MARŢI, 12 octombrie 2010 ISNN 1857-0771 PRET: 3,00 LEI www.jurnal.md € 16,26 $ 11,67 ANUL X, NUMĂRUL 74 (988) CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU VREM TVR1! Alegeri cât un război Est-Vest >P7 Secretele lui Voronin STRICT SECRET // Deşi a dat indicaţii în mod ilegal miniştrilor, fostul preşedinte nu poate fi tras la răspundere. >P6 Putrezi de săraci BANI // Comuniştii au sărăcit. Pe hârtie Declaraţiile de avere ale unor lideri comunişti, depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru alegerile din 28 noiembrie curent, conţin veni- turi şi chiar proprietăţi mai puţi- ne decât atunci când prezentau aceleaşi documente în perioada lor de graţie, când erau la guver- nare. Asta deşi presa desco- perea la vremea respectivă că aceiaşi lideri îşi tăinuiau o parte din proprietăţi sau le diminuau valoarea. Totodată, în lista ac- tuală a Partidului Comuniştilor (PCRM) sunt incluşi şi candidaţi săraci (sau întreţinuţi probabil) care nu indică nicio proprietate şi niciun venit. De menţionat că, la alegerile din 2009, PCRM a cheltuit cei mai mulţi bani pen- tru campania electorală, 10,65 milioane de lei. În declaraţia de avere depu- să recent la CEC, liderul PCRM Vladimir Voronin indică un venit obţinut în anul trecut de 509 751 de lei şi următoarele propri- etăţi: un apartament în centrul Chişinăului de 232,7 de metri pătraţi, un garaj în Chişinău de 41,1 de metri pătraţi, o casă cu construcţii aferente de 91,9 metri pătraţi şi un teren în satul lui de baştină – Corjova, raionul Dubăsari, un lot pentru livadă şi o casă de 107 metri pătraţi în satul Pârâta, acelaşi raion, acolo unde soţia sa „patronează” o casă de copii. VLADIMIR VORONIN se uită cu jind la automobilul de epocă “Pobeda” visând la victoria electorală (Foto: GRIFOR) >P3
Transcript
MARŢI, 12 octombrie 2010
ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI
www.jurnal.md
€ 16,26 �$ 11,67 �
ANUL X, NUMĂRUL 74 (988)
CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU
VREM TVR1!
Alegeri cât un război Est-Vest >P7
Secretele lui Voronin
STRICT SECRET // Deşi a dat indicaţii în mod ilegal miniştrilor, fostul preşedinte nu poate fi tras la răspundere. >P6
Putrezi de săraciBANI // Comuniştii au sărăcit. Pe hârtie
Declaraţiile de avere ale unor lideri comunişti, depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru alegerile din 28 noiembrie curent, conţin veni-turi şi chiar proprietăţi mai puţi-ne decât atunci când prezentau aceleaşi documente în perioada lor de graţie, când erau la guver-nare. Asta deşi presa desco-perea la vremea respectivă că aceiaşi lideri îşi tăinuiau o parte din proprietăţi sau le diminuau valoarea. Totodată, în lista ac-tuală a Partidului Comuniştilor (PCRM) sunt incluşi şi candidaţi săraci (sau întreţinuţi probabil) care nu indică nicio proprietate şi niciun venit. De menţionat că, la alegerile din 2009, PCRM a cheltuit cei mai mulţi bani pen-tru campania electorală, 10,65 milioane de lei.
În declaraţia de avere depu-să recent la CEC, liderul PCRM Vladimir Voronin indică un venit obţinut în anul trecut de 509 751 de lei şi următoarele propri-etăţi: un apartament în centrul Chişinăului de 232,7 de metri pătraţi, un garaj în Chişinău de 41,1 de metri pătraţi, o casă cu construcţii aferente de 91,9 metri pătraţi şi un teren în satul lui de baştină – Corjova, raionul Dubăsari, un lot pentru livadă şi o casă de 107 metri pătraţi în satul Pârâta, acelaşi raion, acolo unde soţia sa „patronează” o casă de copii.VLADIMIR VORONIN se uită cu jind la automobilul de epocă “Pobeda” visând la victoria electorală (Foto: GRIFOR) >P3
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitatea
este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA
PREŞEDINTE: Val Butnaru
Apare din 1999
Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,
TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova
Comanda nr. 1423
Colonel de poliţie a înjurat un reporter de la JURNAL de Chişinău: „Bâdlă, cimo şi dute-n...”
Un colonel de poliţie (foto), care „asigura” securitatea la meciul dintre naţionalele Republicii Moldova și Olanda, a înjurat un jurnalist ca la ușa cortului, în momentul în care ultimul a prezentat o acredita-re și voia să intre la meci.
De obicei, ziariștii și posesorii de bilete VIP intră pe arena „Zim-bru” pe o altă poartă, spre deosebire de cei cu bilete obișnuite. De data aceasta, la meciul de vineri, nu a fost posibil acest lucru din „motiv că au fost indicaţii”.
În același timp, poliţiști îmbră-caţi în civil, dar și prietenii acesto-ra au intrat pe poarta respectivă, chiar dacă nici nu aveau bilete. Ziaristul de la JURNAL de Chiși-nău, Vitalie Hadei, care a prezentat acreditarea, a cerut să i se permită accesul, mai ales că au intrat oa-meni fără bilete.
Acesta nu a primit permisiunea unui colonel de poliţie, care a pus zăvorul. „Timp de câteva minu-te am tot așteptat să fi e deschisă poarta, dar nu s-a întâmplat. Foarte nervos, i-am replicat că l-am văzut
și în imaginile din 7 aprilie 2009 și tot așa incita protestatarii”, poves-tește Hadei.
În cele din urmă, jurnalistul, la fel ca și câţiva colegi de-ai săi, a stat în rând câteva minute și a intrat în incinta arenei, dar pe altă poartă. „M-am dus către poliţist și i-am spus că nu se procedează așa, mai ales că am acreditare, iar po-
liţiști în civil au intrat fără bilete. Replica a venit imediat. Colonelul s-a îndârjit către mine, dar văzând că este foarte multă lume în jur s-a limitat în a mă înjura. I-am spus că înregistrez discuţia, că sunt ziarist. Drept răspuns, colonelul mi-a spus că nu-i pasă cine sunt și m-a înjurat repetat, dar de data aceasta foarte răspicat”, a spus ziaristul de la JUR-
NAL de Chișinău. Cine îl recunoaște din imagini
pe poliţistul respectiv este rugat să ne contacteze la numărul 23.76.45.
Vom reveni în numărul de vineri la acest subiect, dar și cu reacţiile celor din conducerea Mi-nisterului Afacerilor Interne.
Redacţia JURNAL de Chișinău
Participanţii emisiunii „Concert la Pălărie” așteaptă să-i votezi
Pentru a vota participantul favo-rit, trimite un sms la numărul 2120 din reţelele Orange, Moldcell și Unite, cu textul care conţine codul de parti-cipare al concurentului. La fel puteţi telefona la numărul 0900007xx, ulti-mele două cifre fi ind codul de partici-pare al fi ecărui concurent. Televotin-gul începe imediat după prezentarea fi ecărui participant și durează până la începerea următoarei ediţii, când cele două prezentatoare, Corina și Mi-rabela, spun “Stop televoting”. Pentru a-i cunoaște mai bine pe participanţii primei ediţii și pentru a-i vota, vă oferim câteva detalii mai jos, inclusiv numărul de participare.
1. Fanfara din Zaim, Că-ușeni, condu-cător artistic și dirijor Valentin Luchian. Este vorba despre un grup format din 16 participanţii, cu vârstele cu-
prinse între 10 și 18 ani, care cântă la diverse instrumente musicale. Condu-cătorul fanfarei ne spune că este mân-dru că are în echipa sa acești tineri dornici de muncă, foarte talentaţi, niște copii care reușesc peste tot – și la școală, și la muncile agrico-le, au și rezultate impresionante în domeniul muzicii.
2. Valen-tina Stratiev, dansatoare,
Cantemir. Valentina are 20 de ani, es-te studentă și este de origine bulgară. Ea a prezentat un dans combinat cu elemente de gimnastică. Valentina ne spune că prin mișcările dansului își demonstrează emoţiile, graţia și plasticitatea.
3. Vitalie Caraștefan și Sandu Parvan, interpretare instrumen-tală, Ștefan-Vodă. Vitalie are 39 de ani și este de meserie
profesor, iar Sandu are 15 ani și este elev. Pe lângă talentele pe care le au cei doi, au o pasiune nebună pentru fotbal, nu scapă niciun meci de fotbal, în plus în timpul liber bat mingea pe stadionul școlii unde Vitalie predă, iar Sandu învaţă.
4. Eugen Sârbu, jon-glor, Chișinău. Eugen are 22 de ani, este de me-serie barman, și în emisiune s-a prezentat ca artist jonglând cu tave, numărul său se numește “Bar freestyle”. Eugen nu apare prima oară la televizor, el are mai multe fi muleţe plasate pe internet, unde își etalează talentul la jonglat.
5. Andrei Andronachi, magi-cian, Cahul. Andrei are 27 de ani și lucrează la o tipografi e din oraș. De mic, a fost interesat mereu de
magie, așa că pe parcursul anilor a încercat mai multe trucuri, iar astăzi se bucură de suc-ces. El spune că a combinat complexitatea
trucurilor și mișcărilor pe fundalul unei melodii.
6. Ana-stasia Coval, Ana Prisacă și Ariadna Chi-dora, acrobate, Slobozia. Cele trei domniţe au vârsta de 12 și 8 ani și, de mici, sunt pasionate de dansul oriental. Deoarece au o plasticitate a corpului de invidiat, fetele îmbină dansul oriental cu acro-baţia și spun că vor încerca pe viitor și alte stiluri de dans și gimnastică.
7. Igor Cârlig, instru-mentist, Ște-fan-Vodă. Igor are 38 de ani și cântă la acorde-onul inversat. Este de meserie constructor, pasiunea pentru
acordeon a descoperit-o pe când avea 3-4 anișori. „Când eram mic, cân-tam la armonică toată ziua, însă nu cântam cum trebuie, dar întorceam armonica, deoarece așa îmi plăcea mai mult și de atunci așa cânt”, ne spune Igor. Cu 12 ani în urmă, Igor a participat la un mini festival de acordeoniști, care a avut loc, la Kaluga, Rusia, unde a uimit juriul cu interpretarea sa la acordeon inversat. Deoarece era pentru prima oară la un asemenea festival, juriul i-a acordat locul doi, pentru măiestria de a cânta la acordeon inversat.
8. Igor Didilică, jonglor, Căușeni. Igor are 35 de ani și este conducătorul cercului de dans “Street”. Dansul “street”, ne spune Igor, este un stil de break-dance îmbinat cu alte stiluri, ca hip-hopul, tectonicul și altele. În numărul său, Igor este ajutat de încă șase persoane, toţi membri ai cercului său de dans.
9. Anton Port, interpret instrumentist, Ștefan-Vodă. A interpretat piesa Ave Maria la frunză de nuc. Anton Port are 61 de ani, este pro-
fesor de matematică, însă își atribuie încă multe alte îndeletniciri, precum cea de meșter popular, sculptor în simbolica creștină, meșter de instru-mente aerofone și inventator de mori de vânt. Cântatul la frunză de nuc este una din cele mai preferate ocupaţii ale profesorului, îi aduce liniște și pace în sufl et. Se bucură că și-a descoperit acest talent și spune că mai are destul timp să dea la iveală și alte talente.
10. Victor Curleac, Street Dance, Chiși-nău. Tânărul are 25 de ani, este student, antre-nor și dansator. În numărul pre-zentat în cadrul emisiunii, Victor a îmbinat elemente din break dance cu elemente din arta teatrală. Nu este la prima apariţie la o emisiune televizată, el a mai participat cu un asemenea număr la emisiunea matinală “Deșteptarea” la Jurnal TV.
Carolina CHIRILESCU
Vineri, 8 octombrie, ora 20.45, a avut loc premiera noului pro-dus al Jurnalului Trust Media, “Concert la Pălărie”. La emisiune s-au prezentat zece participanţi din diferite colţuri ale ţării, fi ecare prezentând câte un număr special. Toţi cei care te-au impresionat vineri seara cu evoluţia lor așteaptă să-i votezi. Trimiţi un sms și poţi oferi șansa favoritului tău să ajungă în marea fi nală.
POLIŢISTUL DIN MEDALION, implicat şi în acţiunile de reprimare a protestatarilor din 7 aprilie 2009, l-a înjurat pe reporterul Jurnalului de Chişinău
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3
Comuniștii sărăcesc. Pe hârtieBANI // Conform declaraţiilor de avere depuse la CEC, pe lista electorală a Partidului Comuniştilor
candidează persoane care nu indică nicio proprietate şi niciun venit
Declaraţiile de avere ale unor lideri comuniști, depuse la Comisia Electorală Centra-lă (CEC) pentru alegerile din 28 noiembrie curent, conţin venituri și chiar proprietăţi mai puţine decât atunci când prezentau aceleași documente în perioada lor de graţie, când erau la guvernare. Asta deși presa descoperea la vremea respectivă că aceiași lideri își tăinuiau o parte din proprie-tăţi sau le diminuau valoarea. Totodată, în lista actuală a Par-tidului Comuniștilor (PCRM) sunt incluși și candidaţi săraci (sau întreţinuţi probabil) care nu indică nicio proprietate și niciun venit. De menţionat că, la alegerile din 2009, PCRM a cheltuit cei mai mulţi bani pentru campania electorală, 10,65 milioane de lei.
Voronin, fără conturile de milioane
În declaraţia de avere depusă recent la CEC, liderul PCRM Vladimir Voronin indică un venit obţinut în anul trecut de 509 751 de lei și urmă-toarele proprietăţi: un apartament în centrul Chișinăului de 232,7 de metri pătraţi, un garaj în Chișinău de 41,1 de metri pătraţi, o casă cu construcţii aferente de 91,9 metri pătraţi și un teren în satul lui de baștină – Corjova, raionul Dubăsari, un lot pentru livadă și o casă de 107 metri pătraţi în satul Pârâta, același raion, acolo unde soţia sa „patronează” o casă de copii. Una dintre noutăţile acestui document este lipsa contului de șase milioane de lei pe care Voronin l-a indicat în declara-ţiile de avere depuse pentru alegerile din anul trecut. Ulterior, acesta a spus public că milioanele aparţineau soţiei sale și erau depuse la banca fi ului lor Oleg, Fincombank.
Liderul PCRM e latifundiar
O altă noutate din declaraţia de ave-re din 2010 este lotul de 3,32 de hectare din Budești, suburbie a capitalei, propri-etate pe care Voronin nu a mai putut-o tăinui după ce primarul Dorin Chirtoacă a scos-o în vileag în acest an. Dar fostul președinte comunist nu este sincer până la capăt. Atunci când a cumpărat cele 3,32 de hectare la Budești, Voronin a arendat alte 7,2 hectare în aceeași localitate. Deși contractele de vânzare-cumpărare și arendare a terenurilor au fost perfectate la 31 martie 2009, în toiul campaniei electorale, fi ind înregistrate la 15 aprilie 2009, liderul comunist nu le-a indicat în declaraţia de avere depusă pentru alegerile repetate din iulie 2009, iar pe cele arendate nici în cea depusă recent la CEC.
Totodată, în declaraţie nu apar nici cele 700 de hectare de pădure arendate din 2008 până în 2057 de familia Voronin, acolo unde aceasta a împrejmuit-o cu sârmă ghimpată și a construit deja mai multe edifi cii, cum ar fi o construcţie capitală din piatră, o casă din bârne cu un nivel, o fermă pentru fazani, un iaz cu heleșteu, reţele inginerești. Recent, Voronin a recunoscut public că a arendat pădu-rea pentru 49 de ani de la stat.
Greceanîi, casă mai mare, dar fără un garaj
Zinaida Greceanîi, candidatul numărul 2 în lista PCRM, a declarat un venit de 468 026 de lei, provenit din salariul de deputat și pensie, o casă în Chișinău în valoare de peste 1,2 milioane de lei, 2,4 hectare de teren agricol în raionul Briceni, o mașină de marca „Audi 80” din anul 1989 și o datorie la Fincombank de peste 417 mii de lei. De anul trecut și până acum, Greceanîi a rămas fără un garaj pe care îl avea în Briceni, pe care probabil l-a dăruit, din moment ce nu indică niciun venit care să indice vinderea acestuia.
În declaraţia pe care a depus-o în 2005 la CEC, Greceanîi scria că deţinea în proprietate un lot de pământ, un apartament, un automobil și un garaj. Totodată, aceasta avea cu titlu de drept de folosinţă o casă de locuit și un apar-tament. Casa indicată iniţial cu „drept de folosinţă” a devenit între timp proprietate a Zinaidei Greceanîi, însă metrajul casei, indicat în declaraţia de pe 2007 (alegeri locale) și neindicat în cele din 2009 – 285 de metri pătraţi, nu corespunde cu datele din extrasul din Registrul bunurilor imobile, adică 124,1 metri pătraţi.
Tkaciuk, aproape sărman
Un alt lider comunist, Mark Tcaciuk, a jonglat în toţi acești ani cu declaraţiile de avere, devenind din ce în ce mai sărac. De exemplu, în declaraţia de avere pe care a depus-o în anul 2005 la CEC, Marc Tkaciuk a indicat că deţine un lot de șase ari în satul Coșerniţa, raionul Criuleni, și 42,5 la sută din acţiunile „Școlii Antropologice Superioare” SRL de pe str. Zimbrului 10 A din Chișinău care deţine proprietăţi evaluate la câteva milioane de euro.
Potrivit unei investigaţii realizate în 2009, în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, PCRM a cheltuit cel mai mult în cele două campanii electorale din anul trecut. Alegerile din 5 aprilie i-au costat pe comunişti 6,76 milioane de lei, iar cele din 29 iulie – 3,89 milioane de lei. Totodată, conform unor cal-cule ale experţilor IDIS „Viitorul”, în scrutinul din 5 aprilie 2009, PCRM a abuzat de resurse mediatice
publice şi administrative, al căror cost a fost esti-mat la suma de 7,47 milioane de lei. Partidul Comu-niştilor a fost singura formaţiune politică care nu a arătat în rapoartele sale fi nanciare toate donaţiile parvenite în cele două campanii electorale. Această formaţiune tăinuieşte numele tuturor persoanelor fi zice care au făcut donaţii, contrar legislaţiei care impune o transparenţă maximă a veniturilor şi chel-tuielilor din campaniile electorale.
Milioane în campanie
Lângă lotul de șase ari de la Coșer-niţa, singura proprietate, care mai e indicată astăzi în declaraţia de avere, este o casă, iar sătenii de acolo spun că aici locuiesc pe timpul verii părinţii lui Marc Tkaciuk.
Totodată, deși Marc Tkaciuk susţi-ne că nu are alte proprietăţi, acesta ar locui, potrivit unor surse, într-un apartament spaţios din sectorul Cio-cana al mun. Chișinău. Mai mult, pre-sa a scris că, imediat după scrutinul din 5 aprilie 2009, ex-consilierul pe probleme de politică internă al preșe-dintelui Voronin s-a ales cu o mașină de lux „Brilliance M2”, cu numere de înmatriculare C OC 434.
Bannicov, bogat în dividende
Director al Agenţiei relaţii funcia-re și cadastru pe timpul comuniștilor, Alexandr Bannicov, numărul 21 în lis-ta PCRM depusă la CEC pentru alegeri-le din 28 noiembrie, a indicat venituri de 208 114 de lei de la locul de muncă și 1 862 743 de lei din dividende. Totoda-tă, acesta deţine două apartamente și o casă în Chișinău, un „Mercedes” și câte un sfert din acţiuni la două fi rme de electrocasnice.
Fostul director al Serviciului de Informaţii și Securitate, Artur Reșet-nicov, are casă de 189 de metri pătraţi în Chișinău și un teren aferent de șase ari.
Modeştii Muntean, Dodon şi Petrenco
Portavocele PCRM, mai ales după alegerile din 2009, Iurie Muntean, Igor Dodon și Grigore Petrenco, își duc viaţa modest. Cel putin, așa reiese din declaraţiile acestora de avere depuse la CEC. Dacă în 2009 Muntean avea un lot de 0,44 de hectare la Criuleni și două automobile de marca „Mercedes” (unul din 2003 și altul din 1993), în 2010 aces-ta a rămas numai cu mașina mai nouă și cu un venit de 504 701 de lei.
Și Igor Dodon a mai pierdut un pic. Cu venituri mai mici cu aproape 50 000 de lei, cu același apartament de 57 de metri pătraţi în Chișinău și cu aceeași „Toyota” din 2003, familia Dodon a rămas fără jumătate de casă de la Drochia pe care o indicase anul trecut în declaraţia de avere.
Și Petrenco a sărăcit. Acesta a rămas numai cu apartamentul de 54 de metri pătraţi din Chișinău, fi indcă nu mai in-dică în declaraţia pe 2010 și automobilul de marca „Ford” pe care îl avea în 2009.
Vremea îşi construieşte casă, Reidman e datornic
În declaraţia de avere pe care Igor Vremea a depus-o la CEC în 2009, acesta a indicat că deţine o casă în Chișinău cu
suprafaţa de 200 de metri pătraţi, un lot de 4 ari la Durlești și un automobil de model „Nissan X-Trail”. În 2010, Vremea declară doar o casă de locuit nefi nisa-tă în Durlești și automobilul „Nissan X-Trail”, plus venituri de 338 381 de lei. Despre casa din Chișinău, nicio vorbă.
În 2009, Oleg Reidman, fost consili-er prezidenţial, declara două apartamen-te pe str. Șciusev 101, unul de 127 de metri pătraţi și altul de 40 de metri pătraţi, un garaj de 18 metri pătraţi tot acolo și un automobil „Skoda Superb”. În 2010, Reidman arată că a vândut „Skoda” cu 100 000 de lei, dar are deja un automo-bil BMW X-6 și aceleași imobile. Deși a câștigat un venit de la locul de muncă de bază de 247 703 lei, acesta are datorii la „terţe persoane” de 613 667 lei.
Sărăcie lucie în coada listei
Dacă greii partidului, inclusiv la buzunare, ocupă prima parte a listei electorale, coada acesteia e tare sub-ţirică. Bunăoară, Denis Doga, student la UTM, care e pe locul 99, nu indică niciun venit și nicio proprietate, iar „liceana Liza” de pe locul 100 a câștigat în anul trecut numai 14 200 de lei de la locul de muncă. Totodată, numărul 101 din listă – Alexandru Isaev, redactor-șef la ziarul de partid „Comunistul”, a câștigat numai 24 000 de lei.
Raisa LOZINSCHI-HADEI
DECLARAŢIA DE AVERE a lui Vladimir Voronin din 2009 DECLARAŢIA DE AVERE a lui Vladimir Voronin din 2010
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | La marginea Europei
În Piaţa Marii Adunări Naţio-nale l-am văzut pentru prima da-tă pe Vlad Cubreacov (foto). Aces-ta, alături de Iurie Roșca și Ștefan Secăreanu, formau un fel de ”trio magnifi c”, al celor mai mari luptători pentru limbă și istorie. Spre sfârșitul lunii martie, când abia legasem și eu o săptămână consecutivă de frecvenţă la ore, profesorii ne-au anunţat că a dis-părut Vlad Cubreacov și că acesta ar fi fost răpit de comuniști. Au urmat alte săptămâni în care nu prea am mai dat pe la școală și pe care le-am petrecut în PMAN. De data aceasta se schimbaseră sloganurile, iar cel mai utilizat era ”Libertate Cubreacov!”.
De atunci au trecut mai bine de opt ani, iar misterele asupra dispariţiei lui Cubreacov s-au spulberat pe zi ce trecea. Că totul a fost înscenat ni s-a confi rmat încă din 4 aprilie 2005, atunci când Cubreacov l-a votat pe Voro-nin la funcţia de președinte și a dezamăgit sute de mii de sufl ete care militaseră pentru ”liberta-tea” acestuia. Au urmat patru ani de guvernare comunistă susţinu-tă consecvent de PPCD, perioadă în care mai multe voci au spus că așa-zisa dispariţie a lui Cubreacov nu a fost decât o mare mârlănie regizată de Iurie Roșca.
Promisiunile lui Zubco
Una dintre promisiunile electorale ale Alianței pentru Integrare Europeană a fost legată de elucidarea cazului Cubreacov. Îmi amintesc cum procurorul general, Valeriu Zubco, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută chiar la câteva zile după ce a fost numit în funcţie, că acest caz este unul prioritar pentru Procuratură și că va fi rezolvat până în februarie 2010. Deja ne afl ăm în noiembrie 2010, iar Zubco tot nu și-a făcut treaba.
E foarte ciudat pentru toată lumea că Zubco a făcut-o pe mor-tul în popușoi și în acest caz. Mai ales după ce, în toamna lui 2009, declara că este aproape rezolvat, mai lipsind depoziţiile unui sin-gur martor. De câţi ani oare are nevoie Zubco pentru a audia un martor?
Se zvonește că, deși cazul Cubreacov este rezolvat încă de pe vremea lui Gurbulea, Procura-tura evită să facă publice rezulta-tele, deoarece Roșca ar avea unele relaţii cu cei ce îl dirijează din umbră pe Zubco. Aceste zvonuri sunt alimentate și de faptul că un alt celebru caz, ”Killerii lui Roșca”, stă pe linie moartă la Pro-curatură, cetăţenii neputând afl a până în prezent cine au fost cei ce și l-au dorit mort pe Roșca. Nici măcar ”killerul” căruia i s-a făcut milă de Roșca nu a fost găsit. Mă gândesc că poate Zubco l-a lăsat în libertate pe cel care trebuia să-l ucidă pe Roșca tocmai datorită bunăvoinţei de care a dat dovadă
Cartierul Voronin nu e în pericol
CERC VICIOS // „Dosarul Ciocârlia” nu afectează în niciun fel proprietăţile familiei Voronin
Dosarul înstrăinării terenului din str. Ciocârlia nu va afec-ta moșia lui Voronin. Fostul primar, Vasile Ursu, ex-secre-tarul CMC, Nicolae Monastâr-li, și șeful Direcţiei Funciare, Nicolae Crăciun, sunt singurii care riscă să fi e trași la răs-pundere pentru faptul că, acum patru ani, una dintre fi rmele lui Oleg Voronin a cumpărat de la primăria capi-talei 2 ha la un preţ de zece ori mai mic decât cel de piaţă. Cei trei riscă până la șase ani de pușcărie.
De asemenea, instanţa de ju-decată i-ar putea obliga să restituie primăriei Chișinău profi tul ratat de 25 de milioane de lei. În schimb, fa-milia Voronin, care își construiește vile pe cele două hectare, nu riscă nimic. Potrivit ofi ţerului CCCEC, Bogdan Zumbreanu, aceștia sunt consideraţi cumpărători de bună credinţă.
Ţapi ispăşitori
Vasile Ursu, Nicolae Monastârli și Nicolae Crăciun sunt cercetaţi penal pentru neglijenţă în servi-ciu, care a adus prejudicii de circa 30 de milioane de lei bugetului municipal. Bogdan Zumbreanu, directorul adjunct al Direcţiei generale urmărire penală din cadrul Centrului pentru Combate-rea Crimelor Economice și Corup-ţiei (CCCEC), afi rmă că vinovăţia acestora constă în faptul că, deși iniţial, la iniţiativa primarului de atunci Vasile Ursu, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a votat, în 2006, un proiect privind scoate-rea la privatizare a celor 2,04 ha de pe str. Ciocârliei contra sumei de 30 de milioane de lei, peste doar o săptămână primarul a venit cu un alt proiect care prevedea scoaterea la licitaţie a aceluiași teren contra sumei de 3 milioane de lei. „Cei trei funcţionari nu aveau dreptul să admită noul proiect și mai ales să îl propună spre votare consilierilor cel puţin din două motive: pentru că nu fusese anulat primul proiect adoptat de CMC și pentru că cel de-al doilea proiect nu era însoţit de nota informativă prin care să fi fost justifi cată micșorarea preţului”, susţine Zumbreanu.
Consilierii nu pot fi judecaţi
Deși decizia de scoatere la pri-vatizare a terenului a fost adoptată prin votul consilierilor comuniști și creștin-democraţi, ofi ţerul CC-CEC afi rmă că aleșii locali nu pot fi trași la răspundere. „În R. Moldova nu se practică tragerea la răspun-dere penală colectivă. În plus, nu există niciun document ofi cial în
A dispărut CubreacovDeși eram un elev model, eminent chiar, iar frecvenţa mea la ore era una destul de bună, primăvara lui 2002 am petrecut-o mai mult în Piaţa Marii Adunări Naţionale decât în sălile de clasă. Pe atunci eram un adolescent care avea 10 pe linie la istorie și limba română, iar aceste două materii școlare se nu-mărau printre preferatele mele. Comuniștii vroiau să mă lase fără istorie și limbă, iar eu nu puteam îngădui acest lucru, așa că am ieșit la proteste.
acesta cu liderul PPCD. Probabil Zubco o fi inventat o nouă formu-lă prin care ar putea scădea rata criminalităţii, și anume să-i lase în libertate pe ”killerii” miloși, de ge-nul celuia care l-a cruţat pe Roșca.
Cubreacov, dispărutdin lista PPCD
Probabil nu aș mai fi scris nici-odată aceste rânduri dacă nu s-ar fi întâmplat un lucru destul de ciudat cu lista electorală a PPCD-ului. Fostul număr 2 al formaţiunii lui Roșca, „Răpitul Cubreacov” lipsește din lista partidului pentru alegerile parlamentare anticipate. Motivul invocat de Cubreacov e legat de „decizia de a-i acorda locul său pe listă unui tânăr”. De fapt, se pare că vicepreședintele PPCD a decis să se ”dea la fund” pentru a ieși pentru o perioadă din spaţiul public, deoa-rece o eventuală candidatură a sa la funcţia de deputat ar readuce în atenţia electoratului motivul nee-lucidat al dispariţiei sale din martie 2002. Cum șansele PPCD-ului de a trece în Parlament sunt minime, pentru Cubreacov e mult mai bine să se retragă în tihnă decât să um-ble prin birourile Procuraturii sau prin celulele de la Pruncul.
Că există dezinteres din partea organelor de anchetă ca adevărul din acest caz să nu fi e afl at, ne-am convins deja. Cum rămâne însă cu sentimentele a sute de mii de oameni, de care Roșca și Cubrea-cov și-au bătut joc în primăvara lui 2002? Cum rămâne și cu legea, care prevede că cei ce regizează asemenea cazuri riscă minimum șase ani privaţiune de libertate? Ce ne facem și cu procurorul general Zubco, cel ce într-un an de zile nu a rezolvat un caz atât de „simplu” (epitetul îi aparţine)? Ce s-a întâm-plat și cu promisiunile liderilor Ali-anţei pentru Integrare Europeană, care declarau că Roșca va nimeri direct la „mititica” după ce vin ei la Putere?
Uitasem însă că s-au promis multe, dar nu s-a făcut aproape nimic. Mai ales în ce privește Pro-curatura Generală, care în decurs de un an a ţinut prima pagină a ziarelor numai din cauza scandalu-rilor în care a fost implicată.
Alexandru COZER
care să se indice care dintre con-silieri și cum a votat. De ce nu se ţine această evidenţă întrebaţi-i pe consilieri”, ne-a sugerat Zumbrea-nu, precizând că totuși, conform art. 27 din Legea privind adminis-traţia publică, „consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliu-lui local și pentru deciziile acestuia pe care le-au votat”.
De vină e programul?
Cât privește modul misterios prin care timp de o săptămână preţul celor 2 ha a scăzut de zece ori, ofi ţerul CCEC susţine că funcţi-onarii primăriei au avut o expli-caţie și pentru aceasta. „În cadrul primăriei se folosește un program special care, în funcţie de diferiţi parametri, stabilește preţul tere-nului. Prima dată când s-a propus scoaterea la privatizare a terenului contra sumei de 30 de milioane, Va-sile Ursu a calculat preţul după alte criterii, și nu prin intermediul pro-gramului. A doua oară, consilierii care au pregătit proiectul de scoa-tere la licitaţie a aceluiași teren au aplicat softul”, afi rmă Zumbreanu. Aceeași sursă ne-a comunicat că, în viitorul apropiat, CCCEC urmează să solicite o expertiză independen-tă în urma căreia se va stabili cât de real era preţul de 3 milioane de lei pentru 2 ha într-o zonă prestigioasă a orașului.
Nicio probă împotriva lui Voronin
Până una, alta, Primăria capitalei a înaintat la sfârșitul săptămânii trecute o acţiune civilă împotriva celor trei foști funcţio-nari prin care le cere să restituie
prejudiciul cauzat statului în urma privatizării celor 2 ha (aproximativ 25 de milioane de lei – n.r.). De la fi rma „Moldconstruct Market”, ca-re a privatizat terenul, autorităţile locale nu pot cere nimic. Nu există temei nici pentru anularea contrac-tului de privatizare, pentru că în aceste circumstanţe compania este considerată cumpărător de bună credinţă. „Nu există nicio probă, ni-cio declaraţie că Vladimir Voronin sau altcineva ar fi făcut presiuni asupra responsabililor de la primă-rie. Fostul președinte a fost audiat în calitate de martor în acest dosar pentru că, potrivit stenogramei, atunci când a venit cu proiectul în faţa Consiliului, fostul primar Vasile Ursu i-a informat pe aleșii locali că a discutat despre scoaterea la vânzare a terenului cu Voronin”, ne explică Zumbreanu.
Încă un dosar?
Totuși, afi rmă ofi ţerul CCCEC, nu este exclus ca în viitorul apropiat să mai fi e intentat un dosar în legă-tură cu cele 2 ha de pe str. Ciocârlia în cadrul căruia să fi e verifi cată modalitatea prin care compania „Moldconstruct Market”, care a câștigat licitaţia prin concurs pentru acest teren, propunând un proiect de construcţie a unui complex locativ, a reușit ulterior să îl modifi ce constru-ind mai multe vile.
„Dosarul Ciocârlia” a fost inten-tat la 24 mai 2010, după ce primarul capitalei Dorin Chirtoacă a sesizat CCCEC despre faptul că mai multe hectare de teren de pe str. Ciocârlia ar fi fost vândute, în urma unei licitaţii din 2006, la un preţ de zece ori mai mic decât cel de piaţă.
Mariana RAŢĂ
LA INTRAREA ÎN CARTIERUL SELECT este instalat un post de control (Fotografi e de Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău)
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Observator | 5
Șefi i fi rmei de construcţie „Rom-Prim SRL” au fost arestaţi pentru 15 zile, fi -ind bănuiţi că, sub pretextul investirii de capital în construcţia unor blocuri locative, ar fi sustras de la un grup de persoane fi zice 9,5 milioane de lei.
Cercetările în acest caz au demarat odată cu parvenirea mai multor plângeri de la cetă-ţeni, care spun că au investit zeci de milioa-ne de lei, dar că nu pot să intre în locuinţe, deoarece acestea nu pot fi date în exploatare. CCCEC a efectuat o revizie economico-fi nan-
ciară, în urma căreia au fost depistate mai multe încălcări care au condus la incapacita-tea de plată a întreprinderii, ultima nefi ind în stare să-și onoreze obligaţiile faţă de inves-titori, bănci și sub-antreprenori.
Potrivit Actului de revizie, factorii de decizie ai „Rom-Prim SRL”, Vasile Tabaran, Nicolae Noroc și Irina Popescu, în perioa-da anilor 2009-2010, au încasat din casa întreprinderii mijloace bănești din sursele investite de către persoane fi zice pentru construcţia blocurilor locative, în valoare totală de aproape 33 milioane de lei. Direc-torul „Rom-Prim SRL”, Vasile Tabaran, a
încasat aproape 18 milioane de lei, vicedi-rectorul Nicolae Noroc – 15 110 625,30 lei și șefa secţiei contracte investiţionale, Irina Popescu – 5 205 lei. Aceștia au casat mijloa-cele bănești la majorarea costului construc-ţiilor nefi nisate, fără documente confi rma-tive, fapt prin care au fost aduse prejudicii investitorilor.
La fel, contrar prevederilor contacte-lor de investiţii, din mijloacele bănești ale investitorilor, angajaţii cu atribuţii decizio-nale ale „Rom-Prim SRL” au benefi ciat de un împrumut fără dobândă în valoare totală de 95,5 milioane de lei, dintre care pe moment
nu sunt rambursaţi 20,2 mil. lei, inclusiv de către Nicolae Noroc – 11,4 mil. lei și Vasile Tabaran 8,8 mil., fapt ce a dus societatea la incapacitate de plată.
Suma totală a creanţelor acumulate la 1 iulie 2010 constituia 119, 7 milioane de lei.
Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei trei riscă: pentru escrocherie – până la 15 ani de închi-soare, iar pentru abuz în serviciu de la trei la șapte ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.
(jurnal.md)
Escrocherie de zeci de milioane de lei la o fi rmă de construcţie
Piramida morţilorÎNŞELĂTORIE // Proprietarii unei fi rme de construcţie sunt învinuiţi
că au vândut apartamentele mai multor persoaneMai mulţi investitori ai blocului de locuit din strada Serghei Lazo 25 acuză fi rma de construcţie că a vândut apartamentele la mai multe persoane. Astfel, unele din aceste locuinţe au câte doi sau trei proprietari. Mai mult de-cât atât, investitorii susţin că printre noii proprietari sunt multe persoane sus-puse. Pe de altă parte, Procuratura Ge-nerală afi rmă că a deschis un dosar penal pe numele fi rmei de construcţie, pentru abuz în serviciu, și a fost înaintată învinuirea la trei persoane. Una din aceste persoane este decedată.
„Mi-am vândut fostul aparta-ment, am investit în unul care se construia pe strada S. Lazo 25, pen-tru ca să afl u că mai pretinde încă o persoană la acest apartament cu o cameră. Locuiesc împreună cu fi ica mea și acum sunt nevo-ită să plătesc avocaţi ca să mi se recunoască dreptul de proprietate asupra apartamentului”, își începe istoria Tatiana Condratiuc, una din cei circa 30 de investitori.
Un apartament, doi investitori
Condratiuc a încheiat cu fi rma SRL „Melconic” un contract, prin care urma ca, în a doua jumătate a anului 2008, să devină proprietara apartamentului cu nr. 16 din blocul 1 din strada Serghei Lazo 25. Pentru acest imobil femeia a achitat 33 mii de euro și urma să mai dea alte trei mii, în momentul în care primea apartamentul. Potrivit investitoa-rei, dreptul de proprietate asupra apartamentului nu a fost contestat de nimeni până în anul 2008.
În acel an, a fost împușcat acţionarul principal al fi rmei, Constantin Gherciu, în urma unui schimb de focuri într-un local din Măgdăcești. După decesul acestuia, Condratiuc a afl at că apartamentul nr. 16 mai are un proprietar, Scrip-nic Vladimir. „Potrivit contractului nr. 4 semnat de SRL „Melconic” cu Scripnic, acesta a achiziţionat, în 2006, două apartamente, unul cu trei camere, altul cu o cameră,
și a achitat pentru ambele 63 700 de dolari”, a spus femeia. Aceasta a menţionat că administratorul fi rmei, Radic Bejenaru, i-a spus să nu se deranjeze, căci s-a creat o confuzie în timpul numerotă-rii. „Pentru a fi corectată eroarea, conducerea fi rmei semnează cu Vladimir Scripcaru o anexă prin care apartamentul 13 este schimbat în 15, iar 14 – în 16.
La fi nele lui septembrie 2008, apare încă o anexă la contractul nr. 4, semnată de Radic Bejenaru și Vladimir Scripnic, prin care numă-rul apartamentului 13 este schim-bat în numărul 15, iar apartamen-tul 14 în nr. 16. În luna octombrie a aceluiași an, Bejenaru emite un act prin care recunoaște achitarea integrală a costului apartamen-telor 15 și 16, de către Scripnic. În baza acestui act, precum și în baza anexei la contractul nr. 4, prin care a fost schimbată numerotarea apar-tamentelor, Vladimir Scripnic se adresează Judecătoriei Râșcani cu cererea de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra apartamen-telor 15 și 16 de pe strada Serghei Lazo 25. „Cererea a fost acceptată de judecătorul Victor Micu, care l-a desemnat proprietar pe Scripnic.
La acel proces eu nu am fost pre-zentă, deoarece nici nu am știut de el, ci doar mai târziu am fost pusă la curent asupra faptului împlinit. Am făcut recurs și am avut câștig de cauză”, a menţionat Condratiuc.
Din 36 de apartamente, doar 6 au un singur investitor
Potrivit investitoarei, cazul ei nu este unul singular. „Din cele 36 de apartamente, doar 6 sau 7 au un singur proprietar, restul au căte 2 – 3 proprietari. „Eu cred că acest Scripnic este doar un pion, iar adevăratul stăpân este Radic Beje-naru”, comunică Tatiana Condra-tiuc. „În general, în „seria a doua” de proprietari fi gurează persoane sus-puse, care, după părerea mea vor avea câștig de cauză”, crede investitoarea.
Condratiuc susţine că, după decesul fondatorului, Constantin Gherciu, a fost făcută publică infor-maţia despre datoriile SRL «Melco-nic». Atunci conturile bancare ale fi rmei au fost sechestrate. Adminis-tratorii fi rmei au dat de înţeles pro-prietarilor că fi rma nu poate duce la
bun sfârșit construcţia imobilului și ca oamenii să fi niseze lucrările. „Din ce am vorbit cu muncitorii de pe șantier, aceștia nu și-au primit leafa deloc, mai mult decât atât, li s-a promis că le va fi repartizat câte un apartament în acest bloc”, spune femeia. „Eram gata să achităm restul lucrărilor, dar nu am avut posibilitatea”, spune femeia.
Persoanele care au vândut apartamentele au murit
Contactat de JURNAL, Radic Bejenaru a declarat că SRL „Melco-nic” este în insolvabilitate și nu ac-tivează de anul trecut. Referindu-se la cazul Tatianei Condratiuc, acesta a spus că acesta este un confl ict ca-re durează de doi ani. „Persoanele care au vândut apartamentele sunt deja moarte, iar aceste șmecherii au fost făcute până la venirea mea la conducere, adică în 2006 – 2008”, ne-a spus Bejenaru. Întrebat dacă există apartamente care au fost vândute mai multor persoane, acesta a spus: „Sunt apartamente și cu trei și cu patru proprietari!”.
Avocatul femeii, Gheorghe
Mihailov, a declarat că în legătură cu acest fapt a fost deschis un dosar civil la Judecătoria Râșcani. Clientul meu, împreună cu alte persoane, cer ca fi rma SRL „Melconic” să-i recunoas-că proprietari ai apartamentelor în care au investit bani. „Este unul din cele mai complexe dosare la care am lucrat și nu știu care va fi fi nalul”, a declarat pentru JURNAL Mihailov.
Potrivit Angelei Starinschi, șefa Serviciului de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Econo-mice și Corupţiei, materialul a fost examinat atât de către serviciile operative ale Centrului, cât și de către Direcţia generală urmărire penală din cadrul CCCEC. „Însă dosarul a fost retras de procurori și remis, după competenţă, Comisari-atului de poliţie Buiucani (CPB)”, a declarat pentru JURNAL Starinschi.
Pe de altă parte, CPB a clasat dosarul, din lipsă de probe. „An-cheta penală a fost începută în luna ianuarie anul curent, în urma plân-gerii unui investitor”, ne-a spus șeful Centrului de presă a Comisa-riatului General de Poliţie, Adrian Jovmir. „Dar, din lipsă de probe, potrivit anchetatorului, o persoană din conducerea fi rmei a plecat pes-te hotare împreună cu documen-tele întreprinderii, dosarul a fost închis”, a menţionat Jovmir.
Procurorul Vladislav Căruceru susţine că Procuratura Generală a deschis un dosar penal în septem-brie 2009, pentru abuz în serviciu, pe numele fi rmei de construcţie. „Trei persoane sunt învinuite în acest dosar, pentru înstrăinarea de 2 – 3 ori a unui bun imobiliar”, a declarat pentru JURNAL procurorul. „Din păcate, nu pot să vă spun numele învinuiţilor, pot doar să menţionez că o persoană implicată în acest caz este decedată”, a comunicat procu-rorul. Căruceru a spus că în acest caz, pe numele persoanei moarte, va fi delegat un reprezentant, care va participa la înaintarea învinuirii. „Este un dosar complex și necesi-tă mai multe acţiuni de urmărire penală, au fost comasate mai multe dosare, într-o singură cauză penală”, a spus procurorul. Acesta a menţio-nat că, în cazul în care vor fi găsite vinovate, persoanele vor sta după gratii, pentru escrocherie, între 8 și 15 ani, cu privarea de a ocupa funcţii de răspundere.
Marina LIŢA
"DIN CELE 36 DE APARTAMENTE, doar 6 sau 7 au un singur proprietar, restul au căte 2 – 3 proprietari", spune Tatiana Condratiuc (Fotografi e de Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău)
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | La marginea Europei
BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc
Secretele lui VoroninSTRICT SECRET // Deşi a dat indicaţii în mod ilegal miniştrilor,
fostul preşedinte nu poate fi tras la răspunderePeste zece mii de bugetari, preponderent profesori, urmau a fi concediaţi în ultimii doi ani, dacă Partidul Comuniștilor rămâ-nea la guvernare. Despre acest plan sumbru al fostei guvernări s-a afl at săptămâna trecută ca urmare a desecretizării mai multor acte adoptate pe timpul comuniștilor. Din aceste docu-mente afl ăm cum fostul președinte Vladimir Voronin a dat cu piciorul în 262 de milioane de dolari pe care Guvernul american era gata să îi investească în R. Moldova. Două dintre actele de-secretizate se referă la corespondenţa pe care o purta Voronin cu responsabilii de la Guvern în vederea preluării controlului statului asupra a două companii (S.A. IPTEH și SA „Cariera de pietriș și granit din Soroca”) care ulterior au câștigat procesele intentate la CEDO împotriva R. Moldova. Chiar dacă Voronin dădea indicaţii concrete responsabililor de la Guvern în ce mod să acţioneze într-un caz sau altul, juriștii susţin că vinovăţia acestuia ar fi foarte greu de demonstrat.
În pofi da criticilor dure pe care le adresează actualei guver-nări pentru intenţia acesteia de a optimiza numărul de angajaţi din sistemul bugetar, fosta guvernare comunistă uită că ideea concedierii în masă a profesorilor i-a venit ei încă în 2008. Atunci, Guvernul a adoptat o concepţie de optimizare a numărului de personal, prin care se propunea concedierea timp de doi ani a circa zece mii de bugetari, preponderent profesori. Planul nu a fost dus „la bun sfârșit” pentru că Serviciul de Informaţii și Securita-te (SIS) a reușit la timp să-l infor-meze pe Voronin despre urmările grave ale unor asemenea iniţiative. „Documentul și-a găsit o critică dură atât din partea angajaţilor din sferele bugetare supuse reducerii, cât și în rândurile opoziţiei, susţi-nute din exteriorul ţării”, îl anunţa directorul SIS Artur Reșetnicov pe președintele statului, atenţio-nându-l că concedierile în masă ar putea provoca destabilizarea situaţiei din ţară în ajunul alege-rilor parlamentare(!). Ca urmare a acestei note informative, Guvernul și-a revăzut decizia de concediere a profesorilor.
„Americanii ne folosăsec”
Tot la ordinul lui Voronin a acţionat Guvernul și în 2007, atunci când s-a pus problema imple-mentării proiectelor prevăzute în cadrul Programului Preliminar de Ţară „Compact”, fi nanţat de către Guvernul SUA. Deși își dădea seama de avantajele implementă-rii acestor proiecte, premierul de atunci Vasile Tarlev a fost nevoit să renunţe la ele pentru că așa a vrut Voronin. „Nu bate apa în chiu. Ce nu-i clar?”, i-a răspuns președintele statului premierului care încerca să-l convingă de oportunitatea acceptării proiectelor. Părerea lui Voronin despre programul ameri-can era cât se poate de clară: „Foaie verde!? Americanii au grijă de ei. Pe noi pur și simplu ne folosăsec și în-că ne critică!!”. La această concluzie Voronin a ajuns după ce consilierul său Oxana Domenti l-a informat că
cea mai mare parte a banilor oferiţi de SUA pentru aceste proiecte (în total 24,7 mil. de dolari – n.r.) va fi cheltuită pentru remunerarea experţilor. „Suplimentar la aceasta atenţionăm și asupra faptului că atât selectarea experţilor, con-sultanţilor și altor executori, cât și evaluarea calităţii executării lucrărilor în cadrul proiectelor va fi efectuată de către Guvernul SUA, conform procedurilor și regulilor sale. Astfel, la fi nalizarea proiec-telor ne va rămâne doar să accep-tăm rapoartele de implementare prezentate de americani”, scria Domenti într-o notă informativă din noiembrie 2007 adresată preșe-dintelui de atunci.
Menţionăm că implementarea efi cientă a acestui Program de către actualul Guvern a dus la obţinerea la începutul acestui an a unui grant în valoare de 262 milioane dolari pentru reabilitarea drumurilor și sistemelor de irigare.
Voronin, interesat de Cariera de la Soroca
Două dintre seturile de docu-mente desecretizate săptămâna trecută de Guvern se referă la corespondenţa dintre Președinţie și Executiv vizavi de preluarea con-trolului statului asupra SA „IPTEH” și SA „Cariera de pietriș și granit din Soroca”.
În cazul „Carierei de pietriș și granit din Soroca”, se observă nu atât interesul statului faţă de companie, cât cel al președintelui. „Dl Tarlev, de preluat conducerea carierului de către stat. Convocaţi-i pe cei care au atitudine și soluţio-naţi în mod legal problemele și mă informaţi”, îi scria Voronin prim-ministrului la 8 iunie 2007. Iar cu doar o zi înainte de asta, printr-o scrisoare secretă adresată lui Voro-nin, directorul Camerei de Licen-ţiere, Zinaida Chistruga, „solicita respectuos” indicaţii de la Voronin pentru a elibera sau nu licenţă de activitate Carierei. Până la urmă, planurile fostului președinte de acaparare a „Carierei de pietriș și granit” au fost date peste cap de decizia CEDO din 16 iulie 2009, prin
care s-a stabilit că naţionalizarea a fost ilegală.
Preluarea coordonată În cazul „IPTEH”, șeful statu-
lui era informat despre veniturile întreprinderii care fusese prelu-ată de la oponentul politic al lui Voronin, Vlad Filat, dar și despre două contracte de arendă care au fost modifi cate de fosta administra-ţie a companiei înainte ca aceasta să treacă în proprietatea statului. Potrivit unei note informative pregătită de ministrul Economiei și comerţului Igor Dodon, ca urmare a modifi cării celor două contracte, s-a ratat un venit de circa 220 de mii de dolari, de aceea, menţionea-ză ministrul, ele trebuie fi e rezi-liate, fi e modifi cate. „De acord”, îi răspunde Voronin. Doar din setul de documente desecretizate care ţin de acest subiect, reiese că în schema de preluare a controlului statului asupra SA „IPTEH” au fost implicaţi în mod direct ministrul Economiei, Igor Dodon, premie-rul Zinaida Greceanâi, directorul CCCEC Sergiu Burduja și chiar Consiliul Suprem de Securitate, prin secretarul Ion Morei. Toţi cei menţionaţi își coordonau acţiunile cu Vladimir Voronin.
Indicaţiile preşedintelui
În noiembrie 2009, acţionarii „IPTEH”, deposedaţi ca urmare a naţionalizării întreprinderii, au câștigat la CEDO procesul împo-triva R. Moldova. Guvernul mol-dovean a fost obligat să plătească despăgubiri în valoare de 320 de mii de euro, dar reclamanţii au renun-ţat la bani.
Un alt set de documente dese-cretizate, care datează din ianuarie 2008, se referă la asigurarea R. Moldova cu energie termică și la modifi carea tarifelor la gaz. Potrivit unei note informative pregătită pentru Voronin de consilierul lui pe probleme economice Oleg Reid-man, șeful de atunci al statului, era informat despre necesitatea majo-rării urgente (de la mijlocul lunii ianuarie 2008 – n.r.) a tarifelor la gaz ca urmare a modifi cării preţu-lui de achiziţie a acestuia. În același set de documente, ex-șeful statului propune privatizarea în condiţii netransparente a întreprinderilor din sectorul energetic al R. Moldo-va (CET-1 și CET-2) unei companii străine „Vi Holding”. Ba mai mult, contrar principiului separării pute-rilor în stat, Voronin dădea indicaţii ministerelor să poarte negocieri cu această companie care propunea extinderea capacităţii de generare a energiei electrice pe teritoriul R. Moldova.
Ultimul din șirul de documen-te desecretizate recent se referă la propunerea ex-vicepremierului
Victor Stepaniuc de acum un an de a-l numi pe Leonid Tabără, pro-fesor la Universitatea de Stat din Moldova, în funcţia de director al Serviciului de Stat de Arhivă. Deși istoricul care a cântat ani în șir osanale PCRM la postul public de televiziune, a fost prezentat lui Vo-ronin drept „un patriot al neamului moldovenesc care se afl ă pe poziţii stataliste certe”, președintele l-a respins. „Selectaţi o altă candidatu-ră și o coordonaţi. Să mă contactaţi la telefon”, a fost răspunsul scurt al lui Voronin.
Contactat de JURNAL pentru a comenta acţiunile fostului președin-te Vladimir Voronin care reies din
documentele desecretizare, juristul Vlad Gribincea ne-a comunicat că aceste acte ar fi insufi ciente pentru a demonstra că fostul șef al statului și-a depășit atribuţiile de serviciu. „Niciun document nu prevede clar care sunt atribuţiile de serviciu ale președintelui, de aceea este compli-cat să demonstrezi că acesta și le-a depășit”, a explicat Gribincea. Potri-vit lui, în acest caz contează ce scop a urmărit Voronin prin indicaţiile sale. „Dacă se demonstrează că sco-pul său a fost de a orchestra anumite lucruri, el poate fi tras la răspunde-re”, a conchis juristul.
Mariana RAŢĂ
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7
PP
cu Pet ru BOGATU
Bogat și sărac
„Trebuie să încerci să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe", zicea Con-stantin Brâncuși. Americanii de la Agenţia „Stratfor”, neîndoios, sunt la înălţimea situaţiei și văd foarte departe, de vreme ce ne monito-rizează tocmai de peste ocean, urmărind cu atenţie evoluţiile politice din Republica Moldova. Două lucruri scot ei în evidenţă în ultima lor analiză, difuzată la finele săptămânii trecute.
Primo. Rușii vor încerca să sugrume partidele din AIE nu prin asasinare, ci prin îmbrăţișare. Secundo. Viitoarele alegeri sunt, de fapt, un episod dintr-un război geopolitic Est-Vest, în care Occi-dentul i-a rezervat României rolul vârfului de lance. Dar să le luăm pe rând.
Cătuşe pentru PLDM şi PD
Acum o săptămână, arătam și
noi în acest colţ de pagină că rușii refuză să mai aibă un favorit unic și infailibil în fostele republici so-vietice. Anterior, aplicând tactică „totul sau nimic”, ei pariau pe un singur armăsar bine vitaminizat, devotat și temeinic verificat. Însă
în cazul în care cabalina lor capo-ta, pariorii de pe „Staraia ploșci-ad” rămâneau cu buzele umflate.
Moscova a tras învăţăminte din propriile greșeli și a schim-bat placa. În consecinţă, ea se bazează astăzi, atât la noi, cât și în alte teritorii ex-sovietice, pe câţiva concurenţi concomitent sau pe combinaţii de forţe politice. Se încearcă astfel înjghebarea unei alianţe electorale sau postelec-torale cât mai pestriţe cu putinţă în cadrul căreia jucători cu viziuni și interese diametral opuse s-ar împiedica unul de altul.
Miza rușilor nu este deloc fortuită, ci riguros chibzuită. Ei nu acţionează la întâmplare, ci caută să atașeze la partidele filoruse, preponderent etnice, pe care le controlează de la cap la coadă, niște formaţiuni moderate de ori-entare occidentală.
Așa s-a întâmplat în Kâr-gâzstan și în Ucraina după victoria lui Ianukovici. Dar și în ultimele alegeri din Letonia, Moscova a mers pe mâna nu a unui, ci a două partide diferite. Aceste construcţii contra naturii urmează să se con-stituie, de fapt, într-un fel de verigi grele, menite să imobilizeze sau măcar să incomodeze actorii in-dependenţi care nu pot fi conver-
Alegeri cât un război Est-Vest
MOTTO:„Pe termen lung câștigă cel mai bun;
imediat, cei fără scrupule."
Francisc Bacon
tiţi la cauza rusească, îngustân-du-le spaţiul de manevră, tăindu-le elanul și sleindu-i de puteri.
Concluziile noastre sunt con-firmate de Stratfor care afirmă că Rusia i-ar fi cerut „fostului președinte și liderului comunist Vladimir Voronin fie să îl susţină pe Marian Lupu, fie să constru-iască o coaliţie cu Vlad Filat după scrutin, situaţii care ar constitui lovituri fatale la adresa coaliţiei proeuropene”. Calculul Mosco-vei e simplu. Ea nu are încrede-re în Lupu, iar în Filat nici atât. Tocmai de aceea și-ar dori să-i atragă într-o coaliţie cu PCRM pentru a-i lega astfel de mâini și de picioare.
Două ţinte dintr-un focDeloc întâmplător, Kremlinul
la ora actuală dă dovadă de o anumită deschidere și faţă de Lupu, și faţă de Filat. „Edinaia Rossia”, bunăoară, partidul de guvernământ din Rusia, a semnat recent un parteneriat cu Parti-dul Democrat din Moldova. În același timp, Moscova a devenit mai tolerantă cu Vlad Filat. Ea nu torpilează planurile prim-minis-trului de a detensiona atmosfera din jurul chestiunii transnistre-ne pentru a reface niște punţi politice dintre cele două maluri. Dimpotrivă. Moscova îi deschide premierului porţile Tiraspolului. Toate aceste mici concesii Rusia le face pentru a-i prinde pe Lupu și Filat în capcana pe care se pregătește să le-o întindă după scrutin.
Kremlinul va lovi astfel două ţinte dintr-un foc. Pe de o parte, în cazul în care democraţii sau liberal-democraţii vor accepta după alegeri să guverneze împreu-nă cu PCRM, Moscova va paraliza
programul lor proeuropean. Pe de altă parte, o eventuală coaliţie cu Voronin îl va compromite pe Lupu, dar mai cu seamă pe Filat, îngro-pându-le cariera politică.
Este limpede că ambii își dau seama de pericolul care-i paște și vor căuta să nu muște momeala pe care rușii le-o strecoară sub nas cu destulă brutalitate, de altfel. Dar și strategii Kremlinului nu-s fraieri. Ei înţeleg foarte bine că nu-i deloc ușor să le tragi clapa celor doi lideri. Tocmai de aceea vor încerca să pună presiune pe ei cu ajutorul falsei societăţi civile pe care au încropit-o de la un timp încoace la Chișinău.
După cum scriam în editorialul de vineri, Moscova împânzeș-te Republica Moldova cu niște făcături care îmbracă forma unor ONG-uri. Finanţate generos din afară, acestea urmează să mi-meze, prin acţiuni zgomotoase și destabilizatoare, „vocea poporu-lui” sau „voinţa societăţii moldo-venești”, dacă vreţi. Una dintre ultimele lor acţiuni s-a consumat, în treacăt fie spus, săptămâna trecută la Universitatea Tehnică, unde un grup de inși turbulenţi a insinuat, în cadrul unui miting de protest, că actuala guvernare și-ar propune să elimine limba rusă din învăţământul superior.
Răspunsul simetric al Occidentului
Occidentul caută, se pare, să răspundă simetric uneltirilor rusești. Tot „Stratfor”, în aceeași analiză de săptămâna trecută, face o dezvăluire curioasă. Potrivit agenţiei americane, SUA au cerut României să înfiinţeze organizaţii non-guvernamentale, instituţii de presă și fonduri de investiţii în
Republica Moldova. Însă criza economică și
instabilitatea politică au împiedi-cat Bucureștiul să-și atingă toate obiectivele. Guvernul român are proiecte economice pentru Basa-rabia și a îndemnat investitorii să treacă Prutul, dar carul deocam-dată nu s-a urnit din loc. Singu-rul lucru real pe care l-au făcut Traian Băsescu și Guvernul Boc este asistenţa financiară de 100 milioane de euro, oferită Republicii Moldova. În consecinţă, în compe-tiţia electorală care a început deja dincoace de Prut, partida rusofilă are din start un avantaj în faţa celei proeuropene.
Oricum, România este băgată la înaintare pe prima linie a tranșe-elor politice de la Chișinău pentru a îndrepta linia frontului Est-Vest, dominată încă de Rusia. Nu încape îndoială că bătălia pentru Basa-rabia va continua și după alegeri, indiferent de rezultatul lor.
Republica Moldova va rămâ-ne, așa cum pe bună dreptate constată „Stratfor”, un câmp de luptă între elementele proruse și cele prooccidentale. Cele dintâi reprezintă trecutul, cele din urmă – viitorul. Asta pentru că noua generaţie, în cea mai mare parte a ei, se identifică mai mult cu Occidentul. De aceea, pe termen lung, sugerează agenţia americană, Rusia nu are nicio șansă.
Dar pe termen scurt? Rușii, precum se știe, intră provizoriu în teritorii străine, dar caută să rămână în ele pentru totdeauna. Și nu pleacă atâta timp cât nu sunt forţaţi să-și ia tălpășiţa. Astfel că termenul lor limitat uneori durează mult. Generaţiilor tinere nu le ajun-ge o viaţă să le dea rușilor papucii. Și nici nu-i de mirare. Viaţa este scurtă, arta este lungă.
„Moldova fără sărăcie!” este sloganul PLDM în alegerile parlamentare
„Moldova fără sărăcie!”, cu acest slogan s-a lansat Parti-dul Liberal Democrat din Mol-dova în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie.
În cadrul acţiunii de lansare, care a avut loc la 11 octombrie, președintele PLDM, Vlad Filat, a declarat că “Moldova fără sărăcie” este mai mult decât un slogan. Este un obiectiv bazat pe un plan con-cret, care include măsuri pentru accelerarea procesului de integrare europeană, creșterea asistenţei so-ciale, sporirea numărului locurilor de muncă, combaterea corupţiei. Toate acestea cumulate vor duce la îmbunătăţirea vieţii oamenilor.
„Am venit la guvernare în cea mai săracă ţară din Europa, care a ajuns în această situaţie după ani de guvernare proastă. Într-un an, am obţinut multe, dar, pentru a du-ce la bun sfârșit procesele începute, avem nevoie de un mandat deplin”, a declarat Vlad Filat. Rezultatele înregistrate în ultimul an dovedesc că recesiunea a fost depășită și avem o primă creștere economică reală, dar mai sunt încă multe de realizat pentru a atinge scopul propus – Moldova fără sărăcie, a specifi cat președintele PLDM.
Vlad Filat a prezentat lista de candidaţi ai PLDM la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În primii 25 de candi-
daţi, pe listă se regăsesc, după cum urmează: Vlad Filat, Alexan-dru Tănase, Mihai Godea, Liliana Palihovici, Iurie Leancă, Grigore Belostecinic, Vladimir Hotineanu, Nicolae Juravschi, Iurie Ţap, Lilia Bolocan, Valeriu Ghileţchi, Mihai Sleahtiţchi, Angel Agache, Ion Ba-lan, Tudor Deliu, Veaceslav Ioniţă, Valeriu Streleţ, Simion Furdui,
Chiril Lucinschi, George Mocanu, Grigore Cobzac, Alexandru Cim-biriciuc, Ion Butmalai, Ghenadie Ciobanu, Nicolae Olaru.
„Este o listă elaborată în baza unor principii clare, diferite de cele considerate tradiţionale în Republica Moldova, o listă focusa-tă pe interesele oamenilor, nu pe ale politicienilor”, a opinat Vlad
Filat, precizând că este mândru de candidaţii cu care merge PLDM în alegeri, fi ecare persoană din echipă fi ind angajată plenar să obţină rea-lizarea scopului principal: „Moldo-va fără sărăcie!”
Președintele PLDM a mai menţionat că obiectivul „Moldova fără sărăcie” solicită efortul comun al întregii societăţi. De aceea,
imediat după alegeri, PLDM va face un apel la solidaritate în vederea implementării acestui program de importanţă naţională.
După prezentarea echipei și a sloganului, Vlad Filat a depus la Comisia Electorală Centrală lista de candidaţi ai PLDM pentru alegerile anticipate din 28 noiembrie.
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Observator
V. Bahnaru, suspectat de un nou plagiatÎn ultimele săptămâni, am citit în presă despre un posibil caz de plagiat în cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei (vezi: Un furt intelectual la drumul mare, „Jurnal de Chișinău”, nr. 67 din 17.09.10, și Scrisoarea deschisă adresată de către un grup de perso-nalităţi conducerii Republicii Moldova, „Jurnal de Chișinău”, nr. 69 din 24.09.10). Eve-nimentul impresionează în două privinţe: calibrul celui acuzat și lipsa de acţiune din partea conducerii Academiei. Pornind de la această știre, am făcut un pariu cu un coleg. Voi prezenta mai târziu obiectul și rezultatul pariului. Înainte de asta, însă, vreau să mă refer la plagiat și la abordarea pe care o au alte instituţii faţă de acest fenomen.
Din păcate, plagiatul este în general difi cil de cuantifi cat. În R. Moldova presupun că această difi cultate ia amploare din cauza lipsei de experi-enţă a instituţiilor statului în domeniul drepturilor de autor. În general, nu îmi plac argumentele ce fac referire la ţările din Vest, dar în cazul de faţă o astfel de comparaţie ar putea fi oportună. Pentru a înţelege gravitatea fenomenului, este sufi cient să analizăm regulamentele interne ale universi-tăţilor din străinătate care, de cele mai multe ori, stipulează că studenţii care plagiază sunt pasibili de suspendare defi nitivă din cadrul universităţii. Defi nirea plagiatului poate fi diferită în funcţie de universitate, abordarea este însă în principiu aceeași. Universitatea Harvard, de exemplu, are un ghid on-line de utilizare a referinţelor care clasifi că plagiatul în șase categorii: plagiere textuală (cuvânt cu cuvânt), plagiere mozaicală, parafrazare ina-decvată, parafrazare necitată, citate neindicate și utilizarea materialelor din lucrările altor studenţi.
După ce am citit despre „cazul” domnului Bahnaru, din plictiseală, am făcut un pariu că voi putea să găsesc încă un exemplu similar celui din antologia dedicată lui Grigore Vieru. Surpriza a venit mai devreme decât mă așteptam – în mai puţin de două ore. Procesul poate fi descris în trei
pași.Pasul 1 – am găsit articolul „Limba ca factor
integrator al statului”, publicat în nr. 4 ( pag.19-23) din decembrie 2009 al revistei „Akademos”, publicaţie a AȘM. (http://www.akademos.asm.md/fi les/Limba%20ca%20factor%20integrator%20al%20statului.pdf).
Pasul 2 – citind acest text, am identifi cat anumite formulări ce îmi aduceau aminte de manualele din facultate.
Pasul 3 – am căutat pe internet mai multă informaţie despre subiectul examinat de domnul director.
Surpriza a venit repede – Capitolul intitulat „Limbajul” (http://library.usmf.md/downloads/ebooks/Psihologie_generala-V-I/5.Limbajul.pdf) din manualul „Psihologie generală și medicală. Partea 1: Elemente de psihologie generală”, scris de N. Oprea, M. Revenco, N. Cosmovici, V. Paras-chiv și V. Chiriţă, Chișinău, apărută la Editura „Știinţa” în 1993, publicat și în versiune electro-nică pe pagina de internet a bibliotecii Univer-sităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (http://library.usmf.md/ebooks.php?key=b22 ). În continuare puteţi vedea și dum-neavoastră cele descoperite de mine.
Material sursă: Versiune plagiată:Psihologie generală și medicală. Partea 1,
„Limba ca factor integrator al statului” - V. Bahnaru, Revista ”Akademos”, nr. 4 , decembrie 2009, Chișinău, R. Moldova
Limbajul ca fenomen psihic îndeplinește mai multe funcţii:
Funcţia de comunicare cunoscută și sub denu-mirea de transferare a unui conţinut de la o persoană la alta este cea mai importantă și constă în nomina-lizarea lucrurilor, a evenimentelor, realităţii, pe de o parte și în efectuarea predicaţiilor corespunzătoare. [...] Funcţia comunicativă a limbii și limbajului, prin excelenţă socială (pune pe oameni în relaţii recipro-ce), este indisolubil legată de funcţia cognitivă.
Funcţia cognitivă de integrare, conceptuali-zare și, în genere, de elaborare a limbii. Limbajul este implicat în toate procesele de cunoaștere prin cuvinte, care sînt purtătoare de informaţii și semnifi caţii, facilitând și mediind operaţiile de generalizare și abstractizare, permiţând ex-plorarea și investigarea realităţii, îmbogăţirea și clasifi carea cunoștinţelor (aprecierea, prelucra-rea, sistematizarea, ierarhizarea). (p. 35)
1.2. Limbajul ca fenomen psihic îndeplinește mai multe funcţii. Funcţia de comunicare cunos-cută și sub denumirea de transferare a unei infor-maţii de la o persoană la alta. Această funcţie este cea mai importantă și constă în nominalizarea lucrurilor, a evenimentelor, realităţii, pe de o par-te, și în efectuarea predicaţiilor corespunzătoare. Funcţia comunicativă a limbii și limbajului, prin excelenţă socială, pune pe oameni în relaţii reciproce, adică este indisolubil legată de funcţia cognitivă, altfel spus de integrare, conceptuali-zare și, în genere, de elaborare a limbii. Limbajul este implicat în toate procesele de cunoaștere prin cuvinte, care sunt purtătoare de informaţii și semnifi caţii, facilitând și mediind operaţii-le de generalizare și abstractizare, permiţând explorarea și investigarea realităţii, îmbogăţirea și clasifi carea cunoștinţelor (aprecierea, prelucra-rea, sistematizarea, ierarhizarea). (p. 20)
Însușindu-și limba, comunicînd cu ceilalţi, omul (în cursul vieţii sale) își însușește în același timp experienţa acumulată de generaţiile trecute și prezente (produse verbale în formă scrisă – lucrări știinţifi ce, opere literare etc.), precum și regulile, forma, structura, formele gândirii logice. (p. 36)
Însușindu-și limba, comunicând cu ceilalţi, omul (în cursul vieţii sale) își însușește în același timp experienţa acumulată de generaţiile trecute și prezente (produse verbale în formă scrisă – lucrări știinţifi ce, opere literare etc.), precum și regulile, structura, formele gândirii logice. (p. 20)
Funcţia expresivă (emoţional-expresivă, afectivă) este funcţia de manifestare atitudi-nală complexă a unor idei, imagini, nu numai prin cuvintele înseși dar și prin ritm, intonaţie, accent, pauză, mimică, pantomimică, gestică. Funcţia expresiv-afectivă constă în exprima-rea spontană sau semideliberată a emoţiilor și impulsurilor. (p. 37)
2.0. Funcţia expresivă sau emoţional-expre-sivă, afectivă este funcţia de manifestare atitu-dinală complexă a unor idei, imagini, nu numai prin cuvintele înseși, dar și prin ritm, intonaţie, accent, pauză, mimică, pantomimică, gestică. Această funcţie constă în exprimarea spontană sau semideliberată a emoţiilor și impulsurilor. (p. 20)
Funcţia persuasivă sau de convingere, adică de inducţie la o altă persoană a unor idei și stări emoţionale este cunoscută și sub forma impera-tiv-persuasivă a limbajului. Prin această formă vorbitorul se impune altuia, exercită o infl uenţă asupra voinţei lui. Este clar însă că funcţia este compusă, întrucât, imperativul ordinului este altceva decât convingerea realizată atît prin argumente cît și prin apelul emoţional. În anu-mite condiţii, forţa de convicţiune a cuvântului devine excepţional de mare. Un bun orator, un bun profesor cu o înaltă tehnică și cultură a limbajului, reușește să pună complet stăpânire pe auditor (forţa educativă a limbajului).
Mijloacele persuasiv-imperative ale limbajului sînt variate, în funcţie de scopul urmărit. Astfel, pen-tru a săvîrși o faptă sau acţiune se recurge la: ordin, comandă, cerinţă ferm exprimată sau rugăminte. Pentru încetarea, stoparea unei acţiuni se recurge la: interdicţie, ameninţare sau reproș. Pentru a acţiona asupra voinţei, pe calea convingerii, se recurge la mijloace persuasive specifi ce: propunerea, sfatul, prevenirea sau apelul, iniţiativa etc. (p. 38)
Funcţia persuasivă sau de convingere, adică de inducţie la o altă persoană a unor idei și stări emo-ţionale este denumită și funcţie imperativ-persua-sivă a limbajului. Prin intermediul acestei funcţii vorbitorul se impune altuia, exercită o infl uenţă asupra voinţei lui. Este clar însă că funcţia respec-tivă are un caracter complex, întrucât imperativul ordinului este altceva decât convingerea reali-zată prin argumente și prin apelul emoţional. În anumite condiţii, forţa de convicţiune a cuvântului devine excepţional de mare. Un bun orator, un bun profesor cu o înaltă tehnică și cultură a limbajului, reușește să pună complet stăpânire pe auditor (for-ţa educativă a limbajului). Mijloacele persuasiv-im-perative ale limbajului sunt variate, în funcţie de scopul urmărit. Astfel, pentru a realiza o faptă sau acţiune se recurge la: ordin, comandă, cerinţă ferm exprimată sau rugăminte. Pentru încetarea, stopa-rea unei acţiuni se recurge la interdicţie, amenin-ţare sau reproș. Pentru a acţiona asupra voinţei, pe calea convingerii, se recurge la mijloace persuasive specifi ce (propunerea, sfatul, prevenirea sau apelul, iniţiativa etc.). (p. 20)
Funcţia reglatorie sau de determinare exprimă în esenţă conducerea conduitei altei persoane și a propriului comportament (utilitate practică). Este un limbaj de intervenţie promptă, cu formule de con-cesie și energie, întrucît se desfășoară într-un cadru situativ și cele mai multe din condiţiile acţiunii sînt cunoscute. În muncă limbajul intervine îndeosebi pentru a ajusta acţiunea la împrejurări, a modula intensitatea eforturilor și a întreţine o anumită cadenţă. Limbajul practic se regăsește în conduita in-dividuală sub forma autocomenzii și autointerdicţiei, a blamării, a aprobării de sine, a valorii ritmice care punctează acţiunea și-i relevă articulaţiile.
Forţa limbajului se manifestă elocvent în posibilitatea omului de a stăpâni voluntar reac-ţiile somatice și chiar vegetative ale propriului organism. Prin comenzi – în limbaj extern (cu voce tare) și limbaj intern (în gînd), noi putem să declanșăm sau să frînăm aceste reacţii, să ne schimbăm la un moment dat dispoziţia afecti-vă, să mobilizăm forţele pentru a face faţă unei situaţii neobișnuite, difi cile (stres).
Această putere a cuvîntului se bazează pe faptul că funcţiile organismului sînt desemnate verbal, po-sedă „dublură verbală”. Modelarea verbală a reacţiilor permite omului să le stăpînească, adică să le „progra-meze” pe plan mintal și să comande desfășurarea lor ulterioară. Pentru a ajunge la asemenea performanţe trebuie să urmăm un anumit antrenament, o adevă-rată „gimnastică psihică”. (p. 38-39)
2.1. Funcţia reglatorie sau de determinare ex-primă în esenţă conducerea conduitei altei persoa-ne și a propriului comportament (utilitate practică). Este un limbaj de intervenţie promptă, cu formule de concesie și energie, întrucât se desfășoară într-un cadru situativ și cele mai multe din condiţiile acţiunii sunt cunoscute. În muncă, limbajul inter-vine îndeosebi pentru a ajusta acţiunea la împreju-rări, a modela intensitatea eforturilor și a întreţine o anumită cadenţă. Limbajul practic se regăsește în conduita individuală sub forma autocomenzii și autointerdicţiei, a blamării, aprobării de sine, a valorii ritmice care punctează acţiunea și-i relevă articulaţiile. Forţa limbajului se manifestă eloc-vent în posibilitatea omului de a stăpâni voluntar reacţiile somatice și chiar vegetative ale propriului organism. Prin comenzi–în limbaj extern (cu voce tare) și limbaj intern (în gând), noi putem să de-clanșăm sau să stopăm aceste reacţii, să schimbăm la un moment dat dispoziţia afectivă, să mobilizăm forţele pentru a face faţă unei situaţii difi cile (stres). Această putere a cuvântului se bazează pe faptul că funcţiile organismului sunt desemnate verbal, posedă “dublură verbală”. Modelarea verbală a reacţiilor permite omului să le stăpânească, adică să le “programeze” pe plan mintal și să comande desfășurarea lor ulterioară. Pentru a ajunge la ase-menea performanţe trebuie să urmăm un anumit antrenament, o adevărată “gimnastică psihică”. (p. 20-21)
Funcţia dialectică implică formarea și rezol-varea contradicţiilor sau a confl ictelor proble-matice. Funcţia denumită restrictiv dialectică este cea a cunoașterii conceptuale, abstracte și teoretice, dezvoltată în stadiul operaţiilor forma-le cînd devin posibile raţionamentele ipotetico-deductive. (p. 39)
2.2. Funcţia dialectică implică formarea și rezolvarea contradicţiilor sau a confl ictelor pro-blematice. Funcţia denumită restrictiv dialectică este cea a cunoașterii conceptuale, abstracte și teoretice, dezvoltată în stadiul operaţiilor formale când devin posibile raţionamentele ipotetico-de-ductive. (p. 21)
Funcţia fatică (sau factuală) este mai mult o funcţie psihosocială, care se referă la menţine-rea unor contacte sociale între persoane. De ex.: comunicările frecvente de tip: „Cum te simţi?, Ce mai faci?” etc. nu sînt propriu-zis solicitări de informaţii, deoarece nu se adresează în scopul stabilirii unui adevăr sau al elaborării unei acţi-uni, ci numai pentru a menţine și a continua „la cald” relaţia socială de cunoaștere și de atenţie reciprocă a indivizilor. (p. 39)
2.3. Funcţia fatică (sau factuală) este mai mult o funcţie psihosocială, care se referă la menţinerea unor contacte sociale între persoane. De exemplu, comunicările frecvente de tip: Cum te simţi?, Ce mai faci? etc. nu sunt propriu-zis so-licitări de informaţii, deoarece nu se adresează în scopul stabilirii unui adevăr sau al elaborării unei acţiuni, ci numai pentru a menţine și a continua relaţia socială de cunoaștere și de atenţie recipro-că a indivizilor.² (p. 21)
Funcţiile inventariate de lingvistul R. Jakobson (expresivă – cromatică – cognitivă – poetică – fotică și metalingvistică) sînt coprezen-te în funcţionarea reţelei de comunicare și ele exprimă mai puţin o ierarhie și mai mult un bloc funcţional. (p. 39-40)
2.4. Funcţiile inventariate de lingvistul R. Jakobson (expresivă – cromatică – cognitivă –poetică – fatică și metalingvistică)² sunt copre-zente în funcţionarea reţelei de comunicare și ele exprimă mai puţin o ierarhie și mai mult un bloc funcţional. (p. 21)
Funcţia cognitivă de integrare, conceptuali-zare și, în genere, de elaborare a limbii. Limbajul este implicat în toate procesele de cunoaștere prin cuvinte, care sînt purtătoare de informaţii și semnifi caţii, facilitînd și mediind operaţiile de generalizare și abstractizare, permiţînd ex-plorarea și investigarea realităţii, îmbogăţirea și clasifi carea cunoștinţelor (aprecierea, prelucra-rea, sistematizarea, ierarhizarea). (p. 35)
a) Funcţia cognitivă – de integrare, concep-tualizare și elaborare a gândirii. Astfel, limbajul fi xează și directivează rezultatele activităţii de cunoaștere, facilitează și mediază operaţiile de generalizare și abstractizare, permite explorarea și investigarea realităţii, îmbogăţirea și clarifi ca-rea cunoștinţelor. (p. 21)
Funcţia simbolic-reprezentativă este funcţia de substituire a unor obiecte, fenomene și relaţii prin formele verbale sau alte semne. (p. 36)
b) Funcţia simbolic-reprezentativă, de sub-stituire a unor obiecte, fenomene sau relaţii prin formule verbale. (p. 21)
Nu vreau să comentez cele de mai sus și nici nu vreau să aduc acuzaţii nimănui. Scopul meu a fost să prezint niște fapte și cred că am reușit. Urmează să fi e trase concluziile. O precizare totuși se impune: sper că tăcerea de până acum a conducerii Academiei a fost cauzată de lipsa experienţei în acest domeniu, nu de o tentativă de a masca evenimentul produs luna trecută, și că pe zece octombrie a fost dat un verdict obiectiv, însoţit de argumente din partea co-misiei numite pentru a cerceta cazurile de plagiere.
Radu RusuNew York, 3 octombrie 2010
Întrebat ce crede despre articolul „Limba ca factor integrator al statului” de V. Bahnaru, publicat în revista „Akademos”, nr. 4, decembrie 2009, p. 19-23, articol care s-a dovedit a fi plagiat din lucrarea colectivă „Psihologie generală și medicală”, apărută la editura „Știinţa” în 1993, profesorul universitar Nicolae OPREA, doctor habilitat în știinţe medicale, unul dintre autorii volumului amintit, a declarat:
„Am rămas șocat, afl ând că un director de insti-tut de la Academia noastră, doctor habilitat în știin-ţe fi lologice, recurge la această metodă frauduloasă de „a face știinţă”. Cartea noastră, elaborată de un grup de profesori universitari din Republica Moldova și din România, este un manual cunoscut în rândul studenţilor mediciniști din cele două ţări. Iată de ce ne surprinde curajul „savantului” de a prelua fragmente întregi din cartea noastră fără a face tri-mitere la sursă. Curios lucru că la fi nele articolului V. Bahnaru indică niște surse bibliografi ce, dar uită să menţioneze volumul din care a copiat școlărește.
Avem de a face cu un furt intelectual incalifi cabil și considerăm că ar trebui luate măsurile adecvate pentru a opri această manieră primitivă de a face carieră în știinţă”.
Profesorul universitar Mircea Revenco, doctor habilitat în știinţe medicale, un alt autor al volumului „Psihologie generală și medicală”, Partea I, a declarat în legătură cu noul caz de plagiat: “Articolul “Limba ca factor integrator al statului”, semnat de dr. hab. V. Bahnaru, director al Institutului de Filologie, conţine mai multe alineate ce coincid în mod surprinzător, sută la sută, cu unele fragmente din cartea noastră. E o “coincidenţă” regretabilă ce poartă de fapt un nume – plagiat. Evident, e un mod condamnabil de a-ţi însuși necinstit un bun străin. Indiscuta-bil, avem de-a face cu un furt intelectual săvârșit, spre rușinea noastră, a tuturora, de o persoană cu mari responsabilităţi știinţifice și administrative în Academia de Știinţe a Moldovei și care pretinde a fi specialist în domeniu.
Avocatul și scriitorul Boris Druţă, referindu-se la plagiatul descris de JURNAL de Chișinău, a pre-cizat: «În conformitate cu articolul 185/1 al Codului Penal al Republicii Moldova, „reproducerea integrală sau parţială, modifi carea sub orice formă a obiec-tului protejat de dreptul de autor sau de drepturile conexe” sunt califi cate ca „însușire a dreptului la paternitate (plagiat)” și „violare a dreptului de autor”. Acţiunile prevăzute de articol, în funcţie de proporţiile stabilite, sunt pasibile de pedeapsă. Delictul mediatizat are, însă, în primul rând, cono-taţii morale, asupra cărora sunt datori să mediteze subiecţii implicaţi. E vorba, totuși, de știinţă!»
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Privirea | 9
Dragi prieteni, bănuim că, prinși de grijile cotidiene, v-a scăpat faptul că deja a început campania de abonare la publicaţiile din R. Moldova. Dacă doriţi să citiţi și pe viitor publicaţia îndrăgită, grăbiţi-vă să vă faceţi un abonament la ziarul preferat în orice ofi ciu poștal. Abonându-te la “Jurnal de Chișinău”, citești și înţelegi lumea în care trăiești!
Nu uita să te abonezi
la ziarul preferat!
Jurnal de Chişinău – ediţia de marţi Indice 1 lună 3 luni 6 luni 12 luniPM 21692 (pers.fi zice) 11,95 lei 35,85 lei 71,70 lei 143,40 leiPM 23692 (pens.,stud.) 10,85 lei 32,55 lei 65,10 lei 130,20 lei
Jurnal de Chişinău – ediţia de vineri
PM 21472 (pers. fi zice) 16,80 lei 50,40 lei 100,80 lei 201,60 leiPM 23472 (pens.,invalizi) 15,63 lei 46,89 lei 93,78 lei 187,56 lei
Jurnal de Chişinău – ediţia completă
PM 23724(pers. fi zice) 28,75 lei 86,25 lei 172,50 lei 345,00 leiPM 21725(pers.juridice) 64,15 lei 192,45 lei 384,90 lei 769,80 lei
Abonează-te la
Adevărul despre moartea
avocatului poporului
SUICID // Ivan Cucu s-a împuşcat din cauza a 5.000 de euro
12 august 2008, Chișinău. Centrul pentru Drepturile Omului din R. Moldova. Puţin trecut de ora 12.00. Avocatul poporului Ivan Cucu discută aprins în biroul său cu o doamnă. Pac, o împușcătură. Femeia iese speriată din birou, strigă, cheamă ajutoare. Ivan Cucu stă prăbușit. Ambulanţa sosită la faţa locului câteva minute mai târziu con-stată decesul ombudsmanului.
Vestea că un avocat al poporu-lui, ales în această funcţie cu votul a 69 de deputaţi comuniști în 2005, a fost găsit împușcat în propriul birou a depășit hotarele Republicii Moldova în acea zi. Sinuciderea în-să era dată ca aproape sigură. Dar pentru că instituţiile abilitate cu anchetarea cazului erau zgârcite în informaţii, se discuta în acel moment despre câteva posibile motive privind moartea lui Cucu, inclusiv faptul că ar fi suferit de o boală grea care îl făcea dependent de un aparat medical și nu ar mai fi suportat situaţia.
A cerut 10.000 de euro
La mai bine de doi ani de la împușcătura fatală, procurorii vorbesc despre adevăratul motiv al sinuciderii ombudsmanului. Potrivit anchetei, secretizată la acel moment de Procuratura Gene-rală care făcea trimitere la „viaţa privată”, Ivan Cucu s-a împușcat în piept cu arma pe care o deţinea legal, de tip „Margolin”. O singură dată. Mortal.
Solicitat de JURNAL, șeful secţiei de exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, Cor-nel Bratunov, a declarat că Ivan Cucu a făcut gestul fatidic chiar în prezenţa femeii care susţine că l-a plătit cu câteva luni înainte pentru a-i scoate soţul de la în-chisoare. Pentru că avocatul nu-și respectase promisiunea, doamna l-ar fi ameninţat, în cadrul acelei discuţii aprinse, că va face public acest lucru. Potrivit declaraţiilor date de femeie anchetatorilor, Ivan Cucu i-ar fi cerut 10.000 de euro pentru acest serviciu, dar ar fi primit până la urmă 5.000 de euro.
Procurorii au pus cap la cap probele acumulate în cadrul an-chetei privind moartea fostului vi-cepreședinte al Comisiei Electora-le Centrale în perioada 2003-2005 și au decis neînceperea urmăririi penale în acest caz.
Ofi cial, Ivan Cucu ar fi avut o criză de moralitate și a decis să-și pună capăt zilelor prin împușcare.
Raisa LOZINSCHI-HADEI
Moldovenii căutaţi de FBI se află în Moldova
Două din tinerele căutate de Biroul Federal de Investiga-ţii (FBI) pentru fals în acte și fraude bancare se afl ă în R. Moldova și au discutat cu reporterii JURNAL TV. Fete-le, studente la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), susţin că sunt nevi-novate și nu înţeleg cum au ajuns pozele lor pe site-ul FBI. Reprezentantul Interpol în Republica Moldova și Minis-terul moldovean de Interne susţin că nu au primit vreo notă ofi cială din partea agen-ţilor federali.
Două persoane (Victoria Opin-că, 21 de ani, și Alina Turuta, 22 de ani) reţinute la New York, cinci persoane (Marina Oprea, 20 de ani, Cătălina Cortac, 21 de ani, Ion Voloșciuc, 19 ani, și Lilian Adam, 21 de ani) date în căutare de Biroul Fe-deral de Investigaţii (FBI) – așa s-a încheiat programul Work and Tra-vel pentru șapte tineri moldoveni. Conform anchetei federale, aceștia făceau parte dintr-o reţea de 37 de hackeri, care obţineau date bancare prin intermediul virusului troian Zeus și extrăgeau din fi ecare cont între 8 și 15 mii de dolari. Gruparea a furat din conturile mai multor fi rme, primării și chiar biserici din Statele Unite, aproape 70 de milioa-ne de dolari.
Pentru capturarea lor, FBI a declanșat operaţiunea cu numele de cod TRIDENT, în mai 2009. Săp-tămâna trecută au fost operate zece arestări, în Ucraina, Marea Brita-nie și Olanda. Alţi 17 suspecţi sunt cautaţi de FBI. Șapte dintre ei sunt cetăţeni moldoveni.
Pe de altă parte, rudele persoa-nelor reţinute neagă acuzaţiile. Ast-fel, mama uneia din fetele arestate în SUA a declarat pentru Pro TV că fi ica ei nu era în stare de așa ceva și că a fost manipulată și obligată să comită aceste fărădelegi de un tânăr din Republica Moldova.
Contactată telefonic de JUR-NAL, mama uneia din tinerele date în căutare de FBI spune că a afl at această noutate din buletinele de știri. „Am auzit și eu câte ceva, am întrebat-o, dar ea a spus că este curată în faţa tuturor”, susţine femeia. „Eu o cred pe fi ica mea și ce pot să vă spun mai mult eu, fostă profesoară, care acum sunt casnică,
femeie de la ţară, care vin acum de la culesul strugurilor”, susţine mama fetei cu vocea tremurândă. Aceasta ne-a comunicat că fata ei s-a întors în Moldova la începutul lunii septembrie și că își continuă studiile la Academia de Studii Eco-nomice, la Chișinău.
Riscă până la 30 de ani de închisoare
În același timp, reporterii postului JURNAL TV au reușit să vorbească cu două din tinerele că-utate. Fetele, studente la Academia de Studii Economice din Chișinău, neagă acuzaţiile și declară că nu înţeleg cum au ajuns pozele lor pe site-ul FBI. „Nu știm cum s-au întâmplat lucrurile în America și cum putem să apărem noi în așa un context”, susţin acestea.
Firma Acord Travel, prin inter-mediul căreia au plecat în America tinerii, spune că a auzit de acuzaţii-le care li se aduc tinerilor. Întrebaţi dacă știu dacă au revenit în ţară, re-prezentanţii fi rmei ne-au declarat că nu pot să ne comunice.
Ambasada acordă asistenţă moldovenilor arestaţi
Ofi ciali din cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Washington
au declarat pentru JURNAL că FBI a trimis pe 5 octombrie notifi carea privind arestarea a două tinere din Republica Moldova – Victoria Opincă și Alina Turuta. „În urma discuţiilor cu avocaţii, putem să vă informăm că starea sănătăţii aces-tora este bună. Fetele nu au solicitat asistenţă consulară, dar Ambasada este gata să ofere toată asistenţa necesară”, susţine Nicolae Popa, secretar II, consul la Washington.
„Ambasada continuă să moni-torizeze acest caz și va efectua toate acţiunile respective în vederea asigu-rării respectării drepturilor și liber-tăţilor cetăţenilor Republicii Moldova arestaţi în SUA”, spune Popa.
Reprezentantul Interpol în Re-publica Moldova, Valentina Litvinov, susţine că la birou nu a parvenit nicio solicitare din partea FBI. Nici Procuratura Generală sau Ministe-rul de Interne moldovean nu au fost contactaţi de agenţii federali.
Pe de altă parte, într-un comu-nicat al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, se spune că există informaţii des-pre cei șapte suspecţi moldoveni, doar că nu poate comenta situaţia, având în vedere politica Ambasa-dei, care nu permite comentarii la anchetele în desfășurare.
De menţionat că, în cazul în ca-re vor fi găsiţi vinovaţi, tinerii riscă până la 30 de ani de închisoare.
Marina LIŢA
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Supliment
Dragi cititori, aveţi în faţă ultima ediţie a paginii antitortură ACTIV. În ediţia curentă publicăm ultimele răspunsuri ale juristului Victor Panţîru la întrebările expediate de dvs.
ACTIV Pagină antitortură, editată de Asociaţia Presei Independente (API)ediţia nr. 8
” Organizarea sau instigarea acţiunilor de tortură se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.” Articolul 3091 (2) din Codul Penal al R. Moldova
Această publicaţie a fost tipărită în cadrul Programului de Granturi Mici 2009 al proiectului “Prevenirea torturii”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă necesar punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Naţiunilor Unite, inclusiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Proiectul „Prevenirea torturii”, str. Sfatul Ţării 16, of. 3, Chişinău, MD 2012, R. Moldova, tel./fax: (022) 24 50 79, www.undp.md
Un raport al Ministerului Afacerilor de Interne (MAI), prezentat la sfârşitul lunii august, arată că R. Moldova a fost condam-nată în 30 de cazuri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor MAI. 19 dosare pierdute se referă la apli-carea torturii. Per total, acţiunile sau inac-ţiunile poliţiştilor au prejudiciat statul cu peste 360 de mii de euro.
Cu toate acestea, responsabili din cadrul MAI susţin că în acest an nu au fost înregistrate cazuri de tortură în izolatoarele de detenţie preventivă. Mai mult, în cadrul MAI activează Direcţia de investigaţii şi securitate internă, care se ocupă nemijlocit de sancţionarea disciplinară a colabo-ratorilor de poliţie care fac abuz de putere.
Iurie Maximov, locotenent-colonel de po-liţie, şeful Direcţiei de investigaţii şi securitate internă, ne-a spus că cea mai bună metodă de eliminare a torturii este sancţionarea poliţiştilor vinovaţi de abuzuri. Aşa s-a întâmplat recent cu un colaborator al MAI din Bălţi, care a fost privat de libertate pentru o perioadă de trei ani pentru că a aplicat violenţa.
Angajaţii Direcţiei iniţiază anchete de servi-ciu pe numele colaboratorilor care încalcă regu-lamentul intern, abuzând de funcţiile deţinute, cum ar fi aplicarea violenţei, manifestarea unui comportament agresiv cu cetăţenii sau chiar cu colegii. La cererea procuraturii, în cazul dosare-lor penale deschise pe cauze de tortură, angajaţii direcţiei sunt obligaţi să adune materiale ce ar constitui probe la dosar, aşa cum s-a întâmplat şi în dosarul „7 aprilie 2009”.
„Direcţia iniţiază o anchetă de serviciu şi acumulăm materiale, audiem persoane, colegii de serviciu, conducătorii etc. Şefii care n-au de-ţinut un control nemijlocit asupra subalternilor sunt şi ei pedepsiţi disciplinar cu mustrare sau mustrare aspră. Dacă cazurile sunt severe sau se repetă se ajunge şi la retrogradarea din funcţie sau eliberarea din serviciu. Avem şi cazuri când un şef şi-a agresat subalternul, fiind eliberat din
funcţie”, spune Maximov.Deşi poliţiştii sunt demişi din funcţie pentru
abateri disciplinare, odată ce se adresează în in-stanţa de judecată, de cele mai multe ori, sunt repuşi în funcţie.
Despre fenomenul torturii, colonelul spune că în ultima perioadă se înregistrează o diminu-are considerabilă a fenomenului. În acest scop, sunt organizate diverse activităţi de instruire a poliţiştilor, în colaborare cu experţi străini şi organizaţiile obşteşti ce militează pentru drep-turile omului. Recent, au avut loc conferinţe regionale în teritoriu ce vizau respectarea drep-turilor omului.
Totodată, în cadrul MAI este funcţională o Linie Fierbinte (57-72-38), la care cetăţenii pot apela pentru a se plânge pe poliţiştii care i-au abuzat sau le-au încălcat drepturile. Însă, în asemenea cazuri, explică Iurie Maximov, sunt necesare şi probe, cum ar fi martori, înregis-trări video, audio, în baza cărora pot fi iniţiate anchete de serviciu. În cazul în care plângerile cetăţenilor nu au fost analizate, aceştia se pot adresa din nou, aşa cum toate înregistrările te-lefonice se păstrează perioade îndelungate în arhiva MAI.
„Anul curent nu am avut nici un apel tele-fonic care să anunţe despre aplicarea torturii. Mai avem plângeri din partea deţinuţilor care se plâng pe condiţiile de detenţie, dar, din păcate, aici nu putem interveni, căci nu este de compe-tenţa noastră, dar nici resursele financiare nu ne permit îmbunătăţirea radicală a condiţiilor din izolatoare”, afirmă Iurie Maximov.
Pe de altă parte, avocatul Veaceslav Ţurcan susţine că de cele mai multe ori, persoanele care au fost maltratate de poliţişti sau martorii care au asistat la aplicarea torturii, evită să depună plângeri la MAI pentru că nu au încredere în instituţie. Unii cetăţeni se tem că vor fi perse-cutaţi dacă se vor adresa la MAI. Ţurcanu cre-de că MAI ar trebui să-şi lustruiască imaginea, demonstrând societăţii că nu tolerează poliţiştii care încalcă drepturile omului.
Diana LUNGU
ACTIV răspunde la întrebările cititorilorPoliţiştii moldoveni, mai blânzi după 7 aprilie 2009?
Întrebare: Cum pot benefi-cia de pe urma bonurilor pa-trimoniale pe care le-am in-vestit acum 17 ani?
Tudor Plaiu, Chişinău
Răspuns: La începutul anilor 1990 posesorii de bonuri patri-moniale au putut să-şi investeas-că hârtiile de valoare în afaceri sau în baza lor să privatizeze bu-nurile statului. Persoanele care au folosit bonurile pentru a-şi privatiza imobile au avut de câş-tigat. Cetăţeni care au investit în fonduri de investiţii în speranţa că vor obţine anumite benefi-cii peste ani au avut de pierdut, căci unele întreprinderi au dat faliment, altele s-au reorganizat sau au dispărut. Conducătorii fondurilor de investiţii nu pot fi traşi la răspundere, chiar dacă veţi scrie o plângere penală, din cauza expirării termenului de prescripţie.
Persoanele care au investit în companii care mai există şi până în prezent, urmează să participe la adunările acţionarilor. De cele mai multe ori, la aceste adunări se decide soarta dividendele ac-ţionarilor. Bineînţeles cei care au bonuri patrimoniale (acţiuni) în aceste firme le pot vinde, dar pentru a face acest lucru trebu-ie să identifice câte acţiuni are în companie, iar mai apoi să le scoată la bursă.
Un lucru este cert, atâta timp cât proprietarul acţiunilor, fie reprezentantul lui legal, nu se va interesa de soarta acţiunilor, ni-mic nu se va întâmpla.
Întrebare: Am divorţat de soţ acum trei ani, dar nu am partajat averea. Locuim în aceeaşi gospodărie. Fostul soţ face mizerie în curte şi nu vrea să facă curăţenie. Cine mă poate ajuta?
Nina Chiriţa, Criuleni
Răspuns: Pentru a soluţiona problema ar trebui să vă acţio-naţi fostul soţ în judecata. Dacă decideţi să vă adresaţi în instan-ţă, aveţi câteva soluţii.
În cazul în care nu mai doriţi să mai împărţiţi aceeaşi gospo-dărie cu fostul soţ, urmează să înaintaţi o acţiune privind atri-buirea întregului imobil în pro-prietatea dvs. cu achitarea către fostul soţ a 1/2 cota parte din bunul care vă rămâne în proprie-tate. Cu alte cuvinte, trebuie să-i plătiţi jumătate din casă, iar dvs. veţi rămâne proprietară a între-
gului imobil. Dacă doriţi să împărţiţi gos-
podăria cu fostul soţ, dar să fie clar cei a lui si cei a dvs., atunci urmează să înaintaţi o acţiune privind împărţirea în natură a imobilului proprietate comuna în devălmaşie cu stabilirea mo-dului de folosire a imobilului. În final, dintr-o gospodărie se va crea două, cu un eventual gard la mijloc.
Întrebare: Am divorţat de jumătate de an. Judecata a stabilit să împărţim averea prin înţelegere reciprocă. Soţul a acaparat casa şi nu mai am viata. Unde să mă adresez?
Melania Pavel, Ignăţei, Rezina Răspuns: Sincer să fiu nu
cred că judecătorul a decis aşa cum spuneţi dvs. Un lucru este cert, dvs. aţi divorţat, iar bunu-rile comune dobândite în timpul căsătoriei nu au fost împărţite.
Pentru a soluţiona problema cu fostul soţ şi a împărţi bunu-rile comune dobândite în timpul căsătoriei trebuie să ajungeţi la o înţelegere cu fostul soţ şi să sem-naţi un document – contract în care să stipulaţi ce şi cum îm-părţiţi, ca nu cumva cineva să se răzgândească.
Dacă nu reuşiţi să ajungeţi la o înţelegere cu fostul soţ, atunci soluţia este de a-l acţiona în ju-decată şi de a împărţi prin jude-cată bunurile dobândite în tim-pul căsătoriei.
Întrebare: Am un nepot de 22 de ani care este pacifist, motiv pentru care nici nu a fost luat la armată. Acum nu are livret militar, iar fără li-vret, nu-i fac paşaport. Cum să procedeze ca să obţină pa-şaportul?
Vasile Vicol, Chişinău
Răspuns: Cadrul legal al R. Moldova nu permite eliberarea actelor de identitate pentru băr-baţi decât dacă prezintă şi livre-tul militar. Indiferent de convin-gerile nepotului dvs. el urmează să-şi facă livret militar. Cu părere de rău, alte căi legale nu există.
Întrebare: Am trei copii mi-nori, nu sunt angajată, soţul este şomer. Unicul ajutor soci-al pe care îl primesc este de 250 lei pentru copilul care are cinci luni. Pentru ceilalţi copii, în vârstă de un an şi opt luni şi de trei ani şi trei luni, nu primesc
niciun ajutor. Este legal? Unde să mă adresez?
Iuliana Gorincioi, Buţila, Ungheni Răspuns: Guvernul a stabilit
pentru copii o îndemnizaţie de 250 de lei pe lună până la vârsta de un an şi jumătate în cazul per-soanelor care nu sunt angajate. Pentru cele angajate indemni-zaţia este calculată in funcţie de salariu primit anterior.
La fel, soţul dvs. urmează să se înregistreze la oficiul terito-rial al Agenţii pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi să primească îndemnizaţie de şomer pentru o perioadă anumita.
Totodată, vă puteţi adresa pentru ajutor social la Casa Na-ţională de Asigurări Sociale, la asistentul social din localitatea dvs. (la Primărie) sau cel raional.
Întrebare: Am fost ofiţer în Armata Naţională şi m-am eliberat. Sunt ofiţer în rezervă. Ministerul Apărării mă obligă să întorc banii pentru studiile pe care le-am făcut în România şi SUA. Este legal, în condiţiile în care pentru studii au plătit guvernele acestor ţări, dar nu R. Moldova?
Sergiu Cristea, Chişinău
Răspuns: Îmi este dificil să vă răspund la întrebare fără a cunoaşte condiţiile contractului pe care l-aţi semnat cu Ministe-rul Apărării. Totuşi, dacă Minis-terul Apărării face trimitere la faptul ca dvs. aţi fost instruit pe banii statului, iar pentru aceasta dvs. urma să îndepliniţi servi-ciu militar o perioada de timp, atunci ministerul urmează să aducă probe din care ar reieşi că a suportat anumite cheltuieli. În cazul în care ministerul nu adu-ce probe, iar instanţa de judeca-tă îi dă câştig de cauză, aceasta ar constitui o violare a dreptului de proprietate în raport cu dvs. şi o îmbogăţire fără justă cauză în raport cu Ministerul Apără-rii.
Dacă Ministerul Apărării face trimitere la contractul sem-nat cu dvs., atunci deja urmează de văzut contractul şi de pus pe cântar drepturile şi obligaţiile ministerului şi drepturile şi obli-gaţiile dvs. Ulterior, urmează de văzut dacă condiţiile nu sunt abuzive sau chiar ilegale.
Vă recomand să angajaţi un avocat pentru a va reprezenta interesele sau cel puţin să vadă contractul şi să vă consulte.
„Linia verde” este susţinută de proiectul „Prevenirea torturii”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare.
Ţi s-au încălcat drepturile? Ai fost supus torturii
sau unor tratamente sau pedepse inumane în instituţiile de detenţie din R. Moldova?
Sună, între orele 8.00-20.00, la „linia verde” a Centrului pentru Drepturile Omului
0-8001-2222!
Preşedintele Mecanismului Naţional
de Prevenire a Torturii este ombud-
smanul Anatolie Munteanu, direc-
torul Centrului pentru Drepturile
Omului.
Membrii Consiliului consultativ care
activează în prezent:
1. Gheorghe Cuţitaru – medic, pen-
sionar al sistemului penitenciar,
ex-şef al Spitalului republican de
profil larg;
2. Veaceslav Ursu – pensionar MAI,
vicepreşedinte al Organizaţiei Sin-
dicale primare Bender a colabora-
torilor organelor de forţă;
3. Serghei Ostaf – director al Cen-
trului de Resurse al Organizaţiilor
Neguvernamentale pentru Drep-
turile Omului;
4. Vanu Jereghi – director executiv
al Institutului pentru Drepturile
Omului din Moldova;
5. Nicolae Rădiţă – preşedinte al
Centrului Naţional al Romilor.
În iulie 2007, Parlamentul a modificat Legea cu privire la avocaţii parlamentari, instituind Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii în conformitate cu prevederile Protoco-lului Opţional al Convenţiei ONU împotriva torturii. Ulte-rior, Centrul pentru Drepturile Omului a creat un Consiliu consultativ pentru a acorda consultanţă şi asistenţă avocaţi-lor parlamentari în exercitarea atribuţiilor lor în prevenirea
torturii. Mecanismul are un şir de atribuţii, principala fiind inspectarea instituţiilor penitenciare, comisariatelor de poli-ţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasa-ment al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament.
Ce este Mecanismul Naional de Prevenire a Torturii?
Membrii Consiliului consultativ pot fi contactaţi la numerele de telefon:
068056294, 068060241, 068055932, 068060366
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Sport | 11
Stadionul „Zimbru” din capitală a fost prea mic pentru a satisface cererile suporterilor moldoveni de a vedea meciul dintre naţionala noastră și Olanda. Chiar dacă are o capacitate de 10500 de locuri, la meci au fost peste 11 mii de suporteri, care au organizat o coregrafi e extraordinară, inclusiv au afi șat un drapel de câteva zeci de metri pătraţi. În loc să-i motiveze în plus această atmosferă, tricolorii au început stângaci partida. Chiar dacă antrenorul i-a asigurat că nu au ce pierde, acestora le-au tre-murat genunchii, iar olandezii au dominat copios. Olandezii nu și-au irosit puterile și au accelerat jocul doar în câteva momente, inclusiv la golul marcat în minutul 37 de atacantul lui Schalke 04, Jan-Klaas Huntelaar.
Olanda a primit un golde la moldoveni
Balint l-a scos la pauză pe atacantul Viorel Frunză, care nu a mișcat deloc în teren și l-a introdus pe Igor Bugaiov. Tricolorii au mai mișcat în teren, dar olandezii au controlat jocul. Mai mult, aceștia au fost aproape de a marca golul doi, doar că portarul Namașco a parat șutul lui Huntelaar. Ai noștri nu au marcat, în schimb a reușit un suporter moldovean. Acesta a coborât din tribune în minutul 79 și, nestingherit de forţele de ordine, și-a așezat balonul la punctul cu var și l-a „învins” pe portarul dorit de Manchester United, Maarten Stekelenburg. Zeci de poliţiști, inclusiv cu grade grele, urmăreau spectacolul suporterului și nu au mișcat măcar un deget să-l scoa-tă din teren. După ce s-a bucurat de marcarea golului în poarta
olandezilor, suporterul buclucaș a ieșit singur din teren și s-a predat poliţiștilor.
Incompetenţa poliţiei l-a deranjat pe selecţioner
Nepăsarea și incompetenţa poliţiștilor l-a deranjat și pe Balint. „Noi la faza respectivă eram în atac și obţinusem un corner. Pentru noi un corner este ca și jumătate de gol. Oamenii reacţionează cum cred ei de cuviinţă. Nu pot să-l judec pe acel om, dar nu am înţeles de ce a sărit. A vrut să-și facă poze proba-bil”, a spus resemnat selecţionerul.
Să uităm jocul cu Olanda
„Știam cine-i Olanda, știam ce ne așteaptă, însă ne-am pregătit și am încercat să dăm o replică cât mai bună și să sperăm într-o minu-ne. Nu sunt supărat că am pierdut, pe undeva e fi resc, la jocul pe care l-au prestat ei, la faptul că au contro-lat jocul, la faptul că au avut ocazii, 4-5 ocazii foarte clare pe care le-au ratat, deci rezultatul trebuie să recunosc putea fi mai mare, însă sunt supărat pentru prima repriză”, a spus Balint, care le-a transmis jucătorilor să uite acest meci.
„Le-au tremurat genunchii”
Totuși, antrenorul nu a putut să-și ascundă supărarea faţă de cum au jucat elevii săi în prima repriză. „N-am înţeles nimic ce s-a întâmplat cu jucătorii în prima repriză, de ce n-au fost în stare să facă două pase, de ce le-au tremu-
România stă mai prost ca Moldova, dar speră la califi care
Revanșaţi-vă, vrem victoria cu San Marino!Atmosferă de vis la meciul dintre Republica Moldova și Olanda. Zece mii de sufl ete au cântat la unison imnul naţional al ţării și i-au încurajat pe tricolori pe tot parcursul partidei, dar în cele din urmă aceștia au cedat cu 0-1. Mass-media din întreaga lume a remarcat faptul că vicecampioana mondială a pierdut greu de la Moldova, dar selecţionerul Gabi Balint nu a rămas entuzias-mat de asta. Mai mult, acesta a spus că i-a fost rușine de jocul prestat de elevii săi în prima repriză. „Trebuie să uităm acest meci. Suntem obligaţi să câștigăm în San Marino. Dacă nu o facem, nu ne va ierta nimeni”, a spus Balint.
Califi carea la turneul fi nal eu-ropean de peste doi ani poate fi ob-ţinută după un raţionament destul de simplu. În primul rând, Româ-nia nu și-ar mai permite decât un singur eșec până la fi nalul califi -cărilor și acela ar trebui să fi e cu Franţa, cea care, „în mod normal, câștigă pe teren propriu cu Bosnia”. După calculele lui Lucescu, Chivu
și compania vor trebui să obţină victorii pe linie pe teren propriu cu Bosnia, Belarus și Luxemburg. Singura remiză acceptată până la fi nalul preliminariilor este una pe terenul echipei în care vedete sunt Dzeko și Misimovic, pentru ca tricolorii să mai aducă încă șase puncte din deplasările din Luxem-burg și Albania.
Contrar așteptărilor, după eșecul cu Franţa, scor 2-0, România are doar două puncte după trei meciuri în preliminariile pentru Euro 2012 și ocupă penultimul loc în grupă. Situaţia aceasta nu-l sperie pe Răzvan Lucescu, cel care crede că echipa mai are șanse să se califi ce, având și un plan pe care trebuie să îl urmeze.
"Meciul cu Franţa nu ne-a scos deloc din lupta pentru califi care!", Răzvan Lucescu, selecţioner, România
"România nu mai este sub nicio formă ceea ce a fost odată. Dacă am avea şi noi jucători de la Arsenal sau Real Madrid, am juca altceva", Răzvan Lucescu, selecţioner, România
rat atât de mult genunchii. Pentru prima repriză mi-a fost rușine. Am discutat cu ei că nu avem nimic de pierdut, pentru noi meciul greu este în San Marino. Cu Olanda nu trebuia să fi e un meci greu, pentru că e favorită, poţi să faci o minune, sigur, și chiar se putea întâmpla în repriza a doua cu puţin noroc. La 1-0 echipa a început să joace mai bi-ne, a construit mai mult, și-a creat câteva acţiuni, dar din păcate nu putem să spunem că am avut ocazii clare de a marca”.
San Marino a primit o „căruţă de goluri”
Balint încearcă să-și motiveze elevii pentru meciul cu San Marino și crede că nimeni nu o să-i ierte pe jucători, dar și pe el, dacă nu vor fi obţinute trei puncte. „Noi acum ne gândim deja la meciul care urmează, acolo suntem obligaţi să câștigăm. Întâlnim o echipă care vine cu o căruţă de goluri în spate.
A luat opt de la Ungaria, șase de la Suedia și cinci de la Olanda. Nimeni nu ne va ierta dacă nu câștigăm acolo”, a mai adăugat selecţionerul, care speră că suporterii vor veni și în continuare în număr mare la meciurile naţionalei.
Jucătorii vor victoria cu San Marino
Tricolorii își asumă vina pentru rezultatul cu Olanda și vor să se revanșeze faţă de public și antrenor în meciul de astăzi cu San Marino. Atacantul Anatol Doroș este convins că se putea de obţinut un rezultat de egalitate cu Olanda, dar că jocul echipei sale a lăsat mult de dorit în prima repriză. „În repriza secun-dă am jucat altceva, dar era deja târziu”, a spus acesta. La rândul său, fundașul Petru Racu a dezvăluit că antrenorul i-a felicitat după meciul cu Olanda, dar e conștient că nu au jucat tocmai bine. „Vrem victoria cu San Marino. Nu pot să spun cu
ce scor vom câștiga, dar importante sunt cele trei puncte”, a spus Racu.
Ghimpu mai crede în califi care
Președintele interimar Mihai Ghimpu a fost prezent la meciul na-ţionalei și s-a agitat la fi ecare fază mai periculoasă a olandezilor. Aces-ta a încurajat echipa și la fazele fi xe tot striga: „Gol, gol, gol!”. La fi nal, Ghimpu a recunoscut că olandezii au fost mai buni, dar are încredere că tricolorii vor obţine puncte pre-ţioase în meciurile viitoare și poate că și califi carea la turneul fi nal.
Meciul dintre San Marino și Repu-blica Moldova va avea loc astăzi, de la ora 21.30, și va putea fi urmărit la pos-tul public de televiziune, Moldova 1.
În grupa E, din care face parte și naţionala noastră, marţi se vor mai juca meciurile Olanda – Suedia și Finlanda – Ungaria.
Vitalie HADEI
FOTBAL // Tricolorii au cedat la limită 0:1 în faţa Olandei, vicecampioană mondială
PLAYMAKERUL olandezilor, Wesley Sneijder, şi-a demonstrat clasa şi în meciul cu Moldova (fotografi e: GRIFOR)
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Il paradiso
Caut o bună gospodină
Mă numesc Grigore, am 27 de ani, muncesc în orașul Chișinău, locuiesc la ţară. Doresc să fac cunoștinţă cu o tânără de 27-28 de ani, să fi e gospodină, cuminte, de dorit fără copii. (527)
Doresc o relaţieserioasă
Mă numesc Daniela, am 35 de ani, sunt divorţată, am o fetiţă. Doresc să fac cunoștinţă cu un bărbat de 35-40 de ani, pentru o relaţie serioasă, căsătorie. (528)
Văduvă veselă
Sunt o doamnă de 57 de ani, văduvă, cu studii superioare, ve-selă, gospodină. Doresc să fac cu-noștinţă cu un bărbat fără vicii, cu domiciliu în Chișinău. (529)
Tânăr simpatic
Sunt un tânăr de 29 de ani, brunet cu ochii căprui, modest și liniștit. Doresc să fac cunoștinţă cu o domnișoară sinceră, modes-tă, gospodină, cu vârsta cuprinsă între 24 și 30 de ani, se poate cu un copil. (530)
Celibatară caută un bărbat liber
Am 35 de ani, celibatară, originară din Chișinău. Caut un bărbat liber, cu o fi re apropiată de fi rea mea. (531)
Aştept un bărbat special
Caut un bărbat special cu vârsta de 45-50 de ani, fără probleme, care ar putea să mă înţeleagă, și să mă accepte așa cum sunt, adică să ne acceptăm reciproc. (532)
Bărbat din provincie
Sunt pensionar, văduv, ac-tivez ca fermier. Am 1,74 cm, 70 kg. Sunt în căutarea unei femei gospodine, care iubește glia, târguiala și ar dori să se ocupe de agroturism. (533)
În căutarea jumătăţii
Am 56 de ani, studii superi-oare, sunt văduvă, am 1,60 cm, 75 kg. Vreau să cunosc un bărbat din Chișinău cu vârsta până la 65 de ani, care ar dori să formeze o relaţie de durată. (534)
Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI și VINERI ale JURNALULUI și în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (nu-măr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei și de restul avem noi grijă. Nicio-dată nu a fost mai simplu să-ţi găsești sufletul-pereche.
FORMULAR DE ÎNSCRIERE1. DATE DESPRE PARTICIPANT:• NUME__________________________________• PRENUME __________________________________• VÂRSTĂ__________________________________• NAŢIONALITATE__________________________________• OCUPAŢIE __________________________________• ADRESĂ ________________________________________________________________________________________________________________________________________• COD POȘTAL __________________________________• EMAIL ____________________________________________________________________• TELEFON DE ACASĂ __________________________________• TELEFON DE SERVICIU__________________________________• TELEFON MOBIL__________________________________• CONTACT ADIŢIONAL____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. AM TALENT DE:• INTERPRET (VOCE) • INTERPRET INSTRUMENTIST• MAGICIAN • PARODIST (MIM, IMITATOR)• DRESOR DE ANIMALE• ACROBAT • COMEDIANT • JONGLOR • VENTRILÓC• GIMNAST • ALTE TALENTE________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. PRIN CE SE DEOSEBEȘTE NUMĂRUL MEU DE ALTELE(DETALII DESPRENUMĂRUL PROPUS):___________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. NUMĂRUL DE PERSOANEANTRENATE LA NUMĂRULPREZENTAT, NUMELE ȘI ROLUL LOR:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. AI PARTICIPAT LA VREOEMISIUNE TELEVIZATĂ?DACĂ “DA”, SCRIE DETALIIPE ADRESA:Str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj. 3,bir. 303, Jurnal TV, ChișinăuSau la email [email protected]
Mai multe informaţii găsiţi pe www.talente.jurnaltv.md
Înscrie-te la primul concurs naţional de talente
"Concert la pălărie"şi câştigă Marele Premiu -
un apartament în valoare de 550.000 de lei
Un alt studiu apărut la începutul lui 2009 exemplifi că faptul că bărbaţii se pot îndrăgosti în primele 10 secunde ale în-tâlnirii cu o femeie, fără a simţi neapărat ceva sexual. Îţi vine să crezi? "Îmi vine să cred pentru că așa s-a întâmplat acum 3 ani când mi-am întâlnit iubita", spune Mihai. "Cred că m-am îndrăgostit în pri-mele 5 secunde. Îmi amintesc ce zi era, ce oră, cu ce era îmbrăcată și cum îi stă-tea părul. Știu că se spune despre bărbaţi că se gândesc mai întâi la sex, dar uite că în cazul meu nu a fost așa. Eu râdeam atunci când vedeam tot felul de fi lme siropoase cu bărbaţi care se îndrăgostesc atunci când văd o femeie frumoasă, dar chiar se poate întâmpla. Îmi este foarte greu să descriu ce am simţit atunci, dar cuvântul potrivit este 'implinire'", se confesează Mihai.
În schimb, Charles Panati în car-tea "Originile sexualităţii și chestiile intime" spunea că hormonii împotri-va durerii, asemănători cu morfi na, care sunt eliberaţi în creierul nostru atunci când ne îndrăgostim, au o "va-labilitate" de 2-3 ani, până când ni se dezvoltă toleranţa la celălalt, iar apoi secreţiile încep să se oprească. Oare dragostea chiar durează 3 ani? Cine are dreptate?
Dragostea bate sexul?
Sentimente sau plăcere carnală? Funcţionează una fără cealaltă? Este una mai puternică decât cealaltă? Adela, care este o romantică incurabilă, spune că pentru ea, dragostea este mai presus de orice: "Pentru mine, important este sentimentul că există cineva pe lume care mă iubește, 'partea carnală' vine pe parcurs. Poate sunt 'construită' greșit, dar întâi de toate trebuie să simt acel sentiment care pare să îmi 'sugrume' răsufl area când îl văd și abia apoi să îmi
doresc să îl dezbrac. Deci DA, dragostea bate sexul", spune, fără ezitare, Mălina.
Facem dragoste sau sex?
În urma numeroaselor studii, s-a descoperit că bărbaţii au capacitatea de a distinge iubirea de sex, comparti-mentarea creierului lor având capa-citatea de a aborda separat cele două noţiuni; din acest motiv, un bărbat se poate considera foarte fericit atunci când este implicat într-o relaţie care este bazată doar pe atracţie fi zică. Pentru bărbat, iubirea este iubire, sexul este sex, dar, uneori, cele două noţiuni se intersectează.
Femeile, însă, sunt mai "compli-cate" atunci când vine vorba despre o relaţie. S-a descoperit că în mintea femeii există o întreagă reţea de conexiuni între centrul iubirii și cel sexual. Potrivit numeroaselor cercetări, s-a descoperit că acest centru al iubirii trebuie să fi e activat înainte să fi e declanșat centrul sexului.
Femeia nu poate percepe separat cele două noţiuni, iubirea și sexul, pe când bărbatul este capabil să accepte că o relaţie a însemnat "doar sex". Din acest motiv, multor femei le este foarte greu să creadă că o astfel de relaţie nu a însem-nat nimic în ochii bărbatului, pentru că pentru ele sexul înseamnă iubire.
Mă uit la cupluri celebre ca Michael Douglas și Catherine Zeta Jones sau Goldie Hawn și Kurt Russell (care sunt împreună din 1983) și nu cred că ele-mentul principal în relaţia lor este sexul sau obișnuinţa aceea plictisitoare de a fi împreună. Chiar cred că în cazul lor dra-gostea este mai puternică decât sexul. Și nu sunt singurele exemple, sunt sigură ca există destule, chiar lângă noi...
Psiholog
Dragostea, mai puternică decât sexulChiar dacă între dragoste și sex există o legătură evidentă, creie-rul uman face o distincţie clară între cele două activităţi. Rezul-tatele unui studiu relevă că dragostea este mult mai puternică decât instinctul sexual. Potrivit cercetătorilor americani de la Universitatea Rutgers, iubirea este un sentiment extrem de complex, fi ind rezultatul a numeroase activităţi cerebrale. Dra-gostea nu este o emoţie primară precum instinctul sexual, ci un proces extrem de complex, afectând regiunile creierului bogate în dopamină, substanţa chimică care infl uenţează emoţiile.
Cercetătoarea Lucy Brown de la Colegiul de Medicină "Albert Einstein" susţine că regiunile creierului asociate unei nevoi sporite de romantism sunt situate în majoritate în emisfera dreap-tă, iar cele legate de atracţia sexuală, în emisfera stângă.
Îmi amintesc de un studiu, realizat în anul 2000 la Universitatea College din Londra, care oferea un răspuns la întrebarea "Ce se întâmplă când ne îndrăgostim?". Cercetătorii au testat câţiva studenţi care susţineau că sunt îndrăgostiţi nebunește, i-au băgat în tomograf și au descoperit că dra-gostea activează arii cu totul distincte ale creierului, faţă de cele activate de
alte stări emoţionale puternice, cum ar fi frica și furia. Dragostea activează mecanisme neuronale similare cu cele care generează euforia indusă de droguri precum cocaina. Deci, creierul îndrăgostiţilor arată ca al oamenilor care consuma droguri.
Helen Fisher de la Universitatea Ru-gers este convinsă că dragostea reprezin-tă cea mai puternică trăire umană, fi ind mult mai puternică decât atracţia sexua-lă. Aproximativ 40% dintre persoanele respinse în dragoste suferă de depresie și uneori recurg la gesturi extreme, cum ar fi suicidul. Ai auzit vreodată de cineva care, după ce a fost refuzat pentru o partidă de sex, s-a sinucis?
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Povești adevărate | 13
cu Lidia BOBÂNĂ
La noi acasă
Povestea unui bărbat care s-a încuscrit cu prima nevastă...
BERBEC Vă caută o persoană care vrea să
vă întâlniţi azi sau în altă zi, când aveţi timp,
să discutaţi câteva lucruri despre o afacere
de care vreţi să vă apucaţi. Se poate să le fiţi
de mare ajutor unor prieteni care se află într-un impas.
TAUR Întâlnire, predomină segmentul femi-
nin, totul e să nu aveţi altceva programat,
pentru că în anturajul acesta feminin sigur
o să vă simţiţi foarte bine. Un musafir neaș-
teptat, dar se observă o stare de spirit deosebită, ceea
ce înseamnă că o să vă bucure enorm vizita acestei
persoane.
GEMENI Eveniment festiv prin târg, pe un-
deva, și o să vă prindă bine să vă nimeriţi
pe-acolo să descărcaţi tensiuni, stres, să râ-
deţi, să glumiţi, să fie veselie mare. Vă puteţi
folosi de vreo legitimaţie, un card special, de fidelitate, să
ajungeţi pe un teren de sport, pe o plajă privată.
RAC Vă puteţi deplasa fără probleme, să
profitaţi de timpul liber comun cu al celor
din familie, să mâncaţi la iarbă verde, pe
malul mării, să vă delectaţi cumva. Apare
cineva în viaţa voastră sentimentală sau reapare și o sa
vă meargă bine împreună.
LEU O să vă puteţi permite să cheltuiţi niș-
te bani ca să se simtă toţi ai voștri foarte
bine, că merită o plimbare în largul mării –
vorba vine, cu șalupa, cu iahtul sau cu ski-
jetul. Dacă nu plecaţi de acasă, lucru greu de crezut, o
s-aveţi parte de un musafir sau mai precis o musafiră.
FECIOARĂ O să vă simţiţi mult mai bine
decât în ultima vreme pentru că se deblo-
chează comunicarea, vă puteţi deplasa,
va fi și un crescendo afectiv. Întâlnire cu
cineva de care depinde liniștea voastră sufletească și
se va scrie o nouă filă a poveștii voastre de dragoste.
BALANŢA Daţi o petrecere în cinstea cui-
va dacă aveţi în familie vreun sărbătorit,
dacă nu, vă duceţi la o ceremonie, la o
festivitate unde veţi cheltui niște bani. Vă
treziţi cu un sentiment de eliberare, pentru că urmează
să faceţi pace cu o persoană cu care aţi fost certat.
SCORPION Se poate să vă invite cineva
la masă în oraș, poate fi într-o staţiune de
agrement, faceţi și plajă și baie în mare
sau în vreun lac din apropiere. O să treceţi
cu vederea incidentele pe care le-aţi avut cu anturajul
și o să plecaţi împreună în excursie.
SĂGETĂTOR Vă așteaptă cu braţele des-
chise niște oameni dragi pe care nu i-aţi
mai văzut de ceva timp și dau un party de
la care nu vor să absentaţi. O să vă pliaţi pe
dorinţele celorlalţi și o să vă duceţi încotro doresc ei, veţi
rămâne la ce restaurant vor ei și așa mai departe.
CAPRICORN Vești bune de la drum, poate
vine cineva sau poate vă așteaptă să ajun-
geţi și voi azi sau zilele astea, v-au mai fi
rămas două, trei zile de concediu. O să pre-
feraţi compania feminină – va exista un schimb emoţional
și o să fie minunat că o să vă încărcaţi frumos bateriile.
VĂRSĂTOR Are loc un eveniment de ţinu-
tă, la care aveţi ce caută pentru că se-mpart
poate și niște premii sau e cineva care vrea
să vă mulţumească pentru serviciile făcute.
O revedere după o lungă absenţă, au rămas lucruri nespu-
se, iar acum e cea mai bună ocazie să lămuriţi o situaţie.
PEȘTI O s-aveţi parte de surprize plăcute,
comunicarea cu partenerul de suflet a re-
venit la normal, vorbele frumoase pe care
le tot așteptaţi sosesc. Invitaţie fie în oraș,
fie la pădure, la un picnic, se ocupă altcineva de toate
pregătirile.
Horoscop 12 octombrie 2010
DESTIN // A fost cea mai curioasă nuntă din câte am auzit eu. Sava era şi socru mare, şi socru mic la nunta aceea, iar cuscră-sa – soacră mare şi fostă soţie
Au loc întâmplări în viaţa asta pe care, să le scornești, nu ţi-ar ieși atât de picante. Prin anii '60, Sava Bârliga lucra profesor de fi zică la o școală sătească. Fiind venit de pe băncile insti-tutului, s-a dus, conform repartizării, într-un sat din raionul Edineţ. Acolo, trăind în gazdă la niște oameni, o cunoaște pe viitoarea soţie, fi ica acestora.
Avea studii de zootehnie și fata își găsise de lucru chiar în satul ei. Nunta s-a făcut toamna și, după un an de căsnicie, iată că se naște Vla-dimir, băiatul lor. Bine și mai bine, însă nu știu ce l-a apucat pe Sava că își puse în gând să plece din sat, să renunţe la școală și să se mute la Chișinău. Avea să-mi explice el că "băieţi mai puţin dezgheţaţi și mai puţin cărturari ca el s-au angajat în capitală în funcţii de invidiat".
Sava lasă familia şi se mută la oraş
Și-a anunţat soţia care, fi rește, fi ind zootehnician-șef în gospo-dărie, mai având și casă, nici prin gând nu i-a trecut să plece de acolo.
Împlinise fi ul lor șase anișori când părăsise bărbatul comuna. Sava ajunge în Chișinău, dar nu tu viză de reședinţă, nu tu loc de trai și, fără aceste două lucruri, nici ser-viciu nu-și putea găsi. Într-un târ-ziu, un coleg de facultate l-a angajat învăţător la o școală, dar el tocmai de școală fugise. Dar, fi indcă îi dă-duse o cameră micuţă în cămin, se ţinea de locul acela, până își va găsi o altă funcţie mai bănoasă. Între timp, făcea naveta acasă, își tot convingea soţia să vândă totul și să vină la Chișinău. Femeia însă nici gând de așa ceva și avea dreptate în felul ei. Cum să lepede tot ce a agonisit și ce să facă cu profesia ei de zootehnician la oraș?
Băiatul creștea, umbla de acum la școală, iar Sava tot neîmplinit era. Dar îi plăcuse traiul la oraș și nici gând să se mai întoarcă în sat. Parcă era însurat, dar nevastă în
același timp nu avea. Între timp făcuse cunoștinţă la Chișinău cu o vădană, care avea și ea o fetiţă de trei anișori, și-i scrie soţiei: „Dacă timp de o lună nu vinzi casa și nu te muţi la mine la Chișinău, s-a terminat brânza între noi. Că eu, de unul singur, n-am de gând să trăiesc toată viaţa”. Primind scri-soarea, femeia a râs doar. Și-a zis în sinea ei: "Va umbla el cât va umbla și tot acasă o să se întoarcă!".
Dar iată că mai trece o habă de vreme și el vine la dânsa cu propunerea să divorţeze. Trăia de acum cu văduva. Oricât a încercat Maria să-l aducă din nou în familie, era târziu. Când au divorţat, băiatul lui avea zece anișori. Maria, având gospodărie bună și fi ind bine văzu-tă în sat, frumușică pe deasupra, n-a stat mult timp singură. În același an s-a măritat și ea destul de reușit cu un fost coleg de clasă.
Divorţează şi se căsătoreşte cu o văduvă
Între timp, Sava trăia la Chișinău cu vădana lui, care era cu doisprezece ani mai tânără și care, cum vă spu-neam, avea o fată de trei anișori. Nici Maria, nici Sava n-au mai avut alţi copii în cea de-a doua căsnicie.
Dar trebuie să vă spun că după divorţ timp de douăzeci de ani, Sava o dată nu s-a dus în sat ca să-și vadă fi ul. Plătea pensie alimentară, știa că Maria-i măritată și că băiatul lui crește în condiţii bune, dar cum arată, ce prezintă el, habar nu avea. S-o fi făcut cel puţin din curiozitate, dar n-a fost nici asta măcar.
Au crescut, ca pe ai lor, copii străini
A întreţinut și el fetiţa, pe care a adoptat-o însurându-se cu mama fetei, s-a legat sufl etește de aceas-tă copilă și o crede mult aproape sufl etului, deși nu era din sângele lui. A afl at mai târziu de la săteni că feciorul lui e student la Institutul de Medicină, că în scurt timp avea să-l absolvească și nici atunci nu s-a dus să-l caute, să-l vadă peste ani. După facultate, băiatul lucra medic-chirurg la un spital din Chi-șinău, iar cu ajutorul părinţilor și-a făcut rost de un apartament. Să fi avut, pe vremea când și-a cunoscut
și revăzut tatăl, vreo 30 de ani. Dar să vedeţi cum s-a întâmplat!
Veronica, fi ica adoptivă, ajunge în spital, își fracturase un picior și a fost internată pentru operaţie, pe care o efectuează chiar fi ul lui Sava Bârli-ga. Așa s-au cunoscut tinerii. Băiatul frumos, fata tânără și frumoasă și ea, el neînsurat, ea nemăritată, într-un cuvânt s-au văzut, s-au îndrăgit și, după ieșirea fetei din spital, conti-nuau să se întâlnească. Sava i-a spus fetei într-o zi: "Draga tatei, adu-l acasă pe tânărul acela, să-l vedem și noi ce prezintă, poate că nu e chiar așa de cuminte, cum zici tu."
Tinerii însă nu se grăbeau deloc să se prezinte părinţilor. Sava, tot
mai îngrijorat. Mă rog, fata era tânără, acela copt la minte, să nu se întâmple vreun necaz. Și într-o bună zi se duce la spital să-l caute. A fost șocat atunci când a auzit numele de familie al tânărului. L-a întrebat chiar surprins: "Și dumitale tot Bârliga îţi zice?". "Da", zice băiatul. "Poate că și neamuri suntem", întreabă Sava. "Poate", spune băiatul. "De pe unde vei fi fi ind?", îl ispitește tatăl fetei. "Din satul cutare și raionul cutare", îi răspunde el. "Și câţi ani ai?", îl mai întreabă Sava, bănuind doar adevă-rul. Îi răspunde băiatul, îi vorbește despre părinţii lui, iar acesta tace molcom. Și-a dat seama că tânărul, care o curtează pe fi ică-sa adoptivă, e chiar fi ul său. Ce să facă, să-i spu-nă, să nu-i spună? Nu i-a spus. S-a dus acasă, și-a chemat soţia într-o parte, să n-audă fata, și i-a porun-cit: "Fă toate chipurile să nu se mai întâlnească niciodată! Știi cine o curtează pe Veronica noastră? Chiar băiatul meu de la prima soţie!"
Şedea în capul meseicu două soţii
Dar cu cât li se interzicea tinerilor să se întâlnească, aceștia o făceau pe ascuns și mult mai des. Așa că, într-o bună zi, Veronica a lăsat o scrisorică acasă, prin care își anunţa părinţii că și-a înregis-trat căsătoria cu Vladimir și s-a mutat la el. Le-a dat și adresa. Până în seară, foc și pară, părinţii fetei au fost la ei. Și acolo Sava Bârliga a recunoscut că e tatăl băiatului, că numai din acest motiv nu le-a per-mis să se întâlnească, dar dacă au facut-o, bun și făcut să fi e. "Trebuie să-ţi anunţi tu părinţii, băiete, ca să încropim o bucăţică de petrecere."
Și a fost cea mai curioasă nuntă din câte am auzit eu. Sava era și socru mare, și socru mic la nunta aceea, iar cuscră-sa – soacră mare și fostă soţie. În fond, ședea în capul mesei cu două soţii. Și a râs satul și a tot glumit pe seama asta ani la rând. A ajuns povestea asta și la mine, hazlie de tot (nu?), încât nu am rezistat ispitei să v-o spun și dumneavoastră... Dar copiii, cică, se împacă bine.
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Lumea
Al Treilea Război Mondial, prezispentru luna noiembrie a acestui an
PREDICŢII // Lumea nu se va sfârşi însă, pentru că absolut toţi clarvăzătorii văd viitorul omenirii până hăt, departe, prin anii 5.000
Vanga, Nostradamus și, mai nou, profeţii digitali, prooro-cesc evenimente speciale pen-tru omenire în luna noiembrie a acestui an. Și nu par deloc să fi e optimiste. Clarvăzătoarea bulgăroaică Vanga a „văzut“ în noiembrie 2010 izbucnirea celui de-al treilea război mon-dial. Același lucru l-a notat în catrenele sale și Nostradamus, precizând ziua exactă: 11 noiembrie. Tot o mare confl a-graţie mondială, pe data de 8 noiembrie, anunţă și tehno-logia web-bot, specializată în predicţii pe baza informaţiei care circulă pe Internet, infor-mează realitatea.net.
Absolut toţi acești cititori în viitor au făcut predicţii corecte, ceea ce le-a și atras celebritatea, dar și predicţii false. Cu alte cuvinte, unele s-au potrivit, altele au fost de mai mare râsul. Totuși, privind alerta europeană de azi faţă de un eventual atac terorist sau doar lupta cu marea criză mondială, pro-feţiile par să vrea să se împlineas-că. Orice va fi în luna noiembrie, trebuie să știţi că lumea nu se va sfârși. Absolut toţi clarvăzătorii au ghicit viitorul omenirii până hăt, departe, prin anii 5.000.
Oarba care vedea în viitor
„Se spune că după profeţiile Vangăi se ghida și Gorbaciov“, scria Pavel Pavlov, în cartea pe care i-a dedicat-o prezicătoarei. Vangelia Gușterova, sau simplu, Vanga, a fost o femeie din Bulgaria care avea darul tămăduirii, dar și pe cel al clarviziunii. S-a născut la 31 ianuarie 1911 în orașul Strumiţa din Iugoslavia, în familia unor plugari săraci. La 12 ani a orbit pentru tot-deauna. Prima prezicere a făcut-o în 1940, când a descris cu lux de amănunte începutul războiului, ba chiar și numele celor din sat care se vor întoarce vii. Vestea s-a dus și, de la această întâmplare, Vanga a devenit tot mai căutată pentru puterea ei de a citi viitorul. Fiindcă prezicea evenimente politice, au în-ceput s-o caute șefi de stat. Printre ei, și Ceaușescu.
80% din predicţii s-au împlinit
Au avut mare răsunet prezice-rile exacte ale bulgăroaicei despre moartea lui Stalin (pentru care a făcut și pușcărie), evenimentele de la Praga din 1968, dezastrul de la Cernobîl, victoria Indirei Gandhi, confl ictul din Oseţia de Sud, Peres-troika, căderea URSS-ului, moar-tea prinţesei Diana, scufundarea submarinului Kursk, atentatele de la World Trade Center. A murit în 1996, la vârsta de 84 de ani, prezi-
când chiar și ziua și ora propriei morţi.
„Groază! Groază! Fraţii noș-tri din America se prăbușesc de la mare înălţime, înjunghiaţi de moarte de ciocurile unor păsări de oţel!“, a prezis bulgăroaica în 1989. Impresionanta predicţie, înţelea-să abia după 11 septembrie 2001, a lansat-o pe Vanga în categoria celor mai credibili clarvăzători. Analiștii au transformat-o într-un Nostra-damus din Balcani. Au început să studieze cu mai multă atenţie profeţiile ei, cu aceeași frenezie cu care sunt întoarse pe toate părţile catrenele lui Nostradamus.
Vanga a revenit în actualitate la alegerea președintelui Obama, în 2008. Ea a anunţat că Statele Unite vor fi conduse de un președinte de culoare, iar mandatul lui va începe cu o criză economică majoră. Ea a mai spus că „omul negru“ va fi ulti-mul președinte din istoria Americii, deoarece SUA se vor diviza în mai multe state independente. Nimeni n-a reușit să dezlege misterul pre-zicerilor ei, chiar dacă, încă din tim-pul vieţii, s-a lăsat cercetată, într-un laborator din Sofi a, creat special pentru studiul predicţiilor acestei bătrâne analfabete. Cercetătorii bulgari nu cred că femeia „vorbea“ cu entităţi supranaturale, care-i dezvăluiau date din viitor. Ei cred doar că avea un creier special, an-trenat să găsească rapid și efi cient
legături între cauză și efect. Aceasta nu explică însă proporţia imensă, 70-80%, de profeţii adeverite.
Patru ani de război Se crede că rușii ar fi descifrat
algoritmul predicţiilor Vangăi și-l folosesc în scopuri pacifi ste: pentru a dejuca atentatele teroriste. Nu știm dacă vor aplica acest algoritm secret și pentru luna noiembrie, când, conform celor anticipate de Vanga, ar trebui să izbucnească al treilea război mondial. Totul va porni de la incidente locale, sub forma unor atentate la viaţa unor prim-miniștri. „Războiul va începe în noiembrie 2010 și se va încheia în luna octombrie 2014. Războiul va începe ca unul obișnult, local, apoi se vor folosi arme nucleare și apoi arme chimice“, a prezis ea. După un război de asemenea amploare, purtat de islamiști contra Occiden-tului, viaţa în Emisfera de Nord va fi afectată de radiaţii, plantele, ani-malele și oamenii se vor împuţina. Apoi, în 2011, europenii rămași în viaţă vor pieri într-un război chimic pornit de musulmani. Apocalipticul viitor prezis de Vanga va continua cu o omenire bolnavă de tot felul de cancere, iar în 2016, Europa va fi un continent practic lipsit de viaţă. Anul 2018 va răsturna actuala scenă economică și politică, iar China va fi puterea mondială numărul 1.
Un război izbucnit din greşeală
Un soft faimos pe Internet, cre-at iniţial pentru a monitoriza bursa, a ajuns să fi e folosit pentru prezice-rea viitorului. Inventatorii progra-mului își laudă creaţia susţinând că s-au prezis cu ajutorul ei prăbu-șirea WTC, dezintegrarea navetei Columbia din 2003, pana de curent din SUA din 2003, tsunami-ul din decembrie 2004 și uraganul Katrina din 2005. Web Bot, soft-ul creat de americanii Cliff High și George Ure, care se autointitulează „călugări ai timpului“, selectează, conectează și interpretează site-urile pe care apar anumite cuvinte-cheie. Pe baza acestui algoritm, cică, se pot prezice evenimente viitoare. Lăsând la o parte de câte ori a dat-o în bară cu predicţii false, Web Bot a găsit că în perioada 8-11 noiembrie 2010 va izbucni un mare confl ict armat.
Punctul de pornire va fi atacul din greșeală al Israelului asupra Iranului, confl ict în care se vor im-plica și SUA. Tot în noiembrie, vor fi mai multe violuri, jafuri, crime și se va înregistra colapsul dolaru-lui american. Iar până la sfârșitul anului urmează și șase cutremure devastatoare. Adevăratul război pa-re să se declanșeze pe 14 decembrie, odată cu lansarea unor rachete. Dar nici măcar de data aceasta, pentru că se așteaptă o intervenţie extra-terestră. Robotul își mai schimbă predicţiile, le mai ajustează în funcţie de evoluţia evenimentelor, așa cum fac, de fapt, și interpre-ţii profeţiilor. Uneori, prezicerile devin postziceri, sunt potrivite cu evenimentele doar după ce acestea s-au întâmplat. Nimeni n-a ghicit viitorul cu exactitate.
Predicţii plagiate Clarvăzătoarea franceză Mary-
Anne scrie în cartea „2010: previ-ziuni aproximative“ că o femeie va descoperi un vaccin pentru cancer, în 5-6 ani, va fi descoperită o nouă planetă cu pământ și apă, va exista un atentat asupra preșe-dintelui Sarkozy, Papa de la Roma se va îmbolnăvi în 2013, iar războiul mondial va începe între Israel și Iran tot în 2010.
Mai multe publicaţii din lumea întreagă au scris la începutul aces-tui an despre predicţiile mediumu-lui Ekaterina din Rusia care se pare că are aceeași dată pentru izbucni-rea războiului: 11 noiembrie 2010. Patru regi se vor lupta pentru pace. Vor muri 50 de milioane de ruși și numai cei care se vor ascunde în Est sau în Caucaz vor supravieţui. În plus, ea mai prezice un val de seisme care se va abate asupra Rusi-ei, transformînd în ruine o clădire mare și importantă. Dacă exami-năm profeţiile Vangăi și ale lui Nostradamus, vom vedea că absolut toate previziunile celor două clar-văzătoare se suprapun peste ceea ce au spus cei doi mari profeţi.
Predicţiile Babei Vanga Războiul va începe în noiembrie 2010 şi se va încheia în luna octombrie
2014. Războiul va fi mai întâi mic, apoi se vor folosi arme nucleare şi apoi arme
chimice. 2011 - Animalele şi plantele din Emisfera Nordică vor dispărea din cauza
armelor chimice şi biologice. Musulmanii vor ataca europenii rămaşi 2014 - Majoritatea oamenilor vor suferi de cancere. 2016 - Europa este aproape nepopulată. 2018 - China devine cea mai mare putere mondială 2023 - Orbita Pământului se va înclina 2033 - Calota polară se va topi 2043 - Musulmanii vor conduce Europa, iar economia va fi înfl oritoare. 2066 - Americanii atacă Roma Islamică folosind arme meteorologice. 2076 - Va domni din nou comunismul pe Pământ. Predicţiile Vangăi ajung până în 5079, când a prezis sfârşitul lumii.
Orbita Pământului se va încli-na prin 2023, peste 10 ani, calota polară se va topi, iar peste încă 10 ani, musulmanii vor conduce Euro-pa, iar economia va fi înfl oritoare. Cu bani destui, cercetarea va atinge înălţimi nebănuite: vom crea primul om sintetic, iar pentru cei obișnuiţi, vor fi la discreţie organe artifi ciale. În 2076, va domni din nou comunismul pe Pământ. Pre-dicţiile Vangăi ajung până în 5079, când va fi sfârșitul lumii.
Franţa atacă Marea Britanie
Niciun profet nu e mai studiat ca francezul Michel Nostradamus (1503-1566). Cercetătorii manus-criselor sale, în special al zecelea catren din cea de-a zecea centurie, spun că al Treilea Război Mondial va izbucni fi x pe 11 noiembrie 2010 și va fi purtat cu arme nucleare, chimice și bacteriologice. Totul va porni de la „o fecioară a cărei moarte este dorită de un conducător crud și setos de sânge“, ceea ce va declanșa un confl ict între două ţări mari, posibil Franţa și Marea Brita-nie. Europa va avea disensiuni și cu SUA, iar în peninsula Crimeea sunt prezise alte lupte. Rezultatul războ-iului va fi formarea unui imperiu.
În cartea sa, „Codul Nostra-damus, al treilea război mondial“, Michael Rathford pretinde că sfârși-tul marii confl agraţii va fi în decem-brie 2012. Aceleași catrene vorbesc și de o catastrofă în Marea Neagră declanșată de ieșirea la suprafaţă, după un cutremur, a hidrogenului sulfurat. Românul Vlaicu Ionescu, un interpret celebru al scrierilor lui Nostradamus, a decriptat altfel catrenele. „Europa va fi invadată de o coaliţie arabo-chineză, iar războiul va începe la nordul și la sudul Mării Negre, ceea ce va afecta și România, însă nu foarte grav, pentru că, așa cum Nostradamus a spus-o în repe-tate rânduri, România este protejată de voinţa divină“. Războiul va fi devastator, dar nu va duce la sfârși-tul lumii. Vom descoperi tot acum leacul contra gripei și SIDA.
VANGELIA GUŞTEROVA, sau simplu, Vanga, a fost o femeie din Bulgaria care avea darul tămăduirii, dar şi pe cel al clarviziunii
JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15
Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (str. M. Viteazul 2, bir.606), în conformitate cu
art.108 CPC, solicită prezentarea pârâtului Buzgan Gheorghe, domiciliat în mun.
Chișinău, or. Durlești, str. Atelierelor 17, la ședinţa judiciară pentru 08.11.2010 ora
09.00, în calitate de pârât în cauza civilă ÎCS RED UNION FENOSA SA către Buzgan
Gheorghe privind încasarea datoriei. În caz de neprezentare, cererea se va examina
în lipsa pârâtului.
Judecător Gh. Plămădeală
Meditez la limba engleză. Adresaţi-vă
după ora 18.00. Tel.: 54 23 90.
Dau cu chirie o cameră la Iași pentru fete
sau băieţi. Tel.: 0 236 61 470.
DE VÂNZARE teren pentru construcţie
– de la 10 până la 70 de ari – în satul
Românești, r. Strășeni, aflat sub pădu-
re, cu acces la drum, apeduct, electri-
citate – 10 m; canalizare, gaz, telefon,
magazin – 35-40 m. Tel.: 0237.60.276;
0695 21535.
Vând sau schimb apartament cu o ca-
meră în Chișinău, pe un apartament cu
o cameră în București.
Tel.: 759114, 079656456.
Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri
tel.: 090023456.
Populară
Dragi mi-au fost pe lumea asta
Calul, pușca și nevasta.
Tot de ele, la o-adică,
Mi-a fost cea mai mare frică!...
Unui șef principial
Așa-și educă dânsul firea:
Condamnă lauda rebel
Și nu suportă lingușirea,
Când lăudat nu este el.
Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI
EPIGRAME
Un cortegiu ciudat: după dric ur-
ma un tip, un câine fioros și, la mare
distanţă, vreo cincizeci de oameni.
Un tip se apropie și întreabă:
- Cine a murit?
- Soacră-mea, - răspunde tipul, - a
mușcat-o câinele ăsta.
- Nu-mi împrumuţi și mie câinele?
- Ba da, dar așază-te la coadă...
- Ioane, vacile tale fumează?
- Păi no bine, mă Gheorghe, normal
că ba!...
- Atunci înseamnă, Ioane, că ţi-a luat
foc grajdiul...
Bulă, ce înseamnă să fii diplomat?
- Să te gândești de două ori înainte
și pe urmă să nu spui nimic.
Judecătoria Economică de Circumscrip-
ţie comunică că la 21.10.2010, ora 13:15,
la adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel
Mare 73, bir. 224, va avea loc examinarea
cererii înaintate de Camera de Licenţiere
către Compania de Expertiză și Analiză a
Activităţii Economico-financiare a Subiec-
ţilor Economici „Exinf-Service” SRL. Pre-
zenţa obligatorie.
Judecător Gh. Muntean
Judecătoria Economică de Circumscrip-
ţie, în conformitate cu prevederile art.108
CPC al RM, solicită prezentarea SRL „Su-
per-Audiz” pentru data de 20.12.2010, ora
13:30, la ședinţa judiciară, care va avea
loc la adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan
cel Mare 73, bir. 207, în calitate de pârât,
în cauza civilă: retragerea licenţei de către
Camera de Licenţiere.
Judecător V. Orîndaș
Prin prezenta, Curtea de Apel Econo-
mică, repetat, vă aduce la cunoștinţă
că, la data de 04.11.2010, ora 10:00,
se va examina cererea de apel depusă
de către SC „Olvis Stepanenco” SRL
asupra hotărârii Judecătoriei Economi-
ce de Circumscripţie nr. 2e9674/09 din
10.12.2009. Ședinţa de judecată va avea
loc în sala nr.2 bir. 112. Părţile să prezin-
te procura corespunzătoare și referinţa
potrivit art.186 CPC al RM. Prezenţa re-
prezentanţilor este obligatorie. În caz de
neprezentare, cererea se va examina în
lipsa d-stră.
Judecător Maria Moraru
Judecătoria Economică de Circumscripţie
solicită prezentarea obligatorie a reprezen-
tantului SRL „TEDIVI”, mun. Chișinău, în
ședinţa de judecată fixată pentru data de
29.10.2010, ora 09.00, pe adresa: mun.
Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 73, bir.220, în
calitate de pârât la examinarea cauzei civile
a ÎCS RED UNION FENOSA SA privind în-
casarea datoriei în mărime de 3 494,42 lei.
În caz de neprezentare, cererea se va exa-
mina în lipsa pârâtului.
Judecător I. Gancear
www.jurnal.md MARŢI, 12 OCTOMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag
Toni Braxton
are datorii de
50 de milioane
de dolari
Toni Braxton este înglodată până în gât în datorii. Ajunsă la 43 de ani, faimoasa inter-pretă a hitului „Unbreak my heart” trebuie să înapoieze o sumă de aproximativ 50 de milioane de dolari.
Recent, artista care de-a lungul carierei a vândut peste 40 de mili-oane de discuri s-a declarat ofi cial falimentară. Conform TMZ.com, printre companiile cărora Braxton le datorează bani se numără: Vario-us medical bills, DirecTV, Neiman Marcus, Tiff any & Co. American Express, Flamingo Las Vegas ș.a. Frumoasa vedetă a depus o serie de documente din care reiese că averea ei a scăzut sub 10 milioane de dolari, o sumă mai mică decât cea pe care o datorează statului și companiilor mai sus menţionate.
Un prieten al fermierului, Eric Thal (foto), a declarat pentru revista „Life and Style”: „Cei doi au multe lucruri în comun. El este fermier și își cultivă singur toate legumele de care are nevo-ie, iar Charlize (Theron, n.r.) a crescut într-o fermă în Africa de Sud. Amându-rora le place să părăsească Hollywoo-dul din când în când și să petreacă împreună câteva zile în ferma lui din New York”. Charlize Theron, în vârstă de 35 de ani, a avut de-a lungul anilor relaţii cu actorul Craig Bierko și cu Stephan Jenkins – solistul trupei Third Eye Blind, înainte de avea o relaţie cu actorul Stuart Townsend, care a durat nouă ani. Deși cei doi nu s-au căsătorit, Stuart Townsend spunea adeseori că o consideră pe Charlize Theron soţia lui. După despărţirea celor doi actori, anun-ţată în ianuarie 2010, presa americană a afi rmat că actriţa sud-africană ar fi avut relaţii cu alţi doi actori în vogă: Keanu Reeves și Ryan Gosling.
Charlize Theron se iubeşte
cu un fermier new-yorkezActriţa sud-africană, care s-a despărţit în ianuarie de partenerul ei de viaţă, actorul Stuart Townsend, are o relaţie cu fostul model și actor Eric Thal, care a decis să devină fermier și și-a cumpărat o fermă în apropiere de New York, relatează contactmusic.com.
Corpul lui Tom Cruise
arată semne ale bătrâneţiiChiar și pentru un super-star ca Tom Cruise trecerea timpului este nemiloasă. Cei 48 de ani se văd din plin în corpul actorului care a fermecat milioane de fani din lumea întreagă.
Cruise nu poate lupta îm-potriva îmbătrânirii, așa cum o arată o serie de fotografi i pu-blicate de un tabloid britanic, din timpul fi lmărilor la „Misi-une imposibilă 4", care se des-fășoară la Praga. Diferenţele sunt cu atât mai vădite dacă privim cum arăta în pelicula „Top Gun”. Cu toate acestea, îndrăgitul actor este capabil în continuare să participe
activ la scene solicitante din punct de vedere fi zic. Joi, el a fi lmat o scenă în care a sărit de pe acoperișul unui imobil pe un vehicul în mișcare, spre admiraţia echipei de produc-ţie. În afară de capitala Cehiei, Tom Cruise va mai turna scene în Dubai și Los Angeles. Lansarea fi lmului „Misiune imposibilă 4" este programată pentru luna decembrie 2011.
Natasha Price, în vârstă de 22 de ani, spera să aibă o carieră frumoasă în domeniul modei, dar organizatorii unei prezentări de modă i-au spul-
berat visele când i-au spus că e prea grasă și nu poate să urce, arătând așa, pe scenă. Tânăra are 50 de kilograme, la o înălţime de 175 de centimetri, dar
La 50 de kilograme, i-au spus că e prea grasă pentru a fi manechinÎn ciuda încercării de a renunţa la „modelele care poartă mări-mea zero” și la promovarea unei siluete sănătoase, o britanică frumușică nu a putut să participe recent la o prezentare de modă, după ce i s-a spus că este prea grasă.
i s-a spus să mai slăbească cel puţin 6 kilograme, dacă vrea să participe la vreun show. Supărată, Natasha le-a povestit jurnaliștilor britanici de la cotidianul „The SUN” cum multe fete se îmbolnăvesc și se chinuie să fi e slabe, pentru că altfel nu le bagă nimeni în seamă. Mai mult, cei care organizează evenimente și agenţiile
de fotomodele cunosc situaţia, ba chiar o încurajează. Din păcate multe fete ajung să se îmbolnăvească și să nu ajungă niciodată cunoscute. De cele mai multe ori, fetele se înfome-tează, devin anorexice, iar patru fete din zece decedează la câteva luni, necălcând pe podiumurile care aduc faimă și bani.
