Revin şi vă voi prezenta câteva obiective din acest sat moldovenesc situat pe frumoasa vale a Siretului. Microzona geografică şi folclorică Vorona-Corni-Tudora oferă o serie de obiective turistice importante (Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Sihăstria Voronei, aşezări şi puncte arheologice, Dealul Mare, rezervaţia de tisă, etc.).

Satul Joldeşti şi împrejurimile pot constitui un mod plăcut de a petrece o după-amiază ori zi de relaxare pentru călătorul pe meleagurile botoşănene. De la Botoşani la Joldeşti sunt aproximativ 25 km, pe DJ 208C, trecând prin Orăşeni, Poiana, Vorona Centru, Vorona Mare. Peisajul deluros, zonele depresionare, pădurile întinse, casele tradiţionale ori lanurile bogate acompaniază şoseaua, asfaltată „proaspăt” în ultimii ani.

După intrarea în satul Joldeşti, la prima încrucişare de drumuri facem dreapta spre centrul satului. După 2,5 km, imediat lângă biserică, găsim primul obiectiv: Conacul boieresc. Situat în mijlocul unui parc dendrologic, declarat rezervaţie, conacul este plasat pe buza unei terase a râului Siret. Poziţionarea oferă privelişte atât spre lunca Siretului, cât şi spre vatra satului. În clădire funcţionează şcoala principală a satului astfel încât este nevoie de aprobarea conducerii şcolii pentru a vizita interiorul. Conacul a fost restaurat anii trecuţi cu ajutorul fondurilor europene, fiindu-i adăugată o aripă nouă, care însă respectă arhitectura ansamblului. Aici, în această clădire, s-au filmat scene din pelicula „Vis de ianuarie” (1979), al cărui subiect se învârte în jurul vizitei în Moldova a pianistului Franz Liszt şi a complotului împotriva domnitorului Mihail Sturdza (este primul film în care a jucat actorul Marcel Iureş). În conac au fost organizate o bibliotecă şi un mic muzeu cu obiecte etnografice specifice zonei. Se doreşte organizarea unor tabere (de înot, de exemplu), cum au mai fost găzduite de conac prin anii 50-60. În interior se remarcă uşile masive, înalte; se pare că o parte din clădire a fost construită mai târziu. Nu se cunosc exact nici anul construcţiei, nici cel care a comandat ridicarea acestui edificiu – posibil datat la sfârşitul secolului al XVIII-lea-începutul secolului al XIX-lea. Există posibilitatea ca acest conac să fi existat pe vremea când bunicul lui Eminescu, stolnicul Vasile Iuraşcu, era administrator pe moşia Joldeşti. Cert este faptul că în această localitate s-a născut în anul 1816 mama marelui poet, Raluca Iuraşcu. Bătrânii spun că familia Iuraşcu locuia în partea de jos a satului, undeva pe o uliţă ce mergea spre râul Siret. Tot în acest conac ar fi locuit şi Nicolae Rosetti, proprietar al moşiei la mijlocul secolului al XIX-lea, dar şi Grigore Kapri, descendent din familia armenească Kapri (acesta a donat bisericii un clopot în anul 1885, aflat şi acum în clopotniţă).

Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este alt obiectiv ce se află lângă conac şi parc. Este ctitoria lui Nicolae Rosetti şi a soţiei sale Zoiţa, proprietari ai moşiei. Pisania în limba chirilică, încadrată de imaginea soarelui şi a lunii, atestă ridicarea lăcaşului de cult în anul 1847. Biserica este împărţiţă în mod clasic: pronaos, naos şi altar. Se remarcă catapeteasma şi icoanele împărăteşti, posibil mai vechi de anul 1847. Lângă biserică se află o piatră de mormânt, ornată pe margini cu motive florale şi cu inscripţii de factură medievală, acum indescifrabile deoarece, o vreme, piatra a fost utilizată ca prag de intrare în lăcaş; de asmenea există şi un monument dedicat eroilor căzuţi în războaie. Tot în curtea bisericii se ridică un centru social-cultural.

Alt obiectiv istoric poate fi considerat vechiul cimitir medieval situat în spatele bisercii şi conacului, lângă islazul satului. Încă se pot observa lespezi de piatră ce ies din iarbă, vechi marcaje ale mormintelor. În anii 1994-1995 aici s-au efectuat săpături arheologice care au demonstrat prezenţa unei populaţii creştine, româneşti. Îmi aduc aminte că am văzut şi eu acele săpături fiind în vacanţă. Mergeam seara să luăm cornutele de la islaz şi ne învârteam curioşi în jurul gropilor săpate de arheologi. Râdeam atunci de grămezile de oase, cioburile de ceramică ori de grija cu care mânuiau specialiştii pensulele în jurul diverselor obiecte. Peste ani, am găsit articolul publicat de cercetători privind rezultatele săpăturilor arheologice şi mi-am spus „am fost şi eu acolo” .

Un element important de peisaj şi punct de atracţie pentru petrecerea timpului liber este râul Siret cu luncile sale. Copii şi adulţi, vizitatori veniţi din Botoşani poposeau toată vara pe malurile bătrânului râu pentru diverse activităţi: lucrative ori distractive. Scăldatul era la ordinea zilei, deşi existau vârtejuri şi gropi rămase în urma exploatării pietrişului din albie. Luncile ofereau oaze de răcoare şi locuri propice pentru picnic. În trecut exista şi peşte din belşug; azi mai mult pescuieşti din plăcere, prinzând 2-3 peştişori. În anumite locuri există vaduri prin care se poate trece pe celălalt mal, în judeţul Suceava. În unul din aceste vaduri din dreptul satului Joldeşti s-a înecat bunica lui Mihai Eminescu, Paraschiva Iuraşcu, în iarna anului 1836. Din gheaţa râului se taie crucea ce se duce la biserică în fiecare an de Bobotează.

În apropierea satului, în cătunul Vercicani există şi astăzi o fântână, atribuită epocii lui Ştefan cel Mare. De altfel, pe un câmp din apropierea Joldeştilor ar fi avut loc în 1457 bătălia dintre Ştefan

cel Mare şi Petru Aron. Din Joldeşti avem acces uşor spre Pădurea Voronei, Mănăstirile Vorona şi Sihăstria Voronei, Peştera Cuviosului Onufrie ori spre Rezervaţia de tisă din com. Tudora şi spre Vf. Tudora-Dealul Mare (587m), cea mai înaltă formă de relief a judeţului Botoşani.

Satul Joldeşti constituie un popas obligatoriu pe traseul celor care urmăresc viaţa lui Mihai Eminescu. De asemenea, este un punct de popas pe drumul ce leagă Botoşaniul de obiectivele din judeţul Suceava.

CONACUL

BISERICA

RAUL SIRET

Manifestări culturale la Joldeşti – Vorona

În ajunul comemorării împlinirii a 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, la Joldeşti a avut loc o şezătoare culturală. În cadrul evenimentului a fost lansată monografia satului Joldeşti, alcătuită de Gheorghe Toma.

Şcoala „Raluca Iuraşcu“ din localitatea Joldeşti, judeţul Botoşani, a găzduit ieri, 14 ianuarie 2015, o şezătoare cultural-artistică prilejuită de împlinirea a 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. Evenimentul, care a făcut parte din seria manifestărilor intitulate „Zilele Eminescu“, a fost organizat în comuna Vorona întrucât mama marelui poet, Raluca Iuraşcu, s-a născut la Joldeşti. „Au participat poeţii invitaţi la evenimentele culturale din Botoşani, prilejuite de împlinirea a 165 de ani de la naşterea lui Eminescu. În cadrul şezătorii culturale, elevii de la Liceul Tehnologic «Ştefan cel Mare şi Sfânt», alături de Corala «Raluca Iuraşcu», au recitat şi cântat versuri ale marelui poet, dar şi piese populare din repertoriul local“, a relatat părintele Cristian Ştefan, de la Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Vorona-Centru, Protopopiatul Botoşani. Cu acest prilej, a avut loc lansarea cărţii „Joldeşti - file de monografie, autor Gheorghe Toma, editată cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani şi al Primăriei comunei Vorona. „Munca mea reprezintă tributul dat dragostei faţă de sat, istorie şi adevăr. Această activitate s-a desfăşurat în contextul formaţiei mele tehnocrate în care judecata a avut ca măsură fapta, cuvântul fiind doar învelişul acesteia. Lucrarea astfel născută mi-ar produce bucurii deosebite dacă ar avea puterea să trezească ambiţiile altora, să scrie o monografie mai completă a acestui sat moldovenesc, care să cuprindă în detaliu obiceiurile şi portul popular specific, ce bat insistent în ultima vreme la porţile uitării. Mulţumesc celor care m-au ajutat în demersul meu, dorindu-le să trăiască ani mulţi, aşa cum a adunat şi satul Joldeşti, fără a-şi pierde identitatea în îndelunga sa existenţă“, notează autorul volumului în prefaţa monografiei. A urmat un pelerinaj la mănăstirile Vorona şi Sihăstria Voronei din judeţul Botoşani. Şezătoarea culturală de la Joldeşti a fost organizată de Parohia Vorona-Centru, în colaborare cu Primăria Vorona şi cu Mănăstirea Vorona. Evenimentele culturale şi religioase pentru poetul Mihai Eminescu, organizate de Primăria municipiului Botoşani, Consiliul Local Botoşani, Fundaţia Culturală „Hyperion-Caiete Botoşănene“ - Botoşani, Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Societăţii Culturale „Raluca Iuraşcu“ - Vorona, vor continua astăzi la Botoşani şi la Ipoteşti.