+ All Categories
Home > Documents > Jurnal de Chisinau nr 948

Jurnal de Chisinau nr 948

Date post: 26-Mar-2016
Category:
Upload: vlad-serbu
View: 274 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
ziar ziar ziar
16
MARŢI, 18 mai 2010 ISNN 1857-0771 PRET: 3,00 LEI www.jurnal.md € 15,55 $ 12,63 ANUL X, NUMĂRUL 34 (948) bilete de avion tel.: 806-806 mytravel ® Moscova şi Kievul vor recunoaşte Transnistria? >P7 PARLAMENT // Comuniştii, marii absenţi de la plenarele Legislativului, provoacă cele mai mari cheltuieli Parlamentului – peste 378 de mii de lei lunar numai la plata salariilor Boicot pe contul statului VANDALII BLASFEMIE // La indicaţia comuniştilor, în timpul lucrărilor de restaurare, la Complexul monahal Curchi a dispărut pictura murală cu portretul Regelui Mihai I şi al patriarhului Miron Cristea, precum şi o inscripţie datând din perioada celui de-al Doilea Război Mondial Deşi în 2005 o comisie de experţi din cadrul UNESCO a remarcat importanţa restaurării picturi- lor murale din cadrul lăcaşelor sfinte de pe teritoriul complexului monastic Curchi, pornirile antiromâneşti ale fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin, s-au dovedit a fi mai puternice. Printre picturile distruse în perioada în care acesta patrona lucrările de restaurare, a fost şi fresca în care erau reprezentate portretele ultimilor ctitori ai catedralei Naşterea Maicii Domnului: Regele Mihai I şi patriarhul României Miron Cristea. Tot- odată, la indicaţia comuniştilor, în 2008, a fost distrusă inscripţia de deasupra uşii la intrarea în catedrală, o mărturie a evenimentelor produse pe teritoriul mănăs- tirii în timpul celui de-al doilea război mondial. În inscripţia (foto stânga), care a supravieţuit perioa- dei sovietice, aflată deasupra intrării în catedrală se spu- nea: “Această sfântă biserică cu hramul Naşterea Maicii Domnului ziditu-s-a în anul 1864, pe locul vechii biserici a monahului Ioan Curchi, ctitorul mănăstirii. Năvălind însă păgânii bolşevici în anul 1940 peste Basarabia, au pustiit mănăstirea şi au dat foc bisericii acesteia, dar milosti- vindu-se Dumnezeu, armatele româneşti, cu ajutorul sfintei cruci, gonit-au păgânătatea şi astfel biserica a fost înnoită pictându-se pe de-a-ntregul în M. S. marelui rege lui Mihai I şi conducătorul statului fiind mareşalul Ion An- tonescu, arhipăstor al Chişinăului Înalt Preasfinţitul Efrem Tighineanu, guvernator al Basarabiei general Olimp Stavrat, iar stareţ al Sfintei Mănăstiri Curchi, protosinghel Teofilact, anul mântuirii 1943, septembrie 8”. >P4 >P3 VADIM MIŞIN, unul din fruntaşii comunişti
Transcript
Page 1: Jurnal de Chisinau nr 948

MARŢI, 18 mai 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 15,55 �$ 12,63 �

ANUL X, NUMĂRUL 34 (948)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® Moscova şi Kievul vor recunoaşte Transnistria? >P7

PARLAMENT // Comuniştii, marii absenţi de la plenarele

Legislativului, provoacă cele mai mari cheltuieli Parlamentului –

peste 378 de mii de lei lunar numai la plata salariilor

Boicot pe contul statului

VANDALIIBLASFEMIE // La indicaţia comuniştilor, în timpul lucrărilor

de restaurare, la Complexul monahal Curchi a dispărut pictura murală cu portretul Regelui Mihai I şi al patriarhului

Miron Cristea, precum şi o inscripţie datânddin perioada celui de-al Doilea Război Mondial

Deşi în 2005 o comisie de experţi din cadrul UNESCO a remarcat importanţa restaurării picturi-lor murale din cadrul lăcaşelor sfi nte de pe teritoriul complexului monastic Curchi, pornirile antiromâneşti ale fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin, s-au dovedit a fi mai puternice. Printre picturile distruse în perioada în care acesta patrona lucrările de restaurare, a fost şi fresca în care erau reprezentate portretele ultimilor ctitori ai catedralei Naşterea Maicii Domnului: Regele Mihai I şi patriarhul României Miron Cristea. Tot-odată, la indicaţia comuniştilor, în 2008, a fost distrusă inscripţia de deasupra uşii la intrarea în catedrală, o mărturie a evenimentelor produse pe teritoriul mănăs-tirii în timpul celui de-al doilea război mondial.

În inscripţia (foto stânga), care a supravieţuit perioa-dei sovietice, afl ată deasupra intrării în catedrală se spu-nea: “Această sfântă biserică cu hramul Naşterea Maicii Domnului ziditu-s-a în anul 1864, pe locul vechii biserici a monahului Ioan Curchi, ctitorul mănăstirii. Năvălind însă păgânii bolşevici în anul 1940 peste Basarabia, au pustiit mănăstirea şi au dat foc bisericii acesteia, dar milosti-vindu-se Dumnezeu, armatele româneşti, cu ajutorul sfi ntei cruci, gonit-au păgânătatea şi astfel biserica a fost înnoită pictându-se pe de-a-ntregul în M. S. marelui rege lui Mihai I şi conducătorul statului fi ind mareşalul Ion An-tonescu, arhipăstor al Chişinăului Înalt Preasfi nţitul Efrem Tighineanu, guvernator al Basarabiei general Olimp Stavrat, iar stareţ al Sfi ntei Mănăstiri Curchi, protosinghel Teofi lact, anul mântuirii 1943, septembrie 8”. >P4

>P3

VADIM MIŞIN, unul din fruntaşii comunişti

Page 2: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: [email protected]

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

[email protected]

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

[email protected]

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

[email protected]

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

[email protected]

Irina [email protected]

Svetlana [email protected]

Marina Liţ[email protected]

Victoria [email protected]

Svetlana Panţ[email protected]

REDACTOR STILIZATOR: Ilie [email protected]

EDITOR FOTO: Elena [email protected]

DESIGN: Alex Marchitan

[email protected]

Corneliu [email protected]

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

[email protected]

DIRECTORAdrian Gîţu

[email protected]

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

[email protected]

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea

[email protected]

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

[email protected] 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

Duminică, 16 mai, locuitorii din șapte localităţi ale Repu-blicii Moldova și-au desemnat prin vot aleșii locali, în cadrul alegerilor locale noi. În opt localităţi va avea loc turul doi, deoarece niciun candidat nu a acumulat 50+1 din voturi.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Cecan, a decla-

rat că alegerile locale noi s-au des-fășurat fără incidente. „Au fost aleși primarii în șapte localităţi din cele 15, în care au fost organizate alegeri locale noi. Patru primari din cei aleși reprezintă Partidul Comuniș-tilor și câte unul din partea Parti-dului Liberal, Partidului Democrat și Partidului Liberal Democrat din Moldova”, a spus Cecan.

Astfel, din partea Partidului

Comuniștilor au fost aleși Andrei Pâslari, satul Vișniovca, raionul Cantemir, Victor Piculschi, satul Albota de Sus, raionul Taraclia, Fiodor Mincu în satul Congaz și Nicolai Colioglo în satul Copceac, UTA Găgăuzia.

Mihail Golban (PL) a fost ales primar de Floreni, raionul Anenii Noi, Stelian Lungu (PD) în satul Roșcani, raionul Strășeni, și Elena

Moșneguţa (PLDM) în satul Hansca, raionul Ialoveni.

„În opt localităţi nu au fost aleși primari și va fi organizat al doilea tur de scrutin, în două săptă-mâni”, a precizat secretarul CEC.

Cea mai înaltă rată de prezenţă a fost înregistrată în satul Beleavinţi, raionul Briceni – 66,5 %, iar cea mai scăzută în satul Congaz, UTA Găgău-zia – peste 32%. (jurnal.md)

Şapte din 15 localităţi şi-au ales primarii la alegerile locale noi

„Dispariţia monedei europene este o aberaţie”

Moneda europeană este în cădere liberă în ultimele zile. Astfel, dacă pe 3 mai, un euro putea fi cumpărat cu 16,77 de lei, ieri, Banca Naţională a Moldovei (BNM) afi șa un curs de 15.68 de lei pentru un euro. De asemenea, se vehiculează ideea că moneda euro ar putea fi desfi inţată, pe fundalul crizei care a cuprins Grecia și alte state din Uniunea Euro-peană.

Cu toate acestea, experţii eco-nomici moldoveni cred că moneda europeană se va menţine și nu va dispărea. „Uniunea Europeană de-pune eforturi mari pentru a redresa situaţia în interiorul formaţiunii”, a declarat, pentru JURNAL, Natan Garștea, expert economic și direc-torul Agenţiei de rating și estimare “Estimator-VM”.

Pe de altă parte, analistul economic Iurie Gotișan spune că de această valorifi care a monedei naţi-onale vor benefi cia persoanele care au luat credite în moneda europea-nă, care achită serviciile în euro, importatorii. „Însă nu-și vor păstra banii în buzunar producătorii au-tohtoni”, menţionează Gotișan.

Potrivit expertului economic Natan Garștea, fl uctuaţiile monedei europene ţin de situaţia bugetară a unor state ale Uniunii Europe-ne, cum ar fi Grecia, și mai există temeri că vor fi afectate de criză și alte ţări. „Dacă autorităţile europe-ne vor reuși să soluţioneze criza în care s-au pomenit aceste state, fl uc-tuaţiile valutare vor fi evitate pe vi-itor”, susţine directorul „Estimator VM”. Acesta a mai menţionat că UE depune mari eforturi pentru a ieși din această criză. „Și sunt sigur că în scurt timp Uniunea Europeană va ieși din această criză”, menţio-nează expertul.

Un regim valutar dirijat

Analistul economic, Iurie Goti-șan spune că evoluţiile de pe piaţa valutară se răsfrâng direct asupra pieţei interne. „Economia Moldovei este expusă într-o proporţie destul de mare în exterior, mă refer la relaţia export-import, deoarece valoarea comerţului extern are o pondere mare în Produsul Intern Brut (PIB)”, a declarat pentru JURNAL Gotișan. Respectiv, dacă

Republica Moldova importă la greu producţie din statele UE, nu are cum situaţia cursului de schimb leu-euro să nu se răsfrângă asupra pieţei interne.

„Totuși, înclin să presupun că BNM va încerca să practice în 2010 un regim valutar dirijat, mai ales pentru a ţine în frâu infl aţia, dat fi ind faptul că deja după aproape cinci luni avem un nivel de peste 8 %, nivel care a fost prognozat pentru acest an”, susţine Gotișan. Analistul a menţionat că o aseme-nea situaţie se poate observa pe piaţa valutară, odată cu aprecierea leului. „Dar dinamica cursului, în mare parte, va depinde de evolu-ţiile pe pieţele regionale, precum și internaţionale, de asemenea, de viteza cu care ţările din zona Euro vor ieși din criza actuală”, estimea-ză expertul.

Referindu-se la aprecierea mo-nedei naţionale, analistul spune că este „o sabie cu două tăișuri pentru populaţie”. „Mulţumiţi de întărirea monedei naţionale sunt moldovenii care au de plătit rate bancare în eu-ro”, remarcă Gotișan. Acesta menţi-

onează că exportatorii sunt nevoiţi să-și refacă socotelile pentru că un leu puternic înseamnă pentru ei bani pierduţi. „De exemplu, un cal-cul simplu arată că o persoană care are de plătit o rată lunară de 300 de euro, plătește la bancă la ziua de astăzi 4 700 de lei. Asta înseamnă că a câștigat din aprecierea mone-dei naţionale cam în jur de 600 de lei faţă de 15 ianuarie 2010”, susţine expertul.

Dispariţia euroeste un zvon

Analistul menţionează că vor rămâne cu mai mulţi bani în bu-zunare și cei care stau cu chirie. „În cazul unui apartament cu o cameră care a fost închiriat cu 150 de euro pe lună, să presupunem, se plătește astăzi mai puţin de 2 400 de lei, cu 300 de lei mai puţin faţă de jumătatea lunii ianuarie 2010”, spune Gotișan. Expertul crede că, din cauza aprecierii leului, importurile se ieftinesc, iar preţurile alimentelor ar trebui să scadă.

Însă cei care vor avea de suferit de pe urma aprecierii monedei naţionale sunt exportatorii, care încasează mai puţini bani pentru marfa vândută în afara graniţelor. „Dezavantajate sunt și companiile sau agenţii economici care au luat credite în euro, însă au contractat cheltuielile în monedă naţională și sunt acum în situaţia de-a obţine mai puţini lei în schimbul valutei împrumutate”, conchide analistul.

În ce privește zvonurile că mo-neda europeană ar putea fi desfi in-ţată, Iurie Gotișan a menţionat că sunt simple zvonuri, dacă nu chiar aberaţii.

Nu crede în dispariţia euro de pe piaţa valutară nici Natan Garștea, directorul Agenţiei de rating și estimare “Estimator-VM”. “Speculaţiile pe marginea scoaterii din circulaţie a monedei europene sunt mai mult o chestiune politi-că decât una economică”, spune Garștea. Acesta prognozează că moneda europeană va merge bine în continuare.

Marina LIŢA

BANI // Fluctuaţia leu-euro – o sabie cu două tăişuri

Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău

Page 3: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Instituţia de Învăţămînt Privat Liceul „Columna”

anunţă înmatricularea elevilor în clasele

I – XII, pentru anul de studii 2010 – 2011

ÎNMATRICULAREA SE FACE: În clasele I – a IV-a în perioada 03 mai – 30 august 2010; În clasa a IX-a în perioada 20 iunie – 30 august 2010; În clasele a X-a – a XII-a în perioadele 19-24 iunie si 01-30 au-

gust 2010; În clasa a XII-a în baza atestatului de studii medii pentru absol-

venţii clasei a XI-a a şcolii medii de cultură generală. În liceu se practică un sistem de instruire şi de educaţie netradi-

ţional, axat pe principiile individualizării învăţământului, care se reali-zează prin diagnosticarea elevilor, pentru a le evalua şi a le valorifi ca efi cient capacităţile intelectuale.

În anul de învăţământ 2009 – 2010 au fost puse bazele unei in-struiri pe nivele la limbile engleză, franceză şi germană, predarea in-formaticii poartă un caracter practic–aplicativ.

În anul de învăţământ 2010-2011, în afara programelor academi-ce, propunem şi programe extra-curriculare.

Vă aşteptăm cu plăcere !

Str. Alba Iulia 5/2, tel: 74-28-52, 59-22-37. WEB: www.columna.org.md

Declaraţiile

pe venit ale

demnitarilor

Unii demnitari au trişat, dar vor rămânenepedepsiţi

În declaraţiile pe venit ale unor deputaţi, miniștri, ju-decători, procurori, dar și ale unor demnitari de stat, au fost depistate unele „divergenţe”, așa cum spun membrii Comi-siei centrale pentru controlul veniturilor, dar aceștia vor rămâne fără nicio pedeapsă. „Legea este imperfectă, iar cei care au admis unele încălcări nu pot fi trași la răspundere penală sau administrativă”, a declarat, luni, ministrul Justi-ţiei, Alexandru Tănase.

Comisia centrală pentru con-trolul veniturilor a făcut bilanţul activităţii sale, însă nimeni nu va fi tras la răspundere. Potrivit lui Tănase, care este și membru al comisiei respective, este necesar de a face modifi cări în 20 de acte normative, pentru ca ulterior să fi e stabilit un mecanism exact în ceea ce privește pedeapsa celor care au încălcat legea. „Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis un docu-ment în care se spune că cei care au admis unele încălcări, în ceea ce privește completarea declaraţiei pe venit, să fi e sancţionaţi disciplinar. Dar cum poate fi sancţionat disci-plinar un deputat? Noul sistem va stabili cum trebuie să completeze un demnitar declaraţia pe venit, ce trebuie să includă în acest docu-ment și ce pedeapsă riscă”, a spus Tănase.

Declaraţiile care au provocat unele dubii membrilor comisiei vor fi remise spre o examinare mai detaliată Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC). Printre cei verifi caţi vor fi unii deputaţi, pro-curori, judecători și președinţi de raioane. „Centrul va verifi ca unele declaraţii asupra căror planează suspiciuni. Dacă vom depista unele abateri, ne vom pronunţa ulterior. Totuși, pe viitor trebuie creat un mecanism represiv în acest sens. Actualmente, cei care au admis încălcări nu pot fi trași la răspundere penală sau adminis-trativă”, a spus directorul CCCEC, Viorel Chetraru.

Chetraru a precizat că declara-ţia pe venit a controversatului de-putat Veaceslav Platon nu intră în categoria celor care vor fi verifi cate de CCCEC. „Platon a fost verifi cat de centru și nu au fost depistate diver-genţe în ceea ce a declarat și ceea ce are de facto. CCCEC și Procuratura Generală nu au instrumentat cauze pe numele acestuia și nu avem comisii rogatorii din afara ţării, care să solicite pornirea acestora”, a menţionat Chetraru.

De menţionat că la Comisia centrală pentru controlul venituri-lor au fost depuse 1573 de declaraţii pe venit, iar 850 dintre acestea au fost verifi cate.

Vitalie HADEI

Boicot pe contul statuluiPARLAMENT // Comuniştii, marii absenţi de la plenarele Legislativului, provoacă cele

mai mari cheltuieli Parlamentului – peste 378 de mii de lei lunar numai la plata salariilor

Deși refuză să vină la ședinţele Parlamentului, iar unii chiar și la ședinţele comisiilor parlamentare din care fac parte, depu-taţii comuniști, toţi ca unul, își ridică salariile fără întârziere. Astfel, marii absenţi de la plenarele Legislativului provoacă cele mai mari cheltuieli Parlamentului – peste 378 de mii de lei lunar numai la plata salariilor. La aceste cheltuieli se mai adaugă cele pentru convorbirile telefonice ale deputaţilor comuniști. Deși membrii fracţiunii PCRM nu prea vin la lucru, facturile pentru telefoanele lor de serviciu se ridică la peste o mie de lei.

Potrivit informaţiilor oferite JURNALULUI de către șefa Direc-ţiei finanţe, buget și contabilita-te din cadrul Parlamentului, Ma-ria Josanu, venitul lunar al unui deputat este compus din salariul de 7100 de lei, diurna de 50 de lei pentru fiecare zi lucrătoare (20 zile – 1000 de lei), adaos pentru păstrarea secretului de stat – 10% din salariu și supliment pentru grad știinţific.

În acest mod, fi ecare deputat ridică lunar câte un salariu de peste opt mii de lei, de aproape trei ori mai mare decât salariul mediu pe republică. Marea nedreptate constă însă în faptul că dacă un simplu angajat din alte domenii este salariat doar pentru munca pe care o face, parlamentarii primesc salariul de bază de 7100 de lei chiar și dacă nu vor să muncească deloc. De fapt, ei nici nu se sfi esc să ceară banii.

Zece mii de lei petru Dodon

În răspunsul la solicitarea noastră, Maria Josanu ne-a anun-ţat că nu există deputaţi comuniști care nu au benefi ciat de salariu în luna aprilie. Cele mai mari salarii, de aproape zece mii de lei, le ridică parlamentarii comuniști Igor Dodon, Grigore Petrenco, Maria Postoico, Igor Vremea, Vadim Mișin și Dmitri Todoroglo. Liderul comuniștilor Vladimir Voronin are salariul de 8060 de lei (pentru că a lipsit de la cele mai multe ședinţe ale Legislativului și nu a primit diurna de 50 de lei pentru acestea – n.r.).

Un pic mai mare este salariul fostului premier Zinaida Grecea-nâi – 8560 de lei, iar „eminenţa cenușie” a PCRM, Mark Tkaciuk,

câștigă lunar 8810 de lei. Doi dintre deputaţii PCRM mai primesc de la stat indemnizaţii pentru chiria apartamentelor în care stau. Este vorba despre Anatolie Zagorodnâi, căruia i se plătesc 4500 de lei pen-tru chirie, și Ștefan Grigoriev, care primește 2250 de lei pentru a-și plăti chiria apartamentului în care stă în Chișinău.

Comuniştii încalcă legea

Și deputatul comunist Eduard Mușuc a primit în aprilie 8460 de lei, asta în condiţiile în care el însuși a recunoscut în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că, de mai bine de cinci luni, nici el, nici colegii săi de fracţiune, nu mai participă la ședinţele comisi-ei parlamentare din care fac parte (Comisia administraţie publică, mediu și dezvoltare regională – n.r.), iar de două luni nu mai vin nici la ședinţele în plen.

Articolul 16 din Legea despre statutul deputatului în Parlament prevede însă expres că „Participa-rea deputatului la ședintele Par-lamentului și ale comisiei perma-nente din a cărei componenţă face parte este obligatorie”.

Convorbiri de mii de lei

Totuși, întrebat de ce ridică salariul, Mușuc a precizat că legea îi permite acest lucru. Iar el, chiar dacă nu participă la lucrările Legislativului, muncește mult în teritoriu unde are întâlniri aproape zilnice cu cetăţenii.

Dincolo de salarii, deputaţii comuniști mai provoacă și alte cheltuieli Parlamentului. Potrivit președintelui Legislativului, Mihai

Ghimpu, parlamentarii comuniști vorbesc lunar de mii de lei de la telefoanele de serviciu. Astfel, pen-tru telefonul președintelui fracţi-unii comuniștilor, Maria Postoico, Parlamentul a achitat pentru luna precedentă suma de 1046 lei, pen-tru Iurie Muntean – 1265, Aliona Babiuc – 1062, Igor Vremea – 1043, Eugenia Ostapciuc – 872 de lei. În același timp, Mihai Ghimpu a vorbit în aprilie la telefonul de ser-viciu de doar 335 de lei, iar Corina Fusu – de 180 de lei.

“Chestia asta cu telefoanele este un subiect minuscul. Deputa-ţii AIE cheltuie mai mult”, declară deputatul PCRM, Eduard Mușuc. Totuși, Mihai Ghimpu a cerut să fi e prezentat în cadrul uneia dintre ședinţele următoare ale Parlamen-tului un raport privind limita pe care nu trebuie să o depășească deputaţii cât privește convorbirile telefonice.

Și în sfârșit, deși se plâng în gura mare că Ghimpu i-a lăsat fără mașini de serviciu, informaţiile oferite de șefa Direcţiei fi nanţe,

buget și contabilitate din cadrul Parlamentului arată că deputaţilor PCRM li se pun totuși la dispoziţie mașini în zilele de luni, prevăzute în Regulamentul Parlamentului pentru deplasarea în teritoriu și întâlnirea cu alegătorii.

Maşini de serviciu – o dată pe săptămână

În luna aprilie, 13 deputaţi PCRM au efectuat deplasări în teritoriu (distanţa parcursă a constituit 7625 km, consumându-se 1026 litri de combustibil), iar în luna mai – 11 persoane (distanţa parcursă a constituit 5935 km, consumându-se 746 de litri de combustibil).

Amintim că Mihai Ghimpu a cerut interzicerea utilizării ma-șinilor de serviciu de către depu-taţii comuniști după ce aceștia au anunţat că refuză să participe la ședinţele Parlamentului.

Mariana RAŢĂ

Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău

Page 4: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | La marginea Europei

VandaliiBLASFEMIE // La indicaţia comuniştilor, în timpul lucrărilor de restaurare,

la Complexul monahal Curchi a dispărut pictura murală cu portretul Regelui Mihai I şi al patriarhului Miron Cristea, precum şi o inscripţie datând din perioada celui de-al Doilea Război Mondial

În inscripţia (foto), care a supra-vieţuit perioadei sovietice, afl ată deasupra intrării în catedrală se spu-nea: “Această sfântă biserică cu hra-mul Nașterea Maicii Domnului zi-ditu-s-a în anul 1864, pe locul vechii biserici a monahului Ioan Curchi, ctitorul mănăstirii. Năvălind însă păgânii bolșevici în anul 1940 peste Basarabia, au pustiit mănăstirea și au dat foc bisericii acesteia, dar milostivindu-se Dumnezeu, arma-tele românești, cu ajutorul sfi ntei cruci, gonit-au păgânătatea și astfel biserica a fost înnoită pictându-se pe de-a-ntregul în zilele M. S. regelui Mihai I și conducătorul statului fi ind mareșalul Ion Antonescu, arhipăstor al Chișinăului Înalt Preasfi nţitul Efrem Tighineanu, guvernator al Basarabiei general Olimp Stavrat, iar stareţ al Sfi ntei Mănăstiri Curchi, protosinghel Teofi lact, anul mântui-rii 1943, septembrie 8”.

Acoperite cu vopsea neagră de sovietici

Potrivit slujitorilor bisericii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ostașii sovietici au dat foc bisericii, incendiu care a distrus pictura de pe pereţi. După un puternic bombardament, din cele patru clopotniţe ale catedralei s-au păstrat doar două. Pictura cate-dralei s-a făcut în 1943 cu ajutorul regelui Mihai I al României, care, înainte de devastarea din ‘40-’41, a vizitat în câteva rânduri mănăsti-rea. În 1943, la încheierea repara-ţiei, are loc sfi nţirea catedralei, tot de atunci datând și picturile ce i-au imortalizat pe noii ctitori ai locașu-lui. Se zice că, la venirea Maiestăţii Sale, ţăranii din localităţile din preajmă au așternut covoare pe tot drumul de la Orhei până la Curchi.

În perioada 1959 – 1992, atât

timp cât aici s-a afl at spitalul repu-blican de psihiatrie, chipul regelui și al patriarhului care se afl au de o parte și de alta a ușii de la intra-rea în soborul mănăstirii au fost vopsite, la indicaţia autorităţilor, cu smoală. Din 2002, Complexul Monastic Curchi a fost transmis în gestiunea Bisericii Ortodoxe din Moldova.

În dizgraţia lui Voronin

Preotul Onofrei, unul dintre ghizii de la Mănăstirea Curchi, ne spune că tencuiala cu vechile fresce a fost înlăturată în 2008, arhitectul Evgheni Smolin moti-vând starea avansată de degradare a acesteia. Inscripţia de pe placa de deasupra ușii însă era lizibilă.

Preotul ne spune că deși slujitorii mănăstirii n-au protestat, au dis-cutat aprins între ei acest subiect. „Valoarea și importanţa istorică a picturilor murale și a inscripţi-ei dispărute este incontestabilă. Chiar dacă lipsesc portretele celor doi ctitori noi continuăm să pome-nim astăzi numele lor în discursul nostru adresat pelerinilor”, a spus el. Potrivit preotului, pe moment, pereţii bisericii sunt tencuiţi și pregătiţi pentru a fi pictati. Dânsul nu cunoaște care ar fi proiectul noii fresce murale.

„Picturile murale puteau fi restaurate”

Arhitectul Eugen Bâzgu, resta-urator și cercetător în cadrul Minis-terului Culturii, a declarat pentru JURNAL că imaginile picturilor murale care îi reprezintă pe regele Mihai I și patriarhul Miron Cristea se păstrează în mai multe arhive și mai pot fi reproduse. „Nu poţi lua dreptul de ctitor unei persoane. Este un sacrilegiu. Problema legată de aceste picturi a apărut acum vreo doi ani, odată cu necesitatea consolidării edifi ciului catedralei. Personal, fi ind angajat al Ministe-rului Culturii, am trimis o scri-soare stareţului mănăstirii în care permiteam consolidarea edifi ciului cu condiţia că vor fi păstrare pic-turile murale, care nu erau într-o

stare atât de rea. Din punct de vede-re tehnic, nu prezenta o problemă restaurarea acestora. Personal, consider că pot fi și trebuie repro-duse pentru că reprezintă o parte importantă a istoriei noastre”, a mai spus expertul.

Solicitat de JURNAL, Sergiu Ciocanu, șeful Direcţiei Patrimoniu al Ministerului Culturii, ne-a spus la rândul său că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, Mitropolia Moldovei, responsabilă de admi-nistrarea complexului monastic, trebuie să coordoneze proiectul de reconstrucţie și restaurare cu Ministerul Culturii.

Până în prezent însă nu au primit niciun document vizavi de picturile care vor fi efectuate aici. „Pot doar să vă spun că după ce a vizitat Complexul Monastic Curchi, o comisie de experţi UNESCO, din care făceau parte și pictori, au remarcat în raportul lor necesitatea păstrării acestor picturi și au dat recomandări să fi e restaurate”, a precizat el.

Amintim că reconstrucţia Mă-năstirii Curchi a fost patronată de ex-președintele Vladimir Voronin, iar lucrările au fost efectuate de fi rma de construcţii Glorinal, fi rmă despre care presa a scris în repeta-te rânduri că ar aparţine lui Oleg Voronin, fi ul fostului președinte comunist.

Svetlana COROBCEANU

Deși în 2005 o comisie de experţi din cadrul UNESCO a remarcat importanţa restaurării picturilor murale din cadrul lăcașelor sfi nte de pe teritoriul complexului monastic Curchi, pornirile antiromânești ale fostului președinte comunist, Vladimir Voro-nin, s-au dovedit a fi mai puternice. Printre picturile distruse în perioada în care acesta patrona lucrările de restaurare, a fost și fresca în care erau reprezentate portretele ultimilor ctitori ai catedralei Nașterea Maicii Domnului: Regele Mihai I și patriar-hul României Miron Cristea. Totodată, la indicaţia comuniștilor, în 2008, a fost distrusă inscripţia de deasupra ușii la intrarea în catedrală, o mărturie a evenimentelor produse pe teritoriul mă-năstirii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Page 5: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Focus | 5

Guvernul Filat a mai susţinut un examen: Moldova a depăşit recesiuneaR. Moldova a obţinut un nou suport din partea FMI în va-loare de circa 89 de milioane de dolari. Banii urmează să fi e oferiţi în iulie curent, pentru consolidarea poziţiei buge-tare și suplinirea rezervelor valutare. Anunţul despre noul suport a fost făcut public săptămâna trecută de către conducătorul misiunii FMI în R. Moldova, Nikolay Gueorgu-iev.

Ofi cialul FMI a apreciat pozitiv succesele înregistrate de R. Mol-dova până la acest moment în implementarea programului Meca-nismul Extins de Creditar/Mecanis-mul de Finanţare Extinsă al FMI. „Moldova nu mai este în criză, dar este nevoie de ceva mai mult timp ca Produsul Intern Brut să crească”, a declarat Gueorguiev. Potrivit pro-gnozelor FMI, în anul 2010 PIB-ul real va înregistra o creștere de 2,5%, majorându-se apoi treptat până la 5% către anul 2012. Totuși, Gue-orguiev afi rmă că există și o serie de provocări pentru economia R. Moldova, cea mai importantă fi ind necesitatea de renunţare la modelul de creștere economică dependentă de remitenţe și bazată pe consum, care funcţiona în perioada de până la criză. „Promovarea economiilor

pe intern și a exporturilor, prin intermediul reformelor structurale orientate spre creșterea economi-că, este provocarea principală a guvernului pe termen mediu”, a declarat Nikolay Gueorguiev într-o conferinţă susţinută joia trecută la Chișinău în comun cu premierul Vlad Filat.

O nouă etapăOfi cialul moldovean a menţi-

onat la rândul său că cea mai im-portantă concluzie la fi nalul vizitei misiunii FMI este că R. Moldova a trecut de la etapa de stabilizare a economiei la cea de relansare a

economiei cu ţintă directă – îm-bunătăţirea vieţii cetăţenilor. Or, afi rmă Filat, de la începutul anului 2010 până în prezent, creșterea economică a R. Moldova a fost mai bună decât s-a anticipat. „Cu toate acestea, trebuie să fi m vigilenţi în continuare ca stabilitatea eco-nomiei să nu mai fi e afectată”, a declarat prim-ministrul Vlad Filat. În aceeași ordine de idei, premierul a anunţat că la fi nele lunii iulie, în R. Moldova va fi constituit un comitet de stabilitate fi nanciară la nivel înalt pentru soluţionarea pro-blemelor fi nanciare neprevăzute. Comitetul va fi prezidat de prim-ministru.

Defi citul bugetarse va reduce

Cât privește defi citul bugetar, Filat a anunţat că și la acest capitol s-au obţinut succese. „Ameliora-rea veniturilor la sfârșitul anului 2009 și reducerea unor cheltuieli au menţinut defi citul bugetar la nivelul de 6,4% raportat la PIB în 2009. Veniturile la buget au depășit cifrele planifi cate și în primul tri-mestru al anului 2010”, a declarat prim-ministrul. Ofi cialul moldo-vean a mai spus că, în contextul perspectivelor pozitive la capitolul venituri, se preconizează rectifi ca-rea bugetului pentru anul 2010 cu

un defi cit de 5,4% din PIB, faţă de 7% convenit iniţial. Astfel, Gu-vernul intenţionează să utilizeze veniturile suplimentare estima-te la circa 1,5 mlrd de lei pentru reducerea defi citului bugetar cu 0,9 mlrd de lei.

Efecte în timp

Referindu-se la nemulţu-mirile cetăţenilor faţă de starea economică din republică, Filat a subliniat că stabilitatea economi-că nu înseamnă un efect pozitiv imediat asupra buzunarului cetăţeanului, dar efectele nega-tive asupra cetăţenilor ar fi fost grave dacă nu ar fi fost stabilizată economia. Șeful Cabinetului de miniștri a mulţumit partenerilor externi pentru suportul acordat, dar și cetăţenilor R. Moldova pen-tru înţelegerea pe care au avut-o în această perioadă. Prim-minis-trul a mai reiterat că R. Moldova își păstrează angajamentul de a asigura bunăstarea populaţiei prin reforme care să promoveze o creștere economică durabilă și reducerea sărăciei.

Amintim că programul eco-nomic al FMI cu R. Moldova este preconizat pentru anii 2010-2012 și prevede acordarea unui suport în valoare de 574,4 milioane de dolari.

Cristina BACIU

„E altă lumină în ochii oamenilor, la Chișinău”Interviu cu Cristian Tabără, director al Departamentului Film din cadrul Direcţiei Programe

a Televiziunii Publice din România, membru al juriului la festivalul Cronograf-2010

— Stimate dle Cristian Tabără, care a fost nivelul ediţiei a VIII-a a Festivalului de Film Documentar Cronograf din Chișinău?

E un nivel bun. Unele producţii le-am mai prins și în altă jurizare, la festivaluri de fi lme documen-tare din Sibiu, Timișoara și prin alte părţi, așa că mi-am dat seama de la bun început că nivelul va fi ridicat și aici, la Cronograf. Au fost și surprize plăcute, și neplăcute, ca peste tot. Surprizele neplăcute au venit din partea unor producători care au avut subiecte generoase și le-au ratat: titlul părea promiţător, subiectul părea promiţător, totuși rateurile au fost răsunătoare. Un astfel de fi lm, din punctul meu de vedere, este „Noile Samaritence” din Israel, cred eu că merita o reali-zare mai bună.

Surpriză plăcută a fost pentru mine, ca să vedeţi, un fi lm tot din Israel, „În pas de dans cu Alfonso”, autorul Barak Heymann a abor-dat un subiect extrem de delicat, unul despre oameni în etate, care merge împotriva curentului ce e orientat mai mult spre tineri. Regizorul a reușit să facă, dintr-un subiect cu oameni bătrâni care dansează, o producţie de calitate. Anume acest fi lm a câștigat Ma-rele Premiu, iar motivaţia juriului este că în lumea contemporană, orientată cu preponderenţă spre generaţia tânără, există oameni bătrâni care prin ceea ce fac, prin dans și muzică, reușesc să învingă timpul.

— Aţi mai fost la Chișinău?

Este a doua oară când vin la Chișinău, prima dată am fost cu șapte ani în urmă. Schimbări-le sunt mari și progresele sunt evidente, chiar dacă știu că pentru localnici lucrurile nu arată așa. Ceea ce văd într-adevăr, e altă lumină în ochii oamenilor, ceea ce contează enorm. E altă deschidere,

o atmosferă mult mai degajată, mai liberă. Observ că și presa a înfl orit, la ediţia curentă a Cronograf-ului au venit foarte mulţi ziariști și tele-viziuni. Sunt semne bune.

— Ce fel de public vine la film documentar? De ce au nevoie spectatorii de documentar?

După cum ne uităm și în jur, în

cinematograful Odeon, majoritatea celor din sală sunt oameni tineri și persoane specializate în domeniul cinematografi ei. Nevoia de fi lm do-cumentar este importantă și uriașă de fapt, pentru că spectatorul are posibilitatea să cunoască aspecte ale vieţii reale din diferite spaţii și să compare fi lmul pentru televi-ziune cu reportajul și cu fi lmul de fi cţiune. În fi lmul documentar avem de-a face efectiv cu imaginea realităţii, neafectată de imaginar, nealterată de abordări stilistice, cinematografi ce excesive sau re-portericești.

— Am văzut foarte multă sufe-rinţă în filmele din progra-mul Cronograf-ului, aduse de pe diferite continente.

Da, dar nu numai siferinţă a fost în producţiile din festival. Sigur, autorii atacă subiecte grave, am văzut fi lme care au avut rele-vanţă în ceea ce privește proble-mele Basarabiei și desprinderea ei de un regim dur care a provocat și mai provoacă destule suferinţe, dar am urmărit și fi lme neașteptat de luminoase, revigorante, pline de entuziasm, precum e „Arhitec-tura corpului” din Brazilia sau „În pas de dans cu Alfonso” din Israel. Deci, practic, au fost fi lme de toate felurile.

— Filmul documentar va câști-

ga teren printre spectatori, în perspectivă?

Greu, dar cred că va câștiga.

Pentru că la un moment dat publi-cul se va sătura de abordările scurte ale știrilor sau numai de o privire de tip reportaj. Spectatorul va avea nevoie de documentar fi indcă e un pic mai aproape de cinematografi e și mai aprofundat și pe alte aspec-te decât pe informaţia pură și pe interpretarea ei.

— Ce părere aveţi despre pre-zenţa filmului românesc în festival?

A fost o prezenţă destul de subţire. Producătorii și realizatorii fi lmelor documentare din Româ-nia nu se înscriu la acest festival și e păcat. Cronograf-ul are deja o faimă, de vreme ce vin fi lme de pe toate continentele. Ar fi cazul să vină mai multe și din România.

— Cât de complicată sau ușoară a fost jurizarea la această edi-ţie a Cronograf-ului?

Aproape toate fi lmele au fost de luat în seamă, de aceea lucrul juriului a fost foarte difi cil. Dintre criteriile mele de apreciere pun pe prim-plan imaginea, sunetul, montajul, autenticul subiectului și o documentare foarte bună. Cred că e un festival de valoare și mă angajez personal să susţin pe toate căile tot ce înseamnă producţie de fi lm în Republica Moldova. Noi, cei de la TVR, ne dorim o cunoaștere și o apropiere consecventă, fi rească în următorii ani.

Interviu de Irina NECHIT

Page 6: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

Scrisori din casa de nebuni

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

LUMI PARALELE

Iranul, Turcia şi Brazilia au semnat un acord privind schimbul de combustibil

Miniștrii de Externe iranian, turc și brazilian au semnat luni dimineaţă un acord privind un proiect de schimb de uraniu slab îmbogăţit iranian pentru combustibil puternic îmbogăţit, care ar urma să aibă loc în Turcia.

Miniștrii de Externe au semnat acest acord în pre-zenţa președintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a celui brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, și a premieru-lui turc, Recep Tayyip Erdogan.

„În cadrul acestui acord, Turcia va fi locul pentru a stoca uraniul slab îmbogăţit iranian”, a declarat pur-tătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ramin Mehmanparast.

„Vom informa în cursul săptămânii Agenţia Inter-naţională pentru Energie Atomică (AIEA) în legătură cu acest acord. Cantitatea pentru schimb este de 1.200 de kilograme de uraniu iranian îmbogăţit la 3,5 la sută”, a adăugat el.

“AIEA trebuie să informeze grupul de la Viena (Sta-tele Unite, Rusia, Franţa) cu privire la această propune-re”, a precizat el. (mediafax.ro)

POST-SCRIPTUM

Moştenirea lui Voronin

provoacă disensiuni

dintre Bruxelles şi Kiev

După ce presa rusă a scris că Rusia și Ucraina intenţionează să renunţe la prelungirea manda-tului misiunii observatorilor europeni EUBAM pe segmentul transnistrean al frontierei mol-do-ucrainene, și să permită exportul mărfuri-lor transnistrene fără ștampila vamală a RM, Comisia Europeană a cerut explicaţii din partea Kievului, deoarece schimbările respective ar fi determinat o modifi care radicală a actualului format de reglementare a confl ictului trans-nistrean, scrie UNIAN cu trimitere la Kommer-sant-Ucraina.

Ministrul ucrainean de Externe a dat asigurări că declaraţia lui Medvedev și Ianukovici în problema tra-nistreană nu va conţine nimic „senzaţional”.

Însă, în documentul respectiv mai există o stipu-lare care provoacă nemulţumirea Bruxellesului. „Este vorba despre declaratele termene de înlocuire a misiu-nii pacifi catoare actuale de către misiunea OSCE”, scrie UNIAN. În declaraţia lui Ianukovici-Medvedev se va conţine fraza că pacifi catorii OSCE trebuie să apară la Tiraspol doar după reglementarea confl ictului dintre Chișinău și Tiraspol. Bruxellesul insistă ca înlocuirea misiunii pacifi catoare să se producă cât mai devreme. „Apariţia contingentului sub egida OSCE ar accelera rezolvarea confl ictului. Abordarea pe care o propun Kievul și Moscova vor complica negocierile”, consideră reprezentantul Comisiei Europene.

Diplomaţii ucraineni au altă părere și fac trimitere la declaraţia comună a lui Voronin, Smirnov și Medve-dev din 18 martie 2009, în care de asemenea se anunţă intenţia de a nu modifi ca formatul misiunii de pacifi ca-re până la reglementarea confl ictului. Bruxellesul însă consideră că „trebuie să se aștepte până noua conducere a RM va confi rma această abordare”.

Totuși, un confl ict public între Kiev și Bruxelles va fi evitat. „Chestiunea pacifi catorilor este foarte delica-tă. Mai curând, ne vom abţine de la proteste”, afi rmă Bruxelles.

Divergenţele în chestiunea transnistreană sunt simptomatice în relaţiile dintre Ucraina și UE, scrie UNIAN. Dacă în timpul guvernării precedente Kievul adera fără crâcnire la toate iniţiativele internaţionale ale Bruxellesului, astăzi, se vede, a renunţat la această abordare. (N.N.)

De ce comuniştii nu sunt români?

Ieri am discutat despre prejudecăţile faţă de comuniști. Unii cetăţeni retro-grazi cred că un comunist are neapărat corniţe, că se teme de cruce, că e bătut cu leuca sau este într-o doagă, ca Mișin sau Dodon. Ceea ce nu este obligatoriu. Co-muniștii sunt acuzaţi pe nedrept, spuse Scurtoi, aducând drept exemplu cazul lui Iurie Muntean, cel care a dansat, cu zece ani în urmă, hora unirii la Los Angeles. Oare un comunist nu poate fi și unio-nist? – se întrebă Cozonac.

Chiar dacă este necrofi l care juisează la vederea cadavrului lui Lenin, de ce nu se admite că în rest el poate fi un om nor-mal, ca toţi oamenii? De ce se crede că un comunist nu gândește, nu analizează, că nu citește decât Manifestul PCRM? Poate

că Muntean este un cărturar discret, poate că l-a citit în taină pe Creangă și Emi-nescu, poate că a strâns semnături pentru alfabetul latin, poate că a fost cu părinţii la Podul de Flori și a plâns în secret la ar-borarea tricolorului pe batimentul preșe-dinţiei? De ce se crede că un comunist este neapărat un comisar cu creierii spălaţi?

Un comunist unionist este ca un im-perialist pașnic, - spuse Scurtoi. Comu-niștii îs oameni ca toţi oamenii, numai că îs oţeliţi. Ei nu dau niciodată înapoi, ci merg numai înainte spre viitorul lumi-nos al omenirii, spuse moș Dumitru.

Auzind de viitorul luminos al omenirii, nebunii se luminară la faţă. În comunism e bine, spuse sanitara Vera. Acolo curg râuri cu lapte. Și unde se scaldă oamenii? - se

interesă liceana Ala. Ei se scaldă în iazuri, explică sanitara Vera răbdător. Nu reco-mand să vă scăldaţi în iazurile colhoznice, fi indcă îs pline de bălegar. Eram cât pe ce să mă înec odată în iaz, fi indcă mi-a întrat o bucată de baligă în gură, spuse moș Du-mitru. Ia, marș la baie! – se înfurie sanitara Vera, punând punct discuţiei.

Acuma stau și mă gândesc: dacă în comunism curg râuri de lapte, este acesta pasteurizat sau nu? Nu se înă-crește oare pe timp de vară? Căci dacă se înăcrește, eu unul nu sunt de acord să trăiesc în apropiere.

Al vostru cominternaut,

lactofilat, chișleacolog,

Ion BURAGA

RM rămâne în zona tampon

Să nu ne facem iluzii: venirea reprezentantului UE, Ștefan Fule, la Chișinău, participarea lui la manifes-taţiile dedicate Zilei Europei, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, laudele și promisiunile generoase de asistenţă pentru RM nu ne apropie cu niciun milimetru de poarta Uniunii Europe-ne. Fule nu a promis nimic nou, nu a dat nicio asigurare pe care să nu o fi rostit un alt reprezentant al UE mai înainte. Cum nu am avut stabilit vreun termen pentru liberalizarea vizelor sau constituirea unei zone comune de liber schimb, nu îl avem nici după plecarea sa. Diferenţa a fost doar de tonalitate – festivă, optimistă, nu și de mesaj. Mesajul a rămas același.

Diavolul, se spune, stă în detalii, iar acestea sunt îngrijorătoare. De ce UE, marcând Ziua Europei pe data de 9 mai, ne îndreaptă pe noi să o serbăm pe 15 mai? Fiindcă nimic în politică nu este întâmplător, să ne întrebăm care ar fi motivul acestei recomandări bizare?

Răspunsul este evident: noi nu suntem consideraţi a fi parte a Europei, ci a spaţiului estic,

a „lumii ruse”, așa cum ne-a „aron-dat” Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill. Astfel ni se sugerează că regulile europene nu sunt întru totul aplicabile la noi, că trebuie să ne supunem hatârului rus. Și, ca pastila de „realpolitik” să nu ne pară prea amară, UE l-a delegat pe Fule să ne „înveselească”. Trimiţându-și comisarul în calitate de „animator”, Bruxelles-ul procedează ca un soţ infidel, care se întoarce acasă spre dimineaţă cu un buchet de flori pen-tru nevasta înșelată.

Dacă pentru noi se pregătesc alte simboluri „europene”, înseamnă că vom face parte din „altă Europă”, cea în care lumina va veni în continuare de la Moscova, nu de la Bruxelles. „Gingășiile” lui Fule vin să camufle-

ze o potenţială „trădare”. Asta nu înseamnă că Bruxelles-ul ne dorește soarta Ucrainei, că arde de nerăbda-re să vadă trupele ruse pe Prut și pe Dunăre, el va face tot posibilul pentru menţinerea statu quoului, dar nu mai mult. Fule ne-a adus o confirmare indirectă că RM nu intră în planurile de extindere a UE, că suntem desti-naţi zonei tampon, că Parteneriatul Estic este maximumul ce ni se poate propune. Nu este exclus să avem în viitorul nu chiar îndepărtat surpriza liberalizării regimului de vize, dar numai după ce dreptul de a călători în UE fără vize îl vor obţine rușii. De altfel, miniștrii de Externe ai UE s-au arătat săptămâna trecută dispuși să facă acest gest de simpatie faţă de Federaţia Rusă.

Privite din contextul zilei de azi, îndemnurile de cândva ale unor re-prezentanţi europeni de a ne grăbi să sărim în ultimele vagoane ale trenului european Bulgaria și România pot fi considerate acte de prietenie faţă de RM. „Profeţiile” lor erau de fapt infor-maţie pură. Ulterior, alţi reprezentanţi ai UE au făcut declaraţii care anulau șansele noastre de aderare la UE în viitorii douăzeci de ani. Nu i-am cre-zut, convinși, ca niște copii răsfăţaţi, că se va face întotdeauna o excepţie pentru noi. Am greșit.

Semnale care confirmă pericolul rămânerii „veșnice” a RM în zona de tampon vin și dinspre SUA.

„Resetarea” relaţiilor ruso-america-ne se face și pe contul suveranităţii noastre. Un reprezentant al adminis-traţiei Bush scrie în Washington Post că administraţia Obama, dorind cu orice preţ refacerea relaţiilor cu Rusia, ar putea „vinde” Republica Moldova și Georgia rușilor. Într-un mesaj pentru Congres, Barack Obama a declarat că „situaţia din Georgia nu trebuie să mai fie considerată un obstacol în analiza-rea” de către Congresul SUA a pac-tului de cooperare nucleară cu Rusia,

afirmă David J. Cramer, fost adjunct al secretarului de stat american în pro-blemele Europei și Eurasiei. S-ar putea ca SUA să nu mai condiţioneze ratifi-carea Tratatului forţelor convenţionale în Europa de îndeplinirea de către Rusia a angajamentelor de retragere a trupelor sale din R. Moldova și Geor-gia. (Rusia și-a suspendat participarea la acest tratat, la sfârșitul lui 2007, sub pretextul că a îndeplinit toate condiţiile acestuia și așteaptă ratificarea de că-tre celelalte state.) Faptul că Occiden-tul nu va mai insista ca Moscova să-și retragă trupele din Transnistria trebuie interpretat ca lipsă de interes faţă de soarta RM. Fără ajutor extern însă, RM nu se va putea rupe din îmbrăţișarea Rusiei.

Departe însă de noi ideea supă-rării pe Occident. Ar însemna să stricăm oglinda. E doar vina

noastră că ne aflăm pe altă parte de zid. Liderii pe care i-am ales nu au fost suficient de lucizi. Dacă Europa nu vrea să se extindă spre noi, RM trebuie să demonstreze că Bruxelles-ul face o greșeală, că noi aparţinem Europei. Cuvântul de ordine al politici-enilor moldoveni ar trebui să fie „dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem”, dar nu s-a făcut niciun efort în acest sens. Și nu se face. Faptul că bravii noștri guvernanţi proeuropeni nu s-au opus sărbătoririi Zilei Europei pe 15 mai, ba au acceptat-o, ţopăind în PMAN, demonstrează nu numai lipsă de ca-racter, dar și de perspicacitate sau și de una și de alta. Rolul simbolurilor în viaţa unei societăţi nu poate fi sub-estimat. Odată pornită sărbătorirea zilei Europei pe un alt făgăș decât cel european, revenirea pe făgașul nor-mal va cere un efort mai mare decât cel pe care ar trebui să-l facem acum pentru a porni pe drumul cel corect. Mai bine să nu fi sărbătorit deloc de-cât să sărbătorim pe data de 15 mai.

Doar primarul Dorin Chirtoacă și șeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, Dirk Schubel, au marcat Ziua Europei pe 9 mai, în scua-rul Europei, din Grădina Publică, trans-miţând societăţii un semnal corect.

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

Page 7: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

Pădurea care nu se vede din cauza copacilor

Episodul cu ziaristul Vardanian, mărturisind cum ar fi fost racolat de serviciile secrete moldovenești, face deliciul publicului, desigur. Însă, desprins de context, acest thriller transnistrean, pe cât de caraghios, pe atât de cinic, nu spune mare lu-cru. Riscăm să ne pierdem în detalii, neglijând întregul. Ne scapă o vedere de ansamblu asupra situaţiei.

Însă la mijloc e ceva mai mult decât o ordinară provocare în stil kaghebist. Pe fundalul scandalului de spionaj, se întâmplă niște lucruri de-a dreptul curioase.

Mai întâi, presa rusă, iar de la un timp încoace, și cea occidentală scrie despre o posibilă înţelegere a Moscovei și Kievului prin care s-ar deschide hotarul ucrainean pentru mărfurile transnistrene. Mai apoi, nu încetează speculaţiile pe tema unei eventuale reînfi inţări a unor baze militare rusești la Odesa, Niko-laev, Bolgrad etc. Privite și comenta-te separat, fără nicio legătură unul faţă de celălalt, aceste subiecte sunt ca niște copaci din a căror cauză nu se vede pădurea. Însă puse cap la cap, ele devin simptomatice.

E la mintea oricui că ni se clocește ceva. Dinspre taigaua rusească, metaforic vorbind, adie iar un vânt dușmănos. Acesta din urmă pătrunde acum din Rusia în Ucraina, formează un front rece și aduce furtună. Vremea se strică iremediabil.

Preţul suplimentar pentru fl ota din Sevastopol

Rapid spus, venirea lui Ia-nukovici la putere schimbă datele problemei în mai multe privinţe. Inclusiv în jurul chestiunii trans-nistrene. Dacă încă nu de mult, Moscova refuza să-i dea regiunii separatiste din răsăritul Republicii Moldova exact ceea ce i-a oferit Abhaziei și Osetiei de Sud, odată cu refacerea infl uenţei sale în Ucraina lucrurile încep să fi e privite altfel.

Singurul obstacol real în calea recunoașterii ofi ciale a autoprocla-matei republici nistrene a fost până mai ieri lipsa unei graniţe comune a Republicii Moldova cu Rusia. Acum însă, când Kievul redevi-ne aliatul său, Kremlinul, tehnic vorbind, poate anexa Tiraspolul după modelul celor două teritorii georgiene.

Atâta doar că Rusia va trebui să împartă cu Ucraina tutela politică asupra Transnistriei. Anume acesta ar putea să fi e preţul suplimentar pe care îl achită Moscova Kievului

pentru prelungirea șederii fl otei sa-le în Crimeea. E un fel de TVA plătit de ruși în plic.

Cu alte cuvinte, Victor Ianuko-vici, cedând Rusiei Sevastopulul pâ-nă în anul 2042, a obţinut nu numai ieftinirea gazelor rusești. S-ar putea ca târgul dintre Moscova și Kiev să ascundă o clauză secretă. E puţin probabil ca ucrainenii să se fi mul-ţumit doar cu facilităţi economice. Asta cu atât mai mult cu cât preţul gazelor cumpărate de ei, în ciuda unei reduceri substanţiale, oricum, rămâne mai mare decât cel pe care îl plătește la ora actuală Bielorusia.

Nu-i exclus ca înţelegerea ruso-ucraineană să fi e însoţită de un protocol adiţional secret care să vizeze Transnistria. În baza aces-tuia, Moscova ar putea să cedeze Kievului controlul asupra adminis-traţiei separatiste de la Tiraspol în schimbul menţinerii și consolidării bazei sale militare din regiunea rebelă.

Două săbii nu încap într-o teacă

Așa fi ind, în problema trans-nistreană, Rusia și Ucraina vor evolua, probabil, de acum încolo într-o singură echipă împotriva Chișinăului. Învinuirile de spionaj aduse ziaristului Vardanian, ame-ninţările voalate cu redeschiderea unor baze militare la frontiera cu NATO și UE fac parte din jocul geo-strategic ruso-ucrainean comun.

Asta nu înseamnă, bineînţe-les, că cele două ţări slave se vor aventura să recunoască ofi cial în timpul apropiat autoproclama-ta republică nistreană. Până la alegerile anticipate de la noi acest lucru nu cred să se întâmple. Dar încordarea pe direcţia răsăriteană va crește periculos.

În Ucraina intră și businessul, și diviziile Rusiei. Cele două state devin iar aliate. Și nu încape îndo-ială că ele se vor coaliza împotriva României și Republicii Moldova, obstrucţionând cot la cot Partene-riatul Estic.

În aceste împrejurări, un șan-taj cu recunoașterea Transnistriei se vede deja la orizont. Moscova și Kievul, pesemne, vor pune presiu-ne pe Chișinău pentru a-i descura-ja elanul european, dar și pentru a sprijini, în viitoarea campanie electorală, Partidul Comuniștilor și alte elemente rusofi le.

Privit din acest unghi, viitorul scrutin se va constitui, de fapt, într-o rundă mai încinsă ca ori-când a meciului între Est și Vest pentru Basarabia. Între Rusia care nu vrea să ne lase și Europa care a venit deja. Miza va fi capitală. Do-uă săbii, precum se știe, nu încap într-o teacă.

Moscova şi Kievul

vor recunoaşte Transnistria?

Arestarea unor adevăraţi sau falși agenţi secreţi este, de obicei, preludiul unui joc politic mare. Povestea unui jurna-list de la Tiraspol, acuzat de spionaj în favoarea Chișinăului, nu pare să fi e o excepţie de la această regulă. Îndărătul ei se întrezărește o urzeală a Kremlinului, menită să-i consolideze poziţiile deja recucerite în Ucraina și la frontiera cu UE.

„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile în ceea ce privește apropierea de Uniunea Europeană. Pe 15 iunie 2010, în ca-drul ședinţei Consiliului Republi-ca Moldova – Uniunea Europeană la Luxembourg, vom demara dia-logul privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii noștri. În maximum trei ani, moldovenii vor putea circula prin Europa fără vize”, susţine ministrul Afaceri-lor Externe și Integrării Europe-ne, Iurie Leancă.

Leancă a declarat că în toam-nă va putea spune cu exactitate termenul în care cetăţenii Repu-blicii Moldova vor putea circula fără vize. „De noi depinde cât de repede ne mișcăm pentru a fi abolit regimul de vize. De noi depinde,

în proporţie de 80 la sută, dacă cetăţenii noștri vor putea circula fără vize prin ţările UE. În propor-ţie de 20% depindem de autorităţile UE. Anume aici trebuie să lucreze MAEIE, să convingem toate cele 27 de ţări membre UE că merităm să circulăm fără vize”, a precizat șeful diplomaţiei moldovenești.

Ofi cialul a mai spus că ţara noastră benefi ciază de susţinerea a 17 ţări membre UE pentru atingerea acestui obiectiv. „Ţări ca Germania, Franţa, Italia, Polonia susţin Repu-blica Moldova pentru a se integra în Uniunea Europeană. Avem o șansă unică de a ne atinge acest obiectiv. Doar de noi depinde cum vom im-plementa reformele propuse. Aces-te reforme nu sunt necesare doar ca să demonstrăm UE că ne-am făcut lecţia de acasă, dar vor contribui ca

populaţia noastră să benefi cieze de produse mai bune și servicii de cea mai bună calitate”, este convins ministrul.

Iurie Leancă crede că proble-ma transnistreană nu reprezintă un impediment pentru integrarea Republicii Moldova în UE. „Sunt convins că problema transnis-treană nu reprezintă o barieră pentru integrarea noastră în UE. Ba dimpotrivă. Cetăţenii noștri vor resimţi faptul că trăiesc mai bine, iar cei din partea stângă a Nistrului vor vrea să le fi e și lor bine. Pentru mine, integrarea europeană în-seamnă modernizarea ţării, iar cei din stânga Nistrului nu vor rămâne indiferenţi la schimbările care se vor produce curând”, a conchis ministrul de Externe.

(jurnal.md)

Iurie Leancă: „În trei ani, cetăţenii moldoveni

vor circula fără vize în UE”

INTEGRARE // Pe 15 iunie 2010, în cadrul şedinţei ConsiliuluiRepublica Moldova – Uniunea Europeană, la Luxembourg va demaradialogul privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni

S-a scumpit gazul!Victor Parlicov: „Majorăm tarifele acum, ca să plătim mai puţin la iarnă”

De astăzi intră în vigoare noi-le tarife pentru gazele natura-le și energia termică. Agenţia Naţională pentru Reglemen-tare în Energetică (ANRE) a aprobat vineri, 14 mai, majo-rarea tarifului la gaze cu 14,1 la sută. Scumpirea gazului a infl uenţat și tariful la energia termică, astfel încât și acesta s-a majorat cu 17,5%. Direc-torul ANRE, Victor Parlicov susţine că această majorare a fost făcută pentru ca în urmă-toarele trimestre tariful să ră-mână neschimbat. Între timp directorul SA „Moldova-Gaz”, Alexandr Gusev a declarat că va ataca în judecată decizia ANRE de majorare a tarifelor cu 14,1 % și va cere un tarif și mai mare.

Scumpire nejustifi cată?

„SA „Moldova-Gaz” a solicitat majorarea tarifului pentru tri-mestrul doi, pentru ca ulterior să ceară o majorare a tarifelor pentru trimestrul trei și încă o majorare pentru trimestrul patru. În cifra de 14,1 intră și aceste potenţiale majo-rări. Astfel a fost amortizat o parte din tariful care ar putea fi stabilit la toamnă, înainte de sezonul de încălzire. Ca facturile să fi e mai mici la iarnă, acum dăm un pic mai mult”, a explicat Victor Parlicov, director ANRE.

Fostul director SA „Moldova-Gaz”, Simion Furdui, consideră că majorarea tarifelor la gaze este nejustifi cată. „De ce trebuie să ne temem de luna octombrie, când începe sezonul de încălzire? Până atunci e timp sufi cient pentru a negocia cu „Gazprom”-ul preţul la gazele livrate către R. Moldova. Ei sunt foarte fl exibili pentru negoci-eri, ar putea să-și revadă condiţiile

contracului încheiat încă cu fosta guvernare comunistă”, a menţionat Simion Furdui, deputat PLDM, în cadrul emisiunii Chestiunea Zilei de la Jurnal TV.

Tarife ancorate

Deputatul pune sub semnul întrebării veridicitatea cifrelor prezentate de SA „Moldova-Gaz” și spune că ANRE nu a avut sufi cient timp pentru a verifi ca acest lucru.

„Timp de 10 ani, de când există ANRE, nu a fost făcut vreun con-trol al activităţii „Moldova-Gaz”. Dacă informaţia prezentată de „Moldova-Gaz” este eronată sau cheltuielile sunt umfl ate, lucrurile acestea înainte de a fi excluse din tarif trebuie probate de un control special. În aprilie, ANRE a început un asemenea control”, a spus Victor Parlicov.

Fostul director „Moldova-Gaz” este de părere că cifrele adevărate vor ieși la iveală dacă controlul se va efectua nu doar în Chișinău, dar și în afara orașului.

„La Drochia, la Moldova-Trans-

Gaz, anume acolo veţi descoperi multe lucruri interesante și veţi vedea care sunt cifrele adevărate”, l-a asigurat pe Parlicov deputatul PLDM. Furdui împreună cu alţi deputaţi planifi că la următoarea ședinţă parlamentară să solicite formarea unei comisii speciale care va verifi ca activitatea SA „Moldova-Gaz”.

Chiar dacă cu jumătate de an în urmă Parlicov era împotriva scumpirilor, acum este de părerea că solicitarea „Moldova-Gaz” de a majora tarifele este motivată.

„Atunci „Moldova-Gaz” avea supravenituri, iar acum suportă pierderi. Știu că deranjează, dar trebuie să separăm lucrurile. Noi ancorăm tarifele în realitatea economică, în preţurile de achiziţie a gazelor, ci nu în capacitatea de cumpărare a R. Moldova”, a menţio-nat Victor Parlicov, director ANRE.

Așadar consumatorii casnici vor achita 4 lei și 40 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, cu aproape un leu mai mult decât tariful anterior.

Svetlana PANŢA

Directorul ANRE, Victor Parlicov

Page 8: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Totalitarism

Mecanismul Marii Terori din anii 1937-1938

GENOCID // În doar un an şi trei luni în URSS au fost executate între 700.000 şi 1.500.000 de persoane

Ordinul nr. 00447 al NKVD, semnat de N. Ejov, confi rmat de CC al PK (b)R la 31 iulie 1937, a constituit „legitimarea” celor mai mari crime din istoria comu-nismului de tip sovietic sau bolșevic. În doar un an și trei luni au fost exe-cutate între 700.000 și 1.500.000 de persoane. Aceste crime abominabile ale regimului totalitar comunist au constituit apogeul atrocităţilor sale.

Teroarea comunistă, declanșată la 7 noiembrie 1917 și promovată, aproape fără încetare, de-a lungul a două decenii, făcând victime milioane de oameni, a culminat cu Marea Teroare, când pe parcursul a 450-460 de zile, au fost împușcate zilnic, în medie, între 1200 și 2500 de persoane.

Mașinăria morţii, al cărui element de bază era NKVD-ul, considerat de către Stalin „detașamentul de avangardă, înarmat al partidului”, a funcţionat într-un regim non-stop, la turaţii maxime. Toţi angajaţii organelor de represiune executau directivele parvenite din partea superiorilor, îndepli-nind întocmai toate indicaţiile, sub amenin-ţarea unor răfuieli cumplite. Poliţia politică, așa cum menţionează Hannah Arendt, într-un stat totalitar, precum URSS, „era total supusă voinţei Conducătorului, care singur poate decide cine va fi următorul potenţial inamic”; tot el hotăra când și cine din conducerea poliţiei secrete trebuia lichidat. (Hannah Arendt, Originile totalitarismului, București, Ed. Humani-tas, 1994, p. 552)

Politica biciului şi zăhărelului

Toţi se afl au într-o încordare maximă, întrucât atmosfera generală modelată de regim, era una de frică cumplită și de nesigu-ranţă. NKVD-ul avea obligaţia de a identifi ca și a anihila cât mai mulţi „dușmani ai popo-rului”. Structurile acestei odioase organiza-ţii, asemenea întreprinderilor din industrie, își luau angajamente sporite în descoperirea cât mai multor „organizaţii contrarevoluţi-onare”, „spioni”, „sabotori”. În timpul Marii Terori fabricarea dosarelor false a atins cote inimaginabile, acestea fi ind ticluite pe con-veier, organizându-se chiar un fel de între-cere socialistă între structurile NKVD-ului în identifi carea și anihilarea „dușmanilor poporului”. (Izvestia, ŢK KPSS, 1989, nr. 5, p. 74-75)

Frica cultivată în mediul angajaţilor NKVD-ului omora orice sentiment uman, transformându-i pe angajaţii acestei struc-turi în instrumente oarbe ale morţii.

În perioada Marii Terori, Stalin a plasat NKVD-ul în fruntea piramidei statale, subor-donându-i, pentru o anumită perioadă, toate instituţiile statului, chiar și partidul. Pentru a institui controlul total asupra NKVD-ului, Stalin aplica politica biciului și zăhărelului. Șefi lor din diferite subdiviziuni din cadrul acestuia, în perioada „Marii Terori”, le-au fost triplate salariile, oferindu-li-se o sumedenie de alte privilegii – agrement similar cu cel de care profi ta elita de partid, vile luxoase ș.a. (Izvestia ŢK KPSS, 1989, nr. 5, p. 165)

Stephane Courtois susţine că Stalin avea un scop bine defi nit: de a-și impune autoritatea personală și absolută asupra întregii puteri, atât

asupra partidului, cât și asupra statului, precum și controlul asupra întregii populaţii. Pentru a reu-și în întreprinderea sa, el a utilizat alternativ sau concomitent zăhărelul – promovările fulgerătoare, privilegiile, alcoolul puternic al puterii și biciul – teroarea. El a manevrat cu o măiestrie extraor-dinară, alternând fazele de tensiune maximă și fazele relaxante, în care partidul și poporul putea „recupera”. (Stéphane Courtois, Du passé faisons table rase! Histoire et mémoire du com-munisme en Europe, Paris, Editions Robert Laff ont, S.A., 2002, p. 98)

Amploarea crimelor a fost posibilă și datorită antrenării altor structuri în indus-tria morţii staliniste. Dar idealul liderilor comuniști era ca fi ecare cetăţean care nu fusese supus represiunilor să devină un cola-borator efi cient al organelor represiunii și să ajute în identifi carea și nimicirea „dușmani-lor poporului”. Un rol aparte în mobilizarea membrilor societăţii în scopul colaborării cu NKVD-ul îl jucau faimoasele procese publice, regizate cu multă meticulozitate de protago-niștii acestora. Ele erau gândite de o aseme-nea manieră încât să aibă un impact maxim asupra atmosferei din societate – să stimu-leze cultivarea fricii și subordonării, dar și a încuviinţării oarbe a tuturor atrocităţilor și crimelor comise, precum și a celor care ur-mau să se producă. Procesele publice aveau efect maxim atunci când „inculpatul” își recunoștea vinovăţia „obiectivă” și mărturisea „pentru binele cauzei”. (Hannah Arendt, op.cit., p. 551)

„Duşmanii poporului”

La scară unională, cu o anumită periodi-citate, erau organizate campanii de identifi -care și nimicire a „dușmanilor” poporului. Uneori acestea vizau sfere exacte ale socie-tăţii sau domenii ale economiei. Astfel, în

august 1937 CC al PK(b)R a expediat o telegra-mă subdiviziunilor sale din teritoriu privind „mobilizarea politică a colhoznicilor la lupta pentru distrugerea dușmanilor poporului în agricultură”. Un val de procese contra „sabo-torilor din agricultură” s-a extins la scara în-tregii ţări. Au urmat mai apoi, tot la indicaţia CC, procesele publice contra „sabotorilor” din sectorul zootehnic.

Campaniile regizate de autorităţile comuniste se ţineau lanţ, ajungându-se până la situaţii aberante. Societatea, încet, dar sigur, intra într-o stare de psihoză colectivă. „Dușmanii poporului” erau căutaţi pretu-tindeni. Mania identifi cării actelor „diver-sioniste”, instrumentate de către aceștia, afectase mai multe categorii de cetăţeni sovietici care au ajuns să caute astfel de acte în erorile mecanice, comise în grafi ca și dese-nele imprimate în cărţi, ziare, pe cutiile de chibrituri, ambalajele de bomboane, ţesături, textile, greșelile de tipar, comise în procesul imprimării articolelor de ziar sau conţinutu-rile unor cărţi tipărite. Lupta cu acest gen de „diversiuni” a făcut multe victime umane, pricinuind și pierderi enorme materiale, din cauza rebutării producţiei fi nite.

Minţi bolnave

Despre absurditatea învinuirilor in-ventate de niște minţi bolnave, Hannah Arendt menţionează: „[…] orice crimă pe care și-o imaginează conducătorii trebuie să fi e pedepsită, indiferent dacă ea a fost sau nu săvârșită”. (Hannah Arendt, op. cit., p.554)

În cadrul adunărilor de partid și al lecţi-ilor pe teme politice, era studiată activitatea spionajului străin, pentru ca populaţia să poată mai lesne să-i identifi ce și să-i neutra-lizeze pe agenţii străini infi ltraţi în URSS sau

pe slugoii lor năimiţi. Inducerea unei atare psihoze mai avea menirea să justifi ce teroa-rea și represiunile în masă, determinându-i totodată pe oameni să creadă că societatea chiftește de „spioni” și „sabotori”.

Spiritul de „vigilenţă”, atât de insistent cultivat de organele de partid și sovietice, urma să aibă ca efect imediat determi-narea unui „activism social”, însoţit de o delaţiune quasigenerală, care era pe deplin justifi cată de scopul „nobil” al anihilării „spionilor” și „dușmanilor poporului”. Din contra, cei care nu manifestau un atare „activism”, puteau fi suspectaţi de compli-citate cu „elementele periculoase”. Pentru astfel de „crime”, adică pentru lipsa de „activism”, de asemenea, se aplicau pedepse aspre – arestări, condamnări, deportări. În condiţiile regimului totalitar comunist, în categoria de suspecţi este inclusă întreaga populaţie. Suspiciunea reciprocă penetrea-ză toate relaţiile sociale și „creează o atmo-sferă atotdominatoare”. (Hannah Arendt, op. cit., p. 558)

Psihoza „vigilenţei” faţă de uneltirile „dușmanului” atinsese cote paranoice. O atare campanie se promova până și prin intermediul manualelor școlare; chiar și cele pentru clasele primare. Astfel, în manualul de istorie pentru clasele III-IV editat în anul 1937, în toiul Marii Terori, se menţionau ur-mătoarele: „Spionii se infi ltrează în uzine și fabrici, în orașele mari și în sate. Este necesar să fi e urmărite în mod vigilent toate persoa-nele suspecte, pentru a-i prinde pe agenţii fasciști”.

Molima delaţiunii

Presa comunistă creează adevăraţi „eroi naţionali” din personajele deosebit de „vigi-lente” care înregistrează „succese” în mun-ca „patriotică” de identifi care și de anihila-re a „spionilor”, „contrarevoluţionarilor” și altor categorii de „dușmani ai poporului”. Unul din cei mai „redutabili eroi” a fost o activistă a comsomolului – Mișakova. De pe urma delaţiunilor sale au fost condamnaţi la moarte mii de oameni. Pentru „merite-le” sale „deosebite” ea s-a învrednicit de onoarea de a rosti un discurs la congresul al XVIII-lea al PK (b)R, în martie 1939, în care și-a etalat isprăvile, evidenţiind implicarea personală a lui Stalin în instrumentarea măcelului, declanșat de denunţurile sale. Partidul comunist a făcut din denunţuri o obligaţie.

Numărul unor asemenea „eroi” creștea, întrucât aceștia erau protejaţi de autorităţi, fi ind chiar stimulaţi pentru munca lor, „pa-triotică”, învrednicindu-se de prime bănești, bilete de odihnă în staţiuni balneare „pentru a-și întrema sănătatea zdruncinată în lupta cu „dușmanii poporului”.

Antrenarea populaţiei în psihoza de-laţionistă este atât de bine pusă la punct încât munca angajaţilor NKVD-ului pe acest segment „a ajuns aproape inutilă”. (Hannah Arendt, op. cit., p. 558-559)

Molima delaţiunii luase amploare, evo-luând într-o veritabilă epidemie. Elementele delincvente descoperă acest tărâm extrem de benefi c, transformându-l într-un adevă-rat „clondike”, punând în valoare șantajul și extorcând sume de bani și alte favoruri de la persoanele ameninţate cu denunţul.

Ion VARTA

Page 9: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

Dragi prieteni, bănuim că, prinşi de grijile cotidiene, v-a scăpat faptul că deja a început campania de abonare la publicaţiile din R. Moldova. Dacă doriţi să citiţi şi pe viitor publicaţia îndrăgită, grăbiţi-vă să vă faceţi un abonament la ziarul preferat în orice ofi ciu poştal. De asemenea, vă puteţi abona şi la alte publicaţii editate de Jurnal Trust Media – “Apropo magazin” şi “ECOnomist”.

Prezentăm mai jos preţurile pentru abonamentele la publicaţiile Jurnal Trust Media.

Abonându-te la “Jurnal de Chişinău”, citeşti şi înţelegi lumea în care trăieşti!

Nu uita să te abonezi

la ziarul preferat!

Jurnal de Chişinău – ediţia de marţi Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21692 (pers. fi zice) 12,15 lei 36,45 lei 72,90 lei PM 23692 (pens., invalizi) 11,35 lei 34,05 lei 68,10 lei

Jurnal de Chişinău – ediţia de vineri

PM 21472 (pers. fi zice) 16,50 lei 49,50 lei 99,00 lei PM 23472 (pens., invalizi) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

Jurnal de Chişinău – ediţia completă

PM 23724 (pers. fi zice) 28,65 lei 85,95 lei 171,90 lei PM 21725 (pers. juridice) 63,15 lei 189,45 lei 378,90 lei

Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21749(pers. fi zice) 13,30 lei 39,90 lei 79,80 lei PM 23749(pers. juridice) 14,00 lei 42,00 lei 84,00 lei PM 24749(studenţi) 12,00 lei 36,00 lei 72,00 lei

Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21924 16,50 lei 49,50 lei 99,00 lei

Abonează-te la

Concurs cu premii pentru lucrătorii poştaliZiarul “Jurnal de Chișinău” organi-zează un concurs cu premii pentru lucrătorii poștali, care se va desfășura până pe data de 25 iunie 2010. “Jurnal de Chișinău” oferă participanţilor la concurs 10 premii: 1 frigider, 3 televi-zoare și 6 telefoane mobile.

Condiţii de participare

La concurs pot participa toţi lucrătorii poștali care vor perfecta minimum 10 abo-namente pentru “Jurnal de Chișinău”, ediţie completă, indice de abonament PM 23724, pentru o perioadă de 6 luni.

Perioada de desfăşurare

Concursul se va desfășura până pe data de 25 iunie a.c.

Acordarea premiilor

Marele premiu – frigiderul – va reveni poștașului care a perfectat cel mai ma-re număr de abonamente. Următoarele 3 premii – televizoarele – vor intra în posesia poștașilor care s-au plasat pe locurile 2, 3 și 4 ca număr de abonamente perfectate. În caz de coincidenţă a numărului de abonamente perfectate de către poștașii care candidează

pentru locurile 2, 3 și 4, cele 3 televizoare vor fi acordate în urma unei tombole.

Ceilalţi poștași, care au realizat mini-mum 10 abonamente, sunt înscriși automat în concurs și au șansa să câștige unul din cele 6 telefoane mobile. Câștigătorii telefoa-nelor mobile vor fi desemnaţi în urma unei tombole.

La sfârșitul concursului, numele celor 10 câștigători vor fi date publicităţii în ziar. Premiile vor fi ridicate de la sediul redacţi-ei (relaţii la telefonul 069651015, Veaceslav Dreglea).

Pentru că este inventatorul unui robot neordinar, un tânăr din R. Moldova a fost premiat cu medalia de aur la concursul internaţional de inovaţii „Infomatrix 2010”, ștergând nasul echipei de chinezi din Hong Kong, cunoscuţi de întreaga lume ca cei mai buni inovatori.

Tot la acest concurs, la categoria „Com-puter art”, un alt băiat din R.Moldova a obţi-nut medalia de bronz, impresionând juriul cu o serie de modele de automobile desenate în format digital. Câștigătorii sunt Victor Berzan și Constantin Plămădeală, elevi în clasa XII a Liceului Moldo-Turc din mun. Chișinău.

Cum se nasc ideile

Primii pași robotul i-a făcut acasă, în apartamentul unde locuiește familia Berzan. Cu o viteză din ce în ce mai mare, robotul se deplasează dintr-o cameră în alta, fotogra-fi ind pisica ce i-a ieșit în cale și îl miroase nedumerită, fl oarea care stă pe pervaz, se deplasează mai departe și ajunge în camera în care stă persoana ce îl dirijează, se oprește, face clic și în imagine apare el, Victor Berzan, băiatul de 18 ani care a „dat viaţă” robotului. Ideea de a construi un asemenea robot i-a venit după ce a vizionat fi lmul „Singur acasă”, unde eroul principal a pus o cameră de luat vederi pe o mașină de jucărie. Victor Berzan povestește că a lucrat toată vara, în fi ecare zi câte cinci ore, pentru ca într-un fi nal să pre-zinte lumii creaţia sa pe care a botezat-o VIR (visual investigation robot), robot de cercetare vizuală.

„Platforma este de la un tanc de jucărie pe care l-am cumpărat special pentru acest robot. Unele detalii mi le-a trimis fratele care își face studiile în America. Robotul meu are montată o cameră digitală care este un aparat foto modifi cat. Tot eu l-am modifi cat”, a menţionat Victor Berzan și a adăugat că juriul a fost impresionat cel mai tare de fap-tul că roboţelul poate fi dirijat la distanţă cu ajutorul unei telecomenzi special construită de Victor.

Robot superior omului

„Am participat cu acest roboţel și la Ex-poziţia Internaţională Specializată “INFOIN-VENT-2009”. Pe atunci el putea fi dirijat doar de la calculator. Atunci am avut un incident, cineva din greșeală a scos calculatorul din priză și eu am pierdut controlul asupra ro-botului”, povestește Victor. Toată vacanţa de iarnă tânărul a dedicat-o construcţiei unei telecomenzi speciale pe care a făcut-o din joaca populară tetris.

„Treptat, i-am adăugat și alte funcţii. De exemplu, să recunoască unele obiecte. Dacă ţin în mână un lucru de culoare roșie, el se mișcă odată cu mișcarea obiectului respectiv. De asemenea, robotul poate să apuce unele obiecte și să le schimbe locul sau să le arunce la câţiva metri distanţă”, povestește Victor.

Are și Moldova talenteINVENTICĂ // Acum putem face roboţi şi inventa noi modele de automobile

Băiatul consideră că roboţelul lui ar putea fi foarte util, deoarece este mic și poate pătrun-de în locurile inaccesibile pentru om, unde sunt substanţe toxice sau în genere nu este oxigen.

„Pentru că nu respiră, robotul meu poate fi folosit la căutarea minelor pe teren. Poate transmite imagine și sunet de înaltă calitate. În plus, el mai are o prioritate faţă de om. El stă fi xat când face o fotografi e, pe când omul oricum, oricât de puţin, dar mișcă mâna în care are aparatul de fotografi at”, ne asigură Victor.

Câștigătorul concursului spune că părin-ţii au reacţionat foarte calm când au afl at că fi ul lor a ridicat medalia de aur. „Ei s-au aștep-tat la acest rezultat”, explică Victor Berzan. „Mai ales că nu e prima dată când particip la acest concurs. Anul trecut am obţinut locul doi pentru că am făcut un player digital.”

Un alt talent

Constantin Plămădeală, colegul și cel mai bun prieten al lui Victor Berzan, a participat și el la concursul „Infomatrix 2010” și a obţinut locul trei la categoria „Computer art”. Spre deosebire de Victor, Constantin pare a fi o fi re foarte visătoare, dar care știe ferm ce-și dorește în viaţă.

„De mic copil sunt pasionat de automo-bile și îmi doresc ca pe viitor să devin un designer auto, chiar dacă părinţii vor să le urmez exemplul și să devin medic”, spune Constantin.

S-a pregătit de concurs mai mult de trei luni, fi ecare minut liber îl petrecea în faţa

calculatorului proiectând noi și noi modele de automobile care nu au analoage în lume. Con-stantin a încercat să îmbine stilul clasic cu cel sportiv, astfel încât a prezentat la concurs desene cu modele de automobile originale, cum ar fi o mașină de culoarea răsăritului de soare.

„Eu le visez noaptea, apoi mă trezesc și le desenez. Cel mai mult timp mi-a luat să fac lucrarea unde este prezent automobilul, câteva construcţii urbanistice și o domni-șoară”, a spus Constantin și a aplecat ochii îmbujorându-se niţel. Talentul și creativitatea tânărului din R. Moldova au fost apreciate de juriul concursului și Constantin Plămădeală s-a întors acasă cu medalia de bronz.

Perspective în Moldova?

Ambii băieţi spun că nu se vor limita cu aceste rezultate. Victor Berzan planifi că să înceapă construcţia unui robot cu dimensiuni mai mari și cu mai multe funcţii, iar Constan-tin Plămădeală pregătește noi lucrări pe care urmează să le transmită unui „domn” care i-a propus să colaboreze pe viitor.

„În timpul concursului s-a apropiat un domn de mine. El a spus că i-au plăcut foarte mult desenele mele și că sunt cu adevărat talentat. Mi-a lăsat datele lui de contact și a spus că i-ar plăcea să colaborăm”, poves-tește Constantin. Domnul care s-a apropiat de reprezentantul R. Moldova la concursul internaţional este inginerul-șef de la Uzina de automobile MAZ din Belarus.

Svetlana PANŢA

VICTOR BERZAN, băiatul de 18 ani care a „dat viaţă” robotului (Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău)

Page 10: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Cultură

cu Nicolae POPA

Dealul din vale

Vaclav HAVEL, Pe scurt, vă rog!

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Se știe: „Politica lucrează prin personaje: pentru destrămarea imperiului sovietic totalitar, Occidentul a avut deja un papă din Răsărit, un muncitor din Polonia și (…) un intelectual care, pentru convingerile sale, a suferit în închisoare cinci ani”. Numele acestui intelectual disident este Vaclav Havel, iar memoriile sale din perioada președinţiei cehe se intitulează chiar așa: Pe scurt, vă rog!, Curtea Veche, 2009.

Celebru dramaturg jucat pe Bătrânul Continent, dar și-n America, nu mai puţin renumit opozant al regimului comunist, coautor al Chartei-77, personajul Vaclav Havel este tot atât de in-teresant ca opera scriitorului cu

același nume. Iar impactul său asupra istoriei europene este comparabil cu cel al unor mari figuri politice, de unde margi-nalul de mai ieri abia dacă visa să fie auzit în ţara sa, ex-Ceho-slovacia. Este admirabil felul în care, deja pe culmi, președintele Havel își asumă acest destin ie-șit din comun: „…povestea mea a avut trăsăturile unui basm mo-ralizator și ca atare a suscitat o atenţie mai mare decât mi-aș fi dorit sau ar fi fost potrivit”, nu fără o doză de ironie atunci când i se spune că „cineva i-ar fi pre-scris” acest rol: „Încă de multă vreme încerc să supun Occi-dentul și, în general, civilizaţia contemporană unei reflecţii

critice, dar în acest sens nu mă îndeamnă nimic altceva decât strădania de a spune adevărul și grija sinceră faţă de direcţia spre care se îndreaptă omeni-rea”. Dar același personaj nu ezită să se declare învins atunci când simte cum sistemul în vârful căruia a fost propulsat de evenimente, la un moment dat, îl strivește: „...sunt singur cuc, un om păcălit de istorie care i-a pus în cârcă un număr infinit de sarcini, iar acum se distrează văzând că nu le fac faţă…”

Pe scurt, vă rog! – în două cu-vinte, o carte edifi catoare a unui destin exemplar!

Pentru Radio Europa Liberă

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

Ziua Internaţională a Muzeelor18 mai 2010

Orar de vizitare: 10.00-18.00PROGRAM:

• Recital de fanfară militară (12.15-12.45)• Inaugurarea expoziţiei „O istorie a coafurii” (13.00)• Exerciţii demonstrative de instrucţie susţinute de militarii Armatei Naţionale (13.40-14.00)• Ateliere de creativitate pentru copii: „Obiectul arheologic – o enig-mă”; „Origami” (10.00-17.00)• Retrospectiva fi lmelor câștigătoare la ediţia a VIII-a a Festivalului Internaţional de Film Documentar „CRONOGRAF-2010” (12.00-18.00)

Curtea muzeului• Târg meșteșugăresc „Meserii de veacuri în viziunea contemporană”, ediţia a II-a. Expuneri, demonstraţii, vânzări.

Parteneri: Uniunea meșterilor populari din Moldova, OWH TV Studio, Mi-nisterul Apărării al Republicii Moldova, Centrul „Origami” Moldova

Parteneri media: Publika TV, Kiss FM , Jurnal de Chișinău, Timpul, Антенна, Кишиневский обозреватель, Экономическое обозрение „Logos-pres”, www.simpals.md

Au trecut mai bine de patru luni de la declanșarea ostilităţilor – anume despre așa ceva putem vorbi acum – și observăm că, pauză, cazul Muruianu se deru-lează după principiul bulgărului de zăpadă care crește și crește, tot adunând zăpadă pe măsură ce e rostogolit, ameninţând să domine dealurile din jur. Mai ales că are și cine-l rostogoli, iar ză-pada se așterne până hăt peste orizontul siberian, încât ar trebui să se anunţe cod portocaliu din toate punctele de vedere. Or, cel mai recent raport Freedom House indică, total dezinteresat, că în Republica Moldova presa nu este liberă.

Și cum să fie liberă dacă în-suși Președintele Curţii Supreme de Justiţie, în persoana dlui Ion Muruianu, a declarat ceea ce știe deja toată lumea că a decla-rat chiar de la tribuna Adunării Generale a Judecătorilor: „Un rol diabolic și distructiv în această afacere îl joacă mass-media care, fiind prin definiţie dulăi de pază ai societăţii, se transformă uneori – să-mi fie de scuzare – în câini turbaţi care devin pericu-loși pentru societate prin min-ciunile pe care le răspândesc”. Revenind cu mai mult calm la citatul ce a stârnit tot Suhatul (localitate pașnică de la sud), observăm că dl Muruianu a sim-ţit la un moment dat nevoia de a-și cere scuze, totuși. Numai că dumnealui își cerea „de scuzare” doar pentru faptul că avea de gând să poreclească jurnaliștii. Și i-a și poreclit, învrednicindu-i cu picanta titulatură de „câini turbaţi”.

La rândul lor, cei porecliţi s-au simţit atât de plefturiţi, în-cât, tirajându-și în exces propri-ile fizionomii de „câini turbaţi”, au pus accentul mai curând pe necesitatea unor acţiuni antira-bice decât pe pasajul cu adevă-rat grav din declaraţia înaltului demnitar. Nu porecla e lucrul cel mai demn de condamnat. Unii ar putea chiar să fie mândri de ea, ca fotbaliștii de la Dina-mo București, porecliţi „câinii roșii”. Condamnabilă e acuzaţia

că mass-media ar avea „un rol diabolic și distructiv în această afacere”. Fiindcă „diabolic” e un fel de turbăciune la cub, un rău predestinat răului suprem care e și „distructiv” pentru întreaga societate. Iar dacă mai ţinem cont și de faptul că juristul nu-mărul unu pomenește în context și de-o anume „afacere”, învinui-rea șochează.

Activitatea ziaristică este prezentată ca un pericol social, iar scrisul lor – ca o minciună. Te și întrebi dacă justiţia noastră are habar de obligativitatea de a aduce probe când se formulează o învinuire. Sau când e vorba de o învinuire rostită la un aseme-nea nivel, regulile jurisprudenţei nu mai e neapărat să fie respec-tate! Cum să aflăm care anume sunt minciunile răspândite de jurnaliști și care îi face pe aceș-tia „periculoși pentru societate”? Iar dacă le cunosc doar cei care îl tot repun în funcţie pe dl Mu-ruianu, nu înţelegem de ce le ţin doar pentru ei? Că ne-ar plăcea și nouă să mai auzim niște min-ciuni... Totodată, dacă nu există probe că jurnaliștii ar spune minciuni, mincinos rămâne cel care acuză de minciună.

Așa sau altfel, un lucru devi-ne tot mai clar: presa din Repu-blica Moldova, după cazul Muru-ianu, cu acesta în fruntea Curţii Supreme de Justiţie, va avea tot mai multe motive să se teamă de justiţie și să devină tot mai puţin liberă. Poate că o eventu-ală demisie de onoare ar face-o să se simtă cât de cât mai în apele ei, adică în apele adevăru-lui. Numai că de unde onoare în bulgărul de zăpadă care adună și adună în jurul său întinsuri tot mai largi de zăpadă, crescând și pe seama bulgărilor mai mici și devenind de nestăvilit în uriașa sa rostogolire. Libertatea presei moldovenești și justiţia mol-dovenească ori devin un întreg în numele respectării legii și a adevărului, ori nu vom avea nici una, nici alta. În schimb, vom avea un caz mereu în derulare, cazul Muruianu, care devine, uite, studiu de caz.

Presa după cazul Muruianu

Duminică, unul dintre actorii de valoare ai scenei noastre, Valeriu Ţurcanu, a împlinit 60 de ani. Teatrul „Satiricus” l-a felicitat pe cunoscutul actor cu ocazia aniver-sării și, în virtutea unei frumoase tradiţii instituite în acest teatru, a editat un volum consacrat omagia-tului. Cartea e intitulată „Spoveda-nia unui histrion” și este a treispre-zecea în colecţia „Satiricus”.

Valeriu Ţurcanu activează la

Teatrul „Satiricus Ion Luca Ca-ragiale” de mai bine de cinci ani. „Spovedania unui histrion” a fost lansată în sala teatrului înainte de a fi prezentat spectacolul „O noapte furtunoasă” de Caragiale, în care jubiliarul joacă rolul lui Titircă Inimă Rea. La sfârșitul spectacolului, maestrul Valeriu Ţurcanu a fost felicitat de colegi și prieteni, de admiratorii creaţiei sale scenice.

Actorul Valeriu ŢURCANU,

omagiat la Satiricus

„În pas de dans cu Alfonso” a cucerit Marele Premiu la CRONOGRAF

Potrivit lui Virgiliu Mărginea-nu, director al CRONOGRAF-ului, ediţia curentă, a VIII-a, arată evoluţia festivalului afl at „în creș-tere” – a crescut valoarea, nu doar cea artistică, ci și cea fi nanciară. Evenimentul a atras mai mult pu-blic, care, surprinzător, a plătit și bilete pentru a viziona fi lmele din program. Din banii adunaţi de la vânzarea biletelor s-au acordat pre-miile Simpatia publicului, în valoa-re de 4.000 de lei, pentru fi lmele „A fost odată în Transilvania” (Româ-nia), la secţiunea CadRO, și pentru „Pancevo – un oraș mort” (Serbia,

Italia), la secţiunea principală.Au mai fost decernate Premiul

special al Jurnal TV pentru fi lmul „Umbra sfi ntei cărţi” (Finlanda, Danemarca, Elveţia), Premiul pentru debut al Uniunii Cineaștilor pentru fi lmul „Femei pe pânză” în regia Otiliei Babără (R. Moldova), Premiul special Hyde Park pentru fi lmul „Să fi i copil în Iran” (Iran, Germania). Premiul special al orga-nizaţiei „Salvaţi copiii” i-a revenit fi lmului „Divorţ în stil albanez” (Bulgaria). Producţia „Regina Ma-ria” (Moldova Film), în regia Olgăi Pascari, a obţinut o menţiune a

Festivalul Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF s-a încheiat duminică, 16 mai, cu o spectaculoasă gală a premiilor, desfășurată în sala ospitalieră a cinematografului „Odeon”, plină de feţe tinere și de chipuri inspirate ale cineaștilor mai vârstnici. Participanţii basarabeni au fost antrenaţi într-o vie comunicare cu cei de peste hotare. La festival au fost proiectate 38 de fi lme din peste 30 de ţări ale lumii.

juriului și premiul special „Ion Vatamanu”, oferit de Leon-

tina Vatamanu.La secţiunea Producţii TV

locale, premiul III a fost acordat fi lmului „Cociulia, ţara căciulilor”, în regia Doinei Ipati (Video Expert), premiul II i-a revenit fi lmului „Interese mari într-o peșteră mică”, în regia Angelinei Zaharova (TV Elita), iar premiul I a fost decernat fi lmului „Proza timpului”, în regia lui Oleg Danilceac (Pro-Art, Cahul).

11 producţii din 7 ţări au parti-cipat la secţiunea CadRO, aici s-au impus fi lmele „Mândruliţă, pup de trandafi r” din Serbia (premiul III), „A fost odată în Transilvania” din România (premiul II) și „Apuseni la viitor” din România (Premiul I).

În cadrul secţiunii Principale a fost acordat premiul pentru Ima-gine, Janei Richter din Germania, pentru fi lmul „Gauchos: dacă nu urci, nu vei cădea...”, iar Tomas Wol-ski a câștigat premiul pentru Regie pentru fi lmul „Peștișorul de aur” (Polonia). Marele Premiu, în valoare de 10.000 de lei, a plecat în Israel, fi lmul câștigător fi ind „În pași de dans cu Alfonso”, în regia lui Barak Heymann. Acest fi lm îl are drept personaj central pe Alfonso, con-ducătorul unei trupe de dansatori fl amenco, de circa 70 de ani, dintr-o suburbie a orașului Tel-Aviv. E o poveste emoţionantă în care vedem cum oamenii în vârstă pot învinge timpul, dansând fl amenco.

Irina NECHIT

Page 11: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Deja câștigător la Monte Carlo și la Roma, Nadal, în vârstă de 23 de ani, este primul jucător din istorie ce câștigă cele trei turnee înainte de Roland Garros. Această victorie îi permite să-l depășeas-că pe Andre Agassi în privinţa recordului de victorii la Masters 1000, cea mai prestigioasă cate-gorie de turnee după cele patru de Grand Slam. Federer a rămas la 16 victorii.

De asemenea, prin această performanţă, Nadal a mai egalat un record, care era deţinut până

acum de Ilie Năstase – 28 de tur-nee câștigate pe zgură.

Barcelona a câștigat un nou titlu în Primera, al 20-lea din istorie, după ce a depășit-o clar, pe teren propriu, în ulti-ma rundă, pe Real Valladolid, cu scorul de 4-0. Totuși, toată atenţia este îndreptată spre campioanele Germaniei și Ita-liei. Bayern și Inter Milano pot cuceri Liga Campionilor, după ce au câștigat campionatul și cupa în ţările lor.

Toată lumea aștepta titlul în faţa marii rivale Real Madrid, care s-a deplasat la Malaga, formaţie ce își juca supravieţuirea în primul eșalon. Pe Camp Nou a fost totul în grafi c, adică un monolog în blau-grana, deși la 0-0 Puyol a salvat un gol ca și făcut în faţa lui Manucho. Leo Messi și-a condus din nou colegii în mod magistral. Balonul de Aur a reușit două goluri, egalând recordul stagional de efi cacitate în Primera pe care îl deţinea brazilianul Ronaldo din ediţia 1996-1997, cu 34 de goluri.

Inter poate realiza „tripla”

Suporterii echipei Internazionale Milano au sărbătorit câștigarea celui de-al cincilea titlu consecutiv, dumini-că, atât la Siena, unde formaţia la care evoluează Cristian Chivu s-a impus, cu scorul de 1-0, în ultima etapă din Serie A, cât și la Milano. La Siena, jucătorii antrenaţi de Jose Mourinho au ridicat trofeul rând pe rând, după care l-au înmânat președintelui clubului Inter, Massimo Moratti, care a împlinit, du-minică, 65 de ani.

Jose Mourinho, care, iniţial, a intrat în tunelul ce duce spre vestiar, pentru a se izola timp de câteva minute după fl uierul fi nal al partidei cu Siena, a revenit pentru a face turul de onoare și a saluta suporterii, vizibil emoţionat.

Internazionale Milano a obţinut al 18-lea titlu din istorie, la zece zile după ce a câștigat și Cupa Italiei. Echipa milaneză va realiza tripla dacă îi va învinge pe germanii de la Bayern Mun-chen, în fi nala Ligii Campionilor, ceea ce își doresc și cei aproximativ 5.000 de suporteri strânși, duminică, în Piaţa Domului din Milano.

Fanii milanezi au afi șat un banner cu mesajul „Al doilea titlu”, într-o atmosferă de sărbătoare, în sunete de trompetă și scandări în onoarea teh-nicianului Jose Mourinho, considerat artizanul sezonului de excepţie reușit de Inter.

Primul event pentru Chelsea

Carlo Ancelotti va rămâne în istoria clubului Chelsea drept primul tehnician care a reușit să facă eventul campionat – Cupa Angliei. Nici măcar pe vremea lui Jose Mourinho, The Spe-cial One, londonezii nu izbutiseră acest lucru, astfel încât patronul rus Roman

Cei de la FC Sheriff au fost „aju-taţi” de jucătorul lui FC Tiraspol, Celeadnic, care a deschis scorul printr-un autogol (minutul 35). Nadson a închis tabela în minutul 64, iar fanii au început fi esta. Fot-baliștii au sărbătorit pe arena She-riff , alături de suporteri, care au cântat minute în șir: „We are the champions!”. Căpitanul echipei, Vaja Tarhnișvili, a declarat că vrea cât mai multe victorii în tricoul ce-lor de la FC Sheriff . Proxima ocazie este câștigarea Cupei Moldovei în faţa celor de la FC Dacia.

După această victorie, FC She-riff a acumulat 78 de puncte și are șansa să totalizeze la fi nalul Divi-ziei Naţionale – 84 de puncte, asta dacă va câștiga meciurile cu FC Dinamo și Sf. Gheorghe Suruceni.

Campioana Spaniei, FC Bar-celona, a stabilit un record istoric

în Europa. A ajuns campioană cu 99 de puncte acumulate, 87% din punctele puse în joc! A depășit recordul Interului lui Mancini, 97 de puncte în sezonul 2006-2007. FC Sheriff ar fi putut fi egalul Barce-lonei, cu 99 de puncte acumulate, dar pentru aceasta ar fi trebuit să câștige cele 33 de meciuri și cele 99 de puncte puse în joc.

Totuși, cu 78 de puncte acu-mulate, cu două etape înainte de fi nalul Diviziei Naţionale, FC Sheriff este printre echipele cu cel mai mare punctaj din Europa. Bar-celona a acumulat 99 de puncte, Chelsea – 86 și Inter Milano – 82. Dacă mai câștigă cele două partide rămase de disputat, FC Sheriff poa-te să aibă un punctaj mai bun ca deţinătoarea titlului în Italia.

Vitalie HADEI

FC Sheriff , printre

granzii Europei!FC Sheriff și-a sărbătorit cel de-al 10-lea titlu în faţa celor de la FC Tiraspol. Sheriff antasticii puteau pierde partida cu FC Tiraspol, pentru că erau deja campioni, dar nu au vrut să le strice sărbătoarea fanilor și s-au impus cu 2-0.

Nadal şi recordurileRafael Nadal este de neoprit. Matadorul a câștigat turneul Masters 1000 de la Madrid, după ce l-a învins pe elveţianul Roger Federer, în două seturi, scor 6-4, 7-6 (7/5). Nadal a de-venit astfel, cu 18 titluri, singurul deţinător al recordului privind numărul de victorii la această categorie de turnee.

14-7 este scorul întâlnirilor directe Nadal–Federer

17 este numărul fi nalelor disputate între cei doi din 21 de întâlniri! De 12 ori s-a impus ibericul în faţa lui Fed Ex în ultimul act, de cinci ori în fi nale de Grand Slam (practic, în afară de Roland Garros 2005 toate fi nalele de Grand Slam pe care le-a câştigat Rafa au fost după fi nale cu Fedeer – de trei ori la Roland Garros, o dată la Wimble-don, o dată la Australian Open

10-2 este palmaresul direct pe zgu-ră, evident, favorabil Matadorului

5 înfrângeri consecutive suferise Federer în faţa lui Nadal înainte să se impună, anul trecut, la Madrid

28-2 este bilanţul lui Nadal în fi na-lele disputate pe zgură, în întreaga carieră

585.000 de euro a câştigat Nadal la Madrid şi 1000 de puncte ATP, depăşindu-l în clasament pe Nole Djokovic. Având în vedere că Federer are de apărat titlurile la Roland Garros şi Wimbledon, în timp ce ibericul tre-buie să îşi apere doar sfertul de fi nală din capitala Franţei, este posibil ca la fi nalul verii să avem un nou număr unu mondial (Nadal îl poate depăşi din nou în clasament pe eternul său rival, dar acest lucru depinde şi de parcursul lui Federer)

270.000 de euro a primit Federer şi 600 de puncte ATP

Cifre Nadal vs Federer

Jose Mourinho vs Louis van Gaal

SUCCES // Bayern Munchen şi Inter Milano pot cuceri Liga Campionilor, după ce au câştigat

campionatul şi cupa în ţările lor

10. Derry City (Irlanda - sezo-nul 1988/1989)

Trofee: Campionatul Irlandei, Cupa Irlandei şi Cupa Ligii Irlandei

9. Al Ahly (Egipt - sezonul 2005/2006)

Trofee: Campionatul Egiptului, Cupa Egiptului şi Liga Campionilor Africii (CAF Champions League)

8. IFK Goteborg (Suedia - sezo-nul 1981/1982)

Trofee: Campionatul Suediei, Cupa Suediei, Cupa UEFA

7. ŢSKA Moscova (Rusia - sezo-nul 2004/2005)

Trofee: Campionatul Rusiei, Cupa Rusiei, Cupa UEFA

6. FC Porto (Portugalia - sezo-nul 2002/2003)

Trofee: Campionatul Portugaliei, Cupa Portugaliei, Cupa UEFA

5. Liverpool (Anglia - sezonul 1983/1984)

Trofee: Campionatul Angliei, Cupa Ligii Angliei, Cupa Campionilor

4. Ajax (Olanda - sezonul 1971/1972)

Trofee: Campionatul Olandei, Cupa Olandei, Cupa Campionilor

3. Manchester United (Anglia - sezonul 1998/1999)

Trofee: Campionatul Angliei, Cupa Angliei, Liga Campionilor

2. Barcelona (Spania - sezonul 2008/2009)

Trofee: Campionatul Spaniei, Cupa Regelui Spaniei, Liga Campionilor

1. Celtic Glasgow (Scoţia - se-zonul 1966/1967)

Trofee: Campionatul Scoţiei, Cupa Scoţiei, Cupa Ligii Scoţiei, Cupa Campi-onilor

Cele mai tari echipe care au reuşit „tripla” istorică:

Abramovici îi va ierta, cu siguranţă, lui Ancelotti faptul că a fost eliminat încă din optimile Ligii Campionilor. Finala Cupei, disputată sâmbătă în compania ultimei clasate din Premier League, Portsmouth, a arătat încă o dată că în această competiţie se poate întâm-pla orice. Chelsea a învins cu 1-0, gol Drogba în a doua repriză, dar suporterii londonezilor fuseseră deja trecuţi prin toate emoţiile, pentru că favoriţii lor au făcut concurs de nimerit bara în prima repriză, când au ochit stâlpii sau trans-versala de cinci ori! Din fericire pentru Ancelotti, Drogba s-a lăsat de ţintit barele și a marcat golul decisiv.

„Am spus tot timpul înaintea acestei fi nale că nu va fi un meci ușor, și ceea ce s-a petrecut pe teren mi-a dat dreptate. De mult nu am mai fost atât de încordat la un meci, dar am meritat din plin să câștigăm, iar „dubla” campi-onat – cupă mă face cu adevărat foarte mulţumit”, a spus Ancelotti.

Bayern a pregătit fi nala Ligii cu In-ter spulberând-o pe Werder în ultimul act al Cupei Germaniei: 4-0! Finala cu Werder (4-0), de sâmbătă, a însemnat

pentru Bayern mai mult decât un prilej de a completa „dubla” campionat–cupă. A constituit repetiţia perfectă dinain-tea ultimului act al Ligii, de la Madrid (22 mai), unde trupa lui Louis van Gaal își va disputa coroana Europei cu Inter.

TOP 10 echipe care aureuşit tripla istorică

Pe 22 mai se va disputa fi nala Ligii Campionilor, între Bayern Munchen și Inter Milano. Ambele echipe au șansa să obţină în acest sezon „tripla” istorică: campionatul, cupa și liga. Bayern a câștigat deja titlul, dar și Cupa în Germania, ultimul pas fi ind partida cu Inter. De cealaltă parte, elevii lui Mourinho s-au impus și ei în campio-nat și Cupa Italiei și sunt în așteptarea aceluiași meci de pe 22 mai.

Jurnaliștii englezi de la Goal.com s-au gândit să facă un top 10 al celor mai puternice echipe care au reușit câte o „triplă”. În fruntea clasamentului stă Celtic Glasgow, care a luat patru trofee în sezonul 1966/67!

FANII LUI INTER au sărbătorit câştigarea titlului la Siena şi Milano

Page 12: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Vedete

„Cu noi merge și soţul Boris. Cât eu îmi fac meseria, el are grijă de prinţesa noastră. Magdalenei îi place muzica, așteaptă să-i cânt eu, după care îmi cântă și ea, doar că în felul său. Nu vreau să angajez o bonă. Sincer, îmi este frică să las copilul cu un om străin pe care nu cred că-l va durea sufl etul când copilul meu va plânge.

Știu că unii părinţi instalează camere de supraveghere, dar e mai dureros când aceștia văd prin intermediul înregistrărilor cum odraslele lor sunt bătute și chinu-ite de dădace. Cred că voi lua bonă atunci când copilul meu va putea vorbi. Până atunci, mergem toţi

trei la muncă”, ne spune zâmbind interpreta de muzică populară, precizând că nu s-a gândit nicio-dată ce ar vrea să devină Magda-lena atunci când va crește mare. „Când va crește, puiul meu va decide singură. Până atunci, vreau să o văd sănătoasă. Ne gândim să facem cumetria. Încă nu am sta-bilit data, dar, la sigur, va fi într-o zi de joi, deoarece majoritatea in-terpreţilor muncesc în weekend”, spune cântăreaţa.

Lenuţa Gheorghiţă pregătește câteva melodii noi. Până la sfârși-tul anului, speră să lanseze încă un CD de muzică populară.

L.N.

„Melodia i-am dedicat-o soţiei. A rămas plăcut surpinsă când l-a auzit și pe Cătălin. Aș vrea ca și el să devină interpret, dar timpul le va arăta pe toate. Virgiliu, fi ul cel mare, deja s-a lansat în muzică. Eu nu pot decât să le dau sfaturi, fi indcă știu cu ce se mănâncă această pâine”, ne-a declarat Popescu. Acesta a spus că soţia sa este profesoară de pian la Liceul de Muzică „Nicolae Sulac”.

A sărbătorit jubileul de 40 de ani

Pe 8 mai, Laurenţiu Popes-cu a sărbătorit jubileul de 40 de ani. Deoarece în weekend artiș-tii noștri muncesc, omagiatul a fost nevoit să amâne petrecerea pentru ziua de marţi. „Chiar dacă nu e bine să sărbătorești jubileul de 40 de ani, am făcut-o. Nu sunt o fi re superstiţioasă. Mi-am invitat prietenii, colegii de breasă și apro-piaţii la aer liber. Ne-am distrat de minune. Nu-mi doresc decât sănă-

Lenuţa Gheorghiţă

îşi ia fetiţa la nunţi

Lenuţa Gheorghiţă nu vrea nici în ruptul capului să angajeze bonă pentru prinţesa sa, Magdalena. La cele patru luni, micu-ţa nu ratează nicio ocazie să-și uimească părinţii. Este cu-minţică și deloc plângăcioasă. Iar pentru a nu refuza ofertele de a cânta la nunţi ori cumetrii, interpreta de muzică popula-ră își ia fetiţa cu ea.

Fiul lui Laurenţiu Popescu

a debutat în muzicăFiul cel mic al lui Laurenţiu Popescu a imprimat prima sa melodie. Pe lângă faptul că are talentul de a cânta, Cătălin es-te as la instrumentele muzicale. Când nu are de făcut lecţii, fi ul interpretului exersează la pian, fl uier și acordeon. Zilele acestea, Laurenţiu Popescu a înregistrat împreună cu Cătă-lin melodia „E ziua ta”. Muzica este compusă de interpret, versurile – de Viorica Nagacevschi, iar aranjamentul muzical îi aparţine interpretului și compozitorului Anatol Lupu.

tate mie, familiei și celor pe care îi cunosc. Știţi, nu-mi place să pri-mesc cadouri. Am fost 11 copii la părinţi și nu am fost alintaţi. Mai am o singură dorinţă, să fi nisez cât mai curând construcţia casei”, ne mai spune Laurenţiu Popescu.

„apropo” îi urează interpre-tului mulţi ani și cât mai multe realizări frumoase!

L.N.

Cântăreaţa Ruslana a făcut valuri în Marea RoşieCâștigătoarea Eurovision

2004, Ruslana (36 de ani), es-te adepta sporturilor extreme. Interpreta s-a refugiat recent în Egipt, unde a profitat din plin de soare și plimbări cu scuterul de apă. „Ador sporturile extreme. Pentru mine viaţa fără adrena-lină nu e viaţă. Dar sunt pentru extremul în sens pozitiv, îmi pla-

ce să schiez, îmi plac snowboard-ul și hipismul. Cel mai mult îmi place să mă plimb cu scuterul de apă. Motocicleta îţi face inima să bată mai tare. Datorită sportului, fiecare persoană își poate face viaţa mai interesantă și colorată, fără a apela la alte stimulente artificiale”, a declarat cântăreaţa unui tabloid ucrainean.

O zi cu Lia Sinchievici, alias Leya

Leya nu e doar o altă blondă frumoasă din showbiz, nici o moldoveancă venită în Bucu-rești pentru a deveni vedetă. Ea nu încearcă să șocheze, să iasă în evidenţă prin imagini provocatoare, extravagan-ţă sau… fi ţe. Am petrecut o zi alături de tânăra de 20 de ani care intră încet pe scena muzicii românești și am rea-lizat că uneori viaţa poate fi extrem de generoasă cu tine, îmbinând frumuseţea fi zică cu inteligenţa și simplitatea.

Ne-am întâlnit cu Leya în faţa Universităţii „Hyperion”, unde e studentă în anul II la Facultatea de Jurnalism. Solista merge în fi ecare zi la cursuri, dar e cam dezamăgită. „Am făcut primul an la Chișinău și în toamnă, când m-am mutat la București, era prea târziu să merg la o universitate de stat, astfel încât am venit aici. Din păcate, nu se prea face carte. La Chișinău, ca să iau un 10 trebuie să învăţ mult, în schimb aici…”, ne-a povestit Leya înainte de a intra în sala de curs unde avea loc un seminar de „presă scrisă”.

Ora 12.15Pentru că înainte de a merge la

școală Leya nu am mâncat nimic, ne-am oprit să bem o cafea și să gustăm câteva produse de patiserie.

Ora 13.00După ce am terminat cu școala,

am plecat la cumpărături. Leya vroia să își cumpere niște accesorii, niște cercei și câteva brăţări. „Tot timpul îmi pierd cerceii. Când ajung acasă văd că am doar unul”, ne-a povestit solista. Leya și-a ales o pereche de cercei mari, care merg și pentru ţi-nute casual, dar și pentru petreceri”, ne-a explicat ea.

Ora 13.45L-am luat pe Mister Robert de

acasă și am fugit cu el în parcul Ciș-migiu ca să alerge și el puţin că era frumos afară. Odată scăpat, cockerul a început să fugă bezmetic după toate vrăbiuţele, porumbeii și… orice fel de zburătoare găsită în cale. Dar se în-torcea cuminte lângă Leya de fi ecare dată când îl striga.

Ora 15.30Am dat o fugă la studioul băieţi-

lor de la Fly Project, unde Leya a vrut să ne arate cum învaţă ea să fi e DJ-iţă. Ajutată de Sasha Lopez, simpatica blondă a apăsat pe butoane și a mixat tot felul de sunete.

Ora 16.20Când ne-am plictisit de plimbare

și de muzică, în ciuda faptului că Ro-bbie nu dădea semne că se va plictisi vreodată, am mers acasă. Leya s-a schimbat într-o rochie drăguţă și, înainte de a pleca să ne întâlnim cu o prietenă de-a solistei, și-a verifi cat rapid e-mailul.

Ne-am întâlnit cu Dina, o priete-nă de-a Leyei, care studiază în Dubai și a venit într-o scurtă vacanţă în București. Cele două fete au o poveste interesantă. Se întâlniseră pe când aveau 9-10 ani, la mare, în vacanţă. Fuseseră prietene câteva zile, cât a durat sejurul, iar apoi au corespondat o vreme. Legătura s-a rupt la un mo-ment dat, însă, în urmă cu doi ani, s-au întâlnit prin intermediul unui prieten comun și și-au dat seama că se știu de… aproape o viaţă. Leya și-a comandat o salată de crudităţi, deoa-rece ne-a ameninţat că seara va găti ceva bun ca la Chișinău, iar Dina a mâncat o supă de broccoli. Ca la orice întâlnire între fete, cele două nu au tăcut o secundă. Dina ne-a prezentat câteva idei interesante despre hipno-ză și reîncarnare.

Ora 19.00După ce am terminat de mâncat,

am mers repede pentru că se grăbea la o întâlnire. Solista a oferit un in-terviu pentru Music Channel și, apoi, și-a amintit de vremea când prezenta horoscopul la o televiziune din Repu-blica Moldova și a făcut pe jurnalista, prezentând de data aceasta Top 10, alături de Liviu Hodor și DJ Andi.

Ora 21.15Ne-am întors acasă, unde ne-a

demonstrat că știe să gătească bine. Solista a făcut o zeamă de pui ca la Chișinău și niște tocăniţă cu piure.

libertatea.ro

Page 13: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Declaratie de dragoste

,

Jurnalul iubiriiJurnalul iubirii

Tânăr şi energic

Mă numesc Adrian și am 25 de ani, 1,67 m, 67 kg. Nu fumez și nici nu consum băuturi tari. Sunt o fi re liniștită și cumsecade. Aș vrea să cunosc o blondă sau șatenă de 1,55–1,60 m, 50,55 kg.(419)

Muzicant din provincie

Sunt de la ţară. Am 39 de ani, 1,75 m. Aș vrea să fac cunoștinţă cu doamna al cărei cod este 385. (420)

Vreau o familie

Am 39 de ani. Sunt un bărbat înalt, cu stu-dii superioare. Solicit cunoștinţă cu o femeie înţelegătoare, cu vârsta între 32 și 35 de ani, pentru a întemeia o familie trainică, bazată pe respect. (421)

Bun pentru căsătorie

Am 35 de ani, studii superioare, 1,78 m, brunet. Aș vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 25 și 35 de ani, pentru a forma o familie. Aș dori ca ea să fi e bună la sufl et și frumoasă la chip. (422)

Căutând fericirea

Aș vrea să fac cunoștinţă cu o femeie cu vârsta între 30 și 40 de ani. Deţin cetăţenia UE. Cred că n-ai să regreţi. (423)

Îmi caut jumătatea

Sunt o femeie de la ţară de 54 de ani, cu locuinţă. Caut un bărbat pentru a forma un cuplu. Aș dori să fi e potrivit vârstei mele. (424)

Dragostea nu are vârstă

Sunt un bărbat de la sat de 48 de ani. Aș vrea să cunosc o femeie de la ţară, simplă, dră-guţă, bună gospodină, care ar dori să treacă cu traiul la mine. Cine vrea o viaţă frumoasă la ţară să îmi sune! (425)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pen-tru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufle-tul-pereche.

De la opt luni este imobilizată în ghips. Este povestea cutremurătoare a Iuliei, o fetiţă de cinci anișori din satul Peresecina, raionul Orhei. Micu-ţa suferă de „boala oaselor de sticlă”, în terminologie medicală – osteoge-neză imperfectă.

Până acum, a suferit paisprezece fracturi ale membrelor inferioare, iar în prezent este imobilizată în ghips din cauza piciorului drept, la care a avut o intervenţie de corectare a lungimii femurului.

Pentru a-i reda şanse la o viaţă şi copilă-rie fericite, Iulia are nevoie de un tratament în valoare de 12 mii de dolari, care poate fi

făcut în capitala Rusiei. Toţi cei care doresc să contribuie la

împlinirea acestui vis pot să doneze bani la cele trei conturi deschise la Banca de Economii: cont în euro – 2805136978200, cont în dolari – 2805536840200, cont în lei – 280953644981. Contul este deschis pe numele mamei Iuliei, Uliana Leahovici.

Orice bănuţ pentru Iulia, fetiţa cu oase de sticlă

Dragostea e o intersecţie cu sens giratoriu. Te învârţi în jurul aceleiași inimi până ră-mâi fără lacrimi. În intersec-ţiile aglomerate s-a observat că cea mai bună rezolvare ar fi sensul giratoriu. Această măsură nu micșorează aglo-merarea, doar contribuie la ordonarea circulaţiei.

Când sunt multe mașini, e destul de difi cil să intri în sensul giratoriu, trebuie să ai răbda-re. Iar odată ajuns în el, vrei să ieși, dar deseori ești obligat să te învârţi până vei reuși să mergi pe drumul pe care ţi-l propui. Dra-gostea, pentru o persoană, poate fi asemănată cu un sens giratoriu solicitant.

Dacă tânjim după dragostea unei persoane care nu ne acordă atenţie, ni se pare inaccesibilă, așteptăm cu răbdare până vom reuși să pătrundem în inima ei, să îi câștigăm dragostea.

Și trebuie să fi m foarte atenţi, pentru a nu pierde dragostea ei pentru totdeauna. Însă odată ajunși în interiorul ei, parcă ne pierdem, nu știm ce să facem mai departe: dragostea persoanei este a noastră, dar nu știm ce să facem cu ea. Și atunci cum procedăm: ne învârtim în jurul ei. Deoarece am râvnit atât de mult la această dra-goste, acum nu vrem să îi dăm dru-mul, să ieșim din sensul giratoriu, chiar dacă ne aduce multă suferin-ţă. Dragostea nu este întotdeauna roz, așa cum își imaginează unii. Cu toate acestea, nu o părăsim, chiar dacă vărsăm multe lacrimi pentru ea, chiar dacă dragostea ne-a adus doar suferinţă și lacrimi. Dar până când avem puterea să mai plângem, suntem dispuși să facem acest sacrifi ciu pentru iubi-re, deoarece considerăm că iubirea merită totul, că iubirea ne oferă ce nu am primit niciodată.

Merită oare dragostea toate lacrimile sufl etului nostru? Merită să rămânem în „sensul giratoriu al dragostei”? Până nu știm încotro ne îndreptăm, ne pu-tem agăţa de iubire, dar odată ce am găsit drumul, trebuie să dăm drumul dragostei și să ne urmăm drumul vieţii.

Ionuţ CARAGEA

Bărbaţii și aventurile de-o noapte

Până nu de mult, cata-logam și eu, la fel ca toţi ceilalţi bărbaţi, femeile care au doar aventuri de-o noapte. Bineînţeles că nu e o fată cu care vreau să încep o relaţie, dacă a cedat așa ușor, gândeam până nu de mult. Asta până când am cunoscut o femeie care, pur și simplu, mi-a dărâmat piramida, nimic nu mai era valabil în conceptele și prejudecăţile mele.

Am întâlnit-o într-un club. Probabil că a fost dragoste la prima vedere, pentru că amân-doi parcă ne-am îndrăgostit din priviri când ne-am văzut. Pur și simplu, te pierdeai în privirea ei. Nu pot zice că mi s-a părut ușor de cucerit, din contra.

Avea o putere, o încredere interioară, care mă incita și, în același timp, mă făcea să mă retrag. Dacă ea nu făcea primul pas, cred că eram în stare să fac vreo mișcare sau să spun ceva.

Vreau să argumentez că prejudecata bărbaţilor este că ei nu suportă ca femeile să ia iniţiativa. Ei trebuie să facă întodeauna primul pas.

Să ne întoarcem la seara cu pricina. Totul a mers într-un ritm rapid. Mi-a propus să-i ofer ceva de băut pentru a mai sta la discuţii. Părea atât de sigură pe ea și, în nicio clipă, nu s-a gân-dit că întrebarea ei mi se putea părea aiurea. Acest lucru m-a făcut să îi accept propunerea.

Afis,Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

Sala Studio „Valeriu Cupcea”

19.05 „Ușa”, ora 18.00

25.05 „Atelierul Dramaturgiei Naţionale”, ora 18.00

Teatrul Republican „Luceafărul”

20.05 „Ciuleandra” după Liviu Rebreanu, ora 18.00

21.05 „O istorie din cartierul de vest” de A. Laurents,

ora 18.00

23.05 „Omul cel bun din Sîciuan” după B. Brecht, ora 18.00

27.05 „Mascarada” de M. Lermontov, ora 18.00

28.05 „Romeo și Julieta” după William Shakespeare,

ora 18.00

30.05 „Luceafărul” după M. Eminescu, ora 18.00

Spectacole pentru copii

23.05 „Aladin” după „O mie și una de nopţi” regie S.

Focșa, ora 12.00

30.05 „Vrăjitorul din Oz” după L. Frank Baum, ora 12.00

Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale”

22.05 „Made in Moldova!” de Constantin Cheianu,

ora 18.00

23.05 Premieră! „7 aprilie 2009” de Constantin Cheia-

nu, Irina Nechit, ora 18.00

27.05 Premieră! „Eu pentru cine votez?” de Val But-

naru, ora 18.00

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”

22.05 „Unde-i Hipopotamul?” de V. Lifșiţ, ora 11.00

23.05 „În această viaţă” de Gh. Urschi, ora 11.00

29.05 „Cocoșelul neascultător” de A. Machek, ora 11.00

30.05 „Făcătorii destinului” de M. Spânu, ora 11.00

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

22.05 „Castelul din Carpaţi” de Jules Verne, ora 11.00,

rom.

23.05 „ABC-ul păpușilor”, ora 11.00, rom.

27.05 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu, ora

11.00, rom.

29.05 „Cântecul mierlei” de Annie M.G.Schmidt, ora

11.00, rus.

30.05 „Conexiune”, ora 12.00

30 „Regi, regine și alţi șefi”, Teatrul de dans contem-

poran „VOICES”,în cadrul BITEI), ora 12.30

Am conversat cam o oră și ceva despre tot felul de lucruri până în clipa în care tot ea a dus lucrurile mai departe, spunându-mi: „Dorești să mergem undeva unde e mai puţină lume?”. Fără să mă gân-desc măcar o clipă, fi ind puţin ameţit, i-am acceptat propu-nerea: „Desigur, apartamentul meu ţi se pare ok?”. Fata a fost de acord cu mine și am chemat un taxi.

În mașină nu îmi pu-team dezlipi ochii de la ea. Mă privea atât de calmă, cu multă dragoste, încât simţeam că nu mai rezist. Nici nu știu cum am ajuns în apartament, cum am aruncat hainele de pe noi și cum am nimerit patul. A fost absolut fantastic și, deși risc să par un pic tântălău, m-am îndrăgostit pe loc. Suntem și acum împreună și pot spune că

dragostea noastră este foarte intensă. Deși am trecut prin niște perioade mai grele de când suntem împreună, totul decurge normal.

Ceea ce încerc să zic este că nu trebuie să ne luăm mereu după aparenţe. M-am săturat să văd oameni care califi că, care trag diferite concluzii îna-inte de a cunoaște persoana. Omul este o fi inţă mult prea difi cilă și complexă pentru a putea fi încadrată în niște standarde. Nu! Femeile care acceptă o întâlnire de o noapte nu sunt femei ușoare, nu sunt disperate după dragoste și nu înseamnă că numai noi, bărbaţii, avem aceste drepturi, fără a ne strica reputaţia. Și o femeie poate avea o mulţime de motive pentru care ar dori acest lucru.

Anonim

Page 14: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Povești adevărate

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Când nu ai frică de DumnezeuOleg s-a născut cu probleme de sănătate. Povestea lui a început când avea 25 de ani. Era într-o depresie profundă. Urma un tratament serios, dar medicul observa că îngriji-rea sa nu are efectul cuvenit. Pentru că era un cunoscut al familiei, doctorul l-a căutat pe tatăl băiatului și l-a rugat să vină la clinică.

Berbec Sunteţi foarte bine dispus și cola-

boraţi cu partenerii de afaceri. Puteţi abor-

da cu încredere activităţi delicate pe plan

social. Dispuneţi de suficientă energie pen-

tru a face faţă tuturor responsabilităţilor. Sunteţi foarte

comunicativ, însa vă sfătuim să-i lăsaţi și pe ceilalţi să

vorbească.

Taur Dimineaţa, s-ar putea să fiţi nevoit să

plecaţi într-o scurtă călătorie în interesul fa-

miliei. Este o zi bună pentru comunicarea

cu persoane mai tinere și pentru negocieri.

După-amiază, reușiţi să terminaţi o lucrare importantă,

în care aţi investit timp și bani. Nu este exclus să vă

loviţi de dificultăţi financiare.

Gemeni Sunteţi foarte ocupat cu proble-

mele unei rude mai în vârstă. Pe plan soci-

al, traversaţi o perioadă bună și aveţi ocazia

să vă îndepliniţi visele. Puteţi avea reușite

remarcabile. Eforturile investite într-o afacere încep să

dea roade. Vă recomandăm să vă păstraţi modestia.

Rac Este o zi favorabilă comunicării și

călătoriilor scurte în interes de afaceri.

Reușiţi să luaţi o decizie inspirată în pri-

vinţa relaţiilor sentimentale. Aveţi un spirit

de initiativă deosebit, care vă garantează succesul pe

plan social și sentimental. După-amiază, prietenii vă

invită la o petrecere.

Leu Sunteţi comunicativ și convingător

și reușiţi să aplanaţi un conflict apărut în

cercul dumneavoastră de prieteni. După-

amiază, obţineţi un câștig frumos dintr-o

activitate comercială. În schimb, este posibil să suferiţi

un eșec pe plan sentimental. Vă recomandăm să vă

păstraţi calmul și optimismul.

Fecioară Vă hotărâţi să faceţi o investiţie

profitabilă pentru familie și trebuie să fa-

ceţi mai multe drumuri scurte. S-ar putea

să daţi piept cu birocraţia, dar reușiţi să vă descurcaţi.

Sfaturile pe care le primiţi de la o rudă mai în vârstă vă

vor ajuta mult.

Balanţă Vă simţiţi foarte bine la o întâlnire

cu prietenii, unde vă faceţi remarcat prin

talentul de orator. Vă recomandăm să fiţi

cumpătat la masă, pentru că sunteţi pre-

dispus la probleme digestive. Relaţiile cu persoana

iubită sunt foarte bune, iar pe plan financiar nu aveţi

niciun fel de probleme.

Scorpion Dacă vi se propune o colabo-

rare, vă sfătuim să nu ezitaţi. Aveţi toate

șansele să câștigaţi bine. După-amiază,

luaţi decizia să încheiaţi o tranzacţie. În

curând, se va dovedi că aţi fost inspirat. Se pare că

norocul vă zâmbește și dificultăţile vă ocolesc.

Săgetător Luaţi o decizie inspirată și re-

ușiţi să rezolvaţi o problemă financiară

importantă. Sunteţi hotărât să terminaţi o

lucrare începută mai de mult și să vă ocu-

paţi serios de afaceri. E o zi favorabilă comunicării cu

rudele mai în vârstă. Vă recomandăm să nu faceţi pro-

misiuni pe care nu le puteţi respecta.

Capricorn Dimineaţa, luaţi o decizie care

vă răstoarnă toate planurile. S-ar putea să

plecaţi într-o scurtă călătorie în interes de

familie. Puteţi avea succes pe plan finan-

ciar, însă ar fi bine să evitaţi orice fel de speculaţii. Da-

că aveţi de luat hotărâri importante, vă recomandăm

să vă ascultaţi intuiţia.

Vărsător Dimineaţa, primiţi o sumă mare

de bani și aveţi posibilitatea să porniţi o

afacere. Comunicaţi foarte bine și aveţi o

putere de convingere care vă ajută mult

pe plan social. Dacă intenţionaţi să faceţi schimbări în

casă, vă recomandăm să ţineţi cont și de ideile parte-

nerului de viaţă.

Pești Aveţi ocazia să luaţi o decizie im-

portantă în privinţa relaţiilor sentimentale.

Dimineaţa, sunteţi foarte ocupat, dar pri-

etenii și familia vă ajută să rezolvaţi toate

problemele. Vi se oferă ocazia să obţineţi mici câști-

guri, însa vă recomandăm să evitaţi speculaţiile.

p ţ

Horoscop 18 mai 2010

„Întreţine relaţii cu vreo fa-tă?”, a fost prima lui întrebare că-tre părinte. „Nu știu. Sigur că nu, e prea timid. De la serviciu vine întotdeauna acasă. Nu are prieteni apropiaţi. E un băiat cuminte și foarte retras...” „Uite anume de as-ta și m-am temut. Dacă n-o să fi e sociabil, nu o să întreţină relaţii intime cu vreo tânără, s-ar putea ca peste câţiva ani să aibă proble-me serioase. Vorbesc de starea lui psihică.

Nu vreau să vă sperii, dar, la vârsta de 25 de ani, dacă nu ești căsătorit, e cazul cel puţin să întreţii o relaţie sexuală cu cineva, altfel ajungi la balamuc. Se teme de femei, nu știe cum să se apropie de ele, dar le dorește cu tot tru-pul. Sunteţi tatăl lui, trebuie să îl ajutaţi. Prima experienţă sexuală îi poate schimba viaţa și starea lui psihică...”

Vă daţi seama ce îngrijorat era tatăl lui Oleg. Dacă ar fi avut nevastă, s-ar fi sfătuit cu ea ce să facă. Soţia l-a părăsit mulţi ani în urmă, când copilul nu avea nici zece împliniţi. A ieșit într-o zi din casă și nu s-a mai întors. Mai târziu, a afl at de la o cunoștinţă de-a lui că nevastă-sa a plecat cu un coleg de-al ei de facultate în Bașkiria.

La vânătoare de femeiNu a scris niciodată și nici de

copil nu s-a interesat. Nicolae nu s-a mai căsătorit. Avea o relaţie cu secretara lui, divorţată de mulţi ani. Această situaţie îi aranja pe amândoi. Când un bărbat își crește singur copilul, vă daţi seama cât de mult ţine la el, mai mult decât ne-am putea închipui.

Vorbele medicului l-au pus greu pe gânduri. Ar fi vrut să-și ajute feciorul și nu știa cum. Situaţia era delicată. Vă daţi seama, nu putea să îl ia de mână și să-l ducă la vreo femeie. Și apoi nu l-ar fi dus la secretara lui, pe altcineva nu cunoștea. Un coleg de serviciu, căruia Nicolae și-a mărturisit necazul, l-a sfătuit să-i aducă fi ului o prostituată. „Mai bine ca prostituatele nimeni nu o să-l pună în rând cu bărbaţii. Nu ţi-ar strica nici ţie puţină expe-rienţă. Bănuiesc că secretara ta nu cunoaște prea multe”, i-a spus amuzat colegul.

Nicolae a rămas surprins că despre relaţia lui se știa în colectiv. Se gândea că îl bârfesc colegii și nu îl aranja chestia asta. Ocupa o funcţie importantă într-un minis-ter și asta îl obliga să aibă o reputa-ţie bună printre cei care îl cunosc. Până la urmă, a scuipat pe toate. Totuși mai importantă era sănăta-tea fi ului său. Uite că, într-o seară, a venit mai devreme acasă. În drum, a cumpărat o sticlă de vin și ceva mâncare. S-au așezat la masă, după asta i-a zis: „Știi ce ne lipseș-te acum, la toată plăcerea asta? O femeie. Hai să o căutăm!”.

Chișinăuenii știu unde să găsească prostituate, așa că Nicolae

cu fi u-său s-au dus la vânătoare. Nu prea știau ce să caute. Prima care se plimba pe aleea ceea dosită s-a dovedit a fi o blondă zgomotoasă și subţire ca o viespe. Nicolae a urcat-o în mașină și i-a spus fi ului său: „Vă duceţi la noi, eu mă întorc mâine dimineaţă”. Uite așa, pentru prima dată, la 25 de ani, Oleg a gustat o femeie. Nu contează că era folosită, că o culesese de pe stra-dă, că mâine poate va fi în braţele altuia. Principalul era că în clipa aceea ea îl învăţa de toate, iar el s-a dovedit a fi un elev sârguincios. Târfa care nu era proastă și-a dat seama că ar putea să aibă câștiguri mari din situaţia asta, fără a se osteni prea mult. Și-au dat întâlnire și a doua zi.

Prostituata, gospodină în casa lor

Ceea ce nu a bănuit Nicolae e că fi ul lui devenise dependent de muierea ceea ușuratică. O vroia numai pentru el. Cu mintea mea de muiere, cred că l-a făcut să simtă plăceri care nu se aseamănă cu nimic. Trebuie să știţi că, peste câteva luni, fără știrea tatălui său, Oleg a luat-o de nevastă. Iată așa prostituata a devenit gospodină în casa lor. Și cei doi bărbaţi nu-i ieșeau din cuvânt – tatăl se gândea

la sănătatea fi ului și se bucura că problema s-a rezolvat fără bătăi de cap, iar Oleg umbla ţanţoș ca un cocoșel pentru că avea o nevastă și era în rând cu toată lumea. Amân-doi erau senini și împăcaţi.

Doar mama lui Nicolae știa adevărul. Cei doi bărbaţi trăiau cu aceeași femeie. Bătrâna a venit în-tr-o zi de la ţară, a deschis ușa și l-a găsit pe feciorul ei în pat cu noră-sa. Mi-a povestit istoria asta chiar la mine în casă. Își ștergea ochii cu un colţ de basma și suspina: „Iată ce se întâmplă când nu ai frică de Dumnezeu...”

AVENTURĂ // Prima experienţă sexuală i-a schimbat viaţa

Page 15: Jurnal de Chisinau nr 948

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 18 MAI 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

Citatii,METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 10°C...17°C 10°C...18°C 9°C...20°C

BălţiBălţi 9°C...16°C 9°C...17°C 8°C...19°C

CahulCahul 11°C...18°C 11°C...19°C 10°C...21°C

Clarviziune

Zicea un șmecher pus pe șagă,

Având apoi și mulţi adepţi:

- Butoiul fără de o doagă

E ocolit de cei deștepţi...

Bunicul

Adus de șale binișor

E optimist, la o adică:

Acum îi vine mai ușor

S-adulmece vreo tinerică...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

BIG BANC

Ce face un cal pe un câmp de canabis? Paște fericit! Se duce unul să cumpere ţigări.

Ia pachetul și citește: „Tutunul cauzează impotenţă”. Speriat îi zice vânzătoarei:– Nu vă supăraţi, din alea cu cancer nu mai aveţi? Zburând cu parașuta, elefantul aterizează

într-un copac înalt. Cheamă ajutoare. Leul face anunţ către toţi locuitorii pădurii să-i sară în ajutor.Ursul aleargă către locul cu pricina. Când colo, îl ajunge din urmă furnica, alergând și ea într-un suflet.Ursul, mirat, o întreabă:– Dar tu unde fugi furnico???– Păi ce, eu nu sunt bărbat? Două blonde stau de vorbă:

– Știi, ieri, mi-am făcut testul de sarcină!Cealaltă, foarte curioasă:– Și au fost grele întrebările. Un porc se duce la un bar.

– Primiţi și comenzi?– Da, bineînţeles.– Culcat!!!

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

O intervenţie chirurgicală îi poate salva viaţa Sănduţei

O cheamă Arina-Alexandrina Blanari, are 5 anişori şi locuieşte în satul Truşeni, municipiul Chişinău. Sănduţa – cum o numesc medicii şi familia – s-a născut cu viciu cardi-ac. Fetiţa a suferit prima operaţie la inimă la doar două luni. Până în prezent, a suferit patru intervenţii chirurgicale complicate, care au fost făcute la Chişinău şi la Moscova. Pentru a-i reda speranţa de viaţă, este necesară încă o operaţie care poate fi făcută de chirurgii din capita-la Rusiei.

Medicii de la Institutul „Baku-lev” din Moscova, unde i s-au făcut ultimele două intervenţii chirurgicale, trebuiau să-i facă cea de-a cincea operaţie încă în noiembrie 2009. În acel timp, părinţii Sandei, care au vândut totul ce au avut, nu au avut mijloace fi nanciare sufi ciente pentru tratamentul fi icei lor.

Specialiştii ruşi îi dau şanse reale de viaţă Sandei doar printr-o nouă operaţie. Pentru a merge la Moscova şi a benefi cia de tratamen-tul necesar, Sanda are nevoie de 6.500 de dolari.

Părinţii îndureraţi nu dispun de această sumă, iar medicii moscoviţi au numit şi data limită când Sanda trebuie operată – luna mai curent.

Toţi cei care doresc să-i ofere şanse de viaţă şi s-o bucure pe fetiţa cu ochii albaştri şi pe părinţii ei pot s-o facă alocând bani pe conturile Fundaţiei de Caritate „Sfântul Ghe-orghe”, mun. Chişinău, or. Codru, str. Malinovschi 16

c/f 1010620001522c/d 2224710SV35534787100BC „Mobiasbancă – Groupe

Societe Generale” SA

MOBBMD22

Judecătoria Economică de Circumscripţie,

în conformitate cu prevederile articolului 108,

CPC al RM, solicită prezentarea SRL Tanopex

Com, pe 24.06.2010, ora 10.00, la ședinţa ju-

diciară, care va avea loc în localul cu adresa:

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare nr. 73, bi-

roul 207, în calitate de pârât în cauza civilă.

V. Orândaș, judecător

Judecătoria Economică de Circumscripţie

solicită prezentarea obligatorie, în calitate

de pârât, a reprezentantului II AMM Macov-

schi în ședinţa de judecată din 04.06.2010,

ora 9.00, pe adresa: mun. Chișinău, bd.

Ștefan cel Mare 73, bir. 215 la examinarea

cauzei civile a SRL „Adenosar” privind înca-

sarea datoriei.

I. Gancear, judecător

Judecătoria Călărași solicită prezentarea

cetăţeanului Mândrescu Marin, domiciliat

în or. Călărași, s. Seliștea Nouă, str. Mihai

Eminescu 71, pe 01.07. 2010, ora 10.00, la

ședinţa judiciară (str. Alexandru cel Bun 152,

or. Călărași, bir. 4), în calitate de pârât, în ca-

uza civilă nr. 2-505-2010 privind încasarea

datoriei, intentată la cererea ÎCS RED UNION

FENOSA SA. Prezenţa este obligatorie. În

caz de neprezentare, cauza va fi examinată

în absenţa pârâtului.

P. Codreanu, judecător

În conformitate cu prevederile articolului 108,

Cod de Procedură Civilă al Republicii Mol-

dova, solicităm prezenţa pârâtului Kundilov-

ski Vitalie Alexandru la Judecătoria Ciocana,

mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu 24/1, bir.

311, pe 03.06.2010, ora 9.00, în cauza civilă,

demarată la CIA „Asito” SA, cu privire la înca-

sarea sumei în ordine de regres.

Vladislav Clima, judecător

Judecătoria Economică de Circumscripţie in-

vită SRL „Sistembloc” în ședinţa de judecată

din 4 iunie 2010, ora 9.30, biroul 220, în cali-

tate de pârât, în procesul intentat la cererea

SRL „Damicom” privind încasarea datoriei și

a dobânzii.

Aliona Roșca, judecătoare

Scumpă TATIA-NA POPESCU,

educatoare a gru-

pei nr. VIII, Stimată

administraţie a

GRĂDINIŢEI nr. 100, în frunte cu

directoarea Oltiţa

Bojescu, dragi

educatoare, lucrători muzicali și medicali,

bucătari și dădace de la grădiniţa noastră!

Un simplu mulţumesc nu este suficient

pentru munca și dăruirea voastră, pentru

răbdarea și dragostea voastră, pentru mo-

mentele frumoase și emoţiile pozitive oferite

copiilor.

Vă mulţumim că îngerașii noștri sunt sănă-

toși, voioși, fericiţi și îi molipsesc și pe alţii

de vitalitate!

Vă mulţumim că le-aţi eliberat spiritul, le-aţi

descătușat mintea, le-aţi modelat caracte-

rul și stimulat imaginaţia!

Vă mulţumim că i-aţi învăţat bunele mani-

ere, tainele materiilor preșcolare și legile

școlii vieţii!

Vă mulţumim pentru cei „5 ani de-acasă”

ai copiilor noștri și pentru „amintirile lor din

copilărie”!

Fie ca Dumnezeu să răsplătească și să

binecuvânteze activitatea și viaţa Dumnea-

voastră.

Cu sincere mulţumiri și adâncă recunoș-

tinţă, Părinţii grupei a VIII-a de la grădiniţa nr. 100

Un britanic a primit o pedeapsă exemplară: nu mai are voie să fo-losească telefonul sau orice fel de SIM, timp de 5 ani.

Această măsură drasti-că i-a fost aplicată lui Barry Docherty, în vârstă de 24 de ani, dupa ce a adoptat un comportament soci-al neadecvat: a sunat de sute de ori la serviciile de urgenţă doar pentru a se distra pe seama celor care

răspundeau.Potrivit telegraph.

co.uk, dintre sutele de ape-luri, 50 au fost înregistrate și localizate pentru a putea fi legate direct de individul cu pricina. Pe baza acesto-ra, a fost judecat și a primit o pedeapsă pe măsură: timp de 5 ani nu are voie să cumpere sau să folosească vreun telefon mobil sau vreo cartelă SIM. Dacă este prins că nu respectă ordinul judecătoresc, va fi arestat și trimis la închi-soare.

5 ani restricţie la folosirea telefonului

Page 16: Jurnal de Chisinau nr 948

www.jurnal.md MARŢI, 18 MAI 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag

Catherine

Zeta-Jones

se plimbă goală

Catherine Zeta-Jones și Micha-el Douglas au fost nevoiţi să se mute mai devreme la New York, pentru că actriţa joacă pe Broadway. Aceasta însă nu a renunţat la obiceiul ei de a se plimba goală, chiar dacă a fost rugată de mai multe ori de so-ţul ei să se abţină de la aceste pofte, notează evenimentul.ro

„În Bermude, copiii erau ca dezbrăcaţi, deschizând ușa din spate. La fel și eu. Doar alergând în grădină. Este cu adevărat difi cil să faci așa ceva în Central Park”, a mărturisit Michael Douglas.

Dacă la început Catherine Zeta-Jones s-a plâns că nu-i place noua casă pentru că nu va mai pu-tea să se plimbe nud prin camere și prin grădină, actriţa galeză s-a obișnuit deja. „Ei încă îi mai place să meargă în pielea goală – oriun-de ar fi , în casă sau în grădină. Eu nu. Spre binele vecinilor mei. Am rugat-o și pe ea să se abţină de la aceste practici, dar fărăr succes”, a subliniat starul.

Autorităţile din cantonul Fribourg au hotărât să apeleze la serviciile unui actor profe-sionist pentru a-i determina pe șoferi să reducă viteza, relatează evenimentul.ro. „Îngerul” are responsabili-tatea de a da din aripi în mo-mentul în care vede o mașină circulând prea repede. „Ideea este să le oferim oamenilor o protecţie concretă și de aceea am ales ca un înger să le spu-nă șoferilor să fi e responsa-bili. Prezenţa fi zică a îngeru-lui face ca mesajul să fi e mult

mai vizibil. Programul se va desfășura până la sfârșitul lu-nii octombrie, dar ar putea fi prelungit”, a precizat Benoit Dumas, purtătorul de cuvânt al poliţiei din Fribourg.

Actorul lucrează 20 de ore pe săptămână și va putea fi văzut în diferite părţi ale can-tonului Fribourg. Șoferii care zăresc îngerul sunt încurajaţi să trimită un e-mail poliţi-ei, pentru a fi înscriși într-o tombolă al cărei premiu va fi un curs de instruire în con-ducerea autovehiculelor.

Sutienul care

îţi serveşte orez

O companie niponă de lenjerie intimă a pus la punct prototipul unui sutien mai puţin obișnuit care îţi poate livra chiar orez, la un moment dat, când acesta ajunge la maturitate.

Sutienul produs de Triumph Japan, care nu se va comercializa pe piaţă, este felul companiei de a des-chide apetitul tinerelor femei pentru agricultură, relatează „The Sun”, citat de ziare.com. În ultima vreme, tot mai multe japoneze s-au apucat de agricul-tură.

Sutienul neobișnuit vine la pachet cu o pereche de mănuși și dispozitiv pentru udatul orezului.

Aceeași companie a propus mai multe bustiere ciudate, printre care și un model prevăzut cu două boluri, pentru femeile extrem de grăbite care mănâncă pe fugă.

Anul trecut, un grup de cerce-tători de la Universitatea Olden-burg, condus de profesoara Astrid Kaiser, a trimis la 2.000 de cadre didactice de la o Grundschule (școală elementară) germană, un chestionar anonim cu întrebări directe cu privire la reacţiile (atât personale, cât și didactice) provo-cate acestora de diferite nume de botez. Rezultatul a scos la lumi-nă „un snobism jenant”. Adică numele tradiţionale (în Germania) Jakob, Lucas, Simon, Maximilian, Alexander, Hannah, Sophie, Char-lotte, Marie au fost asociate de majoritatea dascălilor interpelaţi fi gurii elevului bun, disciplinat și studios. Ca și cum Ion, Andrei sau Ana ar merita din ofi ciu o notă bună, în timp ce purtătorii unor nume mai puţin comune, și de multe ori alese de părinţi ca oma-

giu adus celebrităţilor internaţi-onale, ar fi normal să trezească la peste jumătate dintre învăţători o judecată negativă „din ofi ciu”, notează mediafax.ro.

„Kevin” nu este un nume: este un diagnostic”, se spune că ar fi răspuns (sub protecţia anoni-matului) unul dintre învăţătorii germani la o întrebare a ches-tionarului menit a stabili dacă există într-adevăr nume de botez capabile să genereze aprioric prejudecăţi. Mai exact, ce voia să spună dascălul era că da, în prima zi de școală, atunci când deschide catalogul și dă peste un Kevin, știe deja că elevul respectiv va fi unul nedisciplinat și va avea rezultate proaste la învăţătură. Iar învăţătorul în cauză nu este nici pe departe un caz izolat: potrivit studiului realizat de cercetătorii

Cântăreaţa nu a făcut un anunţ ofi cial, însă surse apropiate acesteia spun că este însărcinată. Ea sufe-ră de greţuri matinale și se simte foarte obosită și ameţită. Starul vrea deo-camdată să ţină sarcina secretă. Gwen a declarat recent că se grăbește să mai facă un copil, pentru că a înaintat deja în vârstă și își dorește o familie numeroasă. Acesta ar fi cel de-al treilea copil al lui Gwen Stefani și al rockerului Gavin Rossdale, în vârstă de 42 de ani, după Kingston, născut în 2006, și Zuma, născut în 2008.

Stefani a devenit cele-bră ca solistă a trupei „No Doubt” în 1990. Printre cele mai renumite piese ale sale se numără „Just a Girl” și „Don’t Speak”. Primul său album solo – lansat în 2004 și intitulat „Love. Angel. Music. Baby” – a devenit în scurt timp un material dis-cografic de succes. Stefani l-a cunoscut pe Rossdale,

Obiectul, numit „Kug”, seamănă foarte bine cu un termos. În plus, acesta dispune de o rezistenţă electrică cu ajuto-rul căreia apa este fi artă în 90 de secunde. Millett (21 de ani) și Harrison (22 de ani), studenţi la National College of Art and Design din Dublin, au povestit că totul a pornit de la un proiect universitar, în ca-drul căruia li s-a solicitat să realizeze un aparat prin care să-i ajute pe cei care su-feră de artrită. „La începutul proiectului, am întâlnit câteva persoane cu această afecţiune pentru a afl a cu ce probleme se confruntă zilnic. Astfel, am văzut niște doamne care se chinuiau teribil să toarne ceai în căni. După ce am discutat cu ele,

am afl at că le era foarte difi cil să ridice un ibric și așa ne-a venit ideea de a crea „Kug”, a precizat Ben Millett.

Produsul fi nal a apărut după două luni de experimente. Invenţia lor a fost atât de bine primită încât a fost recom-pensată cu premiul „Arthritis Ireland Easy to Use Design”. De asemenea, deși dispozitivul se adresa iniţial persoa-nelor care suferă de artrită, tinerii au declarat că au primit numeroase cereri și din partea celor care nu se afl ă în această situaţie. Surse din cadrul colegiului au declarat că tinerii au fost solicitaţi de unele persoane să vină cu acest produs pe piaţă.

Christina Aguilera

a pozat nud din nou

Paharul cu fi erbător încorporat

Puterea obscură a numelui

Gwen Stefani, însărcinată a treia oară

Îngerul păzitor al şoferilor

Christina Aguilera apare nud pe coperta ediţiei germane a revistei „GQ”. Artista a purtat doar cizme negre Louboutin și mă-nuși, notează mediafax.ro

Pentru a le face viaţa mai ușoară persoanelor care suferă de artrită, Ben Millett și Alan Harrison, doi tineri din Irlanda, au avut ideea de a crea un dispozitiv care se comportă atât ca un pahar, cât și ca un ibric, relatează Daily Mail, citat de evenimentul.ro

Cântăreaţa americană Gwen Stefani, în vârstă de 40 de ani, este însărci-nată cu cel de-al treilea copil, potrivit presei americane, citată de female-first.co.uk.

Un grup de cercetători din SUA încearcă să demonstreze printr-un studiu că numele pe care îl purtăm are o infl uenţă notorie asupra părerii celor din jur despre persoana noastră.

chitaristul trupei „Bush” în 1995. Cei doi au început o relaţie la distanţă din cauza angajamentelor lor artisti-ce. Stefani și Rossdale s-au căsătorit în 2002 în cadrul a două ceremonii de nuntă, organizate la Londra și Los Angeles, la interval de

două săptămâni. Cuplul a descoperit că Rossdale mai are un copil dintr-o aventu-ră anterioară cu un mane-chin, Pearl Lowe. Stefani nu a stabilit nicio relaţie cu copilul, Daisy, dar Ross-dale păstrează legătura cu aceasta.

Nu este pentru prima oară când artista apare în ipostaze provocatoare. În urmă cu doi ani, Aguilera a ac-ceptat să pozeze nud pentru ediţia din ianuarie a revistei america-ne „Marie Claire”. Anul trecut, Agu-ilera a declarat pentru revista „Cosmopolitan” că se simte mai sexy atunci când este goală și că nu va începe să poarte ţinute conservatoare, deși se consideră o femeie cu o căsnicie reușită și fericita mămică a unui băieţel de doi ani.

Pe 8 iunie, Christina Aguilera își va lansa cel de-al patrulea album de studio, intitulat „Bionic”. Înregistrat în propriul ei studio, „Bionic” conţine „elemente electronice și organice, iar temele abor-date sunt atât vesele, cât și introspective”, a declarat Christina Aguilera. „Este ceva la care nu cred că se aștepta cineva... abia aștept ca fanii să asculte noul meu sound”, a spus aceasta.

Șoferii din Elveţia care văd un bărbat cu aripi, îmbrăcat complet în alb, nu trebuie să intre în panică, deoarece au de-a face cu un „înger păzitor”, angajat de poliţie.

de la Universitatea Oldenburg, în marea lor majoritate, dascălii puși în faţa unui nume ieșit din comun au dat dovadă de același tip de prejudecată, generatoare fără doar și poate de discriminare.

Realitatea este că, în prezent, în Statele Unite, potrivit unui articol apărut în luna februarie a acestui an în „LiveScience”, nu doar celebrităţile dau progenitu-

rilor lor nume neobișnuite. Faţă de cum stăteau lucrurile în urmă cu câteva zeci de ani, părinţii aleg de-acum nume tot mai puţin comune pentru copii, ceea ce ar putea sugera – conform unor studii recente – că în societatea modernă a trecut vremea spiri-tului de turmă și a obedienţei și se pune tot mai mult accent pe individualism și unicitate.


Recommended