Joseph de Maistre Istorie si masonerie, antologie realizata de Danie Vighi

CELALA LT \'E,\C AL X\'III-LEA

FRANCEZ

Josepb De Maistre

ISTORIE SIMASO ERIE,

. mrruR.... A.\\ARCORD

Serio "CELAlALT VEAC Al XVIII-LEA FRANCEZ" Joseph de Malstre Serie ingrijitci de DANiel VIGHI

ISTORIE SI

MASONERIE

Antologi de texte. prefata, tablou ronologic ~i

bibliografie selectiva: DANIEL VIGHI Traducere: BEATRICE STANCIU

F.OITURA ..AMARCORO"c 199. Toote drepturi e asupra prezentei edi~ii Op<J~1 Edttu Ii ,,AMARCORO" - Iml~OOr::l. TIMI~OARA. 199

PRE ATACoperto co ec~iei: Nicolae Dancu Reproduceri dupe gravuri de epoce

onsilier editorial: Ion Nicolae Anghel

1n.Lr-u peregrinm'e irnaginu1'ii lnva1uita in notalgie, Motei CQ1'agiale nume$te. in Craii de Curtea Veche, veac1I1 al XV Ill-lea "cel mai falnic dintre toate". Dupo. cum ne Aneredinteaza Qut01'UZ crailor, lumea epocii lmninil07' nH este ntmW7 aceea a 1'$0nalismului enciclopedic ~i a avinturilo revolu#ona:re ci $i una it itii din totul aUe ziiri istorice. Seria P'" eu 'e 0 inifiern aCUTn intcntioneazii sa dezviiluie acest alt veac 01 XVllJ-1ca, eliferit de acela consacrat de ideologia luOOni/or de fact1Lra rationa.list-poziti i,~tii ~i pedagoqica. Lmnea pe core 0 propunem cititorilor este hot6fit anti-ratwnalista, 0 lume CL ~ a1'1atanilo1' bizari, a fa1$i101' p1'ofeti de salon, a lojilor mason ice $i a societatilor oculte in care se p1'acticau m.agia ,i trairile mistice,' 0 l1i77te care descope1'en fa ...cinatia Evului MedilL, relungind ere$tinismul printr-un sim bolism incretic spr€ un orizont ezoteric ce se rega ea in ocultismu1 antic printr-o olidar'tat a un.o1' principii meta/iziee ie!jite ell Lottll din delimitarea traditionaUi. a ist07'iei eUl'Operle. Afirmarea aCe 'tei organicitiiti spirituale a uropei, a wlei aUe Europe care eontmzice 0 perspectivo. mentala e.rte

5

·ioaru., incre1J! nita in ~Ilccesiunea uno jaW isiarice inatacabile, se regilse.~te in perspectivele meiodologice moderne oLe $coLii i'torice franceze de 1 /bwLe .•1stjel, in 7l1OIJlCI!tttL in c(lrc un istoric precum relna1!el BruwleL. afirmli, dupii ceL de-aL doilea 7·iizboi IIIOl/dial, necesiiatea aborddl·ii epociLor istorice din pnspectiva e.-r:istentei unor dUf'ate lungi ale istoriei, accQstd optiune de jHo2oji a isLariei fusese practical - de acest "alt ea at XV II -leal) are couta aLunci pentru prima dut6. idcntiwtea nealterata Q unor reaUtafi spiri tuale dineola de onvent ian alitate e.-r:te7·ioarli a eLimitQri or istoricc de tip pozitivisL. Tdeea aeeslor glnditori cvasilJeclLlloscuti din vremea Lwninilol· ra aceea cn intrc III Ilea vedle $1 lumea actualci nu se 11ltillde in prinw rind 0 succesiune de ruptun, de jal'ii escntiaLe, ., mai degra ii, continultate eal'e 1;.';i sehimbo.. infdti$area p!istrindtL-.~i snbstanta spirilualii. Pen tru ei, bunaoata, monotei~l1wl cre$tin se regi1se.~te in misterii e [mtiee greee$ti sau egiplenc. Dincolo de adevaruL acestei aJirmot ii, principilll metodologic este aceLa.~i la non islm-ici; !Jcntru ace.~tia 0 reaLitate spirituo.la, cultum. ~i ciL·,Lizatia materiaLa se inscriu intr-lm timp lU!9 (Ii isLoriei, dep!l$ind granitele impuse de eonwditatiLe ILousll·e metodolo ice ~i menlale -n Jat'OI.lrea unci dinamici organice $i rii a

curgerii istoriei. Pentru ~enu:mcl Braudel, J(lf''JllCS Le Goff. Emmanuel Le Roy Ladude sau Georges Dl~by.

Ii

bunaoara, lungul Ev Mediu se regase$te in etviUzafia europeana p7'intr-o e.-r:tensie 7·cmarcabilli, fneeplnd

in ecoleLe al III-lea Iji ai nO_lea .) pina. t"r:::iu in vremea marUm' revolutii induSLriale din veacuri e a XVIII-Lea $1 al XIX-lea. Ajirnta!ia aceasta s sprijirUi $i pe argumente din QntropoLogie, care probeaza faptul co.. omul cultural de astdzi este suma organici'i a urwr reaUtati culturaLe anterioare. P ihanaliza crede ~i ea e Y fn oi traie.~te, in pulsiunile simboliec ale unui subcon$tiellt individual sau coLeetiv, O17tl

medieval sau antic. Omul veehi se aseund. fn cel nou i ii detel-mina dinliiuntru individualitatea. SZll

tem astlizi a$a $i nu aItiel, pentru i.l istoria, toata. i. toria I a luat acum ch ipul ostnt.

rivitO din aceClstii perspectiva., inctLtsiunea propusa de sel'ia de tradueeri initiata prin aceasta prima aparitf,e editOl·wla i.i viide$tc, credem, utilitate,

hiar ciaeCi lumea p care a vom e.rpLora a putut apiirea multo. Vl'eme ea fUnd naiva $i pu~intcl neDuna, 0 lume practidn.d, cu 0 seriozitate ironizatii copios de nwrile spirite ale veacu!ui, e.-r:periente inedite transeenden tale $1 taumatw·gice, 0 lumc eodata cu ardoare $i aplieatie comuniearii cu spz,'iteLe, pri pseudo$tiinte nasrute Zit edinte de sph-jtism .~i

de tratamente nwgnetiee de felnl celor ale lui Me'\meT_

Numele impl'icate in aeest cure1lt antiratinnali. t

subversiv stnt multe !ji amestecate. Mai intll Mar

7

8

tinez de Pasqualis, un evreu pOTtugez crc$tinat de pe la inceputul veacului al XVllI-lea, care amestecii sincretic Kabbala cn scrierile evanghelice intr-un nan1L. cris intitulat Tralitt espre r intcgrarea fiin

telor in Dumnezeu. Scrierea a circulat 0 suUi de ani prin mediilc .'uloane or aristocmtice pina dnd a fast tipiiritii, dupii 1860, e Maurice MatteT. Ti 11'meazQ. un discipol .• un fost locotenent in armata francezu, pe nume Saint-Martin, care l$i a semna cartile i fel ocult) sub denumirea (pretioasa) de Filo:::oful Necu7loscut. Admimtorul §i ucenic111 acestuia .\e miirturise$te a fi Joseph e Maistre, singurul dilltre ei care a patr ms in con$tiinta literarii franCC2{l datorWi in primul 1'incl, valorii sale artistice. In preajma lor gmviteazii 0 serie largii, compozita $i Jwlucinanta de teosofi, mistici contemplativi, il1l7ninati cutreierati de viziuni $i entuziasm cucernic. lata. dour citeva nume: Court de GebeUn, Fabre rl'Olivet. dom Pernety) Dutoit-Mentbrini, marchiza de la Croix) contele d'Hauterrivc, contesa Potoka. prllltul rus Galitin, ducesa de WurtellbeTf/, contele

e Fortia, )rintul Lic7Jtenstein, 'un oarecare Oberin, madame de Bo J.;,Lin, Eckharthausen, Rodolpile

rle Salzmann, Ji ozoful de la curtea de Saxa-Meiningen, oltul decit Daniel Salzmann) aml slit $l prieer III lui Goethe ~i Herder.

Importanta lor in gindirea europeanii nU este de10' minora ~i nu tine oar de spectu pttoresc. j

nebun 1 Lnui veac marcat prin excelentli de extravaganle ~ [ipsa tie miisura. Un ce7'cetator a fenomentLlui, Auguste Viatte, erie, pe Ia Inceputul eacuLui nost7"'ll, un studiu (Les sources occulte du romantisme, Paris, Librai1'ie Ancienlle Honore Champion) in care radiografiaza similitudinile atitudinale CtL nouL C117'ent literal' din ecolul 1L1Tlwtor prin admiratia pentnl 'vtli Mediu, g1 tul pentru mister, exaltarea rnisticii ~'i r ve7·iil hermeneutice fantastice, sfidind precautiile osace ale disC'urs1Llui $tiintitic, Auguste Viatte delim.iteazii !impede, in re atia romantism-C1'e$tini. 11, locul distinct (II cestui areal spiritual specific: fiecare perspectiva analiticii, Ii ea catoUcd sau protestanUi, motiveazo, fn enefic-iu propriu, apmitia gindirii romantice. A. tfel "unii v(id Tomantis1l1,ul m pe 0 expresie culturalCi avind temeiuri in mistica romano-catoliciI, in timp ce protestantii. C'red ca acest curent literal' exprima. arhetipaZ revolta 1'cformeiu. ,.$i tmii $i altiiu. afirrn1i Viatte, "omit C1L bUM $tiinta so-i ia in. considerare pe ace~ ti dizidenti CQ1'e tind sa piiraseasca cele doubiserici, pentru a Jonna un al treilea grupl( (op. cit. p. 7). Aceastd atitudine are ea insa;i propria justificare, pe care Auguste Viatte 0 exprimii convinoiitor: ,Scientismulll , susl inc el, .,ea §i, pro/)abiI, Zipsa unei i11formatii cuprinzatoare, an defonnat mUlta vreme emersul ist01icilor. Incepind in secolul al XV Ill-lea ace$tia nu au cunosC'ut decit gin

9

direa rationalista.. Oriee ltceva era impins in derizoriu; de bunG. seama cli teosofii pot Ii tratati astfel, numai ii importanta lor nu ponte fi negati1. Aee$ti (Jameni care -reau niJte maniaci) . uneori cILiaI' ~i

erau a$a ceva, au avut totU$i atita forta. citei era necesard pen Lru a-i inta ~'i -' contraria p~ sllccesorii Enciclopediei" (op. cit. . 8). _'lcllzatiile aduse iluminatilor in $coWe teosofice sint, de attfeL, previzibile .~i bine cuna cute pin - in ziu de astiizi $' se Tefera la cultivQ1'ea ignorantei (agnosticismul era asimilat cu a$a ceva) prin reinvie1'ea unoI' sup€rstitii milenare, Din acest ptmct d veder, pozitivismul encidopedi.~t se fntilne$te in atitudine cu biserica: un abate pe nUnLe Grcgohe, eitat e Viatte, seria in pocii 1Lrmlitoarele: "TrCiim intr-o tara. lr care nec1'edinta anticTe$tina est, concurata de incredibila credllUtate, chiar $i a wwr oameni de Lttere in reveriile lui Swedenborg, ale lui Jacob Bo€hme $' ale

ttora osemenea lor stiipiniti de him ere ( (A. Viatte, up, cit. p. 8).

DincoLo de ace tc atitudini ins6., cercetarea tre/JUte sa-.~i urmeze im ar-tiala. propriile in trcba.ri; citeva dintrc acestea sint f01mulate de Viaite, eLe motivlnd, de altiel, him- initiativa de ata. A$adar, ne vom, intl'eba impreunii cu cercetCitorul jrancez de la inceputu ,ecoLtt ui no ·tru: "Cure sint aceste reveTii. Cum, injl uenteazii eLe acei oameni ai litereLOT ~i in ce miisllra. aceasta infLuenta. a contribuit a

reinnoirea misticisnwlui a intui~ionismu ui, a Lil"is11l11lUiJ caTe vo,' transJorma incetUl 'U incetuL intreaga litemt1lra. a veacu.lui al XIX-lea"? (A. Viatte, op. cit. p. 8)

V olumul de fata. deschide sel'ia printr-o antoLogi de texte din opera Lui Joseph de Maistre, unuL dintr maTll scriitori oi itemturii eu.ropene, intr-o traditie a unci gindiri care urcii La el, rin Berdiaev sau Unamul1o, spre zileLe de a tazi, Emil Cioran ii edica, de aUfel, un eseu s1lhintitulat semnificativ "Eseu despre gindirea l'eactionm'-u, a.~czin

du-l printre ginditoTi precum Nietzsche .~i Sfintul Pavel, care au avut , gustul $i geniu provociirii( (Cioran, Exerciccs 'admiratio. alLimard, p. 11). SpecificuL operei ui Mai~ tre este descTis printr-o radiDgmfie a exotismului in atitudine SllstilltJt de performanfa art.istica. a expresiei: ,.Ridicind cer. mal miirunta problema La nivelul pamdoxllLui $i la demnitatea scanrlalului, minuin anatema u 0 c1'uzime amestecatii ClL fcrvoClrea, el a . fir.'iit prin (l crea 0

opera bogata in el!ormitati, un sistem care nit a ineetat pri/1 ne seduce $i a ne eXQspera. AmpLoarea ., . elocventa gHccvii saLe, pa, iune in st/stinerea uno,cauze grell de aparat, 1.1lcl'incellarea sa in a ler}itil1Ul injust/ria, pred/lectia pentrn f l'nllllarea anihilaJ'/.tii alciituie.'c pl'ofilul 7lnui spirit xcesiv are, ecatadicsind sa.-~'i convinga adversarul, il trive$te dintl'-o data cu adjectivul" (op. ciL, . 11). A em.enea lumii

12

de subteran ~ ocuUii a ilu111inatilor, ja!a lie care i$i marturise$te tit sZabiciunea dt ~i posibila Clscendenta spiritualli, Joseph de Maistre se urea un antiprogres?st ~ntr-o lume slLbjugata de iluzii fiberule, o!erindu-~i Zu."till de a ii 1Ln proJet al trecuttlltLi, crpresie Ct unei sUpI'avietuiri 'inciipiipnate $i aberante. Poetica sa 'lltretine voit echivocuL 'deatic $i

deconcertarea: de aceea atit admiratorii cit $i detractor?? sai eei m.ai tnl;er$'lLnati au dificuItiiti, sustine ei01"an, il1 a stabiti cu s?gurantu dacil Mai tre face elL adevarat apologia calaului ~i a razboiufui:':m se 11lultume$te so. Ie sublinieze ltlevitabilitatea. La fel in eeea ce pTive~ne relatia sa cu ideologia cefor de LeL Port-Royal scm ell fHozojill ierm'hiilor de extract catolic; . i aid este dificil de; precizat cu limpezime "unde sJir$e$te teoreticiamll pentr1L a Zilsa 10c partizunattduii< (op, it, p, 12). Jl ut()ml nost1'tL practica, Q\adar, lipsa mJisnrii, i.:n (ace din neeasta II

principiu poetic An nU711ele caruia 7'efuzil, dupii cum (tfirmc'l Ciaran, "once complieitate C1L hll1luL simt in !avoQl'ca wHii fanatism brutal, unci impe1'Unente afi1'1native mirQculoase lip ita de echitate, Ie echilibrll $i. adesea, de () eLement(ll'li decenlli.. Aceustii mi$care dezordonatii a g'induLui e tt imite \'pre te

teiurile 111tc ioare ale gindirii r017lantice: -n sindc lui Maistre sint onciLiate lwni ireconciliubile, cum ar ji imaginea profetufui din Vechiul Testament u nceea a m1LllLi de veacuL al XV JJ / -1 ea sau, ltun

deva, spatiul lwnii I'use~ti cu intimitatea ocrotitoare $i mondena a salonufui ul-istocratic francez, piritul acestlti om arc llel)oie de provociiri. se hrane,,,te din erasperiiri; de aceea scrisul siiu de pinQ. a revo uti este anodill, lipsit de ten.'1iunea pasionalii 'i de fu1'ia tonica stir-nita. de cursul istodei.

In aceLa$i mecanism poetic Se poate depista dizoluarea prin exees: ',' Maistre se dovede$te priceput in a compl"omite $i ceea Ce iube$te, ca $i ceea ce dete tei. lata, drept exemplu oferit de Cioran, apologiile papale ale lui Maistre: ,,1\-1asd de elogii, avalan$d de argumentc ditimmbice, cartca sa De. pre Papa I-a ingro::::it chiar pe uveranul ontif carc (I

simtit pedcolul unei asemenea apologii. Cu toate ii 0 simpla manzerii de a lauda, aceasta sfir.. e,~t('

pTin a inspira friea in eel Uiudat il face sa relllure, il obligi1 sa se asctLndii depa1·te de tatlLia care i se inal~ci, obLigindu-, prin chial' hiper Jolde generoase ce i s adt!, a-) mas()a1'e propr' mediocritate $i so. sl!fel"e ( , .. ) 01'ic(' apologie sflr.'je!jte '[?Tin a deveni un asasinat din entllziasm" (01'. cit., p. 14).

Dcoarece opera lui Joseph de Mai tre se imp te$te strin cu propria-i existenta, vom incerca a: schitdm cUeva nwmente biografice care u stirnit in autorul nostru resursele expresive ce I-au proiectat in rindtll mal'ilor sCI-iitori. Tatal sou apartme <l?'istocmtiei de 1'Oba, se nume$te Franyois-Xavict' MaistTe $i este original' din l1guedo. atnnul

13

~ aistre ,era deja Trl{lgistrat, dn un decret aL regeLui Sardinie' H rimLte. in 1 40, in ,enatul de Sat'oia. ( ... ) Scnatorlt1 Maistre era un om integn.L ClL

un caracter ( rept $i term., cu 0 judecaUi sigura. Figum sa pastmtcl 'intr-un bust e poco. are tl'iislitur' severe, a roa clure, ( ... ) Tnsiircinat de catre rege sil redacteze, impreuTlli cu primul pre$edinte Sarteu aZ enatului) constitutiile regale (0 vasta compi/atie de drept ali tie civil administn:tiv $i ;x'/wL aL Suroic', care a aplimt in 770, a fast recompen,;at pent1iL eUJitu fntreprind ril sale C1l

titlul de conte .~i elL funet in estiqioasa. de al doiIea pre$edinte a ,enatului. ( ... ) In urma casiitoriei sale u domni$oar' Demotz apartmind mei distinse familii din Savoia, a ovut zece copii, dintre care cinci erau baieti . .Joseph, cel dintii n{Lscut or fumiIiei, vede lumina zHei 1a 1 Clprilie 1758 zntr-1Ln vechi palat din piata Lans din Chamberycc (George C()(/ordan, Josep de Maistrc, PU7'is, Librairie Hachette t C!O?, 1894, p. 7),

Edu"otia ltl' Josep71 este illcrc infotu, a fe cu in CaZ1L altOl' copii ai ar'istocratiei 1..'/'emii, iez/litiIor, Japt TIl lipsit e importanta pent·u con ingerile de mai tir::iu a1 seriitoTului. Urmeaza, mai apoi, cursu-Tile (leu tiitii de rept a niver'sitatf'a in Tu-i . revenind I hambeTy ill 74 pen tru a 'ntra in

magistratura. ln pamIe1 stlldia~a teologia i doctrinele secrete Q e iluminatilor, pe caTe Li cunoQ$te

PQ,'ticipind La intT1mirile acest01'a de la yon, care era n acele vremud adevarata capitaUi "eligioasa a Frantei, "numinatiiU pc care Maistre ii viziteaza La Lyon erau discipoli ai evreuZui portugllez Martinez de Pasquuli , cunosciitor aL Kabbalei, maestru 01 lui Saint-Martin, "I'ilozoJul Necunoscut". autor a1

ciirtii Oroul dorintei. Ace$ti "inipiaW' erau ere~tini

eaTe, asemenea lui Saint-Martin, respectatL (ined) praeticile religiei atoLice. Numai cil simteau nevoia a eva mai mult dedt cel'. ce le putea oferi catolicismul traditional $i banal. Ei redeau eil spot inspi/'Q din credinta primiLor ere$tini, care au treiit in contact direct lL Isus: sflT.~ind pri7 a sernta ccretele naturii, aprofundind jUnta divinii, ace~ti oameni intra in contact ell Iumea spiritelor. A.~a ar, Maistre a fost afras eel'.. te doctrine seduci'itoure, care-i satisfaceat/- aspiratiile intime fara Q-i tulbw'a <:redinta.

Calitatile morale ale martini$tiLoT Iionezi blindetea camcterului l-au fennecat intr-o asemcne miisura pe Jo eph de Muistre ineit 1.~ va aminti eu pliicere, peste treizeci de ani) de intilnirile la eQr a partidpat atu.nei, !n acei ani a studiat scr-ien'le lui Saint-Martin., din caTe a prehwt multe idei sodale $i metaJizice mal. putin obi$nuite. "FiLozo, U

necunoscut "em, de H/el, una dintre ele mai atriigiitoare figw'i ale vTemii sale. Piiriisind armata pentru. a . e dedica eu totuZ studiu lIi $i meditariei,

15

16

pUn de IILindete :;i orig inali tate, aeesta va exereita 0

mare seductie persona/a printre eei din preajma sa. flld se va ·tabili 'in Paris, el va fi sarllatorit in

Lumea . aloanelor eLegante. FemeHol' traind intr-u mcdin dem()1'Qliwnt ~i pCT 'ers, f)({m(>/lilO rnniti de sarcasllml si ironia voltairian6., Ie va fi plU.cut datOi'Jta gratiel sale naive Ji implitilt ii suflete~ ti"

G. Cogorucm (op. cit.. P . 16-l7). Dineolo de exaLtarea PUtin naiva $i, evident, Lip

S! a d aC'lLitate critica (I I'tndurilor dc ma' S1LS, i teresul ramine 111 chiar in tentia radiografterii ILnci mentaUtii/i spedfice. Romantismul se nii~tea in aceste entuziasme ridieole, care Val' sfir.~i. pin a fisura $i, m.ai apai, prin a narui edificiul l'ationulis

mului neiclopedist. jn tlccea;ii perioada. de aistre se arn'opic de mi.~-

i'irile mason ice. Un fmcpnent eli antologia de fatti ilustreazii preoeupaTea Lui Maistre pentru reforrnarca loii/or maTttlrisitii lllir-l/tl. mcnwrlu ilU'dit ccitre ucel~ de 'Brunswick, mQ1'e llwpstru al jranonnsonc

riei scotiene, Tn studiul introductiv aL Mellwriului. publicat in 1925. Emile Dennenghem schitcaza sum.ar tall oul ~ocietiltilor masonice din veacuL aL XVIII-Lea ,frecventate de adepti de toate opiniHe, dm toate ~lasele ~i rangul'ile, Originea socieLiitilo r

acestorn em CO/I (U2o.. Tcndintelol' Lor variau dupa. tari $i ritHaluri, Alclturi de francmasoneria obi$11uitcl, oiiciaLa, ortodoxii am puten spune a'lL apij.rut () se

rie de secte miRtice .~i oeuLte (mal,tini,~tii france?i, pieti~tii nem~i) Sa1L altere mai decis politice (iLwHInatii bavQ7'ezi), Din aceste medii amesteeate au ie$it nenumarati aventuriel'i ,~i $arlatani, oW.turi de multi visatori ceto$i $i dtiva ginditori elevati $i profuTlzi" (Joseph de MaistTe La Franc-Malfonnerie, Memoir inedlt au due de Brunswick, (1782), publie avec Ulle introduction par Emile Dermenghem, Pari, F. Rieder et Cle, EditelLrs, 1925, p. 11).

Francmasonel'ia propliu-zisa se lmp<1rtea atunci in doua l'amuri mai impoTtante: "Masoneri ajiciala de origine engleza $i Rejorma scotiana a ritului templiel', despa.rtiW, de prima in anul 173S''-. (op, cit., p. 12). Cea din Ul'ma c'11prindea m.ai m.u/te grade initiatice, eonstituite 'in qruparile secrete ale Superiorilor Neeunoscnti care mfl'nevrau ocult 10iile obiJrtuite. In ta.,:,ul Chambery, in care triiia de Maist1'e, junctionau, dllp(i Del'menghem, patru lo)i; intr-una din ete a intl'at in 1774 ~i autorul nost'I'U. Maistre ajunge in ieral'hia ezoterica dependenUi de colegiul metropolitan din Lyon, care va in trQ \'tW influenfa lui Jean-Bapti te Willel'moz, un ersona i cu mare audienta in mediile oculte ale lojilo1' de orientare mistica, In 'onventul din an'lL I 1778 de La Lyon s-a decis formarea gruparii Marilor' Prole/i. al ciirei conducator Q fast ales Willermoz, Conform, lui Dermenghem "Conventul de la Lyon va avea 0

mare important(i in istoria masoneriei scotiene din

2 - Istorl(' ",I masoncrln Ii

ccident. Aces convent murcheaztl. trium.fu ldeilo lui H/Illermo it lojil fmnceze ~i sat'oiarde. n japt, willermozismul 7W este altceva. in illtregul sou, derii wwl clint1'e (Ispectele cde Ilwi importcl1lte ale misticismului ezotel'ic de la sfir~it1Ll veaC1tlui 01

XVlTI- e II (op. cit., p. 1,,). Tn ace,'t lur(} cw'ent nistic se inserle ,>i Martinez de Pasqualis .. i, mai U oi, tLcenicu acestllia, Saint-Martin, ale ami Loji au fast frect'cntate $i de Joseph de Maistre, A 'upra pnmilo!' doi von, I'eveni ~n se1'iu. noastl'ii prin ltevu. antologii de texte $i p1'intl'-o pl'ezenta1'e pe cit

ell putinta aman1l1ltita a vietii, a. Te{inem deocamdata aptul c~ gindil'eo rniMicii (I lui Saint-Martin este caIitutiv su I'ioaro. aceleio 0 maestrilhli siiu portugl7C'z.

In ce-l p1'ive~te, Josepl de Maistre se astreazii III 0 distall ta 1'iticii fata. de potosul misti -exaLlat al coll'::y;/or l~in loji. Ace~tiu (11' (Lvea, clnpa. l\!aistre, obiceiul stilljenit01" sa "dea ntLme extraordinare u

rw'il() cdo mai banale" . Mai 7nult, tnea. de la primdc diseutii eli ,lL eriorii siii in cultism, de Maistre e vc 7'epro:ja, nu fara. 7mlUtie, eel toate aclevo.ruriLe 'IS inute de ace~tia int, in fapt, ,;un eatehism imu! ticat 'n cuvinte bizare(f (apud E. Dermen.. glum,op, i:_. p, 2U). n alt rc /'0$ grew aL lui Maist"c se refera La tendinta lOjtl07' ntistice e a nu e supu71e ierm'hiei saeerdotale OnsaC1'ate de biserieii,

HI

Aeeea~i rezervii 0 pO.streaza de Mai<;tre \\i fata de practieare comunicd7<ii C1~ spiritele {>1 in _e71era , fota de toate maniJestiiriLe pa7"Q1wrnwle, m Ie numint noi astazi_ atitudine asemliniitoore va avea, spre finallLl vie/ii, $i Saint-Martin, otund cind va slIstine ca 7'ugiicillnea este S'u.perioarii minunilor din imanent, din materie, Un aU punct divergent fl rer/iisim in credinta martini-:;tiLo1' a bi eTiea actualii a pierdut aloa/' a initiatiea a cre$tinisrllului primi.. tiv, negind, implicit prin aeeasta, legitim ita tea autoritiltii sacerdotale, A~adar, Joseph de Maistre se va mentine tn relatia ocultism-cre$tini m pe 0 pozitie moderutli care ciiuta sa piistreze lojile sub cont7'ol ul bisericii,

$i, in sfir!Jit. un aU P1Lnct divergent care va inflama verbul lui Maistre se reJera la misterioasa $i legendara lega.tura OC1tlta ce ar ji cxistat 171 tre loji $i I'evolutie, Argumentele lui de Mai ire au al/toritatea unuia care a p<'itruns in gmdele inalte ale 10jUo?"; pcntru magist7YJ.tlll din Chaml)ljry asturnarea tronltltLi ,i a altarului, ea autorWiti Ctl Iegitimitate t,'anscendcmtalil, 1L se dat07-ea_a lo.1ilor, cit aqiunii nefaste a filozofiei nciclopedisie care, drept, a putut in nuC'nta wH.le loli, irLSa niridecum pe acelea care aveau La ba::ii 0 filozofie profuncla, legata de traditie. Toate aceste :dei znt prejigttrate in Memoriu} pe care il tradueem in ntologia de .rata, ca document al unei dinamic.i spintuale fara de care

2" 19

chipul piritual .~i politic at veacului unnQtor cste inevitabil ·ncomplet.

Du:Xi. iZbucnirea revolutiei, viata lui Joseph de l\'. ai~t"e intrii in aU ritm, evenimentel s precipitii tragic provocind verbul ~ i. taLentuL acestui migrant cm'e a im J/'/wwluL ceva din figum revolutionarilor pe ca7'e ii com hate cu patosHl identic, hi r dacii de sens opw, al ceLo' care iirimau lume \fechiului Regim. PenLru Joseph de MaisLr towl este miraculo riiu in ceea ce-i e, te at sa triiiascii: faptul acesta Ai va marca gindirea $i il va im.pinge sa se intilneascii eu sursele cere mai dinLiiuntrul sou, care '-au fiicut u putinta art . Consideratii a. upra Fr- n\.(>i, Serile la Sankt-Petersburg san Corespondent dip omatica, serise in vremea cit a tTait in peregriniiri diplomatice prin Rusia $"i aiurea, jac, de aZtjel inutilii clcto.lierea biografiei sale, care s-a nwtal C1L

totu in paginile sC'rise, De La revo uti,e, viata lui Josepl de Maistre s-a Intimplat pent'l·u a pILte face eu utinta nltCl perspectivii asupra unui mare eveniment ;,storie care, in lipsa lui, ar fi fost in pericolul (1 a r anexat $i fa1sificat de avinturile, And vehem.ent partizane, cind eduLcorat-pioase, aLe apoogetilo sM.

DA 'JEL VIGHI

TABLOU CRO OLOGIC

La 1 aprilie 1753 S(' na~te. intr-uJ1 palat din piata Plans din Chambery, Joseph, primu din eei zeee corii ai agistrntului Franc;ois-Xavicr Maistr • casatorit ClI domni!$oara Demotz, apartinind unei fa milii ilustr din S:lVoia.

1774 - Joseph de' Maistre intra in magistratura ca at~at pe linga Parchetu Procurorului General al enatului, n Chambery. Studiile ~i le-a faeut In mediul iezuitilor: unneaza cursurile- d drept a] UniversWitii din Turin. In acela~i an este primit In loj masoniea T1'Ois Mortiers, ajungind In grad mare in i rarhia oculta a lojilor de orientar mistlea. Tot acum l~i pierdc mama, singura fcmci care a avut asupr lui 0 infillenta covlr~itoare.

Se djsiHore~te ell domni~oara de Morand, care ]] va insoti In toti anii ex..ilului.

1790 - Revo utia va modifica profund iata ~i

dE'Stinul artistic alilli Joseph de Maistre; este indignat de turburarile din Chambery ~i de neputinta guvernului regaL In 1792 Savoia va fi invadat.a d trupele franeeze aflate sub comanda generalullli Montesquiou; un an mai tirziu, de Maistre va intra n eon

2J

Dict Cll autoritlitile revolutionare, refuziml s'- plJteasca impozitul de raz oi impus Savoiei, care er folosit in luptele impotriva armatei regale dir care faceau parle fratii sui. Esle cautat de militiile revolutionare; cmigreaza in E:lve~ia, 1a LiJusanne. impreund eu so\i icc' trei fii. Aici ii cunoa~te pe istorieul Gibbon, pc doamna Necker ~j pc uoamna de Stael.

1793 - pu liea Lettres d'lln royaliste savOlSten, in care apar pentru Jl;ma data enunta e id He din opera sa de mai t1rziu: re olu\i. este 0 nenorocire eu valoare pedagogic-a.

1796 publicH la Neuchate Consideratii asupra Frantei, mete caroe Ii va aduce consacrarea. Rcvolutia esl prCZl:'ntata ir felul mei desfa~uri\ri de fOlie in cJ.re oclmt'nii joacJ rolul ingn~t al lInor pioni p_ labIa insingeraU\ a unpi Islorii dezlantuilc.

1197 - in luna ianuarie regcle Savoiei. CharlesEmmanuel IV, fiul ~i succesoru lui ictor-AmC'd 0,

il eheamii pe contele de Maistrc Ia Turin, it prime~te cu bundvointii ~i ii acordu 0 modesta pensie d 2 000 franci, r~u er prada czoruinii, regelc Iipsil de autorilalc, guvernul farJ consisten~a

~i corupl. Maistr a suferi 0 gravel deceptie. !n 1798 cgel abdica::;i ora~ul intra su stapinire fral ceza; Joseph de Maistre se tabile~te in Venetia pina dnd trupele cazacilor, sub comanda gene

22

ralului Suvorov, VOl' libel" ltalia ~i ra~ul Turin de sub stapinirea armatelor francC'ze.

1803 - Rcgele Victor-Emmanuel, care -a urmat la tron atelui sall dupa biitiilia la Marengo, il trimiie pe contele de laistre in Rusia pelllru a stringe legaturile cu tarul. Autorul Con. idemfiilo . asupra Frantei va intra in 13 mai, accla~i an in caoitala imperiului rus. Din ilccastu pcrioadJ dateaza Corcspondcntele diplomatice ~. Sel"ile la ankt-PeteTsburg, scrieri cu caracter istoric, diplomatic ~i filozofic care Ji vor intrcgi opera. Tot acum erie Despre Papa, pera tcorctica ~i antijansenista.

1817 - Josepl de Maistre parfu;C'~le 1a 27 mal Rusia dup~ 14 ani. 1'1 ind in urma perioada cea mai iecuud- a vietii Si;t e. Tot ce va urma de alCI inainte, pin'~ la moartea sa in 1821, a fi marca de sentimentul apas~lor $i uescurajant di, in ciuda restaurarii regalilatii, ideile revolutiei $i-au PL'iS

trat vigoarea. r ptat, inaintea mortii hiar, Joseph de Maistre i~i 1l fi dat seaOla cii lumea cc.:hc IlU

mai era eu putint5.

BmLIOGRAFIE:

J. e Maistr Oeuvres completes, "0 ", E. \'ilte, Lyon, 1884-1887: Pages choisies d Grands Ecri

23

vains, Joseph d l\Iaistre, avec une introduction par Henri Potez, Paris, Librairie Armand Colin, 1901; Joseph de 1 aistI' ) Les soirees de Saint-Petersbourg, Traite sur les sacrifices, Paris, La Renaissances du Livre; Joseph de Maistre, La Franc-Mac;;onncrie, M(~moil' inC-cUt au due de Brunswick (1782), publie '.\'e une introduction par Emile Dermcnghem, Paris, F. Rieder et Cie, £clileurs, 1925.

STUDII

P. Christophe. "Maistre (Joseph de)" in Catholicisme, tome VIII, col. 208-210 (bibliografie detaliata), Letouzey, Paris, 1979; C. A. Sainte-Beuve, Portraits Iitteraires, Paris, 1844; :Emile Faguet, politiques et moralistes, Paris, Societe Fran r;aise d'Imprimeri- ct de Librairie; George Cogordan, Joseph de Maistre, Paris, Librairie Hachette et Cle, 1894; P. Moreau, Le Romantisme, Paris, 1932; Auguste Viatte, Les Sources occultes du romantisme, Ilumjnisme - Theosoprue, 1770-1820,2 vol., Paris, Librairie Ancienne Honore Champion; R Triomphe, Joseph de Maistre. etude sur la \,j et Ia doctrine d'un materialisme mystique, Geneve, 1968; Cioran, E ercices d'admiration, Paris, Gal limaI'd; "Revue des etudes maisrriennes", Belles LettI'es, Paris 1975 s. u.

ill.V,

~IEMORIU

udl'esat de Joseph de Maistre ducelui Ferdinand

de Brunswick-Lunebourg nla re- maestru al Masoneriei cotiene de st >icta-respectare

11 ocazia Conventului de la Wilhemsbad

(1(82)

24

CeIsissimo Principi Ferdinando d Brunswick

in Ordine Dilecti simo Fratri a Victoria I,

Viro Qui tanti mensuram nominis imp ens2,

Pacis artibus et Belli juxta insignis, Europam quam terruit armis,

virtutibus i1lu trat, hoc de reformanda Liberorum-Latomorum

Societate Tentamen,

summi obsequii Ie c mODumcnhm . D. D. D.

Fratris titulo superbus, addictissimus servus.

Comes Josephus-Maria M ... , in ordine Frater J. M. a Floribus

Camberii Anno R. S. M.D.CC.LXXXll:J

l Numele ma-sonie a Duee ui. 2 Ovidiu. ~ M,muserisul e afld in dos.1rul Illumil1e~ din nrhiva

cont lui Rodolphe. tranepot ill lui Joseph de Mal tn~ ~:;

format dmtr-un ctlict ci(' 64 de paglOi eu scriJlura fonrle !ina lji deasa. Primele doua treirni ~int ~cri<>e e mYna autorului.

27

Iniiltimii ale Principe lui Ferdinand de Bru1;;wick, prca iubitului frate A VICTOR.lA) A

barbatului ca're demn de miisura 7.Lnu~ attt de mare nume(" r~marcabil in artele Piicii $i in ale riizboiului !Zustreaza prin virtutiZe sale Europa pe c~Te a uimit-o in timp d~ r~~?oi, . se dpdicii acest plan de reforma ~ soc~etatn F:ancrnasoniloT, 0 modesta rniirtuTLe a maltulUl 7'e

pect, de catre contele Joseph-Marie de ~ ... , F ate in ordinul J. M. A FLORIBVS, mmdru.

de titlul de Frate $1 shtjitor p1'ea S7..tpU .

Disciteque ° miser!! et rerum oglloscite callsas!

Quid SUT7ULS? F.t '1uidnaml'ictllri gigmmur? .. ' Ordfl

quid atus? ... hlLmana qua parLe /ocalu< Co' in Tel

Satire/e lui P('rs

Altctei Sale Screnissim Monscnioru1 Print e Brunswick

Monsenior , Daca codata a fost conceput un proiect folosi

tor omenirii lii in masura sa faca celebru un autor, chiar dad.l succeslll n-a1' corespundc a~teptarilor,

atund acela nu poate fi ecit scrisoarea-directiva din 14 scptcmbrie 1780 a Altetei Voastre Serenissime.

Sa aduci ordinea ~i dreapta juclecata in anarhia masonica, SB aduni a un 10C' membrii raspinditi ai unei societati ce sc numesc intrc i frati, dar nll . e cunose; sa Ie propui unol' oameni dlvizati de interese, de invidie na ionala salt de sistemc politice, re igioasa ~i filosofice . a se uneasca din nou, sa se in\ele oa, sa scmnCZe pc v ci u tratat, in numele cer

I rnva~ati. 0, nefericitilor! ,i flat I cauza lucl'urilor / Cin ~intem? D c enim plume? .. / Din . cu· porundi? . '. Care e locul t"u in lume?

Satire/e lui Per~~u

29

30

lui $i I umaniUitii, e£te a ini\iativii sfinta $i mareata, demna intru totu de Ferdinand II Bruns\ 'ick.

Aiteta oastr;; S rcnissimii meril{1 prea mult logiik p 'ntru <1 Ie iubi Sa-mi permit.<i lolU$i a-I~i xprima, Jc~i nu in c:ajuns. sentim ntck de adml

rilti ~i recuno$tint·- de carc am fost patrun~i Ia Iectu;'c serisorii-directiva. Admirabi1ul ei con~nut u putca porni tl 'it e a Al et Voastra Sercnissim~, gE'lli 11 creator a1 proiectulu' Hind inguru1 apabll

"'-1-] puna in C1plicare. lngadlliti, Mon"cuiore, ca, in numc1e tuturo 1a

sonilo c 10 uezonorcaz· acest titlu, s5 va adr sez Jndemnu1 de , vi( folosi pentru fericireD. omenirii, autoritatca e, ncgre$it, 0 av ti asupra adunarii proicctate. Se V'l, spune c[ Providcnta. a fi r, unit zatlarnic J 1 aceea~i pcrsoana puten.·<I, lote cpclUnea $i inteligenta? Nu, Monscniorc! !ndr;zllcsc s-~ spero Serviti- a cI influenta e-o veti. Conccntratl toate tlorintek. F3.c(' i 55 tactl prejudeci"l iIC'. Daea apa,r obstaeolc neprcvazute, cine c mai potrivit ('<! VOl,

lanse lior ,pentr <l Ie depci$i? Sustinut de s.tra~ailia atitor frati respectabili, veti invinge paslumle, prejudediti1e, l'goismu national a person.al: aca t eesta a Jndrazni se face auzit 'i vc~i ndica un monument ce eriUi binecuvintJrile tuturor tim

IJ'Tilor. . Pr fedura uin Chambery avut deja noar a

un r;l<;puIlS In divcrlL' . face sa-i parvina A.V.S.

sele probleme asupra carora afrj orit sa aveti avizu tuturor Fratilo . E imposibil, JllSa, ca acesta, 0 lucrare colcctiv5, Sa corcspunda eu vederile anumitor FJ'ati, mai noroco$i dedt a1tii, ce par chemati sa medit ze 1.1 adevflnlli Ie ordin superior. j care u '-ill putut xplica libel' intr-o scdsoarq redaetatil

eu avizu1 intregului +1.

Avlnd In vedere cii A. .S. s-a angajat sa ceara nu numai piirerea societatilor, ci $i pe cea a unor personne, nndajduiesc cii-mi yeti lngadui sa va prezint aceastJ motlcsta scriere. Binevoip. Monseniore, s-o primiti ea pe 0 manifestare a respectului ce-l port Printului de Brul1 rick, a ata$amc tului ata de Frate1e a Victori ~i a rivnei entrll intrel1u} ardin.

Cine crnm? Cine sintem? Avem conduciHori? E neeesar sa dainuim in continuure? Daca da, sub ce forma? Cam acestea slnt intrebarile pe care Alteta Vonstra Serenissima a binevoit sa Ie . upun - exa. inari' Pra1ilor.

I Aid, In munuscris est. 0 cruce cu bratelc in forma Iiterei grece ti gamma. Ac st pasaj arota limpetle ideen de

oteri m Ia Mnistre, ajun. In un il1illt grad in or anizarea ma~nica $i f<kino parte la Chambery din cole:;:iul '. ceptional al celor palru "Mari Profe\i. Cd\ iller( ma

"ani ai ordinului alutar:11 Cetapi fmte", cnre, pe l1nga Joja obU?nuita, con"tltuia un grujJ supprJOr ~i "f<J,lrle e"ret", avind "lncl'e<1eren <1 pIma j nema:-g nita" it clllct.ului metropolitan din Lyon.

31

I o 1G1~'U 'K,~(",<.,(l~':JI'f:I' I onllnuJul Templil·ril..... In ...-a prIvin1d. ~ nirne

nI .. ,."mlnbm .. n,nmI pan do- """""'"....,t. rd«ltoare 111 mll<kir ,p a1ftorl'. ,I ....,.... ~ ...0

\ drial ~ "'pr'!'n'"d """ "'oJ"" ........." .s .... ~ ......" ....r fI rnu=' IpUl ~ ~ , pli _P"l' ftC Ii «I

nil ..

.... .nJ1mi, .u de fur'i. ~I mWfanlm o:u "11"'"

11..t. ....... ·~ ~

pt i'" ",,","", ."A et.n ...t,,, !ttrQohd III

",. L1u pr8tl11Dc dbtr\9:'l"l T;..pu.r.t.r1 ,_ pNIlul -<t. nll-l lIIICl .. aJetori

'.......... ~ PJU arbibwi II fort.IUI In CI!' "'"

w-. ..tInul T.~J, wn41.1.& up! ~ • tIIIl H,r_ ~ .... drpuuo I wi .. aI dollN "U. lnd nu lIowot'l aI .. , auo .... , 'e .. r......t I!WI tlliW ,,",In> •

.... u.. _ ~I f'\'ftl!lll¢1 ..

~ arnlntlft<\, C'tl ptIt n d.ld nil dorlm "'" t

dell! IIIlIOf"IImUI pllpJlar 1'0lI1 Itor. 0'P9" ~ It... DId., lntr..adn-lr••,"...nol"Jl~ _~ .inl ..,

blcoma "'~I .... IIfd 1ftC11I; Tlf'ITlplierllorl. nu n~

mil raminO' doedt Tf'&J't'tul dr :10 n '.",1 _I, IlarI!C"e In ...-tJ 1Jtw>,I..... VOITl n 101.... ;\ \lmp.d ,I c:alltJ\U" Intr-un mod PIN puli-, f;l<llOlk ('(' I

" ........... _ ;;qIO'1,n 0<1 ........." r._ ,

portan\, InI pelltru UOlI",," mlm :IOV!,'nlur,l .1 I tl e-Il ~I, prmlru " .. ~PIl~ pro ,1. II."' ;mporhnli ..... pentru unlv«s du~mo onllllului Ti.;;tnpl,

, - •..__. •

..... ,

rilor]? Fanatismul i-' creat i, r ava.ritia i-a suprimal: ~lsta-' tot. Tn privin,a ruzimilo ce-au insotit m nifec;larC'G p Iterii, nu putem l edt ep inge aCt'ast~l

paginci <.J istori i. ea ~. pe 'proap toat ekl, Ite. 'u ste 'mposibil, insa, ca ni~te crime reale ale

Tjf>mplic rilorl sJ fi fumiz..1t prctextc plauzi it avidiUitii lui Filip cel Frumos. Oric -ar n fost, dad'l S-3 It1fiin. soeiet<i.ti entru a fj ciiin3t periodic marile catasb'ofe ori crimele notorii a c utorit.a~ii,

vinovat'"l sau indusa in roare, popula~ia lumij ar r insuficienUi.

Se pare eleci Cel nu trebuie sa ne simtim m?Jguiti "flln liginea Masonerici in or inu1 T[emplie

rilor] Dimpotriva, otuJ n indeamn;i sa credem co.i

misterel noastre tin de ceva milrct ~i ell ad'varat denm de am. Abstracti fiicind de muJtitu inea grade 01' fa Sf' sau hiar perieuloase, nascocitc )ri fraud~ sau 'apriciu. inc n-Clr r[lmine presionat de consensul tuturor masonilor in privin~ rimeJor trei grade ale Masoneriei? Necuviinia ~i confuzia in troduse, din nefericire. in cea mai marc part a In-au putut elimina nicicind acest trasaturi initiale ~i in ciuda seurgerii timpului, a distan~e or sau a graiurilor diferit , ele ramas acelea!?i, Cll

neinsemnate diferen~e.

I Rituri, fani indoialu. Aici, in manuscris apar do reptunghiuri imbinate.

34

InC' 0 datil, IlU ne a unam, snu m~lcar nu ne aduniim illtotd auna entrtl a 'C'pl'ta ni~tc formul evident ridicole, daca ele 1-ar av, I 'ci un sea. ndraznesc s.-i afirm e,I ordinul n-a inc( put prin ceea C' vedC'. Totu lasa a S Illte cgf' crt francmasoneria rulgarH C! 0 amur,I e prinsa~' poate denaturata dintr-un trunchi vechi l?i respectabil. Totu~i,

rr h..ri tor a ell' d mai sus, in poHda speran~eIo

pe Cc r s bazeaza Pratii, rna vud obligat sa-j trimit A.V.S. I extras uintr-o carte l'nglezeasdi, tiparit<.l nu de mult, ce. pma J< u punet pare :l Ie eontrazie I.

Autorul car~ii citate in nota (din care n-llU apiirut decit dnd, ~ase fragment il ziare) voroel?te despr situa~ia artclor din Anglia in sl'colele XIII ~i 'TV. lata ce spune desprc arhitectura: "Opulen\a clerului ~i rivna laicilor ofereau fonduri suficiente pentru construire, unui numar atit de mare de bisend ~i manilstiri, inca e gJseau eu mare greutate munci.torii necesari. Papii, interesati de astfel de construct!", acordau indulgen~e orpora~iilor de zidar" p ntru en numtlrul lor sa creasea. ucru re~it

de minune. mai al s -0 Anglia. " Italieni, refugiati greci, francezi, germani sau fl amanzi -au unit ~i

I V. Rob. Henri, History of Great Britain, in 4°, vol. IV, Londra. 1781 (Nota lui Maistre).

35

au format 0 societate a arhitectila . $i-au facut rast u bule de ;) Rorna ~i cl privilegii deosebite luind numele de francmasolu. Clnd aveau de ridicat biseTicj tr ceal! dintr-o lrarii JII all<l .i. a~a tum am mal spus, realizau constructii minul1atc. Constructori' respectau I regulament fix Instalnu 0 t~bjrii in ju rul edificiului ce urma a fi construit; conducerea generala 0 ave<\ un inLen ent sau inspecor, iar fiecare grupJ. de nOLla oamcn' era eondusa de al zecelea, ~erul lor. Di bunavoin t. -t sau pen tTU a fae penitcrntJ, gentlemenii din eciniHate furnizau materia ele ~i carutele. Cei cc Ie-au Vazllt rcgistrele de socotel' privind catedralel n03st1'e, de aproape 400 de ani Tncoaee, r€lmin uimi ti ue conomh ~i Jromptitudin a ell eare ridicau cclc rnai vaste clei iri',

De rcmarca cd apariiia aces tor asociatii eoincid e clislruger a T[empJierilor]. Fraii' de retuLindeni, reuniti la COn\c'ntul general. pOL urm£iri calea imlicata de antorul eng ez ~i sa (adi cercetJri, inaccesibile autorului acestui nemoriu din lipsa de carti, mai ales strain .

Dar, deonrece cunoa~terea rcalci noasb-e obir~ti

n-ar fi pcntru noi \. (lei 0 iedul unei pure curiozita~i. sall dad ea u e-ar dezv<ilui no' onorun ~i

nde 'an.l . importante, iar naclejdil noastre ar fi frustrate i am ii condamnati sa ridem c mceputurile noastrc (presupunind a sin extrcm de ,upara-

J

taure) nu cred cJ trC'buic S<.1 ne clescuraj{lnl ~i nid sa tir m legatura eu ce ne lIne~tc. Nu putem i utili ~i

virtuo~i fara precursori? Sintem C\1 totii lmpreunci 111 s1ujba Religiei ~i a umamtjiii. Putem nlspund de just tea intcmtiilor noastre. S[I luiim u inclrazneal totul de 1<1 lnccput ,:i I in lac de l"cionoi, S[

cream!

, PERIOlm ECU OSCUT.I

Ajllngem aici Ie una din intrebarile i\lteiei Voas tre Ser ni sime. - Avem CondllciHori? Nu Mons€'more, n-avem. Dovada laeonicii, dar decisivii, di nu-i cunoa~tem_ Am intrat de uniivoi in rdin. unde nu se ~tie alt'1 Jegatura decit eca a voin\ei. .Fiecare trebuie sa-~ rcspeC'te ang<Jjamentul faC'ut In i"ldmitc'rc; In asta se miirginesc obligatiile noastre, Cum

,- mcheicm, insU. VI' un angajamcnt tacit fatA de SuperioD I1cV.'izu\i, CaCl s-a1' putea ca, In cazul en ar deveni unoscu\i, sa ne . isp1aC'<1 ~i Sa n rctragem?

In fond, vorbim aki in numele tuturor celor c poartii numele de mason, fiinddl, dac~1 ar fi orba claar lie Frutii din organiza\ia noastra ncgre~it di recunoa~tem un Superior: e eel caruia Ii Jori S7 se aile in fruntea 'intregului ordJn !?i fata de rare am

37

lori ca masoni' <Jj toata lume' sa nutreasca ace)ea~i

sentimente ('a ~i noi, Se Clr~" <Jed, cJ, neavind u) Superior 'ell'ral,

nu ne ramine detit sa ne (·onsult.e:im pe noi i~'ine

~n veden·;\ rididtrij noului edifidll proiedat ~i sii-i dam forma ~i proportiile ,ell' ma' potrivitl'.

TEMPLIERrI

In sihJa~ia eft nc putem ('on 'epe ~i executa planuii' C'U C€" mai mare libertate. mai putem oare III a

sa supnJ\'iet\liasnj ceVa din rdin ul TI emp]iprilorj'. IXo~i Be' .'itie ('a 1<.1 at: ast"-l intrebare rnai mul\i frati all soc-oLi Ui ldspunsul C' afinnativ 1, sc pClre, totll~i

(d~lC'tl nu ne in~lam), (:{t 0 multi me de conslderatii Ilf trebui ~;"i ne c:ondul'<l "pre parcrea C'ontrara,

Sa rl..'C m, dan.t vreti, peste inc-onvenientul de a nl:' expllne clegenba, de .\ pune in alerta guverne ,U<;

pkioas" ftira nici un avantilj pcntr noi /jall semt!nij no~trF', Considerentul Clcestc a ost de!;tul xaminat. S{l judc('(,lm lu('rurile, mili bine, prin e]e in ell'.

I Acea~t era piirerea lui Willermo7.. dupi'l cum ii ria lui Mnbtre ill !J iulie 1779 (Do~arU1 11Iumine~).

'Tew riginii templiere uvea, \nlr-ildevar, un car::Jcter m.1l curind o"lit l\lonarhiei ~i Papalita\ii,

.18

Ide-pa d (·ti.1ugar soldat nu putea mcolti led mtr-o minte din sccolul <'d XII-lea. Pare- insa cam (iudat ca in secolu al XVIII-lea s;i exjste 0 societatc al ('tlr j seop prindpal e lebran:a ef ricirilor uneia din aceJe Jratcrnitii i riizboinice cu 0 ori 'ne 1113i

mutt d '<it suspecta. C"n . a vorbi dedit despre T[empJieri I, prin

ec ~i-3U binemeritat i de In oameni? Se :,pune ca Ii protejau pc cre~tinii cond~i de evlavie a Sfintu..l-Monnint, dar ce~tia ar ii acut mai bine sa se ro.;tg lui Dumnezeu in parohiile lori, Lor ar fi tTebuil S' Ii {' spuna:

Est-ne Dei sedes nisi Te7-ra et Pontus ct /ler? Et Coelum et Virtus? Numen quid q1lOeritis

ultra?l!

Chii'lr dad'! Ie atribuim cavaleriJor T[cmplieri I iJ(' st merit neinsemnat, Yom fj obligati sa n'('unoa~tem dl aCl'st Ju('ru n-a durat prE:'a mull, Dlipil :aiLl'C'i

I 1:.1i tirziu. MaL~tl-e bi '<\ <;chimha oplllia d pre Cru'jal! . Cf VI/ Po}>('. di.,cur, preliminar ~i I, lIT. ('" , \'11

.. "ll mi..;} phkut niclUdata sii <Iud \'orbindll-'l' impotrivu Cruciadclor. E 0 necuviin~:i, ii cria el In 20 lulie lSHl, (Jfl~('Tului de mnrlna ru., carf-t in<;()~ea (lin Hu,ia ~pre l'r.lnla. OI'UJ re, ('omplf?tes, vol. XIV. p. 180,

~ Are Domnul alt.;i re~edin~a deci! pamintuJ. :\farf'OI 'J 'Ie,"u 1'1 De it Cerul !>i Virtulea',' De ce :luta\i divll1i· t. t a in alta parte? - Lucan.

:19

40

de ani de la In£iintarea lor Ii vedem in ranta:?i in rcstul Europei, iar de atund, Ii se cun03:?te conduita. F reweel Sfintu , noi nu ne insu~im acuzatiiIe ingrozitoarc • S-3U ndu acestor nef riciti: n credem"\C

In erimele lor, fiindea istoria ne da voic sa ne indoim. Sa reeunoa~tcm, insa, ca nici 0 persoana dr mn; d stima n- re nevoie sa dovedeasea faptul ('Ct nu-i un monstru. Cert este ea aveau deprinderi r Ie; poa e ca nici nu ai e ncvoie de :llta ovada, privind opini eelorlalti tlespre ei, tlecit 0 expresie intilni ;- . i aeum, du if patru secole, in limba fran('ez,V.

A~a incH, se pare a otuJ. n indeamna sa rupcm de tot ell ordjnul T[emplierilorJ. Toat schimbarile a care nc-am gindit nu fae dcclt sa demonstreze ~. ma' mult accasta neeesitate. N punem "ntrebarca' oare nu e 0 bataic de joe sa renunti la partil bllnc, Ja disdplina, la num<.>, la ve~mjntul ordinului ('hiar ~i totll~' sa persL~ti In < re sa fii Tlemp1ierj? Daca . a vorbim deschis, asta inseamnci sa p:-L'tin.zi d £i ~i a nu fi In aecla~i imp. 1ntr-un cuvint, daNi lasoneria nu-i dedt emblema T[emplierilor], ea nu rc:prczinU.i nimi i tr buie lucrat Intr-o nouJ directie. Daca e mai veehe. e un mo iv In plus

cntru noi S~l rcnuntam la formlll inutile i sa p5r~sim cuvintel pentru fapte.

1 5j bei sau sa injuri ca un cmplier.

Se va spune Cel xista motive sa cr clem cci T[emplierii] erau In[itiatil. In aeest CflZ nu ne rkimln dedt sa ne miram di aU proIit..:lt aUt de putin d nsemenea uno~tinte admirabilc. De altfel, e sigur di: 1. In[itie

rea] c mai veche dedt T[emplieI'ii]; 2. a ainuit dupa ei; . pentru a fi transmisa citorva (lle~i, nu nevoie de intermediul exclusiv a prctin~ilor lor su cesori. Chia' dadi r supun l ca [mplieriil. sall, ceea ce mi se pare mai pI' uzibil, unii dintrc e' ar fj detinut $tiinta, asta nu onstituie de oc un motiv pentru noi a retindem ;'i ne identificam eu ordinul lor.

Dupa piJrerea mea, e nevoie sa fac m un pas in plus ~i sa suprimam in noua organizare tot ce tine de ordinul Cavalerilor. Asemenea institutii sint admirabile, dar trebuie lasate la locul lor. Nobletea e planta ce nu poate trai dedt in aer liber. Ce este un cavaler facut la lumina luminarilor ill fundu unui apartament ~i carui emnitate vapora d cum se deschide u!$a? In general, ar fi tare mult e dorit sa vedern clisparIn toate cuvintele care n-au 0 semnificatie anume.

k;;a cum, mai 1nainte de a cHid' ceva, trebuic r.tl

ratat locul mi s-a paru potrivit s- luam in considerare ce nu trebuie sa fim mai inainte de a vcdca cc trcbuie s - fim, Decl, d actualitatc a ramas tratarea celei de a doua chestiuni.

41

MI l'ERELE ANTICE

Mal inainte de a ne incumeta sa cmitem unele rcflcqii ilsupr.l ;}('c'lui lIbied, vom r ze ta ou;"\

e.'pun'ri prcalabilc cc nu vor fi contestate LIe nid un mason ci de cit instrui .

, Fralii 'ei mai -nv{r\ar ai Organizatie' nO;~'itre

",:re ('[\ cxista moti vc bine intcmeiate de rI creek l'a acJc\ imi1'1 j\'lasoncrlc nLl C €lIte va d cit $tiin(a O17W

lui prll1 cxc<.len~ .... adic[i e Ullofl!ller - obir~ici ~j a ml'nirii sale, nE mai a aug" c:l aceast<l nu sc deoS('~te in mod scntial cle v('chca ini\icrc grenca sau ('giptcan,~.

Ori(':1rc ill' Ji l'ew~ita ('ereet-lirilor noastre asupril or:iginii F1nmcmasonericijl, slntcm f nn deci~j ;i cflut<im ad('v,lrurilc sublime It.lno~('utp d(> A.V.S., 5.1 Ie stabilim ~i sa Ie propagilm in cacinll ordin\1lui p ntru feridre<l onlC'nirii

Ded, arestc ( Ino~tin(e trebuie considerate c:ate15ori<' ca formlnd tcmelia prindpalii d ordinului. Dar. dcoaren: -, dore~t.e 1'(1 ae stc principii sii fie mai mlllte. iar pruden~ 0 ('cre intr-adevilr, pentrll Sf:' pute;\ trage foloase de pc urma tuturor Frat"ilor, conform fir:ii lii aptituclinilor lor, 'C pun problema stabilirii suborc.1ol Hr' if ritelor pnJ ciPli ul1(~k fa~; ell, allde,

I ';ari:mta' Chl,ll' daca n ,e 'J ajlln~e la ~t,\bilireH

identit;Hii Ma<;oneriei ~i a vechllor Mi ere - ,

42

pentr a elc ii form ze un tot atit de perf 'ct pc rit () poate ingadui s]abkiunea uman·-.

In prlvint<1 rimd xpuneri, credem cd a put n <l~igura p Alt \a 'nastra Sl?f ni..<;~ima eel toatr stradaniile eclor mai compctenti irati pentru Cl stabili idcntitate intrc v(;'('hile ini(ieri. ~i initi ]'(.'(1 nasonicii nu vor v a 1ii nu pot <Ive" nici un sue es,

Toat; lumea ~tie 'il Initierea ant1ni era acoperil'-I

J un val des, cd initiatii e angajau, SlI eel mai fin juriimint. sa pastrcze tacerea ~i c' legile acor

Wiu toaUI proteqin Jo <I, sto institutii sacre, mergind pina In ('ondnmnarea Ia moartc a imprudentu lli arc-ar fj indr, znit a Ie di'v'Ulge senete)e.

Dnell acest legi fuseser[i intotdeauna figuros rcspcttatR, imposibilit.Jt n de a pi'itrun {' sensu] \"chiJor Mistl'rc af fi dcmonstr<lta. Sa edem, ins'-I. da,fi 1aina lor ]1-;1 <lVIJt SOClrt..1 aUtor ;'l Itor" , lacu e 'te (x

dus a 'C ridi a un colt al vciIullli ~i daca nll ('UmV.1 pulem smulge impel l'trabilei J\ntichi ilti cit va trc'laturi razlet C<.ire sa ne puna pe calC'('\ cca bunal.

1 P' ,rima ver<;~une: n-:lr fi nf'voie de rnai mult p nlru ;J ~ da ;e, rna c'n toate eforturile fie a palrunde :-en,u! vechiloI' LJ tel'e a fi inutll . Dar, claca \T rn sa ne '01'

vJn~.ern. nju~ge a aruncam 0 ~CUJ't<i prh'ire a<;UIJril lu,~ArIlor pUb.IJc~te pinn <17.1, In care ~ubieclul a Co<;t trill."

fhT,;t l~aI:. Indll'ecl. Ce afIam din cerceti'lrile atHur erudl~l. lmlC, ~u aprnapE' nimlc. Mal mult, putI'm 'pun c: ,Il.nelo chC5.tiUnl generale, <'capate, icl, colo, '>cl'litori!o,' ~nlJCI, Int mal degraba potrivit<> 11 n descuraja,

"Preotii tgipt ni, zice Plutarh 1, spun e:'\. nu mai a('(~i zei (Isis ;-i Osiris), d ~i trupuril' tulurur ceo zimi<:.lir ~i rama9i in rezenia lllr, 'colo und

smt closti i ~i onora i, nu mai sint supuse uescompun rii, iar stlflele e e devin stele shalucind pe eel''',

Aproape eli nu mai e ne\'oi a 'em~rciim eli iniiierea greaca era mea celei egiptene ~i pun a in e~deni<l ace ea.'li dogme, Diodor, IIerodot, Pausamas ':a . lai exad, toti ,mticii sunt de acorcl as pra aeesui )unct, Or, dupa toate aparentele, unul dintre cele

mai import<'mte adevaruri ce se invutau In misterele din Eleusi' era C'll sigurania eel afirmat de preoiii egipteni ('onfonn lui Plutarh, .i anume d zeii poporu u:i fuse era oameni. Asupra aeestui lucru nu e posibit; nid 0 indoi' la, deoare~'e Cicero, i.~iti~t ~n

Creeia, JI pune e unul dintre 1l1terlocutonl Sat dm D(.'spre natum zeilor S<J spllfia: "Cum pute~i, vai, cure sinteti il1itiat, sa nu titi en zeii cinstiii de multiml.: crau oameni, ca Ii se mni arattl si acum Jl10rmintel e c. ?":: 1 e [un st'ama en poate '1'a utH, aCLJm dOlla fi<lU trIO" ii de an', sJ a1'iiti z;id5rnicj, legenddor on

1 PI t~lrh, D _ Is P.t Osiride, ra. tie , myol (Not. lui l\Tai t,'{') , _

~ Autorul en lez dtn mai jo ere e ~I ('j ea aeest ade',k {'ra marcle s/,crl't al 1\lislerelor: The \'''~y "ecret of the Mysterll'<;, - the greaL arCflnu<; that thel hero-gods fen' no more than dead men (Critical in Uil1/ ('Ie., p. 269. in not.) ( Tota lui Mal tJ·e).

- Plutarh ntt spune totu!; c1 nou, traduce car\ii ls' ct, OSil is, de Jl-1. Mill'io Meuni r.

sfin~itc e C"fedulitate _ populara, dar importani<i are pentru noi, cre~t.ini din s0colul al XVIlI-lea? Am adauga mar ca filosofii antici n-aveau nevoie de aeeste indicatii, luerul rind limped pentru ricine 1 cunoa~tc ope1'ele.

,Misterele acre i august de la EI lIsis, spun' :lcelal;ii Cicero. la fel ca :;;i eel de]a Samothrdce !;>i

emnos. ne invai<i mai curind des re nLltllr lucrurilor decit despre ca a zeilor·n .

Totul;ii, in alta artc n spune a ae t Misterc "te invatau nu numai sa traj~ti cu p £leere, ci sa 5 mon mai plin de sp ~1'anta"2,

IsoCl'ate l1i Epictet, citaii in. Istoria Ceru.ltLi:l , SllS

~n acelal1i lllc1'u: "Partjcipan~ii la Mister, zice primul, dobInde frumoas sperantc pentru clipa mariii ~i p n ru toata durata etemibltii". - "Misterele, pune rc! de al doilea, au fast stabilite de antici pPI1

tru iJ ordon' viata oamenilor 1;i a alunga din ca haosul", Celui care xamineaz<.'i c eta~ar asemenCil texte, re pot fi u1;or lJlmultit.e, probabil di i se va parea en 'niti rea greaca invcita sau re<:1mintea insistent existen~ unui principit suprem, nemurircil . ufletului de~ertaciunea zeilor oporului ~i iteva ad varuri fizice ~i morale.

1 Cicero. Dc natura dcorum, r, 1, ve ·S. fI . '. (Not. lui Mai tre).

2 Cicero, De Legibus, 1, 2· (Nota lui Maistre). 3 T. 1., p. 40e ( ota lui Maistre) De abatele Pluche.

4S

LuC'ruri mari, e ' ..1 spune. Elc puteau fi astf [ pentnl .mUd, dar nu ~i pl'ntru noi. Tn gencr3 , apreej m tOclte forturile Antichit:Wi d a Se apropia de ad v.ir, ~i asta e oreet, dar nu trehuie sa 11<:' lci.sam orbi i pin..! intr-atlt In( it s.:i SU estimiim .-up riori·Ite<.\ tid 'j noui'i de Ev'mgheli '

At nl'i c'nd inccrcam Ull ~cntiml'nt de re ped . (itirea locu\iunilor tinute de hierofant ini\ia ilor l

,

a I a imnului. ,i mai n inllnat ine, a1 jlo~ofului

leantes~, poat. a i ceva mai putin surprin~i daeii 11C-am gintJi ca nwritul intrinsC'c al ac_ tor oUl texte se re uce a exprima in frumoase crsuri gre(e~ti, pIima leqie din atehismclc noa,<;trc.

Dupa Platon, Cicero ne :pune Intr-o lLH'rar ce, din nefericirc, nu ne-(l parvenit In tntregimc: "E greu sa ajungi la CU110a$terea arestei Fiinic care e c, T t:jl a tot; in (' ..lnd 0 dcscopl'ri, a' . 0 erima s-o dezv:dui"3.

I Au Cost cita!€! ue Euscbiu din Ccqreen, Urmon ·t. EI'uny., 5i de sfintul 1ement dAle '., Aumo7l. a Ge1It ... (. rota lUi Maistre).

• Tn Stouaios. Ec ag. P !is, (. 'ota lui luistre). J Alque ilIud quidem qU;]~i par ntem hUjus univerSI

tatIs in\'enire difflcile H cum jam invcncri inJicare in \'ulgu\ nefas (1'lmoclls selL de universal. Inter fragm[ nla\ Cil:[eroni\l. Af!am 0 maxima aproapc ;Jse01ana!Oare in canllo atd uitc antlcului Toth: ..E greu l>3-l cuno*tl pc Dumnezeu l1i imposibil sa-1 expriml". SfintuL Iustini:m recla aceasta frazu ell elogii in E.-chort. ad Groec... ('ota lui Malst e).

4

('ueti, Mon e-niore, ell citii maiestuoasa r ze .,' intuia icero primul $i, cum sintem azi convin$i ('~l mai simplu dlntr ade Jnu': xistent'l Fiintei 'Su preme, .

. t' va adllce obiecpa eJ aec:?ti mari o,lmeni n-:lU spus totul, c~ $el rctu era respectat C'1I stri tete te.? Raspundem cii, daca lege<l tainei n- ost niclOdakiL

iolata, (> absolut inutil a inccream s-o expJi<:am [n zi1ele noastre, iar dac' aptul -;. fntimplat m lucr..lrile e-a I ajuns In') la noi, toate indiscrf>\iile e siot ('unoscute. Sa nll ne facem iluzii: Antichitaten C 0 min'\ exploCltata. Dupa Fabricius, Le Cere, eu _ worth, Mosheim, Petall. Huet, Brucker, Stanley, Warburthon, Gebelin l etc, nu ~tiu cum am mai pule. pretinde a d scoperim, nu itevn auevaruri razlete, ei 0 dOddna incheg.-ltii. precun 3c('ea pe cnrc 0 avem. Referitor 1a Cl(, asta, vom ace 0 e aTCU gent:-raUl de 0 oarccare importantl.1 ~i anume rei, daca 1nte1eptii antici ar Ii ~inut cuno~tintele noastr am fj gasH urmc sC'sizante in £iec-arc pagin<1 run SCri~lil lor. Poti spune, farli a deveni indiscret, rnii d lucruli perfect cla1'e pentru adepti :?i ell totu ininteligibile pentru restul oamenilo7'. Or, 1U nwnai cU nu gusim nimic asemaniitor in toatJ opera lor, ar inUlni clcolo o sumedenie de pasaje care lasa a se rcsupune ne-

I A e remarca nume1e aceslui ocultist, precursol' al lUi Fabre d'Olivet ~i autor a1 Lumii primitive.

47

eunoa~tcrea octrinei noastrc. De pildf.i, in fragmentul ('itat, Cicero se intreaba: \ICe motiv l-a putut d ermina pe Creatorul universu1ui sii diiruiasea fiina?" F'lrii indoiala, 'iei eo exprimare dar:l, eel p tin

pentru noi; nispl nS I, insi'l, e ciuciat: "Probitate vielicet proc abat; probus autem invidet n mini:

ib<luC omnia sui imilia gencravit: haec nimirum gign n i mundi causa justis ima te... '.1 In zadar yom purcede la puncrea in luminii a unOI' tex ale scriitori10r antici ce par sa jndice anumite euno~tin\e privin degradarea omuini SCi 0 regenerare iitoar etc., cleoarece toate aceste idei vagi nu erau d cit rami! ite mai muLt san mal putin $ubrede ale 'T7'adi/iei primItive a[]ate a toate ncamurile lumii, iar dadi s dorc~te stabilirea renume1ui filosofilor antiri pc aceastii bala, atunci trebuie sa aceeptiim di ~i in America erau ini\ia~i, deoarece ~i aeolo gasim indicii (p,;pr p .1 C"' ('a~i ade ';~lrtl rF.

I Traducere: ..Deoarec era 'in cel D1<li inalt grad bun; intr-ade\'or, fijn~a bUlla nu pjzmuie~te pe imeni; astfel incJt \',1 zIlmhli toate !ucrtlrile asemanntoare sie~i: in mod sigur. i1cc::u.ta e cauza cea mai robabil{\ a crea~ciu.

~ V. Tableau Naturel ( ota lui Malslre). E vorba de ucrarea leosofului Saint-Martin dm care d ducem. 0 dala

in lJlus. influen~:I exercitaF asupra gindirii maistricn . Id~a in di cU~ie se afla in c p. X din Tableau !'future.! (edit. 1900 p. 118). E import, nt de observa ea teorla m;:\Islnana

T;a(ll~i i univ rsale. a Cl'e~tiOismUlui, slntezit intr-un lei tuturor religiilor, dlDtre care chiar ~i eele ~ai ronate

Int rtimasite din Reve)a i Primltivti. s eaga de Teo 0

fie ~i de Sain -l\lartln tndeosebi.

48

Poate n-ar Ii inutila obs rvatia ca 1n impurile ce-au precedat ~i urmat imediat instaurnrii Crestinism~lui nu numai - sC'cn~ u n-a mai fost P,lzit c~ atlta stra~nicie ar a isparut complet. Pasajele utate ar demonstra singure c,o I[nip,atii] nu intimpu:au piedici in a prczenta, macar in term 'ni gen rall, ceea ce cr ill uwatati. Exista ins,-I mii de love' c-- pretinsul secret se gasca pe toate t1rumurilc1•

De altrel, pomind de la ideea cii l\'listereJc faccau cunoscute eel mult rima ~i ultima parte . Simbolului cre~tinilort . ntichitatca <l fast pusa U1 cea mai favorabilii lumin'v deoarece, daea am trata subicctul,

~ .mai multa rigom:e, nc-am pute lntreba cum c posIbIl C~ mteleptii antici sa se fi exprimat intr-o maniera atit de echivoca despre dogmele capitale ale Rcligiei naturale. Dad. se persist;- in a 50coti Mcmfis EleusLs, Samothraee etc., drcpt depozitare ale UlL'~ varuiui, de ce n-C\u mer aco10 S3 caute? De ce atlkCl

inccrtitudini, contradictii, absurdiWti chbr in scripJile privind existen ta lui Dumnezeu ~i emmin:a sufletului pe re nl Ie-au i'i,sat? De ce atita dubju ~i nesoeotinta pinc1 i in Phaidon? D ce Ckero, dUPd ce-l?i pune trei personaje imagin<lre sa intrc in controversa referitor la primul din acesie ade rJruri. sfir~e~te prin a aiirma ell opini cel ui e apara eXis

. I V. mni al~s I\puleius, Warburthon (DilJin legislatlOlI of Moses) ~l M. Gebelin, M071.de primitij Hlstoirc c!lL

Cale71drter (Nota lui Maistre). '

4 - lslorle ~j masonerle 49

tentil Z('i1or ~i a Pro identei i se parea ud veritati. similltlldinem prnpC'nsio-r l , ('it;\ modestie! Sl un' liis<im 'rnpresionati d cite <I pasaj' stor<litoarc' laT

he <;;. rasune colegii e. Pentru a aprcd" judicios s 'rieril lasalc nou;', d' filo50fii ,H)tici, I1U re-hlli '.I pi ·rt! m din veden.. nidodut:-I llmldtOiJrel' ('onsid ' rt:'n .'

J. Chi,lr daC'ii g<-\sim in 1l1iTari l' lor texte pilnnd hotaritoarc Tn favoarea spiritllalitatii i d nl'n1l1rlrii sufletlllui. clc slint ('ontrazise de alte kxte diam·trill opu!>c ~i 1(1 rei LIt' del jive. D' pilda, EmpcdodC', din (·1.1r(" n i c' ci te z;j fragmen te ce-ar tn-bl Ii <;i;l n' rae; ,it- ' 'z<im ilIii turi de' Clark" e <1('1..n;(lt in mod (hI' d(' muteriali 11 de ('tllr P utarh, ('icero ~i 1\11,1('1'0

bills d la el n1rninlnuu-ne un VNS lill'onic ('\' n-m'l' nev~je de ('oml'ntariu. Jatil-I, fE.'cbt aproxilllativ:

,"piritul ntt e decit stngeLe cc 'uce sa.-71l l><ltc; iniTlla~',

2. Cinu l' vorba elt' t'ilosofii ntil'i, 1'(' mai <onseC'venl UlTLl L' metoda lor ;1 dublei doet,'inc: una pc tn l'i :;i ~t1 ii pent II popar: astfl' SL pat ('xplied n P,I k ('ontr~lcJi(·tiilc Intilnitc in. operel lor.

:3. Daci't intilnim a au odi din .\n.ticbitate (n1 l

mente rc pr sllplln limp'de xisten .<l sufldull J dllpu

1 'l'roll!\ll't'I'C: :l le .J.[Jl'Opia m;"\i Ilull d .. ;,Hlc '{II'. • - \ FILII-. De Nac, Phil .. 1, 5. CIC.. 1 us,.. ("lu. ", ,9.

la'rob, in Smll11. Sdp. I, 14; Vavl,>. ad LCCCI'. 1 u. r." lu', (It. ('<0 ,l lUI lal> 1'1').

50

dcscompunerea trupului, Sa nu ne grabim sa conchid .. "dccoi, autorul redea in ncmurirca sufle tului" fiinde.. , pentru rea mai mare parte dintrl' (>i, C'xist.t'n~ ta "jitoar > nu 'ra decit incorporare~ sufktu!ui in marele tot din ('ar el nu eTa dedt 0 midi !J<lrLL' :haJar, uup.) moartc nu mai ave existen\1i individu Ie! Pentr I 0 mai buna in\elegerl', rediim 0 CUl'losC'Ut< ('omparl~ie. S'- ne lnchipuim 0 sticJ'- plin.} (' apii plutind pc "pc-Ie oceanului; este eXist.en~ noastrt( nctuula. Spargeti sOcla; aceasta ' lnoartea. Th.'(>i, atunci l'ind Un filosof din vechil1le ne spun ec'i la mo:a~ spiritul ,e rcune~te eu principiul sau, jar pul cu materia din care CI fost s/'os etc" se ~tie cit pretuie C <tcest exprimari, famiJiarc maj ales stoiC'i1or. ill C',lror Tot mi-a parllt intotdeaun,l inrudit 1nU('ilproiJpe C I C I ' 1 lUi Spinoza 1.

P bunii dr pt.ate un savant eng ez afirmil fan, zitar (';.1 toate subtilWitile filosofilor grl?('i nu tin

dccft siH fuC' s;;t r spinga eel dintli 'j eel mai ilTlportllnt dintre at.leviiruri2.

• .' T()<lte 11c,'o.;l,' obwr";'l!li lIU fO"1 t1ez\ oltitle ~l IJre~ 'ntllte 111 lIllreilgu Jor tarle de episcClpul WarburthQn (TJil'in Lf'~.Jl,\l of Mo,'e~) !;oj de apfmilorul ~u 3110nlm iO luerLtI'C8 inlltula -\ ...1 I" /tical inr/uiry i,UO the oplllion,' and practIce oj the an~i nt Philosophers Coru:erninq the IlIztur, (lJ thr (JIll lind. )ut1IT('~tatf' and their Il~ethod 0 Ihl' Doubk Dn,

11[/(". Londun, 1748, in 80, (No!;) lUi :o,-1'1i"I1'e). ' .. rt i!> a erj' '>tt-ong proof the necc>"it, oI lhe

Gil 1 ·1 of Je Us". ( 'ola lUI Maistrc). Traduc n; .. cea ttl ( 0 pllterni"a do ada cit ne 'oie de EV8nghE'liil Jill Ii, U ".

.c' 51.

•

De-aid attd deja Cum jreamiita. tot Zenonismttl Vazini ca si:nt tratafi astfel SJinfii cei 7rt(n-l ai pag'inisrnttltti.

Icrtdr-; .11' nu-i gre~eal< oaslrii UdC.1 tn~eJ ptul -\ntoniJ1 ( definit moarte-u <:<1 "sepor reG satL dizolvarea elcmcnielo' din care com usa 07ice fiinta vie $7 nimic aUceva"; dadl Epicte nc spun~ eu :,;i mai multa tarie despre moarte ell "nu e t reccrec e 1a ceea c C'ste ia eerr cc nu este, ci la c ca cc nu e in clipa de fara.«; asHel incH omul devine dupa moartc "altccva. c care lumea are nevoie«; daea Seneca, dupa ec pune ca ortii sint fericit' sau imic, mai face un pas ~i n decJ:'lr-" {{ra lnconjur cii moartea • nc conduce SpTC aceea$i stare de ]Jace in care ne aflom inainte de a ne na.~e ~i cii sa-fi fie mila. de un mart e 1u. fel e ctbsurd ca a-1i ii mil' elf! cincva neniiscut '" ,

CiJW ~ti(', insa, due.] adcptii Antic it-Wi nu ne VOl'

spune L'£l misterloaselc cuno~linte ale unticilor l1U trebuie judccate dupf crierile filoso1ilo c re, poate, n-au Cost a<.lmi~i nicioLlaUi sa Ie afl , cli Dumnezeu llU

se arat c 01' tr1L.fa.~i et , in aces' CLlZ. C de crezut ca

I Cun[ 'rm ace.,tor II'UmOllS m:\Jdme spunea 1\Iontaigne: ..Vi • nU-\l pcl<;a de moarte llindca e:jh nu, mort pentru ca c'iti mort". ( Ot,1 lui Malstre).

52

,rice ciJ~ci ~n Atena sau Roma putea fi iniiiat in (ele mal ublime cuno~tinte, in reme e Socrate, Pla~on,. Mar~-....~urelill, Cicero, Epictet ~i aJ\ii n era ieClt ru~te bletz ucenici, dar, cum ac $ti oam ni CU01

seea?e nu ne-a transmis nki un monumen aJ noroeu Ul lor, va trebui sa ne miirginim a spune: tot ce se poate.

'c luum imlrilzneala de a spera ca .V.S. nu va dcza~roba aceasW mica digresiune scrisc1 in grabii; adevanu rezultInd din controv rse, e ingaduit a com~ bate opinia unor Frnii cc or tot inaclinsul sa d:seo~ere Masoneria in ini ierea greacc1 sau egipteana. Sa dovedim cil n\.1 slntem oameni nai, dar s<'i ne iacem 0 genealogie clarn ~i dcmna d oi, So. ne consacrum, in sjir!jit, Evangheliei $i sa liisifm la 0 pa,.te e~t~{lvagan.tele Memfis-ului, Sa ne Sntoarcem in timp pll1a Ja pnmele seeol ale Legii sfinte. Sa studiem a~ti:hiu:tea cleziastiC'a, Sa intrebam' pc rind Pannt~l. a adunam ~i 5. C'onfrunt<.im pasajele. a dovedz,,:: cd sint,e1:" cre$tini. Sa me,q-gem 'mai departe: adevarata relzgze are mai mlLlt de 18 secole:

Ea s-a nascut in ziua cfnd au luat nastere zilel.e ~ 11 merg:m in ~rma pina la obir$ia l~lcruri1or :;;i

sa dcmonstrurn prmtr-o Ynl11ntuire logica de necon~stat,. ca sistemul nostru adaugo ta depozitul primitw nOlle daruri ale Marelui Reparator1.

1 Hristos.

53

RECRUTAREA LOJrLOR

E timpuI sit rev nim e unde am p l'{'at. [ u in(aJX~ n id 0 indo' alci. urn s-a marcClt Jeja, <:a 01(-IYC

Ie l-e al i\Jasonerje' va 'i $tiin(a Omului. Dur, cum nu vom pUlc<! lua prceautii prca ~l'ver > p€'otru a preintirnpind, prin <11 gen'" ~i cxaminare<l perso~nclor,

gnH.Iare,1 ini0crii mason ice, c necesar ca sO\1ct<'lll noastr;1 s:. ai bit ~i sc:opuri secundar', care Sil ofere 0

pnoe IP;-!ft~ or oameni difcri~i ca fire ~i. in a,:,la~i

timp, f nc "jute s ..i-i apreC"iem. Pentru d t~~ge, J.ns<l, ('ele mai man roloase de pc urma regen< rani or<.l1Oului treo\lil' gasit u aranjament conforn }irui tli

riteit' grade de examjnare ~i de suspcndi'iri Sil Y:' in folosul individulul, 31 Intregului ordin ~i.J pam 1.

Indril7njm S'I credem a nu imposibil a sc < jungl' 1.1 ;Wl',tst<l daci vom pune direct in mi 'Cilrc olitie.. :>i rdigiil. Dcoarecc A.V.S. a bincvoit S~l Ing~'~dllie

fic('.lrui Yrclte sci-~i pn:zinte propriile spcculrJtll, nl' 11l,1' Ii Ix rtatc:'l de a-' <.Iemonstra e{l ordiouI va t.Ieveni unn din in. titll\iiJ" ('el(' mai litHe pentrll om<:nire .1(,1, Intreaga 1\l<1son'rie fiintl impartiUi -n trei

gr;H.Jc, ;rimul va aV'(I dr pt se~p.' etel ,d~~ .?in~fac',re n genf'r s' studicre. moralel !?I ;1 poll!lCII .f!, nt.r,~le

~i ~ )l' i icc : ,i1 tloilE'i.l nnirea sectelor ae{itme :Sl In

stT!c;rea guverne or; iar' 1 trcilc', rCl'e!a(ia reve

luliei sa: euno~tin~ele sublime d care ne ocupam.

54

.Mai -n;tintc t.Ie a dezvolta acest plan, ..I IuItm in disl"U~Jl' t.Ioua rt~eli din S"isternul actual, c atit mJi import.tntc C'U t'lt S0 comit de la rimul [.><is:

. Pentru grad'lt: albastre simple, 'ldil'<i J ntru intr;lrt'a in ardin. nu se lai pretind' din 'lrtea candid,ltu ui aprobarea C'onc-et,ltenilor s<'ii, (11 aIte ('tJ inte nC! c"pUoern 1.1 primejdia de a Ii ezonorat ordinll1. La Cl1;lOlb{'ry, n-.:tll1 tinut nil-iot.laU Se<lrT1.i dc' toleran(.a acoroaW prin noul cod, iar eXlJt'rit:n il ne-a arat<lt ('u hot<'lrirea lU<-ltii ~ra bun{l. J i Se pn:'zent~l p<.'ntru primul grLld 0 ersoancl. particularcj, supus ell regelui, dar Io<:uintl in alt ora~; ne informam Ia eei ('(' l-.:.tll Tr,.'com'mCllt; exist•.lu acuzatil impotriv<l lui ~i. respect..)nd l'odu1, ;Ir Ii fast primit [fIn) difkultate, 'l'-otll~i, pt'ntru .1 nu nc indep<lrta d un sistern f'on1<'1nt adoptat, noi am cri in patriil sa, un e II .fost

rcspins, eil sa spunem [l~<l, cu brio, Tn general, nu 'leqion~m decit o'lmeni ale caror rnoravuri Ie nfUim

pri to<lte rnijloilcel posibilt.>. In azul unej alegeri nl'potrivite, e 0 slnba consolan' gindul ea subi dul

ate fi intirziat in evolutia sa masonica sau chinr exclus din rdin, fiinckft e ioarle gray sa iii eonstrins I., mj'loac iol ntE'; in rivinta usp ndl1ri lor, Ii ul, prca pu\in 1.1 curent eu ierarhia noastr~, ne

]ud cit in m.J a. TOella lumea ~tie eel Soeietatea abunlrl de caractere indoielnice, destu d perieuloQ'

pentru il d.:iuna ordinului in opinia ublit'Zi. d r nu lI1deajuns pentru a motiva excluderea, Se pnre, C'( i.

~_ ..

ca ar trcbui sa treeem cu buretele peste accst articol

in co ul actual . U alt abuz, nu rna' pu~in izbitor, eel pri

'uH de rcligia candidatului: dn sti in genunchi, gata sa c epuna juramintuI, i s spune: .,Cartea pe

arc ati p1i.S min este Evanghelia Sfintului Joan: credcli in ea?" - MaTe impTlIden~ii. Sa lua un mar ('c n-arc nici eea mai vaga idee de. pre ad viiratl ~el al Masoneriei. poate nid nu creek in Dumneeu (ce nu poti presupune in acest seeaI? ~i c care

i Intrebi dintr-o data, in prezcnta a 40 de persoane, laca el crede in Evanghelic. Sa rencctam bine 1a ~lcc~t lucru ~i vom vedea cit 0 astfel de lntrcbar e de 0 u.:urin~ii de neiertat, iar riispunsul dat e prea adC'SE'8 crim ~. Negre~it, e important s5 xistc garan\ii asupra sentimentelor religioase <:lIe candidatului, dar in accasta privin¥i trcbuie mel'S illtre rigoal'e ~i ingaduinta. Ar ii de ajuns sa i S0 puna candidatului en p ntm noi e lege ea alegerca persoanelor sa fie facutn cu cea mai scrupuloas~ sevcritat£' ~i di nu ti em deloe seama de 0 integritate nedov-dim. E rugat S.1 vada claea nu are eo rezerva in a semn urmatoarea profesiune de e edinVi:

"Atestez, pe onoarea mea, eli ell ered cu fcrmitate in cxistcnta lui Dumnezeu, a spiritualitatti. a nernuririi sufletului, . pedepselor ~i a riispUitii in viaia 'iitoar , far- a exclud alte adevaruri ale religiei

ml'le dcspre care n-am fost Intre at l.

56

Se pare C,. n e nevoie de mai mult, d jndata C'e candidatul a fi 10ia1 ~i cinstit. Daea, din nefcricire, are indoieli asupra unora din dogmele noastr , sa-i

indecam ranile In lac sa- respinnem.

CEREl\10NII SI REGULJ OPERE DE n rnr CERE

(Gradul intii)

Destul despre pre '01inariile primirii. S;,:\ intram in loja ~i inainte d a dezvolta pianul consti tlltjon~I, si! vedem, mai necesar sa mentinem aparatul de eremonii ? In aeeasta privintii, indraznim sa 0 asigu

nlm pe A.V.S. di aici se afla lli1ul din punctele esenrale. Unii Fra~i VOl' crede poate e<1 dau dovadJ de gindire filosofica atadnd ceremoniile dar nu e deloe a~a.

1 ici nu ne dam scama in ce masura forme e ~i diver. itatea eeremoniilor au influenta asupra . lor mai instruip oamenl, insuflindu-le respect i servind 1<1 a-i retine in ordin. Peste tot in jurul nostru gasim dovezi pri in aeest adcvar. La calviru~ti, mcschinaria eultu1ui a dat 0 lovitura de moarte religiei. IntI'odueerea unllorrnei militar a revolutionat Euro a Pte. .. Dar, ea sa nu orbim decit Lie noi treizeci sau patruzeci de persoane rinduite in linl~te' de lungul peretilor unei camere tapi~t- in nC'gru sau' verde,

57

<Jeosebite intre ele prin ve~mintc unice ,i n 'av~n

voie sa vorbeasca decit Cl permisiun, or jlldeca ell

JOte1epdune asupra oridirlli subiect propus. rnc.leparta~i t· piseriik ~i imbnk,lmintea. sting ~ i 0 lumin' r din now s' ingac uiti doa s~ sc mi~te scaunde: Ji \'t>~i \~'Cka pc de iil i oamcni (' m se imbulzesC' unii sprc .,l~ii, 'um nll se mai Int leg <ll '\orb<.'Se despr' gazetc .. ' fcll)t,'i, 'ar eel mai eu judccat{\ dintr' i s(' WI fi Jntor~ aC'dsa mai inainte d a-~i da scama I'li it

proccdut a eei alt!. 5,i oncepem dcci un rill/.m jILdlCios ~1 uneori ugust, perfect d<-lptat instituti'i noash'l' viitoarc. Sa fie vorba in cl de in atoriril· nOij'i'tn' eost ite, de mora Iii general:1 ~i tIL· r 'in\<1 Suprema ll.l 0 anumit"' demnitat , I. accea i dist<tnt.i l

cll • politctca un('; fpmeiu!1ti ea ~i e morgCl a c e3 ('e Sf' nUl .e~t(' un Ji osof. Sli n' f('rim. ai ales. I'll upnmam .iuromintul. cum au propus unii, oate din motive' suficiente. dar d IIp.intdcs

Teologii care au VTut ,-I dlmonstrezc u\ jur{\mintul ostrll ilcgal 'lIJ jUUClClt gr '. it. E adev;"irat (';i

numdi autoritat a civila po<ltc ('er ~i primi jlln~minul in di\'crsC'l~ aett:' ale !:>odct..atii. tid nu-i pot i con

test· une' Iiinte inteligentc dreptlll d· a atpsta prin juramint 0 c!ctenmnarc interioar[j , llbC'rului s; u arbitru ~uvcrunlll nil <lre uutoritdt uecit asupra <.lc1IUni.or. Bratul n' stc al lui. ciaI' voin\a imi apartine! Trcbuie sci fiu f0105itor. Ei. bin'..'. ur ace,t UCflI. filrd

a Ii con5trins, 5,Hl am;lgit. FiiC'intl promi iun a til

58

mina Pf' 0 carte d> pre 'are crcd ('<1 c divina :ji pril1 8< est act ext rior afirm cll. il iau pC' Dumnezeu drept martor al angHjamcntu ui meu. Nu e nimic condamnabil aieL - Dar daca princilX'lc dezaproba !:>Clll proseTi . asociatia? Acca!:>la C 0 aJ til robkma, a ('arei bOlutionare tn·bui lasata in seama ('On tiin ei Frati1 r in fum'pC' c1' circumstante. T I giituni l'li astil. 'I-i ntT bam PI" masonii din Torino comportare,

lor, la fc1 de atenta eu cea a suveranului. poat!.' sluji (";) mod .J. timpul sii r v€'nim 1. dczvoltar ~a planu1 i constitutional.

o sod tutl'. ai cilrei mC'mbri sc ang;ljcaz<i in totalitatc, atunci dnd int accepta\l. sa laea tot inel vr melnic cc depinde de ei, e fara doar ~i poate 0 mtitlltic foarte respcctabila, abstractie f,kind de orice

alt onsidcrent. PentrlJ perl£'ctionarea cestui prim S('Qp In!;<t. e trebuic sil fic tinta dara a lntn·glilui onlin, l' neCcsar C'a: 1. sa Sc cxtinda ~i Sil Sl' int[lf(~as

ell legil fratcrnitatii;? filantropin S,l de ·n;. mai adiva; 3 Fratii sa fie obliga~i ii studi 7.(' morala ~i

politic-a. De multo vr me exisUi emul\umiri C(I unire,

Fra(ilor nu . e ila decit in C'aide ~i. de~i HE-formal ~ facut U 'ja efortllrl ntru remf'dierc;"\ <l('estui rau, mai lipse~t inca mult pentr 1 ea totul sa ie n ordi

1 F. Yorba de!>pre Reforma copanii. l\ral~tl' clp<l:-\i nea. a a cum am m3i l>pus. de 10Ja scopana !'('formula a HI ului Strict i Re<;pectari templierc.

;;9

n . Recomandam insist",nt aeest pund escntial rlvnei ~i mtel ciunii Fra~ilor ce urmeaza a se reuni la Co.ne \'cnt, pentru ca noul cod sa ('on1;ina legi striete in vlr~ tutea carora indatoririle unui Frate ia a de altul sa nu mai ue 0 uzanta, C'i 0 obUg ti ' E nceesar, nd 0sebi, ca, in baza unei egi speciale oriee mason ailat in nccaz sou suierind sa aiba un dTept formal asupra puterii, aptitudinilor ~i a[cctiunii uturo ~r~~or; loja sa-l reeomandc tutLlror membrilor asoc:a1;l_ 1 de car poot avea ncvoie, preotu s<"1-1 imbarr ateze, magistratul 5a-l protejeze, avocatul s~- apcre, meJieul siH ingrijeasdi etc., 'ar proportJOna1 eu zelul ~i afectillnea d0 ('arc ei au dat dovada, sa primeasdi Llin artea 'intregii loji ultumiri infrumusetate c~ tot ('ee'l CC' 0 pelitele inventiva ar utea gasi mal

magulitor. N e nevoie sri amintim ca, oricind evcnimente fericite sau nefericit < fceteaza vreun Fra~, i sc va trimite 0 delegatic 'lns5rcinata sa-i translm~ sentimentcle lojii. Ddegatia va fi aJeasa dintre oV Fratii :?i de ditre toti Fratii. Misiunea va fi. i~re~stram, iar del gatii yor da soama de ea in pIma lo]a; fiinddl, inca 0 data, forma este un l~~CnL :~s:m.nat. ,

o eorespon enta strinsa eu Fratll stra~l 1 obh: a~iile noastre fav,i de i, e constituie .pr~ csenta

reptL1>lica miv€rsalii, slnt inetl un. ~bl:ctlV de ce~ mai mare importan <"i. Tn <. c astii pnvmta , ar trebu in ocmite citcva legi bune prin care sa se stabi1~as:~ mai multe contactc ~i relatii lntre diferitelc SOCletatl

60

l1i sa se impaee bunavointa eu pruden\,a cind e vorb<! de Fratii cilliitori.

Aid, ne luam libertatea e a propunc AV.S sa hinevoiasea a stabili la Convent formula unei scrisori de recomandare arc sa ie -narmatl toti Fratii calatori, iar In Upsa i sa nu Ii primiti niciunue. Pent evitarea oricarui ncajuns, ea V c tre ui a fic scurt8. ~i enig17wticii; 0 alta precautie gencrtl,W ('€ mi se pare importanta ar Ii accca ea diferitii cane l,u-i. inamovibili, sa trimita 1 toate rqcdintele ordinului (macar in cele c care ne aflam' relatH) n model constant al semnaturii lor. u vedem cum aceste precau~ii, adaugate la toatc cclelaltc, ar mai 1<1s oC' p 'ntru vrcun perieol; iLl orie rate InLlrmat eu

, ' scnsoarea propus5, trcbuie Scl fi sigur Ii va gasi pretutindeni (1n numcle codului) politete protectie l1i hunavointa.

Poate cu t03(.e ace ted sin!. de njllns ea s5 lege un Frate de Societate, deoarece el va gusi aici, independent de oric alt a~ez5mlnt, avantnjc importante. Noi insa dorim sJ fac m ~i mai mLllt pentru el ~i scmenii sai i il vom invata ca bin faCerea masonicli nu i,imine Intre zidurUc 10jilor, Aid 50 dcschitle in fata noastra un ump larg, iar pentru a-l arcurge eu demnitat va fi stabilit, in ficcarc loj'i, un com.ite de binefacere avlnd misiunea de a sc informn despr tot bincle ce sc poat faee:?i desprc eel mai potrivite mijloace. Acesta a pune loja la curent eu tr;lsa

61

, ' t t .' p<ltriotism ce trebuieturile- remarcablle de vir u ~1 ,', '

. i presus ur sfcra obi~1\ liLl a slmplcl onestl puse llld ,.',. e 1-1 da d in ferioarii I '""+1' Da.di. ('tll1l111e pain sC" ,l.<.'~ ,~ • n d' feso<'ieti'\.ti i. nui Ie p\ltcm f'C 'omp nsa 10,0 I I _ ,~ d b d' mu h con' '" ~tu11.ci cinll vot lOin 1 mal ' ,lun, 1<11 ..1 ""' 'el m'\1

. I 1'(" \U'ill libert-at a u(' a C)"l..'"UC ca 10 c Slst'n~<I,,' • , .. '

, t b"rb"t onorat pri11.tr-o serloas, a('~lun , numJn<'n .1 ", • , "d t' , [' J u"'or magulit atun,i lind y;\ pnml e ,t

\.1 I Od .., I' , prin 'lr ~'\noi 0 Jelt'gd~i' sau 0 s nsoarc ' . ar..ll1ct: ft"\idtilrilc ~i omagiilf' noa5tr:, A(:l'~" t~1 r~~

.. 'f' ,.' Je ordin n'tlublJt'Lln ~I dr put I('on1!Jensa ,II I ( \ ,I . ,r, ' , . ,1 d , . Ch" t, ,r n-;l' fi nvnlti:l, eLI ar f1 la 1e cl11L:reS,1. lar I ald , t

'l' 't'lt P nt[\1 ('el (" 0 prim '~tl~ ut 'I pen ru onorab1 0, ,~ , ,

,,' " u [0105it arta t.!L- a 0 face Jonta,(u (e; ,I .', 'tet I'd' binefarc.

fndatorirl'a pnnc'lpala;1 orm 1I 111 . '

. . '!" c1" S" Pll[1l' dLlerl ne pll tL'11) l.'xpnma <l5tjnsa at I d , ', , 'J ' . . , " J' 0 c1e~copl'rt ~1 a-I

'l 7>C lIrnw neIer/cn-lI, d , _fl , ' >ru)lnarea , ' i JiferitE.'le grade ue ,I respJng~ ne ' .1pl ec . ,., nul' de

\ ' Ja h 0 parte ru~tn('a ('l' <:-;ClI ,('arc C'('rl', ll' <I c " " \ ll' ine5timu\.t, intr-un (' 1\ jnt d' ,\ 1<l!11tlrl ,1 onl U

fdLen: \ lojii, -' h on\ in~i. Cel ~\cca~ta vir ute' usc' t-r:ar, IllPst "

'f' ," b·-n«.:"ti I i ('a i I lUd-tl' lormel ~ POS1e )leV,l S,lll'l lUI a '{ , ..' 't hi le 111 olusu umani ta\i i, rl' ..durn delTIJll ut.: re~pe(. , l' I le vor ant I ~'rL ~ilor ('It ~lnt d d P I k

.\1 nOl) Ul c'O( • < t' '1 10" ' f' . d ,p 'mit obliga+iil(', tiU!J:1 (I: III 1,1 mil'

I I In ~ " , ..( c a-si , , .." 1\1 . . ur[lzOlm :a drda [[WIlt inc-onJUI'1.Jl 3uundl11. P al In

62

t. m ca, in sist.emul actual, masorui tl "lIlt niciO'(bt in tnlm nt(>.1 nemijlocite all" binelui [<leut, astiel,

lltuni dot] ~ vorba de grija fat<) dE' un neferkit, dup{i '. au volal farii obi c~ii un ar il b,.mi, se ctrag ~i nU sc m . gind '$(' 1<1 sin,

Poat<: ('5 ar fi mai bine ca, ;tlternati,', fi '('ill' '

Frd~, mai al> fi care tinar Frat a sc achitl.", in num [e lojii, de cutan,' sau cut,.'lre opera de binefacere l'l se re uma.nda. Cine nu !?ti ~ cit de mult ('onte

modul ('um e fae .:tl:tele de filantropie? Trimite\i un ban • aUI' Un i famiHi aflate in suferln~ - nu e d ,(',t 0 pom..ana.,' duce~i-l voi in!jiv<:"l: <: binefacerc. De ultf('l. ascmenea ,]("te lontribuic mult la perfe('~ion, reo Iloastni monIa, Omul nu e facut pentru a spe('uld lnb'-un fotoliu, ('1 aC'ind bin 'Ie I Sa prindc) gus

tul pen tru [ J •

Ilai. awm de format nu numai sufldul masonulul din primul gr<lt1, C'i .:i-i lumin,-11l1 ~i spiritu , iodemlllndu-I la :.tudiul moralei ~i d. eel al poLitic!i, t-e

('stc "wrala stateLol', In loji se VOl' discuta probleITk:

in ten' untt' pl'ivind accst douii ~tiin\e, iar in ('Iocr III dnd l' V,I ter' pur rea Fratilo' in s('rLs In pollti

ii, si nu n . piq'Jcm nido bt::1 in prmcipii far{l rost. tllO r rc me '\fi7.il'a i.lcestei ~tiinte ~i in genl'rdl tot

: Poole C;J .1,Ii~tre se "Ulde~te 1a opcrele Cllnl:rc~.I\1 I IId() IIr,'a :v/aiC'il Vomnu[ui s;,\u .1 Domnilor, ~au ale cun(Ieri/'I PI'llil,'n/il()r I "gri din care faL:u.,e parle in tlnt'r,'l.'. (,\" (' 1, Jral1f'1'::),

0

cc n e limpede ~i practic nu e bun dedt pcntru amuzamentul ~colilor ~i al cafenc elor.

Dar, marele ~e a Fratilor va fi, mai ales, sa-~i insu!'icasca 0 eunoa~t re aprorunuatU a atti -i lor, ce bogat i' are ~i f' -' lipsc!?te, c u7.cle situa~ii or critic~ prccum !?l mij10acelc de refacere. Sa nu Uisam sa se ratiiceasca nici unu eli emoriil tntocmite de Frar privinl acest articol; fara indoiaHi, e1e vor for

a (' timpul 0 eulegcre dintre ce e mai interesante. Accstc studii serioase or avea doua mari <lvantaje: Ii vo ocupa pe oameni, perfcetionindu-i i ne vor scapa lie naivi, mai ales de naivii in virsta e fae eel

ai mult diu ~i impiedica cc mai mult binek. In re prive!?te ritllalul graduJui, nu i se p3re ca

ar trc-bui formulnt in U!'i fel incH sa nu mai las nici spcrant<- Fra ilor admi::;i in el. Dc necr ·zut cit de

folositu .• re sinl pcntru ordin spcr'U1t12lc.' vngi pe re tim'rji musoni sint asati a h~ I1tJ:c\' _.,!ca, tininclu-i in in rtitudine. E ade'varat, asta cere efortllfi din partea lor, dar riigazurile !?i virsta obligatoric' UOll,-j

articolc la care nu va trcbui nieiodatfi renun~at) ii vor ajuta sa le preintimpin . As fel, daeti exista unii Frati asupr cirora s-a hotarit di nu trebuie sa avanseze, sc vor a i mijloacele de a fi evitata iara urman nerabdan'3 or. Tn accst fe1, lieu! inc:onvenien d <l Ie

l.imcnta prca uJ curiozitatea e compensat e un bencficiu considerabil. de care mi se pare eli n-ar tre

6.1

bui sa ne lipsim. Chin c1aea masonul i~i inchipuie ca va aila totul intrmd in ordin el n v, mai elispune d :msamblu deoar Ce sistemul va spulbcra aeest g n de atT<u:tie, de zel ~i uriontate (' fa sa graviteze gradele inferiom'e spre ce1c dinm, Ie aUoie, te un 1 pe cclclalte, forrnlnd totul masoni '.

Credem ca un maso exersat in gradul intii durata marc de timp, patruns de 1eetiile ce Ie va Ii primit !?i de unele 'Xcmple V o zute, e demn d a se inal~a spre eel d a1 doHea.

IN. TRUIREA GUVERNEJ,OR

(AI doiJea ~ad)

Cea de a dOUll dasa a Masoneriei a trebui . a aibil drept scop, conform sistemului propus, nstnd rea quvcrnelor $i reunirea tuturo secteLor cre$tine

en 0 neobositA grija e 0 indeplirta obsl:acolele Vde oriee 1 puse fntre ad V i urechc .:lutoritatiL

i j un principe nu dore!?te raul, iar tla a il ordona, es. c_ indus n croare. In aeeast.:i privint<-t, opinicl pu~~H I (lar., 1 oarcce chidr aca-' dctest<1 agen

lJ s cundari <Ii injustitiei, i!?i va manifesta intotd ;). unO! nemllltumirea fa\ii de cauza prima.. Deci, ar fi important a fi c rc s~ se str5duiasca, dupa uteri! sal i f rZ n.1gaz, sa zadarn.ieeasca toate planurile

5 - L<;lorll" 111 m oneJie G5

celor dU inten~ionati ~i a propage adevilrul pr tuUnden' unde el poate da roade.

Mai adaugam ca prea adesea printi' ~i depozitarii puterii lor doresc S7 gaseasca adevarul, f!ira a se pute mindri ca I-au intilnit. 1n aceste situatii delicate, cind pasiunile deruteaza echitate tea nai clar\azatoare, 0 societate devotata, pri cele mai sacre Illotive, triumfului adcvarului, ar putea aduce oarte JUarl servicii, fie Mcindu-l s" ajunga in mod indirect la factorji de autoritate, fie intrind in corespondentii eu ei, daca a artin ordinului.

Granite e Statului n-Qr putea limita activitatea acestei Q'dOt clase, jar Frilt" apartinind diverselor na~iuni ar avea posibilitatea, prin intelcgere, sa realizeze ec e mai bune ucruri. Nu e neceS3r sa arat.31 in amanunt toate avantajele c pot fi obtinute printr-o asemenea institutic; ele sint evidente prin sine Vorn adiluga doar proiectul de eglementari principale co par ecesarc pentru desavir~irca Sa ~i prevenirc oricarui abuz.

1. ici un mason nu va putca treee i cel de al doilea grad mai inainte de a avea treize' de ani impliniti ~i nici sa beneficiez de vot eliberativ Inaintc de treizeci ~i cinei de ani

2. Drice mason admi in acest grad se va angaja olemn sa. nu respinga niciodata, oricare ar fi funcfa

civilei oC1t.patii sau avuta in perspectivii direeti ele sau criticile aduse de Fra~ii siii rivind binele public

66

sau particular; sa foloseasca tot~i zisele critici in maduI eel mai potrivit sau chiar sa nu tina seama de ele, deoarece. indiferent de motiv, inainte de a fi mason, el e cetatean ~i persoana publica ~i n trebui sa dea nimanui socoteala de hotaririle guvernului a CarOl' aplicare i-a fost incredjntata.

3. Niciodata societatea u v corda protecti ambittilor unui Frate ~i, oIieare ar fi relatiile $i leg turile sale, a r~i v aminti ca a eomplota nu inseamna sa fad binele. De aItfel, urn unui Frate influ n t nu i se contesta dreptul de a recomanda un alt Frate pentru 0 slujba sau altceva asemanator atUnCl

. dnd preten~iiJe celuj din urma sint legitime,

,

se. pare c~ n-ar trebuj refuzat acela:;;i drept intregulUi colectJv, dar sa fie folosit eu mcisura, caei in aeest gen de situatii abuzuI se afla foarte aproape de buna iot otic.

UNlREA BISERICILOR

Celalalt obiediv al gradu ui 2. sau a1 c asei a 2-a, s-ar aHa in modul de organizare propus; reuniTea diferitelOT secte cre$tine. Ar fi timpul, Monseniorc sa inl tunim 1'W?inea Europei :;;i a spjritului uman.' La cc ne sluje~te eii avem 0 religi divina, daca am sfi:;;iat haina necusutO., jar adoratorii lu' Hristos, ivi

5' 67

---

za,i e int rpretarea siintei sale legi, s-au de(~at 1a exeese ce-ar face sa r~easca Asia? Mahorn arusmu nu cunoa.~te <kcit doua sec:te; cre~tinismul ar treizeci - =$i, Ie pa di < m fi fost destina~i sa ne dezonoram, pc' rind, prin excesele ontrarii, dupa ce nc-am ffi<'lS<Jcrat pcntru dogme, am cazut, in c privc:;;te e: ligia, intr-o indiferenta prosteasca, numitii de nOl tolerantli. Genul uman e degradat. Pamintu s-a rupt de eer. Pretinl?ii ol?tri invatati,'idicol de mindri de cite 'a descoperiri copiUlr l?ti, tin diserta ii despre aerul nemil?c~t, vo atilizeaza diamantu, e arattl pJantelor cit trebuie sa dW'ez , sc prapadesc dupa 0 mic' petrificatie sau trompa unci insecte etc. 'c fc:r sc: insa, S<I se lntreb€, macar 0 data in viata, ee SlOt ~l

care e Jocul lor in lume.

o curvae ad terras animae et coelestiwm, inan-es!l

entru ei otul e important, eu exceptia sin UTIIlui lucru important. Impin~i de un fanatism de 0 mi de ori <.1i l'ontlamnabil decit eel impotriva caruin IJU -nceteaz;l S[l strige, '>int indiferen\i la adev&r ~i

In croare, _,i nu ~tiu sa atace superstitia declt prin sceptiCisn. 1 ~esocotitii! Se re chema\i sa Ir te

cimpu ideil r umanc ~i smulg 'riuJ de fri~a s[ ~~

pa •toare la cele cerelitl.

le scape neghina. e-au vindceat de preJudcc~tJ, spun ei ... Da, a cun gangrend 'ndeca durer leo

I Tratlucere: 0, uflete incovoiate spre pamint lii ne- Perseu.

68

Tn ceast<1 stare de lucruri, oare n-ar fi demn de nai, onseniore, sa ne propunem promo 'Orea Cr"~tinismului Co pc unul din-tre scopuriLe rdinuLui nostriL? Proiectul ilcesta ar putea Ii format din dOU'l parti, ueoarcC'e fiecare comuniune trcbui Sd se str'\cluiasCcl. :1tlt prin ea insB.$i cit ~i sa S0 apropie de celelaHe. Negre$it, multor Frati Ii se va p~rea 0 UtopH.', dar U€l ce sa nu lncerciim l?i noi ceca oi teologi (Bos uet ~i Molanus) au facut in St--CO ul ttccut C 1

oare<'ar sperant succes? Momentul e hiar mai favorabil, aci principiil otravi tC' al veacului lOS

tru au produs mHC'ar atita bine, eel spiriteJe. aproape indiferentc Ia controvcrsa, se pot apropia [ara a sc rani. In zilcle noastrc trebuic sa iii versat "n istol'ie a sa ~tii ce e A nticristul sau Prostituata din BabiLon.

TeoJogii nu mUI tin disertatii despre coarnete Fiarei. Toat.c· aceste ofense apocaliptice ar fi rau primite 37;i.

Fi are lucru I~i are numele sJu. Roma insa i se ntl

me$tc Roma, iar Papa, Pius al I-lea. A.V.S. rna' e rugata sa remarcc Cil nic'iod ta aceas

fa r 'unire nu V(l avea loco dUt vrpme va fi diseutata public'. Tn timpurile noastre, religia IlU mai trebuie considcratd ('<1 fa ind parte di politica fie<'drui stat. polHica avind un temperament ant de ir3$ribil! Cum

atingi, inc p' <I se agite. Orgo/illl teo ogie ar :t

na$tcre unor no' obstacole, stfe! -ndt aceast- mare ac~itJn nu se poate pregi.lti decit In tain.::i Se or sklbili C'omitetc de legatura eompuse imleosebi in

9

prcoti ai diferitelor comuniuni, admi~i !?i ini~ia\j de noi. Vom lue-ra ineet, dar igur. Nu om treee la nici 0 ucerire ee nu luje~te Ia des~vir:;;irea Marii Opere. Sa n ferim sa infierbintam spirit€' e mai jnain e a fi siguri de efed lli cum, conform xpresie· pline e for1<l unui vecbi Parinte, lumea a

fost odinioara surprinsa de a se afla ariana, ~i re~

tinii moderni ar trcbui sa fie surprin:;;i de a se vedea

reuniti· Far"- nici un dubiu, Iucrarea va trebui fnceputiP

de catre catolicii $i luteranii din Augsburg, ale <:firor simboluri nu difera prea ult. i:t despre calvini~ti,

dac'" sint de b lOa credinVI trebuie sa recunoasd\ faptul ca au dcsfigurat in mod du at cT~tinismul.

A¥t i'i ei trebuie sa renunte in jata noastra. . .. Tot .cea poate contribui la progresul rellglcl,

la cxtir ar a ideilor daunl1toare, mtr-un cuvin , In a ridica tronul adevarului peste ruinde superstitiei $i ale scepticism lui, va fi de competenta acestci clase; asta p("esupune obligatoriu Ca profesiunea de cr din~ impu gradu al 2-1ca sii fie eu mult ai

I Mai tirziu in timpul ~ederii . ale in Rusia, Mais.tre a lua j con ldcrare in special apropierea dintrc ~~)ma

~i Bi ericile orientale, apropi~r soeot;ta ca. 0 eondJ e ~ .<;3httrli Rusiel, 2 singurul mlJloc de a se eVlla in a~ea~la tara 0 revolutie violentA ~i de a 0 regenera. Mul~1 R.m:ditori TU'ii cred ~i azi ell ceea ce lip~te masei dc mu)~el est<' un cler dccen !ji instruit, n~a cum unlrea eu Boma ar putN realiza. (Nota editorului franeez).

70

cuprinzfitoarc lecit prima. Nici In Frate ii fie admis mai inainte de a marturisi deschis divinitatea lui Hristos ~i adevaru revala tiei ee eeurgc din aceasta.

CltE.<;\Tl 'ISMUL TRANSCENDE T

(AI treilea grad)

lata-nc ajun~i 1a cel de al ::l-IE'a grad, ee are drept obiect ere. tinismul tmnscendent. Pare sigur <.5. mnjoritatea Frati or pe care cuno~tintele !ii talente Ii fae ap\i ntru (ll doilea grad or ere far.'i gre~ in eel de a1 treilea, deoarece ricC' om atras spr r-rcdinta crcfftina va Ii foartc fcricit sa afle solutia multelor dijicultati supiiratoare cuprinse in eunoo$terea noastra t .

Fratii admi~i in clasa superioara or avea en obiect a stu ii or ~i a1 gindirii lor ee ei mai pro-funde cercetarile efective !?i cuno~tin tele etafizic. Nu e cazul aid sa examinam pint la ce pund putem sta iIi printr-un simplu ra~ionament adevarul doctrinei prof sate de noi. neindoielnic, Ins;), (Ii descopenrea mor realitati nc poate fllrniza ('\ mai

I Reie$e de aici ca Joseph de l\Iai,>tre vedea in ;;tiint 10 soteriee un mlJloc de a e;'.lllica, d a JU tilica sau de a aprofunda dogmele rClJglel caloJice.

71

puternicc motive de Tedibilitate, Totul c 0 ain- in celc doua Testamentc, iar alc;;ii unci legi sau ni c(>

ei Ill~ IlU crau decl adevQ.ra.i initiati l-i cerem ue i 'c'nerabil i Antithitdti sa n raspund,'j 'um intele 7ea ea alegoriilc sacre, Cint: _e mai pQate IOdoi ('d ilCC"t ~en , rcctJri nu )1(' V<l ad ,(' 1rme l. 'jetorioasc mpotriv.1 scriitorilor mod rni r,' s., 11 c:ip<\tine iZ:' $,1 nu vac.la in Scriptura d(!d SCTlSlLl literal?1 Ei sin cja ('ombatu~i prin unic:l (·xprc ie tHo [\11. erele Religiei folosit zilnic de noi far'-l ,1- patrundc intelcsul. Cu,rintul mister nu ins amn'~ in principiu deeit un adevar ascung Sll f01'17'l.€ 'amp aTe d eei

aT' -[ osed6.-., umai prin extcnsie sa den tu1'dfC

se aplic[ de atun,' al'cast<'i exprcsic La tot c cste u.~CUTlS; 1a tot ce c preu de infeles. rn acest se/1S afil'111.\01 azi ,a gcneratia e un mister, ia' 1ar -Aureliu spunca odiniozlf<i cil "moartca este, La [('1 .1 na~tc CLl, UTl mister al natl.1.rii"~.

Din Rccst motiv, tenncnu (' Mister nemaifiintl destul de s mnifieativ pentr Biseriea lalina, e 1 I-a

J Dl)i teo o~i eng cli .Ill combiitut C'l mU!la ;t inta ;L·.upr \ a' ,lui punet C'>en~ial. - V. Midt.lJetoll. All('gor-!t'al (lJl.l litkrnl in!('r pr"tntion; ShuLklord. The t",:atilJll a'~d {nll of man (SOla lui "I(\i.~tr(').

• OdC•• IP !{Indlm hlnl', nu pu em C)fl (',,\<1 Upllll" .Il)

,Iu! PJu"h prei"lIm C3 l"rmenuJ grcce<,c d'rJ"3 dlll mz 1<17. m! ,lo/' ,IU mi,~tari1lt, rUVlllt{" ce inseamna ill f"nlcw;l t t'eIIJ.7n'r:, ubsconsu;, latlbulum (Hu;t. du clcl, HI I. p..\1.\, in 8'). (, 'ola lui Maistre).

PI'Il. c '. cap. 3-1, par. 1. (No a lui 1 Ian rc).

2

conceput pe 't.' de Sa . :lInent pentr a-I apli~a ceior $<lpte Mistere prin c.rcelen(iJ.l.

ProhabIl AV.S. e de '-leor eJ ddca teo ogii no~tn ar dari ..- m~diteze erio 1.:1 faptu Cd termenii Alister, ,)UC1'am lit, Scmn ~i Flgurcl int riguros inonimi, <}C'l'St lU<TU nc-ar ('onduce eurind la semnarea unu' .:Jlor ,I UpI' nuid cf punctde c divizeaz.1. ilmoc Ie noastre comuniuni.

&- arc de. i eel nu-j nevoic e un iqionar etirnologic Jcntru <.i-' (ombate p partizanii /iterei. Dar vum ,Ir putcd <.'i rczisb Ia convin erea unanima a primilor ('1' !?tini, rare Ie socoteau pe toate ca aVITld

1m scns aIegor/(? D sigur, i "mpingcau acest print ipiu prca de [Jal'(C', d<lf daca, dupa cl1m observ'Pasc,ll, falsele miracoIe Ie confirma pe ceIe adevarate, lot nstfel, ('"'{('('suI ue cxplicatii aIegoric doved ~te ('c"l uocb-in.1 avca 0 radi'idna reala i rdut<l din veden' de noL

Cu- > t1n'pl contc'stam 0 intl'eago. ntiehitate ecle:::iasticd CC' nc Ia~1 s:'i j ntrevedem a UU,',1 d.devilrur· aseun c sub :l~renta :l pgo<iiLor? "Vechii comentator' . i niSC'rieii, nc . pll)(' Sfi.1tul . t~masic Sinaitul .m IU<lt in considl'rarc' eIatar a llli Moise cl sp1'e IU-' CTaren cdor ~asc zil(' intr-o manit'I'd al,gorica ~j .:JU

I .'\~a <.{' '\pli Ii de cr.' UllI'ori C'llvintele 1\1 hl r i Sal' .l~l It dU fo".t ,"ml l;vl,1l '. 1,\1' ul~ata a dat n;J~lere Ul)U

echl VOe I~;jclucmd ('xprcsi<l .,fintulUj Pav"J prin sacramentum hoc. (I' F.p ad 1,ph(' ., V..12). (Not~ lui I1IaL~lrl').

arJtat iv rse e erezii aparute dOtlr pentI' C S-D

I at aidoma eea ce se refera in Geneza la Dumneeu l?i la aradisul pamintese" I, Un alt autor de scri

eri religioase spune, e ascmenea, cil "unii eretici ustinusera ea Vechiului Testament nu trebttia s~ i e dea un ens mistic ~i (legoric diferit de ee ofera extul in sine, iar, dae-a ne-am lua dupii i, rezultatul r fi 0 ume cnie e absurdita~i '" ~lr~ile Vechiului estam nt trebuie explicate II numai in sens literal, i ~. 'n unul figurat i al gorir pentru a-i eseoperi

adevaratul inteles '-, Demn de remarcat mai e $' ('~ Sinagoga nu gin

dea nitfel dedt Biserica. Istorieul Jo CphllS3 , Inaint(' de a trata d spre istoria anticc1 a poporului sau, ne <l\'crtizNlzii cit .,Moise 5-a exprimat alegoric atunri cind intentia sa 0 cerea; eil S-3 slujit ~i de alegorii, de~i e muIt: r tioerc si n-Cl spus pe iota dedt C'C' nu

trebuia aseuns; astfel incH. (aea ai vrca sa l':imurc~ti

tot ee se retera in C'Hr~ile sale la acestc lucruri, te a$t apt..'i. 0 unea indclungat.{l .

o marturie de 0 eu totul alta importanta apal1ine celui mai savant ~i mai ilustru dintre ra ini, vestitul

1 v. Bibliorh. des Pl'''('.~. in-fo., Paris, 1589, vol. 1. , 'ota lUI MaJ.strc).

2 MOIse Bar epha, pi~cop d Beth-Raman ~i de BetllCf'no in Sirla; - ibid. col. '109. (Nota lui MaL,tre).

3 P)"efatil la Antiquit's judaiques. ( ota lu.i Maistre).

Maj~onide, supranumit Moses AegyptiaC1Ls . " 'u va l«Sa~l uceri~i de tot ce spun sabeeni' despre rimul om despre $arpe, despre Pomul Cunoa~terii binelui ~. raul i, sau espre faptul cei nu se oloseau inca ve~mintele ~i sa nu eredeti ca accste lucruri au existat astfel in rcalitate. Ei n-au in~eles niciodata natu:a lurr~rilor. Cu pUPnii atentic eti da seama de I~ex~e~ltatea afirmatiilor fikut de ei" '1C'castii pri vmti ~l eel nu Ie-au gindit deelt dupa ce-iiU luat cu

nO~in.ta de legea noastra ~i de istoM creatiei, pc care, mterpretind-o in sens literfll, au creat din Cil

acestc gende... oi nu trcbuie sa luam, 1l1lpreuna cu pI bea, ad litteram, tot ce e IpMns in ercshiF sau jS~Oria creatici. Dam -ar fi fost il~a, "nteleptii n-ar fi ascuns-o in amea parabole . i n-ar fi fost atit de grijul,ii ea en sa nu fie b indcmina poporului ignorant. Lwnd-o in sens literal, rezult<'i prejudecati e d.egradeaza natura clivina, rastoarna temeliile legii ~l iac sa apadi erezjile31 .

Ce vasta perspectiva deschisa zelului ~i perseve-

Is I "MOl. e Egipteanul". Ii cut In Cordoba, Maimonide ,1 petree, Intr-aclev/lr, cea mai mare parte a vietti in E'ipt

unde a to t medlcul lui Salndin. A munl. in 1209 ' . G nCZIl. .

~ Ra.bi faImonic,l. Mar. evoche. part. II., cap. 29, p.. 3. Toate ace te Cltilte ~int extras din MOndc Primiuf" GenIe allegorlque des Anciens, pp. 45-46. (Nota lui Maistrej1'~~:li~~ca 0 data, de marea lucrare a teosofului Couri

7S

rentt'j ]\1 P ....11 Unij s-a1' putea adina eu Indraznealei m ·tudii erwJite ce nc-ar putea illmlJl\i drc'p urile ~j limpui pc ('ele . 1 <l il 'or P05(' <:.i l' sintcm dCj3.

Altii. (II illdina~ii dHre conll'mpl1tij metdfi7k , ar C51:1,~ 111 chi':H' na U1'a lucruri or oo\'( zile doc.:trin i n03.,tr('. Tn finc, a1\ii (~. dea omnul I e '\ ie (it mai 1J1Il1f!) sa ne spuna ce ,IU mv~ ~t UI.: 1a ,I< el Spirit carC' emana lind,. lTCO, cum urea $i cind urea.

Cin ,intr>m? Dc und C' in in\':"lt<i lra'! Pin1 , Ct' )un t ceastii probl m[ nc poate interC'';d'.' Mai

e.·istci 'Ii <:lite sodet<", i car <;;i '~ibcl C'uno'!tillic l' n03S

tre i tota1itatc sau JI1 p~lrtc? ('te. " AiL-i, las a jos' $i, plin de n.'sp ·ct ~i de incredere ,1t-<1 ue Mac~l1ii mei, Ie 3.. tept hot£irirea, fa-ra a-i influenta.

co 'Ot/CERE, OROIN LUI

Singurul lucru cil' clorH aiei cste 0 re lemcntdrc intele.:lptil 'Ii severa pl'otru prevenin:a spjrituui de prozelitism, aUt dl' cdn C I riv .\, IncH i 'na insa',>i, d.\(,;,i . ra~ion d:i, trc' Ii •. <;,"1- oC'c;fjd i

l?i s- - curg: 1< Il'gl'. Douil pr'veclcri pJ n ·ce. are, in afar;:l de alttle: 1. '<1 sc fixeze 0 "rsto3 pentru

uri! indoialii, Marilor Profeti.

76

functi ~i sa nu xiste iciodan abaterc de Ia regula; 2. dmiter [l in func~ie :a se faca in urma decizici unei Societati. Daca indivizii primes din n f ricin:- puterea de a transmite cuno~tintele

noastrc di proprie initiativa, totul picrdut. Atun i jn~ dnd Conventul 'u fi hatarit ca

orctinul masonic trebui sa se men ina 'Ii probabil a~ se \'a decide), e forma de conducenc> va trebui sa adoptam? InutH sa c fixclm la conclucerea absaluta a unei singure persoane, caei toti Fratii 0 or re. pinge de <'omun acord. 1ai multi Inclin - pentr forma clemocratidi , clar' C'utezilm a fj convin$i eli a are, poate, mai multe inconvenient. Ar fi de ajuns ob'iervatia cil democratia nu s-a putut in taura ~i dAinui dedt i micUe tatc ~i, in lependent de davacla efectiv..'l, chestiunea e limpede prin ea insa~i. E neindoielnic di ordinlll masonic tr bUle considcl'at ca vast<:i nducer. Sintem deja destul de divizati de dis tan , de divcr<;it<lteu limbilor, a eulte or, a 0 ieeiurilor sau prejudccatHor, D ea Tom mai adopta i 0 conduccr' C:lre ne cantoneaza pe iiecarc Ia noi .:.lcasii, to~i ma')onii nu 0 - fi dccfit 0 gramadj de nisip fanl "or ~i lipsir Ie orke eonsistentii in Europa. or xlsta masoni, dar nu !?i un ordin masonic.

E necesar cleci sa xi.,te un plmct de a unnre, un entru c, tre care ,Ii. sc indrept toate razele. ea sa ergem e calea cca dreapta, intre perico

77

h " el ai potrivit . .' 'cele ale anar lei. c

leI t!ranlel ~l d ei singure per~ hotarasca con ucerea

aT fl l;a se t ' Acest aranjamentdT ata de aite pu en,

so'" rna I Ie ,_' At dintr-o sumedenie a fi cu aUt mal wtelept, eLI Cl, , ie de

entru a al avea nevo1 Pde motiv , prea c are , d de "onducerc nU'. '1 cestUl mo '

cxplica~l1 abuzun e a , de un , 't oi Dad\ e nevOJe

pot avea lac pnn re " tf 1 d r gim n vom b odel a1 unw as e "

foarte u m 't t~ de Pap asupra Isegasl l1 Clut~rit<lt~a :x:~~ ~:n nU se poate ima ina, ncilor catol1ee. Cev d Bri unde aceas

, . lase vorbe~te espre 'r'"Bmemtc es e • v' 't limite eorecte, ca

restransa wtre 1~ c d putere . t' pl'ecum ~i tara

. ta uslria de cltva Imp,Ian. , . unde scriu1

, , f are ~ef general al Cel mai coreet ar 1\ cn lee ~ fi

, . apitula\ic, Dar, ca r ordinulLll sa semneze '}' . sensul atri

.' . puna un eonsl 1 1 necesar sa ) se 1m " t n lui'im liber

uit unH Fra\i acestul uvm, l' her-v' •

. d . E preferabil sa 1 sc lase I

tatea de a ne In 01. .t 3)'utoare dod considera t d a 5i alege anuml e art'

ta ea -~ t' 't Nu cxista mai mari 1ca e momentul po nVl ' , 'u' fol'ta\i. .. C'lt acast! conSI en ~ ",'lntelegeru e '-" zani ai ~ ~

, _ E dudat ca, i~C~ diO I lltele U I de SavoY,a., conducer a Bisencll ro:

nceastft epoca. :~j t~ cfl~e~;~ijloc. M<li..rlOta~ ~u~tu~~: ~ane C':n~r ~~lt a:upra "limitelor c~rec~~ ~ein ~onsecintalstrmSlsta , t' Maistre era mag . ~ b'" pariapuo;e acest 1 pu ert: r ao" dcclt mem 1)1mai mult sau. mru PU~IO "ga IC

mentelor epoClI,

Cum ~efu general nu va putea 'mpune JUmlc farii coneu(sul nostl' (dupa cum nici noi n-o putem face fara al sau), ered ca Fra\ii pot fi lini~titi,

Ne dam seama ea stabilirea aeestui ~ef v. atrage dupa sine . i inconvenient: multime titlurilor ~i a documentelor de once fel e se va acumu a la re~edin'a . a VOl' deveni inutile au VOl' provoca

ari neplaceri 1 ficcare mutare, Neajun5ul va fi ~i mai marc, insa, in sistemul democratic, El ar putea i diminuat hotiirindu-s e re~edinta initiall sa ramina in aceea~i regiune, Orgoliul national s-aT putca revoita Ia aceastii propozitie, dar nu a avea dreptate; chiar daca ~tim ca xista oameni perft'Ct dezinteresati ce tin de Franta prin limba, de Itali3. prin guvernare ~i nu apartin, ea sa spunem al?a, nici un . natiunil, Doi am acorda aceastii onoare bunilor germani, popor deosebit de intelept, reprezentativ, rezervat (elL exeePtia atacului) ~i care merita acum, ca ~i odinioan'i, doua eIogU aproape intotdeauna contradictorii: Gentis non astutae nee eallidae , ,. multum rationis et solertiae2•

1 In mod i ur savoiarzii. ~ Tacit, De morLb. erm" 22, 29 ( ota Lui Maistre)·

E curloasa aceastA gCl'manofilie la Maistre car detesta Austria, machiaveljsmul politjcii sale ~i tiranIa exercitata in Halla. Ea se datoreaza, desigur. influen~ei foarte marl a Gennaniel dln punct de vedere masonic, ;Fraza lui Tacit inseamna: seminUe Iipsita de viclenie ~i perfidle, dar foarle in~elcapta ~i dibace.

REFORME PROP sE

10 pri 'in codului. pentlLl mom nt e impo~i bil a-I inf(lptui, iiind \cstll daca-i intocmim, proiectHL <:csta trebuie sa fie in !r01lCeZo. deoarece c timbO. miuCTSUUi iar aC[1 < gem 0 alta, ~c va "junge ca, in afara de eei c 0 'oTbesc. codul sA nU fie in ele in {iecar district celt de do' ori

trei litera\i. Lucprca sch.i\ata (fiindc.. nu 5e peate'fa altcevn mai bun) v fi tiparitJI .,i c.listribuit~l.u nu pentru a fi neaparat aceeptal<I. ei doar pentr a fi studiat nestinjenit. Ci\iva F a" din flccar' mar loi" vor aveel obliga\ia de a r <,beta obs r;a\iile privind textul, dezavantcljcle ncprevazute. intr-un cuvint, tot ce pare nec sar a fi inllep. ftat, aclaugat sa schimbnt, iar di toal' acestc bser

a ii, aduo ~i transmise in ecurs d cl\iv<I ani atc

screnissimulUi Marc Superior, 'a r ZUlt<1 un cou dlit e erfed pc cit 0 ingaduic lilbidunca me11C';]c,ca. Cei cc rc Cc sc pot face nltrel legi bune

a nu sint citu~' de pu\in inform 1.

Dar, oricare ar fi gradul de per{cc\iune 13 caTeat e osibil a fi condusi ;:Icu111 lucr:lfc " proicct ;" aur

a reu~i umai daca ies din mintea unui 5ing o • a~(l cum Minerv· a ie~it din capu lui Jupiter.fi Nn fara otiv, mare\e restaurato al moso it

str I Descartes, Me hode. (Nota ui Mal ),

di pr tuia toote ."Cert e 1. da _ ucr n Q lntocmite in jragn,nntc. de, Cli sc ere 0 I ..,

ouazeci d genii 0 f UeTar de ansamblu . race mai It '

SlllguT om dotat C) U. .1I r~ de-cit lin puna ideile. dar un ] n . 1mt· Totl Fratii . a-~i pro-sa ' u smgur!-.a .

-1 SUbOTd nez. det 1"1 . Cl e ze lanu] ~i tor red a JI e; altmi teri b' t

, LI.'; a 0 cOLlse fJ ii ' Je 1.1 redacell mult1i trud~d. !?, a face 0 treabil p roa~l.a< •

. : . [nie i:r: operis .~ nere totumneSCl t... summa, rTlLia ]XJ

Daca- am dezvolta d' gura durata ~i strall .lv0rsel legi potrivit asj-Uf' x IClrca ordinul ' 1

la.$a. S-ar putea . U Ul, ucrarea ar fi pre cele !neli . P n totu!?i dteva cuvinte des

.. mportantE:'. r. - 1n primul rind '- re tit d

fundnmentalu . . .' XISti.l una cO y • ~J lt1 spensabi1<'i 1 •

a polrasl tonul ne!>i ur' .' nC1t c ingaduit prin ar .g plOpun lOd-o: e 'oTb' I sc va flxa num'- 1 . a ((' C a care ]oj~l. utczam"- cln~ ma~onilor din fie-face ordinul de ncc~.<l t~tar~ntam ii ac(', 5W 1'go vo m . m) !ar ar~

al putin. de inc)'spre.' d en Ta fi adu<; in • ZL'~e an" .

se ana acum Pr. . < 1 JI1 s\tuatia in care l . e')upunmd cil' . cmentare ar fi in ' dC.cI t.J .nlut.lrd re

gn-nr rezulta d .. vlgoare, c multe lun-uri e alCl Ata~ 1,uu ne . amentul Fratilor faW d

1 HOT tiu T~ II .' rnduc reo dulJer 1 .ale. pentru c~· n' ~ l~. nr-fedciTl' cntru "nt 'c6 _ 1st r Ii I 5-0 comp ma.

Orie ~I masonerle 81

82

83

Ilr in ~c;jci tot ce (.<; cxclusiv S31J grc Lie ob~i

nut 1 a~lIl '!?te llir lculo, omul); emul;) ic ;rintre1ent

1 rofani (lI1e a, . cant ar n n vcnin ): limin Irc lunar mari nl:'ajunsuri :)ro OC;:ltc Lie aLimite

cnlIi c rep tClte (3ClIm inclini"ll11 intre medio ,i rb.u: ull! cL n-o.m ave' de ales deci iotre bun :?i exe ,

lent), S:l 1e oprim, dlci e imposibiU punctare;) t tllfo iI'" ntajr:-lor ee-nr lua na tere dintr-< 3'iCme

rea leg!.:'. C("-i drcpt. ar fi bine sa sst, bileasci'l !?i

,.Ite tem iuri pcn\ru OCUp,lfC<t sturilor Ubcrc dc-

Cit decc<;ul, <oun1 a1' fi starea d veteran a nui frat ,-tjun'i in 11 timde grade ~i eU vechim de dOlld7.C'ci de uni In oftlin, caruia i 5-a1' putea aproba <,[1 (.lcil vacant un IDe 1n primul gr3.d in favo;)rc::\

('uiv(\ accepwt de loja.II. __ {n arice 50cietate e nevOie C pc lep!'.C:

r S'l atd'ituim ell Indul ierarhi' a difE·ritclo grcnul~cli de care 'il' poate face 'inavat ma'io , de 3

simpl:>. imp -l.IdenVt pinrl la delict. Sfl. ne im gi.nam 0 altd iel' l'hie Lie pcdepse, d loam nda deci~i\'a bani pina 1, Jiscreditare, c3tegoric~ in tot

cuprin<; 1\ ordinI.1l\Jl. 5[1 impar\im gre elil., 3.:?i ped 'psd . in trt,j cia., ~i, a . latuam j pede 5 Ie Lit prima categoric pot fi apticate C' fienre lojli

oria in prop -i ini\i,ltiv:l: cc di c:1teg II doua .'\ 11 P0;.l.t: fi atribui e eeit cu ca\1eur,>u Directo-

TL tulUl 5eo\iao; iilr cdc din cea de ,\ tn'ia sa nU

poata f' emanat dec! dA .pcrioL Mai d_ _ _ - autontatea Marelui Suaugam eel acesta 1

refuza S.'! pro .. n cazul cit .1r fi '. c ecre u d dd~ll a treilea de pedcps e ~on amnare 1.1 gra

Dlr(\ct~ratul . cotian de a . e u <~r putea impiedica

dul dOl, iar, lL rindul sau D~Pliea p cdc de grava putea in erveni 1:1 p f' ~r~etorah.l , otian nl! sel d primul gr dL pre ec 1'1 referitor 1 pedepfi mai bin cump~ '.t oate ca astfel luerurilc or b' am e Nu m .un espre libertatea' . al. e ncvoie sa VOfy

pacuzat de a c apara (' e lOa $1 to a a fiecJrwin toate cJ ," .,

nconvenientul d . , tel sltuatll.I ea lnta u '

n.1 $i de a pun' , n VlI10vat eondamt e 10 peflcol tDar: L dadi f secre el e inevitabil . < ace parte din . •L

eClt sa spuna d ._ pnmu grad, nu aredt aca vrea ca . oate cocioabele

I

eu p '_ L nOl e ducem in.• unga 111 mina .

. e eel In mizerie . 1 ca Sa-1 ajubJmP• ~l e n-a dont :t fi aceste grozavii' 2 Sa e compUce la

. ' . nu c prob b'Jmls in gradeJ . a I ca un Frate ad. upenoare eu •rn~l1 s . sa se f x ' prevederi[ aratate

. aCd Vll1ov~t deslta severitate . _ gre eli ce-ar neee. maXIma' 3

l

in't' . t capabHi sa-l fa •. n,IOO ani, sau vom

f cern sa taca u om ji nimic , p acest Frate, sau 1

I Remarca e •'flcterul lui M" :ug ,suva. Ceea ce cuncrete . alstJ e ;>1 despre id 'I oll!item de pre cal'tlmanti nu mgaduie totu~i sa-j :~ sal~ asupra societA\ilor. nterpr_tare fn '>en

6·

. 1 . u ambulante sa- nu .' 'OVinC13 e SOl ,~

Ill, - Lo I e pi t'nte c supenoarc sa . 1 grad cuno., t ~ .,

'b~ decit pnmu '. ..' r redaetorll coal a , 'os de man e lO]l, Id • a a nlL coboare mat J . . "nc pe 1ucrarea, a mee P l 11ui. ai 'naint "c e ,~1 tr' euvintc: Omne pro

. ' -ntipMi 10 O1lnte pnn ,- I 1 '.

m rde 'cW .' lti maSOnlJ1l,ISC-au. sO '. ido ata al.ltnl~ a _

- S~I nu lle _ -' aeolo? a nIV. . . Ce sa faca e1 _. c;a13 m1un;lnlc nO'lstr y' aten\ia . i sa mve\e

- "'Ie labea'ica_

sC t1dcnmieze, !><! 1 : iile. Dar, C101 _

, x 'iC" ccremon b na pcne mannu\arca . It pare1'ea u ,I

- 'intarim tot mal 011..1, l'j'a'm despre 01'1..11vine a . . 0 1 sp, t carp 'leO) deja renc,lrea ~,- e sa O1en\inem anc 1l'. nostru ~i mndca e m t -tec:.ti imic nU nu1 . a apete 1'a~"{, i

noastr sau 9 _ . vitam nU um,te1 " d" emd, sm. OplC&te a, din el~ in masoni ersoane mlOt'ntc,

, ci e 11a1' nc, 'Ie' pcnniH. .3S0m , ~ eurtoazie, Vom a' .

" tite a meri ta aeeasta . , 'rt intere ant ~l $O{O l' n ntU3 sc .... ,

, anchetll Ul . spectu nostru trl! o)a " pl"tn care sc v arata re tul fa <l a u man, ,\.. devotamenrar . are dona 11. •

. d ~utorul riC . tr~ frMcascct1a e· " rictema nOLlS de mac~trli no~t~l ~l p t 1 a~a cum e saU per-

Poatc Ii folo<,it ntualul ac ua,t 'lr icol treb lie ir., - t - eu aces" . r

fec\ionat. ln lega u.ru lucerca che1tuic ilo ~I J. , 1 ' rmannc1 rectocmlte gl

- dcgradeaza",lllarilat se I Tot c(' e pop .

" , d -t eel Sco\lan,~ Dc . It It eel

8·\

mitarea stricta a numiiru ui c invita i la doi &au trei.

V. Finan\ele sint un abjectiv de ea IT 3,; ar importan\<i. Toata lumea e de acord ea IC

o persoan' particulara n trebuie sa an in ordin un avantaj pecuninr. Sa avem grija inS<i C<1 aceast<i regu.w sa nu fie aplicata intregului colectiv, iar nvaritia sa nu in aparcn~a in$elatoare.:l C'zintcresarli. A. .S. e rugata u umilinta de a di<;punc sa nu se mic~oreze redev ntelc anuale i nicl pr0tul gr. delor Mai degraba, 'm dori a Ie edem cre<;dn . Ce-am ajungc f<1ra mijloace ban~ti i cum vom deveni recomandabili fara bogatii? De aceca, nu dorim s'- se inmulteasca primirile, cc s-ar put sa dcvina co tisitoarc. Nou- ne e ingaduit sa fin . tenii eu banli, deoarcce fiecare Frate nu s_ lOrolcazA d cit pentru a-i impiirti. iar noi nl! do-rim d cit sa facem binele cu ('i. D altmintcri, fi('care lojei rc libertatea e n di.<;pune de casa ei de bani $i de nu plati asociatiilor superioare dedt cheltuielile indi pensabilc, cum ar r corespondpnta, c'ilatoria in folos comun etc.. '. In ce prive$t<~ t belul casieriilor, Directoratele -1 pot rduza Marelui Superior ~i nici Prefecturile Dir eto 'atelor' all el, n-ar moi exi,ta su ordonare. Ar fi chiar lJine Ca fieciirei ociatii sa j pretinda 18 e uT sistematic de cheltuieli pentru a ne incredinta in ce mo !ii in ce scopuri au fo t folosite fondurile,

85

JUnAMlNTUL MA ONIC

1. - 1 i sc par absolu necesar ca, rnai 'inainte de a fi . t1mis 1< In grac oarecare, e ntlidatul sa presteze Jou~ juriiminte: mai ntH, lrebuie s~ SI.:

angajcze 1,1 nu a dezvaJuil con~inutul iormule' de jurilmint ('stinat lec;}ru' grad, in cawl cind nu considcrft potTivit a-I depllna; aea i;;i entine dorinta ~i dupa cc s-a 'indit bine asupra ormulei ce-i va fi comun' 'ali, va presta al doilea juramint, Q lid eel <11 gradului. Preeautia ni se pare neeesara pen ca nimic sa 1U ue faeut eu u1;urinta.

De~i nu xisti nie' 0 difieultate, a~a cum am mrtj s us, in privinin egi timltatii juramlntulu', prin are slntcm obligaf la <tete laudabile :;;i utile, c1 dii na~ter , totu~j, 1a 0 problema de morala dintre I'd!.: mai Llellcate, deoareee n impune pastrarca ~een.tului Problem'. ee nu trebui - disimulata, consUl in a ~r dae{l putcm jura in mod legal ea vom a.~cllnde eva c11iar »i puterii civile ce e-or interoga a judecatiF. toat acestea, S0 poate

! tn i1nu~cfi;::.a dez"'i1lui . (in gr~can. Despre problem;! luramintulul d .. i mai sus. . .

$i Benedic al XIV-lea a atacnt puncllll .,cnslbl!. "Qunsi lkNlt, pun el, <l!icui C'L1]uslibct promi5sionh au juroml'nl) ab cnlu <,e lueri quominus a legltlma potL-"wtc inlcrro~atur omnia foteri t('nealllr u

, B';111a 15 k: . ian.. 175L (Nota lui Matstrp). Traduccre: '" a ~l cum.. fl fnga.dull, sub pretexlul unui angajament a:lrccarc,. sa . com.ic!cri ca nu a.i bliga\ia de a declara totul autontj\il legitim ce te interoghea7.a ...

:u\inc; . drcptu natura c :mtcrior lrcptu Ut civil ~i hiar tlrcptului politic; 2. secretul apnt1ine drcptului natural, fiindc<:i e tc eg:l de J Tcder, fundament insemnat al .'iocictiltij um,lm'; 3 tli murnl2'ntuJ dod sint m . iguri in con:;; 'in\a nOJ!:>trii a secn?tul masoruc 1U cuprind nim'c Jrnpotr \': rcligici sau <I patriei, e1 prive~t(' doar drC'ptul ndtllraJ, iar Doi u sintcm mal obli a\i sa-J dez 'iJluim puteIii ccit m fi eu s eretul prietenilor no!?tri pe care-l putem refuza tribunalelor conform mora i"

~

tilor iloson. In fond, ar i ue dorit I'" aceski 11.tilll i s<'t 1 Sc ucoruc, de cJtre Fratii n~uni\l, I) mai mare dczvoltarc decit 0 putem !nee noi ai i.

Monseniore, accst(>a int idcilc pc carl' c umilinta Ie supunem intele ciunii AV.S. Libertatca Iuata e noi a fost pr'Ovocali'1 chin I' de oi $i nu pute\i lasi ceva ncobi:-;nuit i [dptul cii, la 0 vlrstil ci d s(;ntimcntck sint inc;) \. ii i impc:rioasc l , nll

ne-am pu ut rdUZil satisfactia de a ne intre~ine eu marele Ferdinan 1. inC' !oiti, ,lanse iore, L1 prin,' eu buniitnte dCC'it {'sell incol1'plet, schi dt in grabd. ce nu PO:lte avea in fata A.V... ,I t merit decit cd al intentiei. Iar lac,~ ne-am permis a jnsista iJ.~Upro1

CJtorVi:l pUllde int )'I'sank, c din t'dllZd eel rhl1,\ vorbeJ?te cind c intrcbata de bunabt .

Chnmbl'r:, 1;j iUJ je 1782.

J Mabtre a 'ca nlunci 29 d i\Oi.

87

Clarificare cu privil'e

la sacrificii

APITOLUL I

DE PRE SACRIFICII IN GENERAL

Nu sinl deloe de aC'ord eu <lxioma ro~inoa<;a;

Teama in lume a creal zeii.

Dimpotriva, imi face pHicere ~(i remarc faptul di oamcnii. dindu-i lui Dumncze I ume ce xprima marepn, puterc:l ~i bllnatateCi, numindll-I Domnul, tdpirml, Tatal etc., demonstreazii indeajuns ideca ra divinitatea nll poate fi 0 fiicii a frici·. Mai adaug observatia cn muzica, poezia, dam,ul, fn

-un cuvin!: oatc artelc pl<1cutc rau folosite in ccremoniile d cult, iar idcca de bucurie sc Imbina alit de strins eu cea e s6.rbatoare, incH aceasta din lJrm;.'i evenit pretutindeni sinonima ell

prima. Departe de min sa cred cei i eea e Dumnezeu

<l p5ru!: An olosul omcOlrll, u alt euvintc cli ar putea fi mai putin veche dcdt omul.

Sa ecunoa~tem, totu~i, un lucru SigUT ~i anume efi istoria pr zinUt mul ta fiind eonvins din totdeauna de un adeva infrico~litor: cd trai dlscretia 11l i puteri irascibiLe, iar aceastii. putere 1HL

putea fi domolita dedt de acrijicii.

91

Nu-i usor, 1a prima ve ere, ~ii Imp' ci idci atH contr<luic orE ~ aparcnVi: uadi medWim, insa. 111111'e-, mintl!. yom "ntclegc fO::lrte bine cum se

III cle dc' acord !)i de ee ,>cntimentll d teroare a uainuit merC'u ~Jlijturi de eel de bueuric, LlrJ unut 'd-I poati'i anihila vreodatJ pe elalalt.

"Zeii ~jnt uni, ~i noi primim c la ci to i-el de care ne bucuram: Ie alOr~1l11 proslavir ~i

I' cllno~tint<l. a - i sint drepi,i, iar noi sinl vinovati; trebuie sa-' imhunam, trebuie sa ne iwil~im imde; pentru a izbuti, eel mai un mijloe e sac/'jficiuL",

A~a credeau nticii j a .. a se In"!i crede inca, sub diferit forme, in 'ntreng<l lume, Primitivii, de L care ~i-a primit ideil fundamen a (> omcnirea, ~ crcdeau vinova~i: oale institutiile colective au fos Intel date pe ace'l ·ta dogmi'i., a5tfel incit 03menii din oate timpurile all recunoscut intotdcauna dcgradarea primitiv5 ~i univer<;aH'i, spllnind C;:I noi. dc~i intt'-Iln moe mal putin xplicit· Mamel noastre ne-a conceput in po. at, cleoarece nu xista mCI 0 ogma cre~tina cnre s5 nu-~i aiM rei aeina in natura intima a omu ui ~i intr-o tradip la fel de Vee c ca omul.

Ineeputul aeestei degradrri, "0<;5, snll reitatea mului, daca imi e ing5duit sa inventez acest cu

vint, rezida in principiu sensibi, ill iafa, in su

92

Jf t, dif rentiat c atit grija de antici spirit sau de inteligent<i.

A 1imalul a primit doar sulle!; nOUri ne-au fo t daruite ~i suflet $i .spirit.

Anticii nu credeau nicidccum cu intre spirit ~i trap ar Ii putut exisLn vreun Iel de legatura sau conbct; ·ncit pentr i suflctu sa principiul Crr

sibil ,er.! un f'1 de medie roportionald 5<lU de p _ tel' mt.erm elia J, pe care se sprijinea ' piTilul, <l5cl CUm el mu~i s(' sprijinea pe rup.

RepreLcn tindu-5i s/lj'letlLl prj n ima in",a t1nui ochi, conform 'ngenio<lsei comparntii a lui Lucrctiu, piTitu ra pupili'! 01(' stui ochi. 1 alW p;lrte n nUm ~te sllflet1l1 slIfletlll11i, i Platon, c1upJ Ho~ mer, it numea inima sllf/etului, 0 expresie rcluatil mai tirziu Filon,

Cind Jupiter al lui Hom r se hot<'ira~tt.: siJ faC.l un crou victorios, zeul chibzuie9te lucrul ill spiritul stiu; e e lI1LlLl: in E' nu ,'e poate da 0 lupta

in un om i~j cunoa:;;te datorin ~j, intr-o OCD

zie diIieWi, 0 ind('pljne~te f<'ira s5 eZitl?, cl a privit luerurile ca Un zeu, in spirituZ sau. Dac- insii acela~i om, friimlntat jntre datod i p<lsiune, s-a \"il

zut pe punctul de <l camite a iolenta e neierta • el a cugetat ~i in 'lifletul $i i spiritul scm.

Uneori. spiritlll mll',tr5 slIfletuT, en 5a-] fadi sa ro~easca de sllibiciunea 'W. 'urai, sUfletu meu, ii Spune el, ai indurat ~i nefericiri mai mario

93

:lit poet a fucut in aceasbl lupta sU.biectl1l , b' ' J'ntr-o form"i ell totul hazlIe. Itunel on 'or In . • t'.

pot, 0, stlflete a meu, so.-fi dat tot ceeti ce dore$ 1

ginde~te-te eli l1U e~ti singuTut care vrea ceea ee-t

place. , cind e - intelegem, se in rea) Platon, attLnCL

, in ins e sine co. S-Q arutflt spune eli un om s-a I.,

mai put Tnic deci d insu~i. etc.? lndlseu:a J.l, s~ ilfirm~l di e C, in aeela. i timp, mol puternl ,l ma~

. . I'een "ex 1 e eel mal,I b edt el mSU~l, (con ... , U c:l.. • • •

,1 b tot e e i eel rna' puterni , fundea aflrm:~la ~ ~I f~ce d spre ace1a~i subiect. Presupuni.nd. ca 101.n\3

. ,- -ar mai putca £i in contradlC Ie u Slne, unled, c. , I'

. u ponte f mtrena In (lce a,?l a ~a cum un cal p n ., , t

'f • ., su leetimp de QUa mi~cari puse, diel mCl un

t feuni doua eantrarii simultane. Daca. omul IIU paa 'LI' crat n Q1' em unul singu)', a spus oarte bine ~ IPpO .' .fi fast niciodata alnav; a.sta, dintr-un motlV Slm , .. d >: u e ponte once e 0 eauzd de boalcl p u· nll Cu n in ceea ce ste unie.

Cind Cicero scrie eil atunci dnd ~i ~ °t~dOna • ,,J - oua in ~ine insea7Jtna ca Ta mnea:0 ne camanua7Jt ny, .

trebuic so. i7JtP1Ln pasiunii, sau in e egea ~rIn pa-

s)'une 0 7JeTsoana, sau nu <;c in\elegca SIne, . "d '1 1 . Platon'3sc:ll a\ea negre~it in vedere 1 e1 Ul , .

, t-t d vid.entii Indt alL eXISjiitiirnicia 011m Ul eat e e , ~ . .. e aI' erezut cil auem dOllCl saflete, untat Hntl (tT •

94

om simpl! p6.rlndtl-li- e incapooil de oWea $i lea,~teptate chi7Jtoar"i.

Dar, eu toata eon<;i eratia datora .- unui asemenea scriitor, putem eonven' ell nu arc Cll el . a f1 gindit temeini ehcstiunea, deourece u e vorba numai de a ~ti cum e eap(lbiL un individ sim]Jlu de atitea "i ea~teptate chimbari, ci de 3 . e explica cum poate un individ implu sa reuoea eel In eI contrarii simultanc: um it poat pl;kea in ace ~i

timp binde ~i raul, sa iubeasc ~i sa urasca acel~i

obiect, sa vre;} $i sa nu vrea etc.; cum "e poate mi~en un corp inspre doua puncte opuse; intr-un euvint, cum un individ simplu poate .'>3 nu fie simplu,

ldeea ce or aua puteri distincte e oar veche chiar ~i j cadrul BiseriC"ii. " ei ce au acceptat-o, spunca Origenc, nu ered ca prin spusele apostolului: truplL are dorinte contrare fota de ce e a e spiritului (Cal.a teni, V, 17) ebuie el in tekag' trupu) ropriu-zi'S, i acel suflet ce este eieetiv sufI luI trupu ui; d oaree , spun ei, avcm dou suflete, unul bun ~i ceresc, celata! inferior ~i pamintesc ~i des re lllcri'lrile acest1tla a zis el ca sint multijestate (Ibid., q. i:lr noi ere em ca aeest <;u!let al trupului <;e afla in singe '.

De altiel, Ori ene, eel rnai indraznet, dar tn ace ~i timp ~i e I mai mo e t inh'e oameni dn ll?i enun~ piireril , ou i sist,i asupr acestei che'>

95

tiuni. Cititorul, spune cl. sa creadli espre acest luctiL e t'a t'oi, E dc-stul, totu~i, cn sa nc di"lm se ma ca nu putea explica nltre1 cle doua mi. carl

~iJametral opu~c dintr-ll individ simplu, Oar ce cste, intT-a evar, aceasta plllere ce ,e

impotrive~te omt/lui, sall, rna' bine zj'), con~tiin ci sale? e cste acea<;w putere ce nU e et, sail d in

intI' gime? B materialc} ea piatra aU lemnul? 1n ace t eaz, nici 1U ginde~tc, niei nu slmte ~i, prin urmarc~, n-ar fort...l de a stinjcni spiritu in eee' ce (Jcc~ 1'in seL mil, U respect ~i teama, de toaU' amenln\ari adresatc tmpului, dar ma intfe\) ee-i

asta,Dcscarte<;, care ntl <;c in oia de nimic, nll-i ~tin-

ghcrit deloe de aceasta duplicitate omlllui. Dupae

el, in noi n exista 0 pilrte su erioarli $i una infc

iOe r5, 0 for\1I rationa ~ ~i una simtitoare, a ell o inteleg in mod bi~nuit. Sufletul omul11iem

nk ~i ac(>€a$i substanVi c totodaW ra i0111l1a -I ,-en::itit1cl , Cee cc nc induce ;lici 1 croare, spune el, e faptul di actele de ?'ointii produs de ,;11jL t

si de pornirile 'ltale trimise pr-in corp stirne. c mi~-cari contrarii in glandn pineda,

Antoine Arnaud e mul rna' putin amuzant: n propun, 0 temil sllr rinzatoare . i totu~i e ne tilgadu1t ,1 anumc e< .. trupu efiind ecit matcTie, e 1ncapabB. de p<~cat, ar ponte transmite totu~i ~ufletului cee ce nu arc :i nn poate ave'), i:1r

96

din imbinarea acestor doua IUCI'uri " pacate rezulUl un at e ~ dIspensate de mind v . m ,tare de ace" n. or

, pe buna dreptate obieetul 1" 1 " nezeu". ' m mel Ul Dum-

Se par cil acest sever secta n fi ' .odat1i asupr 'd" d U losofase mel

, ,1 ell e corp fl" d in inc\! cMud iar of "d' in ca se pune dinadins

, ' . enn l -ne 0 rO'itie (Ir t;l~ter, exp~nE" neaten\i sau r aua-voin1a 1, ~ In

rep U mIster 0 prosti., U

Un fizlolog modern sc ede indre t,vf' , clare ncan!iI'at c" , " P d~1 S<: C ('

r-'~ <1 nnel luI ital Z'difercnt ceo rea ltate, Tn,v'

imeui'a ,_ ('<)-) spunem putare ,au facultate, auzii , a uturor sentimentelor noastrc ' 1

a est prin'j iu e U IC' " Zlce e,sufi t I v ' e absolut mdep:'nd nt 'I

e u cugetator ~i ehiar II cor 1; aparenfcl' " _ p, d .lPd to:ltr

I . mCI 0 C<lUZetv

ori lC'gc ' ;-.acceptabiF ~ f mecamca nu e

1 a n enomenclC' corpului vii 1"

n lond, sc pare di Sfmta S,Cl'I'ptLl!"ttl d e ste in 1"\1 o u acord Gsupra acestui punet eu lI'losof'

antic'" tl ' 18 >: <I, ~ ~o ('rna, coareee ne inva~i1 ca omul

ill atUlt din dou'"

v

,v.'.~" "e) 'J>,._ a pilr~l III calle sale, tar uvintul 1UI e 0 sab' Vle ce piitruncle pj'na lalLJUlllneZCU Ie , a separa sufletul de spirit ~' :. esimtire". 1 a eose J gmdul (e

Sfintul Augustin, faclnd marturie lui Du' fl mncZl'U d 111 uenta ", spresuO tul"'" ,pe care 0 mal aveau a<,upra

UJ sa vechl1e naluci aduse de vise, striga

7 - lstorl ~l masonerle

t : Doamne, Slnt eU, eu ea mai drag;Ha~a naivita

EU. L 'nimeni n-o tia mal egre~it, nu era l?l. l' n~saj:

t spune In ace a~l rbioe dedt ~L, c~re ne INE INSUMI ,~i MINE INatlta deoseblre e tntre ~ b' cele doua puted. SUM!: di£erenWnd atI~ de Dumnezeu : 0,m lui, . adresm u-se _,ale ol11ulUI• sene ~ , _ etuhLi meu., sot ~

.' m~ttca a StLDoamne! pZlne t a- ntL te iubesc? ," I' cum a$ pu en S 1 '

mtntl nc e. . ~ l''''''oa,>C 'in g ra Ul , ·~t versun .1'..,,,Milton a pus 111 't degradare, Omul ar

, d d eumph a sa . 1:-'Satan, rO~lD _' 1 m;lsura!ii intc1Igen.,....

- 1 puna ~1 e Ct' gepuLea . a , .d de a reprezcll a 111 e tmde nc-a vemt 1 e~a e ult rin gru uri

..' )'urul obiectelor noa<;trc1'11 In

. r'pate?de apete IOU l' d - uflete a ost con-I'tiu ca. doetrina celo ona, d ~ de un tribu

dar nu stIll acachidamnatrl in ve me, . 'g c~ acest 1ucru se t d aUtel <I] .'

na1 ompeten; .e. ' . r fi trebuit condameed ca Idee carc a ,cunaa te. r _ ' din toata 'mmu, e

• " -. 1<1tur ~l eU nata, l?l alCI ma fl' Hi rezultatil din )mbinarc~1

- omul e 0 m...... , ... t li acee~ ea d' ,. din dou5 prinC1Pll 10 e celo doua snflete , a lC. d' 're unul c bun, jar

'natura m a .gente de ceea:?1 ( ~ d .,odata a inteli_ D U VOl ere e mel

ce151alt rau. .a n, C principiul sensibi I saU ca lUClgen\a e acela~l , ,. ·t 'ar via!o, ar

't . prtnczptul VL a ~l acesta, nunn:?l . m let lipsit de cunoa

ute fi ccva materla~, co yP , -ar mtimpla saP , tOO ~~ declt data 011 s tere 1 can!? lln\a,

flu pr venit <i ma lnl?el de catre singur putere eu a autoritatc legitimc'i asupra redinte' umane. In acest caz, n-a~ ezita nici 0 c1ipa ~i, in loc ca in momen ul de at<1, n-am decit certitudinea ca am dr ptate, a~ avea credinta ca n am dreptate Dac'i av am alte onvingeri, a~ contrazice e fa y

principii! ce mi-au dictat rezenta lucrare ~i care nu <;Iot m.ai putin sfint pentru mine, Indifcrent de ce parte ne situam ill privinta duplicitatii omului, lesLemul recunoscut de toam lumea cade as pra puterii nimflLe, aSlipra vietii, asupr sulLen lui (ciki toate accste cuvinte insemnau ace1n!ji lueru m limbajul antic).

Egiptenii, recunoscuti de antichitate eruditJ urept singurii depozitari ai secretelor wme, crau eonvin~i d acest adevar, dcc1arat public in fiecare zi; clnd imbalsamau trupurile, dupa ec . palau in

in de palmie intestinelc, partile moi, mtr-un euint toate rganele c functii animale, e a~ezi.lU

intr-un Iel de cufara~ pc care-l ridicau cUre eel', iar un imbiilsamator adresa urmatoarea rugaciune to numele mortului:

"Soare, stapin al meu ec mi-ai da viata. binevoie~te sa rna prime~ti linga tine. Am respectat cu sfintenie credinta tramo~i!or mei; i-am cinstit pe cei ce mi-au dat acest corp; am inapoiat intotd auna

mi -a Hisat in pastrare; n-am uds, Iar dacii am comis aUe fapte, n-Qm actionat din propria-mi

7·

Turi voint , ci prin aceste lucruri". Imediat, acele lLC

iise arunca 'n Buviu, ca fiind cauza tltttLTor gre$eu

! lor foc- de om; dUP' care, 5 trece 1 jmbalute

~are. onieIndiscutabi1, in aceast V ccrem egipteni" pot fi pri iti ca ni:?te eritabili precursori ai. reve1a~jei ee ;) condamnat sim!tLTi e, c 1e- declarat du!?

eu manit inte1igen\ei, adica ai lui Dumnez , :?i ne-a pus elar di toti cei nasC1Lti din si.nge sal din 0

rin!a tTlLpuhLi n VOl' ajung niciodata. copiii lu.i

D1,Lmnezeu.Ded. omu £i1dndu-se rinovat prin principiu

salt sensibil. prin simtHTile sal , ron 'l'iata sa, an<.1

tcm c;:idea asupra slngelui, cad sioge

e era princ:ipiul Ii. iii, sall mat degrab ' era 'ia~a. l~ foartc c1ud .. t eft. cestc vechi tradi\H oriental, eMora nu II SE:: m<l1 u{\dN atcn\ie, aU reinviat in zikk 110,\S

tr sm\inut(' (e eei mai ari (izio ogio C;lV,\ cru1 ROO:;(l J 1<;e<;0, mai tlemult, in talia,

dl pincipiHI dtu 0

T zida Tn 'infjco .dedtor l~ antc ~iacv. subiect a {,icut ex-pericn e interes 'I 5PllS

tn.l un str<ln despre uno!?Un\ele antieilor; al? citaii 11 ~ autoritate mai cllnos uta, e cele JrLl1 Huner el mai mare anatomist a1 u1timul

u' 5 col,

\lr" a rcinviat ~i oU at dogma rientaUi. a vitaU

ta 'i sing·lui. ideea c via - d cea de n oi I gam, spl1ne el, a obligam imagina~ia sa

organizare : n straduim

100

onceapil un f ujd viu; 0

nimic eomun eu viut ~?anLz~rea, insti, nu re ment, 0 113<:10'" . u- dccit I il1ftI'

"f u arc 1 U pd"mecanism far): ro uce in ic, ehiar c" , ,d ceva are r' U

tal, a .S€' intelege 0 forta. 8<;pundc unui principiu

Dnc~ meditamIu' , eu atcntic asu ..I, nJ se pare potrivi+ . pr naturu singe-x. ill l.d. Ipoteza c . , l onccpcm c .' arc pretmde e

_ , a v

ar fl pos'b'l uam 111 onsid 1 J a 0 alta ,..;0 _

, . erare ca nu 'x· t-. • '-U

ammai in a car . IS' mci 0 part d' Ii' el compo';!ie sa' m

nOl proveni din 1 ( nu mtr slngele0

do':", anterior acestei: we ..grow ont fit), ;.; oUle .,-0 do' 1 _ per-apl n-are viatJ 1 t

o

O. _ m( easea macar ' ) relInded nu putcm ._ m actlll formaril

fdi . S<l n u cred • ' n membre ,au alte parti ' C~. IT existen~ ietii

mate({, , Ime wt e ele sunt fo

Se pare ca opinia celebrului Hunte' , , ,Iat:-, C'~ . a ,1, U slJe

e s in nglia c '- S0 serle 'In R\echcl'chcs aswtiqlles: '

e:t ,Parerea - slngc1c ua " e fl'd e pe vreme lui Pli' d n Ul vi e eel puti

H\ll1ler a fost destin;lU~1' celebrul fiziolog Jean lor adevilruri ~a plaseze in rindul ce nu mal pot fi ce-

Vitalitatea' l' contest<lte , mge U1 sau . d 0

rea smgelui ell viat fiind mal , ~raba identifica

c~e antichitatea nll se lnd ~dllUsa ca un fapt de zllele noastre m' , Olse deloc $i reinnol't I ' a eoasm . - 10 umea ea cerul, stfrnit t ~ p~rerea vcche de cine!

mpotrlVa simtur'f .. Hor $l a

101

De remarcat ca in sucrificiile propriu-zise nu , te f' ~lmbunat decit prin singe; n• Lut nu pu ai, era jertfite animalele carnivore, proaste, a

smge ;- nu reac1a ca scurgerea singclUlfost popar care S,J C _ 'dee -3 putut fi ~tr5ine omului, a fiarele, . erpii, p('~tii, pasarile d

, tut 1' evniatorii! Or. aceasta 1 • radi:l etc, ntotdeauna se alegeau eele rnai valoare 1T \ .~t"' , . b' u atIt nascociUi nici de ratiun . QlCI de ne Un1\ t- Ec r03SC prin utilitatea lor, cele mai bUnde, eel rna mai putin sii 0 fad' . a fie ge~era _accep a .' I _

• ' -d;- 'nile in cele mai Jndepartate plOfl n l~l are fa aCI tui punczirni ale oaturii umane, iar C}supr. a~cs :- 1 ~

. t- 'ci sin ura dlsonanta . n istoria nu prezm ant· 'b'litil+ii 5c

, baza e dogm reverSI 1 \' treaga teone se . ' crede mereu)

(a"<1 cum s-a crezut ~l s va eredea '( ! vinot'Q' d

ft nevinot'Qtul pntea pUiti pentru cc .' -' ' c, • ,~' at., Hind vinovaW, 0 vlata mQ7

31('1 cone UZl3 ca o,a -' LOCHL ~Ltin pretioas~ putea fi oferi tii ~i a~ceptat(l In t'."

. . f - d ci singcle al1lmalelor: an IOlaHeta, 5e 0 era, e , ' 11 t nti-

II t ferit pentn! un 1l c, a numC;lU ncp.s[ 11 e, 0 .' suild

, 'mam' cum 'i-al Zlce, ' p.~ychon, V1COJ"{t ant '. . p€ntTlL slLflet aU uHet inLocmt, ,,'

Tnvatatul oguet a xplicnt fOClrtc blnt', pI H1 ( b rt "i prostitmu'e lega1a blOC CllnOS

dogma u s I mrl, .' 'd' 1 n gata de Voltaire. til in antichitatc ~ n ICO .,_

eu , .' .' ca" 0 divinitate 111matii sau ra\.!!\nhcll con m~l < .. f " .toar'£, rivnea 1<.1 castitatea so~iilor lor, 1l 0 ereau \ 01 • f 1 ~ VemLS acapa

'ctime voluntare, spcnnd ast e eel , 'u va mai tulbura um

raUL Cti totuL de prada sa, nu - . . 'mal feroce carUla

nil legitime: asemcnea nUl ~l. .' d I . - un miel c sa-i distragCl atcn~la e 1 se arunea un om.

102

nevinavate\ eele mai egate de om pri instinct ~i

oLi1inuinie. Neputind saerifica omul pentru a salva omu, dintre animale erau ales victimele cde mai 11mGl e, dac..! ne putem xprima astfel, ~i intatd <luna victim era arsa in intregime sau in parte p ntru a . e ovedi ca in loeul carnii 1'inovate er arsii carnea $ubstituitd.

Kimic mai eunoscut in antichitate declt taurobolurile ~i criobolurile ce tinea de CllltuJ riental al lui Mithra, Acest gen de sacrifi ii trebuia sa pereze a purificare perfectii, sa ~teargii tOi'll€' cri

mele ~i sii.-i ofere omului 0 adevaratii rena~tere spirituala: e sapa 0 groapa, "n fundul e<lreia era a~('

Z<lt ~nitjatul; deasupra lui se intindea un fel de pedea strapunsii de a mul im de gaurele, care sc jertfec victima, ,'ingelc curgea en 0 ploaie p ste penitent ~i se credea ca acest ciudat otez opera 0

regenerare spirituala. gramada de basoreliefllri ~i

inscriptii amintesc e aceasta ceremoni 17i de dogma universala carc a imaginat-o.

Cel mai izbHor lucrll in toata legea ui Moise este efortu! constant e a eontrance eremontile pagine i de a separa poporul evreu de toale celc

103

re sac-rid . bl'te' la articolu e'p'l r1 eose, 1 . se onlalte prin n u , . "I gener e ~l .

neil, ins·, p[I1'ase~te pflncl~~al al opoarelor; nU 1'ilulu} fundamc .' 'lntAre!7tC (IJfo nnE.'3Z;1 • dar 11 &1

. c conformcaza, < , 1 0 . sprime J' 0U111ai La t ului 113\IOna

, a carac er . ' ' 0 eel' 1110risc~ll ea. U ex.lsta nlCI

"nevOle. . .. . :pecialca -<1Vca mel .tit legl'; ator, In . , - d ace<;t ves d- . geni p'·l.scn"l , '.' - sa nu pretin a sm., ,.

T re chlar £11.1C3, .,', tit de genCl..11 Ci

dl,; pun lea '_ . u<' ucoseblta . I 0. e o ere<1int,.a atlt 0.::" rte adinci. Daccl u ~

. ;- 'ba rJdaclOl faa fi 111eo\1trebUic .'a al , t rio d ce ar

, ceva real l?i mlS e, ozaiea? Cum aUtiaz'-l in lcgea m ,

insu~i Dumneze . teri spi1'ituale pnn nu - . .. 1 'deea unCI rena~ 't' prctHa)'uns anheH a 1 , '0 toate tim-pUT I e ,,1 ,

s-o il ales I "ltl'U a- bsingc? De ce . . sti divinitatea, pet , , retindeni, pentl'u a em. e minia, 0 cel'e1110~lC! ? , f orurile saLl a- :Jbat '. de sentiment.

\II1C av . <:.i respll1S<l _ndata de ra 1unc '( C3L1Za secreta, 0

coma < _ l.t a cauta 0 'l'1'ebuie neapa1'

c

i ) 'Ina de for~a,caUZrl \

CI\PlTOLUL 11

DESPRE SACRIFICnLE lThli 1E

Doctrina ubstituirii fUm: universal recunoseuta, nu mai raminea niei 0 indoiahi asupra eficacitatii sacrificiilor. corespunziHoare importantei ictimelor; rt 'ash indoitil pdinVi, intemeiata. inceouUJ'ile sale, al' dl'naturata de foqa ee perve1'tea totu •

1I dat na~terc~ cumplitd superstitii a sncrificiilor umn11'. Dege btl ii spunea l'a iUll :1 omului ca l1-avea ni i un dr>p ac:;upra s('menului Salt, confirmind zil·, nie accst Iucru prit ofranda singe ui de animale pcntru rdscump<lJ:Jn'a ('Clui al omului; zadarnic omenia ~i mil" fir as<'iJ dudeau 0 fortii noua urgumentelor r4iunii: in fa unei dogme SU jugiHoare, ratiulle,) n.iminea la fel de neputincioas~ ca sentimentul.

Am dari sa put m de minti istoria, atunci rind ell n prczintA ac s abominabil 0 icd practieat peste at in lume, dar, spre 'u~inccl speriC'i nan, imic

nu e mai incontestabil; ina ~i fjctiunile poeziei il atcsta:

Cind slngele sou curge ~i-l sorb tilrini t' r

Trimis de zei, un jUlger rasurul pc altare, \7oios sa zba.te vintul, Anima departarea.

105

, ' L ' sole$te 7TUlrel1 , I 'I1l.!Lgete UChlde ~ In 0 pume C1'istaline

In zare, tlir1llUL gem~ su s, de de ta sine, d' 'Urt se-aprtn

$i jlucara In rug J d chis pe fieearecertLL es ' , I

Tiiwt de f11Iger, f'tta lui oroare.e-ntlire 'tc elL S U

N(' umple, n ccrs , ote sau su

I carea un 1 ,mai! pentr P e . ' fete nevl1l0 a-Ce ,stngele n .. 1 , n VOle e , , menu din Tazbol ef _ . treb cum ..Itt aJun <

- d't" rna )0 1. aturnt cate' Ioca 0 au,. d ViU' <It! ll'1 , ptie'l I ce a ? S deJTlon

'ISC'I""1CnCa conee , '. Hoare eroare, -3 .• '~ 'unga 1a accast1l lngroz ,1 gma 5ubstituirll, a1 sa a) 1 ,'n de 1[1 uO ~ om

t 'red cil. tolU 1 , h' . lnnascut 10 stra .' ( ,'_ e de netagaduit !?1 c tal , a a uza\ 10("Irel ae e\ ar , d't?) .I'lr de cal e

< f 1 bin 1 ' , Uc ~ VOf(d'ICi ,'um \-,1' 1,(Od nns ' fiioddi OInu1. a SLI

r-un mod redntc e p : ,~pt.b efoarca. Paate t ~a: "tate' nu ace d l' 'lulcabi eu eX<.lCcl < , ,- abuzczc e e. < ,

d \'Ciru sa sa <, 'wa+ie ca.. igno[(>7' ;, (', • ' duc+ie a 0 SI ~ sa , t 0 falsa In, ,s' _ extinda, pfln r-

re-i e stra,ina, f' me "tl elus 1a ratiicirea no d - sO 1' .' 1 carS pare eli OUd • biectivelor de a.• ~' 'll1portan~a 0 teaza

0

cnUor: mal lntl\. , Se spunea; ce con m " doMrtatil anatema , tJ un ora~, untrebUla l1l ~t'- l't:eoza 0 arma 0,

- tin d ~e su 'd e de ase-Hll urn daca ,~S lua in consl erar , t

are StlVeran cIllur, . e . L s aIlau doua ca~-m ,.' snPciaUi In. car d 1 gea 1menea, Sltua~l t-"- (' d 'ja sacrificate e e

,. de \rietimc uman , gorn Dor

, roetulul Eugen "Tf urilof apari,1l1e

I 'I'rnduc ~ <1.

cc,f'U,

106

viC sau politidi ~i se spunea: Ce inseamna viata lLnui 'inovat sau a unui dU$771an?

Dupa toa ' probabjlita~ile, primele 'dime um e an fost vinovati condamnati de ege; oat.e popoa

1'e1e aveau aceea~i convingere ca a dl'uizilor ref rindu-se Ia Cezar: supliciul celor vinovati era ceva foarte pUiwt dit initiitii, Anticii cTcdcau ca oriee cri ma capitaJa comisi'l intr-un stat lega atiunea i rc'i vinovatul era consacrat saU jertfit zeilar, pentru ea prin seurgerea singelui au sa e dezlege am e in-u~i elt ~i ~ra.

Se ede de aiei de cc CU\'ll'ltul consacrat (SACER) era folosit in limba latina ~i pentro bine !?i pentru faU de ce acela!?i cuvint in greac- inseamna 1?1 e sfinl ~i ce e profan; de ce cuvintul anatema insemna, de asemeni, In acela~i imp, ce-i este ferit Dam nuluj ca dar ~i ce e predat razbuniirii sal.; in sii' ~it, u Ce se pune $i In greaca, ~i In latina ca un om sau un Jucru au fost de-sacrati (au fast ispa!?iti), termen prin care "e inteJ gea cn GU fost spalati d un pacat. Cuvintul de-sucrat (apwre) pare ontrar analogiei: 0 ureche neinstruita ar cere re-sfintire Sall

re-sanctificare, da croarea e numai aparent.a, iar expresia foarte exacUi, Sjintit inseamna in lirobile 'ecru ceea e e incredintat Divinitiitii, indifercnl

1I1 ce cali tate, d venind astfel legat; in a~ fel Incit upliciu1 de-sjinte$te, riiscumpiira sau dezleaga, ta

tu1 ca 0 absolutiune r Jigioasa,

107

" XII table decrcteaza moal~tea. intI lcglle dl11 cc\e _ f' fintit)\ adica Jert-

CER ESTO (sa Ie s ~ ,elQ spun: SA . "'i mai cored, consa

t . ne expnma "( d dtit, sau, pen ru " 'iguro vorbin, eaat; fiindc'- vinovalul nu .era,

't prin cxecu\lE:'. . 1conSI crat d ci . ~ ]Jentrtl Jemczl- CV

. - .1 B'<'''I'\ca .'ie roelg<1 -Atunc) U1u loX. . . . d' .- pent·u ca• ..1 t feminc .'>'e~·u), ,1 1('· •

1'WG. (pl0 uevo 0 l' t'" consacrate, dil.H11 ace. L int 'ca men '- .

lllCjllrde e care s . . pe e alta nevll1o'. . d 0 parte cn rna,

p(l:)1 Idee. e. .' a sint sfintite. va~ia' i una ~1 alta, inS , 't En hVp]Jron, un

l' dialogu1 lui Platon Dum,l lui 0 ~l<'UZ3-. due-a in fata tribuna u _

barbat, gala sa a . ' 'ba ~i:i-!?i enunt;e tatLll, tie oribila. deoarece ~I [\ .VOI f 1 mitind 0 crima sau

" .:" tUle~tl t c co ~ \ scuza asHel: "~Pdf d _ ... , _ linistit iar ce (e , . '11 sa tt ali:lSCa ~, d-

15.s1ndl-l pe cnmll, _ - . 01 a absolve toto aLa !-" Ur1narc~ e uoar s, .

sustinc acuZtl\Lll _. a vinOVQttLLtLtfl •

persoanaropria sa 1 p~ c~ fo~"tc bine modul de t cxpnma ',u

A.cC'st fragme1 ' . t pune de \ie, 're dintr-Un anuml .

gindire antlC, ca, .' t al celor vee I.

dere, face cinste unulUI ,~lmf':nd patrun~i d rin". 0 mcnu H •t

Din. efenc e, ,..... ore~punzuto:lre 11It, . ~f' sacTLjlculo l '

eipiul eftCaclta.n ' vat la du!?man nu . t' lo d 1 VI 0 t

ortantei t'lC tme d evine ino\"3; , . as' orice u:'i)11an

mai e'a declt n p,. . "tl'a-on dcyine du.;. n. " onc... • ,i tot lin ncferl(1 re, .' A.ces\' ingrozl Jr , ' d' vlctlme. . ,

atunci cind 1('V01C , iat"i de ce HOSTI. . . binr ('unoscu.' . 1

drept pubh e prea. 'stl'(li1 eel mal e e- . dlt~man ~1 ' - latl":-\ insealUnd ~I • '(In , I,'

108

g,mt (lintre seriitorii latini s-a complckut sa reamint as .;' aceasta inonimic ~i mai am de re-marcat eli Homer, intr-un lor din lJiada, redci ideea de du~man

prin aecca de strain, jar comenta orul. l1e auage atcl1\ia asupra acestei cxpresii.

Sc: p; r c;) ace-asta fn aI, inducii ('xplidi per ('t't univ rs..-;Jitatea unei practici detestabile; {'Cl 0 explica foarte bine omene~Le. fiindca nu aun niccli ri negandu-se (!?i cum ar pu ea unul simt cit de cit amurit <i-I nege?) aqiunea 1'<1ului care a d gradat totul.

Aceasta n-ar putea "vea ici 0 puter asupra omului dac5 i-a preznta eroarea izolatll. Lucrul nid nu-" posibil, fiinde;l croarc;l nu inseamna nimie. Facind abstractie dCl orice . lee anteeendenta, eel cc , r fi propus sa fie uris un altul, pcntru a-~i fne' zeii favol abili, drept raspuns <If Ii fost omoril, sall in('hIS ca nebun; tn~1 Ull ued ph ('<It lnlotc!c(1una lIe In

n ad val' p nlru <l riita 0 e1'o('\r0. A b.iga d 'learn, accasta, meditind mili al $ ilSupra . ag'inismului Co'ir scinteiaza tic aele 'aruri, dar toat sin dClll1turat l?i schim t; al>lfel incit sint -ntru to ul de . cord eu arel filosof ce a spus ca Ido/atria J'a 0 tj

r faetie. Sa privim mai indcaproapc: om ved a di printr ideile cLlc mai aiurit , mai lipsitc E:' ~jne

~ u mai 'troe ; printrc practicile cele miJi monstTlloase c au dezonorat speria mana. e una pe car sa n-o putem elibera de diu (de in De-a fost dat

109

sa $tim .ere aceasta favoare), pen ru a arata dup· aceea cD. ce mm ramine e divin,

Dcci, oameoii au fast condu i catre cump ita roar sacrificiilor umane de egradarea lor $i de

reitateu innascutii, de necesitatea ei satisfaceri, de rev rsibili atea merilelor 1?i de s lbstituirea chinuHal' ispa~itoare.

Franta! In piidw-ile Ie ea a 8inuit multa vreme, "Oric gal atins de 0 boala grava sau supus pri

mejdiilor r'·zboiului. sacrifica oameni sa promitea sa-i sacrifice, eoarcc rrcc!"a c;i zcii nu utcau fi 1mbunati i aid ca iat; (mui am putea fi raseum.parata altfe! dedt rin viata altuia, $acrificii!·. cxecutat de Druizi CU mina lor, S-,lU transformat in ins i utH publice $i legale; cine! JipSf'l.lU vinovaiii. ertlU auu$i la supliciu inocC>!1tii. UnH umpleau cu oameni

ii anumile .,tatui uriao;;c n c zeilor or, pe are Ie acopereau eU crcngi hidioi1se: Ie d'ldea.u foe iar oarneilli picreau"n lijlocul fJik3l'ilorCll , Sacrificillr s-a mentinut in Galia, ca $i in alte parr, pina 18 instaurarea cre$tinismului: n-au incetat dedt in prezen a lui i' u disparut pentru totdeauna In fata lui

Se ajunsese a crede ca nu se put.ea imp~ora pentru un cap c1edt cu pretu altui cap. ~i asta nu e to : cum oricc adcvclr Se aWl ~i trchuie sa se afle in Paginism, dar, a~a cum .ocmai am sus, intr-o stare e

1 De Bello Gallte , VI, 16.

110

putrejacti t ' , , eona consoJatoar "

asentzm.en£ului <...,_ 't' .e :;;J mcontestabilii ~ " ~ In apare In mi'l I

anLlce sub forma Un ' ceu tenebrelor orie sacrifie-iu real S~persti~ii sIngeroase; :;;i CUm m t'f' , Orlce act1une 't'Or J lcarc~ au uf ' t en One olice

• enn a voluntara ' varat cedate m0rti1o P I' , pot Ii cu adetalitate d .' 0 ltelsmu1, derutat b

e ane c remInisce t " Cll rusa. ~Ingele uman pentTll n ,7n ~a~l :;;1 dcna~rate, varUCl~J prizonieri in J'ur 1 l$t~rea mortllor. Erau n' ,. u ormmtel D

leru !ipseau, i~i raspindeau " o. aca prizoaceast.j CI1ldc1 iud"'+ . slIlgcle gladiatorii

tf~enle dcveni.nd . I

ce-o practicc1u P"imind " 0 meserIc, iar cci putea Ii a. imiint eu eel :;;~e num,e (Btlstiarii) c' reee eTau destinati a ~i Va O~mem e Tilg, c1coarilor, In fine d ~ l' - rsa smgele In jurul rug'U , aea Ipseau ~' . , norociti, Veneau f . ~ pnzonlerii :;;i ace~ti ne~.' ernel care In p f'dLo~l sfi:;;iau obr ... ,0 1 i:l ceIol' II table

, aj11, CU scopul d f' , car Zmaginea unor a 'f" e a 0 erz ruguriZor ma .. . crt zCli ('. .mjernului cum yl ~ satisfac pe zeii

' Spunea Varron a ~t-nd1\fai e nevoi '<1 " ra I u-le singe. de caliaginezi ~mmtIm ?e

J

tyrieni, de fenicie li . au canaanaenJ? M ' t . mm ca la Atcm " , . al rebuie sporn£,_

P' ' a, m tlrnpurile sal dJactJeau anua] aces!£, s. ".. ~ e glorie, se

~rnenintata jcrtfea gal'? 3 C,nflCI1? C~ Roma cind era , 1. cme n <:t1e

U-l rnai putin inutil sa. m ' y~ aceste ucruri? ormintele regilor sa I en lO~am biceiul ea pe

o~ti sa fie jertfir d u a.e marilor conducdtOri de itori. 1 Ul?maru, Sau chia' o[iteri<:l·

y ser-

HI

Can am ajuns in America, 1n slar 1;-Hu se<'olullti

< 1 .' -lea, am gabit 3<'01 aC eil!ii ("redin~a. liar mult mai ferOC€, prco~ilor e 'icani trebui, s.- 1i se :lduel pin a douazed de mii (' 'idime an\.lal; ell s"i faca ost dele. dedarau la intimp arc dlZho' ul1tli po

por 0 r~car('. iar 1a npvoie i~i sacri fi <lU propdi copii. S crHicatorul dc<:,piC' pieptul vidimei ~i-i smulge:l 'nim3 inci.l vic .1arele prC'o ~torl'ea s'ng

ele pe

gura idolu1ui, iar prC'o\ii inca\. c to\ii cam,'a ('l'

10 jertfi\i.

, ' ' , . 0 pater rbis! 11 ",de neias tantum? . '

Solis nc-a dflruit Ul monument '11 nC stor riat

bi e credin\e, hansmi\lnclu-ll - disrur<;ul adrcs de 1agiscatzin lui CotC'l in timpu1 !i \crii vl,st.ilului

~p3ninl la Tla<;(<ll<1 £1 nIL pl!tC'Oll, 1l spunea el, a-.,i lmagin 117 .c;<lcrijiCllt der·aro t daca 1111 mUTC'U eel

Cze rLaputi- 11 . om pentTU salt'orca celo !(.

1n Peru, W\l1 l&i :lcrHica propn opii, AceasUi

nentlniE', prcnlm ~i (' a antropofagi i aU facut inconjurul globUlu l. dezonorind ambde continent ' r

Chiar ~i as '11:1 cu oata autoritatea armelo !?i a ~tiin\ i noastre , am utut eradi a in 11 (.1la funest'

prejudecaUi a sncrifici i lor Ull1ane? C 5 une vcchca lege a acestei Vtri, evan~helia

ndustan ? Sacrificarea unlli om IesfatCi It>iniului

112

tatea 0 me d ani; t'de ani. t' e a rez oameni timp de trei mii

$tiu ca, In timpuril ' terioare egii, omenirea mal ,ult ,sau mai pu\in uldecata, iI ing-iduit . I' w:f'on m< tar decil preju

< In OCUlre rj Ii ' un om pltismuit d' ,)11(>1 omene~ti L • • 111 unt snu al at' 'f' ' msu, au durat 'fa d . acn lolle reale

"m e seea[ . ' a monn .. ' sotilor 1 ' ' tar eel al femello!'I or pcrslsta si a:zj

Ace t straniu saclificiu e ~ , ,. Yoga' rugaciunii rostit d ~e~te Pttnmedhaarunca - fljeari i see ~cmel.e in<tint de a sc

spune anca2pa E.-: ' e ementelc, sufletul' " ,3 InVOC" z ii,I " ~I con\~tnnta sa 1'" tl . con...<;tlznta m.ea f" _ ' S IlglO ' zaT W · ' ,LI martora ca it ' Imbrati~jnd -i trup _ " rmez pe oiltZ meu!' u In 011jlocul fF ,- '1 In nou: satya' sat r ac,m or, trigadadeviir) , ,ya. satya! (acC'st cuvint ins('amn~l

Focul ruguI' t, Ul es e aprins d faproplatii rud[l. <:i to t, e IU sau de cea m<li• y a aceste g -" mtr-o tare) und ,rOWVIJ se etrcl'

ee 0 mare cnm:- ,- " l'ahmanul supe' t a . i:i U('IZI 0 vi:ieu in

b T , 15 J~lOS nu ind - ' Vlennii care-l devora, r<Jzne~te sa maar

Guv mul din Ben al d '. •numiirul femeilo . g" ormd sa cunoasciJ, in 1803

r ImpJl1Se de ' , ' pe rugul soiHor lor fl _ sup rshtle barbari.l mil pe an, ' a a at ca era eel pUiin de trei

rn aprili 1802, e e oU'l " ung regentul d' T' < soin ale lui Am '['1'

III anJore au .ul so~uluj lor Rel t ,< <:Irs Impreuna cu tru

. a area acestui sacr'f' . produce1 IClU

8 - Istorle :;1 m sonel"1e 113

. -' ~ile facute cu cpadarmce ruganllny . , t groaza: a fost za <" :- i materna, Ia fel ~I In er

dragoste fillaia ~ ~ de auto-al lare dore"te sa zcze' , guvern co nu.., . '1U

ventla unUl " lrocit<lte: femC']ntal.e pen t ru a impledlca acea a f ast de neclintit. " t l""nle de ]'05 ale po' , , I pnn re (,->,-,

Tn unele provrnCll Jdeslul de obi$nuit Jegdmintul po 'ului se face lll, mo, ut.arc sa cut;trc avo re

'. d ca se ob~me c . a t~mucid(>rll. a, , C' ce Sc leaga pnn _.d Iilor loculw e1 d'

din partea 1 0 , '. d reau se arul1\<1 10. ' t ,,' obtm Ce-$l o. t' -nel de juranun ,1 , si uat in lUll 1, •

't CalabyatTava, . t' eb··un loc numl d TJ-rgul anual Ce Sf' ,m' , erma a. tr nul'il TaptI $1 t sau zcce asemenea sa' 1 c de obiee' rna or o~, ,ICO 0 rsti~ll

rifit-it inspil'atc de supe f' . indiana n3$te ged t - ind 0 emele .~ .

De fiecare a a ,_ 1 ]'ertfcascJ zelyeld' . trebUle sa- .

meni, pe unul 111: Gan e' uneori, acestei zel~Gonza, aruncindu-l)~ I g, )"1 s-Int )'ertfite $i feme_!. ingaduie

d l<iudaw, "legear India, Ce a~jl a tatal iitrin ~i incapab,il nului sa-$i arunCe ill ap T";- aduv;'l oblt

. ' xistenta. mara " .sa-~i mal aslgure e h'lU1' sau' sc oieril sacrillru - d- rugu sOy~ .. , rI~at;{l sa ar pc _. . 'itului distrugerll, I

' an penlru imblmzlrca Spll f ._ 7.€ului silu m _ lUi vremc ('1<

o femei stearpa lU H\sindu-l prada fiarelor copilul tacma adus pc lume" aruncind -1 in apele

'I apitoare on f t au asan or r d' ceste crUZl11U att 0

. C l mai multe m a ' , La Gangelw, e e. _ prezenta unOT eUTopem, omi C ClL solemmtate, m ,

ll-t

ultima siirbiitoare indiana finuta in insula 8al1gofn deeemb1'ie 180Jf(l.

Am fi, oat, j piHti Sa PUnern: df> e ngte u, stapin absolut fn aCria tara, pOate prit'i la toate acestl

1'01'1 jara Sa jacii ordine? Poate eii plinge pe ntguri dar de Ce nu Ie stinge? Guvernul a aplicat ordine severe, masuri aspre sau exeeufii, dar de ce? !ntotdeauna nUmai pentru a-$i miiri au apiira PUterea, niciOdatii pentru a reprinw acele cumplite biceitlri. 8-a1' spune cii raceal jilosOjiei a stins in inima s aeea sete de ordine ee 0 ereazii cele mai 11lal'i schimM,ri in ciuda obstaeolelor; sau ca despotismul natitlnzlor libere, eel mai teribil dint1'e toate, dis 1'etuie~e pTea mUlt selavii ca sii-~i dea osteneala sii-i faeamai bUrn,

1\1i se pare, -nsii, e;l ar trebw Sa facem ~i 0 PI'

sUPUnere mai onorabil<i -Si prin aceasta mai plauzi_ bUa: anurne ca e a solut imposibil S inlJingi prejuc.Iecata incapiitinatil a hindlL$ilor ~'i ca, incerci Q

aboli cu jorta cruntele obiceiuri, nu TeU$e$ti decit so. compromiti autolitateaJ jarij nic! Un rezulta 7~n pentru ceilalti.

Ma tn1minta 0 problema.: oare sacrificiile < troce c'1re ne re olta, pe bun - dreptate, Sa nu fie deIoC' 'JUne sau macar necesare in Indic? Cu ajutorul aces-

I Es Gis by Ihe students of Fort William Bengal, l_,C If'utta, 1802,

s·

us

' " 'ta unui sot s afra iltei singeroase insbtutuJ" 1a I 'rt tot ce Ie pri

'b'!- ot! dor sa e ~lP aza incoruph I 3 a, b -1"lor a crimclorI I r a rilz unar lve~te, Tn tara revo te 0 ',~ timpla dacii femeile n-ar

' bs Ul'e ce s-a 10 . eaabjeete !?l 0 c. , "d 'rdu prm moar a 'I nt 11m1 e le t 1 vea matena me I '1 ea deci drep U

1 ') al" 'Co( ea 11 ,so~ilOl' 10 ~'dLlC'd e (' ; -.;- rl'cdem a legisla orii elm dobindi un altul, SCI , ' t' 11-3U 3vut

e , 'e amem mmuna~l, vecmme 'U totl nl~t '.. ea unal' asem nea

' 't ntru lns.aurar , n otive intemew e pe . ;- slea s-au stabilit prm

d chlar ('3 ace ,uzantc? Sa ere em T t,- legislatia antici'i dlspre-

Llne? Oil a \ _ 1mijloacc pur UJTI<, :l - Ie contro1caza,tuic~teemel'J € ,• clcgrac eaza,, ~ . ult sau mai putm, '. .oprimeaZi mat m I ' Manu e apwata

' 1n legea U1 '.Femew, se spunc . d t S);ll in tmeret~1

'l' 'w e so 11~ ,U

de tatd sou ir COPt~) I' , 'n n'ici Hn caz n lL i sa ' - I batrme e, t 1 e

$i de fall sou a 'd t- Ternpercwwntu n.' de indepl?n pn a. " _ .. d

ct/t'tne starea "irii (ipsa capacltata a a 'fa init nestatornlClU f,' atu ralii care carae." ), l' perversHatea n itl bi tot tLmpu ,~t • t _' in ciuda Whiror te ' 1 vor lns ralna, ..

.....eaza emelle e t tl'mp de s011l'.... "l d lpa~ SClLrprevederilol' imagmabt c, t

lor, c ile sa nu piard~l din vede:e Platon propune c 1 g v I _ acest art-

t, Fiindca, (aeafemcilc ni" un momen ',.': 1.... n mai sint jumii

t u grlJa e,-, .col nll e concepu c , 'It. C"tl cit depo$esc Jll

' ci mal mu ~l • 'jtate din omel1lre, "virtuoase deat not,mlitatea C/.l a t1Ot sint mal ptltzn

116

ine nu CUnoa~te sc1avi de neer zut a femeilo I Atena

, unde erau supuse unei interminabile tu

tele; unde. 1 moartea unuj parint care nu las. decIt 0 fiiea rnaritata, cea mai apropiata ru a c mortului avea dreptul S-o ia de la sotul ei ~i <1 ~i-o fae-a SOpe: unde un t puten s<'i-~i lase nevasta mo~tenil'e ol'icJrui ins ales de 1 drept uccesor ctc,?

ine nu ~tie cit de aspre sint legiJe romane fata Je fcroei? ar ('rede, avind in edere opini fnterneietorilor ele popoare rata. e al doilea sex, C'a toti fusesera 1a ~coala lui HYPP0crat, eare-1 ereclea rau In insa~i esenta a, Femeia, spune el, e perversii prin fire: predispozi(iile sale trelnde reprimate zilnic, aItfel se dezvo to in toate direc/tile Ca ramurile nnui arbore. Daca sO(:ul lipse$te, parintii nu sint de a.iuns pen.tru Cl 0 piizi: e nevoie de un prieten a clirui zel sii nu fie orbit de simpatie,

Intr-un uVint, toate egi latiile 'I i-au luat pr(>cau~ii mai rnult sau mai pupn severe fmpotriva fe rneilor; chiar o$j azi el sint scIave prin Alcorar ~i animale de povara in iobagie: nUrnai Evanghelia Ie-a ridicat la nivelU1 barbatului fikfn u- e rnai bune; num.:Ji ea a proelamat drepturile femeii insti tUindu-le in inima ei, ca un instrument aC'tiv ~i plin de f°rta, pentru bine Ca o$i pentru rau, Lasap, intr- tara cre~tina, sa sliibeasea. p' ~ 1a un unct inDuen legit diVine, dfn u-se, in consecinta. mai multi libertate fernei' ~i Yeti vedea curfnd cum

117

aceasUi no iJ.:'i ~i emotionantii libertatc egenereaza intr-o lipsa de uviint~i ru~inoLlsa. lc vor deveni instrumentele funeste Ie unci corupti' gener<Jle ee va atinge in scurt timp partile vitale ale Statolui. Accst< va decadea, ia putreziciunea, -nUns5 a 0

gangrenti, a proVOCe ru~ine ~i oroare. n ture ~i un persan, prezcnti la un a1 euro

pean, eredeau eel viseaza: pentro ei, comportamentul emeHor era e neinteles:

Sotii $i pretutindenea 1'egine, . Libere fiirii-a fi dezonorate $i credincioase fiirii-a ft

, eonstrinse,

Nu-$i datorau deloe irtutea frieU.

Ei, insa , nu cunose legea cc acc ascmenea agitatie ~i lnc.ilceala posibile. Chiar ~i cea care n-o r specta Ji datoreaza libcrtatea. Dad la acest punet ar fi posibil sa existe mai muLt sau mni put in, a~ Sptille C<l femeile slnt ai indator ie ecit 10i Crc~tinis

mului. Respingerea sclaviei (d sfiintaUi incetul ~i iura gTe~ oriund actioneaz~ liber) e legata mai ales d· ele: ~tiind prea bine cat d u~or se inspira idul, se urmClre~te ca acar nimeni sa nu aib[ dreptul de a-I impune.

I fine, nici un legislator nu trebuic s5 ·te urmatoarea maxima: Mai inainte de a 7'cnunta Ia Evanghelie, trebuie ea femeile sa. fie inchise sau impova

118

----------_.._------

rate de Iegi fnJrico~atoarc ca ce e uin InUia. S-a hi _ _at aucsea lJlindete hindu~ilor dar sa nu eadem m mare: in afara au tori tii tii .ar a spus BEAT! ~~~S, .u C'xist - oameni blirzzi. Pot fi ingiiduitori,tZ~ll.Zl, Ia~l, dar niciodatt bfinzi. ~uI poate Ii crud chlar s intimpUi destul de de., dar un m bUn '

niciodal.il. India l1e oferCt In privUl(:a asta u foart~ bun cxemp]u. 1ndepcndent d atrociUitlle p care 1 - m CIUlt, ce oc de pe amfnt '''zut mai rnulte cruzimi?

e

Iar noi, carc Pc'ilim de oroa1'e numai Ja ideea ~CTifir'iilor umnne ~i a antropofagiei, CUm am putea fl, atlt dl~ n}j ~i dl' ingrati ineit sa nu rl'cuno;'l~tem a datonln1 A('C'ste sentiment doar egli iulJirii ('en:- .~egh '<tt in('~ din leagan? 0 atiune i us Lra ,

aJu~.sd ~]<l c:el mcil nalt grad de civiliza~ie ~. bunaC'U~lInta, a indriiznit nu de mult, intr-lll1 acces de dehr ~cil'ii egal in istorie, sa suspcnde formal aceasta lege ~l ('f:'-C1m'uzut? Cit ai clipi din oc-hi, moravuri de-al~ irochezi]or ~i algonkinilo ; legile sfint(' ale ~t~li' cideat In picioare; inge nevinovat (;~Jrgln~ pe- ('~afo;lcJele riispindite in toata Franta; b~batl on. Ullnt! ~i pudrind capete in fngerate ~i chI ar Iemel eu gill'l e minjite de singe omenes i lata omul .~(Jtural.' ",:sta nu pentru cli -JT' purta n 1 g~nnCnll de nestm ai adevaru ui 1?i virtutii: U~e?tunle sale in n()~tcre sint imprescriptibile, dar, fara fecundare divina, ace~ti genneni nu or lncolti

U9

mcw at<i ';:IU l vor produce decit fiin\e dubioase _,I p rlLuloas . , '

:\ SOSlt timpul sci tragem din cole mal mcon c t bile faple istorice 0 concluzie asemenCrl.

') lim dinlr-Q C"xp rienta d> patru seeo C ca" P' tutindeni un e ade amtu Dumnezeu 71U va .h Ct

nOst'l1 ~. slujit 'ill virtILtea unei revelatii precise, nwl v sacrifica intotdeauna pe om ~i adesea il

va devora, Ll,lc!'(:,tiu, dup;1 ce n poveste~tc sacrifidul lfigc

nici drept 0 istorisire autentidl, se in\elege, iiindca avea ne oie de ea), strign Cll un aer victorias:

lntr-atit religia oate zlimisli ran!

Vail el nu vedea decIt abuzurile, a fel e to~

urma~ii s<'li infinit mal utin sCllzabili decit -I. El nu ~l ia (';j' excesul sacrificiilor umane, a~a abomin bil rum em, disp{trea in fat relelor produse de nelegluirea absoluta. Nu ~ti(l :au nu voia sa .vad~

Cil nu poate xista a reJigie in intrcgim falsa; ca cea a tuturor popoarelor civilizatc, a~a cum se a~a

ea in cpoea i care seria, onstituia trainici~ .ediflciului politic ~j ca ideile lui Epicur, sUbmlru~d-o,

erau exact pe pune ul de a submina ('u aceea~l 10vitUl'a v chea c:onstituti a Ramei, inlocuind-o cu 0

crunta ~i nesfir.$itJ Liranie, , Noi insd fericiti posesori ai adeviiruJul, nu

comite:n criJ~a de a a contest. Dumnezeu a binevoit

120

sa. se ascundii. pa..truzeci de secole, dar de cind a in ceput pcntru om 0 naua erJ, rima aceas --ar mai

av .lI., cu~ G~ndjndu-ne a raul produs de false Ie religu, Set 0 btnecuvintam ~i sa 0 Imbniti~m cu ~rd~~r: ,pe ,cea adevaraUI, prIn care se explk ~i J~Sll,flca Jnstinctul religios a1 fiin~ei umane, eliberind suntlrea univel'sal;i rorile i pacate1c ce 0 intinau, reinnoin fata piimintului.

INTR-ATIT POATE INDRE TA RELIGIA RAUL!

_ Daca nu mJ in~eJ, cam atI aJ' fi e zis, lara a patrunde maj mult I tema, despr originea ascunsa a saerificiilor, a ceJo umane lndeosebi, ce au com?ra~is Inlreaga familie uman;'i, a1' acum, nu ered mutll ca, la incheierea acestui apitol, i'i arcit in Ce fel. ~ a~re('iat fiJasofia modern - acela!$i . ubiect. , Mal II1aJ.11.tc u rene ta serios, in minie it] vine Idcea vulgara a nui omflgiu sau;} U1U' fel de dar f<1cut Divinit5tii. Zeii sint binejaciitorii nO$tri (da tores bonorum): P firesc sa le oferim. primele road a,le bunu7'ilor primite de la ei: de aici, Iibatiile antice :;;1 Ofran~~ prime or roade CU C3re incepeau esele,

ExpliClJ1d Vel' ullui Homer:

Din cele de pe m,asa, in !liki'iri QTunca primifiil > t

Heyne ede in acest bicei originea acr-indiloI': "Anticii, spune eI, 1 ofereau zeiior 0 p~lrle din hrana' Jor, din care nu lipsea arnea animaJeJor: sacrijiciul,

121

privit a tfel, nu are nimic uluitor tl . 1n treac'il fie

spus, ltimele euvinle do edesc cil aCeS indiviu abil -edea in mod confuz in ideea gcnerahi sacrifi

ciu ceva mai profund c1edt simpla ofranda, iar ace pu et de vedere '1 uluia"

Intr-aclevar, nu e vorba uoar e un dar, de ofrandii, e primele rOOde, inLr-w cuvint, de un impl act de magicre l?i rccuno~tinVI, ofent, da a

oe putem expnma as el, S1./zeranitiitii "vine; daci:i ar Ii fost a~a} oarnenii ar fi luat d 1a macelar e<:"irJ urile ce trebuia puse pe altare: s-ar fi m,"lrginit sa repel in public, eu pompa cuvcnita, d('ee~i ercmonie cu care-si incepeau mcsel aeas<l.

E vorba de singe; nu de jertfirea propriu-zisa, e a explica pentnl ce oamenii de prctutindeni l?i

din toale Limpurilc au ajlUls la acee<l~i concluzie ~i

aJlUrne di nu ofranda de carne (a se rctine asta) avea virtu~i expiatoar folosit.oarc mului, ci scurgerea singelui: .lid e problema ~i ea u se lasa recunoscu.Ul 1a prima vederc"

Nu numai ('8 sil('rificiile nu erau cicio. 0 simp15 (,."tindere oCrandelor de roade arse la inceputu mes i, dar ni ' acesLeil n-ClU fost, c i se poat de limpede, lccit un fel cI sacrificii reduse, <l" cum noi am pu ea transpune in easele noastre unele cercmanU religioase exeC'utate (' fast in biserica. C Cil toata lumea e de acord, oricit de putin ne-am da osleneala sa reflectam 1a acest lucru.

122

Hump, in indecenta .] . giei> adoptii <t('ee" ' .. a storle natu'ralii. a reli

, ..';1 pazIpc eu H d . neaza in anie1'a sa' U . ,~nc, a1' 0 tnven'_

. I' n Sacn[lclU e "" "d1 cn S1- i d'~ , .. vnSI erat Cillin (ar; or , . "arule~tl r.ev· lu" Dbl.lle ('8 ace ]u('l"U s.- : 1 umnezeu, Ire-

Daca wlid Sc a d ~ 1'U ~al ~ata i fo1osit Ie 0 " , r e, c1 C<.I e hchid •

<lea e LU1 ani aJ. ' e asat sit rurgii' m, UCIS. Tn lipsa ."" ~.

bun omul .". - . {unUl mlJlot' mai t I!;l Imagmeaz'j ea "'. .

f C bine 1 ' D (pnonumd -I?I l'RU •. Ul umnezeu' cred ' •

mod l~i oat dovnd' d' e a macar in acest L I ragostea!;" d .

animat; ~i astfeJ u ". I a oratla de care'I " r cernIc/a noastrx ,J

1 UZloncaza c,1-1 fn~ala D a mercenara Se in~eIal pe sine". umnezeu dupa ce s-

Toata 1ifna ~. _ \ aSt.<1 nu expIiC'a msli " ,

Chlar problem;) rna' dificilii $i 1lI:n1 , ba face coPat subi ctuJ; lUin '<1' pe VOltaire I-a preolUi ('a 0 certitudine el ~ eea gcneralc'i <:I sacrificiu_ fl' "j J e m!crosat in sPecial d .

ell e umane. e sacn

. ,!n temple nu se ved as" ghUll, frigClrj gra~-r" ". pune eI, dcclt men

• '-<1,-, cu tlLcd bU't'"IlIngi de fier lingurz·'" I' C3 ane, iurculite t - "' .,.1 po Druce urc' .nI grasune ,,' t t ' lOare man pen

.,.1 0 Ce poa te inspir d . To'ul ontribuia 1a er a ezgas ~! oroare. 'r1.lZimi rnoravu '1 P pe~area aceste' asprimi . j

n or ('are 1 a j " . !Jf" OaIneni s5 S3c:riI" I' - m~ms pma 1a Urmc1

. Ice (I oamenl - ~ .{'Opli. SacrificilIc J"nch- "f' ", ' pmij ~l proprii

JZI ~lCI msa dIt atit au fost d ' • ,e care am vor, e 0 suUl de a . .

I-am Inloeui t pe , I' n mal ill f"ozi toare: mace an eu calai".

Fara in oiala, oltaire n- pus 1n via\Z lui pi dOTul iut _ 11 lemplu antic ~i nici din gravuri n-a cunos asemenea edifidi, tli moment c credea

cu ca temp1ul ea atare arala a roacelane ~i 0 bucatarie, De altfel, n-a bagat e seama en loate acel gratar, frigari, furculi\e, linguri sau polonice:?ie atltca alte instrurnente 1a kl tle inspaimintiitoar sint

moda !?i az·. fara a weo mama sau nevast1 de maceiar od de bucatar sa fie ispitita s5-~i una ('Opiii 1a frigare sau sa-i arunce in oaUi. ricine i~i cia seamel ca duritate,1 rezu1tatiJ. din obilciu1 de a varsa singe de arum, leo ec poate ce mult sa ~ureze cuI-are snU cutare crima nU va duc ruciodatii 1a sacrifiearea sistematica a omu1ui, De allfe1, nu putem citi fara a ne mir expresia pIna la urrna folosWi de Voltaire, ca ~i cum sacrificiile uma c n-a1' fi fost dec1t rezultntu1 tlrz a sa('rWciilor de animale practicale deiu

eeol : nimic mai fats, Totdeauna ~i prewtindeni,cut

unde adevaratul Dumnezeu 11.- fost cunos i adorat, omul a fost oat jertrfl' cde mal vcchi monumente ale 'storiei 0 atestil. ba chiar ~i egenda, ce ou rebuie totu!?i respins<'i, i~i Uilura marturia. PentrU a 1amuri acest important fen omen nu ajung

e ,a se e recurga 1 cutite de bucataTic $i fUTCUtit elL oada

tunga,Partea espre incruzitie, en care se inc eic no . pare fi scris ~ intr-un acccs e delir. Haiua '! Cum sa fie executarea legaHi unui num mic de

124

oamen·1, d'letata de un t 'b1 ' 1'l unal leg't'gl nnterioare promulg t 11m,

A

m aza unci te fi vitata in eu t.'-1 : solemn, exceutie ce put' ~ no:;. mta de ca "~d ' una. de 0 .'ula. de " . ~ UZa e flecare vic

. . on mal mgro"'ito d' nt' egl1llre a 110r p"" +. '. ~ aTe e<'lt tE'rjbill1b IJn\1 Ce-~I • Ira~ek lneinsc de fl:-1 .~' 1 . aZVJf cnu c.opi ul pc

. c Cell 1 <l C lUI M I h e Ir! Ci1:j r:-U '. ' I oo('! cump!"

d 1 • ,<! lcu.e a mmtii ci Ii i~tlmcnt(' de dreptate . d ,P rdf'r oricijror

1

glOasil. i1 (Uce pln' ~l.e :u:;;1I1e, Furia antireUv

, ,1 acol0 melt l' f"' sp ndlde iradc I1U ., S w;ltul acestei

1i~lOC'llit pc mace/ali ~~1 c~:i ex~ct ce spun" I-am ca nu \"orbise dedt d ' Zlce e1. Era eonvins uitind fraz<l desp eS~l.·e.. acrificiul de animale

. rc saenfl('ul d ' terl, C'e rast re '" e e oameni: altmin

(a-I puna ,. . rau rcotii dil " t' h' pe mllcclilfl dilililor?E"" dl11C ltat, n° .

nIl cu 0 sal>ie sac' 1e-~I ueil1eau Semev ."

tori" eli la, mal putin ('(Hal" d .. I n mil' Cl JU ec"l •• lIf noaslrc car . ° ' '

In vlrtutea unei legi? C-I tnmlt In moartc

Sa reveni • b. m, 111Sa, 1 subiect· ni . led. a~a cum ~lm v'izuL d : mlC nu e mai ~u-

Voltair penlru" (." eclt C3UZa j vocalil de <l t'XpllC3 orig' .

nl'. Bunul sim d' mea s:I(Tlfidilor umat, , _ . ~ c e ClJuns pc tr . •

aceastft incereare n d d' t n .u a (emol1stra <a in , - ove 1 0" ~

~ltc1te sao e 0 a ev<1ra ~ mu urma e perspica antichita~ii. ta cunoa~tcre a mului. i a

In fine l sa- ascultam. , pe Con .IlIac ~i sa vede fum ii cx.plica el ongl11ea . acrificiilor u mmane pre

125

r fericirea 'intregu ui . l' sa"u inviitl'icel care, sP

tlUSu UI • • "tatsa e lase tnva. . . il popor, 11.- rul . s J Ie adreseze zetlor r.ug =

Nu s-a multumtt -rut cii irebute sa , .' t I) ~ale; a cre- ,

eiuntle $t fa9a~um~:e i inehipuia eil e plac foal te c ofere lucrtm a. -~ i OATlIEJ 1 ... '

it f rude, a7H1nale , .' J ,ml1. c un mu .... ." C;1 aces pasa) e l:

M1 voi fet! sa spun ' CI existJ un e "D nului nU cre <

copil, ~ ti, slaVa am" '. C mizerabila U~L1-. - d ..- Cil Sd- sene. ."'opIl atIt e leU f .. i' noastra SpCClC.

d · t pC'ntr ne erIC r crin\ii. Cit. ·Ispre... tului sau cc mai Ires

. potriva InstlJlC • 'ur:'Cita ra 1m ' . . .;- 'pun in ('CO' mas r · impOSlbll. a . . t"

s' mai sacl'u! nJ,I C. ' " con!)tiin~cl &i Slln~-. . dill' <.1('1, jn 11111.(, . -leTe\loltil. Can ae. . 1 mai Odloase a

d' tras;:it.urllc' ce Cmi tde: C u 1a 111

cestui odios scriitor.

CAPLTOLUL IJl

TEORIA CRE$TINA DESPRE SACRIFICU

Care a evAr nu se aWi in paginism? E [oad·, adev;-lrat C'l exisUi mai multi zet ~l mai

mul~i stapilli a/)solutl, alit 111. er cit ~i pe pamint, iar noi r buic sa nazaim 1a bunavointa ~i 1a protectia acesto' ze',

Dar toOt am de .:Ide 'arat e di nu-i decit un sin~ur Jupi -er, leu] suprem, eel dlntii, eel mare; pe sonificare' ('ea mai buna a legilor naturale ce e depa~e te pe toate celelalte, hiar divine: acel cineva ('are n-arc nimic dcas\lpra lui; zeu nu umai Dumnezeu, ci IN TOTALITATE DUMNEZEU; motarul uni crsului, piirintele, n'ge!e, impiiratul; zeu! zeilor !?i at oamenilor: tatJ.l alotputemic.

E drepl ca Jupiter nu putea fi adorat urn se eu ine decit impreuna ('I) Pallas =?i Junona; cultul acestor trci pateri facea parte din natura sa indi

izibila,

B adevarat ca, da('a judeciim ell illtclepciune es}>r DumnezctL, inc(>Ulllul celo prezente i iitoare '. i de pre Domnu DtL'rnn€zeu, piirintele inceputului ~i aL cauzei, vom intelege am cit ii e 71lgiiduit celui m.ai bine inzestrat de La natura ant.

127

E adevii.rat en Platon, autorul relor de mai sus,

n-iJr utea fi coreetCit dccH ell res ect, atunri ind

III alta par . pun€.': Marele J'ege fUn in mi('zul 111

crllri or, iar toate lLCTurile fiind fucILte pentrll I.

cad el e rcatorul eeloT bune, al doi/PQ rege stu in

ijloeul eelui de al oilca rind de ucruri, iar a tr ilea in mijlocu eellli de al trellea, ceea ce totu:;i

nil tre lIie ii se eric mai impede, pentTu ca, i C(1Z111 cil serislLl s-a pierde pe maTe sau pe uscat, el

e l-<Ir gasi sa nu inteleage/. nimic.

E adcvarat ca ,/\/incTm • je~it din apul ui Ju]Jlter. E a cvJrat Cil, a 'Ilceput, Verl1ts ie~isc elil <.l ,'; a s-a intars aeola pe !aata perioada potopului

rind tottll era numai 0 apii fara margini, c{l a ,darmit pe fundul marii; dar c 0 mare eroarf" sci auaugam d'\ ca a ie~it e acolo. mai apai, sub Jnfa~i!?area

unci parumbite, dcvcnit,\ ves iUi in tot Oricntul.

, adevarat ca j'jeulrt: am l'li are spiritlll au ciila lzito ~i initiator care il canuurc prin misterele

icti' .

E 'ldevarat cii llereule IlU ate urea in O/imp

~i sii se cas~torcasdi aco) c Hebe, decit dupa ce a istrus prin foc, pc muntele Eta, tot ce avea omenesc In el.

E ildevarat cii NeptlLn Ie porun<:e~te t'inWTlloT !\j

m{ ri/ !Ii ca Ie inspira frid'i.

128

E adcvara t ca brozl·e. eii se hrancsc u nee r '

~I a, E adeviirat C '.a' a erOll, ('<1 r .

menlre, intem into '. au blOC1lleriiatdr \. TlL md b"

eptuJ s5 fie declara.I' . eo~e I $1 /pgislatorii ~ 1<' ...J < t zel PrJ . "

, ~ev<jrat cJ ;jtu . . n autalitatert 1<'giUm'trebu' . _ ' n ('1 r-m<.1 1I (

le Sil Jncerce S.1 . d orn e bOlnav C1 . u- I se U '

lV2nte ell t . C: eu blind t . . PU ere de irzriu'. f' dul P 'Jr

tU~1 ni . Tlr(> f· "'1 sr� un mijlo<' al ed" .' . ( a neglijeze to-

E ad varat ('.. eli .IClne1 materia]e.foar~- . d me cm;:z • '.

I.e apropiate. I lVmatia sint ru E adevilrat <'a ze"

Oa '. It S-au i'l"e tmenIl dre fj s· ..T .,. za Uneorj 1n m"~. t , I r d ,::11 h• cia '-'-"d euPentru a ('ereeta' < d all venit nn n::· •

c crJnW]e Dce1' l~\. tJ'nnmt E adev,lrat e Ora~I oameni.

ca In a PDpaarele ~i.' g neral, Jupite . _ ol·i.l·~clc .,u patroni . In a' T execut<l a u1' I

ceaSt~1 ]ume prl.11· . t tn tIme de !ucru .E In errnedj 1 '. radevarat e. "' u SPZT"2telol"

forte f_ a mse~I clemen t 1 . . ,suIt conduse c '. P, care sint ni~tc

nltati "' a!)J lmperiil d . , e unele dh'i-

E adevara t di ' .. slat p rmC1.pIi pOpOQ I .

. C'U Dumnezeul ui Ab h re 0/' !>lnt ch('rna~i <lzel af pa- ~ ra am de

nuntului slnt '. ) oar ce putemicii a Teele ':ll rmportant" d •

• .1 eClt De 'ine E adcv·rat ins;:; . •

' . ' ''', 1 Ca p'~_nl Cl Unu] nu . "nnw:e l-j a .rui se pa<lte compara c t ('e~ti zel,

fapte sa se apropie d u Danmu1 ~i ale cae a e 0nmul'

9 - ton Ul, e $1 masoncr1e

. . aseroanator lui,prinde WrolC .

Fiinddi er nu eu Dumnezeu insU~l n-are f '·' 1 i Dl1mnezeu, . t1

di prin Ire til U ai el face rninUIll . uegal ~i, tic altre~, num i Ctl Paginisrou1 n ~-a P 1Il

D . cum sa nu crez . tit de unlvers~ .. Cl,. prive~te ldcea, a , ~ minttL1rn

tut In~ela n c: saerificiilof , adlca a l"za eu i rundamenta a, a sc on putea rca 1 ,

~ .? Jeamu1 omene vea neVOle,pri.n smge. _ 'ogele de care a ,

~ at e inseamna Sl t banui profl1nZl ade"ar . f" ta pu ea te < • dindu-~l no" t .. ? CU toaCe 0111, gm . .ubirii repara or11. i

. didcrU ~l cea a • d ai mult sau a mea reCllIlO')Cln , tura acestea. oric popor, '"l,turisea ~i nevoia ~1 na

~d rea marn dar ea e , pu 1 . amenilor , E reroediUlUl. rtine tu Ufor 0

til credin\a apa 'r , conform spe-Aceas • raeticarea 1, " • Ii

s-a modillcat doar tn, ~'ll cultelor : princlPIU1, ms,' . poare or ~l < d 'cord c eii

cif culul po . ' Toat5. lumea e e a a1 unor raminea .acela~l. ,. a sacrificiului o~u~~~, 10 faden'a nllracUloas , rtfesc divlOl ta~u

'r , t ce se JC ai mare ., t ne lIlOva e pus cel ro

fun're . t totdeauna S-3 .' acceptoarea CUlva. n " celui drept pun

ofcrta C SIne a dup- ce-a ~Prc\ pe Seneca,. 11\

int i' de aceca, . I vi.r fort1s eu Tca su fer'r_ ' paT Deo dtgnum " lQUE celeb fraza: Ecce 'tu.s adauga imediat

fortuna compoSt ,1ma (l VIT

Sl ET PROVOC . E,' et non est 'e

_ ..' diis DOM] - ~t simills tit! t~vv '8)

I Non, tPs. LX~~' . cund1Lm opera tua

130

Atunci dnd uzii temniceri ai lui Ludovic a1 I-lea, prizonier la TempI, i-au refuzat Un brici,

servitorul sau credincios, care ne-a relatat istoria aeelei lungi ~i ingrozitoare captivitati i- spu: Sire, infii1i,~ati-vii La conventia napionaLii cu barba aceasta 7nareJ ca sa. vada poporul cum sinteti tratat.

Regele i-a ra. puns: EU U TREBUIE SA STIRNESC INTERESUL ASUPRA SOARTEI MELE.

Oar ee se petrecea in inima aceea atH de para, alit de supusa, atit de pregatita.? e da implresia eel augustul marth- se teme s'- nu fie salvat de la acrificiu, sau ea victima sa nu fie ai putin desavir Wi: ce aeceptare! ~i ce n-ar fi meritat!

Referitar 1 acest punct, in sprijinul teori i ~i

a1 traditiei. s-ar putea invocH experienta; schimbarlI cele mai fericite petrecute in cadrul natiunilor sint aproape intotdcauna obtinute eu pretul unor singeroase catastrofc, a1 diror vietime Gint fiinte nevinovate. Singele Lucretiei '-a 'zgonit pe Tar uini, iar eel a1 Virginiei pe Decemviri. Atune' dnd e infrunta doua partide lntr-o revo utie ~i

de '0 parte ad victime de pret s poat paria '" ilC t partid va sfir~i prin a invinge, in ponda tuluror aparentelor contrari·.

Daca istoria familiilor ar Ii la fel d cunoscuta en eea a statelor, ea ne-ar oferi 0 multime de b

13&

tea escoped , depu1 ' gen' am 0; rva\ii tie aee a'i1 ' _ traditie slot cele cc-nU

da 'i'", fnmili ile eu 0 lLlnd~a, .• ra-zboi. Un nticpl1 . 'If ') IVI7.\picrdut eei mnl mU \., sint suficientc pentrll

Aceste Vlctune , . truite ar Ii spus' " . 1 Persoane mal Ins .

, 'nt 5i pentn\ mfcrn . . da viata pnnpdTrI ~ 1 drep carc-$l .

t une: omu~ ,0

i1 pu c< . n a posterttate" .' ~(\crificill vet avea 0 tu 9 . bil de medlta\JE', , b' ect inepUlza - .

lar rd.lboiu1 , su 1 'd - sub 0 aWi infJ\l . 1 celasl a var,. t

',Ir llemonc;tra $1 e a '. ar'lta cum aC S'me 1L1 a ne c . ana de s1nt una J d 0 violen\a

~r', < d" te intot eauna • :1bil flage pe e se$ .. , . 't atunci cmlt en . F ell lCHle, lOCI ,

'guroS ropor\lOna a , . k singe. -- Smc n • '.- e 'il excc'> l

buzcaza de rlmCl. . .l a . iSs103. . ' d1H]uinc non Jlt Tem 1n ContlOr no, este '.. , ' cum s-<: spu'> t t

MintUlrc,l, ::1$<1 t' pur'ik "'i peste 0 - T tonte nD ~ - .1o idee uni erSa a. n, 'lnovatul putea plati . erea ca ne'" . .

n ex,i~tat convmg . . et provocavit); CrC$tl11lS

cntru vinovat (ut!que Sl t.. . 1 " <:i multe altelP t t aceas It... '"( dmul iosa, a corec:::l. f...1 ... +'\nu1 seama a e• hve 1111U U I- • de C<:Ire, chia n~g~ 'Su' imperiul acestei legt

. t dov'zj hotantoare. .1 asta despre el)nl~ t ( 1 e nu creue . d'l ine omU <irep ce . de oddul ~au pe

I . aproplCincearc[l totU~l sa se

parenti (JUV. Sat. . . V' injernis !erracque

I Sl.iff L'1Unt IS peccato 11l. 07).. jacerit ... si posuerat pr~ 1.0),

2 Qui iniqutlOtl'111: non L07lgact'IHn (Is. LJ.l~,. i'icat . am vldebtt serr:en c iarta nlCl tlIl p

ommaTll:. 5,1.1 'rgerc de l7lge, nu 3 Foro . eu

(F.... r, lX. 20)·

132

calE'c d lrcroaSa, 0 cereeteaza, se pllriIica i face nsupr. s, forturi e ;)1' a se trano;mite m nirii, pentru " obtine pina 1a urma avoarea d a putc,~

restiwi Ceql ce n-a fllrat 1. Cr{'~tinismul, ins':-I, ate<,tind 1ogma, nu 0 ex

pica, 1'1 plI~in m mod public, :;;i ve-dcm eel nidainile secrete ale acestei tcorii i-au preocupat mult e primii initiati ai re~tini$mului.

Origem" indeosebi, a meditat indelung asupra subiectului. arcrea sa era binp cunoscuta: ,Singel cur~ i timplll alvarului n-a fost de folos numai oamenilor, ci ~i ingerilor, astrelor ~i tuturor elor create: ;l<;til nu-l va mira pe eel cc-:?i amin

tc!?te cuvi tele sl1ntulu' Pavel: fo t voia lui Dumnezeu sa impace toate lucrurile prin eel ce principint vietU, prinml nascut dintre mor/i restabiltmd pacea prin singele riispindit pe "uce, am penbru cele de pc ptimint, dt 1i pe71Jtru el dir

cer". lar ac:i toate flipturile se tinguie, confo1 ) ideilor profunde ale accluia~j apos 0), de ce sa nu fie mingiiate? Marel .' sfintul potrivnic a lUl Orig ne ne eonfirmd ea, la inc:'('putul lui de a

-lea seeol al Biscricii, In.:li cireul;) 0 parere accepta cil mintuirea apartinea atit ccrului cit .~. pa

mint,/[ui, iar sfintul Crisostom era sigut' ca acelal?i sClcI'ificiu, ontinuat pin'- 1 sfir!jit I timpurilor ~i

, Quae non rapui, tunc eISolvcbam (Ps. [,X\'ITT, ).

1 ..

ce e rat zilnic e preotti legl"t'1m1,. avea efect asu

pra intregului univ~Ts. . . 'uni privea Origene n adrul aceste~ :a.rg1 VIZlostolUl ne dec1 elJ"

arefectu marelui sacnfl':lU. t."APde misterele ccr~ti,

. - ceasta teone ~me ,insu~l ca a saT ca Ceca ce COn.<;tl. spunc' E,'U nece tunci cm ne . _. I Te$ti so. fie ]Jurifieat'm.arnne a ce OT ce .

tuia door 0 t ~. . t' -n ine avcau . . de animale; cele eel e~ t. •

prln singe " i deosebite dec-it prune e. Gmnevoie de utctime rna .. . d'.- a sferelor

. . intregu lumt, a lcaditi-va Ia ISp ~lrea . . vedeti de cite vic

t ' t tre i infenoare, ~l cere~ I, eres ., Mielul insa, a putut singurtime aveau nev01C. . . . J "

• .. 1 mi etc ~ ,; inlilture pacate e mtregn u. alltor, ... . O' e:l ios un mare

D altfel, e!3) nge~, . m.ai S'1Lblimi teosi unul dmtre ce~ .

un mare om. . .ct t:; Biserico eu 1 mte.\ au pus In eVI cn"" "] . ZOgl care '.! d cUn scrierJle sa e, t t . sa apar !lecarc I n B' leg. 0 u~~, t 1 • dec1am impreuna u 1pentru mIne e des u sa .<,erica roma nki:

• . marea si astrele ehiar, $i piimmttL J $1 , > ill te prin aeest Preetl $i toate fiinte1e sint sp a sfnge.

- pot mira in ajunsI "'ceasta privintcl, nu a fuZ~l ciudateleU SCfUpU e ale anumito teologi care re (

--I Bossuet, Pre.f sur I'explication de l'. poc., num. XXVII, XXIX.

134

ipotcz.1 pluralit<'lpi lumilor, de teama ca a sa nu zdruncine dogma mintuirii; dupei, ar trebui sa creuem ca muI, caIatorind in spatiul afJat deasupra tristei sale Janet, stingherit faU intre Marte ~i Venus, e singura fiinta inteligenta a istemUlui, iar elelalte planet sint oa globuri Zipsite e t;

iatc1 ~i de il'/tmusete, aru/1cate in spatiu ue Creator wn tlistractie, cn un jucator de bile. u, spiri tUl uman -C) avut niciodata parte de gindire

ai meschina! Dcmocrit spune odinioani fntr-o anvorbir cele ra: 0, Prietene, fere~l -te sa sub

apreciezi in mod nedemn in min tea ta natura care e aLIt d mareatii. oi, cei Ce traim In sinw luminH i putem contempla 1a stn1lucire< ~ inteJjgen~] suprema, in ocul acelei fa se fnfati~arj a nattlrii, n-oarn avC' nici 0 scuza claca nll ne-am s]uji de <lcest <;fat. S,\ nu sUbapreciem 1amentabil Fiinta infinitH, pUllin limite ridicole puterii ~i iubirii sale. EXj. ta ceva mai .<;igur dedt propozitia: tot1Ll a fast dellt prin $i pentru suprema inteligentii? Poat fi un sistem planetar altceva decit un sistem de in teligente, ia fJecare planeta in parte poate fi altceva ecit locul de Ij:edere al uneia din aceste familli? Ce au in comun materia ~. Dumnezell? Pulberea cunOQ$te?l Daci! ]oclIitorii nItor planete

nu slnt vinovati urn sfntem oi, n-au nevoie de

I NlLmqlJ.icZ con!itebitur Ubz p4lvis? (ps. XXIX, 10).

135

---

ci , • Ie e "i" lor,. climpotnva,')C il~i r('mcdiu, Jar d~cd care orbeam 1c-o f1

' acestor f' . e, cale ne-;l salvat n-arenC' (: ar, tcoIogl Ju . , . - t rea saeri 1C1U , mult mal

oaln; c, pu '~'co pina 1a luna? O:,gene ~. Altoml 100'\ <s,<so n.' ai 'ntelegator emd "'-ce. i scaldp'ltrUI1Z~Jtor ~l . 'dar singele vlchme

fl- ba Iernsallm,

s a (J tic iulliverslti. _ e sa pu icc tot ce

'u c tleloe de parer. orbi dcspre 'etima i1C~,~. ... LI eelh stiune: "pentruHna, tos ~1. pentru a fde•

1'gii ierlarii Jala de ~u ',o,t in!eUgenla uman~, . 1 un adevtlr c epa d ,"t un om desavl1'$1 ,"* e. .. teeva ee, , . in

r tn:bui nmlle a . 'ul i care sa Ie -. . d bincle, 1 ra ~ d tran ferin a~at sa JU ece , uril mi~care e

d ept a puna pnntr-o p d-m intekpciwlea eel.or

r , coman a ZlS' " "I vunllui, No, ~ despre caro sflntul !oon a te~D

F.S\VIR$ITI. Ace 11 eel ce 7'idlca paca, . . , ' Dumnezell. f '\DumltorJato. mielul ~lLl t 'spii~irc conorm ,

.. :l slujit drep 1 " punindu-sc morI"mn ... '.' Ie unive"u!u., su 'rindu-ne legi mistor~o.,o ~'ru oamen; ,i ruseum p: adelneiii di 'ublre pc . ,r tie 1 cel ce ne-I "'ingelc sau, telv

",trII 21_'" e1'an - prin . paca" ,pnn s 1)Ln,duti .._ m""relen1' t si C<irllla Jl alar. rea IZ3ta rl

", "gen r ". '-j'OID la inluJrC'i! ~ It' O1intuin c €' , rece la ce "d ?rpla~isaoriliciu, Or'gen. iqorate, dar ce 1 , .. e m

u ea spun m 1 i se alaturale-am p . , .' time spune e, .. d. cui principiu, ,/\1 VIC 'O~ii martiJ'i CC .!?l-au ,I

'u j 1'e[(>1' Ii! gener _ teLepttLl care a 'One1 '" nde este n~i i ~ing c: dar

36

ceaptJ. aceste minunlltii ~i ine are e tu[ii agerim de rninte ca so. e p(itnmd<i?1 E nevoie de cercet.jJ C'OnsidcI"abil pentr a-ti lonna 0 idee, chi im perf('cUi, despre legea in vidutea careia ac'este J.

tegorij de iC(ime ii purificc'\ pe e' penLru Car .. €

of 1'5, " S-fl' dOh a se Jegd d F'iint- Un . iTT' ._ lacrll de ('ru7.imc dn e1e sint date pcntru salv _ rea o,Jmenilor, Ills' un spirit sUperior ~i iguros !jtie sa respingJ obieqiile ridiC3te impotriv J"Ovidf>n_

tei, fara a PUnt> tott~i in pericol cete mai mari secrete: gfndirea lui D Imnezeu (' cit S poate de Pt"Ofunda ~i greu de eXPli.cat: mUIte [iill~ slabe ClU afL:tt

in asta Ocazie. didere; in fin., <'um la toate POpoarele a existat Un nwnar re de .:J1Tleni ceo

S-au fncredinfat 0 unbr mortii entru, alvarea co

muna, cum aT fi, de Pilda, in cazul epidemiiloI' de oJuma, jar, """J b ncr; 01 ",c"'(or . 'rtf;"; de sen , d"'pre care sfln'uJ Pavel a lasat 0 atit de ("'moos,l lTJal'Llirie (Fil., IV, 13), fiind recuno ut ('hiar pe baz SCdp udJor d. edt!' credindosuJ C!emen, !rebutca Ca eel ce se simte tentat Sa hult:asca mistere ce depa~esc inteleger(','l obi~nuitJ a spiritu1ui uman sii

ajungJ sa recunoas('J in marti!i ceva in mod diJeritasemiinator , , "

"C€l cc omoara . '. un animal eninos .. " m<.?ritJ, n gre~it, 1'ecuno~tinta tuturor celor ca.rora acest ani_

I Osea, XlV, 10.

r:n

, - tim cony nu era UC1S: ' , , sam. le-ar fi daunatY~~:r S intflmpUi:i P~ <>:1r'in~i ca eva asema '.. a. distrugc putenle ra~

tea prea sfintilor mar In, C eaun minunat sprijin 10 ' duce mul tora , -ufilciitoare, . , ~I a ate fi nwult.u .

virtutea Hnei for~(> c(' nu _po '. nu se deosebesc deci - i I ri de mmtuue ,-.+'

C Ie doua e u 'd I Ie perf(',--~Iune i doa plin ra U 'R

rin nafura or, (' , puterca fadonlor, e' r zu1tat . dup{1 valoare ~l, s-a spu in on1 t voi reamlOh ec _ El

feritor la nC'cas a, d' . _ o;:i ea uman:.l. e' , . (' inenta Ivma"( _ ~

t'or/l1!'l despre In . I'> , form. asemandtoarc, Pot diferi t1~C'1t. ea ~ e . , fi dim nsiunil

T'U , 't d deoseblte armereu 1 fc J. or CI

ar, , . tl ell cea mm 1 , f 'umoasa din-Sa rnl' itilO1 term~nln utea fi abso vit de

trc analogi..I. Omu vl.J1ova nu ta fac1nd deC'l'lega_el 'ctimclor' aces . y

it pri sing e VI . :. "-a imaginaL grc~lt ca tu '1' e I nnUClJ ;;1 • a

l' e\l r concl ler <I' 'tl 'lil1de singe1e C'ttrge< tutin en .

zeii dadeau fuga re ,. rimii no~tri doctOr! Pe care mel •

pe altan~, 1u<:'rU _ " 1a 'indul lor, ca " 1 eTC.'ada, ('onvm~l, . eal

nu Iuzau sa- . de eurge slnge1e r ingerii .In grabiiveneau , 01'1 un

al unci victime autentlce, . idei espre natura si inta a acelora~l va

Ca conse , ., priveau ea pe e 'f .. or ant lell .'. •eficacitatea sacn 1~1, rmplLl si slngele VLcl

' munLUnea eLL • 'fi 'umisterios ~l co du ," ei un adaos 1a sacrl C1 mei. Aceasta adue~a~ ~ ~(l incH, vreme inde:?l. 1a unita1e ehglOasa, as e

138

IungaUi. cre~tinii au refuzat 11 se atinga e earnea jertfita, de teama comuniunii,

ldeea universa1a a comuniunii prin singe, de~i .ciata in aplicarea sa, era otu~i dreaptii ~j profe

tica 1 origine, ca ~i eea din care deriva.

Din p1anuri1e d neinteles ale iUbirij atotputer_ nice face parte i perpetuarea, Plna 1a sfir~itu1 1umii ~i priI1 mijloaee eu mult deasupra ~ubl'edei noastre inte/ig ote, a cestui acrwciu of rit realment o singura datJ P€'ntI-u mintuirea menirii Deoarec carnea' desPilrtca pc om de eel', DlJmneze a 1uat Irup de carne pcntru a s uni cu omul prin ceea (' ii desp5r~('il; dar inc<l ere,1 pre putin pen t1'U 0 nernasurat<1 bu.natate mlrull tind 0 nemiisurata d

gradare. A.ceast<i C;jrnc divinizati1 ~i 'ontinuu jert fit.;). e rezentata omului sub orma exterioara a hranei sale privi1egiatc' jar C'e! ('e Va ,'ejuZQ Sa mo.niT/,ce din ea nn v mai tn'ii J . A~a CUm CUvi'ntu1, care in ardinea mul.eri<llci a lucrurilor nu e decit 0 suiUi de ondulatii circulare provocatp in aer, semana_ toare In toate p1anurile imaginabile eu ce e ce apa la SUprafata apei loviw intr-un punet: a~a eum ClC'est CUvint, spun, ajunge, in foatJ mistrioa' S intem-ita e, la oric w'eche atinsa 1n fiecarc punet de t uidul ill rni~care, tot a~ esen corpora/A a celUi ce se nume~te cuvtnt, stra10cind din eentru a ot

1 Adhaereat viscer'ous meis", ut in me nOn rem _ 71 'at s('clel'um macula (Liturgie de la messe),

139

pu crmClel, ailat. pretutindeni, inlr'- inlrcg in fi care gurii ~i Se multiplicQ 1<1. infinit farii a se diviza. Mai rapid dedt fulgcrul ~i mai ctiv deC'lt tri'.isnetul, singelc eandl"ic piilrunde nW.Tuntaiele t'inovute pentm a Ie soarb necur£ltcniil. E ajung pina 1<1 limitele wcunoscute al ace-stor doua pu 0ri i1'cconciliauil unite1, unde imboldurile inimii~ se izbesc lie judecata ~i 0 ulbura. "Avcm tot dreptu sa ne mi ram 'd omul a1' putca S~ sc ridice pina 1a Dumn ze , dar, iata, 0 alta minWle! DlImnezeu e 1 CObo~lr;1 pina om. ~i asla nu e des u1: pentre a Ii cit mai aproape de creatura sa. iubiUl, el patrunde in 071 , care devine un tempIlI locult de DivinitateU3

Fard inuoi' 'j c 0 minune de neintele , dar in accl~~i limp intim plauzibila, C satisface ra iunea stri

ind-a. TU existll nicaien in toata lume.a spirituala o mai magni fica analogic, 0 proportie mai izbitoare de 'nteni-ii .'i de mijloace, de erect. i cauza, de rJu ~. de leac. Nimic nu demonstrwza intr-un mod mai demn UP Dunmezeu Cf'ca ce omul a rccunoscut chi r maintc sa-~i ri dat eama de ea: degradarea sa completii, reversibilitatca valorilor ncvinova\iei platind pentru vinovat ~i mlnttLirea in 'inge.

I [].Wlue ad dil)i~io7lP.m animae et spiritus (Hebr., I " I!). In cntwnes cordis (Ibid).

1 Miraris homines ad Deo ire? Deu.s a homines' nit; (mo (quod pTOp1'ius esC) 1 HO n. 'ES VENl'l' ( n Epbt. IV). In unoquoquc vivorum. bonorum. (QUI 5 DEUS INCF.RTUM EST) habitat Deus (id. Epl::.t., XLI).

140

Core pondenta diPlomati('i!

Fragment dintr-o scrisoare adresata regelui Sardiniei dupa batalia de la Austerlitz

(Ineeputa 1a sfir~itullui decem rie 1805 ~i

tenninata la 31 ianuarie 1806)

Deja inainte batalie, Bonaparte inea foarte mult sa ia contact imparatul exandru; ~i f"euse in acest sens propuneri pc care am avut on08re sa Ie aduc la uno~tin a lVfajestiitii Voastre printr-o cornnnicare separata, deoareee rna tern cA multitudinea problernclor sa nu-mi faca relatarea 11

fuza. Dupa lupta. aghiotantul sau, Savary, mesager 1

primelor propuneri. s-a du lin nou a im lira pentru a-i cere 0 intrevcdere. Ympiiratul nu considefa momentul ca potrivit penLru a accepta oferta; ii spuse lui Savary ca-l va trimite pe printul ierre de Dolgoruky, cu care conducatorul natiunii franceze putea vorbi ea ~i co insu$i imparatul. Bonaparte 1-a primit pc print in plin dmp, ineonjurat de gardA. La apropierea rusului, Napoleon, eu un emn i01

rativ, imperial ehiar, i~' mdeparta garda. Yncepu di cu~ia. Prin~l Ii spuse (' stapinul sau nu in~legea care eTa obiectul lntrevederii propusc. "Pacea", raspunse Bonaparte; lIeu nu inteleg de ce stApinul vostru nu vrea sa se intl1neasca eu minE', nu-i

1<l3

('cr decit sn-l va ~i sa-I intind 0 fila alba semnata: r ritului irancezilor $i in special asupr celui a1 lui Napoleon, pc care sa scrie cl insu!ii condi\iile pacii«:

Printre . rbele <)('('stea frumoa e se amesteca ~l

pu in<l trufie: ii zisc (';1 de~: inpinglitoruL a trehui su dicteze conditiilc, totlL~I ... etc. Printul Dolgoruky r raspunse Cd, intentiile M~Jjcsl;j~ii Salc Imperiale fiind c.unoscut • ea nu socotea necesara 0 1l1tr v ere. Unii Cl azut i aC€ste den, rstili a1 lui Bonaparte 0 earcana fntinsa Imparatului Rusici, pentr~ <:1-1 angaja in vreo actiunc grabWi. au aptul de a-~i oferi 3-<-'ar placer a c in ziarele franceze sa se sene c{ im ~ratul Rusiei s-a us La c L al frrmcezilor. Cre Cd Bonaparte intentiona ."1 pro'rite de pe urm 'intr~vederii, dad! ea ar Ii fost Llcor

uat': nimlC mai firesc; lar mai ere ~i ca era sincer in prhin\a con itiilor ce-ar fi putut fi propuse ... Nu md mdoics<: nki 0 clipa <'i l s-ar fi dU5 c1 insu~i la jmparatul Rusi-ci sau c.<.1 n-ar fi facut bucuros jumatate din drum. Aceastii r prezentati intra in planuri e sale ,i in mod sigur nu s-ar fi suparat 55 inchci In 1'-0 maniera sigura ~i onorabilc1. mpara ul n-a dorit, insa convorb]r(' i nid sa fadi In imprejurarca data ?lta propunere. Pe deasupra, priniul e eel ma' potri it pntru a-i adresa cuvlntul ferjcitului uzurpator. in re ci nu exisfa ni . a adve SIt<Jtel: e carad r, e imprejurar. !X1.U de natiune. Puterea lu' i\lexandru, calit<Wle personalc ~i 10i'litatea puri5rii :lIe fae 0 mare impresie asupra spic

114

Bonaparte care ii nispunde u metode ea a1 re~ti.

avary i-a spus Imparatului, dupa ~tfilie, lucruri cJintre cclc mai deli ate, printrc aitel cii franc 'Zlt

nu i-au pierdut nici 0 clipii. din ochi pe czmpl.ll de blitaie, a schimbase de doua oli alul, iQr in Nl

tare moment $i in utarc oc ciiUire un cal murg (adevari.lt salt nu, ceva mal phlcut nu se putea spune). S&lra, imparntul !>-a int:ilnit pc drum c ~apt OD~eri francez' luati prizonier·. pe are '-a pus jmectiat in libert.ate, iar Bonaparte, atin5 In onoarea sa, a liberat toti pJizonierii. Lucrul c igur in ce priv~te ofii rii, aT -R~ putea jura c;''j LIe politetea o,,q

s-au ucurat, a~a cum se vorbe1;te, ~i soldatii.

o pierdere a curtii Ecaterinci a II-a. S1rogonoff

Ciitre regele Sardiniei

31 octombrie/12 noiembri 1811

Sir , r 27 septE'mbric/~ octombrie curten Ecaterinei

a II-a n inc( tat sa mai rie ce-a fost prin moarte.1 contelui Alc"Xandru . trogonofI, mare ~ambelan, (valL' al or linulu' Sfinlul-Spirit, pre~edinte al adunarii

145

de arte frumoase etc" mort Ia 'irsta de ~apt 2(>d !ii ~aple de an' dupa 0 scurta suferinta, Lasa in urma Sd two (Jon de rub e !'enia ~i 3 ml ioane datorH, b Qllrj, m dali', curiozitati de tot felul, mobili r ine'itimabil. 1n 'far.:! 'nvitatiilor deosebite, in fiecare duminica av a patruzeci, cincizeci de persoLl 10 lil rna,,·!. Eca erina a II-a ii spunea can clui de alkenslein, ('in i -<:I prezentat pe ontcle StrogonoH: DomnlLle ronte, tJi-l prezint pe contele trogonojf, care de patr'1.lzeci de ani face tot ce oate pentnl a se ruina, fliro., rCll{ieasco. lnsii, Plna la urma. ' r('u~i t totu.<;i, iasindu-i mul~me de Incurcaturi unicuJui S<1 fiu, 1\ inc ,pu prin.:l fi senator, apoi adjunct al minisruIui de interne, dupa aceca ca itan de caza('i colo

nel de grenadil'ri, aghio anl general i.1 1vIajl..'st..'itii Sale Tmpcriak', tOClte aces ea inainte d a mplini tn.'izC'ci ,i :lplt, d' :.ni, Cu umilinVi 0 rOT pI' M j('tatea Voaslra sa-:?i imaginezc un pre~edjnte 'U m avocat gvnc 'ul j If,iti~ind -. J ncu~tepl ate in uniforma dl' l"'~.:lr, cu sabia I~ ,old: ,ici, lC'; ,;pecl l'(ll

nu mai mirel p nimeni. iar 'lea Biseri :, prezent I distinctie, s-ar fi fiicut ~i pisco, C:.t '5<i <>c dic::trez ,

La ' ntL'll' S rogonoii am fost rimit eu c a mai m.llL :11 Ibili';ltL, De (ond ~jnt \' " "il '. l,lC';od

nu Ill-a Hzut intrlnd la 1 faril ,1 XI lame It

poate e mi(':ll ~ 0, dragul mell nden! ')i s:) m;:] imbrdti~eze din toata inima, aterina, care I run stea, 11 acceptas. printr intimi i ,5i; ~li<l 1n<;,"l foal'te

bin ,- 01'<1 :Iepnrte k a Ii POI ri vit pen TU lU1 om de ~tat: niciodata nu i-a Ingiiduit sa in parte In aiacerile5rii. ii'C' mijloclll s('coJului [recut tr"iisc multa "\ rpmp J I Pdris. lind JTOtluscse irlp-. "j" rrf'('ventase .ocieliltea filosofilor d0<;pr (u· Po\ l..'S l'.l

n.Jtf' '.,j n ..:\.'rutc ,o.ia So, c1C'Sparti ;1 d· mult de el, triiia ~' mai trclie~te inca, fard nki 0 fCft:>o ~i, eu on ale barbat, caruin i-a daruit copli; la l"indul sa , ~i 1 dUCCLl 0 viat'i cit se pO~-tte de lib€>r'i

Ern UI mare protector al artelor ~i a tineri or, PL'iiunc<l, idc a sa fixa, era [ltedrala 'otre-Dame din Cazan, C S-<l c Jctit aki Cll mari rheltuieli pe 10cuI II"'] ~t;jtLJi idiciltc de Pf'tru 1 ul ~j de care oricilrui ')at mai r5s;lrit din PiemOl,lt '-.l[' fj fost r _' ine, Imparat Jl ac.tu~l este Solomon al acestui tem

piu; Davi '-a fust Pa.vel 1. Mi S-il spus ('<I, atunci ~,111 a fast intrc'b,lt cum dore~t(' sJ fil' catedrnJa, ar 11 raspuns: Cite ceVa dm Sfintul Petru $i cite ceva d~n Santa Maria Maggiore din Ronta, Ar Ii greu set al mill mult gWit, 1 5-1'11.1 ariHat 11 ~tit cit pJanuri ~i chi .3 semnat unu pe care-l ~tiu, insa au apuruL ma'inatiilc' 1.."0nt('J ' Stro-'o off (-<1 impus pe fnarul arhitect Varanikin, foarle lcga de el !ii trecind pel fat1 drcpt fiul SHU . lnl':lturat nu ~ ill cum, toate proicctck prczentat' de 'rai ',ia tinilru1ui Varai 'n, dl'~i nu ri jic.3se In \'i:'l '1 lui 0 Cl~J, i <;-a in

cr:edintat lurTarea, sub conclucerea protectorului s<lu, Cme, chiar ncbun Wnd, r indrazni In noi sa in

10' IH

eapil l.U 0 baz.iEdt"? Aiei, acesi lLlcru nu midi pe nimeni, ru~ut se angajeaz" la rice, fro-a nici a stinjeneala. Planul fiind acceptat ~i exeeu~ia jne~ put.1, . lexand 'll, llin respect pentru memoria tatalui sau, n-a mCli aSl:ultnt nici 0 obie("~ie ~i locrarea a fast tcrlninatil, 'inu ontelc de Stroganoff intervine u un lmpegn n m~Hpomenlt: nUIDe construc~ia biseric

a

mea ~i, intr-adevar, chiar era n lui. data, eind uveu onoarea . n-l avea pe lmparat amasa, i.i spuse acestuia intr-un. moment de enluziasm: "in srir, it, sire. nLl l1Hll 3ve111 cvoie de ta\entc strfune: lavern

cpe toate'l. La care, tmparatul ii raspuns : A~ ,l:nd lu.cruril , d(l~i-mi dn de I\ofadera !ii it intinse pah3I'ul,cPrint

u1 i~i. bat.e joe in nod deschis de toate aceste

pro tii 1 n\ionalisle ~i poate rall c5 nu-i destul de

s.De altfe , biserica e 0 irnbinare de gre~eli ar lite<'tonice ~i lull prea midi pentru 0 eapitala ca sanktea Pete.rsburgul ; impresioneaza insa ri [rumuset matedalelor ce n-au gal ~i rin unele detaUi care

onoreaza talentl1l rusesr'. onoHZiua ;)!itc tatu ue bietu cant de Strog osi

in sljr~it. tn 15/27 septembrie 0 tirnosirc ras uoasa atiunn 0 naTe tie oam ni; ajunse ~i curtca: contel de Strogonoff Ii prezenta cheile imparatului. iar a :sW Ii inmina cliploma de consitier privat actual cla..;a

lntii. Este 1 rna' inalt grad civil, egal u 1 de marc~t1 ~-j e foarte rar. De obicci numai eancel

arul

10\8

(> investi cu el . In momentul acel "I d p'I'50anl . ('ont le d R a 1 etmeau trei .. " e omanzoff p , rakin :';1 conte e e Stro ,nntul AleXls Kumul'- erne Je el U .' gono~1 care nu s-a bucurat

. nIh mll ce " vreme i (5-1) aduu at) _. - c unUia d multn vastul <1U p"'l ... t g ,callca lntestinala grav<1 tn

• co n • nu f'XlS ' ' .macal' un pat stab'!, d a nle! un dormitor, 'ci d' 1, onnea ca v ii .

Ivan sau e un pat in" t d ro~! pe lmsus e rlmpan'm;ezau ici colo du .. Ie, pe care i-I

, pa cum ii dicta f te' mera w1dc donnise in tim ' ~ Zl. Dir i dus }n _ .. pul ultl1J1el bali, pus sa • I r un SC<.JW1 (1.1 rotile ..." ,

tablouri, allituraUi -b ' .,' pma a galena de1 hotecu' 0 .. ..

splendid decorata $i d : mcapere urii'\~il, ajunse aco!o mer ~un ~ pnmca obicei." d

' se Sel pnveasca un tabi . a ('are lucra un ul e1' t' .. au, 0 COPICI ill menl s5i ,,' ...onversa+ia ' '{I 1$1 spuse parereaC t ra mereu a - P . teasca diverse lu . d cc:a$l. unea sa i se ci

erUrI e plld- - tr . allitoria lui Ana h '_ I a, In -0 21, iJ. ascultat

e arSlS 11 26 0 t b'rie il ruga pe . c am ne/8 noiemb receptorul fiu ui sau pc unul dintre priet ' ' un francez, $i dote ceva' au 'nt em, pe nume Moravieff sa-i

, I erpretat la do ,- ..' ' o roman~, fara sa 5 ' _ Ua VOCI ~l Iaveci aplaudindu-i eu pu~r;l~e c~nd -au v~zut pe bolnav Dupa cite a ~ cum fl ost "'natos

va momen te I-a ch t .i- strins mina s .' , e,m~ pc Moravieff ~i

., punmdu-l: Nel gwrni tuoi fel" ' cor att dl me, A oi .' tct 11.SilO

dde inrrederc' PSiI ~u spuse. secretarului ~i omului

. plecl, deoarece miine e 0 zi

149

Conlrar obiceiului, sel'viciul funebru 11-3 avut 10 II. bi<';cl'i'''l 'evski, c' In catedrala Cazan. Conte1e (t:ru'c W'!' t lunu, iar Imparatul (care e suveran pontif) a <ll'l'{·pL1t. Noua biserica fund pe acel~i

drun eu cealalt-i, convoiul n-:l fost nevoit sa eoledscci, fn timpul slujbei, mortul, Imbdkat u cele mill frUI1l03Se haine. este expus in sicriul deschis. pe ('strad,l, avin deasupra, sustJnul1i. de patru stiIpi, 0 magnifica acoperc'itoar din catifea stacojie boga impoc1obilil eu ornamente de aur: Biseri~a gre~e~

nu folo C$t ('uloar a eagra la funeraln. Oblcel

( 1 care slnt d cor.L upfi sluJbi'i ~i m i inainte ca rUplJ <;:1 fie :leoped ~i dus 1a loc-ul de inhumare, toat 'udelc, lncepJl1cJ eu ('Ie mai apropiatc, iar apoi prict ~nii un:'- pc estrClda ~i sarota m1na sau pieptul 11101" ului: se nume:?le ultimul n'imas bun. E 0 cerem Ili' Coarte imprcsionanta, DUPii Bceea, se aeopera sicriul si totul se termina, Am fast deci, impre1..1illi cu ioart putinc persoane, sa.-mi iau ramas bun de la bietul conte. Nu ed cil i s- mai i'ntimplat ceva asemilnii.tor unui ministru strain; ante €' itta a adus ~i e acela!?i omaglu mortului, dar el e rus, casatorit eu 0 ru<;oaiC'a $i mare-maestro 1a curte: eu totul alteeva. Regul dupa care rna can uc eu, sire, in as fe d razuri, este de a nu 0 lua inaintea ohic iurilor d de a e respect .

NU ('.red ca inmormintarea unei persoane partiC'ularc mai Cllsese onoraUi vreodata de 0 asemenea

152

multim : imens,J prom nailil Nevsld era ticsitJ de oameni ~i mi S-a spus chiar "Ia funerallile Ecatcrinei a II-a n-a fast atita lume. Era bun, popular :;;i farea o mare risipa. Cu cl se sfir$e~te ceea ce se nume$Le veChea CllTte nl<;;1 PO'lte c:- familia ut nu era dintre ccle mai vech.i :;;i n-ar Ii putut ofeli dovezile oastre genealogic obi$nllite, dell' in t,1ra aeC'3 'ta doua cuvinle inseamn totul; pamint i grade; sa mal adauam Inrurnrile ('u marile familii ~i 0 magnific in

trebuintar a nei bogatii imense: nu lipse,? c nimic. Impiiratul ~. imparateasa au venit, In timp ce er.1

expus, Sa salute trupul !Ii sa asiste la rug' ciuni, dar nu imprcuna. Imparatul a sasH In clipa dnd convoiuI urma sa porneascci. Tmparilteas fusese u duu'i sau trei zile mai Inaiote. AceastJ simpla 'zitii nu e deloe neobi!;:nuita aiei, dar, daca nu rna insel rea tare, familia spera 'n Imparatul sa insoteas~ sicriul pma fa bjs( rica. Mul~i sInt do ;Jreastii paron;>; in rna prive~te, ered en Imparatul a refuzJt <!eeast& onoarc cuiv care nu era dec1.t mar senior, Ideile sale, pe care Ie cunose fOClrte bine, precum o$i modul de a proceda in te ocazii nu-mi mai lasti aprOn Je njd '0 Indoialci in <. ce,1stii flVln a.

S-a vorbit ca, in lipa dnd sicriul cobol' scar palatului Strogonoff, a fost vazuta a gclinii alba tre-dnd. prin alaiul [unebru, S-<1 spus ca aceasta gaina ar II fost sufletul conte1ui, cei reaparus la cUnitirul Nevski :;;i ea Se ransiormase brusc Intr-un fluture

1S3

. zbur~se atlt e insistent ~\ In jurul C' una~ care <' r t

. .' f t bligat ... -1 alung. Am os PulUl mt'U mClt am os 0 , •I- •

'. It' gl"""':; \. ('urn isi lIH'IIIpULe. t t DIal Inu 1n U-i ....... , ~ • 'In re a , - L as' res'.-.;01\1 . Sl ... te· oastra dadi era a e aral Ii.Ua. . ~l 3Je 1-<' (, I ''''ISt'\

Oo d .- j tanl as a mal t. '" <

Ping d tol Ideen, f 1In d . - am Slgur e a utT' -\ rilspuns ea ermulte supers I,ll. . . te ill.ltun"l n

-' - '. • 1 (e pnvc:?fi ,[zut lid 0 gama, tar II . ..' d 'm'lc di 1 cauza extremel I. urmte eputeam spune 111 , d

lu ru drl'pt altul printre illltJ ';l ::mmc.

a u un

Dupa batalia de la Moscova

.litre conteLe de Front (?) 14 sept.embrie

r de m, domnulc onte, cn imi :roi inchei aid . a tla eveniment foarOO Importante ma scnsoare ,

bliga s5 reiau pann.. .tal' in noaptea de 20 Inainte de a pleca eapl~, ... sale'

21 august printu1 Kutusoff -;I spus opel ~ , spre, .. d t-' atut ma-Ne 1)0111 r€rcde( je1'ici.1i, sau meto (l a,~.. Dom

. h'" lacrimi a cerul sprl)ffiUtiinii 'I U e 11 In, a 'u ' 'putea omnule ront, a ceea ce v sc "

1.

nu Ul. -ill ) _ t . ,t cu restul scrisoru acum sa vi se para a nepo fl\l ar fi

"tfel tIe contraste, despre are me1e. ar '

multe J povesti t, sin t ce obi~nui t 111 aceas ta nra. ~i-a ajuns armata in ziua de 29 ~i imcdiat a

on1onat 0 noua dispun 'r' a trupe or, primiW cu lmClJrlc c ru~', dCO.1H'CC era mai C'onforrna cu tra

iliile lor. Luati harta. domnule n e, i cautatj orii~(>]ul MO;<li. k J, nou;'izl'('j ~i nOU;"l de erste sl.ldVE'St cll' J lose-ova, in viT ful unui unghi destul de asct.li forrnnt ell iul Moscov ; la zCC'E' verste nai sus,

pe m, luI or pt al I'll/lui, se aflii satul Borodino, prea nclnsemnat ('a il fie trecut pc hartJ dar care tocmai ~i-a do Inuit un nume n muriLor.

Printlll nV('<l in fata satuI, ia inaintea lui inca un IrW, f]uen n.l Moscovei; f1ancul sau drept se sprijine:l pe duJ .ar a dat numele fostei apitale a imperiului: despr flancul sting, ii spunea c oar el MajestA\ii Sale Imperial in -0 relatare din 3 septembric ca e cam in aer, dar CIl. indeminal'e poate fi S1l.S~inut; intr-a ['var. I-a 111 Uirit cu itcva fortifi catii; aceasta latl/ra clin stinga era cornancIata de printul Bagration; il1 'patele lui se aflau eneralii Tutko f :;;i runte de Strogonoff, iar mai jos au fost rinduite miJitiilf' din Moscova. rintu Kutu<:off ascUl1

s se 10 pjdure, dar numui d 0 singuni part, ti lena ~i un mar(' numar de trope; centrul armatei ocupa inal imile din fata piriului, in spate, printul avea 0 coloana de apte corpuri ~i toata garda. La cIr apta se afla virultorii.

155

15

In 3 septembri , KutusofI 1nsotit d icoana faratoare de minuni de la Smolensk, s-a prezentat laintea .oldatilor 1ii Ie-a spus: Fratilor. intre u'.

man 5i o1"Q.~td sfint (Moseova) nu va aflati dedt voi. Din toate p<trtile ost<l$ii pornira ~ strige: Vom muri cu ta(ii Gcolo 1Lnde ne-ai a$€zat. In timpul acestei tre eri in l-evisUi, easupra capului printului aparu in zbor n vLJltur; eJ i$i coase paUiria $i n saluta, . (\ 'C totl din jur incepura sa strige Ural In 5 sep

t mbri0, dupa ewn era de a$ epiat, fu atacat flancul ing; dup<l 0 lWlgi.l $i inver$unat<1 lupta. printul Ba.

gratio ie$i invingil.tor 1ii captura chiar ~aisprezec

tunuri. A doua zi trecu la hal' uieli. 1nS.3 abia 7 septemb:ie III 'iu' swbilitr. d Providenta pentnl una dintre ('('Ie n1.:li memorabile batiilii date vreodata. F'rancezii . -au napustit asupra aripii din stinga i asupra ce ltmIu', dar ;lU intilnit ru!;ii care se indreptm ~prc ei. lancul din cIrca ta al franeezHor, dupa ('um va da i seama, pr('cum $i Ce din stlnga 31 rUsilor '-at ramas inactive, rezultind de [iiei atacuri pi z~e ~i 0 oar care harababura. . Lupta.. sau mal ine zi macdu, < tnceput 1~ orel patru imineata. i -c 111cet.'lt rlrcit 1.'.1 eaderea noptii. Dinspre partea rl1~ilor trageau 1 ~oo de

iese de ,lrtilerie; poate eli vi sc ar e agerat, dar atunei 'nd i-a spus opt sute lui mai lndreptati sJ $tie acest lueru, I mi-a zis rizind: dublati. Sigur e ca artileria a fost formidabila ~i ca a servit ('1.1

o leribi~a. preclzl.C'. apoleo spusesc cu incapii\inar~ sa bPICa: Ort toatli armata mea va pieri aici, ol'i vo/, rastu:na ~l~ncul sting; de partea lor, ru~ii declarau: Mllrtm atCl I. totii $i nu vei trece. Aee$tia din urm~ a~ ei. tigat pariul lor extraonlinar eu pretul a trelzeCI de mii d ieti, eu toate ca nu VOl' sa marturis ascii numarol mor~i1or. Sustinilld ca inamicu <l\ eSe pierderi eel putin de doua od mai milri. Luptele s-au dat . rp la corp, aceea$i baterie fiind Cll

cerita $i reluata chiar $i de rind ori, (a1' pini! la urm~ . ravura ruseasr'lj a 1nvins: Irancezii au fost respm 1 douasprezecc v rste $i Ii s-au luat treizeci ?e ,t~.uri. A fast rkmiti ~1pte generalj rll:,;i $i Rusia J~~l m P rSOr'lna printuJui Bagralion: un glante i-a J)jh'uns adinc in pirior. Transportat la Ioscova el va marturisi $i in scris: Nil ,~tiu de nu t'O trdn;; .'It! nu .•<:e taie piciorll.l. Chiar clilC'"l va r salvato lU va mm putea lua p..1.rte 1<1 campanie, ccea cc e tf> 0 mure nenorocire pentru C'el e n apropiat al lui S'.1"orov, are. mul :- experientii ~j e idolatrizat de soldati Dir J':~Jmcntul de vlnJtori ai garzii au fast uci$i S3U rantti clouiiz (j ~. <1oi de ofiter'. Dintre fran('czi au fost l~ati pUiinj prizonierj. invcqun rpa nccrll(j'nd p I1Imeni. Domnule conte. red ca yeti citi eu int re~ o scurt·- p' t ] ~ .. - d

. ~ e. lS ? a C11s<) e n om de spiri untli prietell a] ~l~ III tlmp I! bcHaliei: iat-o; .. uni 26 ("til nou). . I?ltalerl ch stiune de eroism; ieri, inCc'iierare nemsemt11lta; a7.'i, inde$Lar intr eroi. Pc1mintul se

157

15 1S9

zguduie pina la optsprezece verste. Francezii aU fo:> atacati in f1ancu1 lor drept, pe cind 50 ilfhu in mJr-i spre f1ancu1 ostru sting, dar all 1lac:al ~i 0i put 1'

nle, Nild<1jduiesc in Dumnez<, :'ii in ,it('jii no~tri $1 (,;J Illiine vom rim' ordinul lie ll1'1in 1arl'; despre am<.lnuntele ilitar. Yeti fi informa mm bin de ahi. Eu oat s5 vil spun C'a in prima zi de "cunoa~tere a pozHiei, f5cuta de rinWl Kutusoff, dpd<;lIpra cap 1lui <;ilu < planat un vuHur; £'1 1-'j sa II " iar trup' de elita a strigat: Ura! Cind se bat fonnnii trebuie inyoc ti gurii".• emn, t . mted din StraslJo trg),

func'~ion r AI corpul diplomatiC' al arm;J,t<>i Vd cia i seam.:t, domnule conte, e5 11 SP Un03$

exact num,lru ortilor, dar, pen tru a - face 0

idee despre aceastEI biitali , ajunge sa vil I'f,produc pusc]c cdor care all privit-o Indcaproapc, A~a um

a\i V~zut, unul spun ;J paml71LHl .~e zg1Lduia cale de optspr zece ve ste; un ofi er C'ombatant aiirma ca Preisic71-Eylau f1Lsese un joe dp copi', pe Unga Borodino. Un ofite', general cI mar merit, pc care-l runos I cleclara: Cei ce atL Vo.zut areastii biitdlie $.i-atl

facut 0 idee despre inferno oLlplca d 10 spre 1 s ,·ptembrip a ost ingrozi

toare pentru Imparat $i pent eei din prr=:1jma sa' priml.I1 curiel' a1 prin~ului Kutusoff ii i 1 orma e d pre i 1CEp, U batilliei, doll' nll ~tidU nimic c1espre 5 le

ces. 1n fin~. 10 dimineai:l ziki de 11, 7iu~ Tmparatului (fericita coincidcn\a!), sosi ~i curicr111 cc anun\:a vi

to ria. Imecliat, am ost invitati In UI1 Te Deum, muW

nu aflast·rd incil nimic. !mp,1ratul I-a ffkut pe prinWI K_ tusoff l11ar('~al ~i i-a dLll"1.lit 100 000 de ruble' sotia <;1 ;j primit portrdul: amhC'lt- daruri int Ie'

pltLS ultra 01 ol\orurilor. ImpilrahJl i-a dat ~i prin~ului Bi.H~riltiun 100 OQe ((' 1 uhiC', i'lf" fi carui <;01(11

car ,I lupta la 30rodino cite:; ruhl', Del.III'\ accasta. tlomnulc C'onte, nu prote fi in

dcajun s;lrhiHoriUi. Ea a ost cia a ell 0 ravw';J 111;11 presus de 01 i'f' clo~iu impotri'a du~manului

omenirii ~i PC'1l tnl tot ea cc c durabil in lame: religi , indcpcndenta ~i C'iviIiz.1(ie. • iccare om $i indeosebi fie<'ilre european c1atoreazii vii mul'llmiri c lor can all ci~tigat-o. Totu~i, dacil Excelent<l VO.1St~a ~1-ar intreba care esle <?xact si uatia, m-a~ f 'ri su raspun altfel ded marturisindu-v,i ca nu'tw.

Opmio/t<' , regina del mondo, c regina J.Tlai ales b l'd;:l oi 'Ii mai <:l10s d<? dnd arm e de foc i-au f<1cut pc oameni gali.

1ar eu un plumb fixJt intr-un tub de ni~te pro ti Un soldnt Oill"CCarc pO;lt ucidc un crou. Putin bitJlii sint pierdu1 fi7ic. oi tnge i, U

trag: ce avantaj exist<1 intre noi? De ,IHf I, cine poate ~ti numarul morlilar? Batal.iile se pierd aproape in totdp" una moralice~l;('; adcw'ir<ltul inving;,tor, ca ~i

r1 ul in ins (' cp] C', C'fPd Cd c invingator S....IU in\ in . Batalioanel care inainteaz8 ~tiu eli exista mai putini morti de parte<l 10 ? Cdc ('are e retrag !? iu

r r.) au mai molti? Batiilia dc 1 Austerlitz, data in Moravia. a fost pierduta patm zile mai tirziu la Ujhely, in Ungaria, pe pa ru file d hirth~. eel de lCl Pultu'>k $i de la Preisieh- ylau aU fost d tigate in toatii putcr1? cuvinl ului, dar cauze pur morale au ,.nulat camplet aceste victorii. lar mai inainte, Ja

tarengo, nu $-a pierdttt 0 /Jatiilie cl$tigata, C I un inefabil tnlent? 1naintc d ariee, a1' trebui afiat e imnresie a las."'lt. batalia de la Boro ino in inimile ceor doua pflrW. R lsul ~i-o fi SPUS) sine: Fmncezul

n!l-mi ].:lQ(l e rczista? Dar ceHihl1t -0 Ii gindit: Sa

ie oare adet'arat? Accnst, c intrebare.1. insa numai timpu 0 poatc 1'('zo1\'<1. Daen c suiletul francezilor sc IIpropj(' do;)r dcscurajm'ca, sint piC'rduti, dar daca nu 'e dau batuti I?i pol sa -naintezc, vom mai ed a mult nenorodri, Evenirn nleic ne-au ezvilluit

n marc ~i 1l1grozitor secrel, eel aJ inferioritatii notlstre numericc; c mare, domnule conte ~i sa dca Domnul ('a a sa ~eadii. Totu:')i, ImpAratul pl<:'ltca 111

ianuarie 042000 de oameni. Unde sin ac ~tia? Am 'orbit des re asta eu ru~i instI'l1i~i dar -a ~tiut

<i-mi raspunda. Marcl' dUt'e ~ spus-o deschis, ba

C1iar a rcpetat: La ce ne lUje$te aceasta mare ictorie? Sa. nIL mai auem armata. In gura lui ceasta afirmatic e ciudaUi, Prin~ul Kutusoff a folosit do cite un batalion de la ficca1'e egimcnt; ii ramin m~l

multe corpUTi intacte, "ntre ltcle garda, pI' cum l?i

160

ce' . ai aC"~aI ~arc ?~I'te In membrii militiilor MOSCOV<.i

<iror oVClrd~l de arme ClU fliet:t dlja minUni. ' In sp ranta de a fldresa in curl'n

t Excelentei VOJS-re un supUmC'nt de ve$ti bune a

resp l ' rag Sa primeasciiec uoasa mea considerati cfc.

Retragerea din Rusia

Sankt- etersburg 8120 . b' , nOlem rJe 1812 fi inu.il Sa vel mai impovarez eu 1 .

faptelor mai deoscbite pelreeute d . mu trmca tra .. I . e a mccputul re-

g.erll III Bonaparte. eca mai remareabila n avutIoc In 27 octom ric (8 . b'

nOJem ne), rind gencralulPIatO\x.,· a Iuat 2 d t . m ~.' e unun de 10. francezi. In 01'

all CJ eel pe car' 1 t' ,1 C' c rII111l nll pot arM'\ de it rezu t~telc. In in('Jierarea e 1a Winsma d'22 c tombrlC' (stit 'echi), -a luat 1000 m. .oe~ Irancczi, Maiorul de Beckcndorf 11 de prtzonl n a interce ta ~ '. avu norocul e

p doua senson ale vice-regelu' Ital" " trc Berth' 1 " I J 1 Cil-L 1:1', mparatul rl Us Sa fie tiparitc' Ie aV Ur acestel relatari, pcntru ca Excelenta Sa 'do a-I ante de .ront.~ d' _ mnu ' d 1 . s e lstrezc, macar In trcacat Cl'tln u- e Dm 1 ' ,

. t. d '. • e: relese 0 adevc1ra ta agonie militara. ~~-a ,evar, mfnngerea vice-regelui s-( produs a

a 7L Lupta avut lac p I lenskului lin ~ sat 1 ' .e mllJ'e e drum al Sma-

I g U Sapntino, intre Dorogoburg ~i 11 - lstorJ(! liJ masonerle

161

OO 3000 de prizofrancezii all pierdu t mCI .

Du~ovscina: . mare nllmar de oamenl,0

nieri, G2 d ~l1un ~l 11. pe nimeni. La sfir~itul • 0 d cazaCl CC nu eru\Gu "

CI~1 . PI t v vorbe~t(' (,1 ~I cum aI

ullimului ~iu bu1etln, a 0\ ginerel~li EUgCll. care, o "gur de apturar(':)

fl <:Iproap 51 . rsoan'i incomoda.. ~. ea in acest az ar d~velll. 0 pe d <alta rte. ontele e preferabil S<:"I fte UCIS, e, e < "'<>lii Saint-

a -a lnv1l1S pe mal0

e'l'"o • " 0

de Wlttgcnstem tocn: t a In timp ce va $('riarn:0

. . to" am pTlmlt veS e t 0Cyr ~I Ie I. 't .. 1naintea ae ') elave'] deC! m11n,

detalij nll om' L

-lnehis deoarec un , ',' drumtll nU cr ' ,

uilim 10VltUIl, d' dou:- mii de s01<.1:1\i din d. intarirc format 111 a , 'M

grup _ t din Una a 3Juns pi garda franceza, pleea f' t incereuit de

Smolen k dar aeolo a o~ aproapc de ' " 'sa' se po 1 ff-Denisoff ~l 0 19aL' . gent' 'alul conle r ~ . C uza aee.,to· d zastrc ~I

. 60 de of1~en. a . 'ddea ell eel afla 1 inci1pi'\\jnarea flgJ a a eelor e vol' urma e to ut niciodatli scama de

'B apart£' care 11- ~111 , a 1m on· tere fae minuni cit timp

, . un sfat· asemenea carac . filCl • ' • dadi noroeul se lOtoarce,To

. U vlntul In pupa, 111 Set , zastre inealcul<le... tara poate provoea e

rea lor rell'ae - S· u puteti salv ,0 - 0 r spusesera: .. lfe I

bil Generalil sail, " nu I-a pu. . 'r . d artHena ; nllntC armat<l declt saer! ICln . t ~i artileri . Ce . a va pierd ~l arma a tut eonVloge C ,( , 'i t lueruri absolut sigure: a va seriu in eontlnume s n , ~' 0 artile

o _. ill 390 000 c oamCI1l ..1 , 111cepu razbOl cu "r '1 pentru aeest razbOl all ri ria~5.; oar pfeg~ ~fl e ,_ clipa dnd va. seriu

tat doua sule de Imlioane, in cos

162

rUl?ii detin 70000 de pJizonieri, 246 piese de artileri eomp etc ~i ai trebuie 1uate in a1<.'u1 eele ciizute 1Il apa sa Ingropatc; din sCl'isoarea vice-rege1ui reiese a numiirui 101' c mam, eel (1 sold ilor mor? in lupUi.. din cauza bolilor sau a internperiilor, se ridicii pina 1a 100 000. Nu cred ca de n ilru:l a Smolensk ii nlmln lui Napolean mai ult de 130 000 de oameni, ia in acest Him or(;l~ mai ar in. jor Je 50000. In C'C prive~te artileria, gl'eu ~tiut

eu cit a mai ramas; mi S-a . pus eli 1- aUllia de la Borodino avcn cite 2000 de piese de fjecare par : d~i nu sint milital'. asia mi se pare absurd, totu~i

nu rna pot pronunt.:1; aeum imi dau ~i mai puti searna ce se poate obiecta buietineior francezc care dedarau 500 de piese de fiecare parte. Iau ea sigur ca, indreptindu-se spre Mo<;cova, J\'apoleon lasase urma aproapc toMe piesele sale de pozitie, ce llr

mea7.a a ajunge 1a Smolensk. De dnd au meeput necazurile sale, a pierdut cel putin 30 d unuri; dad Ii mni acordam tot atitn de fieeare calibru ~i

pc tot drwnul pirui 1< Vilna, e multo Ce-i de facut, insa, u piesele de pozitie in Citzul unei retrag . grabite? $i Wide sint caii? Scrisoarea vice-r gelui dovcde~te cii in doua zile a pip-rit 1 22 Slarea0

francezilor nu se poat exprirna: se povestesc luerun ee te due cu gin u1 la asediul Ierusalimului, Toata lumea vorbe:;; ca ar fi mincat carne omeneasca. Se dau m,igur3ri di au fost vazuti frigind un

11· 16:t

on ; rei pU~in, toate relatarile. sense sau vel' ale, co'ndd in afirma~ia cn. au fost vazu~i francczi apleca\i asupra unui stirv de cal -i devorindu-l eu poWi. A fost fa('ut prizonie un veteran Ce purta pc mineca. galoanele pliate, semn e distinc\ie pentru chi scrvicii, p31iicipant la toate campaniile lui Bonapar e. 'ndusiv cea Liin Egipt. f:ii care mai multe zile traise eu putina carne de morUiciune, iar de doua, trei zile nu mincase ninDe. A fost dus 1n 1<1\<1 lui Demidoil,

n om foarte bogat ce inrolase un regiment p c e1tuiala sa ~i activa ca voluntar. Deoarcce tocmai se :ervea mas , i-a spus prizonierului francez ca. -e poate a~eza sa manine-, La veLierea veselei, <I vinurilor, a felurilor fine de minearc, ictul franeez a fost euprins dintr-o data de un tremur, neineereat eu siguran\H niciodata in fa\u du~manulL1i - deetu foamei, de<;igur - apoi a spus: E posibiL C(I. un fi~er rtLs sii-mi fad! onOQ1'ea a ma invita La aceasta minttnatii musil, dupa toate ororile eomi 'e de noi 1:11. pinuturHe Imparatului? M-am interesat de la 0 mul\ime de martori oeLl ari asupra sblrii 10rale a rizonierilor, cu care n se :)tie ce e de Hicut: am primit di-Terse ra pun')uri. Unii mi-au spus cii e au obraznici

!ii mai ale,; ea nu cereau niciodata nimic. Altii au zis contrariul. Unei doamnc, cuno~tinta de a mea, ee-' ofcrise unui rizonier 0 bancnotii a bastr'" (cinci ruble), acesta i-a uec1arat: Doamnii, 0 accept $i va ffl,uLtumese foarte mutt; daea va dtLceti vreodutii in Fran

164

ta, pQ.rintii mei VOl" ii fericiti Sa vi-o restituie U exemplu, insa, nu e decit un exemp u S t ' nomul - f f .• -ar pu ea ea

Sc loSt dintr-o famili bum!, Toti smt de acord asupra faphl1ui ca prizonierii nu se pling de ~~a~dan~ullor. Unul dintre 0i zieea eei. lIe prea am

bltios , 0 ]udceata delo S0V ra, E lucfu dovedit arum ca Moscova eel p t' .

cea rna' c, U In II• mare parte, a fost incen iaW doar de ru "

SHit JndoieJ I' '11' . '- ,. ~I,. 1al ~l II pnvlI1ia alatului P t k' slOgur 'Y' e ros ,

a ,Crlma dlre~ta de acest gen ce . sc poate repro~a tneontcstabll lui apoleon e d' t"K r . I IS lugerca

.rem mulUl, rest daca rU1?ii ~i-a dat fo 1 ' pltala d' d' a ca .I? lsperare, erima li revinp, indir ct tot feroeclUl lOvadator. '

~ impOSi~i1 ~e 'flat unde S0 afJa acest modem ttila, Se banUlc1iite di s-a oprit Ia Smolensk- 1

~7~ az, e p~ rdut: E In stem.' sa mai -[aca $i 0 'ast.d b' g~ ~ ale dupa toate celelalt . Cea n profnrulrii t e IserlCl e~te eea mai grosolana: cum - junn:'H 11 r-un sat, blSerica era transformata 1"n graJ:cJ ' m:- F " _ ' S.IU atce ane, r.naruntaICl animHlelor ucise rau aUr

na (' peste 1coanele sfintilor C s - ' t b' .' .' < an a~a ('ewl r ute sa-tl fi pier ut de to ' t . )stY unu SlD1 lar aeea

_ a cjomportar , independent de acat CSl~ l'" exee~ m p us clin parte ' ' :,a d " a cUlva care a aratat 3t1t. intelegere

P~a e religla mahomedana, A~um do~ua zite, monseniorul mare-duee a ple

ca a se alatur t'..,e o~ 1f1J !)1 trece drcpt sigura ~ in:,a

165

. d aproap> Se pare eli e.! piiratul il va urma In e· _ en m . . mf ACUHl 0 lunadore te a-I face tnartorul unUl nu ". ,.. " ~.. an fast avertiza~i sa nc fncem baga)ele, dupa,J ce ... I [e 1m -ratul ~i lc face pe a e sa e. . . 'j SpU1? e S~l ,rczi? Tn 3~lept..al"ei. a :eea .ce

e .L' , sa respiram. Sm ~e ate int{mwla , nc temem ,1 . ]" 'a . at arC C l'PC~(' se or asob1igat h3 inchf'I, dar 1\rm 0 ' d nului

-, 1" a in totueauna omputin ~leptalc. XI as. " '" rile 'onte Ie F ant libcrtatea de a su rima ~Ul s~n50

. rtl sau mal putIn l: e1 tot (' <.'onsidera supe uu . me e " I' s r, impreuna Cll omagllie mE' c.

Incendierea Moscovei

CCitre 7'egelc Sardiniei

(Fragment)

Sankt-Petersburg, 20 octombrie 1812

. t" n~a pc Mat f ot avea onoarea e a 0 m~ II .

. n InsE', solut sigur <:'1 incenuicrca Moscov'J ) staten ... a, a ' 1't' .. cum

., ' opel' r\.1~ilor, datorala po 1 lell C'stc m ntreglme ,., cazul C"\ intTa

I' promova ideca ea mamlcul, 111 ' .< .. P 1 e . ' .' boga\.il n. 1 ~\" L'a- ntl ga..,easdi hrana !}l 111('1 .In Oh('" L, .~ . f I'

tr-un ~at, oar:te aproap de eapitala. '-uu con C~l

1

nat. imp de mai multe zile, tot felul de obiecte incendiare. jar taranilor li s-a spu~ ca se construia U1I

balon care l,a dbtruga dintr-o singura uvitllrll intrC8a armata rancC'za. Inainte de a plcca, cJomnul onlp

Rostop 'n a deschis inchisorile ~i a uaL Cll 1 oalc pompele, ce a cc c destul de limpede; la f I de limp de

ste ca locuinta sa a fost crutata si n-Ll picrdut ici macar 0 cart. Faptul e fiil'a chivoc. DaC'ii ne indim bine, lui Napoleol nu-i eonven a ~a ea foe Clcestui supE:1rb ora~ ~i a facut tot posibilul Cc s·-l salveze, inutil ins'-, d oar ce incendiatorii respectau eu strictete ordinc1l.~ primite, ajuta~i fiind ~i lie into ra~ul a ars rara 1n trerupcre clin 5 pina 1n 7, iar

din 10000 de case (printre C<lre 800 de palate) n-all mai nimas dedt vreo 2 000, Napoleon a pus sa ic ex cutati nu ~tiu in e mod, 0 ~umedenic de nJ~i,

ale diror caclavr- au fost expusc purtind inscrip\ia incendiatori; a mai executat de asemenea ~i mul~i

solda~i, dar totul a fast in udar. Mil indoiesc 00, de la incendierea Romei de catre Nero, s-a mai azut ceva asemaniHor, Martorii oculari n gasesc cu inle

ntru a descrie pirjolul. E de a'uns sf Vi.- spun c.l d la optzeci I?i patru de verste istan\a Se putea v clea dar acea splendoare livicltl reflecta Ii de nori in marile incendii ~i ca un naturalist german ata~at

linga contele Alexis Rammo sky ii scri:J en Ia l'incisprezece v€«'ste departare se putea citi fara efor , in puterea noptH, la trista lumina a vilviHiiii. Repet

16,

ca paguhclc sint incalculabilc, dar Rusia ~i poate j~trpaga Iume au fost saIvatC' prin acest mare sacnficiu. Inalnte de a paras' OI'a~ul, contck de Rosto kin a 'mis dupa doi detinuti: unul rllS, a cHrui nume 1mi scapa, fuscse com'ins sa tradudi il rusa

prodamati francez" unde ara nunt4t<1 sosirea lui apolcon, care il coplc9ise de binefac ri pc omul nostru pe remea dnd acesb i~j F cus educatia intr- n colcgiu parizi,m. Up,'j um c 'cde, marele actor tin bine Ce face. CcliiIalt, un r1nume Mouton, francc-z, ~inUSC' i~tc cuvintari instigatoar . Plimului Rostopkir i-a spus: Sinteti un neLeghdt, 1Ln tra-

ii~OT nedemn de a fi edepsit ell nuttl[ $i iberia, a$a cmn I, i pedepse~te patria tri'idatorii; '0 VOL da pe mlna razl.mniirii poporului. Imediat, mlll tim a, avertizatfl sau nu, Dumnczeu . tieo, I-a strapuns ell

mii d lovituri pe acest nenol'oeit 9i i-a tlrit de picioarc pe stTi"tzi adavrul insing rat. Lui Mouton, guvernatot"ul i-a tis: Sinteti vinovat dar vLi iert; mcrgeti la ai vo~tri ~i povestiti- c cum sint ratati a~L~

tradiitorii. Evident, aceasta judecat2' avea scopul 5a-l 5cnsibilizczc pe franc zi; prima 0 inIamie de eel mai inalt grad, la Ie . intlcparlati'i de civilizatie c' putul lui Procust sau taurul ui Pllal e ri~~ ~o~tcl~ Rostopkin c cumn' tul prin~esei Alexis Galll~u) ~l

prieten intim a fami ici Golovin; de~i freeventf'z asiduu cele doua case. uncle sint primit eu mult prietenie, observ til de mai bine de 0 lunn nu sc

168

mai pomcne~te nimic dcspre el, de nciertat, intr-adeVal'. sub acest aspect.

Dcoarece undevc chiar compJttiotu mel! sfintul Fr:mcisc din S<Jl ~ s fe-rca s5-1 faca pc; dia~ol mai ~c1u d it c, trebuie sJ mfuturises(' ea apoleon il

mcerc,lt tot posibilul ea sci cvite depil~irl'a masurii. A ~ ~s pe~Clnal prin spitale !? I J-a ,"orbit ranitilor rU~l ~11l dOnn(il de a Ie aline suf rinta; nu ra, Ins<1, InueaJuns Cc ascultat. In C'e privc~t) jailll, fn afara d~ .laptul Cel fusesc fa vorizat del incendil I apoleon nlC} ~u l-ar Ii putu impicdica, JlCoLlrecc ra Uria!?il pmda ell care-Z?i mOmise armata ::;i n-avea <lite mijloace de a pI' 'veoi 0 r voWI. Distrllg rea Kr mlinuJ~' e nllmai opera sa. Expl ;.:ia <l fost ingro7.itoare; ilJunge sa va pun cd a [acut sJ se prabWieasca cloP.otul de Ia Veliki-Ivan. Clopotnita a timas in piCloare<, la fel ~i eatec1rala, dar numai pentru if minele n-au xplodat, fie ea crau c cf cte, fie ca fitil121e all fost Uiiate dintr-o fcrlciUj utezant-<l de ca rc azaci; eel puiin a.. a 111i S-a u~, dar u nu :In

foarte eonvin .

La intrarea lor 1n ora~, frallcezii au trimis 0 patrulfi de protec~i(;, formata din cind oameni, In ~_ tedrala catolkc1 Sflntul Ludovic; e singura ('<lr' J

I st crutata ~i a slujiL de adJpost entru mul i oameni ~i lucruri. Intrcag:l prco irnc 1'usft disparuseeu x h " ,

e cePt,a unUl .·mgur prco , care I-a int1' -but IX' parollUl catoJic dacc1-1 sf;Jtui Sa tina slujba. Acestn

il incurajii pUn de insufletire, alia incit preotul merse sa. ceara permisiunea ob\inuta imediat de a oficia serviciul divino 5- rug t pentru Imparat iaJ'l C'U ocazia zilei sale de na~tere, a cintal un Te

fum -n mijlocul flacarilor; 0 ac~iune frumoasa, insa c singura. Ea dovede~te, dupa atilea allele, ca dirzenia co~tiin\ei indrcptatita intot eauna ~l pre

utindcni. Intercsant de remarcat cii pe ling[l 0 annata de

ur40000 e oamen' n-' fost' taliat macar un singpreot sau vr<.>lll1 insemn oar 'care d' cult, ceca cred cn nu se intimpV nici la popoarcle pag'ine. L.'l Moscova nici un francez n-a intrat Tn blserid'i in elc ~ase sjptamini de ocupatie (lfara de (luc 00

l.<tbil) cind !iase fiteri iacind parte in familii ale vechi' nobilim' franceze. R stul parea sa nLl aiba VI' '0 idee despre religie; unii. din cite s-au re

ilatat, ar fi spw;: Ce inseamna Dumnezelt? Ce vret sa splmeti? iudat c ca par a nu fj renuntat la botez, nu se ~tic de ce, Toti copiE nascuti- i aceste ~s SClptJmini Ruost clu~i a bisc.rici !ii bolezati.

Vo' renunta acum 1a stilul de rclatare prozaic in e

favoarea eelui poetic, incercind 'il dL'SCriU primelanei, :;.asc zile, Toate pivni\c1c pnibll~ite in acel~i timp; 0 ultimc de tilhari dezU'lOtui\i fii rurio~i: singe curgind p srraz.i, am stecat eu vin !i' rachiu; du~manii sc ucit! - tre ei 1I mij10cul flacarilor; nenorod i . r~i pri case; al ii fugind unde e eau eu

1,0

ochii, jcfuiti de zdrentede Iuate ca sa se etc, In nici 0 limba nu te aeopere te.,D' se poa reda acest s ectacol

c 0 mle e ori enoro ' l' ' _ _. eIre ce UI ce a provocat atila lngrozltoare ncfericire chiar d - .plus b b ' aea -a dont-o' il

, r ccul acrificat n-avea pret d ' Isaac e salvat! ' ar sc pare ca

Peste tot, lumea SCI -nil' aba' Und N Unii spun eEi . f . . e e apolcon? lucru " ,I.e d U~l:, dar nimie l1tl dovede~te acest

, Cl ulmpotrlVa De 1 ' :Minsk . . a oSl1'ea amiralului la . un slDgur om ar trece eu g1'Cu • f' '

momemul l' . a J SOSlt so emn al razbunJrii divin ? i ' ,

s' lnchid pachetu fani ' ml vIDe greu• a avea un raspuns d pr vazuL Clcest Iucru ' ' ar am sigur ~i inevitahil: l::a~ed -tam .cr:-z~t intotdeauna

al a Iml lJpsec:.t' 0' 5-a1' inti'mp a ered - d ' '{ c, nce , eel e e datona mea ,- . pana sa lucreze ca '1 nu as " sa-ml pununul dintre 1 . <, D1mlC nespus dcspre

cc e mal man evenimentc ale lumii, , Acesta cste adevarul referitor I MJestatea Sa s ' oseova: M'de i' poate eonsldera ca i cum ar Ii fost

atA. I-am aflat de la 'lUt 'tzabWi i . c on atea cea mai irecu~ Sel ana ub pecetea celui . .

deoarece .. t eb . men stnct secretalCl rUle sa spu' • f ' tot1l1, de i '.' I ca rancezii 11 jactLt

~ amenll Cll Judecata nu se I . - , e aceast1i jonglcrie poUtiea. asa 1I1~ la\1

Tapoleon i-a dai 6000 d bi ' .a avu 1 ' ru e unUl rus (Ia e1 uce: ~~It:te. d _ a Ie aecepta) pcniru a desprind

flXnta In VJrfu bisericii Veliki-Ivan, dusa lCl

t of 'u . " da t drept sigur~i .. Ml S-cl in[ormaWa Paris C<l r '. acest om ntit de josmc

;- I "iva p:l.l de ]a tum, _.... ,;ca, a el\ _ d tilhari f;lfI.i $;"-1 m,l! 1 <1curajos a fost praLlat , minn 0 copeicn.

Rolul Frantei

Dup[! tot cit ne-;,l fLieu t Fran~:.J 'J sd~fe:i~ , ~c n:~ • t 1 c~rc ne-ar n cpar c~i Europa, senti men u, . fi . 1~clator

;;rc" des(u d fjrcsc; totW;\l, cl ~r 11 ,

. r U .' propovaduit<1 de ztt an1 I.ncoac pareU

JUr XlOma . l . posibilCi door . l,j"v:iril tii ea 11icioel CltU: sa Val ea (;mal, "" < J

L

ri n Prllnia. . ," ana-Dncil ii lufim. u~nul .cite un~~t~~:~;:~~o;l~ ne

liZ~1I11, <.l3e;! mcdltam asupra. 1 lntreb5.m de Plina istOrJL or, ne

inteles de care e c j-' xereitata dE'! ei - st soi dl suprema \1e

ee Se kaga ace' . 'bil LIe negat. DRt asupra altor popoare,. fapt ~I~~~:I n~a cum e, sa v _ f oonLl c-"l situatia tr bUIC acccp 'slaC

lJ e. tI "i tleoarccc nu Xldel cc roloase se t tr;tg e ale , ;- S ar schimb c va.

nid un 'emn Cel - . Y dOlla privilegii ell". mal 1I scama .Fra cezll au . . jt". md o' ,

. I eel de '1 mtra a a ~ll c totul xet?p\lOnn L~: . '.. i c 1 de a Ii desemlh.'I d . u w.s:J. pe I1lmel1l la <':1 ~ • utm can _ _ ,. _ ai ult sau ma] p tde Providen\a sa 10\ easca,

172

eClSlV, in puterilo care pl'ezintii 0 amenin\:are pentru indepen enta altora. I-au oprit p Attila ~i p Sarazini in Europa. Apoi au atacat SelO1iluna in Asi ~i in Africa; au intemeiat imperiu fr'lllCe7. Ie Cons antinopol !?i un aItUI la Ierusalim. lntr-atit au impresionat intregul Orient, meit ~i aeum europeni_ lor U se mai spune acolo franc·, iar Tasso num 'a

armata cre~tinii it papalo franco. Ce putere mare era Austric sub Carol al V-lea! Parea ca s indreapt<1 direct spre monarhia njversala. Franta nU-i ra ('gala niei pe dcparte; cu toate acestea, sub rancisc r, Intr-o lupc 1 ineeput inegala, I?i-a stopat marea rivala; eurind, Impr un;! cu Richelieu al sau, ~i-a reluat sUperioritat a; la inceputul secolului al XVIII-lea, de~j total lipsiUi de armatJ ~i d bogatii, umilitii d]iar de marile infringed, rell.5e~te sii 0 Imparta in daul; in fine, la inceputul sccolului nostru a distrus intr-atit echilibrul ineii ne iI1trebam daea~i va rnai reveni vreodata. Un ingur gind n poat Iini~ti: acela Cel franc(!zuIui, excelent Cuceritor, ii lipse~te talentul de a pastra ce-a ob1inut; el . i-a ierdut intotdeauna teritorille indepartale cu aceea~i U~lIrin~ Cll care Ie-a dobindit; de aie', lnsc'i, ~i pind la nadejdea de a-I umili ~i deposeda e multo Poate ea n-a fost veac .in care nii sa nu se fi min it ca au strivit sau imbucaUitit Franta. Cite speran~ nu S-ilU cheltuit, in aceasta privinta, In inceputul ultim Ilui secol! Totul ducea 1a concluzi' ca ele Se vor llnplini,

li3

174

. osi , Chl'''r dintre CHi, rancezl, u mai inte ep~iJ 1,1 numcr , . _ 'Cu toate acestea. 0' " l. plarda curaJu , , ,mccpuser(.l Si.Hi , I' 't'-' tro ul Spamel

' " > - ctrecut mt -0 C Ipl , 0il b~schlrn1),He sB 'I . 'ar t(>ritoriul franccz sc mCireae revenca ur onl 01,

substantial. F "'pu1'zaUi 'md - f - • nd r'ln til C " •'in momentul e la,a, Cl < "luni clnd

• atr sa Ctr1CI J

apoleon pierdut, 1 , P <:1 reputatia sa, e .. oamen1 precum 'i •.•

sute de mn • ula/I'l" asupra sUiblrtl• ,." d' nou spec , . fjresc sa se faca 111 _ n termi at cu supremutHt Frantei ~i sa se sperc ca s-, . ca si alt'

d ta s Val' m~ la acum, . a; ceO Ce ere as. 'le ecine .' . tAt mai rau pentru puten

dat.a ~1 a £1 ClI a 1 '. aceasta za('('-51 VOl' fi facut planurl, bazlndu-se

arnica spcrantil.

Dupa Berezina

ankt-Pet sbuI'g, 17 '29 decem rie 1812

d cealalti'l parte a Be-L-am 1.:'isat pe Napoleo t" de oameni rIului 1-, costa lnll

rezinei. Traversare, , de la Moscova, Abia aju~i aproapc toa til pI ada d' _ se distl'uga podul, I

1 1 dr pt at or In sa pc rna u e.' < rna la cafe a raspuns: It S-a art tat ce lasas~ In _ r . cum pot, Fermedltor! ma intereseazo. ii$tw! Sa scope

Aiei, se manifesta 0 marCl nemultumir impotriv<I miralului Cjciagoff care, venind de la Minsk unde

fusese ncuzat de a fl ajuns prea tirziu, a fi putut se spune, sa-l oprea cii ~i S'~ - prindii p Napoleo

u accasta ocazie S-clU ridicat impotriva lui to\i du._ manU, pc care nef richile sale c.lsnicc ~i favorurile acordate de Imp·orat, ji mai tOllse a putin. Maj _ tat Sa a 1<'isat sci-i soape intr-un grup 1'est1'in : Planul. e ratat, dar n cu intentia de a-i aduce 0

critic- mare~alUlui i niciodat'" nu i-a aratat vreun semn de emultumire, fie cii realmente n-are nic. o vina, fie eel cl are. ca Intotdeauna, aceea~i influentJ asUpra ImparatuluJ, fie cii maestrul dore~te sa-~i sustin,i lucrarea. Dupu. mine, trupele ruse$ti n sint i'ntrecute de nimeni in lume in privinta valorii ~i impetuozWitii atacului. Rcferitor la ea numim manevn2, Ie crC'd ceva mai in lIrma ~i ma indoi sc Ca apoleoll a dezmintit ac asta parerC'. Bonaparte a trecut Berezina la 29 noiembrie ( til nou) In propiere e ora~elul tudianka ~i )~i continua mal1iu! aSUpra Vilnei. urmarit i Mrtuit tot timpul de trupele ruse~ti, C sa ajung direct 1a fecte, -a~ spune ca, de la Berezina ]a Vilna inclusiv, inamicul a lTl.:li pierdut in jur de 30 00 d oameni ~i 400 piese de artileri Pare sigur c<1 Napoleon n-a intrat il Vilna, ci doar in suburbii. In rest, parerile nu mai coincid dnd e vorba de drumul precis pe care a apucat-o ~i masurile de prevederc luate Ca sa-~i salveze propri'

os

I persoanu. Toti cad Insa e acord ca, indeptlrtindu-se de Bna, nu mal avea linga I, e persoane de ineredare, dec1t pe ginerc1e sau, viccregele. pc Mural ~i p Berthier; ca era imbracat. intr-un {rae simpl , Carel. nid 0 distinc\i; a, climpot1'iva, Eugen era in

are tinut~i:;;i a intreaga suita se reduce, la 15 lancieri i 11 solda~i din garda napolitana, Ju-mi iau rilspundcrca pentru nici U1 ul dintrc aceste dctalii i, altfel, in marile cvenimente, importante ramin mas Ile ~i rezultalele. .r ici pe depart n ~i-ar ii inc Jipuit irancezii a rUl?ii se or napusti nsu 1'a Vilne' eu 0 astfel d repcziciune. Intr- asemenea rnasura S-clU jn~elat, incit aU Juat ava garcia rusa drept ariergarda franccz<1, care nid nu mai cxista. iar un aghiotant al lui Davoust, trimis in recunoa~tel' S-Cl trezit luat prizonier, Graba accasta e £oarte bin~vcnita, deoarQCc franeez" n-au mai avut timp sil

olniUi dezordine sa s;" dea foe la vreun m' gazil1, RU!iii au gasit In Vilna 0 eantitate uria~a de provizii de tot felu. rm5.rirea a continuat pin';i 1 Kovno pc iemen, iar intre timp au mai fo t luaii 6000 de

prizonieri ~i capturatc 22 de tunuri, n~. 2 ~ a~~ ,urn s-a spus la curte. Grodno e ocupat; r~ll mar~alUle~c spre Van;ovia l?i Koenigsberg 1?i, Hindca nu se ~t1~ inca ce hotarire a lunt Napok'On, ce va face eu cel Clproape 1 r.oo de oameni, dezb1'acati ~. flaminzi ,t',

care a l.recut ieme.nul, trebwe sa rna oprese al 1

tn 25 iunie intrase in Rusia cu 480 000 de oamero;

176

i ;os-au Illil' a~turat.inca,100000; a dat foe sau a pus ~d ~e ~ea [?c fostel capItal, dupa 'e a tr;lbatut c :n:"mg~.tOl~ unensul spa\iu ce-l desparte de granitfl; a !nspaJmmtat Rusia ~i Europa; I-a obligat pe condu~,jto,rul Im~en'iu1ui sa ne <t\'ertizeze cii nu' irnt a In ~J?uranta Ii! Sankt-Petersburg ~i <t pregatit in mod puulJc ransJ:ortnrea a tot ce prezenta 0 valoare; a ~c.l~; cu ~I femei, copU, meseria~i de tot fdul p ntru il lJ1~c~~Ja 0 'oloni franeeza: i!ii aminase inlrarea public' In '. :Jnkt-Pctershtlrg pentru primJvara iitoare;, era slgur e,i, ,. tc.: - iar pc 10 c.locembri aecla~1 an, adicu dupa trei Juni de la intrarea In Moscova, a ie!iit din Una a un bandit plitit 1;- .J • 'f- ~ e , ar,l )?111, ~l ~ra s~ld:ti. S-a in~elat totalment ~i, totu~i, gmdlse bmc; lata marele fenomen ce nu va ii " od t- ~ d .. ruCl , a a m €aJuns de admIral. La nefericitcle confc

l'l11te de la Erfurth i Tilsitt era eonvins, pf€la bine de ascendentul sau asupra Imparatului. fnainte d~ il incept' ultitnul razboi spunca' E un eopl'l' "11 .f _. . ,,-' ,Val

ac. S pllI~g~ lacrimi de sInge', Aeela$i luCfu I-a m~1 .spus ~l Jntr-o scrisoarc, cijzutii in riginn in n;Jlrul lmparalului. El e eel ce-a pIins lacrimi de sl.ng~ congelat, dar cine i-ar Ii spus-o? lata cum a gmdlt: 1. Gcniul meu 11 strive~te pe cal nl lui Ale:andru, nu '3 indrazni sa mi se opuna; 2. Voi intrerup n "1egoClen e rintr- n atac nea~teptnt si-l v .fae -. . d ~ 01 < e S<1-71 pHIr a capul; 3, Voi izol£1 unul sau ai

mlllte d1l1 orpuril de armata jmpra~tiate eu atita

12 - !storie ~I masonerll! 177

d un spil~iu de rna' hilW Ie optlipsa de pn~ve ere pc, .1' 1 o .' l' 'oi J 'ICC' sil tllspaf;l (·u uepo2ltC' esule de v- ste ~l l' '. ._ -1', 'I e ell

' 4 Duo singura mdre 1>dld Ie, c< I' ,lor Cll ot, ,a _ , ,. ,'_ ' . ,I, ' ·tl va uCc' II (Till Jndrl,I 1'.11.1111 pnu~ 'tit u lllnt, , " '_o.

' ,- T -, oi oferi t~1r~lnilor hbl'rt;llc<!, 1(1 I)oluluI; ,J, LA: , "0' I' '1" ,(' rin~ I Bagr.ll! n llml IZll vOltll Sl' va l.( 'nera z , I, 'f e

bt <ue nar~lay tie Tolly, VOl' m~l pU,tC.l n~~lInU

III1C ca RllSI'" rl'l1ltmul'nJ, pc o < t'u "I,to.. 1 - '111 . u, CR

Jon ,I 11 , ,1 Ii ,in. cJreap ;) G! "30, J.) 1'1 un unCi ld :lllu., _

i.I me ~( ~c Ca sa- i sdlveze capitahl, ru~iI VOl'. de,Ie

m,ll s(urt" - ,'"I ' lOll, igu', avtntll 't'I" )(, care 0 VOl' plClue, 11 o )d Cl I 'I < • t tabil:l a cavalef ' 'tatea lor Incon cs ,111 vc'c. c're j 1L enon C sa popu

. I' 0 Moscova cu numeroasa ,rit. i III peCla -, . bogata' ' d " n1'li numeroasa ~i mal

ati e, (' ~pn n e C:d, ~ auuCC! dcstule bogatii penIlobilimc elm IU111C, Iml v " " Ellro ei: 9, Dacd tru a inch "ia cuc.:eriren Ruslece~~l ~ Cll mine ~i voi ' ,'1' urm;' PU Izbu!esc, can .

plnol d. ,'1" luaUl m par , . F1ecare din accste prOp021~1l, " face pac(', _, feci dcmonstratlve I, e plauzibila; imp1'eu 1C1 ~ar per, I p'-ratul a spu .

. d 10 crom e m atotu!?i. toalc I-au 10 u~, "'1 de la Erfurth:

Imi amintesc unul tim c.hscurslIll e , ea am in, " ,"-/ i crscv renta face totHI, eU pnn u' 1<1, 1U_.:O : ~ 'cdi c'-I-mi amint.csc lectiile sale. 0

'Ins; 11 ° .c.• t Id Iel Cuvinte ca' , . popor s-au JCrlllCd ,

bllmw ~I '" ," 'l' nu exprima tolu1;im ozitc, contn Will, u t:cntl! C' c, " '_ di

' participare llU ,de d]UnS, s ni i C !lilr ce c e ., 1 I-a 1crdut pc

f <11' I 1')' t sall masuril. Mosco\ pruit 1m

I apol on: claca asculta sfatul gqner< lilor sai dt' ,I

nu intra m e[l, ci de a s indrepta, 111 C('i) rnai mar graha asupra marqalu!ui, 1a Kaluga, Se ispriivca c Rusin, udcc1 avem in edere inf rioritatea binC'cunos_ cUlcl it lnarC'!?alului ~i dezorganizarea atll t (' m<lre d

a1'matpi sale, mdt, dup~ bcit~Hia de la Borodino, existau l.'i 000 de 'eiuito1'i flsup1'a carora, PJJl~l la urm~i, ' fast n voit Sa ragJ; il1tr-o scrisoarc confid~tiala, de care am cuno~tinta, Kutusoff selia: "Armata mea imi face llld multe necazuri dedt du.!?manuI", N _ pol on, insc1, u dorit sli intre in Moscova. Trei motive il puteau determina: o1'goJiul. posibilitatea j _ fului :?i pacea, pe care credea ca 0 poate cumpara alci mni U~or, dill' nimic n-a fost a.;;a cuni a crezut. l'l mai l11ult -<1 surprins abscnta orica . forme

de autoritate, A. u teptat trel zi e delcgatii cc nu mai apareau, Spre m<Jre Sd m11'a1' . - Unde siot aLJtoritaj:ilc? - Nu exisW. -5i guvernatorul? _. plecat dupll ce a deschis inchisorile ~i a lua eu el porn eIc, - Dar Senatul? A dispiirur ~j c1. _ Unde sint ofij.arii infcriori, civilii .;;i militarii, dcrul. ai-mani peste carti r? Cu totii sint dcpaM,t',

Pilla 1a unnii, ce,J 1I1"li importa c1 P rsoana n Mosco\'la S-a dov rut a fj dirceLorul unui 0 felin t,

n-a voit sa-i pa1'aseascii pc sarmanii opji, L-au ~utat, I-au .l'mbracat " ]-Cl prezentat lUi apoleon,

eu aC'ea<; t< s tr<11 uci loare escortJ a ill tra j n mar c1

pitaUi. Abs n~a orieilrei autoritc"Jj.i ii facea extrem 12'

179

tl dificili:i comuniearea eu popu1'1c tia e "care 11 u se e ',', trim is tle1cgati rill, alele dm Jur pen

pUlea Jp~l. a _ l' 'c.:te C"i put 'au" t pe taranJ en era Inl·f ,< '.

tru a-I mUl.' 31 .' olul va [j IJl<.lti t cle" dar tar,JIlIJ' ' 'U mcnnc c, ca < _ •

\ em e . , Fir'- "-I ac.luca m. In Jsaera clell'g tii, de!?l rU~I" "b' ,_~ < < pu foeu Tre Ule ami(- Tn acela~i timp, a Inee> " l' a

" , t', fJ i<;Jri 'IU aI'S Ilorocu UI mi'irlUl'lSl'SC: nces (' . '. J I hi \ cUi n....ar fi pu-

I Richeli 'U sf lwt (C de < , , t'

pO on, " 1 l' "t r 1n ciud.l cVldcn.~el,' 'taecVdmaI lOallO, , .. _ tut mvel' _ , , I ' f' d ' a ('()mjSl(~ mlhtara - pus sa flc JUlled,1 ('. ,..~ apo C'o~ a ,'t' umiti de d inel'ndlaton ~ltl U'-lZ"'C'l de nCllOl OC1~, n . • d li

() < ,,- . , • ' 1 <:i c eestla m ep t l sau zcee umtr e el, (c., <J , a eXt:cukl 0 ,... ;- 'te S-a jnc~lpatinat, tonisera n i~te ordmo melr ptatt,' . I cJistra sa 10tu.'}i sil '<.1minu in eapitaJa cllslrusu, I 1 fne Oar

' r' :1 faeu de <:leolo bu e I .cuiascci la Krem III ~I 5. , 'r , F ') robabi! . 'lcca.<;Ul mmtc Jl1terna d. ce sc petrcecLt In. , .. •. cl cii mare!i'll

' . 'oclat: (oluJ. nil cle v

c5 nu vom ~tl ICI . t 1U dcgca Ji1 l1Llpea balul-prjn~ de Smolensk numl I ',_, pu~in

t · d N'lpol on ceQ, ec nuirina, qi-a bJ tu Joe e '_ , ' ul I' "'1' fl' n1spuns1 cru' e'i n c adCVdra;- t c,'I JJl'un -" ea <:j

. , -" lrufa~ cum se spun e luliaH alit de taJOs ~~de, potl'l'V;-' spuses, di

'f

I,.' . U' a 1m "

cum am sellS ,1 C , - , ,. raspundere tlrI(Lltusoff nU-$i pttlea ClSlLma mel 0 f era ~ii

. . - t t c putea ace .mind ordlneLe primIte: ell to . A~TEPTARE SA NU

;rimTRit~~~I~~e7's~~~i~~ul vUl;ea!), u ~li-e grr ~ 1 _ punCTC Oneum, a,- fiu de <lcord eu aceasta presu " M cova s . '. ptdL'Zlle os ,poleon a pctrccu t trelzeel ~l

1

iar, intre timp mal'c~a u i~i organiza armata; a facut rost de 60 000 de foarLe buni recru!i a plasat in Urma lUi Lot ati~ia (de care niei n-a avut nevoie) :?i ~i-a proeurat 0 ambulanta format;i din 30000 de cal. Din aeest moment, eehilibrul a fost rupL ~i apoleon n-a mai reu~il sa-l readuea la ee- fost, de~i intUnise 50000 de oamen! pe drumuJ sliu spr Orcin. P<irc~ sigur eii, vazind, i fine, ell oc 1ii, prilpastia din fat-a lUi, Juase hOUirirea de a-~i parasi linia dc opera iuni, devenih} mai mult decit hazardaUi fn Ur

rna mancvre10r decisive al contelui de ittgenstein asupra Poloc -u1ui ~i Wi ltebsk-uIui, ea sa SE' arunce asupra guberniilor Tula ~i Kalug<'l, bogatc !Ii fertile. De aiei, ataeul din 24 oetombric asupra Iocalitiitii Maloiaroslave~ (guberniLt Moscova), despre are nu S-a vorbiL prca mult, deoarece 1a inceput nu s(' 1'e<11izase c5 era eel mai inalt punct a1 unci paraboJe ce unna sa-~i schimbe sensul. Ni e Spun chiar ca /uscse un /als atac' dar, aea Se da un faJs atac, nu 5e ~arjeazii de opt r' 1 rind. P1na a urmii, fost nevoit . a dea inapoi ~i, in cest moment, ineepe un !'iiI' de nenol'oeiti, considerate de mine fara gal. Ca sa gasese ceva asemanator trebuic sa rna due CLl ginduJ 1a fnfIing Tea sarazinilor de catre Carol-Mar_ tel, Ja hunilo' de Clovis ~i AetiUs, a cim brilor ~i teutonilor de Marius; se poate ajunge ~i plna la a

C mbY5et, dar ara a re~i 0 eomparatie perfecta. 1n cinei Juni, au mai bine zis in trei, am viizut disp _

181

d oam 'ni, 1500 iese 'n,1 0 )'UI11Utute ue milion C I' le toater1 1.I ft ' toale )aga)e ,

de artilenl:, G000 ~e 0 l~ertl, t tlusesera ~i lot . b "'\i' lmense 0 .

echipaJ lc~ ~ a I" Mi ;-n. spus (ii, in r-U regl-CQ 1uasera franeezll . , ' "0 solJati, parte,

, " <lprOXU11HtlV;) ,ment d <lZaCl e t' S-all vindut berline

t de 84 de duca~\. 2rIiecaru1t't L1 os , '~cute de Breguct li ceasur .<l ' •

eU 50 de ru e... t' , S'l dcpi1~esc once , f 'n+de omcnc~ I, 1D , d 1

de ruble, U en ~ 1 ' <:'1 ind e vorba e , t' ' u las"l OC, c llar .., " ta;

imclglO3 \1 ' ~l n , '1'- Cei 111m on a ~ declt 1:1 ml d, ,mai crud dl1~man, .' Irm unui r"zbOl

t'- nenoroC1re, In l < •

sint ovi\i de accas d 'n )'ertlcle rele mm r f c\ia e a face 1 . are a ea sa IS a, 1 t' ticii sale. In ce ma pn

revolt1i.toarc Ull capltol a dC u nll le-a spus oa

v;- 'dodata Dumneze .. v~e, ere<.! ea m , ACE'STA SiNT EU, FranC€!Zll

, '" lCC1t'· rt .menilor mal rLlSp " '. " <:.i Iltime fo un d · d ce1e m melIl.., (,1

au dal Jova a e . Ita niciodata ue , , 'bdr'e nu s-au leVO .ue euraj ~l rei ell, ul in fa\a fierulu1 ,

d 'e puterc are om u' ;necrezut!), nr.l: '.1 t 1a un loc? Au lSPU

.' [rigU\Ul auunn e .. u a {OanlCI ~l a .. \ . 300 000 d oaTTICnJ a

, , predat eU mll e, , ..' d . pmarllt ~l -ell f t £acuti priZOnlE.'rl ~1 W?1

mit; 200 000 ~u ?~ 1 000 de tunurL eapwrate d 1a grani~a eu lbena, t colos'\1 La MoSCO '3:

'01' al atui un monu)l1cn 'te '0 apa chiar rU~I. 'to aU arunca 1 a1 e "'00 II fast Illg rop3 :' t acest spectacol de

. . ce au vazu ..de franccZl. ('1 . _ xprime. Unul sene.

- sc cuvmte sa scell nproape nU gase t pe cadavre. lar a l .

~ sute e vers c ~"tA meTS doHa • d . t e cadavre etc.."]lJl

. t at ;n Vilna trectn prm r11m tTl r •

1 2

on ins di 1ajcstatca Voastra v' cili ell intcres 0 scrisoare e -i va tin loc tie toat ; e <. c 13 fraLele meu .. avi r i am a1es-o d oarece scnsu de un martor ocular ~i strain de orice exagcrar .

"Vilna, !)j21 <.!ccembrie. Nu pot siHi fae 0 descriere a riHatoriei facute, Ca avre e francezilor acoperii drumul carl', de 1 Moscova pina a groniVj (in jur de opt sutc de verste), arata c un neintrcrupt ctmp de bataie. In apropierea satelor, majoritatea arse, spectacolu! devine $i mai ingrozitor. Tnlpuri e sint inl<intuite, iar in mu! te loculi uncle eferiei~i' se aclunasera in case. au (Irs fiindeD n-au mai aVlIt putarea &:'1 iasa. m vazut caSe ell cite cincizeei de cadavre la un loc, iar printr Ie trei, patru oameni inca vii, uespuia~i piru'i la cama$t pe un fri de minus 15 grade. Unul mi-a pus: Domnu!e, coale i-rna de <Iici sau uddeti-ma; mil numesc Normand e F ageac, sint oiiter ca :;;1 voi. Nu-mi sUite" in putere s~l-l ajut. l-am dat hainc, dar n~avcom nki 0 posibilitate 55-1 cap; am fost ncvoit sa- las in loeUl acela oribi!.

Un onte Berzetti din Tarin mi-a pu ea sintem rude ~i mi-a cerut ajutor. Am trimis imediat un cal ,i un cazac sa-l ia, dar grupul de prizonieri plecase eja' n !?tiu ce s-a intimplat ell e (il caut peste

tot). Oriunde $i pe toate d.rumurile intilne$ti astId e nenorociti ce se mai tiriisc inca, muriod de foamc i de !rig; marele lor numur face sa nu ata fi luati

8:1

a timp ~i eei mai multi mor in drum spre tabara de prizonieri. La ved rea fiediruia dintre ei rna due a gI clul 1a diabolicul ce i-a adus in acest fu:ll de enorocire" .

'criso;! ea atinge 0 chestiune durcroasu ~j <illUme

impo ibilitatea de a da ajutor. Imagina~i-va un pustiu, undE1 nu se va ecit cadavre, lupi, corbi ~i z'pada; ael?asta e s.cena de 13 Moseov. pinii In fron

12ra 'i imcni u poate rae nimie. Prizonierul moare de frig ~i de foam ~i e ueis de dildura $i hrana. onseniorul mare-duce Constantin a dus el insu~i pc eitiva intre ace~t" neferiei i in propriile sal buciitarii, dind ordin sii fie cit mal binc ingrijiti posibiI: la prime- c inguri de supa urea, Tr~iind

de doua luni 11i ee a eu morltlciuni de animale $i chiar de oamen! (asupra ace~tlli pllnet nu mai ... ta niei 0 in Joial{l) , ei Illai mulii dintrc ei faspfnd sc o duhoare am de dczgu tatoare, incit trci sau patru pcrsoane Slnt de ajuns pentr ea in casa respecti a s<:i nu SC' ma' poata intra. Uria!?ul numijr de cada re

a atras pina ~i atentia gu crnulu': 1., Moscova, puturi e aflate pe linga fi 'care casii sin ticsile de C,1

davrc de franc zi. S-a ordonat sa Ii astupate u diverse materiale ~i definitiv desfHntate, eu conditia sa se sape altele. Comlsarii guvernul i au numiira la Borouino $i in imprcjurimi 42000 Ie adavre d cai 1,'i dacii e gind~ti ca asta nU-i nimie in compa

r<::ltie eu eel uman i ' ~ , 1'1 Se filce rau C'

holaril'ea sa I 'd'~ . _ ,Iuvernul luase e <'11 il, numar ca e . d

de mult f l' neVOle c lemne ~iImp. n mal mUHe parioj •

manifeste bol' d t ,I' au neeput sa e 1 es LI d perrell oas - t'

O<1('ss<) cium continua s' f _ ,.I,n lmp Ce a ne ajutc! a aea avagll. Domnul sa

lmparatuJ. sosit In iln . nou), dCdar. <' . ~ 11~ 22 deecmbric (st1l

n a Ita 1Il Vla(.u 'b'aeol .1 care a Io t ma t J . sa on Uul spee

generaJul cont d r.or. n:e(ltat, I-a insarcinat pc c e ,unt-Pnest ofit f

mare valoare (in serviei Dl RUSiei .er r- ncez de turor prizoniclilor Pt.)' Cll mspectarea tu

en ru a a n Ii Un r;.'iu, ei dimpotrl'v'"; '~f' . . se fae nici

, 0, Sci Ie ClJutat1 P' .. t~n fi salvati 1ns.:1 C'eiJalti? Sint . n~Jl \lor pu-Cine ~tie c1aca m<'icar do'- '. pe .pu ill 200 000. vor reve ea eaminele? uazeCJ sau trOlzeri e mii i~i

Multe nume distinsc <:j fl " tele Ifr d d ." -au a at aWl sfjr~itul. Co _

Q Noallies hi t . Nenchdtel (Berthicr) f' ag ? ant al prmtului de 1 • ,a ost UCIS a Bel' . U1 s-a gasH portl' tuj t'. ZIna. supra

SOt1el sale I a·' •nef ricitului tinar p.-tru - ..- m Vuzut, In ele

u nseSe In cut' ' hidoasa semilun" -'. Ie >l formase 0 • < In Josul lmag' .. E

I?I <;:apte dp a '. . illJJ. 1 avea douazeci 'r - ru lar sofIa''1 ," t sa are OUclzeci In ti

E era UCI sub dra clul 1 ' B . mp ee mill mic (contel AI' Ul. onaparte, fratcle sau incoa e pentru eca ;X1S). ~ug~se din Franta ,,' "('nea

d ~. e alcr SCI treaca in An Ii, un e sa lneerce sa .i l' g a,

-fj uJ ac;ca v

in VI' un tel stapf

185

. 1 'Vlli-lea, - Unttl va Ii prins,ul, pe LudovlC <

. L' va da dmmul. iar eelwla t I se , S I peria li'i i1 da t mii de

La ilna, MaJestate3 . ~ . n: , P intul de Smob . t t' i dl' mClrlnlml . ,

do 'eli rl una a ( . I' Gheorghe ., . 1 cordun < 1 Sfw t II 1Il

ensk a pnmlt mare. . uri or militare. Seniorilor un nee pLus ultra a1 onor il am itat tutul; sa

'1 pLL<;' Domn Orpolonez C-3 .,. tr t. s r Ca de aeum

burete1€1 ste eeu, _. tr cern U t . fr""e e relata 111 malsr- .tul aeC's €I u ...

inainte, , , '. . Ir~l anii obligati ';i SpunClI ' urn in a suver ,

multe fe un; c, , 'b' dedt tii avemf 0 a mal me

asemenea r<.\z€, 1 putin in cazurilC' dnd . .. u Ie re tam, ce , ' datona Sd n sin tern foarte sigtir .'t rWtrsonal sau nu nu e-am aUZl 1:'~1' • face? ToaUi Iu

d aDa apo1eon 91 C V •

n C b '" cest lucru I'-arux n gnsi un raspuns.(mea Se intrea <1 a . Hill ca se In-T. merge In lCIllI, a

Unul spune a va . It' va ca a pornit direrDresda 13r acme c

dr apta spfe '. "nca Uni i efed dH~i a la Paris. Nimic nu e 19ur 1 :. irnposibil.

. ta dar asta ml se parejnjgheba armCl (, _ ingrozitoarc' a dupu 0 asemenE".a

Cine- va mill urm~ 'i t" dolju. S" luiim -? F t, "I Germama n I .catastrofa. ran\,l'(. .. , 8000. E In

1 f"l-nrj;' au pi nt nproapc ,in calcu.1 oa 0 II'" ". "._ Cum sc va mal

.. .- . Yperientil francl:z<l. treaga ~tllnt·l ~l C. _ f' -it vom v e.

' '1 go ? etc. - In s lr~ , urnple acest ~_fl 1 . ueschis diplomatiei d,lcf! ea

lata un Clmp larg, . D mnilor a. I

Yln Impiratu a spus. 0 •in~eleapta, La 1 (;, d' - sintem demni - . e ncvoie sa dove 1m eamvms; cum I

186

de ·ictoric. Doresc sper acest lueru din toatainima.

Ce va face Austria? mpclratul Va £i pari lte sau SUVeran? Ce VOr fae francczii? Mil gindesc In un partie! epubJican ce n-a murit; la un artid constitutional, format din citiva ambitio9i, eva pune mina pe cOPiJ ca sa domneasca printr-o rcgenta; 1a un pnrtid regalist etc, Ce va face Anglicl care Sej teme de Rusia, slujindu-s de ea, ~i are i.ntC'resul ca ceic douc'i eorowle, ale Frantei ~i. Spaniei, sa nu apartina . c 1 ia~i amilii? Cc va face Spania care, in ci piltru ani de revolutie n-a produs in .- un adevarat talent in mat.ed' de organizare miJitara sau ei iF ~ a carei eonstitU\ie m e decit 0 trea a de avocati?

Ar Ii 0 cutezant;l sa faei profeii' aSUpra unor evenimente c urmei:lz;j a Ii decise de <JUtea jnten~se ~i pasiuni imbina C' ~i pusc in joe. Cel mai probabi1 Iucru e eJ RevolU!ia v, merge m ' dCpJr e ca -5i pJnii acurn. adic'- farii ea strainii sci 50 poatii impliC<l Jl1

mod eUcient; cit francczii vor avea mult de suIerit, Q~a cum e ~i dr pt, dar VOl' estabili Bourbonii J

f'ranta ~i ill Spania, iar pc Papa I Roma; chiar dacil Ii Se iau sa Ii se smulg prin izbindil posesiUni intinse, nu VOl' fi privati, totu~i, de 0 mare cr(.'~tere ateritorillluL

Spun ~i u ca pretorul rom ,Paret. iitorul va precia aceste ipoteze.

187

Un balla curtea 'faruluo

.Sankt-Petersburg, 5/17 ianuari 1817

Domnule cant ,

f ' -'" unului (stll vechi; 13, stil nou.) aUIn rima Zl t <Ie Ex• ..,'

U

bi nuite, binecunoseu eClvUl lac I stJVIW\l 0 ~ , ofidnla iar

°t ,-, dimineatn, eremon! " celen~n OdS ra, I P'll.1t de brna ~i supeub n<;eat la marc e , _ . scar. I '1. m '. 'd~O£> trebuie sa ven' 'C - -tl POtl ace 1 L"-, ,la Ermltagl. a Sd l _ unic ill

U O'lmpn1 red en e cevaaccastcJ adull<1rc c, , . l' 'din acest . t c un f 1 <.Ie satw na La ~l. •

Europa, De fap I _ 1" "('Jrdii () corf'cta ~i blOC' . I ... · !mpm"lhl lI'h. punct Jc "ec ~ Ie, . 0, 'n palatul su

o - 0 • t·- C Gccnsta ocaZH':, 1 , gin Ita Importan iJ, ,. t 't. st:.1rile: taranul 11 In-

l Ose amestccu 0.1 e , , . 1 cranu u .. d'" st'-lpini te wtl a. t' t apro 11 •\0,

ghiontc~te, ~c pnn 'I ~ ., place enoml asta ~i ar in. -- dl""rr1' poporLl Ul 11 • U

el, JJ a , • Imparat ea sa n .7

LJ I eunosti pre putlD esemnn sa- " f " - "1' 't- placerca lor 0convins cn 1 ncm a . ames-

LI I astre S-aU expus,Anul trecut, doamnc e no reruL . . uli' ~il cn in ac~t an au

tecindu-sc lD m lme, a l' "'loanele Erml- tepte SLlpCU 1

permisiunea sa a!? 1 -duit [ara u

problerne, titage-ului, ceca ce 11 s- nga ! "0 data am on08

• d ecare pond re. nca , .chet<l avm oar . V astra a aici ml

ti Excelentcl 0 rea sa atra aten. a •. t d a conjunctura

.' daea- nU SUS~lOUnistrul stram, e

188

favorabiUt ~j per onaW, arc t1cseori nevoie d filosofie. Doamnel din corpul diplomatic au dat dovada in ultima vreme de :-Ima rate'k'rc i leat ntie, inert imagina(.ia lor ~i chiar ceft a sotilor lor r putea, fan1 0 )rCa mare vino iitiCi, sil vadii aicj intentia, De altiel, 5111l l1cvoit, Jomnulc conte, sii vii adu la cunostintii obs rvatia car~ e posibil sii vii fi scilpat, CLI toat.1 importanla a, absorbit flind de trebunle curentc cii sotii]e de ambasadori a uneori fiiee care nu poL [i total separa e til' nJ<lmelc lor, a~a cum se c J'L'; astfcJ, So intJrnpla ci.i, fonrt fir sc ~i in \'irtutea descendentei, cle participi1, pLl1ii la n C10ume pUn t, In Ol1orurilc aeordate mamelor: nu . deloe irn,posibil Ca sotin Un ui tril11is extraor inHr sa stC<l In picioan.' lingJ. [iiea unui ambasador are e a~cznta, Asta face sii-ti inghetc singele in inCl. Doamncl trateaza acest punet de <.ir pt pUbli eu 0 profunzirne In fata cdrcia noi sintem ni:;;tc opu. AI' £i inutil sa-i spun Excel n~ei Voastre ca, acestc probJeme impol' tante neintercsind sexu! nostru, am fost amabil cn de obicei. Fiiccle ambasadorului sUilea ir picioare, ia 0 oarecare clistan~ e mama lor, ' $ezaW, a~a tum e firesc.

Un personaj carc m-a distTat tcriui] fost un neL.. .!rustor din Ca!?mir, sosi! aici eu () gramada de 1jaluri, dup<i CUm mi-a spus; impingindu_ c ca ~i eeilalp, a 'ljuns pinii la noi; daea poti, trcbui sil in tri in pielea unui levantin flat in fata unui asemC'llea

189

spcetaeol; ere<! ca-I ia drcpt 0 n<:ilucirc. Vorbea u noi c' i cum I-am . in elE'S ee spune; cinu Majestat-a Sa Imparciteasa, striHucitoare d gra\ic ~i di mante, O11-a facu onoarea <.1- 1· adresa vintul, ca~mirianul, int -un xces de admira\ic, continua sa \'01'

beasca eU voce tare privind-o pc 5uvcrana; en.:d t:hial', dac·- rna gindes In atitutlinc3 ',1 ~i I LliT ctia rivirii a i se (ldres . Ce spune? m~. intreba M jestatea Sa Impariltea5a, Doamnd, sint sigtLr de cec't ce spun€, dar n-a$ putea sa vii talmiicesc. A;; ii dat oricit <;ll rna an I pentru 0 cIipa in minit'a aeelui om. UI alt personaj, eu totul diferit, aflat a ba , era faimosul Ternii Gheorghi (Gheorgh eel Blestemat),

n ~ef 'care a faeut sa se vorbeasca aUta despre 1; ~i-a ucis taml, mama sa onorindu- ell epitetul e blestemaL dupu acea exccrabila rima; apoi, pen

tru a-I meri W:l l?i ai mult, !? -a omorit fratel , spinzurindu-l Cll miiniie lui, informa\ii de\inute de mine

e la 0 sursa serioasa; era 11 spectacol strani . 1mi spuneam cil gunoiul usulman roduce aceste plant strainc .t:uropei.

lluminatia s<ilii de la ErmiiagCf ceva nou, inventat tie un iUllian p care Excelenta Voastra nu-l (U

noa te: nu se vecle oid 0 lumina, toa e smt a~ezate

Il1cl~r'~lu piia~trilo ~i al rnamentelor formate din tuburi dl' sticlil, ucrat il interior in spirala, in fel incit lumina. stri.ibatindu-le, sa dea ochiului ill presia unei str51uciri intlreptat' permanenL in 1I;

190

nu in~('leg pre,t bine cum e execulatij acea~ta decol"cqil', dar e m.:lgnificc.i. La masa mini~trilor au lUdt parte aproclpe ~dizeC'i ue persoan . Ll11p'-ratul a facut lur J c·\ de obicei, udresind cuvinte pUn c amabllitate, fiului meu, mmglir lu-I din spate; dnd a trecut pri f<l~<l llodstni, relr.igincJu- e, a binevoit i.I repet...:l

e pare OQrr. rail ell tlll(irut pleacli. SoOn med " avut ~i i.l p'lrt' de curtt'nj lpremJ, i:ldmirindu-l mult pe 1l11pi.iratu! Ru iei C,ln\ la ace t gen de fes1ivila~i, <:unod~le ·oarte bi!1e arta d a disimuia sueranul. Folos ~te to ul d zinvoltura i formulele

obi~nuite 111 lumen buna; 1 are 07WQTea de a Ji pl'e

zentat lnei doamne; 1'OOga sa ,fie SClLzat; spune: Imi permiteti, la fel d' binc CCI orieare altuJ. C doam nel , in sp 'cia], e n umai nobi!. In fond, a.)a ~' tre-I' _. . )Ule, cae) lntr-adcYar Un g€/Ilti om. ceca cc nu-i

aUt de W~Ol" pc cIt S-ar cred0: puLereil are lntotdeauna lllult;j bunJvoin~.

M-am mai uitat 0 data, in strJ Ucirc.:.l miiIor ut;' fJclii, la tablourile \"'lzute ~i admiratC' de atitea ori la lumina zilci; m-.:'lm desp·lrtit e un preol tie In Carlo Maratta carUia i-,llll eerut de cin sint aid de 0 suki d ori binecuvint.arca, fara <;;1 intelc,f{ de ce se iocapiitin' sa nu intindJ mind. In fine, domnule conte am ie~it dil rotond,j Jd mi zu noptii, spunindu-mi eu 0 \ i stringerc d in1mii' E pent/'lL ultim.a oar-a. o ul . e intristt'az;-i intotucduna la ace t euvInt; e o copilarie de C~1rc Ill! se pOtlte uC'z\)it.rn.

191

Dup<1 cur e, cele rnai frumaas serbiirj au lac la ambasadorul Angliei, un reprezentant demn de bagatia i d~ putC'rcLl tftrii a1 carei trimis e. J , Hecare marti da L n bal untie siat invitati tor cei "ndn:ptatiti. P ntn unii dintre nai, 1a astfe1 de intrunjri, Slip ul nu e obligatoriu; aid eu totu1 altfel: un b de 0 uta de bi1etc presupune un upeu eu

. ut·- de tacimur·. Acest lux majorC'atii extrcm de mult chcltuielilc orici.irei case, de 1a negustor pina a umbasnJor. data pe siiptamlnH, n ilard C theart

mal organiz az{ 0 intilnin' eu mult mili putin numcrOas{l, dill' mai pl<iclItJ, marginita aproape numai Ia corpu tli[J1omatic, ..i mde s face muzica de cab' loamn 'le ~i dornni~o:1rel(' talcntate' dpartillinJ aces-t~i ChSL'.

DOl1ll1ul ambasadar a1 Frante' procetleaza exact invcrs; la el -au < vut lac niciodatci serbari. E chiar dczaproba , dar cred cJ are motive: se a03 in doli . ~ Dc altfcl, mil tern C' nk" nu intclege ae st.J :lr~ .

Consideratii asupra Frantei

Caracterul fatal al Revolopei franceze (1797)

,Cum e posibil (s sene peste tot) cn vinova~ii

ei mai mari sa triumie pretutindeni in lume! Un rpgicid oribil are parte de tot sucresul la care sperau ce I-au comis! Monarhia a amori-it in toata Europ'! DU$manii sai l~i giisesc alia\i pina ~i pe ironuri! C -lor n'ii Ie rel1~e~tl:: totul! Ei i~i realizeaza cele m . colosalc plnnuri in vrcme ce tabara eclor buni e urmaritii de ghinion ~i ridicol In tot ce mtr prinde! Fidelitatea e harWitii peste tot in Europa! Cci aflati in frunte statelor gre~esc in mod constant! Marii generali sint urnilili'l etc.

1· irc1?te ca e a~i:l, fiindca prima condi~ie ;} unei revolutii deeretaie e en tot e-ar fi putut-o preveni sii nu existe, iar celor ce vor s-o lmpiedice sa nu Ie reu~easca nimic. iciodata, fnsa, ordinea nu e ai evidenUi. nid Providenta mai palpabilii atunci cind actiunea superioara se substituie celei a omului ~i intervine singura: e eea ee ved in acest moment.

Faptul eel mai izbitor in Revolu~ia francezii e acea foriii puterniea trece peste toate obstacolele. Virtejul ei ia co sine, ca pe un pai, tot ce-i

13· 195

opune putere omeneasciL nlmeni nu i-a stinjenit nepedepsit mersul. Puritatea motivelor a ilustrnt obstacolul, dar tit; iar fort pizma!1a, mergind [ara abatere spre ~elul sau ii arunca in urma sa deo 0

triva P<' Charette, Dumouriez sau Drouet. s- n>marcat a Revolu\ia francczJ ii conduce

pe oam ni mLli mul dedt 0 condue' ci pc ea, Obscrva~ia e ci: sc poate de corC'ctii $i, de~i poate Ii aplicaUi, mai mult au mai putin, la oate marilc r volU\ii .. n-3 fast niciodata mai ineontestabilti ("3 aCllm.

Chiar ~i celcratii care par sa 0 dirij 7.e n-au ajlms acolo llect ca simple instrumcnte ~i, cum in(' p ,;J itXi pretentia 5-0 dominc, se pr{lbll~esc in mod in am, Ini~iatorii r pub icii au reu~i fiira voie ,i rari'l sa ~lie Ce lac, minati de evenimenk: un plan faeut dinaintc n-ar fi reu~it.

Ro pspierre, Colla snu Barcre nu s-au gIncUt niciodet.: s5 instaurez guvernul evo!utionar ~i re

imu! terorii: au fast condu. i pe nesimtite la acestea c imprejurari; a!?a eva nu 50 V~l mai lntilni Bai"ba~i total medioeri exercitau asupra unei natiuni vinovale eel mai ingrozito despotism mentionat vreodat;l in istorie ,j sint igur eel erau eei mai ului~i

oamel1J din regat de puterea 10 " 1ns[l, eXi.lct in C'lipLJ dnd ace~ti lirani etestabili

u dcpa~i miisura de crime necesar acelci faze . rcvo]utiei, au fost rasturnati de 0 paUi de vint. Uria, 1 putere l'C facea a trcmure Fran~a .i Europa n-a

196

tim~t pie t primului ai~e !?i, cum 0 revolu~ie crimin~li1 n-c1v~a nimi~ maret, nid august, rovidenta. VI ut a prJ/na lOVltura s-o dea septernbri$tti1 pentr-u ea urepta ea Insa~j sa fie 'nfama,

1 e miri-1Tn adescil ca oameni Ii siti de 'aloa1'(>' u ju~p<:a He\'o!utia francczii mai hine dee-It cej de! pr~, ~an?; ci crezusera in a u putcre, 111 timp ce POhtlCI 111 C'tl expe.rienta nu reu iscr;i 5.:.l apreciezl ,,?rc('t. Con~ingcrea aeeas '<1 face parte integrantJ. dIn .Revolut le , care nu putea izbindi ckcit prill in~er:sltatea ~i. energia spiri ului revolutionar sau, daca Iml ' permls <.t ma xpr:ima astf , prin credinta In ca. tfe} incit, oameni fara invatatun.i elU co~dtL'> foarte binc cea ee ei numCau c:nn~l rcvollJtioTw.r' :lU avut toak fndriiznelile farJ il sc temo de ~ con~ :I'rt-revolutie; au l11ers mere inaintl tlrli '~ se uite ~n urmil; 1 -<I r('u:;;it totu}, deoarccc 11 prau dccit lr:strumenteJ Lmei forte care $tia mai multe dC'cif (,~. N-au ~acut grcl1eli in carient io' rcvolutionaril, dJn aceIn~1 mo iv pentru care flautistul ui V'luC'Jl1son nu ('oate note alsc2,

Torentul revolutionar a uat. pc rintl, ulferitc dir 'ctii, iar personajde marcante :Jle Revolutiei m

.1. ut~rii masacrarii detinu lIor politicJ dm inchlsorlie parJ;:,ene lnlre 2 'ii 6 septembrie 1792 (n. trad.),

••Ja~qucs de Vaucan on (1709--1782 mecanic france1: al° carli automate, intarelul a flaut Iii' Ra~a au fust eelebre (n. trad.), •

191

i-au dobindit ti u1 de putere ~i celebritate la care pllteau ajun~e edt unnind cun;ul mom ntului; de tndata au incercat s ~ -1 schimbe sou mac sa se

bat<.l )a el, lucrind prea mult pen I'U ei, nu disarut din scenil ...

In fin ,c dt studiem ai bine neC'ste personaj , (' aUt de~C'operim la Ie ceva ce tine d pasi itate ~i mecanicism. Nu am repeta niciodata indeajuns cn nu oameni' contlue cvoluti,l, ei ea ii fo1ose~te pe ci. E oarte bine spus ~ e<l merge de la sine. Prin aceasta intelegcm di iciodaUi Divinitatea U S-3

aratat mai evident in Teun eveniment omen sr. 1ar daca folose!?te iostrumentele cele mal josnice 0 £a(' pentru a peelepsi in vederea regeneriiril.

Revolutia a salvat Franta

Daca ne gindim bine, ajungem I, concluzia c,i mi carea revolutionara, 0 data instaJata, Franta ~i monar .a nu mai puteau fi . a1 vale decit de iaco

inism. Re ele n-il a 'ut nioo ata aliati ~i e destul tI

.mpedc di integritatea Frantei era amenintat'l Ie oalitle. Cum Sa aei fata coalitiei? Prio ce mijloace

supranaturale sa anihilezi efortu eonspiratiei uro

198

pene? J ·umai geniul infernaJ al lui Robespierre putea face aeeas a minune. Guvernul revo u\ionar inUirea ~unctu franttzilor C'~i1indu-1 In singe' ii scotea din minti pe so dati !?i Ie dubla fort 1 printr 0 disp rare c-rincena !?i un dispret fata tic Yiata 'cin ('II tur .ar .a. OrOClr a e:;;ofoadelor, impingind -1 pe c l<1\can la uJtimele limi ,aliment for\a xtcrio. ra pe masura ce ea anihila ultima I' zistcnt; in inlerial'. Vieti e, ogJtii e, puterea, loat crall in miinile puterii evolutionare; iar acest monslru I pu.erii, beat de sing!:' ~i de UCCCS, fenom n inspaimin. tor, nemaivilzut pinJ atunei ~i pc car . t u sigu

rantA, nu- vom. mai vedca rreodat<1, era in acela~i

limp oped apsa groazniCi1 pentru frHncezi ~i singurul mijloc de a salva FrClnta.

C . an\Jmc ('ercau regali~tji atunei dn rec .1m3U

o C'ontra-r 'voJutic, a~a cum ;;i-o inchlpuiau ei, f<1('uta brusc ~j prill Iorta? Cereau ucerire Frantei, impar irea sa, distrugerea iniluentei sale ~i injosirea I' 1 lui siiu, a icii masacrc ce ar dura poatc trei se<'ole ea urmare a unei asemenea rupturi de chilibru. Nepot.i.i no~tri, Insli, ciirora putin Ie va iisa de a 'este suferin~e ~i VOl' uansa pc morminte e noa.: tre val' ride d ignorant;a noaslr'- de arum; o' trecc u~or

ste excesele la care am fost artori, dar VOl' fi pa trat integritatea celui mai frumos 7'egat dtt.pii

eel din cerun.

199

De pre'distrugerca violenta a speciei umane

Din pacate, acel rege <11 Dahomey-ului, c:lin mijIoru Africii, aVe;1 dreptate 'il ii spunea, nu de mult, unLli engLez: DlLnme:.cn Q creat arcQ.'Ui llLme pen ru ra:.boi; wure tiirile, marl san mlci, l-au practicat iTl decllrsll ta pului, de$i din pUTlcte de vcder diferite,

lstoria 10 eue~le ca inlr-un anume s ns l'dzboiul p stare;l obi~nuitu a g nului uman; ,sta inseanma ca singel rebuie sJ curga eintrerupt pc glob, intt'-un loc salt "Jlul. iar P<lC '(1 nu e decH un rcigaz pentru oricc natiune.

, citeazJ inc:inta templului lui LiJJUS din impul lui August, precum ~i anul 790 din vremea domnici nizboinice a lui Charlemagnc, rind n-Cl Iua parte 13 nici un riizboi. Sc aminLe9te 0 seuda perioada dup<'i pacca de Ia Rys\vic'k, din (j!)7, ~1 0 ait:! a fel d' scurta. dUp[1 pacca de la CarIowilz din 169 in ) -uU fost rflzboaiC', nu numai 111 Europ , <.Jar hi"r in inlreag'\ lume cunoscut<1.

Aceste- cpoci, insa, n sint decjt ni~tc monWllenteo D all fe1 , ei e poate ~t: c(' se pctrcce este tot in lumc in cutare sau cutare timp?

. ('colnl care ;.,(' ;.,fil·~c11tc a inC'l'pul, "n ru Frana n un .izboi .rud, t rminat abia in 1714 prJl tr~tatul de Ja Rasl.<ld . In J7HJ, Frant;a declara • p ruel un ri:.lzboi eJruia i-a pu capiH tratalul de la

200

Fill; din 1727. In 1733, alegerea regelui Poloniei (f

rcaprins [ocul nlzboiului, iar pacen S-a incheial ill

1736. DUPei patru ani fnccpe teribilu n17boi de su '_ e iune 1.1 tronu Alistrit'i, ee dureaz<.i f,ira intI" rupere pi ,. 111 1748. Abia incepUSE'ld eei opt ani de pace S'j vindec lclni Ie ceLar opt ani de razboi, cJnd am

b*a Angliei obligii Fran~a sa punii mfna pI' armco Razboiul dl' .$3ptC Ani c binc c·unoscut. Dupa cincisprez c - an' de ini~te, '('volutia din America aolrenea;>;;J iin nO\1 Franta intr-u '<izboi ale carui (·onsccint· nu puteau fi prevehute nid de cea rna' Juminala min e. II .1.782 5C spmneaza pdcea; ~ 0 e ani mai tirzill inC'Cpc revolutia, C':I:1"(, m;li dureaza inca ~i poate ea a co tat Franta pina 3c'wn trc' mi!ioane de oamen i.

A~adar, luind in considerare numai Franta, avem palruzeci de ani de ruzboi din l10uiizeci ~i ~ase. 1.11' dadi unl'1c l1at~!.!:li au avut 0 $oarta mai buna, a1tel au fast ~i mai nefericite

II d. tul, ins.i, sci te pre~ti asUpra une' anumil periO,H.!e S,-lU a ullui oc de pe glob; nee SJra

o scurl.:i privire i.lsupra lungului ,ir de rnasacre ce pnteazii lOil! . P ginil. iSLOripi. ·om v ea razboiuJ.

['kind ncintrerupt ravagii, ca 0 ar;;it<:i continua, mereu in cre~tere. II rog pc c-ititor s, urmureas i:.- ac( a<;t<i e\'oc,m', inccpintl ell cl 'cIinul re ublidi ruman .

21)1

Marius extermin" Intr-o bataUe doua sute de ii de imbri si teutoni. Mithridate udde ptzeci

de mii de romani, iar Sylla r omoara nouazeci de 'i de oameni intr- lupl; i Beotin, uncle ier e,

Ja rindul lui, zpce mil dp solda~i. Curin incep razboaiele civile lIi proscrierile. Numni datorita 1 . Ce':ar au urit n milion de oam i pc dm mile cl bMaie (maintea lui, aeeasta fun ta ('noare 0 avu~

. e~ Alexandru);. UglLs inehidc 0 clipa templul 1m IanUJ, dar II redcschid pen 1'u s colC', rin instaufClrca unui imperiu cicc:tiv. Citiva su'.' rani mal pa~nid as..' Statu . ti respire, [<ira ca, ' aC' a, iizh(Jiul S;l incefeze d tot, iar sub buma Ti us pier ~<.lS sUle de mii 1<.1 ascdiul Ierusalimu .uL um5rul vi ~ilor omene ti dis ruse de armel· romarulol' e eu <l.l.!ev<.iraL insp<.iimmkltor. Tntl'· 235 ~i 470, Imperiu1 roman u prC'zintil d cit 0 Suc('l'siun d' mile 1urL Ineepin eu Constantin, ce mill rilzboaie. e ai batil Iii ! Lidnius pierd c10uclzeci de mii de oameni In Cibalis, treizeci ~i patru de mii Adrianopole ~i 0

suLj e mii la Chrysopoli . Popoarc] din nord incep sa se i~te. raneii. go~ii. hunii, lombarzii, ~anii vandalii etc, a t<l C'{I imperill ~i-l sfi~ie pe rmd. Atila TCC Europa r foe ~i . abie Francezii fi udd ai ine de doua suLe de rnii de oarneni lin ;1

ChaIons; in anul urmMor, go ii il iae <1 su l:n

pierdere ~i mai mar , In mai putin de LU1 seeol, Rom~

. cuceritci si devastatii de trei ori; in timpul uncI

202

riiscoale izbucnite 1 Constan inopol int morite patruzeei d mii pc.rsoane. Go ii cuceresc Milano si masaereazJ trci sute mii de locuitori Totila omoara toat:- populatia din Tivoli ~i inca noua~ z:a c mil ind prada Roma. Aparc lahomed. Sab.la.. i o1'anul stnlbat doua reimi din glob. arazmJI porn sc d la ufra Spre Guadalquivir ~i distrag din Ierne ii marele ora~ Syracusa; fntr-o singurluptii ..navalci da :- linga onstantinopo pier treizeci de .mn d oameni, iar mtr-o bat<lJi lercstra, douazeel de mii. Pierderile acestea nu inscmnau nimie pentru sarazini, jar puhoiul e in jmpinat de geniu! Iran.dlol', in cimpia de la Tours, und fiul primului PeP.ll~ in mijlocuJ ,1 trei sute de mii de cadflvre, i~j l~tiga epltetul ee i se mai aliHurc1 nlilllC ui ~i azi.

lS1~Ul ajllOs in Spaniil ase~te ki n du~man de n.cl rfnt. Multa gJoric, m<1retie ~i maceluri. Lupta ~tre cl"e~tini ~i usu]mal1i dureazti ( e opt sute de am. Multe c. editH i hia biltaJii costat douazeci, treizeci pa nlZE~c:i, optzed de mii de victi

Charlemagne urea pe tron ~i poarta razboaie jumatate de seeol. In fieeare an lotal"i'i~te in Ce part a .uropei trimite moartea. Pretutindeni prezent ~i jnvmgator, trive~te pOpo.1.1"ele (Urn strivea czar b(irb~tii-fem~i din Asia. Normanzii 1eep un lung ~ir de dlstrugen 1;ii de cruzimi care ne fac ~i arum sa r e-nfioram. Uria~ mO$tenire ;imase) e 1a Char]emegne e risipit5.: ambitia 0 acopera singe, iar

--

d.: v"'* !l dr tA.xw.kr 0 _lda In .... \l"'I...... ....... .-t do. 1Jou~ UUr~ '" _ .. "UPIHAp.a. '" c-.. Atal",- J.or In _t nI,,11' l dI- dI6l«W .. ~ ("1 oemtnU .. Ucid lip l1'ft ~ .... B.tt.c", '- \1'«1Ikr_ 0.....,...., i._ I S <'WI •

............ .. -... I ...... 1IIJ1ioan.... Iftotlooft 11_

pr - .....oll Carol III V·itool " F,a."" ... -. loIiIttlI a ~ • Iiblp n- I,

S<>:!.,...-.; Iupta do- \.I Mohan. -.ftul \ 'elWf. _ !oWl" .1. Din \U!lbr.o unl1I mlllibt n q .... ....... _fttIonw ...... ~._

I:aU'Il ."Il"<n.' L'llht.,.. wmfaz;; Col",1\. fUdloIvl "... rWJo.-; R.L:buIul I» T!lI'UK'l do- A"". 1'iIbo:ul ril • F,.." ..... ~ in Ir!andll; ~'"' In ChMWll;

.... Inlulu. !'arl"""""',: od'l.onooo lUI ll~nl1e .. 1II~11"6, ~ lui /t''''''r II IV. IN, • \l.atil'j 'itUVI•• till Carol I; J.... In Til' nna>lrt' ",,"oIu\1.o r,......Uo. Ivlnd IolWqI orilllnl'

Nu \'01 Il'I< • mal ,I,..,.. Ml 1A u . --.1 -.u " ... din.>.~ lui "lit ~ ~ ~,nt" ~, dar" I» Int ""'?nl III 1ltl:p JllN

.. vi fltortn-i "''It UIII ... <let nt' l'IDbarilll fIIIl.I -. ~~ '.lr1" prmblJt lIP

.... ......... "" .....,Illooo\loo 'ft1 ...., r.fl. -.. dol 1,IdtiIuna elf, ~ A -... ~

:~~. pee",,, ,to ('P~. au """ ell: ... U"IIf - ..... nil" upi • lid an t "' cil • ".. llU PI'. ""'J'n"Jo4I _1noI,

eu aUt c rna' ablmdent1i pe lU1 spa\iu mai re us, in a~ f' incH a JToximativ constanta. D.:rr, din imp in timp, s petree evenimente deosebite, care 0 fac sa ITCasC~l speetaculoS, cum a1' fi razbo 'ele puni , trium'ratel£', victoriile lui Cczal', navalirea barbarilor. cl'uciaoc1e, razboaiele religioase, razboiul de succesiune di Spania, revolu\ia fT~lceza etc, Chiar dae<.1 ar ('xis LI tabele ale masacl'elor, a~ cum avem tabel tneteoroJogice, cine ~ti daca, dupa. citeva seeo e obscrva\ie, i-am d scoperi legile? BuUon a oemonstrat c[ 0 mare parte <.lin animalc e desLinatJ

nei mor\i violcnte. Daca ne aportal11 In fapte, dc

monstra\ia poate fi extinsa !Ii 10m. n plUS, nLl e sigur cH, "in gener , ac asta diS

truger io1enta e un rau ati d mare pe cit se Cl e: macar face parte dintre relele cc intra intl'-Q rdin a 1ucrurilor, unde toW1 c vic ent ~i impotriva.

naturi i, da cafe prodllC' compensa\ii. Mai intii, deoarec fiinta- umana ~i- pierdut vlaga datorit:i mole~lii, necredin\ei ~i a vidUol' degradante ce W'

meaza excesului de civiliza\i , ea mai poate fi rccalita decit in singe. lI-i deloc W?or de explicat de cc produce ri'izboiul efectc diferite in funC'\ie de circumstan\e Her-ite, DesLul de limpede e ci1 omenire' peate fi considerata ca un arbor<~, iat netnce at Ie 0 mma nevazuta, dar. care, adesea, se de' volta mai biDe upa aceasta opera\ie. In reali e, daca atingem de trunchi sau ii taiem virful, 'r

20&

borele poate plen;. . cine cllnoa~te' ~ . . relui UITh1n? Tot c t' ~' Ulsa, Ilmltele urbo

c ~Im Ci.I rna' t . relatiE' uneori u . ell' ea 1I1 TI1asc e i

o Illarc cre.,? ere ' , S-a v'":zut in s eel'al ' h' a POPUlatl I, lUll

III vee 11 rep bJ' . in Spania sub domina+J'a b~ u lei grece~ti ')i\ ara H Apr€"{" '1 b' asupr razboiulw" . len 0 I::;nuite , nu lJ1seamna ' .iii prea iste+ a s. t". nITI11C; nu trebuie s'~

\ ' a!? II ea c d s'nt .. , oame 11 C'll at'j I' • ' , . 1 UCI~I mal mul i

,Ie lmputme; zamill-ul 1a fe ' 1 pentru mOffiC'n nu, . cum, taind cren~(l ,

nlmine far'- ele I .t ,I e unUl rbore, a.C1:'sta I ' ,mpOl ante smt urmal'ile R:i ' • d a aCe<'a~l compara+ie obs . . ,mJnm~, el yam ca 11 ~ I'

C'eput inl.eresat . gt\l( lOaI" P'1inAl+inlea arb I ~al mult de fructiIica~i decH de

'1""" ore ill' e lli?f.e t- d Ie, nu lcmnul sau f~unzel • ap a e I~ p1.'J.ntJ fJ uctenaturl'l' urn' ' Or, adevaratele l'oade ale

ime, artclc t'. .<'OoC'eptiilc ina t 't ' . ~ ll~tel~, manle iol\iati\'c, s rtrea de '5Zboie,S:lrt~tlle barbate~ti tin mai ales de dat- .' ~ IC eli popoarele nu' ' .

a la suprema marctie d " aJ~g ntcLOdupa lWlgl . _ , e care Slll capabl1e, decit

,_ . _ I slIlgeloase razboaie. Astfe . strClIuCIti'i pcrioada a G " 1, cea mal razboiulu' . Teelel a fost cea in tim ul , , 1 peloponezlae; secolul lui A P 1medlat dura razboiul . il . ugust a urm.,tCIV 1;il proscri '. ' cez a fast modelat de Li _. , cn, gemul fran marH oam ' , ga ~1 1?lefUlt de Froncia: toli

em aJ seeo u ui regi 'A ~ mijlocul zguduirilor polit" ~el na s-~u nascut in tea spune c);' 1 lee. tr-un cuvmt, s-ar PU

a mge e este ing ","" ~ inmite geniu. fayam tul plantei nu

201

Schi a imaginara a unei Tcstauratii

La Bor eaux, a ante, a Lyon etc., sose~te ~

" cu "-tir a cil 'egele <L fost ree.: noscut la Pans;('uller '( '." I ) a co. a foctiune aareCOre (I sc cla snu I u nwne e pr('lu~t pu erea $i dec ura cd a plistreaz<l in, nwnele

rege Iw:·•ca I -.u t l·nll's UT' u'ier. UVC1'a t11LLtn. _ care e 'eptnt 'i cei peste lot s-a l.lrnomt cocarda alba. Zvo

0" Y _ f eun·u1 de 'llle atotslapini or $] incarcCI aceste ve$ I

. "t Ce'l urma? Cnmii de ircurnstan\.e unpuna oa. <., •

scl-i dau un tlvantaj re ubli 'ii, ii <If'ord rnaJorJtatc~,

b th·ar. i In corp de repub ic<ln . Prob~blltl'UPC

ca in prirnul moment aceste trupc vo: 1ua 0 atJtu~

dme revolutionarii, clflr chiar searel, m ~$te~t;rrN

" dcta"a de 0 putcre care nu mal plate$te.1l1e-1. se ' or y , , 'el Orice Iqc CC' Btl :>e !Jucw'fj de ('Onslderatle, ~J •

-"i ciil Ioarte bint ~ ama dl' a<,tn, oriee s-ar spune, ~tle ly , 'T -, -, gel ' vap ci c11 primu1 care va stnga l'a/asCiL 1~ .' deveni un ~n;onaj impor <tnl; Dmoru! propn .11 ('ontureaza CLI un penel seduc<itor jm<:lgtne~ U~UI genca1 al armJtclor Ma]f!statii ,'llie Prca (re,~tme~ ~trc,l

lucine! elf' mseml1 r, onorifiee ~i privind d' la .1~a1tl= , 1 voeau< orumoaramea grandorjj sale pc acela carc- con

- . Toot. , . l·t"te pl..ntru a-i cia ore me.l;l lunlclp.l I ..,. " 't nuu

acestea smt atit de imple ~I atlt de, fIr .ti, .l~ 1. _

OOt sc~pa nimanui: OIice ofit r 0 tie;~:- aICl. (on. ~luzia Cil toti so susJ)e{'tcazii. unii pe altHo Teama 1/1

8

=

nelJlcrederea ue la cUscutii I?l m iferenta. Soldaiul, daca l1U C Imb<11'biitat de ofiterul sau, devine ~i mai descurajat: liantul diseiplin i inca ('aza 0 Iovitura inexplicabW ~i ir 8culoasa care-l shibe te dinlr-o

ta, Unul i~i intoarce privirea spre plati rut regal care se apropie, iar cclalalt profita de moment pentru a Ii din nou in rnijlocul iamiliei; nu se mai ('0

m1nda, nu se mai asculUi; unitatea a disparut. Cu ora~enjj e aJ ceva: Se dUc, vin, se intilnes

unii eu altii discuta; Iiecare so teme d eel dare ar avea Ilcvoie; din cnuza nehotJririi, timpul trece, iar mil1utele 'int decisive: pretulinden' indnizneaJa stii fata In f<ltd eu prudenta; ceJui in vTrsta ii Jipse~te hotarirea, inr ('elui Unar ill sfaL pe de 0 par e, pinde~te prirnejdia, pe de alta 0 anmistie sigura ~i probabUe favoruri. Cum s<'l zj~ti? nde sint conduc8Lorii? Tn cine . .1 te .Jncrczi? Daca stai i a~teptj, nu-i nici un perkol, pe cind eca mal miea mi.\lcare peate Ii 0 gre~eala ireparabila: in conc1uzie. tJ-ebuie Sa

rfunii in a~teptare. 2is i facllt; a doua ti, ins8, 0

se~te v stea ca un ora~ oarecare i-a deschis porti 1":

Un moti v in plus a. nu s forteze lucrurile. Cm'fud $(> aud en ~ti T(~a era fais ~,dar Ite doua ora~e, luind-o in serio, au at cxemplul, determinindu-I la aceasta ~i pc primul care nu intentiona s-o faca. GuVematOrul ora$olui de gamizoana i-a rezentat regelui cheile unulu.t sau OTQ$ , " E primm ofiter CP

a avut onoarea primeasca fntr-o dtadeM a re

14 - TRtorJe ",I maSOllerl

i

gatului silu, Regele 1-'( Hicut pe Ioc m~c~a1 de Fran\a; un brl d emuritor i-a acopent )~azonul lL

71umerouse floTi de crin; numele sau r5mm~ ~ ~et'ie eel mai grozav din ranta . Cu fiecarc cbpa ml!?(arc;) rcgalista devine mai puter je,l, l.<.Ir in scurt

limp nu 11ai aI" opozitie. TRAL'\SCA ~~GELE! striga iubir-ea ~i credin\,a, in eu me.a uc ur~el; ~R~lAseA EGELE! 'uspuntl repubhcanul fatarmr m culmea paimei. Ce mai conteaza? trigatul e ace-

I<l.!;i -- Iar regeJc sacI'U. .. lata, ('onceta\en', eu s. fac contra-revol~~~I.~.

Dumnezctl, IUlnd asupra sa formal' a suveraJ).ll.a~l~: ne avertizeazJ sa nu incredin~m nicio nla mll!timll

i1e'legl'rC'<l tf1plnilor 5,1'. E1 n-o oloSei$t: 1 mm:mi$cari 'nre decid soarla imperii10r declt C3 un tn

. trument pasiv. Mu1timea nu 0 iine cc vrea: en

acccplJ.l Iura sa a1 aga,

obilimea francezii ~i Revolupa

Un, di cgulHe Revo1utiei franceze este ca ~i~ an~ii 11-0 pot alaca dedt In de rimentu1 lor ~l a

sint totalmcnt exc1W?\ de la oriee ini\iativa. ... 111('[ de la primcle iluzii ale contra-revolu~eJ. :;;1

pina ILl jalnica actiune a ui Quiberon, ni.mic nu le-'

ZlO

r Ui$it, ba chiar s-a Intors impotriva or, u numai dl nu realizeaza, dar tot ceea ce intreprind <11'

cat de un sentiment al neputint j ~i al inutilului alit de puternic, IncH, ina Ia urma, opinia publica s-a ob~nuit sa-i. considere ni~te indclratnici apar7 tori unui partid proso'is, ceea ee produce 0 impresie dpfavorabila perc puta cn at<.Jre chiar ~i de prieteni.

Aceasta impresie H a surprincle re pu\in pe cei ce ered ca principaJa caUZi] a Revolu\iei franeze e degradarea moralil il nobilimii.

Domnul de Saint-Pierre observa undeva in luerare-a sa Studii despre natura CU, daea se compar figurile nobiliJor francezi cu portre ele, pictate sau sculptate, ale stramm;ilor lor, devin evident ca acestc familii au degenerat. Asupra acestui pUllct ti putem ae-orda mai multa crezare decit asupra relor privind fuziunile polare sau rnfati~are pamintului.

In fiecar tara existi] un nnumit numar de fnmilli cal'Or, 1 -am putea spune CO-SlLverane, hiar in monarhii, deoarece nobilimea in acest sistem de guvernare nu e decit prelungire a suv Tani 7tii. EJe smt depozitare ale focului sacru care se stinge atunci dnd Inceteaza de a TIai fi neintinate.

CUPRIN'

5

'1 abloLl ('ronolog ic :!l

fE'morin 3drr at ducl'lui de Druns \ick-Lulwbourg M31'e-Ma('~(rll al Ma~onl'riei Sco~ien c stri'til I'especlare

Ori ,inilr 'rancma.suner)l' :j:!

- SU/J\'riol'ii lWCtllHl t uti 37 - T mpljprti :38

- Tnstruil'('01 l.:UVCl'l1 101' (;5

- LlrlireR hl'f'l'jcilor Gi - Crc~tini'l11ul lran ct'lJt!cnt 'j)

- Jurl'lminlill IlldWJ11 . 8f)

- 1\1 hlt'rele ,mtire 42 - RecruI,lr('rl 1011101' 54 - C remonii ~r [<'Filii 57

- Conducer' a OrdinuJUI 76 - Refor (' I rOpll'( 80

C1arific"lre II privir(' 1:1 sacrificij !l9 - De<;pre "acrificli in genf'I':11 91 - D spre :'<Il'rificiil 11111,jne 105 - Teoria rc~tir,a despre sacrificii 127

Corr pondent.! dip)onWfil'ii. 1'1 - Fragment dintr-o 'crhoarc dresala regelui .sar

diniei 143

213

piC'rdC'j(, fI ll'tii Ecatcrinei il II-a Sll'ogono!. . l-l:i - Dupa hil!aIL, de la .Moscova 15-1

J~ traJ;('fl.::t dIn Rusia iii I

- Tne 'nd ierea 1\!o<;eovei 1(jl,

- Holul Fran~ i 17_

DIIIYI Bl'n'l.inJ lil

- en hal 1.\ curle" Tc~ru!lIi 1116

Con\id"ra\ii u\upra Fran\l'j 1'13 - C \',Icll'ru! f;It.11 al H volu\H:i fl'ancezC' I\1J - He,olllUiI a .<,a!v;:tl rr;m\a HI6 -- De...pre c!htru rea \ iolenla a ~peciei UllIanf' 20') - Schi\<1 . a, mara a ur. e taura~ii 20a

olJilimf'a franceza ~l TIevolu\;a 210

ISBN 97J-96667-8-7

TIe actor: BEATRICE STANCIU l'ehnoredacto : ERII<A ,DIOSZEGI

Bun <I~ ti":"11 ;;~ T.l9!J.j :\pHn~l \99:;

<"0 . t IJl. r: fi,7-,

Tipartl! xecut;"][ sub cOmnndn nr. 346/1994,1a Irnpriml lil rle Vesl - Oradea,

sIr MaTc,al Ion l\nlone~cll, 1l' I ,'j

OM",-!

z

ISBN 973-96667 ·8·7

seria CELALALT

VEp£:., i\ Xvur-LEA

FRANCEZ 11Y~P'I1~ citiwri(or rMl-tceri bil1 ~per~l~

111a11JH!.!11 CI-t~IJ)S:lt\.1te ale \.1110r .scm!-OJ'! aJ vrel11l1. SCrlerile acestea se CO'1SLltme

intr-I-t~I.cBre!lt oe {p,!loire antJ.-ilwl1il1ist a Jamt 111 meDil e eterocllte ale

soeieui~i(or secrete ea pretJiitese ibeo{ogia rom{ll1tic1- r,ri11 ~eI1~rea

al1tirariol1alis!"l\.1 I-ti} a."1111 Jogii qr e..wtence ill: sorgll1te ll1eOleva a) i)\.111aLe

$1 fJel1trnbe gw.stlAllJel1~J'J-j.~vel1wr~ ~1:Jec\.1lapile teoso[lce.

3.200 h

Date post:	08-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	dvighi5905
View:	2,921 times
Download:	36 times

Joseph de Maistre Istorie si masonerie, antologie realizata de Danie Vighi

Documents