesea dar din aceasta cauza nu trebuie sa se ascunda cit umor li clla tearna exista in respectul tata de a asemenea eticheta Oricum cadentei metrice a ocurentolor povestirii se acorda importarna ~i mi diferentei de accent a fiecarei pertormante Dar astfel aceasta temporalitate

84 Vezl analizele lui D Charles La lemps de la lIoix Delarge 1978 li ale lui Dominique Avron LappareilmLJsica 1018 1978

j 46

47

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

poate i numita evanescenta si in acetast timp imemoriala85

In sffr]it la fel cum ea nu are nevoie sa-si aminteasca de trecutul sau 0 cultura care acorda prioritate formei narative nu mai are nevoie fara indoiala nici de proceduri spectate pentru a-si legitima povestirile Ne imaqinarn cu greutate cum izoleaza ea instanta naratoare a celorlalti pentru a j acorda un privilegiu In praqmanca povestirilor apoi cum se mteroqheaza eaasupra dreptului pe care naratorul rupt asttel de ascultator ]i de dieqeza t-ar avea de a povesti ceea ce el povestesta 9i in sfirsit cum fntreprinde ea analiza sau anarnneza propriei sale legitimitati 9i mai greu ne imaginam cum poate 0 asemenea cultura s~ atribuie unui subiect incomprehensibil al naratiunii automate asUpra povestirilor Acestea au prin ele fnsele 0

asemenea autoritate Poporul nu este intr-un sens decil eel care Ie actualizeaza si face acest lucru nu numai povestindu-Ie dar 9i ascultfndu-Ie ]i Iasindu-se povestit de catre ele adlca interpretfndu-Ie In institutiile sale deci sltuindu-se atit fn posshyturile de ascultator si de dlegeza cil 9i in cea de narator

Exista asUel 0 incomensurabilitate intre pragmatica narativa populara care este in fntregime Iigitimanta 9i acest joe de Iimbaj cunoscut de Occident care este problema legitimitatii sau mai exact legitimitatea ca referent al jocului interogativ Povestirile am vazut deterrnina criterii de competenta ]isau Ie jlustreaza aplicarea Ele definesc asttel ceea ce are dreptul de a fi spus 9i facut In cultura ]i dat fiind ca lac parte din aceasta se legitimeaza odata cu ea

7 PRAGMATICA CUNOA~TERII 9f l iN TIFICE

Sa Incercam sa caracterizarn fie ~i sumar pragmatica cunoasterii stiintifice asa cum reiese ea din conceptia c1asica a acestei cunOa9teri Se vor distinge astfel In cadul ei jocul cercetarii 5i eel al Invatamintuilli

85 Vezi Mircea Eliade Le yllle de fetef1d retuur Arciielypcs el rjpetilions Gallimard 1949 ~n Iimba romlna Mil )Iwllci reillodrCeri In

I

I volumul M Eliade - Esellri trad Maria Ivanescu SI Cezar Ivanescu Ed I ~tiinlifica Bucute~ti 1991NT)

Copernic deelara ca traiectoria p1anetelor este circulara86 Indiferent ca propozitia este adevara~ sau falsa ea comportl

I

un grup de tensiuni care sa exercita asupra fJec8ruia din posshyturile pragmatice pe care ea Ie pune in joe destlnator destinatar referent Aceste tensiuni sint tipurl de prescrlpii care regleaza acceptabilitatea enunlului ca enun ~tilnlific

Mai intii destinatorul este considerat ca spunind adevarul in legatura cu referentuf traiectoria p1anetelor Ce inseamna aceasta ca eI este considerat capabil pe de 0 parte sa aduca probe pentru ceea ce spune ~i pe de alta parte sa respinga orice enunl contrar sau contradictoriu despre acela~i referent

Apoi destinatarul este considerat ca putind sa-~i dea intr-un mod valabil acordul (sau sa-I refuze) enuntului pe care R

I

aude Aceasta implica faptul ca este eI fnsu~i un destinator potential deoarece atunci cind i~i va formula asantimentul sau dezacordul el va fi supus aceleia~i duble exigenle de a dovedi sau de a respinge ca secti destinatorul actual Se presupune deci ca virtual el poseda aceleasl calitati ca ~i ace 1 3 fiind egalullui Dar nu va putea deveni astfel decit atunci cind va vorbi ~i cind 0

va face in aceste conditii inainte el nu va putea fi numit l1tiutorA I

In al treilea rind referentul traiectoria p1anetelor de care vorbeste Copernic este considerat ca fiind exprimat de catre enunl intf-un mod conform cu ceea ce este Dar cum nu sa poate ~ti ce este eI decit prin enunturi de acela~i fel ca ~i eel al lui Copernic regUla de adecvare devine problematica ceea ce spun este adevarat pentru ca 0 dovedesc dar ce dovedeste ca dovada mea este adevarata

Solutia ~tiintifica a acestei dificultati consta in aplicarea unei dublereguli Prima este dialectica sau chiar retorica de tip judiciar87

este referent ceea ce se poate rnaterializa intr-o problt ceea ce poate aduce 0 dovada in dezbatere Ea nu este de tipul pot sa dovedesc pentru ca realitatea este a~ cum 0 descriu eu ci de tipul atila vreme cit pot sa dovedesc este permis sa se

86 Exemplul este imprumutat din Frege Uber Sinn und Bedentung (1892) trad eng I On Sense and Reference PhilQsophicalWritings OXford Blackwell 1960

87 Sr Latour La rhlltorique du discours scientifique Acres de la recherche en sciences socialas 13 (martie 1977)

-~

48 49~ u

j

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

creada ca realitatea este aea cum 0 descriu eu88 A doua regulA

este metafizlcA acela~1 referent nu poate furniza 0 p1uralitate de probe contradlctorii sau Inconsistente astfel spusDumnezeu nu ne inl8IAS9

AceastAdubiA regulA sustine ceea ce ~tiinta secoJulul XIX nurneste veriflcare iar cea a secOJulul XXfalsificare90 Ea permite situarea dezbaterii dintre parteneri destinator ~i destlnatar in orizontul consensului Nu once consens este un indiciu al adevArului dar se presupune ca adevArul unui enunt nu poate sA nu suseite eonsensul

Aceasta in ee priveste eercetarea Se poate observa ca ea consdera fnvAtAmintul drept complementul sAu necesar CAei ornul de ~tiint~ are nevoie de un destinatar care sA poata

A

fi la rindul sau un destinator adica un partener In caz contrar verificarea enuntului sAu este imposibilA datoritA lipsei unei dezbateri contradictorJl pe care neinnoirea competentelor va sfir~i prin a 0 face imposibiiA lar in aceasta dezbatere nu numai adevArul enuntului sau ci ~i propria sa competentA se aflAin joe caci competenta nu este niclodata dobinditA in totalitate ea depinde de faptul ca enuntul propus este sau nu este considerat ca demn de a fi discutat intr-o secventA de argumentAri ~i de respingeri intre egaJi Adewrul enuntului ~i competenta celui care nenuntA sint supuse deci asentimentului colectivitAiii celor egali in competentA Trebuie deci sAfie formati indivizi e9all din acest punct de vedere

Didactica asigurA aceasta reproducere Ea este diferitA de jocul dialectic al cercetArii Pe scurt prima sa presupoz~ie este ca destinatarul studentul nu ~tie ceea ce itie destinatorul tocmai din acest motiv el are ceva de invAtat A doua presupozitie a sa este ca e1 studentul poate invAta iipoote deveni un ex~rt

88 G Bachelard Le nouvel esprit sciantifique PUF 1934 (in limba romin Noul spirit lftiinific in vol G Bachelard - Dialectica spiritului ~tiintific modern vol 1 trad Vasile Tonoiu Ed ltiintifici lfi Enciclopedicfl Bucurefti 1986 - NT)

89 Descartes Meditations metaphysiques 1641 Meditation IV 90 Vezi de exemplu K Hempel Philosophy 01 Natural Science

Englewood Cliffs (NJ) Prentice Hall 1966 trad fro Saint-Sernin Elements diJpistemoogie Armand Colin 1972

91 avlhd aceeasl competentA ca ~i rnaestrul slu Aceasta dubiA exigentA 0 presupune ~ a treia ~I anume cA existA enunuri in eazul CArora schimbul de argumente ~i admlnistrarea de probe care a1catuiesc pragmatica cercetArii sint considerate ca fiind suficiente putind fi astfel transmise ca atare cu titlul de adevAruri indiscutabile in procesul de fnvAtAmint

A1tfel spus predai ceea ce ~tii acesta este expertul Dar pe mAsurA ce studentul (destinatarul didacticii) iii spore~te competenta expertul npoate i1lpArtAii ii ceea ce nu ~ie dar

cautA sa afle (cel putin dacA expertul este ~I un cercetAtor) Stuclentul este astfel (ntrodus in dialectica cercetAtorilor adicA in jocul formArii cunoa~terii itiintifice

Daca se cornpara aceas~ pragmatlca ~i cea a cunoiterii narative se pot desprinde urmAtoarele proprietAti

1 Cunoo~terea itiintificA pretinde izoJarea unui [oc de IImbaj denotativul ~i excluderea celoJ1alte Criteriul de accepshytabilitate al unui enunt este valoarea sa de adevAr 5e pot intOni desigur ii alte c1ase de enuuri cum sint interogatia (Cum se explicA faptul ca 1) ii prescriptia (Fie 0 serie iinitA de eleshymente ) dar ele nu sint dedi nlite adaosuri in argumentaia dialecticAbaceasta trebuie sa ajungA in cele din urmA la un enunt denotativ-2 Eitibull decl savant (in acest sens) daca pot i sA formulezi un enun adsvarat despre un referent ~i un om de litiintA daca poti sAformulezi enunturi verificabile sau falsificabile despre referenti accesibili expeflilor

2 AceastA cunoa~tere se vede astfel izoiatA de celelalte jocuri de Iimbaj a caror combinatie formeaza legAtura socialA Ea nu mai constituie in cadrul acesteia 0 componentA imediatA I impArtA~itA al1a cum este cunoaiterea narativA ci una indirectA ~i pentru ca in societAtile moderne jocurile de limbaj se regrupeazA sub formA de institutii animate de parteneri cali~icati profesioni~tii Relatia dintre cunoa~tere ii societate (adicA ~msamblul partenerilor in agonistica generaiA in masura

91 Nu putem aborda aici dificultatile pe care Ie ridicl aceastl dubll preaupozitie Vezi Vincent Descombes Linconscientmalgr8lui Minuit 1977

92 Aceasta observatie mascheazll 0 dificultate importanti care soar manifesta lfi in cazul examinlrii naratiunii dificultate care privefte distincia intre jocuri de limbaj fi genuri de discurs Nu 0 vom 6tudia insl aicL

51 50

j

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

bull bull

fncare ei nu sfnt profesloni~i ai ~tiintei) se exteriorizeaz~ 0 nou~ problemA apare cea a raportului dintre Institutia ~tiintlfi~ ~ societate Poate sA fta rezolvat~ aceasta probielTlA de ~tre didactic4 pomind de exemplu de la aceasta presupozitie ~

i~l~ I orice atom social peats dobfndi competenta ~tiintific~ bull

3 In cadrul jocului cercet~rii competenta este obligatorie nurnai pentru postul de destinator Nu eXista 0 competent~ specific~ pentru destinatar (ea nu este necesara declt tn didacti~ studentul trebuie sA fie inteligent) Tot asa cum nu existA competent~ nici in cazul referentului Chiar daca este Yorba de ~tiintele umane referentul reprezentat atunci de un anumit aspect a comportamentulul uman este plasat in principiu intr-un raport de exterioritate faf~ de partenerii dialecticli ~tiintifice Aici nu trebuie sa fii ca in cunoa~terea narativA ceea ce aceasta presupune cA e~tl

4 Un enunt ~tiintific nu se valideazA in nici un fel prin simplul tapt ~ este formulat Nici macar in domeniul Pedagogiei eI nu este studiat decft in rnasura in care poate fi imediat verificat prin argumentare ~i probe In sine e nu se aM niciodat~ la ad~post de 0 posibil~ falsificare9

3 In acest fel eunoo~terea acumulata in enunturi acceptate anterior poate sa fie oricfnd recuperat~ In sehimb oriee nou enuntoaca este in contradictie cu un enunt deja admis despre aeela~i referent nu va putea fi aeceptat ca valid decft daca respinge enuntul precedent prin argumente ~i probe

5 Jocul ~tiilei implica deci 0 temporalitate diacroni~ adi~ 0 memorie ~i un proiect Destinatoruf actual al unui enul ~tiintjfie este considerat ca avind cuno~tint~ de enunturile anterioore cu privjre la referentul sau (bibliografia) ~i nu propune un enunt despre acela~i subiect decft dacii el difer~ de cele precectente Ceea ce s-a numit laccentu fie~rei performante

~I1middot este privHegiat aici in raport cu m~sura ~i odat~ cu el este III

privilegiat~ ~i functia polemic~ a acestui joc 0 asemenea diacronie presupuntnd stocarea in memorie ~i cAutarea noUlui configureazA in principiu un proces cumulativ Ritmulacestuia

93 in sensul indicat mai sus la nota 90

~~ care consta in raportul dintre accent ~i masur~ este variabi94~1~ Aceste propriet~ti sint cunoscute Ele merita sA fie totu~i

amintite din dou~ motive Mai intii punerea in paralel a ~tijntei - ~-~

cu cunoasterea non~tiintifica (narativ~) lasa sA se inteleag~ sau sa se Mnuiasca cel putin c~ existenta celei dintii nu are mai mul~ necesitate decil eXistenta celeide a doua dar nici mai puti~ Amindou~ sint alcatuhe din ansambluri de enunturi acestea sint m~ri facute de jucatori in limita regulilor generale aceste reguli sint specifice fiecarei cunoasteri iar mutarile apreciate ca bune intr-un joe ~i in cel~lat nu pot fi de acelasi tip decft in mod accidental

Nu putem deci aprecia existenta ~i valoarea cunoasterf narative plecind de la cea ~tiintifid ~i nici invers criteriile pertinente nu sint identice in cale doua cazuri Ar fi suficient la limita sa ne mlnunam de aceasta varietatea speciilor discursive asa cum ne rninunarn de cea a speciilor vegetae sau animale A deplinge pierderea sensului in postmodernitate inseamna a regreta c~ cunoasterea nu mal este in primul rind narativa Aceasta e lnconsecventa 0 alta la fel de irnportanta consta in lntentla de a deriva saucrea (prin operatori cum sint dezvoltarea etc) cunoasterea ~tiinjfic~ plecind de la cunoasterea narativa ca ~i cum aceasta din urma ar conine-o pe prima in stare emononara

Totusi asemeni speciilor vii speciile de Iimbaj Intretin raporturi unele cu anele specii care sint departe de a fi arshyrnonioase Oelalat motiv care poate sa justifice reamintirea surnara a proprietatilor jocului de Iimbaj al ~tiintei este legat tocmai de raportul s8U cu cunoasterea narativa Am spus c~

ultima nu valorizeaza problema propriei sale legaturi ea se acrediteaz~ de la sine prin pragmatica transmiterii sale fara a recurge la argumentare ~i la administrarea de probe De aceea ea adaug~ incomprehesiunii sale fa~ de problemele discursushylui ~tiintifjc ~i 0 anumit~ toleran~ cu priviremiddot la acesta ea n consider~ In primul rind ca pe 0 varietate in familia culturilor

94 Th Kuhn The Structure of Scientific Revolutions Chicago UP 1962 trad fr LaslTuclure des revotuntions scientifiques Flammarion 1972 ~n

Iimba rominA SlTuctura revolufiilor ~tiinifice trad Mireea Flonta Ed ~tiintifica

~i Enciclopedica Bucure~ti t976 Nr)

52

J53

)~ j

~

I

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

I

narative95 Reciproca nu este adevarata Omul de ~tiinta i~i pune

problema validitatii enunturilor narative si constata ca (Ie nu sfnt 96niclodata supuse argumefltarii ~i probei Elle incadreaza intr-o

alta mentalitate salbatica primitiva subdezvoltata lnapoiata alienata constituna din opinii obiceuri autoritate prejudecAti

1I11 ignorante ideologii Povestirile sint fabule mituri legende bune pentru temei ~i copii fn cel mai bun caz se va incerca sa se risipeasca acest obscurantism prin civilizare educatie dezvolshytare

Aceasta relatie inegala este un efect intrinsec al regulilor specifice fiecarui joc Se cunosc toarte bine manifestarile ei Este

intreaga istorie a imperialismulul cultural de la inceputurile Ocshycidentului pina azi De aceea sa impune sa-i cunoastem coopnushytul care 11 distinge de toats celelalte ~i care este guvernat de exigenta legitimarii

8 FUNCTIA NARATIVA~ LEGITIMAREA CUNOA~TERIIII Aceasta problema a legitlmarii nu mai este considerata

astazl ca 0 s1abiciunein jocul de Iimbaj al ~tilntei Ar fi rnai corect sa spunem ca este ea insa~i legitimata ca problema mai precis ca resort euristic Dar acest mod de a b trata prin rasturnare este recent inainte de a ajunge aici (adica la ceea ce unii numesc pozitivism) cunoasterea ~tiintifica a cautat alte solut ii Trebuie spus ca multa vreme acestea nu au putut sa evite recursul la proceduri care tin in mod manifest sau nu de cunoasterea narativa

95 Cf atitudinea copiilor in timpul primelor cursuri de stiinte sau modul in care aborigenii interpreteazA explicatiile etnologilor (vezi LevishyStrauss Lapenseesauvageoc cit capitolul I La science du concret) (vezi de asemenea in limba rominA Gindirea silbaticll Totemismul azi loc cit shyNT)

96 In acela~i sens ii spune lli Metraux lui Clastres Pentru a putea studia 0 societate primitivA este nevoie ca ea sA se fi degradat putin Este nevoie intr-adevAr ca inlormatorul indigen sA 0 poatA examina cu ochiul unui etinol09 punindu-~i problema lunct ionaril institut iilor sale ~i deci a legitimitAtii lor Reflectlnd la e~cu sau in cazul tribului Ache Clastres conchide $i astfel automat cei din tribul Ache aceeptau darurile pe care nu Ie C9ruserA reluzau incerclrile de dialog pentru ca erau destul de puternici pentru a nu avea nevoie de a~ cava nu vom putea vorbi cu ei deci cind vor Ii bolnavi (citat de MCartry Pierre ClastresLibre 4 (1978)

o asemenea revenire a narativului in non-narativ sub 0 gt~~j forma sau alta nu trebuie conslderata ca depa~ita definitiv 0

dovada evidenta ce fac oarnenil de ~tiinta chemati la televiziune intervievati in zlare dUpa cite 0 descoperire~ Povestesc 0 epopee a unei cunoasterl care nu este in nlci un caz de natura eplca Ei satisfac astlel regulile joculUi narativ a caror presiune nu numai asupra celor care folosesc mass-media dar fji asupra forului lor interior ramine consoerabsa Or un asemenea fapt nu este nici trivial nici marginal el pnveste raportul dintre cun08~terea ~tiintifica ~i cunoasterea populara sau ceea ce ramine din ea Statui este in stare sa cheltuiasca mult pentru ca ~tiinta sa poata fi prezentata ca 0 epopee prin ea el se face credibil creind asentimentul public de care au nevoie cei care iau deciziile97

_ Nu este exclus deci ca recursul la cunoasterea narativa sa

fie inevitabil eel putin in rnasura in care jocul de limbaj al ~tiinlei urmareste adevaru enllurilor sale ~i nu poate sa il legitimeze prin propriile mijlO8ce In acest caz ar trebui sa recunoastem 0 nevoie ireductibila de istorie ce va trebui inteleasa asa cum am schqat-o noi nu ca 0 nevoie de a-~i aminti sau de a proiecta (nevoie de Istorleltate nevoie de accent) ci dimpotriva ca 0

nevoie de uitare (nevoie de metrum) (sectiunea 6) Este totusl prematur sa afirmam a~ ceva Dar vom avea

prezenta in minte in cursul consideratiilor ce vor urrna ideea ca solutiile aparent desuete care au fOst date problemei legitimMi nu snt desuete in principiu ci numai in expresiile pe care Ie-au imbracat ~i ca nu trebuie sa ne miram cind Ie vedem persistind ~i sub alte forme Nu avem noi in~ine nevote in acest moment de a construi 0 poveste a cun08~terii ljtiintifice occidentale pentru ai percepe statutul I

fnca de la inceputurile sale odata cu Platon noul joe de Iimbaj pune problema propriei sale legitimitati Nu este acum momentul sa facem exegeza pasajelor din biaogur in care pragmatica ~tiinlei apare explicit ca tema sau implicit ca presupozitie Jocul dialogului cu exigentele sale specifice 0 rezuma incluzind in sine cele doua functk de cercetare lji de

97 Despre ideologia scientistA vezi Survivre 9 (august-septembrie 1971) reluat in Jaubert et Lbvi-Leblond ed op cit 51 sq La sfir~tul acestei culegeri se afll 0 bibliogralie a periodicelor ~i a grupurilor care au luptat impotriva diverselor forme de subordonare a ~tiinlei la sistem

55

54

iI

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

invalare Se regasesc aiel citeva din regulile enuntate mal sus argumentarea in scopul exclusiv al obtinerii consensuiut (homologia) unicltatea referentului drept garantie a posibilitatii

tde a cadea de acord egalitatea partenerilor ~i chiar recuooasterea indirecta a faptului ca este vorba de un joc ~i nu de un destin de vreme ce de la el sint exclusi tOli cei care nu-l accepta regulile datorlta slabiciunii sau suticientei

Este adevarat c4 problema legitimitalii jocului insU~i data fiind natura sa ~tiinlifica trebuie sa faca parte ~i ea din problemele care sint puse in dialog Un exemplu cunoscut ~j cu atit mai important cu cft leaga de la inceput aceasta problema de cea a autoritalilor socio-politice este oferit in c4rti1e VI ~i VII din Republica Or ~tiut este faptul ca raspunsul se constituie cel Putin in parte sub forma unei povestiri alegoria pesteru care istorise~te de ce vor oamenii povestiri ~i de ce nu recunosc ei ~tiinta (savoir) Aceasta din urma ajunge astlel sa tie intemeiata prin povestirea propriului sau martiriu

Dar este voroa de mai mult prin chiar forma sa (dialogurile scrise de Platon)98 efortul de legitimare se dectara invins in fata naratiunij cAci fiecare din aceste dialoguri imbraca intotdeauna forma povestirii unei discutii ~tiintifice ca istoria dezbaterii e mai mult indicata decft relatata mal mult reglzata decft narata99 tinind deci mai mult de tragic dedt de epic conteaza mai putin aici Fapt este ca discursul platonician care inaugureaza ~tiinla nu este stiintific ~iy aceasta chiar in masura in care lncearca sabull

o legitimeze Cunoo~terea ~tiinJjtica nu poate ~ti ~i nici nu poate face sa se ~tie ca ea este adevarata cunoo~tere tara a recurge la cealalta cunoastera povestirea care pentru ea este 0 nonshycunoo~tere ~i fara de care este obligata sa se presupuna pe sine ~i sa ajunga astfel in situalia a ceea ce conoamna petitia de principiU prejudecata Dar nu ajunge ea la aCela~j rezultat sprijinindu-se pe povestire

Nu este momentul sa urmarim acum aceasta recurenta a cunoa~terii narative in cea ~tiinlifiell prin discursul de legitimare al celei din urma concretizat cel putin in parte cu marile tilosolicritice medievale ~i clasice ~i care ne apare ca un chin

98 VGoldschmidt LesDialoguesdePiaton PUF 1947 99 Termeni imprumutai din G Genette Figures III loc cit (vezi In

Iimba romina Figuri loc cit NT)

neincetat 0 gindire atit de energicA precum cea a lui Descartes nu poate da legltimitatea ~tiinlei decit in ceea ce Valery numea istoria unui spirit 100 sau in aceasta specie de roman de tormare (Bildungsroman) care este Discursul despre metod~ Aristotel a fost tara indoiala unul dintre cei mai moderni ginditori izolind

~ descrierea regulilor carora trebuie sa Ii se supuna enunturile (~W considerate 1tiintifice (Organonul) de cercetarea legitimitatii lor i fntr-un discurs asupra Fiintei (Metafizica) ta aceasta se adilUga

1i sugestia cA Iimbajul ~iinlific inclusiv in pretentia sa de a exprima fiinta reterentului nu contine decit argumentatii ~i probe adica dialectica101

Odatll cu 1tiinta rnoderna doua noi componente apar in problematica legitimarii Mai intli pentru a raspunde la fntrebarea cum se prooeaza propa sau mai general cine decide fn privinta conditiilor de adevar se renunta la cercetarea metanztca a unei probe prime sau a unei autoritati transcedent ~i se recunoaste ca inse~i conditiile de adevar adicA regulile de joc ale ~tiintei sint imanente acestui joc ell ele nu pot fi stabilite decit in cadrul unei dezbateri ea insa~i ~tiintifica ~i ell nu exista alta dovada cA regulile sint bune in atara consensului expertilor

Aceasta inclinatie generala a rnodermtatil de a detini conditiile unui discursintr-un discurs despre aceste conditii se comblna cu reabilitarea demnitatii culturilor narative (popuiare) deja in umanismul renascentist ~i in moduri diverse in Lumini in Sturm und Drang in tilosofia ldeallsta germana sau in scoata lstorica franceza Naratiunea lnceteaza de a ti un lapsus al legitimarii Acest apel explicit la povestire in problema cunoasterf coincide cu emanclparea burgheziei in raport cu autoritatile traditionale Cunoa~terea prin povestiri revine in Occident pentru aoferi 0 solutie legitimarii noilor autoritati Est tiresc atunci ca printr-o problematic4 narativa aceasta intrebare sa a~tepte ca raspuns un nume de erou cine are dreptul sa decida pentru societate cine este subiectul ale c4rui prescriptii

100 P Valery Introduction a la metlOde de UWllard de Vinci (1894) Gallimard 1957 (contine ~i Marginalia (1930) Nole et digression (1919) Leonard et les philosophes (1929)) (in Iimba romina Introducerelnmetoda lui Leonardo da Vinci trad $erban Foalla Ed Meridiane 1969 Bucureiti

101 P Aubenqne Le probleme delEtre chez Aristote PUF 1962

157

middot NT)

J

lt

56

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

sint norme pentru cei care trebuie sA sa supuna lor Acest mod de a pune problema legitimitatii socio-politice

se comolna cu noua atitudine ~tiintifica numele eroului este poporul semnul legitimitatii consensul sau iar modul sau de normare deliberarea De aici rezulta inevitabil ideea de progres ea nu reprezlnta nimic altceva decil rnlscarea prin care cunoasterea este consderata ca acumulindu-se treptat dar aceasta mi~re este extinsA la nivelul noului subiect socioshypolitic~ Poporul dezbate cu eI lnsusl despre ceea ce este just ~i injust in acelasl mod in care comunitatea savantilor dlscuta despre ceea ce este adevarat ~i fals eI acumuleazA legile civile a~ cum aceasta acumuleaza legile ~tiintifice poporul pershyfectioneaza regulile consensului sau prin dlspozitll conshystitutionale intocmai cum comunitatea savantuor Ie revizuie~te

i1 in lumina cunostmtelor salemiddotproducind noi p8radigme 102 Se observa ca acest popor difera totalmente de cel care

III este implicat in cunoo~terile narative trad~ionale care am spus II deja nu impun nici 0 deliberare instituanta nici 0 progresie

cumulativa nici 0 pretentie la universalitate acestia sint cu tot ii II operatori ai cunoasterii ~tiintifice Nu trebuie deci sa ne miram 1

I 1

jaca reprezentantii noii legit(mari prin popor sint ~i oistrugatori activi ai cunoasterf trad~ionale a popoarelor percepute de acum ca minoritati sau separatisme potentiale al caror destin nu poate fi decil obscurantismul 103

In acelasl timp existenta reala a acestui subiect in mod necesar abstract (pentru ca este modelat exclusiv dupa paradigshyrna subiectului cunoscator adica a destinatorului-destinatarului

[ enunturilor denotative cu valoare de adevar excluzind celelalte [ocurl de Iimbaj) este conceputa ca depinzind de institutiile in

II cadrul carora el delibereaza ~i decide ~i care cuprind intreg III statui sau numai 0 parte a lui Astlel problema statului devine

strict legata de cea a cunoastera ~tiintifice

1

vDar sa observa de asemenea ca aceasta legatura nu poate fi simpla Caci poporul care este natiunea sau chiar umanitatea nu se Iimiteaza mai ales in institUliilesale politice la a cunoa~te

102 P Duheni Essai sur la notion de theorie physique de Platon a Galilee Hermann 1908 A KoyreEtudes gaJieennes (1940) Hermann 1966 Th Kuhn op cit

103 M de Certeau D Julia et J Revel Unepolitiquede lalangue La Revolutionlranraise etles patois Gallimard 1975

58

el legifereaza adica formuleaza prescri~ii care au valoare de norme104

EI i~i exercita deci competenta nu numai in materie de enunturi denotative care vizeaza adevarul dar ~i in materie de enunturi prescriptive care au pretentia de a fi juste Aceasta este s-a vazut proprietatea cunoo~teri narative din care s-a nAscut conceptul sau proprietate ce consta in a reuni ambele competente fara a mai vorbi de rest

Modul de legitimare despre care vorbim ce introduce povestirea ca vaJiditate a cunoasterii se poate dezvolta in doua directii dupa cum subiectul povestirii este reprezentat intr-o prespectlva cognitiva sau lntr-una practica ca un erou al cunoasterii sau ca un erou al Iibertatii

ln functie de aceasta alternatIVa nu numai ca legitimarea nu are intotdeauna acelasi sens dar ~i povestlrea insa~i apare deja ca insuficienta in tentativa de a-I oferi 0 versiune cornpleta

9 POIESTIRllE DE LEGITIMARE A CUNOATERII

Vom examina doua mari versiuni ale povestlrli de legitimare una cu precadere pounca cealalta cu precadere filosofica amfndoua de mare importanta in istoria moderna cu deosebire in cea a cunoasterii li a insthutiilor sale

Prima este cea care are ca subiect umanitatea ca erou al libertatii Toate popoarele au dreptul la ~tiinta Daca subiectul social nu este inca subiect al cunoa~terii ~tiintifice asta inseamna ca el a fost impiedicat de catre preoti ~i tirani Dreptul ta ~tiinta trebuie sa fie recucerit Se intelege ca aceasta povesnre inspira mai mult 0 politica a invatamintului primar decit una a universitatilor ~i a ~colilor superioare105

Politica ~colara a celei

104 Pentru distinetia intre prescriptll ~i norme vezi G Kalinowski Du -metalangage en logique Reflexions sur la logique deontique et son rapport avec la logique des normes Documents de travail 48 (noiembrie 1975) Universita di Urbino

105 GAsim un semn al acestei politici in instituirea unei clase de filosofie la sfir~itul studiilor secundare precum i in proiectul Grupului de cercetAri asupra invafAmintului filosofic de a preda filosofia incA din primul ciclu al studiilor secundare GREPH La philosopllie declassee Qui a peur de la philosophie Paris Flammarion1977 Aceea~i direcfie orienteazA se pare ~i struetura programelor propuse de CEGEP in Quebec mai ales a celor de filosofie (vezi de exemplu Cahiers de Ienseignement collegial 1975shy1976 pentru filosofie)

59

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

de a III-a Republici ilustreaza elocvent asemenea presupozitii Cft privelite fnvAtAmintul superior aceasta povestire pare

sa trebuiasca sa-lii Iimiteze impactul Astfe mAsurile luate in aceasta privintA de catre Napoleon sint eXplicate in general prin grija de a asigura competentele administrative ~ profesionale necesare stabilitAtii statului106

Din perspectiva povestirii despre I libertAti se negliieazA astfel faptul ca acesta din urma nu se

IimiteazA prin el lnsusf ci prin popor DacA instituliile de III invA1Amint superior sfnt destinate prin politica imperialA sa

devina pepinierele de cadre ale statului ~i abia apoi ale societAtii civile aceasta este din cauza cA natiunea insa~i prin adshyIii

)1

ministraliile ~i profesiunile in care i~i vordesfAliura aceste cadre activitatea ilii va putea cuceri IibertAtilesale multumita difumriii III

noilor cunostinte in rindul populatiel Acelasi rationament estebull y

I valabil a fortiori pentru crearea institutiilor proprlu-zls ~tiintifice RegAsim aici recursul la povestirea despre IibertAti de fiecare data cind statuI isi asuma in mod direct misiunea de formare a poporului sub numele de natiune lii de caIAuzire a lui pe calea progresului 07

OdatA cu cealaltA povestire de legitimare relatia dintre ~tiintA natiuns ~i stat dA nasters unei elaboran total diferite Este ceea ce se intimplA in timpul fntemeierii universitAtii din Berlin

108 intre 1807 lii 1810 Influenta sa va fi considerabilll asupra organizllrii invlltllmintului superior in tarile tinere in secolele al XIX-lea ~j al XX-lea

106 Vezi H Janne LUniversite et les besoins de la societe contemshyporaine Cahiers de IAssociation internationale des universitas 10 (t970) 5 citat In Commission detude sur les universitas Document de consultation Montreal 1978

107 Se poate gasi in acest sens Q lxpresie dura (aproape misticoshymilitara) In Julio de Mesquita Filho Discorso (leParCllinfo daprimeiro turma de licenciados dea Faculdade de Fiosofia Cim IS e Letras da Universidade de Sao Paulo (25 ianuarie 1937) precum IIi 0 presie adaptata problemelor moderne ale dezvoltarii In Brazilia in Reatorio IJ Grupo de TrabClllloReforma Universitaria Ministerele Educatiei IIi Culturii al planului etc august 1968 Aceste documente fac parte dintr-un dosar asupra universitatii braziliene care mi-a fost Inmlnat cu amabilitate de Helena C Chamlian IIi Martha Ramos de Carvalho de la universitatea din Sao Paolo pentru care Ie multumesc

108 Dosarul este accesibil cititorului francofon datoritii stradaniilor lui Miguel Abensour IIi ale Colegiului de filosofie Philosophies de lUnversite L ideallsme allemand et la question de Iunivemite (texts de Schelling Fichte Schleiermacher Humboldt Hegel) Payot 1979

60

Cu ocazia acestui eveniment ministerul prusac lua

cunoltinla de un proiect al lui Fichte li de conslderatlile opuse prezentate de Schleiermacher Wilhelm von Humboldt trebuia sa transeze cazul el a decis in favoarea optiunii mal Iiberale a celui de-al doilea

Citind memoriullui Humboldt putem fi tentati sa reducem toata politica sa referitoare la insritutia litiintificA la celebrul principiu Sli cercetam ~tiinla ca atare Procedlnd astfel ar insemna sa ne fn~elam asuora finalitatii acestei politici foarte apropiata de cea pe care 0 expune mai detaliat Schleiermacher li care este dornmata de principiul de legitimare care ne intereseaza

Humboldt dectara hotarlt ca ~tiinta se supune propriilor sale reguli ca instltutia ~tiintifjcll trllielite ~ se reinnoteste fllrll fncetare prin ea fnsa~i far~ nici 0 constrfngere sau finalitate deterrninata EI adauga insa ca Universitatea trebuie sa-lii dedice studiul sau ~tiinrific formarii spirituale li morale a natiunii f09 Cum poate sA rezulte acest efect de Bidung dlntr-o cercetare dezlnteresata a cunoasterii Nu sint oare statui natiunea umanitatea intreaga indiferente fata de cunoasterea dezinteresata Ceea ce au ele in vedere este de tapt cum recunoaste li Humboldt nu cunoasterea ci caracterul ~i

actiunea Consilierul minisrrului se vede astlel pus in fata unui

conflict major care evoca ruptura datorata criticii kannene dintre cunoastere ~i vointa conflictul dintre un joc de Iimbaj alcatuit din denotatii care nu depind decit de criteriul adevarului

I secti un joc de limbaj care guverneaza practica etica soctata poIitica ~i care comports in mod necesar decizii ~i obligatii adica enunturi de fa care nu se pretinde sa fie adevarate ci juste li care nu depind in ultima analiza de cunoa~terea ~tiintifica

Unificarea acestor doua ansambluri de discursuri este totulii indispensabila formllrii (Bidung) pe care 0 urmarelite proiectul humboldtian lii care consta nu numai in dobindirea de cunoltinte de clltre indivizi ci ~i in formarea unui subiect deplin legitimat al cunoa~terii ~i al societatii Humboldt invoca deci un Spirit pe care Fichte nnumea lii Viata conditionat de 0 triplll

109 Sur Iorganisation interne et externe des etablissements scientifishyques superieurs a Berlin (1810) In PhiiosophiesdelUniversite loc cit 321

61

1

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

aspiratie sau mai exact de 0 aspiratie triplu unnara cea de a derivatotul dintr-un principiu origina r careta ii raspunde acshytivitatea stiintifica cea de a raporta totul la un ideal care sa guverneze practica etica ~i sociala cea de a reuni acest prinshycipiu ~i acest ideal intr-o unlca Idee care sa asigure ca cershycetarea adevaratelor cauze in ~tiinla va coincide cu urmarirea unor scopuri juste in viata morala ~i poIitica Subiectul legitim se constituie din aceasta ultima sinteza

Humboldt adauqa in trecere ca acsasta tripla aspiratie apartine in mod firesc caracterului intelectual al natiunii gelshymanellO Este 0 concesie aiel discreta insa facuta celeilalte povestiri aotca ideii ca subiectul cunoasterll este poporul

Iii lntr-adsvar aceasta idee este departe de a fi contorrna povestirii Ii de legitimare a cunoasterlt propusa de idealismul german

Suspiciunea unui Schleiermacher a unui Humboldt ~i chiar a unui Hegel fala de stat este 0 dovada in acest sens Daca Schleiermacher combate nationalismul ingust protectionismul utilitarismul pozitivismul care ghideaza autoritatile publice in materie de ~tiinta aceasta se intfmpla pentru ca principiul acesshyteia nu rezida nici macar indirect in asa ceva Sublectul cunoasterll nu este poporul ci spiritul speculativ EI nu se lncarneaza ca in Franta de dupa Revolutie intr-un Stat ci intr-un Sistem Jocul de Iimbaj al legitimarii nu este unul politico-statal ci unul filosofic

Importanta functie pe care unlversitatile trebuie sa 0 lndeplineasca este de a expune ansamblul cunosnotelor ~i de a face sa apara atlt principiile cit 9i fundamentele orlcaret cunoastert caci nu exlsta capacitate ~tiinlifica creatoare fara spirit speculativ 111 Speculatia este aici numele pe care ~ poarta discursul despre legitimarea discursului ~tiintific ~colile slnt functionale Universitatea este speculativa adica filosoficA 112 Acesta filosofie trebuie sa confere din nou unitatea cunolitinlelor dispersate in ~tiintele particulare in laboratoarele ~i in invatamintul preuniversitar ea nu poate sa 0 faca decii intr-un joe de Iimbaj care Ie leaga pe unele de celelalte ca momente in

110 Ibid 323 111 F Schleiermacher Pensees de circonstance sur les universites

de conception allemande (1808) ibid 270-271 112 inv8tAmintul filosofic este recunoscut in mod unanim drept

fundamentul oriclirei activitliti universitare (ibid 272)

62

devenirea spiritului decit intr-o naratlune sau mai degraba intr-o metanaratlune ratlonata Encicopedia lui Hegel (1817-1827) va cauta sa satisfac~ acest proiect de totalizare prezent deja la Fichte 1i la Schelling ca idee a Sistemului

Aici mai ales in dispozitivul de dezvoltare a unei Vieti care este in acelasi timp Subiect poate fi observata intoarcerea la ounoasterea narativ8 ExisUi 0 lstorie universala a spiritului spiritul este viata iar acosta viata este prezentarea ~i forshymularea a ceea ce este ea fns8lii avfnd drept metoda cunoasterea ordonata a tuturor formelor sale in ~tiintele emshypirice Enciclopedia idealismului german este nararea istoriei acestui subiect-viat8 Dar ceea ce produce ea este 0 metapovesshytire cact cel ce nareaza aceasta povestire nu trebuie sa fie un popor inchlstat in pozitivitatea spectttca cunostlntelor sale traditionale ~i nici comunitatea savantilor limitatl de profesionalismul specialitatilormiddot

Acesta nu poate fi decit un metasubiect care tormuleaza atit legitimitatea discursurilor ~tiintetor empirice cltsl pe cea a institutiilor imediate ale cutturuor populare Un astfel de rnetasubiect exprimind fundamentul lor comun realizeaza ~i scopul lor implicit Locul pe care ~ ocupa este Universitatea speculativa ~tiinta pozitiva ~i poporul nu constituie decil formele sale brute Nici macar Statul-natiune nu poate sa exprime in mod valabil poporul decit prin mijlocirea cunoasterii speculative

Este necesar sa se degajeze filosofia care legitima intemeierea universitatli berlineze si constituia totodata rnotorul dezvoltarii sale ~i al cunoasterf comernporane S-a mai spus acesta organizare universitara a servit drept model pentru conshystituirea sau pentru reforma invatamintului superior in secolele al XIX-Iea~i al XX-lea in rnulte tari incepind cu Statele Unitel 13Ceea ce trebuie remarcat insa este ca aceasta filosofie departe de a fi dlsparut mai ales in mediul universitar114 propune 0 reprezentare deosebit de vie a unei solUii date problemei legitimitatii cunOOlterii

113 A Touraine analizeaza contradic iile acestei transplantari in Universite at societe allx ftats Unis Seuil 972 32-40

114 Idee reperabila pins ~i in concluziile unui R Nisbet TheDegrada tion 01 the Academic Dogma the University in America 1945 1970 Londra Heinemann 1971 Autorul este profesor la universitatea din California Rivershyside

~

63

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

Cercetarea ~i difuzarea cunoastsrf nu se justifica printr-un principiu de intrebuintare Nu se conskiera nicidecum ca ~tiinta trebuie sa serveasca intereselor statului ~isau ale societatii civile Se neglijeaza principiul umanist dUpa care umanitatea ci~tiga in demnitate ~i libertate prin cunoastere Idealismul gershyman recurge la un metaprincipiu care intemeiaza dezvoltarea simultana a cunoastorii a societatii sl a statului prin reallzarea vietii unui Sublect pe care Fichte i1 numeste Viata divina iar f Hegel Viala a spiritului n acesta perspecnva cunoastersa i~i gase~te mai intii legitimitatea fn ea fnsa~i tot ea fiind ~i cea care poate spune ce este statui ~i ce este societatea115 Dar ea nu poate indeplini acest rol decit schimbfnd nivelul pentru a spune astlel incetfnd de a mal fi cunoastsrs pozitiva despre referentul sau (natura societate stat etc) ~i devenind cunoasterea despre aceste cunoasterl adica devenind speculativa Sub numele Viala Spirit ea fnsa~i este cea care da nume

Un rezultat remarcabil al dispozitivului speculativ este ca toate discursurile de cunoastere despre toti referentii posibili sint

y apreciate nu prin valoarea lor de adevar irnedlata ci prin valoarea pe care 0 capata datorita faptului ca ocupa un anumit loc in evolutia Spiritului ori a Vletii sau alUel spus 0 anurnlta pozitie in EncicloPedia pe care 0 povesteste discursul speculativ Acesta Ie citeaza expunind pentru el insusl ceea ce stie adica expunindu-sa pe sine Adevarata cunoasters fn acesta perspectiva este fntotdeauna 0 cunoastere indirecta alcatuita din enunturl raportate la ~I fncorporate in metapovestirea unui subiect care Ie asigura astlel legitimitatea

La fel se inlimpa cu toate discursurile chiar daca ele nu srnt de cunoasters de exemplu cu cele de domeniul dreptului sau statului Discursul hermeneutic contemporan116 s-a nascur din acesta presupozitie care ne asigura fn cele din urma ca extsta un sans de cunoscut ~i care contera astlel legitimitate istoriei ~i mai ales cunoasterh Enunlurile sint considerate ca

115 Vezi G W Hegel Philosophie des Rees (1821) trad fro Kaan Principelt de la philosophie du drol Gallimard 1940 (In limba romAna Prineipiile filosofiei sau Eemene de drept naurallii de ~iina a saului trad Virgil Bogdan ~i Constan Floru Ed Academlei RSR Bucurelti 1969 _NT)

116 Vezi P Ricoeur Le contli des interpretations Essais dhermimeutique Paris SeltJil 1969 H Gadamer Wathei und Melhode TUbingen Mohr ed a doua 1965 trad fr Verite et melhode Seuil 1976

autonime fata de ele inselel 17 ~i sint plasate fntr-o miscare in care se presupune ca se produc unele pe altele acestea sint regulile jocului speculativ Universitatea cum ii arata ~i numele reprezlnta institutia sa exclusiva

Dar am spus problema legitimitaii se poate rezolva ~i prin cealalta procedura Trebuie sa evidentiem aici diferenta dintre aceste proceduri prima versiune a legitimitaii sl-a recapatat astaz vigoarea fn timp ce statutul cunoasterf este tot mai dezechilibrat iar unitatea sa speculativa tot rnai sfarfmata

Cunoasterea nu i~i gase~te validitatea in sine insa~i intr-un subiect care se dezvolta actuahzlndu-si posibilltalile cogshynitive ci in acest subiect practic care este umanitatea Principiul de mlscare ce anima poporul nu este cunoasterea in autolegitimarea sa ci Iibertatea fn autotondarea ori daca vrem in autogestionarea sa Subiectul este un subiect concret sau considerat ca atare epopeea sa este cea a propriel emancipari in raport cu tot ceea ee-l impiedica sa se guverneze pe sine Se presupune ca legile pe care el ~i Ie da sint drepte nu pentru ca ele ar fj conforms vreunei naturi exterioare ci pentru ca prin constitutie legiuitorii nu sint altii decit cetatenil supUji legilor ~i

pentru ca astfel vointa ca leges sa taca justitia vointa care este a cetsteanetul coincide cu vointa legiuitorului cel vrea ca justitia sa faca legea

Acest mod de legitimare prin autonomia vointei l 18

privilegiaza dup8 cum se observa un joc de Iimbaj total diferit cel pe care Kant i1 numea imperativ ~i pe care contemporanii i1 numesc prescriptiv Important este de a legitima nu numai enunturi denotative considerate adevarate de tipul P~mintul se invirte in jurul Soarelui ci ~i enunluri prescriptive considerate juste de tipul Trebuie s~ distrugem Cartagina sau Trebuie ~

117 Fie doua enunturi (1) Luna a rilsilrit (2) EnuntullLuna a rlisliriI este un enunt denoaiv Se spune cA in (2) sintagma ILuna a rlisliril este autonima primului enunl (1) Vezi J Rey-Debobe Lemealaflgage Le Robert 1978 partea a IV-a

118 Principiul acestui mod de legitimare in materie de etic4 transcedental4 eel putin este kantian vezi Criied rafiunii practice in materie de politica i de etic4 empirica Kant este prudent dat fiind ca nimeni nu se poate identifica cu subiectul normativ transcedental este preferabil la nivel teoretic sa cazi la 0 invoial4 cu autoritatile existente Vezi de exemplu Antworl an derFrage Was isAufkliirungu(1784) trad fr Piobetta Quest-ce que les Lumieres in Kant Laphilosophie de Ihisoire Aubier 1943

~ 64 65

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

fixiJm salarlul minim la X franci fn aceasta perspecnva cunoasteraa pozitivA nu are alt rol decft de a Informa subiectul practic despre realitatea In care trebuie sA se Inscrie executarea prescnppet Ea Ii permite acestula clrcumscrlerea exeshycutabilului adicA a ceea ce se poate face Dar executoriul ceea ce trebuie fAcut nu-i apartine ei CA 0 actiune este posibiiA InseamnA ceva ca ea este justA inseamnA cu totul altceva Ounoasterea nu mai este subject ea se pune In servicjul subiecshytului singura sa legjtimitate (destul de considerabilA InsA)I

provenind din faptul cA permite moralitAtii sA devinA realitate Se introduce astfel 0 relat1e a cunOa~terii qu societatea ~i

cu statui sau relatie care este fn principiu cea dintre mijloc ~i scop Oamenii de ~tiilA mai ales nu trebuie sA consirnta la asa ceva decft daca aprecieaza drept justA politica statului adicA ansamblul prescrtppflor sale Ei pot sA recuze presfriptiile statunn In numele socletatn civile ai cArei membrii slnt daca aprecleaza cA aceasta nu este bine reprezentata de catre stat Acest tip de legitimare Ie recunoaste dreptul ca fiinte ornenestl practice de a refuza sA sprjine in catitate de savanti 0 putere poIiticA pe care 0 consldera inJustA adicA nelntemeiatA pe autonomia propriu-zlsa Ei pot merge chiar plnA ta a face uz de ~tiinta lor pentru a arata cA aceasta autonomie nu s-a realizat de fapt In societate ~i stat Se regAse~te aiel funetia criticA a cuooastern Este adevarat InsA cA aceasta nu are alta legitimitate f1naiA decft de a se pune In slujba scopurilor urrnarlte de subiectul practic care este colectivitatea autonoma 119

Acesta distributie a rolurilor In actiunea de legitirnare este lnteresanta din punctul nostru de vedere pentru cA ea presupune spre deosebire de teoria sistemului-subiect ca nu existA unificare ~i nici totalizare posibilA a jocurilor de Iimbaj intr-un metadiscurs Aici in schimb privilegiul acordat

119 Vezi I Kant art cit J Habermas Strukurwandel der Oeffenlichshykeit Frankfurt Luchterhand 1962 trad fr de Launav Lespace public Archeoogie de la publicite comme dimension constitutive de la societe bOIfshygeoise Pavot 1978 Termenii public ~i pUblicitate au acela~i inleles ca ~i in expresiile a face publicA 0 corespondenla personala dezbatere publica etc Acest principiu allui OeffentJichkeit a ghidat aetiunea a numeroase grupuri de oameni de ~tiina la sfir~itul anilor 1960 dintre care pot fi remarcate mi~carea Survivre grupul- Scientists and Engineers for Social and Political Action (USA) Ii grupul British Society for Social Responsabilitv in Science(GB)

6r

enunturilor prescriptive care sfnt cele proferate de subiectul practk Ie face pe acestea Independente In principiu de enunturHe ~i1ntlfice a cAror singurA functle aste cea de inforrnare a SUbiectului respectiv

DouA remarci 1 Ar fi usor de demonstrat cum a oscilat marxismul Intre

cele douA modurl de legitirnare narativA pe care Ie-am descris Partidul poate lua locut UniversitAlii proretarlatul pe eel al poporului sau al umanitAtii materialismul dialectic pe eel al idealismului speculativ etc de aici poate sA rezulte stalinismul ~i raportul sAu specific cu ~tiintele prezente acum doar pentru a ilustra metapovestirea despre drumul catre socialism ca eleshyment al vietii spiritului Dar In conformitate cu cea de a doua versiune eI sa poate dezvolta dimpotrivA ca 0 cunoastere criticA afirmind cA socialismul nu este nimic altceva decft constituirea sublectului autonom ~i cA ~tiintele ~i gAsesc Intreaga justificare in capacitatea lor de a oferi subiectului empiric (proletariatul) mijloacele ernancipArii sale in raport cu alienarea ~i represiunea aceasta a fost sintetic pozltia ~colii de la Frankfurt

2 Discursul pe care Heidegger I-a pronuntat la 27 mai 1933 cu ocazla numirii sale ca rector al unversitAtiidin Freiburgshyim-Breisgau120 poate fi considerat ca un episod nefericit al legitimArii Situatia speculativA a devenit acum intero-gare a fiinteL Aceasta lnterogare este df-stinul poporului german numit popor istorico-spiritual Aici I~i au originea cele trei servicii al muncii al apArArii lji al cuooasterii Universitatea asigurA rnetacunoasterea celor trei servicil ale sale adicA ~tiila Legitirnarea se face deci ca ~i In idealism cu ajutorul unui metadiscurs numit ~tiintA avfnd pretentii ontologice Dar el este interogativ ~i nu totalizant Pe de altA Parte Universitatea tocul unde este tinut un asemenea discurs datoreaza aceasta ~tiintA - unui popor care are misiunea istoricA de a-I ilnpllnii muncind luptlnd ~i cunosclnd Acest popor-subiect nu este chemat sA emancipe~e umanitatea ci sA realizeze pentru sine Veritabila lume a spiritului care- este puterea de conservare cea mai profundA a f0rtelor pAmlntului ~i singelui AceastA insertie a

120 G Granel a realizat 0 traducere francezfl a acestui ted in Phi Supplement aux Annaes de Iuniversite de Toulouse-Le Mirail Toulouse (8 ianuarie 1977)

67

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69

povestirii despre rasA ~i despre muncA in cea despre spirit pentru a legltima cunoasterea llnstitUiIIe sale este de douA orl nefericitA inconsisitentA teoretic ea a fost suficientA totu~i

pentru a gAsi in contextul politic un ecou dezastruos

10 DELEGITIMAREA

11111

fn societatea ~i cultura contemporanA societate postindustnala culturA posunodernA12 problema legitiffiArii cunoal1terii se pune rn altl termeni Marea povestire l1i-a pierdut credibilitatea oricare ar ~ modul de unificare ce neste destinat povestire speculativA povestire despre emancipare

Se poate vedea in acest declin al povestirilor un efect al avrntului tehnicilor l1i 81 tehnologiilor dupA cel de-al doilea rAzboi mondial avint care a deplasat accentul mal degrabA pe mijshy

111

loacele de actiune decrt pe scopurile sale ori al noii extinderi a

11[ capitalismulu( liberal avansat duoA reculul sAu sub protectia keynesismului in perioda 1930-1960 reinnolre care a e1iminat alternativa comunistA l1i care a valorizat folosinla IndividualA a

III

r

bunurilor l1i serviciUor I Astlel de cercetan de tip cauzal conduc intotdeauna la

esec Presupunind cA se admite una sau alta din aceste ipoteze I fAmine totul1i de explicat corelatia dintre tendintele invocate l1i

declinul puterii unificatoare l1i 199itimatoare a marilor povestiri

speculative l1i de emancipare 1 I

1 Impactul pe care relansarea l1i prosperitatea capltallsta pe

Jlli de 0 parte l1i avintul derutant al tehnicilor pe de altA parte i1 poate avea asupra statutului cUroal1terii este cu siguranlA ul10r Ill de inteles Dar treDufemai intn sA reperAm germenii

III delegltimArii122 l1i al nihilismului inerenli marilor povestiri ale il secolului al XIX-lea - pentru a inlelege cum a putut sA fie sensibiiA I l1tiinta contemporanA la aceste l10curi cu mult rnainte ca ele sA iii aibAloc

121 Vezi nota t Anumite aspecte tiinllfice ale postmodernismului sint trecute in revistAln I Hassan Culture Indeterminacy and Immanence Margins of the (Postmodern) Age HumanHiesinSociety 1 (iarna 1978) 51shy85

122 CI Mueller utilizeazl expresia a process of delegitimation in ThePolitics of Communication loc cit 164

68

Dispozitivul speculativ comport in primul rind un soi de echivoc in raport cu cunoasterea EI demonstreazA cA aceasta nU-l1i meritA numele decil in masura in care se dedubleazA (se -f autodepA~el1te hebt slch auf) prin perpetuarea propriilor sale enunluri rn sinul unui discurs de al doilea grad (autonimie) care Ie legitimeazA Este ca l1i cum ai spune cA in nemijlocirea sa discursul denotativ despre un referent (organism viu proprietate cnimica fenomen fizic stc) nu l1tie cu adev~rat ceea ce erede cA stle ~tiinla pozitivA nu ese 0 cunoastere lar speeulaia se hrAnel1te din suprimarea sa middotIn acest fel povestirea speeulativA 123 hegelianA manifestA conform rnarturlel lui Hegel un scepshyticism falA de cuooasterea pozitivA o l1tiilA care nu l1i-a gAsit legitlmitatea nu este 0 l1tiinlA veritabilA ea cade pe treapta cea mai de jos devenind ideol~gie sau instrument de putere daca discursul care ar trebuii sA 0 legitimeze apare eI insul1i ca provenind dintr-o cunoastere prel1tiinlificA asemeni oricArei povestiri vulgare Ceea ce se l1i

intimpl6 in momentul rn care se rntore ilnpotriva lui regulile jocUlui l1tiintei pe care 0 denuntA ca empiric6

Fie enuntul speeulativ un enunt ~tiintific este un fapt de eunoastere (savoil) dacA l1i numai daCA se tncadreazA el insul1i

intr-un proces universal de generare Problema care se pune atunci este urmAtoarea este acest curent la rindul lui un fapt de cunoastere in sensul care RdeterminA EI nu ajunge la acest statut decil daca se poate situa eI insul1i intr-un proces universal de generare Or el poate face acest lucru neste suficient sA presupuna cA acest proces existA (Viala spiritului) l1i cA el este o expresie a acestui proces 0 asemenea presupoz~ie este chiar indispensabilA jocului de limbaj speculativ DacA ea nu ar fi f6cutA limbajul legitimArii n-ar fi el insu~i legitim cAzrnd impreunA cu stiinta in nonsens cel putin dacA ar fi sA ne lu6m dUpA idealism

Dar aceastA presupozitie poate fi inteleasA intr-un cu totul alt sens care ne aproprie de cultura postmodernA ea define~te din perspectiva pe care am adoptat-o grupul de reguli ce trebuie 124 admise pentru a intra in jocul speculativ 0 asemenea

123 Drum al indoielii () drum al disperarii () scepticism scrie Hegel in Prefala la Fenomenoogia spiritului pentru a descrie efectul impulsului speculativ asupra cunoaterii naturale

69