PLUMBURI COMERCIALE D IN C ETATEA ROMANO- BIZANTINA DE LA IZVOARELE

VASILE CULICA

IV

Amprente le sigilare aplicate de plumburile descrise i n Pantica , VIII, sint in general diferite in comparatie cu cele gasite in zona vech iului Tomis ;;i cunoseute din publiea\iiie aparute in tara 62 . Faptul poate Ii pus in legatura eu diversitateo relatiilar comerciole intretinute de cele daua ce­tat i care 'au fu rnizat pina in prezent un numar ma i mare de astfe l de p!um­burl. Desigur co negutatorii care trimiteou mariuri 1'0 Izvoarele erau a1tii dedt eei care aveau rele tii eu Tomis, in cazu l co mo rfuril e se aduceau din ace!ea~i centre. 5e pare co ~i centrele erau diferite, di n moment ce plumburile publicate, gasite Tomis, cu prind alte nume de ora;;e, excePtie ladnd doar acele provenind din Smirna ;;i Eles. Exister.\a unor re la\ii eomereiale 10 epoei dilerite ar putea Ii 0 alta expl ieatie, pe care totu;; i a privim eu rezerva, deoarece se va vedea co pl umburile de 1'0 Izvoarele acopera 0 perioad6 indelungata. Chicf daco or fi intervenit intreruperi in lune\ie de unele even imente politieo-militare, nu putem admite ca epo­die de stagnare de 10 Tamis ar Ii alternat cu epocile de activitote eamer­ciola de "a Izvoarele .?i invers, deoarece nu sesjzam ce anume con j unctura or fi favorizat rela tiile comerciale cu una din cetati ~i oare anume eveni­ment Ie-or fj impiedicat, in acela~ timp, in ceal alta . inclinam so credem ea, eel pu\in in ee prive;;telipsaunor p lumburi eu nume de loeali tati, 0

buna parte de raspunde re revine hazordului.

62 bis W. Knechtel , Plumburi bizantine, in Bulet. Soc. Num. Rom. An XII, nr. 24, 1965. Publica un numar de treisprezece p lumburi comerciole, din grupo a 111-0, din colec~iile Knechtel (7 buc.) , Ruzicka (3 buc.), Netzhammer (1 buc.) ~ i faro indica~ie (1 buc.) ; H. Metoxa, Plumburi de marco de fa Tomi, in S.C.M.I. , VII, 1915, p. 34. Publica ~ose i' lum buri bifociole, dintre care unul datat ;n secolele II-Ill , un 01 doileo din timpul im­parotului Anostosius ~ i celelolte dotote i n secolele VI-VII; I. Borneo, Plombs byzantins de 10 collection Michel C. Soutza, in Revue des etudes sud - est europeennes, VII, 1969, I. Publica plumburi hemisferice di n Smirna (3 buc.), Koloe (lyd ia) (3 buc.), Efes (1 buc.), Metropolis (1 buc.), loololta cu altele monetiforme, bifociole, apa rtinind unor imparo~i, func,ionari, negustori: Idem, SeN, VI, 1975, un plumb de 10 Noviodunum, p. 159, pI. 1/ 1. A lte doua plumburi din ocelo~j 100: sint omintite in nota 5.

116 VASILE CULICA

Amintitele publica!ii cuprind plumburi din grupele a 3-a ~i a 4-a, dar nu cunosc plumburi din grupa a 5-a, care-,i giisesc astlel locul, acum pen­tru prima cara, intr-o publicatie romaneasca.

Grupa cea mai slab reprezentatii la Izvoarele este grupa a 4-a , cu un numor de 3 plumburi, urmata de grupa a 5-0 prezent6 prin 9 exempla re .

Plumburile lipsite de legendii sint intr-un raport de relativii egalitate cu celelalte, daco 5e inlatura plumburile despre care nu se paa te !?ti in ce miisura au avut legendii, datoritii gradului avansat de degrodare.

Cele mai mulle legende sint red ate in caraclere grece~ti. Plumburile din grupa a 3-0 cuprind legende atit in latina cit ~i in greaca co ~i cele din grupa a 4-0, iar cele din grupa a 5 -0 numai in latina. in tecte cele trei grupe legendele redau cuvinte intregi sou monograme. 0 singuro data se intilne~te pe un plumb din giUpa a 3-0 0 exprimare cifrico, numarul 13 scris in caractere grece~ti :

Parte din plumburi cupri nd atit imagin i cit ~i legende. Singurele plumburi pe care apar numele unor vechi centre comer­

ciale sint cele din grupa a 3-0, cu legenda in caractere grece~ti, dar ~i latine (nr. 117).

Figura umana opere de cele mal multe ori pe omprentele sigilore ale plumburilor noostre, fie co ocestea redau imagini ale unor zei, ale unor erci din mitclogia cre~tino , chipuri de imporati romani, sou ale unor persoone civile, imposibil de identificat. Modul in care sint prezentate per­sonagiile omintite cuprinde 0 varietate de aspecte, de 10 bustul privit din dilerite pozi\ii, pinii la piir\i din corpul omen esc, ca in plumbul nr. 38 in care e ste figurate door 0 min~.

In general. corpul omenesc este prezentat natural, cu punere in valoare a calitii\ilor fizice, dar ~i delorma! de fantezie, co in plumburile numerotate 43 .i 44. Pe unele plumburi corpul omenesc apare nud, ca in acelea de sub numerele 25 (?) ; 27 (?) 'ii 41 .

o grupa aporte constituie plumburile eu trei sou patru busturi, din nefericire toote intr-o stare de conservare nesatisfacatoare, astfel co nu sint indicii vizibile care sa indreptateosca otribuirea lor unor damnii osa­ciate, cunoscute pe plumburi similare 63 . Este mativul pentru care Ie-a m incadrat intr-o perioad6 de timp mal mare.

Alteeri amprento sigilara inchide pasori sou animole, de cele mal multe ari lei. Problema identificarii pasarilor ramine deschiso, dar trebuie s6 ne gindim 10 cele douD pasori care pentru greci ~i respectiv pentru ramani prezentau a deosebit6 importanta : bufnita pentru primii ~i acvila pentru ceilal\i.

o serie de citeva plumburi cuprinde simbaluri cre~tine insotite uneari ~i de legende, in greocD sou in latina.

Rostovtsew considerii cii toate cele ~ase forme de plumburi din clasi­fiearea sa erau contemporane, fiind cunoscute deopotriva in lumea greace ~i 10 Roma. Pe cele romone, apartinind epocii imperiale, Ie imparte in potru close (1. - oficiale, intre care ?i cele cu efigii ~i nume de impa-

63 Rostovtsew, Etude sur fes pfombs antiques, in Revue Numismatique. IV-erne serie, trim. 1, 1897, Paris, p. 462- 493.

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO·BIZANTINA DE LA IZVOARELE. 117

ral i ; 2. - cu nume de ara~e; 3. - militare ~i 4. - particulare), consi­derind vamale pe cele cu efigii de imparali ~i pe acelea marcate cu nume de oro-?e. In ceea ce ne prive~te - de~i in principiu satisfacatoare - accep­tam cu rezerve clasificarea in func1ie de conlinutul amprentei sigilore intru­cit neglijeaza total plumburile cu texte grece~ti, atit de numeroase printre plumburi le de la Izvoarele.

In linii mari distingem in plumburile noestre a categorie oficiala, cu ccracter fiscal - vamal, reprezentata de plumburile cu efigii imperiale ~i de ce le cu nume de oro;;e, cit -?t 0 categorie de plumburi particulare. apar~ linind negu\atorilor ?i proprietarilor de marfuri. Ne impunem pruden\a in privin\a unor plumburi core pot aparli ne tot atit de bine funclionarilor oli­ciali co ?i persoanelor particutare.

Din categoria plumburilor impe;iale e5te de re\inut plumbul nr. 1, cu eligia lui Constantin cel Mare ~i legenda CONSTANTINI VICTORIA. Sint cunoscute mai de mult plumburi de marluri pe amprenta caro ra acest imparat este redat impreuna cu Crispus. Alte plumburi sint ~tampilate doar cu efigia ocestuia din urma 64 ,

Legenda VICTORIA CONSTANTINI AUG, mult asemanatoare cu aceea de pe plumb, se intilne?te pe a medalie a lui Constantin cel More, emise dupe edidul din Milano, deoarece prezinta pe reve rs, [colatta cu legenda, crucea monogramata 65.

Monogramul de pe plumbul nr. 69, in care noi am vazut numele lu i Justinian, ne oblige sa includem ~i aceast6 piesa in numarul plumburilor imperiale. Aceasta ~i inca vre- o citeva, cu numele imparatului lulian Apos ­tatul (nr. 4), cu prescurtarea AVG in legenda (nr. 2-3), cu doua sou mai multe eligii in core am presupU5 domnii asociate (nr. 70-74 ~i 103) ridico procentul celor imperiale 10 aproape a zecea parte din total, ceea ce nu ni 5e pare de loc pu\in, daca in adevar apartenen\a lor este bine stabilita.

Figurile grote~ti (grylle) de pe cele doua plumburi (nr. 34 ?i 44) au constituit subiecte preferate nu numai pentru impodobirea plumburilor de marluri caci Ie intilnim ~i pe pietrele gravate. Au fost chiar prod use pe teritoriul Romaniei daco cele citeva geme gosite 10 Romula 66 opartin ate­lierelor locale existente i n acest centru producator de pietre gravate 67 .

o alta apropiere se poate face intre plumbul nr. 38, a carui amprenta reproduce imaginea unei miini tinind intre degetul mare !?i arototor 0

cruce inconjurato de legenda latina ?i 0 qem6 de 10 Romula 68, care red o o mine aseman6toare dar in pozitie schimbat6, 16sind 56 se creada co este cealalta mino, opuso, tinind intre aceleo!?i degete, a ureche inconjurata de data aceasta de 0 legenda greceasca. Limitind analogiile aici, gindim co asemanarile sint legitime caci pietrele gravate, de cele mai multe ori. au avut rolul bine stabilit de a sigila diferite obiecte sou documente 69

64 Rostovtsew. art. cit. p. 462. 65 L'abbe Martigny. Dictionnaire des Antiquites chuHiennes, Paris, 1865 p. 457. 66 D. Tudor, O/tenia Romano, ed . Ill. fig. 35 (10-13). 67 Jbid. p. 118. ' 68 Jbid. fig. 36/9. " Ibid. p. 115.

118 VASILE CULtCA

Aflindu-ne in fala unor veritabile tipore sigilore, ior pe de alta parte in posesia pecetilor, asemanarea nu mai poate fi considerate intimpl6toare.

In aceste condi!ii, min a de pe gema, aplicata pe un material sigilor, se inverseaza -?i nu mai difera de aceea pe care 0 vedem pe amprenta plumbului. Faptul ca lagenda, prin aplicore sigilara, s-or citi invers, nu anuleaza ipateza caci astfel de gravari ~i sigilari gre~ite sint destul de frecvente.

Departe de a se remerce printr-un numar impresionant. plumburile cu ~tampile inspirate din mitologie se intilnesc in citeva exemplare dife­rite, reproducind chipuri de zei greco-romani ~i intr-un singur caz, se pare, D scena mitoiogica.

A~a cum de altfel s-a remarcat, mitologia cre~tina este prezenta prin singuru l plumb cu imaginea lui David in groapa leilor (nr. 41). Zeita\ile lumii greco-romane apar pe plumburile nr. 22 (Artemis - Diana) ; 30 (Afro­dita - Venus) ; 23 (Victoria) ~i 105 (Pallas - Atena).

Pe lingo mullimea de co pete barbate~ti, cu sou faro legenda, cape­tele de femei, in numar de trei (19, 20, 21) reprezinta un procent redus. Pentru moment ne lipsesc elementele care ne-ar putea indreptali so facem opreclen asupra semnificatiei lor, dar consideram putin probabil co ele repro duc fjgurile persoaneJor care au expediat trimiterile preva zute cu aceste plumburi. Se cuvine so subliniem liniile elegante ale figurii de pe plumbul nr. 20, din pacate anepigraf.

Plumburile dreptunghiulare, relativ numeroase, nu pot fi descifrate, fie datorita starii precare de conservare, fie - in cazul cind stereo lor nu lasa cu nimic de darit - faptului co legendele, de cele mai multe ori red use 10 trei initio Ie, opun inca rezistenta incercarilor de citire ~i a tribuire.

Pe plumbul cu nr. 79 - de fapt singurul core conIine 0 men\iune adaugata dupa ce a primit amprenta sigilara - am citit cuvin t ul NICNI, zgiriat cu un virf bine ascutit. S-ar parea co este numele unui personaj. in legoturo cu plumbul i'i cu trimiterea pe care 0 sigila, poate un militor 01 vreunei un itali a legiunii a XI-a Claudia, daca acest plumb dreptun­ghiulor este in adevar un plumb militor, dintre acelea 01 car~r rost era so asigure trimiterii cireulatio scutita de taxele de portorio.

o atenta ~i minu\ioasa analiza a plumburilor din Smirna ~i Efes, cit ~i compararea intre cele go site 10 Izvoorele, pe de 0 porte, ior pe de alta parte intre acestea cu plumburile din fosta colec\ie $ulu 70, desval.uie 0

seama de portieularitati a coror consemnare nu este deloe lipsito de inte­res. Cele trei pl-umbu·ri din coleclia $ulu, prevazute pe amprenta sigilara cu numele cetalii Smirna, inchid legenda intr-un cadru dreptunghiular cu laturile de 1,3 X 1.4 cm. ~i - dupa cum se menlioneaza 71 - por a fi exe-

10 I. Borneo, art. cit., nr. 1-3 (Smirna) !fi 7 (Efes) 11 Ibid. p. 23. Diferenta in plus de 1 mm. pentru fiecare laturo, fata de plumburile

de la Izvoarele cu nr. 49-50; 52-53 !jor 116, este aparenta !joi se dotore~te, probabil, apU­corii mai oposat a ~tantei.

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE. 119

cutate cu acela~ tipar sigilar. Dupa parerea noastra insa. eel de al treilea plumb este realizet cu alt tipar 72.

Cele trei legende sint scrise normal. pe doua rind uri cum se vede ~i pe plumburile de la Izvoarele cu numerele 49-53 ~i 116. Primele doua exemplare sint identice. nu numai intre ele. dar ~i cu acelea de sub 49-50; 52- 53 ~i 116. de la Izvoarele. Exemplarul nostru de sub nr. 51. de~i cu legenda inscrisa intr-un dreptunghi cu laturile identice cu ale amprentelor de pe exemeplmele nr. 1-2 din coleclia $u\u. deci ~i cu ale plumburilor corespunzatoare de la Izvoarele. se deosebe~te totu~i printr-o u~oara modificare a formei literelor.

In colec\ia $u\u nu se gase~te insa niciun plumb pe care numele cetCitii Smirna 56 se citeasca incepind cu rindul de jos, apoi cu eel de deasupra, co pe plumburile noastre cu numerele 54-56. Cu tocto stareo de conservore precara, identitatea dintre cele trei amprente aplicate pe acestea din urma se stabile~te cu u~urint6 nefiind nici 0 indoia16 co au fost reolizete cu acela~i tipar sigilar.

Rezulta deci ca pentru cele douasprezece plumburi cunoscute 73 au fost folosite patru tipare sigilare. dintre care un singur tipar identificat alit pe plumburile din colec\ia ~ulu (provenite de la Tomis) cit ~i pe cele de la Izvoarele (Pe doua plumburi la Tomis ~i pe cinci la Izvoarele).

Unicul -plumb din colec\ia $u\u prevazut cu numele ceta\ii Efes se aseamana mult cu unul din plumburile de la Izvoarele (nr. 57) dar nu este identic cu ocesto. Principala deosebire consta in forma literei w, execu­tata cursiv la exemplarul din colec\ia $ulu ~i unghiular la Izvoarele. in plus. pe amprenta exemplmului de la Izvoarele literelor OJV sint in ligatura Celelalte exemplare de la Izvoarele. cu amprenta mai mica ~i cu legenda 'Eq)t~cr(, par identice intre ele. Tn consecint6 cunoa~tem pine in momentul de fa\a trei tipuri de amprente sigilare folosite la Efes. Din acestea. doua constituie unicate ~i provin unul de la Tomis ~i altul de la Izvoarele. Toate celelalte exemplare. ale ultimului tip. au fost gasite la Izvoarele.

De~ i informa\ia noastra prezinta lacuna semnalata sub nota 73. ceea ce pune sub semnul intrebarii concluziile ce se pot trage cu privire la Tomis. nu putem sa Ie evitam caci. cu tot caracterul fortuit al descoperirilor - fapt vizibil atit pentru Tomis cit ~i pentru Izvoarele. - ele constituie 0 baza pen ­tru discutie ~i un punct de plecare pentru cercet6ri organizate, legate de existenta statiunilor vamale, de directia ~i volumul importurilor, de natura lor. etc.

72 Din compararea celor trei pi ese, astfel cum sint red ate in figurile 1/1 - 3, rezulto ca piesa cu nr. 3 inch ide 0 legendo asemanotoare cu celelalte doua, dar moi mica ~j cu caractere sesizobil deosebite.

73 0 contitote neprecizata de plumburi, printre care une!e din Smirna (~i Efes) care au apar~inut colectiei V. Camarache, regretatu! director 01 Muzeului de Arheolog ie din Constanta, a fost donata de cotre ocesta, Cabinetului Numismatic 01 Academiei R.S.R. Despre ~xisten1a lor fostul director a informat pe I. Borneo, de 10 Institutul de Arheologie (I. Borneo, op. cit. nota 5) cit ~i pe noi, in vara onului 1966. Intrucit nu au putut fi vo­zute om omis sa Ie inc1udem in numarul celor cunoscute.

120 VASILE CUUCA

Din totalita tea plumbu rilor publicate ~i nepublicate pe care Ie-am putut supune unei cit de sumare examinari 74 se desprinde co 0 prima con ­cluzie laptul ca singurele plumburi sigilare comune pentru Tomis ~ i Izvoa­rele sint ale celor dOUG centre comerciale micro-asiatice vecine, Smirna ~i Eles. De~i atit la Tomis cit ~i la Izvoarele au mai aparut plumburi aplicate ~i de alte centre ale circumscriptiilor vamale din Asia Mica, cele gasite in cetotea pontica nu - ~i au corespondent in statiunea danubiana ~i invers.

Faptul ca pentru comparalie au stat cantitaji inegale de plumburi, numarul mare liind in lavoare stajiunii de la Izvoarele, poate Ii socotit couza pentru care numarul celor cu nume de ceta~i este mai mie 10 Tom is.

Frecvenla plumburilor aplicate la Eles este in concordanja cu impor­tanto acestui centru microasiatic, capitola a provinciei Asia, cartier general al publicanilor din Asia, re~edinja promagi~trilor ji mai apoi a procura­torului centrului administrativ 01 circumscriptiei va male Quadragesimo portuum Asiae.

Para lei cu biroul vamal, la Efes mai funcliona inca de pe timpul lui Augustus 75, un birou pentru perceperea taxelor in folosul municipalit6tii, pentru m6rfurile ven ite pe mare, situatie care se mentine ~i in epaca ramo ­no-bizantina 76.

De~i Smirna se bucura de un ral secundar in cadrul provinciei era, inca d in epoca imperiala. beneficiara unor portoria municipole percepute pentru trecerea riului Hermus 77. In stadiul actual nu dispunem de argu­mente pentru a explica preponderenta numerica a plumburilor din Smirna lala de cele aplicate la Efes, dar apreciem ca la aceasta situajie au putut concura cauze multiple, printre care distingem distrugerea prin tapire a unor cantitot i de plumburi, fie intentionat in vederea recuperarii metal u­lui , fie fortuit in timpul unor incendii, ~i fa ptului ca plumburile nu au fost surprinse i n complexe arheologice inchise.

Plumburile cu nume de locali tat i, atit cele de care ne ocupam cit ~i ocele cunoscute din descoperirile anterioare pentru teritoriul tarii noastre, 10 care ne-am referit mai sus, provin, fara exceptie, din centrele asiatice

74 La expozitia numismatica apar~inind de Muzeul de Istorie a Ora~ului Bucu re~ti, am examinat sumar un numar de patrusprezece plumburi con ice ~j hemisferice. provenite din diferite colee!!i, da r gasite la Tomis. Dam mai jos descrierea succinta a conlinutului amprentelor sigilare ~i numarul de inventar: 1. - Cap de barbat ~i legenda ANT (60/ / 12.142) ; 2. - Cap (imperial?) fora cununa. Legenda il izibil6 (88/12170): 3. - Doua capete afrontate. Legenda ilizibilo (31.135) ; 4, - Victorie in quadrigo, cu vultur in zbor ~i monograma in stingo (48/12.130); 5. - Cap barbatesc in profil spre dreapta (54/ / 12.136) ; 6. - Bust de barbat spre dreapta, ~ters (55/12.137) ; 7. - Cap ianiform, in cere (41 (41/12 .123) ; 8, - Amprenta in forma de frunza cu simbol nedistinct (43) ; 9, - Am ­prenta dreptunghiulara, eel continutu! complet ~ters, faro legendo (. .. ) ; 10. - Personaj stind jos culegind (63/12.145) ; 11. - Cruce ancorato sus ~i flancat6 de A E, intr-un cere (50/12.132) ; 12. - Bust masculin lingo litera N. totul intr -un c.erc (12.148) ; 13. - Cap (im·perial?) osemanator lui Gordianus Pius (12.141); 14. - Capete afrontate, cu urme de text (12.146/ 64). (Examinarea ne-a fost inlesnito de tov . lulia Constantinescu, careia Ii multumim ~ i pe oecosta cole).

75 S. J. de Laet. Portorium, etude sur I'organisation douaniere chez les romains. surtout a I'epoque du haut empi,e.

76 Ibid, p. 354 ~i 461 "i7 Ibid, p. 354

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE. 121

ole imperiului. Cunoscind ca ~i in celelalte provincii s-au aplicat plumburi cu nume de localitali (Rusicade. Lugdunum). imprejurarea ca 10 Izvoarele s-au gasit numai plumburi de provenienta asiatica ne indreptate~te so presupunem ca, doco nu in totalitatea 10f, otunci in ceo mai mare parte­~i celelalte plumburi cu simboluri pe amprenta provin tot din circumscrip­\iile vamale asiatice, indicind in lelul acesta direc\ia Iluxului comerciar catre Dunarea de Jos.

Cele doua dimensiuni principale ale amprentelor aplicate pe plum­burile din Eles ~i Smirna nu ne indrepta\esc sa stabilim natura ta xelor care se percepeau ~j pentru care se aplicau plumburile respective. Nu putem afirma, cu alte cuvi nte, co amprentele de dimensiuni mari se apli­CQU otund cind se percepeau taxele vamale in folosul tezaurului imperial, iar cele de dimensiuni reduse atunei cind taxele era u percepute in folosul municipalitatii. Tinind totu~i seama co majoritatea amprente lor ovole a u acelea~i dimensiuni, sintem indreptatiti 56 observam cu mai multo atentie categoriile de marimi 10 amprentele patrate sou dreptunghiulore. intrucit s-or puteo co diferitele dimensiuni constotate 10 plumburi cu acelea~i caracteristici so nu fie intimplatoare.

Pe aceasta linie se cuvine a Ii men\ionote ~i cele trei plumburi apli­cole in vechiu l centru economic ~i religios Ypaipa. din Lydia (nr. 46-48). cunoscute pina acum numai 10 Izvoarele, cu numele ora~ului scris sub aoua lorme. cu ajutorul a tot atitea matri\e. $i aceste plumburi pot aduce· marturii di ntre cele mai interesante, otunc; cind stadiul cercetarilor va fi depa~it .i se vor stringe date suliciente asupra modului de lunc\ionare a birourilor vamale din par\ile rasaritene ale imperiului. despre care cunoo~­tem deocamdata pu\ine lucruri . Pentru moment nu putem decit sa re\inem ca 10 Izvoarele ~i in Scytia Mica. tralicul comercial con centra produse .r trim iteri din nu meroase centre ale '\in uturilor asiatice rominindu -ne inexpli­cabila lipsa elementelor doveditoare ale legaturilor cu celelal te provincii.

Deporte de a fi numeroase, exemplarele cu omprente sigilare iden­tice lormeaza opt grupe. reco rdul de\inindu-I plumburile cu etniconul LfJ-tpn scris corect. in numar de cinci buca\i: (49 ; 50 ; 52 ; 53; 116). Urmeaza potru serii de cite trei plumburi ale carer amprente redau: a) Acela. etnicon pe doua rinduri inversate (54 ; 55 ; 56) : b) Etniconul 'E<p'cr[ (58; 59 ; 60) ; c) Pasare cu ram in cioc (33; 112; 119) .i d) Cap tinar (17. 18, 118). $ase plumburi lormeaza 0 serie de dublete : a) Scena mitologica cu ~erpi (26 ; 110) ; b) Amprente cu cite patru busturi (73 ; 74) ~i c) Cu legenda <!luA"'" (28 ; 29).

D esigur ca numarul plumburilor cu amprente identice ajunse 10 Izvoarele va Ii fost mult mai mare. caci din totalul lor numai 0 mica parte a putut fi gasita pina in prezent. In viitor vor rnai aparea ~i oltele, caci posibilita\ile de descoperire sint departe de a Ii epuizate. Fara indoiola ca plumburile comerciale primite 10 Izvoorele se ridica 10 ordinul miilor. daca raportam 10 numarul celor descoperite. pe cele delinitiv pierdute prin surparea molurilor ~i naruirea ceto,\ii, pe cele ce se vor mai gosi ~i pe cele­ce nu vor mai ajunge sub privirea cercetotorului datorita refolosirii lor' prin topire sou din pricina unor cauze de distrugere viitoare.

122 VASILE CUUCA

lnainte de a incheia scurtele observa\ii asupra plumburilor de 10 Izvoorele. se cuvine sa staruim prin citeva cuvinte despre stilul in care au lost concepute ~i reolizate t iparele intrebuinlate la sigilarea lor, dupa ce in prealabil ne vom releri la insa?i mijloacele de sigilare.

Trebuie sa marturisim co efortul nostru de informare nu a rew?it sa cunoasca vreun instrument despre care sa se pooto 5ustine eu siguranta co a servit 10 imprimarea amprentelor sigilare pe plumburile comerciale, ceea ce face sa nu avem indicii asupra tehnicii confectionarii lor. Este de pre­supus totu~i ca aceasta nu se deosebea de modul de lucru uzitat la reali­zarea ~tantelor monetare.

Fa ptul ca se aplicau in metal topit sau prin presare, exclude ideea intrebuin\arii unor materia Ie cu un grad de duritate scazut, fragile sau inflamabile. de aceea ne gindim la un metal sau aliaj ~i in primul rind la bronz.

Trecind 10 examinarea suman:' a laturii estetice, se poote spune co sub aspectul execu\iei, al indeminarii, al talentului gravorilor, stau martu­rie relativ numeroase exemplare, apreciate co lucrari de buna calitate, opartinind fara indoiala uncr arti~ti - rama~i anonimi co ~i imensa cate­gorie a gravorilor in pietre semipretioase - din rindul caroro de buna seama co au focut parte ~i unii autori ai ~tantelor sigilare. Starea preeara de conservare a multora dintre plum\ourile noastre ne impiedica sa Ie 1010-sim pentru exemplificare, dar numarul lor este eu siguranta mai mare dedt 01 celor pe care Ie vom aminti.

Dintre port rete ne re\in atenlia bustul lui Constantin cel Mare :;i acela presupus a aparline lui lulianus, primul vazut din profil, cel de al doilea din lala. Folosind relielul inalt ca in tehnica monetara, reu~esc sa creeze un echilibru 01 liniilor, so sugereze trasoturi voit persona ie, faro a se codea in conventional. Arto portretului, trosatura caracteristica numisma­ticei, se resimte in aceste doua piese, prin tot ce are eo pozitiv. Nu aeelasi lucru se poate spune despre plumburile cu numerele 7 ~i 8 ?i mai cu seama despre acela de sub nr. 9. Primele doua redau profile executate grosolan, simplifieat. cu v6dite tendinte de stilizare in executarea masiva a parului. in ingro~area sprincenelor ~i in accentuarea exogerata a nasului ~i buze­lor. Celalolt aluneca in convenlional prin atitudinea aproape hieratica, prin­tr-o inaintota ova lizare a fetii ~i prin aplicarea exterioara a urechilor. De o ~i mai mare indepartare de stilul c1asic sulera plumbul cu nr. 87 in care bustul barbatesc, din lala, are nasul ~i sprincenele dintr-o singura linie groase. ~i neregulata. in forma literei T, iar ochii din doua puncte, neexpresivi.

Calitali portretistice remarcabile sint de vazut ~i la plumbul nr. 20 10 care liniile prelungi ale fetei se incadreoza in arcuirea parului, cazut in curbe armonioase, tradind mina unui artist. Dar ceo mai reprezentotiv6 din­tre toate este amprenta de pe plumburile cu numerele 17-18 ~i 118, mai bine conservata pe primul. Ginga~ia l elii cu obraz pur ~i nas lin, cirlion\ii parului, pozi\ia u ~or aplecata inainte, privirea luminoasa (atit cit se mai poate vedea astazi) fac din lucrare 0 mica piesa de arta . Portretul atinge zone de poezie, de inefabil, prin aerul de adolescent pe care-I emana,

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO·BIZANTINA DE LA IZVOARELE, 123

reda t de artist cu atita maiestrie incit este greu de precizct daca avem in fa \a chipul unui baial sau al unei linere.

Nu lipsite de interes artistic sint ~i plumburile cu numerele 26; 110 ~i 28 ; 29, fiecare pereche lucra ta cu oceea~j ~tan~a. 10 care se remerce a titudinea statuora a personajelor, amanuntul vestimentor ~ i corectitud inea execu\iei celorlolte obiecte.

Amanuntul l in, lin io sigura ~ i simetria, foc ~i din p lumbul nr. 44 a realizare je~ita din mine un ui ortist valoros.

Pentru bun ele intentii, pentru trotorea poetica ~i pentru senzatio de mi~care pe care a t reze~te, men\ionam amprenta plumbului cu nL 23. Figura cu mult simI distribuita in tot spa\iul oval, permite sa ' se identilice cu u~u rjnta 0 Victori e caracteristico secolelor IV- V, cu procentu l respectiv de conven\ionalism, astlel cu m se vad pe monedele unor impa ro\i co Volen­lin ionus II, Arca dius, Theodosius II.

Din numarul plumburilor cu reprezentari de animale se desprinde acelo pe fota caruia se vede 0 gazela otacata de leu (nr. 34), remarcabil ma i cu seama pentru siguranta cu care au fest trasate corpu ril e celor doua animaie. dar nu mai putin ~i prin mi~carea pe care reu~e~te sa 0 sugereze.

o execu\ie cu certe colita\i losa sa se intrevoda plumbul nr. 106, cu un subiect rna; compl ieat, dar armonios incadrat asupra caruia sintem impiedico\i sa staruim, dot liind grad ul ovonsot de degrodore.

Legendele core inso\esc figurarile de pe unele plumburi sint moi pu\in i ngrijite, lacind nata com una cu restul omprentei. Pentru plumburile prevazute door cu text - cuvinte sou monograme - gravori i s-a u straduit ~i au izbutit s6 rea l izeze lucrari ingrijite, simetrice. Foc excep\ie plumbul cu nr. 65, in textul earuio predomina liniile curbe ~i plumbul eu nr. 75, a earui monogram6, de~i ingrijit lucrota, poorta co ~i precedentul , peceteo unei epoci mai tirzii. vizibila in nesimetria liniilor. De~ i cu siguranta ante ­rioa re, plumburile emise 10 Smirna pacatuiesc printr-o grafie executata negl ijent, cu d uctul literelor neonilorm, deosebindu-se prin aceosta de restu l celor ~tompilate in olte ceta\i.

v

Daca legendele ~i simbolurile opli eote pe plumburi le comerciole nu pot furniza indicatii asupra continutului trimite rilor, pot fi insa de mare ojutor pentru stobili reo t impu lui in core a u circulot. Astlel plumbul nr. 1, cu efigio lui Constantin cel Mare ~ i legend a Constantini Victoria opor\ine epodi acestui imparat ~ i cu siguranta este posterior datei edictului din Milano (313 e.n.). Plumburile lui Constantin cel More ~i ole urma~ilor Sal sint destul de Irecvente 78, dupa cum am vazul intr-un capitol precedent.

Nu ~ti m in ce masura putem otribui lui lulion Apostotul plumbul (nr. 4) cu legendo atit de lapidora ~i cu ehipul din eligie moi pu\in mosiv decit pe monedele din ti mpul cind era imparo, ~ i moi apropiat de ocela 01

78 Rostovtsew, ltude sur les plombs antiques, p. 462-493.

124 VASILE CULICA

monedelor pe care figureaza co Cezar. Cu toata lipsa atributelor impe­ria Ie din legenda ~ i celel,alte deosebi ri, aerul sobru, imperial, al persona­jului, ne indeamna totu~i 10 acemta atribui're. Pozitia din fata a bustului imperial nu este ceva neobi~nujt pentru secolul oj IV-lea, fiind intilnita in special pe monedele impara\i lor care ·au incheiat secolul (Theodosius, 379- 312 ; Arcodius, 394- 409) dm ~i pe un dinar de orgint de 10 Maxen­Ii us (306-312), la inceputul veacului 79.

Efigiile lui Constantin eel Mare (306-337) ~i lulian Apostolu! (355-363) trimit 10 prima jumatate ~i mijlocul secolului 01 IV- lea e.n. 0 legatura intre cele doua plumburi imperiole este intr-o oarecare m6sura indrepta\ita de forma ~i dimensiunile identice ole omprenlelor sigilate.

Plumburile nr. 2 ~i 3 apar\in lara indoiala unor impara\i, lapt atestat de prezen\a in legenda a atributului A V O. Starea lor de conservare flU

lasa posibilitatea de a identifiea ~i imp6ra~ii sub care au fast emi se, dar avem totu~i posibilitatea de a Ie incad ra in anumite limite de timp. Din cit S8 mai poate distinge, imp6ra~ii respectivi au fast incun una~i cu coroone din perle. Or este cunoscut co obiceiul incununarii cu cununa din perle este ilustrat pe manede pentru prima data in epaca Constantiniana. Deci oceste piumburi, in nici un caz nu pot fj anterioare domniei imparatului Constantin cel Mare ~i nici mai tirziu de sfir~itul secolului al IV-lea, deoa­rece secoleJe urmatoare aduc alte caracteristici in redo rea portretului imperial.

Pentru plumburile nr. 70. 71, 72 ~i 103. cu cite tre; busturi, g6sim ana­logii in ~tampilele de pe lingourile de our descoperite in anul 1887 10 Crasna eo, pe care figureaza trei busturi imperiale alatu rate, doua mature, 01 treilea un copil. interpretote co 0 domn ie comuna a doi augu~t i din care unul ~i-a Gsociat 10 domnie un copil minor 81. ~tampilele de forma dreptunghuilara, sint prevazute pe laturile scurte cu majuscule DDD NNN (dominorum nostrorurn trium) ceea ce constitute indiciul co busturile sint imperiale . Acest important amanunt lipse~te plumburilor de 10 Izvoarele, da r S8 impune stilul executiei celor trei busturi, identic pe ambele categorii de semne sigilare.

lingourile marcate 10 Sirmiun, dupa cum rezulta din chiar stampi­lele aplicate, (QBIRILLVS ET DIONISOS SIRM SIO) nu pot Ii posterioare anului mor\ii imparatului Volens (378 e.n.) caci ora~ul, capitola a provin­ciei Ponnonia Secunda, a incetat chiar sa bata moneda din timpul acestui imparot 82.

79 Jules Maurice, Numismatique Constantinienne, 1. 1908 Paris, plan~a VII, 9, 10. 80 Pentru desorierea tezourului vezi : Fr. Kenner, Romische goldbarren mit Stampe/n,

in Numism. Zeitschrift. Wi en 1888 p. 19 ~i urm; Mommsen, Goldbarren aus Sirmium, in Zeitschrift Numismatik, Berlin, 1888, p. 351 ~i urm; Domaszewski, Cf. Arch. Epigr. Mit­teilungen an Oesterreich, XII (1888) p. 66 ~i ell III nr. 8080; G. Babelon, Revue Numisma­tique, 1889, p. 143 ~i urm. Vezi ~i C. MoisH. Lowri arheologice ... Tezaurul din Crosna (Jud. Vas lui) in Cronico Num. ~i Arh. an II, nr. 5-6/1922, p. 34-39.

81 C. Maisil, art. cit. p. 34- 39. 82 Ibidem: Octav lIiescu, Un nou lingou roman de our descoperit in Transi/vania, in

Rev. Muzeelor, II, 1965, p. 9-14; Idem, Nouvelles informations relatives aux lingots ra­mains d'or, trouves en Transylvanie, in Revue des etudes sud-est europeennes, 111, 1965, p. 269-281.

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO·BIZANTINA DE LA IZVOARELE, 125

Co terminus post quem ne reler im 10 data edictului din Milano (313 e.n.) caci numa i d upa promulgarea lu i se va putea inti lni 10 Dunarea de jos monograma cr9?tina (crisma) pe care 0 9asim ~i pe una din ~tam~ piJele de pe lingouri. Daco asemanarea 10 care ne-om referit nu stabile?te un em itent identic pentru ambele fel uri de ~tampi l e , urmeaza totu~i sa incadram plumburile cu cite t re i busturi in una din domnii le t riple (Volen ­tin ion I ~i Volens cu fiul minor Gro\ian, 366- 375 ; Volens ~i Grolian, cu fiul minor Volentinian II , 375-378 sou Grolian, Volentinion II ~i Theodosiu s, 378- 383) sub core sint dotate ji jtampilele de pe lingouri.

Storea de conservare a plumbu lui nr. 72 cit ~i a celor cu nr. 73-74, cu cite petru busturi, opune serioase piedici incercarii de atribuire ?i datore. Totu~j , pentru ultimele doua, cu rezervele cuvenite, ne putern gindi 10 anul 303 (Diocletian ?i Maximian, cu eei doi cezari, Constantinus ?i Goleri us) sou 305 (Constontius ji Galerius cu cezarii Severus II ~ i Maxi ­minus II Doze).

Pentru 0 serie de plumburi avem insa tocte motivele so Ie detam inainte de epaco lui Constantin cel Mare. Plumbul nr. 41, cu imoginea proletului Daniel in groapo lei lor, motiv cunoscut in arta veche ji chiar pe plumburi 83, reproduce personojul complet nud. Acest omanunt doteaza plumbul in secolul 01 III - lea e.n.84. Plumbul or constitui deci un mon ument cre?tin de origina orientale, ajuns 10 Dunarea de Jos inointe de secolul 01 IV-lea. Prezen ta lui nu implieD existenta aici, a unor comun itati cre~ ­tine ~i nici macar a elementelor adepte ale noii religii, dar circulatia lui in aceasta di rec\ie, in secolul 01 III-lea, or putea constitui subiectu l unor d iscu\ii mai ample. Un studiu mai nou insa, ocupindu-se de citeva relie­furi in care Daniel este figurat de regula incins cu centura, dar ~i gal, intre lei , sou in groapa leilor, Ie doteoza cel mai devreme in secolul 01 IV-lea. Unele dintre acestea, in care Daniel este incins, chiar in primele trei decenii ale secolului 85.

Daca se acceptii ultima datore, plumbul cu Da niel in groapa leilor se incadreaza in periooda de timp in care prezen1a monumentelor cre~tine la Dunarea de jos sau chiar in Dacia nu mai solicita comen teri i.

Subiectele grotejti (grylle) cunosc a largo raspind;re 10 un moment dot, fiind cunoscute ~i pe plumbu ri , sou pe geme 86 0 astfel de reprezen ­tare, gravato pe un matostat, provine din Romula 87. 0 geme gnostica cu

83 V. Laurent, Bulletin de sigillographie byzantine, in Bizantion. VI, 193', 2. p. 810. dteolo plumburil e nr. 16 ~ i 17 pI. I, di n lucraree lui K. M. Konstontopoulos, (3o;. !J.o),o{3oo['oo ), j,CI. :::') 'r c.l , E%'HXc.l N{)U!.HO"!J.a.~y.(O MOl.m:::tw, A&"!J')W v, Atena. 1917.

84 H. Lecercq. in Fernond Cabrol ~ i H. Lecrerg, Dictionnaire d'orche%gie chretie· nne et de fiturgie, Paris. tom IV, portee I, D. 1920 col. 221 - 248.

85 E. Condurochi, Monumenti cristiani nell 1IIifieo. in Ephemeris Docorom one. IX. 1940. p. 40. 41 ~i fig. 1 ; 43; 46; fig. 7, 49 fig. 9; p. 48- 49 : ~ i fig. 10; p. 50-51 : ~i fig. 11.

86 Rostovtsew et. M. Prou, Supplement ou eataloque des Plombs antiques de 10 Biblioteque nationa/e. dons Revue Numismotique: 1900, serio 0 IV-a, tom. 4. p. 314-317 (plomb de marchondissel p. 10/6: Arheo/ogiia, 1. 1972, fig . 1/9 ~ i 8, datote sec. 11 - 111.

37 D. Tudor, Oltenia Romand, ed. II. Bue. 1958 p. 298- 299: ed. III bue. 1968, p. 377.

126 VASILE CULICA

o figura grotesca a fost datata in secol ul 01 III-lea e.n. 88. Este epoca in care incadram ~i noi plumburile cu numerele 43-44.

o serie de plumburi cu anumite simboluri co : ~arpe ie~ind din cista mistica (nr. 36) bufnita (nr. 32) leu atacind 0 antilopa (nr. 34) personagii cu ~erp i (nr. 25) pa r a fi chiar mai vech i, datindu-se spre inceputul seca ­lului 01 III - lea sou chia r 10 sfir~itu l secolului 01 II-lea.

Un altar inchinat 10 Drubeta geniulu i consiliului municipa l ~ i datat in seco lele II-III , poarta sapat chipul unei feme i inaripate, cu 0 patera in mine, spre core coboara de pe umarul ei, co sa bea, un ~arpe 89, Conside­ram co exista 0 apropiere intre aceastCi scene ~i oceea de pe plumbul cu nr. 25.

Reprezentarea ~arpel ui ie~i nd di ntr-o cista, de~i motiv vech i, este frecventa pe unele monede din Nicopolis od Istrum, datind d in timpul imparatului Septimius Sever (193-221) sou pe monede din Marcianopolis ~i Niceia, din timpul lui Caracola (196- 217).

In aceea~i epoca a Severilor ~i in general in prima jumatate a seco­lului 01 II I- lea sintern indrepta\i\ i so a~ezam ceo mai mare parte di n plum ­burile cu nume de ora~e . Grafia unor plu mburi co acelea ~tampilate cu [ MYPNA E<t>E [ IWN sou ynA 111 HN este identica celei a unor monumente dezvelite in Dobrogea 90. Sint caracteristice forma literelor OJ ~i C de pe altarul de marmora descoperit in sapaturi le de 10 U!metum, datat intre anii 241-244, in ti mpul imparatului Gordianus II I Pius 91, pe care Ie gasi m ~i pe plumbul nr. 57, cit ~i ligaturile intre OJ ~i '1 pe altar ~ i OJ ~ i 11 pe plumb. Forma lui OJ este aceea~i pe stela (nr. 15) cit ~i pe un bloc dedicatoriu (nr. 16) din Histria, ultimul din timpul lui Caracalia, datat in anul 215 e.n. 92.

Forme identice pentru OJ ~i C ~ i ligaturi de asIa data intre 1'1 ~i C se intilnesc in inscriptio 090nolo de 10 Histria, atribuita aceleea~i epoci, (222-225). Analogi i de grafie prezinta ~i doua monumente tomitane, carac­teristice pentru secolul 01 III -l ea ~i anume, inscriptio dedicata de Hermo­gene in memoria soliei sale ~i fragmentul de marmora allot 10 MNA. inv. I, nr. 877 93.

Pentru datarea i n prima ju rnatate a secolului 01 II I - lea oj uta ~i legenda OVAIIIANWN ArX IAAE"N, pe reversul monedei lui Gordia­nus III (238-244) batuta 10 Anhialos. Forma literei OJ cit ~i ligaturile OJ",

sint identice cu cele de pe plumbu l nr. 57. 811 L'abbe Mortigny. Distionnoire des Antiquites chretiennes, fig. 303, p. 337. Pen·

tru datare ~ i bibliogrofie, vidi Alexandra Dimitrovo, Grifj ot nafjono/naia arheologiceski muzei v Sofiia, in Arheologiio , " 1972, p. 39-46 $i fig. 1/9 $i 8.

89 D. Tudor. Oltenia Romana. ed. II, p. 303 : ed . IlL p. 385. 90 Histria I. Monografie arheo/ogicii, Sue. 1954, p. 530, subsol eiteaza Histria IV

nr. 33. 34. 39 $i reprodueeri le eorespunzatoare : Dacia Ill-IV. 1927- 1932. p. 407, nr. 5 ~3 lorgu Stoian, Contribution a f'et ude des tribus de romis, in Stud!i Closke, 111,

cu fig. 19- 20 i His/ria I, 1954, p. 524, nr. 15 $i p. 530 nr. 16 i V. Pcrvon, Cetatea Ulmetum, p. 355 nr. 13.

91 Anole. tom, XXXVI - Memoriile sec\iei istorice, p. 356. 92 Histria I, 1954, p. 524 ~ i 530.

1961, p. 188- 193.

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO·BIZANTINA DE LA IZVOARELE, 127

Folosirea lui C in loc de ~ in citeva plumburi, marcheazii perioada imediat posterioa.rii secolului' al II - lea e.n., iar ductul lunar al I'iterei E, astlel cum apare ~i pe altarul lunerar pus de Diogenes al lu i Zo il es pe mormintul propriului copil 9', secolul al III-lea e.n.

In {lceste condi\ii prezenla 10 Izvoarele a unei monede din l!aodiceea, biituta sub Septimiu Sever (193-221) urmeazii a Ii pusii in directii legii tura cu activitatea comerciala care a ad us la Duniirea de los ~i plumbul or. 62, aplicat probabil de oceasta cetate.

Plumburile din colec\ ia Mihail C. ;>u\u, purtind pe amprenta numele ceta\ii Smirna, au lost datate in secolul al IV-lea 95, in timp ce Petre Dia­conu propune a doua jumiitate a seco lului al IV- lea, pentru 0 parte din plumburile cu aceea~i legenda, de la Izvoarele 96.

Plumburile cu simboluri cre~tine nu pot fi datate insa inainte de secolul al IV-lea e.n. Prezen\a lor pe teritoriul Dobrogei nu poate Ii decit posterioara prigoanei lu i Dioc!e\ian (303-304) sau mai precis, anului 313, data la care Constantin cel Mare acordo libertate cultului cre~tin. Este semni­licativ ca la Durostorum, la a departare de 28 km, se alia in scaun in a doua jumiitate a secolului al IV-lea, episcopul arian Auxen\ius, care li nea legotura cu go\ii arieni din stinga Dunarii 97 Am datat totu~ i in secolul 01 Iii-lea plumbul cu reprezentarea lui Daniel in groapa lei lor ~i explicom patrunderea lui 10 Dunarea de Jos de timpuriu, prin oceea co factura lui cre~tina nu este u~or vizibila .

o atenlie specialii se cuvine plumbu lui cu or. 40. Monograma con ­servato in condi tii satisfacatoare difera incontestabil de cri smele cunoscute ~i realizate din hterele chi - roo Cu tocte ccesteo, prin eliminarea liniel

din partea drea pta a monogramei, se obtine crisma cunoscuta in seco­

lui al IV-lea, ceea ce ne lace sa credem ca ne allam in lola unui tip de crisma timpurie.

in nlei un caz nu poate fi vorba de 0 monograma particularo, deoa­rece nu-~i gose~te justilicare deasupra unui animal, care dupa toate apa­rentele este un miel ?; niei nu se cunosc monograme neoficiale de acest tip in epoca data. Tocmai aceasta forma de crisma, di n care derive mono­grama de pe plumb, ne impiedica so consideram co plumbul este mult posterior primei jumatali a secolului 01 IV-lea, de~i crisma sub alte lorme este frecventa in vremea lui Justinian ~ i se mai intilne~te inca pe unele monede ale lui Mauriciu Tiberiu (582-602). Un medalion de argint din limpul lui Theodosius (379-395), batut deci in a doua jumatate a secolu­lui al IV-lea, la Tesalonica, inlo\i~eazii acest monogram pe labarum-ul de pe revers. Tot pe un labarum ~i tot pe revers apare pe un medal ion de aur

94 Histrio I. 1954, p. 519, fig. 12. 9S I. Borneo, Plombs byzantins de 10 collection Michel C. SoutlO, p. 23. 96 Petre Diaconu, Urme vechi cre~tine descoperite in nord - vestul Dobrogei, in

Biserico Ortodoxo Romano, nr. 5-6, 1963, p. 583: SCIV, 4, 1973, p. 639. 97 Gh. $tefon ~i I. Borneo, in Istorio Romaniei I, 1960, p. 611, I. Borneo, in Din

Istorio Dobrogei, II, 1968, p. 459.

128 VASILE CULICA

de la Magnentiu s (350) 93. In schimb reversul monedei de aur de la Aelia Frac i lla, solia lui Theodosius I, infol i ~eazo monogram ul lui Isus pe scutul Victoriei 99, iar medalionul de argint al lui Constans I (333-350) reproduce chiar ch ipul lui Isus 100.

Simbolul mielului, care 5e gose~te pe acela~ plumb cu crisma, apare timpuriu in simbol istica cre;;tina. EI figureaza pe un potir de argint desco­perit in Antiohia, datat cind in secolu l I 101, cind in secolul al III - lea e.n. 102,

eeea ce denota co in partite asiatice de un de par oven; majoritatea plum­burilor noastre - cre?tinismul era mai faspindit dedt in olte parti ale lumii ~i co nu a a~teptat decit actul lui Constantin cel Mare pentru a se putea rospindi oficia!.

Ca atare, daco nu admitem simbolului cre~tin posibilitatea de a ajunge la Dunorea de jos pe cale oficialo inainte de edictul lui Constantin cel Mare - dar constatam existenta lui timpurie - nu vedem pentru ce sim ­bolul mielului or fi posterior epocii de intense activitate cre?tina in aceast6 parte, adico secolul al IV- lea.

In schimb crucea ca simbol cre~tin, dupa V. Pirvan, opare in nurnis­ma tico in mod ob;~nuit sub Anastasius (491-518) ~i izolat numai de 10 Theodos ius II (408- 450) 103, ceea ce or argumenta pentru 0 datare mai tirzie a plumbului nr. 37, anume pentru inceputu l secolului 01 V - lea. Tre­buie totu~i Qvut 'In vedere co ?i acest simbol a cunoscut 0 oarecare circu­latie in documentele religioase ~i loice. inainte de a trece in uzul oficial ~i pe monede. Noi gasim inso crucea ~i pe unele monede ale lui Valens

n Av, DN MAGNENTIVS PF AVG, bust imberb 10 dr. cap descoperit, cuirasot !?i drapot, cu agrofa pe um6rul dr. Cere perl at. Rv. VIRTVS AVGVSTI NOSTRI SMAQ, impe ­ratul 1n piciaare, din fata , capul spre dr. imberb, cuirasat ~i drapat in paludamentum, tine in dr. steagul cu monbgrama lu i I~ us {Ioba ru m} . Pune sting a pe eapul unui prizo­nier care inainteazo eotre el in gest de indurare, i ndoind genunehii ~i intinzind miinile ca tre haina imporatului ; Cf. Carolina Basturescu, Considerafii asupro artci bizantine in legatura cu expozitia intemationaf6 din POI'is, 8 mai - 9 iulie 1931, in BSNR on XXV-XXVI (1930-1931). Natele de sub nr. 98- 100 ~i 104 sint in legatura cu citatul aTtica!.

99 Av. AEL FLACCILLA AVG. Bustul imporatesei spre dr. drapat cu 0 mantle deasu ­pro unei rochii brodate, strinsa pe umarul dr, In ureche are un cercel, coefura foarte complicota poarta deesupra 0 diadema ornato cu gem€!. Rv. SALVS REIPVBUCAE CO NOB. Victoria o~ezata jos, spre dr. tine un scut rotund cu monogroma lu i !sus.

100 Av. FL IVL CONSTANS PF AVG. Bustul 10 dr, in otitudinea ~i otributele lui Constantin. Rv. FEUCITAS PERPETVA SIS. Isus 10 mijloc, nimbot, imberb, stind pe tron, mine dr, ridicota in gestu! binecuvintarii, stin90 tine cuto hainei {gest ritual de m~ies: tate}. E imbracat cu hain6 imperial6 ~i cu 0 manta imparateasca brodato, cu mmeCl lungi, prinsa intr-o ografCi pe umorul dr. Centura foarte ornata, Picioarele cu sandale puse pe un tabu ret, pe care se cite~te VOT V. Scaunu! are pidoore ornate, rasucite, cu extremitotile in forma de doua bile cizelote, De 0 parte ~i de alta Constantin I ~i Con­:>tontin II, in costum identic. diademoti, caput intors spre Mintuitor, tinind in dr. un volu~ men, in st. hoina. Acela.<fi scaun fara tabu ret.

101 Eisen, Preliminary rapolt en the great Colice of Antiohe, in American journal of Archeology, XX, 1916, XX!, 1917. ..-----

102 Brehier, Les tn?sor d'argenterie syrienne, in Gazette des beaux arts, 1920, I, p . 175. 103 V. Pirvon, (etatea Ufmetum, in Analele A.R. tom XXXVI - Mem, sec~iei ist.

p. 354 .<fi nota 4 din subsol.

Fig. 1. - Moneda de bronz Lood iccio sub Septimiu Sever,

Izvoorele.

botuto de gosito 10

Plan~e I- X/ _ _ Fe\e!e plumburi lor, cu om prentele sigilore (fotografi i) .

I 2 j

4 j 6

8 9

(0 1/ 12 Planp I

13 15 25 26

14

~o 28 29

(6 18

,!, ,,, • /7

~ ''" ,(I f~" .' (,

J2 jJ JI 19

21 20

22 2J Nanja II

24 J4 J5 Pfan~a IfI

36

J? J8

40 41 42

GlD ~;J

44 45

4? 48 P'an~a tV

J2 jJ

55 36

38 60

62 f)J

64

66 61

88 PlanlO VI

10

?J ?4 ('5

('6 ??

19 80 8f Pfon~o VII

100

85 8i' 10J

.<., .... \ ...

~~'\ . t l .v .

<

88 90

106 /Of

9( )2 95 ~ ; }".':) - 1-. ": }~

III '~~/

1117 109 Pfon~o VIII Plan~o IX

{(2 IIJ 114 124 125

128

115

116

12? /28

129

IfB 1/9 120

jJ() IJf IJ2

121 /2'2 12J P IOfl$O XI

Plan$c X

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE. 129

(364-278) 104 ~i deci nu gre~im daca atribuim plumbul nr. 37 slir~itului seco ­lului al IV-lea. mai degraba decit primei jumatali a secolului gl V-l ea.

Dar plumbul nr. 42 nu poate Ii datat decit eel mai devreme in seco­lui al V-lea. cind apare invoca\ia KUp[E, ~o-nlH 105.

Tot in acest secol sau chiar in secolul al VI-lea urmeaza a Ii datate plumburile cu numerele 66 ~i 68 ~i in special nr. 75. a carui monograma gminte~te monogramele lui Anastasius sau Just in ian ~i bineinleles plumbul nr. 69, care reproduce chicr monograma lui Justinian.

Plumburile dreptunghiulare cit ~i celelalte plumburi cu text latin. par a proveni din par~ile europene ale imperiului sou au un caraeter strict olicial. deoarece lolosesc li mba la ti na. ramasa limba oliciala a imperiului de rasarit pina spre sfir~itul secolului al VI-lea 106. sau in prima jumatate a seeo lului 01 VII- lea. in timpu l itnparatului Heraclius 107.

Niciunul din plumburi nu depa~e~te secalul al VI - lea. La 0 datare mai tirzie se opune tehnica ~i iconografia 10f, ceea ce este in perfecta con­cordanta ~i cu faptul constatot co a~ezareo de 10 Izvoarele i~i inceteaza activitatea in acest t imp. ultimele monede gasite aiei liind de la Tiberiu Constant 108 ~i Mauriciu Tiberiu.

De~i neidentilicata sigur. reprezentarea de pe plumbul m. 32. in masura in care totu~i este a unui vultur pe un delfin - emblema timpurie deopotriva pentru Sinope. Olbia ~ i Histria - cu greu o r putea I i atribuita dupa prima jumatate a seeolului 01 III-lea e.n.

Cu toate ea a buna parte din plumburi nu conlin elemente sulici ­ente pentru a putea Ii datate in mod precis. dalele lurnizate de cele ana­lizote ~i de unele osema natoare, converg c6tre doua principale epoci. care coineil cu domni il e impara\il or Septimiu Sever ~i Constantin eel Mare. Un 01 t reilea l ocar or putea cuprinde epoca dintre limitele domniilor lui Anas­tasius ~i Justinian.

Dupe Rostovtsew 109 obiceiul de a insemna marfurile cu numele pose­sorulu i sou cu un semn conventional. paate fi urmorit ineepind cu secolul 01 IV- lea i.e.n. pina in epaca bizantina. Referindu-se 10 plumbu ri le ante­rioare epoeii bizantine, eombate tendin~o de a se vedeo in unele plumburi comerciole sigilii de diplome ~i inscrisuri. in timp ce Schlumberger 110

admite ea marfurile oprite 10 export erau re\inute de argo nu l vamal -eelor permise aplicindu-li - se cite un sigili u de plumb - dar este de parere co numai un mic numar a servit drept plu mburi comereiole. De fopt lucro­rea so nu cuprinde plumburi d in grupele 3 ~i 5.

Plumburile de 10 Izvoarele nu or putea fi in nici un caz anterioare patrunderii ramone 10 Dunareo de jos, caci numo i in eonditiile ad minis­traliei ramane aveau acces plumburile de marlu ri pe \armul Duniirii . Se

104 Av. Bust diademat ~i drapat, 10 dr. Rv. RESTITVTOR REIPVBUCAE. Volens, ~inind un stindard ~i 0 Victorie pe un glob. In exerga ANTA. In dmp cruce. Aur.

10:' V. Pirvon, loc . cit. , p . 352. 106 Gh. ~tcfa n ~i !. Borneo, in 1st. Rom. I, p. 612. 107 I. Borneo, Din 1st. Dobt. II , p. 461. loa Vasile Culico, Croix Romano - byzantines decouvertes a Pirjoaio, in Dacia

N.S. IX. 1965. p. 425. 109 Rostovtsew, Etude ... (supra, nr. 1).

130 VASILE CULfCA

~t ie co Dobrogea incepe sa cunoasca administratia romano dupe anul 46 e.n., dnd trupele Quxil iare romane preiau pazo limesului dunarean 111. Tot posterior ecestei dote romanii au organizet ~i varna de-a lungul Istrului (portorium Ripae Thraciae) dar sint indicii (contraversate) co ro manii ar fi organizet un sistem vamal /0 Dunore chicf inainte de anul 46 e.n. nu inse inainte de inceputul secoluluj112.

Izvoarele nu puteo sa aju nga un centru vamal puternic dedt in urma retragerii Aureliene, dnd Dunarea devine cu adevarat granite. a imperiu­lui, iar localitatii dunarene ii revine sarcina de a cpora p0riiunea de limes ~i de a gazdui corpu rile de trupa necesare atit apararii limesului cit ~i sprijinirii administratiei vama lo-fiscale.

Ar fi paradoxa I co activitatea comerciala (va mala) so fie atestata 10 Izvoarele numai pentru epace unor imparoti din serio Constantiu5 Gallus (351 - 354), lulian Apostatul (361 - 363), lovian (363-364) Valentinian I (364-375), Volens (364- 378), Gralianus (367- 383), Valentinian II (375- 392) ~i cu otit moi putin veridico restringerea 10 numai domnia de patruspre­zece ani a lui Volens, 01 carui tratat de pace incheiat cu go\ii in anul 369 of era un ispititor prilej de a explica prezen\a plumburilor 10 izvoarele, socc ­tit drept unul din cele doua locuri (01 doilea fiind Tomis) prin care go\ii, in urmo ami ntitei conventii, oveau permisiune so faco schimburi comerciole cu romonii lB. Upsa plumburilor de morfuri din celelalte a~ezari romano ­b izontine din Romania ~i existen\a lor numai 10 Constanta (Tomis) ~i Izvoa ­rele 114 a devenit un argument coruia 10 prima vedere i se poate acorda incredere. Aceasta insa numai facind abstrac\ie de existen\a celorlalte plumburi dintre care unele, sub nici un motiv nu vor accepta includerea in epoca lui Volens, ch iar dad) ne oprim door 10 citeva printre care eel con­stantinian (nr. 1), plumbul cu invoca\ia cre~tina (nr. 42) ~i cel cu monogra ­mul lui Justinian (n r. 69). Numai aceste trei acopera epoca cuprinsa intre inceputul seco lu lu i 01 IV-lea ~i inceputul secolului 01 VI-lea.

Daco amintim co existenta plumburilor comerciale 10 Izvoarele este o consecinta a pacii lui Volens, timpul circulotiei lor s-ar ingusto ~i mai mult, 10 numai 0 fi~ie cuprinsa intre data incheierii t ratatul ui (369) ~i anul 375, cind go\i i, pentru a scapa de presiunea hunilor cer, iar imparatul occepta sa -i colonizeze in sudul D unari i, in Thracia ~i Moesio, deci 10 numai ~ase ani.

Dobrogea, deci ~i Izvoarele au simli! binefacerile perioadei de l ini~te din vremea severilor -?i efectele pozitive ole unor reforme economice -?i monetare amintite deja, sub Constantin eel Mare ~i Anastasiu s. Concor ­dania i ntre concluziile trase pe bozo analizei plumburilor ~i cuno.tin\ele din izvoare privind cele trei epoci de prosperitote, este concludenta .

Faro a puteo gasi a explica\fe satisfacatoare tala lei lipse a plum­burilor comercia le di n importante ~i numeroase statiuni vamale cunoscute

110 Schlumberger, Sigilfogrophie de {'empire byzantin, Paris, 1884, p. 11. 111 Radu Vulpe, Din 1st. Dobr. II , p. 48. 112 Ibidem, p. 50. m Petre Diaconu, Urme vechi. .. p. 550. 114 Ibidem, p. 550; r. Barnea, Din 1st. Dob,. 1I, p, 501 ; De curind trei exemplore

10 Noviodunuffi, SeN, VI, 1975, p. 159 ~i nota 5.

PLUMBURI COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE, 131

din documente epigrafice, retinem co marea majoritate a plumbu ril or a fost gasita pe plaja sou in a lbia riu rilor (Rusicade, Lyon, Constanta, Izvoarele).

Pentru 0 insemnata parte din plumburi de care ne ocupam avem certitudinea originii lor, aceasta fiind indicata de legendele amprentelor sigil are. Ne referim la plumburile care poarta imprimat numele vechilar localitalii Efes, Smirna, Laadiceea, Ypaipa, Magnezia, Sionia. Pina in momentul de fala ne lipsesc elemente necesare spre a stabili in care din cele dOUG Magrnezii a fast ,aplicat lunicul plumb cu locest topo nimoic, gcsit la Izvaarele, M<xyv~cr[<x "poc; Mo:w:v8pcp (Magnesiae ad Maeandrum), stra ­lucitoare in timpul imperiului, pe monedele careia opere etniconul MArNHTQN, ar fi ma i indicata prin impetuoasa dezvoltare cunoscuta in antichitate 115. In schimb Mo:yv-"crl<x .~ "poc; ~"'"Acp, situata la 3 km. NE de Smirna, refCicuta de Tiberiu dupa cutremurul din anul 17 e.n., devine importanta co sediu episcopal iii prin aceasta or putea avec 0 legatura cu plumburi le cre~tine_ Cunoa~te insa adevararo stralucire abia in- timpul imperiului latin din Constantinopol (1204) 116.

Doco majuscule M inscrisa in rindul inferior 01 amprentei sigilore nu este a ltceva dedt ini~iala cuvintului M~w\lapcp , • atunci cu siguranta co plumbul a fost ap licat in cetotea udata de apele acestui riu.

o dificultate similar6 intimpinam in legatura cu otribuirea singuru­lu i plumb cu numele ora~ului Laodiceea, care trebuie identificat dintre cele 8 sou 9 ora?e din Asia anterioora. Fata de importan,o red use 0 unora din ele, lim itam 10 trei numiirul celar care or putea fi emitentele plum­bului nostru ~i anume : A"oS"",,, k,,( [u "'po,] &"Mcrcr'n (L. ad mare), fondata in onoorea Loodiceei, mama lui Seleucos Nicator, devine spre mijlocul secolului al III -lea e.n . sediul episcopatului apoi-, sub Justinian, metropola.

Aa;o3!.x~t" O"xC(~£<ucr" (L. ad. libanum), vechi ora? in Sirio meridiana-10 117, cunoscut ~i sub numele de A. "'poc; A,~&vcp cu monede din timpul lui Septimiu Sever (Fig. 1) ~i Caracalla, dar cu pozi\ie nesigura, identificata in mad variet '18 .

Ao:o8,y-z<<x 'n K<XT<XXoX<X UfLev1J (L. Combusta), vechi ora~ in Lykaonia, la S V de !conium, pe artero care leaga Efes de Eufrot. Cunoscuta pentru inscriptii cre?tine ?i monede din perioado flavilor 119.

Celelolte local itali 01 caror nume apare pe plumburile de la Izvoarele cu exceptio Sianiei (~[U)v(o:), ora~ pontic cu o~ezoreo necunos-cuta 120, sint perfect identificate.

Ypaia (Y"""'<x, wv (T&), ora~ in Lydia, batea moneda impe-riala pina 10 Salon ina (soli a lui Gallienus, 254-268) ~i era re~edinla unui episcopat subordonat mitropolitului din Etes 121 .

115 Encic!opedia Italiano, 1949, XX'" p. 917. 116 Ibid. p. 918. 117 Pauly ~i Wissowo. Real Encyclopodie der Klassisehen Alterlumswissensehaft. 118 Ene, it., XX, p. 520. "9 Ibid. 120 Pauly ~i Wissowa, R. E, R. 2, 1927. 121 Ibid., vol. 9, 1=' . 195 : C. Alexandre. Dictionnaire gree·/raneais, Paris. 1895, p. 156.

132 VASILE CUUCA

Vechi centru comercial ~i de culturii al Lydiei. udat de apele Cays­trului. Eles C'ECP£cro~. Ephesus) este in secolul al V-lea e.n .• re~edinla unor sinoade ecumenice convooate de Cyril. patri.arhul Alex{lndriei ~i respectiv de Theodosius II .

Smirna (LfLuPV~ • Smyrna). veche localitate. situatii in gollul cu acela~ nume. udatii de apele riului Meles. reziditii dupii moartea lui Alexandru. la oorecare distanlii. devine in timpul lui Lysimah cel mai frumos ora~ din Asia Mica, cu strazi aliniate. dispuse in unghiuri drepte. cu portice. bibliotecii ~i un templu inchinat lui Homer. dupii tradilie niis­cut aieL Sub romani devine re?edin~6 de district.

Antiohia. londatii de Seleucos Nicator ~i dezvoltatii de Antiochus Epilan. devine celebrii prin siirbiitorile ~i spectacolele intrelinute de luxul ~i inclinarea spre placeri a locuitorilor. de imprejurimile pitore?ti cu fin ­tini ~i piiduri de lauri. Romanii 0 cuceresc in anul 64 i.e.n. iar sub Anto ­ninus Pius devine colonie cu drept iltalic. Adeplii noii religii au ciipiitat aici pentru prima data numele de cre~tini. in secolul al IV-lea Antiohia era re~edin\{l partiarhatului Siri ei. Mesopot{lmiei ~i Ciliciei. Dupii distrugerile pricinuite de cutremure ?i de per~i. este reziditii de Justinian sub numele de Theopolis. Aici s-or Ii niiscut poetul Archias ~i loan Hrisostomul 122.

Indicatii1e toponimice furnizate de plumburile prevQzute cu nume de oraje situeaza izvorul acestora in partea anterioara a Asiei Mid ?i in Siria.

Intrucit ora?e co Efes, Smirna. Laodiceea, Magnezia. Ypaipa !?i Antio ­hia sint cunoscute ?i pentru activitatea lor in domeniul cre?tinismului in veacurile IV-VI. este probabil cii ~i 0 parte din plumburile pe care au lost aplicate semne religioase in legiitura cu acest cult. prin laptul ca provin din centre cu intense activitate cre-?tina, vor fi servit 10 sigilarea unor tri­miteri ale organiza\iilor cre?tine. Nu poate Ii evitata legatura cu obiectele de caracter cre-?tin, aflate in numar destul de mare 10 Izvoarele, printre care un loc deosebit il ocupa cruciuli\ele de plumb. argint ~i bronz 123. sau inelul de our cu semnul crudi, catarama cre~tina, ori caseta amuleta de our (filacteri u). lara a mai pomeni de opaile.

Cu toata lipsa unor indicatii asupra naturii morfurilor continute in lazile ~i baloturile care au purtat plumburile noastre - ele putind Ii deose­bit de va riate - avem temeiuri sa presupunem co in afara celor in legatur6 directa cu cultul, desigur neinsemnate cantitativ, figurau parfumuri, sub­stante aromate, rnedicamente, tesaturi de lina -?i de matase, prod use de vopsitorie, meta Ie ~i pietre pretioase, intr-un cuvint, marfuri care in mod obi~nuit au continuat sa fie aduse in partile occidentale ale imperiului, din regiunile asiatice ~i din tari1e orientului mijlociu 124.

122 Gh. Dezobry - Th. Bachelet, Dictionnaire, general de biographie et d'histoire, de mytofogie, de geographie oncienne et moderne, compare, des antiquites et des institu­tions greques, romaines, trancaises et etrangere!;.

123 Vasile Culica, Croix romano -bizantines decouvertes a Pirjooia, in Dacia, N.S., IX, 1965. p . 419-425.

124 R. Cog nat, ttude his tori que sur les impots indirects chez fes Romains jusqu'aux invasions des barbores, Paris, 1882, p. 110-111 : A. A. Vasiliev, Histoire de L'empire byzan­tin, Paris, 1932, p. 214.

PLUM BUl<l COMERCIALE DIN CETATEA ROMANO-BIZANTINA DE LA IZVOARELE, 133

Plumburile cu numele ora~elor constituie insa a dovada sigura ca un volum insemnat de marfuri era produs ~i expediat din eceste localitati, sou co eel putin a trecut prin ele, ven ind din centre mai indepartate microasia­tiee sou chier orientale 125,

Avem a~adar a indica\ie directa, precisa ~i pre\ioasa in legatura cu unele marlu ri sosite 10 Dunarea de jos din centrele producatoare ale Asiei onterioare, ca re au fast supuse impozitu lui pe circulatie in amintitele ora~e ~ i de buna seama ~i in altere, ramose anonime.

Tiparele deosebite din Eles ~i respectiv din Smi rn a, sint dovezi co nu poate Ii vorba de expedieri izolate. Chiar daca un balot necesita' mai multe sigi lari , ar Ii lolosit acela~ tipar sigiiar, nu inst rumente deosebite. Ne aHam ded in foto unor trimiteri repetate 10 intervale de timp, adica in 10\0 unor veritabi le rela\ii de comer!. Este mai greu de admis co, in acela~i timp, mai multi functionari au apl icat sigilii asemanatoare - dar nu iden ­lice - pe baloturil e de marfa cu aceea~i destina\ie, i n mai multe birauri allate pe cup rinsul localitati i.

12S Ibidem.