J o i 7 D e c e m v r i e 1 9 3 3 N o . 3 1 — 3 2 A n u l I a p a r e o d a t ă

p e s ă p t ă m â n ă 3 l e i

CCC î n g r i j i t d e T e o d o r M u r ă ş a n u , E m i l G i u r g i u c a , G e o r g e B o l d e a , G r î g o r e P o p a , P a v e l D a n , M i h a i l B e n i u c

Drumeţ Amurgul mi-a 'nfipt depărtarea'n brâu, Rădăcinile timpului le-am împletit frâu, A nechezat zvon din ţăndări de gând Şi tropăie glas poteci încremenite frăngănd.

Fulger descântă păduri veştejite, Surâde furtuna 'n obraz de nor, Tropăie tropot de tălpi lovite;

Zăngăne sângele coasa 'n răzor, In hora de flăcări, priviri încâlcite In umbre-afănate mor.

Injectez melodie în piatră, în lut, Limpezesc auz prins din tăcere, Sap în timp vedenii de chip slut,

Şi drumul mă chiamă, furtuna mă cere. nC\ I P l i i j / fVn îrn l I Inivrrgity 1 Petre Damaschin

Puncte cardinale... Alpinistului intelectual, D. D. Roşea

Apărut în a tmos fe ra d e ce t ină a 6radului, „ a b e c e -d a t u l " a coborî t , o d a t ă cu v a r a , p e Ar ieş la va l e , p o p o ­s ind la T u r d a , pen t ru a c u p r i n d e în c u p e l e scr isului s ă u suf la rea p r e t u t i n d e n e a s c ă a tinereţii. Născu t d in t r 'o a v e n ­tură s p o n t a n ă şi nobi lă , a c rescu t c a p lan ta , cu l umină , a p ă şi p ă m â n t . Nimic din pre ţ iozi ta tea ex te r ioa ră a m a n ­tiilor s e v e r e n u i-a î m p o v ă r a t exis tenta . T ră ieş t e s p o n t a n şi s incer , c a ierburi le şi mânji i . A c e a s t a n u î n s e a m n ă lili-p u t a n i s m s a u lipsă d e seriozi tate . Dimpotr ivă . Ochii citi­torilor pr icepuţ i î ncep a se t u lbu ra d e viziuni le c o n s t r u c ­ţiilor d e m â i n e . A c e a s t a a v e n t u r ă spir i tuală , a n c o r a t ă d e a c u m în cer t i tudine , e pl ină d e tâ lc şi semnificaţ ie .

A r d e a l u l a înscris o contr ibuţ ie o r ig ina lă în cons t e ­la ţ ia culturii r o m â n e ş t i Din a n o n i m a t u l m a s s e l o r , c a r e a u izbucni t instinctiv şi cu t r emură to r în trecut, s e de sp r ind d o a r c â t e v a figuri l u m i n o a s e . Ele s in te t izează , t ransf igurându- le , f rământăr i le şi aspiraţ i i le a n o n i m e . Cuvân tu l lor e s m u l s din in ima poporu lu i , e s t e s u m b r u şi vijelios s a u s e n i n şi reconfortant . In a m â n d o u ă cazur i l e es te u n strigăt-: fie prin des lăntui r i d e energii r evo l t ă toa re , fie prin t ră i rea e x u b e r a n t ă şi op t imismul vieţii. Scriitorul a r d e l e a n , c â n d n u es te profet s a u d e s r ă d ă c i n a t , es te r a p s o d . Tris teta per­s o n a l ă es te n u a n ţ a t ă t o t d e a u n a cu nos ta lg ia sa tu lu i , a vieţii pa t r i a rha le . Scriitorul a r d e l e a n es te o s ă g e a t ă , c a r e indică , prin p u n c t e r eve la toa re , d r u m u l poporu lu i s ă u . Svâcnir i le scr isului s ă u a u c o r e s p o n d e n t e a d â n c i în l u m e a celor mulţi . El es te u n cra inic şi un pr ibeag .

Aces t p r o c e s a existat îna in te d e întregirea tării. Şi es te foarte expl icabi l .

Domina ţ i a s t ră ină c ă u t a s ă an ih i leze , prin toate m ij-loace le e l emen tu l a u t o h t o n . O p r e s i u n e a ei î n s ă făcea s ă c r e a s c ă puter i le . c o m p e n s a t o a r e şi g r ă b e a ri tmul fur tunos al revoluţii lor. In a c e a s t ă lup tă s e c u l a r ă major i t a tea îm­pi la ta rezis ta cu d â r z e n i e . Pericolul iminent o silea să-şi s t r â n g ă r ândur i l e , s ă se c o n c e n t r e z e în jurul unui crez şi

2 abecedar

s ă mili teze pent ru el. Lup ta s e d ă d e a între d o u ă r a s e : u n a privilegiată şi d i s t rugă toa re , a l ta umili tă şi v i g u r o a s ă . Erau fată în fată d o u ă moştenir i a n c e s t r a l e cu totul d e o ­sebi te : cei mulţ i î ndu rau , m o c n i n d focul r ă sbună r i i d e m â i n e . Suferinţa i-a întărit, pri lejuind c o l a b o r a r e a şi in te ­g r a r e a forfelor c r e a t o a r e în a c e l a ş s e n s . Scopu l c o m u n le-a d e s c h i s sufletele, şi le inspira c red in ţă în b i ru in ţa finală.

Căr turaru l a r d e l e a n e ra l egăna t în u n d e l e a c e l u i a ş i c â n t e c c a ţ ă ranu l , s e î n c h i n a în a c e l a ş fel, şi v o r b e a a c e e a ş l imbă . A m â n d o i s e î ncovo iau s u b a c e l e a ş i p o v e r i şi e r a u tu lburaţ i d e ace l ea ş i vedeni i .

Din a c e a s t ă conve tu i re , e r a fatal s ă n a s c ă u n p r i n ­cipiu ca rd ina l . Ivirea lui n ' a întârziat . La început s 'a m a - ' nifestat i m p e t u o s şi i raţ ional . Era d e s f ă ş u r a r e a p r imară a inst inctelor unei r a s e op r ima te . Mai târziu s 'a l impezit şi a î m b r ă c a t a r m u r a d e otel a ideii na ţ iona le . A c e a s t ă c re ­d in ţă n o u ă le î n su t ea puter i le şi-i v ră jea . D e v e n i s e c e v a o rgan ic , — o forţă inter ioară, — c a r e c reş t ea ver t ig inos şi z g u d u i a mul ţ imea . I d e e a — forţă — a biruit şi l u p t a p e aces t teren s 'a cu rma t . Cu a c e a s t ă i z b â n d ă s e î n c h e i e a l do i l ea d e c e n i u al v e a c u l u i nost ru . Energi i le mar i , car i a u pregăti t-o, ma i t răesc . Spiritul lor a r ă m a s , în b u n ă pa r te , cel d e d i n a i n t e a realizări i ma re lu i pos tula t . A ş a s e expl ică d e c e în cu l tu ra r o m â n e a s c ă a c t u a l ă s e m a i g ă s e s c ideologii c a r e poa r t ă p e c e t e a t recutului , ne soco t ind înfăptuirile şt făgăduin ţe le genera ţ ie i t inere, sp r e c a r e n e î n d r e p t ă m a c u m . 1

* Crescu tă în c i r cums tan ţe deoseb i t e , a l imen ta t ă c u

idei n o u ă şi î n d r u m ă t o a r e sp r e a l te orizonturi , a c e a s t ă g e ­nera ţ ie c o m p l e c t e a z ă în sensur i mul t ip le pa t r imoniul m o ş ­tenit. S e s imte încă , — şi e b ine — jn r îu r i r ea tradiţiei . Chiar f e n o m e n e l e s ingurat ice , c a r e pa r îa p r i m a v e d e r e fără precursor i , îşi g ă s e s c afinităţi c u v â n t ă t o a r e în trecut. F a r m e c u l mioritic şi z b u c i u m u l meş te ru lu i M a n o l e îşi p r e ­l u n g e s c a d â n c r e z o n a n t e l e d e b a l a d ă în 'sufletul a c e s t o r a . Nu s e p o a t e ui ta u şo r o c h e z ă ş i e d e veacur i . F â n t â n i l e c r e a t o a r e r ă m â n ace l eaş i , s e s c h i m b ă d o a r u n d e l e ţ âşn i ­toa re . S e pe t r e c e u n in te resan t p r o c e s d e c o m p e n s a ţ i e r e ­c ip rocă : scriitorul î m p r u m u t ă t recutului şi n e a m u l u i (ter­meni i s e pot lărgi în s e n s u l rase i s a u al comuni tă ţ i i şi contemporane i tă ţ i i spiri tuale) virtuozităţi , p e c a r e amplifi-c â n d u - l e prin eforturi or iginale , Ie resti tuie s u b f o r m a opere lo r d e a r tă . Se p o a t e vorbi , fără nici u n risc, d e va ­lo r iza rea calităţilor une i na ţ iuni prin aleşi i săi . P e scurt, t recutul a p a s ă greu d e a s u p r a tuturor scriitorilor. C h i a r d a c ă se a b a t uneor i influente s t ră ine, fondul originar în­v inge . De mul te o r i ' e v i d e n t a lui s e î n c e a r c ă a fi a s c u n s ă s u b p l a t o ş a u n o r at i tudini d e n a t u r ă s t re ină , d a r i r u m p e s p o n t a n p e a locur i , r e v e l â n d trăinicia moştenir i i . Scriitorii sun t b ra ţe le în t inse spre cucer i re a l e unu i n e a m . G l a s u l lor es te s u b l i m a r e a tumul tu lu i m a s i v a l mulţ imilor. M u r ­m u r e o b s c u r e Şi n e b ă n u i t e , prin ei, a jung la lumină . Scrii­torul , în semnif icaţ ia lui n e a l t e r a t ă d c g a z e t a r şi versifi­cator , es te p o t e n ţ a r e a la m a x i m u m a virtutiilor c r e a t o a r e ale' unu i popor .

* Cu a c e s t e considera ţ i i d e ordin gene ra l , î n c e r c ă m

înfă ţ i şa rea fizionomiei l i terare a Arda lu lu i d e az i . Nimic m a i v a g şi mai ne lămur i t . Afară d e c â t e v a persona l i t ă ţ i b ine î ncad ra t e , A r d e a l u l e î ncă în g o a n ă d u p ă idea l d e v ia tă .

T â n ă r a genera ţ i e a b i a a c u m î n c e p e a-şi tă ia d r u m u l real izăr i lor vi i toare. F r ă m â n t a r e a ac tua l ă , cur ioz i ta tea n o u ­tăţii, l ipsa u n u i p u n c t d e or ien ta re ma i a p r o a p e d e v e ­der i le ei, sun t s i m o t o m e l e une i stări d e confuzie şi n e -găs i re d e s ine . Ardea lu l c o m p l e x şi a n e v o i o s , cu t o a t e contradicţ i i le i m a n e n t e , a m p l u şi î n d e l u n g r ăbdă to r , m u l ­tiplu şi t radi ţ ional , s e m i ş c ă inert şi tu lbure . Punc tu l ca r ­d ina l d e or ientare şi d r u m u l rectiliniu se a ş t e a p t ă c u înfiorare.

Din r u p e r e a pos tbe l i că a echi l ibrului , s ' a a j u n s Ia d isolut ia oricărei direct ive c o n d u c ă t o a r e .

C a n a l i z a r e a energii lor g e n e r a t o a r e d e valori s u p r e m e sp re u n tel l uminos şi făgădui tor e s t e u n pos tu la t imper ios .

abecedar

A c e a s t a es te da to r i a b ă r b ă t e a s c ă a noas t ră , a ce lor î iner i ! V i z i u n e a real izări lor , c a r e î n c e p s ă se s i lue teze la or izont , înf iorează tot mai mult .

Clarvăzătorii cred în iluminismul generaţiei, pe ne­drept, numită de sacrificiu.

î nc ruc i şa rea d e lumi în ca r e s ' a născu t , del irul m a r e i biruînti, svâcni r i le a c t u a l e , sun t factori hotărîtori în a sp i ­raţii le ei d e c o l a b o r a r e la s t e m a fulgurantă a f rumuse­ţilor d e m â i n e .

* D a r a t â t a n u a junge . Rotirile de vultur ale „abecedarului" nu se mărgi­

nesc aici. El vrea să fie, şi va fi, cristalizarea duhului de pretutindeni a tinereţii. Se impune, deci, ancorarea întrun cuprins mai larg. în apele marelui cântec pan-românesc, cu puternice rezonante general-umane.

* în conf iguraţ ia a c t u a l ă a literaturii r omâneş t i , fără a

n e opr i a s u p r a tuturor publicaţ i i lor ma i d e s e a m ă , găs im d o u ă linii d e po la r i za re , în jurul c ă r o r a s e c o n d e n s e a z ă ideologi i şi crezur i a n t i p o d i c e : „Via ta R o m î n e a s c ă " , t r ans ­p l a n t a t ă din Iaşi , d in a tmosfe ra ei o rgan ică , la Bucureş t i şi „ G â n d i r e a " . Oricât d e p a r a d o x a l ă s 'ar p ă r e a a p r o p i e ­r e a între ce le d o u ă reviste , observa ţ i i l e n o a s t r e s e r a p o a r t ă la t end in ţe le şi aspiraţ i i le militate în ult imul t imp, e le s e î n v e c i n e a z ă printr 'o l a tu ră nega t ivă , c o m u n ă a m â n d o r o r a : s u n t deopo t r i vă d e s t re ine d e a d e v ă r a t a ar tă . S a u , for­m u l â n d afirmativ i deea , a m b e l e reviste se pot înti tula „revis te d e cu l tu ră g e n e r a l ă " şi a tunc i , r e n u n ţ â n d la titlul d e glorie, prin c a r e a u p ă t r u n s în conş t i in ţa pub l ică , titlul d e „revis te l i terare", n u m ă r u l lor s e c o m p l e c t e a z ă cu n e ­sfârşita ser ie d e publ icaţ i i „de cu l tu ră g e n e r a l ă " , c a r e s e c o m p l a c într 'o teribilă confuzie a valor i lor s u p r e m e , Scă­p â n d t o t d e a u n a pi in e lasc i t a tea s c a n d a l o s d e pl iabi lă , la noi , a no ţ iun i i L l de & ^ | # f k n j V e n brary C l u j

J u s t m c a r e a aces te i c red in ţe es te u r m ă t o a r e a : In ul t imul t imp (nu m ă g â n d e s c u n m o m e n t s ă c o n ­

test apor tu l c rea tor a l ce lor d o u ă reviste, c a r e a u d a t a t â ţ i a prozator i veritabili şi poeţi), a m b e l e reviste p e p l a ­nur i rad ica l o p u s e şi în direcţii şi m a i r ad ica l d e o s e b i t e , s e d e p ă r t e a z ă tot ma i mul t d e cultul f rumosului .

U n a , „ G â n d i r e a " (care d u p ă t ăce rea d e c â t e v a luni s e p a r e c ă n u mai a p a r e ) , c i rcumscr i ind p r o b l e m a a u t o h ­ton ismulu i , fermecător d e ispiti toare, m ă g â n d e s c la felul c u m a fost p u s ă d e Dl R. D r a g n e a , — în jurul o r todo­x i smulu i , m a i mul t o a t i tud ine d e import d e c â t o p u t e r e g e n e r a t o a r e ( a ş a c u m es te justificat şi l i teraturizat d e g â n -dirişti), f ă c â n d conces i i s imţ i toare a n u m i t o r t end in ţe pol i ­t icianiste, n u ma i p o a t e s t o a r c e a p a vie din i m e n s i t a t e a sgure i ext raes te t ice .

Ceala l tă , „Via ţa R o m î n e a s c ă " , a b d i c â n d d e l a f ineţea „ana l i ze lo r şi creaţi i lor" Dlui G. Ib ră i l eanu , p r e c u m şi d e l a îna l t a şi vir i la a n v e r g u r ă in te lec tua lă a Dlui C. Stere, s e c o m p l a c e într 'o a tmosfe ră pestri ţă, în c a r e p r a g m a t i s m u l şi e c o n o m i c u l p r e v a l e a z ă cu dreptul celui dintâi n ă s c u t .

Anes te t icu l , prin u m a r e , î n c o r o n e a z ă a c u m frunţile ce lor d o u ă reviste, p e c a r e le p u t e m numi , d e az i îna in te , b ă t r â n e .

* F ă r ă a nesoco t i a l te valori , d e neces i t a t ea şi v a l a ­

bi l i ta tea c ă r o r a n u n e î ndo im nici o clipă, valori econo­mice, sociale, morale, religioase, filosofice, care îşi au destinul şi rosturile lor bine definite, cuibul „abecedarul"i" va lua fiinţă dincolo de ele, în pomul de hotar al Fru­mosului pur (a n u s e c o n f u n d a cu formula steri lă şi a r ­tificială a „artei pen t ru a r tă" ) , prin tulpinele c ă r u i a u r c ă s e v e l e celor pa t ru d o m e n i i pe ca r e le de spa r t e , a ce lor pa t ru p u n c t e c a r d i n a l e şi a celor pat ru stihii, — a vieţii, — unificate, prin t ransf igurare l u m i n o a s ă , în a p a vie a Formelor estetice.

* Cu g â n d u l la a c e a s t ă a u r ă şi cu ochii aţintiţi s p r e

s imbolu l reve la to r a l F r u m o s u l u i , închin a c e s t e şire, c a u n m o d e s t p r inos şi o e n t u z i a s t ă î n t âmpina re .

Grigore Popa

4 abecedar

Mâinile Deschide-îi palmele n soare Au să fie străvezii şi coapte. Palmele tale au să fie ciorchine, In care mustul vinelor e albastru. Palmele tale au să fie uşoare Peste suflet, ca astă noapte Peste-acoperişuri paşi de lună, lini.

Mâinile tale sunt străvezii de ape descântate Cu unghiile de mărgean înflorit. Mâinile tale sunt de mărgăritar. Le-aş purta în sân îngemănate Mărjişor de primăvară sorit. Le-aş tine lângă suflet să le-ascult, rar Cântecul vinelor, susurat albastru.

Yvonne Rossignon

Solilocviu Auzi cum cad stelele 'n noaptea asta , , , Cele care-şi sting desprinderea în ape sunt narcişi . . Narcis înseamnă sărutător de suflet . .

Tu ştii că pietrele au suflete care se deschid târziu Şi-şi urcă tăcerile în sus crescând înţelepciuni le din întuneric

Sufletele pietrelor sunt flăcări ce se-aprind din cremenile liniştilor mari

Auzi cum cad stelele 'n noaptea asta ş i - a t B C L C l u j / C e n t r a l U n î v e r s i t y L i b r a r y C luj cum sufletele pietrelor se ridică spre stele!

Sergie Darva

Lumina morţii Departe peste arături Creştea din ceată moartea n zori, In ceasul matinal când ciori, Flori mari şi negre 'n pomi i suri, Se desfrunzeau petale n glas Chemării morţii pentru noi Din pomii ncovoiati şi goi Uitaţi stingheri cum au rămas. Creştea lumina morţii n zori, Prin ceaţa plină de venin Şi n vântul calm, copil senin, Se legănau spânzurători.

C. S. A n d e r c o

Anotimp Cine-a turnat rugina n anotimp Iar stelele de-asupra le-a răcit Şi cocostârcii bălţilor i-a isgonit ?

Eu cred că cineva pe-ascunse a venit Când băsmuiau strămoşii 'n vis cu noi, Când odihnea morarul sub zăvoi, Şi era fur vulpoiul printre foi.

Cine-a dospit pământul şi i-a luat Din nouri apa băltii şi a mării Ca s'o alunge dincolo de geana zării?

Un gând de o noapte 'ntreagă mă frământă Şi-acum răspunsul dat mă înspăimântă: Rugina tâlcul ei acesta este: Ea pune 'n loc de viată o poveste.

Costin Făge t

abecedar 5

Dinamism şi mecanism In Bios, m e c a n i c şi d inamic , n u d i n a m i c şi static,

sunt termenii c a r e se o p u n . M e c a n i c e orice s is tem a cărui funcţ iune e strict d e ­

te rmina tă d e topograf ia părţ i lor lui. De p i ldă ( d u p ă M. K o h l e r : P s y c h o l o g i s c h e P r o b l e m e , 1933), o p ică tu ră d e a p ă înt r 'un curen t con t inuu ce se mişcă într 'o t e a v ă îngus t ă . De ce es te de t e rmina t ă m i ş c a r e a picăturii d e a p ă ? P e l â n g ă inerjie, factorul d e t e r m i n a n t d e p r i m a o rd ine e pre­s i u n e a ma i m a r e într 'o pa r t e d e c â t în al ta . M i ş c a r e a e posibi lă n u m a i în t r 'un s e n s , pen t ru c ă pe re te le tevei exclu­d e or ice altfel d e factori de te rminan ţ i . P i că tu r a d e a p ă se mişcă a ş a d a r d u p ă principiul maşini lor , p e u n d r u m rigid construi t . Un c a z a n a l o g a r fi p is tonul une i locomot ive , a le căru i mişcăr i sun t d e a s e m e n e a rigid hotăr î te .

Cu totul altfel s a r d e s f ă ş u r a m i ş c a r e a c â n d m i - a ş p r o p u n e , d e exemplu , s ă trec o s t r a d ă cu m a r e circulaţ ie d e veh icu le . La pr imul p a s t r e b u e s ă fac o oprire b r u s c ă , din c a u z a unei biciclete c e n ' a m obse rva t -o , d e câ t în ap rop i e r ea m e a . Apoi îmi con t inuu d r u m u l , cu m i ş c a r e acce le ra t ă , p e n t r u c ă o t r ă su ră v ine r e p e d e din d r e a p t a m e a . In d e p ă r t a r e , v ă d u n a u t o m o b i l , des tu l d e d e p a r t e însă , c a să-mi pot u r m a liniştit c a l e a . Dar ui te c ă m ' a m înşelat , m a ş i n a v ine cu mul t m a i iute d e c â t s o c o t e a m şi a c u m t r e b u e s ă iu ţesc m a i mul t p a s u l , pen t ru a evi ta co l i s iunea . A b i a mi-a t recut p e d i n d ă r ă t vijelios a u t o m o ­bilul, şi din s t â n g a m ă p u n e în g a r d ă c l axonu l infernal al une i motoc ic le te c e t rece în v i teză n e b u n ă . R e c u l e s , p u n piciorul, r e sp i r ând u ş u r a t p e t ro tuar şi evit c iocn i rea cu p rox imul pie ton,

E l i m p e d e dis t incţ ia r a d i c a l ă între ce le d o u ă feluri d e mişcăr i . In locul riciditătii d in s i s t emul m e c a n i c , c a r e d e t e r m i n a într 'o formă d e repetiţii s tereot ipe , la infinit a¬ p r o a p e , e v o l u a r e a e l emen tu lu i mobi l , pr ivându-1 d e or ice coerc i ta re i n d e p e n d e n t — ac t iva â propriilor p u t e r i ^ — în nou l s is tem intră în joc a u t o n o m i a eului m e u c a factor hotărî tor al raportur i lor d in t re m i n e şi ce le la l te păr ţ i a l e s is temului , rapor tur i ce s e s c h i m b ă în fiecare m o m e n t , s c h i m b â n d s imul t an cons te la ţ i a puteri lor în d e s f ă ş u r a r e . A c e s t a e u n s is tem d i n a m i c .

" " " P e c â n d p rocese l e m e c a n i c e sun t f e n o m e n e d e re­petiţie, ce l e d i n a m i c e s u n t d e evolu ţ ie .

Clasei aces to r din u r m ă s e s u b o r d o n e a z ă v ia ta , a c e l c o m p l e x d e echi l ibru d i n a m i c între u n o r g a n i s m viu şi core la tu l s ă u cosmic , f rac ţ iunea d e m e d i u fizic relativ t r ans ­c e n d e n t , trăită c a l u m e ex te rnă , obiect ivă . F o c a r u l aces tu i c o m p l e x în ne în t re rup tă desp le t i re şi împlet ire e î n să ş i fiinţa n o a s t r ă c e d e v i n e , aici a d a p t â n d u - s e , d inco lo a d a p ­tând , s c h i m b a t ă în fiecare c l ipă şi s c h i m b â n d , p l ă s m u i n d o formă, c a în m o m e n t u l c e v ine s 'o d e s t r a m e pent ru al ta , m a i sup lă , ma i vie, pen t ru î nă l ţ a r ea vieţii. Ca racu l ce-şi l a p ă d ă c rus ta s a u melcu l cochi l ia p r e a s t râmtă , noi c reş tem din forme vech i în forme nou i , nimi­cind p e u n e l e s a u l ă s ându - I e pustii în u r m ă şi zămis l ind p e a l te le . A c e a s t a e însăş i e s e n ţ a Vieţii, c reş tere în forme, pe o p a n t ă ce d u c e în s u s ori p o a t e în jo s , c a o r a c h e ­tă ori, p o a t e , c a o s t ea c ă z ă t o a r e , în forme c e s i ngu ră şi le c r e a z ă , l iber d i n a m i c e , n u c o n s t r â n s m e c a n i c e , p e n t r u că V ia t a n u es te formată, ci s e fo rmează .

D a r şi p e V ia t ă o p a ş t e din u m b r ă gh ia ra d e fier a m e c a n i s m u l u i . Elanul , secă tu i t d e jocu l p lăsmuir i i şi is to­vit, e pr ins în î n c h i s o a r e a propri i lor t ipare, p r e a tari pen t ru c a s ă Ie m a i p o a t ă s p a r g e şi ch i a r el p r e a s l a b pen t ru c a s a ma i s imtă n e v o i a d e a c reş te din e le s a u a le sfă-

• r â m a . Şi e l a n u l , o d i n i o a r ă l a c o m d e veşn ice deveni r i , "e¬ l anul pen t ru ca r e forma n u e r a d e c â t u n mij loc d e ridi­ca re , a c u m obos i t îşi s c h i m b ă însăş i esenj ia l i ta tea lui, face, n e p u t â n d altfel ( impoten tă nemărtur is i tă) , d in mijloc, s cop , d e c l a r ă sfinte, t iparele-i goa l e şi le p u n e drep t s u p r e m idea l . E b ă t r â n e ţ e a Vieţii.

V i a t a î n s ă n u e va l ce t rece o d a t ă , ci focuri p e co­mori n e d e s g r o p a t e , ţ â ş n i n d succes iv în c rea ţ ia cu î ncepu­tul şi sfârşitul în c e a t ă . A c e s t e flăcări a l e Vieţii v e ş n i c n o u răsăr i te îşi ta ie d r u m u l greu prin s g u r a d e t ipare m o a r -

6 abecedar

te a l e e lanur i lor istoviîe — s e d i m e n t e de scoici şi c rus te , in c a r e ici şi co lo ma i a g o n i z e a z ă o f ă r âmă d e viaţă , c a un j a r într 'o va t ră d e spe r i a şi c e n u ş ă .

Aici î ncepe lupta i nega l ă d in t ie generaţ i i . E lup t a dintre inerţ ia vieţii rob i tă d e forme şi d in t re e lanur i le r o ­bi toare , d i s t rugă toa re şi p l ă s m u i t o a r e d e forme. U n e l e ela­nuri , m a i firave, s e a d ă p o s t e s c , b u c u r o a s e , în t ipare le găsi te , c a ace i raci d e m a r e ( P a g u r u s mi san th ro p u s ) ce-şi a s c u n d trupuri le p l ă p â n d e în scoici le so l ide pă răs i t e d e melci şi astfel îşi oc ro tesc , m e c a n i z â n d u - s e , d u r a t a d e aici.

Al te le , n ă v a l n i c e c a a p e l e d e m u n t e , s d r o b e s c s t ă -vi lare ie şi z ăgazu r i l e formelor învechi te , a f i rmându-ş i m ă ­reţia în furie d e vijelie. Iar al tele c resc b o g a t e în fo rme şi mişcăr i , cop leş ind n e p ă s ă t o a r e în d i n a m i s m u l lor d e puteri a u t o n o m e ma te r i a împietri tă în forme fără v l a g ă . Aceş t i a sun t codri i cu f runză f r emătă toa re ai Vieţii¬

*

S ă n u fiu în ţe les greşit. Nu-i v o r b a d e generaţ i i c u certificate d e naş t e re , p u r t â n d d a t e diferite, u n e l e v e c h i , a l te le m a i recen te , ce le din u r m ă fiind prin definiţie fla­c ă r ă d e viafă l u p t â n d cu s g u r a vieţii trecute- S e p t u a g e ­naru l , c a re , d in începutur i p â n ă în cl ipa ce t rece din De­veni re în Fiinţă, ma i a r e e l anu l ce în ţe lege c ă Via t a n u se l a s ă formată ci s e fo rmează şi p o a t e î n c ă nimici şi zămis l i 'tipare sp re «înălţarea Eului s ă u [sunt şi d e aceş t i a ) , e m a i t ână r d e c â t t ână ru l ce s e re t rage scu t indu-se în c a r a p a c e a r igidă, părăs i tă , s a u oferită d e îna in taş i .

S l ă v e s c Via ta conş t i en tă c ă m e n i r e a ei n u es te r e ­petiţia m e c a n i c ă , ci d i n a m i c a e v o l u t i o n a r ă s a u p o a t e re¬ vo lu ţ iona ră . '• M. Beniuc

Arinii în amurg Soarele apune desuet, p o n R 0 w - ^ j şb©gă t r a ] LJnîvcrsitv Library Cluj In aliaj de roş şi violet Previne lirica risipă.

Cu chipul lor tragic arinii Pe maluri strigând îndurare^ înaltă spre stele luminii Durerea vieţii gregare.

Fantasii şi desavuati . In sura nserare Plâng Ielele, Panii uitaţi, Apusa verii serbare.

Si amurgul tomnatic Cu crinii de turbure sânge Le 'nbracă tot mai fantomatic In taină regretul ce plânge,

Ionel Bălan

Cântec despre melc Arând cu talpa trudnic coasta vremei Sub zarea lui mioapă n coarne moi El taie drum încet decis prin foi, Precum poetu n aurul poemei.

—- Ce se ntâmplă în lume, de-şi ascunse Făptura de moluscă n var-spirală ? Mult cumpănit es coarne la iveală Iscoditor în spaţiu iar împunse.

Un veac, şi a trecui cu greu hotarul Crestat în ghimpi al unei late frunze. In fată şes, cu ierbi, de om netunse... Dar cale nu-i. 0 ncepe el, drumarul.

§i urma de argint e după el, — Acestui melc aş vrea să fiu la fel.

M. Beniuc

abecedar 7 „Moartea cu trandafirul roşu"

Sunt şef d e g a r ă într'o stajie învă lu i tă în a n o n i m a t , u n d e v a p e o linie s e c u n d a r ă d e p e malur i l e Milcovului .

Uitat c u d e s ă v â r ş i r e d e că t re superiori i mei , d e cinci a n i d e zile d u c a c e e a ş i v i a t ă m o n o t o n ă , pl ict isi toare, m e ­ni tă să -mi î n c ă r u n ţ e a s c ă t âmp le l e şi sufletul.

De trei ori p e zi s e iveşte d in z a r e a î n d e p ă r t a t ă a r ă ­t a r e a n e a g r ă c a r e t rebu ie s ă p o p o s e a s c ă c â t e v a minu t e ş i în s ta ţ ia m e a . Veşn i c călă tor i d e cl. IlI-a cari s e întorc d e l a târgul din ap rop ie re , ve şn i c figurile a c e s t e a ne 'ngr i -j i te ce n u pot d e c â t să -mi r ă s c o l e a s c ă în suflet u n s e n ­t iment d e r e p u l s i u n e fată d e o m e n i r e a în t r eagă . Cinci a n i d e zile s ă n u cunoş t i d e c â t a c e e a ş i şi a c e e a ş i l u m e , d e l a o v r e m e încep i s ă o urăşt i . Şi e u u r ă s c o a m e n i i din s ta­ţ i a m e a şi, prin a s e m u i r e , îi u r ă s c şi p e ceialal t i d e p e a l t e me leagur i .

In primii an i c â n d a m venit , în s taţ ie , t oa te lucruri le ş i fiinţele, car i m ă încon ju rau îmi e r a u dragi .

O a m e n i i p a r c ă e r a u altfel şi zări le c u ho ta ru l lor <Je dea lu r i pole i te în t r 'o . c u l o a r e d e u n a l b a s t r u închis , mi s e p ă r e a u a ş a d e f r m o a s e !

C â n d t rebu ia s ă s o s e a s c ă trenul , d e a b i a a ş t e p t a m să-1 z ă r e s c c u m v ine negru , tu lbură tor , s p i n t e c â n d ae ru l , c a o a r ă t a r e din poves t e .

In un i forma c e a n o u ă , cu m â n a d u s ă la v iz ie ra chi-p iu lu i p r i m e a m trenul , s t ăpân i t d e o b u c u r i e n e ' n j e l e a s ă .

C â t e v a minu te , şi t renul p l eca . C â n d s e u r n e a d in l o c în pufăitul locomot ive i şi c iocn i rea u ş o a r ă a t a m p o a ­ne lo r , p a r c ă îmi p ă r e a r ă u — şi c e v a din sufletul m e u s e •despr indea , p o r n i n d s ă î n s o ţ e a s c ă t renul sp r e locur i le u n d e s e ' n d e p ă r t a .

C â n d n u a ş t e p t a m trenul s ă vie, v e n e a d in sp re s a t c â t e u n om,, c a r e , m e r g e a p e j o s j p â n ă i l a t â r g u W i n . a p r o ­

p ie re ş i -a tunc ia se o p r e a s ă m a i s t ă m puţ in d e v o r b ă şi s ă - m i ma i p o v e s t e a s c ă câ t e c e v a .

M i - a d u c a m i n t e b ine , c u m pr imul o m din sa t c u c a r e a m stat a tunc i d e v o r b ă mi-a povest i t o c r imă înfioră­t o a r e c e a a v u t m e n i r e a să -mi a d â n c e a s c ă în suflet u n î n c e p u t d e d e s g u s t fată d e vie ţui toarele ce-mi s e m ă n a u mie .

Şi s ă vezi c u c o a n e ; — s p u n e a ţ ă r anu l — c â n d a v e n i t el n o a p t e a a c a s ă bea t mort , m u i e r e a s ' a scârb i t d e e l într*atâta c ă a eşit a f a ră s ă ia toporul şi să-1 t o a c e în c a p — c ă ce crezi m a t a l e , îi e r a şi l ehami t e d e a ş a par -ş i v e n i e d e o m . De c â n d s e m ă r i t a s e cu el, n u m a a c a s ă n u ş e d e a . To t p e Ia cârc iumi , p e la a l te muier i , d a r la c a s a lui, nici n u s e g â n d e a s ă mai t ragă .

Şi c e s 'a gândi t m u i e r e a ? A să ru ta t m u c h i a topo­rului , ş i-a făcut c r u c e şi a intrat în c a s ă .

Şi n u m a i ce s ' a auz i t o d a t ă u n r ă c n e t c a d e fiară t u r b a t ă şi o m u l a sărit d in p a t d e u n d e a ţ ip ise şi c u frun­t e a d e s p i c a t ă în d o u ă a h o l b a t ochii la e a : — ce-ai fă­c u t m u i e r e ? — şi s ' a p răbuş i t la p ă m â n t cu s â n g e l e col­c ă i n d în gât lej .

M u i e r e a d a c ă a făcut a s t a şi-a s t r âns câ t e c e v a m a i l a ' n d e m a n ă şi s ' a c a m m a i d u s .

L a vre-o d o u ă zi le a u pr ins-o oamen i i ş i -au d u s - o l a pos t — şi r ă c n e a a c o l o în fata j a n d a r m i l o r d e a s u r z i s e l u m e a : s ă n u m ă bateţ i măicuh' tă, s ă n u m ă ba t e ţ i ! De-a c o l o a u j u d e c a t - o ş i - a c u m a s t ă la o c n ă .

. . . Şi s ' a d u s ţ ă r anu l şi e u a m r ă m a s s ingur m u t d e u imire c ă în locuri le a c e s t e a pa t r i a rha l e s e g ă s e s c şi o a m e n i — d e felul ce lor din î n t â m p l a r e a auz i tă . Mul t ă v r e m e mi -a r ă m a s în min te s c e n a cu o m u l zvâcn i t d in pa t şi c u fruntea desp i ca t ă . Z ă r e a m şi femeia cu toporul în m â n ă şi cu ochii stâlpi{i d e g r o a z ă şi u ră .

Din z i u a a c e e a a u venit şi alji o a m e n i . Dar o d e -s a m ă g i r e î n c e p u s e s ă m ă c u p r i n d ă ! Nu g ă s e a i u n u l sin­gur din toji ace i cari s e p e r i n d a u prin staţie, n u g ă s e a i u n u l c a r e s ă n u b â r f e a s c ă p e altul s a u p e alţii.

Toji ş t iau p e d e rost biografia fiecărui locuitor din sa t . Cu ta re a făcut a ş a , c ă d r e g e a ş a , că-i u n o m p ă c ă ­

tos şi n u o s ă s e a l e a g ă n imica din el. M ă revo l ta in-

8 abecedar

conş t i en ta cu c a r e v o r b e a u oamen i i . F i eca r e în pa r t e s e c r e d e a m a i mul t decâ t es te . Mulţi d in t re ei îmi s p u n e a u :

„Ei d o m n u l e şef — d e m i n e s 'ar fi a l e s c e v a , c ă stofă es te , d a r ta ta n u m ' a d a t la ş c o a l ă ş i - acum ce vrei s ă fac, t r ebu ie s ă m ă m u l ţ u m e s c cu traiul p e care-1 a m şi s ă m ă las m a i j o s c a s ă fiu de -o s e a m ă cu ceilalţi.

A ş a - m i s p u n e a u mulji şi sacrificiul a c e s t a închipuit , „de a c o m o d a r e c u res tul lumi i " mi s e p ă r e a a ş a d e ri-dicul , a ş a d e nepotrivit , p e n t r u c ă a j u n s e s e m şi e u să-i c u n o s c p e f iecare 'n pa r t e , c u m n u s e p o a t e m a i b ine .

In l u m e a lor r e s t r ânsă şi fără nici o var ia ţ ie , t r ă iam cu toţii lipsiţi d e idea lur i şi p r eocupa ţ i ve şn i c d e p ă c a t u l a l tora .

De la o v r e m e a m începu t şi e u s ă m ă ob i şnu i e sc , şi c â n d s e î n t âmpla s ă a u d v e ş n i c a p o v e s t e p e ca r e o a u z i s e m d e a t â t e a ori, îi a s c u l t a m cu pr ivirea şi g â n d u l d u s e d e p a r t e sp r e al te lumi, a l te or izontur i ca re -mi l ă sa ­s e r ă în suflet o impres ie m a i b u n ă .

Intr 'o zi a venit la m i n e preotul sa tu lu i . Din v o r b ă în v o r b ă a a j u n s s ă m ă în t r ebe d a c ă c red în D u m n e z e u , s a u nu . î n t r e b a r e a p e c a r e mi-o p u n e a el, mi-o p u s e s e m şi e u d e a t â t e a ori şi i-am r ă s p u n s fără ş o v ă i r e :

„Păr in te" cred , d a r n u a m cuvin te d e l a u d ă pen t ru El. M ă a ş t e p t a m să-1 v ă uimit d e ce le ce-i s p u s e s e m .

P e fata Iui p u h ă i t ă d e trai b u n , s ' a a ş t e rnu t u n rânjet , r a r e m ' a scârbi t d i n t r o d a t ă :

„Spune-mi d e c e n u ai cuv in te d e l a u d ă pen t ru El ş i -apoi îti voi s p u n e şi e u p ă r e r e a m e a " .

Nu a ş fi vrut s ă i-o s p u n , p e n t r u c ă ş t i am că , a ş a c u m îmi a p ă r e a , c u min tea îngus tă , e r a m sigur c ă n u o s ă m ă ' n t e l e a g ă . Şi totuşi i -am s p u s - o a ş a , cu g lasu l s tă­pâni t d e u r ă :

Ştii d e c e p ă r i n t e ? Ştii d e c e ? P e n t r u c ă c e a m a i per­fectă creaţ ie a lui D u m n e z e u e s t e o m u ! Din n o u a r â n ­jit p reo tu l , r ă s t u r n a t p e r % a 1 a r u r s c k u n u i u i , cu' p â n t e c e l e deformat , s cos înafară , c u an t e r eu l pă t a t d e - a l u n g u l p i ep ­tului d e tot soiul d e m â n c ă r u r i :

„ B i n e zici d o m n u l e şef, d a r vezi c ă e u n u cred d e loc" . Şi iar a ' n c e p u t s ă r â d ă mul ţumi t d e u imi r ea m e a n e s t ă p â n i t ă .

Sun t preot , z i c e a el, p e n t r u c ă şi a s t a e o mese r i e , câştigi b ine , trăieşti b ine şi-o d a t ă p e s ă p t ă m â n ă faci s lu jbă proşti lor. Ce să-i faci a ş a e v i a t a !

A j u n s e s e m într 'o v r e m e c â n d n u m a i p u t e a m s t a c u n imeni d e vorbă .

D e - a b e a a ş t e p t a m s ă t r e a c ă t renu l ca re -mi e r a a t â t d e d r a g o d i n i o a r ă şi m ă a s c u n d e a m în c a b i n n m e a , sin­gur cu gândur i l e m e l e . A c o l o în t re pa t ru pereţ i l ă s a m c u r s liber gândiri i ş i-mi. i m a g i n a m o l u m e fără o a m e n i , fără r ă u t a t e fără c a n c a n u r i şi n u m a i c u frânturi d in n a ­tu ra l ipsită d e p a t ă . . .

C â n d v ine i a r n a m ă simt şi m a i s ingur . Crivăţul u r l ă turbat , t ro ienind d e - a l u n g u l liniei n ă m e ţ i uriaşi d e z ă p a d ă p l ină d e frig.

S e a r a c a d e , a t i n g â n d p e n e v ă z u t e cu lmi le din jur. In sp re sa t î n c e p s ă l i c ă r e a s c ă lumini , ş i 'n l iniş tea tu rbu­r ă t o a r e a u d ţăcăn i tu l a g a s a n t a l a p a r a t u l u i Morse .

A p r o a p e d e miezu l nopţii s e iveş te în p r a g s ingurul o m d e serviciu p e care- l a m în s taţ ie şi-mi ves te ş t e ulti­m u l d r u m al t renulu i .

C u m m ă m a i pl ict iseşte a c u m a ! Sinistru d e tot s e a r a t ă din d e p ă r t a r e . D o u ă lumini ţe

mici, roşii , s e a p r o p i e din ce în c e l u p t â n d c u cr ivăţul ce bân tu i e p ă m â n t u l fără h o t a r e pen t ru el. Nu ştiu d e c e , dar , p a r ' c ă , din cl ipă în cl ipă a ş t ep t s ă s e s t ingă lumini ţe le . Dar e le n u s e sting şi c re sc m e r e u , s f redel indu-mi gândur i l e .

C â n d e a p r o a p e d e tot şi l ocomot iva fluieră intra-r e a ' n staţie, p e botul ei, mi se p a r e c ă z ă r e s c între ce le lumini ţe , mi s e p a r e c ă m o a r t e a s e uită l a mine .

Şi n u o m o a r t e a ş a c u m e zugrăv i tă prin toa te căr-ile, o m o a r t e — n u m a i sche le t cu c o a s a în ţepeni tă p e

u m ă r şi cu dinţii rânjiţi, — nu , — altfel d e m o a r t e , o

abecedar 9

m o a r t e c re ia tă din fantez ia s ingurătăţ i i mele. Un trup înal t m a i e s t u o s , cu faţa a l b ă , c u niş te ochi apr inş i în orbi te şi c u pr iv i rea fixă.

î m b r ă c a t ă cu o roch ie l u n g ă d e m ă t a s e n e a g r ă , e a p o a r t ă la c i n g ă t o a r e a d e argint u n j ungh ie r s t ră luci tor şi, p r ins în u m ă r u l drept , u n trandafir roşu c a sângele.

A ş a e m o a r t e a p e c a r e o v ă d e u în f iecare n o a p t e p e botu l locomotivei şi cu pr ivirea aţinti tă a s u p r a m e a . . .

Şi t renul p l e a c ă m a i d e p a r t e şi m o a r t e a p l e a c ă c u e l , p u r t â n d u - m i g â n d u l d u p ă e a . Gabriel Pamfil

Carp Golia de Ionel Todoreanu

Dupăce ai isprăvit d e citit m i n u n a t a ca r te şi te-ai despă r ţ i t d e n e n u m ă r a t e l e frumuseţi irosite, d e aces t r ă s ­făţat al muze lo r , p e f iecare p a g i n ă , cu n e a s t â m p ă r a t ă ri­s i p ă d e copil j u c ă u ş , c a r e s e re t ine d e la isbucnir i şi m a i u lu i toa re , n u m a i d e frică s ă n u strice ori s ă n u s u p e r e p r e a tare , . . • — o n o u ă l u m e în t reagă , d e gându r i , te fură c u totul, te î n n e a c ă în impres ia to ta lă d e imens i t a t e fer­m e c ă t o a r e , d i s p u n â n d u - t e la medi ta ţ ie , la c o n t e m p l a r e . Impres ia f rumosului , d e p e f iecare p a g i n ă sc r i să d e n e a s ­t â m p ă r a t u l metaforei a l literaturii noas t r e a c t u a l e , îji a p ă r e a , în cap t ivan t a ei ac tua l i t a te m o m e n t a n ă , u n j o c z b u r d a l ­nic, capr ic ios , şi da tor i tă n e p r e v ă z u t u l u i acţiunii , p e ca r e invent iv i ta tea , u n i c ă as tăz i , a aces tu i m a r e ta lent artis­tic ştie a tâ t d e măest r i t să-1 î m p l e t e a s c ă în cursu l p o v e s ­tirii a ş a d e cu rgă toa r e . A v e a i i luzia u n u i po top d e epi­s o a d e c iuda te , fără mot iva re in tegrantă , fără pe r spec t ivă to ta lă , fără n o i m ă . . .

Dar i luzia a c e a s t a , la finele lucrării , d i spa re s u b con­ş t i in ţa c l a r ă ce te „ia în pr imire" aces ta- i s inguru l termin propr iu c e poa t e s p u n e exac t impres ia finală a lecturii — c ă s u b a p a r e n t a u n u i izvor a r t e z i a n ; d ^ d e tonali tăţ i ma jo re şi minore , d e spec t ra l e locuri ş ă g a l ­n ice a une i fantazii i n c o m p a r a b i l e c a fineţe şi rodnic ie , s e a s c u n d e , profund şi subs t an ţ i a l , o p r o b l e m ă d e a r t ă s u p e r i o a r ă , ch ia r o p r o b l e m ă filosofică, c a r e a d u c e uni­t a t e s imbo l i că întregii o p e r e .

P o v e s t e a m i n u n a t ă a d ragos te i nenoroc i t e ce A d r i a n A r a b u o .plăteşte, a tâ t d e neaş t ep t a t d a r p r ea firesc, cu pre ţu l vieţii sa le ; es te s imbolu l des t inu lu i o rb , a l î n t âm­plări i n e p r e v ă z u t e la c a p ă t u l d e d i n c o a c e , d e u n d e î n c e p e v ia t a noas t r ă — film ireversibil d e s c e n e ca l e idoscop ice , m â n a t e d e forja finală a rosturi lor vieţii, iresistibil şi isto­vitor. C â n d ai a j uns p e za r i ş t ea celui lal t p u n c t a l p e r s p e c ­tivei şi-ti da i s e a m a c ă d r u m u l p a r c u r s a fost sortit să-ii a d u c ă c o n v i n g e r e a d u r e r o a s ă a une i z a d a r n i c e risipiri, să-ti a r a t e c ă ţ inta a t i n s ă e o h i m e r ă c e te-a înşe la t şi c ă rea l i t a tea dori tă a r p u t e a a c u m a b i a să-ti z â m b e a s c ă , ros ­turile imp lacab i l e a l e des t inu lu i te a r a t ă istovit, s a u te d o b o a r ă prin p u t e r e a r ă s b u n ă t o a r e a n e p r e v ă z u t u l u i c ă ­ru i a n 'a i fost în s ta re s ă te s u s t r a g i !

Adr i an , firazul copil cu m i n g e a roşie din g e a m u l ca ­se i părinteşt i , t recut prin v o l b u r a is tovi toare a vieţii, v i sa ­s e . . . s a u t răise h a l u c i n a n t şi v a g în ex taz , cu ant ic ipaţ ie , „ s e m n e l e " rosturi lor s a l e vi i toare în c a s a d e p e s t e d r u m . . . : «Poa te c ă uneor i sufletul exa l ta t şi l i m p e d e al copiilor p ă t r u n d e a tâ t d e depa r t e în v r e m e a ne începu tă , încâ t viitorul r ă m â n e în u r m ă şi Ie a p a r e v a g c a dec l inu l u n e i amintiri , (p. 15). Din d e s i m e a în tuner icului , pr in c a r e copi lu l p r ivea în u m b r a d e a s ă d e mis te re a ca se i d e p e s ­te d r u m , u n z b o r s e desp r in se se , d e s f ă ş u r â n d u - s e , înegri-s e luna , s t insese în sufletul copilului în s t e l a rea cerului , f ăcându- i i n ima s ă p â l p â i e . . . Ce fusese ?

Un co rb . Desigur . C a s a d e pes t e d r u m e ra o c a s ă ; copac i i ei,

copac i . Deci p a s ă r e a d e s p r i n s ă din miezul nopţii c o p a c i ­lor d e pes te d r u m , e ra u n co rb .

Dar A d r i a n ş t ia s igur c ă z iua , corbu l a c e l a n u e r a nicăr i pe p ă m â n t .

Şi co rbu l mister ios , nep r i cepu t în ha luc ina ţ i a s e m n e ­lor nev inova te i copilării a Iui Adr i an , r e a p a r e Ia sfârşit, c â n d s o s e ş t e „ împl ini rea s e m n e l o r " vieţii s a l e i rosi te în

10 abecedar

d r a g o s t e a pent ru Tia, c a r e însă , în locu ise fals şi a b s u r d , l a u r m ă : a b s u r d — pe Nilda. Corbul , H a n c u Golia , în m â n a că ru i a s e p i e r d u s e s imbol ic m i n g e a copilăriei lui, p r in o t r a v a nepoa te i s a l e n a t u r a l e Tia , el e a c e l a ca re , d in s c a u n u l s ă u cu roate , d e o l o g . . . îi d ă — tot s i m b o ­lic, m i n g e a î n d ă r ă t :

— Ţi-ai uitat c eva , d o m n u l e , poftim . . . Scurt , negru , d o u ă g loan ţe i sbucn i se ră , lovind în

pl in. Şi u n ţipăt ascuţi t , c a d e h u h u r e z : — H a n c u Gol ia n u iar tă . . . Şi totuşi , bietul A d r i a n fusese v ic t ima rosturi lor n e ­

ş t iu te a l e vieţii sa le . Din c a s a d e pes te d r u m V e r o n i c a Hartular, m ă t u ş a Nildei şi a Tiei, privise la g e a m u l copi­lăriei p e Adr ian , copilul cu m i n g e a roşie . Tot t impul cât A d r i a n s tă . în Moldova , în c a s a d e pes te d r u m , Veron ica , o a r b ă , d i c t e a z ă nepoa te i s a l e Nilda, cupr insu l unu i r o m a n cu titlul „ C a s a d e pes te d r u m " , inspirat d e p e t impul c â n d a u t o a r e a î n c e p u s e să-şi p i a rdă v e d e r e a şi c â n d o impre ­s i o n a s e ch ipul copi lului cu m i n g e a roş ie din g e a m u l ca ­sei d e p e s t e d r u m . Copilul a c e l a n e c u n o s c u t d e v i n e sin­g u r a ei p r e o c u p a r e . P a r t e a întăi a povestiri i s e t e rmină c u î n t â m p l a r e a „ rea l ă" c ă A d r i a n a r u n c ă pes te z idul curţii lui Gol ia m i n g e a sa , d a r se c o n t i n u ă printr 'o n a r a ţ i u n e fictivă, d in c a r e Adr ian , ' sosit la Bucureş t i , află citind car­t e a pub l ica tă , p a r t e a a d e v ă r a t ă şi c e a fictivă a ei El îşi d ă astfel s e a m a c ă ' e r o i n a , es te o a r b ă şi locuieş te în ca ­s a lui Golia , în c a s a d e pes t e d r u m d e locuin ţa copilăriei s a l e , a c o l o u n d e c ă z u s e m i n g e a l u i . . . m i n g e a care-i „în m â n a lui G o l i a " . . . D u s d e Ioil H u n ă , cu c a r e s e ' n t â l n e ş -te, în tâmplă to r , p e c â n d îşi f ăceau a m â n d o i ghe te le la un lus t rag iu d e p e bu leva rd , — la c a s a lui Gol ia g ă s e ş t e p e V e r o n i c a Har tu la r , c a r e î nc red in ţ a se p e Ioil să-1 c a u t e p re tu t inden i , p e el bă ie ţe lu l din c a s a d e pes t e d r u m d e a ei, şi c â n d îl v a întâlni, să-1 în t rebe dacă - ş i a m i n t e ş t e d e o m i n g e r o ş i e . . . în tâ ln i rea m i r a c u l o a s ă cu vech iu l Ioil, l ec tu ra cărţii c u ' titlul a ş a d e semnificat iv şi cu cu­pr ins a tâ t d e neaş tep ta t , îl t r a n s p u n pe Adr i an Arab u, p e n e a ş t e p t a t e , în vremi le d e vis a l e copilăr iei s a l e , f ăcân-du-1 s ă r e t r ă i a scă u l t ima zi p e n t r u c ă în c a s a din B u c u ­reşti , a c e a a decretăr i i mobil izăr i i , c â n d tatăl s ă u , a c u m jertfă a răsbo iu lu i , s e p r e g ă t e a s ă p l ece p e front şi c â n d el, copi lul , n e o b s e r v a t o clipă, a ieşit din c a s ă şi a svârl i t m i n g e a roş ie în c u r t e a case i d e pes t e d r u m , a f lând d e l a cerşi torul ce-i s t ă t ea la poa r t ă , c ă aceas ta - i c a s a lui Gol ia .

în tâ ln i rea dintre Adr i an cu V e r o n i c a Har tu l a r e o s c e n ă d e a d m i r a b i l ă ps iho logie , pen t ru a m b e l e p e r s o n a j e a l e r o m a n u l u i . A d r i a n poves t e ş t e v ia ta lui din cei cinci­s p r e z e c e an i d e l a p l e c a r e a din Bucureş t i , c u m a învă ţ a t s ă p r i c e a p ă s i n g u r ă t a t e a ocmen i lo r în v ia tă , c u m a c ă p ă ­tat gustul pen t ru v i s a r e şi ficţiune şi c u m s a a l e s din toa t e a c e s t e a c u o scr iere „ F a t a M o t a n u l u i " , p e c a r e a p ie rdu t -o c e v a m a i îna in te , a ş t ep tându-1 p e Ioil în Cişmi-giu, c a să-1 a d u c ă în c a s a lui, Gol ia . Adr i an n u ştia c ă V e r o n i c a , d e î n d a t ă c e Ioil i n t r ând sâ-I a n u n ţ e şL a f l ând ce fel e r a n o u l venit , a r u n c a s e în foc m a n u s c r i s u l c a r e c o n t i n u a v o l u m u l cu p o v e s t e a Case i d e pes t e d r u m : s c e ­n ă c a r e , potrivit technice i scriitoreşti a lui I. T e o d o r e a n u , a n t i c i p e a z ă a c ţ i u n e a d e la sfârşitul r o m a n u l u i s ău , c â n d A d r i a n , nefericit în că sn i c i a cu Tia , a v e a s ă fie îngrijit c a de o a d e v ă r a t ă m a m ă d e V e r o n i c a Har tu la r . îna in te d e a p ă r ă s i c a s a Veron ică i , A d r i a n c u n o ş t e a pe n e p o a t a s a , Ni lda Golia , fata lui B a r b u Golia, copil legitim cu V a r v a -r a ; şi e a p e n s i o n a r ă a az i lu lui d e b ă t r â n e , în c a r e locuia a c u m şi V e r o n i c a şi Tia, fiica din flori a lui B a r b u cu ţi­g a n c a Tina, p r e c u m şi H a n c u Go ' i a , g h e b o s u l , s t ă p â n u l a c t u a l şi admin i s t ra to ru l azi lului . Ni lda; r e c o m a n d a t ă d e că t r e Veron ica , „îi p r inse (lui Adr ian) m â n a , p u n â n d u - i în e a o m i n g e r o ş i e " . . . „ m â n a fetei lui G o l i â î i î napo ia -s e m i n g e a d u p ă c inc i sp rezece a n i " .

A d r i a n Arab i i s e m u t ă în azi lul d e b ă t r â n e , c a s ec re ­tar a l Veron ică i , iar c a pretext, pen t ru ceilalţi, c a nepo t a l aces t e i a . îndrăgos t i t d in p r i m a cl ipă d e Nilda, n ' o m a i p o a t e v e d e a : a c e a s t a p l e c a s e din z i u a sosirii lui A d r i a n , la m u n t e . Prin mu l t e peripeţii ," p e c a r e r o m a n c i e r u l nos t ru le poves t e ş t e cu u n talent de săvâ r ş i t , epic şi descript iv,

abecedar 11

A d r i a n e j u n g e să i u b e a s c ă p e Tia, fiica a d u l t e r ă , ş i s lugă. în c a s a iui L>olia, cie doru l Nildei, tărâ să -ş i d e a . s eamă c ă d r a g o s t e a lui era inconş t ient o „ s u b l i m a r e " a s en t imen­tului pen t ru Niida. Ajutat d e ' co lone lu l Sabr in , so{ul de -a l do i lea a l m a m e i sa le , Adr i an , d u p ă c e p l e a c ă c u Tia d in azil , subs t i tu ind-o cu Nilda, sp r e a o s c ă p a d e împotrivi­r ea şi c r u z i m e a p ă t i m a ş - b o l n a y ă a lui H a n c u H o l i a - G h e -b o s u l ; e numi t magis t ra t la Bălti , u n d e se c ă s ă t o r e ş t e c u so ra vi t regă a Nildei. V i a t a lor e la î ncepu t o p o e m ă d e d r a g o s t e sub l im înfăţ işată, a ş a c u m n u m a i au to ru l »Me-de lene lo r ' şt ie s ă o prezinte , cu o desăv î r ş i t ă a r t a ^ P e r i ­peţiile căsnic ie i , ce n u pot li r e z u m a t e în a c e s t c a d r u scur t , < vor fi gus ta te d e cititorii r o m a n u l u i din ca r te . P e n t r u . a sfârşi e x p u n e r e a s c h e m a t i c ă a acţ iunii , v o m a d ă u g i c ă Tia îşi d e s f ă ş u r ă p e încetul firea d e m o n s t r u a tatălui s ă u , B a r b u Golia. A c e a s t ă f e m e e — v ipe ră d is t ruge sufletul d e o f ragedă n o b l e ţ ă a ha rn icu lu i magis t ra t , c ă z â n d în r â n d u l celor ma i j o sn i ce creatur i . S e împl inise , o d a t ă cu b ă n u i a l a Veron ică i Har tu la r , — c â n d îi vo rb i s e lui A d r i a n d e G o l i a : „ D e a D u m n e z e u s ă nu-i s a m e n e n imen i " , — şi des t inul „ B ă e t e i u l u i " din m a n u s c r i s u l a r s d e d â n s a şi c a r e t rebu ia s ă con t inue „ C a s a d e pes te d r u m " . . . : împletir i mag i s t r a l e d e acţ iuni , fictive în a p a r e n t ă , s i m b o l i c e d e fapt, c a r e d a u r o m a n u l u i „ G o l i a " o factură art ist ică d a r şi u n s e n s d e is torică filosofare a s u p r a mis tere lor tristei vie{i u m a n e , p e ca r e o a m e n i i c o m u n i a u i luzia c ă o po t d e t e r m i n a cu s l a b a lor v o i n ţ ă : „ c e c â n t e c d e m o a r t e e v i a t a c â n d o a scu l ţ i " ! (p- 45). Din ce le d o u ă v o l u m e a l e r o m a ­nulu i Golia , cel d in tă iu — „ C a s a d e pes t e d r u m " e fără d iscuţ ie , o c a p o d o p e r ă , da tor i tă n e p r e v ă z u t u l u i mis te r ios a l desfăşurăr i i acţiunii . V o l u m u l a l do i l ea — „Porţ i le s ' a u î n c h i s " d e o e g a l ă v a l o a r e epică , întregind .per fec t p e pr imul , p a r e ' t o t u ş i m a i puţin a t răgă tor , p o a t e da tor i tă r e a ­l ismului m a i dosvo l t a t al, acţiunii , stilului m a i c o n c e n t r a t şi m a i nervos , a ş a c u m c e r e a d e fapt e x p u n e r e a vieţii p l ine d e s t rădani i , şi a des t inului , r e p e d e precipi ta t s p r e sfârşit, a l e lui Adr i an A r a b u , e roul r o m a n u l u i . Nu e lo-r-Cul s ă a n a l i z ă m t ehn i ca c o m p l e x ă a aces tu i r o m a n : a r :

fi n e v o i e d e u n s tud iu v a s t d e es te t ică l i terară. T r e b u i e s ă amin t im în să d e m a r e a pu te re d e e v o c a r e a na tur i i , d e m ă i a s t r ă p ă t r u n d e r e a faldurilor p rob l ema t i ce a l e vieţii, d e i reproşabi lu l ta lent portretistic ( H a n c u Golia , şcu lp tu -r a l -d inâmica Nilda Golia , B a r b u Golia , T ia f emeea .v i ­pe ră , m o ş t e n i t o a r e a in tegra lă a mons t ru lu i , V e r o n i c a H a r ­tular, T e o d o r Ve le scu , s impat icul e v r e u Ioil H u n ă , c ro i - ' t o r e a s a Mimi Vexler , etc.)

D e a s e m e n i , s u n t e m dator i s ă amin t im fugar, d a r s u b ­liniind, o par t icular i ta te a au to ru lu i „Fetei din Z l a t a u s t " : • an t i c ipa rea prin descr ier i învălui te , a stărilor sufleteşti ce vor fi d e s p r i n s e din d e s f ă ş u r a r e a ep ică i m e d i a t ă a ac ţ iu ­nii : u n p r o c e d e u modern i s t d e m a r e ar tă , c a r e subs t i tu ie , prin c r e a r e d e a tmos fe ră lirică subt i lă , a n a l i z a p s i co log i câ directă , m a i puţ in poet ică , deş i n u a tâ t d e dificil d e r e a ­lizat. Ace laş i ta lent descr ipt iv e d u b l a t d e o u i m i t o a r e bogăţ ie d e l imbă şi d e o m i n u n a t ă posibi l i tate d e a r euş i s ă a d e c v e z e perfect tona l i t a tea efectivă a stilului, a ş a d e caracter is t ic au to ru lu i nos t ru , la d e s f ă ş u r a r e a fericirilor şi tristeţilor vieţii c e se d e s p r i n d e din toa tă a c ţ i u n e a r o m a ­ne lor s a l e !

„Sun t cărţi a ţ â ţ d e s u v e r a n f rumoase în s o l i t u d i n e a lor înal tă , c ă din e le a r p u t e a s ă r ă s a r ă l u n a c a d e p e zăffle s o l e m n e a le , măr i lor" , scr ie Ionel T e o d o r e a n u la p . 42 a Gol ie i : e c e a m a i b u n ă ca rac t e r i za re c e s 'ar p u t e a face r o m a n u l u i s ă u , o ca r te ra ră , p o a t e c e a m a i n e a ş t e p ­ta tă apar i ţ ie şi c e a ma i f r u m o a s ă a literaturii n o a s t r e d e a z i .

Un scriitor fecund: Damian Stănoiu

Damian S t ăno iu a pub l i ca t o ca r te n o u ă : „Ucen ic i i Sfântului A n t o n i e " . Poves t i re c u r g ă t o a r e , c a toa te scrieri le Domnie i s a l e şi a t r ă g ă t o a r e Ia citit. Scriitorul nos t ru s e re în toa rce la înfă ţ işarea vieţii că lugăreş t i , p e c a r e , d u p ă H o g a ş , sp r e a nu socot i p r o z a s c a b r o a s ă a d-lui A r g h e z i ( I coane d e Lemn) , d. S tăno iu o in t roduce în l i teratura n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă . A v e m impres ia c ă d. S t ăno iu e s t e

12 abecedar

un p r e a f ecund proza tor , n u t o t d e a u n a inspirat des tu l d e si tuaţi i le ce-i r ă s a r în minte c a obiec t d e l i teratură şi, prin u r m a r e , jertfind unu i ta lent cu mul t e imboldur i re tor ice a d â n c i r e a poe t ică a temelor sa l e scriitoriceşti. Nu t r ebu ie s ă n e î n ş e l ă m d e uşu r in ţ a expres ie i , d e curs iv i ta tea stilu­lui aces tu i scriitor I Indiscutabi l , plin d e f rumoase însuşir i — pu te re m a r e d e obse rva ţ i e , p r ec i z iunea notaţiilor, r ea l i s ­m u l s i tuaţ i i lor . . . ta lentul aces tu i scriitor a ra reor i a a v u t prilejul, din c a u z a g rabe i cu ca r e a scris , s ă se e x p r i m e cu a r t a a d e v ă r a t ă d e c a r e noi îl soco t im în s ta re . D u p ă ce le d in tă iu d o u ă v o l u m e d e la începu t — „Călugări ş i ispi te" şi „Năcazur i l e păr in te lui G h e d e o n " , din c a r e pri­m u l a fost o a d e v ă r a t ă surpr iză , iar cel dea-1 do i l ea n e - a a ră t a t c ă d- S tăno iu n u c u n o a ş t e suficient, t ehn ica unu i r o m a n , d a r p e ca r e l-ar fi pu tu t scrie, d u p ă o a r e c a r e s tu ­diu ; — au toru l nos t ru a plutit în v a g u l dintre genur i , c o m b i n â n d genul n u v e l ă cu cel d e repor ta j , în p r e z e n t a r e a vieţii mănăs t i reş t i , a celei d e m a h a l a , s a u ch ia r a celei de l a tară , în a l te ş a s e v o l u m e . Din a c e s t e a , unu l s i ngu r v r e a s ă n e ofere n u v e l e , iar ce le la l te cinci c red c ă po t s ă fie r o m a n e . In a n a r h i a literaturii c o n t e m p o r a n e , a c e a s ­tă deso r i en ta re , c a r e n u es te n u m a i a d-lui S tăno iu , a trecut d rep t orginal i tate , p e c â n d critica ob i ec t i vă , t r ebu ind s ă a l e a g ă din tot c e s e scr ie şi s ă a p r e c i e z e v a ­lorile l i terare, — o c o n s i d e r ă c a o negl igentă , pen t ru u n scriitor cu a t â t e r e su r se , d a r p r e a grăbit, fără motiv. Nu­ma i v o l u m u l „Alegere d e Stare ţă , u n u l din ce le m a i bu ­n e a l e aces tu i scriitor, a r p u t e a fi cons ide ra t c a r o m a n , prin un i t a t ea acţiunii , Drin conflictul, m i n u n a t c o n f i g u r a t dintre maic i le T o m a i d a şi Z e n a i d a , prin a p a r e n t a d e o¬ biectivitate veros imi lă a expuner i i nara t ive ; c a s ă v o r b i m n u m a i d e calităţi le d o m i n a n t e a l e aces tu i v o l u m , t r e când pes te ce le c â t e v a defecte , dintre c a r e cel ma i g rav es te , fără îndo ia lă , „şar ja" re tor ică a u n o r situaţii, nesuf ic ien t mot iva te prin a c ţ i u n e a povestirii . Umoru l c a r e rezu l tă astfel, în loc s ă i zvo ra scă din a n a l i z a a d â n c i t ă a acţ iuni i şi ca ­racterelor pe r sona je lo r pr incipale , r ă m â n e a d e s e a ex te r ior şi p u r conven ţ iona l , fiind l ă sa t p e s a m a uşur inţe i cons t ruc ­ţiei v e r b a l e , — d e resor tul pamfle tului , m a i c u r â n d d e cât a u n u i r o m a n d e moravur i , c u m ar fi fost d e a ş t ep ­tat s ă găs im în a c e a s t ă f r u m o a s ă scr iere ! Aces t e de fec te de cons t ruc ţ ie , u ş o r d e evitat la un scriitor d e talent , c u m e au to ru l nos t ru , sun t des igur dator i te une i n e î n d e s t u l ă ­toa re s tăruin ţe , une i nesuf ic iente inhibăr i a ispitei c r e a t o a ­re, p e c a r e scriitorul a r fi t rebuit s o exerci te cu m a i m u l t ă r ă b d a r e şi cu m a i mul t control . R e d u c â n d u - s e astfel în ex t indere , o p e r a s a a r fi câş t igat în v a l o a r e , iar • t e h n i c a scrii torului s 'ar fi a ră t a t tot ma i rafinată, a p ă r â n d u - 1 d e c e a m a i p r ime jd ioasă c o n s e c i n ţ ă a fecundităţi i a r t i s t i ce : man ie r i smu l , m o n o t o n i a şi l ipsa d e interes . F ă r ă a fi lip­sită d e c u n o s c u t e l e calităţi ce l e - am subl in ia t p â n ă a c u m , u l t ima luc ra re a d-lui S t ăno iu („Ucenicii Sfântului A n t o ­nie") c u m u l e a z ă şi defecte le scrierilor s a l e an te r ioa re . V i a t a cuvioşi lor că lugăr i G h e l a s i e şi G h e r v a s i e , poves t i t e cu mul t ă cursivi tate , a d e s e o r i ch ia r cu un n u a n ţ a t co lo ­rit descr ipt iv , e totuşi v ia ta c ă l u g ă r e a s c ă ob i şnu i t ă şi pa r ­c ă c e v a ma i b a n a l ă cu c a r e n e - a m dep r in s din ce le la l te scrieri a l e aces tu i au tor .

„Ucenici i Sfântului A n t o n i e " e tot a tâ t d e r o m a n câ t şi „ D u h o v n i c u l Maice lor" , ca r te c e n e înfă ţ i şează v i a t a mănăs t i r i lor d e m9ici, cu toa te p ă c a t e l e lor, d a r în c a r e a c ţ i u n e a s e c o m p l i c ă c e v a ma i mult , da tor i tă nă ravu r i l o r n e s t r ă m u t a t e a l e d u h o v n i c u l u i mănăst i r i i , cuv iosu l M a c a -rie, c a r e a u fost în s ta re s ă d u c ă la revol tă p e c u v i o a ­se le mă icu ţ e .

Ultimul v o l u m al d-lui S tăno iu n e t rece îna in tea o¬ chilor i sprăvi le că lugăr i lor une i mănăs t i r i în t impul ce lo r trei zile de c r â n c e n post, d e d u p ă lăsa tu l secu lu i . Obosi ţ i d e s e a r a lăsa tu lu i d e s ec , p e c a r e o p re lung i se ră î m p r e u ­n ă p â n ă sp re s lu jba utreniei , cei doi că lugăr i s e s c o a l ă a l e n e , î n d e m n â n d u - s e u n u l p e al tul , d a r c u z ă b a v n i c re­zultat , a j u n g â n d ch ia r la a s p r e a d m o n e s t ă r i rec iproce , a c ă r o r i zbucn i re r ă m â n e , c a toa te at i tudini le obişnui te i vieţi că lugăreş t i , la o s c â n t e i e t o a r e exter ior izare v e r b a l ă . A ş a se d e s f ă ş o a r ă toa tă c o m p o r t a r e a ce lor do i că lugăr i în

abecedar 13

d e c u r s u l zilelor p o s t u l u i : exterior, la supra fa ţă , împlet i tă d e cântăr i pe diferite g lasur i şi cu citate o p o r t u n e din di­ve r se sfinte cârti . D i m p r e u n ă cu dânş i i , sun t p u s e la post şi toa te oră tăni i le gospodăr i e i lor, c e e a ce d ă prilej cuvio­sulu i G h e r v a s i e la n o u ă t i rade retor ice cu miez d e făţar­n ică cucernic ie . Chiar m u n c a p r imăvă ra l i că din g răd ină , î n c e p u t ă pen t ru , a ocoli ma i l e s n e ispi te le foamei , c a r e e des tu l d e ne ie r t ă toa re la că lugăr i , es te pen t ru dânş i i tot u n prilej d e cârtire, d e nemu l î ămi t ă g â l c e a v a . A c e s t e si­tuaţii prezintă , negreşi t cititorului l a tu ra r idicolă a nec re ­dinţei , superficial m a s c a t ă pr intr 'o fariseică c u c e r n i c i e ; în­s ă a n a l i z a ps iho log ică r ă m â n e la sup ra f a ţ ă d e ce le mai mul te ori şi n u m a i în pu ţ ine pagini , firea p e r s o n a g e l o r m o t i v e a z ă şi sus ţ ine îndes tu lă to r c o m p o r t a r e a lor. In spe ­cial inspecţ ia ciSlor doi mo tan i castraţ i ai lui G h e r v a s i e şi Ghe l a s i e , f ă cu ţ i şi e a s u b imbo ldu l neier tător al foamei , e s ­te ps iho log iceş te b ine zugrăv i t ă şi p l ină d e u n u m o r re­ţinut, precis schi ţa t şi, t ocma i d e a c e e a , cu o v a l o a r e e s ­tet ică r e m a r c a b i l ă . Cei doi m o t a n i v iz i tează , fiecare, chi­liile diverşi lor că lugăr i p e r â n d şi l ăcaşur i l e super ior i lor mănăs t i r i i , c ă u t â n d d e m â n c a r e . Cu a c e s t prilej, ei v ă d fă ţă rn ic ia pos tu lu i t u tu ro r ; a tunc i e o ipocrită m a s c ă a pornirilor, sa t i s făcute p e furiş. Pa ra l e l i smul g o a n e i p iez işe d u p ă în l ă tu ra rea nep lăcu te i suferinţi a d u s ă d e post , mt re a n i m a l e l e celor doi că lugăr i şi între toii că lugăr i i m ă n ă s ­tirii, e s te d e un rea l i sm del ic ios . El n e a r a t ă c ă d Da­m i a n Stănoiu izbuteş te m a i uşor s ă r e d e a stări le suf le­teşti prin zugrăvir i d e c o m p o r t a m e n t exterior d e c â t prin a n a l i z ă d i rec tă ; c e e a ce d o v e d e ş t e , o d a t ă m a i mult , afir­m a ţ i a n o a s t r ă c ă au to ru l p o s e d ă un desvo l t a t s imt d e o b s e r v a ţ i e şi în m a i pu t ină m ă s u r ă facul ta tea d e a n a l i z ă . T o c m a i d e a c e e a , posibi l i ta tea adânci r i i conflictelor r ă m â ­n e Ia suprafa ţă , m a i în toa te - scrierile sa le , c u pu ţ ine ex­cepţii , c u m a r fi în c â t e v a locuri d in v o l u m u l ' „ P o c ă i n ţ a S tare ţu lu i" , d in „ D u h o v n i c u l Maice lor" , din „Fe te şi V ă ­d u v e " şi în ma i m a r e m ă s u r ă , în r o m a n u l „ A l e g e r e d e S ta re ţ ă ' ' . A m impres ia c ă pen t ru scriitorul nos t ru c e a ma i m a r e dificultate d e compoz i ţ i e r ez idă în s t r ă d a n i a d e a ev i ta vu lgar i t a tea d e stil, a tâ t d e s p o n t a n a p a r e a c e a s t ă pu t e rn i că mani fes ta re t e m p e r a m e n t a l ă tocmai u n d e n u t rebuie , deş i s e p a r e c ă scriitorul o t o l e r ează din c red in­ţa c ă foloseşte un p r o c e d e u estet ic r e c o m a n d a b i l pen t ru d o z a r e a u m o r u l u i . . .

Exemplu l cel ma i grăitor d e aces t fel ni-1 oferă § VI a l vo lumulu i , în ca r e p r o c e d e u l ieftin, amintit , a p a r e d e mul te ori. Spaţ iul r e s t r âns al aces tu i mic s tud iu n e face s ă regre tăm imposibi l i ta tea citării pasa je lor , d a r citi­torii vor p u t e a con t ro la s inguri (p. 155—161). Din do r in ţ a descripţ ie i fidele şi a efectului comic căuta t , u n e o r au to ­rul n u p o a t e ocoli b a n a l i t a t e a şi o t ranscr ie c rud , în toa tă p la t i tud inea ei (pp.158—161). M a r e a destoinic ie a m â n u ­irii d ia logulu i es te pen t ru scriitorul nos t ru d e m a r e p r e t : e a d ă voic iune stilului, faci l i tează lec tura şi d i s t r ează , subs t i tu ind , p e furiş, l ipsa d e a n a l i z ă ori d e a c ţ i u n e . D a ­c ă a c e a s t ă la tură formală a compozi ţ ie i a r fi însoţ i tă d e ce le c â t e v a însuşiri c a r e a m a ră ta t c ă l ipsesc , d. S tăno iu , a r reuşi nu n u m a i în r o m a n m a i uşor , d a r ar a v e a cali­t a t ea d o m i n a n t ă pent ru a p u t e a scr ie şi teatru.

Intenţia d e sa t i ră e văd i t ă în scrierile s a l e şi, p o a t e , s e expl ică da tor i tă exper ien ţe lor b o g a t e c e le-a c u l e s m a i a l e s în t impul vieţii că lugăreş t i , d e care prin silă a fost depă r t a t . Revol ta c e v a fi simţit t ână ru l c ă lugă r c a r e c ă u ­t a s e în v ia ţ a m o n a h a l ă linişte su f l e t ească şi înă l ţ a re d e cuget , d a r a f lase în s c h i m b ace l ea ş i omeneş t i pa t imi şi nestăvi l i te porniri , îi v a fi d a t îmbold i re sp re scris . Mai a l e s c ă f rumos î m b r ă c a t e l e pilduiri a l e cărţilor sfinte ser-v i au ce lor greşiţi d in m ă n ă s t i r e n u m a i drep t prilej exter ior d e m a s c a r e a meditaţ ie i şi nu c a î n d e m n sp re c u v i o a s ă u r m a r e ! Astfel § VIII a l cărjii ne prezintă , a tâ t p e G h e ­las ie c a şi p e G h e r v a s i e , ameţi ţ i d e chinur i le foamei şi l a fel cu a n i m a l e l e ce r ă b d a s e r ă o v r e m e , a lă tur i d e stă­pâni i lor chinur i le N e m a i p u t â n d suferi tentaţii le sfântu­lui Anton ie , p e c a r e îi v e d e m , măr indu- l e , sp r e a-şi for­tifica voinţa , — cei doi că lugăr i s e înfruptă p e încetul din bună tă ţ i l e pregăt i te , c e r â n d ier tare lui D u m n e z e u . A d o u a zi, ei, c a r e d e fapt pos t i se ră cel m a i mul t t imp în toată

14 abecedar

m ă n ă s t i r e a , sun t a s p r u c o n d a m n a ţ i d e preacinst i tul c o n ­si l iu d u h o v n i c e s c , pen t ru g rea a b a t e r e d e l a ce le duhovn iceş t i : „Vinovaţ i i primiră c a n o n u l cu s m e r e n i e şi s u p u n e r e . Iar c â n d se în toa r se ră la chil ie, a p r i n s e r ă foc în bucă t ă r i e şi a ş e z a r ă ce le d e t r ebu in ţă c a s ă p re facă o ş t iucă în cior­b ă şi un ş a l ă u în r a s o l " . . . Scr ie rea m o r a l i z e a z ă direct prin revol ta fată d e altfel d e făţarnice p u r t ă r i ; şi a c e a s t a n u e c e a ma i fără d e pret utilitate a lecturii! deş i n u s p o ­reş t e în s ine v a l o a r e a estet ică c e o a re . P r o b a b i l c ă cu­legătorulu i tipograf , , i-se" . . . d a t o r e s c c â t e v a d in greşel i le r eg re t ab i l e d e ortografie-

„Ucenici i Sfântului A n t o n i e " es te u n v o l u m c a r e meri tă totuşi s a fie citit, ma i a l e s în a c e s t e vremi d e cr iză, c â n d m o r a l a vo rbe lo r în locuieş te p e c e a din a t idudin i le sufletelor . Rom. Demetrescu

Carnet V l ă d i c a N i c o l a e l v a n a cuceri t Clujul c ine ştie

p e câ te veacu r i . L-a r o m â n i z a t încă oda t ă , integrat în cre­d i n ţ a p r imară , o r todoxia , şi, d in p ă m â n t u l * u n e i pieţe, i-a r ă suc i t sp re cer, în ca ld avân t , o nev i şa t ă ca t ed ra l ă . Cu­cer i t ă la un i re d o a r formal, c e t a t e a Clujului a c e d a t p e r â n d valori le spiritului, des fe reca te , ia tă , t imp d e 15 ani , îna in te Clujul î n s e m n a pent ru noi u n m o r m â n t m a r e , a l suf le tului r o m â n e s c p e c a r e câţi d intre tineri nu-1 îngro-p a u în şcoli s t re ine s a u şi-1 v i n d e a u , u n oficiu d e refuz u n s e d i u justiţ ial d e c o n d a m n a r e . Ofensa t sufletul nos t ru ce l pur nu i-a stat între ziduri . Scurs la sa te , în n e c e s a r refugiu, a ctitorit biserici, a zugrăvi t c a t a p e t e s m e . As tăz i v l ă d i c a Nicolae Ivan a r idicat în Clujul r o m â n e s c o ca t e ­

d r a l ă . In z i u a sfinţirii ei, la 5 Noemvr ie , c â n d f r emă ta n o r o d u l p e străzi , e u a m v ă z u t c u m sufletul r o m â n e s c a l Ardealului ,- r e sp ins od in ioa ră , s e re in toarce la Cluj d e p e

t o a t e i coane l e d e d e p a r t e şi în sbo r fumuriu s ă r u t ă n o u l , l uminosu l d o m . V l ă d i c a Nicolae ş i -a zfdit n u m e l e în m a ­r e a lui faptă, a s igu rându- ş i pen t ru poster i ta te u n loc în a c e l e p r idvoa re d e a z u r n e v ă z u t e a l e bisericii d in A r d e a l d i n ca re , fericit, spiritul mare lu i Ş a g u n a a privit în s ă r b ă ­t o a r e a d e l a Cluj.

C e lucru b u n înfăptueş te la s a t e revis ta A l b i n a ! C o n d u s ă d e poe tu l o l t ean D. C i u r e z u , u n cult spec ta ­tor al sufletului d e l a ta ră , A lb ina a p a r e s ă p t ă m â n a l d e ­d i c a t ă activităţii ru ra le şi p rez in tă u n viu in teres . In pa­ginile ei, smăl ţu i te d e pene lu l lui D e m i a n , fel d e fel, cu suges t i ve v ignete , s e cul t ivă b m a r e d r a g o s t e d e comor i l e sp i r i tua le a l e n e a m u l u i , c red in ţă s t r ă m o ş e a s c ă , folklor şi p e s t e tot p r o a s p ă t ă învă ţă tu ră . In 16 mar i pag in i cu 2 lei, rev is ta îşi strigă s i ngu ră cititorii.

„ M o m e n t c inege t ic" s e n u m e ş t e p o e m a cu c a r e V l a d i m i r S t r e i n u d e s c h i d e în t o a m n a a c e a s t a d e mul t zăvor î t e le , în scr inul pust iului , voci a l e lirei sa le . A ş a d a r s e în toa rce poe tu l furat d e a d e m e n i r i l e cocote i ce se d e s ­p o a i e oricui, politica. B o g a t ă revis ta A z i din Oc tomvr ie îl r e a d u c e întro formă d e super ior argintar a l v e r s u l u i : în t r 'o factură t rad i ţ iona lă d a r n u facilă ş e r p u e s c f rumuseţ i c a l d e . Un vers cioplit în p la t ină , mat , în c a r e i m a g i n e a r e a l ă s e împle teş te în t r 'un i luzoriu as t ra l . F inalul , un p les -ne t f rumos d e rar capric iu a l ideei , u n a b r u p t fum d e m a g i e :

„Şi-am slobozit din puşcă pe ceruri arzător Un Orion şi şapte-opt Cloşti cu puii lor".

Emil Giurgiuca

S ' a r p u t e a face, des igur , o geografie poet ică . Nu desc r i i nd munţ i -sau dea lur i , văi tec tonice s a u p o n o a r e , ci înscr i ind co respoden{e le între pa r a l e l e geograf ice şi eul formator a l poetului . D u p ă c u m procesu l d e identificare o s m o t i c ă e s e m a i de săvâ r ş i t s a u m a i puţ in desăvârş i t , a¬ v e m creaţii l i r i c e , s i m b o l i c e şi a l e g o r i c e . (Vom re­ven i c u a l t ă o c a z i e a s u p r a aces te i împărţiri e sen ţ i a le pen ­tru p r e c i z a r e a şi de l imi ta rea liricului). S e m n a l ă m d e o c a m ­d a t ă faptul, fără a intra în determinaţ i i mai n u a n ţ a t e . Auten t ic i t a tea lui s e verifică şi m a i mu l t ă în cazu l Selmei Lagerlof, s e p t u a g e n a r a Nordulu i , c a r e a r e în ochi l impe­z i m e a s t r ăvez ie a fiordului şi în suflet c o m o a r ă d e b a s m e

abecedar 15

şi superstiţii poet ice . Nordu l întreg, na iv şi complex, c u sal tul e lani lor şi r i tmica ielelor, cu s implic i ta tea d e p o ­ves t e a col ibelor d e c ă r b u n a r i şi cu s p l e n d o a r e a g lac ia l ă a pa la te lor , t âng i toare d u p ă Kr imhi lde şi Siegfriezi, c u în ţ e l epc iunea băt râni lor şi e x u l t a n t a copiilor cari ies c u crăngi înflorite în î n t â m p i n a r e a Păci i , cu epi ta lam-ur i d e Menes t re l şi aven tur i de P e e r Gynt, cu că lă tor ia n ă z d r ă ­v a n ă a lui Nils Ho lge r son şi cu m a r e l e p razn ic a l coco ­rilor, cu pădu r i l e şi zăpez i l e , cu tâlcul morţii ' ş i -al vieţii, cu nos ta lg ia a tot ce se î n t â m p l ă d inco lo d e v ia tă , c u peisagiu l înfiorător şi plin d e presimţiri , a c ă p ă t a t g las d e flaut şi d e b a s m în scrisul a c e l e i a c a r e a împlinit, n u d e ­mult , 70 d e an i . Grigore Popa

S e împl inesc a n u l a c e s t a 300 d e an i d e l a n a ş t e r e a lui Miron Costin, m a r e l e Logofăt şi c ron ica r al Moldove i . A n i v e r s a r e a une i fericite zile pen t ru n e a m u l r o m â n e s c , d a r a une i zile cu tulburi ursi te pen t ru ace l c e a v e a s ă fie descă l i că to ru l d e t a ră pen t ru z o d i a căr turar i lor r o m â n i . Căci c l ipa naşteri i s a l e t ă inu ia d r a m a t i c a uc ide re a Lo­gofătului p e p ia ţ a Sfintei Prec is te din R o m a n , potrivit or­dinului , pripit şi nepr iceput , d a t d e ana l f abe tu l s t ăpân i to r al tării, Cons tant in Cantemir V o d ă . D o m n u l apr ig a l Mol ­dove i , u c i d e a în p e r s o a n a celui m a i deş tep t fiu . a l tării, n u a tâ t p e des toinicul învăţa t , ce a v e a s ă fie ega l a t şi depăş i t d e ch ia r os ta t ecu l s ă u fiu, la Turci , d e Dimi t raşcu C a n t e m i r ; cât m a i a l e s p e vajnicul pa r t i zan a l Poloni lor , c a r e , prin poli t ica Sa, îi pericli ta f avoa rea Turci lor şi si­g u r a n ţ a domnie i , ză log i tâ cu v ia ta be izade le i , l a Ţa r ig rad I Dar tot în z iua a c e e a ma i r ă s ă r i a u zorii une i e n t u z i a s t e iubiri a cărţii, ce a v e a u s ă se manifes te prin c a l d e c u ­v in te d e apo log ie , profetice prin v i z iunea lor l i m p e d e , c e d â n s u l o înch ina , pe s t e veacur i , u rmaş i lo r întru îndele t ­nic i rea c ă r t u r ă r e a s c ă . Cuvin te d e m n e a fi înc rus ta t e p e frontispiciul tuturor bibl ioteci lor pub l i ce r o m â n e ş t i şi p e m a s a d e lucru a ce lor d e a s t ăz i car i m a i z ă v o r e s c , în cumpl i t e vremurr , cu g a n d u f a s u p r â s l ove lo r : %.ruternicul D u m n e z e u , cinstite şi iubite cititorule, să-ti d ă r u i a s c ă , d u p ă a c e s t e cumpl i te v remi a ani lor noştri , c â n d v a şi m a i s lo ­b o d e Veacuri, întru ca re , p re l â n g ă a l te trebi, s ă a ib i v r e m e şi c u cititul cărţ i lor a face z ă b a v ă ; c ă n u es te a l t a şi ma i f r u m o a s ă şi ma i d e folos în toa tă v i ea t a o m u l u i z ă b a v ă , d e c â t cititul c ă r ţ i l o r . . . Scr ip tura d e p ă r t a t e lucruri d e ochii noştri n e înva ţă , cu a c e l e t recute vremi , s ă pr i­c e p e m ce le v i i t o a r e . . . " A ş a biruit-au g â n d u l mare lu i Lo­gofăt s ă n u l a s e cu m a r e o c a r ă înfundat d e o s a m ă d e scriitori n e a m u l a c e s t a şi, prin scrisul s ă u , s ' a a p u c a t s ă s c o a t ă lumii l a i vea l ă felul n e a m u l u i şi a locuitori lor s ă i p e înt insuri le româneş t i , c e tot d e u n n e a m sun t . P o a t e c ă n u s 'ar fi î n c u m e t a t Cantemir V o d ă s ă facă ne legiu i ­r e a ce-1 p ă t e a z ă pen t ru v e a c u l vecilor , d a c ă intrigile Cu-păreşt i lor şi Tifeştilor n ' a r fi fluturat zilnic, amenin jându- l» în j u ru - i ! As tăz i c â n d , d u p ă 300 d e a n i d e scris r o m â n e s c , n e î n c h i n ă m ur iaşu lu i , dobor î t prin t icăloşie la R o m a n , o facem cu a tâ t m a i m a r e smeren i e , cu câ t s e p a r e c ă l e a o t a c u p ă r e a s c ă şi a Ţifeşt i lor-Frige-Vacă î n c e a r c ă s ă reînvie din m â r ş a v ă c e n u ş ă , s p u l b e r a t ă din trecut . Si s e c a d e c a t ineretul s ă înve ţe ,,cu a c e l e t recute v r e m i " a „pr icepe ce le Viitoare". Romul Demetrescu

A l 32- lea l a u r e a t pen t ru a c e s t a n , cu premiu l N o-bel, cel d e m o n d i a l ă faimă, e scriitorul r u s Ivan B u n i n . Even imen tu l a a v u t u n m a r e r ă s u n e t în .publicist ica e u ­r o p e a n ă şi ecour i le lui s ' au resimţit şi la noi . Dar s l a b . r e d u s şi incomplec t . A c e a s t a s e a t r ibue , poa t e , şi faptului că noi nu a v e m a p r o a p e nimic t r a d u s din aces t scriitor. A trebuit deci , pen t ru a n e ' sa t isface cur iozi ta tea , s ă r e ­c u r g e m la informajiuni din s u r s ă s t reină. C e e a c e a m gă­sit, împăr tăş im, de l a a c e s t loc, lectorilor, fraged, nepre ten^ Jios. Ivan Bun in a r e 63 ani . S 'a n ă s c u t în Rus ia cen t ra l ă . Nu s 'a pu tu t î m p ă c a cu regimul soviet ic . Din 1920 t r ă e ş t e ca, emigran t în Franţa , în condiţi i umi le . P remiu l Nobel i-a a d u s 800.000 franci. In v ia t a spir i tuală a r e c e v a a s e ­m ă n ă t o r cu c e a a ur iaşu lu i Tolstoi . A scris mul t . A d e ­venit ce l eb ru în Rus ia cu v o l u m u l „ S a t e l e " (1910), s g u -d u i n d op in ia pub l i că r u s ă pr intr 'un rea l i sm pesimis t ş i

16 abecedar

bruta l . Dar p e cu lmi le ce le m a i îna l te a l e artei s a u r c a t cu v o l u m u l „ D o m n u l din S a n F r a n c i s c o " . A m b e l e volu­m e i-au fost t r a d u s e în m u l t e limbi e u r o p e n e . A c e a s t ă din u r m ă car te a lui Bunin , d e proporţii r e d u s e , d e altfel, a sgudui t op in ia pub l i că m o n d i a l ă , prin s imbo lu l d e p r o f u n d o m e n e s c ce î n t rupează , E v o r b ă d e un mi l ia rdar a m e r i ­can , c a r e s e î m b a r c ă p e „At lan t ida" , î m p r e u n ă cu so ţ ia şi fiica. In d r u m u l p e m a r e e descr i s magis t ra l luxul d e pe bo rdu l aces tu i t r a n s o c e a n i c - m i n u n e , în cont ras t cu v i a t a pe r sona lu lu i d e serviciu din s a l a maşini lor . D o m n u l d e l a San -F ranc i s co d e b a r c ă la Napol i şi s e i n s t a l ează p e in­s u l a Capri , u n d e s a v u r e a z ă deliciile climei şi a l e vieţii. In cel mai sp l end id hotel , p e r s o n a l u l i s e p loconeş t e p â n ă la p ă m â n t , în s p e r a n ţ a bacş işur i lor - fantome. S e p r e g ă t e ş t e d e - u n ba l . Î m b r a c ă fracul luxos , ghe te le d e lac, t rage m ă n u ş i l e e l egan te . M a m a şi fiica, în a p a r t a m e n t u l lor, ma i a u ne vo i e d e c â t e v a minu t e pent ru c o m p l e c t a r e a strălucitei lor toalete . In t impul a c e s t a mi l iardarul s tă p e u n s c a u n şi răsfoeş te u n ju rna l . Şi d e o d a t ă , c a un fulger, c a p u l i s e ros togoleş te pe -un u m ă r , ochii îi r ă m â n încre­meniţ i , i n ima îşi î n c e t e a z ă bă tă i le . Un fatal a c c e s d e co rd . S b u c n e ş t e o scur tă şi e m o ţ i o n a n t ă pan i că . S t ă p â n u l h o ­telului o r d o n e a z ă e v a c u a r e a g r a b n i c ă a mortului . In l ipsa d e cosc iug , c a d a v r u l . în c o s t u m u l d e bal , e s t e î n g h e s u i t într 'o l a d ă cu sticle d e wisky . Apoi e t ranspor ta t p e a c e e a ş „At lan t ida" , ca re s e g ă s e a în port s u b p re s iune , şi este preda t pen t ru S a n - F r a n c i s c o — L u m e a l i terară e u r o p e a n ă conv ine u n a n i m c ă a c e a s t ă o p e r ă a lui Bunin , prin scur­t ime, a d â n c i m e şi inedit , se îna l t ă între ce le m a i o r ig ina l e creat iuni a l e geniului u m a n .

„Revista Germaniş t i lo r R o m â n i " , s u b direcţ ia d- lui prof. univ. d e l a Bucureş t i , S imion C. M â n d r e s c u , a n g a ­j e a z ă toa tă a d m i r a ţ i a noas t r ă . Lectorul r o m â n , do rn i c d e înălţ imi şi orizonturi tot m a i largi, es te iniţiat d e aici , a s i d u u şi sigur, în v a s t a şi m o n u m e n t a l a spir i tual i ta te g e r m a n ă . Tot c e a crea t ma i d e s e a m ă geniul g e r m a n , pen t ru s ine şi pen t ru uman i t a t e , n e a d u c e n u m ă r d e n u ­măr , a c e a s t ă e l e g a n t ă şi îngrijită pub l i ca ţ iune , în s tudi i , eseur i şi cronici , scr ise cu o i m p u n ă t o a r e c u n o a ş t e r e a p r o b l e m e l o r şi cu u n rar şi sus ţ inu t en tuz i a sm. Nrul 1 (an . II, 1933) a d u c e u n s tudiu d e s p r e W a g n e r , s e m n a t d e Stefanovici-Svensk, d e s p r e J e a n P a u l , u n p recur so r al ro­man t i smulu i , în s ec . XVIII, d e Victor Morar iu şi u n fru­m o s t ab lou a l lirei g e r m a n e m o d e r n e d e c a d e n t e , e x e m ­plificat cu apariţii a n a l o a g e d e l a noi , d e prof. Simion M â n -d re scu . K o n r a d Richter t r a d u c e în g e r m a n ă câ t e o n u v e l ă din G â r l e a n u , S a d o v e a n u şi Cezar Pe t rescu . L a cronici se c o m e n t e a z ă c a r t e a ge rmanis tu lu i V. Morar iu , P o v e s t e a vulpei d e A. N a u m şi R e i n e k e F u c h s d e G o e t h e , P o v e s ­tea cava le ru lu i lepros , t rad. în r o m â n e ş t e d e V. T e m -p e a n u , iar F i lomela Bra t i anu prez in tă o p e r a , ,Goethe" a Iui G u s t a v Roe the . Boga t e şi i n t e resan te no te cu l tura le , artistice şi ştiinţifice c u l e s e din l u m e a g e r m a n ă . In nrul 2 citim o s t ră luci tă conferinţa a prof. univ. din Cernăuţi» V. Morar iu , d e s p r e Chris toph Martin W i e l a n d , ace s t G o e ­the d e proporţi i r e d u s e , d e l a n a ş t e r e a c ă r u i a s 'a împlinit 200 d e ani . K o n r a d Richter prof. la A c a d e m i a d e Comerţ , Bucureş t i , n e ini ţ iază cu în ţe legere , în curen te le nou i din l i teratura g e r m a n ă , iar F i lomela Bra t ianu , într'o formă ele­g a n t ă şi en tuz ias tă , n e vo rbeş t e d e s p r e „Evolu ţ ia istorio­grafiei şi ştiinţei literaturii g e r m a n e d e l a G e r v i n u s î n c o a c e " , p e b a z a note lor făcute la cursur i le prof. Pe te r sen . Ur­m e a z ă vers iuni în g e r m a n ă : B e r n h a r d C a p e s i u s t r a d u c e d o u ă p o e m e din I. Pillat, Ol impia Borănescu-Fil i t t i , tra­d u c e n u v e l a lui G â r l e a n u : S e a r ă d e Crăc iun şi u n frag­m e n t din scrisori le lui Bră tescu-Voineş t i , iar Virgil T e m -p e a n u pub l i că o ser ie d e t r anspuner i în r o m â n e ş t e d in lirica g e r m a n ă m e d i e v a l ă . L a cronici e c o m e n t a t ă ca r t ea prof. s a s d e l a Bistriţa, T h o m a s F r i i h m : G e d a n k e n l iber G o e t h e s Wel t l i te ra tur , şi „ O b e r o n " în r o m â n e ş t e , t r a d u s d e I. G h e r g h e l . P re ţ ioase şi instruct ive informatiuni cul tu­ra le , d u p ă u n p r o g r a m b ine întocmit , î n c h e e şi a ce s t n u ­m ă r , c a r e î m p r e u n ă c u ce le a p ă r u t e anter ior face m u l t ă o n o a r e publicist icei româneş t i .

Teodor Murăşanu

b c c c d ei r ^{e\J\$tă b i t e r a r l

Redacţia şi Administraţia: Teodor Murăşanu, Turda, Piaţa Regina Măria,

A B O N A M E N T E : 1 an , — - — 120 Le

A b o n a m e n t d e sprijin, — — — 500 Lei

Elevi d e liceu (cel puţin 5 ex. pe o adresă) 1 a n 80 Le;

Exempla ru l — — — — 3 Lei

R E D A C Ţ I O N A L E : Domnii autor i p r e c u m şi editurii sun t ruga te s ă n e trimită e x e m p l a r e din lucrări le lo peiţrji^iev^ţuple^raejn^iujn^ -şjj^n^Iţţe» Ljt>niry

Revis te le şi publ ica t iun i le per iod ice s imilare , căror le me rge „ a b e c e d a r u l " , sunt ruga te s ă n e o n o r e z e c s c h i m b u l .

ţ In a r a n j a r e a mater ia lu lu i din corpul revistei n e p i

tem c o n d u c e n u m a i d e necesi tă ţ i le t echnice i tipografice şi d e nici o a l t ă cons idera ţ i e .

Manusc r i s e l e primite, d a c ă în t runesc condiţ i i le d publ ica re , a p a r în o rd inea intrării şi în c a d r u l s p a ţ i u h disponibi l .

Prietenii revistei noas t r e sun t rugaţi s ă pre t indă chioj cari lor şi librarilor s ă n e e x p u n ă la loc vizibil afişele c s u m a r u l .

Revista „ a b e c e d a r " e r ă s p â n d i t ă d e Librari D o m n u l u i Virgil M o n t a u r e a n u , „Cul tura P o p o r u l u i " , di B-dul A c a d e m i e i , la toa te ce le la l te librării mar i din Capitale

A b e c e d a r u l v a face m i n u ţ i o a s e recensi i tu turor căi Iilor şi revistelor trimise la a d r e s a r edac ţ i e i noas t r e .

E R R A T A . In Nr. 2 9 - 3 0 a l „ a b e c e d a r u l u i " , pag . 14, r. 2 d e s u s (la Carnet) , s ă s e c i t ească „300 d e ani d e c â n P a p a U r b a n " e t c . . . . în loc d e 150 d e a n i " .

To t în aces t Nr. p a g . 2 titlul s e v a citi „ A b e c e d a r în loc d e „ A d e c e d a r " , iar m a i j o s în p o e z i a r e p r o d u ş i r. 3, strofa 1 s ă se c i t ească „ T ă i n d " , în loc d e T r ă i n d . .

AM PRIMIT LA REDACŢIE:

C ă r ţ i O c t a v i a n Ş ireagu , In umbra lui Crist, poeme în proză,

Cluj, 1933, Lei 40. Eusţen L o v i n e s c u , Fim 'n patru, roman, Ed, Naţio­

nala S Ciornei, Bucureşti, 1933. Geo B o g z a , Poemul invectivă, Editura Unu, Bucureşti,

1933. 39 pp. Gala Galac t ion , Doctorul Taifun, roman, Editura „Cui-

ura Naţională", Bucureşti, 1933, 192 pp, Lei V i c t o r I o n P o p a , Velerim şi Veler Doamne, roman,

Ed. „Cultura Naţională", Bucureşti, 1933, 350 p p . Lei 80. I . A l . B r ă t e s c u - V o i n e s t t , Cu undiţa, schite, Ed. Car­

tea Românească, Bucureşti, 1933, 152 pp. Lei 46. Jon Luca , Icarii de pe Argeş, tragedie în versuri, Ed.

Cartea Românească; 1933, 112 pp. Lei 40. M. Sorbul , O iubeşti? roman, Ed. Cartea Românească,

Bucureşti, 1933, 356 pp. Lei 90. F l o r i a n Cnistescu, Povestea Neamului Nostru, ed. IV.

Cartea Românească, 1933, 224 pp. Lei 6 0 I u l i u M o r a r i u , Piuăle şi piuâritul în Valea Zâgrii,

Tip. „Minerva", Bistriţa, 1933, 23 pp.

H e r a l d , Anul I. Nr. 1. Revistă lunară de literatură, 5 Lei exemp'arul. Redacţia şi Administraţia Librăria PavelSuru, Bucureşti 1.-Calea Victoriei 108.

Soc i e ta tea de Mâine , Anul X, Nr. 10—11. Revistă so­cială economică. Apare lunar. Abonamentul anual: 1500,1000, 600 şi 500 Lei. Exemplarul 30 Lei. Redacţia şi Administraţia,

Cluj, %c&telL?p /Centra l U n i v e r s i t y L ibrary C l u j L i b e r t a t e a , Anul I, Nr. 22. Revistă economică, politică,

sociala, culturală. Apare la 5 şi 20 ale fiecărei luni. Abona­mentul 300 Lei pe an. Exemplarul 15 Lei. Redacţia şi Admi­nistrata, Bucureşti, I. Calea Victori i, 63.

' Catedra , Anul VII, Nr. 1—2 şi 3—4. Revistă pentru serbări şcolare şi cercuri culturale. Apare de 10 ori pe an. Abonamentul pe un an 60 Lei. Redacţia şi Administraţia, Galaţi, Str. Cuz'.-Vociă, 45.

V r e m e a , Anul VII, Nr. 315. Apare săptămânal. Abona­mentul anual 250 Lei. Exemplarul 5 L M Redacţia şi Adm., Bucureşti, Str Carol 10.

B r a ş o v u l L i t e r a r , Anul II, Nr. 13. Apare lunar. Abo­namentul pe 1 an 150 şi 300 Lei. Exemplarul 12 Lei. Redac ­ţia şi Administraţia, Braşov, Str. Regina Măria, 26.

L a n u r i , Anul I, Nr. 3. Revistă literară. Apare lunar-Abonam. 1 an 60 Lei. Exemplarul 5 Lei. Ridacţia şi Admi­nistraţia, Mediaş, Str. Armurierilor, 8.

Ulc ica n o a s t r ă , Anul I. Nr, 9—10 Revistă de humor literar popular. Apar* lunar. Exemplarul 5 Lei. Red. şi Adm, Olteni a-Urbană, Str. Mihai Bravul, 171.

SO^ Hs,, Anul II. Nr. 9 Apare bilunar. Rev ;stă de literatură şi pamflet. Exemplarul 2 Lei. Red. si Adm., T. Măgurele, Str. N. Iorga, 15.

A t o m , Anul I. Nr, 3. Apare bilunar. Red. şi Adm., T. Măgurele, Str. N. Iorga. 11. Exemplarul 1 Leu.

Graiul T i n e r e t u l u i , T. Măgurele, An. I. Nr. 3 . L u m i n a Poporu lu i , Roşiorii de Vede, Anul HI, Nr. 31 . R o m â n i a de la Mare, Constanţa. Anul I. Nr. 1.

Reviste

abecedar An I. Nr. 31—32 7 Decemvrie 1933

S U M A R U L

Petre Damaschin, . . . Drumej Grigore Popa Puncte cardinale Yvonne Rossignon, . . Mâinile Sergie Darva, . . . . Solilocviu C. S. Anderco Lumina morţii Costin Făget Anotimp M. Beniuc, . . . . . Dinamism şi mecanism

şi Cântec despre melc Ionel Bălan, . . . . Arinii în amurg Gabriel Pamft/,Ccntral. L'DivMoarteabrjiijtrfiyîidjafirul

roşu

C Ă R Ţ I

Romul Demetrescu . . Golia de Ionel Teodc -reanu, Un scriitor fe­cund: Damian Stănoiu

C A R N E T o

Emil Giurgiuca (Vlădica Nicolae Ivan, Albina, Moment cinegetic), Grigore Popa (Selma Lagerlof) Romul Demetrescu (Trecentenarul lui MironCostin), Teodor Murăşanu (Premiul Nobel pentru Ivan Bu­nin, „Revista Germaniştilor Români").

Bibliografie.

Tiparul Tipografiei „ A r i e ş u l " Turda