JUDETUL DAMBOVITA

8/2/2019 JUDETUL DAMBOVITA

1/24

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI DAMBOVITA

Localizare si caracterizare

1. Scurt istoric al judetului Dambovita

Judetul Dambovita este situat n partea central-sudic a rii, suprapunndu-sebazinelor hidrografice ale rurilor Ialomia i Dmbovia. Cu o suprafa de 4054 km2,

judeul Dmbovia este unul din cele mai mici judee din ar, reprezentnd 1,7% dinteritoriul rii, situndu-se ca ntindere pe locul 37 ntre judee.

amplasare

Clima temperat continental este mai umed i rcoroas n zonele nalte, iarn zonele joase cu precipitaii mai reduse i temperaturi mai ridicate.

Resursele naturale cuprind o gam important de bogii constituite n principal din :zcminte de itei, gaze naturale, crbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

Descoperirile arheologice din albiile rurilor Arge, Ialomia i Dmbovia, precumi din oraul Trgovite atest existena unei viei intense nc din paleolitic.


2/24

Trgovite a devenit capitala istoric a regiunii Valahia, n timpul perioadeifeudale, cnd ntre 1386 i 1418, Mircea cel Btrn a stabilit reedina sa domneascaici. De-a lungul secolelor, Trgovite a continuat s fie principala cetate de scaunducnd o politic de independen sub domnia lui Vlad epe, Radu cel Mare, NeagoeBasarab, Radu de la Afumai, Petru Cercel. Dei n 1660, din ordinul turcilor se distrugeCurtea Domneasc, iar Bucuretiul a devenit noua capital a Regiunii, Trgoviteacontinu s fie implicat n afacerile politice i economice.

2. Asezare geografica.

Asezare:n partea central-sudic a rii Suprafata judetului: 4.054 km2 Relief preponderent: campie, deal, munte

Populatia judetului:o 2 municipii si 5 orase cu o populatie de 170.525 loc. care reprezinta31,5 % din populatia judetului;

o 83 comune cu o populatie de 371.238 loc. care reprezinta 68,5 % dinpopulatia judetului;

o Total populatie judet Dambovita: 541.763 loc.

Densitatea populatiei: 134 loc/km2 Locuitori: 535087 Locuitori resedinta: 90339

Judeele vecine sunt:Braov la nord;Prahova la est;Ilfov la sud-est;Giurgiu la sud;Teleorman la sud-vest;Arge la vest.


3/24

3. Cai de acces:

y Rutiere -DN7 Bucuresti - Gaesti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Sibiu - Arad; A1(E60) Bucuresti - Pitesti; DN71 Targoviste - Sinaia; DN72 Gaesti -Targoviste -Ploiesti; DN72A Targoviste - Campulung Muscel; DN61 Gaesti - Ghimpati;

y Linia ferata : Bucuresti - Titu - Targoviste; Bucuresti - Titu - Gaesti - Pitesti;

Targoviste - Ploiesti;


4/24

Potentialul turistic al judetului Dambovita

1. Resurse turistice naturale:

Relief

Teritoriul este dispus n trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe odiferen de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alctuite din muni (9 %), dealuri (41 %)i cmpii (50 %). Etajat de la cmpia joas pn la cele mai nalte piscuri ale MunilorBucegi, relieful judeului Dmbovia prezint o mare diversitate peisagistic.Succesiunea treptelor de relief poart att amprenta factorilor geologici, ct i a celorfiziogeografici, care au participat activ la formarea i evoluia lor. Cea mai veche i mai

nalt unitate de relief, situat n partea de nord a judeului, este format de muniiLeaota i Bucegi. Primul masiv,fiind alctuit din isturi cristaline, se deosebete ca

morfologie de Munii Bucegi, n a cror alctuire predomin calcarele, gresiile iconglomeratele. Subcarpaii alctuiesc cea de-a doua treapt de relief i ocup 23% dinsuprafaa judeului. Din punct de vedere geologic sunt alctuii din depozite paleogenela nord i neogene la sud. Aproape toat gama formaiunilor este cutat ntr-osuccesiune latitudinal de sinclinale i anticlinale puternic faliate. Nota dominant areliefului o dau fenomenele de alunecare i de eroziune torenial, care scot din circuitulagricol suprafee apreciabile de teren. Piemontul Cndeti constituie o treapt de reliefcare se deosebete prin alctuirea geologic, tectonic i morfologic att deSubcarpai, ct i de zona de cmpie. Interfluviile sunt netede, mpdurite, uor

nclinate spre sud i fragmentate de vi mult mai adncite n cuvertura de pietriuri.Cmpiile, care ocup peste 50% din suprafaa judeului, alctuiesc cea mai joas i cea

mai tnr treapt de relief. Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est,panta mic a acestora, limea i gradul slab de fragmentare dau nota dominant aacestei uniti. Din forajele existente se constat prezena unei cuverturi de pietriuri degrosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. n condiii specificede clim i vegetaie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din jude.

Munii

Unitatea montan carpatic, situat n partea de nord, cuprinde dou masive

Leaota i Bucegi - complet diferite ca structur geologic i nfiare. Masivul Leaotaeste alctuit predominant din isturi cristaline cu pante domoale i culmi rotunjite. Vilesunt puternic adncite, nsoite de versani cu nclinare moderat, avnd nlimile celemai mari n Vrful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alctuit predominant din gresii iconglomerate i numai parial din calcare, are nlimi frecvente peste 2000 m: vrfulOmu - 2505 m, vrful Doamnele - 2402 m, vrful Btrna 2181 m.Este bine marcat nansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun n evidenflancurile externe prin varietatea reliefului su. Alternana de gresii, marne i


5/24

conglomerate, neuniformitatea litologic a conglomeratelor au condiionat apariia prindezagregare i eroziune diferenial, a unui relief rezidual de turnuri i coloane ce iauforme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele i Sfinxul . n bazinulsuperior al Ialomiei domin relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile apului),doline, chei (Horoabele, Urilor, Peterii, Ttarului, Znoagei, Orzei), peteri (Ialomiei).

Relieful structural este evideniat prin suprafeele structurale, abrupturi, brine i poliestructurale. n bazinul superior al Ialomiei sunt localizate,de asemenea, numeroaseurme ale glaciaiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turce i de la obria viiSugrilor, vi glaciare, custuri, morene.

M-tii Bucegi

Dealurile

Subcarpaii Ialomiei formeaz treapta colinar nalt ce constituie partea central-nordic a judeului. Sunt alctuii dintr-o asociere de dealuri i depresiuni, acestea dinurm fiind generate de eroziunea diferenial i dispuse n lungul vilor principale. Unprim aliniament l formeaz Subcarpaii interni, alctuii din fli cretacic i paleogen, n

care se dezvolt pinteni prelungi cu nlimi de 800-900 m, situai la baza masivelorBucegi i Leaota. n lungul vilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni-Pietroia pe Ialomia i Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se afl o succesiune dedealuri i depresiuni : Dl. Micloanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Srnei, Depr.Brbuleu-Rul Alb i Depr. Bezdead. Alternana gresiilor, marnelor i argilelor puterniccutate, a sinclinalelor i anticlinalelor fac ca eroziunea s fie intens, procesele deversant foarte active : n lungul principalelor vi apare un nou uluc depresionar:Voineti-Aluni-Vulcana-Pucioasa-Viineti-Sultanu-Valea Lung. Subcarpaii externi,formai din depozite miopliocene, mai puin dure, formeaz o treapt mai cobort irelativ mai uniform de unde i denumirea frecvent de plaiuri (Plaiul Mgurei, PlaiulCrpini etc ). Sinclinalele i anticlinalele sunt acoperite de o cuvertur groas de

pietriuri i nisipuri n care apele au sculptat un ir de depresiuni (Doiceti, Ocnia,Iedera-Moreni). Fa de zona de cmpie din sud, dealurile subcarpatice se termin prindenivelri de 40-60 m, ntrerupte n dreptul vilor mari de golfuri de cmpie care ptrundprintre acestea. Piemontul Cndeti, situat la vest de valea Dmboviei, formeaztreapta colinar mai joas (300-550 m) ce intr n alctuirea teritoriului judeuluiDmbovia. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, uor nclinat, dintre culoareledepresionare ale vilor Dmbovia i Potopu.


6/24

Cmpiile

Cmpia Romn ocup cca jumtate din suprafaa judeului . Ea este reprezentatprin cmpia nalt a Dmboviei i Ialomiei i prin cmpia de subsiden a Titului.Cmpia nalt este alctuit din cteva prelungiri, sub form de pinteni, ale Piemontului

Cndeti (Cmpia Picior de Munte, la vest de Dmbovia) sau a unor fragmente depiemont (Pintenul Mgurii, la est de Ialomia) din Cmpia Trgovitei, rezultat dinunirea conurilor piemontane ale Dmboviei i Ialomiei i din Cmpia Cricovului.Cmpia de subsiden a Titului este format din cmpuri interfluviale nguste, separatede vi cu albii instabile, cu zone de nmltinare i cu numeroase albii prsite.Caracterul esenial este dat de faptul c luncile au o lime foarte mare, devenind uneoricomune pentru dou ruri vecine (lunca Arge-Sabar). La sud-vest de Arge, cmpia se

nal mai mult fa de vile care o dreneaz, urmnd o nclinare nord-vest sud-est,relativ similar cu cea a piemontului pe care de fapt cmpia l continu; este o poriunedin Cmpia Gvanu Burdea.

Fauna siFlora

Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatiispeciilor de flora si fauna. Un mare numar de specii rare, relicte si endemice suntconcentrate in masivele muntoase din judet. In muntii Bucegi, in urma investigatiilorfacute de Institutul de Biologie Bucuresti s-a constatat existenta a 3037 specii de plante,cuprinzand toate speciile mari de la alge pana la cormofite. Fauna judetului Dambovitaestebogata si diversa, ca o consecinta a varietatii ecosistemelor acvatice si terestre.Gradul mare de impadurire al judetului, in special in zona montana si subcarpatica,

asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic sistiintific. In zona muntoasa, mai ales in Muntii Bucegi se cunosc pana in prezent peste3500 specii de animale de la rotifere pana la mamifere.

Padurile.

Padurea reprezinta asociatia vegetala cea mai raspandita in judetul Dambovita,desfasurata altitudinal de la 150 pana la cca. 1800 m. Din total de 1208,13kmp, distributia fondului forestier pe principalele forme de relief ale judetului se prezinta

astfel: munte 25%, deal 41%, campie 34%.Prin suprafetele pe care le ocupa, prin varietatea esentelor pe care le contin,

padurile reprezinta una din bogatiile de seama ale judetului Dambovita.


7/24

Hidrografie

Apele de suprafa

Reeaua hidrologic din judeul Dmbovia aparine la dou sisteme hidrografice

distincte: cel al Ialomiei, n jumtatea de nord-est, i cel al Argeului n jumtatea desud-vest. Densitatea reelei de ruri variaz ntre 0,5 i 0,8 km/km2 n zona montan,ntre 0,3 i 0,5 km/km2 n zona subcarpatic i ntre 0,3 i 0,4 Km/Km2 n zona joas.Rul Ialomia izvorte de pe versantul sudic al masivului Bucegi i prsete teritoriul

judeului n amonte de confluena cu rul Cricovul Dulce, avnd o suprafa de bazin de1208 km2 i o lungime de 132 km. Panta medie a rului pe teritoriul judeului este del7,5%. Rul Arge, ale crui izvoare se gsesc pe versanii sudici ai Munilor Fgra,strbate judeul pe o lungime de 47 km, la intrarea n jude avnd o suprafa de bazinde 3590 km2 i o lungime de 130 km, iar la ieirea din jude o suprafa de 3740 km2 irespectiv lungimea de 177 km. Panta medie a rului pe sectorul aferent judeului estede l,65 %. Cel mai important afluent al Argeului este Dmbovia care are la intrarea n

jude o suprafa de bazin de 636 km2 i o lungime de 67 km, iar la ieire o suprafade bazin de 1120 km2 i o lungime de 157 km, confluena cu Argeul fiind ns n afarajudeului Dmbovia. Interfluviul dintre Dmbovia i Ialomia este drenat, n zona decmpie de Colentina i Ilfov, aflueni ai Dmbovie,i cu care se unete n judeul Giurgiu.Un alt afluent important al rului Arge este Sabarul, care i culege apele de peteritoriul judeului Dmbovia i pe care l prsete n apropierea comunei Potlogi,unde are o suprafa de bazin de 740 km2 i o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a

judeului este drenat de rurile din zona superioar a bazinului Neajlov, afluent alArgeului, cu care conflueneaz n judeul Giurgiu. Debitele medii multianuale specificevariaz pe teritoriul judeului ntre 20 l/s*km2 n zona nalt a Munilor Bucegi i 5l/s*km2, n zona de cmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiei la Bleni,

situat imediat n amonte de confluena cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, alArgeului, la intrarea n jude, de 39,5 m3/s - debit care variaz nesemnificativ pn laieire - al Dmboviei, la intrarea n jude de, 10,1 m3/s, iar la ieire de 11,8 m3/s. Perurile ale cror bazine de recepie se afl integral sau n majoritate n zona nalt, cumar fi de exemplu Ialomia la staia hidrologic Moroeni i Dmbovia la staia hidrologicMalu cu Flori, volumele maxime de ap pe anotimpuri se scurg obinuit primvara(aprilie-iunie), iar cele minime n iarna (decembrie-februarie) reprezentnd n medie cca.40-50 % i, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate peteritoriul judeului Dmbovia. n cmpie, sunt amenajate o serie de iazuri i heletee(Nucet, Comiani, Bungetu, Bleni) de importan local. n bazinul superior al Ialomiei,

n amonte de Cheile Orzei, se afl lacurile de acumulare Bolboci i Scropoasa, care

deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doiceti si Moreni. n zona Pucioasa exist unlac de acumulare, avnd n aval o pstrvrie i funcie turistic.


8/24

Raul Dambovita la Manesti

Apele subterane

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeului Dmbovia depind de gradul depermeabilitate, ct i de grosimea i extensiunea rocilor care le nmagazineaz. Astfel,rocile compacte din zona montan sunt n general impermeabile pentru o bun parte amunilor Leaota i Bucegi. Totui, abundena i permanena izvoarelor dovedeteexistena apelor freatice, dar acestea sunt acumulate n depozitele de pant i de labaza versanilor. O situaie mai aparte prezint conglomeratele din sinclinalul Bucegilor,care au un grad de permeabilitate mai mare faa de depozitele constituente din jur, darnu dau izvoare cu un debit prea mare. n zona de munte nu putem vorbi de prezenastratelor acvifere de adncime. Depozitele constituente din zona subcarpatic audiferite grade de permeabilitate, n funcie de natura lor. Exist strate acvifere locale ndepozitele de pietriuri, nisipuri i argile din formaiunile pliocene i pleistoceneinferioare. Trebuie s remarcm faptul c prin infiltrarea apelor superficiale n depozitelemio-pliocene, acestea sufer de cele mai multe ori un proces de mineralizareaccentuat i apar, sau sunt ntlnite n foraje, ca ape minerale cu importan marepentru economia judeului. Interfluviul dintre Dmbovia i Arge, exceptnd luncilecelor dou ruri, este alctuit din depozite de pietriuri i nisipuri cu o permeabilitatebun. n colul sud-vestic al judeului, la sud de lunca Argeului, n sectorul aferentCmpiei Gvanu-Burdea, apele freatice au condiii foarte bune de nmagazinare,pietriurile i nisipurile stratelor de Frteti fiind prezente la o mic adncime subcuvertura de loess. Aceleai depozite cu o granulometrie foarte favorabil infiltraiei ideci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se ntlnesc i n luncile Argeului iDmboviei pe ntregul traseu din jude i de pe valea Ialomiei n avale de Pucioasa.

Clima

Unitile climatice

Teritoriul judeului Dmbovia aparine n proporie de cca. 80 % sectorului cu climcontinental (50% inutului climatic al Cmpiei Romne i 30 % inutului climatic alSubcarpailor) i n proporie de cca. 20 % sectorului cu clim continental-moderet(inuturilor climatice ale munilor mijlocii i nali).


9/24

Regimul climatic general

inutul cu clima de cmpie se caracterizeaz prin veri foarte calde, cu precipitaiimoderate i ierni nu prea reci, cu viscole rare i intervale de nclzire frecvente, careduc la topirea stratului de zpad. Pentru sectorul cu clima continental-moderat sunt

caracteristice verile rcoroase, cu precipitaii abundente i ierni foarte reci, cu viscolefrecvente i strat de zpad stabil pe o perioad ndelungat. inutul Subcarpailorreprezint caracteristici climatice intermediare.

Temperatura aeruluiTemperatura aerului variaz n limite largi din cauza diferenelor mari de altitudine a

reliefului. Mediile anuale depesc 10C n inutul de cmpie (10,1C la Titu i Geti),coboar pn sub 9C n inutul Subcarpailor i variaz ntre 6 i 0C n sectorulmontan. Pe culmile cele mai nalte devin negative, cobornd chiar sub -2C (-2,6C pevrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la cmpie (21,7C la Titu

i Geti) ctre deal (21C la Trgovite) i munte (cca .5 - 6C) pe culmile montanecele mai nalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborte n cmpie(-2,9C la Titu i -3,2C la Geti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3C la Trgovite),din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolt n partea cea mai joas a

judeului. ncepnd de la cca. 500 m n sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cucreterea altitudinii, pn la valori sub -10C. Pe culmile montane cele mai nalte,mediile lunare cele mai mici se nregistreaz n februarie cnd ating chiar -11C.Maximele absolute nregistrate pn n prezent au depit 40C, n zonele de cmpie ide dealuri (40,4C la Trgovite n ziua de 20 august 1946) i 22-25C n sectorulmontan. Minimele absolute au cobort sub -30C n zona de cmpie (-31C la Geti nziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, n zona deluroas (-28,3C la Trgovite n ziua

de 25 ianuarie 1942) i pn la -38C pe culmile montane cele mai nalte. Numrulmediu anual al zilelor de nghe depete 100 la cmpie, 110 n zona de dealuri (111,3la Trgovite) i 260 pe culmile cele mai nalte ale munilor.

Precipitatiile atmosferice.

Precipitaiile cresc substanial odat cu altitudinea. Cantitile medii anualetotalizeaz 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Trgovite i peste 1300 mm pe culmilemontane cele mai nalte. Cantitaile medii lunare cele mai mari se nregistreaz n iuniei sunt de 80,1 mm la Dmbovia, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Trgovite i 170 mm pemunii cei mai nali. Cantitile medii lunare cele mai mici cad n februarie la cmpie

(28,2 mm la Potlogi i 30,3 mm la Titu) i deal (22,1 mm pe culmile cele mai nalte).Cantitile maxime czute n 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Geti (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciureti(29 iunie 1928), 155,6 mm la Trgovite (1 iulie 1924) i peste 110 mm pe munii nali.


10/24

Stratul de zapada.

Stratul de zpad prezint o discontinuitate accentuat n partea joas a judeuluii o mare stabilitate n cea nalt. Durata medie anual este mai mic de 50 zile lacmpie i mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai nalte. Grosimile medii

decadale ating n ianuarie i februarie la cmpie valori de pn la l0 - 15 cm, iar nianuariemartie, la munte valori de pn la 30 - 50cm.

Rezervaii naturale:

y rezervaia naturala Petera Ialomiei cea mai important form carstic dinBucegi,

y

rezervaia Cheile Ttarului,y Cheile Orzei,y Muntele i Cheile Znoagei cu vegetaie termifil i elemente rare pentru ara

noastr,y Rezervaia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare natural

cum sunt Babele i Sfinxul- cuprinde asociaii vegetale alpine,y Rezervaia botanic Vrful Omu care protejeaz asociaii de tundr alpin, cu

specia endemica pentru Carpaii Meridionaliy Rezervia Turbria Lptici care ocrotete o mlatin n care cresc specii de

muchi,y Rezervaia Muntele Grohotiu,y Rezervaia

Bucegicu pduri seculare de brad ocrotite prin lege,

y Rezervaia botanic Poiana Crucii,y Rezervaia paleontologic Plaiul Hoilor,y rezervaia natural Petera Rteiu.

Judeul Dmbovia constituie o zon turistic de mare interes datorit:

- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de art de o valoareconsiderabil (Curtea domneasc din Trgovite cu Turnul Chindiei);

- frumusei i unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vilor Dmboviei iIalomiei, cu numeroasele forme carstice (Petera Ialomicioara, Cheile Znoagei, CheileTtarului, etc.) i frumuseea masivelor Leaota i Bucegi;


11/24

- reculegere spiritual la importantele mnstiri ortodoxe (Mnstirea Dealu,Mnstirea Viforta), Centrul ecumenic Vulcana Bi (avnd n prezent o bisericortodox, o moschee i o sinagog );

- cur i tratament balneo-climateric la staiunea balneoclimateric Pucioasa;

- agroturism n localitile Moroeni i Pietroia.

2. Resurse turistice antropice:

Se pot vizita monumentele istorice, arheologice i religioase din mprejurimi:

Palatul Brncovenesc de la Potlogi: Palat n stilbrncovenesc, construit de Constantin Brncoveanu n 1698, pelocul unei curi boiereti. Faada orientat spre un eleteu, astzisecat, are o dubl loggie. Pe faada opus, spre curte, compoziiaeste dominat de foiorul cu scar exterioar, asemeni celui de laMogooaia. Decoraia palatului cuprindea motive florale deinspiraie persan, care se aseamn cu unele prezente laMogooaia n foior, la biserica Colei n exterior. n varianta de laPotlogi, ele sunt realizate n stuc.

Complexul Muzeal CURTEA DOMNEASC de la TRGOVITE, reedinadomneasc a lui MIRCEA CEL BTRN (1394) singura capital a RII ROMNETI(1431) unde au domnit personaliti importante ale vremii, printre care amintim pebravul domnitorVLAD EPE, cunoscutul erou al novelei lui BramSthoker DRACULA, complexul coninnd i celebrul Turn al Chindiei.


12/24

Mai pot fi vizitate ruinele conacului Vcreti, Biserica Stela, Biserica Androneti,Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor, Muzeul tiparului i al crii vechi.

Mnstirea Dealu i Mnstirea Viforta, spre Cetuia Negru Vod, spre Nmieti,schitul Cota 1000.

PESTERA SI MANASTIREA IALOMITA

MANASTIREA DEALU

Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largimodulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu. Socotita printre cele maiizbutite realizari arhitectonice romanesti, ea a fost zidita in secolul al XV-lea, in timpuldomniei lui Radu cel Mare, pe locul unde era mentionata in documentele anului 1431 obiserica de lemn. Se spune ca manastirea Dealu era intrecuta in frumusete doar debiserica lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges. Prin zveltetea turlelor si bogatia


13/24

dantelariei sapata in piatra, ea isi vesteste de departe prezenta, decupata pe fondulazuriu al cerului.

Aceasta bijuterie de arhitectura a fost in repetate randuri reparata prin grijadomnilor Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si Bibescu Voda. Din pacate,

manastirea nu mai are azi toate cladirile care ii apartineau odinioara; vechile imprejmuiride zid si chiliile n-au rezistat vremii.

Lacas de cultura, manastirea a adapostit cativa ani o tipografie, care a scosprintre alte carti o Cazanie in limba romana (1644).

Placi sculptate de marmura alba acopera somnul de veci al ctitorului manastirii, alrudelor si urmasilor sai. Sub lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cuinscriptia: "Primuluiintregitordeneamglorienemuritoare"- se pastreaza capulviteazului Mihai voievod, retezat de securile miseliei si tradarii de pe Campia Turzii.Radu Buzescu, unul dintre vestitii capitani ai lui Mihai Viteazul, si sotia sa (fiica banului

Mihalcea, asasinat impreuna cu domnul), au asezat o piatra frumoasa pe acest scumpmormant, sapand in piatra epitaful: "AicizacecinstitulsiraposatulcapulcrestinuluiMihail,marele voevodceau fostdomn TariiRomanestisiArdealuluisiMoldovei".

CURTEA DOMNEASCA (TARGOVISTE)

Cantate de generatii intregi de poeti, printre care Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu

s.a., ilustrele ruine ale Curtiidomnestidin Targoviste i-au inspirat si lui HeliadeRadulescu versurile poeziei "Onoaptela Targoviste":

Descifrand paginile ingalbenite de scurgerea vremii, cercetatorii au stabilit ca primaoara curtea domneasca a fost mentionata in timpul lui Mihai I, fiul asociat la domnie allui Mircea cel Batran. Pradata si arsa de turci de nenumarate ori, ea a fost refacuta simarita prin sarguinta mesterilor vestiti ai domnilor Vlad Tepes, Petru Ceccel, MateiBasarab, Constantin Brancoveanu. Frumusetea constructiei si viata prospera a cetatii


14/24

Targoviste i-a incantat si pe vizitatorii straini, care au comparat asezarea cu mari oraseale timpului. Anii de restriste, razboaiele si incendiile au distrus cea mai mare parte aconstructiilor care formau ansamblul curtii domnesti. Monumentele ramase pana azi,documentele scrise, precum si alte marturii din veacurile trecute pot duce lareconstituirea infatisarii sale de atunci.

Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire,corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si dintimpul lui Petru Cercel. Mutand in 1584 capitala Tarii Romanesti la Targoviste, PetruCercel (a carui porecla venea de la cercelul pe care il purta in ureche, dupa moda curtiidomnitoare franceze unde a stat un timp) a dat casei domnesti infatisarea unui palatstralucitor, cu acoperis de tigla smaltuita in diverse culori. Fantanile si gradinileamenajate in terase pe panta dinspre Ialomita erau asemanatoare celor aflate in aceavreme in Europa, la curtile domnitoare, iar apartamentele lui Petru Cercel se prezentaupline de fast si bogatie. In timpul lui Matei Basarab s-a zidit un coridor, care unea celedoua corpuri de cladiri, dand casei domnesti o infatisare si mai mareata. Constantin

Brancoveanu a refacut aproape in intregime curtea domneasca, adaugand caseidomnesti un foisor, suprapus vechii constructii.

Biserica domneascamare face parte din acelasi ansamblu si a fost ctitorita dePetru Cercel, infrumusetata si pictata din porunca lui Constantin Brancoveanu. Peperetele vestic se desfasoara, sub haina stralucitoare a culorilor zugravite, o adevarataprocesiune (cea mai mare si completa, de altfel) a voievozilor munteni. Adanc infipta ininteriorul zidului, o ghiulea de tun sta marturie a necrutatoarelor razboaie carora atrebuit sa le faca fata Targovistea.

Biserica domneascamica, zidita probabil in secolul al XVI-lea, si-a pastrat in buna

parte aspectul initial. Are ornamente din discuri ceramice si cel mai vechi pridvorconstruit odata cu biserica. Cladirea din curtea bisericii, destinata a fi azil si spital, a fostridicata de domnita Balasa, sotia lui Constantin Serban Carnu.

In afara curtii domnesti se afla si alte monumente deosebit de valoroase, printrecare merita sa fie amintita o veche casa targovisteana (restaurata dupa planurile arh.Ion Mincu) in care a fost amenajat azi "Muzeultiparuluisialcartiivechiromanesti".


15/24

Muzeul de Etnografie Pucioasa

Expozitia permanenta de etnografie si arta populara, adapostita in casa MihalacheDobrescu, monument de arhitectura populara de la inceputul secolului al XIX-lea, a fostinaugurata in anul 1976 si reamenajata in iunie 2002.

Locuinta de tip taranesc are parter inalt si plan dezvoltat si expune piese de

etnografie ilustrand mestesugurile practicate in zona, obiecte de uz casnic, pieseetnografice din lemn si stalpi de casa, buduroaie din trunchiuri de copac, donite, solnite,pive cu pisalog, palnii, linguri, furci de tors, fuse, tipare pentru cas, obiecte de moblierdin gospodarile taranesti. Printre exponatele cele mai valoroase se gasesc sici un cricde lemn si o masa de tras doage, provenita de la Pietrosita si avand gravate douainitiale "G, G." si anul 1859. Primele doua camere de la parterul inalt sunt dedicateexpunerii obiectelor de imbracaminte - sarici, costume barbatesti si femeiesti. Tot aici segasesc si obiecte de feronerie: barde, cantare, etc., care impreuna cu celelalteexponate exprima mai bine arta populara din aceasta zona.

Casa atelier Gheorghe Petrascu

Casa-atelier "Gheorghe Petrascu", inaugurata ca expozitie permanenta la 12 aprilie1970, aminteste vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin panzele salede Targoviste, de orasul care l-a primit in 1922 cand si-a construit aici o locuinta, orasulpasnic, patriarhal, care il atragea atat prin istoria sa lasata pe ruinele Curtii Domnesti,dar si prin liniste si calm. Influentat de N. Grigorescu, Gheorghe Petrascu se desprindede acesta si isi creeaza un stil original, realizat in modalitatea de a expune pe panza opasta consistenta plina de stralucire.


16/24

Muzeul expune si obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, sevaletul,obiecte personale etc., care vin sa faca legatura dintre sufletul vizitatorului siframantarile artistice ale pictorului.

Muzeul de Istorie

Actualul muzeu de istorie a fost deschis vizitatorului in luna septembrie 1986 incladirea fostului "Palat de Justitie", local care a inceput sa fie construit cu bani obtinuti,asa cum spun documnetele vremii, la 23 februarie 1901, iar in anul urmator constructiain stil neoclasic, era gata. Echilibrul constructiei si sobrietatea volumelor au cerut ca,dupa 1918, sa i se adauge un etaj.

In acest spatiu se afla expozitia de baza a muzeului, care vorbeste vizitatoruluidespre istoria poporului roman din epoca paleolitica pana la 1918.

Exista aici dovezi materiale si spirituale ale existentei populatiei geto-dacice,

ceramica si figurine neolitice, tezaurul de monede din argint thassiene si macedonenedin secolele II si I i. Hr. de la Caprioru, tezaurul de monede dacice de la Adanca,obiecte de podoaba etc. Sunt evidentiate aparitia si formarea statelor feudaleromanesti, se realizeaza o scurta incursiune in formarea statului feudal TaraRomaneasca, si se continua cu alegerea Targovistei drept resedinta voievodala, decatre Mircea cel Batran.

Muzeul Moreni


17/24

Muzeul orasenesc Moreni se prezinta cu o tematica cuprinzand obiecte si pieseilustrand istoria orasului Moreni - epoca moderna si contemporana si interfata cuelementele de civilizatie si cultura occidentala. Muzeul aduce in atentia publicului si oimportanta expozitie de etnografie.

In vara anului 1999 s-a deschis la Moreni, ca sectie a Complexului National Muzeal"Curtea domneasca" din Targoviste, un muzeu de arta contemporana, care aduce inatentia vizitatorului o mica parte din lucrarile unor artisti plastici contemporani legati prinoperele lor de judetul Dambovita, sau numai prin prezenta lor in colectiile de arta alemuzeului si la expozitiile temporare organizate de acesta, cum ar fi "Bienala GheorghePetrascu", ce are loc periodic la "Galeriile Stelea" din Targoviste.

Galeriile Stelea

Galeriile "Stelea" functioneaza in cladirea fostului Muzeu orasenesc Targovisteconstruita de arhitectul Nicolae Ghika - Budesti si inaugurata in anul 1938 de NicolaeIorga, spatiu care prin reorganizare a devenit Muzeu de arheologie pana in 1986. Dincolectia initiala, inaugurata in ianuarie 1944, se pastreaza colectia Lapidariumamenajata in peristil. In prezent, spatiul este amenajat special pentru expozitiitemporare.

Muzeul satesc Pietrosita


18/24

Infiintat de prof. D. Ulieru, colectia ce reuneste piese de istorie si etnografie esteadapostita intru-un monument de arhitectura. "Casa Serban Popescu", ridicata la 1870.De remarcat, covoarele cu care comuna Pietrosita exceleaza ca centru specializat.

Conacul Vacaresti

Construit intre 1698-1699 in mijlocul unui parc existent si azi (in care se pot vedearuinele conacului). Familia Vacarestilor a fost atrasa de ideile inaintate ale timpului sau,membrii sai fiind poeti, scriitori, demnitari sau militari care au participat la miscarile deredesteptare culturala si nationala.

Manastirea Cetatuia Negru Voda

Intr-un loc cu frumusei inegalabile, retras, departe de lume, pierdut printre pduriseculare i stnci prpstioase la o altitudine de peste 880 m, oameni dornici dereculegere s-au retras n umbra tcut a peterilor i i-au nchinat viaa luiDumnezeu n cea mai aspr sihastrie romneasc, deoarece "poporul romn

nzestrat din belug cu darul dumnezeiesc al credinei a trit n Carpai ca ntr-ocatedral".Cltorul avizat care pete printre stncile argintii care ascund nenumarate tainei ajunge n preajma Sfntului Loca este surprins de asemnarea izbitoare cu

Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rdulescu l-a numit"Meteora Romniei", fiind profund impresionat de acest rai de pmnt romnesc.

Este aezat pe piscul unui munte la altitudinea de 881 m de la nivelul mrii ntre Valealui Coman, Valea Chiliilor i apa Dmboviei, la 25 km S-E de Cmpulung pe oseauace vine de la vechea cetate de scaun a Trgovitei, ancestral drum de cruie n araRomneasc.


19/24

3. Trasee turistice:

Targoviste resedinta de judet - Campia Targovistei - Subcarpatii Ialomitei/raulIalomita Catedrala Targoviste 1518 hram "Sf. Gheorghe" 1512 ctitor Matei Basarab,Manastirea "Stelea"(M) sec.16 ctitor Stelea Spatarul, Curtea domneasca 1585-ruine,Biserica "Sf. Vineri" sec.15, Biserica "Domneasca Mare" 1583, Biserica "DomneascaMica" 1517, Turnul Chindiei sec.15, Biserica Targului 1653, Biserica Simuleasa 1655,Biserica Sf. Imparati 1650, muzee

Fieni oras - Subcarpatii Ialomitei - Muntii Bucegi/raul Ialomita la confluenta cu raulIalomicioara - Biserica triplu hram "Sf. Nicolae, Cuvioasa Parascheva si Sf. Dumitru"1804

Gaesti oras - Campia Titu/raul Sabar - Confluenta Cobia cu Potopu - Biserica"Intrarea Maicii Domnului - Cioflec" 1776, Biserica "Sf. Ilie" 1780, Biserica "Sf. Nicolae"1812, Biserica "Sfanta Treime" 1823, Conacul "Grigore Olanescu" sec.19-club

Moroeni sat Dobresti Muntii Bucegi, Leaota Mv. Deleanu, Dichiu, Raciul/raulIalomita la confluenta cu raul Bratei - Scropoasa (lac) hidrocentrala

Trasee spre Muntii Leaota:

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta NV pe Valea Neagraspre izvoare

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta NE pe Valea Bratei Valea Strungulita spre izvoare

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta poteca N pe CulmeaDudele Vf. Duda Mica (1726m alt) Vf. Duda Mare (1904m alt) intrarepetraseuldeculme variante detrasee E Vf. Bucsa (1848m alt) Saua Bucsa(1780m alt) Saua Strungulita (1890m alt) Cabana Padina Valea Ialomitei variante detrasee

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta V pe Valea Mitarca M. Mitarca - intrarepe traseul de culme variante de trasee S CulmeaLeaota Vf. Leaota (2133m alt) variante detrasee


20/24

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta Valea Mitarca poteca SV Saua La Suchelnita (1753m alt) M. Sutila Vf. Rateiul (2005m alt)

NV Vf. Leaota (2133m alt) - intrarepetraseuldeculme variante detrasee

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta Valea Sutila

cantonul Bratei SV M. Rateiul NV Vf. Rateiul (2005m alt) Saua Rateiul -NV Vf. Leaota (2133m alt) - intrarepetraseuldeculme variante detrasee

spre S pe Valea Ialomitei Cheile Dobrestilor Lunca cu Brusturi SV M. Raciu NV Valea Ratei - Cheia Rateiului Pestera Ratei Coltii Rateiului ValeaRatei pana la izvoare

spre S pe Valea Ialomitei Cheile Dobrestilor Lunca cu Brusturi SV M. Raciu NV Valea Ratei - Cheia Rateiului Pestera Ratei E N Coltii Rateiului LaPiatra (1504m alt) NV Vf. Rateiul (2005m alt) Saua Rateiul - NV Vf.

Leaota (2133m alt) -intrarepe

traseuldeculme

variante detrasee

Trasee spre Muntii Bucegi:

spre N pe Valea Ialomitei Cheile de la Galma Lunca cu Brusturi CheileDobrestilor Dobresti (sat) variante detrasee N confluenta cu paraul Bratei

N - Cheia Brateiului NE pe Valea Ialomitei Cheile Orzei Lacul Scropoasa Cheile Zanoaga Mare Coltii Dichiului (1525m alt) Cheile Zanoaga Mica Lacul Bolboci Cheile Tatarului pesteri Pestera Ursului Cheile Coteanului Cabana Padina - variante detrasee N pe Valea Ialomitei Pestera Ialomitei Cabana Pestera (variante spre Manastirea "Inaltarea Domnului -Cota 1000"

(M) 1994, Manastirea "Pestera Ialomitei"(M) 1508-langa pestera Ialomitei dinMasivul Bucegi, Schit "Pestera Cocora"1901, Punct fosilifer "Plaiul Hotilor") -Cheile Ursilor confluenta N pe Valea Ialomitei Cascada Obarsiei spreCabana Omu varianta de la confluenta NV pe Valea Doamnei

spre NE pe Valea Ialomicioara Glod (sat) N Punct fosilifer "Plaiul Domnesc" Galma Ialomitei (1170m alt) N Plaiul Priporului Vf. Brandusa (1145m alt) NV - Plaiul Orzea (1404m alt) variante de trasee V - Lacul Scropoasa intrare pe traseul Raului Ialomita spre N

Trasee spre Muntii Leaota:spre V peste raul Tatei NV Plaiul Stiubeiului Vf. Stiubeiul (1168m alt) Vf.

Cucuteanca (1286m alt) N Fundul Pamantului M. Magura M. Raciu Creasta Lunga Saua Rateiul Vf. Rateiul (2005m alt) Vf. Leaota (2133m alt)

variante detrasee


21/24

spre NV Saua La Comori (803m alt) Muchia Ochiului Plaiul Magurilor (965malt) Vf. Magurii (1439m alt) - M. Magura M. Raciu Creasta Lunga SauaRateiul Vf. Rateiul (2005m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante detrasee


spre N pe Valea Larga Piscul Plescioarele Plaiul Gavanele Saua Gura Plaiului(1405m alt) Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu deculmecu variante de trasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133malt) variante detrasee

spre E - Bradeni (sat) N Poiana lui Vlad (851m alt) Poiana Dosul Stanei Saua Negrita (1110m alt) - Plaiul Gavanele Saua Gura Plaiului (1405m alt)

Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf. Frumuselu (1750m alt) intrareintraseudeculmecu variante detrasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei(1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante detrasee


spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul Intre Vai - NE pe raul Vaca pana la izvoare trasee pevaile afluentilor

spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta N pe Valea Frumuselul pana la izvoare

spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul La Ziduri poteca NE M. Vaca Vf. Vaca (1548m alt) NV Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu de culme cu variante detrasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf.Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante detrasee

spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor)

confluenta Cantonul La Ziduri poteca NV pe Culmea Romanescu CabanaLeaota (1330m alt) - variante detrasee Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf.Frumuselu (1750m alt) intrare intraseu deculmecu variante detrasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823malt) Vf. Leaota (2133m alt) variante detrasee


22/24

spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul La Ziduri NV pe Valea Marginea Domneasca spreizvoare intersectiecu variante detrasee

Capacitatea i activitatea de cazare turistic

Judeul Dmbovia

Capacitatea de cazareturistic

Sosiri(mii)

nnoptri(mii)

Indicii deutilizare net a

capacitii nfunciune (%)Existent

(locuri)n functiune

(mii locuri-zile)

1990 4137 973,0 117,7 425,0 43,71995 3426 732,0 62,7 342,8 46,82000 2739 594,3 56,5 267,2 45,02001 2553 636,1 56,9 267,6 42,12002 2395 742,0 67,8 238,2 32,12003 2355 736,6 65,7 245,8 33,42004 2406 785,7 64,0 246,9 31,42005 2261 798,5 58,2 243,8 30,52006 2062 740,6 60,9 248,6 33,62007 2165 747,8 68,4 267,9 35,8


23/24

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31

iulie 2007

Judeul Dmbovia numr unitiTotal 43Hoteluri i moteluri 13Hanuri turistice -Cabane turistice 4Campinguri i uniti tipcsu -Vile turistice i bungalouri 1Tabere de elevi i precolari 4Pensiuni turistice urbane 9Sate de vacan -Pensiuni turistice rurale 11Hoteluri pentru tineret -Hosteluri 1Popasuri turistice -Spaii de cazare pe nave -


24/24

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	laura-petic
View:	246 times
Download:	1 times

JUDETUL DAMBOVITA

Documents