MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

tefra Maxim Justiia restaurativ concept i evoluie

Profesor: Daniel Martin,doctor n drept Autor: tefra Maxim,anu II,GR. 210 2012

1

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................3 CAPITOLUL I.Consideraii generale privind justiia restaurativ...........................................4 CAPITOLUL II.Reglementarea justiiei restaurative pe plan internaional..............................8 CAPITOLUL III.Medierea ca element de baz a conceptului de justiie restaurativ........11 CAPITOLUL IV. Programe de justiie restaurativ n Statele Unite...................................14 4.1Intruducerea......................................................................................................14 4.2 Programe i organisme specifice de justiie restaurativ.................................15 4.2.1 Reparaa.........................................................................................................15 4.2.2 Medierea..........................................................................................................16 4.2.3 Cercurile de verdict (Sentencing circles)........................................................18 4.2.4 Conferina familial (Family group conferencing)..........................................19 4.2.5 Panelurile de discuii privind impactul infraciunii asupra victimelor (Victim ImpactPanels)..........................................................................................................20 4.2.6 Consiliul de reparaie a efectelor infraciunii asupra comunitii (Community Reparative Board)...........................................................................................20

4.3 Avantaje a programeleor folosite in Statele Unite ale Americii.......................21 CONCLUZII.........................................................................................................................23 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................242

Introducerea Studiu dat urmeaza sa precizeze cele mai importante aspecte ale justiiei restaurative precum i s prezinte istoricul si unele abordri a conceptului de justiie restaurativ in anumite state ale lumii,precum principiile,obiectivele si importanta acestuia in cadru justiiei penale.Precum se vor discuta particulariti cu privire la modul de organizare a programelor,a infractiunilor ce pot fi supuse urmatoarelor tratari,precum despre condiiile necesare aplicrii acestui proces restaurativ,conditii necesare pentru selecia personalului competent necesar pentru a fi implicai in procesul de justiie restaurativ,rezultate obinute in urma procesului de justiie restaurativ. Vom face referiri la unele schimbri legislative in unele state facute cu scopu de-o mai buna implementare i asigurare a funcionarii justitiei restaurative. Se va prezenta unele argumente pro implementrii justiiei restaurative. Se va prezenta care este scopul,sarcinile si avantajele introducerii a paradigmei justiia restaurativ,i care sunt diferenele faa de paradigma retributiv i distributiv,sau altfel spus conceptu clasic de justiie penal. Se va prezenta eficitatea acetei paradigme pe exemplu Statelor Unite ale Americii,pentru a nelege importana implimentari in practi a paradigmei,ca exemplu se va studia S.U.A din cauza c este spaiu istoric n care a aprut aceast paradigm. Vom face referi la studii fcute pe teritoriu Statelor Unite ale Americii pentru o mai buna nelegere a mecanizmului de lucru i ct de util este folosirea a astfel de paradigma n cadru dreptului penal i avantaje acestuia faa de sistemul clasic penal. Paradigma justiie restaurativ,paradigma cu-n mare grad de eficien ce urmeaz s dfie pe larg utilizat n multe state ale lumii exemplu care ar trebui s-l preia i arile n curs de dezvoltare.

3

Cap I.Consideratii generale privind justiia restaurativ Dac ne referim la conceptu de justitie restaurativ acesta apare de prima data si este folosit n exprimare de ctre psihologu american Albert Eglash ,in anul 1997 pentru a descrie orientrile din domeniu justitiei penale.Cu aceasta ocazie renumitul psiholog a invocat trei paradigme:paradigma retributiv,distributiv si restaurativ.Dac facem referire la aceste trei paradigme,paradigma retributiv care pune accentu doar pe sanctionarea unei infraciuni pe cind paradigma cea distributiv se refer doar la reabilitarea infractorului,resocializarea posibilitatea de incadrare in cmpul societii civile,si deja paradigma reprezentat ca o inovaie n sfera penal este paradigma restaurativ care se axeaz pe repararea prejudiciului produs de catre infractor victimei. Chiar i dac iniial psihologul Albert Eglash a prestabilit paradigma restaurativ doar la nivel de reparare a prejudiciului acest curent in prezent a fost dezvoltat si cuprinde mai multe concepte si aspecte.n prezent cind urmeaza sa se gasesca si sa se argumenteze mai multe deficiene a sistemului clasic penal care se axeaza cum vedem pe paradigma distributiva si retributiv,si tot mai mult atrag atenia la paradigma restaurativ.i in special vorbim despre mai multe cauze care au dus la expansiunea acestui concept de justitie si in special vorbim despre :creterea nivelului de erori judiciare,cretere importanei miscarii pentru sprijinu a victimilor,costul sporit a susinerii financiare a activitaii judiciare in cnturaju cresterii aglomerarii instanelor cu unele cazuri nu atit de grave dar care totui necesit soluionare. Astfel conturm acest concept ca posibilitatea participrii atyt a victimei ct i-a infractorului la luarea decizii de soluionare a litigiului care si este una din caracterele justiiei restaurative. n unele analize n special a domnului Jeff Latimer care susine originea justiiei restaurative n pracyicile tradiionale de soluionare a conflinctelor specifice culturii indigene,ct i n unele abordri religioase care se bazeaz pe iertare i reparare care sunt mprtite de unele confesiuni religioase de la care i au luat intr-o oarecare masur start acest justitie restaurativ. Conceptu de justitie restaurativ aduce o alta definiie a infrciunii conceptu clasic daca prevede infraciunea ca o atingere adusa statului pe care acesta o sancioneaza,conceptu restaurativ aduce urmatoarea definiie:o infracune este inti de toate un conflict care aduce atingeri atit prii vtmate,colectivitii ct i4

infractorului.Deci vorbim despre unele noi roluri cre sunt atribite de catre o noua abordare a conceptului de infraciune i n special victima i este atribuit un rol activ n procesu de soluionre a conflictului iar infractorului un rol de asumare a responsabilitaii a faptei savrite precum si obligaia acestuia de-a repara prejudiciu adus. n vizunea altor autori justiia restaurativ este un mecanizm simplu de soluionarea a conflictelor prin procedeu de reparare a prejudiciului att prin intermediu material ct i simbolic.Fiind ca un raspuns imediat fa de infraciunea produs duce la dezvoltarea relaiilor pozitive intre deligvent persoana vtmat precum si societate,ceea ce in unele cazuri duce la aplicarea funcionalitaii a justiiei restaurative i in special n sfera de resocializare a infractorului,care si este un prim scop a dreptului penal. La rndul su,Tony Marshall definea justiia restaurativ ca :Ca procesu n cadru caruia deligventu si victima,urmeaz s decid cum s trateze consecinele infraciunii i impliciile sale pe viitor n opinia acestui autor justiia restaurativ are urmtoarele scopuri : 1. S rspund nevoilor victimei-materiale,financiare si emoionale. 2. Prevenirea recidivei prin rentroducerea infractorului in societate. 3. Permite infractorului sa contientizeze responsabilitatea pentru faptele svrite. 4. S creeze o societate care s participe activ la resocializarea si incorporarea infractorului n societate i reabilitarea acestora. Din perspectiva lui Howard Zehr si Harry Mika justiia restaurativ are scopu de-a indrepta prejudiciu produs victimei i responsabilitatea societaii dea promova politica de resocializare a infractorului. Procesul de justiie este orientat spre satisfacerea nevoilor victimei fr a neglija ins nevoile infractorilor care sunt sprijinii pe parcursul intregului proces. Dialogu intre victim, infractor i membrii comunitii este incurajat i face posibil asumarea responsabilitilor ce decurg din svarirea faptei i implicarea membrilor comunitii in procesul de justiie. Aa cum sublinia Vivien Stern, in cadrul procesului penal se minimalizeaz responsabilitatea infractorilor. Acetia sunt concentrai asupra propriei persoane,5

incearc s-i demonstreze nevinovia, s conving instana s aplice o sanciune uoar, participanii ignorand total victima. Dimpotriv, justiia restaurativ acord un loc important victimei i reuete s-l responsabilizeze pe infractor. Analiza celor dou concepte att tradiional ct i restaurativ ne duce la promulgarea urmatorului tabel: Justiia tradiional (retributiv i distributiva) Victimele au un rol periferic in cadrul procesului Accentul este pus pe pedepsirea sau tratarea infractorului Comunitatea este reprezentat de Stat Prile se situeaz pe poziii adverse Victimele au un rol central in cadrul procesului Accentul este pus pe repararea rului produs intre infractor i victim, i poate intre infractor i comunitatea larg Membrii i organizaiile comunitii au un rol activ Procesul este caracterizat de dialog i negociere intre pri Sunt eseniale diferenele intre aceste dou concepte n prim plan vorbim despre abrodarea n caz de paradigma tradiionala care vede infractoru doar c a adus prejudiciu i poate fi corectat prin doar o amend fara a fi luat in consuderare interesele acestuia i a prii vtmate,dar n cadru justiiei restaurative se privete doar ca un prejudiciu cauzat unei persoane sau comunitaii i se caut modalitai de corectare a acestuia.Prim obiectiv a justiiei restaurative fiind repararea prejudiciului adus,raspuns la nevoile victimei. La randul lor, infractorii sunt tratai intr-o manier mult mai adecvat nevoilorlor. Justiia restaurativ pune accentul pe responsabilizarea infractorilor i pe compensarea/ reparaia pe care acetia o pot oferi victimelor. In acelai timp, se pune accentul pe reintegrarea social a acestora atat ca modalitate mult mai uman de a trata infractorii, cat i ca modalitate concret de a se evita recidiva. Activitaile derulate dupa svrirea infraciunii sunt ndreptae spre : Justiia restaurativ

6

crearea condiiilor necesare participrii personale a celor afectai in cea mai mare msur (in special infractorul i victima, dar i familiile acestora i comunitatea); luarea in considerare a contextului social in care s-a produs infraciunea; orientarea ctre soluionarea problemelor in sens preventiv; flexibilitatea practicilor (creativitate) Ca rezultat a atragerii ateniei acestui concept pe plan internaional a urmat o serie de abordari a acestuia in cele din urma vom prezenta conceptu de justiie restaurativ pe plan internaional.

7

Cap II.Reglementarea justiiei restaurative pe plan internaional

Interesul specialitilor pentru implementarea ideilor justiiei restaurative in practica judiciar din tot mai multe state din lume, precum i introducerea unor practici restaurative care s corespund unor exigene metodologice ridicate, dar care s in cont i de particularitile fiecrui stat, s-a concretizat in elaborarea unor documente internaionale referitoare la principiile de baz ale justiiei restaurative in materie penal. Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite privind Principiile fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materie penal conine unele precizri conceptuale referitoare la termenii utilizai mai des atunci cand se face referire la justiia restaurativ, condiiile de utilizare a programelor de justiie restaurativ, principii i standarde de implementare a practicilor de justiie restaurativ i recomandri privind dezvoltarea programelor de justiie restaurativ. In Capitolul I din Anexa Rezoluiei sunt definii termeni precum: programul de justiie restaurativ, procesul restaurativ, rezultatul restaurativ, prile, mediatorul. Programul de justie restaurativ este definit ca fiind "orice program care folosete procese restaurative i caut s obin rezultate restaurative" (art. 1 din Anexa la Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite). Prin proces restaurativ se inelege "orice proces in care victima i infractorul, i, cand este cazul, orice alte persoane sau membri ai comunitii afectai de infraciune, particip impreun in mod activ la rezolvarea problemelor create de infraciune, in general cu ajutorul unui mediator. Procesele restaurative includ: medierea, reconsilierea, conferina i cercurile de verdict "(art. 2 din documentul citat). Acelai document menioneaz c "rezultatul restaurativ reprezint un acord la care s-a ajuns ca urmare a unui proces restaurativ. Rezultatele restaurative includ rspunsuri i programe ca reparaia, restituirea i munca in folosul comunitii, in scopul intalnirii nevoilor individuale i colective, al responsabilitilor prilor i al reintegrrii victimei i infractorului"(art. 3). Programul de justiie restaurativ se poate desfura in orice moment al procesului judiciar, in baza acordului victimei i infractorului i in condiiile asigurrii securitii acestora. Organizatorii programelor de justiie restaurativ trebuie s in cont8

i de diferenele culturale dintre cele dou pri. Principiile i standardele care trebuie s guverneze programele de justiie restaurativ constituie obiectul celui de-al treilea capitol al Anexei la Rezoluie. Statele membre trebuie s garanteze accesul la consiliere juridic, la informare, interpretare sau traducere, libertatea exprimrii consimmantului de participare la program. Ultimul capitol al Rezoluiei conine recomandarea ca la nivelul fiecrui stat s se dezvolte strategii de implementare a programelor de justiie restaurativ, dar i activiti de evaluare periodic a programelor de justiie restaurativ astfel incat acestea s rspund mai bine nevoilor prilor implicate in procesul restaurativ. De asemenea, documentul recomand reprezentanilor sistemului de justiie s se intalneasc periodic cu reprezentanii organizaiilor i instituiilor care dezvolt programe de justiie restaurativ in vederea identificrii unor posibiliti de extindere a acestora i de includere in cadrul practicilor de justiie penal. In cadrul Cogresului al XI-lea al Organizaiei Naiunilor Unite cu tema Prevenirea crimei i justiia penal, desfurat la Bangkok, in perioada 18- 22 aprilie 2005 au fost discutate i unele aspecte referitoare la modelul justiiei restaurative, fiecare dintre participani subliniind importana reformrii sistemului penal i prin implementarea ideilor justiiei restaurative. Promovarea justiiei restaurative ca alternativ la sistemul penal tradiional, adoptarea principiilor ONU privind justiia restaurativ la nivelul programelor naionale, integrarea in cadrul practicilor de justiie restaurativ a metodelor tradiionale de rezolvare a conflictelor utilizate de ctre grupurile de indigeni au fost alte idei care au fost dezbtute in cadrul seciunii referitoare la justiia restaurativ. Participanii au subliniat, de asemenea, necesitatea eficientizrii interveniilor elaborate pe baza principiilor restaurative, insistandu-se ins, asupra respectrii particularitilor i cutumelor locale. Declaraia participanilor la lucrrile Congresului face referire direct la justiia restaurativ : "In vederea promovrii intereselor victimelor i reinseria delincvenilor, recunoatem importana dezvoltrii procedurilor i programelor de justiie restaurativ pentru a evita efectele nefaste ale sanciunilor privative de libertate, reducerea volumului de munc din cadrul tribunalelor i incurajm recurgerea la metodele justiiei restaurative in practica penal in funcie de particularitile fiecrui stat."

9

Concepia justiiei de restabilire, ca alternativ a sistemului justiiei penale, se realizeaz ntr-un ir de ri ale lumii: Germania, Italia, Canada, Cuba, Mexic, Noua Zeeland, Polonia, Republica Coreea, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA i Franta. n SUA sunt elaborate i se realizeaz peste 300 de programe cu privire la mpacare i mediaie, n Canada 26, n Europa peste 700. De menionat este faptul c victimele infraciunilor contra patrimoniului ( fara violen ) mai usor accept colaborarea cu infractorii, dect victimele tlhriilor i acele crora le-au fost cauzate vtmri corporale. n cazul infraciunilor patrimoniale, este relativ mai simplu a determina volumul prejudiciului cauzat. Aceste infraciuni nu creeaz attea probleme dificile procesului de compensare ca n cazul faptelor penale, care au cauzat au prejudiciu nematerial, exprimat prin maladii i suferine. De asemenea, n cazul n care este necesar stabilirea mrimii prejudiciului fizic sau moral cauzat, este important luarea n consideraie a contribuiei victimei la victimizare.

10

Cap III. Medierea ca element de baz a conceptului de justiie restaurativ

Conceptu de justiie restaurativ are un spectru mai larg decc cel de mediere.Medierea fiind o modalitate de exprimare a justiiei restaurative fiind complet diferita de conceptu de justiir prnal tradiional prin anihilarea conceptului de contradictorialitate,care este prezent in conceptu tradiional de justiie penal. Contradictorialitatea este orientat spre opunere i presupune depersonalizarea prilor. n cadrul procesului figureaz nu personaliti distincte, dar pri, n timp ce medierea prespupune realizarea unui dialog constructiv ntre personaliti concrete. Din acest motiv, n cadrul justiiei restaurative se opereaz cu noiuni umane, dar nu juridice, cum sunt: sentimente, necesiti, emoii, nelegerea etc. Fiind o condiie obligatorie a justiiei, orientat spre pedeaps, contradictorialitatea adncete i mai tare conflictul dintre pri i nicidecum nu contribuie la cina infractorului, deoarece l constrnge la aprare prin intermediul tuturor mijloacelor. Locul medierii n cadrul procesului penal este diferit n funcie de ar. S-a menionat c medierea poate fi n adaos sau o alternativ la procesul penal. De asemenea efectele medierii sunt diferite, n unele ri medierea duce la suspendarea ( apoi la ncetarea ) procesului, n alte ri mpcarea servete ca o circumstan atenuant etc. n unele state, medierea este aplicat deja la etapa urmririi penale, permitnd repararea prejudiciului cauzat victimei pn la judecat. n acest scop, lucrtorii organelor de poliie pot propune, n cazurile respective, aplicarea msurilor de mpcare ntre victim i delincvent. Ei asigur mecanismele de control privind evitarea pericolului corupiei i mituirii, aplic msurile justiiei de restabilire, n special cnd infractorii sunt minori, prezentnd o anumit informaie complet despre msurile i programele pentru victim i delincvent inc la etapele iniiale ale procesului. n cadrul medierii, persoanele respective conlucreaz pentru a soluiona problema aprut. O persoan neutr, denumit mediator, este prezent pentru a ajuta victima i infractorul s gseasc soluia. Spre deosebire de judector sau arbitru, mediatorul nu stabilete reguli i nu ia decizii, scopul su fiind ajutarea persoanelor s gseasc o soluie reciproc avantajoas. Rezultatul final este soluionarea diferendului iscat i nicidecum

11

dezvluirea adevrului. Deoarece mediatorul nu are dreptul de a impune unele hotrri, nimic nu va fi decis dac prile nu consimt acest lucru. Aplanarea eficient a conflictului poate exclude necesitatea urmririi penale, mai cu seam n cazul n care aplicarea reuit a msurilor de restabilire confirm presupunerea c delincventul nu va mai comite infraciuni. Astfel, realizarea programelor justiiei de restabilire va contribui la reducerea substanial a numrului de dosare care necesit o implicare juridic. Termenul mediere in sens general , este destinat in mod normal procesului de solutionare a conflictelor , implicand participarea unei a treia parti , in scopul incurajarii unui acord incheiat prin liberul consimtamant al partilor . Medierea in materie penala este definita ca un proces desfasurat intre victima si infractor, parti care au posibilitatea ca in mod voluntar sa participe activ la rezolvarea problemelor rezultate in urma comiterii unei infractiuni, beneficiind si de ajutorul unei a treia parti neutre care este un mediator profesionist sau un membru al comunitatii. Medierea reprezinta o alternativa in raport cu justitia, de solutionare a conflictelor dintre parti, prin care o terta persoana neutra, impartiala si fara putere de decizie mediatorul ajuta partile sa gaseasca impreuna o solutie care sa rezolve neintelegerile dintre ele. Victima in procesul de mediere Pe plan international exista deja un consens asupra scopului justitiei restaurative de a acorda victimei un rol central , context in care infractorul ar trebui sa repare in limite rezonabile raul facut victimei , atat din punct de vedere material , cat si moral . Actiunea de reparare a prejudiciului cauzat prin infractiune este realizata in mod obisnuit de catre infractor, putandu-se concretiza si in prestarea unei activitati in folosul victimei, sau in folosul comunitatii. 8 Reparatia presupune totusi, in paralel, o cooperare a infractorului in cadrul unor activitati de pregatire, consiliere si terapie. Activitatea de reparatie se poate desfasura si sub controlul comunitatii. Victimele vor sa fie respectate, sa li se redea demnitatea. In conceptia promotorilor acestei noi filosofii penale, nu pedeapsa aplicata infractorului este intotdeauna foarte importanta pentru victima, cat mai ales reparatia morala si materiala. Participarea la mediere indreptateste victima sa primeasca scuze si explicatii din partea infractorului si de asemenea sa exprime ceea ce simte fata de fapta savarsita.12

Adeseori acest lucru ajuta la depasirea fricii si a furiei, constituind o metoda curativa cu efecte positive in timp. Infractorul in procesul de mediere In ceea ce il priveste pe infractor, in sistemul penal actual acesta are un rol pasiv, nefiind pus in situatia de a fi direct raspunzator fata de victima. Modelul restaurativ propune o schimbare de optica: infractorul este confruntat cu consecintele faptelor sale, cerandu-i-se imbunatatirea conduitei viitoare fata de victima si fata de comunitate, asigurandu-i-se in acest context un rol activ in ceea ce priveste repararea prejudiciului. Din perspectiva infractorului , intalnirea fata in fata cu victima este o ocazie de a da explicatii cu privire la conduita sa si de a-si cere scuze , ceea ce reprezinta elemente importante in constientizarea de catre infractor a raului pe care l-a facut , a suferintei pe care a cauzat-o victimei . Comunitatea in procesul de mediere Diferenta notabila dintre justitia restaurativa si practica penala actuala este aceea ca in cazul procesului restaurativ se recunoaste importanta participarii comunitatii alaturi de victima si infractor la solutionarea raporturilor juridice de conflict si , astfel , la concretizarea acestui nou model de prevenire si control al criminalitatii . Putem studia evoluia justiiei restaurative pe modelu arilor ce folosesc acest concept pe ling politica standart penal i ca exemplu vom lua justiia restaurativ in Statele Unite lae Americii.

13

CAP.IV.Programe de justiie restaurativ n Statele Unite 4.1Intruducerea

Justiia restaurativ reprezint o nou paradigm de justiie care a inceput s catige suport in Statele Unite incepand din anii 80, atat la nivelul comunitii largi, cat i la nivelul reprezentanilor sistemului de justiie. Drept urmare, pan in prezent s-au dezvoltat i au fost puse in practic pe teritoriul Statelor Unite un numr sporit de programe ce au la baz principiile justiiei restaurative. Dup cum se tie, o particularitate a sistemului de justiie din Statele Unite const in existena posibilitii ca fiecare stat s adopte propria legislaie, cu respectarea legii federale. In aceste condiii exist diferene notabile intre state, atat in ceea ce priveteprevederile legislative asupra programelor de justiie restaurativ, cat i modalitile concrete de punere in practic a acestora. In timp ce anumite forme de justiie restaurativ sunt aplicate pe scar larg pe tot teritoriul Statelor Unite, alte forme suntaplicate mai frecvent in anumite state. In ciuda acestor diferene cu privire la modalitile de punere in practic a programelor de justiie, la nivelul Statelor Unite exist anumite principii cheie care orienteaz acest lucru. Astfel, in cadrul Teleconferinei naionale din 12 decembrie 1996 asupra justiiei restaurative au fost stabilite apte principii cluzitoare privind valorile justiiei restaurative: 1. Crima este o ofens la adresa relaiilor umane; 2. Victima i comunitatea au o poziie central in cadrul procesului de justiie; 3. Primul obiectiv al procesului de justiie este de a acorda asisten victimelor; 4. Al doilea obiectiv este de a restaura comunitatea, in msura (gradul) in care acest lucru este posibil; 5. Infractorul este direct responsabil in faa victimelor i a comunitii pentru infraciunea comis; 6. Toate persoanele implicate ii impart responsabilitatea pentru programul de justiie restaurativ prin parteneriate pentru aciune; 7. Drept urmare a programului de justiie restaurativ, infractorul ii va imbunti puterea de inelegere i abilitile legale.14

Principii ce funcioneaz pn in prezent.Justiia restaurativ mai cu seam urmeaz sa funcioneze in cadru deligventului minor in S.U.A i despre aceasta ne indic urmtoru indiciu: Concluziile anchetei National Restorative Juvenile Justice Policy Development and Implementation Assessment - prima anchet asupra legilor, politicilor i programelor de justiie restaurativ efectuat la nivel naional in ianuarie martie 1999 arat c : - 19 state au adoptat legi privind justiia restaurativ; - 20 state au articulat principiile justiiei restaurative in politicile Ageniei de Delincven Juvenil; - 32 de state au articulat principiile justiiei restaurative in misiunile ageniei; - 36 de state au inclus justiia restaurativ in planuri-program; - 13 state au dezvoltat msuri de evaluare a programelor i activitilor de justiie restaurativ; - 33 state au articulat principiile de justiie restaurativ in diverse Documente. De asemenea, in cadrul anchetei au fost identificate cele mai frecvente practici de justiie restaurativ pe teritoriul Statelor Unite. Acestea sunt: reparaia (practicat in 41 de state, 82% din state), munca in folosul comunitii (39 de state, 78%), medierea (36 de state, 72%), servicii oferite victimelor (16 state, 32%), conferinele familiale (12 state, 24%), consiliile de reparaie (11 state, 22%). 4.2 Programe i organisme specifice de justiie restaurativ 4.2.1 Reparaa Una dintre caracteristicile cheie ale justiiei restaurative const in repararea prejudiciului suferit de victim. La nivelul sistemului de justiie american acest principiu se traduce in trei forme specifice de reparaie23: - reparaia financiar, care presupune plata unei sume de bani de ctre infractor victimei astfel incat s fie acoperite pagubele pe care aceasta le-a suferit. In cazul in care victima a necesitat servicii de recuperare fizic sau mental, infractorul va15

suporta inclusiv aceste costuri. - servicii oferite in mod direct victimelor. Aceasta form este mai rar intalnit i presupune ca victima i infractorul s ajung la un acord astfel incat infractorul s presteze anumite servicii pentru victim pentru a repara prejudiciul suferit ce aceasta, cum ar fi, de exemplu, repararea obiectelor deteriorate, ingrijirea peluzei, inlturarea zpezii etc. - munca in folosul comunitii. Munca in folosul comunitii reprezint forma de reparaie cel mai des intalnit in SUA. Ea presupune ca infractorul s efectueze un numr variabil de ore de munc neremunerat intr-o instituie public sau non-profit ca modalitate de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat comunitii. Munca in folosul comunitii este de altfel considerat ca fcand parte dintre programele de justiie restaurativ tocmai pornind de la ideea conform creia intreaga comunitate este afectat de infraciunea comis i astfel este o victim indirect. Fiind una din cele mai flosite alternative a pedepsei in S.U.A,are o tendin de cretere n urmatorii ani: Persoane sancionate cu munca n folosul comunitii 1997 Aduli Minori 2.697 2.013 1998 2.709 2.862 1999 3.068 3.269 2000 4.406 3.894 2001 4.922 4.584 2002 5.414 4.335 2003 6.613 5.110 2004 7.119 4.908

Putem scoate concluzia ca se folosete pe larg aceast alternativ de detenie. 4.2.2 Medierea Medierea este un program de justiie restaurativ care presupune intalnirea fa in fa intre persoana care a comis o infraciune i victima acelei infraciuni, in prezena unui mediator (o persoan special pregtit s conduc aceste edine). In cadrul edinei de mediere are loc o discuie privind infraciunea comis, despre impactul acesteia asupra victimelor, precum i despre modalitile concrete de reparare a prejudiciului produs. De asemenea, se stabilete un plan de reparaie, prin care infractorul despgubete victima pentru prejudiciul pe care i l-a provocat. In cazul in care prejudiciul este in special de natur material, iar paguba produs poate fi16

cuantificat, victima poate cere plata acestei datorii sau poate cere ca infractorul s presteze un numr de ore de munc in folosul su. Este important de subliniat c in unele jurisdicii este permis doar o restituire financiar, in timp ce in altele este permis i o reparaie sub forma unor servicii prestate victimei. In unele jurisdicii victimele i infractorii pot fi insoii de familie, membri aicomunitii i alte persoane (grupuri de suport). De asemenea, este posibil ca atatvictima, cat i infractorul s fie asistai de reprezentani legali atat in pregtirea, cat i pe parcursul desfurrii edinei de mediere, responsabilitatea plii acestora revenind celor care ii angajeaz (victim sau infractor). Totui, spre deosebire de procesul penal,in care acetia dein rolul central, in cadrul procesului de mediere ei au doar un rol de suport, discuia purtandu-se intre victim i infractor, avocaii neputand s intervin, s intrerup procesul. Prima edin de mediere din Statele Unite a avut loc in 1978 in Elkhart, Indiana, la 4 ani dup ce a fost organizat prima intalnire de acest tip din lume in Kitchener, Ontario, Canada. Dei medierea se desfoar frecvent, aa cum am artat, pentru infraciuni cu un grad sczut de periculozitate, in unele state ea este aplicat inclusiv pentru infraciunile de mare violen. Astfel, in 1993 statul Texas a devenit primul stat american care a oferit servicii de mediere victimelor infraciunilor de mare violen care doreau s intalneasc infractorul, pentru ca din 1996 astfel de servicii s fie disponibile i in statul Ohio, iar in 2002 cel puin 10 state organizau edine de mediere pentru victimelor unor infraciuni de mare gravitate. Prevederile legislative asupra medierii variaz de la stat la stat. Astfel, in raportul Legislative Statutes on Victim Offender Mediation : A National Review din 2001 se arat c38: - 23 de state au prevederi legislative cu privire la mediere; - 6 state au prevederi legislative care permit intalnirea dintre victim i infractor; - prevederile legislative variaz de la simpla enunare a medierii ca alternativ la pedeaps pan la prevederi comprehensive, care prevd cerinele minime de pregtire a mediatorilor, costuri, evaluarea programului, etc. (cum e cazul statelor Delaware, Indiana, Kansas, Montana, Nebraska, Oregon, Tennesse); - exist state in care legislaia le permite judectorilor s-i oblige pe infractori s participe la edinele de mediere, aa cum este cazul statului Kansas;17

- 12 state prevd posibilitatea ca numai minorii s beneficieze de acest serviciu, 4 state ofer acest serviciu atat infractorilor minori, cat i majorilor, in timp ce 7 state permit organizarea medierii doar pentru infractori majori; - infraciunile pentru care se pot organiza edine de mediere difer de la stat la stat. Exist state a cror legislaie nu prevede infraciunile (de exemplu, Indiana, Louisiana, Maine, Missouri, Vermont, Virginia,Washington), state care permit medierea doar pentru infraciunile fr violen (Nebraska, New York), pentru infractori cu un risc sczut de violen (Montana) pan la state care permit medierea pentru infraciuni de mare gravitate, statul Texas fiind in 2001 singurul care permitea organizarea unei edine de mediere inclusiv pentru infraciunile de omor.

4.2.3 Cercurile de verdict (Sentencing circles) Un alt program de justiie restaurativ folosit in SUA este cercul de verdict. Cercurile de verdict, numite i cercuri pacificatoare (peacemaking circles), au aprut pentru prima dat in Canada, ele incorporand principiile vechii forme de justiie tribal din America de Nord. Denumirea provine de la vechiul obicei al indienilor din America de Nord de a organiza cercuri de discuii (talking circles) pentru rezolvarea problemelor comunitii. Primul proiect pilot de cercuri de verdict a fost implementat in Statele Unite 1996 in Minnesota, in Rezervaia Mille Lacs Reservation40. Cercurile de verdict sunt construite pe trei principii: - infraciunea constituie o ruptur a relaiilor intre infractor i victim, pe de o parte, i infractor i comunitate, pe de alt parte ; - stabilitatea comunitii depinde de vindecarea acestor rupturi; - comunitatea este mai indreptit decat instana s judece cauzele infraciunii care sunt de multe ori dependente de organizarea economic i social a comunitii. Cercurile de verdict presupun mai multe etape : - cererea infractorului de a participa intr-un asemenea program ; - organizarea unui cerc de vindecare (healing circle) pentru victim ; - organizarea unui cerc de vindecare (healing circle) pentru infractor ; - organizarea unui cerc de verdict in cadrul cruia se stabilete sanciunea ; - organizarea unor cercuri ulterioare pentru a monitoriza progresele inregistrate de18

Infractor. In cadrul programului fiecare persoan vorbete pe rand, pstrandu-se inclusiv vechiul obicei ca persoana s vorbeasc doar cand are in posesie un anume obiect ce-i d dreptul de a vorbi - talking piece, care in trecut era reprezentat de o pan de vultur i care in prezent ia forma unui anume simbol al comunitii respective. Dac persoana nu este mulumit cu hotrarea luat in cadrul cercului de verdict,ea este retrimis in cadrul sistemului de justiie. Hotrarile care se pot lua in cadrul cercurilor de verdict sunt mai variate decat cele care se pot adopta in cadrul sistemului penal. 4.2.4 Conferina familial (Family group conferencing) Conferinele familiale sunt discuii desfurate sub coordonarea unei persoane specializate care le permit persoanelor cel mai grav afectate de crim (victim, infractor, familiile i prietenii ambilor) s discute asupra impactului crimei i despre modalitile in care va fi sancionat infractorul. Coordonatorul contacteaz victima i infractorul, le explic caracteristicile programului, le cere acordul de a participa la conferin (una dintre condiiile acestui program const in participarea voluntar a victimei i infractorilor) i identific persoanele care le vor sprijini pe parcursul acesteia. Persoanele care mediaz procesul sunt in general oficiali publici (ofieri de poliie, ofieri de probaiune, reprezentani ai colii), spre deosebire de mediere in cadrul creia mediatorii pot fi voluntari specializai. Procesul incepe cu descrierea incidentului de ctre infractor i a impactului pe care actul infracional l-a avut asupra participanilor. Ca i in cadrul procesului de mediere, victima are posibilitatea s-i exprime sentimentele, s pun intrebri cu privire la infraciune i s propun soluii pentru indreptarea rului care i-a fost produs. Toi participanii trebuie s ajung la un acord privind modalitatea prin care infractorul poate repara prejudiciul produs victimei i s semneze un plan de reparaie. In mod obinuit, acordul include scuzele infractorului i cerina ca un anume tip de reparaie s fie acordat victimei. In unele acorduri este stipulat ca tanrul s presteze munca in folosul comunitii, s-i imbunteasc frecvena colar i s efectueze o serie de munci casnice/menajere la coal i acas. Avantajele conferinei familiale: - contribuie la consolidarea i vindecarea comunitii ca intreg deoarece implic mai muli membri ai comunitii in intalnirile sale. Prin implicarea unui numr19

mai mare de persoane afectate de crim, mai muli ceteni joac un rol activ in procesul de justiie ; - recunoate existena unui numr mai mare de persoane afectate de infraciune i exploreaz efectele asupra acestor persoane : victima primar, persoanele apropiate acesteia, membrii familiei infractorului i alte persoane apropiate acestuia ; - voluntarii din comunitate sunt mai dispui s ofere in continuare suport pentru victim i infractor, deoarece un numr mai mare de participani sunt implicai in asistarea procesului de reintegrare social a infractorului i ajutorarea victimei ; - este recunoscut i subliniat rolul familiei in viaa infractorului minor.

4.2.5 Panelurile de discuii privind impactul infraciunii asupra victimelor (Victim Impact Panels) Sunt nite forumuri in cadru carora mai multe victime a unui anumit tip de infraciune povestesc despre impactu negativ care la avut infraciunea asupra lor. Infractorii nu sunt ins persoanele care le-au victimizat, ci doar persoane care au svarit acelai tip de infraciune pe care a suferit-o victima. Spre deosebire de alte forme de justiie restaurativ (mediere, cercurile de sentine, conferinele de grup familial) in cadrul panelurilor nu este vorba de judecarea infractorului, de stabilirea unei sanciuni, ci doar de o incercare de responsabilizare a infractorului i in acest fel de diminuare a recidivei. In mod obinuit, panelurile sunt formate din 3-4 victime care relateaz fiecare despre impactul pe care infraciunea l-a avut asupra sa timp de 10-15 minute fr a-i judeca sau invinovi pe cei prezeni. 4.2.6 Consiliul de reparaie a efectelor infraciunii asupra comunitii (Community Reparative Board) Consiliul este alctuit dintr-un mic numr de membri ai comunitii, pregtii special pentru acest lucru, care conduc edine publice cu infractorii pe care instana de judecat i-a trimis s participe la acest proces. Consiliile sunt folosite in principal pentru adulii condamnai pentru infraciuni minore i fr violen, iar mai recent, pentru infractori minori. In cadrul intalnirilor consiliului are loc o discuie cu privire la fapta infracional20

i la consecinele acesteia. Consiliul elaboreaz apoi o serie de propuneri de sancionare a infractorului, iar in urma unor discuii cu acesta se ajunge la un acord asupra activitilor pe care infractorul trebuie s le indeplineasc pentru a repara prejudiciul produs. Tot acum se stabilete i perioada in care infractorul trebuie s realizeze aceste reparaii. Dup trecerea acestei perioade, consiliul inainteaz un raport instanei de judecat cu privire la indeplinirea obligaiilor de ctre infractor, iar in acel moment inceteaz orice legtur a consiliului cu infractorul. Scopurile acestor consilii sunt urmtoarele: - s promoveze proprietatea cetenilor asupra sistemului de justiie prin implicarea acestora in procesul de justiie; - s acorde oportunitatea victimelor i membrilor comunitii de a confrunta infractorul intr-o manier constructiv; - s acorde infractorului posibilitatea de a-i asuma responsabilitatea i de a fi direct responsabil pentru prejudiciul produs victimei i comunitii; - s genereze soluii in cadrul comunitii pentru actele infracionale, reducand astfel costurile asociate sistemului formal de justiie. Consiliul de reparaie a comunitii s-a dezvoltat puternic in Vermont, astfel c pan in 1999, fiecare instan de judecat din Vermont folosea consiliile de reparaie ca alternativ la pronunarea unei sentine, iar peste 3000 de infractori acuzai de infraciuni minore au beneficiat de activitatea acestor consilii.

4.2.7 Avantaje a programeleor folosite in Statele Unite ale Americii Programele de justiie restaurativ s-au dezvoltat foarte mult in ultimii 15 ani n Statele Unite. Aceast evoluie se explic prin beneficiile pe care le prezint aceast abordare comparativ cu paradigma clasic de justiie retributiv la nivelul victimei, infractorului i a comunitii largi.Dac n sistemu clasic nu se ea n considerare interesele i cauzele care au dus la savrirea infraciunii de catre deligvent n justiia restaurativ accentu principal se axeaza pe modele de nelegere social pe reeducarea infractorului pe resocializarea acestuia cu scopa de prevenirea recidivei pe viitor si rencadrarea acestuia in cursu normal social,n acelai timp fiind acordat i o mare atenie victimei acordundui ajutor material prin repararea prejudiciului ct i unu psihologic prin susinerea sociala,scopul ce se atinge prin discuii n anumite ntruniri. Studiile efectuate au relevat un grad nalt de satisfacie cu programul propriu-zis de justiie restaurativ, cat i cu21

rezultatele acestuia. De exemplu, referindu-ne la procesul de mediere, s-a constatat c in general 8 sau 9 din 10 participani sunt mulumii/ satisfcui cu procesul de mediere i cu rezultatele acestuia. Un alt aspect pozitiv al programelor de justiie restaurativ const in posibilitatea ca victimele s obin despgubiri din partea infractorilor. Dei posibilitatea de a oferi despgubire victimei exist i in cadrul sistemului tradiional, in cadrul programelor de justiie restaurativ ansa de indeplinire a acestor prestaii crete. Astfel, un studiu efectuat in 1992 a reliefat faptul c tinerii care au participat intr-o edin de mediere au indeplinit acordurile de reparaie in procent de 81% in comparaie cu doar 57% dintre tinerii care nu au fost implicai in mediere. Programele de justiie restaurativ au totodat meritul de a implica n mare msur comunitatea in procesul de justiie. In cadrul anumitor forme, membrii comunitii particip la proces, in cadrul altor programe comunitatea se implic profund atat in judecarea i sancionarea celui vinovat, cat i in asistena acestuia in procesul de indreptare.

22

CONCLUZII Vorbind despre justiia restaurativ ne referim la un nou concept aprut i dezvoltat n S.U.A n anii 70 ca rezultat a unor neajunsuri ale sistemului clasic care includea n sine paradigma retributiva i distributiva,cu alte cuvinte penalizarea i integrarea infractorului n societate.Paradigma nou aprut este n stare s soluioneze cu mult mai eficient problema de resocializare i a infractorului i satisfacerea victimei prin reustararea prejudiciului adus prin savrirea infractorului,clar lucru vorbim despre un concept ce se poate aplica doar n cazuri de infraciuni nensemnate,totui acest concept fiind ca un reprezentant al alternativelor deteniuni cel mai bine rspunde la scopul alternativelor pedepsei precum i nu permite inhibarea infractorului ntr-o persoan prin deinerea acestuia intr-un anturaj uneori neplacut pentru el,penitenciar. Un alt scop care l atince aceast paradigm ca nou concept n sfera penal este uurarea lucrului i luarea unei pari din acestea de pe instana de judecat,ce este un factor benefic,care permite o mai buna funcionare a acestora i duce la scaderea ratei de erori judiciare n instanele suprancrcate. Este important s reamintim despre implicarea n proces a societaii,a contribuirii acesteea la resocializarea i incadrarea napoi a infractorului n snul societaii. Ca alternativa a deteniunii aceast paradigm soluioneaz i raspunde mai efectiv scopurilor dreptului penal,dar numai n cazurile unor infraciuni nu att de grave.

23

BIBLIOGRAFIE

1.Apud James Dignan, Understanding victims and restorative justice, Open University Press, 2005, p. 94 2.Isabelle Bartkowiak, Justice reparatrice: etude de son elaboration et son application selon les contextes politico historiques et les representations sociales des Etats-Unis, de la France, de la Grande-Bretagne et du Canada in: Jean-Paul 3.Jean, Gaelle Deharo, La justice en perspectives. Justice reparatrice, justice restaurative, Ecole Nationale de la Magistrature, Mission de recherche Droit et Justice. 4.Programe de justiie restaurativ n lumea contemporan,studiu efectuat la Institutu naional de criminologie,Romnia 2005. 5.Act internaional: Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite privind Principiile fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materie penal. 6. Declaraia participanilor la lucrrile Congresului al XI-lea al Organizaiei Naiunilor Unite,cu privire la justiia restaurativ.documentu ce poate fi gsit la adresa http://www.unodc.org/art/docs/BangkokDeclaration%20French.pdf 7. Cf. Anne Seymour - Restorative Justice/ Community Justice in Coleman, G., Gaboury, M., Murray, M., Seymour, A., National Victim Assistance Academy, June 2002, Office for Victims of Crime. 8. Sentencing to Service 2004 Annual Report, Hennepin County,sursa folosita pentru formarea tabelului ce prezint date statistice despre persoane sancionate cu munca n folosu comunitaii. 9. Mark S.Umbreit; Robert B. Coates; Betty Vos; Kathy Brown; Executive Summary: Victim Offender Dialogue in Crimes of Severe Violence. A Multi-Site Study of Programs in Texas and Ohio, Center for Restorative Justice & Peacemaking,2002. 10. Kay Pranis, Restoring Community: The Process of Circle Sentencing, lucrare prezentat la Justice Without Violence:Views from Peacemaking Criminology and Restorative Justice, 1997.( http://www.doc.state.mn.us/rj/publications/circle.htm) 11. MSURILE ALTERNATIVE PRIVAIUNII DE LIBERTATE N LEGISLAIA PENAL A REPUBLICII MOLDOVA, tez de doctor n drept,Daniel Martin.Chiinu 2008.

24