Documentare asupra unei specii forestiere din România

Jugastrul

Master Riscuri naturale şi amenajarea teritoriului

Anul 2, Semestrul 2

Dram Alexandra

PrezentarePrezentare Acer campestre - JugastrulAcer campestre - Jugastrul

Familia Aceraceae Familia Aceraceae

DescriereDescriere - este un arbore cu o crestere lenta care in natura poate atinge inaltimi de 10-15 m. Spre deosebire de celelalte genuri - este un arbore cu o crestere lenta care in natura poate atinge inaltimi de 10-15 m. Spre deosebire de celelalte genuri de artar, jugastrul nu dezvolta ramificatii atat de bogate, iar frunza nu este foarte decupata. Tot specific speciei este si faptul ca de artar, jugastrul nu dezvolta ramificatii atat de bogate, iar frunza nu este foarte decupata. Tot specific speciei este si faptul ca ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati avand o silueta zvelta si delicata. Pentru bonsai, cea mai indicata varietate este ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati avand o silueta zvelta si delicata. Pentru bonsai, cea mai indicata varietate este Acer campestre Compactum, un soi pitic care in natura creste pana la 2-3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici. Acer campestre Compactum, un soi pitic care in natura creste pana la 2-3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici.

Intretinere - jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi Intretinere - jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi amplasat si intr-o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. Suporta fara amplasat si intr-o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. Suporta fara probleme clima din tara noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa-l ferim de temperaturi sub -15°C sau de peste probleme clima din tara noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa-l ferim de temperaturi sub -15°C sau de peste +35°C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet. Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate +35°C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet. Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. Fertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2 acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. Fertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2 saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru bonsai. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru bonsai. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. Jugastrul este foarte tolerant in obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. Jugastrul este foarte tolerant in privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drenaj bun. Se simte la fel de bine si intr-un sol acid si intr-unul privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drenaj bun. Se simte la fel de bine si intr-un sol acid si intr-unul alcalin. alcalin.

FormareFormare - bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind - bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr-o defoliere totala a devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr-o defoliere totala a plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, inafara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internodale. plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, inafara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internodale. Replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere lenta, Replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere lenta, radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas. radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas.

InmultireaInmultirea- se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind - se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind butasi semilemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian. butasi semilemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian.

Boli si daunatoriBoli si daunatori - cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn. - cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn. Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fungicid nu are fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fungicid nu are efectul asteptat. Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile frunzei efectul asteptat. Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile frunzei ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepoftiti.dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepoftiti.

Regn:PlantaeÎncrengătură:Magnoliophyta

Clasă:Magnoliopsida

Ordin:SapindalesFamilie:AceraceaeGen:AcerSpecie:A. campestre

NumeNume Jugastru Jugastru Acer campestre Acer campestreField Maple Field Maple Longevitate: pana la 100 de aniLongevitate: pana la 100 de aniDimensiuni:Dimensiuni: 0,5 – 1 m 0,5 – 1 m diametru si 1 diametru si 188 m lungime m lungime sau excepţional 25 msau excepţional 25 m

Acer campestre, iarna

Acer campestre vara Acer campestre toamna

Sursa http://oreganstate.edu

Caracteristici morfologice Caracteristici morfologice RRădăcină suberoasăădăcină suberoasă Tulpină brun cenuşie sau gălbuie, cu pete albicioase, cu Tulpină brun cenuşie sau gălbuie, cu pete albicioase, cu

numeroase crăpături în lung şi în lat, solzoasă.numeroase crăpături în lung şi în lat, solzoasă. Coroana rotundăCoroana rotundă Lujeri anuali bruni sau bruni gălbui, la început de regulă Lujeri anuali bruni sau bruni gălbui, la început de regulă

pubescenţi, apoi glabrescenţi, adeseori (mai ales lăstarii) cu pubescenţi, apoi glabrescenţi, adeseori (mai ales lăstarii) cu muchii sau aripi de plută. Muguri laterali alungit ovoidali , muchii sau aripi de plută. Muguri laterali alungit ovoidali , obtuzi, alipiţi sau puţin depărtaţi de lujer, cu solzi des şi obtuzi, alipiţi sau puţin depărtaţi de lujer, cu solzi des şi albicios ciliaţi.albicios ciliaţi.

Frunze variabile, cu lamina subţire până la pieloasă, de 4 – 8 Frunze variabile, cu lamina subţire până la pieloasă, de 4 – 8 cm lungime şi 4,5 – 10 cm lăţime, pubescente mai ales pe cm lungime şi 4,5 – 10 cm lăţime, pubescente mai ales pe nervuri şi barbulate în subţioara nervurilor, până la nervuri şi barbulate în subţioara nervurilor, până la glabrescente sau glabre. Lobii sunt obtuzi, până la acut sau glabrescente sau glabre. Lobii sunt obtuzi, până la acut sau acuminat îngustaţi, însă cu vârful totdeauna obtuz, pe acuminat îngustaţi, însă cu vârful totdeauna obtuz, pe margini obtuz lobulaţi, sinuaţi sau întregi. Peţioli de 3 – 6 cm margini obtuz lobulaţi, sinuaţi sau întregi. Peţioli de 3 – 6 cm lungime, cu suc lăptos.lungime, cu suc lăptos.

Sursa wikimedia.org

Frunza de jugastru

Scoarţă de jugastru

Flori andro-monoice, în inflorescenţe corimbiforme,Flori andro-monoice, în inflorescenţe corimbiforme,ce apar primce apar primăvara, la ăvara, la început erecte apoi pendente, cu 10 – 20 flori la subţioara unor bractei mici, început erecte apoi pendente, cu 10 – 20 flori la subţioara unor bractei mici, apar odată cu frunzele sau mai târziu, pediceli şi sepale pubescente, petale apar odată cu frunzele sau mai târziu, pediceli şi sepale pubescente, petale îngust eliptice, verzui. Luna de apariţie este începând cu aprilie şi jumătatea îngust eliptice, verzui. Luna de apariţie este începând cu aprilie şi jumătatea lui mailui maiFructe de regulă pendente, pedicelate, cu nucule uşor convexe, păroase sau Fructe de regulă pendente, pedicelate, cu nucule uşor convexe, păroase sau glabre, aripile orizontale, în prelungire sau puţin răsfrânte înapoi spre glabre, aripile orizontale, în prelungire sau puţin răsfrânte înapoi spre pedice, spre vârf uşor lăţite, împreună cu nuculele de 2- 4, 5 cm lungime.pedice, spre vârf uşor lăţite, împreună cu nuculele de 2- 4, 5 cm lungime.

Sursa http://farm1.static.flickr.com

Flori de jugastruFructe de jugastru

Sursa http://gallery.nen.gov.uk

Seminţe de Acer campestre ( Jugastrul )

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/

Alte soiuriAlte soiuri

jugastru de Banat (Acer monspessulanum) jugastru de Banat (Acer monspessulanum) jugastru negru (Acer tataricum) jugastru negru (Acer tataricum)

Acer tataricum- jugstru negru

Acer monspessulanum- jugastru de Banat

RRăspândireăspândire

Jugastrul apare în toată Europa şi Asia, avansând spre Jugastrul apare în toată Europa şi Asia, avansând spre nord-vest până în Anglia, Scandinavia, mai puţin decât nord-vest până în Anglia, Scandinavia, mai puţin decât arţarul, iar în sudul arealului dincolo de limita arealului arţarul, iar în sudul arealului dincolo de limita arealului paltinului de munte. paltinului de munte.

RRăspândire în ţară spontan de la câmpie până în ăspândire în ţară spontan de la câmpie până în regiunea dealurilor. Frecvent cultivat în parcuri şi regiunea dealurilor. Frecvent cultivat în parcuri şi perdele forestiere de protecţie. Dintre toate soiurile perdele forestiere de protecţie. Dintre toate soiurile care creşte la noi în ţară jugastrul este cel mai de slab care creşte la noi în ţară jugastrul este cel mai de slab preţ, crescând mai ales în tovărăşia stejarului.preţ, crescând mai ales în tovărăşia stejarului.

Harta răspândirii jugastrului

UtilizariUtilizari economiceeconomice

Lemnul de jugastru este bun pentru focLemnul de jugastru este bun pentru foc Se Se întrebuinţează puţin în industrie, din cauză că întrebuinţează puţin în industrie, din cauză că

trunchiul este adesea foarte subţire.trunchiul este adesea foarte subţire. Se fac din el paturi de revolvere, cozi de bice, Se fac din el paturi de revolvere, cozi de bice,

prăsele de cuţite (datorită durităţii)prăsele de cuţite (datorită durităţii) Mai este folosit în industria mobilei, la Mai este folosit în industria mobilei, la

confecţionarea de unelte agricole, căruţe, mînere confecţionarea de unelte agricole, căruţe, mînere de scule şi instrumente de desen. de scule şi instrumente de desen.

Mai este folosit şi în industria farmaceutica ca tratament naturist