Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaaiei HAYDER" MO Tratamentul lMoHayder; t!d. GIaal Soft. - Bucuretti: Editura RAO, 2012 ISBN 978-606609-303-3 821.111-31:135.r Editura RAO Grupul Editorial RAO Str. Turda ff. I l7 I19, Bucure$ri. Romania www.raobooks.com www.rao.ro MO HAYDER fhe Treatment @ Mo Hayder, 2001 Traducere din limba engleze CRAAL SOFT @ Editura RAO, 2007 peltnr versimea in limba romani 20t2 ISBN 9?8-606609-303-3 1 (17 iulie) Dupa pe vazu ce era de vazut, inspectorul detectiv Jack Caffery de la Ecbipa de Investigalii Criminale din sudul Londrei, pe scufi AMIT, accepta ca, din tot ce vdzuse la Brixton in acea seara noroase de iulie, comportamennrl mtrllirnii 1l gocase cel mai mult" Se aflau acolo cind el iesi din casa familiei Peach - vreo douizeci si mai bine de oameni, unii dinne ei cu glugi pe cap, risipiJi pe peluzele caselor lnyecinate, ignorind marcajele poliliei, pe spectatori, apoi pe oamenii poliliei. Unii, cu gurile cascate. Aliii, cu respirafia grea. Tofi ll priveau in ochi, ca 9i cum ar fi $tiut ce se pefiecuse in castr- D4 ca 9i cum i-ar fi dis- aat pe-ascuns felul ln care el lnsugi reaclionase, vtrzind locul crimei. De modul atat de neprofesional in care el intergeta lucrurile ih nume personal. Mai terziu, trebui sa accepte ca manifestirile mullimii nu erau decdt un reflex psihologic, ci ei nu puteau si-i radiogra- fi€ze gandurile, cl nu ar fi putut 9ti ce li se lntanplase celor din
Transcript
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomaaieiHAYDER" MO
Str. Turda ff. I l7 I19, Bucure$ri. Romaniawww.raobooks.com
www.rao.ro
MO HAYDERfhe Treatment
@ Mo Hayder, 2001
Traducere din limba englezeCRAAL SOFT
@ Editura RAO, 2007peltnr versimea in limba romani
20t2
ISBN 9?8-606609-303-3
1
(17 iulie)
Dupa pe vazu ce era de vazut, inspectorul detectiv Jack
Caffery de la Ecbipa de Investigalii Criminale din sudulLondrei, pe scufi AMIT, accepta ca, din tot ce vdzuse laBrixton in acea seara noroase de iulie, comportamennrlmtrllirnii 1l gocase cel mai mult"
Se aflau acolo cind el iesi din casa familiei Peach - vreo
douizeci si mai bine de oameni, unii dinne ei cu glugi pe cap,
risipiJi pe peluzele caselor lnyecinate, ignorind marcajelepoliliei, pe spectatori, apoi pe oamenii poliliei. Unii, cu gurilecascate. Aliii, cu respirafia grea. Tofi ll priveau in ochi, ca 9icum ar fi $tiut ce se pefiecuse in castr- D4 ca 9i cum i-ar fi dis-aat pe-ascuns felul ln care el lnsugi reaclionase, vtrzind loculcrimei. De modul atat de neprofesional in care el intergetalucrurile ih nume personal.
Mai terziu, trebui sa accepte ca manifestirile mullimii nuerau decdt un reflex psihologic, ci ei nu puteau si-i radiogra-
fi€ze gandurile, cl nu ar fi putut 9ti ce li se lntanplase celor din
6 Mo Hayder
familia Peach, dar chiar gi a5a vederea oamenilor li ridicase rmnod h gir Se opri la capatul aleii sa-$i scoata costumul de prc-tectie Si si-l Armdneze unui ofi1er legist. Apoi lgi puse
ilcaltArnintea lasata dincolo de banda care marca locul crirnei,
Si ilaint4 prin stolul de pAsari de pe trotuar, care se ridicarAfdlfiiindu-gi aripile de culoarea petrolului.
Parcul Brockwell - un irnens niunghi isoscel, cdrpit din pe-
tice de pidure 9i iarbA, cu vaxfrrl spre statia de metrou HemeHill - se Artindea pe o lungirne de circa un kilometru $ijumatate la granita dinte doua pA4i foafte difedte ale Lon&ei.Lavesn siu, mahalalele din Brixton - unde, in unele dirnineli,angajalii primariei hebuiau si arunce nisip pentru a zvintabal$le de singe - $, cAtre est, Dulwich, cu pensiunile sale inrm-date de flori 9i cu ferestre imense, de care cu siguranp JohnSloane s-ar fi indrigostitl. Donegal Crescent se rAsfaF yizavi
de parcul Brockwell, inh-o parte ancorat de un local care avealacatul pe uga de la intrare, iar in cealalti de o dugheani Jinut1de un indian. Era un cvartal linistit de case delinute de prirnarie,
rinduri de case la modi in anii 1950, cu terase neacoperit€, fArA
porni pe peluza din fa{tr, cu uqi ciocolatii. Pe terenul din fataacestor case se afla rm maidan de forma rmei polcoavq unde se
harjoneau cu bicicletele, prin iarba tunsi, copiii locului.Caffery era de phrere cA memb'di familiei Peach ar fi putut con-sidera ca sunt ln sigunnla av6nd acele vecindtili.
Din nou in cama$a, dupa ce abandona costumul de pro-tectie, binecuvanta aerul proaspat de afala. igi rulA o tigart 9ise indrcpti c5tle ofilerii aflati hngi magina Unitilii deComanda a Departanenfilui $tiinffic. Ei tacura cand vazuraagopiindu-se qi gtiu ce g6ndeau. Nu trecuse cu mult de tseizeci
I John French Sloane, afljlt amedcan (1871-1951), figura marcanti a afieirealiste. A pictat nenumarate peisaje su.prinz.and vitalitatea $i complexi-tatea orasului New York, uneori de la ferEasFa locuintei sale. ([tr.)
TRATAMENIUL 7
de ani, adici nu era un trapa$ trecut prin razboaie, cu rani
acoperite de grade 9i stele, insa multi dintre ofiterii din sudul
Londrei qtiau cine este. ,,Un rebel din Polifia Metropolitant'',
tl etichetase Polrce Rera'ew. $tia ca este r€spectat de oamenii
legii 5i i se pi.rea cam straniu. ,,De-ar fi stiut artreg adevlrul".
Sperd sd nu oblewe nimeni cum li temurau miinile.
- Ei bine? 19i aprinse figara si se uiti la sacul de plastic cu
probe, pe"careJ finea in brale un 6nar ofiler. Cu ce te lauzi?
- Am gtrsit chesdile astea in parc, domnule, la chca 20 dermetri in spatble casei farniliei Peach.
Caffery lut punga 5i o rastuma cu atentie. Era un pantof
sport Nik€, pentru copii, care-i incapea cu u$udnF ln palma"
- Cine l-a gasit?
- Cdinii, domnule.
- $i?
- Au pierdut urmele. La inceput aveau o urma buna,
foarie buna.
Un sergent irnbracat in camasa albasha a unitaiii, care se
ocupa de cainii-detectivi, $atea ca pe ace, arit6ndu-i parcul
intrezarit peste acoperigul caselor, p6tdnd cerul cu liziera sa
intunecoasa.
- Ne-au tras pe aleea care duce in vestul parcului - dar,
dupi aproape un kilometru, nu au mai simtit uma- Se uita cu
ciuda la cerul inseral $i nici nu mai e lumini acum.
- Asa e. Cred cA trebuie si vorbim la Departamentul de
Paru16 Aeriani.
Caffery li retuma pantotrl ofiterului legisr
- Ar trebui sa-l pui intr-o pungi in care si-l protejezi de
umezeah.
-Pardon? l
- E sdnge pe el. Nu vezi?
8 Mo Hayder
Ofiterii din Unitatea de Comandi a Departarlenn ui$tiinffic aprinserA rcflectoarele, inund.dnd cu luminA casa fami-liei Peach 9i pomii parcului din apropiere. in gradina din fa1a,
legiqtii in costume de cauciuc albastru cercetau meticulospeluz4 adunand cu atentrie toate rcsturile, iar dincolo de bandade marcaj sttrteau vecinii in grupwi, privind gocafi, fumdnd 9ivorbind in foapu. Se opreau doar pentru a se strange in julllldetectivilor AMIT, ingopandu-i in inaebtri. Presa era gi eaacolo. Tot mai nerabdatoare.
Caffery stAtea hng6 maOina Unititii de Comanda Si priveacasa Era o casa cu douA nivele $i cu terasa, cu falada grunjoasl,o antena de satelit pe acoperig, cu rame de aluminiu la ferestre
$i cu un covora.s scAmosat la u$a din fald. Fiecare fereasEa aveaperdele brodate, iar draperiile erau trzse.
Nu-i vazuse pe cei din familia Peach, sau ceea ce mairimasese din ea, dec6t dupi incident, ins6 i se parea ca-icunoa$te. Sau, cel putin, cunostea categoria aceasta de oameni.Nu era niciun motiv pentru care pdrinlii - Alek si Carmel - sA
le deyina simpatici c€lor din echipa de investigagie. Erau arn6n-
doi betivi, Oomeri, iar Carmel Peach ii injurase pe paramediciicarc o tansportau la ambulanF" Caffery nu-l vizuse pe bAiatullor de nou1 ani, Rory singurul lor copil. Atunci cdnd ajunsese
el la fala locului, ofiterii rascolisera deja cas4 lncercdnd si deade urma baiatului - prin dulapuri, prin pod, chiar gi dupApanourile cu care era placati baia" Descoperiri o urmE aproape
insesizabilA de sdnge pe blatul bufenrlui din bucattu:ie, iar gea-
mul ferestrei din spate era spart. Caffery perchezitionA cu oechipi de ofiJeri o proprietate parasita, la doua case distantA,sEecurandu-se pe burtA printr-o crapatura din u$a din spate, culantemele in dintri, ca htr-un roman cu superspioni pentruadolescenli. Nu gasirl decet obi$nuitele culcuguri irnprovizatede cei frra adaposr Niciun semn de vialE $i nici urmi de RoryPeach. Faptele in sine erau suficient de grave, iar pentru
cut. ,Nu hsa ca amanuntele astea sl devina o probbma, Jack,
nu le lasa sa devini propria ta problemt"
- Jack? L6nga el aparu deodata inspectorul detectiy-sef
Danniella Souness. Egti bine, copile?
Se uitl in jur.
- Daruri, Doamne, ce bine ca esti aici.
- Ce ai pe faF? Eoti murdar ca un dos de calea.
- Multam, Danni.
. lsi sterse fala si se Artinse.
- Sunt in tura de la miezul nopgii.
- Ce-a'spus polilia despre asta? Ficu un gest cafie casa.
Lipseste 0 ma$inup din garaj, nu? Rory?
- Da. Suntern pe punc'nrl sa pomim radoiul, ae doa noua ani
Souness puftri 9i-9i scutura capul" Era solida, avea 1,60
metri inaltime si vreo 80 de kilograme lmbracau si pwtend
ghete barbate$ti, curn obiSnuia. Cu parul taiat drept 5i cu
pielea ei roz-alba, de scotian neao$, semina mai degraba cu
o adolesceng imbrtrcata pentru prima infafl$are la Curte
decat cu un inspector de polilie de 49 de ani. Ea isi lua mese-
ria foarte ln serios.
- Bine, echipa de investigatori a trecut pe-aici?
- Nu stim inca daca a murit cineva. Daca nu avem un
cadavnr, nu chemdm nici eahipa de investigatori.
- Uau, pigiciogi lenegi.
- Politia locala a cautat pdn casa $i nu l-a putut gasi. in parc
sunt echipele de polilisti si ciinii, iar divizia aeriana ar trebui
sa fie pe drum.
- De ce crezi ci e in parc?
- Toate casele astea sunt cu spatele la parc. Arata caffe
ramurile care se ridicau peste acoperi$ud. Avem un rartor carc
a vazut ceva indrependu-se de la casa cu numirul 30 citre
10 Mo Hayder
copaci. U$a din spate este deschisi, gardul are o gaurA, iarbiielii au gasit un pantof de sport in parc.
- Bine, bine, m-ai convins.
Souness igi incruci$a bratele la piept $i se intoarse pecalcAe, mahfandu-i cu privirea pe oamenii din serviciul tehnic,pe fotografi 5i pe ofiterii diviziei de criminalisdca. pe treptelede la intraxea casei de la numdrul 30, un cameraman igicontrola centum cu baterii, aSez6nd greoiul sau aparat Betacamintr-o cutie.
- Seamana cu decorul unui film de m6na a $aptea.
- Oamenii vor sa luceze peste noapte.
- $i ce-i cu ambulantra? Cea care aproape cA a dat peste
mine pe gosea?
* A, da - aceea era mama. Ea $i sotul au fost uarsportati laKing's. Ea va supraviegui, dar el nu are nicio speranp. Unde afost lovit * Caffery igi duse mana la ceafA - l-a dat de-a dura.
Priyi peste umar, apoi se apleci pufin, apropiindu-se de eagi coborindu-gi vocea:
- Dani, sunt cAteva lucruri pe care trebuie sa le finemdeparte de presa, citeva informalii pe care nu am vrea si levedem prin tabloide.
- Ce informatii?
- Ca nu este o rapire penfu custodie. Este copilul lor - nuexisti fogti soli la mijloc.
- Un Agru, cumya?
- Nu e nici agru.?ignr' erau numili rapitorii cale cereau riscumparare, dar
familia Peach nu facea parte din liga celor care ar fi putut f,r
extorcati de bani.
- $i oricum, adAuga Caffery, daca fii cont de ceea ce s-aifltamplat, vei yedea ca lucrurile nu sunt foarte clare.
- Ce vrei si spui?
TR-A]TAMENTUL 11
Caffery se uita imprejur la jumaligti gi la vecinii familieiPeach.
- $tii ce? Hai ar ma$ina. O impinse ugor de la spate pe
Souness. Nu vreau sa traga cineva cu urechea.
- Bine, hai.
Se shecura in masina Unitadi de Comanda, iar Caffery o
urma, prinzand marginea de sus gi arunc6ndu-se inauntru.
Hirlete, qasinarii de aiat $i placi de aluminiu jivrat a€mau pe
zidqd, si un frigider unde erau pa$raie probele colectate torcea
lini$tit intx-un coltr de masini- Jack inchise us4 trase cu piciorulun scaun 9i i-l dadu ei. Se ageza 9i el in fata ei, cu picioarele
desfacue, cu coatele pe genunchi, privind-o cu atenfie.
- Ce?.
- Am aflat ceva aiurea.
- Ce?
- Tipul a stat mai intai cu ei.
Souness se incrunu, lisindu-si barbia in jos, ca gi curn nu
ar fi fost siguri de seriozilatea lui.
- A stat cu ei?
- Da, aga e. Pur qi simplu, gi-a pierdut wemea pe-aici.
Pentru vreo trei zile. Ei erau legali aici - cu catuse - fara apa
sau m6ncare. Sergennrl-detectiv Quinn crede ca, dacl ar mai fitecut \.reo 12 ore, sigur murea unul dinte ei.
El igi ridicl sprincenele:
- Cel mai nasol, mirosul.
Souness igi rostogoli ochii.
- O, ce dragut!
- Apoi sunt porcariile mAzgfite pe perefl.
- Iisuse... Souness se lasa pulin in spate, prinz6ndu-9i
obrajii cu palmele. Pare sd semene cu cacanrl din Maudsley...
El incuviinti.
- Mda... Dar nu poate fi prea departe - parcul este pAzit
acum. Nu va ftece mult $i-l vom prinde.
12 Mo Hayder
Se ridica sa iasa din microbuz.
- Jack? Souness il opri. De fapt egti ingrijorat de altceva.El facu o pauza lunga, privind la podeaua maSinii, iindnd
mina la ceafi" Era de parci ea s-ar fi aplecal qi i-ar fi examinatmintea la microscop prinh-o fereastrA taiata in Fasta. Sephceau, el $i Souness, nu prea gtiau de ce, dar era rm partene-riat care-i fAcea sA se simta bine. Cu ioale acesieq mai erau 0ilucnfi pe care prefera sa nu i le spuna"
- Nu, Darni, murmura. el in cele din urml, refacand nodulla cravaE, fara a dori sA auda cat de multe banuia ea ln legatudcu frim6ntarile lui. Hai sa dam o raita prin parc, nu vrei?
Afar5, noaptea se lasase pe Donegal Crescent. Luna plutearogie pe cer, pulin peste linia orizontului.
in zona din spatele Donegan Crescent, parcul Brockwellparea sa se intinda pe mul{i kilometri Ar zare. Cosrigele sale
erau, mai degrabi, aride, in afara cdtorva copaci scheletici, inmare parte flr6 frunze, dar cu un pilc de arbugti exotici peculme. Pe panta vestic4 insa" pe o suprafaF cat patru terenuride fotbal, copacii cre$teau unu-ntr-altul: bambus, mesteacanargintiu, fagi 9i nuci spanioli se irnbulzeau in jurul a patru balliputuroase, aspfuand apa din solul mlfutinos. Tesatum vegetaladin jurul acelor copaci semana cu o jungla, iar vara billilepircau sA fialba ln clocot.
La 8.30 fu acea seafi, cu doar cdteva minute inainte ca par-cul s{ fie inconjurat de polilie, nu departe de bdftile cu pricin4se afla un barbat singuratic, tersaindu-si picioarete printrecopaci, cu o privire preocupati. Roland Klarc ducea o existenlarctrasa, de sihastru - cu stiri proaste de spidt si cu perioade deletargie - iar uneori, in funcfie de toane, strangea obiecte deprin gunoaie. Ruda umanA a gindacului de bilegar, pentruKlare nimic nu era de aruncat sau imposibil de salval C\nosieaparcul bine 5i deseori hiladuia prin zona, scurmdnd cutiile de
TRAJTAMENTT]iL 13
gunoi sau cercednd dupa resturi pe sub bincile din parc.
Oamenii il ldsau h pace. Puta parul lung, apn:ape ca o femeie,
si 6ra dupr el un miros insuportabil. Un miros cunoscut, de
haine murdare $i urina"
Statea acum cu mainile varate in buzunare 9i se holba la
obiectul aflat la picioarele sale. Era un aparat de fotografiat.
O camera Pentax. Yeche si hirtinitl O ridica $i ii examina cu
atenlie gradul de uzura, lindnd-o aproape de ochi pentru ca era
tot mai intuneric. Roland Klare dusese alte patru sau cinci
fparate in apaftarnennrl siu, pdnfte obiect€le rccuperate de prin
gunoaiele reciclabile. Avea chiar si bucitri 9i piese din echipa-
mennrl folcisit pentru developare. Puse repede aparatul Pentax
in buzunai si-ti tinii picioarele prin zoni, cercetAnd grAmezile
de frunze. Dimineati fusese o rupere de nori, dar dupi aceea
soarele batuse tlp$anul toau dupa-amiaza, iar ffele de iarbtr
erau acum uscate pant h radacina.
Doi pagi mai incolo era zvarlita o pereche roz de manusi
mad, pe carc le sEecura ahturi de aparanrl de fotografiat. Con-
dnua o vreme si mearga prin intunericul tot mai profund. Nu
merita sa pasfeze manusile de cauciuc, decise et dupi ce le
exarnina sub un stalp de iluminat de pe strada. Prea uzate. Le
annca intr-o gramada de gunoi pe Railton Road. Dar aparanrl
de fotografiat?! Un aparat foto nu putea fi aruncat a$4 cu un4cu doui.
Era o seara [ni$tita pentu India 99, elicopterul Squirrel cu
doua motoare care se ridicd de pe aeroportul din Lippits Hill.Soarele apusese, iar cAldura qi perdeauajoasi de nori le dideau
dureri de cap echipei aeriene de sprijin. Atinseseri cele 12
obiective stabilite pentru unitatea lor cat putuseri de repede -aeropornrl Heathrow, Domul, Canary Wharf, cdteva centrale
electrice, inclusiv Battersea, li erau gata sa-si stabileasca
