Anul al 102-lea Nr. 35 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 10 Maiu 1939
1EDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BRAŞOV, Strada Lunga Nr. 5. —
— Telefon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru streinătate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi
întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclam e, dupa tarif
FOSDM Li 1838 MJHIOKGií BÂRIJIB
Apare de 2 ori pe săptămână
» SărbătoareaDinastiei si a Neamului românesc“.
Dela na capăt la altnl al ţării, întreaga su tiare românească sărbătoreşte, astăzi, zioa de 10 Mai. De această zi se leagă nu numai bogăţia luminoasă a celei mai frumoase luni, ci şi evenimente istorice egale în frumuseţe cu darurile acestea ale firii.
Ziua de 10 Mai 1866, când primul Rege al ţării a Yenit în România, este data care consemnează o adevărată resurecţie naţională. Cu intrarea Regelui Carol I în ţară, România intră şi ea în concertul Statelor, de care începe să se ţină cu adevărat seama.
At&nci s’au pus bazele de nezdruncinat nu numai Dinastiei noastre, ci şi Ţării.
Pară ziua de 10 Mai 1866 — adică fără semnificaţia istorică a acelei zile — nu se ştie care ar fi fost chipul Naţiunii noastre.
Odată cu intrarea lui Carol I în Vechiul Regat fănaântu\ românesc a primit o înţelepciune verificată, o dragoste de ţară fără de margini, o putere de muncă dusă până la sacrificii şi pusă numai şi numai în folosul ridicării Patriei.
. Virtuţi cari s’au transmis — fructificate — şi Regelui Ferdinand cel Loial şi Regelui Carol II Consoli* datorul.
Sărbătorind cu entuziasmul inimilor pline de recu noştinţă amintirea acelei mişunate zile, când Regele Ca- rol 1 intra în Vechiul Regat pentru a lua în mâinile Sale destinele unui popor din plin dăruit de Dumnezeu, cele 2U milioane de români ai prezentului nu fac decât Bă sublinieze neţărmurita dragoste şi caldul devotament al întregului popor pen tru Dinastie.
Pentru o Dinsstie, care — dâni Patriei totul — a izbutit să aducă Naţiunii noastre tot ceeace veacuri de nedreptate izbutiseră să ne răpească.
10 Mai şiepoca Renaşterii Nationale
Niciodată sărbătoarea zilei de 10 Mal n’a avut, pentru sufletul poporului românesc, o mal deosebită semnificaţie decât In aceste zile de strălucită Renaştere naţională.
Niciodată n-am meritat mai mult săvârşirea măreţelor fapte legate de această zi de 10 Mai, decât în aceste clipe de mare «olidaritate naţională şi de mare Mlţare românească.Sosirea Principelui Carol pe
pământ românesc (10 Mai 1866), dobândirea, prin vitejeşti fapte de arme, a Independenţei (10 Mai 1877), proclamarea Regatului (10 Mai 1881) au fost fapte istorice, pe care — lată — prezentul arată că le-am înţeles.
Căci, într'adevăr, toate aceste grandioase pagini de istorie românească n'ar fi fost meritate de generaţiile prezentului, dacă generaţiile acestea n’ar fi do-
Lvedit că ştiu să le preţulască, rdnstindu-le.
Şi cum ar putea fi preţuite
capitalels fapte istorice legate de ziua de 10 Mai, dacă nu printr'o înţelegere plină de devoţiune. O înţelegere creatoare, adecă o continuare prin muncă solidară a eforturilor şî a realizărilor generaţiilor eroice de dinaintea noastră.
73 de ani după sosirea Prinţului Carol în ţară, 62 de ani după cucerirea Independenţei şi 57 de ani după proclamarea Regatului, — Românii sunt mai tari decât oricând, mai uniţi decât oricând, mai demni de jertfele înaintaşilor decât oricând.
Strânşi uniţi în jurul Marelui Nepot al Regelui întemeietor de Regat, 20 de milioane de Români sărbătoresc ziua de 10 Mai cu sufletele limpezi şi înălţate ; ei ştiu că ziua aceasta este o zestre, pe care o merită din plin şi pe care vor şti să o păstreze — strălucitoare de frumuseţi naţionale — totdeauna.
Din zile mariDăm în rândurile ce urmează
începutul actului de încoronare a primului Rege a l României Carol I.
Istoricul act e semnat în ziua de 10122 Mai 1881, în locaşul gintei mitropolii din Bucureşti.
Noi Carol I, Rege al României, condus de mâna lui Domnezeu şi de destinele viteazului şi înţeleptului popor român, am făcut în 10/22 Ma u 1866, intrarea Noastră în Baenreşi. Vocea poporului Ne-a chiemat la Domnia ţărilor unite Mol dova şi Ţara românească pria plébiscitai de la 8/20 Aprilie 1866 (ín ziua ani versaiă a naşterei Noastre de la 8/20 Aprilie 1839) şi prin votul dat de Adunarea electivă la 1/13 Maiu ace- laş an.
Asigurând naţiunei române, prin Oonstitufiunea de la 30 Iulie 1866, libertăţile ş- drepturile sale, Noi am putut trece, în fruntea acestui popor, prin zile de nevoi, învingând toate greutăţile, astfel, că la 1877, Maiu 10/22, Corpurile le giuitoare au proclamat independenţa ţărei.
Curând apoi Dumnezeu, care singur dă victoriile, a condus oştirea noastră peste Danăre în 17 Iulie 1877, şi drapelele noastre s’au în- cununat de lauri la Calafat, Nicopole, Rahova, Smardan, Griviţa, Opanez şi în 28 Noemvrie acelaş an prin luarea Plevnei, făcând, ca vechea vitejie românească să consacre pe câmpiile Bulgariei votul unanim al A- donărilor.
Sângele generos românesc, vărsat pentru apărarea şi independenţa patriei, a aflat răsplătirea sa în ziua de 14/26 Martie 1881. Adunările legiuitoare, în dorinţa de a da Statului român, născut din contopirea principatelor Moldova şi Ţara românească, o asigurare şi mai deplină şi o manifestare şi mai strălucită a individualităţi sale, au proclamat intrarea României între Regatele Europei.
Astăzi, când neamul nostru este independent şi puternic— şi văd cu bucurie atâta îndemn şi atâta suflet — avem datoria să ajungem — şi Eu am convingerea că vom putea sta într’o zi — în capul naţiunilor civilizate.
M. 3 . R eg ele C arol II.
IUI IITIEIfii (SI SĂIlĂTHEţTE6Q616
ctitor de aşezări noui şl laminateCa să poţi contempla toată
înălţimea unul munte, ai nevoie de avantajul prespectivei, — trebue neapărat să faci mulţi paşi înapoi ca să te pătrunzi de sublimul creştetului înzăpezit, să admiri în micimea ta de om muritor toată uriaşa măre
ţie a muntelui răsărit în eternitate.
Domnia Maiestăţii Sale R egelui Carol al II- lea e prea a- proape de noi ea să ne putem da seama de toată strălucirea ei, — pentru a putea pricepe pe deplin rolul ei covârşitor în evoluţia României moderne.
Asemenea Căii Lactee,— domnia regilor noştri a însemnat o continuă ascensiune luminoasă, — bogată în fapte româneşti, ce le găsim înscrise cu litere de aştrii pe firmamentul istoriei neamului nostru.
Urmând tradiţia de glorie şi râvnă neobosită, — Cel Deal- treilea Rege, — a înălţat ţara pe noua culme de mărire şi prestigiu, ce nu poate fi estimată de noi, cetăţenii de astăzi, cari trăim în veacul de aur al M. S. Regelui Carol al II-lea,
Jerba domniei Iubitului Nostru Suveran împodobită cu a- tâtea fiori minunate numai în câţiva ani, rămâne încă deschisă numeroşilor ani, pe care-i dorim din inimă, cât mai mulţi şi mai bogaţi în roade româneşti.
Totuşi, din zilele trăite de noi, putem desprinde evenimentele cele mai accentuate ce ne-au rămas în suflet, încrustate în marmoră.
Opera Suveranului, — începe din frageda tinereţe, de pe când colinda plaiurile însufleţind tineretul ţării ca cercetaş sau ascultând păsurile soldaţilor ca proaspăt sublocotenent pe câmpul de instrucţie.
De atunci şi până astăzi, —
viaţa M. S. Regelui este un continuu exemplu de muncă neobosită în serviciul Patriei,— zile şi nopţi petrecute la masa de lucru, — în mijlocul oştilor, — în freamătul alb al străjeri- lor, la casa plugarilor sau la casa de sfat a miniştrilor.
Pentru un Rege tânăr şi plin de dragoste pentru poporul său, nu poate fi zi de odihnă, nu poate fi clipă când ar lipsi dela datorie.
In cei câţiva ani de înţeleaptă domnie, n'a fost zi .în care M. S. Regele Carol al II-lea să nu se afle în mijlocul poporului Său, — veghiind cu grijă de bun gospodar, să fie belşug în linişte în treburile dinăuntru şi multă demnitate în relaţiile cu străinătatea.
Rege al culturii Părintele satelor şi al plugarilor, încă din primul an al cârmuirii, gândul lui a fost la copiii ţării şi la soarta ţăranului român.
Dumnezeu I-a ajutat să vadă tineretul ţării mântuit prin străjerie, iar ţărănimea îndrumată
L
prin ^organizaţia „Serviciului Social.
Dar, iată, nu putem încheia fără a pomeni de cea mai e- roică faptă făcută pentru binele neamului românesc.
Asemenea Sfântului Gheorghe, neînfricatul nostru Rege, — a răpus într'un mare avânt, balaurul politicianist, cu ?multe capete, ce a supt sângele ţării timp de două decenii.
Iată câteva din cele mai luminoase fapte din viaţa M. S. Regelui.
Istoria este deschisă şi domnia Măriei Sale Regelui Carol al II-lea este deabia la început. Dumnezeu să-I ajute ca să-Şi împlinească toate gândurile Lui de Ctitor de Ţară Nouă.
Patina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 35 - 1 9 »y
laæëagffigxgaExgMg;
Pagina Sfrăferească<y0<9 GIPÍ9 <aQA9|<^<}<9^.0.^
TEXT BIBLIOîn trecere pentru prem iu
„Na ştiţi voi oare, că la jocuriie de întrecere toţi aleargă, dar răsplata o ia unul? Alergaţi dară aşa, ca sä luaţi răsplata"
I. Cor. IX 24.
Viaţa noastră e o continuă alergare. Aleargă agricultorul din zori de zi şi până în miez de noapte la munca câmpului. A- leargă meseriaşul la meseria lui ca să-şi câştige un codru de pâine. Aleargă omul de ştiinţă să descopere noui adevăruri în ramura lui de activitate. Aleargă şcolarul să-şi lumineze mintea. Aleargă cel lacom şi avar să-şi strângă comori cât mai multe în viaţa aceasta.
In fa ţa noastră stau, iubiţi străjeri, aşa cum stau la jocurile olimpice o mulţime de ţinte pe care ne nizuim să le ajungem. Unii, dorind să ajungă cât mai repede şi fă ră osteneală multă, le fixează cât mai aproape de ei. Durere însă, câ ajunşi odată la ele, observă cu amăgire, că nu aceasta e ţinta care să aducă mulţumire vieţii. Valoarea acestor idealuri ale vieţii, către care tinde şi aleargă omul, e cu atât mai mare cu cât ele se apropie şi se armonizează cu idealul creştin. Căci deodată cu primirea botezului şi îmbrăcarea cu haina lui curăţitoare am primit fiecare un alt semnal de alergare spre perfecţiunea şi desăvârşirea mora lă : „Fiţi desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru cel ceresc desăvârşit este.“ Mt. v. 48 Pentru a ajunge la această ţinută trebue să observi anumite reguli şi res- tricţiuni, altfel eşti sortit să cazi în drum.
Cea dintâi cerinţă a celor ce aleargă după desăvârşire este să cunoască bine ţinta. Cunos- cându o trebue să o aibă necontenit înaintea ochilor. Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot, ea se uită înapoi la fuga din Sodorna şi îndată o cuprinse fumul de pucioasă, prefăcând-o în stâlp de sare. Fac. XIX. Mântuitorul însuşi ne fa ce o asmenea îndemnare : Nimenea, punând mâna pe plug şi uitându-se înapoi, nu-i vrednic de împărăţia lui Dumnezeu “ Luca IX 62.
Deaceea când porneşti la drum spre o faptă bună, care ar putea cimenta fifnţa ta morală, nu te opri pe cale şi nu privi la lucrurile mărunte, pe care le fa c cei din jurul tău.
A doua condiţie este să ie ştii înfrânat. Dacă vreţi să luaţi premiu în alergarea creştinească, în care Domnul v’a aşezat pe toţi, apoi toţi sunteţi datori să f i ţ i cumpătaţi, nelacomi şi nemoleşiţi. Ca să poţi urca drumul desăvârşirii creştine, trebue să arunci mai întâi toată povara grea a păcatelor.
Int-e cele două alergări — a- tletică şi creştină — sunt şi deosebiri. In alergarea după împărăţia binelui toţi pot câştiga nu numai unul. De aceea cel ce este înainte pe acest drum, să nu se opreasă din dorinţa de mai bine, cel dela mijloc să mărească dorul lui de bine şi cel de pe urmă să nu desnădăjduiască în alegerea lui ci să înainteze cu încredere în Dumnezeu. Căci răsplata celui ce fa ce fapte bune nu e o cunună de flo r i vestejitoare, ci o cunună nemuritoare: viaţa veşnică.
Pr. V.C.
E V O C A R E A Z I L E I
10 M aiDragi străjeri,
Ziua de 10 Mai e o zl scumpă neamului nostru, căci in această zi îşi dau întâlnire 3 mari momente ale trecutului nostru, fiind pietre de temelie unui măreţ edificiu, care este însăşi Ţara de astăzi, România mândră şi liberă.
Ziua de 10 Mai 1866 pri meşte în Capitala ţării pe Principele Carol de Hohenzollern, întemeietorul dinastiei române.10 Mai 1877 proclamă independenţa României, scuturând jugul de veacuri, iar ziua de10 Mai 1881 pene pe capul domnitorului coroana de rege, iar ţării îi dă prestigiul şi titlul de regat.
Toate generaţiile au cinstit această zi, adăpându-se din izvorul ei cristalin şi şi-au încălzit sufletul la flacăra ziiei de 10 Mai. Noi, străjerii, trebue să ne întoarcem pe urmele vremurilor trecute şi flecare pas al nostru pe urmele lui 10 Mai, va fi o îmbărbătare, o mândrie şi-o dorinţă în plus, pentru o muncă cinstit? şi rodnică spre a Întări edificlulQpri- mit ca moştenire.
Ziua de 10 Mai 1866 a dat ţării o dinastie domnitoare, care şi* a legat destinele de destinul neamului nostru, cu care din acest moment şi până astăzi se confundă. Ea a pus ordine şl capăt luptelor dintre noi, fiad arbitru solemn şl
drept al faptelor noastre. A ceastă dinastie, prin întemeietorul ei, ne-a dus apoi spre victorie pe plaiurile Bulgariei şi*a pus la baza edificiului românesc a doua cărămidă s independenţa. Eram până aci supuşi Tureilor, sugrumaţi politiceşte şi econo- miceşte. De acum ţara noastră e liberă, căci în ziua de 10 1877, parlamentul ţării, trim iţând trupele în faţa Pievnei, rupe trecutul în două, dând ţării ceeace merită : libertatea de a decide singură de ea, de a-şi croi singură viitorul, viitor limpede şi falnic, potrivit sufletului său crescut drept şi mândru ca brazii munţilor ce ne-au fost loc de o* dihnă şi refugiu, alean al durerilor noastre! Curând după aceea, în ziua de 10 Mai 1881, a treia cărămidă a edificiului, al treilea fapt istoric al zilei de 10 Mal, se profilează pe cerul majestos al României, încoronarea primului rege — Carol 1. — Coroana, un simbol, e făcută din oţelul unui tun luat dela Turci la Pievna. Prin foc am câştigat independenţa şi regatul, în foc noi le-am călit ca să fie cât mai trainice.
Din oţelul învinşilor făcut- am coroană biruitoţ’jiÎui, cu ea se troneze, asupra cèlor ce l-au dus la biruinţă.
Punându-şi Coroana pe cap marele rege a rostit cuvinte ce au zguduit inimile :
„Cu mândrie primesc dar a- ceastă coroană“, care a fost făcută '„'din metalul unui tun stropit cu jsângele eroilor noştri şl care a fost sfinţită de biserică.
„O primesc ca un simbol al independenţei şi puterii României.
„Ea va fi o mărturie despre timpurile grele şi glorioase prin care tmpreună am trecut şi va aminti generaţiilor viitoare despre eroismul părinţilor lor şi despre unirea ce-a «domnit între prinţ şl popor.
„Insă cea mai frumoasă coroană pentru regină şi pentru mine este şi va fi dragostea ş i încrederea poporului, căruia i-am consacrat toate gândurile şl sentimentele noastre“.
Veac tulbure, cu miros de praf de puşcă şi bubuituri de tun, trăim azi. Mai mult ca ori când, ce scumpă-1 libertatea, ce sfânt e 10 M ai!
Să nu-i ştirbim din măreţie, sări dacă strămoşii au muncit spre a ne-o lăsa, noi suntem datori a o păstra, a o duce mai departe şl întări, ca sacrificiul generaţiei trecute să nu fi fost zadarnic. 10 Mai e un altar căruia trebue să ne închinăm ; 10 Mal e un Imbold. S ă - 1 auzim dacă nu vrem să ne blesteme pământul. Strajă în jurul dinastiei, straje la hotare, iată datoria noastră !
Prof. Ion Nicoară.
Plante medicinale— Fine. —
E . P e lângă drum uri, gard uri ş i în ju ru l case lo r.
1. Frasinul. Fraxinus excel- slor L. Fam.: Oleaceae. Bine cunoscut.
Recoltare: Mai.Medicinal: frunzele.întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: dureri de rinichi
şl de băşică, viermi intestinali, febră, friguri intermitente. Com- piese pe tăieturi.
*2. Fumariţa. Fumaria offici-
nalis L. Fam.: Papaveraceae.y Descriere: tulpină foarte râmi ticată; frunzele mult împărţite, de un verde-cenuşiu, florile purpurii, <cu câte două se- pale.
Recoltare: începând din Mal.Medicinal: partea supraterană.Întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: fiîguri intermi
tente, dureri de ficat, gălbi- nare, piatră la ficat, boală de apă, pecingine, râie, scrofule, scorbut.
Atenţiune ! ! In prea mari doze provoacă diaree ! !
*3. Nalba mică. Malva neglecta
L. Fam.: Maivaceae. Bine cunoscută.
Bună pentru : tuse, dureri de gât.
*4. Negelariţa. Rostopasta Che-
lidonium május L. Fam.: Papaveraceae. Bine cunoscută. Foarte veninoasă ! !
Bună pentru: laptele său cel galben* portocaliu pentru distrugerea negilor, pistruilor, cancerul pielei, ulcere, mai cu seamă câcd sunt de origine
cheratinică. Din laptele său se prepară un extract bun pentru tratarea gălbinării şl a durerilor de ficat.
Atenţiune ! ! Puterea lecul- toare a negelariţei este problematică ! !
*5 Scrintitoarea. Coada racu
lui. Cinci degete. Potentlla an- serina L. Fam : Rosaceae.
Descriere; frunzele penate şi dintate, verzi pe partea supe- r oara şi argintii pe cea inferioară; florile solitare, mari şi de un galben frumos; 5 petale, multe staminé.
Recoltare: începând cu Mai.Medicinal: partea supraterană.Bună pentru: crampe la sto
mac şi în burtă, friguri in termitente, diaree, dezinterie, piatră la rinichi sau băşică, teta- nus, tuse înecă toare (foirte bună !), gălblnare. La crampe se pot pune comprese calde de ceaiu pe partea dureroasă.
întrebuinţare: ca ceaiu; mal ales pentru copii se fierbe în lapte cu puţin adaos de apă.
*6. Volbura. Cămaşa Iul Dum
nezeu. Convolvulus arvensis L. Fam : Convolvulaceae. Bine cunoscută.
întrebuinţare: extern.Bună pentru: răni, bolile pie
lei, strlvituri, inftamaţiuni. Ca rumeneală (la sate f)
F. Pe lângă ape, în locuri umede.
1. Bob ornicul. Prlbolnlcul. Ve- ronica Beccabunga L. Fam. : Scrophulariaceae.
Descriere: înălţime 60 cm.; tulpină cilindrică, roşietică, cul
cată în porţiunea inferioară, a- poi îndreptată în sus; frunze câte două faţă'n faţă, lunguieţ- retunde; flori mici albastre, mai adesea opuse.
Recoltare: Aprilie—Mai.Medicinal; partea supraterană.
întrebuinţare : se mănâncă proaspătă.
Bună pentru; scorbut, dureri de plămâni, piatră la băşică. Fiartă in vin şl in apă, se pune peste orbalţ.
2. Boglarii. Ranunculue sce- leratus L. Fam.: Ranunculaceae.
Atenţiune ! ! Foarte veninoasă! Seamănă cu Picorul cocoşului. Nu se adună ! !
*3. Iarba lai Tatin. Tătănaasa.
Symphytum officinale L. Fam .: Borraginaceae.
Descriere: erbacee, acoperită cu peri aspri; frunze mari oval- lanceolate; flori roşii, purpurii, rar albe, plecate în jos.
Recoltare: Mai.Medicinal: frunzele şi florile.
Toamna şi rădăcina.Întrebuinţare: ca seaiu.Bună pentru: diaree, dizen
terie, scuipare de sânge, catar bronchial, flegme, ulcer intestinal, în general contra absce- selor interne; răceli.
*
4. Scuipatul cucului. Paştele caluiui. Cardamine pratensis L. Fam ; Cruciferae.
Descriere: tulpina fistuloasă, cilindrică, frunzele bazale penate, în rozetă, cele superioare tot penate, dar alternante, în vârf stau florile rozee, sau liliachii, rar albe; 4 petale de două ori mal lungi decât sta- xuinele cu anterele galbene şl de trei ori mai lungi decât potirul cu 4 sepale.
Recoltare: sfârşitul lui Mal, Iunie.
Medicinal: partea supraterană.întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: crampe, scorbut^
scrofule exeme, gălblnare, diabet^ Comandant Străjer, Prof. F. Sânjoanu.
Notă. 'Toate plantele medicinale despre care s'a vorbit In paginile străjereşti din 30 Mar* tie c., 4 Mai c. şl din ar. da faţă, sunt numai acelea care sa pot recolta în luna Mai şi fa| judeţul Braşov.
Organizarea excursiilor
Instrucţiuni.Având în vedere rolul edu
cativ şi instructiv al exctirsii- lor, până la finele anului şcolar, fiecare centurie trebuie să organizeze cel puţin 3 excursii.
Itinerariul excursii, va fi studiat şi pregătit în amănunţime»
Organizarea excursii, va ii făcută din timp cu şefii de cuiiib repartizând atribuţiile (vezi BuL Nr. 2—3 din 1939).
Deasemenea se va face şi o pregătire intelectuală, asupra celor cari vor urma să fie văzute«
încadrarea se va face pentru ! fiecare centurie cu un coman- dant, sau un profesor, care are conducerea şi răspunderea j excursii. j
Excursiile se pot face Jo ia sau în zile de sărbătoare, aptu*- ţând pentru ştiinţă, din timp Legiunea, iar la Stol lăsâad scris în registrul de activitate unde se află plecată oaitaţea şl programul ziiei care urmează a fi desfăşurat.
Transportul pe C. F. R. La grupurile mal mari de 20, (străjeri şi însoţitori) se acordă a reducere de 75°/o C. F . R., iu următoarele condiţiunl :
Cu 20 zile înainte de plecare se va inalnta Legiunii ua ^raport, în care se vor specifica : 1) itinerariul excursii pe zile şi localităţi, specificând staţiile de îmbarcare şi debarcare, 2) programul amănunţit, 3) tabelul nominal al participanţilor/ cu, numele conducătorului şi al b J jut or ului, separat şl 4) cotizaţie \
plătită de fiecare străjer,, a tu modalitatea acoperirii cheltne-' le lor.
Pe baza acestor date complete, Legiunea intervine Ia Falangă şi aceasta dă aprobarea legală şi trimite şi certificatul de călătorie pe C. F . R .
Legiunea Străjeri Braşov.
Titulaturile oficialeDenumirea de „Comandament* >
va fi folosită numai de Comandamentul Străjii Ţării.
Unităţile în subordine se vor numi :
Falanga Străjeri, Ţinutul stră- jeresc Bucegi, Legiunea Străjeri Braşov, Cohorta S tră je r i.. . . (denumirea localităţii), Stolul şcoalei primare Nr. 1. . . . (localitatea), Stolul l i ceului . . . . (denumirea liceului şi localitatea), Stolul Gimnaziului . . .(denumirea iui şi localitatea).
Titulatura oficială de mai sos se va folosi şi pe „en*tête“-ui imprimatelor de corespondenţă sub cuvintele Straja Ţării.
Legiunea Străjeri Braşov,
Nu cetiţi gazete vrăjmaşe intereselor neamului.
Nr. 35—1939 GAZETA TRANSILVANIEI
frescriptii ce irebtesc conoscutede rezervă, subofiţerii şitrupă în caz de mobilizare«
— Un co m u n icat a l câini s te ru lu i a p ă ră r ii n a ţio n a le —
Ministerul apărării nationale comunică următoarele prescription! ce trebaesc cunoscute şi Îndeplinite de către toţi ofiţerii de rezervă, subofiţeri şi trupa din completare, rezervă şi mi- miliţie pentru caz de mobilizare..
Fiecare treboe să sibă un l i vret de serviciu militar, care trebue vizat anual, in timpul ce se va anunţa prin presă, radio, etc.
Cel care a pierdut livretul, trebue să ceară imediat înlocuirea livretului la Cercui de recrutare, unde este inscris.
Orice schimbare definitivă de ^domiciliu va trebui comunicată— personal sau in scris — In termen de 5 zile Cercului de recrutare cât şi unităţii din care face parte.' Cel care lipseşte dela locuinţa sa mai mult de 15 zile, va lăsa unui membru din familie, prieten sau cunoscut, grija de a i transmite imediat toate ordinele sau comunicările militare, ce i se vor trimite, sau i « vor anunţa prin autorităţi, jpiiblicaţiuni, presă, etc.
Ia afară de livret, fiecare tre- bue să aibă asupra sa şi un
-•singur ordin de chemare galben «au roşu, sau ordin alb de mo
bilizare pentru lucru, sau ordin •4Üb de rămânere la vatră, care ie va păstra lipit la livretul militar.
Cei care nu au un asemenea bilet, vor cere imediat lămuriri unităţii şi Cercului de recrutare cărora aparţin.
In caz de mobilizare se vor prezenta numai acei ce posedă ordine de chemare galbene sau to$fi; díe ÎeVal arătat precis prin jmblicaţiunile ce se vor face.
Cel care posedă ordin alb de mobilizare pentru lucru sau ordin alb de rămânere Ia vatră, nu se va prezeata la unitatea în care contează, decât în cazul când va fi chemat cu ordin special, adresat personal.
Toţi cei chemaţi cu ordine galbene sau roşii sunt datori:
a) Să se prezinte la unităţile lor în timpul şl In locul fixat prin ordinul de chemare.
bj Ofiţerii vor veni cu echipamentul de campanie complet şi cu lada de bagaje regula mentară ; cei dia armele călări vor aduce cu ei şl harnaşa- meatul de campanie, conform art. 24 din Regulamentul legii ofiţerilor de rezervă.
Ofiţerii sunt obligaţi să-şi facă complet echipa uentul de campanie şi să comunice unităţilor din care fac parte, în termen de 10 zile, dacă posedă sau nu echipamentul şi iada de campanie.
Pentru procurarea lăzilor de campanie regulamentare, cei ce nu au, se vor adresa unităţilor respective pentru a li se confecţiona contra cost
c) Conform art. 170 din Regulamentul mobilizării armatei, oamenii de trupă vor veni cu câte un rând bun de cămăşi, ismene, ciorapi sau obiele, bocanci sau opinci, ştergar şl batistă ; iarna vor aduce în plus flanelă sau cojoc. Vor avea asupra lor şl hrana pentru transport şi pentru ziua prezentării la unitate.
Schimbaşii se vor prezenta Complet echipaţi şi vor aduce şi calul de serviciu.
maestru necunoscutSimt o îndatorire în a atrage
atenţiunea asupra unui tânăr muzician, care merită a fi cunoscut in cercuri cât mai largi.
Când ca oaspete al muzicii militare a Batalionului 2 Vână- “tori de Munte avui ocaziunea audiţiei acesteia, mirarea mea
fa fără sfârşit.Nu numai ansamblul, muzica
litatea, disciplina şi redarea e- tan mult peste mijlocul muzici-
i lor militare obişnuite, ci aveai 4tii început impresia că diri- joml acestei muzici militare
íréue să fie o personalitate «excepţional de talentată.
Numele tânărului conducătoril muzicii militare este Andrei <Gehann, unul care prin propria lai silinţă a devenit un muzi
cian care trebue remarcat El 48te nu numai un dirijor capa-
ci, ceea-ce mi se pare mai inçlt, un compozitor despre care 4e va mai vorbi. Uvertura cea jure de concert a sa este o doyadă de talent cu posibilităţi
creare ne bănuite. Opul începe cu un motiv unison puternic, tema desfăşurându-se cu % dramatism impresionant, $itii la o înălţime nebănuită.
üeodaiä tumultul încetează4 ou uşor solo de trompetă aană argintiu în liniştea surprinsă de suflătorii in lemn şi uşoare trompete încep un joc vioitu toate instrumentele ca pătă o mişcare aebuaească, instrumentele de suflat joase şl bass-urile se amestecă armonios in bucurie, ducând spre o lasică temă de dans, care în ilaritatea sa melodică amin
teşte de S^hnbert.Din nou rev in e d ram atica tnă de in tro d u cere şi apoi o- ra continuă ia t r o ..mare 11- Şte. P e rfe c ţia in stru m en tării Idează p e m aestru l a rte i sa le .
de prof. E . H onigberger.
Aud deasemenea o serie de marşuri pompoase, vioaie, pline de fericite melodii şi toate transpuse complet în instrumentaţie.
Că, compozitorul Andrei Ge- hann, prin muncă neîncetată, a devenit un pion ai viitorului, corespunzând cerinţelor celor mai exigente ale artei, ne-o dovedeşte Fuga sa orchestrată şi o serie de Lied-uri orchestrate şi care în parte avură o prezentare plină de succes. Că s'a reţinut atenţia asupra acestui talent, o dovedesc cele trei op* uri aprobate de minister.
La radio au fost transmise deja mai multe compoziţii şi în această lună a fost transmisă şi uvertura de concert.
(Kleiner Kulturspiegel).
Garnizoana Braşov
Nr. 5278. — 6 Mal 1939
PublicaţiuneIn ziua de 17 Mal 1939, ora
10 dimineaţa se va ţine a doua licitaţie publică, în locahţl Garnizoanei Braşov, Calea V ictoriei Nr. 49, pentru aprovizionarea a 200 (două sute) vagoane lemne de foc esenţă tare, calitatea I-a, conform caietului de sarcini.
Plata lemnelor se va face imediat după predarea lor, franco gara Braşov-Bartolomeu.
Doritorii vor trimite sau depune în şedinţă oferte închise în plic, însoţite de garanţia de 5°/0 în numerar sau recipisa Casei de Depuneri.
Şeful Serv. Int. C. 5 A.Int. Colonel, /. Gomoescu
244 1— 1
debltanţflor de bău- turl din comunele rurale
Ministerul de finanţe a luat măsura arendării brevetelor rurale prin licitaţii. Această măsură a adus o profundă nemulţumire îa rândurile debitanţi- ior. Motivul nemulţumire! ar fi atât de ordia moral cât şl material. Se plâag anume comercianţii, că la licitaţii se prezintă şi oameni străini cu Ito tu l de specialitatea breslei şi în necu- noştinţă de situaţii reale, fac oferte cari ulterior nu vor pu- tae fi executate; aşa că lovesc în vechii comercianţi» aflaţi pe poziţii de decenii de ani, — şi totuşi fără profit nici pentru nouii adjudecători.
Comercianţii se mai plâng că au făcut mari cheltueli cu investiţiile şl amenajarea localurilor, spre a le face corespunzătoare comerţului lor ; au muncit din greu şi cu sacrificii ca să stabilească vadul comercial, atât de important în comerţ şl acum... să părăsească totul I...
Au adus importante contribuţii la bugetul ţării, prin sumele plătite, într'un lung decurs de ani, ca imposite de tot felul, deci se găsesc în situaţia categoriilor de cetăţeni cu drepturi câştigate.
Dacă scopul licitaţiilor este crearea de venituri pentru comune, apoi acestea se pot procura şi pe cale de impozite directe, în raport “cu impunerile fiscale, evitânduse sistemul licitaţiilor, care are marele defect de a provoca nesiguranţă şi deci implicit împiedecarea „continuităţii", — lucru aşa de important pentru Comerţ.
De aceea conducerea acestei bresle de sub preşedinţia d-lul Moise Popa, s'a adresat din nou Ministerului de finance, cerând înlăturarea sistemului licitaţiilor, care nu se potriveşte situaţiei din Ardeal şi are marele defect de a provoca nesiguranţă în rândurile comercianţilor, putând astfel ft aruncaţi oricând pe drumuri şi loviţi în existenţa lor f . ..
Braşov, 1939 Mai 8./. P.
Delà P. T . T .
R e cla m e le pe tr im ite r ile p o şta le p ro p ri
Noul tarif poştal valabil dela1 Aprilie 1939 prevede că ambalajele trimiterilor poştale propri nu pot avea reclame tipărite sau prin aplicare de vig- nete, dacă nu s'au achitat tac- sele respective de abonament la reclame prin P. T. T. purtând menţionat pe ele numărul abonamentului.
Trim iterile prevăzute cu ra- clame pentru care nu s'a achitat abonamentul, sunt supuse la destinaţie la o taxă de 2 lei.
Fără taxă de reclamă, expeditorii au drept să-şi indice pe trimiteri numai următoarele menţiuni î
1. Adresa simplă compusă din numele, strada şl nr. casei, localitate şi sectorul poştal.
2. Telefonul.3. Căsuţa poştală.4. Adresa telegrafică.5. Contul CEC şl6. Nr. de înregistrare la Ca
mera de Comerţ şi Industrie.Aceste indicaţiunl se pot im
prima pe orice parte a trim iterilor, cu litere latine obişnuite şi numai în limba română, pentru uzul poştei spre a putea preda trimiterile înapoiate.
Prin reclamă, pa trimiterile poştale propri, se înţelege ori ce text în plus faţă de adresa precizată mai sus, ca de exem plu: anul fondării, capitalul so cial, însuşirea produselor co merciale sau fabricaţii, repre
SINAIAC A Z I N O U L D E S C H I S R O U L E T T E
B R A Z IL IA N AB A C C A R A
240 1— 1 50% reducere pe C. F. R.
Fabrica de hârtie Zâraeşti, angajare inginer mecanic român creştin, de preferinţă nemobilizabll, cu practică ta instalaţiuni mecanice şi electrice. Oferte scrise indicând studiile, practica şi referinţele.
*
Fabrica de hârtie Zârneşti, angajare cu bună re tribuţie, funcţionară româncă creştină, absolventă şcoală comer~ cială, cu practică, bună dactilografă, cunoscând bine Gercnana, Oferte scrise indicând studiile, practica şi referinţele.
*
Fabrica de hârtie Zârneşti, angajare bun şofeormecanic român creştin, pentru automobil persoane, cunoscând calorifere. 245 i —2
zentanţele, sucursalele, emble- mela şl mărcile de orice fel chiar înscrise, desenele, imaginile magazinelor sau întreprinderilor, anteturile, imprimate cu litere artistice, umbrite sau mărite, care atrag atenţiunea asupra lor, desenele de orice fel, chenarele colorate sau ne- colorale, medaliile, figurile şi emblemele, toate aceste nea- vând alt scop pe trim iteri decât reclama.
întrucât nu există funcţionar p.t.t. care să nu cunoască limba română, se consideră ca reclamă şi adresate expeditorilor, atunci când sunt imprimate şi în alte limbi pe lângă cea română.
Pe baza abonamentului, 'care se obţine achitând taxele ta rifare de :
Lei 3500 pe un an.Lei 2000 pe 6 luni,Lei 1200 pe 3 luni,Lei 500 pe 1 lună
se poate face oricâtă recla&ä pe trimiteri, modelele putân- du-se preschimba în timpul a- bonamentului fără diferenţă de taxe, însă totdeauna cu aprobarea Direcţiunei Comerciale P.T.T. 244 1— 1
Judecătoria rurală Rupea
Nr. G. 1 9 3 0 -1 9 2 4 .
PublicaţiuneSe vinde prin licitaţie pu
blică, pentru încasarea preten- siunei a urmăritoarei Kraus Sofia în suma de coroane cehe Í 4765-(“14475 Lei capital şi a c cesorii, mobilele sechestrate in valoare de 50,000 lei, în zitia de25 Mai 1939 ora 17 p. m. la faţa locului ia comuna Jlb ert Nr. de casă 362 şl vânzarea se face pentru bani gata, eventual şi stib preţul de estimare.
Rupea, la 6 M ala 1939.Delegat judecătoresc,
(indescifrabil)247 1— 1
Tânăr de 29 ani, brunet, înalt, prezentabil1 cu situaţie şi serviciu onorabil în vederea căsătoriei doreşte cunoştinţă cu D nă s’au D-şoară. Serioasă, familie bună, numerar şi ceva avere. Răspundeţi la ziar sub, Brunet. 239 1— 3
De vânzare parcelă, colţ de stradă, unde este în lucrare drumul şl canalizare, cu Întreg materialul de construcţie : 40.000 buc.cărămidă şi 20 m.c. scânduri» lemnărie uscată.
---- X X X ___
O casă familiară 2 ca mere, bucătărie, cămară, pivniţă, bucătărie de vară şi grădini«
Ambele cu preţ foarte eftln.Adresa la ziar. 238 2—2
Casă de vânzare 2 ca mere şl bucătărie, teren 720 mp« înformaţiuni la I. M. Burtea« Braşov, Str. Ciprian Porumbe seu f.n. 219 2— 0~
HOTELULŞi
Restaurantul„Carpaţi“
„ L A M A R I A N "din Codlea este
de închiriat Amatorii se vor adresa la proprietar.
193 3—0
BODEGA SI RESTilUfiSItm
S tra d a G heorge B a r iţiu Nr« i
B u că tă r ie e x ce le n tă ca şi 1» casă particulară. P rè fu r i coa* v en a b ile . A bonam ente cu c e le m ai av an tag io ase co n d itio n !«
Vinuri de Ardeal şi Vechiul Regat
Din „P od go riile P ra h o v e i-*# B O G H I C I Ş I D U C 1 & renumite şl bine cunoscute fFetească, Tămâioasă, T o n i c *
Riesling, Negru-Vârtos s „Puterea Ursului“ e t c ,
C on vingeţî-vă de c a l i t a t e ş i p r e ţ u r i ’c o n Y e a a b i t e 619 2—0
Reclama este sufletul corner {a lai. Gazeta Transilvaniei publică cele mai ieftine anunţări şi reclame.
F b jh a 4 lOAZETAQTRANSILVANIHI Nr 3 5 —!939
Festivităţile delà T.-Severinf
«lui şi a MareTui Vccvcd Mibai, a avut eri lo c , la T.-Severio, desvelirca plăcii comemorative a sosirii ín
a Domnitorului Caroi I.Pentru comemorarea istoricului eveniment, care a de
curs Întrun cadru de înaltă însufleţire, a fost de fată mul- time mare de ţărani din judeţele învecinate, iar dela Bucureşti ca un tren «pecia! au sosit membrii guvernului şi consilierii regali.
Placa comemorativă, aşezată pe locul unde în ziua de 8 Mai 1S66, a călcat principele Carol 1, coborând din vapor pe pământ ii i românesc, poartă următoarea inscripţie;*
Pe locul acesta însemnat Oprita-s’a pasul dintâi Al primului Rege Român Pe Dundre-adus pân’ la noi.
8 Mai 1866—8 Mai 1939.M. S. Regele a des velit placa comemorativă, rostind urmă
toarele cuvinte :„Desvelesc această lespede, care aminteşte locul care pe
vremuri a fost piatră de hotar şi care prin debarcarea Domnitorului Carol, a devenit prima pagină a nouilor file a Cărţii Neamului".
ProgramulSerbărei zilei de 10 Mai 1939 în Braşov
In revărsatul zorilor 21 lovituri dejtun vor anunţa solemnitatea zilei.
La orele 9.45 dimineaţa, formaţiunile gărzei naţionale, pre- militare, trupele din Garnizoană cu drapele şi muzici vor fi prezente la locurile indicate de autorităţi, deasemenea Liceele şi Şcolile secundare.
La orele 10 se va of f ci a în faţa Bisericii Sft. Adormiri din Cetate un serviciu religio«*, în prezenţa Generalului Comandant al Corpului 5 Armată, a Prefectului de judeţ şi a autorităţilor civile şi militare.
După terminarea serviciului divin, Comandantul Corpului 5 Armată, însoţit de Statul Major va trece în revistă trupele.
Defilarea va avea loc pe B*dul Regele Ferdinand în ordinea următoare :
A) F o rm aţiu n ile G ărzei N aţionale.B) F o rm aţiu n ile p rem ilita re .C) Armata«Ţ in u ta : a) Pentru membrii F. R. N.î de ceremonie.
b) Pentru civ. s frac, cravată şi mănuşi albe, decoraţii.c) Pentru militari : de ceremonie.
După defilare va avea loc Ia Prefectura judeţului o recepţie, la care vor lua parte Generalul Comandant al Corpului 5 Armată, Prefectul judeţului, Primarul Municipiului, Statul Major, Comandanţii de unităţi cu Ajutorii, Autorităţile civile, Reuniunile şi Societăţile prin reprezentanţii lor, conform invitaţiilor primite şi care sunt strict personale.
In timpul recepţiei muzica militară va cânta în faţa Pre I fecturel.
La orele 16.30 va avea loc în Sala „Astra“ un festival comemorativ al şccalelor secundare din Braşov. Biletele de intrare se vor lua dela Primărie (Oficiul de Turism).
Intre orele 17 şi 19 muzica militară va cânta pe Promenada din faţa Prefecturei.
La orele 21 retragerea cu forţe ; detaşamentul va porni dela Comandamentul Corpului 5 Armată, urmând Calea Victoriei; Bulevardul Regele Ferdinand, Sir. Voevodul Mihai, Hirscher, Orfanilor, Prundului, Piaţa Unirii, Str. Căpitanului, Biserica Pe Tocile, Str. Ecalerinei, Tg. Cailor, Piaţa Libertăţii, Str. Regele Carol, Str. Niculae Iorga, Str. I. G. Duca, Cazarmă.^
Seara toate edificiile publice vor fi iluminate.Pe toate clădirile publice şi particulare se va arbora dra
pelul naţional.Biletele pentru tribuna oficială se dau de către Prefectura
judeţului, pentru celelalte tribune se dau de către Primărie,In toate comunele din judeţul Braşov se va oficia la ora
10 un Te-Deum în prezenta autorităţilor civile şi militare şl vor participa unităţile premilitare de străjeri şi străjere.
Prefectul judeţului s C olonel OVID IU IVA ŞCU .
Comand. Corp. 5 Armată s G -ra i de D iv . IL ÎE P A R T E N IE.
In ven ţie
Interesanta invenţiea b d o I ofiţer român din Braşov
Ni se aduce la cunoştinţă îm- bucurătoarea veste, despre brevetarea nu de mult, a Unei lucrări, dusă la bun sfârşit, de către domnul căpitan Radu Du- mitrescu, întitulată, „Dispozitiv de orientare pe hartă în oraş," operă de mare valoare, şi de care astăzi, când trăim în secolul iuţelii şi al civilizaţiei, găsim, că nici un oraş nu se poate lipsi de o astfel de binefacere a ştiinţei, pusă la dispoziţia publicului de acest ofiţer de elită.
Este vorba despre un aparat, practic, foarte simplu, care poate fi folosit cu uşurinţă, acolo unde se găseşte, de orice ştiutor de carte.
Persoana interesantă se poate ^ndentifica asupra locului unde
se găseşte, aflând repede strada sau autoritatea ce-1 interesează, precum şi drumul de parcurs, alegându-şi uşor mijlocul de locomoţie cel mai convenabil.
Aduce un real ajutor personalului poliţienesc, care nu va mai fi stânjenit în funcţie prin explicaţiile de orientare, pe care. trebuie să le dea diferitelor persoane, — şi care în oraşele mari de cele mai multe ori sunt vagi şi nefolositoare. *
Dă un aspect de * civilizaţie oraşelor.
Procură ocaziunea [de a se face o şcoală a naţiune! în ce priveşte cetirea unei hărţi, atât de necesară în împrejurările de tot felul. Apoi In cazuri grave, publicul se poate orienta de urgenţă asupra adăposturilor de
apărare pasivă, intr un atac a- erian, etc...
Am insistat asupra câtorva amănunte, găsite mai interesante la acest aparat, cu dorinţa de a nu lipsi din nici un oraş, şi mai cu seamă din oraşele cu circulaţie mare, balneare, climaterice, turistice etc...
Domnii Rezidenţi ai Ţinutului Bucegi şl Nistru, cărora autorul Ie-a oferit lucrarea, au apreciat-o, recomandându-o tuturor oraşelor din ţinuturile respective.
Ştim că sub actuala cârmuire se dă o mare importanţă modernizării şi sistematizării oraşelor. lată de ce, suntem dispuşi a crede că toate oraşele de importanţă ale ţării, vor a- dopta, instalând acest aparat care pe lângă că este foarte eftin, este absolut necesar, încurajând cum se cuvine o invenţie şi muncă românească,— şi ridicând în acelaşi timp prestigiul ţării noastre, atât de vizitată de către streini, dându-i un aspect de civilizaţie occidentală.
Elisabeta Henţiu.
InformaţiiCa răspun s la telegrama de
omagiu trimisă M. S. Regelui de către adunarea generală a breslei restauratorilor şi profesiuni anexe-Braşov, d-1 Moise Popa, preşedintele breslei restauratorilor Braşov, a primit următoarea telegramă ;
Majestatea Sa Regele mulţumeşte breslei restauratorilor din jud. Braşov şi Dvs. pentru omagiile exprimate cu prilejul adunării generale. — Directorul secretariatutul particular al M.S. Regelui — E Buhmaa.
*S u v eran ii A ngliei au p le
ca t în Canada. Londra. Suveranii Marel Britanii şi principesele regale au sosit în gara Portsmouth fiind primiţi cu i- mense ovaţii ide sute de mii de oameni.
Pe tot parcursul dela palatul Buckingham pâ,nă la gara W at- terloo, o mulţime nenumărată a aclamat cu entuziasm pe R egele George şl pe Regina E lizabeth, cari pleacă în Canada.
Apariţia trăsurii aurite a Suveranilor a fost salutată pe toate străzile cu furtuni de ovaţii.
*D-1 Iu liu M aniu suferă de
un reumatism infecţios secundar, datorit unor focare dentare.
*P o stu rile n oastre de R ad io
vor transmite mâine, începând dela ora 10, parada militară de pe câmpul Cotrocenilor. Ascultătorii vor putea urmări serviciul religios şi defilarea trupelor.
BULETINUL POLITIEIÂ fo s t p rin s astăzi dimi
neaţa pe la orele 5 pe strada Iullu Maniu individul Kohn Ti- beriu originar din Oradea, cunoscut spărgător. Asupra numitului s a găsit mai multe scule pentru spargere. Se fac cercetări de Biroul Judiciar pentru a se stabili faptele săvârşite în ultimul timp.
Nr. 349— 1939 cf<
Extract de publicaţieJudecătoria rurală Rupea sec
ţia cf. scoate în vânzare imobilul urmăritel Banu Eva născ. Hici din comuna Flşer din cf. Nr. 897 Nr. top. 19 1, 19/2 în ziua de 15 Maiu 1939 ora 11a, m. la primăria Flşer.
Rupea, la 11 Februarie 1939 Judecător, Dr. Gotthard.
Director aj. de c. f. Tolnay 246 1— 1
TURBURARILE CIRCULAŢIEI
ARTER1OSCLERO ZĂ MALADII DE PIELE
Mare« d»
ESTE UN PRODUS C HAT E L AI N
, manifestaţie fraocD-româoă ia Nantes .'"■sşm Paris, 8 (Rador). — Asociaţia „Prietenii României“ a'^or
ganizat ia Nantes o grandioasă manifestaţie. I La această ceremonie a asistat colonelul Teodori al, ataşat]
militar al României 1a Paris, reprezentând pe d-l Gh. Tătărescu^ ambasadorul României. ■
Colonelul Teodorini, într’o vibrantă cuvântare, a evocat a- mintirea unui trecut de luptă dusă tn comun da cele două na-; ţiuni şi, referindu-se la legăturile ce uaesc cele două ţări, aadur! calde omagii Franţei.
Polonia vrea pace ca toţi veciniiD e c la ra ţiile d -lu i K w iatkow sk i, v ice -p re şe d in te le C onsiliu lu i
Varşovia, 8. (Rador). — Luând cuvântul în cursul ceremoniei remiterii avioanelor şi mitralierelor oferite de ţăranii din Moseice armatei poloneze, d-1 Kwiatkowski, vice-preşedintele Consiliului, a declarat î >
„Polonia este una din ţările cele mal paşnice din Európai Polonia reînviată aspiră la o viaţă în pace. !*Dacâ azi ţăranii po«£ lonezi, reprezentând pătura socială cea mai paşnică, oferă avioane acestei scumpe patrii, o fac cu conviugerea adâncă că î& lumea actuală trebue să pui bază mai ales pe propriile tale|for(e:| şi că nu este permis să se omită ceva care ar putea să aducă' atingere integrităţii şl măririi Poloniei.]
Calmul edificator, care domneşte actualmente în Polonia se explică prin hotărârea de neclintit şi prin voinţa absolută a na-l ţiunii întregi de a apăra frontierele sale. |
Cel ce are hotărârea fermă nu este capabil de nervozitate. Polonia vrea pace cu toţi vecinii, dar, dacă vreunul din aceşti vecini îşi va întinde mâinile spre a cuceri pământul nostru şi drepturile noastre, îi vom răspunde cu ceeace poporul polon o- feră azi armatei sale“.
Italia şi Germaniaau încheiat un pact politic-milifar.
In urma convorbirilor pe care contele Ciano, ministrul afa-* cerilor streine al Italiei şi von Ribbentrop, ministrul afacerilor streine a l Germaniei, le-au avut la Milano, în zilele de 6 şi T Mai. S-a încheiat un pact politico-militar între cele două ţări.
In cercurile politice faptul este privit ca o consecinţă naturală a situaţiei ce există între cele 2 ţări.
Incidente la ZagrebIn tim p ce rep rez en ta n ţa n a ţio n a lă c ro a tă ţ in e a adunare*
în s tra d ă s ’au produs o în c ă e r a re ş i un om or
Belgrad, 8 (Rador). Se comunică din isvor oficios, că azi dimineaţa s’au produs incidente la Zagreb, în faţa clădirii îaj care ţinea şedinţă „reprezentanţa naţională croată“, convocată! de d-1 Macek., j
In mijlocul mulţimii ce staţiona în faţa clădirii, o discuţie iscată între un tânăr şl persoanele din jurul său a degenerat în] încăerare. La un moment dat, tânărul a scos un revolver, a tras! şi a rănit pe un membru al organizţaţiei paramilitare a partidului ţărănesc croat.
Tânărul a fost arestat imediat. Identitatea lui n’a fost încă stabilită. Nu se ştie încă dacă el este un separatist croat adverb sar ai mişcării d-lui Macek, sau un naţionalist ‘iugoslav.
Spania s‘a retras din Soc. NaţiunilorBurgos, 8. (Rador). — Se anunţă oficial că generalul Jor-
dana, ministrul Afacerilor Străine, a trimis secretarului generai al Societăţii Naţiunilor, următoarea telegramă ;
„In numele guvernului spaniol, am onoarea a vă comunica prin prezenta telegramă retragerea Spaniei din Societatea Naţia nllor, în conformitate cu paragraful 3 din art. 1 al pactului.
Tipografia .Astra** Braşov. — Editora „Tipografia Gazeta Transilvaniei**..Braşov S.^A. Redactor fi girant % loaa Brotea.