+ All Categories
Home > Documents > Jurnal de Incredere 03

Jurnal de Incredere 03

Date post: 01-Dec-2015
Category:
Upload: dana-dobre
View: 45 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
32
PUBLICAȚIE EDITATă DE UNIUNEA NAȚIONALă A SOCIETăȚILOR DE INTERMEDIERE șI CONSULTANȚă îN ASIGURăRI JURNAL DE îNCREDERE Nr. 3 • Februarie 2012 Sisteme de acoperire a RISCURILOR DE DEZASTRE
Transcript
Page 1: Jurnal de Incredere 03

PublicaȚie editată de uniunea naȚională a SocietăȚilor de intermediere și conSultanȚă în aSigurări

JURNALDE îNCREDERE

Nr. 3 • Februarie 2012

Sisteme de acoperire a riScurilor de dezaStre

Page 2: Jurnal de Incredere 03

paginile26-27

numărul tentativelor de fraudă în aSigurări

Crește

Page 3: Jurnal de Incredere 03

Intermediarii de asigurări au o contribuție majoră la funcționarea pieței de profil, deși activitatea și rolurile acestora sunt relativ puțin cu-noscute și înțelese de către consumatori. Piața produselor și serviciilor de asigurare, ca şi multe alte piețe financiare, se caracterizează prin informații imperfecte, oferite atât de cumpărători cât și de vânzători, şi printr-o pute-re de negociere asimetrică a celor implicați în încheierea unui contract de asigurare.

Condițiile necesare pentru buna funcționare a pieței de asigurări sunt transparența și simetria informațiilor disponibile, atât dinspre vânzători, cât și dinspre cumpărători. Asimetriile de informații între părțile implicate într-o tranzacție pot fi atât de severe încât pot provoca fie selecția adversă, fie hazardul moral.

În piața de asigurări, informațiile asimetrice lucrează pe două niveluri - pe de o parte, consumatorii nu sunt pe deplin conștienți de caracteristicile unui produs de asigurare şi, pe de altă parte, asigurătorii nu cunosc riscul real asociat cu un anumit consumator. În acest context, problemele de selecție adversă reprezintă oportunitățile comerciale care se pierd fie din cauza lipsei de încredere a consumatorilor, fie din cauza incapacității de evaluare corectă a riscurilor de către asigurători.

În depășirea acestor probleme, brokerii din asigurări joacă un rol esențial, având în vedere caracteristicile industriei - produse diferite şi con-sumatori cu o gamă largă de nevoi, preferințe personale şi apetit pentru risc. Intermediarii depind de tranzacțiile cu asigurătorii și clienții și, pentru a-și menține reputația, interesul lor este de a solicita și prezenta informații despre riscuri într-un mod echilibrat și profesionist. De asemenea, brokeriii consiliază clienții cu privire la responsabilitățile ce le revin în cadrul contrac-tului de asigurare. Această abordare a colectării și diseminării de informații, alături de rolul de a acționa ca un garant al calității, reduce incidența hazar-dului moral, prin monitorizarea comportamentului consumatorilor față de riscuri, după încheierea contractului de asigurare.

În actualul context economic, mulți clienți ai pieței de asigurări, atât corporate cât și persoane fizice, se găsesc în imposibilitatea de a-și opti-miza relația dintre problemele legate de riscuri și utilizarea produselor de asigurare. Din această perspectivă, intermediarii de asigurări vor continua să joace un rol esențial în dezvoltarea, transparența și stabilitatea industriei.

EDITORIAL

Pledoarie pentru piaTa de brokeraj

Bogdan Andriescu,Președinte UNSICAR

Jurnal de încrederePublicație editată de UNSICAR

Director editorial: Bogdan Andriescu Redactor șef: Dana Dobre Editor: Georgiana Hențeș SGR: Iulia Petcu Foto: Andrei Dumitru Layout: textus ex machina

Tipărit la RH Printing

INTERVIU

“P oți avea o mașină extraordinară, care are un motor deo-sebit de performant, dacă nu ai și o curea de transmisie puternică și fiabilă, se pot produce surprize neplacute. În piața de asi-gurări, brokerii reprezintă o curea de transmisie extrem de impor-tantă între asigurători și asigurați”, spune Doru Claudian Frunzulică, membru în Consiliul CSA.Potrivit acestuia, importanța segmentului de brokeraj în asigu-rări/reasigurări este evidențiată de ponderea pe care o dețin primele intermediate în totalul subscrieri-lor pieței, care ajunsese la aproape 40%, la sfârșitul lunii septembrie 2011.

Doru Claudian Frunzulică și-a început mandatul de membru al Consiliului CSA toamna trecută, după o experiență îndelungată în domeniul financiar. Primul con-tact cu lumea asigurărilor a fost în perioada 1991-1992, când a urmat

cursurile de științe politice și eco-nomice ale Universității Europa, din Paris. În cadrul acestor cursuri, Frunzulică a beneficiat de o specia-lizare la London School of Econo-mics și de un training în asigurări la sindicatele Lloyd’s of London. Ulterior, în perioada 1996-2004, a fost președintele Consiliului de Administrație al unei companii de asigurări din piața locală și vicepre-ședinte al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare și Depo-zitare de pe piaţa de capital. În anul 2006 a fost ales membru în Con-siliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și vicepreședinte al Casei de Com-

Doru – Claudian

Frunzulică, CSA

Brokerii reprezintăun element esențial în

dezvoltarea, consolidarea și

creșterea transparenței pieței

de asigurări.

Brokerii joacă un rol important în dezvoltarea pieței de asigurări

pensare București, poziții pe care le-a ocupat până în 2008.Revenirea în piața de asigurări, în poziția de membru al Consiliu-lui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, i-a adus ca principală atribuție supervizarea activității pe segmentul de brokeraj, datorită experienței și expertizei deținute pe aria de intermediere financiară.“Încă de la preluarea manda-tului, am inițiat întâlniri și discuții cu reprezentanții pieței de inter-mediere în asigurări/reasigurări, în cadrul cărora au fost abordate câte-va probleme cu care se confruntă societățile care activează pe acest segment”, arată Frunzulică.Jurnal de încredere

6

Acesta spune că, în urma acestor întâlniri și discuții, reprezentanții asociației profesi-onale a brokerilor - UNSICAR - au solicitat CSA modificarea „Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, precum și condiţiile de menţinere a acesteia”. Este vor-ba despre normele puse în aplica-re prin Ordinul CSA nr. 15/2010.“Modificările la aceste nor-me, discutate cu reprezentanții UNSICAR și dezbătute în cadrul Consiliului CSA, sunt necesare în-trucât vor avea ca efect reducerea birocrației. Practic, CSA urmărește să elimine, treptat, această proble-

“„Brokerii reprezintă o curea de transmisie extrem de importantă între asigurători și asigurați”

„CSA şi-a propus să treacă de la stilul clasic de supraveghere, de tip conformitate, la un mod de supraveghere a pieței bazat pe evaluarea riscului”

Jurnal de încredere24

“I nteresul pacientului tre-buie să fie elementul cen-tral al acestei reforme. În acest context, este nevoie

de stabilirea unor principii de bază pentru construcţia viitorului cadru legislativ al sistemului de sănătate, dar şi de măsuri imediate, de spriji-nire a implicării sectorului privat în domeniul sănătăţii pentru îmbună-tăţirea accesului populaţiei la servi-cii de sănătate de calitate”, a declarat recent directorul general al Alico Asigurări România, Theodor Ale-xandrescu, la un seminar de specia-litate organizat de Ziarul Financiar.

Potrivit lui Alexandrescu, prin-cipiile de bază în construcţia viito-rului cadru al sistemului de sănăta-te din România trebuie să se bazeze pe trecerea graduală de la un sistem de contribuţii obligatorii către un singur furnizor la un sistem combi-nat de contribuţii obligatorii şi vo-luntare către mai mulţi furnizori de asigurări de sănătate.

„Într-o primă fază trebuie men-ţinute contribuţiile obligatorii, dar se va trece de la un singur furni-zor de asigurari de sănătate, în spe-ţă CNAS, la mai mulţi furnizori. În faza următoare, contribuţiile obli-

gatorii vor fi completate cu contri-buţii voluntare, ponderea acesto-ra din urma crescând gradual pâ-nă când cuantumul lor va fi majo-ritar”, a spus şeful Alico Asigurări România.

El a adăugat că un astfel de sis-tem va crea atât concurenţa între furnizorii de asigurări de sănătate, cât şi între furnizorii de servicii me-dicale, spre beneficiul final al paci-enţilor.

Un alt principiu al procesului de reformă din domeniu îl consti-tuie viabilitatea financiară a noului sistem de sănătate, cu avantaje atât pentru bugetele publice cât şi pen-tru sectorul privat.

„O simplă transferare a pove-rii financiare de pe umerii statului pe cei ai asigurătorilor privaţi, fără a oferi acestora din urma posibilita-tea de a opera în condiţii de profita-bilitate, va face noul sistem inopera-bil”, a arătat Alexandrescu.

Al treilea principiu expus de şe-ful Alico îl reprezintă libera alegere a pacientului în selectarea furnizo-rului de asigurări de sănătate, atât pentru componenta obligatorie, cât mai ales pentru asigurarea vo-luntară.

„Reforma va fi un proces de durată (estimarea optimistă este de cel puţin doi ani până când noul sistem să fie operaţional parţial), iar pacienţii nu pot aştepta finalizarea acesteia pentru a avea acces la ser-vicii de sănătate de calitate”, a spus Alexandrescu.

El a adăugat că autorităţile tre-buie să acţioneze imediat în câteva direcţii prioritare, una dintre aces-tea fiind aplicarea unei deductibi-

lităţi fiscale totale într-o limită de 400 - 600 euro/an, prin stimularea contribuţiilor voluntare prin avan-taje fiscale oferite pacienţilor şi an-gajatorilor.

„Cu toţii ştim că viitorul pachet de bază va acoperi o parte din ne-voia totală a pacienţilor pentru ser-vicii medicale. Până când se agrează acest pachet, susţinem introduce-rea imediată a deductibilităţii totale în mod similar cu medicina mun-cii, atât pentru angajat, cât şi pen-tru angajator, în schimb aplicând o limită situată între 400 şi 600 euro”, a arătat şeful Alico.

O astfel de măsură va reduce presiunea pe cheltuielile (din fon-duri publice) instituţiilor sanitare de stat va fi mai mică, odata ce in-stituţiile private vor prelua o parte din pacienţi.

De asemenea, angajatorii vor fi stimulaţi să acorde pachete de be-neficii care să includă aceste asigu-rări, ceea ce va ajuta la atragerea şi menţinerea unei forţe de muncă bi-ne pregătită.

În cazul pacienţilor, aceştia vor avea posibilitatea să îşi acopere anumite cheltuieli pe care le au ori-cum prin sistemul de sănătate actu-al şi, în acest context, stimulentele financiare directe către personalul medical ar dispărea.

„Măsura poate avea şi un im-pact educaţional, prin includerea în pachetul de beneficii - oamenii vor înţelege mai bine rolul unei asi-gurări de sănătate”, a spus Alexan-drescu.

O altă direcţie prioritară de ac-ţiune a autorităţilor ar trebui să vi-zeze facilitarea decontării directe

Interesul pacientului trebuie să fie elementul central al reformei Sănătății

REFORMĂ

Reforma sistemului de sănătate este un proces complex, de durată, care trebuie realizat pe principii de eficienţă economică, atât pentru bugetele publice cât şi pentru sectorul privat, dublat de stimularea contribuţiilor voluntare prin avantaje fiscale pentru pacienţi şi angajatori, potrivit Alico Asigurări.

Jurnal de încredere30 Jurnal de încredere30

Volumul fuziunilor și achizițiilor în industria internațională

de asigurări Sursa: Dealogic

Data Număr tranzacțiiValoare tranzacții

(mld. USD)

Ianuarie 2011 71 6,035

Februarie 2011 51 5,459

Martie 2011 62 14,756

Aprilie 2011 52 3,578

Mai 2011 65 5,723

Iunie 2011 50 5,179

Iulie 2011 58 4,930

August 2011 54 1,690

Septembrie 2011 76 3,471

Octombrie 2011 57 1,762

Noiembrie 2011 43 3,934

Decembrie 2011 74 9,096

Ianuarie 2012 50 1,713

EXTERN Cele mai mari fuziuni și achiziții din industria de asigurări internațională de asigurări, în ianuarie 2012

P otrivit publicației Reac-

tions, două dintre cele mai

mari tranzacții ale lunii

ianuarie 2012 au aceeași

sursă. Astfel, belgienii de la KBC au

ajuns la o înțelegere cu grupul german

Talanx International pentru vânzarea

întregului pachet de acțiuni al subsi-

diarei poloneze Tuir Warta, pentru

suma de 770 milioane de euro (992

milioane de dolari). Warta este cel de-

al doilea mare asigurător polonez, cu

prime brute subscrise la sfârșitul lu-

nii septembrie 2011 de 800 milioa-

ne de euro (3,6 miliarde de zloți, din

care 1,7 miliarde de zloți din activita-

tea de asigurări generale și 1,9 miliar-

de de zloți din asigurări de viață). În

același timp, Talanx a anunțat că par-

tenerul său japonez - compania Mei-

ji Yasuda - va prelua 30% din acțiuni,

la finalizarea tranzacției. În decem-

brie 2011, Talanx și Meiji Yasuda au

anunțat, de asemenea, preluarea pa-

chetului majoritar al asigurătorului

ipotecar Europa Group, tot din Po-

lonia. O altă tranzacție notabilă a lu-

nii ianuarie 2012 este cea anunțată

de asigurătorul american MetLife,

care va achiziționa subsidiarele bri-

tanicilor de la Aviva din Cehia, Un-

garia și România pentru 75 milioa-

ne de dolari. Tot luna trecută, asigu-

rătorul canadian Fairfax a ajuns la o

înțelegere de cumpărare a 25% din

pachetul de acțiuni al reasigurătoru-

lui thailandez Thai Re, pentru 70 mi-

lioane de dolari.

Topul consultanților în tranzacțiile de fuziuni și achiziții

ianuarie 2012 Sursa: Dealogic

Consultant

Valoarea anunțată

a tranzacției(mil. USD)

% din total fuziuni

și achiziții din

ianuarie 2012

Goldman Sachs 992,2 57.9

HSBC 75,4 4,4

Deutsche Bank 75,4 4,4

WW Advisors Ltd 31,1 1,8

În ianuarie 2012, au avut loc 50 de fuziuni și achiziții

în industria internațională de asigurări, cu o valoare

de 1,713 miliarde de dolari, potrivit cifrelor companiei Dealogic.

În aceeași lună a anului 2011, au avut loc 71 de fuziuni și achiziții,

cu o valoare de peste 6 miliarde de dolari.

Top 5 cele mai mari fuziuni și achiziții anunțate în ianuarie 2012 Sursa: Dealogic

Data anunțuluiValoare tranzacție

(mil. USD)Companie-țintă Cumpărător Vânzător

20.01.2012 992,2 TUiR WARTAHDI Haftpflichtverband der

Deutschen Industrie VaGKBC Group NV

20.01.2012 286,2 TUiR WARTA SA (30%)Meiji Yasuda Life Insurance

Co

HDI Haftpflichtverband

der Deutschen Industrie

VaG

9.01.2012 160,0Health Net Life Insurance

CoCVS Caremark Corp Health Net Inc

30.01.2012 75,3

Aviva plc (subsdiarele de

asigurări de viață din Cehia,

Ungaria și România)MetLife Inc Aviva plc

18.01.2012 70,0Thai Reinsurance pcl

(21,12%)

Fairfax Financial Holdings

Ltd

,

Page 4: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere4

P otrivit cifrelor IAIS, ac-tivele totale ale primilor zece asigurători mon-diali - AXA, Allianz,

MetLife, AIG, Aviva, Generali, Prudential, Legal & General, Aegon, ING Insurance - sunt egale cu cele ale primelor trei bănci - BNP Paribas, Deutsche Bank, HSBC Holdings. Capitalizarea de piață to-tală a primilor zece asigurători se si-tuează aproape de nivelul capitaliză-rii celei mai mari bănci.

Prin comparație, sectorul de reasigurare este relativ mic ca di-mensiune. După valoarea active-lor, cei mai mari 10 reasigurători (Munich Re, Swiss Re, Hannover Re, QBE, Scor, Reinsurance of America, Partner Re, Everest Re, Transatlantic, Alterra) se poziționează sub nivelul activelor deținute de primul asigurător. Ca-pitalizarea de piață a întregului sec-tor de reasigurare este egală cu cea a primilor doi asigurători.

Cei mai mari25 de asigurători din lume,combină 10.700 miliardede dolari în total active

Activele totale ale industriei de asigurări reprezintă în jur de o pătrime din activele combinate ale primelor 25 de bănci la nivel mondial, a căror valoare se ridică la 44.300 de miliarde de dolari.

Dimensiunea băncilor pa-re să fie mult mai omogenă de-cât cea a asigurătorilor. BNP Paribas, poziționată ca prima bancă la nivel internațional, este de aproximativ trei ori mai ma-re decât Commerzbank, care es-te plasată pe locul 25 în eşantio-nul IAIS.

În industria de asigurări, active-le AXA sunt de peste cinci ori mai mari decât cele ale companiei chi-neze Ping An, poziționată pe locul 25 în topul asigurătorilor.

În topul instituțiilor financia-re la nivel global, AXA, Allianz şi

MetLife se poziționează printre primele 35 de instituții (locul 26, 29 şi, respectiv, 34), cu bilnațuri to-tale de peste 700 miliarde de dolari.

Dacă analiza se extinde la top 50 mari instituţii financiare, doar al-te şase grupuri de asigurare intră în clasament - AIG, Aviva, Generali, Prudential, Legal & General şi Aegon. Acest lucru subliniază diferența considerabilă între cea mai mare bancă din lume şi grupu-rile din industria de asigurare.

Investițiile financiareIndustria de asigurări reprezin-tă unul dintre cei mai mari investi-tori instituționali din lume, cu ac-tive financiare investite de aproape 24.000 de miliarde de dolari. Acti-vele industriei de asigurare repre-zintă 12% din totalul activelor fi-nanciare la nivel global, ceea ce pla-sează asigurătorii în aceeaşi catego-rie cu fondurile de pensii şi fondu-rile mutuale.

Această prezenţă puternică pe piaţa investițiilor face din sectorul asigurărilor un jucător important în sistemul financiar. Dacă se ia în considerare proporţia mare de ti-tluri cu venit fix din bilanţurile lor, ar fi de aşteptat ca asigurătorii, ca industrie, să joace un rol impor-tant ca furnizori de fonduri, previ-zibili şi stabili pe termen lung, pen-tru piaţa primară a instrumentelor cu venit fix. Cifrele centralizate de IAIS pentru cei mai mari cinci asi-gurători la nivel european arată că aceste grupuri au fost, în perioada 2007-2009, cumpărător net de ac-tive financiare.

Acest lucru ar putea sugera fap-tul că sectorul asigurărilor avut un efect stabilizator asupra pieţelor fi-nanciare, într-un moment critic şi extrem de instabil al acestora.

Cu aproape 19.000 de mili-arde de dolari, sectorul asigurări-lor de viaţă deţine active financia-re de aproape cinci ori mai mari de-

dimensiunea industriei internaționale de asigurări - o comparație cu piața bancară

ExTERn

Activele industriei de asigurări reprezintă,la nivel global, o treime din activele

sectorului bancar și aceeașirelație este valabilă și în cazul

capitalizării pieței, aratăun studiu realizat la sfârșitul

anului trecut de AsociațiaInternațională

a Supraveghetorilorîn Asigurări (IAIS).

[email protected]

Page 5: Jurnal de Incredere 03

cât segmentul de asigurări non-via-ţă. Aproximativ trei sferturi din in-vestiţiile asigurătorilor sunt reali-zate în Europa şi Statele Unite. In-vestiţiile asigurătorilor trebuie să acopere provizioanele pentru dau-nele estimate şi pentru beneficiile ce urmează a fi plătite asiguraţilor. În multe cazuri, şi în special în asi-gurări de viaţă, aceste obligaţii sunt pe termen lung şi, astfel, pot ajuta la consolidarea poziției asigurătorilor în fața posibilelor şocuri pe termen scurt ale sistemului financiar.

Piața de reasigurareLa sfârşitul anului 2010, capitalul pieței globale de reasigurare se ridica la aproximativ 440 miliarde de do-lari, echivalentul unei rate de solva-bilitate de peste 250%. Într-un sce-nariu pesimist, acest indicator ar pu-tea ajunge la 100% doar dacă pierde-rile agregate ale industriei de reasi-gurare ar depăşi 260 miliarde de do-lari, ceea ce ar echivala cu pierderi e-conomice asigurate de 2.000 de mi-liarde de dolari. Acest scenariu este însă puțin probabil, având în vede-re că pierderile economice asigura-te cumulate, cauzate de catastrofele naturale care s-au produs între anii 1950 şi 2010, au totalizat 2.100 de miliarde de dolari, calculate la valoa-rea dolarului din anul 2010.

Aceste observaţii sunt confir-mate de valoarea despăgubirilor a-părute ca urmare a numărului re-cord de catastrofe naturale severe produse în 2011. Regiunea Asia-Pacific, în special, a cunoscut o sec-venţă excepţională de catastrofe naturale, ale căror efecte au fost su-portate bine de industria de reasi-gurare la nivel mondial. IAIS consi-deră că pierderile anunțate de marii reasigurători, în cel de-al doilea tri-mestru al anului trecut, nu au afec-tat semnificativ solvabilitatea agre-gată la nivelul industriei. Deşi în zo-na Asia-Pacific prețul reasigurării pentru riscurile de catastrofe natu-rale a cunoscut creşteri semnificati-ve la reînnoirea polițelor, IAIS arată că, deocamdată, nu există semnale că această tendință se va extinde la nivel global.

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

Top 10 Banks Top 10 Insurers Top 10 Reinsurers

0

200

400

600

800

1.000

1.200

Top 10 Banks Top 10 Insurers Top 10 Reinsurers

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

Top 10 Banks Top 10 Insurers Top 10 Reinsurers

0

200

400

600

800

1.000

1.200

Top 10 Banks Top 10 Insurers Top 10 Reinsurers

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Prudential

Manulife

CNP

ING Insurance

Aegon

Legal & General

Prudential

Generali

Aviva

AIG

Metlife

Allianz

AXA

Ping An

Tokio Marine

Lincoln National

Sun Life

China Life

Swiss Re

Standard Life

Munich Re

Hartford

Dai-Ichi Life

Berkshire H.

Zurich

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Commerzbank

Credit Suisse

Unicredity

ING Bank

Wells Fargo

SMFG

UBS

Société Générale

Lloyds

ABC

Bank of China

Banco Santander

CCB

Mizuho

Citigroup

ICBC

JP Morgan

Crédit Agricole

Mitsubishi

Bank of America

RBS

Barclays

HSBC

Deutsche Bank

BNP Paribas

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Aegon

Legal & General

Standard Charter

Bank of Nova Scotia

Prudential

CBA

Generali

Danske Bank

Aviva

Westpac bank

Bank of Comm.

Toronto Dom Bank

Natixis

Nat Aust Bank

AIG

Royal Bank of Can

Metlife

BBVA

Dexia

Nordea Bank

Morgan Stanley

Allianz

Intesa Sanpaolo

Goldman Sachs

AXA

Asigurători

Bănci

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Prudential

Manulife

CNP

ING Insurance

Aegon

Legal & General

Prudential

Generali

Aviva

AIG

Metlife

Allianz

AXA

Ping An

Tokio Marine

Lincoln National

Sun Life

China Life

Swiss Re

Standard Life

Munich Re

Hartford

Dai-Ichi Life

Berkshire H.

Zurich

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Commerzbank

Credit Suisse

Unicredity

ING Bank

Wells Fargo

SMFG

UBS

Société Générale

Lloyds

ABC

Bank of China

Banco Santander

CCB

Mizuho

Citigroup

ICBC

JP Morgan

Crédit Agricole

Mitsubishi

Bank of America

RBS

Barclays

HSBC

Deutsche Bank

BNP Paribas

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Aegon

Legal & General

Standard Charter

Bank of Nova Scotia

Prudential

CBA

Generali

Danske Bank

Aviva

Westpac bank

Bank of Comm.

Toronto Dom Bank

Natixis

Nat Aust Bank

AIG

Royal Bank of Can

Metlife

BBVA

Dexia

Nordea Bank

Morgan Stanley

Allianz

Intesa Sanpaolo

Goldman Sachs

AXA

Asigurători

Bănci

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Prudential

Manulife

CNP

ING Insurance

Aegon

Legal & General

Prudential

Generali

Aviva

AIG

Metlife

Allianz

AXA

Ping An

Tokio Marine

Lincoln National

Sun Life

China Life

Swiss Re

Standard Life

Munich Re

Hartford

Dai-Ichi Life

Berkshire H.

Zurich

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Commerzbank

Credit Suisse

Unicredity

ING Bank

Wells Fargo

SMFG

UBS

Société Générale

Lloyds

ABC

Bank of China

Banco Santander

CCB

Mizuho

Citigroup

ICBC

JP Morgan

Crédit Agricole

Mitsubishi

Bank of America

RBS

Barclays

HSBC

Deutsche Bank

BNP Paribas

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Aegon

Legal & General

Standard Charter

Bank of Nova Scotia

Prudential

CBA

Generali

Danske Bank

Aviva

Westpac bank

Bank of Comm.

Toronto Dom Bank

Natixis

Nat Aust Bank

AIG

Royal Bank of Can

Metlife

BBVA

Dexia

Nordea Bank

Morgan Stanley

Allianz

Intesa Sanpaolo

Goldman Sachs

AXA

Asigurători

Bănci

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Prudential

Manulife

CNP

ING Insurance

Aegon

Legal & General

Prudential

Generali

Aviva

AIG

Metlife

Allianz

AXA

Ping An

Tokio Marine

Lincoln National

Sun Life

China Life

Swiss Re

Standard Life

Munich Re

Hartford

Dai-Ichi Life

Berkshire H.

Zurich

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Commerzbank

Credit Suisse

Unicredity

ING Bank

Wells Fargo

SMFG

UBS

Société Générale

Lloyds

ABC

Bank of China

Banco Santander

CCB

Mizuho

Citigroup

ICBC

JP Morgan

Crédit Agricole

Mitsubishi

Bank of America

RBS

Barclays

HSBC

Deutsche Bank

BNP Paribas

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Aegon

Legal & General

Standard Charter

Bank of Nova Scotia

Prudential

CBA

Generali

Danske Bank

Aviva

Westpac bank

Bank of Comm.

Toronto Dom Bank

Natixis

Nat Aust Bank

AIG

Royal Bank of Can

Metlife

BBVA

Dexia

Nordea Bank

Morgan Stanley

Allianz

Intesa Sanpaolo

Goldman Sachs

AXA

Asigurători

Bănci

Top 10 Top 10 Top 10bănci asigurători reasigurători

Total active în mii de mld. de dolari

Pozițiile 1-13

Pozițiile 1-25

Pozițiile 26-50

Pozițiile 14-13

Total active în mii de mld. de dolari

Top 10 Top 10 Top 10bănci asigurători reasigurători

total active, mld. dolari(2010)

top 25 grupuri de asigurări (doar companiile listate)

top 50 instituții financiare

capitalizare de piață, mld. dolari (2010)

Total active în mii de mld. de dolari Total active în mii de mld. de dolari

Sursa: IAIS

Sursa: IAIS

Sursa: IAIS

GRAFIC 1

GRAFIC 3

GRAFIC 5 GRAFIC 6

GRAFIC 2

GRAFIC 4

Page 6: Jurnal de Incredere 03

InTERVIU

“P oți avea o maşină extraordinară, care are un motor deo-sebit de performant,

dacă nu ai şi o curea de transmisie puternică şi fiabilă, se pot produce surprize neplacute. În piața de asi-gurări, brokerii reprezintă o curea de transmisie extrem de impor-tantă între asigurători şi asigurați”, spune Doru Claudian Frunzulică, membru în Consiliul CSA.

Potrivit acestuia, importanța segmentului de brokeraj în asigu-rări/reasigurări este evidențiată de ponderea pe care o dețin primele intermediate în totalul subscrieri-lor pieței, care ajunsese la aproape 40%, la sfârşitul lunii septembrie 2011.

Doru Claudian Frunzulică şi-a început mandatul de membru al Consiliului CSA toamna trecută, după o experiență îndelungată în domeniul financiar. Primul con-tact cu lumea asigurărilor a fost în perioada 1991-1992, când a urmat

cursurile de ştiințe politice şi eco-nomice ale Universității Europa, din Paris. În cadrul acestor cursuri, Frunzulică a beneficiat de o specia-lizare la London School of Econo-mics şi de un training în asigurări la sindicatele Lloyd’s of London. Ulterior, în perioada 1996-2004, a fost preşedintele Consiliului de Administrație al unei companii de asigurări din piața locală şi vicepre-şedinte al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depo-zitare de pe piaţa de capital. În anul 2006 a fost ales membru în Con-siliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi vicepreşedinte al Casei de Com-

Doru – Claudian

Frunzulică, CSA

Brokerii reprezintăun element esențial în

dezvoltarea, consolidarea și

creșterea transparenței pieței

de asigurări.

Brokerii joacă un rol important în dezvoltarea pieței de asigurări

pensare Bucureşti, poziții pe care le-a ocupat până în 2008.

Revenirea în piața de asigurări, în poziția de membru al Consiliu-lui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, i-a adus ca principală atribuție supervizarea activității pe segmentul de brokeraj, datorită experienței şi expertizei deținute pe aria de intermediere financiară.

“Încă de la preluarea manda-tului, am inițiat întâlniri şi discuții cu reprezentanții pieței de inter-mediere în asigurări/reasigurări, în cadrul cărora au fost abordate câte-va probleme cu care se confruntă societățile care activează pe acest segment”, arată Frunzulică.

Jurnal de încredere6

Acesta spune că, în urma acestor întâlniri şi discuții, reprezentanții asociației profesi-onale a brokerilor - UNSICAR - au solicitat CSA modificarea „Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia”. Este vor-ba despre normele puse în aplica-re prin Ordinul CSA nr. 15/2010.

“Modificările la aceste nor-me, discutate cu reprezentanții UNSICAR şi dezbătute în cadrul Consiliului CSA, sunt necesare în-trucât vor avea ca efect reducerea birocrației. Practic, CSA urmăreşte să elimine, treptat, această proble-

“„Brokerii reprezintă o curea de transmisie extrem de importantă între asigurători și asigurați”

„CSA şi-a propus să treacă de la stilul clasic de supraveghere, de tip conformitate, la un mod de supraveghere a pieței bazat pe evaluarea riscului”

Page 7: Jurnal de Incredere 03

mă a birocrației, care, pe segmentul de intermediere se traduce printr-un volum foarte mare de documen-te necesare pre şi post autorizare, care îngreunează activitatea broke-rilor în general”, explică Doru Clau-dian Frunzulică.

Schimbarea filosofieide supraveghere

CSA trece, în prezent, printr-un proces de reformă, atât la nivel organizațional cât şi la nivel con-ceptual. Reprezentantul CSA spune că se lucrează la schimbarea întregii filosofii de supraveghere a pieței de asigurări. “CSA trebuie să treacă, în această perioadă, de la stilul clasic de supraveghere, de tip conformitate, la un model de supraveghere bazat pe evaluarea riscului, având în vedere că piețele de asigurări europene vor trebui să înceapă implementarea noului re-gim de solvabilitate, cunoscut sub numele de Solvency II. Noul Con-siliu al CSA, condus de dl. Con-stantin Buzoianu, îşi propune să contureze şi să implementeze un nou cadru de supraveghere a asi-gurătorilor şi a intermediarilor, pe mai multe trepte, care va lua în cal-cul dimensiunea fiecărei societăți, problemele cu care se confruntă, rolul pe care îl joacă în piața de asigurări. Implementarea Solven-cy II reprezintă o mare provocare pentru toate piețele europene de asigurări”, explică Doru Claudian Frunzulică.

Începând cu data de 1 de-cembrie 2011, CSA are o nouă structură organizatorică, ce vizea-ză compatibilizarea obiectivelor strategice ale Comisiei cu actualul sistem european de supraveghere a piețelor financiare şi cu cerințele noului regim de solvabilitate, Sol-vency II. Noua structură cuprinde astăzi doar 12 direcții de specialita-te, mult mai flexibile, funcționale şi dinamice față de cele 28 de direcții generale anterioare.

“Ne focalizăm mai mult pe evaluarea riscurilor la nivelul pieței asigurărilor şi pe o monitorizare mult mai atentă a modului în care societățile de asigurare înțeleg să îşi onoreze obligațiile asumate

față de asigurați. În cadrul CSA a fost înființată o direcție specială pentru protecția consumatorilor de produse de asigurare şi, în ur-mătoarea perioadă, va fi lansat un serviciu dedicat acestora, de tipul telefonului verde. De asemenea, CSA consideră că resursa umană din piața de asigurări reprezintă un element esențial pentru creşterea performanței acestei industrii. De aceea, Comisia susține eforturile Institutului de Management în Asigurări de a deveni o instituție reală de pregătire şi formare a personalului care lucrează în do-

meniul asigurărilor”, spune Doru Claudian Frunzulică.

Cuvinte-cheie:încredere, protecție, consolidare

Încredere, protecție. Criza econo-mico-financiară a produs efecte negative la nivelul imaginii piețelor financiare. Încrederea consuma-torilor în produsele şi serviciile financiare s-a deteriorat constant în ultimii trei-patru ani, iar piața de asigurări nu a fost ocolită de acest fenomen. Una dintre cauze a fost scăderea calității serviciilor oferi-te consumatorilor de produse de

asigurare. Aceasta este, de altfel, tema principală a întâlnirilor cons-tante dintre CSA şi reprezentanții industriei de asigurări - identifi-carea şi implementarea soluțiilor necesare pentru un management mai bun al activității de plată a da-unelor, a relației cu clienții, a unei transparențe sporite a activității de pre şi post vânzare a produselor de asigurare.

“În urma discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții pieței, atât asigurători cât şi interme-diari, la nivelul Consiliului CSA se analizează posibilitatea realizării unor întâlniri periodice, la nivel regional, nu numai în Bucureşti, cu reprezentanții din teritoriu ai societăților şi brokerilor de asi-gurare. Calendarul acestor întâl-niri şi temele de dezbatere vor fi definitivate în perioada imediat următoare”, spune Doru Claudian Frunzulică.

Consolidare. În ultimul an, în piața locală de asigurări au fost anunțate o serie de fuziuni şi achiziții, procese care vor avea ca efect consolidarea industriei. “Avem nevoie de societăți puter-nice, dar CSA trebuie să încura-jeze şi să sprijine şi jucătorii de di-mensiuni mici şi mijlocii, pentru că aceştia au poziții importante pe nişele de piață pe care activea-ză. Consider că piața de asigurări are nevoie de cât mai mulți actori, atât la nivelul societăților cât şi la cel al intermediarilor de asigurări, având în vedere potențialul de dezvoltare al pieței”, arată repre-zentantul CSA.

De asemenea, Doru Clau-dian Frunzulică este de părere că în România, ca şi în alte țări europene, trebuie gândit un mecanism fiscal prin care să se acorde oricărui asigurat un nivel de deductibilitate fiscală, apli-cabil primei de asigurare plăti-tă. O astfel de măsură ar putea aduce şi o creştere a gradului de penetrare al asigurărilor în PIB, aflat acum la unul dintre cele mai mici nivele din Europa, iar industria asigurărilor ar putea susţine mai mult relansarea şi dezvoltarea economică.

STUDII şI SPEcIALIzăRI2001: Doctor în ştiințe economice – specializarea manage-

ment - ASE Bucureşti2001: Curs post-doctorat - Human Resources Manage-

ment in Enterprise PNUD, Torino, Italia2001: Curs “Leadership in Management” - Marea Britanie1995: Colegiul de Studii Strategice şi Economia Apără-

rii, Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall - Germania

1993: “Master of Arts” în Relații internaționale - IRSI+MIC, Bucureşti

1991-1992: DEA, Cursuri postuniversitare în „ştiințe politi-ce şi economice” - Universitatea Europei, Paris

1984: „Pedagogie şi Sociologie” - Universitatea Bucureşti

AcTIVITATE PROfESIOnALă2011-prezent: Membru al Consiliului Comisiei de Supra-

veghere a Asigurărilor2008-2011 – Deputat, Parlamentul Ro-

mâniei2006-2008: Vicepreşedinte Casa de Com-

pensare Bucureşti (CCB)2006-2008: Membru în Consiliul

CSSPP2005-2008: Senior consultant,

Membru CA - IRASIG2004-2005: Secretar de Stat,

MMSSF2003-2005: Preşedinte al IRSI -

N.Titulescu, cu rang de director general în MAE

1996-2004: Vicepreşedinte al SNCDD - Societatea Națională de Com-pensare, Decontare, Depozitare val.mobiliare

1990-1996: Diplomat, MAE1996-1999: Vicepreşedinte şi Purtător de

cuvânt - UGIR Patronatul Român1999-2008: Prim-vicepreşedinte al Confe-

derației patronale UGIR

Page 8: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere8

cOVER STORY

Piața asigurărilor de locuințe în românia

România este una dintre țările lumii cu expunere majoră la dezastre naturale, în principal, la riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren. La data de 30 septembrie 2011, volumul primelor brute subscrise pentru asigurările facultative de locuințe totaliza peste 567 milioane lei,iar cele pentru asigurările obligatorii - 29,7 milioane lei.

Page 9: Jurnal de Incredere 03

totalul subscrierilor pe clasa asigurărilor de incendiu și alte catastrofe naturale se ridica, la

sfârșitul lunii septembrie 2011, la peste 1 miliard de lei. asigurările

facultative pentru locuințe dețineau o pondere de 56,6% din acest total, iar

polițele obligatorii, una de 2,97%.

P ână în 1995, românii, fie că vro-iau, fie că nu, aveau asigurată locuința prin fosta companie de stat ADAS. După 1996, asigura-

rea locuinței a devenit facultativă, ceea ce a dus la o diminuare semnificativă a număru-lui de locuințe asigurate.

Potrivit legislației, asigurările de locuințe sunt incluse, în cifrele companiilor, în Cla-sa VIII - a asigurărilor de incendiu şi alte calamități naturale. Această clasă de asigurări include daunele suferite de proprietăți şi bu-nuri (altele decât mijloacele de transport te-restru, aerian, maritim şi bunurile în tranzit), cauzate de următoarele riscuri: incendiu, ex-plozie, furtună, alte fenomene naturale în afara

de furtună, energie nucleară, surpare de teren.CSA a început să publice, din anul 2009,

ponderea deținută de asigurările facultati-ve pentru locuințe în totalul subscrierilor companiilor pe riscurile incluse în clasa asi-gurărilor pentru incendiu şi alte calamități naturale (Clasa VIII). Raportul Comisiei din acel an preciza că, la data de 31 decem-brie 2009, erau în vigoare peste 1,5 milioa-ne de contracte asigurări facultative pentru locuințe, iar volumul primelor brute sub-scrise se situa la 399,6 milioane lei, ceea ce reprezenta doar 42,75% din totalul subscrie-rilor pe Clasa VIII.

La sfârşitul anului 2010, existau peste 1,7 milioane de contracte de asigurări facultative

şi 367.289 de contracte de asigurări obligato-rii pentru locuințe. Volumul total al subscrie-rilor, doar pentru locuințe, era de 405,6 mili-oane lei, adică aproape 42% din subscrierile pe Clasa VIII. Polițele obligatorii generaseră un volum de prime brute subscrise de 29,5 milioane lei, iar cele facultative - 376,1 mili-oane lei. La nivel de contracte, erau în vigoare puțin peste 2 milioane de polițe, ceea ce în-seamnă că aproximativ o pătrime din fondul locativ al României, de aproape 8,4 milioane de locuințe, era asigurat.

La data de 30 septembrie 2011, erau în vigoare peste 4,9 milioane de polițe faculta-tive pentru locuințe şi aproape 800.000 de contracte de asigurare obligatorie.

an

Asigurări de incendiu și alte calamități naturale(mld. lei)

Pondere în total asigurări generale

Total asigurări generale(mld. lei)

Prime brute încasate 2001 0,11 14% 0,789

2002 0,211 14,6% 1,45

2003 0,301 14,9% 2,02

2004 0,354 14% 2,52

Prime brute subscrise 2005 0,47 13,9% 3,37

2006 0,534 11,6% 4,51

2007 0,648 11,32% 7,17

2008 0,849 12,02% 7,06

2009 0,934 12,91% 7,24

2010 0,967 14,57% 6,63

Sursa: rapoartele CSA

[email protected]

Page 10: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere10

cOVER STORY

cum arată oferta companiilor pentru asigurările facultative de locuințeProdusele facultative de asigurare a locuințelorau în spate o serie de detalii tehnice pe care, de regulă,clienții companiilor de asigurare le cunosc foarte puțin. Atunci când aleg un produs de asigurare,clienții se uită, de obicei, la nivelul prețului și,în unele cazuri, se ghidează și după renumele companiei.Ceea ce de fapt ar trebui să influențeze în mod semnificativ alegerea unui produs este principiul poliței de acoperire a pagubelor.

Page 11: Jurnal de Incredere 03

P ractica asigurărilor de bunuri distinge trei principii pentru acoperirea pagube-

lor:

l principiul răspunderii proporționale - despă-

gubirea se stabileşte în aceeaşi proporție față de pagubă în care se află suma asigurată față de va-loarea bunului asigurat;

l principiul primului risc - despăgubirea este egală

cu paguba, fără a putea depăşi nivelul sumei asigurate;

l principiul răspunderii limi-tate - despăgubirea se acor-

dă numai dacă paguba produsă de riscul asigurat depăşeşte o anumită limită dinainte stabilită.

În funcție de riscul asigurat, fiecare asigurător aplică unul dintre cele trei principii în cazul unei pagube.

Totuşi, în cazul locuințelor cesionate în favoarea băncilor, instituțiile de credit nu acceptă franşize, astfel că în cazul pro-ducerii unuia dintre riscurile asigurate se aplică principiul primului risc.

Directorul general al com-paniei OTTO Broker, Victor

“Cel mai des întâlnit principiu în cadrul asigurărilor de locuințe este cel al răspunderii limitate, caracterizat prin faptul că despăgubirea se acordă numai dacă dauna depășește o valoare prestabilită. Practic, o parte din daună cade în sarcina asiguratului prin franșiză”,explică șeful departamentului de Asigurări Corporate, Manussos Adonios, de la Piraeus Insurance Reinsurance Broker.

Șraer, arată că, în ce priveşte clădirile, toți asigurătorii, cu excepția unuia singur, oferă polițe de asigurare pe princi-piul proportionalității. În cazul bunurilor şi diverselor extensii la polița de bază, se practică asi-gurarea la prim risc sau cu limite de răspundere pe eveniment.

Page 12: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere12

cOVER STORY

Proporțional vs prim risc

Polița facultativă de tip proporțional:

Suma asigurată pentru locuință – 40.000 de euro

Valoarea locuinței – 80.000 de euroValoare daună parțială – 8.000 de euro

8.000 euro x 40.000 euro : 80.000 euro = 4.000 de euroDespăgubire plătită

Polița facultativăde prim risc:

Suma asigurată pentru locuință –40.000 de euro

Valoarea locuinței – 80.000 de euroValoare daună parțială – 8.000 de euro Despăgubire plătită

8.000 de euro

Polița facultativă de tip proporțional:

Suma asigurată pentru locuință – 40.000 de euro

Valoarea locuinței – 80.000 de euroValoare daună parțială – 8.000 de euro

8.000 euro x 40.000 euro : 80.000 euro = 4.000 de euroDespăgubire plătită

Polița facultativăde prim risc:

Suma asigurată pentru locuință –40.000 de euro

Valoarea locuinței – 80.000 de euroValoare daună parțială – 8.000 de euro Despăgubire plătită

8.000 de euro

Toate produsele de asigurare stan-dard pentru locuințe acoperă riscu-rile FLEXA (fire, lights, explosion, aircrafts) - incendiu, trăsnet, ex-plozie, căderi de corpuri (aparate de zbor sau bucăți din acestea), izbire de un vehicul. În funcție de tipul poliței şi de asigurător, clien-tul poate adăuga şi alte tipuri de riscuri, cum ar fi: cutremur, riscuri atmosferice, furt prin efracție/tâl-hărie, vandalism, căderi de corpuri plus clauze pentru riscuri supli-mentare cum ar fi inundație de la apa de conductă, bunuri casabile, avarii accidentale. De asemenea, clientul poate opta pentru riscuri complementare, cum ar fi răpun-dere civilă pentru locuință sau chiar pentru întreaga familie, accidente casnice, avarii casnice, pierderi de documente etc. În cazul unui cre-dit garantat cu un imobil, banca finanțatoare solicită clientului o poliță de asigurare cu acoperirea tuturor riscurilor.

l explozie atomică, poluare şi contaminare de orice natură;

l uzură, rugină, coroziune, sla-ba întreținere;

l vibrații, trepidații datorate circulației pe drumuri sau căi fe-rate din apropierea imobilului;

l tasare, crăpare şi orice forme de afectare a fundațiilor şi zi-durilor care se petrec în timp, fără să fie urmarea directă a unui risc asigurat;

l erori de proiectare sau de execuție;

l uzura normală, afumarea sau deteriorarea graduală a bunu-rilor;

l micro-organisme, mucegai şi alte ciuperci;

l lucrări de construcții sau reparații nereuşite;

l furt simplu, fără urme de efracție.

În prezent, pe piața de asigurări există mai multe abordări în ceea ce priveşte stabilirea sumei asigurate, iar clienții trebuie să fie foarte atenți la acest aspect, atunci când aleg un produs. În practica asigurărilor de locuințe, suma asigurată poate fi stabilită în funcție de valoarea de piață, de valoarea de nou sau de valoa-rea de reconstrucție.

“De obicei suma asigurată este comunicată de asigurat şi re-prezintă valoarea de piață în ca-zul apartamentelor sau valoarea de reconstrucție în cazul caselor sau vilelor. În România, practica este ca suma asigurată pentru imobile să reprezinte valoarea de piață a acestora în momen-tul încheierii contractului de asigurare, ceea ce nu reprezintă întotdeauna o valoare corectă, dacă avem în vedere că prețurile pe piața imobiliară sunt fluctu-ante”, spune Manussos Adonios. Acesta precizează că, în cazul în care există un raport de evaluare pentru locuință, suma asigurată va fi cea menționată în raport, scăzându-se valoarea terenului acolo unde este cazul. Repre-zentantul Piraeus Broker con-sideră că valoarea reală a sumei asigurate o reprezintă valoarea de reconstrucție a imobilului ce se doreşte asigurat - aceasta

reprezentând cea mai corectă formă de a încheia o poliță de asigurare.

În acelaşi timp, Victor Șraer spune că rolul brokerului este semnificativ, pentru că el trebu-ie să explice clientului cum să îşi calculeze suma asigurată astfel încât să evite subasigurarea sau supraasigurarea şi, cel mai im-portant, să îşi protejeze complet şi corect riscurile.

Principalele riscuri acoperite

Stabilirea sumei asigurate

Principale excluderi

Prețulpoliței

Ce este franșiza și cum funcționează

În general, riscurile excluse de asigurători sunt următoarele: l război declarat sau nedecla-

rat, rebeliune, revoltă, razboi civil, terorism;

l expropriere, naționalizare, confiscare, rechiziționare etc;

Prețul, adică prima de asigu-rare, pe care clientul trebuie să îl plătească în cazul asigurărilor de locuințe se stabileşte ca pro-cent din suma asigurată (cotație de primă). Ofertele asigurăto-rilor de profil din România se situează, în prezent, între 0,1% şi 0,3% din valoarea asigurată a locuinței. Cotația de primă di-feră în funcție de riscurile asigu-rate, anul contrucției imobilului, zona în care este amplasat, cât şi de asigurător.

Franşiza poate reprezenta un procent din valoarea asigurată a locuinței (deductibilă) sau o sumă fixă (atinsă) care se scade din suma totală a daunei.

Franşizele diferă în funcție de asigurător, însă cea mai întâlnită este franşiza deductibilă pentru ris-cul de cutremur. Aceasta porneşte de la 1% din suma asigurată şi poa-te ajunge până la aproape 5% din suma asigurată, ținând cont de ris-cul asigurat.

În funcție de asigurător, de ana-liza riscului asigurat, cât şi de plata unei extraprime, franşizele pot fi eliminate din polițele de asigurare a locuințelor, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul imobilelor cesio-nate în favoarea unei bănci.

Introducerea unei franşize la riscurile asigurate duce automat la o reducere a primei de asigu-rare, adică a prețului plătit de client.

Page 13: Jurnal de Incredere 03

“ “Sfaturi pentru clienți

“În acest moment, oferta de asigurări de locuințe este foarte variată, însă clienții nu trebuie să se orienteze întotdeauna către asigurătorul care oferă cea mai ieftină primă de asigurare în raport cu suma asigurată. Seriozitatea și imaginea unui asigurător ies în evidență numai în momentul producerii unui risc asigurat. Ținând cont de faptul că multe companii au redus cotele de asigurare, unele ajungând cu acestea la nivelul polițelor obligatorii pentru locuințe (n.r. - 20 de euro primă de asigurare pentru 20.000 de euro sumă asigurată), este de preferat încheierea asigurării cu acoperirea tuturor riscurilor”.Manussos Adonios

“Având în vedere impactul puternic al legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor, în anul 2011, tradus în special prin teama proprietarilor de a fi amendați de către autorități, raportul calitate/preț al asigurărilor facultative pentru locuințe înclină spre preț, în acest moment. Mulți dintre clienți și-au setat așteptările, în ceea ce privește prețul asigurării, la nivelul de 20 de euro pe an. În același timp, foarte mulți proprietari au încheiat o astfel de asigurare doar ca pe o protecție

împotriva sancțiunilor prevăzute în legea care

instituie obligativitatea asigurărilor de locuințe, și nu

ca pe o protecție reală pentru unul din cele mai importante

bunuri materiale dobândite în viață”. Victor Șraer

Page 14: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere14

cum funcționează asigurarea obligatorie pentru locuințe

Asigurarea locuinței a devenit obligatorie pentru toți pro-prietarii, începând din data de 15 iulie 2010.

Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este societatea comercială de asigurare-reasigurare, constituită prin asocierea societăților de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuințe.

Companiile autorizate să vândă Polița de Asigurare împo-triva Dezastrelor naturale (PAD) sunt:• ABC Asigurări• Astra Asigurări• Carpatica Asig• Certasig• City Insurance• Credit Europe Asigurări• Euroins România• Generali România

(prin ambele branduri - Generali și ARDAF)

• Grawe România• Groupama România• Platinum Asigurări• Uniqa Asigurări

cOVER STORY

Riscuri asigurate: Cutremure

de pământ, alunecări de teren

și inundații, ca fenomene naturale.

Suma asigurată:

20.000 de euro, pentru lo-cuințele de cărămidă, beton armat sau orice alt material rezultate în urma unui trata-ment termic şi/sau chimic;

10.000 de euro, pentru lo cuin-țele din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesu-puse unui tratament termic şi/sau chimic.

Prețul asigurării:

20 euro/an,pentru 20.000de euro sumă

asigurată;10 euro/an,

pentru 10.000 de euro sumă asigurată.

ATenție!Pe polița de asigurare, în

partea stânga sus, sunt în-scrise următoarele:

“Asigurarea obligatorie a locuinței în baza Legii nr. 260/2008”.

Page 15: Jurnal de Incredere 03

Rural bloc Rural casa Urban bloc Urban casa Total

Județ cladiri tip A tip B tip A tip B tip A tip B tip A tip B

Alba 24 1 1,625 602 678 581 109 3,620

Arad 83 75 394 7,281 1,984 78 1,714 3,466 15,075

Argeș 19 8 3,076 7,664 1,089 20 513 309 12,698

Bacău 38 12 937 12,447 2,714 31 390 2,004 18,573

Bihor 58 39 457 9,349 2,085 78 872 2,232 15,170

Bistrița-năsăud 31 1 1,596 608 294 2 182 25 2,739

Botoșani 18 5 195 7,544 544 23 123 1,010 9,462

Brăila 16 8 199 8,483 1,322 39 403 3,828 14,298

Brașov 138 1,504 181 4,666 10 2,333 220 9,052

București-Sector 1 12 1 19 9 7,466 26 3,056 796 11,385

București-Sector 2 16 12 17 10,132 20 2,076 1,221 13,494

București-Sector 3 13 4 26 10,432 19 728 845 12,067

București-Sector 4 13 5 15 7,195 15 716 637 8,596

București-Sector 5 12 1 8 49 4,833 20 1,286 2,484 8,693

București-Sector 6 10 5 8,176 13 447 339 8,990

Buzău 36 97 658 11,371 1,041 42 379 1,206 14,830

călărași 35 19 1,016 7,512 1,773 55 530 1,680 12,620

caraș-Severin 15 4 322 1,491 508 19 209 726 3,294

cluj 169 7 885 1,832 3,962 13 1,193 200 8,261

constanța 234 20 780 12,589 10,405 46 1,965 10,000 36,039

covasna 18 406 80 237 3 252 12 1,008

Dâmbovița 44 21 2,201 3,044 1,498 16 466 282 7,572

Dolj 12 8 1,690 7,931 2,124 34 624 759 13,182

Galați 90 9 485 11,472 4,889 104 685 1,578 19,312

Giurgiu 10 7 1,095 7,636 673 15 256 1,560 11,252

Gorj 16 1 1,579 852 279 3 208 51 2,989

Harghita 6 4 1,096 391 169 5 146 94 1,911

Hunedoara 67 874 501 1,303 33 452 103 3,333

Ialomița 18 10 399 7,952 965 46 158 1,747 11,295

Iași 61 24 488 9,803 4,510 86 511 1,643 17,126

Ilfov 425 6 2,153 3,417 859 11 1,243 1,387 9,501

Maramureș 19 1,701 1,948 852 25 671 1,326 6,542

Mehedinți 11 33 902 5,087 413 17 328 625 7,416

Mureș 32 16 1,546 3,480 719 9 737 468 7,007

neamț 88 13 941 9,380 1,435 14 252 769 12,892

Olt 4 7 1,294 5,805 505 28 307 665 8,615

Prahova 73 9 1,750 9,254 4,139 60 2,868 2,217 20,370

Sălaj 11 5 435 2,578 214 7 91 216 3,557

Satu Mare 8 23 114 3,900 409 72 201 621 5,348

Sibiu 15 1 679 191 1,518 1 1,486 46 3,937

Suceava 30 3 2,619 3,245 831 48 766 946 8,488

Teleorman 10 22 777 15,228 1,191 107 264 2,357 19,956

Timiș 171 9 1,587 9,213 4,935 82 2,875 1,815 20,687

Tulcea 67 10 139 6,522 947 24 123 2,401 10,233

Vâlcea 32 2 2,551 1,402 548 6 433 143 5,117

Vaslui 35 10 110 10,113 1,384 29 238 1,873 13,792

Vrancea 49 4 1,146 8,825 1,429 9 305 899 12,666

2,412 555 44,449 238,325 120,274 1,463 36,642 59,940 504,060

Portofoliul de polițe gestionat de Paidpolițe în vigoare, la data de 15 februarie 2012

Page 16: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere16

Sisteme internaționale de acoperire a riscurilor de dezastre naturale

La nivel mondial există diverse modele de protecție împotriva dezastrelor naturale, toate având la bază aceleași principii - setarea unei legislații clare, explicitarea modului de subscriere, introducerea

obligativității pentru anumite produse de asigurare sau pentru anumite riscuri, precum și stabilirea răspunderii

asigurătorilor în caz de dezastru.

Jurnal de încredere16

cOVER STORY

Page 17: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere17

Organizațiecalifornia earthquake authority (cea) - funcționează ca reasigurător. companiile de asigurări din california pot alege să își vândă propriile produse, care acoperă riscul de cutremur. doar companiile care fac parte din cea pot oferi, pe lângă produsele proprii, polița emisă de această entitate.Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatcea este o companie înființată în 1996, ca parteneriat public-privat, finanțată în mare parte din fondurile companiilor private. Participarea asigurătorilor și reasigurătorilor la cea este voluntară.Forma de acoperireasigurare directă. reasigurare oferită de cea.riscul de cutremur este acoperit în mod obligatoriu de către asigurătorii direcți.

Emitentul asigurăriiceaRiscuri acoperitecutremurul, fără evenimentele ulterioare posibile, cum ar fi incendiul etc.Proprietăți acoperiteProprietăți rezidențiale și conținutul acestora.Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Prețul asigurăriiPrima de asigurare este stabilită în funcție de valoarea locuinței, tipul şi data construcției, locul în care este amplasată şi măsurile de prevenire adoptate de proprietar. Limite de despăgubireSistemul are o capacitate de 8,5 mld. uSd. Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Î n unele state, guvernele subvenționează prima de asigurare pentru cei care locuiesc în zone cu

expunere majoră la un anumit risc. Fără o astfel de subvenție, protecția pe piața privată de asigurări pentru un risc deve-nit aproape certitudine ar fi mult prea costisitoare pentru populație. În alte țări s-a recurs la parteneriate de tip public-privat, prin care guvernele contribuie

alături de industria de asigurări în cazul unor dezastre majore. Astfel de parteneriate există, de exemplu, în Japonia, Turcia şi Taiwan, pentru riscul de cu-tremur, iar în Olanda, Franța şi Statele Unite au fost create pro-grame pentru riscul de terorism. În unele țări, riscul de cutremur este asigurat separat – Mexic, Italia, Indonezia etc. În Noua Ze-elandă există o schemă națională de acoperire a riscului de cutre-

mur, iar entitatea care gestio-nează programul a fost creată de guvern şi are garanția acestuia în caz de dezastru. Alte guverne au ales să cumpere asigurare pentru a-şi acoperi potențialele pierderi financiare în cazul unui dezastru.

În anul 2006, se înființa la San Francisco, Forumul Mondi-al al Programelor de Asigurare la Catastrofe (WFCP) - organizație care a comemorat la prima în-tâlnire o sută de ani de la cutre-

murul care a distrus acest oraş. Întâlnirea inaugurală a WFCP a fost inițiată de Comisia pentru Cutremur din Noua Zeelandă (EQC) şi de organizația publică de asigurare a riscurilor de catas-trofe naturale din Islanda - Vidla-gatrygging.

România a devenit mem-bru al WFCP prin intermediul Pool-ului a Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), în anul 2010.

membrii WfcP1. Statele Unite (California)

2. Caraibe (16 țări)

Organizațiethe caribbean catastrophe risk insurance Facility (ccriF) - Pool de asigurare regional deținut de ccriF.Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatda - guverne, reasigurători, piața de capital.Forma de acoperireasigurare parametrică, care nu despăgubește pierderile, dar care este de acord să despăgubească un risc de catastrofă naturală. de asemenea, Pool-ul oferă soluții alternative de transfer al riscului. Țările asigurate sunt membre ale Pool-ului.Emitentul asigurăriiccriFRiscuri acoperitecutremur, uragan.

Proprietăți acoperiteasigurarea de tip parametric nu specifică tipul de proprietate; este modelată pierderea totală a guvernelor, iar acoperirea este proporțională cu aceasta.Pierderi acoperitePierderi semnificative, pentru acoperirea deficitului de venituri şi a costurilor suplimentare de urgență.Prețul asigurăriio singură țară/risc - 110 milioane de dolari.Limite de despăgubireda, alese de client (stat).Deductibilitate fiscală a primelor de asigurarenu.

Page 18: Jurnal de Incredere 03

3. Franța 4. Islanda

5. Japonia 6. Noua Zeelandă

Organizațiecaisse centrale de réassurance (ccr), 100% deținută de stat.Garanția statuluida, nelimitat.Parteneriat public-privatda - acoperirea directă este oferită de piața privată de asigurări; reasigurarea - ccr, deși nu este obligatoriu.Formă de acoperireasigurare directă, de tip proporțional. reasigurare ccr, de tip oprire de daună (Stop loss).Emitentul asigurăriicompanii private.Riscuri acoperiteriscuri naturale (fără a fi limitat numărul acestora).

OrganizațieVidlagatriggingGaranția statuluiSe oferă credit garantat de către statul islandez, dacă este necesar, din cauza pierderilor mari.Parteneriat public-privatda.Forma de acoperireasigurare directă. acoperirea este atașată unei polițe de bază, obligatorie pentru fiecare proprietar de locuință. riscurile sunt reasigurate pe piața internațională.Emitentul asigurăriicompanii private de asigurare.Riscuri acoperitecutremur, erupții vulcanice, avalanșă, alunecări de teren, inundații.

OrganizațieJapan earthquake reinsurance (Jer) - companie deținută de toa re și asigurători non-viață.Garanția statuluilimitată, conform schemei de reasigurare.Parteneriat public-privatda. acoperirea directă este oferită de piața de asigurări privată. reasigurare obligatorie de către Jer. asigurătorii non-life privați și guvernul oferă reasigurare de tip excedent de daună.Forma de acoperireFacultativă pentru proprietari. obligatorie pentru companiile de asigurare, care trebuie să atașeze riscurile poliței de incendiu.

Organizațieearthquake commission (eQc) - instituție a coroanei, deținută de stat.Garanția statuluida, nelimitat.Parteneriat public-privatda. Piața privată de asigurări colectează primele de asigurare, în timp ce eQc gestionează și plătește daunele.Forma de acoperireasigurare directă, legată în mod obligatoriu de polița de incendiu. reasigurarea riscurilor pe piața internațională.Emitentul asigurăriinu există un emitent anume. acoperirea este trecută în statutul fiecărei companii.

Pierderi acoperitePierderi materiale și de întrerupere a activității (business interruption).Proprietăți acoperiteindustriale, comerciale, construcții, automobile, locuințe și conținutul acestora.Prețul asigurăriiSe aplică o primă de asigurare suplimentară celei plătite pentru polița de bază.Limite de despăgubireSuma asigurată prin poliță.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperiteclădiri rezidențiale și comerciale.Prețul asigurăriio singură cotație de primă - 2,5%, general aplicabilă (2% pentru infrastructură).Limite de despăgubire1% din suma totală asigurată/eveniment la momentul pierderii.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Emitentul asigurăriicompanii private.Riscuri acoperitecutremur, erupții vulcanice, tsunami.Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperitelocuințe și conținutul acestora.Prețul asigurăriiPrima de asigurare este stabilită în funcție de locul în care este poziționată locuința (nivelul de risc) și tipul construcției.Limite de despăgubirelimita agregată per eveniment este de 5,5 mii de miliarde yeni.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurarenu.

Riscuri acoperitecutremur, tsunami, erupții vulcanice, alunecări de teren, activitate hidrotermală a solului, furtună și inundații, inundații și alte riscuri.Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperitelocuințe și conținutul acestora, teren.Prețul asigurăriiSe aplică o singură cotație de primă, de 5% la suma asigurată.Limite de despăgubirePentru locuințe - nu mai mult de 100.000 de dolari neozeelandezi, iar pentru conținut, nu mai mult de 20.000 de dolari neozeelandezi. în cazul terenului, despăgubirile țin cont de valoarea de piață a acestora.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurare da.

Jurnal de încredere18

cOVER STORY

Page 19: Jurnal de Incredere 03

9. Spania 10. Elveția

11. Taiwan 12. Turcia

Organizațieconsorcio de compensación de Seguros (ccS), instituție publicăGaranția statuluida, nelimitat.Parteneriat public-privatda. Piața privată de asigurări emite și gestionează polițele. ccS se ocupă cu managementul daunelor și plata despăgubirilor.Forma de acoperireasigurare directă, obligatorie, furnizată proprietarilor care cumpără acoperire de pe piața privată.Emitentul asigurăriicompanii private.Riscuri acoperiteriscuri naturale (inundații, cutremur, furtună, tsunami, erupții vulcanice, căderi de meteoriți), terorism.

Organizațieintercantonal reinsurance (irV), instituție publică.Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatnu.Forma de acoperireasigurare directă, oferită de entități ale fiecărui canton, este obligatorie pentru fiecare proprietar, iar acoperirea este atașată poliței de incendiu. reasigurarea riscurilor se realizează prin irV.Emitentul asigurăriientitățile responsabile pentru asigurare dețin monopol la nivelul fiecărui canton.Riscuri acoperiteriscuri naturale - inundații, furtună, grindină, avalanșă, alunecare de teren, cădere de pietre.

Organizațietaiwan residential earthquake insurance Fund (treiF) - organizație publică, non-profit.Garanția statuluida, peste limita agregată a sistemului.Parteneriat public-privatda.Forma de acoperireasigurare directă, atașată poliței de incendiu, obligatorie pentru toate locuințele. riscurile sunt reasigurate prin treiF.Emitentul asigurăriicompanii private.Riscuri acoperitecutremurl și evenimentele consecință ale acestuia - inundații, tsunami, alunecări de teren etc.

Organizațieturkish cumpulsory insurance Pool (tciP)Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatda. management privat, instituție publică.Forma de acoperireasigurare directă, obligatorie pentru orice locuință din zonele urbane. reasigurare și tehnici alternative de transfer al riscului (art).Emitentul asigurăriiPolița emisă de tciP este vândută de companii acreditate în acest sens.Riscuri acoperitecutremur, inundații, alunecări de teren etc.

Pierderi acoperitePierderi materiale, vătămări corporale, acoperire de întrerupere activității (de tip business interruption).Proprietăți acoperiteclădiri industriale, comerciale, locuințe și conținut, automobile.Prețul asigurăriiîn funcție de suma asigurată și de expunerea la risc.Limite de despăgubireValoarea asigurată; sistemul nu impune limite globale.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Pierderi acoperitePierderi materiale directe și indirecte.Proprietăți acoperiteclădiri industriale, comerciale și locuințe.Prețul asigurăriitarifele diferă de la canton la canton, ele includ acoperirea riscurilor și o taxă pentru prevenirea acestora.Limite de despăgubireîn limita sumei asigurate.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperitelocuințe.Prețul asigurăriinivel uniform al primei de asigurare anuale - 1.459 dolari taiwanezi.Limite de despăgubirelimită agregată per eveniment. Suma maximă asigurată pentru fiecare clădire rezidențială nu poate depăși 1,2 milioane de dolari taiwanezi. Suma asigurată se stabilește după principiul valorii de înlocuire a locuinței.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurarenu.

Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperitelocuințele situate în zonele urbane.Prețul asigurăriinivelul primei de asigurare se stabilește în funcție de zona de risc, tipul construcție și dimensiune (metri pătrați).Limite de despăgubireValoarea maximă asigurată, în funcție de tipul construcției.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

7. Norvegia 8. România

Organizațienorsk naturskadepool / Statens naturskadefond - pool managerizat de FnH, la care participă toți asigurătorii care acoperă riscul de incendiu.Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatnu.Forma de acoperireasigurare directă, atașată obligatoriu poliței de incendiu. riscurile sunt reasigurate pe piața internațională.Emitentul asigurăriicompanii private.

OrganizațiePool-ul de asigurare împotriva dezastrelor naturale (Paid) - companie privată, formată cu sprijinul a 12 companii private de asigurare.Garanția statuluinu.Parteneriat public-privatnu.Forma de acoperireasigurare directă.Emitentul asigurăriiPaidRiscuri acoperitecutremur, inundații, alunecări de teren.

Riscuri acoperiteinundații, furtună, alunecări de teren, avalanșe, erupții vulcanice, cutremur.Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperiteclădiri și conținut.Prețul asigurăriio singură cotație de primă, general aplicabilă, de 1,1% din capitalul asigurat.Limite de despăgubirelimita totală per eveniment: 12,5 miliarde coroane norvegiene.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurareda.

Pierderi acoperitePierderi materiale directe.Proprietăți acoperitelocuințe proprietate, fără conținut.Prețul asigurăriiîn funcție de tipul construcției: 20 euro/sumă asigurată 20.000 de euro; 10 euro/sumă asigurată 10.000 de euro.Limite de despăgubireîn funcție de tipul construcției: până la 20.000 de euro sau până la 10.000 de euro per eveniment.Deductibilitate fiscală a primelor de asigurarenu.

Page 20: Jurnal de Incredere 03

cutremurul, un risc insuficient asigurat

O analiză recentă rea-lizată de reasigură-torul Swiss Re arată că seismele recente,

care au produs efecte devastatoa-re, oferă industriei de asigurări câteva lecții cheie. Asigurătorii folosesc sisteme de modelare a riscului de cutremur care permit cuantificarea pagubelor în cazul producerii acestui risc. Practic, sunt acoperite pagubele provo-cate doar de mişcarea pământu-lui, dar nu şi a fenomenelor sau a efectelor secundare ce sunt

generate de un seism puternic, cum ar fi tsunami, lichefierea so-lului sau întreruperea afacerilor. Evenimentele din Japonia, Chile şi Noua Zeelandă au arătat că cele mai mari pagube nu au fost produse de mişcarea propriu-zi-să a părmântului, ci de aceste fe-nomene secundare, care nu sunt cuprinse în sistemele de mode-lare a riscului de cutremur.

Organizația The United Sta-tes Geological Survey (USGS) estimează că, în fiecare an, în lume, se produc câteva milioane

Pierderile provocate de cele mai recente cutremure

Data ȚaraPierderi

economice(mld USD)

Pierderi economice(% din PIB)

Pierderi asigurate(mld USD)

Contribuția industriei de

asigurări(mld USD)

11.03.2011 Japonia 210-300 3,8%-6,4% 36 12%-17%27.02.2010 Chile 30 18,6% 8 27%22.02.2011 Noua Zeelandă 15 10% 12 80%12.01.2010 Haiti 8 121% 0,1 1%04.09.2010 Noua Zeelandă 6 5,3% 5 81%06.04.2009 Italia 4 0,2% 0,05 14%23.10.2011 Turcia 0,75 0,1% 0,03 4%04.04.2010 Mexic 0,95 0,09% 0,2 21%

Sursa: Swiss Re

Seismele puternice, produse în ultimii aniîn diverse state ale lumii, au cauzat pierderiumane și materiale semnificative.Industria de asigurări joacă un rolimportant în procesul de revenirepost-dezastru, însă studiile realizatela nivel global demonstrează că acoperireariscului de cutremur este insuficientă,chiar în țările cu expunere majoră la acest risc.

Jurnal de încredere20

cOVER STORY

Page 21: Jurnal de Incredere 03

de cutremure. Multe dintre aces-tea nu sunt detectate, fie pentru că lovesc zone izolate, fie sunt de magnitudini foarte mici. USGS este o organizaţie ştiinţifică din Statele Unite, care oferă infor-maţii cu privire la sănătatea eco-sistemelor şi a mediului, la pe-ricolele care ameninţă resursele naturale şi la impactul schimbă-rilor climaterice.

“În ultimii douăzeci de ani, am avut cu siguranţă o creşte-re a numărului de cutremure şi seismologii le-au putut localiza de fiecare dată. Putem spune că este o reuşită, care se datorează creşterii extraordinare a nu-mărului de stații seismografice la nivel mondial, dar şi noilor tehnologii din domeniul comu-nicaţiilor la nivel global”, spun reprezentanții USGS.

În 2009, 22 de cutremure au ucis 1.888 de persoane, au făcut

3,2 milioane de victime şi au pro-vocat pagube de 6.2 miliarde de dolari, potrivit Centrului de Epi-demiologie şi Dezastre OFDA/CRED. Anul următor, s-au pro-dus 25 de cutremure, care au pro-vocat peste 200.000 de decese, au făcut 7,2 milioane de victime, iar pagubele s-au ridicat la peste 46 miliarde de dolari.

2010 - două cutremuremajore, două rezultatediferite

În data de 12 ianuarie a anului 2010, un cutremur cu magnitu-dinea 7 a lovit Haiti. O lună mai târziu, în ziua de 27 februarie, un seism cu magnitudinea 8,8 a lovit Chile.

Având în vedere diferenţa de mărime, în Chile au fost uci-se mai puţine persoane decât în Haiti. Explicația este următoa-rea - cutremurul din Haiti a lovit

mai aproape de suprafaţă decât în Chile, astfel că aproximativ 70% din clădiri s-au prăbuşit, provocând moartea a peste 200.000 de oameni.

Chile a învățat o lecție valo-roasă după cutremurul devas-tator din anul 1960, care a avut magnitudinea de 9,5. A impus coduri de construcție mult mai stricte şi această decizie şi-a dovedit din plin eficacitatea în 2010, când lovitura seismului a fost de 500 de ori mai puterni-că decât cea cutremurului din Haiti.

StatisticiÎn țările în curs de dezvoltare, penetrarea asigurărilor, adică ra-portarea primelor de asigurare la Produsul Intern Brut (PIB), arată că sectorul asigurărilor non-life deține o pondere de 2,9%, com-parativ cu una de 8,6% în statele

industrializate. Acest grad redus de penetrare a asigurărilor în PIB, valabil şi pentru România, care înregistra doar 1,62% în 2010, subliniază diferența majoră din-tre valoarea bunurilor asigurate şi pierderile economice provoca-te de dezastre. Rezultatul este că aceste pierderi sunt suportate de populație şi de guverne. Valoarea pierderilor variază substanțial de la țară la țară şi de la un dez-astru la altul. Aşa cum arată sta-tisticile la nivel internațional, o mare parte dintre costuri nu pot fi susținute de piața de asigurări, din simplul motiv că bunurile distruse nu sunt asigurate. În me-die, în ultimii 20 de ani, la nivel mondial, doar 20-40% din pier-derile provocate de catastrofele naturale au fost acoperite prin asigurare, în mod special în țările în curs de dezvoltare şi în piețele emergente.

Pentrarea asigurărilor,ca pondere a primelor subscrise în PiB

Țara Asig. non-life

Asig. clădiri și conținut

Proprietăți comerciale

Proprietăți rezidențiale

Riscul de cutremur pentru proprietăți comerciale

Riscul de cutremur pentru proprietăți rezidențiale

Chile 1,61% 0,51% 0,46% 0,05% 0,25% 0,03%Noua Zeelandă

5,09% 0,83% 0,35% 0,48% 0,09% 0,07%

California 2,89% 0,80% 0,44% 0,36% 0,03% 0,05%Mexic 0,99% 0,18% 0,16% 0,02% 0,08% 0,01%Japonia 2,11% 0,26% 0,06% 0,20% 0,01% 0,03%Italia 2,32% 0,36% 0,18% 0,18% <0.03% <0.01%Turcia 1,06% 0,21% 0,14% 0,07% 0,01% 0,03%

Sursa: Swiss Re

Page 22: Jurnal de Incredere 03

E rciş, un oraş cu apro-ximativ 100.000 de locuitori, din estul Turciei, se află într-

o astfel de zonă. Acesta se află aproape de una dintre faliile care au luat naştere în urma co-liziunii dintre plăcile tectonice Arabia şi Eurasia.

Oraşul a fost lovit de un seism major, în după-amiaza zilei de 23 octombrie 2011, care a provo-cat mai mult de 600 de victime omeneşti. Victimele au fost sur-prinse de cutremur în blocurile multi-etajate, care au căzut la pă-mânt ca nişte castele din cărți de joc, în doar câteva secunde.

Se presupunea că Turcia şi-a învățat lecția după cutremurul pu-ternic din 1999, care a lovit oraşul Kocaeli, situat într-una dintre cele mai industrializate zone ale țării. Cel puțin 17.000 de oameni au murit în acel dezastru, din cauza construcțiilor instabile. Eforturile de salvare s-au derulat lent şi ha-otic şi au provocat un val de furie publică împotriva guvernului turc din momentul respectiv.

Doisprezece ani mai târziu, operațiunile de salvare au decurs ceva mai bine, dar nu perfect. Une-le dintre echipele de salvare trimise

în Erciş s-au plâns că nu au avut un suport adecvat. Corturile au avut nevoie de zile întregi pentru a ajun-ge în zonă, iar cele mai multe dintre acestea nu erau potrivite pentru iernile aspre din estul Turciei. Mo-dul în care autoritățile au răspuns după fiecare seism major a ridicat un mare semn de întrebare celor 15 milioane de locuitori din Istanbul, cel mai mare oraş al Turciei - cum vor face faţă autorităţile atunci când un dezastru va lovi acolo?

Ultimul cutremur care a lovit oraşul s-a produs în anul 1894. Cu toate acestea, locuitorii din Istanbul iau în considerare even-tualitatea producerii unui seism major în orice moment. În zona metropolitană a oraşului sunt în jur de un milion de clădiri, spunea recent Mustafa Erdik, directorul principalului observator seismic din Kandilli. Acesta consideră că, în cazul unui seism major, se aş-teaptă ca 40-50% dintre clădiri să fie afectate, 3-4% să fie foarte grav avariate, iar 5.000 dintre acestea să se prăbuşească. Într-o astfel de situație, operațiunile de căutare şi salvare ar deveni foarte dificil de executat.

Problema este că autoritățile nu pot fi sigure care sunt cele 5.000

de clădiri care s-ar putea prăbuşi, pentru că, de fapt, există zeci de mii care ar putea fi în această situație. Consolidarea lor la standardele de siguranţă moderne re prezintă un proces mult prea amplu şi mult prea scump pentru a putea fi rea-lizat.

În Istanbul există câteva zone care sunt considerate a fi mai vul-nerabile decât altele. Zeytinbur-nu, de exemplu, suburbie care se dezvoltă rapid în partea de vest a oraşului, este construită pe un sol moale în apropierea Mării Marmara. Zeytinburnu a început să se dezvolte ca o mahala de la marginea oraşului, în care oame-nii îşi construiau singuri casele, cărora le-au adăugat de-a lungul timpului mai multe etaje, fără nici o inspecție cu privire la structura de rezistență. Consolidarea aces-tor clădiri ar costa mai mult decât valoarea lor, iar soluția cea mai simplă ar fi dărâmarea şi recon-struirea lor.

Guvernul a oferit rezidenţilor din această zonă posibilitatea mu-tării în ansambluri de locuinţe mai sigure, dar inițiativa nu s-a dovedit a fi o idee populară.

Câțiva locuitori din Zeytin-burnu au făcut eforturi pentru a-şi

consolida casele. Cu toate acestea, nu au realizat şi verificări ale lucră-rilor efectuate, din cauza costurilor destul de ridicate, care se ridică la aproximativ 2.700 de dolari.

Mustafa Erdik este încrezător că cele mai noi clădiri din Istan-bul au fost construite la stadarde înalte. Codurile din construcţii au fost implementate deja de mai mulţi ani, problema este dacă acestea sunt respectate de constructori. Erdik consideră că autoritățile ar trebui să facă mai mult, cum ar fi introducerea unor standarde profesionale pentru in-gineri. “Astăzi, orice inginer, care a absolvit patru ani de facultate, poate semna orice proiect. Apoi, ar trebui introduse licențe pen-tru constructori şi obligativitatea ca aceştia să dețină asigurări de răspundere, cu acoperire semnifi-cativă. Și, bineînțeles, este nevoie de un control adecvat al calității”, consideră Mustafa Erdik.

În timp, numărul de clădiri din Instanbul care nu corespund standardelor va scădea. Milioa-nele de oameni care locuiesc încă clădiri mai vechi nu au altceva de făcut decât să spere că un cutre-mur puternic va lovi oraşul cât mai târziu.

turcia - când și unde va lovi următorul mare cutremur Momentul şi locul produceriiunui cutremur nu pot fi prezise cu precizie, spun seismologii. Cu toate acestea, ei pot spune cu certitudine care sunt zonele expuse la producerea unui seism major, în termen de câteva decenii.

Jurnal de încredere22

cOVER STORY

Page 23: Jurnal de Incredere 03

Declanșarea cutremurului - ora 21,22.

Epicentrul cutremurului s-a situat în perimetrul marcat de localitățile Tulnici - Soveja - Bârseşti - Năruja. Unda de şoc a a vut o perioadă de aproape un minut. Seismografele au arătat că mişcările pământului au durat mai bine de 20 de minute, dar oamenii au simțit doar unda de şoc.

“Seismul a avut o intensitate fără precedent în România, fiind unul dintre cele mai puternice din Europa survenite în ultimul secol. Magnitudinea cutremuru-lui a fost deosebit de mare - 7,2 pe scara Richter. Cutremurul a avut o mişcare pe verticală şi pe orizontală, mai îndelungată fiind aceasta din urmă. Cutremurul a fost resimțit pe întreg teritoriul țării, precum şi în țările vecine. A fost înregistrat de toate obser-vatoarele seismologice din lume. Centrul american de seismo-logie de la Golden - Colorado transmite că este vorba despre cel mai puternic cutremur înre-gistrat de la începutul anului în întreaga lume” - acestea au fost primele precizări ale seismologi-lor de la Centrul de fizică a Pă-

mântului din Bucureşti, citați de Mihai Stoian în cartea “4 martie şi după…”.

Oraşele care au avut cel mai mult de suferit au fost Bucureşti, Zimnicea, Craiova şi Ploieşti.

Un raport al Băncii Mondia-le, realizat în anul 1978, arată că seismul din 4 martie a provocat 1.578 de victime, din care 90% au fost înregistrate în Bucureşti. Din totalul pagubelor materia-le, care au fost evaluate la peste 2 miliarde de dolari, Capitala a suferit pagube în valoare de 1,4 miliarde de dolari, adică două treimi din total.

Acelaşi raport evidențiază că pagubele cumulate la fondul locativ construit au reprezentat 1,42 miliarde de dolari, adică 70% din totalul pagubelor cau-zate de cutremur.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului INCERC,

la cutremurul din 1977 s-au prăbuşit în centrul Capitalei 23 de clădiri de peste 7 etaje, toate fiind construite înainte de cel de-al doilea război mondial. S-au prăbuşit, de asemenea, 5 clădiri de 3-6 nivele, construite înain-te de război, precum şi 3 clădiri construite după anul 1962.

Bilanțul de după seism:• 1.578 de morți• peste 11.300 de accidentați• distrugeri semnificative în

Bucureşti şi nouă județe• 32.900 de locuințe prăbușite

sau grav avariate• distrugeri importante în

rețeaua şcolară, sanitară şi co-mercială

• 763 de unități economice ava-riate

• pagube totale - peste 10 mili-arde lei

În anul 1942, profesorul Ion Atanasiu a separat di-versele tipuri de cutremu-re produse în România și a identificat 15 zone de fo-care, distribuite pe tot te-ritoriul țării. Dintre acestea însă, doar o singură zonă este producătoare de mari seisme, Vrancea.Cutremurele vrâncene au câteva caracteristici re-marcabile - au o mare zo-nă de maximă intensitate, se fac simțite pe o mare suprafață (arie macroseis-mică), au o componentă verticală manifestată pâ-nă la 160 km de epicentru și prezintă adesea două zone de intensitate maxi-mă, dispuse simetric față de zona epicentrală, fără ca aceasta să fie cea mai puternic afectată. Focare-le se găsesc la adâncimi variabile, de la 20 la 185 km, cele la peste 100 km fiind însă mai numeroase.

apocalipsadin 4 martie 1977 și după…

Orașul București este capitala europeană cea mai expusăla riscul seismic, potrivit unei scrisori transmise specialiștilorromâni de către geofizicianul Charles Richter (autorul scăriicu acelasi nume): “Nicăieri în lume nu mai existão concentrare de populație atât de expusă la cutremureprovenind sistematic din aceeași sursă. Singurele fenomeneasemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc înadâncime în regiunea Hindukush, din India”.

Page 24: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere24

“I nteresul pacientului tre-buie să fie elementul cen-tral al acestei reforme. În acest context, este nevoie

de stabilirea unor principii de bază pentru construcţia viitorului cadru legislativ al sistemului de sănătate, dar şi de măsuri imediate, de spriji-nire a implicării sectorului privat în domeniul sănătăţii pentru îmbună-tăţirea accesului populaţiei la servi-cii de sănătate de calitate”, a declarat recent directorul general al Alico Asigurări România, Theodor Ale-xandrescu, la un seminar de specia-litate organizat de Ziarul Financiar.

Potrivit lui Alexandrescu, prin-cipiile de bază în construcţia viito-rului cadru al sistemului de sănăta-te din România trebuie să se bazeze pe trecerea graduală de la un sistem de contribuţii obligatorii către un singur furnizor la un sistem combi-nat de contribuţii obligatorii şi vo-luntare către mai mulţi furnizori de asigurări de sănătate.

„Într-o primă fază trebuie men-ţinute contribuţiile obligatorii, dar se va trece de la un singur furni-zor de asigurari de sănătate, în spe-ţă CNAS, la mai mulţi furnizori. În faza următoare, contribuţiile obli-

gatorii vor fi completate cu contri-buţii voluntare, ponderea acesto-ra din urma crescând gradual pâ-nă când cuantumul lor va fi majo-ritar”, a spus şeful Alico Asigurări România.

El a adăugat că un astfel de sis-tem va crea atât concurenţa între furnizorii de asigurări de sănătate, cât şi între furnizorii de servicii me-dicale, spre beneficiul final al paci-enţilor.

Un alt principiu al procesului de reformă din domeniu îl consti-tuie viabilitatea financiară a noului sistem de sănătate, cu avantaje atât pentru bugetele publice cât şi pen-tru sectorul privat.

„O simplă transferare a po verii financiare de pe umerii statului pe cei ai asigurătorilor privaţi, fără a oferi acestora din urma posibilita-tea de a opera în condiţii de profita-bilitate, va face noul sistem inopera-bil”, a arătat Alexandrescu.

Al treilea principiu expus de şe-ful Alico îl reprezintă libera alegere a pacientului în selectarea furnizo-rului de asigurări de sănătate, atât pentru componenta obligatorie, cât mai ales pentru asigurarea vo-luntară.

„Reforma va fi un proces de durată (estimarea optimistă este de cel puţin doi ani până când noul sistem să fie operaţional parţial), iar pacienţii nu pot aştepta finalizarea acesteia pentru a avea acces la ser-vicii de sănătate de calitate”, a spus Alexandrescu.

El a adăugat că autorităţile tre-buie să acţioneze imediat în câteva direcţii prioritare, una dintre aces-tea fiind aplicarea unei deductibi-

lităţi fiscale totale într-o limită de 400 - 600 euro/an, prin stimularea contribuţiilor voluntare prin avan-taje fiscale oferite pacienţilor şi an-gajatorilor.

„Cu toţii ştim că viitorul pachet de bază va acoperi o parte din ne-voia totală a pacienţilor pentru ser-vicii medicale. Până când se agrează acest pachet, susţinem introduce-rea imediată a deductibilităţii totale în mod similar cu medicina mun-cii, atât pentru angajat, cât şi pen-tru angajator, în schimb aplicând o limită situată între 400 şi 600 euro”, a arătat şeful Alico.

O astfel de măsură va reduce presiunea pe cheltuielile (din fon-duri publice) instituţiilor sanitare de stat va fi mai mică, odata ce in-stituţiile private vor prelua o parte din pacienţi.

De asemenea, angajatorii vor fi stimulaţi să acorde pachete de be-neficii care să includă aceste asigu-rări, ceea ce va ajuta la atragerea şi menţinerea unei forţe de muncă bi-ne pregătită.

În cazul pacienţilor, aceştia vor avea posibilitatea să îşi acopere anumite cheltuieli pe care le au ori-cum prin sistemul de sănătate actu-al şi, în acest context, stimulentele financiare directe către personalul medical ar dispărea.

„Măsura poate avea şi un im-pact educaţional, prin includerea în pachetul de beneficii - oamenii vor înţelege mai bine rolul unei asi-gurări de sănătate”, a spus Alexan-drescu.

O altă direcţie prioritară de ac-ţiune a autorităţilor ar trebui să vi-zeze facilitarea decontării directe

interesul pacientului trebuie să fie elementul central al reformei Sănătății

REfORMă

Reforma sistemului de sănătate este un proces complex, de durată, care trebuie realizat pe principii de eficiență economică, atât pentru bugetele publice cât şi pentru sectorul privat, dublat de stimularea contribuțiilor voluntare prin avantaje fiscale pentru pacienți şi angajatori, potrivit Alico Asigurări.

Page 25: Jurnal de Incredere 03

între furnizorii de servicii medicale de stat şi asigurătorii privaţi pe asi-gurările voluntare de sănătate.

Potrivit şefului Alico Româ-nia, orice schimbare iniţiată în do-meniul sănătăţii trebuie comuni-cată într-un mod explicit atât către pacient, cât şi către medici pentru a nu crea anxietate.

„Comunicarea este importan-tă pentru că studiile medicale ale medicilor nu pun accent pe pro-blemele de management operaţio-nal sau financiar. Ei au nevoie să în-ţeleagă funcţionarea sistemului şi să poată face comparaţie între be-neficiile actuale şi cele oferite de un sistem reformat. Și pacenţii tre-buie să fie în măsură să facă ace-eaşi comparaţie”, a spus Alexan-drescu.

El a adăugat că pacien-ţii trebuie să conştientize-ze că sistemul de sănătate actual este unul discri-minatoriu.

„Pacienţii cu relaţii benefici-ază de servi-cii mai mul-te, luând şi o parte din serviciile de care ar trebui să beneficie-ze ceilalţi pacienţi obişnuiţi”, a afirmat Alexandrescu.

El a încheiat prin a spune că proiectului de reformă a sistemu-lui de sănătate trebuie să preia doar principiile de funcţionare ale mo-delelelor existente în alte ţări, dar trebuie construit conform particu-larităţtilor locale.

Prezent la eveniment, depu-tatul PNL Horia Cristian a afir-mat că până în iunie va fi pre-zentat un proiect de lege viabil al reformei sănătăţii.

„Vechiul proiect de lege, re-tras la începutul acestui an, nu a fost citit de nimeni. Din acest motiv nu a fost înţeles şi accep-tat”, a spus Cristian.

Preşedintele Comisiei prezi-denţiale de sănătate, Cristian

Vlădescu, a afirmat că nu exis-tă la nivel mondial un sistem de sănătate care să funcţioneze

pe baza principiilor asigurării, res pectiv calcularea primei în funcţie de risc.

„Reforma sănătăţii trebu-ie să aibă la bază alte principii,

unul dintre acestea fiind cel al solidarităţii. Fără niciun dubiu, re-forma sănătăţii nu poate să aibă la bază principiile asigurării”, a spus Vlădescu. (Mediafax)

Theodor alexandrescu, director general

alico asigurări românia

Page 26: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere26

“C riza financiară a dus la întrerupe-rea a peste 25% din contractele de

leasing financiar, în diferite stadii de executare a acestora. Nu de puține ori, am fost puşi în fața unor fraude cu asemenea auto-vehicule, pentru care utilizatorii au încercat aducerea în daună totală a acestora, prin distrugere intenționată sau prin înscenare de furt. Din punct de vedere al utili-

zatorului soluția părea una favora-bilă, contractul de leasing înceta şi, în funcție de valoarea rezidua-lă, mai încasa şi ceva bani”, explică Liviu Stoicescu, membru în Di-rectoratul companiei Omniasig.

Estimările internaționale cu privire la dosarele de daună plă-tite, dar considerate a fi posibile fraude, arată că acestea reprezintă în jur de 10% din volumul total de despăgubiri plătite de o companie pe diverse linii de asigurare, arată

Liviu Stoicescu. Acesta spune că, în cazul companiilor româneşti de asigurări este dificil de estimat cât reprezintă daunele plătite în cazul fraudelor nedovedite.

“Dosarele cu suspiciune de fraudă dar nedovedite în final cu probe, care au fost plătite de com-panie, sunt înregistrate în baza de date proprie, astfel încât orice eve-niment ulterior care are legătură cu maşina sau persoanele impli-cate să fie conectat cu cel anteri-

or. În astfel de cazuri, companiile de asigurări realizează investigații amănunțite”, explică reprezentan-tul companiei Omniasig.

Plata despăgubirilor în cazul dosarelor de fraudă nedovedită produce efecte şi asupra tarifului de primă, pe care o companie îl stabileşte în fiecare an pentru asi-gurările auto.

“În stabilirea primelor de asi-gurare se ține seama de indicatori specifici, respectiv frecvența dau-

crește numărul tentativelor de fraudă în asigurări

InTERn

O dată cu declanșarea și acutizarea crizei financiare, companiile de asigurări au începutsă se confrunte cu un număr tot mai mare de tentative de fraudă,în special pe zona asigurărilor Casco.

Jurnal de încredere26

Page 27: Jurnal de Incredere 03

nei, despăgubirea medie plătită şi altele. Astfel, despăgubirea medie plătită include şi despăgubirile plătite în cazul dosarelor cu suspi-ciune de fraudă. Implicit, primele de asigurare țin cont de acest as-pect”, spune Liviu Stoicescu.

Cum rezolvă asigurătoriicazurile de fraudă dovedită

Fraudele dovedite se rezolvă fie pe cale amiabilă, fie în instanță, în funcție de cât de puternice sunt dovezile deținute de asigurător.

“Mulți dintre cei vinovați renunță în scris la despăgubire, atunci când sunt puşi în fața unor probe evidente. Dar sunt şi mulți asigurați care neagă aceste probe, pe care le contestă prin reclamații la Comisia de Supraveghere a Asi-gurărilor, cu scopul clar de intimi-dare a companiei care a derulat investigațiile. Aceste cazuri se ter-mină, de regulă, în instanță”, arată Liviu Stoicescu.

Fiecare companie de asigu-rări a dezvoltat politici proprii în legătură cu fenomenul fraudei în asigurări. Succesul în comba-terea acestui fenomen constă în dezvoltarea unor departamente anti-fraudă pregătite şi proactive. Stoicescu spune că asigurătorii care nu adoptă măsuri adecvate pentru combaterea fraudei se vor

transforma în ținte favorite ale fraudatorilor. “Practic, societățile nepregătite vor „încasa” lovituri din ce în ce mai frecvente com-parativ cu cele care investesc în această direcție. Investițiile sunt rezonabile şi se amortizează din prevenirea de la plată a fraudelor dovedite”, explică reprezentantul Omniasig.

Fauda în asigurări reprezintă o problemă la care nici o țară nu es-te imună. Marea Britanie este țara europeană care a dezvoltat cel mai puternic organism de combatere a fraudei în asigurări - Insurance Fra-ud Bureau. Asigurătorii britanici au creat această organizație pentru a coordona acțiunile împotriva celor care comit acțiuni de crimă organizată în asigurări.

În Marea Britanie, frauda ne-dovedită în asigurări este estimată într-un cost al despăgubirilor plă-tite de 2 miliarde de lire sterline. Frauda de pe segmentul auto deține ponderea semnificativă din această sumă. Anual, asigurătorii alocă fonduri suplimentare de peste 100 milioane de lire sterline pentru combaterea şi detectarea fraudei. Potrivit lui Phil Bird, di-rectorul Insurance Fraud Bureau, fenomenul fraudei se resimte de asigurații oneşti prin creşterea ta-rifelor, anual, cu 50 de lire.

Fenomenul de fraudă nu se limitează doar la zona asigurărilor

auto și se extinde și la alte linii de asigurare. Am avut investigații de mare amploare în zona dosarelor

de daună property și trebuie să menționez că despăgubirile în

aceste cazuri ar fi atins sume uriașe dacă nu am fi descoperit la timp

înșelătoria

LIVIU STOICESCU, membru în Directoratul OMNIASIG

Cele mai frecvente metode folosite de asigurați în tetantivele de fraudare

l indicarea unui alt loc de producere a evenimentului și, bineînțeles, alte împrejurări, decât cele reale;

l organizarea în grup în scopul regizării repetate de ac-cidente cu aceleași mașini și conducători auto, prin permutări permanente între ei și avizarea daunelor la societăți de asigurare diferite;

l schimbarea răspunderii pentru accident, în evenimente reale, în scopul avantajării celui mai sever păgubit, prin cointeresarea materială a celeilalte părți;

l declararea unei alte date a accidentului pentru a-l in-scrie in acoperirea politei sau obtinerea unei polite an-tedatate accidentului cu anumite complicitati;

l conducerea autovehiculului păgubit de către o persoa-nă aflată sub influența alcoolului (fără permis, cu per-misul suspendat etc) și determinarea unei alte persoa-ne să-și asume culpa;

l deținerea și înmatricularea unor autovehicule furate și aducerea lor, de regulă, în daună totală, în momentul în care se află despre anchetarea cazului de furt de către poliție;

l deschiderea mai multor dosare de daună la societăți de asigurare diferite, în baza unuia și aceluiași eveniment, uneori cu complicitatea service-urilor reparatoare;

l avarierea a două sau mai multe auto în evenimente diferi-te și asocierea conducătorilor auto în declararea unui eve-niment unic generator de daună pentru aceleași vehicule.

Page 28: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere28

Î n perioada celui de-al doilea război mondial, despre actrița Betty Grable se spunea că are

cele mai frumoase picioare de la Hollywood. Acestea i-au fost asigurate de casa de filme pentru care lucra pentru un milion de dolari, pe piața sin-dicatelor Lloyd’s of London.

În 2007, starului show-ului de televiziune Betty cea urâtă – America Ferrera –, i-a fost asigu-rat zâmbetul la Lloyd’s of Lon-don, pentru 10 milioane de do-lari. Polița a fost cumpărată de brandul de albire a dinților

Aquafresh White Trays, ca parte a unei promoţii în care au fost implicate celebrități, cu scopul de a strânge bani pentru campa-nia caritabilă Smiles for Success.

În acelaşi an, compa-nia Gillette asigura picioarele cântă re ței Rihanna, pentru un milion de dolari.

David Beckham şi-a asigurat picioarele pentre 70 milioane de dolari. În 2006, Beckham încheia cea mai mare poliță personală din istoria sportului britanic, în va-loare de 100 milioane de lire ster-line. Polița jucătorului de fotbal - cu o sumă asiguratăfără prece-dent în Marea Britanie, până în momentul respectiv - a fost atât de mare încât riscurile au fost împărțite între mai multe compa-nii. Valoarea primei de asigurare plătită de Beckham nu a fost dată publicității. .

Modelul Heidi Klum şi-a asigurat picioarele pentru 2,2 milioane de dolari. Cu toate acestea, piciorul drept al mo-delului a fost asigurat pentru 1,2 milioane de dolari, în timp ce pentru stângul suma asigura-tă s-a ridicat la un milion de do-lari. Explicația - Klum are o mi-că cicatrice pe piciorul stâng.

Prețul celebrității... în asigurări

ExTERn

Piața de asigurări constituie o atracție pentru celebrități, care și-au încheiat, de-a lungul timpului, polițe cu sume asigurate de ordinul

milioanelor de dolari. Unele vedete dețin “active uimitoare”, astfel că au decis să își asigure anumite părți ale corpului. De cele mai multe ori,

polițele sunt încheiate de parteneri de publicitate sau de sponsori.

Page 29: Jurnal de Incredere 03

Actrița Shirley MacLaine deține însă cea mai ciudată poliță de asigurare, care o protejează împotriva răpirii de extratereştri, pentru suma de 25 milioane de dolari. Prima poliță împotriva a-cestui risc a fost emisă în Statele Unite în anul 1998, de compania St. Lawrence Agency din Alta-monte Springs, Florida. Shirley MacLaine spune că deşi riscul de a fi răpită de extratereştri es-te foarte redus, aproape imposi-bil chiar, a încheiat această poliță “pentru orice eventualitate”. Sta-

tisticile arată că peste 20.000 de americani au încheiat o astfel de poliță. Un produs de asigurare care acoperă acelaşi risc a fost lansat şi în Marea Britanie.

În 2010, brandul Head & Shoulders anunța că a asigurat, pe piața Lloyd’s of London, părul jucăto-rului de fotbal american Troy Polamalu, pentru un milion de dolari.

Cele mai bizare polițe de a-sigurare au fost încheiate însă de staruri din lumea muzicală. Gene Simmons, basistul de la Kiss, și-a asigurat limba, în perioada de glorie a formației, pentru suma de un milion de dolari. Chitaris-tul Keith Richards, de la Rolling Stones, și-a asigurat degetul mij-lociu de la mâna stângă pentru 1,6 milioane de dolari. Explicația lui Richards - degetul respectiv es-te cel mai important activ pentru chitariști.

alte nume,alte sume

Mariah carey și-a asigurat picioare-le pentru un miliard de dolari.

Picioarele lui cristiano Ronaldo valo-rează 144 milioane de dolari.

Vocea lui Bruce Springsteen a fost asigurată pentru 31,2 milioane de dolari.

Tina Turner și-a asigu-rat picioa-

rele pentru 3,2 milioane

de dolari.

zâmbetul Juliei Roberts a fost asigurat pentru 30 milioane de dolari.

Mustața jucătorului de cricket Merv Hughes a fost asigurată pentru 317.000 de dolari.

Degetele pilotului de formula 1, fernando Alonso, au fost asigu-rate de fer-rari pentru 13,9 milioa-ne de do-lari.

Page 30: Jurnal de Incredere 03

Jurnal de încredere30 Jurnal de încredere30

Volumul fuziunilor și achizițiilor în industria internațională de asigurări Sursa: Dealogic

Data Număr tranzacțiiValoare tranzacții (mld. USD)

Ianuarie 2011 71 6,035Februarie 2011 51 5,459Martie 2011 62 14,756Aprilie 2011 52 3,578Mai 2011 65 5,723Iunie 2011 50 5,179Iulie 2011 58 4,930August 2011 54 1,690Septembrie 2011 76 3,471Octombrie 2011 57 1,762Noiembrie 2011 43 3,934Decembrie 2011 74 9,096Ianuarie 2012 50 1,713

ExTERn cele mai mari fuziuni și achiziții din industria de asigurări internațională de asigurări, în ianuarie 2012

P otrivit publicației Reac-tions, două dintre cele mai mari tranzacții ale lunii ianuarie 2012 au aceeaşi

sursă. Astfel, belgienii de la KBC au ajuns la o înțelegere cu grupul german Talanx International pentru vânzarea întregului pachet de acțiuni al subsi-diarei poloneze Tuir Warta, pentru suma de 770 milioane de euro (992 milioane de dolari). Warta este cel de-al doilea mare asigurător polonez, cu prime brute subscrise la sfârşitul lu-nii septembrie 2011 de 800 milioa-ne de euro (3,6 miliarde de zloți, din care 1,7 miliarde de zloți din activi-tatea de asigurări generale şi 1,9 mi-liarde de zloți din asigurări de viață). În acelaşi timp, Talanx a anunțat că partenerul său japonez - compania Meiji Yasuda - va prelua 30% din acțiuni, la finalizarea tranzacției. În decembrie 2011, Talanx şi Meiji Yasu-da au anunțat, de asemenea, prelua-rea pachetului majoritar al asigură-torului ipotecar Europa Group, tot din Polonia. O altă tranzacție no-tabilă a lunii ianuarie 2012 este cea anunțată de asigurătorul american MetLife, care va achiziționa subsi-diarele britanicilor de la Aviva din Cehia, Ungaria şi România pentru 75 milioane de dolari. Tot luna tre-cută, asigurătorul canadian Fairfax a ajuns la o înțelegere de cumpărare a 25% din pachetul de acțiuni al reasi-gurătorului thailandez Thai Re, pen-tru 70 milioane de dolari.

Topul consultanților în tranzacțiile de fuziuni și achiziții ianuarie 2012 Sursa: Dealogic

ConsultantValoarea anunțată

a tranzacției(mil. USD)

% din total fuziuni și achiziții din ianuarie 2012

Goldman Sachs 992,2 57.9HSBC 75,4 4,4Deutsche Bank 75,4 4,4WW Advisors Ltd 31,1 1,8

În ianuarie 2012, au avut loc 50 de fuziuni și achizițiiîn industria internațională de asigurări, cu o valoarede 1,713 miliarde de dolari, potrivit cifrelor companiei Dealogic.În aceeași lună a anului 2011, au avut loc 71 de fuziuni și achiziții,cu o valoare de peste 6 miliarde de dolari.

Top 5 cele mai mari fuziuni și achiziții anunțate în ianuarie 2012 Sursa: Dealogic

Data anunțuluiValoare tranzacție(mil. USD)

Companie-țintă Cumpărător Vânzător

20.01.2012 992,2 TUiR WARTAHDI Haftpflichtverband der Deutschen Industrie VaG

KBC Group NV

20.01.2012 286,2 TUiR WARTA SA (30%)Meiji Yasuda Life Insurance Co

HDI Haftpflichtverband der Deutschen Industrie VaG

9.01.2012 160,0Health Net Life Insurance Co

CVS Caremark Corp Health Net Inc

30.01.2012 75,3Aviva plc (subsdiarele de asigurări de viață din Cehia, Ungaria și România)

MetLife Inc Aviva plc

18.01.2012 70,0Thai Reinsurance pcl (21,12%)

Fairfax Financial Holdings Ltd

Page 31: Jurnal de Incredere 03

Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România – UNSICAR – a fost înființată în anul 2000, la inițiativa a 12 societăți de intermediere și consultanță în asigurări. Un an mai târziu, UNSICAR a devenit membru cu drepturi depline a BIPAR (Bureau International des Producteurs d’Assurances et

de Reassurances), organizația europeană a brokerilor în asigurări. UNSICAR este, de asemenea, membru cu drepturi depline a POI

(Partners of Intermediaries).În prezent, UNSICAR are 93 de membri, care generează 65% din

volumul total de prime intermediate în piața de asigurări din România.

Conferința Naționalăa Brokerilor de AsigurareEdiția a VII-a

21 martie 2012 Hotel Marriott București, Sala ConstanțaOrganizator - UNSICAR

Page 32: Jurnal de Incredere 03

Recommended