JULIEN RIES

ORICINILECRE$TINISMULUI

dmciclopedia rao

Iisws iSi spal,i wcenicii pe

picioare, tnainte de cind.Sp,ilarea oaspelilor pe picioare

era obiceiul oremii, dar, cel

mai adesea, dceasl.i indatorirele re,uenea seroitorilor. Iisus este

ino,ig,itorul care se pune tns luj ba c e lor lalpi. Miniatur d

dintr-un manuscris Aflnean,

CuPRtNs

Introducere

1. Primele comunitdli cregtine

2. RdspAndire a rapidira mesajului lui Hristos

3. Conflictele dintrepngini 9i cregtini

4. tntilnirea dintreEvanghelie gi cultura greaci

5. Societatea cregtiniin secolul al IIIJea

6. Cultul imperial9i prigonirea cregtinilor

7 . Gindirea cregtineconfruntati cu gnosticismulsi cu maniheismul

8. CreEtinismul insocietatea secolului al IV-lea

9. Constantin gi

triumful doctrinei cre$tine

10. Apusul lumii antice

Mic dicyionar

INTnoDUCERE

i. ,..rt volum vom stribate pe scurr istoria primelor patru secole ale Bisericii creqtine. Aceastl perioade

iecepe dupi moartea lui Iisus, cAnd cei care cred in el gi vId in el pe Fiul lui Dumnezeu se organizeazir

:enrru a trii dupd invllltura lui gi pentru a o rispAndi tn lume. Ea se incheie in secolul al V-lea, o dati cu

apusul lumii antice, in care Biserica a cunoscut prima sa dezvoltare. DouI cl4i delimiteazd aceasti epocl:

f -i::ele Apostolilor, care nareazd. experienla a treizeci de ani de viali cre;tinI qi de evangh elizare, qi Cetatea

.':,j Duntiezeu, scrisi de Fericitul Augustin intre 412;i 426, o capodoperd. careimbrdgigeazdintreaga epoc5.

Dupi inlllarea la cer a lui Iisus, iei care i-au rlmas credinciogi ,,Domnului inviat" s-au adunat in micigrupuri penrru a conrinua si propovlduiascl. Ei ii rememor eazd vra)a qi ii celebrea zd' patimrle, moartea p€

.l=... invierea din mo4i Ei fnellarea ,,la cer",lingi,Tatil SIu. NIscut in mijlocul poporului lui Israel,

;:estinismul se delimiteazd rapid de tradiqia ebraicd a Vechiului Testament, deoarece comunitatea pascale

;.:e o constiingi foarte vie a misiunii primite de la Iisus. Marcali de pogorArea Duhului SfAnt, de Rusalii, 9i

ie calitatea lor de misionari, apostolii se organizeazd pentru a face cunoscut cuvantul lui Iisus. Acest mesaj

c:re adinc inrldecinat in tradilia evreiascl, insl este original in misura in care se adreseazl tuturoroamenilor, nu doar evreilor. Este un mesaj de dragoste universala pe care Evangheliile il rezuml astfel:

Dumnezeu ii iubegte pe rogi oamenii, fere excepqie; asdel, toqi oamenii sunt chemagi sdJ iubeascd ca pe untati si si se iubeasci tntre ei ca niqte fragi.

Evanghelia, in greacl ,,Vestea cea BunI", este difuzatl de discipoli mai tntAi la Ierusalim, apoi in Palestina

si in tarile vecine gi in intreg Imperiul roman. Dar cregtinii vor intAmpina curAnd rezistenld din partea

autoritdqilor romane care ii aiuze ianu vor sI se inchine zeilor lor gi sI-i aducl impiratului omagiul cuvenit'

-\ceasti opoziqie ia uneori forma prigoanei: de teamd, unii cregtini se leapldl de credinqa lor, in vreme ce a19ii,

manirii, accepte si sufere, chiar sa moard,in numele lui Hristos gi al adevIrului conginut de mesajul siu.

i.r ,..rt timp, in ciuda gravelor dificultnli qi a periculoaselor diviziuni interne, comunitllile cre$tine se

inmulgesc qi devin tot ,rrai puternice. Valorile cre$tine pltrund in structura intiml a societllii, producAn-

du-se o inculturalie a noii credinle intr-o societ^t" dri^ pregFrtit|, de elenism. tn sfArqit, prin creqtinarea

impiratului Constantin 9i prin recunoagterea oficiali a cregtinismului (Edictul de la Milano, 313), Biserica

poate se se organizeze gi se se dezvolte in libertate, reacqionAnd contra gnosticismului gi a maniheismului,

forme de gAndire filosofico-religioasl care puteau da nagtere unor confuzii in comunitatea cre;tini.Primele comuniteqi cre$rine nu se considerau plstrdtoare ale doctrinei unui maestru displrut, ci erau

animate de prezengaFiului inviat $i) ca atare, trlind printre oameni. Viala acestor comunitili este, agadar,

. iata lui Iisus tnsugi, a$a cum le fegaduise el ucenicilor: ,,Iatd, Eu sunt cu voi in toate zilele, pAnI la sfArgitul

iumii" (Marei28,20).

b \:- \'ork, in cartierulEts; E.z-.en, la inceputul

;,: :. c' 1 950, parohiile

f::i::-.'::e se instalau insgrz:,:. ;i :lepozite, peTttrurfi i: .:1.;::t,.i cu oamenii,

W :. : ;': : :: imigran I i den.ctz::,:.-it.;:, ctre trdiaw tn

cc':..i:::: Zrele din cauzamie-;:. -; tirog117i/e, ti o

:lole,: :; :. De -t ! ;.fel, primele,8r.::;:: ---i-.--:r;e 3rupsu si

*..;: -";:,:i. otmeni de

: : ":i!:ie ,nodesti.

PRIMELE COMUNITATI CRE$TINE

Grade celei de-a doua ci4i scrise de SfAntul Luca dupl Evangheliaa I4tele Apostolilor, se qtie cI primele comunitlli cregtine s-auonsriruit la Ierusalim curAnd dupi moartea lui Hristos.

Q pFnshne rapidiPentnr cei care credeau in Iisus, Domnul era mereu prezent qi, de

h pogorarea Duhului Sfint asupra 1or, de Rusalii, ei au devenitonsdend ci au o misiune: rispAndirea in lume a mesajului luifisrs In aceste prime comuniteqi, discipolii se rugau cu stiruingl,hpirteau friteste bucatele qi frAngeau pAinea in amintirea Cineicere precedase crucificarea lui Iisus. Erau adeplii milosteniei. La,iacput- au continuat sI respeoe legile evreilor, in specialirircumcizia 5i ruglciunea la Templu.

Foane repede, s-au constiruit comunitigi cregtine qi in afaraIerusilimului, in orage situate pe coasta mediteraneani, cum ar fiC,,ezlrea- Gaza sau Ioppe, marcate de influenga grecilor, orage incrre noile comunitiqi primesc tn rAndurile lor adepli care nu sunt,Grrei. ln Galilea 9i in Siria, comunitlqi de limba 9i mentalitate'geac5 (elenistica) convieguiesc ahturi de comunitdgi aramaice

Fdeo<resrine). Rapid, frontierele Palestinei sunt gi ele depdgite.In iurut:nilor 37-3l,sunt menrionagi cregtini la Damasc, in Siria,

*oi Ia Antiohia, in Turcia de astdzi, unde, aga cum se precizeazdh Fzlttele Apostolilor,,a fost dat pentru prima oare numele de

cr€$ini ucenicilor (lui Iisus)".

de la lerusalimlfu .r.-o aceasta, a aplrut un grav conflict tn sAnul acestoriomunitili tinere. Unii iudeo-cregrini vor sI impund, in afara

tiboftzului, si circumcizia noilor cre$rini care nu erau evrei. Ei voiau*i integreze, prin acest rit, poporului lui Israel , cdruia, gAndeau

ci, ii este hxiaitimAntuirea. Tensiunea devine atdt de mare, tncAtfo anul 49 se reunegte la Ierusalim primul sinod al Bisericii

cregtine. DupI discujii aprinse, s-a decis, in special sub influenpSfAntului Pavel gi cu acordul SfAntului Petru, cI nu mai este

necesar sI treci prin iudaism pentru a deveni cre$tin. Deci se putearenunla Ia circumcizie. Ruptura cu iudaismul a fost asddconcretizatd,. De acum inainte, degi cregtinii giau plstratredecinile spirituale in Biblie (Vechiul Testament) 9i in iudaism,nu mai erau constrAngi de Legea mozaicl. Cregtinismul putea slse intoarcl spre exterior, spre celelalte popoare, pentru a leevangheliza.

Nagterea EvangheliilorEra necesar ca noii crestini si cunoascl viata si tnvltlturile lui

4Iisus. Inainte si moari cei care luaserl parte direct Ia evenimente,trebuia si fie consemnat tn scris ceea ce predicau apostolii. Asdelau luat na$tere cele patru Evanghelii pe care le cunoagtem astdzf,:

dupi Matei, dupl Marcu, dupi Luca qi dupl Ioan. Dar scopul lornu era atAt povestirea exactd a vielii lui Iisus, cAt descifrareasemnificaliei existengei, a cuvintelor gi a faptelor sale: pentru ei.,

Iisus este Fiul lui Dumnezeu, mort gi reinviat pentru a-i mAnmipe oameni.