IUL. 2014 - ANPMapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/dezbatere publica/raportiojib.pdf · 1 Firma...

1

Obiectivul: DESCHIDERE EXPLOATARE CARIERA DE PERLIT CUMULAT CU PROIECTUL DEFRISARE 20 ARI DE TUFARIS IN MEDIES VII, JUDETUL SATU MARE PENTRU SCOATEREA DIN CIRCUIT SILVIC IN VEDEREA REFOLISIRII IN ALTE SCOPURI Beneficiar: S.C. AGROPRODEXPORT S.R.L.

IOJIB, STR. ZORILOR, NR. 103 COMUNA MEDIESU AURIT, JUDE UL SATU MARE

IUL. 2014

Firma atestata in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul S ii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261/758881

LISTA DE SEMN TURI

DIRECTOR, ING. Francisc GY RI ___________________________________ RESPONSABIL PROIECT, ING.EC. Ana Maria GY RI ___________________________________


3

CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE .......................................................................................4

2. PROCESE TEHNOLOGICE ..................................................................................20

3. DESEURI ...............................................................................................................28

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ACESTORA ...............30

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR..............................................................................58

6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ..........................................................59

7. MONITORIZAREA.................................................................................................66

8. SITUA II DE RISC.................................................................................................67

9. REZUMAT..............................................................................................................69

10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ........................................................................72


4

1. INFORMATII GENERALE

Informa ii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact.

S.C. AGROPRODEXPORT S.R.L. Cod Postal 447187, Loc. Iojib, com.Mediesu Aurit Str. Zorilor nr. 103, Jud. Satu Mare Administrator: POP Victor Tel.Mob.: 0744-629231

Informa ii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul si faxul persoanei de contact).

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Cod 3900 Loc. Satu Mare B-dul S ii, Bl.K28/6 Jude ul Satu Mare Ing.ec. Ana Maria GYORI Tel/Fax : 0261/ 758881

Denumirea proiectului

DESCHIDERE EXPLOATARE CARIERA DE PERLIT CUMULAT CU PROIECTUL DEFRISARE 20 ARI DE TUFARIS IN MEDIES VII, JUDETUL SATU MARE PENTRU SCOATEREA DIN CIRCUIT SILVIC IN VEDEREA REFOLISIRII IN ALTE SCOPURI

Profil de activitate

Conform ORDIN nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autoriza iei de mediu:

Cod CAEN Denumirea activit ii Observa ii 0811 Extractia pietrei ornamentale si a pietrei

pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei


5

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (construc ie,

func ionare, demontare / dezafectare / închidere / post-închidere)

Defrisare pentru pregatirea terenului in vederea exploatarii Primul obiect al proiectului este de defrisare si ocupare temporara, respectiv

scoaterea din fondul forestier national a unei teren in suprafata de 2.000 mp, situat in UP IV Mujdeni,ua 35B, pe o perioada de 10 ani in vederea continuarii activitatii de exploatare a pietrei naturale.

Terenul este situat in localitatea Iojib linga drumul de acces spre Localitatea Medies Vii,in zona Viile Iojib- Colonie Iojib.

Terenul solicitat este proprietatea societati si se regaseste in paza la Ocolul Silvic Livada.

Având în vedere faptul ca amplasamentul se afl într-o zon de deal împ durit , se impune în primul rând, defri area zonei respective. Suprafa a de 0,2 ha este acoperit cu de gorun, tei si carpen în proportie de 20% restul fiind 50% l st ris din speciile amintite anterior amestecat cu salcâm si 30% zon de taluzuri si aflorimente.

Diametrul copacilor care urmeaz a se t ia ( aproximativ 16 buc.) este cuprins între 15 cm i 35 cm. Valoarea total de mas ce se va putea exploata de pe aceast suprafata s-a estimat la valoarea de 65,8 m3

Exploatarea masei lemnoase se v-a face de c tre o firm specializat în acest scop prin t ierea copacilor cu ajutorul fier straielor mecanice, curatjrea acestora de coroan si coborârea trunchiurilor cu ajutorul cailor, pân la baza versantului.

Ramurile rezultate din curatjrea trunchiurilor vor fi sortate dup grosimi, o parte vor fi comercializate c tre diferiti agen i economici sau populate ca i lemn de foe, iar restul se va toca cu masini speciale evitându-se astfel eliminarea lor prin ardere i implicit evitarea polu rii atmosferei.

Al doilea obiect al proiectului este de exploatarea perlitului din cariera, presupune urmatoarele:

Lucr ri de preg tire Masivul de perlit va fi deschis prin metoda exploat rilor la zi cu trepte

descendente, lungimea frontului de lucru de cca. 35-40 m, în ltjmea maxim de treapt de cca. 12 m, unghiul de taluz maxim (70°). Frontul are orientare general NV-SE i directje de avansare spre SE.

Vatra carierei este împotmolit cu de euri de carier i material de copert i ocupat cu vegetate forestier .

Coperta format din sol, grohoti i perlit alterat are o dezvoltare relativ redus având grosimi medii în jur de 0,35 m.

Pe baza proiectului de exploatare vor fi executate urm toarele lucr ri de deschidere i preg tire:

- amenajarea i între inerea drumului de acces din DN19 pân în incinta perimetrului de extrac ie, aproximativ 1000 m;

- curatarea i amenajarea vetrei carieri la cota 140 m, aproximativ 200 tone , de de eurile de carier i material de copert care va fi fost folosit la amenajarea i între inerea drumului de leg tur între DN 19 i incinta carierei precum si amenaj rii platformei de prelucrare primar amplasat peste drum de carier ;

- amenajarea platformei de prelucrare primar ;


6

Lucr ri de exploatare La extragerea perlitului se va folosi metoda de exploatare cu fâ ii orizontale în trepte drepte descendente, cu depunerea sterilului în afara perimetrului de exploatare. Extragerea se va realiza prin :

- derocarea cu explozivi în g uri de sond , - împingerea materialului derocat de pe treapta de la nivelul 152 m la nivelul

treptei 140 m cu buldozerul sau direct cu excavatorul, - înc rcarea materialului derocat de la nivelul treptei 140 m, se va face cu un excavator cu comenzi hidraulice pe senile în mijloace de transport auto i transportarea lor , fie direct la beneficiar ca piatr brut , fie la statja de concasare primar de pe platforma din imediata vecin tate a amplasamentului.

Parametrii geometrici ai treptelor carierei au fost calculatj tjnând cont de structura masivului, caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, parametrii functjonali ai utilajelor de extrac ie i au fost adoptate urm toarele valori:

- în imea treptelor 10-12 m - unghiul de taluz 70° - latimea bermei de lucru min 10 m

Haldarea sterilului

În perimetrul programat pentru exploatare, coperta format din sol, grohoti i perlit alterat are o dezvoltare redus având grosimi medii în jur de 0,35 m i va fi înl turat cu ajutorul buldozerului fiind împins spre extremitatea sudic în afara perimetrului de exploatare, urmând s fie folosit pentru între inerea drumurilor de acces în perimetrul de exploatare si a platformelor de lucru.

Se estimeaz c nu va exista o hald propriu zis de durat lung sau definitiva ci numai una provizorie, care în anumite perioade de exploatare s apar pe teren iar în alte perioade s dispar efectiv, functie de lucr rile ce vor fi necesare a se executa.

Lucr ri de prelucrare

Pe suprafata propus spre exploatare nu se va amenaja nici o form de prelucrare a perlitului extras. Prelucrarea primar care const dintr-o concasare brut a blocurilor de perlit si aducerea lor la o dimensiune maxim de 80-100 mm se va face pe platforma de vis a vis de zona de exploatare. Concasarea se va face cu o statie mobil . Materialul rezultat se încarc în totalitate în autobasculante si de transporta în localitatea lojib unde va fi amplasat statia de concasare sortare si depozitele de produse finite.

Construc ie/func ionare/dezafectare

Se disting 3 etape de implementare a proiectului:

etapa de deschidere; etapa de operare; etapa de închidere.


7

În etapa de deschidere a amplasamentului, modific rile fizice ce decurg din

planul propus spre aprobare const în defri area tuf ri ului de pe o suprafata de 0,2 ha, i totodat îndep rtarea solului fertil de la suprafata, prin decopertare.

În etapa de operare se vor produce modific ri fizice asupra masivului perlitic, datorit deroc rilor i extrac iei perlitului pentru folosirea acestuia în construc ii i la infrastructura zonal . Se va îndep rta din masiv o cantitate semnificativ de roc util , ceea ce va duce la schimbarea aspectului actual al carierei.

În perioada de închidere, dup încetarea exploat rii, se va încerca a se readuce suprafa a afectat de exploatare la stadiul ini ial. Se va depune un strat de sol fertil de toata suprafa a afectat de exploatare, dup care se va face îns mân are i se vor planta puie i specifici zonei.

Durata deschiderii carierei

Lucr rile privind deschiderea resursei de roca utila constau in efectuarea urm toarelor lucr ri:

Defrisarea tuf ri ului de pe o suprafata de 0,2 ha, Amenajarea organiz rii de santier; Amenajare drumuri acces in incinta perimetrului; Deschiderea carierei ,

Toate aceste lucr ri se preconizeaz a se executa în tr-un termen de maxim 6 luni de la obtinerea tuturor autorizatiilor legale de functionare.

Durata de functionare

Exploatarea rocii utile in cariera se estimeaz a se desf sura pe o perioada mai lung , determinate de cerintele de piata, lucr rile contractate de societate si nu în ultimul rând de resursa existent .

Durata dezafect rii proiectului

Lucr rile de refacere a mediului si ecologizare având în vedere c pe suprafata perimetrului analizat nu se vor executa lucr ri de constructii fixe si nici nu se vor amplasa linii tehnologice vor avea o durata de 1 -2 ani .

In urma exploat rii zacamantului, nu se produc deterior ri semnificative a

mediului înconjur tor.

Topografia zonei Din punct de vedere geomorfologic relieful prezint un aspect de deal cu un versant de 45 – 550 inclinare spre vest. Diferen ele de nivel in cadrul perimetrului intre c. + 140m – c. 170m cu sc dere spre flancul Nordic si sudic. Masivul de perlit va fi deschis prin metoda exploat rilor la zi cu trepte

descendente, lungimea frontului de lucru de cca. 35-40 m, în ltjmea maxim de treapt de cca. 12 m, unghiul de taluz maxim (70°). Frontul are orientare general NV-SE i directje de avansare spre SE.


8

Cele mai apropiate puncte sprijin, de care este legat perimetrul, sunt situate:

X Y Z

Biserica Ortodoxa Mediesu Aurit 700421,363 360110,214 173,15 Biserica Ortodoxa Romnesti 700699,849 358809,791 158,28 Biserica Reformata Romnesti 700733.866 358798,495 161,01 Biserica Reformata Iojib 703554,680 361921,982 166,17

Coordonatele perimetrului de exploatare propus are urmatoarele valori:

1. LOCALIZAREA PERIMETRULUI 2.DATE PRIVIND PERIMETRU 1.1 Coordonate delimitare perimetru

2.1 Denumirea perimetrului: MEDIES VII

Pct.

X

Y

2.2. Numar Topo.

1 705678 368276 2.3. Substanta:PERLIT

2 705655 368276 2.4. Faza lucrarilor : DEFRISARE TUFARIS SI EXPLOATARE PERLIT

3 705635 368301 2.6. Agent economic: S.C. AGROPROD EXPORT SRL IOJIB

4 705622 368304

5 705592 368325

6 705630 368342

1.2 Sistem de referinta -.STEREOGRAFIC 1970 1.3 Cota : Z = + 147.00 m 1.4 Suprafata : S = 20 ar

Observatii:

1.5 localizare administrativ - teritoriala : MEDIES VII COM MEDIESU AURIT JUD. SATU MARE Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa este pr.Talna care se afla la o distanta aproximativa de 2000 m fata de obiectiv. Bazin hidrografic:Tisa -Tur – cod bazin : I.1.11.3. Lungimea cursului de apa : 380 hm Suprafa a bazinului de colectare a apelor :410 km2

Cota terenului la izvor : 960 mdM Cota terenului la v rsare :134 mdM Hectometru obiectiv pe malul drept al cursului de apa : 250 hm Tipul solurilor din zona amplasamentului studiat Zona Medies Vii apar ine din punct de vedere geologic sectorului nordic al Depresiunii Panonice .


9

Potrivit datelor existente, Depresiunea Panonic apare ca o zon depresionar format prin pr bu irea unui fundament presenonian acoperit ulterior de o cuvertur sedimentar . Partea nordic a depresiunii este m rginit spre est de mun ii Oa ului, care constituie o puternic ridicare a fundamentului cristalin, cu o orientare NE – SV.

Informa ii cu privire la alc tuirea geologic a acestei zone, s-au putut ob ine din forajele geologice i hidrogeologice executate care au eviden iat o serie de structuri, cu accidente tectonice, importante, care afecteaz uneori i depozitele panoniene .

Fundamentul cristalin - este constituit din mica isturi, gneise, cuar ite albe i cenu ii i calcare cristaline .

Cretacicul - nu afloreaz în aceast zon , fiind întâlnit doar în foraje,

sub adâncimea de 2700 m. Apare în facies de fli , fiind reprezentat printr-o alternan de gresii cenu ii cu diaclaze de calcit i argil negricioas .

Paleogenul – se dezvolt în continuare peste cretacic, fiind bine

reprezentat prin eocen i oligocen . - Eocenul - este cunoscut fie printr-un facies litoral reprezentat

prin conglomerate grosiere cu elemente de cristalin, microconglomerate, gresii, marnocalcare i calcare cu numuli i, fie printr-un facies argilos – grezos cu caracter de fli .

- Oligocenul - este alc tuit din isturi marno-argiloase , brecifiate tectonic i gresii calcaroase cu vine de calcit i are grosimea de cca. 700 m .

Neogenul – este reprezentat prin badenian , sarma ian i pliocen. - Badenianul – ocup o mare suprafa din depresiunea

Panonic , fiind depus discordant peste forma iunile preneocene. Apare într-un facies dentritic cu intercala ii de tufuri i marne, marnocalcare slab grezoase i gresii .

- Sarma ianul - este bine dezvoltat i este constituit dintr-o alternan de marne cenu ii – nisipoase i gresii calcaroase cenu ii cu intercala ii tufacee i orizontul de piroclastite andezitice .

- Pliocenul - este constituit din dou orizonturi litologice distincte care ar corespunde în general pon ianului, respectiv dacianului i levantinului din subcarpa i .

- Orizontul inferior – este predominant marnos i cu rare intercala ii de nisip.

- Orizontul superior – este reprezentat printr-o alternan de nisipuri, marne i argile în care ( la partea superioar ) pot ap rea intercala ii de lignit.

Cuaternarul – este reprezentat în principal prin depozite aluvionare i

de teras . Grosimea cuaternarului este estimat la aproximativ 120 m .


10

Geologic, perimetrul de exploatare face parte din zona magmatismului neogen a bazinului Oa (coama vestica) la vest de localitatea Ora ul Nou si la nord de Medies Vii. In urma magmatismului in zona s-au format structuri vulcanice efuzive, de natura riolitica, acoperite par ial de depozite cuaternale. In limitele stricte a perimetrului de exploatare rocile eruptive sunt reprezentate de un nivel de riolite sticloase, in facies PERLITIC, care prezint grade diferite de alter ri hidrotermale (bentonitizari). Rocile perlice din perimetrul de exploatare fac parte dintr-un complex de roci riolitice in facies ignimbritic care au extindere mare in zona localit ii Ora ul Nou. Aceste roci efuzive au fost cercetate geologic pe aliniamentul Dealul Mujdeni Dealul Ciap – Medies Vii – Ora ul Nou Vii si Dealul Negru. In urma cercet rilor geologice, efectuate de IPEG Maramure , in regiune au fost evaluate o serie de rezerve industriale pentru perlite bentonite. Curgerile la lava perilitica din perimetrul de exploatare reprezint continuarea forma iunilor riolitice de la Dealul Ciap, in direc ia vest. Rocile utile din perimetru, acoper versantul vestic a masivului Spatele Dealului (c. 348 m). Perimetrul este localizat la 1 km sud – vest de drumul jude ean Negre ti Oa – Livada si la 1,5 km nord la a ezarea Medies Vii, in zona numita Viile Iojib.

Stratigrafic structura geologica se prezint astfel: - coperi format din depozite eluviale si deluviale cu sol vegetal cu grosimi

cuprinse intre 0,6 – 1,1 m, - scurgeri de lava pertilica cu o grosime de cca. 30 m de la baza carierei. Spre

adâncime grosimea nu a fost determinata, - culcu ul este format din roci sedimentare neogene (marno – argiloase,

gresoane) conturate in v ile de la nord – estul perimetrului (v. Ciap, V. Trestic)

Rocile perlitice, in trecut au fost exploatate local in trei excava ii (microcariere) pentru uz local. Perlitul care se dezvolta in zona are o culoare cenu iu deschis, albicios, g lbui sau ro cat, in func ie de gradul si natura alter rilor endogene si exogene. Textura fluidala si vacuolara, de alocuri ci benzi albicioase u or argelizate. Spre partea superioara rocile sunt afectate de un proces de altera ie exogena, care au determinat formarea a numeroaselor goluri de levigare, umplute ci material albicios, argilitic, carbonatic oxihidroxiz de fier. Masa fundamentala a rocii este sticloasa fara fenocristale vizibile. Caracteristic este sp rtura subconcoidala.

Textura deosebim trei tipuri de roci in cadrul masivului

- Fluidal cu benzi paralele, masive - Fluidal cu vacuole de la 0,1 – 4 mm - Masive de culoare ro ie - maronie (cu fier)

Tot masivul din peretele carierei este puternic fisurat, in toate direc iile, formând blocuri de ordinal metrilor de cubi.


11

Forma iunile vulcanogene sunt rezultatul unei activitati vulcanice cu un caracter aparte si provin din erup ia, de-a lungul unor fracturi, a unei lave vâscoase si bogate in produs volatile, ce a determinat apari ia unor prototipuri variate. Variet ile structurale si texturare prezint condi iile de formare in care s-a produs erup ia si punerea in loc (subaerian, submarine etc.). Produsele vulcanice de vârsta pontiana au fost formate in urma unor activitati vulcanice de tip mixt, bogate in volatile si cu apa pana la 3%. Microscopic roca prezint o structura hialin – perlitica (sticla vulcanica reprezint 79 – 90% din masa rocii, in care apar fenocristale de feldspa ii si minerale argiloase – bentonitice, conferindu-i rocii un aspect porfiric).

Analizele chimice arata urm toarele constituen i oxidici:

- SiO2 – 73%, - Al2O3 – 12%, - Fe2O3 – 1,2%, - CaO+MgO – 1,5% - Na2O+K2O – 6,5%, - Ti O2 – 0,2% caracteristic rocilor perlitice. - Con inutul de apa – 4%.

Rocile perlitice compacte nealterate se preteaz la expansiune. Astfel de roci probabil se g sesc in adâncime sau in zonele adiacente perimetrului de exploatare.Deocamdat rocile utile prezente in zona perimetrului se pot folosi in industria materialelor de construc ie (între inerea drumurilor, umpluturi de infrastructura etc.).Societatea prin Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare in Construc ii, Sucursala Cluj-Napoca a executat unele determin ri fizico mecanice cu urm toarele rezultate: Porozitate aparenta STAS 620/ 13.1980 – 1,51% Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata STAS 730/ 1989 – 97,8%

Uzura Los Angeles STAS 4606 – 80 - 20,3% Rezistenta la compresiune SREN 1926/ 2000 – 102,1 Mpa. Tectonic zacamantul nu este deranjat se afla in stadiul ini ial de formare. Hidrogeologic zacamantul se prezint astfel:

- nivelul apelor freatice se g se te sub nivelul vetrei carierei - rocile poroase si permeabile nu formeaz sisteme hidrodinamice active - vacuolele din perlit nu sunt saturate cu apa. La exploatarea perlitului nu se semnaleaz impedimente de natura hidrogeologica.


12

Evaluarea resurselor In perioada permisului de exploatare, se preconizeaz extragerea a 45.000

tone de perlit in stare bruta pentru comercializare, care par ial va fi concasat la o instate amplasata in afara carierei.

In perioada defris rii, se obtine un volum de 65,8 mc lemn de esenta gorun,tei, carpen care va fi comercializat. Pentru lucr rile de defrisare se preconizeaz a se utiliza cca. 25 I benzin . Pentru transportul materialul extras urmeaz a se utiliza cca. 13.000 I motorin anual.

Informa ii despre materiile prime, substan ele sau preparatele chimice utilizate, tipuri de polu ri

Materii prime i substan e chimice utilizate

Pe amplasamentul luat în studiu nu au fost identificate, depozite de produse petroliere, regimul economic fiind padure. Construc iile nu vor include în structura lor substan e toxice sau chimice periculoase. În faza de exploatare a carierei se vor utiliza carburan i pentru mijloacele terasiere i transport si dinamita pentru derocare.

Tabel 1.2 – Informa ii despre materiile prime si despre substan ele sau preparatele chimice utilizate pentru exploatarea carierei .

Clasificarea i etichetarea substan elor sau preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substan ei

sau preparatului chimic

Cantitatea anual / existent în stoc Categorie Periculozitate

** Fraze de risc*

Motorina (motorin )- pt faza de extrac ie

13.000 l/ Existent în rezervoarele

utilajelor max.200 l

Periculoase - inflamabil

- toxic

Posibil efect cancerigen -

dovezi insuficiente

Carc. Cat. 3; R40

* Conform Ordonan ei de urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substan elor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001 si HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan ei de urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substan elor si preparatelor chimice periculoase. ** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substan elor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001, utilizate se prezint în tabelul urm tor:

R 40 – Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente.

R 36/37 – Iritant pentru ochi si sistemul respirator. R 8 – Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu

Nr.crt Index Nr.

Denumirea substan ei

Note S Nr.CEE EEC

No.1 Nr.CAS CAS No.1 Clasificare Etichetare

2001 648-

155-00-9

Combustibili Diesel

H 302-695-9 302-695-9

94114-59-7

94114-59-7

Carc. Cat. 3; R40 Xn

40 (2-)36/37


13

Substan ele clasificate drept cancerigene din categoria 3 sunt caracterizate prin

simbolul "Xn" si fraza de risc: R40 Suspectat de efect cancerigen - probe

insuficiente. Motorina nu va fi stocat , alimentarea mijloacelor de transport i

utilajelor se face la sta iile de distribu ie a carburan ilor.

Cantitatea maxim la un moment dat pe amplasament este de 200 kg, capacitatea maxim din rezervoarele utilajelor. Cantitatea de explozibili maxim utilizata la o detonare este de 1.000 Kg

echivalent TNT, din care: 100 Kg astralita si 900 Kg nitramoniu. Factorii de emisie pentru detonarea înc rc turilor explozive (amestec de astralita si nitramoniu) sunt furnizate de AP - 42 si sunt urm torii:

astralita Oxid de carbon g/kg 102 Oxizi de azot g/kg 54 COV g/kg 0,4 H2S g/kg 2,5 nitramoniul Oxid de carbon g/kg 32 Oxizi de azot g/kg 24 COV g/kg 0,7 H2S g/kg 16


14

1.3. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul, genera i de activitatea propus Principalele surse de zgomot în procesul de amenajare a carierei sunt:

Motoarele utilajelor i mijloacelor de transport folosite în procesul

amenaj rii;

Motoarele mijloacelor de transport folosite pentru transportul perlitului

la destina ie.

Detonarea la impuscare material exploziv.

Nivele de zgomot i vibra ii produse

Conform investiga iilor realizate la alte amenaj ri, nivelele de zgomot stabilite sunt. - excavator; - ac ionare Diesel; - putere acustic : L1= 89 dB (A);

- buldozer;

- ac ionare Diesel; - putere acustic : L1= 84 dB(A);

- înc rc tor frontal; - ac ionare Diesel; - putere acustic : L1 = 61dB(A);

- autobasculant Raba; - ac ionare Diesel; - putere acustic : L1 = 59 dB (A)-sta ionare cu motorul pornit;

Conform revistei Mediul înconjur tor, vol.III, Nr.4/1992, nivele de zgomot produse de autovehicule sunt: Autocamion 5 to: 89 dB(A)

Se constat c nivelul maxim de zgomot estimat este de : 89 dB(A), produs de excavator, autocamion în mi care. Se consider situa ia cea mai defavorabil când pe amplasament func ioneaz excavatorul, buldozerul i înc rc torul. Zgomotul total produs prin legea compunerii logaritmice a zgomotului este: 10 lg[ 10 89/10 +10 84/10 +10 61/10 ] = 92,6 dB(A)- situa ii critice când toate utilajele func ioneaz ( poate dura maxim 1 or ). Zgomotele produse vor fi intermitente i pot fi cuprinse între: 59 dB(A) - 89 dB(A). Nivelul de zgomot luat în considerare este L1 max = 92,6 db(A); r1 = 1 m.


15

Nivelul de zgomot la limita incintei: L2, la r2 = 200 m.

L2 = L1 + 20 x log (r1/r2 ) = L1 - 2o x log r2 L2 = 92,6 db(A) – 2o x log 200 = 46,6 db(A).

În cazul unor ac iuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta se corecteaz în func ie de durata sa (exprimat în procente fa de o perioada de referin de 8 h ziua, cu urm toarele valori, Tabel 5, din STAS 10009-88:

Timpul de func ionare 8 h —————————— x 100% = ———— = 50% Timpul total 16 h

Corec ia în db(A) = - 5 Nivelul de zgomot calculat cu corec ia, va fi: L2 = 92,6 db(A) – 2o x log 200 – 5 db(A) = 41,6 db(A).

Compara ia cu valorile admisibile se face în ambele situa ii: a.- nivelul de zgomot echivalent corespunz tor unei perioade caracteristice: L = 46,6 db(A): Ladmis = 65 db(A) conform STAS 10009-88 (limite incinte industriale).

Ladmis = 50 db(A) ziua (limite zona de locuit), = 40 db(A) noaptea ;Conform O.M. 536/ 1997;

Conform calculelor se poate constata:

Nivelul de zgomot se încadreaz conform STAS 10009-88, la limita incintei; Nivelul de zgomot nu poate crea disconfort în cazul unui nivel maxim de activitate când func ioneaz toate utilajele, pentru incinta carierei. Noaptea nu se va lucra pe amplasament.

b.- nivelul de zgomot corectat, corespunz tor unei ac iuni izolate: L = 41,6 dB(A): Se constat : Nivelul de zgomot se încadreaz în limitele reglementate Ladmis = 65 db(A) conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale).


16

Nivel de zgomot la receptor ( zona de locuit – Medies Vii ) L3, la r3 = 400 m.

L3 = L1 + 20 x log (r1/ r3 ) L3 = L1 – 20 x log r3 = 92,6 –2o x 2,6 = 92,6 – 66 = 40,6 dB(A).

Ladmis = 50 dB(A) ziua, = 40 dB(A) noaptea; Conform O.M. 536/ 1997;

Se constat : Nivelul de zgomot se încadreaz în limitele reglementate atât la limita incintei cât i pentru zona de locuit, noaptea nu se va lucra în incinta carierei. Conform declara iilor date de beneficiarul lucr rilor de investi ie, utilajele utilizate sunt intr-o stare tehnica foarte buna de func ionare, nivelul de zgomot produs de utilajele de excava ie si transport este sub 80dB.

Tabel 1.3. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul,

genera i de activitatea propus

Poluare calculat produs de activitate i m suri de eliminare/reducere

Pe zone reziden iale, de recreare sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a polu rii de fond

Tipul polu rii

Sursa de

poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare maxim permis (limita

maxim admis pentru om i

mediu)

Poluare de fond

Pe zona obiectivului

Pe zone de protec ie/ restric ie aferente

obiectivului, conform

legisla iei în vigoare

suri de

eliminare/ reducere a polu rii

Cu implementarea

surilor de eliminare/ reducere a

polu rii

suri de

eliminare/ reducere a polu rii

Zgomot activitate

amenajare cariera

Utilaje i mijloace

de transport

3

STAS 10009/88

65 dB(A)-limita

incintei 50

dB(A)-limita

zonei de locuit

Nu sunt surse

de poluare

46,6 41,6 dB(A) 40,6 dB(A)

46,6 41,6

dB(A)

40,6 dB(A) Informare popula ie

Limita de zgomot la marginea carierei se consider va fi de sub 65 dB (A) impus prin STAS 10009-88.


17

Valoarea concentra iilor maxime de poluan i evacua i în atmosfer în raport cu limitele reglementate vor fi :

Q.poluant Poluant kg /h g/ s

C poluant mg / mc

C admis OM 462/ 1993

Particule

0,0156 0,0043 126,7 -

SO2 0,0324 0,009 263,2 - NO2 0,444 0,444 3609,7 - CO 0,084 0,023 682,9 -

Hidrocarburi 0,044 0,012 357,7 - *Concentra ii maxime admise conform normelor de reglementare

Trebuie s inem seama de faptul c aceste surse de emisie, (utilajele, mijloacele de transport, activitatea de extrac ie prin derocare i manipularea materiei prime) nu sunt surse controlate în sensul admis de OM nr.462/93, deci nu poate fi luat în discu ie încadrarea emisiilor men ionate mai sus în prevederile acestui ordin.

Zona reziden ial nu va fi afectat de disconfortul produs de cariera, acesta aflându-se la o distan de cca.1500 m fata de casele de locuit.

Surse i protec ia împotriva radia iilor

Amplasamentul propus nu este compatibil activit ilor care implic procesarea sau manipularea materialelor radioactive.

Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.

Pe amplasamentul luat în studiu nu s-au identificat polu ri fizice sau biologice.

Informa ii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, despre modalit ile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Evacuarea apelor pluviale - Apele pluviale rezultate de pe amplasament o

parte se vor infiltra in teren iar o parte vor fi colectate de c tre rigolele drumurilor de acces .

Alimentarea cu energie electric - nu este necesara, pentru desfasurarea activit ii beneficiarul utilizeaz utilaje care sunt ac ionate de c tre motoare diesel . Se va realiza protejarea liniei electrice in zona printr-o suprafa libera de 15 m l ime de la firul electric.


18

1.4. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Clima din zona este de tip temperat continentala moderata caracterizata prin lipsa perioadelor excesiv de reci in timpul iernii si excesiv de calde in timpul verii. Temperatura medie multianuala a aerului este de +10 0C, temperatura medie a verilor este de +15 - +20 0C, iar a iernilor de -2 - +5 0C.

1.5.Geologia si seismicitatea zonei.

Conform STAS 11100/1-77 – Zonarea seismica a României, amplasamentul studiat face parte din macrozona cu intensitate seismica poten iala VI, dup scara MSK-64 (STAS 3684-71) si dup scara Mercalli. Conform Normativului P100/1-2004, Anexa A’’Zonarea seismica a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul’’ amplasamentul studiat se caracterizeaz prin urm toarele valori:

Coeficient de seismicitate: Ks=0,20; Perioada de colt: Tc=0,7; ag = 0,20 g Grad seismic: 6.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 i a HG nr. 261/1994, lucr rile proiectate sunt de categoria C de importan i conform STAS 4273-83 sunt de clasa IV de importan . Din punct de vedere hidrologic, zona nu este inundabil . Nivelul pânzei freatice este în strâns leg tur cu regimul precipita iilor.

Conform „Normativului pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-culturale, agrozootehnice i industriale” P.100/1-2004, loc. Medies Vii se încadreaz în zona seismic de calcul „C” având coeficientul de seismicitate Ks = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 s. Conform prevederilor STAS 11100/1-1993, loc. Medies Vii se situeaz în zona de macroseismicitate gradul „6”.

Monumente ale naturii i istorice, valori ale patrimoniului cultural,

istoric i natural

În zona de amplasare a obiectivului propus nu au fost identificate astfel de obiective.

Identificarea surselor de poluare

În prezent pe amplasament nu exist surse de poluare. În vecin tatea carierei nu sunt activitatati economice terenul ne este utilizat.


19

La punerea in func iune a carierei se vor genera urm toarele surse de poluare: procesul tehnologic: opera iile de manipulare a perlitului pentru construc ii. procese de combustie: func ionarea utilajelor de lucru i a mijloacelor auto. emisii de praf, sub form de particule în suspensie; emisii de poluan i proveni i de la gazele de e apare si derocare: particule,

CO, NO2, SO2, COV, CH4 etc.

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului în zona amplasamentului bun . Influen ele negative asupra calit ii aerului în jude ul Satu Mare i loc.Medies Vii sunt determinate în principal de traficul rutier, activit ile industriale, depozitarea de eurilor menajere, zootehnie. Indicatorii aciditate, ozon, pulberi sedimentabile, pulberi în suspensie – au avut o evolu ie descresc toare de-a lungul ultimilor 10 de ani, valorile medii anuale nedep ind concentra iile maxime admisibile. Ca urmare a analizelor efectuate începând din 2000 pentru poluan ii în imisie (poluan i în aerul ambiental), se constat faptul c atmosfera la nivelul jude ului i zonei este relativ curat , coeficien ii generali de poluare fiind subunitari.

Ace ti coeficien i generali de poluare, au avut o evolu ie descresc toare din 1991 pân în anul 2000, datorit reducerii mult a activit ilor industriale din jude . Referindu–ne strict la zona propus pentru amplasarea carierei ,calitatea aerului se consider bun , nefiind identificate sursele de poluare prin analize de laborator a activit ilor din localitatea Medies Vii i Ora ul Nou.


20

2. PROCESE TEHNOLOGICE Modalitatea de extrac ie In cazul de fata modalit ile de extrac ie este condi ionata de condi iile geologice, localizarea perimetrului (a carierei), configura ia reliefului, regimul hidrologic, clima regiunii, condi iile tehnice de exploatare (dotare tehnica) si condi iile de ordin economic. Condi iile geologice Zacamantul de origine magmatica (perlit – sticla vulcanica riolitica) este format dintr-o curgere de lava consolidate pe versantul vestic de la Spatele Dealului. Roca utila, cu duritate ridicata transformata par ial hidrotermal, formeaz un relief pozitiv care se înalta in direc ia estica. Structura rocilor permite formarea treptelor de exploatare peste 20 m inaltime caracteristicul de fizico – mecanice a rocilor nu se modifica semnificativ pe direc ie si inclinare. Duritatea rocilor nu impune t ierea ci derocarea cu exploziv. Resursele minerale utile sunt sigure si se extinde peste limita perimetrului propus, asigurându-se cre terea produc iei in viitor. Forma zacamantului (strat de scurgere a lavei) se ridica deasupra terenurilor învecinate si deasupra principalului drum de acces de la baza carierei. Grosimea zacamantului este cuprinsa intre 2 si 30 m fata de vatra carierei (c. +140 m). Curgerile de lava se extind pe toata suprafa a perimetrului si formeaz un masiv unitar, fiind exploatat par ial la cotele +147 m si 150 m. Coperi ul zacamantului este format din sol vegetal cu grohoti de panta (din perlit alterat secundar) cu o grosime cuprinsa intre 0,35 m. Coeficientul de decopertare la rezervele programate pentru extrac ie este de 0,12 tone steril la o tona util extras. Adâncimea de exploatare in perioada permisului de exploatare va fi cuprinsa intre 7 si 12 m deasupra vetrei carierei, cu cre tere in perspective pana la 30 m. Masivul de roci utile este intens fisurat vertical si orizontal ceea favorizeaz desprinderea in blocuri de (ordinal metrilor de cubi). Aceste fisuri sunt umplute cu minerale argiloase in urma alter rii endogene si exogene a perlitului. In masiv pot ap rea zone puternic alterate, necorespunz tor calitativ pentru valorificare. Structura si textura rocilor utile favorizeaz randamentele de rupere la împu care. Caracteristicile fizico mecanice a rocilor sunt favorabile pentru valorificare in construc ii si la între inerea drumurilor de transport. Perimetrul de exploatare este amplasat intr-o zona relative izolata de a ez ri umane, intr-o zona înconjurata cu p duri foioase.


21

Terenurile sunt in proprietatea titularului amplasat extravilan fata de localit ile Medies Vii si comuna Medies Aurit. Cariera este situat langa drumul local care leag drumul jude ean Negre ti Livada Satu Mare (1,1 km) si localitatea Medies Vii (1,5 km). Accesul in cariera este realizat pe un drum de 25 m care traverseaz un canal de colectare a apelor de la drum local. Cariera este localizat pe flancul vestic a dealului Spatele Dealului (c. + 345 m) in zona denumita Colonia Iojib – Viile Iojib. Baza carierei (vatra) este amplasat la cota + 140 m. Relieful la limita perimetrului urca la cota + 170 m. Perimetrul de exploatare se extinde pe o suprafa a de 15099 mp, din care in trecut au fost executate lucr ri de exploatare pe o suprafa a cca. 6000 mp. In cariera si in jurul perimetrului de exploatare nu sunt construc ii sau obiective care sa fie afectat de lucr rile de exploatare. La cca. 400 m vest de cariera este amplasat o construc ie, nefolosit permanent (saivan). Drumul local, care va fi folosit pentru transportul produselor de cariera are o lungime de 1,1 km pana la drumul jude ean Negre ti – Livada. Acest drum va fi între inut de titular. Suprafa a perimetrului studiat in propor ie de cca. 20% este acoperit cu tufi uri si

duri tinere si se afla in proprietatea titularului. Deocamdat in perioada primului an de permis este necesara executarea lucr rilor de defri are pe suprafata de 20 ari, care partial este acoperit de vegetatie.

Configura ia reliefului Din punct de vedere geomorfologic relieful prezint un aspect de deal cu un versant de 45 – 550 inclinare spre vest. Diferen ele de nivel in cadrul perimetrului intre c. + 140m –c. 170m cu sc dere spre flancul nordic si sudic. Relieful permite formarea unei trepte de exploatare pana la 30m, dar inaltimea medie a treptei de exploatare va fi jur de 19 m, care la început va fi exploatat in sub trepte de 7 – 10 m inaltime (pana la cota +147 ÷ 150 m).

Regimul hidrologic Perimetrul de exploatare este amplasat deasupra nivelului hidrostatic (a apelor freatice) din zona. In zona nu sunt vai cu ape curg toare. Regimul hidrologic este determinat de apele pluviale. Datorita structurilor geologice, apele provenite din precipita ii se infiltreaz , fara a sta iona ca ape de suprafa a.


22

Eventualele ape acumulate la vatra carierei in urma ploilor toren iale se dreneaz spre canalul colector de la drumul de acces. Pentru a preveni acumularea apelor pe vatra carierei, berma de lucru va avea o declivitate de 5‰, cu canal colector la marginea perimetrului. Practic, apele pluviale nu va influenta negative exploatarea treptelor si nu produc surp ri sau alunec ri de teren. Clima Perimetrul este amplasat intr-o regiune temperata cu ierni blânde cu unele excep ii când gerurile dureaz 30 – 50 zile si sunt c deri de z pada pana la 1,0m grosime. Verile sunt c lduroase cu unele precipita ii toren iale. Regimul pluvial oscileaz intre 500 – 700mm/an. Clima regiunii permite desf urarea activit ilor de exploatare timp de 9 – 11 luni pe an.


23

Condi ii tehnice de exploatare Sunt determinate de metoda de deschidere, direc ia de atac, modul de exploatare, depozitarea temporara a produselor miniere, protec ia zacamantului si a mediului cat si de rentabilitatea economica. Deschiderea zacamantului la nivelul vetrei carierei este realizat prin drumul de acces de la drumul local. Drumul de acces la semitreapta 47 m este in curs de amenajare. Preg tirea zacamantului costa din evacuarea haldei de steril (cca. 200 to) depozitat la vatra carierei (sub cota 147m) si decopertarea treptelor. Decopertarea se va executa cu buldozer, excavator sau prin împu care. Direc ia de atac a lucr rilor va fi de la vatra carierei spre SE in sens descendent. Dup formarea platformei de lucru de la vatra carierei (c. + 140m) se trece la exploatarea zacamantului in semitrepte (pe zone restrânse) pana la formarea unei singura treapta, pe toata l imea perimetrului. Exploatarea propriu – zisa a zacamantului se va realiza prin trepte drepte. Rocile vor fi derocate cu exploziv (cu g uri de mina si de sondeze) in sens descendent. Rocile împu cate vor fi transportate si concasate par ial la o instala ie amplasata in afara carierei. Metoda de exploatare Se va aplica metoda de exploatare la zi, in cariera, in trepte drepte cu transportul sterilului in afara perimetrului, la halda exterioara. Principiul metodei de exploatare si ordinea opera iilor consta din:

- formarea platformei de lucru la vatra carierei cu eliberarea zonei cu halda de steril depozitat la cota +140m

- preg tirea semitreptei de la cota +147 pe l imea perimetrului prin amenajarea cailor de acces si decopertarea suprafe elor de la acest nivel

- t ierea rocilor cu exploziv pe intervalul cotelor 140 – 147m . - selectarea rocilor derocate pentru valorificarea bruta si pentru prelucrarea

prin concasare – sortare - transportul produselor pentru haldare si valorificare

Semitreapta de la c. 147m si treapta finala, (intre c. 140m si suprafa a) se formeaz pe tronsoane 10 – 20m. Direc ia de avansare a carierei va fi spre SE. Elementele geometrice ale treptelor

h – inaltimea treptei (dup relief) 2 – 30 m – unghiul de taluz maxim al treptei 800

B – l imea minima bermei de lucru 12 m – unghiul de taluz general al carierei 800 (500)

b – l imea bermei de siguran a 3 m – unghiul de taluz marginal 700


24

Lucr ri de deschidere Zacamantul este deschis cu drumul de acces (25m) de la drumul comunal pana la vatra carierei vechi. Se va nivela vatra carierei (c. 140m) pe o latime de 10 – 15 m pe toata latimea perimetrului. Lucr rile constau din îndep rtarea solului si a halzi de steril argilos. Lucr ri de preg tire Aceste lucr ri constau din defri are, îndep rtarea solului vegetal si a grohitisurilor pe o grosime medie de 1,0 m. Decopertarea va fi executata cu excavator si buldozer (unde terenul permite) sau prin împu care. Rocile sterile se depoziteaz la marginea padurii, din care se va realiza un dig pentru retinerea emisiilor de praf si zgomot, care ulterior se va planta. Coeficientul de dezvelire a resurselor pe toata suprafa a perimetrului se estimeaz la 0,07 mc steril la 1 tona extras. Lucr ri de exploatare In perioada primului an de exploatare, perimetrul va fi preg tit integral pentru exploatare iar resursele vor fi exploatate par ial (47.500 tone extras). La început se va deroca cu exploziv semitreapta intre cotele 140 si 147 si treptat se va forma o singura treapta la intervalul intre c. 140 si suprafa a, pe latimea perimetrului (pana la 30 m inaltime). Lucr rile de împu care vor fi executate cu g uri de sonda (verticale si orizontale) sau daca va fi cazul cu g uri de mina. Lucr rile de împu care vor fi executate de o societate specializata in astfel de lucr ri. Rocile derocate vor fi selectate pentru valorificare directa, pentru prelucrare concasare sau pentru haldare. Materialul derocat va fi înc rcat cu excavator sau incarcator frontal.

Haldarea sterilului Sursele de steril provin din halda existenta la baza carierei (cca. 2600 mc), decopertarea zacamantului si din roci nevalorificabile (alterate). Aceste roci se depoziteaz la baza carierei, din care se va realiza un dig pentru retinerea emisiilor de praf si zgomot, iar la finalizarea exploatarii se va nivela si planta. O parte a rocilor derocate va fi folosit la între inerea drumului de transport spre drumul jude ean Negre ti – Livada (1,1 km).


25

Schema tehnologic de produc ie se prezint în felul urm tor:

CARIERA PERLIT

DEPOZITARE TEMPORAR A MATERIALULUI

DECOPERTAREA STRUCTURILOR

SORTARE

ÎNC RCARE PE AUTOBASCULANTE

UTILIZARE CA MATERIAL DE CONSTRUC II


26

Alternative avute în vedere Tabel 2.1 – Valorile limit ale parametrilor relevan i (consum de ap i energie, poluan i în aer i ap , generarea de eurilor) atin i prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile.

Valori limita Parametru

(unitatea de masur )

Tehnici alternative

propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune

practici de mediu

Emisii (mg/mc) particule NOx CO SO2

- COV

126,7 3609,7

682,9 263,2 357,7

Nu exist informa ii. Nu este relevant.


Emisii de poluan i în ap (mg/l)

- suspensii 25,8



Din punct de vedere al reducerii emisiilor de poluan i, obiectivul este prev zut cu utilaje EURO 3.

2.2. Activitati de dezafectare Lucr ri de dezafectare nu sunt necesare, terenul este liber de orice sarcin . Pentru realizarea drumurilor de leg tura a re elelor de utilit i se prevede ca înainte de începerea lucr rilor de excava ie terenul destinat amenaj rii va fi cur at de resturi vegetale i îndep rtat solul vegetal prin împingere cu buldozerul. Solul fertil va fi depozitat într-o hald pentru a fi utilizat la amenaj ri funciare, a drumurilor de acces i refacerea solului în zona afectat de circula ia mijloacelor de transport. Depozitarea solului vegetal in gr mezi si scoaterea acestuia din interiorul amenaj rii. Solul vegetal rezultat din descopert , va fi depozitat astfel încât s existe posibilitatea utiliz rii ulterioare a acestuia, iar precipita iile atmosferice s nu îl degradeze sau s -l împr tie. De asemenea pe perioada depozit rii, acolo unde este posibil, se poate sem na iarb sau se pot crea condi iile necesare form rii unui covor vegetal din flor spontan . Investi ia propus a se realiza pe amplasament în prima faz de execu ie const în realizarea infrastructurii necesare pentru amenajarea i func ionarea pe amplasamentul propus a carierei.


27

Elementele proiectului de investi ie sunt:

realizarea c ilor de comunica ie (drum de acces în incint );

Criteriile principale de organizare arhitectural urbanistic au fost în principal urm toarele:

asigurarea amplasamentelor i amenaj rilor necesare pentru noile

investi ii cu caracter minier prin valorificarea resurselor de perlit din zona prin exploatare la zi a resursei;


28

3. DESEURI

De euri rezultate din activitatea de amenajare a CARIEREII:

Tabel 3.1 – Managementul de eurilor

Managementul de eurilor - cantitate prevazut a fi

generat – (t/an)

Denumire de eu*

Cantitate prevazut a fi

generat (t/an)

Starea fizic Solid – S Lichid – L

Semisolid – SS

Cod de eu*

Cod privind principala proprietate

periculoas **

Cod clasificare

statistic ***

valorificat eliminat ramas în stoc

de euri menajere 0,3 to/an S 20 03 01

Nu au propriet i cuprinse în anexa I E la

OUG 78/2000

0,3 to

uleiuri de motor, de transmisie i de ungere u or biodegradabile

0,10 to/an L 13 02 07* 0,1 to/an

De euri metalice 0,2 to/an S 16 01 17


OUG 78/2000

0,2 to/an

Anvelope uzate 10 buc/an S 16 01 03


OUG 78/2000

10 buc/an


29

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. ** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 *** La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

- De eurile de tip menajer se colecteaz în saci polietilen i se evacuez la goapa autorizata. - Uleiul uzat este colectat în recipien i metalici i valorificat. - De eul metalic se valorific la unitati specializate. - Anvelopele se valorific la la unitati specializate.


30

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Condi iile hidrogeologice ale amplasamentului

Obiectivele se afl în bazinul hidrografic Tisa (II.1), respectiv în subbazinul râului p.Talna I.1.11.3.00 cu urm toarele date caracteristice:

Debite medii zilnice minime anuale în mc /s:

- cu asigurare de 70 % = 0,11 mc/s - cu asigurare de 80% = 0,08 mc/s - cu asigurare de 90 % = 0,07 mc/s - cu asigurare de 95 % = 0,06 mc/s - cu asigurare de 97 % = 0,06 mc/s

Debite maxime anuale:

- cu asigurare de 10 % = 230 mc/s - cu asigurare de 5% = 315 mc/s - cu asigurare de 2% = 450 mc/s - cu asigurare de 1 % = 575 mc/s

Volume de ap scurse în milioane mc/an:

Ani seceto i:

- cu asigurare 70% =98 mil mc/an - cu asigurare 80% =79 mil.mc/an - cu asigurare 95% =41 mil.mc/an

Apele freatice

În partea nordic a Câmpiei de Vest sunt cunoscute strate acvifere freatice din lunca i terasele Some ului al c ror nivel hidrostatic ( NH) este cuprins între limitele –1 m i – 7,5 m .

Apele de adâncime Referitor la existen a stratelor acvifere de adâncime, sunt cunoscute o serie de date furnizate de forajele executate anterior . Din datele studiate la forajele de alimentare cu ap potabil a localit ii se identific 9 orizonturi acvifere ( nisipuri grosiere cu pietri ) separate de forma iuni fine argiloase.


31

4.1.2. Alimentarea cu apa

In cadrul amplasamentului nu se va utiliza apa in scop tehnologic, prin

urmare nu sunt necesare lucr ri edilitare de acest gen Apa necesara personalului angajat se va asigura din comer , iar

ambalajele acestora vor fii colectate in pubele in sistem separativ fata de de eurile menajere.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Sursele de poluan i pentru APE Concentra ii i debite masice de poluan i rezulta i

a. Surse de poluan i pentru ape

Nu sunt , punctele sanitare pentru angaja i vor fi de tip europubele

b. Debite de ape uzate rezultate

- Din cadrul activit ii de extractie a zacamântului perlitic nu se fac evacu ri de ape uzate.

- Pe amplasamentul in studiu nu se va utiliza apa in scop tehgnologic.


32

4.2. Aerul 4.2.1.Date generale

Condi ii de clima si meteorologice pe amplasament/zona.

Tipul general de clim este temperat-continental moderat, de câmpie, cu nuan e panonice, cu influen e vestice i nordice. Verile sunt calde i umede, iar iernile reci, uneori chiar cu viscole. Perioadele de înc lzire iarna sunt mai rare i stratul de z pad este mai stabil i cu grosimi mai mari, în compara ie cu sudul Câmpiei Vestice. Circula ia general a atmosferei are ca specific advec ii de aer temperat-oceanic din vest i nord-vest mai ales vara, dar i cu unele p trunderi de aer arctic din nord, cu prec dere iarna. De asemenea, au loc i advec ii de aer temperat -continental din nord i est (iarna), ca i invazii de aer mediteranean din sud-vest i sud.

Temperatura aerului: - media anual : 10 oC; - media lui iulie : 20.1 oC; - media lui ianuarie : -3 oC.

Num rul zilelor cu înghe este în medie de 50-60 pe an. Apar totu i înghe uri,chiar i la sfâr itul lui aprilie-mai, când unele specii de pomi sunt în floare. Conform STAS-ului 1709/1-90, teritoriul administrative al loc. Medies Vii se încadreaz in tipul climatic I, dup indicele de umiditate Im, având un:

- indice maxim de înghe pe o perioada de 30 de ani I30animax.= 625;

- reparti ia indicelui de înghe din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30 de ani I3/30

med. = 550; - reparti ia indicelui de înghe din cele mai aspre cinci ierni dintr-o

perioada de 30 de ani I5/30med.= 450.

Pe anotimpuri, se constat c iernile sunt mai reci i mai lungi decât în restul Câmpiei Vestice, prim vara vine brusc, verile sunt variabile, iar toamnele senine i relativ calde.

Precipita iile:

- media anual : 616 mm (cu varia ii între 400-1000 mm), peste 45% din

precipita ii cad prim vara i vara; - lunile cele mai ploioase: iunie (80-84 mm), iulie (55-75 mm); - medii minime lunare: ianuarie (30-40 mm), februarie (27-38 mm); - num rul mediu anual de zile cu precipita ii: 120-130, din care 20 zile cu

ninsoare


33

Pamantul de fundare pentru traseul studiat predominant este nivelul de praf argilos nisipos, galben, plastic consistent care conform STAS 1709/2-90 se încadreaz in grupa terenurilor – sensibile la înghe . Pamantul de fundare pentru traseul studiat se încadreaz astfel:

Dup indicele de umiditate Im tipul climatic I; Tipul de pamant P4 cf. STAS 1243; STAS-ul 1709/2-90 încadreaz traseele proiectate in grupa sectoarelor

de drum cu condi ii hidrologice 2 a. – mediocre.

Vânturile dominante sunt cele de sud-vest, care deriv de obicei din cele de vest, ab tute de c tre Mun ii Apuseni spre nord-est. Vânturile din vest bat mai ales prim vara i vara, când aduc ploi. i vânturile din nord-vest se resimt o bun parte din an.

Surse de poluare în zona amplasamentului

Nu sunt identificate surse de poluare in zona amplasamentului.

4.2.2. Surse si poluan i genera i

a. Surse de poluan i pentru aer

Emisiile de poluan i datorate obiectivului studiat provin de la:

procesul tehnologic: opera iile de manipulare a perlitului pentru construc ii. procese de combustie: func ionarea utilajelor de lucru i a mijloacelor auto.

Emisii: emisii de praf, sub form de particule în suspensie; emisii de poluan i proveni i de la gazele de e apare si derocare: particule,

CO, NO2, SO2, COV, CH4 etc.

b. Concentra ii i debite masice de poluan i

A. Emisii de praf sub form de particule în suspensie:

Pentru acest tip particular de surs de emisie, factorii de emisie pot fi calcula i ( conform AP 42 cap. 1.3.24.) cu formula:


34

E = k x 0,0016 x (U /2,2 )1,3 x ( M / 2 )1,4 kg/ t Unde : E = factorul de emisie, k = factorul legat de dimensiunea particulelor de praf, U = viteza medie a vântului, M = con inutul mediu de umiditate al materialului în %, Factorul k variaz cu domeniul m rimii aerodinamice a particulelor de praf dup cum urmeaz :

Valoarea lui k:

<30 m <15 m <10 m <5 m <2,5 m 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11

Condi iile de valabilitate ale formulei sunt urm toarele :

Con inut de praf

% Con inut de umezeal

% Viteza vântului

m/s

0,44 – 0,19 0,25 – 4,80 0,6 – 6,7

inând cont de cantit ile de materiale manipulate rezult :

Având în vedere cantit ile de materiale manipulate rezult urm toarele emisii de particule în suspensie în cazul unui nivel maxim de activitate: M t/h = 16 t/h Q part.= 0,094 kg/h = 0,026 g/s reprezentând emisia total de particule pentru sursele prezentate.

B. Emisii provenite de la gazele de e apament:

Folosind factorii specifici func ion rii utilajelor prin combinarea metodologilor AP 42 COPERT i CORINAR, se ob in urm toarele emisii de noxe:

Factori de emisie:

Tip poluant Factor de emisie particule 1,56 g/kg.

S02 3,24 g/kg. NOx 44,4 g/kg. CO 8,4 g/kg.

Hidrocarburi reziduale 4,4 g/kg.


35

Cantitatea de carburant consumat este : Cmax. orar= 10 kg/h – în caariera. Cmax. orar= 9 kg/h - pentru mijloacele de transport în exterior.

Volumul gazelor de ardere calculat cu ajutorul formulei: Vg = Mg x Cc/ Dg ( Nmc/h ). Mg = 16 kg/kg combustibil Dg = 1.3 Nmc/kg combustibil a. Cariera .

Vg1 = Mg x 10 / Dg (Nmc/h).

= 123,o7 Nmc/h 110.700 Nmc/an

b. Pentru mijloacele de transport .

Vg = Mg x 9/ Dg (Nmc). = 98,46 Nmc/h. 9846 Nmc/an Debitele masice ale emisiilor de poluan i precum i concentra iile acestora în

gazele de ardere au fost determinate cu formulele de calcul:

QE = Fe x Cmed.orar ;debitul masic al poluantului Cpoluant = QE / Vg (mg/mc); concentra ia poluantului în gazele de ardere;

a. Cariera Qpart. = 0,0156 kg/h; 0,0043 g/s;

Cpart. = 126,7 mg/mc; QSO2 = 0,0324 kg/h; 0,009 g/s; QSO2 =263,2 mg/mc; QNOx= 0,444 kg/h; 0,12 g/s; CNOx =3609,7 mg/mc; QCO = 0,084 kg/h; 0,023 g/s; CCO =682,9 mg/mc; Qhidr. = 0,044 kg/h; 0,012 g/s;

Chidr. = 357,7 mg/mc;


36

b. Pentru mijloacele de transport: Qpart. = 0,012 kg/h; 0,0033 g/s; Cpart. =121,8 mg/mc; QSO2 = 0,0259 kg/h; 0,006 g/s; CSO2 = 253,9 mg/mc; QNOx = 0,355 kg/h; 0,098 g/s;

CNOx = 3554,5 mg/mc; QCO = 0,067 kg/h; 0,0186 g/s; CCO = 680,4 mg/mc; Qhidr. = 0,0355 kg/h; 0,0095 g/s; Chidr. = 360,5 mg/mc;

C. Emisii provenite de la derocare: Având in vedere cantitatile de explozibili folosite, emisiile de noxe sunt:

POLUANT CANTITATE (KQ/ detonare)

FRECVENTA DETONARILOR

CO 50,13 NOx 35,12 COV 0,89 H2S 19,73 Particule in suspensie 261,76

1/semestru

Rezult :

Trebuie s inem seama de faptul c aceste surse de emisie, (utilajele, mijloacele de transport, activitatea de extrac ie i manipularea materiei prime) nu sunt surse controlate în sensul admis de OM nr.462/93, deci nu poate fi luat în discu ie încadrarea emisiilor men ionate mai sus în prevederile acestui ordin.


37

Tabel 4.2.4. (partea 1) – Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i i emi i

Surse generatoare de poluan i atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumirea activit ii,

tehnologic, codul

activitl ii*

Denumire

Consum/ produc ie

Timp lucru anual

ore

Poluan i genera i

Poluan i, coduri,

dup caz

Cantit i de poluan i genera i

t/an

Denumire În ime

m

Diametrul interior la vârf al co ului

m

Viteza, m/s

Tem

pera

tura

0 C

Debit volumic/debit

masic m3/s g/s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 În cazul

amenaj rii carierei nu sunt surse sta ionare

dirijate

* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)


38

Prognozarea polu rii aerului

Calculul concentra iilor de poluan i la nivelul solului (imisii): Elementele poluante nu r mân la locurile unde sunt produse, ci – datorit unor factori influen i – se îndep rteaz mult de acestea. Aflate în concentra ia mare la sursa de evacuare în atmosfer , pe m sur ce se îndep rteaz , se împr tie i datorit unor fenomene fizice sau chimice, cad pe p mânt sau se descompun, realizându-se o purificare natural a atmosferei. Distan a pe care se pot restabili propriet ile naturale ale aerului depinde de concentra ia poluan ilor evacua i (debitul de emisie), de factorii meteorologici i de factorii topografici. Calculul dispersiei gazelor la suprafa a solului folose te teoria clasic a difuziunii i teoria lui G.I.Taylor asupra difuziunii în atmosfera joas privind corela ia statistic a turbulen ei. Pentru studierea dispersiei poluan ilor în aerul atmosferic s-a folosit un model matematic de difuziune tip gaussian, adaptat pe calculator sub form de program de c tre Munteanu T. - Bac u, licen a serie OTM 0105/41. Programul a fost realizat având la baz teoria modelelor de dispersie din “User’s guide for industrial source complex (ISC3) dispersion models”, editat în septembrie 1995 de U.S. Enviromental Protection Agency, Office of Air Planning and Standards Emission, Monitoring, and Analysis Division Research, Triangle Park, North Carolina. Modelul solu ioneaz ecua ia de transport bidimensional a poluan ilor în func ie de distan a de la surs i de timp. Se calculeaz concentra ia poluantului pentru timp de mediere 30 min. (concentra ia momentan ). Modelul determin aceste concentra ii în jurul sursei.

Modelarea procesului: 1. mecanismul principal de transport a poluantului este difuzia; viteza de mi care a poluantului se calculeaz în func ia de gradientul termic 2. dispersia poluantului are loc longitudinal de-lungul direc iei de vânt. 3. diminuarea sau dispari ia concentra iei poluantului are loc pe baza unei ecua ii de gradul I.

Principalele ipoteze :: 1. se consider un sistem de axe coordonate x,y,z;în originea acestor axe de coordonate se afl o surs de poluare; 2. direc ia vântului se va da de-a lungul abscisei x; 3. ordonata y este perpendicular în plan pe direc ia vântului, iar axa z este perpendicular în spa iu pe axa x; 4. se consider z = 1,5 m ; 5. migrarea poluan ilor este bidimensional în zona determinat , i anume în direc ia x Oy;


39

Condi ii limit : 1. sursa emite poluantul în atmosfer cu o concentra ie Crez; determinat prin calcule; 2. concentra ia normal se presupune a fi CMA din STAS 12574/87, OM 592/2002;la distan dep rtat de surs se presupune dispari ia poluantului. Date de ie ire:

- concentra ii la sol pentru o categorie de stabilitate atmosferic introdus ; - concentra ii maxime Cmax , la distan a de surs Xmax;

Parametrii de intrare: 1.caracteristici fizice i tehnice ale sursei:

- limita admisibil de 30 min. a poluantului (mg/mc); - cantitatea de poluant evacuat (g/s), respectiv concentra ia m surat în teren;

2.caracteristici meteorologice: - temperatura aerului ambiant (oC); - viteza vântului la sol (m/s); - în imea inversiunii termice (m); 3.caracteristici ale zonei de dispersie (natura terenului):

- urban (func ie de în imea construc iilor din zona de influen ); - rural (func ie de tipul vegeta iei, pe anotimpuri).

Prin introducerea rezultatelor ob inute prin calcule s-a determinat aria de

spândire a poluan ilor în aerul atmosferic. Calculele au fost efectuate pentru un timp de mediere de 24 h. Rezultatele model rii sunt prezentate în figurile anexate. În figuri au fost reprezentate grafic izovalorile concentra iilor de poluan i i valorile concentra iilor conform condi iilor meteorologice predominante i suprafe ele afectate. Concentra iile maxime de poluan i în imisie calculate pentru toate sursele de poluare, raportate la valorile reglementate sunt prezentate în Tabel.4.2.5. Concentra iile de poluan i în imisie prin modelare matematic se raporteaz la valorile admise din Legea104/2011, Anexa 1, “Calitatea aerului inconjurator”.

Acesta stabile te pentru poluan ii evacua i în atmosfer de sursa luat în studiu concentra iile maxime admisibile (CMA). Prin modelarea matematic dispersiei poluan ilor în aer au fost stabilite concentra iile de noxe la nivelul solului în jurul sursei, în diferite condi ii atmosferice.


40

• Valorile maxime ale concentra iilor medii pe diferite perioade de mediere si anuale de poluan i la nivelul solului sunt prezentate în tabelele urm toare :

Denumire poluant

Perioada de timp

Prag de alerta ( g/m3)

Valori limita, prag interventie ( g/m3)

1h

350 Valoare limita pentru s tate uman

24 h

50 Prag inferior de evaluare pentru s tate umana

75 Prag superior de evaluare pentru s tate uman 125 Valoare limita pentru s tate umana

SO2

an 12 Valoare limita pentru protec ie vegetatie 1 h 100 Prag inferior de evaluare pentru s tate uman 140 Prag superior de evaluare pentru s tate uman


an 26 Prag inferior de evaluare pentru s tate uman

32 Prag superior de evaluare pentru s tate uman

NOX


5 Prag inferior de evaluare 7 Prag superior de evaluare

CO

medie pe 8 h

10 Valoare limit pentru s tate uman

24 h 25 Prag inferior de evaluare 35 Prag superior de evaluare


an 20 Prag inferior de evaluare 28 Prag superior de evaluare

Pulberi în suspensie



41

Analiza rezultatelor ob inute în urma model rii matematice a dispersiei poluan ilor în atmosfer

Tabel nr. 4.2.5 Concentra ii maxime pe diferite intervale de mediere

Sursa Poluant Cmax. 24 h CMA 24 h

Prag interven ie CMA 24 h

Prag alert ( g/m3) ( g/m3) ( g/m3)

Amenajare Cariera +derocare

Particule 28,76 3,201 50 17 35

Amenajare Cariera CO 1,72 0,181 10.000 2.000 7.000 -utilaj terasier + derocare NOx 8,9572 0,94 200 67 140 SO2 0,67 0,071 125 75

Tabel nr. 4.2.6 Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Poluant Distan a fa de

surs /limita perimetrului platformei sectorul

(m – sector)

Concentra ia/ plaja de

concentra ii ( g/m3)

Prag alert tate

(PA) ( g/m3)

Valoare limit = prag interven ie

tate (VL/P I) ( g/m3)

Valoare limit

protec ie vegeta ie/

ecosisteme ( g/m3)

Obs.

1 2 3 4 5 6 7

Cmax 24 h : 28,76 3,201 35

50 (Legea

104/2011) –

Particule 30-50 m Cmax 24 h :

28,76 3,201 105 150

(STAS 12574-87)

Cmax 24 h : 0,67 0,071 125

250 (STAS

12574-87) –

SO2 30 – 50 m Cmax 24 h :

0,67 0,071 75 125

(Legea 104/2011)

–

Cmax 24 h : 8,9572 0,94 210

300 (STAS

12574-87) –

NOx 30 – 50 m Cmax 24 h :

8,9572 0,94 140 200

(Legea 104/2011)

–

Cmax 24 h : 1,72 0,181 1.400

2000 (STAS

12574-87)

CO 30 – 50 m Cmax 24 h :

1,72 0,181 7.000 10.000 (Legea

104/2011)


42

Vizualizarea concentra iilor maxime de poluan i în imisie comparativ cu valorile de referin :

suri de diminuare a impactului

Tabel 4.2.7– Instala ii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), suri de prevenire a polu rii aerului

Denumirea sursei

de poluare

Denumirea i tipul instala iei de

tratare

Poluan ii re inu i

Eficien a instala iei, în concordan cu

documenta ia tehnic de proiectare

Alte m suri de prevenire

a polu rii

1 2 3 4 5 Nu sunt instala ii de re inere în faza de amenajare, nefiind necesare.

CO

SO

2

Parti

cule

NO

x

Concentra ia

Prag alertPrag interven ie

0100020003000400050006000

7000

8000

9000

10000

µg /

mc


43

Evaluarea riscului poten ial pentru s tatea popula iei Efectele poluãrii aerului asupra sãnãtã ii popula iei, vegeta iei i construc iilor Efecte asupra sãnãtã ii umane

Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus în eviden ã patru tipuri de efecte asupra sãnãtã ii asociate cu expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%):

- efecte cardiovasculare - efecte neurocomportamentale - efecte asupra fibrinolizei - efecte perinatale.

Hipoxia cauzatã de CO determinã deficien e în func iile organelor senzoriale i esuturilor. În ceea ce prive te efectele cardiovasculare, i anume, o scãdere a capacitã ii de preluare a oxigenului i scãderea rezultantã a capacitã ii de muncã, acestea s-au pus clar în eviden ã, începând de la o cencentra ie de 5% a COHb. Unele studii raporteazã aceste efecte chiar de la 3,3-4,3% COHb. Efectele cardiovasculare pot avea implica ii asupra sãnãtã ii popula iei largi sub aspectul reducerii poten ialului fizic în timpul activitã ilor profesionale sau recreative. Un segment important al popula iei asupra cãruia se manifestã efectele cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de anginã pectoralã. La ace tia, agravarea anginei apare la 2,9-4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb. Niveluri ridicate ale COHb determinã i efecte secundare, ca de exemplu schimbãri în pH-ul sângelui i în fibrinolizã, reducerea greutã ii fãtului la na tere i dezvoltarea postnatala întârziatã.

Alte segmente ale popula iei supuse unui risc crescut sunt:

femeile însãrcinate i copiii mici vârstnicii bolnavii de bron itã cronicã i enfizem pulmonar tinerii cu tulburãri cardiace sau respiratorii grave persoanele cu tulburãri hematologice persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacitã ii de oxigenare persoanele tratate cu medicamente depresive.

Organiza ia Mondiala a Sãnãtã ii recomanda un nivel de 2,5-3,o COHb pentru protec ia sãnãtã ii popula iei, incluzând i grupurile sensibile.


44

Pentru aceasta, concentra iile de CO în aer nu trebuie sã depã eascã urmãtoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru protec ia sãnãtã ii popula iei):

60 mg/mc pentru 30 minute 30 mg/mc pentru 1 orã 10 mg/mc pentru 8 ore.

Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmãtoarele limite sanitare:

6 mg/mc pentru 30 minute 2 mg/mc pentru 24 ore.

• Legea 104/2011 – prevede urm toarele valori limit : valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane*: …..10 mg/mc CO;

* Valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore

Bioxidul de sulf Calea de pãtrundere în organism este tractul respirator. Efectele atât la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cât i la expunerea pe termen mediu (24 ore) i lung (an) sunt legate de alterarea func iei respiratorii. În concentra ii peste 1000 µg/m3 (apar, în general, numai la locul de muncã) timp de 10 minute pot apare efecte severe ca: bronhoconstric ie, bron ite i traheite chimice. La concentra ii de 2600-2700 µg/m3 pe 10 minute cre te riscul apari iei spasmului bron ic la astmatici. De remarcat cã existã o mare variabilitate a sensibilitã ii la SO2 a subiec ilor umani. Expunerea repetatã la concentra ii mari pe termen scurt combinatã cu expunerea pe termen lung la concentra ii mai mici creste riscul apari iei bron itelor cronice, în special la fumãtori. Expunerea pe termen lung la concentra ii mici conduce la efecte în special asupra subiec ilor sensibili (astmatici, copii, oameni în vârstã). Bioxidul de sulf i particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluan i (prezen i simultan în gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cre terea mortalitã ii, morbiditã ii prin afec iuni cardiorespiratorii i a deficien elor func iei pulmonare. La copii care trãiesc în zone industrializate s-a remarcat scãderea capacitã ii vitale. Efectul sinergic apare atât la expunerea pe termen scurt, cât i la cea pe termen lung.


45

Bioxidul de oxigen Expuneri pe termen scurt conduc la schimbãri în func ia respiratorie atât la subiec i normali, cât i la cei cu bron itã. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca i în prezen a pulberilor în suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plãmânului, splinei, ficatului i sângelui. Efectele asupra plãmânului pot fi reversibile i ireversibile. S-au observat: apari ia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cre terea susceptibilitã ii la infec ii bacteriologice ale plãmânului.

• Legea 104/2011 – prevede urm toarele valori limit : o pentru dioxid de oxigen i oxizi de oxigen : valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane: .................... 200 µg / mc NO2; valoarea limit anual pentru protec ia s ii umane: .................... 40 µg / mc NO2;

Particule în suspensie În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametru pânã la 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice i submicronice pãtrund prin tractul respirator în plãmân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalatã într-un interval de timp depã te cantitatea ce poate fi eliminatã în mod natural, apar disfunc ii ale plãmânului, începând cu diminuarea capacitã ii respiratorii i a suprafe ei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizeazã instalarea sau cronicizarea afec iunilor cardiorespiratorii. În cazul în care particulele con in substan e toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenu ii de cãrbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmã i în sânge a ionilor metalici conducând, în func ie de metal i de dozã, la

tulburãri foarte serioase.

Efecte asupra vegeta iei

Bioxidul de sulf Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influen ate de abilitatea esuturilor plantei de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3

2-) i acidul sulfitic (HSO3

-) sunt principalii compu i forma i prin dizolvarea SO2 în solu ii apoase. Efectele fitotoxice sunt mic orate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice i neenzimatice în sulfat, care este mult mai pu in toxic decât sulfitul.


46

În func ie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusã planta, apar efecte biochimice i fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cre terea ratei respiratorii, schimbãri în metabolismul proteinelor, în bilan ul lipidelor i al apei i în activitatea enzimaticã. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cre terii plantelor, cre terea sensibilitã ii la agen i patogeni i la condi ii climatice excesive. În comunitã ile de plante apar schimbãri ale echilibrului între specii: reducerea varietã ilor sensibile determinã alterarea structurii i func iilor întregii comunitã i. Uniunea Interna ionalã a Organiza iilor pentru Cercetarea Pãdurilor recomandã urmãtoarele concentra ii ca valori-ghid pentru protec ia plantelor: medie anualã

50 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe locuri

25 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul; medie pe 30 minute

150 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe

locuri 75 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul se admite depã irea acestor valori cu o frecven ã anualã de max. 2,5%

Organiza ia Mondiala a Sãnãtã ii recomandã limita de 30 g/m3 ca medie anualã. Oxizii de oxigen Pânã la anumite concentra ii oxizii de oxigen au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cre terea acestora. Totu i s-a constatat cã în aceste cazuri cre te sensibilitatea la atacul insectelor i la condi iile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de oxigen au ac iune fitotoxicã foarte clarã. Mãrimea daunelor suferite de plante este func ie de concentra ia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina i umezeala. Simptomele se clasifica în "vizibile" i "invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei i a transpira iei. Cele vizibile apar numai la concentra ii mari i constau în cloroze i necroze. Ca valoare-ghid de protec ie la NO2 se recomandã 95 g/m3 pe interval de 4 ore.

Oxizii de oxigen în combina ie cu al i poluan i Studiile au pus în eviden ã efectul sinergic al bioxidului de oxigen i al bioxidului de sulf, precum i al acestor douã gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomandã ca valoare-ghid de protec ie anualã pentru NO2 - 30 g/m3, în prezen a unor nivele maxime de 30 g/m3 pentru SO2 i de 60

g/m3 pentru O3.


47

Plângerile popula iei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumit valoare practic privind rela ia dintre individ i mediu. Remarc m unele caracteristici ale acestui indicator, care subliniaz îns aspectul s u relativ i validitatea lui mai redus :

a. are un caracter subiectiv prin faptul c este legat de ceea ce crede popula ia despre risc i nu de ceea ce tie despre el ;

b. este legat de percep ia "riscului pentru popula ie" – indicator subiectiv la rândul lui – care nu se afl într-o rela ie nemijlocit cu riscul "real" estimat de speciali ti ; percep ia se poate situa uneori la mare distan fa de

rimea riscului "real" ; c. ine seama de interesul locuitorilor într-o perspectiv mai

larg i nu de riscul real al periclit rii s ii lor ; d. se afl în rela ie cu "pragul de percep ie" individual al

riscului (al fiec rei persoane), fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri specifice (faptul alimentând în continuare un dezacord persistent între cet eni, agentul economic, forurile de speciali ti i autorit i).

Din rezultatele model rii dispersiei poluan ilor în atmosfer rezult c valorile limit conform prevederilor din Legea 104/2011 , sunt respectate.


48

4.3. Solul 4.3.1.Tipuri de sol

A. Soluri dernogleice i derno-amfigleice. În formarea acestor soluri excesul de ap ( freatic ) este factorul esen ial. S-au dezvoltat pe sedimente neconsolidate. Caracterul lor diagnostic principal este prezen a caracterelor gleice (asociate satura iei cu ap permanent sau o lung perioad anual) în primii 50 cm al solului. Procesele principale ce au loc în gleisoluri, ca urmare a excesului de ap , care cauzeaz un deficit prelungit de oxigen, sunt:

- dezvoltarea procesului de oxido-reducere, care modific mobilitatea unor constituen i din sol i redistribuirea acestora, îndeosebi a compu ilor cu fier i mangan;

- dezvoltarea activit ii biologice anaerobe, care conduce la o transformare specific a materiei organice în sol (încetinirea mineraliz rii) cu cre terea con inutului de humus.

Aceste soluri se folosesc îndeosebi ca paji ti sau p duri.

Prin drenarea artificial a teritoriului se îmbun esc condi iile de aerare i mineraliza ie, ca i circuitul biologic.

În acest caz pot fi cultivate; reac ioneaz favorabil la îngr minte cu azot, dar eficien a lor poate fi influen ata negativ prin procese de denitrificare.

B. Soluri cernoziomice levigate freatic-umede. Sunt soluri cu acumulare apreciabil de humus, formate în condi ii de step i silvostep . Sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe loessuri i depozite loessoide, de regul pe suprafe e plane sau slab înclinate de câmpii i coline. Sub vegeta ie ierboas natural , cernoziomurile con in 6-10% humus, al c rui procent scade lent pe profil; în cultur agricol con inutul de humus scade cu câteva procente (3-6). Structura granular stabil asigur o aera ie bun i permeabilitate favorabil . Au o bun capacitate de a re ine apa i de schimb cationic. Sunt saturate predominant cu Ca i Mg. Ciclul biologic este foarte favorabil. Ca atare au o bun fertilitate i sunt larg cultivate. În cultur necesit totu i fertilizare cu N. C. Soluri aluvionare a unor terase mai vechi, cu forma iuni aluvionare, agregate naturale de tip pietri i nisip de-a lungul râurilor i pârâurilor Cîmpiei.


49

4.3.2. Cercetarea terenului, stratifica ia

Zacamantul de natura vulcanica, de facies perlitic face parte din magmatismul neogen a bazinului Oa , jude ul Satu Mare. Forma zacamantului este o curgere de lava riolitica care formeaz un relief pozitiv a dealului Spatele Dealului, masiv Ciap. Roca utila se extinde pe suprafa a perimetului intre cotele 138 si 170 m. Forma iunile geologice nu sunt deranjate tectonic. Limita perimetrului justifica tehnologia de exploatare proiectat si produc ia programata. Textura deosebim trei tipuri de roci in cadrul masivului

- Fluidal cu benzi paralele, masive - Fluidal cu vacuole de la 0,1 – 4 mm - Masive de culoare ro ie - maronie (cu fier)

4.3.3. Caracteristici fizico-mecanice ale terenului investigat

Resursele minerale au fost evaluate pe baza observa iilor directe, morfologia reliefului, conturul excava iilor vechi si dup conturul perimetrului, astfel:

Suprafa a exploatabila 2.010,00 mp Grosimea medie de la vatra carierei 17,00 m Volum estimate 70.170,00 mc Coeficient de mineralizare 0,80 Volum resurse 56.000,00 mc Greutate volumetrica 2,06 t/mc Resurse estimate 288.000,00 tone Consum de resurse in primul an 50.000,00 tone Coeficient de transformare 0,95 Extras industrial – valorificabil 47.500,00 tone

Aceste resurse se încadreaz in categoria posibile (121 – 122). In primul an de activitate resursele minerale vor fi exploatate par ial cu preg tirea treptelor pentru produc ia anilor urm tori.


50

4.3.4. Modul de folosire a terenurilor

Se va aplica metoda de exploatare la zi, in cariera, in trepte drepte cu transportul sterilului in afara perimetrului. În perimetrul programat pentru exploatare, coperta format din sol, grohoti i perlit alterat are o dezvoltare redus având grosimi medii în jur de 0,35 m i va fi înl turat cu ajutorul buldozerului fiind împins spre extremitatea sudic în afara perimetrului de exploatare, urmând s fie folosit pentru între inerea drumurilor de acces în perimetrul de exploatare si a platformelor de lucru.

Se estimeaz c nu va exista o hald propriu zis de durat lung sau definitive ci numai una provizorie, care în anumite perioade de exploatare s apar pe teren iar în alte perioade s dispar efectiv, functie de lucr rile ce vor fi necesare a se executa.

La extragerea perlitului se va folosi metoda de exploatare cu fâ ii orizontale în trepte drepte descendente, cu depunerea sterilului în afara perimetrului de exploatare. Extragerea se va realiza prin :

- derocarea cu explozivi în g uri de sond , - împingerea materialului derocat de pe treapta de la nivelul 152 m la nivelul

treptei 140 m cu buldozerul sau direct cu excavatorul, - înc rcarea materialului derocat de la nivelul treptei 140 m, se va face cu un excavator cu comenzi hidraulice pe senile în mijloace de transport auto i transportarea lor , fie direct la beneficiar ca piatr brut , fie la statja de concasare primar de pe platforma din imediata vecin tate a amplasamentului.

Parametrii geometrici ai treptelor carierei au fost calculatj tjnând cont de structura masivului, caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, parametrii functjonali ai utilajelor de extrac ie i au fost adoptate urm toarele valori:

- în imea treptelor 10-12 m - unghiul de taluz 70° - latimea bermei de lucru min 10 m

4.3.6. Surse de poluare a solurilor

Poluan ii care pot afecta solul (surse poten iale în cadrul obiectivului propus) sunt:

o scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele terasiere i

mijloacele de transport; o poluan ii din efluen ii gazo i; o pulberile sedimentabile din activitatea de manipulare a perlitului.

4.3.7. Prognozarea impactului o concentra ia poluan ilor din efluen ii gazo i i a pulberilor

sedimentabile sunt sub concentra iile maxim admisibile prev zute de legisla ia în vigoare;

o Se consider c impactul provocat de manipularea p mântului nu va avea impact semnificativ asupra solului din imediata vecin tate a amenaj rii.


51

Se constat :

Impactul negativ asupra solului în faza de execu ie se manifest ca urmarea modific rilor fizice aduse terenului in studiu.

suri de diminuare a impactului - utilizarea de autovehicule pentru transport combustibil, dotate cu motoare de

tip EURO IV i EURO V, ale c ror emisii respect legisla ia în vigoare; - optimizarea traseului utilajelor care transport material; - evitarea pierderilor de material din utilajele de transport; - intretinerea si exploatarea corecta a drumului, pentru reducerea emisiilor

fugitive .


52

4.4. Geologia subsolului

A. Fundamentul este cristalino-mezozoic i apare fragmentat (cristalinul) pe falii de tip panonic (paralele Carpa ilor) i altele perpendiculare pe primele (de tip carpatic). Se realizeaz astfel o serie de horsturi i grabene situate la adâncimi de 1500-3000 m.

B. Sedimentele mezozoice (cretacicul) sunt reprezentate prin argile compacte cu intercala ii de gresii fine.

C. Paleogenul este reprezentat de petice de eocen i strate groase de oligocen (cca. 500 m) de gresii cenu ii i marne calcaroase.

D. Dup o lacun , urmeaz principalele forma iuni de umplutur a depresiunii, compuse din mio-pliocen, groase de peste 1000 m i cu faciesuri diverse (marin, salmastru, lacustru, continental, plus tufuri vulcanice începând din badenian).

- Badenianul (cu care debuteaz miocenul) se întâlne te la adâncimile 1652-2096 m, iar sarma ianul între 964-1090 m, indicând faptul c a fost mult erodat.

- Panonianul apare la zi în latura de SE a Câmpiei Some ului, stând direct pe cristalin, iar apoi coboar sub cuaternar. Se compune din marne nisipoase, cu intercala ii de nisip i de tufuri vulcanice. Grosimea sa este mic acolo unde vine în contact cu cristalinul (în est) i atinge cca. 1500 m la N de Satu Mare i peste 1000 m la N de

Carei. - Cuaternarul se extinde pe toat Câmpia Some an , atât la zi, cât i în

subsolul imediat. Ea este alc tuit din argil ro ie cu intercala ii de loess-uri, are uneori pietri uri m runte, dar mai ales concre iuni feromanganoase.

Pietri urile sunt adesea cristaline, venite din Culmea Codrului. Ultimele depuneri sunt holocene, de lunc i de lunc împotmolit i sunt formate din mâluri, mâluri nisipoase, argile remaniate, l covi ti i nisipuri mi toare.

Geomorfologic, se prezint ca o “prispa” mai înalta ce domina cu 30 – 40 m. Câmpiile joase a Turului si Some ului. Partea nord-vestica cuprinsa intre grani e, si o linie ce ar uni localit ile Orasul Nou si Medies Vii, este o zona nisipoasa, care se men ine la o altitudine de 150 – 160 m.

Geologic, predomina forma iunile de vârsta cuaternara de origine fluvio-lacustra formate, având o stratifica ie încruci ata, prezentând alternante de forma iuni argiloase, nisipuri, cu intercala ii de lentile de maluri nisipoase. Depunerile nu au suferit cut ri sau deform ri tectonice. Depunerile respective sunt a ezate peste forma iunile panoniene formate din marne, argile, gresii cu intercalatiuni de nisipuri fine, pietri uri grosimea acestora putând atinge 1.000 m.

Hidrogeologic, nivelul hidrostatic (cota +128 m), este situat la suprafa la 1,5 – 2,0 m adâncime , în func ie de relief i de nivelul pârâului Talna. Practic exploatarea resurselor se va realiza subacvatic, pân la cota 110 m.


53

Varia iile nivelului pânzei de apa freatica sunt influen ate de regimul precipita iilor. Nivelul maxim al apelor freatice poate atinge cca. -1,00 m fata de cota terenului natural. Pe suprafa a terenului, dup topirea z pezilor si dup ploi abundente, se formeaz zone cu ape freatice stagnante pe suprafa a solului sau in 40 – 60 cm adâncime. Formarea zonelor cu ape stagnante este favorizata de structura si compozi ia terenului in frac iunile argiloase din nivelurile superioare. Seismic, conform „Normativului pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-culturale, agrozootehnice i industriale” P.100/1-2004, loc. Medies Vii se încadreaz în zona seismic de calcul „C” având coeficientul de seismicitate Ks = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 s. Conform prevederilor STAS 11100/1-1993, loc. Medies Viise situeaz în zona de macroseismicitate gradul „6”.

Poluarea existent Nu exist informa ii privind înc rcarea cu poluan i a subsolului pe amplasamentul studiat. Surse de poluare a subsolului Emisiile de praf-pulberile sedimentabile de praf antrenate i transportate de

vânt ce se depun pe sol i plante.

Aceste depuneri sunt de origine natural : particule fine de sol i deci nu constituie un factor poluant pentru sol. o Scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje i mijloacele de

transport . o Utilajele de extrac ie i mijloacele de transport sunt în stare bun de

func ionare i nu se constat pe amplasament scurgeri de produse petroliere. Repara iile utilajelor se realizeaz în ateliere i garajele proprii de la sediul unit ii din Iojib. Alimentarea cu carburan i a mijloacelor de transport se realizeaz la sediul unit ii sau la sta iile PECO, a utilajelor dincariera direct din cistern sau recipien i.Pe amplasamentul carierei nefiind rezervoare subterane sau supraterane de combustibil. În cadrul carierei nu sunt depozite de materii prime, agregatul excavat fiind

direct înc rcat în autobasculante i transportat beneficiarilor.

Solul este afectat de lucr rile de excava ii, depozitarea materialului de decopert .


54

Impactul prognozat

o Modific ri structurale din punct de vedere fizic asupra solului fa de

situa ia existent , datorate lucr rilor de exploatare. Nu sunt afectate calit ile apelor freatice i subsolului.

Se consider c nu se produc schimb ri care pot induce efecte asupra condi iilor hidrogeologice, re elei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.,

suri de diminuare a impactului Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament.Utilajele vor fi

men inute in stare buna de func ionare

4.5. Biodiversitatea

Perimetrul Carierei de perlit Colonia lojib face parte în totalitate în situl Natura 2000: ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului si ROSCI0214 Râul Tur.

La evaluarea impactului carierei asupra biodiversit ii Ariei de Protec ie Special

Avifaunistic (SPA) „Lunca inferioar a Turului” respectiv asupra biodiversit ii Sitului de Importan Comunitar (SCI) „Râul Tur”, s-a intocmit studiul de evaluare adecvata de catre e concluzioneaz urm toarele:

Prin realizarea studiului de evaluare adecvat în perimetrul Colonia lojib,

jude ul Satu Mare, s-au prezentat conditiile i anume etapa de defri are a tuf ri ului de pe o suprafata de 0,2 ha i deschiderea unei cariere de perlit, pentru exploatarea rocii utile, perlitul fiind folosit în construc ii i la infrastructura zonal . Totodat , s-au prezentat impactele i metodele de reducere a acestora pentru zona propus .

Amplasamentul se afl în întregime în situl Natura 2000 ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului si ROSCI0214 Râul Tur, îns acesta ocup o suprafa a infim în compara ie cu suprafa a total a sitului.

Atât pe teritoriul amplasamentului, cât i în împrejurimi, prin aria de analiz cuprins , nu au fost identificate habitate cu valoare mare de conservare, i nici specii de flor i faun de interes conservativ.

Studiului de evaluare adecvat ii ata m un studiu realizat de Universitatea Tehnic Cluj Napoca - Centrul Universitar Nord Baia Mare, realizat de biolog dr. Monica Marian - expert evaluator, care prin studiul realizat, confirm faptul c pe teritoriul dorit spre amplasare a carierei de perlit, nu exist habitate cu valoare mare de conservare, i specii de flor i faun de interes conservativ.


55

Datorit suprafe elor mici de vegetate lemnoas defri at , iar pe urm a exploat rii perlitului, impactul asupra speciilor terestre, amfibieni, reptile, p ri, mamifere inclusiv lilieci, va fi foarte redus. Suprafa a exploatabil este înconjurat de suprafe e mari de habitate forestiere de bun calitate în imediata vecin tate, prin urmare impactul va fi restrâns i la finele exploat rii suprafa a va fi ocupat de acelasi tip de vegetate natural .

Impactul activitatii nu va fi unul semnificativ asupra nici unui factor de mediu. În concluzie, nu se anticipeaz piedici majore în asigurarea pe termen lung a

„statutului de conservare favorabila" a speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat, în cazul în care m surile de diminuare a impactului vor fi implementate.

4.6. Peisajul

Perimetrul de exploatare este amplasat intr-o zona relativ izolata de a ez ri umane, intr-o zona înconjurata cu p duri foioase. Terenurile sunt in proprietatea titularului amplasat extravilan fata de localit ile Medies Vii si comuna Medies Aurit. Cariera este situat langa drumul local care leag drumul jude ean Negre ti Livada Satu Mare (1,1 km) si localitatea Medies Vii (1,5 km). Accesul in cariera este realizat pe un drum de 25 m care traverseaz un canal de colectare a apelor de la drum local. Cariera este localizat pe flancul vestic a dealului Spatele Dealului (c. + 345 m) in zona denumita Colonia Iojib – Viile Iojib. Baza carierei (vatra) este amplasat la cota + 140 m. Relieful la limita perimetrului urca la cota + 170 m. Perimetrul de exploatare se extinde pe o suprafa a de 15099 mp, din care in trecut au fost executate lucr ri de excavare pe o suprafa a cca. 6000 mp. In cariera si in jurul perimetrului de exploatare nu sunt construc ii sau obiective care sa fie afectat de lucr rile de exploatare. La cca. 400 m vest de cariera este amplasat o construc ie, nefolosit permanent (saivan). Drumul local, care va fi folosit pentru transportul produselor de cariera are o lungime de 1,1 km pana la drumul jude ean Negre ti – Livada. Acest drum va fi între inut de titular. Suprafa a perimetrului in propor ie de cca. 20% este acoperit cu tufi uri si p duri in special salcam si se afla in proprietatea titularului. Terenul situat în extravilan, este un teren proprietate personalã a solicitantului, conform C.F. 48 Nedefinitiv Medies Vii, nr.top. 32/2-a, 2-b, 2-c.. Terenul este situat la o altitudine de 130 m, la cca. 400 în direc ie nord-vest fa de loc. Medies Vii.


56

Impactul prognozat Prin lucrarile propuse se vor desf ura activitati de extrac ie a perlitului:

o vor fi defri ate p duri rare pe teren pe o suprafa a de 2000 mp. Suprafa a perimetrului de exploatare in propor ie de 40% nu este acoperit cu p duri.

durile din zona sunt in proprietatea titularului, fiind gospod rite de speciali ti silvici.

o solul vegetal va fi îndep rtat in etaje succesive pe o suprafa a 1.000 mp, restul perimetrului este decopertat

o relieful se modifica in sensul ca pe versantul vestic a dealului se formeaz o treapta 10 – 30 m inaltime, protejate cu berme de siguran a

o degajarea perimetrului de roci sterile o cariera din exterior este protejat si înconjurat de p duri rare, înalte de 6 –

10m. Aplicând tehnologia de exploatare proiectata, mediul înconjur tor nu va suferi modific ri in sens negativ, decât in limitele admise de Legea mediului.

Terenurile riverane sunt constituite din: p une, terenuri agricole, paduri. Activitatea obiectivului nu produce substan e poluante remanente;

Modul de organizare a suprafe elor în cadrul obiectivului propus în suprafa a total : 0,2 ha.

Tabel 4.6.1 – Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafa a (ha)

Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

Dup punerea în aplicare a proiectului

Recultivat Reamenajat

În agricultur : -teren arabil -gr dini -p uni

duri 0,2 0,2 Drumuri – parc ri Zone construite (cur i, suprafa a construit )

Ape Alte terenuri: -vegetatie plantata -zone umede -teren deteriorat -teren nefolosit

Total 0,2 0,2


57

suri de diminuare a impactului :

Protec ia i refacerea mediului natural în cazul obiectivului studiat este condi ionat de luarea de m suri i efectuarea de lucr ri în acest scop în perioada de amenajare. Dup realizarea obiectivului, prin amenaj rile efectuate (replantare arbori i arbu ti) se protejeaz i se valorific cadrul natural.

4.7. Mediul social si economic Industria este format de agen i economici cu capital de stat i privat. La nivelul comunei func ioneaz un num r de 50 de societ i comerciale care au un num r de 1200 persoane angajate. În prezent rata omajului este de 7,19 % num rul omerilor fiind de 84 persoane. Din punct de vedere socio-economic, amenajarea carierei este benefic zonei creând posibilitatea de relansare a economiei, facilitând crearea de noi locuri de munc (5 angaja i), crearea de condi ii atractive pentru desf urarea activit ilor industriale în condi ii de eficien . Masuri de diminuare a impactului Din cele prezentate anterior impactul socio – economic produs de amenajarea carierei este pozitiv.

4.8. Condi ii culturale si etnice, patrimoniul cultural Amplasamentul caierei nu va crea un impact negativ asupra obiectivelor de patrimoniu cultural , arheologic sau asupra monumentelor istorice.


58

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Alternativa zero În cazul în care proiectul actual nu ar fi pus în valoare, starea actual a mediului ar r mâne pu in probabil neafectat de activit i antropice, dat fiind faptul c prezinta resursele prezentate i ar prezenta interes pentru al i investitori.

Alternativa aleasa În vederea select rii celei mai bune alternative de dezvoltare a activit ii miniere în zona au fost luate în considerare urmatoarele aspecte relevante :

Existenta in proprietatea societatii a terenului Zacamântul include un volum de resurse/rezerve relativ sigure Resursele au parametrii calitativi favorabili Structura litologica este relativ uniforma Intercala iile necorespunz toare calitativ sunt realtiv reduse Pia a este relativ sigura Pierderile de exploatare sunt reduse Cheltuielile de transport sunt reduse Cheltuielile de haldare sunt reduse Produsele miniere se valorifica în stare bruta Cheltuielile pentru infrastructura sunt reduse Existenta for ei de munca calificata in zona aplasamentului

Zona studiat prezint un mare poten ial de dezvoltare industrial si economic, ce va permite dezvoltarea pe toate planurile a zonei. Pozi ia îi permite rezolvarea tuturor problemelor de mediu si impactul asupra popula iei este diminuat. Aceast zon , care în prezent este lipsit de infrastructur , va beneficia de toate utilit ile necesare prin grija beneficiarului, dup terminarea exploat rii resursei. Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere urbanistic, se afl în extravilanul loc. Medies Vii Realizarea obiectivului de investi ii propus, coroborat cu existen a în zon de for de munc calificat , pot atrage dup sine dezvoltarea sectorului productiv privat cu consecin ele pozitive rezultate din aceasta.


59

6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI A. IMPACTUL PRODUS ÎN PERIOADA DE EXECU IE

În raport cu limitele maxime admise avem indici de poluare (Ip):

100max

admisp C

CI

;

Ip = 0 100

- mediul este afectat în limite admise iar efectele sunt pozitive sau negative f a fi nocive

Ip >100

- mediul este afectat peste limitele admise efectele negative se evalueaz în func ie de gradul ( % ) de dep ire

În raport cu m rimea efectelor avem indici de calitate (Ic)

E

Ic1 ;

E - m rimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.

Cuantificarea efectelor în m rimi cantitative ( E ) ne permite agregarea i medierea lor pe o scal de tipul :

" + " influen pozitiv " 0 " influen nul " - " influen negativ

Ic = 0 +1,0 - influen ele sunt pozitive iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic = -1 0 - influen ele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului neafectat de activitate


60

Acordarea notelor de bonitate:

VALOARE INDICILOR DE CALITATE ( IC ) Pentru cuantificarea efectele activit ii proiectate asupra calit ii factorilor de mediu în raport cu limitele admise : Nota de

boni-tate

1 Ic = —— ; ( E 0 )

E

Efectele proiectului asupra mediului

10 Ic = 0 ( Lproiect =0 ) - Mediul neafectat de activitatea proiectat 9 Ic = ( 0 0,25 ]

E > 0 - Mediul afectat de proiect în limite admisibile niv. 1 - Influen e pozitive mari ( suma efectelor este mare ) - Activitatea produce un impact redus.

8 Ic = ( 0,25 0,50 ]

- Mediul afectat de proiect în limite admisibile niv. 2 - Influen e pozitive medii (suma efectelor este medie) - Activitatea determin un impact decelabil.

7 Ic = ( 0,50 1,0 ] - Mediul afectat de proiect în limite admisibile niv. 3 - Influen e pozitive mici ( suma efectelor este mic ) - Activitatea se încadreaz în normele reglementate.

6 Ic = - 1,0 E < 0

- Mediul afectat de proiect peste limitele admise niv.1 - Efectele sunt negative . - Activitatea dep te normele reglementate.

5 Ic = ( - 1,0 - 0,5 ] - Mediul afectat de proiect peste limitele admise niv.2 - Efectele sunt negative producând disconfort.

4 Ic = (- 0,5 - 0,25 ] - Mediul afectat de proiect peste limitele admise niv.3 - Efectele negative sunt accentuate . - Impactul este major.

3 Ic = ( - 0,25 - 0,25/10 ]

- Mediul degradat - nivel 1 - Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic =(- 0,25/10 - 0,25/100]

- Mediul degradat - nivel 2 - Efectele sunt nocive la durate medii de expunere .

1 Ic = sub - 0,25/100 - Mediul degradat - nivel 3 - Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere .


61

Nota de bonitate

Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului i mediului înconjur tor

10 0 Mediul neafectat de activitatea uman Starea mediului : natural

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea uman efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert : cu efecte poten iale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 Prag de interven ie : cu efecte semnificative

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 1 Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 2 Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 20,0 Mediul este impropriu formelor de via Impactul asupra apelor

Sursa Poluant Indici de poluare (Ip %) Ape

freatice suspensii 0,45

Ip medie = 0,45 < 1

Rezult :Nb = 8

Calitatea apelor freatice nu sunt afectate de activitatea desf urata singurele probleme rezulta doar din atrenarea suspensiilor dar care nu sunt toxice pentru mediul acvatic

Efectele obiectivului nu sunt negative pentru mediul natural i zona de locuit .


62

Emisii atmosferice

Indici de poluare (Ip %) Sursa Particule CO NOx SO2

Manipulare in carier

0,77 0,0002 0,045 0,005

Ip medie = 0,005-0,77 < 1

Rezult : Nb = 8

- Nota de bonitate acordat în urma evalu rii impactului asupra factorilor de mediu sol – subsol, ape subterane este :

Sol-subsol i ape subterane

- Matricea de evaluare a impactului asupra solului subsolului i apelor subterane este prezentat în Tabel urm tor:

Sursa Ac iune Efecte asupra factorului de mediu

SOL - SUBSOL Protec ia suprafe elor tehnologice i de acces

Respectarea tehnologiei de exploatare; Realizarea drenurilor pentru apele pluviale; Între inerea corespunz toare a drumului de acces.

( + )

Depozitarea sterilului Suprafa liber temporar ocupat ;

( - )

Impact fizic Modific ri structurale, schimbare regim economic,etc

( - )

Depozitarea combustibililor Nu exist depozit de combustibili

( + )

Depozitarea de eurilor Colectare în saci PVC, eliminare de pe amplasament.

( + )

Imisia poluan ilor gazo i Concentra ia poluan ilor se incadreaz sub limitele admise

( + )

EFECT ( +2 ) Ic 0,5

Calitatea efluen ilor gazo i în emisie rezultate din surse mobile nu prezint impact poten ial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului înconjur tor. Calitatea aerului la nivelul solului (imisie) în zonele învecinate se

incadreaz sub limitele reglementate. Conform notei de bonitate: Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert : cu efecte poten iale


63

Rezult : Rezult :Nb = 7 Error! A ez ri umane

Zgomot: Nb = 7 Se acord notele de bonitate conform sc rii din tabelul urm tor :

Nb Lech - limita

incintei dB(A) Lech - limita zonei de locuit dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A) 9 50 - 55 35 - 40 zonã linistitã 8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A) 7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor 6 65 - 70 50 - 55 psihice 5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A) 4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice 2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A) 1 > 100 > 90 zona efectelor

otologice

- Mediul afectat de proiect în limite admisibile niv. 3 - Influen e pozitive mici ( suma efectelor este mic ) - Activitatea se încadreaz în normele reglementate.


64

Calitatea aerului: Nb = 8

Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazosi asupra a ez rilor umane se încadreaz nota de bonitate acordat pentru factor de mediu aer,în scara de bonitate pentru asez ri umane din tabelul urm tor. Nr. Tip de aer Efecte asupra

populatiei Efecte asupra

vegetatiei, vizibilit tii si materialelor

10. Aer având calitatea natural

Starea de s tate natural a populatiei

Stare natural de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 efecte efecte 8. Aer curat - Nivel 2 efecte

decelabile cauzisitic efecte decelabile

cauzisitic 7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalit tii

prin bronsit si cancer pulmonar si crest.bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, derea partial a

frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecvent crescut a simptomelor respiratorii si boli pulmonare cu intern ri în spital

Afectarea cronic pentru plante moderat pân la sever prin actiune sinergic cu O3 sau NOx

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescut cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redus pân la 6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar


65

Rezult : Nb = 7,50

Calculul indicelui de poluare global:

Relatia grafic , între Nb.calculat pentru 4 elemente ale mediului este o figur geometric neregulat format cu valorile :

Nb.AER = 8,00 Nb.APA = 8,00 Nb.SOL-SUBSOL = 7,00 Nb. .UM. = 7,50

Având suprafa a : Sr = 200,00 cm2 Rezult :

Si 200,00 cm2 I.P.G. = ——— = —————— = 1,72 Sr 116,00 cm2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare global de 1,72 se încadreaz in limitele 1 2 ceea ce indic :

Mediul supus activit ii umane în limitele admisibile

- Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 - Prag de interven ie : cu efecte semnificative


66

7. MONITORIZAREA a. Monitorizare factor de mediu AP

Sec iuni de prelevare probe : - Canal de garda

Indicatori determina i : - pH ; - materii totale în suspensie ; - produse petroliere

Prelevare – analizare : - probele vor fi recoltate în recipien i din sticl i

transportate în vederea analizei la un laborator specializat ;

Frecven a m sur torilor : - o dat an ;

b. Monitorizare factor de mediu SOL

- urm rirea dinamicii suprafe elor afectate;

- urm rirea stabilit ii taluzurilor;

- monitorizarea calit ii solului prin urm rirea cre terii vegeta iei de pe

suprafe ele amenajate (ref cute).

c. Monitorizare BIODIVERSITATE - conform Studiului de evaluare adecvata;


67

8. SITUA II DE RISC

RISCURI NATURALE

Cutremur: - conform „Normativului pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-culturale, agrozootehnice i industriale” P.100/1-2004, loc. Medie Vii se încadreaz în zona seismic de calcul „C” având coeficientul de seismicitate Ks = 0,20 i perioada de col Tc = 0,7 s. Conform prevederilor STAS 11100/1-1993, loc. Medies Vii se situeaz în zona de macroseismicitate gradul „6”. Inunda ii: - obiectivul este amplasat pe marginea p.Talna , curs de apa care nu are varia ii mari privind regimul debitelor. Secet : - nu exist riscuri poten iale datorate situa iilor de secet . Alunec ri de teren: - nu exist riscul alunec rilor de teren în zona de amplasare a obiectivului propus.

Impactul transfrontier datorat riscului de accidente:

Anvergura activit ii din cariera precum i amplasamentul acestuia nu este de natur s creeze impact transfrontier .

Accidente poten iale, m suri de prevenire a accidentelor: În vederea execut rii lucr rilor prev zute în prezenta documenta ie, eful de echip , trebuie s cunoasc temeinic prevederile tuturor documenta iilor, legilor i actelor normative în vigoare care se refer la problemele de tehnica securit ii i protec ia muncii.

surile de protec ia muncii la lucr rile de execu ie a celor prezentate mai sus, precum i a celorlalte lucr ri componente necesare finaliz rii investi iei, se refer atât pe durata execut rii, cât i la perioada de func ionare a amenaj rii carierei, în special la terasamente, transportul, înc rcarea i desc rcarea materialelor, exploatarea utilajelor i ma inilor de ridicat, folosite. La lucr rile de terasamente pentru evitarea surp rilor din cauza utilajelor sau materialelor depozitate, se va p stra o distan de la marginea taluzului de cel pu in 1.50-2.00 m. Se vor monta pl ci avertizoare vizibile atât ziua cât i noaptea la toate lucr rile periculoase ( gropi, an uri, utilaje, depozite etc. ). În timpul lucrului se interzice trecerea sau sta ionarea persoanelor pe sub

geata sau cupa utilajului sau în zonele de rotire, marcându-se zona respectiv . Desc rcarea p mântului în autovehicul se va face de la în ime redus i din spatele vehiculelor.


68

Se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare a utilajelor, înainte de începerea lucrului. Se interzic leg turile sau cârligele improvizate. To i angaja ii vor trebui s cunoasc obliga iile i r spunderile pentru realizarea deplin a m surilor de protec ie i igien a muncii i de prevenirea i combaterea incendiilor, pentru asigurarea, p strarea i folosirea mijloacelor individuale de protec ie. Indica iile pentru protec ia muncii i PSI cuprinse în acest capitol nu sunt limitative, eful locului de munc având obliga ia de a aplica i alte m suri impuse de condi iile specifice ale lucr rilor respective, cuprinse în normele în vigoare. Ca materiale folosite pentru combaterea incendiilor,cariera va fi dotat cu :

- g le i de tabl , târn coape, lope i, cazmale - extinctoare cu spum i bioxid de carbon

Se prevede: Respectarea tehnologiei de execu ie i de amenajare proiectat .


69

9. REZUMAT

Factor de mediu : AER Surse de poluan i pentru aer

procesul tehnologic: opera iile de manipulare a perlitului pentru construc ii. procese de combustie: func ionarea utilajelor de lucru i a mijloacelor auto.

Concentra ia poluan ilor

În studiul de dispersie s-au calculat concentra iile poluan ilor la sol folosind un model matematic i climatologic de dispersie de tip gaussian. Concentra iile i debitele masice de poluan i la emisie i în imisie rezulta i din cadrul carierei în parte sunt prezentate în cadrul capitolului 4 .

Efectul poluan ilor asupra calit ii aerului

Valoarea concentra iilor maxime sunt sub limitele concentra iilor maxim admisibile . Cmax < C.M.A.

Impactul produs

Factorul de mediu AER este afectat în limitele admisibile f efecte negative. Impactul este redus i local (Xmax (distan a) = 50 m de locul emisie).

Factor de mediu : AP

Surse de ap :

- nu sunt necesare

Factor de mediu : SOL – SUBSOL

Realizarea elementelor de infrastructur a carierei prev zute în cadrul proiectului implic lucr ri de derocare .


70

Având în vedere cele men ionate anterior, rezult c impactul creat asupra factorului de mediu sol în perioada de execu ie se încadreaz în limite admisibile.

Factor de mediu : EZ RI UMANE

Lucr rile de amenajare a obiectivului propus nu afecteaz decât strict zona din imediata vecin tate, f a crea disconfort pentru popula ie. Din cele prezentate anterior rezult c lucr rile de amenajare a obiectivului propus nu ridic probleme deosebite din punct de vedere al protec iei factorilor de mediu.

Factor de mediu : BIODIVERSITATE

Prin realizarea studiului de evaluare adecvat în perimetrul Colonia lojib, jude ul Satu Mare, s-au prezentat conditiile i anume etapa de defri are a tuf ri ului de pe o suprafata de 0,2 ha i deschiderea unei cariere de perlit, pentru exploatarea rocii utile, perlitul fiind folosit în construc ii i la infrastructura zonal . Totodat , s-au prezentat impactele i metodele de reducere a acestora pentru zona propus .

Amplasamentul se afl în întregime în situl Natura 2000 ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului si ROSCI0214 Râul Tur, îns acesta ocup o suprafa a infim în compara ie cu suprafa a total a sitului.

Atât pe teritoriul amplasamentului, cât i în împrejurimi, prin aria de analiz cuprins , nu au fost identificate habitate cu valoare mare de conservare, i nici specii de flor i faun de interes conservativ.

Studiului de evaluare adecvat ii ata m un studiu realizat de Universitatea Tehnic Cluj Napoca - Centrul Universitar Nord Baia Mare, realizat de biolog dr. Monica Marian - expert evaluator, care prin studiul realizat, confirm faptul c pe teritoriul dorit spre amplasare a carierei de perlit, nu exist habitate cu valoare mare de conservare, i specii de flor i faun de interes conservativ.

Datorit suprafe elor mici de vegetate lemnoas defri at , iar pe urm a exploat rii perlitului, impactul asupra speciilor terestre, amfibieni, reptile, p ri, mamifere inclusiv lilieci, va fi foarte redus. Suprafa a exploatabil este înconjurat de suprafe e mari de habitate forestiere de bun calitate în imediata vecin tate, prin urmare impactul va fi restrâns i la finele exploat rii suprafa a va fi ocupat de acelasi tip de vegetate natural .

Impactul activitatii nu va fi unul semnificativ asupra nici unui factor de mediu. În concluzie, nu se anticipeaz piedici majore în asigurarea pe termen lung a

„statutului de conservare favorabila" a speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat, în cazul în care m surile de diminuare a impactului vor fi implementate.


71

Dup activit ile miniere vor fi înregistrate urm toarele modific ri ale

mediului: - vor fi defri ate de p duri rare pe teren pe o suprafa a de 2000 mp. Suprafa a de

0,2 ha este acoperit cu de gorun, tei si carpen în proportie de 20% restul fiind 50% l st ris din speciile amintite anterior amestecat cu salcâm si 30% zon de taluzuri si aflorimente P durile din zona sunt in proprietatea titularului, fiind gospod rite de speciali ti silvici.

- solul vegetal va fi îndep rtat in etaje succesive pe o suprafa a 2.000 mp - relieful se modifica in sensul ca pe versantul vestic a dealului se formeaz o

treapta 10 – 30 m inaltime, protejate cu berme de siguran a - degajarea perimetrului de roci sterile Aplicând tehnologia de exploatare proiectata, mediul înconjur tor nu va suferi modific ri in sens negativ, decât in limitele admise de Legea mediului. Exploatarea carierei fiind la primul an de activitate, accentul se va pune pe protec ia factorilor de mediu. In perioada permisului, activit ile de baza vor fi orientate spre organizarea incintei de la vatra carierei, preg tirea si formarea treptei de exploatare. In primul an de activitate, refacerea mediului este nesemnificativ, datorita faptului ca nu se pune problema red rii terenurilor pentru alte destinatii. Factorii de protec ia mediului nu vor fi modificate in a a fel ca sa necesite refacerea lor. Tehnologia de exploatare prevede protec ia zacamantului si a mediului înconjur tor. Accesul la cariera de la drumul comunal se amenajeaz prin consolidarea infrastructurii platformei de acces si de lucru. Perimetrul se va degaja de grohotisul depozitat la baza treptei. Sursele de steril provin din halda existenta la baza carierei, decopertarea zacamantului si din roci nevalorificabile (alterate). Sterilul va fi folosit la între inerea drumului de transport spre drumul jude ean Negre ti – Livada (1,1 km). Activit ile de exploatare nu vor produce de euri semnificative, ca volum sau de calitate periculoasa. Masurile care vor fi stabilite in autorizatie de mediu vor fi aplicate si respectate.

Titularul isi propune urm toarele masuri pentru protec ia a mediului:

- respectarea întocmai a tehnologiei de exploatare - respectarea amplasamentului, a activit ilor si a instala iilor prev zute in

documenta iile avizate, - exploatarea rocilor utile numai prin trepte - derocarea rocilor prin împu care de c tre personal autorizat cu respectarea

dispozitilor de împu care (mai ales la cantit ile de exploziv admis la o împu care)

- înainte de împu care se va anun a Prim ria localit ii si se va asigura paza perimetrului

- la împu care se va proteja drumul comunal si zonele adiacente perimetrului - transportul produselor carierei se va realiza cu mijloc de transport autorizat pe

cai de transport care sa asigure integritatea constructilor


72

- alimentarea cu carburan i, între inerea si repararea utilajelor se va efectua pe

platforme betonate si amenajate in acest scop - in perimetru de exploatare nu vor fi depozitate carburanti, lubrifian i, de euri sau

alte materile priculoase sau nocive - personalul care lucreaz in cariera va fi instruit si din normele de protec ia a

mediului - evacuarea apelor pluviale prin santul colector de la vatra carierei cu respectarea

HG 352 /2005. - încadrarea concentra ilor maxime admise ale noxelor in limitele STAS 12574 / 87 - monitorizarea mediului in conformitate cu cerin ele APM Satu Mare si Autoriza iei

de mediu - la încetarea activitati titularului va asigura efectuarea bilan ului de mediu (la

cererea A.P.M. Satu Mare) pentru stabilirea obligatiilor si costurilor privind refacerea mediului

In urma aplic rii lucr rilor de exploatare si a estim rilor efectuate in domeniile mediului se desprind urm toarele: - nu exista riscul producerii unor accidente sau avarii in urma c rora sa se produc

degaj ri de polua i in atmosfera, care sa pericliteze s tatea popula iei - activitatea care se va desf ura in cariera va putea duce doar la înc rcare

suplimentara, de scurta durata cu suspensii, a apelor de suprafa a, nesemnificative din punct de vedere a sanatatii popula iei

- de eurile rezultate nu constituie surse de risc pentru s tatea popula iei - starea de s tate a popula iei nu va fi afectata de zgomotul si vibra iile produse - lucr rile de exploatare nu vor afecta stablitatea solului - flora si fauna din zona nu va fi afectata semnificativ.

utând efectele lucr rilor de exploatare asupra mediului estimam ca mediul va fi afectat in limitele admise. In vederea protec iei factorilor de mediu, pentru perioada permisului de exploatare se programeaz urm toarele lucr ri:

1. între inerea si reglarea utilajelor de exploatare si transport in vederea reducerii noxelor de e apare

2. conducerea apelor la vatra carierei spre sant de colectare de la drumul comunal

3. monitorizarea factorilor de mediu (dupa caz la cerere)

10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificult i tehnice sau practice deosebite pe parcursul efectu rii evalu rii impactului asupra mediului.

Studiu de evaluare adecvata Universitatea Tehnica Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator [email protected]

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

„CARIERA DE PERLIT DE LA MUJDENI,

Jud. Satu Mare

ETAPA PROCEDURII DE EVALUARE: STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

BENEFICIAR: S.C. AGROPRODEXPORT S.R.L.

Întocmit:

Centrul Universitar Nord din Baia Mare iunie 2014

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

A.) GENERALITĂŢI 1. Scopul şi obiectul studiului

Prezentul studiu s-a întocmit în vederea derulării procedurii de emitere a acordului de mediu necesară implementării proiectului „AMENAJARE CARIERĂ DE PERLIT”, propus a fi amplasat in extravilanul loc. MUJDENI, judetul SATU MARE.

La elaborarea studiului s-au utilizat datele furnizate de catre beneficiar, precum si datele culese din teren de specialişti.

În conformitate cu prevederile HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, proiectul propus se încadrează în Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului (anexa nr. 2, pct. 2, lit. a - cariere, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1).

Amplasamentul proiectului include terenuri cuprinse în arii naturale protejate, desemnate astfel prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: in interiorul sitului Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior si ROSCI 0214 Raul Tur. Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată cu OM nr. 135/2010 precizează că, în situaţia descrisă procedura de obtinere a actului de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului, include etapa sudiului de evaluare adecvată.

Obiectivele prezentului studiu de evaluare adecvată sunt:

▪ Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului; ▪ Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupra mediului (habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea siturilor Natura 2000 în care este situat amplasamentul proiectului); ▪ Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului; ▪ Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi biodiversităţii, în special asupra speciilor de interes conservativ. ▪ Evaluarea adecvată a activităţilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducere a acestuia se vor realiza pentru etapa de construcţie şi etapa de exploatare.

2. Surse de informare

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit pe baza observaţiilor directe din teren, cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în: ▪ Formularele standard Natura 2000 pentru aria protejata de interes comunitar ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior si ROSCI 0214 Raul Tur ; ▪ Studii de specialitate publicate pe site –urile agenţiilor de protecţia mediului; ▪ Site-ul Ministerului Mediului si Padurilor (www.mmediu.ro); 3. Elaboratorul studiului

Proiectant: Centrul Universitar Nord din Baia Mare (Universitatea de Nord Baia

Mare), cu sediul in Baia Mare, Strada Victor Babes nr 61 A, înscrisă la pozitia 319/04.11.2010 în Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului.

B.) INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS SUPUS APROBĂRII 1. Informaţii privind proiectul propus 1.1 Denumirea proiectului

-„Cariera de perlit Mujdeni”, amplasata pe un teren silvic, în principal în Medies Vii

1.2. Beneficiarul proiectului

S.C. AGROPRODEXPORT S.R.L., cu sediul în localitatea Iojib, comuna Mediesu Aurit, strada Zorilor nr. 103, jud. Satu Mare , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Satu Mare la nr. J30/705/1991, cod unic de înregistrare RO669804 1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus

1.3.1. Descrierea proiectului propus ▪ Rezumatul proiectului Lucrările de deschidere sunt realizate cu drumul de acces de la drumul judeţean Negreşti – Livada (1,1 km) si drumul local spre Medies Vii (cca. 2,5 km). Astfel cariera veche este accesibila cu aceste drumuri. Lucrările de pregătire constau din defrişarea parţiala a perimetrului, decopertarea perimetrului si consolidarea drumului de acces la cota + 147. Lucrările de exploatare constau din excavarea semitreptei si treptei de la cota + 140, cu exploziv. Produsele minerale vor fi valorificate, in funcţie de cerinţele pieţei in stare bruta si Sparta (concasata – sortata pana la sortul de 63 mm). Pierderile de exploatare (nemasurabile) reprezintă pierderile la: decopertare, tăierea rocilor cu exploziv, selectarea rocilor alterate (necorespunzător calitativ), încărcare si transport. Rocile utile nu se dilueaza cu roci sterile. Astfel gradul de recuperare la exploatare este influenţata de pierderile de exploatare (5%). Pierderile la prelucrare reprezintă, pierderile nevalorificabile datorita sortului sub 8 mm si a rocilor alterate. Aceste pierderi de la concasare – sortare vor fi folosite la întreţinerea drumului de acces la cariera. Rocile supuse concasării vor fi sparte si sortate pana la sortimentul de 63 mm. Gradul de valorificare reprezintă pierderile de la operaţiunile de exploatare (cu exploziv) si prelucrare – concasare 92%. Valoarea produselor miniere comercializabile s-a estimate la 17 lei/t pentru perlit brut si 23 lei/t la roci sparte concasate. Redevenţa miniera s-a calculate la cota 0,4375 euro/to. Valoarea lucrărilor de mediu s-a estimate după lucrările programate pentru protecţia factorilor de mediu si pentru refacerea mediului.

Construcţie/funcţionare In perioada permisului de exploatare, propunem extragerea a 47.500,00 tone de perlit in stare bruta care parţial va fi concasat pentru comercializare. Pentru perioada permisului de exploatare s-au estimat următori indicatori tehnici de exploatare – valorificare:

Nr. Crt

.

Specificaţie U.M.

Perioada permisulu

i

TR. III

Tr. IV

TR. I

TR. II

TR. III

1. Lucrări de pregătire -decopertare

mc 3500 700 400 1000 600 800

2. Consum de resurse rezerve

to 50000 10500 10500 105800

11100 7400

3. Pierderi de exploatare si transport

to 2500 500 500 500 600 400

4. Extras industrial din care -produs minier brut valorificat -produs minier prelucrat

to 47500 10000 10000 10000 10500 7000

to 15000 3100 3100 3100 3300 2400

to 32500 6900 6900 6900 7200 4600

5. Pierderi la prelucrare to 1600 345 345 345 335 230

6. Produs finit prelucrat 8 + 63 mm

to 30900 6555 6555 6555 6865 4370

7. Grad de recuperare la exploatare

% 95 95 95 95 95 95

8. Randament de prelucrare % 95 95 95 95 95 95

9. Grad de valorificare % 92 92 92 92 92 92

10. Valoarea produselor miniere comercializate

lei 965700 203465

203465

203465

213995

141310

11. Redevenţa miniera 10% lei 96570 20346 20347 20346 21400 14131

12. Lucrări de mediu lei 3384 1000 660 400 764 -

13. Garanţia financiara pt. refacerea mediului

lei 2064 2064 - - - -

14. Taxa de exploatare lei 300 0,012 x 25.000 lei kmp

Dezafectare/inchidere In urma exploatării zacamantului, nu se produc deteriorări semnificative a mediului înconjurător. După activităţile miniere vor fi înregistrate următoarele modificări ale mediului:

- vor fi defrişate de păduri tinere, rare pe teren pe o suprafaţa de 200 mp. Suprafaţa perimetrului de exploatare in proporţie de 80% nu este acoperit cu păduri. Pădurile din zona sunt in proprietatea titularului, fiind gospodărite de specialişti silvici.

- solul vegetal va fi îndepărtat in etaje succesive pe o suprafaţa 1.500 mp, restul perimetrului este decopertat

- relieful se modifica in sensul ca pe versantul vestic a dealului se formează o treapta 10 – 20 m inaltime, protejate cu berme de siguranţa

- degajarea perimetrului de roci sterile - cariera din exterior este protejat si înconjurat de păduri rare, înalte de 6 – 10m.

Aplicând tehnologia de exploatare proiectata, mediul înconjurător nu va suferi modificări in sens negativ, decât in limitele admise de Legea mediului. Exploatarea carierei fiind la primul an de activitate, accentul se va pune pe protecţia factorilor de mediu.

In perioada permisului, activităţile de baza vor fi orientate spre organizarea incintei de la vatra carierei, pregătirea si formarea treptei de exploatare si instalarea cu punere in funcţie a instalaţiei de concasare. Exploatarea carierei va fi continuat inca mulţi ani. In primul an de activitate, refacerea mediului este nesemnificativ, datorita faptului ca nu se pune problema redării terenurilor pentru alte destinatii. Factorii de protecţia mediului nu vor fi modificate in aşa fel ca sa necesite refacerea lor. Tehnologia de exploatare prevede protecţia zacamantului si a mediului înconjurător. Astfel in zona drumului comunal s-a delimitat o zona de protecţie, care nu se defrişează. Accesul la cariera de la drumul comunal se amenajează prin consolidarea infrastructurii platformei de acces si de lucru. Perimetrul se va degaja pe halda de steril (2600 mc) depozitat la baza treptei. Activităţile de exploatare nu vor produce deşeuri semnificative, ca volum sau de calitate periculoasa. Masurile care vor fi stabilite in autorizatie de mediu vor fi aplicate si respectate.

Titularul isi propune următoarele masuri pentru protecţia a mediului:

- respectarea întocmai a tehnologiei de exploatare - respectarea amplasamentului, a activităţilor si a instalaţiilor prevăzute in documentaţiile

avizate, - exploatarea rocilor utile numai prin trepte - deoarece rocilor prin împuşcare de către personal autorizat cu respectarea dispozitilor de

împuşcare (mai ales la cantităţile de exploziv admis la o împuşcare) - înainte de împuşcare se va anunţa Primăria localităţii si se va asigura paza perimetrului - la împuşcare se va proteja drumul comunal si zonele adiacente perimetrului - transportul produselor carierei se va realiza cu mijloc de transport autorizat pe cai de

transport care sa asigure integritatea constructilor - alimentarea cu carburanţi, întreţinerea si repararea utilajelor se va efectua pe platforme

betonate si amenajate in acest scop - in perimetru de exploatare nu vor fi depozitate carburanti, lubrifianţi, deşeuri sau alte

materile priculoase sau nocive - personalul care lucrează in cariera va fi instruit si din normele de protecţia a mediului - evacuarea apelor prin santul colector de la vatra carierei cu respectarea HG 352 /2005. - încadrarea concentraţilor maxime admise ale noxelor in limitele STAS 12574 / 87 - monitorizarea mediului in conformitate cu cerinţele APM Satu Mare si Autorizaţiei de

mediu - la încetarea activitati titularului va sigura efectuarea bilanţului de mediu (la cererea

A.P.M. Satu Mare) pentru stabilirea obligatiilor si costurilor privind refacerea mediului In urma aplicării lucrărilor de exploatare si a estimărilor efectuate in domeniile mediului se desprind următoarele:

- nu exista riscul producerii unor accidente sau avarii in urma cărora sa se producă degajări de poluaţi in atmosfera, care sa pericliteze sănătatea populaţiei

- activitatea care se va desfăşura in cariera va putea duce doar la încărcare suplimentara, de scurta durata cu suspensii, a apelor de suprafaţa, nesemnificative din punct de vedere a sanatatii populaţiei

- deşeurile rezultate nu constituie surse de risc pentru sănătatea populaţiei - starea de sănătate a populaţiei nu va fi afectata de zgomotul si vibraţiile produse - lucrările de exploatare nu vor afecta stablitatea solului - flora si fauna din zona nu va fi afectata semnificativ.

Căutând efectele lucrărilor de exploatare asupra mediului estimam ca mediul va fi afectat in limitele admise. In vederea protecţiei factorilor de mediu, pentru perioada permisului de exploatare se programează următoarele lucrări:

1. întreţinerea si reglarea utilajelor de exploatare si transport in vederea reducerii noxelor de eşapare Valoric – 600 lei

2. saparea a 120m canal de evacuare a apelor la vatra carierei spre sant de colectare de la drumul comunal Valoric – 360 lei

3. monitorizarea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot) Valoric – 360 lei

Topografia zonei Din punct de vedere geomorfologic relieful prezintă un aspect de deal cu un versant de 45 – 550 inclinare spre vest. Diferenţele de nivel in cadrul perimetrului intre c. + 140m –c. 170m cu scădere spre flancul Nordic si sudic. Relieful permite formarea unei trepte de exploatare pana la 30 m, dar inaltimea medie a treptei de exploatare va fi jur de 19 m, care la început va fi exploatat in trepte de sub 7 – 10 m inaltime (pana la cota +147 – 150 m).

Cele mai apropiate puncte sprijin, de care este legat perimetrul, sunt situate:

X Y Z

Biserica Ortodoxa Mediesu Aurit 700421,363 360110,214 173,15

Biserica Ortodoxa Romnesti 700699,849 358809,791 158,28

Biserica Reformata Romnesti 700733.866 358798,495 161,01

Biserica Reformata Iojib 703554,680 361921,982 166,17

1.5.Localizare administrativ-teritoriala: sat. Medies Vii, jud. Satu Mare

Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa este pr.Talna care se afla la o distanta aproximativa de 2000 m fata de obiectiv. Bazin hidrografic :Tisa -Tur – cod bazin : I.1.11.05.01.00.0 Lungimea cursului de apa :380 hm Suprafaţa bazinului de colectare a apelor :410 km2

Cota terenului la izvor :960 mdM Cota terenului la vărsare :134 mdM Hectometru obiectiv pe malul drept al cursului de apa :250 hm Tipul solurilor din zona amplasamentului studiat Zona Medies Vii aparţine din punct de vedere geologic sectorului nordic al Depresiunii Panonice .

Potrivit datelor existente, Depresiunea Panonică apare ca o zonă depresionară

formată prin prăbuşirea unui fundament presenonian acoperit ulterior de o cuvertură sedimentară . Partea nordică a depresiunii este mărginită spre est de munţii Oaşului, care constituie o puternică ridicare a fundamentului cristalin, cu o orientare NE – SV. Informaţii cu privire la alcătuirea geologică a acestei zone, s-au putut obţine din forajele geologice şi hidrogeologice executate care au evidenţiat o serie de structuri, cu accidente tectonice, importante, care afectează uneori şi depozitele panoniene .

Fundamentul cristalin - este constituit din micaşisturi, gneise, cuarţite albe şi cenuşii şi calcare cristaline .

Cretacicul - nu aflorează în această zonă, fiind întâlnit doar în foraje, sub adâncimea de 2700 m. Apare în facies de fliş, fiind reprezentat printr-o alternanţă de gresii cenuşii cu diaclaze de calcit şi argilă negricioasă .

Paleogenul – se dezvoltă în continuare peste cretacic, fiind bine reprezentat prin eocen şi oligocen .

- Eocenul - este cunoscut fie printr-un facies litoral reprezentat prin conglomerate grosiere cu elemente de cristalin, microconglomerate, gresii, marnocalcare şi calcare cu numuliţi, fie printr-un facies argilos – grezos cu caracter de fliş .

- Oligocenul - este alcătuit din şisturi marno-argiloase , brecifiate tectonic şi gresii calcaroase cu vine de calcit şi are grosimea de cca. 700 m .

Neogenul – este reprezentat prin badenian , sarmaţian şi pliocen. - Badenianul – ocupă o mare suprafaţă din depresiunea Panonică, fiind depus discordant

peste formaţiunile preneocene. Apare într-un facies dentritic cu intercalaţii de tufuri şi marne, marnocalcare slab grezoase şi gresii .

- Sarmaţianul - este bine dezvoltat şi este constituit dintr-o alternanţă de marne cenuşii – nisipoase şi gresii calcaroase cenuşii cu intercalaţii tufacee şi orizontul de piroclastite andezitice .

- Pliocenul - este constituit din două orizonturi litologice distincte care ar corespunde în general ponţianului, respectiv dacianului şi levantinului din subcarpaţi .

- Orizontul inferior – este predominant marnos şi cu rare intercalaţii de nisip. - Orizontul superior – este reprezentat printr-o alternanţă de nisipuri, marne şi argile în

care ( la partea superioară ) pot apărea intercalaţii de lignit.

Cuaternarul – este reprezentat în principal prin depozite aluvionare şi de terasă . Grosimea cuaternarului este estimată la aproximativ 120 m .

Geologic, perimetrul de exploatare face parte din zona magmatismului neogen a bazinului Oaş (coama vestica) la vest de localitatea Oraşul Nou si la nord de Medies Vii. In urma magmatismului in zona s-au format structuri vulcanice efuzive, de natura riolitica, acoperite parţial de depozite cuaternale. In limitele stricte a perimetrului de exploatare rocile eruptive sunt reprezentate de un nivel de riolite sticloase, in facies PERLITIC, care prezintă grade diferite de alterări hidrotermale (bentonitizari). Rocile perlice din perimetrul de exploatare fac parte dintr-un complex de roci riolitice in facies ignimbritic care au extindere mare in zona localităţii Oraşul Nou. Aceste roci efuzive au fost cercetate geologic pe aliniamentul Dealul Mujdeni Dealul Ciap – Medies Vii – Oraşul Nou Vii si Dealul Negru. In urma cercetărilor geologice, efectuate de IPEG Maramureş, in regiune au fost evaluate o serie de rezerve industriale pentru perlite bentonite.

Curgerile la lava perilitica din perimetrul de exploatare reprezintă continuarea formaţiunilor riolitice de la Dealul Ciap, in direcţia vest. Rocile utile din perimetru, acoperă versantul vestic a masivului Spatele Dealului (c. 348 m). Perimetrul este localizat la 1 km sud – vest de drumul judeţean Negreşti Oaş – Livada si la 1,5 km nord la aşezarea Medies Vii, in zona numita Viile Iojib.

Stratigrafic structura geologica se prezintă astfel:

- coperiş format din depozite eluviale si deluviale cu sol vegetal cu grosimi cuprinse intre 0,6 – 1,1 m,

- scurgeri de lava pertilica cu o grosime de cca. 30 m de la baza carierei. Spre adâncime grosimea nu a fost determinata,

- culcuşul este format din roci sedimentare neogene (marno – argiloase, gresoane) conturate in văile de la nord – estul perimetrului (v. Ciap, V. Trestic) Rocile perlitice, in trecut au fost exploatate local in trei excavaţii (microcariere) pentru uz local. Perlitul care se dezvolta in zona are o culoare cenuşiu deschis, albicios, gălbui sau roşcat, in funcţie de gradul si natura alterărilor endogene si exogene.

Textura fluidala si vacuolara, de alocuri ci benzi albicioase uşor argelizate. Spre partea superioara rocile sunt afectate de un proces de alteraţie exogena, care au determinat formarea a numeroaselor goluri de levigare, umplute ci material albicios, argilitic, carbonatic oxihidroxiz de fier. Masa fundamentala a rocii este sticloasa fara fenocristale vizibile. Caracteristic este spărtura subconcoidala.

Textura deosebim trei tipuri de roci in cadrul masivului

- Fluidal cu benzi paralele, masive - Fluidal cu vacuole de la 0,1 – 4 mm - Masive de culoare roşie - maronie (cu fier)

Tot masivul din peretele carierei este puternic fisurat, in toate direcţiile, formând blocuri de ordinal metrilor de cubi. Formaţiunile vulcanogene sunt rezultatul unei activitati vulcanice cu un caracter aparte si provin din erupţia, de-a lungul unor fracturi, a unei lave vâscoase si bogate in produs volatile, ce a determinat apariţia unor prototipuri variate. Varietăţile structurale si texturare prezintă condiţiile de formare in care s-a produs erupţia si punerea in loc (subaerian, submarine etc.). Produsele vulcanice de vârsta pontiana au fost formate in urma unor activitati vulcanice de tip mixt, bogate in volatile si cu apa pana la 3%. Microscopic roca prezintă o structura hialin – perlitica (sticla vulcanica reprezintă 79 – 90% din masa rocii, in care apar fenocristale de feldspaţii si minerale argiloase – bentonitice, conferindu-i rocii un aspect porfiric). Analizele chimice arata următoarele constituenţi oxidici:

- SiO2 – 73%, - Al2O3 – 12%, - Fe2O3 – 1,2%, - CaO+MgO – 1,5%

- Na2O+K2O – 6,5%, - Ti O2 – 0,2% caracteristic rocilor perlitice. - Conţinutul de apa – 4%.

Rocile perlitice compacte nealterate se pretează la expansiune. Astfel de roci probabil se găsesc in adâncime sau in zonele adiacente perimetrului de exploatare.Deocamdată rocile utile prezente in zona perimetrului se pot folosi in industria materialelor de construcţie (întreţinerea drumurilor, umpluturi de infrastructura etc.).Societatea prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare in Construcţii, Sucursala Cluj-Napoca a executat unele determinări fizico mecanice cu următoarele rezultate: Porozitate aparenta STAS 620/ 13.1980 – 1,51% Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata STAS 730/ 1989 – 97,8% Uzura Los Angeles STAS 4606 – 80 - 20,3% Rezistenta la compresiune SREN 1926/ 2000 – 102,1 Mpa. Tectonic zacamantul nu este deranjat se afla in stadiul iniţial de formare. Hidrogeologic zacamantul se prezintă astfel:

- nivelul apelor freatice se găseşte sub nivelul vetrei carierei - rocile poroase si permeabile nu formează sisteme hidrodinamice active - vacuolele din perlit nu sunt saturate cu apa.

La exploatarea perlitului nu se semnalează impedimente de natura hidrogeologica. Evaluarea resurselor Resursele minerale au fost evaluate pe baza observaţiilor directe, morfologia reliefului, conturul excavaţiilor vechi si după conturul perimetrului, astfel: Suprafaţa exploatabila 10.010,00 mp Grosimea medie de la vatra carierei 17,00 m Volum estimate 170.170,00 mc Coeficient de mineralizare 0,80 Volum resurse 136.000,00 mc Greutate volumetrica 2,06 t/mc Resurse estimate 288.000,00 tone Consum de resurse in primul an 50.000,00 tone Coeficient de transformare 0,95 Extras industrial – valorificabil 47.500,00 tone Aceste resurse se încadrează in categoria posibile (121 – 122). In primul an de activitate resursele minerale vor fi exploatate parţial cu pregătirea treptelor pentru producţia anilor următori. In perioada permisului de exploatare, propunem extragerea a 47.500,00 tone de perlit in stare bruta care parţial va fi concasat pentru comercializare. Pentru perioada permisului de exploatare s-au estimat următori indicatori tehnici de exploatare – valorificare:

Nr. Crt.

Specificaţie U.M.

Perioada permisului

TR. III

Tr. IV

TR. I

TR. II

TR. III

1. Lucrări de pregătire -decopertare

mc 3500 700 400 1000 600 800

2. Consum de resurse rezerve

to 50000 10500 10500 105800 11100 7400

3. Pierderi de exploatare si transport

to 2500 500 500 500 600 400

4. Extras industrial din care -produs minier brut valorificat -produs minier prelucrat

to 47500 10000 10000 10000 10500 7000

to 15000 3100 3100 3100 3300 2400

to 32500 6900 6900 6900 7200 4600

5. Pierderi la prelucrare to 1600 345 345 345 335 230

6. Produs finit prelucrat 8 + 63 mm

to 30900 6555 6555 6555 6865 4370

7. Grad de recuperare la exploatare

% 95 95 95 95 95 95

8. Randament de prelucrare % 95 95 95 95 95 95

9. Grad de valorificare % 92 92 92 92 92 92

10. Valoarea produselor miniere comercializate

lei 965700 203465 203465 203465 213995 141310

11. Redevenţa miniera 10% lei 96570 20346 20347 20346 21400 14131

12. Lucrări de mediu lei 3384 1000 660 400 764 -

13. Garanţia financiara pt. refacerea mediului

lei 2064 2064 - - - -

14. Taxa de exploatare lei 300 0,012 x 25.000 lei kmp

Proiectul isi propune exploatarea si valorificarea zacamantului de perlit din perimetrul localitatii Mujdeni, jud. Satu Mare , in scopul asigurarii unor cantitati de materii prime necesare lucrarilor de constructii civile si industriale din judetul Satu Mare.

Din punct de vedere administrativ - teritorial, perimetrul de exploatare este situat pe raza localitatii Medies – Vii, jud. Satu Mare, în teren extravilan, în zona partial împădurită din domeniul privat al acesteia.

Accesul în perimetrul de exploatare pe un drum existent partial amenajat pentru circulatia autovehiculelor, care se ramifica din drumul judetean Satu Mare – Negresti Oas .

Suprafata totala a perimetrului de exploatare este de este de 2003,69 mp. Folosinţa actuală a terenului este „buruienisuri de liziera - bolovănişuri”

a.) Lucrari de pregatire Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel: - numarul punctului topografic; - denumirea perimetrului; - titularul permisului de exploatare. b.) Lucrari de deschidere (construcţie) Scopul lucrarilor de deschidere este de a realiza legatura dintre zacamant de perlit si caile de comunicatii existente in zona, precum şi indepartarea copertei sterile de pe suprafaţa pe care se vor executa lucrările de exploatare, astfel:.

b.1. Accesibilizarea perimetrului de exploatare Este necesară amenajarea drumului de legatura din DN pana la zacamant, in

lungime de cca. 2500 m, care sa ajunga la partea superioara a zacamantului, in vederea

asigurarii accesului utilajelor pentru defrisare si decopertare. În vederea asigurarii platformei de lucru de la baza exploatarii este necesara nivelarea cu ajutorul buldozerului a terenului din fata peretelui de perlit.

b.2. Defrişarea vegetaţiei lemnoase arborescente şi arbustive Pe amplasamentul perimetrului de exploatare se găseşte vegetaţie lemoasă

instalată spontan, caracteristică terenurilor cu folosinţa „ buruienisuri si bolovănişuri”, formată din specii locale salcam, carpen, putin fag, rară (acoperire 10 – 30% din suprafaţă), cu inălţime redusă (1 – 10 m), cu valoare economică redusă. Acesta se va defrişa, iar materialul lemnos rezultat se va evacua de pe suprafaţa carierei.

b.3. Decopertarea stratului de sol şi rocă alterată Solul vegetal va fi indepartat cu ajutorul unui buldozer si va fi impins si depozitat

intr-un loc special amenajat, la exteriorul perimetrului de exploatare, in vederea utilizarii lui pentru lucrările de renaturarea terenului după terminarea lucrărilor de exploatare a perlitului. Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa (1,2-2 mc), care va indeparta patura de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m. Materialul rezultat va fi utilizat pentru executarea si intretinerea drumurilor de acces la cariera. Transportul materialului steril de la excavator la destinatie se va executa cu autobasculante de 16-20 t. Cantitatea de steril nevalorificabil (predominant pământos) se va depozita în depozit de steril amenajat pe vatra carierei.

▪ Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc) Prin specificul activitatii, proiectul propus nu necesita realizarea de cladiri si alte structuri si deci nu sunt necesare materiale de constructii.

Drumul de acces se va realiza cu materiale provenite din roci degradate de la suprafata carierei.

▪ Profilul si capacitatile de productie

Profilul proiectului propus este exploatarea agregatelor minerale de tip calcar în cariere de suprafaţă. Indicatori tehnico-economici ai proiectului propus

Tabel nr. 1.3.1.1.

Nr.crt. Specificatie UM Cantitate – total an

1. Consum de resurse mc 37000

2. Pierderi de exploatare – 10% mc 3700

3. Extras industrial – produs minier brut valorificat

mc 33300

4. Gradul de recuperare la exploatare % 90

5. Gradul de valorificare % 90

▪ Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Implementarea proiectului propus nu presupune construirea şi funcţionarea unor instalaţii tehnologice fixe sau mobile pe amplasamentul carierei.

▪ Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Proiectul propus se va realiza în zonă fără reţele utilitare de furnizare a energiei electrice, apă etc si nici nu depinde de acestea.

Pentru cazarea personalului deservent se va instala in apropierea carierei o rulota dotata corespunzator si va fi amenajat un grup sanitar si de colectare a deseurilor. Curentul electric necesar iluminatului in rulota se va asigura de la baterii auto, iar apa se va aproviziona din reţeaua publică sau fântîni din zonă, transportată cu cisterna .

▪ Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Accesul cu utilaje tehnologice şi mijloce de transport în zona carierei se va face pe un drum forestier care se ramifica din drumul judetean Satu Mare - Negresti Oas, care se va intretine cu materiale provenite din roci degradate de la suprafata carierei.

▪ Metode folosite in constructie

Exploatarea perlitului in cariera se va realiza cu cele mai bune tehnologii, în limita strictă a normelor tehnice şi normativelor în vigoare pentru astfel de obiective de investiţii.

Metoda de exploatare este la zi, in „trepte drepte descendente”, in doua trepte in cazul de fata, cu urmatoarele caracteristici geometrice: - latimea bermei…………………………………………………………24 m; - unghiul de taluz al treptei……………………………………………...70º; - lungimea treptei de exploatare………………………………………..98 m; Defrişarea vegetatiei lemnoase arborescenta si arbustive se va executa mecanizat (doborît arbori cu motoferestrăul, scos - apropiat lemn valorificabil cu tractor echipat special) şi manual (adunarea şi indepărtarea resturilor de exploatare).

Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa (1,2-2 mc), care va indeparta patura de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m.

Transportul materialului steril la destinatie se va executa cu autobasculante de 16-20 t.

▪ Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatarea, refacerea si folosirea ulterioara

Planul de exploatare a perlitului se va derula în amplasamentul propus, cu

parcurgerea următoarelor etape şi faze de lucrări: a. Etapa lucrarilor de pregatire:

b.

Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel: - numarul punctului topografic; - denumirea perimetrului; - titularul permisului de exploatare.

c. Etapa lucrarilor de construcţie - operare:

- intretinerea drumului de acces la cariera si a racordurilor necesare; - defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe suprafata carierei; - indepartarea copertei sterile (strat de sol si roci alterate);

- organizarea de şantier care presupune amplasarea unei rulote si amenajarea unui grup sanitar si de colectare a deseurilor;

- exploarea perlitului excavarea din masiv cu ajutorul excavatorului

- încărcarea masei miere derocate în mijloace de transport auto; - transportul cu autobasculante la beneficiar sau la staţie de prelucrare

d. Etapa de dezafectare, refacere şi folosire ulterioară:

- lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali si a taluzurilor; - lucrari de rambleiere a excavatiilor prin umplerea eventualelor goluri create cu materialul

din haldele de steril. Se va executa mecanizat, prin transportul sterilului cu autobasculante si impingerea si nivelarea lui cu buldozerul.

- lucrari pentru refacerea amplasamentului (amenajare suprafata, transport sol vegetal, acoperire suprafata cu sol vegetal si plantare de puieti/ însămânţare cu ierburi perene ).

1.3.2. Informatii despre materiile prime, utilaje şi substantele sau preparatele chimice utilizate

În procesul tehnologic de realizare a proiectului propus nu se vor utiliza materiale de construcţii si materii prime.

La execuţia lucrărilor pregătitoare şi de exploatare se folosesc utilaje tehnologice şi mijloace de transport dotate cu motoare cu ardere internă (Diesel), specifice fazelor de lucrări, astfel: a. Defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente în amplasament:

- motoferastraie pentru doborîrea arborilor, curăţirea de crăci şi secţionarea trunchiurilor; - cai pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare in mijloace auto; - tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat.

b. Intretinerea drumurilor de acces si indepartarea copertei sterile (sol vegetal si roci alterate):

- excavator cu cupa inversa pentru incarcare roci alterate si sol vegetal; - buldozer pentru împingerea şi nivelarea stratului de piatra pe drumul de acces; - autobasculanta pentru transportul solului vegetal si rocilor alterate.

c. Exploatarea perlitului in cariera: - excavator cu cupa inversa pentru incarcare perlit in autocamioane; - autoîncărcător frontal; - autocamioane pentru transportul masei miniere;

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din statii PECO, astfel: - motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe din

staţia PECO; - motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în funcţie de

necesarul zilnic, în recipienţi admişi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar alimentarea se va face cu furtun flexibil.

In procesul tehnologic nu se utilizează alte substanţe sau preparate chimice. Explozibilul utilizat pentru puscarea gaurilor de sonda are regim special de depozitare si manipulare, iar folosirea in procesul de productie se va face de catre firma specializata.

2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului ▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului - Localitatea Mujdeni - Judeţul Satu Mare

Conform fisei de localizare a perimetrului, acesta se situeaza in extravilanul localitatii Orasu Nou, jud. Satu Mare, cu coordonatele punctelor de delimitare, in sistem de referinta Stereo 70, din tabelul 2.1.1.

Inventar de coordonate in sistem de referinţă STEREO 70 Tabel nr. 2.1.1.

Nr.crt. X Y

1 705678 368276 2 705655 368276 3 705635 368301 4 705622 368304 5 705592 368325 6 705630 368342

Localizarea perimetrului „Cariera de perlit” în raport cu ariile naturale protejate ▪ Situaţia juridică a terenului, vecinătăţi:

Terenul in suprafata totala de 2003,69 mp pe care este amplasat proiectul propus este proprietatea dl. Pop Victor. Folosinta actuala este buruienisuri, bolovanisuri. ▪ Localizarea proiectului propus faţă de arii protejate:

Amplasamentul proiectului se situeaza in interiorul si in vecinatatea unor arii de protectie speciala avifaunistica si de interes comunitar, declarate parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si anume in interiorul sitului Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior si ROSCI 0214 Raul Tur.:

▪ Distanta fata de frontiera de stat a României: Amplasamentul delimitat de punctele specificate anterior se situeaza la cca. 21,8

km de frontiera de stat a Romaniei cu Ucraina. Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementării proiectului

Proiectul propus, prin specificul sau si prin tehnologia adoptată, determină

modificări fizice ale mediului natural prin lucrari de: - defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe suprafata carierei; - intretinerea drumului de acces care face legatura intre cariera si drumul judetean Satu

Mare – Negresti Oas; - exploatarea de perlit in cariera de suprafata.

4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Împlementarea proiectului propus se bazează pe existenţa resurselor naturale neregenerabile, depozite naturale de perlit, care vor fi extrase din perimetrul temporar de exploatare şi comercializate.

Cantitatea de resurse naturale necesare (extras geologic total) este de cca 10000 mc/an.

5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Resursa minerală este reprezentată perlit, cantitatea totală de extras geologic în

cadrul proiectului propus este functie de cerintele pieții. 6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a

acestora

a.) Emisii generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora Proiectul propus implică in faza de deschidere şi funcţionare folosirea unor utilaje

specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel: - motoferastraie pentru doborîrea arborilor, curăţarea de crăci şi secţionarea trunchiurilor; - tractor echipat cu troliu, sau TAF pentru scos – apropiat, IFRON pentru încărcare in

mijloace auto; - tractor cu remorcă, autocamion, autospecială pentru transport lemn fasonat; - excavator cu cupa inversa pentru decopertare strat de sol si roci alterate si incarcare in

autocamioane; - buldozer pentru împingerea şi nivelarea stratului rutier pe drumurile de acces in cariera; - autobasculante pentru transportul materialului rutier şi solului vegetal; - excavator cu cupa inversa / autoîncărcător fromntal şenilat pentru incarcare calcar in

autocamioane; - autocamioane pentru transportul calcarului spre beneficiari.

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din statii PECO, astfel: - motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe din

staţia PECO - motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în funcţie de

necesarul zilnic, în recipienţi admişi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar alimentarea se va face cu furtun flexibil.

Toate aceste utilaje sunt surse mobile, care în timpul funcţionării generează praf, emisii de gaze, zgomot şi vibraţii. Se estimează un timp de funcţionare maxim zilnic de 4 h/zi pentru utilajele de încărcare şi 8 h/zi pentru autobasculante.

Principalii poluanti generaţi de proiect sunt: - Praful – generat în timpul lucrărilor specifice de puscare, rănguire, incarcare in autocamioane, concasare roci şi transport pana la diversi beneficiari; - Zgomotul – generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport, precum si de puscare si concasare roci; - Vibraţii – generate de motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport, operatiunile de puscare si concasare roci; - Noxe – generate de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport;

• Praful este generat pe suprafata carierei în timpul lucrarilor de puscare si excavare – incarcare perlit in autocamioane, iar pe drumurile de acces când, în timpul transportului, curenţii de aer antrenează în atmosferă o parte din particulele de praf de pe suprafaţa încărcăturii, precum şi praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe carosabilul drumului de acces si concasarea rocilor.

Emisii de praf din surse mobile

Tabel nr. 6.1.1

Praful se propagă în jurul zonelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de

o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia.

În timpul transportului materialelor se pot lua măsuri de reducerea emisiilor de praf în atmosferă prin aplicarea următoarelor măsuri:

- mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a nu ridica in atmosfera cantităţi mari de particule fine de praf;

- încărcătura va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi dotate obigatoriu cu prelate.

• Noxe sunt generate de arderea carburanţilor (motorina) în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport, ce degajă în atmosferă gaze de eşapament, în a căror componenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi. Cantităţile de noxe eliberate în atmosferă depind de: puterea, regimul şi timpul de funcţionare al motoarelor, caracteristicile carburantului folosit etc. Consumul orar de carburanti in timpul functionarii principalelor utilaje folosite in procesul tehnologic este in medie de 8,0 l/h.

Emisii de gaze din surse mobile

Tabel nr. 6.1.2.

Poluanţi şi debite masice (g/oră)

Denumirea sursei

Defrişare, încărcare în mijloace de transport (pt. un

utilaj)

Transportul cu mijloace auto (pentru o autobasculată)

NO2 1350 1350

COV 600 600

CH4 11 11

CO 10 10

NH3 0,29 0,29

Part. solide 88 88

SO2 240 240

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul carierei şi de-a lungul

drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la jumătate la distanţa de de 20 m şi de 3 ori

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/oră)

Derocarea şi încărcarea extrasului geologic în mijloace de transport

Praf(16<30 μ m) 568

Praf(11<15 μ m) 368

Praf(1<10 μ m) 268

Praf(0<2,5 μ m) 84

Transportul cu mijloace auto în afara incintei microcarierei

Praf(0<30 μ m)

4571

la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Măsuri de reducerea emisiilor de gaze se referă la: - menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare; - impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de acces; - controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor. • Zgomotul provine de la surse mobile şi este generat de motoarele utilajelor şi

mijloacelor de transport si, de asemenea, de la operatiunile de puscare. Propagarea undelor sonore se face diferit, în funcţie de mai mulţi factori, dintre care menţionăm: distanţa receptorului faţă de sursă, gradul de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursă, gradul de ocupare cu obstacole care despart receptorul de sursă etc.

Nivelul echivalent de zgomot datorat detonarii incarcaturilor explozive stabilit pe baza determinarilor efectuate la obiective similare, masurat la 200 m de cariera este de 64 dB(A). Tinand seama de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 10009-88, permite calcularea de corecţii datorate unor actiuni izolate, astfel:

n = 1 min / 480 x 100 = 0,208%. Astfel, nivelul de zgomot se calculeaza in functie de durata sa (exprimata in

procente fata de o perioada de referinta si anume 8 ore ziua si 30 minute noaptea). Corectia admisa conform STAS este de 25 dB. Rezulta ca nivelul de zgomot echivalent datorat detonarii incarcaturii de explozivi este:

L ech = 64 dB(A) – 25 dB(A) = 39 dB(A) Conform STAS, nivelul maxim admis la limita incintelor miniere este de: L admis =

65 dB(A) Zgomotele datorate puscarilor din cariera au un efect local datorita urmatorilor

factori: - distanta mare pana la primii receptori reprezentati de locuitorii din Borsa; - folosirea intervalelor de intarziere la detonare; - burarea gaurilor de sonda; - executarea a maxim o impuscatura pe saptamana; - forarea gaurilor si puscarea numai in timpul zilei.

Nivelul de zgomot (puterea acustică standard) a celor mai importante utilaje care funcţionează în carieră este de 80 dB(A) – încărcător (excavator /autoîncărcător şenilat) şi 70 dB(A) – autobasculante.

Zgomotul se propagă în jurul punctelor de lucru din cariera şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de 50 m şi de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor, echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Emisii acustice din surse mobile Tabel nr. 6.1.3.

Sursa de poluare

Defrişare, încărcare în mijloace de transport

Transportul cu

mijloace auto

Nr. de surse de poluare 1 2

Poluare maximă admisă 90 dB 90 dB

Poluare de fond 30 dB 30 dB

Poluare calculată

produsă de acti-vitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zona obiectivului 75 dB 75 dB

Pe zone de protecţie/restricţie aferente

obiectivului

60 dB 60 dB

Pe zone reziden-ţiale de recreere

sau alte zone protejate cu

luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri de

eliminare/reducere

a poluării

Maxim 55 dB Maxim 75 dB

Cu măsuri de eliminare

/redu-cere a poluării

Maxim 45 dB Maxim 65 dB

Măsuri de reducerea emisiilor de zgomot se referă la:

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare; - impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces; - controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport

cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot si capotaje. • Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale

mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagării vibraţiilor în împrejurimile santierului, cel puţin teoretic, este foarte redusă. Vibratiile se inscriu intr-o arie cvasicirculara cu raza de 120 – 150 m.

Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu randament ridicat, nu se constituie intr-un semnificativ element perturbator (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte scurt de producere a exploziei). Unda de soc provocata de explozie si transmisa in atmosfera poate genera efecte nocive asupra receptorilor din incinta si proximitatea carierei. b.) Deşeuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

Deşeuri menajere rezultă în activitatea zilnică fiind generate de personalul deservent al punctului de lucru, cca. 700 kg/an. Acestea nu sunt biodegradabile, de aceea se vor colecta şi înmagazina temporar în recipienţi specifici şi vor fi transportate şi depozitate la groapa de gunoi autorizata din punct de vedere al protectiei mediului.

Deşeuri tehnologice pot rezulta din decopertarea terenului din amplasament şi în mod accidental, din cauze neprevăzute în timpul implementării proiectului propus, sunt nebiodegradabile şi pot fi elimite după cum urmează: - Deşeuri de pămînt şi rocă cca. 700 m³, provin din decopertare. Roca alterată se va evacua în afara incintei şi se va utiliza ca material de umplutură pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor de acces şi a celor de interes public. Materialul din derocare preponderent pământos se va depozita în haldă amenajată în afara secţiunii de scurgere a apelor. - Deşeuri metalice cca. 500 kg/an, pot proveni de la executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţie ale utilajelor în afara atelierelor specializate, cum ar fi cele de întreţinere curentă şi de reparaţii accidentale. În urma acestor lucrări vor rezulta deşeuri metalice având în componenţă piese de schimb, consumabile şi deşeuri, în general piese de mici dimensiuni şi în cantităţi mici. Acestea se vor colecta şi se vor preda la unităţi specializate pentru reciclare. - Uleiuri uzate cca. 400 kg/an, pot proveni de la utilaje, organe de transmisie şi instalaţii hidraulice de capacitate mare, atunci când schimbul de ulei se face în locuri

neamenajate. Acestea se colectează şi se depoziteaza în recipienţi metalici cu capacitatea de 200 l, care vor fi păstraţi în magazia de materiale până la valorificarea lor la unităţi specializate. - Ambalaje cca. 500 kg/an, se vor constitui în deşeuri ambalajele nereturnabile, din carton sau hârtie, provenind de la piesele de schimb şi materialele cu care se aprovizionează unitatea executoare. Acestea se vor depozita şi evacua împreună cu deşeurile menajere. - Deseuri de cauciuc cca. 400 kg/an, anvelope uzate, curele de transmisie etc, necesar a fi schimbate in santier. Se vor valorifica la unitati specializate. 7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Terenul necesar implementarii proiectului propus, în suprafata de 9000 mp, este proprietatea localitatii Orasu Nou si are categoria de folosinta „buruienisuri, bolovanisuri, vegetatie forestiera” fiind partial acoperit de vegetatie lemnoasa arborescenta si, mai ales, arbustiva, specifică zonei, dar puternic infiltrata de specii invazive precum Robinia pseudacacia. Pentru implementarea proiectului propus este este necesară scoaterea temporara a categoriei de folosinţă a terenurilor, pe perioada de implementare, până la aducerea terenului la starea initiala.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementare a proiectului propus În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări

suplimentare de dezafectare/reamplasare de: conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii, construcţii existente etc. De asemenea, pentru implementarea proiectului propus nu este necesară racordarea la utilităţi publice (apă, canalizare, reţele electrice şi de telecomunicaţii) sau de realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de deschidere si de functionare se va face pe drumurile publice şi pe drumurile de exploatare existente, care se vor amenaja corespunzator

Pe perioada implementării proiectului propus, drumul de acces va trebui adus şi menţinut într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul în parteneriat public – privat cu deţinătorul terenului vor efectua reparaţii şi intreţineri pe aceste drumuri, respectiv: împietruire, etc.

În aceste condiţii, nu va fi afectată integritatea ariilor naturale protejate.

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare

Conform memoriului tehnic întocmit de beneficiar, implementarea proiectului propus se va desfăşura pe o perioadă de 1 an contractual, incepand cu data emiterii permisului de exploatare de catre A.N.R.M. cu posibilitate de obținere succesivă de alte permise la expirarea celui obținut anterior.

Implementarea proiectului propus nu presupune realizarea unor constructii permanente.

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Importanta exploatarii si valorificarii perlitului este data de necesitatea crescanda

de materiale de constructii in vederea dezvoltarii infrastructurii economice si industriale a judetului. Aportul de agregate minerale va impulsiona asadar activitatile de constructii civile si industriale din zona.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, perimetrul va fi bornat prin amplasarea la colturi a unor prisme trapezoidale din beton, inscriptionate astfel: - numarul punctului topografic; - denumirea perimetrului; - titularul permisului de exploatare. b.) Lucrari de deschidere (construcţie) Scopul lucrarilor de deschidere este de a realiza legatura dintre zacamant de perlit si caile de comunicatii existente in zona, precum şi indepartarea copertei sterile de pe suprafaţa pe care se vor executa lucrările de exploatare, astfel:

b.1. Accesibilizarea perimetrului de exploatare Exista acces prin drumul derivat din drumul judetean Satu Mare – Negresti Oas

pana la zacamant, care ajunge la partea inferioara a zacamantului. Dat fiind faptul ca zacamantul prezinta in mod artificial un perete liber rezultat de la o veche exploatare, in lungime de 50 – 60 m si inaltime de 35 m(in partea de nord a carierei), se considera ca cele doua cai de acces sunt suficiente pentru deschiderea volumului de resurse supuse exploatarii, de cca. 10000 mc/an. În vederea asigurarii platformei de lucru de la baza exploatarii este necesara nivelarea cu ajutorul buldozerului a terenului din fata peretelui de perlit.

b.2. Defrişarea vegetaţiei lemnoase arborescente şi arbustive Pe amplasamentul perimetrului de exploatare se găseşte vegetaţie lemoasă

instalată spontan, caracteristică terenurilor cu folosinţa „stâncării, bolovănişuri”, formată din specii locale (salcam, carpen, stejar, fag), rară (acoperire 10 – 30% din suprafaţă), cu inălţime redusă (1 – 10 m), cu valoare economică redusă. Acesta se va defrişa, iar materialul lemnos rezultat se va evacua de pe suprafaţa carierei.

b.3. Decopertarea stratului de sol şi rocă alterată Solul vegetal va fi indepartat cu ajutorul unui buldozer si va fi impins si depozitat

intr-un loc special amenajat, la exteriorul perimetrului de exploatare, in vederea utilizarii lui pentru lucrările de renaturarea terenului după terminarea lucrărilor de exploatare a perlitului. Lucrarile de decopertare se vor executa mecanizat, cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa (1,2-2 mc), care va indeparta patura de roci alterate si / sau fisurate, pe o adancime de cca. 0,5 m. Materialul rezultat, in cantitate totala de cca. 700 mc, va fi utilizat pentru executarea si intretinerea drumurilor de acces la cariera. Transportul materialului steril de la excavator la destinatie se va executa cu autobasculante de 16-20 t. Cantitatea de steril nevalorificabil (predominant pământos) se va depozita în depozit de steril amenajat pe vatra carierei in nordica a carierei, în afara secţiunii de scurgere a apelor. c.) Lucrări de exploatare (operare)

La extragerea perlitului se va folosi metoda de exploatare cu fâşii orizontale în trepte drepte descendente, cu depunerea sterilului în afara perimetrului de exploatare.

Extragerea se va realiza prin : - derocarea cu explozivi în găuri de sondă, - împingerea materialului derocat de pe treapta de la nivelul 152 m la nivelul treptei

140 m cu buldozerul sau direct cu excavatorul, - încărcarea materialului derocat de la nivelul treptei 140 m, se va face cu un

excavator cu comenzi hidraulice pe șenile în mijloace de transport auto şi transportarea lor , fie direct la beneficiar ca piatră brută, fie la staţia de concasare primară de pe platforma din imediata vecinătate a amplasamentului.

Parametrii geometrici ai treptelor carierei au fost calculaţi ţinând cont de structura masivului, caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, parametrii funcţionali ai utilajelor de extracţie şi au fost adoptate următoarele valori:

- înălţimea treptelor 10-12 m - unghiul de taluz 70o - lăţimea bermei de lucru min 10 m

12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus

În zona de amplasare a proiectului propus nu sunt propuse sau aprobate alte proiecte care pot genera impact cumulativ cu acesta şi care ar putea afecta ariile de protectie speciala din cadrul Natura 2000.

C) INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar si de protectie speciala avifaunistica ▪ Identificarea ariilor naturale protejate de interes comunitar si de protectie speciala avifaunistica

Zona în care este amplasat proiectul propus face parte din in interiorul sitului Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior si ROSCI 0214 Raul Tur. Aflat in custodia Asociatiei Carpatina Ardeleana.

Perimetrul temporar de exploatare Mujdeni se situeaza in interiorul si vecinatatea unor arii de protectie speciala avifaunistica si de interes comunitar, declarate parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si anume: în interiorul sitului natura 2000 in interiorul sitului Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior si ROSCI 0214 Raul Tur.

Tehnologia de executie, aplicând cele mai bune tehnologii diponibile (BAT), va reduce semnificativ impactul asupra mediului, creand premizele unei dezvoltari sustenabile.

▪ Localizarea siturilor: Situl de importanta comunitara in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI 0214

Raul Tur suprapus cu alte componente ale retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania ROSPA 0068 Lunca Turului Inferior. Ariile naturale protejate de pe cursul inferior al râului Tur (SCI Râul Tur, SPA Lunca Inferioară a Turului, Rezervaţia Naturală Râul Tur) sunt situate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României, în judeţul Satu Mare. Din punct de vedere fizico-georafic cea mai mare parte a teritoriului se află în partea nordică a Câmpiei Someşene, parte a Câmpiei de Vest a României. Zona cuprinde și o mică parte din Piemontul Oaşului, care delimitează Munţii Oaşului şi Depresiunea Oaşului de Câmpia Someşului. Din punct de vedere administrativ ariile naturale protejate fac parte din judeţul Satu -Mare, desfăşurându-se pe teritoriul următoarelor comune sau unităţi administrativ-teritoriale: Micula, Halmeu, Turulung, Gherţa Mică, Lazuri, Livada, Călineşti-Oaş, Oraşu Nou, Agriş, Turţ, Medieşu Aurit, Porumbeşti.

Amplasarea perimetrului “Cariera de perlit de la Mujdeni ” în raport cu limitele situl Natura 2000 ROSCI 0214 Raul Tur

Acest sit a fost declarat pentru protecţia a: Situl a fost desemnat pentru protecţia următoarelor tipuri de habitate şi a următoarelor specii: Tipuri de habitate:

Tabelul cu speciile de mamifere din situl Natura 2000

Alte specii de flora si fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CEE prezente in Situl Natura 2000

Situl Natura 2000 RO SPA 0068 Lunca Turului Inferior:

Vulnerabilitate: Vulnerabilitate scăzută datorită suprapunerii limitelor sitului cu cele ale ROSPA.

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si / sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ▪ Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor protejate: Pentru identificarea speciilor şi a habitatelor de interes comunitar de pe suprafaţa proiectului s-au folosit metodologiile standard. Având în vedere condiţiile topologice, înălţime, tip de vegetaţie, regim climatologic, s-au studiat următoarele grupe: flora, habitatele, reptilele şi păsările, zona nereprezentând habitat de hrănire şi cuibărire pentru alte grupe de specii. ANALIZA ASOCIATIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL INVESTITIEI

Analiza florei si vegetatiei

Metoda de lucru

In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari în perimetrul de referinta, facandu-se inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice si diferentiale. Studiul vegetatiei s-a axat pe identificarea si analiza asociatiilor vegetale ale caror fitocenoze sunt prezente în teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun–Blanquet adaptata de catre Al. Borza si N. Boscaiu la particularitatile covorului vegetal din tara noastra. Tehnica ridicarilor fitocenologice si a notatiilor a fost cea conforma scolii fitocenologice central-europene. Apartenenta releveurilor din fitocenoze la diferite asociatii vegetale a fost stabilita cu ajutorul speciilor de recunoastere, a speciilor diferentiale si a speciilor edificatoare. A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmata de prelucrari statistice ale esantioanelor inregistrate.

Rezultate: Proiectul propus este amplasat la liziera padurii, intr-un buruienis de salcam. Vegetatia este una de talie arbustiva, constituita in cea mai mare parte din specia invaziva Robina pseudacacia infiltrata pe fondul marginii unui carpineto-gorunet, regenerat partial in urma unei defrisari masive desfasurata cu cca 20-25 de ani in urma. Prin urmare habitatul din jurul amplasamentului, apartine tipului R4129 paduri de gorun, fag, cu Festuca drymeia, iar asociatia vegetala suport respectiv un habitat natural sau artificial pe amplasamentul efectiv al zonei proiectului. Suprafata de 2003,69 mp pentru care se solicita Acord de Mediu este in zona de ecoton, intre o zona parţial lipsita de vegetatie, cu instalarea spontana putin probabila, chiar dacă nu ar exista nici un fel de activitate economica, datorita unei exploatari anterioare a pietrei si padure.

Fiind o suprafață restrânsă, cu caracteristici fizico-geografice unitare, terenul nu prezintă o mare diversitate a habitatelor. Au fost identificate doar o vegetație forestiera și una caracteristică marginilor de drumuri forestiere, edificată de arbuști și cu specii ruderale. Fitocenoza de suport a carierei de piatră este o pădure de molid aparţinând asociației R4129 paduri de gorun in amestec cu fag. Acest tip de pădure prezintă o largă răspândire in toate dealurile pericarpatice. Solul este scheletic, acid, cu troficitate medie. Structura si stabilitatea acestui tip de habitat nu va fi afectată de extragerea unui numar redus de arbori din perimetrul carierei, cu atat mai mult cu cat in perimetrul carierei se gaseste un grup compact de salcami. Compozitia floristica a padurii din perimetrul si din jurul spatiului destinat carierei

Numărul releveului 1 2 3 4 5 Inclinatia pantei (grade)

35-45 30-55 20-30 10-15 10-15

Inaltimea arborilor (m) 20-25 15-20 25-35 25-30 25-30 coronament 0,6 0,6 0,7 0,8 0,8 Covor ierbos % 1-5 10 5-10 5-10 5 Varsta arborilor 1-15 1-15-20 1-15-

20 40-45 40-45

Habitat R4129

Quercus petraea + + + 4 4 Robinia pseudacacia 2 2 + - - Fagus sylvatica + + + + + Carpinus betulus + + - 1 1 Tilia tomentosa - - - + - Acer platanoides - - + - + Populus tremula - - - - + Euonymus europaeus - - - + - Rubus hirtus 2 2 + + + Festuca drymeia + + 1 + + Luzula luzuloides + + + - + Dryopteris filix mas + + + + + Stellaria holostea + - - + - Anemone ranunculoides

- + - + +

Asarum europaeum - - + + + Lathyrus vernus - + - + + Trifolium medium - - + + - Sanicula europaea - - + - -

Campanula persicifolia + - + - - Pulmonaria officinalis - - - + - Circaea lutetiana + + - - - Glechoma hirsuta + - - - - Lamium galeobdolon - + + + - Geranium robertianum + + - + - Stellaria nemorum - - + - - Genista tinctoria - + + + - Viola reichenbachiana - + - - + Crocus heuffelianus - + - - +

Releveele 1-5 Mujdeni: 1, 3, 5 – 02.09.2013; 2,4 – 24.03.2014.

ANALIZA SPECIILOR DE ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT SI ZONA ÎNCONJURATOARE NEVERTEBRATE In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe, pe parcursul sezonului de vegetatie 2013, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona. Pesti:

- nu este cazul

AMFIBIENI Metoda de studiu: Întâlnirea si identificarea vizuala a amfibienilor si reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standarda în studiul si inventarierea herpetofaunei. Exista numeroase metode de întâlnire si identificare vizuala, dintre care ceea mai adecvata este metoda transectelor. In perimetrul de referinta nu au fost vazute exemplare de amfibieni. Reptile Zona destinata activitatii economice nu este un habitat specific nici pentru reptile, cum nu este pentru nici o specie de interes comunitar. Padurea din jur si arboretul de salcam nu este nici habitat de hranire, nici habitat de odihna sau retragere a speciilor de reptile. Pasari Metoda de studiu: Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat deschiderii carierei nu s-au semnalat cuiburi de pasari. In zonele invecinate, a fost vazut un cuib de ciocanitoare, precum si urme ale activitatii acestora, dar observatiile repetate efectuate pe parcursul anului 2013 nu au semnalat faptul ca ar fi locuit si utilizat recent. In zonele invecinate, au fost observate urmatoarele specii de pasari: pupaza - Upupa epops, cotofana-Pica pica, pitigoi mare - Parus major. Ele nu cuibaresc în perimetrul destinat deschiderii carierei si nici in imediata vecinatate. Amenajarea carierei, se va realiza pe suprafata restrânsa nu va afecta direct populatiile ornitofaunei, exceptand zgomotul care va constitui un factor de stres pentru

perimetrul invecinat. Dar si in prezent, zona fiind una de ecoton, in imediata apropiere de drum, deja exista un nivel de zgomot care determina ocolirea zonei de catre pasari. Zona destinata carierei este infima in raport cu suprafata forestiera din imprejurimi, ceea ce inseamna ca ornitofauna are spatiu suficient de exploatare a habitatelor de cuibarit si de hranire, in afara perimetrului destinat obiectivului economic.

Consideram ca deschiderea carierei, realizandu-se pe suprafata restransa nu vor afecta direct populatiile ornitofaunei, exceptand zgomotul care va constitui un factor de stres. MAMIFERE Suprafata destinata activitatii nu este propice mamiferelor, atât în ceea ce priveste comportamentul de hranire, cât si cel de adapostire sau retragere. Nu au fost observate mamifere sau urme de mamifere salbatice.

Consideram ca exploatarea carierei de piatra nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiilor de mamifere din zona.

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

Amplasamentul proiectului propus este situat in apropierea drumului judetean Satu Mare – Negresti, fiind ocupat de un habitat evident antropizat in trecutul nu foarte indepartat, cu valoare conservativă redusă şi fără prezenta unor specii de plante si animale rare. Vegetaţia specifică habitatului este favorabilă dezvoltării unor specii comune de faună terestră (mamifere mici şi de talie mijlocie), slab reprezentate numeric, dar cu areale largi.

Prin deschiderea carierei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare speciile din fauna terestră sensibile la zgomot şi la prezenta omului se vor retrage în zonele învecinate, urmand ca, dupa terminarea lucrarilor de exploatare, sa revina pe vechile amplasamente.

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate specii de interes comunitar.

Speciile protejate în cadrul sitului de importanţă comunitară şi ariei de protecţie specială avifaunistica au caracteristice areale largi care nu sunt periclitate prin implementarea proiectului propus.

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Implementarea proiectului propus nu va afecta numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele învecinate.

Suprafaţa ocupata definitiv de proiect este de 2003,96 mp, infimă faţă de suprafaţa sitului Natura 2000, iar activităţile desfăşurate în cadrul lucrarilor de deschidere proiectate si in perioada de exploatare a carierei nu vor avea un efect direct asupra sitului de importanta comunitara si ariei de protectie speciala avifaunistica.

Populaţiile asupra cărora cariera va avea o influenţă sunt cele de plante, dar sunt vizate in special plante alogene invazive, cum este Robinia pseudacacia. Respectiv, pe o suprafaţă de 2003,96 mp se vor îndepărta arborii si vegetatia. Nici una dintre speciile vizate nu este rară, de interes comunitar, iar suprafaţa este foarte restrânsă în raport cu suprafaţa totală a habitatului. Raportat la acoperirea realizată de stratul arborescent, estimăm că se vor îndepărta cca 20 -40 de exemplare de salcam si 5-6 exemplare de

carpen, numere mult inferioare efectivelor populaţionale şi capacităţilor de regenerare pe cale naturală. Populaţiile vor fi afectate în proporţie subunitară. Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, cariera nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau de faună. Consideram ca indepartarea salcamului este o masura favorabila pentru padurea din jur. In continuare, daca se va exploata perlit din cariera, se va avea in vedere tinerea sub control a salcamului care are tendinta de a acupa terenurile deranjate.

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Activitatea de deschidere si exploatare in cariera nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distrug relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului de importanta comunitara si a ariei ariei de protectie avifaunistica, nu vor periclita integritatea acestora. Echilibrul siturilor este generat de mozaicul de habitate, determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

Zona de interes economic se găseşte la marginea ariei naturale protejate, a sitului Natura 2000, si in vecinatatea ariei de protectie avifaunistica. Prin urmare, activitatea economică, de altfel punctiformă la scara sitului, nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în cadrul carierei, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Atat situl de importanta comunitara, cat si aria de protectie speciala avifaunistica

sunt in Custodia Societatii Carpatina Ardeleana. Institutia a elaborat pana în prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis. Prin evaluările de teren asupra teritoriului de interes economic pentru care se întocmeşte acest studiu, considerăm ca activitatea economică ce se va desfasura pe o suprafa foarte restrânsa şi într-o manieră deloc invazivă sau distructivă, deoarece se va utiliza un număr redus de utilaje pentru excavaţii şi mijloace de transport, precum şi un număr redus de persoanal deservent, nu contravin obiectivelor de conservare ale ariilor naturale si ale planulul de management al celor zone protejate.

8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariilor naturale

protejate de interes comunitar

Starea habitatelor din cele doua arii protejate, în prezent s-a îmbunătăţit faţă de momentul desemnării sale, graţie acţiunilor de conştientizare şi de educaţie derulate pe parcursul anilor. Pericolele majore şi riscurile se menţin încă în ceea ce priveşte o educaţie ecologică precară, gestionarea defectuoasa a deşeurilor, nivelul accentuat de sărăcie în localitatile rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale de dezvoltare durabilă.

D.) IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile să afecteze în mod semnificativ situl de interes comunitar si aria speciala de protectie avifaunistica

In general, activitatea de deschidere si exploatare in cariere de suprafata, prin specificul ei, este generatoare de impact asupra factorilor de mediu sol, subsol, aer, apa, biodiversitate, asezari umane etc. Dacă unele din efectele cu impact asupra mediului sunt inevitabile, de exemplu, modificările prin defrisarea copacilor si excavarea rocilor (modificarea reliefului), altele pot fi într-o mare măsură diminuate prin adoptarea unor solutii tehnologice adecvate.

Principalele tipuri de poluare sunt: • Poluare specifică lucrărilor de excavare pietrei in cariera de suprafata. În funcţie de tehnologia folosită, în perioada de pregătire şi de functionare a obiectivului se produce poluarea cu praf, emisii de gaze, zgomot şi vibraţii generate de detonarea explozivilor şi de folosirea utilajele de încărcare şi a mijloacele de transport; • Poluare accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării de urgenţă cu carburanţi din recipienţi necorespunzători şi fără luarea măsurilor de siguranţă etc. Principalii poluanti generaţi de proiect sunt:

Implementarea proiectului propus generează deşeuri menajere care vor fi stocate şi depozitate corespunzător.

În cap. «Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora» din prezentul studiu sunt prezentati detaliat poluanţii generaţi de proiect, gradul de poluare şi principalele măsuri de reducere a impactului în cadrul ariilor naturale protejate.

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiaţii, ca urmare, în zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru sănătatea populaţiei.

In timpul implementării proiectul se pot identifica următoarele tipuri de impact: - impact direct, produs de emisiile de praf, noxe, zgomote, vibratii, deşeuri gospodărite

necorespunzător şi acţiunea mecanică de excavare; - impact pe termen scurt, produs de emisiile de praf, noxe, zgomote, vibratii, deşeuri

gospodărite necorespunzător; - impact pe termen lung produs prin acţiunea mecanică de excavare; - impact rezidual produs prin acţiunea mecanică de excavare;

Toate tipurile de impact se identifică în timpul fazelor de constructie - operare. Proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiecte propuse sau aprobate în zonă. ▪ Impactul produs asupra apei

Lucrările de constructie - operare se vor executa deasupra nivelului hidrostatic din zonă. Proiectul nu implică acţiuni de schimbare şi de eliminare a cursurilor de apă din zonă şi nu are repercusiuni asupra alimentării cu apă a reţelei hidrografice de suprafaţă. De asemenea, nu se modifică nivelul apelor de suprafaţă sau al pânzei freatice. Tehnologia de constructie adoptată nu generează ape uzate sau alte surse de poluare a apei. Singura sursa de poluare ar putea fi poluarea accidentală cu produse petroliere, care ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta este probabilă şi de amploare foarte redusă, avâd în vedere numărul mic de utilaje şi mijloace de treansport care acţionează în cadrul procesului tehnologic din santier.

Proiectul propus poate fi apreciat că generează un impact nesemnificativ asupra apei. ▪ Impactul produs asupra aerului

În timpul activităţilor desfăşurate în incinta carierei se poate produce poluarea aerului cu: praf, emisii de gaze, zgomot şi vibraţi.

Praful se propagă în jurul punctului de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia. Praful se poduce în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării utilajelor. Cantitatea de praf este redusă, fiind generată de putine utilaje, iar curenţii de aer puternici din zona îl dispersează pe suprafaţă mare, suprafata in cea mai mare parte acoperita cu padure.

În atmosferă de degajă gaze de eşapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de excavare, concasare şi mijloacelor de transport, în a căror componenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi. Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării motoarelor şi în cantitatea redusă, fiind generate de putine motoare pe o suprafata foarte mare.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la jumătate la distanţa de 20 m şi de 3 ori la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%. Activitatea de excavare şi transport se desfăşoară într-o zonă cu vegetaţie. In procesul de fotosinteză plantele consumă mari cantităţi de dioxid de carbon şi eliberează cantităţi importante de oxigen. Prin asimilaţia clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari cantităţi de CO2, dar şi restituie o mare parte prin respiraţie şi prin descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcţia îndeplinită de vegetatia existentă, de filtrare şi epurare a aerului pe cale biochimică, ca şi aceea de a emana oxigen şi a asorbi dioxidul de carbon.

Zgomotul generat de detonarea explozivilor şi motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de 50 m şi de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Vibraţii generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagării vibraţiilor în împrejurimile punctelor de lucru, cel puţin teoretic, este foarte redusă.

Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu randament ridicat, nu se constituie intr-un semnificativ element perturbator (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte scurt de producere a exploziei). Unda de soc provocata de explozie si transmisa in atmosfera poate genera efecte nocive asupra receptorilor din incinta si proximitatea carierei.

Activitatea desfasurată în cariera de piatra poate fi apreciată ca o sursa generatoare de impact cu o intensitate redusă, temporar si un grad de extindere zonal. ▪ Impactul produs asupra solului şi subsolului

Impactul asupra solului şi subsolului este generat de tehnologia de excavare adoptată. Acesta este de lungă durată, având caracter local şi zonal, şi se referă la : - degradarea până la distrugere a solui. - degradarea pana la distrugere a echilibrului fizico-chimic al mediului geologic.

Din analiza efectuată în teren, prin procesul tehnologic de excavare a pietre in cariere pe suprafata de 2003,96 mp se înregistrează pierderi cauzate de implemenetarea proiectului, care sunt: - pierderi de vegetaţie lemnoasa – 2003,96mp - pierderi de fauna subterană care nu a putut fi cuantificată cantitativ, dar în solurile din zona este redusă.

În acest fel, calitatea factorului de mediu sol, în perimetrul santierului, este modificata în sens negativ de activităţile directe şi conexe. Landşaftul va fi modificat prin schimbarea mediului morfogeografic natural.

Impactul produs asupra solului şi subsolului este de intensitate puternică, zonal si de lungă durată, manifestându-se insa pe suprafete foarte mici comparativ cu suprafata habitatelor din zona. ▪ Impactul produs asupra florei şi faunei

Perimetrul temporar de exploatare este acoperit de vegetatie si flora pe o suprafata de 2003,96 mp. Din observaţiile efectuate în teren covorul vegetal este format din specii comune, cu areale largi. Un impact mai agresiv se resimte la nivelul vegetatiei, atât datorită imobilitătii, cât si ca rezultat al decopertării solului. Tot ca o consecintă a acestei actiunii, microflora si microfauna, direct dependente de factorul sol, vor fi practic înlăturate, odată cu acestea si efectele pozitive pe care le au asupra mediului.

Mai putin afectate vor fi speciile de nevertebrate care au posibilitatea migrării (coleopterele), dar si vertebratele existente în zonă. Acestea pot migra în alte zone care îndeplinesc conditiile de ecologie si etologie necesare bunei dezvoltării a indivizilor. Poluarea cu particule in suspensie (praf) poate genera in perioada de exploatare efecte negative. In functie de diametrul lor, de sursa, de conditiile atmosferice, particulele pot sa se depuna pe zone mai mult sau mai putin apropiate de amplasamentul perimetrului. Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza, astfel ca acestea nu se dezvolta normal si productiile realizate sunt reduse. Concentratiile mari de praf in aer se manifesta in perioade limitate de timp. Insumate, acestea nu pot depasi un procent din perioada de exploatare.

Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer in perioada santierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru flora şi fauna zonei.

Referitor la fauna, aceasta nu va fi afectata de emisiile de substante poluante, dar este afectata negativ de zgomot, concasarea pietrei, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc. Mai putin afectate vor fi speciile de nevertebrate care au posibilitatea migrării (gândacii), dar si vertebratele existente în zonă. Acestea pot migra în alte zone care îndeplinesc conditiile de ecologie si etologie necesare bunei dezvoltării a indivizilor.

Impactul asupra vegetatiei si faunei produs de împlementarea proiectului propust este unul negativ, mediu, zonal si temporar, resimtindu-se pe toată durata exploatării. IMPACTUL ASUPRA HABITATELOR

Prin deschiderea carierei de piatra suprafata forestiera din zona de exploatare se va micșora cu cca 2003,96mp, suprafață care se modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct, de lungă durată, parţial ireversibil, dar de foarte mică amploare. Pe respectiva suprafata va fi inlaturata vegetatia forestiera si se va excava materialul parental. Consideram ca suprafata forestiera afectata este foarte restransa in raport cu intreaga suprafata a fitocenozei si totodata, padurea de referinta nu este una cu valoare conservativa ridicata, neadapostind specii de plante si animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resuresele de biodiversitate.

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare și a faptului că nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem că impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ.

IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA POPULAŢIILOR DE PLANTE SI ANIMALE

o Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferentiaza punctual la fiecare grup de fauna.

o Zona fiind relativ apropiata de localitatea Orasu Nou, odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat cu prezenţa omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca in habitatele din zona se evidentiaza prezenta speciilor ruderale (antropofile).

o Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populatii de flora si fauna supuse presiunii antropice si impactului. In faza de deschidere a carierei, pe suprafata de cca 2003,96 mp vor fi supuse impactului speciile de flora si de fauna ce ocupă în prezent suprafața destinată carierei, mai putin ornitofauna, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de pasari pe teritoriul destinat carierei si fauna de mamifere mari. Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată carierei nu afectează în întregime sau nici măcar în mare parte, nici una dintre populațiile de plante și animale, iar acestea nu se regăsesc în lista speciilor de interes comunitar. Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul carierei putem prognoza următorul impact: în faza de deschidere, în faza de exploatare şi în faza de închidere. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE DESCHIDERE Nevertebrate • In faza de deschidere a carierei se va inregistra un impact negativ minor asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzisul, din litiera, din lemnul mort vor fi compensate de restul pădurii care va prelua microorganismele de tipul viermilor, artropodelor, etc. Impactul local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracțiune a populațiilor, care de altfel aparțin unor specii comune, cu populaţii mari şi nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate. O altă componentă a impactului, care ar putea afecta şi populaţii ale speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, in cazul in care excavatiile s-ar efectua pe timpul noptii. Acest fenomen poate atrage un număr mare de insecte nocturne care se vor roti în jurul becurilor până la epuizare, asemenea concentrarea acestora va atrage prădătorii acestora în număr mai mare. Se recomanda efectuarea decopertarilor doar la lumina zilei. • Impact pozitiv - Nu este cazul. Vertebrate Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Pesti Nu este cazul. Amfibieni • Impactul negativ Speciile de amfibieni a căror prezență se presupune a fi în frunziş, în litieră si a celor neobservate, dar posibil prezente în zona de studiu sunt strâns legate de zonele umede: litiera padurii, frunzisul din etajele inferioare ale padurii. Aceste specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zonele învecinate mai puțin afectate de zgomot, de vibrații, prin urmare, eventualele pierderi s-ar evalua la cel mult 3-4 exemplare, şi acelea aparţinând unor specii comune, fără interes conservativ. Tot în timpul fazei de deschidere a carierei poate apărea accidental mortalitatea directă a amfibienilor din zona de impact cauzată de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntara a diferite specii în gropi, sub grohotisuri etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate, sau umplute cu material solid în scurt timp, determinând moartea ouălor, larvelor etc.) La fel ca la toate speciile, dar mai ales pentru cele acvatice, inclusiv pentru amfibieni, o importantă componentă a impactului este constituit de poluarea datorată: accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate, managementul defectuos al deşeurilor care pot fi eliminate si deversate in balti si ochiuri de apa din apropiere generand un impact mai puternic decat strict cel determinat de deschiderea carierei. De aceea premergător organizării şantierului şi deschiderii carierei se va proceda la instruirea amănunțită a personalului lucrător asupra protejării și translocării tuturor exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent că aparțin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune. Una dintre cele mai importante cauze a apariţiei şi permanentizării impactului, care ar putea afecta toate speciile şi habitatele din zona de impact direct este constituit chiar de neaplicarea, sau aplicarea incorectă sau superficială a măsurilor de reducere a impactului. • Impactul pozitiv – nu este cazul. Concluzionând putem spune că impactul asupra acestor specii este nesemnificativ şi se exercită doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de reducere a impactului. Reptile • Impactul negativ Reptilele sunt slab reprezentate în zona carierei, dar posibil accidental prezente, chiar dacă ele n-au fost observate. Reptilele sunt afectate şi de către poluarea accidentală ale cărei cauze sunt descrise mai sus. Speciile de reptile sunt vulnerabile şi la impactul generat de mortalitatea directă ale cărei cauze sunt explicate în subcapitolul amfibieni. În special şerpii sunt ucişi de cele mai multe ori de către angajaţi. Şi în cazul reptilelor impactul negativ poate fi datorat şi de de neaplicarea, aplicarea incorectă sau superficială a măsurilor de reducere a impactului. Majoritatea sunt specii comune, dar necesită acţiuni de relocare. Prin urmare identificarea de exemplare de reptile in perimetrul exploatabil necesita capturarea lor si transportul intr-o zona invecinata nesupusa impactului. • Impactul pozitiv Nu este cazul.

Păsări • Impactul negativ

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma deschiderii carierei. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de locurile de cuibărit.

Impactul negativ, în faza de deschidere a carierei este datorat în special deranjării speciilor din cauza zgomotului si prafului.

Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau naţional.

Poluarea cu hidrocarburi descrisă la amfibieni este parte a impactului negativ şi în cazul păsărilor.

În concluzie se poate prognoza că speciile de păsări din zonele cu restrângerea de habitate se vor orienta către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de viaţă, numite habitate „receptori”. Şi în cazul păsărilor impactul negativ poate fi datorat şi de neaplicarea, aplicarea incorectă sau superficială a măsurilor de reducere a impactului. • Impactul pozitiv Nu este cazul. Mamifere • Impact negativ Mamiferele de talie medie, ex. vulpe, nu vor mai frecventa aceasta zona, valorificand zonele din jurul amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitate, dar de calitate mai buna. O bună gospodărire a habitatelor din aceste zone va atenua impactul. Nu s-a semnalat habitat de lilieci in zona. Cu toate acestea , pentru ca o cauză a impactului negativ cu efect asupra populaţiilor de lilieci ar putea fi zgomotul şi lumina folosită în timpul lucrărilor de noapte, recomandăm ca lucrările să aibă loc doar pe timpul zilei, de altfel exploatarea pietrei se poate face optim doar în regim diurn. În cazul unor mamifere mici impactul negativ s-ar putea realiza şi prin apariţia de gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor. Instruirea lucrătorilor compensează aceste neajunsuri și anulează potenţialul impact negativ. Poluarea cu hidrocarburi descrisă la amfibieni poate constitui parte a impactului negativ şi în cazul mamiferelor. Şi în cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat şi de neaplicarea, aplicarea incorectă sau superficială a măsurilor de reducere a impactului. • Impact pozitiv - Nu este cazul. 4.7. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE EXPLOATARE • Impact negativ Fiind vorba despre exploatarea pietrei considerăm că impactul din perioada de exploatare va fi mult mai diminuat in faza de extragere faţă de cel din faza de deschidere a carierei, in ceea ce priveste zgomotul, praful si posibilele poluari prin deversari de hidrocarburi. Odată deschisă cariera, se va opera doar pe suprafaţa de rocă unde nu vor exista vieţuitoare, de aceea impactul va fi nesesizabil. Se poate inregistra o posibila reducere a succesului cuibăririi unor specii de păsări, în apropierea carierei si a drumului forestier. Un alt pericol in constituie mortalitatea directă prin accidente determinate de caderile de roca, accidente auto, componente ale impactului negativ care ar putea afecta în special

animalele mobile ca mamifere şi păsări precum şi unele mai puţin mobile cum ar fi amfibienii şi reptilele. Tot în această fază, datorită exploatarii de roca si creşterii traficului poate sa crească uşor nivelul noxelor şi al suspensiilor din aer. Exploatarea manuală nu permite extragerea rapidă a unor cantităţi mari de rocă, prin urmare şi traficul nu va fi semnificativ crescut. De asemenea poate apărea poluarea accidentală cu hidrocarburi în cazul accidentelor de circulaţie în zona industrială sau a managementului defectuos al acestora. • Impact pozitiv - Nu a fost identificat nici un impact pozitiv asupra biodiversităţii. 4.8. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE ÎNCHIDERE A CARIEREI 0, Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea şi delimitarea marginilor exploatarii. El va trebui tasat şi acoperit în aşa fel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă. Roca expusă la zi in urma exploatarii, va necesita acoperirea cu o plasă de sârmă pentru a se evita dizlocarea de pietre şi rostogolirea lor în râu. Treptat in fazele succesionale vegetatia si habitatele se vor extinde spre zona decopertata, acoperind-o. Se vor instala intr-o prima faza specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. In timp habitatele se vor reface, daca se vor avea in vedere masuri de diminuare a eroziunii pluviale si eoliene. Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera și vor ocupa habitatul • Impact negativ Nu a fost identificat impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact.

2. Evaluarea semnificaţiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului s-a făcut la nivelul global al celor doua arii protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice. Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili: 1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului:

Implementarea proiectului afectează direct habitatul R4129 paduri de gorun si carpen, care nu este de interes comunitar: - suprafaţa habitatului afectat reprezintă 0,000988 % din suprafaţa ariei naturale protejate, respectiv: - suprafaţa totala afectată de implementarea proiectului este de 2003,96 mp; - suprafata acoperita cu vegatatie este de 700 mp; - procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 2003,96 mp: 20.241 ha x100 = 0,00098% - procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 2003,96 mp20.241 ha x100 = 0,00098% Habitatul R4129 paduri de gorun si fag nu este afectat de pierderile de habitat ca

urmare a implementării proiectului propus. 2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Perimetrul carierei este situat in partial in habitatul R4129 paduri de gorun si fag, sens în care proiectul propus nu determină diminuarea suprafaţei habitatele folosite de speciile protejate, pentru necesităţile de hrana, odihna si reproducere. 3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) :

Prin specificul sau, proiectul propus nu produce fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii Nu este cazul.

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de ariile naturale protejate de interes comunitar

Speciile enumerate mai sus pot fi perturbate direct si indirect de activitatea din santier doar pe durata de deschidere si functionare a carierei de suprafata. Perimetrul temporar de exploatare este situat in interiorul ariilor de interes comunitar, astfel ca speciile protejate pot fi afectate direct sau accidental de principalii poluanţi generaţi de activitate (praf, emisii de gaze de eşapament, zgomot etc). 6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)

Nu se produc. În cazul unor proiecte similare situate în amplasamente din afara ariei naturale protejate nu s-au observat exemplare de faună moarte din cauza activităţii de producţiei din cariere. 7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Un sezon de vegetatie după expirarea perioade de implementare a proiectului. 8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; - prin decopertarea suprafeţei exploatabile se vor ”pierde” 0.0015% din suprafața totală a Sitului Natura 2000.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar - nu este cazul, suprafeţele colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesitățile de hrănire, odihnă și reproducere a speciilor de faună;

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) - prin activitatea economică propusă nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar;

- durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul;

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;

amplasamentul este cuprins în Situl Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului inferior si ROSCI 0214 Raul Tur.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); - densitatea indivizilor vegetali nu se va modifica prin decopertare, ci doar se pierd cca 20-40 exemplare de salcam si cca 5-10 exemplare de carpen. Efective regenerabile datorită unei bune fructificaţii/înmultiri vegetative pe cale naturală observate în teren. Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafața obiectivului sunt puţine şi nu vor modifica semnificativ densitatea populațională în zonele adiacente.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; -exemplarele de floră și fauna, precum și ecosistemul se vor reface pe cale naturală în maximum 5 ani de la încheierea activităţiii economice, chiar şii fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de altă parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv ecosistemelor din zonă.

3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar 3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar a) Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Perimetrul carierei se află în Situl Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului inferior si ROSCI 0214 Raul Tur .

Conform precizărilor de la prezentul capitol al studiului, poluanţii generaţi de proiectul propus au impact potenţial semnificativ asupra apei, aerului, solului şi subsolului pe un teritoriu restrîns, situat în suprafaţa sitului. Distanţele de propagare ale poluanţilor care afectează aerul (praf, noxe, zgomot şi vibraţii) sunt mici, sens în care aceştia pot avea impact potenţial semnificativ asupra speciilor şi habitatulul de interes comunitar numai în condiţii meteorogice favorizante. - Praful se propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta, pe o bandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia. Praful se poduce în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării utilajelor. Cantitatea de praf este redusă, fiind generată de putine utilaje (excavator/autoîncărcător/concasor si autobasculante) şi derocarea prin detonarea explozivilor si concasare. Curenţii de aer pot deplasa în zona protejată cantităţi foarte reduse de praf, format din particule foarte fine şi care nu pot influenţa semnificativ speciile şi habitatul de interes comunitar. - Emisiile de gaze se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcţionării motoarelor şi în cantitate redusă, fiind generate de putine motoare (excavator si autobasculante). Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la jumătate la distanţa de 20 m şi de 3 ori la distanţa de 50 m. Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru speciile şi habitatul de interes comunitar. - Referitor la fauna, aceasta nu va fi afectata de emisiile de substante poluante, dar este afectata negativ de zgomot, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc. - Zgomotul generat de detonarea explozivilor şi de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se propagă în jurul punctelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de 50 m şi de 3 ori la distanţa de 100 m. Nivelul zgomotului datorat funcţionării utilajelor va avea valori care se vor încadra în limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88. - Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provin de la funcţionarea utilajelor şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurării activităţii. Acestea nu reprezintă surse semnificative de vibraţii, iar posibilitatea propagării acestora în zona habitatului de interes comunitar, cel puţin teoretic, este foarte redusă.

Referitor la evaluarea semnificaţiei impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar precizăm următoarele:

- procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectului este de 0,000988%. Această diminiuare nu afectează obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate, statutul de conservare a speciilor de floră şi faunei protejare şi habitatelor de interes comunitar;

- proiectul propus nu determină diminuarea suprafaţei habitatele folosite de indivizii din speciile de faună protejate pentru necesităţile de hrana, odihna si reproducere;

- prin implementarea proiectului nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar;

- prin implementarea proiectului nu se produc schimbari in densitatea populatiilor speciilor de faună protejate;

- implementarea proiectului propus nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Faţă de situaţia prezentată, apreciem că prin implementarea proiectului propus impactul asupra speciile şi habitatele de interes comunitar este accidental, direct, zonal, temporar, de intensitate redusă şi nu afectează obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate şi statutul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar. b) Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

În perioada de implementare a proiectului propus, beneficiarul are obligaţia de a lua măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului. ▪ Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora:

În etapa de construcţie – operare se vor lua măsuri eficiente de reducerea emisiilor de praf în atmosferă, respectiv:

- stropirea suprafeţei de excavare după fiecare puşcătură. - îmbunătăţirea sistemului rutier al drumului de acces prin repararea împietruirii şi

menţinerea lui într-o stare tehnică bună, pe toată perioada de implementare a proiectului

- reducerea vitezei de circulaţie pe drumul de acces; - încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care

autobasculantele vor fi dotate obigatoriu cu prelate. Prin aplicarea acestor măsuri apreciem că se poate reduce cantitatea de praf

generată de proiect în faza de transport cu circa 20%. Praful emis în atmosferă în faza de transport reprezintă circa 80% din cantitatea totală. Prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf se preconizează o reducere cu 16% a cantităţii emis în atmosferă în timpul implementării proiectului.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf este de 84%. ▪ Masuri de reducere a emisiilor de gaze şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor de gaze se referă la: - menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare; - impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces; - controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor

Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%. Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a noxelor este

de 70%. ▪ Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor acustice se referă la: - menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare; - impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a zgomotului este de 70%.

Acesta se menţine pe toată perioada de implementare a proiectului, dar numai în intervalul orar de funcţionare a utilajelor şi mijloacelor de transport aferente activităţii de producţie.

Reducerea impactului potenţial asupra factorilor de mediu pe perioada implementării proiectului este favorabilă speciilor şi habitatelor de interes comunitar din zona.

c) MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra

mediului înconjurător şi a populaţiei din zonă, recomandăm titularului de activitate următoarele măsuri: • respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se solicită acordul de mediu; • îmbunătăţirea stării tehnice a drumului de acces prin repararea împietruirii şi menţinerea permanentă în bună stare, pe toată lungimea lor; • menţinerea excavatorului şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare; efectuarea reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate; • determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat în procesul tehnologic, iar dacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de diminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă; • determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor destinate implementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora îl depăşeşte pe cel maxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea unor echipamente mai performante de reducere a nivelului noxelor; • determinarea periodică a nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl depăşeşte pe cel maxim admis, montarea unor echipamente mai performante de reducere a zgomotului la motoare • dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul transportului, pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă ; • dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi transportului deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la groapă de gunoi autorizată. • dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru intervenţi în caz de incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în atmosferă • instruirea personalului care va activa în punctul de lucru, privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturale protejate • intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei şi vitezei de circulaţie, modul de transport al încărcăturii • transportul şi depozitarea carburanţilor necesari pentru excavator în recipienţi corespunzători normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere. Pentru impactul datorat diminuării de habitat în timpul fazei de deschidere a carierei şi de exploatare se recomandă:

translocarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (ex. amfibieni, reptile, unele mamifere mici etc.) apărute în zona de lucru în timpul operațiunilor.

Pentru că suprafața nu este mare si numarul exemplarelor nu poate fi semnificativ se recomanda translocarea tuturor indivizilor de amfibieni, reptile, mamifere mici intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie.

menţinerea unde, şi cât este posibil a şirurilor de tufarisuri ca si culoare de trecere între habitatele în curs de afectare şi habitate naturale din afara zonei de impact.

restricţionarea suprafeţelor săpate şi a deponiilor la minimul necesar păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de

management al habitatelor. Reducerea impactului cauzat de pierderea habitatelor pentru amfibieni şi reptile.

în cazul amfibienilor se recomandă translocarea lor înainte e începerea acţiunilor de construcţiilor. Speciile (ouă, larve, adulţi) vor fi colectate şi translocate în zonele învecinate ale pădurii neafectate de decopertare.

reptilele colectate şi relocate în habitate neinflunţate de excavatie. Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntare a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), în faza de deschidere a carierei si de exploatare a andezitului, se recomandă:

organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege;

Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă măsură de reducere este folosirea de utilaje şi maşini conforme cu standardele euro. Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor şi habitatelor se recomandă:

aplicarea unei discipline în circulaţie realizarea unui management eficient al depozitării hidrocarburilor şi a altor substanțe toxice

în perimetrul şantierului folosirea de tehnologii noi, performante realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deşeurilor prin

efectuarea unui contract o firmă autorizată de profil; Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună, cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:

limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului. curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele de animale

(ex. câini, păsări etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.)

LUCRARI DE REFACERE A MEDIULUI

1. Detalierea soluţiei tehnice de refacere a mediului

1.1. Refacerea terenurilor degradate, obligaţie socială şi administrativă

Efectul excavării terenurilor se materializează prin distrugerea totală a stratului de sol. Solurile aferente zonei de excavare sunt pierdute definitiv, scoaterea terenurilor din circuitul natural venind în totală contradicţie cu dezvoltarea durabilă a economiei.

Cultivarea terenurilor folosite pentru activităţi de cariere este o cerinţă obiectivă întrucât acestea au fost scoase din circuitul productiv, afectând peisajul şi factorii de mediul pe zone mai mult sau mai puţin extinse. În condiţiile specifice ţării noastre, strategia de mediu are ca prim obiectiv renaturarea terenurilor folosite pentru alte activităţi, lipsite de sarcini tehnologice.

Canalele de drenaj, tufărişurile şi marginile de drum cu vegetaţie ruderală vor constitui totuşi, în cazul păstrării lor în stare cât mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor permite deplasarea speciilor mobile.

În faza de exploatare solul decopertat va fi tasat şi acoperit astfel încât să se evite spulberarea lui de către vânt sau eroziunea pluvială. În faza de inchidere a exploatarii se vor utiliza resursele de sol decopertate initial pentru a diminua eroziunea si a facilita reinstalarea speciilor autohtone si refacerea habitatelor. Este puțin probabil ca să se poată face plantari de arbori consecutiv exploatării datorită pantei accentuate. Se recomanda acoperirea rocii expuse la zi cu o plasă de susținere care va preveni dizlocarea rocii și alunecările pe drum sau în râu. În rest vegetația nativă din zonele adiacente se va instala treptat refăcând covorul vegetal.

2.2. Etapele renaturării terenurilor pe care s-au desfăşurat activităţi de cariera

Exploatarea şi transportul pietrei în perimetrul de exploatare sunt lucrări cu o durată limitată. Odată cu epuizarea cotei alocate prin permisul de exploatare se impune aducerea terenurilor la starea iniţială prin lucrări de refacere a mediului.

Terenurile rezultate în urma desfăşurării lucrărilor de exploatare în carieră de suprafaţă sunt terenuri degradate antropic, care anterior amenajării pentru refacerea mediului au următoarele caracteristici. ▪ relief accidentat format din taluzele de excavaţie cu panta de până la 70º. Treapta de excavaţie la cota finală prezintă un teren cu pantă redusă, dar cu multe denivelări accentuate rezultare în urma excavării mecanizate. ▪ lipsa totală de sol vegetal, taluzele şi suprafaţa de la cota finală de exploatare fiind formate din rocă.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului, vor fi cele legate de asigurarea stabilităţii taluzelor carierei, refacerea solului la cota finală de exploatare şi reinstalarea vegetaţiei.

Lucrările de renaturare a terenului se desfăşoară după exploatare cantităţii de extras geologic aprobată prin permisul de exploatare şi atingerea cotei finale a treptei de excavaţie, şi se finalizează la recepţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică realizare pe terenul aferent carierei.

Etapele lucrărilor de renaturare specifice microcarierei: ▪ Lucrări premergătoare: - retragerea de pe amplasamentul carierei a tuturor utilajelor;

- evacuarea deşeurilor provenite din activitatea de producţie şi depozitarea lor corespunzătoare; ▪ Lucrări de modelare: - profilarea a taluzului după atingerea cotei finale a treptei de excavaţie; - amenajarea terenului la cota finală de excavare (umpluturi, nivelarea la un unghi de 5 – 10º care să asigure scurgerea apei) ▪ Lucrări de copertare: - copertarea terenului aferent cotei finale cu materialul rezultat din decopertarea suprafeţei carierei sau cu pământ de împrumut. ▪ Lucrări de instalare a vegetaţiei: - semănături cu ierburi perene pe suprafaţa bermelor de protecţie a taluzelor; - plantaţii cu specii forestiere locale a terenului aferent cotei finale de excavaţie; - ingrijirea plantaţiei pe o perioadă de 2 ani.

Pastrarea si depozitarea resturilor lemnoase, buşteni, cioate, rădăcini, lemn subţire, crengi la marginea zonei industriale va constitui microhabitate pentru adapostul si hranirea nevertebratelor, a amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mici, fiind şi o sursă excelentă pentru ciupercile xilofage.

O altă metodă de refacere a adăposturilor pentru unele nevertebrate, amfibieni şi reptile este amplasarea grămezilor de bolovani, la periferia zonei industriale şi apoi în zonele renaturate.

2.3. Eşalonarea lucrărilor de renaturare a terenului prin activităţi specifice carierelor

Lucrarile de renaturare a terenului degradat şi de refacere a vegetatiei vor incepe dupa finalizarea lucrarilor de exploatare conform prevederilor din permisul de exploatare.

În cazul perimetrului temporar de exploatare, redarea în circuitul silvic a terenului liber de sarcini tehnologice se va eşalona intr-o singură etapă. Perioada de timp necesară renaturării terenului aferent cotei alocate pe fiecare permis de exploatare este de 5 ani de la inceperea lucrărilor de exploatare a pietrei.

Lucrări în responsabilitatea beneficiarului proiectului propus S.C. AGROPRODEXPORT S.R.L ▪ Lucrări premergătoare: - retragerea de pe amplasamentul carierei a tuturor utilajelor; - evacuarea deşeurilor provenite din activitatea de producţie şi depozitarea lor corespunzătoare; ▪ Lucrări de modelare: - profilare a taluzurilor treptei de excavaţie la o pantă maximă de 60 - 70º; - amenajarea terenului la cota finală de excavare (umpluturi, nivelarea); ▪ Lucrări de copertare: - copertarea terenului aferent cotei finale cu sol feril (grosime 40 cm); - copertarea terenului aferent bermelor de protecţie cu sol fertil (grosime 10 cm);

d.) DESCRIEREA METODELOR SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

Elaborarea studiului de evaluare adecvată a necesitat parcurgerea a două etape, respectiv etapă de teren pentru culegerea datelor privind cadrul natural general şi elementele speciale privind speciile şi habitatele de interes comunitar din zona amplasamentului şi zona limitrofă şi etapă de birou pentru prelucrarea datelor de teren şi elaborarea studiului de evaluare adecvată.

În etapa de teren, pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară s-a procedat la efectuarea de sondaje şi recoltare de probe de sol şi vegetaţie pentru determinări de laborator, precum şi observaţii directe asupra elementelor de floră şi faună, respectiv: - identificarea amplasamentului, vecinătăţilor şi acccesului din drumuri publice; - identificarea vizuală a arealelor sensibile şi determinarea distanţei faţă de amplasamentul proiectului propus; - observaţii directe în aria protejată pentru identicarea speciilor de arbori, arbuşti şi pătură ierbacee, determinarea habitatului de importanţă comunitară; - efectuarea a 3 sondaje de sol în amplasamentul proiectului propus, pentru determinarea tipului şi subtipului de sol şi a caracteristicilor morfologice ale acestuia; - recoltarea de probe şi determinarea speciilor şi asociaţiei de specii de plante care compun flora din amplasamentul proiectului şi zona limitrofă; - observaţii directe (3 zile în intervalul 16 – 19.03.2014) privind prezenta speciilor de păsări protejate în amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 100 m. - observaţii directe (3 zile în intervalul 16 – 19.03.2014) privind prezenta altor specii din fauna locală în amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 100 m.

CONCLUZIILE STUDIULUI • În prezentul studiu sunt prezentate condiţiile iniţiale, impactul şi metodele de reducere a acestuia pentru o zonă în care este propusă deschiderea unei cariere de piatra si exploatarea acesteia. • Suprafaţa se află integral în afara oricărui tip de arie naturală protejată de interes local, judeţean sau naţional. • Suprafaţa se află Situl Natura 2000 ROSPA 0068 Lunca Turului inferior si ROSCI 0214 Raul Tur, implicand o portiune infima din suprafaţa acestui sit. • Pe teritoriul de interes economic nu există habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare. • Pe teritoriul de interes economic nu există specii de floră sau fauna de interes conservativ. • Datorită suprafeţelor mici de vegetaţie lemnoasă defrisata, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, păsări, mamifere, inclusiv lilieci va fi foarte redus. Suprafata exploatabila este inconjurata de suprafeţe mari de habitate forestiere de bună calitate în imediata vecinătate, prin urmare impactul va fi restrâns şi la finele exploatarii suprafaţa va fi ocupată de acelaşi tip de vegetație naturală prin colonizare naturală. • Habitatele prezente în imediata apropiere a zonei de impact, sunt de calitate superioară, astfel că elementele mobile vor putea coloniza uşor aceste habitate receptor. De asemenea elementele puţin mobile vor putea fi translocate cu uşurinţă. • Investiţia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migraţie ale pasarilor şi nu are impact transfrontalier. • Nu se anticipează piedici majore în asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabilă” a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat în cazul în care măsurile de diminuare a impactului vor fi implementate.

Întocmit, Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator

Date post:	20-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

IUL. 2014 - ANPMapmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/dezbatere publica/raportiojib.pdf · 1 Firma...

Documents