+ All Categories
Home > Documents > K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: emilia-fratila
View: 229 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 22

Transcript
  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    1/22

    Principii Buddhiste pentru

    demnitatea umana

    ven. Dr. K. Sri Dhammananda

    Superioritatea vietii umane

    Datoria unei religii este de a ghida umanitatea n sprijinirea anumitorprincipii nobile care sa conduca la o viata linistita si sa mentina demnitateaumana. Altfel ne-ar fi imposibil sa ne revendicam superioritatea ca fiinteumane, pentru ca am fi mpinsi catre nivelul altor fiinte vii al caror unic scopeste de a obtine hrana, adapost si sex. Daca si fiintele umane si-ar petreceviata numai pentru a-si satisface aceste nevoi primare, atunci nu ar fi prea

    multe de aratat pentru noi nsine ca oameni. Oamenii au depasit simplasupravietuire si sunt capabili de a-si cauta propria lor realizare.

    In Buddhism noi numim acest lucru Dharma. Alte fiint e vii nu pot real-iza aceasta Dharma din cauza faptului ca inteligenta umana este superioaratuturor celorlalte fiinte vii din univers. Numai mintea umana poate apreciasi recunoaste Dharma. Este important de observat ca oamenii sunt singurelefiinte din univers care pot concepe un sistem atat de complex ca religia.Chiar deva si brahma nu au o anume religie.

    Cu toate ca veneram spiritele deva sau brahma si facem unele jertfe nnumele lor, trebuie sa realizam ca inteligenta noastra umana este superioara

    inteligentei lor. Acesta este motivul pentru care un deva sau brahma nupoate deveni un Buddha. Numai o fiinta umana poate atinge iluminareasuprema din cauza ca numai ea are capacitatea de a-si dezvolta inteligentapana la cel mai nalt nivel.

    Fiindu-i data aceasta inteligenta, omul ncearca sa nteleaga natura pro-priei lui existente si sa formuleze un cod de conduita consistent care l va face

    1

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    2/22

    nobil si demn de respect. Ganditori dintre oamenii trecutului si ai prezentu-

    lui au chibzuit adanc asupra a trei ntrebari existentiale: ,,Cine sunt eu?,,,Ce fac eu aici?, ,,Este nevoie de mine?. Raspunsurile la aceste ntrebarii ofera baza care va conduce la o existenta plina de nteles. Noi denumimacestea ca principiile vietii.

    Care sunt principiile umane de baza? Pentru a raspunde la aceastantrebare trebuie sa ne ntrebam mai ntai care este ntelesul cuvantului

    ,,uman. Limbile pali si sanskrita folosesc cuvantul ,,manussa sau ,,manu-sya cand se referea la fiintele umane. Este un cuvant plin de ntelesuri.ntamplator, cuvantul englezesc pentru ,,om (man) este derivat din cuvantulsanskrit ,,manu, care nseamna ,,a gandi.

    Fiintele umane sunt singurele fiinte vii care pot sa-si cultive si sa-si dez-volte mintea pana la capacitatea ei maxima. O astfel de fiinta vie este de-numita manussa (uman). Cuvantul englezesc man (om) este de asemeneaderivat si din cuvantul mana, care nseamna minte. Deci acela care are ominte pentru a gandi este numit om. Cu inteligenta lui superioara, omultrebuie doar sa-si directioneze si sa-si canalizeze dorintele pentru a face dinviata lui ceea ce el alege. (Binenteles ca atunci cand ne referim la ,,omntelegem prin acesta toate fiintele umane, barbati si femei. Nu exista niciun motiv pentru a crede ca femeile sunt n vreun fel inferioare barbatilor, dinpunct de vedere intelectual, spiritual sau moral.)

    Definitia chineza pentru om este ,,cineva cu inima predispusa la blandete.n inima umana trebuie sa existe mila si cinste. Daca aceste doua calitatilipsesc, atunci acea persoana nu este prvivita ca o fiinta umana adevarata.Filozofii vestici definesc fiintele umane ca fiind aceia care-si pot folosi simtulratiunii. Oamenii sunt singurele fiinte care sunt rationale n comporta-mentul lor. Alte fiinte vii si folosesc numai instinctele pentru a-si asigurasupravietuirea, placerea si protectia. Atunci cand mintea este cultivata prinabtinerea de la gandurile rele si prin dezvoltarea marilor virtuti, acea per-soana poate dobandi linistea, mpacarea care conduce la puritatea mintii.

    Natura mintii umaneMintea umana poate penetra si analiza elementele sau sistemele din ntre-

    gul univers. Mintea consta n starile mintale fugitive, trecatoare care n modconstant apar si dispar cu viteza luminii. Este o forma de energie puternica.De fapt nu exista nici o forma de energie care s-ar putea compara cu mintea

    2

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    3/22

    umana. Mintea este predecesoarea tuturor lucrurilor; mintea este deasupra

    tuturor si toate lucrurile si au originea n minte. Buddha a spus: ,,Nu amcunostinta de nici o energie dinamica, alta decat mintea umana, care poatefunctiona cu o asa repeziciune. De exemplu, cei care au studiat stiinta,nteleg cu usurinta natura atomului. Un atom si schimba starea de catevamilioane de ori ntr-o singura secunda.

    In psihologia Buddhista, ni se spune ca pe cand mintea umana se schimbade 17 ori, corpul fizic se schimba numai o data. De asemenea, atomii sielementele opereaza conform aceluiasi principiu. Cei care au studiat biologiapot ntelege ca celulele si tot ceea ce exista n corpul nostru sufera schimbaride-a lungul timpului. Energia noastra mentala apare si dispare de o mie de

    ori mai repede decat fulgerul. Astfel este natura mintii umane.Pe langa toate acestea, mintea este raspunzatoare pentru tot ceea ce sepetrece n lume. Buddha spune: ,,Mintea este raspunzatoare pentru tot, bunsau rau, ce exista n ntregul univers. Exista o zicatoare: ,,Cum gandesti,asa si esti. Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gandit.

    Numai datorita imaginatiei noastre nselatoare i se datoreaza faptul cadam vina pe Dumnezeu, pe spirite sau pe diavoli pentru problemele noastre.Unii oameni chiar cred ca suferintele noastre de astazi sunt rezultatul unuiasa numit pacat ,,originar, care a fost comis de catre un stramos arhetipal.Atunci, ce putem spune despre animale? si ele sufera de tot felul de boli,mbatranesc si mor. Sufera si ele tot datorita pacatului lor originar? Plantele,si ele sufera de boli, batranete si moarte. Se confrunta ele cu aceste problemetot datorita pacatului lor originar?

    Nimeni nu poate controla mintea altuia, dar daca cineva si dezvolta pro-pria minte, atunci acela poate detine o influenta enorma asupra altora, pecare o poate folosi n scopri bune, dar si rele. Dezvoltarea cunostintelorstiintifice poate fi folosita n mod gresit de catre unii oameni n scopuri ego-iste. Pe de alta parte, mintea proprie poate fi controlata si folosita pentru aaprecia si a ntelege Dharma sau legile Universului.

    Dezvoltandu-si intelectul, omenirea a descoperit, de exemplu, fortele dininteriorul atomului si au folosit aceste cunostinte pentru a realiza multe lu-

    cruri utile pentru beneficiul oamenilor. Dar si invers, n acest proces ei auinventat si armele atomice care ar putea distruge ntreaga lume. Daca minteanu este controlata si antrenata n mod corect, pericolele care ar putea de-curge din acest lucru sunt ntr-adevar inimaginabile. Unul dintre exemplelecare apar n minte este Hitler, care si-a folosit puternica inteligenta n scopurirele.

    3

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    4/22

    Aproape toate celelalte fiinte vii sunt amenintate cu extinctia din cauza

    dorintelor egoiste ale omului, dorinte care apar din minti care nu sunt pregati-te corect. Ei polueaza apa si aerul, distrug mediul nconjurator pretinzandca-l dezvolta, n timp ce ei sunt de fapt pusi pe distrugeri. Trebuie sa admitemfaptul ca celalalte fiinte vii nu distrug nimic n aceeasi masura ca omul.

    Trei Naturi n Viata Umana

    Ca fiinte umane, noi avem trei caracteristici sau naturi, si anume naturaanimala, natura umana si natura divina. Nu trebuie sa asteptam sa nerenastem ntr-un rai sau ntr-un iad pentru a simti acest lucru. Animalele

    au putere limitata de a rationa, dar folosindu-ne inteligenta, noi, oamenii,putem domina sau controla natura noastra animala si, facand aceste lucru, necultivam natura umana si chiar putem descoperi natura divina n noi nsine.

    Animalele nu au nici un mijloc de a-si controla natura lor animala dincauza ca ele sunt motivate aproape integral doar de catre instinct. Dar cafiinte umane, folosindu-ne mintile pentru a analiza si a rationa, noi am re-alizat ca anumite lucruri sunt morale sau imorale, ca anumite lucruri suntdaunatoare si priculoase si ca anumite lucruri sunt bune si folositoare nunumai pentru noi, dar si pentru altii. Acesta este motivul pentru care oa-menii sunt pusi pe un nivel mai nalt decat celelalte creaturi. Dominand

    natura noastra animala si dezvoltand dragostea si compasiunea, ne dezvoltamrabdarea, toleranta, ntelegerea, unitatea, armonia si bunavointa. Acesteasunt calitati umane.

    Scopul principal al religiei este sa sprijine si sa alimenteze aceste calitati.n orice caz, noi trebuie sa realizam ca unele dintre aceste calitati suntnnascute n noi. De fapt ne-am descoperit unele din aceste veritabile calitatichiar nainte de aparitia religiei. Mintea umana este atat de avansata ncatar putea fi antrenata cu usurinta sa cunoasca extazul divin. Alte fiinte viinu pot face acest lucru. Mintea umana este un mecanism foarte complex.Ea poate crea cele mai rele tipuri de iad. Spre deosebire de alte creaturi,

    care ucid pentru a se apara sau pentru a se hrani, mintea i poate face peoameni sa ucida din lacomie, din gelozie, sau chiar din ,,distractie. si cutoate acestea, nu poate fi niciodata satisfacuta. Pe cat de repede o placerea fost satisfacuta, ea tanjeste imediat dupa altceva. Ca rezultat al acestorlucruri, omul este n permanenta nefericit.

    Mahatma Gandhi a spus: ,,Lumea are destule pentru nevoile tuturor, dar

    4

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    5/22

    niciodata de ajuns pentru lacomia unui singur om. Fiintele umane se lupta

    ntre ele din cauza acelei extraordinare dorinte pentru mai multa putere, maimulta autoritate, ca si pentru mai multa placere.

    Patru tipuri de religie

    Exista patru tipuri de religii n lume, si anume: Naturale, Organizate,Dezvaluite si Institutionalizate

    1. Religia Naturala.

    In vremuri preistorice, omul primitiv traia ntr-o stare de frica, deaoreceera nconjurat de misterele neexplicate ale fenomenelor naturale. Omulprimitiv se temea n mod natural de ceea ce nu putea ntelege. Fricavine catre aceia care nu sunt capabili sa patrunda legile naturii. Fricanu reprezinta nimic altceva decat o stare a mintii. Cand omul nuputea sa nteleaga natura si realitatea fenomenelor naturale si a altorevenimente naturale, el si-a dezvoltat o credinta ca exista ntr-adevarun anume fel de putere divina sau supranaturala n spatele acestorinexplicabile evenimente, cum ar fi anotimpurile, eclipsele, fulgerul,tunetul, ploaia, curcubeul, eruptiile vulcanice, inundatiile, seceta si alteevenimente misterioase. El s-a gandit ca toate acestea sunt fapte ale

    unor puternice forte supranaturale pe care el trebuia sa le mpace, nasa fel ncat ele sa-l ajute sa duca o viata linistita. n mod firesc, ela nceput sa le venereze si sa ceara ajutorul lor pentru a-si asigurasupravietuirea si puterea asupra altora. De-a lungul timpului, acestepractici si credinte au fost organizate n ritualuri formale si rugaciuni,dand nastere a ceea ce numim ,,religii naturale.

    2. Religia Organizata.

    Inainte de a aparea religiile, fiintele umane aveau concepte umaniste,dar nu exista o ,,religie ca atare care sa le cuprinda. Prin dezvoltarea

    calitatilor si virtutilor umane pe care le aveau nnascute, ei au organizatanumite practici si, n concordanta cu modul lor de gandire, au creatun cod de comportament pentru a ndruma societatea n care ei traiau.Fortele primare, instinctuale, ale rusinii si ale fricii (hiri si ottappa) aufost factorii calauzitori care au dat forma comportarii lor n ceea ce-i

    5

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    6/22

    privea pe ei nsisi si pe ceilalti. Codurile morale si credintele care au

    rezultat au dat n cele din urma nastere la religie.

    3. Religia Dezvaluita.

    Aceasta si are originea de la un mesaj dat de catre o Zeitate Supremaprintr-un mesager sau printr-un profet, sub forma unor porunci saulegi religioase. Adeptii cred cu tarie ca mesajul divin, asa cum le-a fostdezvaluit, este baza comportamentului lor n problemele spirituale sisociale.

    4. Religia Institutionalizata.

    In alte societati, oamenii au introdus un mod de viata religios dez-voltand psihologia, filozofia, morala si etica ntr-o maniera ordonata.Pentru a mentine ordinea si o conduita corecta ei au introdus regulipentru a cultiva calitatile umane, pentru a trai n pace si pentru a gasirezolvare la numeroasele probleme, calamitati si dezordini cu care seconfruntau. Acestor reguli li s-a dat cu timpul un caracter formal, obaza spirituala si au devenit institutionalizate.

    Un binecunoscut nvatat Buddhist, Bhikku Buddhadasa, clasifica religiilen modul urmator:

    Religia puterilor miraculoase si a magiei, care se bazeaza pe tema dinpartea adeptilor ei;

    Religia credintei - bazata n principal pe credinta si rugaciuni;

    Religia karmei - bazata pe principiul auto-ajutorarii;

    Religia ntelepciunii - bavata pe gandirea libera (ratiune);

    Religia pacii - bazata pe principiul de a nu face rau nici sinelui, nicialtora;

    Religia bunatatii pline de iubire sau a dragostei - bazata pe renuntareala tot n favoarea altora.

    6

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    7/22

    Definitia Buddhismului si a Dharmei

    Buddhismul nu apartine nici unuia din grupurile enumerate mai sus. Defapt, cu toate ca se foloseste cuvantul ,,religie cand se vorbeste despre Bud-dhism, consideram ca este dificil a clasifica Buddhismul ca fiind o religie,n concordanta cu ntelesul cuvantului asa cum este el oferit de dictionar.Cel mai potrivit cuvant pentru a releva pe deplin ntelesul nvataturilor luiBuddha este ,,Dharma. n folosirea obisnuita si pentru a respecta obiceiul,se foloseste cuvantul ,,religie, dar ,,Dharma este ntr-adevar foarte potrivitdeoarece acopera mult mai mult decat este transmis prin cuvantul ,,religie.

    ,,O, bhikkus, Dharma si perceptele predate de catre Buddha trimit nainteo lumina clara. Niciodata ele nu sunt observate n secret Ele sunt la fel declare si evidente ,,ca si discul soarelui sau al lunii. Mai mult, ,,n ceea cepriveste Dharma, pe care am nvatat-o de la Buddha, nu exista un pumnnchis al nvatatorului. Acest lucru nseamna ca Buddha, ca nvatator, nu apastrat nici un secret n nvataturile sale. Ca urmare, nu exista nici un secretsau un mister n Buddhism care trebuie sa fie acceptat fara nici o ntrebarede catre un adept, doar pe baza unei credinte oarbe.

    Dharma este Adevarul Ultim pe care Buddha ni l-a aratat. Este unmod de viata nobil, care ntotdeauna ne ajuta si ne sprijina, nelasandu-nesa decadem n alte stari de suferinta, cum ar fi iadul, lumea animala saua spiritelor, ca diavoli sau ca alte fiint e nenorocite. Aceasta este definitia

    cuvantului Dharma n Buddhism. Cum Buddhismul nu este o religie dezvalui-ta, Buddha nu a avut nici un mesaj divin din paradis pentru ca el nu a avutniciodata un nvatator care sa-l ndrume n castigarea iluminarii. Ceea ce afacut el a fost sa-si foloseasca pe deplin efortul, eliminand toate gandurile, cu-vintele si actiunile rele si cultivand toate calitatile importante, purificandu-simintea. n final el a atins un asemenea grad de puritate si claritate a mintiincat a nteles pe deplin functionarea fiecarui aspect al Universului. Noinumim aceasta Iluminare.

    Buddhismul este rezultatul efortului unui mare om care si-a sacrificatviata si timpul n cautarea Adevarului Absolut. Trebuie sa definim ceea ce

    ntelegem prin Adevar Absolut, deoarece multi oameni pretind ca ei cunoscadevarul. Dar exista foarte putina ntelegere ntre ei. Ce nteleg Buddhistiiprin acest termen? Noi stim ca exista multe feluri de adevaruri, dar ca nutoate pot fi considerate ca adevaruri absolute.

    Unele adevaruri pot fi relevante pentru o anumita perioada de timp, darmai devreme sau mai tarziu, din cauza schimbarii circumstantelor ele nu

    7

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    8/22

    raman adevarate. Adevarul asa cum este realizat si propovaduit de catre

    Buddha este Adevarul Absolut din cauza ca nu exista nimeni n aceastalume care sa poata dezminti veridicitatea chiar si a unui cuvant rostit de el,folosind chiar si metode de analiza stiint ifice. Este Adevarul Absolut pentruca este etern si nu se poate schimba odata cu timpul sau cu circumstantele.Multe alte credinte care au fost privite ca adevarate n trecut a trebuit safie modificate n concordanta cu noile descoperiri aparute odata cu avansulstiintei.

    Invataturile lui Buddha nu numai ca nu pot fi dezmintite, dar chiar suntsprijinite de noile descoperiri ale stiintei. Valorile morale nvatate de catreBuddha pe baza Adevarului Absolut de asemenea raman valabile chiar daca

    civilizatia a avansat mult. Buddhistii nu trebuie sa-si redefineasca pozitia nlegatura cu subiecte ca: eutanasia, uciderea din mila, controlul nasterilor,sexul nainte de casatorie, drepturile animalelor si altele.

    De ce avem nevoie de religie

    In general vorbind, trebuie sa fim de acord ca toate religiile au realizatun anumit grad de bine, cu toate ca, conform unor ganditori ca BertrandRussell, religiile au facut omenirii mai mult rau decat bine. Despre gelozie,ura si discriminare, justificate de unii oameni religiosi, el spune: ,,Cei care

    nu au nici o religie traiesc n pace, fara sa se lupte sau sa se certe. Cei careau o religie se lupta deseori din cauza diferentelor dintre diferitele credinte.Dar nu toti sunt de acord cu el.

    Fiecare din marile religii, fie ca vorbim despre Crestinism, Buddhism,Islam sau Hinduism, au facut ntr-adevar unele servicii umanitatii. Dacafiintele umane s-au comportat rau n ciuda faptului ca au avut o religie,atunci unde ar fi umanitatea acum daca nu ar fi avut nici o religie n care sacreada? Daca de exemplu, toate guvernele lumii ar anunta ca nu vor existaforte de ordine ale legii pentru 24 de ore, este posibil ca aceast a perioada safie mai mult decat suficienta pentru a distruge natiuni ntregi! Nu mai este

    nevoie sa spunem ca situatia ar fi mult mai grava daca nu ar fi existat delocreligia pentru a nfrana putin omenirea. Concluzia este bine nteles ca nuputem da vina pe religie pentru comportamentul omului.

    Trebuie sa adaugam aici ca exista oameni cu o dezvoltare nalta, care suntbuni prin natura lor si nu au nevoie de controlul impus de religie. Buddhaa spus ca nvataturile religioase trebuie sa fie privite doar ca o pluta care

    8

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    9/22

    ne ajuta sa ajungem pe un tarm mai ndepartat. Odata ce cineva a atins

    un nivel nalt de dezvoltare spirituala, acela nu mai are nevoie de ghidare:el devine moral n mod natural. n orice caz, majoritatea dintre noi avemnevoie de acea pluta, pentru ca principiile religioase sunt acelea care ne ajutasa devenim perfecti din punct de vedere moral si spiritual.

    Principiile religioase sunt importante

    Ca fiinte umane, noi avem o responsabilitate de a sust ine anumite prin-cipii bune pentru propriul nostru beneficiu, ca si pentru al celorlalti. Acestelucru este de nteles din cauza ca atunci cand noi respectam perceptele, de

    asemenea i protejam si pe ceilalti. Atat timp cat noi nu suntem perfecti,daca ne place sa avem vecini buni, trebuie sa ne asiguram ca avem un gardputernic; n caz contrar vom avea certuri, deranjari reciproce si nentelegeri.Cand ridicam un gard solid sau un zid, nu numai c a ne protejam casa sifamilia, ci, n acelasi timp, protejam si casele vecinilor. La fel se ntampla sicu respectarea perceptelor. Cand hotaram sa nu ucidem si sa nu facem raualtora, atunci permitem celorlalti sa traiasca n pace, fara frica. Aceasta estecea mai mare contributie pe care o putem aduce n folosul celorlalt i. Noi totiar trebui sa ne oprim din a-i pacali si a-i nsela pe altii, astfel ncat acestia sapoata trai n pace, fara frica sau suspiciune. Daca stim cum sa ne ndeplinim

    datoriile si responsabilitatile, nseamna ca ne pastram demnitatea umana siinteligenta. n mod natural, facand acest lucru, mentinem pacea. armonia sicalmul n viata noastra.

    Dar, asa cum Robert Frost spune n minunatul sau poem ,,Mending Wall,daca suntem buni prin nsasi natura noastra, si la fel sunt si vecinii nostri,atunci zidurile devin inutile. Unele asa-zise societati primitive din trecut autrait cu adevarat astfel de vieti ideale. Dar ntrucat noi suntem preocupatide societatile urbane, avem nevoie de ngradirile religiei pentru a ne protejape noi nsine si pe ceilalti.

    Pentru a face acest lucru noi respectam perceptele religioase (sila). Sila

    nseamna disciplina pentru a pregati, a educa mintea. Noi ne educam prinrespectarea unor principii religioase, cunoscand pericolele ncalcarii lor. Ex-ista o deosebire ntre preceptele Buddhiste si poruncile sau legile religioaseale altor credinte. Multi oameni si urmeaza obligatiile religioase datoritafricii de pedeapsa. Este foarte posibil ca fara amenintarea cu focul iadului,multi oameni nu ar lua n serios ndatoririle religioase.

    9

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    10/22

    Exista doua moduri distincte de respectare a perceptelor sila. Cand ne

    abtinem de la a ucide datorita faptului ca suntem constienti de cruzimea sisuferinta pe care am provoca-o altor fiinte, aceasta este Varitta Sila: A nuface rau (Evitare/Retinere). In acelasi timp, cand ne dezvoltam blandetea,ntelegerea si armonia, aceasta se numeste Caritta Sila: A face bine (Com-portare Pozitiva). Trebuie sa cultivam ambele aspecte, pozitive si negative,ale virtutii.

    Daca nu ar exista pedeapsa, oamenii si-ar lua libertatea de a comitefapte rautacioase fara a arata nici o mila. In Buddhism, respectare per-ceptelor sila nseamna: ,,Imi pregatesc mintea pentru a nu face anumitelucruri daunatoare, nu din cauza lui Dumnezeu sau de frica pedepsei lui, ci

    ntelegand ca ele sunt gresite. Nu mi-e frica de pedeapsa si nici nu asteptrecompensa, ci fac bine de dragul binelui, din cauza ca aceasta duce labunastarea celorlalti si a mea.

    Buddha spune: ,,Va dau aceste sfaturi din propria mea experienta. Nueste un mesaj divin care mi-a fost trasmis mie. Am f acut unele fapte rele ntimpul vietilor mele anterioare si mi pot aminti cum a trebuit sa sufar dincauza lor. Din aceasta cauza va spun ca este mai bine sa nu faceti lucrurirele, pentru a evita suferinta. Pe de alta parte, am facut si o multime de faptebune si merituoase n timpul vietilor mele anterioare si deci pot ntelege ceviata minunata, mpacata si prospera am trait din cauza acelor fapte bune.Deci, va sfatuiesc de asemenea sa faceti si unele fapte bune, astfel ncat saputeti simti si voi astfel de rezultate bune. Daca doriti sa aflati mai multelucruri despre acest subiect, cititi Jataka Stories care povesteste despre vietileanterioare ale lui Buddha.

    In Buddhism nu se gasesc porunci, dogme, legi religioase sau amenintaricu pedepse vesnice. Scopul religiei nu este de a pedepsi, ci de a sfatui oameniice sa faca si ce sa nu faca. Daca ati comis o fapta rea, va trebui sa suportaticonsecintele. Nu este Buddha sau religia cea care va va pedepsi. Propriilevoastre actiuni va creeaza propriul paradis sau infern. Altcineva nu poateface acest lucru n locul vostru.

    Cum am spus mai devreme, chiar si omul primitiv avea un simt natural al

    comportamentului moral si putea distinge ntre bine si rau. Dar pe masurace societatea s-a dezvoltat, acest simt natural a trebuit sa fie transformatn coduri de comportament, pentru a mentine legea si ordinea. Pentru ase asigura ca aceste coduri vor fi respectate, conducatorii de atunci le-auprezentat ca fiind nzestrate de catre divinitate cu recompense sau pedepseeterne. Rezultatul final a fost, bine nteles, ca oamenii au fost controlati si

    10

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    11/22

    determinati sa se comporte ntr-un mod acceptabil n societate. Din acest

    punct de vedere putem spune ca religia a facut un serviciu umanitatii.

    Beneficiile aduse de multumire

    Intr-o zi un rege s-a apropiat de Buddha si i-a pus o ntrebare. ,,Cand iprivesc pe discipolii tai pot vedea seninatate, voiosie si fetele lor radiind. Deasemenea am auzit ca ei au numai o masa pe zi, si nu pot ntelege cum sipastreza acest stil de viata. Buddha i-a dat un raspuns minunat. ,,Discipoliimei nu regreta ceea ce au facut n trecut si continua sa faca tot mai multefapte meritorii. Nu prin pocainta, rugaciune sau venerare pot oamenii sa-si

    nvinga greselile pe care le-au facut n trecut, ci ajutandu-i pe altii. Discipoliimei nu au nici o grija n ceea ce priveste viitorul lor. Ei sunt multumiti cuorice primesc, astfel ei se pastreaza fericiti. Ei nu ar spune niciodata ca unanume lucru nu le este de ajuns. Acesta este modul lor de viata. In concluzieei si pot pastra aceasta stare de seninatate, voiosie si o nfatisare radianta,ca un rezultat al multumirii lor.

    La fel, oricine poate ncerca sa-si pastreze aceasta voiosie, fiind multumit.Daca cineva ar ntreba de ce nu putem fi satisfacuti n viata, cu toate ca avemmai mult decat ne este necesar, care ar fi raspunsul corect?

    Raspunsul corect este: ,,Din cauza ca nu avem multumire. Daca ar

    exista cu adevarat multumire, nu am zice niciodata ca nu suntem multumitide cutare sau cutare lucru. Nu putem fi satisfacuti datorita conflictului dintredorintele noastre egoiste si insatiabile, si legea impermanentei (anicca).

    Unul dintre cele mai bune sfaturi date noua de catre Buddha, pe care sal practicam ca pe un principiu, este ,,Fericirea este cea mai mare avutie.Un om avut nu este neaparat un om bogat. Un bogatas traieste ntr-o fricapermanenta. El este ntr-o permanenta stare de suspiciune si de teama,gandindu-se ca ceilalti oameni abia asteapta sa i faca rau sau sa l tragape sfoara. Un bogatas nu poate iesi afara fara o garda de corp, si n ciudatuturor portilor si lacatelor din casa lui, el nu poate dormi fara frica si fara

    grija.Prin comparatie, un om multumit este ntr-adevar un om foarte norocos,din cauza faptului ca mintea lui este eliberata de toate aceste perturbari. Eleste cu adevarat bogat. Ce semnifica deci multumirea? Cand o persoanagandeste: ,,Acestea sunt de ajuns pentru mine si pentru familia mea si numi trebuie nimic mai mult, aceea este multumirea. Daca toata lumea ar

    11

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    12/22

    putea gandi astfel, atunci nu ar mai fi nici o problema. Cat timp ne pastram

    aceasta multumire, gelozia nu va putea niciodata sa ne umbreasca mintea, siastfel vom permite si celorlalti sa se bucure de vietile lor. Daca nu ar existagelozie, mania de asemenea nu ar putea rasari. Daca nu ar exista manie, nuar fi violenta si varsare de sange si toata lumea ar putea trai n pace.

    O viata multumita ti ofera speranta si ncredere. Aceasta nu este outopie. Pentru mai mult de douazecisicinci de secole, barbatii si femeile dincomunitatile Buddhiste de calugari si calugarite traiesc astfel de vieti. Deasemenea multi Buddhisti familisti si traiesc viata n multumire, nepermitandlacomiei sa le nfranga nevoile de baza. Este surprinzator cat de putin avemcu adevarat nevoie pentru a fi multumiti. Ganditi-va la asta!

    Invatati cum sa nfruntati viata

    Din cauza dorintelor noastre egoiste, ne place sa ducem n permanenta oviata prospera, neluand n considerare faptul ca toate lucrurile care apar nfata noastra sunt impermanente. Astfel, aceste dorinte egoiste nu vor puteafi niciodata satisfacute din cauza ca totul este nepermanent. Schimbarea esteo constanta universala. Nimic nu este static, iar noi suntem condamnati sane agatam de lucruri care ntotdeauna raman n urma noastra - din cauzafaptului ca si noi si lucrurile se schimba chiar n momentul n care au fost

    atinse. Totusi, n ciuda acestor schimbari, ndemnati de amagire si dorinteegoiste, speram cu disperare ntr-o viata fara schimbare.

    Intr-o zi Buddha l-a sfatuit pe Ananda: ,,Daca vreodata cineva va ntrebade ce exista moartea, va trebui sa-i raspunzi ca moartea exista din cauzafaptului ca exista nasterea. Daca nu ar exista nastere, nu ar exista nic moarte.Daca ncerci sa mpiedici moartea prin forta, atunci nu ntelegi natura. Inrealitate mergi mpotriva legilor naturii.

    In general, oamenii sunt fericiti cand se naste cineva, dar au o frica intensade deteriorare si de moarte. Daca nu exista nastere, nu va exista nici moarte.Apusul soarelui ntr-o tara devine rasarit n alta. Deci apusul soarelui nu

    nseamna sfarsitul acestuia.Intr-o maniera asemanatoare, moartea nsasinu nseamna sfarsitul viet ii, pentru ca moartea este de fapt nceputul unei

    alte vieti. Nasterea este nceputul mortii. Moartea este nceputul unei vieti.Nasterea aduce certificatul de deces. Deci, daca vrem sa prevenim moartea,ar trebui sa prevenim nasterea.

    Deci trebuie sa fim ntelepti si sa nu repetam aceleasi greseli; sa ne

    12

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    13/22

    pregatim pentru a nu mai suferi din nou.

    Prin observatie si studiu ntelegem de ce exista atat de multa nedreptatesi inegalitate n lume. Incepem sa vedem ca nu este lucrarea unui creatorcapricios, ci este lucrarea actiunilor noastre proprii, bune sau rele (karma)din trecut. Putem observa efectul benefic sau malefic al actiunilor noastrechiar n aceasta viata: binele produce bine, raul produce rau.

    Buddhismul pentru oamenii obisnuiti

    Viata n lume este foarte buclucasa. Nu este foarte usor pentru un laic saduca un mod de viata religios. Daca el ncearca sa fie religios prin schimbarea

    obiceiurilor, atunci el ar putea deveni o pacoste pentru cei n mijlocul caroratraieste. Membrii familiei si prietenii acestuia s-ar putea sa nu aprecieze noulmod de viata. In orice caz, daca si schimba viata n mod treptat, ceilalti voravea posibilitatea sa se obisnuiasca si sa faca unele ajustari.

    Pe de alta parte, cineva poate deveni religios fara sa-i deranjeze pe altiicultivand o bunatate plina de iubire, cinste, rabdare, toleranta, unitate, ar-monie si ntelegere. Totusi aceste calitati pot de asemenea crea deranj atuncicand altii profita de ele n interes propriu. Nu este necesar sa mergem la ex-treme si sa renuntam la tot. Trebuie doar sa ducem o viata normala.

    Buddha prezinta acest mod de viata religios, practic, pentru laici si pentru

    familisti, n conformitate cu nevoile lor lumesti. Fara renuntare, laicii nu artrebui sa ncerce sa imite modul de viata al calugarilor. In mod asemanator,nici calugarii nu trebuie sa urmeze modul de viata al laicilor. In zilele noastre,unii dintre ei au amestecat multe dintre aceste metode.

    Recunoscand dificultatile pe care trebuie sa le nfrunte n realizarea da-toriilor, responsabilitatilor si obligatiilor pe care trebuie sa le ndeplineascapentru a-si ntretine familiile, oamenii trebuie sa faca anumite lucruri. Bud-dha spune ca ei pot mentine patru tipuri de fericire prin merit si prin investitiicorecte; prin trairea placerilor lumesti ntr-un mod rezonabil, din venitul lormeritat n mod corect; prin evitarea ndatorarilor, ca rezultat al unui man-

    agement corect al veniturilor si cheltuielilor; prin trairea unei vieti cinstite.Cand oamenii realizeaza ca nu au facut nici un rau nimanui, atunci ei numai au de ce sa simta vreun sentiment de vinovatie. Acest sentiment min-unat, lipsa oricarei vinovatii, este ntr-adevar cea mai remarcabila fericire pecare cineva o poate experimenta. Toate celelalte tipuri de fericire bruta vordispare din minte.

    13

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    14/22

    Aceasta stare de fericire pe care ei o mentin n minte va ramane pana la

    moarte si i va ajuta sa aiba o renastere mai buna, din cauza faptului ca vorpleca din aceasta lume fara a avea nici un fel de confuzie n mintea lor. Astfeltrebuie sa-si modifice oamenii modul lor de viata daca vor sa duca o viatalumeasca plina de sens. Separat de majoritatea familistilor, cativa barbati sifemei se hotarasc sa renunte n ntregime la viata lumeasca si sa recurga lao viata de calugarie. Astfel de oameni gasesc un alt fel de pace si fericire.

    O minte deschisa n Buddhism

    Upali, un adept bogat al unei alte religii, a venit ntr-o zi sa-l vada pe

    Buddha spunand ca vrea sa devina discipolul lui. Buddha l-a ntrebat: ,,De cevrei sa ma urmezi pe mine? Upali a raspuns ,,Oamenii spun ca nvataturiletale sunt minunate. Buddha l-a ntrebat atunci: ,,Ai ascultat vreo una dinnvataturile mele? Cand Upali a raspuns negativ, urmatoarea ntrebare a luiBuddha a fost: ,,Atunci de unde stii daca poti sa practici nvataturile melesau nu? Nu acesta este modul n care un om si schimba religia. Omul trebuiesa studieze si sa ncerce sa nteleaga nvatatura nainte de a fi convins.

    Atunci Upali a devenit si mai determinat n a-l urma pe Buddha, spunand:

    ,,Venerabile, cred ca acest sfat este mai mult decat suficient pentru ca eu santeleg natura adevaratei tale nvataturi. Daca m-as fi apropiat de un alt

    lider religios, el m-ar fi acceptat de la nceput si ar fi anuntat peste tot caam devenit adeptul religie lui. In loc de aceasta, tu m-ai sfatuit sa studiez siapoi sa hotarasc daca sa-ti accept nvatatura sau nu.

    Cand Buddha dorea sa tina o predica, el nu o transmitea ca o simpladiscutie publica. El mai ntai studia mintile lor si ntelegea capacitatea as-cultatorilor lui, apoi le vorbea n conformitate cu capacitatea lor mentala,astfel ncat acestia sa poata ntelege cu usurinta nvataturile lui.

    Cum sa-l privim pe Buddha

    Unul dintre discipolii lui Buddha, Vakkali, avea un obicei zilnic de a priviinsistent asupra persoanei lui Buddha. Observand acest lucru, Buddha l-antrebat: ,,Ce faci aici? Raspunsului lui Vakkali a fost: ,,Venerabile, candprivesc la nsusirile senine si la marea complexitate a corpului tau, acest lucrunsusi mi da o mare satisfactie. Buddha atunci l-a ntrebat: ,,Ce te astepti sa

    14

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    15/22

    castigi admirand acest trup care este murdar, urat, mirositor, impermanent?

    Cel care vede Legea (Dhamma) l vede pe Buddha. Aceasta ar trebui sa teajute sa ntelegi cum trebuie sa-l privesti pe adevaratul Buddha. Daca vreicu adevarat sa-l vezi pe Buddha, atunci trebuie sa-l creezi pe acel Buddhan mintea ta, prin intermediul nvataturii lui.

    Noi avem o conceptie gresita depsre viata. Noi privim la corpul fizic cafiind viata nsasi; nu putem avea o perspectiva corecta. Energia mentala siprocesul vietii lucreaza mpreuna. Corpul este doar adapostul care gazduiestefiinta noastra fizica. Ne petrecem ntreaga viata ngrijind, hranind, spalandsi curatand pentru a ne nfrumuseta corpul; cheltuim atat de mult fara sacunoastem ca acest corp ne creaza insatisfactii enorme si suferinte.

    Trei principii de baza n Buddhism

    Disciplina (Sila), dezvoltarea unei minti corect antrenate (Samadhi) siatingerea ntelepciunii supreme (Panna) sunt cele trei principii de baza alevietii umane. Numai fiintele umane pot cultiva aceste calitati.

    Primul obiectiv dintre aceste trei principii de baza este respectarea pre-ceptelor - sila.

    Sila

    Omul este o fiinta sociala si si dezvolta caracterul n functie de societatea

    careia i apart ine, deci orice ar face lasa urme nu numai asupra lui nsusici si asupra societatii. Respectarea preceptelor morale va lasa si ea urme.Moralitatea include toate virtutile unei persoane cinstite si respectabile. Eaa fost identificata cu virtutile n general, si multe calitati admirabile au fostinterpretate n legatura cu idealurile purificarii -qc si restrictiei, dupa cumele sunt realizate cu corpul, vorbirea si mintea. Ea este de obicei nteleasa careferindu-se la cele cinci precepte morale care constituie codul fundamentalal eticii pentru laici. Ei trebuie sa-si nceapa calatoria spirituala urmand celecinci precepte, si fiecare devot laic este de asteptat ca sa respecte aceste cincireguli elementare de conduita.

    Este n spiritul Buddhismului ca respectarea acestora sa fie bazata peexperienta si ratiune. Telul final al Buddhismului este supralumesc, dareste ntotdeauna nradacinat n lumea pamanteasca si prin respectarea celorcinci precepte Buddhistul se pastreaza n strans contact cu realitatea. Ex-ercitandu-si vointa si ratiunea, omul a realizat ca urmand o anumita cale elpoate contribui nu numai la propria lui bunastare, ci si la bunastarea ntregii

    15

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    16/22

    rase umane. El hotaraste prin propria lui vointa sa urmeze acea cale. El

    reprezinta recunoasterea umanitatii, a puterii si a responasabilitatii omului.Sila sau dezvoltarea morala se castiga prin autodisciplina. Trebuie sa

    nvatam cum sa traim ca fiinte umane inofensive si amabile. Folosind unlimbaj simplu, trebuie sa stim cum sa traim fara a deranja pacea si feri-cirea celorlalti. Daca suntem capabili sa facem acest lucru, aceasta va ficu adevarat o mare realizare. Disciplina, o comportare buna, preceptele simorala sunt toate sinonime cu acest cuvant, ,,sila. Aceasta este fundatiape care trebuie nceput un mod de viata religios.

    Daca o casa este construita fara a realiza o fundatie corecta, ea va fi foarteinstabila. Omul modern a nvatat pe calea cea grea cat de important este

    a trai n sila.Inseamna a respecta dreptul la existenta al celorlalti. Dacaam crede ca lumea a fost creata numai pentru propriul nostru profit, atunci

    am lua din ea orice am vrea, fara nici o discriminare, fara sa ne pese de ces-ar ntampla cu celelalte fiinte vii si cu mediul, plantele, raurile, atmosferasi asa mai departe. Intr-un final, ca rezulatat al importantelor dezechilibreecologice din natura, create de catre noi prin modul modern de a trai, ne-amautodistruge. Pe de alta parte, un bun Buddhist are un respect profund si omare grija pentru bunastarea tuturor celorlalte fiinte.

    In infinita lui ntelepciune, Buddha a stiut ca nu putem deveni perfectidintr-o data. In concluzie, el ncepe prin a ne ncuraja sa ne abtinem de laa comite fapte care provoaca rau. Odata ce facem progrese n crearea uneifundatii morale solide, putem practica progresiv purificarea mentala. Bud-dhismul permite unui individ sa faca progrese pe baza nivelului sau propriude realizare si nui i impune n mod dogmatic un cod rigid fara a lua nconsiderare potentialul sau, nivelul sau de dezvoltare si atitudinea sa.

    preceptele sunt utile pentru cultivarea calitatilor si virtutilor umane.Aceste calitati sunt necesare pentru pastrarea pacii si a fericirii. Motivatiapentru ncurajarea si respectarea acestor precepte nu este frica de pedeapsa,ci ntelegerea si compasiunea. Cand Buddha ne-a sfatuit ,,Nu faceti rau, s-agandit la bunastarea celorlalti.

    Ca fiinte umane, este de datoria noastra sa facem unele servicii altora

    prin practicarea generozitatii, a blandetii si ntinzand o mana de ajutor celorcare au nevoie de sprijinul nostru pentru a scapa de necazuri, griji sau alteprobleme. Facand servicii dezinteresate celorlalti, nu numai ca i ajutam peacestia, dar de asemenea se reduce si egoismul nostru. Nu trebuie sa facemo fapta buna avand anumite motivatii ulterioare, pentru ca atunci faptelenoastre vor fi stricate de intentiile impure.

    16

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    17/22

    Deci adevaratele concepte Buddhiste, ,,Nu face rau si ,,Fa bine nu sunt

    bazate pe pedeapsa si recompensa, ci din nevoia de a reduce dorintele noastreegoiste si de a ne cultiva puritatea mentala. Noi nu folosim frica pentru aforta oamenii sa respecte aceste precepte. Folosind teama n locul ntelegeriinu se va putea naste cultivarea sentimentelor de ntelegere si poate avea carezultat transformarea oamenilor n superstitiosi si dogmatici.

    Evitarea raului si facerea de bine sunt foarte recomandate, dar nu suntde ajuns. Din experienta stim ca atat timp cat lacomia, mania si iluzia,care sunt adanc nradacinate n mintile noastre, nu sunt ndepartate, noi maisuntem nca capabili de a comite unele fapte rele. Deci, apare nevoia de ane purifica mintea. Pentru a realiza aceasta, trebuie sa ne privim mintea n

    mod constant si sa eliminam din ea impuritatile mentale. Cand gandurile simotivatiile impure au fost eliminate, mintea este ntotdeauna buna si pura,si vom ajunge telul final.

    In orice caz, ca fiinte umane suntem constienti de faptul ca existentanoastra actuala nu este nici prima, nici ultima viata. Avantajul de a fi ofiinta umana este acela ca noi stim acest lucru si ne putem pregati pentruurmatoarea viata. Multi oameni spera ca dupa moarte vor ajunge n paradis,dar can luam n considerare faptul cum unele religii explica paradisul, suntemfortati sa concluzionam ca ei nu au nici o idee de ceea ce este sau unde seafla acest paradis.

    Cand un bogat l-a ntrebat pe Buddha ce sa faca pentru a ajunge nparadis dupa moarte, Buddha i-a raspuns: ,,De ce vrei sa astepti pana candmori extazul paradisiac? Chiar n timp ce traiesti n aceasta lume poti traiacest extaz daca stii sa-ti traiesti viata n mod corect.

    Buddha a fost un nvatator religios practic, care nu a introdus n mintileoamenilor mitologie, tentatii sau teama. Oamenii trebuie sa nvete cum sa-si foloseasca viata n mod corec, cum sa evite problemele, necazurile, gri- jile si deranjurile si, de asemenea, cum sa castige mai multa cunoastere sintelegere. Dupa ce si-au dezvoltat ntelegerea, ei si pot ajusta viata n modcorespunzator.

    Placerea si fericirea

    Cu toate ca multe tulburari nu ne sunt vizibile, anumite ganduri rele, caresunt adanc nradacinate n minte, pot totusi ramane. La un anumit momentdat putem fi linistiti si cu o nfatisare placuta pentru ca nu exista nimic care sa

    17

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    18/22

    ne agite, dar daca apare un deranj, ne schimbam repede atitudinea, devenind

    violenti si urati. Placerea care apare momentan n minte, o consideram nmod gresit drept fericire. In realitate, nu este fericire. Placerea este doar osatisfacti emotionala. Natura efemera a placerii este astfel ncat ea disparen momentul imediat urmator.

    Cautarea placerii nu trebuie confundata cu cautarea fericirii. Placereaeste alunecoasa, temporara si poate lasa un gust amar. De asemenea, eapoate fi costisitoare, si totusi nesatisfacatoare. Nu asa este fericirea, carenu trebuie sa fie cumparata; ea provine dintr-o sursa interioara - mintea, siexista pe termen lung.

    Placerea care o avem n acest moment creaza uneori dezamagire, din

    cauzanaturii trecatoare a placerii.In acelasi timp, nu ne putem castiga feri-cirea pastrand impuritati mentale ca frica, manie, gelozie, rautate si rea

    vointa. Cand aceste simtaminte nu sunt active, atunci privim stralucireacare ne apare n minte, ca fiind fericire.

    Fericirea castigata prin merite adevarate

    Pentru a obtine fericire trebuie sa facem din ce n ce mai multe faptemeritorii. Prin fapte meritorii se ntelege a face unele servicii altora, pentrua-i elibera de suferinta. Fericirea pe care o castigam facand bine este mai

    importanta decat castigul material. De fiecare data cand facem fapte bunecu ncredere si ntelegere, castigam fericire si un sentiment de bunastare.Aceasta este ceea ce numim merit. Starea mentala pe care o dezvoltamn aceasta viata determina tipul de viata pe care l vom experimenta dupamoarte. La momentul mortii, nu exista nimic sa ne ajute n afara de propriilenoastre merite sau karma. Deci, trebuie sa ne straduim sa facem cat de multbine putem n aceasta viata, pentru ca este singura asigurare pe care o avempentru renasterea ntr-o existenta fericita.

    Exista unii oameni dezinformati care pun lucruri caloroase n sicriu, gan-dind ca de aceste lucruri se va folosi mortul n viata de dupa moarte. Trebuie

    sa ne folosim bunul simt si sa ntelegem lucrurile fara a urma orbeste anumitetraditii demodate ale naintasilor nostri. A sosit timpul sa eliminam astfel depractici pentru ca am observat cum oameni de alte religii profita de ignorantanoastra pentru a condamna si a ridiculiza Buddhistii pentru ceea ce fac,crezand ca acestea sunt practici Buddhiste. Buddha, de exemplu, nu a cerutadeptilor lui sa arda nimic n numele celor plecati. El ne-a sfatuit sa ardem

    18

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    19/22

    doar impuritatile mentale.

    Samadhi prin meditatie

    Samadhi este al doilea principiu; concentrarea si cultivarea mintii pen-tru a experimenta pacea si calmul prin fixarea mintii pe un anumit obiect.Mintile celor care nu au astfel de experiente sunt foarte slabe. Motivul pentrucare mintile lor sunt foarte slabe este teama care i tulbura. Din cauza acesteislabiciuni avem sentimente de nesiguranta si suspiciune. In fiecare minut nedisipam energia mentala ntr-un mod neprofitabil prin cele cinci simturi alenoastre. Aceste cinci canale ne extrag energia mentala si o folosesc pentru

    a atrage obiecte din exterior, care cauzeaza suspiciune, teama si ngrijorare.In acelasi timp, ele creaza ceea ce apare ca satisfactie emotionala si emotie.In cele din urma, astfel ne deranjam mintea. Colectam murdarii din exteriorprin simturile noastre, ceea ce duce la confuzia mintii. Ca urmare, mintea nuare timp sa se relaxeze si devine slaba din cauza acestei pierderi de energie.Este la fel ca o cascada care tot curge si mprastie apa peste tot din cauza canu exista un canal pentru a o directiona pentru un uz sistematic. Un barajhidroelectric poate canaliza aceasta energie pentru a crea electricitate, carepoate avea diverse ntrebuintari.

    Un inginer, vaznd imensa pierdere care se produce prin caderea apei, s-a

    decis sa construiasca un stavilar pentru a exploata aceasta cadere si a produceelectricitate, pentru iluminarea ntregului tinut. Exact n acelasi mod noi neirosim energia mentala prin lipsa de concentrare. Buddha ne-a sfatuit sa nune pierdem energia mentala prin simturi, ci sa ne relaxam mintea si sa oeliberam de la a face tot timpul alegeri, dupa stimulii exteriori. Aceasta esteo adevarata tortura pentru minte. Pe timpul perioadei de relaxare ne putemconcentra pe un obiect neutru, fara a permite mintii sa fuga ncoace si ncolo.Si astfel ne dezvoltam mintea. ,,Bhavana nseamna dezvoltarea mintii, adicasa acumulam si sa exploatam energia pierduta, pentru regenerarea ei. Candeste dezvoltata pe deplin, mintea devine o forta foarte dinamica si toata frica,

    suspiciunea si nesiguranta pe care le avem, vor dispare. Atunci vom obtinecuraj, cunoastere, ntelegere si ntelepciune.Pentru a mentine un bun standard al conduitei morale, este de asemenea

    esential sa practicam meditatia, care se numeste samadhi. Samadhi estestarea imobila sau linistita a mintii. Indisciplina mintii consta n obiceiul eide a sari ncoace si ncolo, fiind dificil de controlat. Ea poate urma orice idee

    19

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    20/22

    daunatoare, sau imaginatie. Pentru a preveni aceste tendinte nesanatoase,

    mintea trebuie sa se concentreze asupra unui obiect de meditatie ales.Pe parcursul practicii, mintea va deveni din ce n ce mai stapanita si va

    fi ascultatoare, ramanand fixata pe obiectul asupra caruia este directionata.De exemplu, meditand asupra blandetii iubitoare (loving-kindness), putemalina trasaturile dusmaniei, ale maniei si invidiei. Meditand asupra aspectelorrespingatoare ale corpului omenesc putem diminua dorinta dupa placeriletrupesti si nebuniile dragostei. Contempland inevitabilitatea si impredictibil-itatea mortii, putem alunga multumirea de sine si apatia. Reamintindu-necalitatile speciale ale lui Buddha, putem nvinge depresia, anxietatea si neg-ativismul. Dezvoltandu-si compasiunea, omul si uita propriile necazuri si

    realizeaza omniprezenta suferintei.Prin practica repetata si absorbtie meditativa, Buddha si discipolii saiau ajuns sa posede anumite puteri psihice. Cu toate ca astfel de puteri suntdezvoltate numai printr-o concentrare foarte adanca ele nu sunt consideratede majoritatea scolilor Buddhiste ca fiind nevesare pentru atingerea scopuluiprincipal n Buddhism, Nibbana. Nibbana nseamna anularea dorintei, a uriisi a iluziei. Daca dorim sa ne castigam fericirea, ar trebui sa permitem mintiinoastre sa se relaxeze si sa o dezvoltam pentru a dezradacina fortele rauluicare zac ascunse acolo.

    Cat timp meditam, experimentam pacea, dar cum am oprit meditatiasi ne-am ntors la modul nostru normal de gandire, pacea si fericirea vordispare, iar deranjul se va ntoarce. Apa dintr-un elesteu poate fi acoperita cufrunze uscate la suprafata, dar apa de dedesubt va fi foarte limpede. Pot i dadeoparte frunzele uscate si sa vezi apa limpede. Dar cand ndepartezi mana,apa va fi din nou acoperita de frunze. Meditatia ne ajuta sa descoperim ,,apalimpede a mintii. Iluminarea este atunci cand frunzele sunt ndepartatepermanent, iar apa va ramane limpede pentru totdeauna.

    Cand meditam, mintea noastra devine pura. Acest lucru se ntampla dincauza ca nu permitem gandurilor rele sa ne perturbe mintea. In acelasi fel,cand ne oprim din meditatie, toate gandurile rele devin active din nou.

    Daca acoperim o portiune de iarba verde cu o galeata pentru cateva

    saptamani, iar apoi o descoperim, putem observa ca firele verzi au capatato culoare palida din cauza lipsei luminii soarelui. In mod similar, candmeditam au loc o multime de schimbari n minte. Ne simtim calmi si senini,fara nici o urma de manie, din cauza ca mintea nostra este sub influentabenefica a concentrarii. Dar cand ne ntoarcem la modul nostru normal deviata, toate acele ganduri negative se vor ntoarce, la fel cum iarba acoperita

    20

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    21/22

    c si-a schimbat culoarea din cauza lipsei luminii solare. Ca parte a prac-

    ticii este dezvoltarea concentrarii ntr-un astfel de mod ncat sa fie posibilapazirea mintii n permanenta, fara a i se permite sa recada n starea confuza.Scopul meditatiei este acela de a ajuta pregatirea mintii pentru a ramane npermanenta pura si nemurdarita.

    Cunoasterea si ntelepciunea

    Intelepciunea nu nseamna cunoastere. Castigam cunoastere dupa ce as-cultam, citim si observam numeroase lucruri din lume, dar aceasta nu esteadevarata ntelepciune. Intelepciunea apare numai atunci cand n mintenu exista obstacole, obstructionari si alte impuritati. Exista multi oameninvatati peste tot n lume, care fara ndoiala au o cunoastere minunata, dardin nefericire unora dintre ei le lipseste ntelepciunea adevarata.

    Multi oameni sunt inteligenti dar comportamentul lor nu este rezonabil;unii sunt prea temperamentali, egoisti, gelosi, lacomi. Pe de alta parte,exista unii care cu toate ca sunt foarte buni, poseda rabdare, toleranta simulte alte calitati bune, ntelepciunea lor este scazuta deoarece pot fi cuusurinta nselati de altii. Daca ne dezvoltam generozitatea fara o ntelegerecorecta, putem intra n necazuri pentru ca anumiti oameni vor profita de noi.Intelegerea si calitatile bune trebuie deci sa coexiste n noi.

    Panna: Eliberarea prin ntelepciune

    Panna - Intelepciunea este al treilea si ultimul nivel al caii. Dupa ce apracticat respectarea moralitatii, aspirantul practica meditatia. Cand mintease concentreaza n mod corect, el poate ntelege adevaratanatura a lucrurilor.Intelepciunea reprezinta corecta ntelegere a lumii, n lumina efemerului, ainsatisfactiei si a lipsei ei de substanta. Cunoasterea este de trei feluri:

    1. ) cea dobandita prin nvatare;

    2. ) cea dobandita prin gandire;

    3. ) cea dobandita prin meditatie. Aceasta ntelepciunea este varful triplu-lui antrenament care conduce la Nibbana.

    21

  • 8/3/2019 K. Sri Dhammananda - Principii Buddhiste Pentru Demnitatea Umana

    22/22

    Cand iluzia, ignoranta si gandurile rele dispar din minte, stralucirea va

    apare n locul lor. Aceasta stralucire este iluminarea. Cu cat nvatam maimult lucruri lumesti, cu o minte confuza, cu atat mai mult creste ignorantanoastra. Trebuie sa nvatam cum sa avem o minte deschisa. Cand mintea estepe deplin deschisa, atunci are loc dezvoltarea; numai atunci pot ntelepciunea,ntelegerea si puritatea sa apara n minte. Aceasta este dezvoltarea interioara.

    Nu putem aduce aceasta stralucire, puritate si realizare din exterior. Eletrebuie sa emane din interior. Sila, Samadhi, Panna - antrenamentul men-tal, linistea mintii si o nalta ntelepciune sunt cele trei principii religioaseprincipale n Buddhism, pentru dezvoltarea vietii umane. Dezvoltarea ncontinuare a sila sau a perceptelor pentru atingerea sanctitatii se numeste

    Adhi Sila. Calmul sau linistea constiintei se numeste Adhi Citta (Samadhi).Dobandirea naltei ntelepciuni prin dezvoltarea psihicului interior - Vipas-sana se numeste Adhi Panna. Acestea sunt deci cele trei principii Buddhistepentru pregatirea mintii umane.

    Metoda triplului antrenament

    ,,O formulare alternativa a metodei Buddhiste pentru dezvoltarea moralasub forma celor trei factori interdependenti si progresivi ai pregatirii morale.Ei sunt sila, constand n practici morale care implica transformarea voluntara

    si constienta a caracteristicilor comportamentului trupesc si verbal; samadhi,dezvoltarea calmului mental; si panna, cultivarea perspicacitatii care conducela perfectiunea morala. Se spune ca sila este fundatia pe care celelalte douastagii pe parcursul caii se vor dezvolta. Aceasta formulare a caii arata nunumai caracterul pragmatic al Buddhismului, dar si trasaturile psihologicepe care se bazeaza aspectele practice ale sistemului moral Buddhist. Buddhavorbeste despre calea catre perfectiunea spirituala, sau atingerea Nibbanei cafiind una graduala, mergand sistematic, pas cu pas. Perfectiunea sila esterecunoscuta ca fiind baza ntregului efort spiritual. Este de asteptat ca un ominteligent sa se stabileasca n sila, sa-si dezvolte mintea (citta) si sa cultive

    ntelepciunea (panna). Despre o astfel de persoana se spune ca este capabilasa descurce ncurcaturile raului (A.V. p. 66). (Enciclopedia Buddhismului).

    22


Recommended