m : i.\i»u wj « i » j h £«< : 11 Ì W M A N U L XIV-LEA

NOV.-DEC.

19 4 6 — Nr. 11-12

Abonamentul revistei „ C A R P A Ţ I I " pe anul 1947

Suntem puşi în faţa unei grele prob leme: fixarea costu­lui abonamentului pentru 1947.

Deoparte Scylla: dorinţa noastră de totdeauna de a da cetitorilor o revistă bună, cât mai IEFTINA, al cărei abona-nament să acopere doar costul de editare.

Dealtă parte Carybda: imposibil itatea în care se găseşte revista de a suporta deficite de milioane şi zeci de mil ioane.

Şi celor două stafii mitologice li se mai alătură ş i a treia, poate ş i mai înspăimântătoare: l ipsa de stabilitate a preţu­rilor. Ce costă azi o mie de lei , peste o lună va cere dublu, peste şase c ine şt ie cât.

A m făcut proiec/e de buget, unul după altul. Toate au ajuns în c o ş ; ca să ajungem să mărturisim abonaţilor noştri, că nu putem ^ rât să fixăm o sumă de abonament PRO-

- . vită situaţiei de azi. Avem nădejde, că costul nu se va majora în măsură, încât să fim

am abonamentul în cursul anului. Trebueşte dem şi această eventualitate.

Pentru toată întâmplarea voim să asigurăm pe iubiţii noştri cititori, cari de atâţia ani stau cu credinţa în jurul „Cârpacilor", c ă :

nu vom considera ca un semn de neprietenie dacă vre­unul nu va mai putea încadra în bugetul lui costul urcat al „Carpaţilor" şi se va vedea neyoit să renunţe la abonarea revistei , ş i că

dacă în eursul anului vom fi nevoiţi a majora abona­mentul, vom restitui neîntârziat cota-parte a sumelor tri­mise , ace lora , care nu ar accepta urcarea abonamentului.

Cu aceste rezerve am stabilit abouamentvl pentru anul 1947 : pe 12 luni, cu începere din Ianuarie 1947 la Lei 48.000. abonamentul de sprijin Lei 75.000 minimal Costul unui număr va fi de , 5.000.

Abonaţii , care până la 10 Ianuarie 1947 nu ne vor comu­nica, că renunţă la abonament, vor fi consideraţi că au ac­ceptat noul cost a, abonamentului.

Cerem înţe legere cititorilor noştri pentru greutăţile ş 1

nesiguranţa în care ne găsim şi noi şi îi rugăm să nu uite, c e e a c e am accentuat şi am îndeplinit în cei patruspezece ani de când apare revista „Carpaţii" : această revistă nu are s cop de câştig, redacţia şi administraţia ei nu a primit şi nu primeşte nici un ban remuneraţie pentru munca pe care «o face, şi abonamentul e fixat numai în vederea acoperirii cheltuel i lor de editare (hârtie, tipar, cl işee, expediţ ie) . Această împrejurare ne uşurează sarcina îndatoririi de a majora iarăşi şi iarăşi costul abonamentului.

Mai mult ca oricând avem azi nevoe de prietenia şi con­cursul ci . i orilor noştri, şi le facem foarte călduros rugă­mintea i

1) Să ne trimită neîntârziat costul abonamentului. 2) Să ne aducă noui abonaţi, din cercul prietenilor lor de

vânătoare. Majorarea numărului abonaţilor scade costul de editare, deci — cu toată greutatea procurării hârtiei mai multă — e o uşurare pentru viaţa revistei . Nouii abonaţi «unt a se anunţa, pe cât posibil , încă înainte de 15 Ianuarie 1947, pentru a fixa tirajul, fiind obligaţi să'l restrângem la plafonul minim.

Mulţumim tuturor celor ce au infrat în cercul de prie-teni-cititori şi sprijinitori ai „Carpaţilor" şi îi asigurăm de sent imentele noastre de camaraderie vânătorească ş i de străduinţele noastre de a menţine „Carpaţii" pe vechea l inie şi la vechea înălţime.

REVISTA „CARPAŢII" Cluj, Str . Regina Măria 1

RUGĂM cu toată căldura şi stăruinţa pe abonaţii noştri să ne trimită neîntârziat costul abo­namentului pe anul 1947 (Lei 48.000.— sau abonament de sprijin Lei 75.000.— minimal), ca şi r e s t a n ţ e l e din trecut.

Ne fac un mare serviciu cu aceasta. „CARPAŢI I "

Cluj, Str. Regina Măria 1

S U M A R U L - N U M Ă R U L U I 11-12

Pag. ,C • Ard pădurile ¿05—206 C. Rosetti'Bălănescu : Când ardeau pădurile . . 206 — 208 Dr. I. Philipovici: R a r e observaţiuni şi constatări a -

supra cerbilor şi ciutelor 209 — 213 Nemo : „Caut o a rmă cu percusiune" . . . . 2 1 3 — 215 F. Bomches : Destăinuiri din atelierul unui armurier . 215 — 217 Din literatura străină: Jack London : Un foc de făcut 217—222 Discuţii: 2 2 2 - 2 2 8

S. Vulcu: Răspuns pentru „Reflexiuni la îm­puşcarea căprioarelor".

„C". După „Experienţă". „C." Măsuri de ocrotire în jud. Sibiu. Societăţi de vânătoare pe plasă. Colonel Vasile Marcaş: Gânduri şi probleme.

Din munţi şi din câmpii S. R.: Nu se braconează numai la n o i ! Det. : Halatul alb. luau firgn i erdeanu : Superstiţii . — Mamuţi în viaţă.

Cărţi şi reviste: 231—234 Ştiri mărunte 234—236

Caut spre* cumpărare

câine vânătoare rasă G r i f o n sau S e t t e r L a w e r a c k sau german brak cu păr ţepos, de orice sex, dela 6 luni în sus, dresat sau nu, principalul fiind rasă curată. Adresa: Dr. Augustin Almăşan, prefect, D E V A .

Camarazi vanatf«»*!.

Vând

drilling 16/9 cocoaşe exterioare „Kassa Burianek" oţel Krupp —Fluss—Stahl, în perfectă stare. Adresa: Tudor Şerbănescu, str. N. Bălcescu 3 BRĂILA.

V â n d cartuşe «:RB ^lonţ pentru Drilling calibru 9.3.74. Adresat Isăcescu, str. Bucovinei 40 BUCUREŞTI, Telefon 47294.

Ce încântare sufletească poate fi mai mare, când în zori de zi, pitulat în adăpostul tău. vezi rotind în crucea bradului, cocoşul de munte, cocoşul vieţii tale... Ce podoabă mai frumoasă poate fi în casa unui vânător, decât un cocoş de munte îm­păiat. Posed în Munţii Lotrului Vâlcea un fond de vâ­nătoare cel mai renumit pentru cocoşi. Veniţi cu mine să înfiinţăm o asociaţie de vânătoare pentru protecţia şi vânătoarea cocoşului de munte, care ne dă una din cele mai mari satisfacţii vânătoreşti. Pentru orice informaţiuni şi adeziunile Dvs. adre-saţi-vă Maiorului invalid Musu Aurel str. Dris-tor Nr. 143 etaj - BUCUREŞTI IV.

A R P Ă Ţ I I 1 VÂNĂTOARE / MSCÜlT / CI#ÌÒLÓGÌÉ Apare la 16 a flecarei luni/ Preţul unul număr 1200 lei/ Abonamentul pe un an 12,000 pe lomătate an 6000 lei. Abonament de sprijin 20,000 lei / Redacţia şl administraţia Ciul, strada Regina Maria Nr. 1 <Re<J- «wcfa/ Trib. Ca/, No. 9 A N U L X I V

9

DIRECTOR. PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR, Dr. IONEL POP

li No . 11-12 // NOV. DEC. 1946

ARD PĂDURILE

In pragul verii trecute a fost publicat în M. O- un Decret-Lege privitor la combaterea incendiilor de pădure. Ne-am ocupat şi noi de eh ţi am atras atenţiunea cetito­rilor noştrii — hoinari prin păduri — asupra înţeleptelor porunci pe care le cuprindea.

Ca un răspuns ironic, au urmat incendiile de pădure din vara aceasta. Nu este masiv păduros în ţara noastră, unde balaurul roşu să nu-şi fi ridicat capul, să nu fi pâr­jolit vaste întinderi din grădina frumuseţilor şi a bogă­ţiilor noastre naţionale.

Cel ce obişnueşte să scrie în acest loc al ,,Carpaţilor" a petrecut vre-o două săptămâni din vara de secetă în una din aceste grădinii Aproape zilnic soseau veştile des­pre noui şi noui vetre de foc, care se întindeau ca focurile de stepă şi cuprindeau versante şi munţi întregi. Noaptea se lumina zarea deodată în două-trei părţi, cu isbucniri de flăcări, cu scurte potoliri, asemenea palpitaţiilor au­rorei boreale- Ziua soarele răzbea slab prin nourul de fum şi şperlă, şi dădea lumii culori galbene-bolnave în dogo-reala care zăcea la mulţi kilometri în jurul prăpădului. Focul se oprise unde Dumnezeu ia pus din veac stavile de râuri sau poeni, şi foarte arareori unde oamenii adu­naţi în grabă au putut săpa şanţuri, peste care balaurul trece într'o gură de vânt.

Am văzut apoi şi pârliturile, în care focul devorase tot ce putea arde, déla bradul în picioare, la stratul gros de frunze şi căzături, care e cămaşa pământului în pă­dure. Câte un ciung negru rămas în picioare mai arăta, că acolo a fost pădure veche; pe jos, încâlciţi, pretudin-denea tăciunii enormi ai catargurilor căzute şi cenuşa sură; bolovanii şi stâncile despuiate de muşchiu şi sub-arboret umple coastele munţilor, şi încep a se prăvăli la vale. Nici o vietate nu mai sălăşlueşte pe aici. Vânatul a fugit sau a pierit în foc, gâzele au ars deodată cu lăcaşu­rile lor, păsările nu mai au ce culege; doar corbii şi câte un yulture dacă mai trece pe sus, cercetând după hoituri pârjolite. O privelişte atât de îngrozitoare, încât copleşeşte cu totul gândul pagubei prinsă în cifre.

Acum cetim, că se va promulga un alt Decret-Lege, care va, pune în vedere pedepse şi mai draconice celor ce am blastămăţie sau din negligenţă provoacă asemenea de­zastre. Pe când vor apare aceste şire, verosimil Monitorul Oficial va fi răspândit această nouă reglementare. Intre timp brumele vor cădea tot mai groase, şi zăpada se va întinde asupra muntelui, apărdndu-l de noui primejdii-Vor fi coborît la vale şi oamenii şi deodată cu ei şi cei ce dau foc pădurii. Până în vara ce vine, va fi deci un răs­timp destul de îndelungat, pentru a se face cele trebui­toare, ca dezastrul din anul acesta să nu se mai repete, nici chiar în proporţii cu mult mai mici.

Incendiile de pădure din vara trecută nu au fost cauzate nici de trăznete (din cer senin), şi nici de scântei de locomotivă. Omul — muncitor de pădure, cioban, tu­rist — a dat foc, din pornire criminală sau din tot atât de criminală nebăgare de seamă.

Ameninţările cu pedepse draconice, chiar dacă li se «a da o publicitate alta decât ceea îngheţată în paginile Monitorului Oficial, oare vor avea darul să sperie şi să avertizeze incendiatorii? Singure, de ele, fără alte măsuri, abia putem să credem. Justificarea scepticismului nostru o dă faptul, că nu ştim să se fi prins unul singur din cei ce au pricinuit zecile şi zecile de incendii, care au mâncat pădurile dealungul ţării. Ce folos de pedeapsa pe

hârtie, dacă făptuitorul rămâne îndemn? Dar mai mult: ce folos de pedeapsă, când ea nu poate reface dezastrul?

Buba e alta, şi altul trebue să fie leacul. Adevărul este, că întreagă viaţa din munte e într'o

cumplită desorganizare şi debandadă^ Să lăsăm deoparte şi poesia şi devizele demagogice şi să vedem realitatea, Două sunt categoriile mari de oameni, care umple, cu deosebire vara, munţii noştrii: muncitorii forestieri şi cio­banii cu oamenii dela stâne.

De multe ori am admirat eforturile celor ce pornesc din munte valurile de buşteni, din care ţara îşi plăteşte datorii, îşi reface sălaşurile, şi din care —• nu mai puţin — mii de speculanţi îşi rotunjesc doldora buzunarele. Nu a lipsit din gândul meu nici revolta faţă de condiţiile în care aceşti oameni sunt ţinuţi de multe ori să muncească. (O singură pildă: în. o regiune, în care muncesc şi sufere atâtea accidente câteva mii de muncitori de pădure, cel mai apropiat medic al Asigurărilor Sociale e la vre-o 60 Km.! Din prelevările asupra salariilor ce se fac pe seama acestei instituţii, nu se întoarce nimic, sau aproape nimic, în folosul'oamenilor). Trebue însă să constatăm, că în aceste aglomerării de muncitori domneşie o complectă anarhie. Nimenea nu le poate pune o normă de conduită, nici o autoritate nu încearcă să le aşeze viaţa în anume regule, menite să apere patrimoniul public şi cel particu­lar. Societăţile forestiere au un singur gând: să stoarcă cât mai multă muncă din salarul pe care îl plătesc. Fără în­doială, că şi multe din incendii — ca şi mult din bra­conajul pustiitor — ar putea fi evitate, dacă s'ar pune în sarcina patronilor îndatoriri de poliţie şi de răspundere pentru transgresiunile săvârşite de angajaţii în exploată­rile forestiere:

De asemenea nu am încetat să am dragoste pentru oei ce duc şi azi viaţa pastorală, plină de poesie şi de nostalgia vremilor vechi şi fericite în simplicitatea lor. Dar ciobanii şi proprietarii nesfârşitelor turme nu fac nici poesie şi nici nu se călăuzesc de amintirea vremilor pa­triarhale. Ei vreau să aibă oile cât mai multe şi mai să­tule. Pentru ei păşunea e pururea prea mică şi prea să­racă. Ar întinde-o bucuros în dauna pădurii, şi nu sunt mai mulţumiţi decât atunci, când turma se satură în iarba fragedă a plantaţiilor. Gândul lor nu cuprinde însemnă^ tatea pădurii, şi nici daunele enorme ce le sufere dome­niul forestier al colectivităţii prin distrugerea plantaţiilor tinere.

Ce pune stavilă relelor care urmează din această de­bandadă şi urmărire strâmtă a unui interes egoist?

Ar fi să fie serviciul de pază al pădurilor. Or acesta este de fapt o ficţiune. Să nu insistăm prea mult asupra păcatelor. Totuşi

au ceva rost în calculaţiile gospodăreşti ale oierilor bur-dufele de brânză, care picură regulat dela stâne spre di­feritele mari şi mici „centre forestiere", ca şi „zilele de clacă" pe care le fac cei dela stâni aproape cu putere de lege pe la pădurari, în vremea coasei şi a fânului. După-cum au rostul lor şi putinele de păstrăvii braconaţi de muncitori şi ciobani, pe seama diverşilor puternici de la vale.

Dar să admitem, că aceste sunt excepîii. Să admitem chiar, că sunt legende, şi cei ce le-au văzut, au visat că le-au văzut.

Ce pot să facă însă bieţii pădurari? Sunt împrăştiaţi pe distanţe enorme, îngrămădiţi cu fel de fel de îndatoriri

care îi ţin depettte de pădure şi de pază. Au in mână un toiag şi în geantă formularele de procese-verbale de fla­grant delict. Procedurile penale pentru infracţiuni silvice şi de vânătoare au devenit de multă vreme glume, care se termină cu amenzi ridicole, şi mai des cu blagoslovenia amnistiei. Iar în faţa toiagului şi a ameninţării cu „ca­lea legei" stă muncitorul şi ciobanul cu carabina în mână şi cu o ameninţare mai imediată şi mult mai serioasă.

Puţinii pădurari şi paznici, cei care voesc să-şi facă datoria, se strecoară pe potecile muntelui sfioşi, cu ghiaţa în sân. Sunt bucuroşi că şi-au făcut runda aşa de isteţ în­cât au putut să nu vadă nimic.

Munţii sunt plini de arme clandestine. In preajma fiecărei barăci de muncitori sunt pitite „Zebeuri". Acum sunt şi arme „legale", cele, cu care au fost înzestrate cu­rând stânele, dar care — multiplicate — se plimbă cu cio­banii. Nu servesc aceste arme siguranţa personală şi nici ceea a turmei. Sunt arme pentru braconaj şi pentru a da „argumente" celor ce calcă legile silvice.

In munţi face cine ce vrea. Să poftească pădurarul sau paznicul să scoată turma din plantaţie! Să poftească. să se apropie de locul de unde s'au auzit bubuiturile de armă! Să poftească să confişte vârşele şi plasele, când ele sunt purtate de patru-cinci oameni cu carabinele după cap! Să poftească pădurarii să oprească să se facă foc în tăetura plină de vreascuri, când alăturea sunt rezemate carabinele!

Litera legii e necesară pentru a hotărnici ceea ce e

admis de ceea ce e oprit, şi pentru a sancţiona pe cei ce re răsvrătesc împotriva normelor stabilite în folosul colecti­vităţii. Dar litera legii e moartă — devine o parodie —, dacă nu e aplicată sau nu este cine să o aplice. De altă parte, aproape nicăieri legea nu a ajuns să fie ea de sine un stăvilar moral, ci trebueşte să fie făcută respectată, şi nu numai prin represiuni, ci prin o neîncetată pază pre­ventivă.

Aici e şi cheia marei probleme a evitării incendiilor de pădure.

Până când păzitorii pădurii vor fi rău selecţionaţi,, rău plătiţi, puţini, timoraţi, — până când cei ce obişnuit muncesc în pădure vor fi nedisciplinaţi, necontrolaţi, înar­maţi, bizuiţi pe mulţimea şi armele lor, muntele va fi la discreţia celor câţiva din marea masă a muncitorilor din munţi, care nu se sfiesc nici să braconeze, nici*să păşuneze abuziv, nici să dea foc pădurii.

Trăim în o epocă de după războiţi, în care s'au clă­tinat stâlpii disciplinei. Or, progres — în orice materie — nu se poate realiza în anarhie şi în lipsă de autoritate a legei.

In timpul, cât doarme muntele subt zăpadă, s'ar pu­tea reorganiza de cei în drept disciplina şi paza lui. Şi atunci nu am mai avea nici incendiile de pădure, care mănâncă şi ele din bietul nostru domeniu forestier, care se topeşte văzând cu ochii.

„C".

C Â N D ARDEAU PĂDURILE de C. ROSETTI-BĂLĂNESCU

Intâiu, fusese pentru cei de jos un svon venit de sus. II adusese ciobani coborîţi din spre culmi — ves­te şoptită codit, cu priviri vinovate, pieziş, de sub pălării mici, rotunde şi negre.

Apoi, pe când suiam în lungul acelei ape năval­nice, pe lângă stânci şi brazi, s'a simţit, deodată, că se schimbase ceva în jur, ori în tăria aerului. Nedes­luşit la început — şi nu se înţelegea ce. Ceva ca o prevestire nelămurită, ca o îngrijorare ce plutea pes­te munte. Dar nu se desluşea de unde. Căci toate erau în rânduiala lor de totdeauna. Râul, ca întot­deauna, îşi sbuciuma alături apele grele, iuţi, limpezi şi verzi, repezite cu vuet şi spumă între colţuri şi bo­lovani rotunjiţi; stâncile sure, pătate verzui ca piele de şopârlă, priveghiau din margini, sus, ca întotdeau­na, rămase încremenite în avântul acela crispat de pe când încercase, de mult de tot, să s'arunce des-nădăjduit spre cer — şi cerul rămânea neschimbat, albastru şi nemişcat, fără un nor; mierle de apă, ne­gre cu guler alb, ţâşneau câteodată de sub maluri, ori pândeau de pe piatră albă — ca întotdeauna; izvoa­rele ştiute tăiau noroind poteca — tot acolo, ca în­totdeauna. Toate erau la fel, şi gâzele dungând în soare, şi ierburile, şi frunzele. Şi totuşi se schimbase ceva. S'a înţeles mai bine între strâmtoarea de la Crou şi podul Runcului. Atunci s'a lămurit acreala din tăria aerului şi s'a priceput în nări miros de fum răcit. A fost acesta primul semn trimis de păduri spre lumea de jos.

Venea ca o solie nevăzută şi neauzită, lunecând în lung de vale. Era ceva abia simţit, ca ucis de de­părtări, rece şi mort. Dar s'a înţeles că intram, de-a-colo, în răsufletul pădurilor ce mureau pe rug, şi că le simţeam, subţiat, duhul din urmă, înainte să piară şi să se facă cer.

Şi apoi s'a şi văzut cum li se topea sufletul în tăriile de sus. Se ghicea mai mult, şi nu de oricine. Aproape nimic. Departe, şi în piez spre stânga, mult

peste fagi şi brazi, în zare către creste, albastrul cerului tremura uşor, prins în abia o suflare mai ce­nuşie. Nu era negură, nici nor şi nici pâclă de fum. Era numai o pâlpâire, mai cenuşie în albastru, acolo unde intrau pădurile în porţile cerului. Acesta a fost al doilea semn de vestire trimis de păduri depărtă­rilor.

Dar de la podul Brătescului s'a văzut lămurit sul de fum, în dreapta de piscul Cioacei, dincolo de râu. Era ca un stâlp înalt şi alb, ţâşnit din negrul muntelui şi pierdut în cer, nemişcat. Stătea acolo, înfipt în munte şi între brazi, neclintit. Ca un hotar. Dincolo, începea osânda pădurilor.

Acesta a fost semnul din urmă pentru cei de departe.

Căci apoi, de aproape, s'a văzut lămurit tot, zile şi nopţi: cumplitele împliniri hotărît© cu rânjet de oameni încruntaţi sub pălării mici, rotunde şi negre.

Ziua, şi spre începuturi, se ved'eau numai fumu­rile, suind din munte. Muntele îşi întindea coastele îmblănite în negrul aproape verde al brazilor, cât' cuprindea ochiul. In cutele curmezişe ale văilor cu pâraie pădurea era neagră de tot. Fumurile se ridi­cau albe, risipite, mai mici şi mai mari, în jurul stâl­pului mare. Unele năşteau chiar atunci, abia un abur alburiu prelins între brazi ca prin degete lungi. Se înălţau apoi, şi luau trup de stâlpi subţiri. Către vârfuri se pierdeau străveziu în cer. Şi mereu, din coasta largă a muntelui negru se iveau subţiindu-se, fumurile, ca stafii albe a brazilor. La o vreme stâl­pul cel mare n'a mai putut sui în cer, s'a oprit, şi-a adunat cenuşile sus, le-a lăţit mult în lături, şi a fost ca o ciupercă mare, S'au ghicit acolo şi şerpuiri negre, şi vine mohorîte, care s'au înnodat şi apoi au curs destrămate şi despletite spre jos. Mai târ­ziu au ajuns şi stâlpii subţiri din jur până sus, la ciuperca celui mare. S'a făcut atunci coperiş şi boltă întinsă sprijinită în coloane albe peste pădurile ne-

gre; ca un mare templu sub care să se desfăşoare cruntele împliniri ale jertfei. Cât n'a fost vânt clădă­raia de fumuri a rămas aşa, ca o apăsare. Apoi, când a venit boarea din culmi, sulurile au mişcat încet, cu unduiri de şerpi ridicaţi în coadă. Stâlpii s'au îndoit nesimţit şi clădirea întreagă s'a strâmbat. Nu s'a prăbuşit, dar a lunecat cu neaşteptate încetineli şi prefaceri încolăcite, cu umflături şi despletiri — până s'a şters totul, nor şi negură cenuşie. Apoi, neaştep­tat, a izbit în faţă dogoreală fierbinte. Răzbea de departe, ca din gură nemăsurată de cuptor încins, suflare arzătoare, largă peste tot împrejurul. S'a părut că apasă atunci, deodată, o ameninţare de pri­mejdie apropiată, care a dat nelinişti şi tresăriri de spaimă. Alai tare a răzbit miros de arsură. Valea s'a umplut cu ceaţă de fum şi i s'a simţit usturimea în ochi şi în plămâni.. Lumina zilei s'a cernut posomorită prin site cenuşii. Şi deodată n'a mai mişcat nimic şi nu s'a mai auzit un foşnet. A copleşit o încremenire ca înaintea unui sfârşit de groază, o aşteptare de ca­taclism apropiat, răgaz înainte de izbucniri ori pră­buşiri de isprăvit de lume. Lovea dogoreală fierbinte în faţă şi peste toată fiinţa muntelui, şi era ca o ne­lămurită vestire de năpraznice sfârşituri ce trebuiau să vie. Şi nevestit a vâlvâit înalt flacără în coasta neagră a muntelui. învăluită de fumuri o aripă de foc a bătut, roşu închis printre perdele cenuşii, s'a învălurit ca o pânză în vânt, şi a căzut curând, ca obosită. Sus, în norul de fum, au trecut iute sinistre luciri ruginii. Mai încinsă s'a simţit iar duhneala de aer fierbinte, răsuflet de balaur biruind arşiţa cum­plită a soarelui, care de luni pârjolea pământul pă­durii şi-1 făcuse iască.

Apoi s'au învârtejit iar suluri de fum, şi s'au ri­dicat stâlpi din negrul pădurii, drept în sus.

Poteca din lungul apei duce pe sub poala mun­telui care arde, pârtie îngustă, sbârlită de pietre, cu rupturi şi săritoare între stânci şi colţi de cremene, Dintr'o parte vâjâie, jos, apa în vâltorile râului; din-tr'alta se înalţă coasta priponită a muntelui. Când coborau vitele de sus, de la goluri, fereau rupturile şi muchile potecii pietroase, ocolind mai sus, prin pădurea muntelui. Dar acum nu se mai poate. Acum arde muntele. Focul coboară de pe colină, jos, la râu. Acum nu se mai trece nici pe potecă, decât cu primejdia vieţii. Acum este aci împărăţie de foc şi iad. Aici nu mai e dogoreală depărtată de cuptor; aici arde aerul. Arde şi pământul. Pământul de sub pădurea de brazi e amestec de ace uscate cu putre­gaiul de veacuri şi pământul pădurii arde ca tizicul, înfundat, încet, din aproape în aproape, cu mocneli viclene, dar necurmat şi adânc. încăpăţînat, va arde până în apa râului. E şi vuet mare aici. Nu se mai aude vâjâitul apelor tuf bând între pietre. Urlă nu­mai muntele, singur. E învăluit de fumuri — şi înnă-buşit, urlă. Copacii aprinşi trosnesc şi urlă. Flăcările şş reped flămânzite şi urlă. E tunet de stânci şi bo­lovani grei care s'au tăvălit prin foc şi fumuri — şi vin rostogoliţi la vale în năprasnică şi nimicitoare prăvălire. Au stat veac proptiţi în tăria trunchiurilor şi rădăcinilor vânjoase, înfipţi în pământul pădurii şi tencuiţi cu muşchi. Trunchiurile ard, rădăcinele sunt scrum, arde şi pământul — şi au slobozit stân­cile şi bolovanii din veac, Vin bubuind, putere în­fricoşată şi oarbă, nimicitori, blocuri nemăsurate să­

rind căpreşte, rupând stavilele din cale — vin negri de cenuşi şi fumuri, scăpaţi înnebuniţi din iadul flă­cărilor, urlă şi vin în fugă, săltând nepomenit şi des-metic ca să s'arunce smintiţi cu capul în stâncile râului, — se reped pe rând şi se prăbuşesc răbufnind în apă cu tunet şi răcnet ce cutremură valea.

Arde pădurea. Arde din rădăcini până în frunţi de copaci. Jos,

focul mocnit al pământului se strecoară viclean în­tre brazi, mutându-şi încet muşcătura fierbinte. Se târeşte şi şovăie, adulmecă şi dibue, îşi trimite braţe bâjbâind în lături, pipăie împrejur cu degete roşii. Caută. A ocolit trunchiu drept de brad, merge îna­inte, se răsgândeşte, se'ntoarce, s'apropie, orbăcăesc viermuiri lungi, două braţe se strâng, se adună, se lipesc, se topesc — şi se întinde baltă de foc în jurul bradului. Stărue acolo balta aprinsă, se lăţeşte, şi stau acum brazii în iaz larg de pământ aprins. în­dură bradul, cu braţe desnădăjduite lăsate în jos, şi rabdă greu — iar mai târziu plânge, nemişcat şi mut. Sudoare şi lacrimi mari de răşină albă se preling şi-i picură din tot trunchiul şi crengi, E năduşit tot şi ud. Din ochi de clomburi lăcrămează boabe mari şi cal­de. Focul încinge mai tare, şi bradul tăcut ajunge la margínele puterii şi împotrivirii. Şi atunci, deodată, ţâşneşte fulger înalt şi roşu: dintr'o dată, ţde j°s până în crucea din vârf, bradul e o înaltă făclie. A ars răşina într'o izbucnire de_o clipă, lungă vâlvă-taie aripată svârlită în sus. A sfârâit şi cetina, s'a pârlit verdele, a ruginit dintr'o dată bradul întreg. A murit — chiar dacă-1 iartă focul. Nu-1 iartă. Arde acum mocnit; ici, colo, aripi de flăcări se mută, ca păsări de foc ce se urmăresc^ prin ramuri. Pe trunchiu greu viermuesc omizi roşii. Rod. Se adâncesc. Suie. Şi la o vreme bradul e trunchiu înalt de tăciune roşu cu braţe de jar. Un brad de mărgean. Apoi, încet, înnegreşte. Dar în funduri de carne mai ar,de încă şi stărue foc. Până deodată, cu strigăt mare, se prăbu­şeşte uriaşul în pat de scântei. Pe clina iute a mun­telui trup greu se rostogoleşte la vale. I-au ieşit îna­inte alţi brazi să-i aţină calea sau 1-a proptit vecin să-i oprească căderea. Şi alţi brazi, departe spre vale, ori bradul vecin, vor arde şi ei, aprinşi din ja­rul celui acum răpus. Şi se lăţeşte mereu pojarul din rostogoliri în rostogoliri de brazi porniţi la vale, răz­bate mereu focul din propăşirile viclene a pământu­lui aprins, nasc cuiburi noui de flăcări din împroşca­rea clomburilor roşii purtate de vânt, până departe, la sute de paşi. S'a întins focul, şi măgura muntelui, ca o inimă aprinsă, arde înalt, cu flăcări ridicate.

Arde pădurea, brad lângă brad. Nu s'a mai putut răbda fierbinţeala din preajmă.

S'au uscat buzele şi ochii, Inneacă şi orbeşte fum. Arde pielea. Au surzit urechile. Vine focul la vale şi creşte mereu ca o nemăsurată şi înfricoşată pute­re. Aşterne pustiu negru în urmă. Au sburat păsă­rile, au fugit jivinele, au ars gâzele încete ale pă­mântului şi capre negre iuţi, încolţite în tancuri unde au căutat obişnuita scăpare de primejdii. Au ars, mi­rate, florile cu suspine mici. Arde pădurea. Vine fo­cul cu hohot înalt de batjocură şi biruinţă. A învins tăcutele împotriviri ale muntelui. A uscat roua, a se­cat măduva ierburilor, a ocolit piedeca stâncilor, a sărit cu clomburi aprinse pâraele, Birue focul, când deschis şi brutal, când cu furişări viclene. Căci s'a vădit lămurit că era o cârmuire isteaţă în biruinţa

focului. Şi s'a înţeles că nu biruiau flăcările singure, ci că erau mânate de insăşi Duhul Focului, în lup­tă cu puterea muntelui. Putere înfruntând putere. A muntelui, grea, masivă, de împotriviri nemişcate, cu rădăcini înfipte adânc în statorniciri şi neschimbări de veacuri. A focului, iute, şireată, schimbătoare, cu scorniri viclene, cu prevederi drăceşti, cu aşteptări prefăcute, cu stăruiri răbdătoare izbucnind deodată în răbufniri de furie şi iureşul de biruinţă. S'a văzut bine: nu era acolo doar foc, stihie asmuţită orbeşte peste pădurea muntelui; ci era de faţă Duhul Focu­lui, spirit isteţ cârmuindu-şi ager şi slobod toanele şi voinţele, cumpănindu-şi toate împlinirile şi hoho­tind cu nepăsătoare bucurie la drăceştele-i isprăvi.

Biruia peste tot Duhul Focului. Se mistuia mă­gura muntelui gemând în vâlvătăi svârcolite, ca un sânge izbucnit în flăcări dintr'o furtună de patimi. Coboară potop de foc. Trupuri grele de brad au ajuns rostogolite până în potecă, stârvuri negre încă fume­gând. Plouă cenuşă. Lupii focului urlă gonind după flăcări cu vântul. Invălue fumuri dese. S'a lăsat mai devreme seară, străbătută sinistru de luciri roşcate.

Ard pădurile. Din cerdacul de sus, pierdut sub stele, se vede

pădurea arzând. Noaptea a şters grămada prelungă a muntelui. Abia se mai ghiceşte încă, sprânceană mai adânc neagră, astupând stele. Numai acolo, spre stânga arde. Sunt focuri spânzurate roşu în noapte, risipit. Unele sunt numai cuiburi, poate vetrele de jar, licărind fără flacără. Altele sunt ochi, clipind lung uneori, sau răsărind proaspăt din beznă. Sunt şi stele, şi dungi, şi stâlpi aplecaţi, şi cruci de jar sticlind roşu pe catifeaua nopţii. Dar focul viu, fo­cul lacom care mistue, focul nimicitor şi ucigaş, pu­terea neînfrântă a focului asmuţit peste pădure iz­bucneşte doar în răstimpuri — din brad în brad. Deo­dată ţâşneşte flacără undeva: o veveriţă de foc a suit nepomenit de iute bradul ivit din noapte, netedă şi amănunţită siluetă neagră desprinsă peste per­dele roşii. A ars răşina în clipă, de jos până în vârf, năvală uluitoare de flăcări sburând în lung de trun-chiu, învălmăşeală de limbi înalte, fugăriri iuţi de aripi aprinse în crengi, flamuri as­cuţite svâcnind răsucit către stele. Bradul e o tragică torţă înfiptă în munte şi sângerându-i noaptea, de­parte, învolburarea înaltei făclii a ţinut clipe puţine. Dar a fost o iz­bucnire de atâta putere sălbatecă, un avânt de atâta înspăimântătoare foame, o aruncătură şi o înhăţare cu atât de fioroasă lăcomie, în­cât s'a> încrâncenat carnea pe trup şi numai acum, în noaptea stră­punsă de lugubre făclii, se înţelege parcă toată înfiorătoarea grozăvie ce se împlineşte acolo. Cu ochi măriţi in noapte şi inimă strânsă aştepţi sfâşiat răbufnirea nouă cc va ucide alt brad. Rugul celuilalt, iute, şi-a adunat flamurile înălţate; mai stărue flăcări mici, potolite, şi bradul arde acum domol, cu şerpuiri şi fluturări roşii prin ra­muri şi trunchiu. E poate şi mai

jalnică încă moartea de acum, înceată, resemnată şi tristă, în care se istoveşte bradul şi piere. Se chinueş-te lung. O vreme mai e tăciune aprins, cu lomuri de jăratec, ciungi. Apoi sunt numai ochiuri, dungi şi semne de foc in noapte. In urmă, cărbune, se cufundă în beznă. Nu mai e; nici ochiului, nici în fiinţa mu-telui. A pierit. Un mort a mai coborît în întunericul mare al muntelui.

Sus, a rămas aşteptare încordată, cu ochi ce nu se desprind din locul de iad. Şi a izbucnit iar dră­ceasca făclie înaltă — şi arde iar brad însângerând noaptea. A lovit izbucnirea ca un ghiont in inimă. S'au încleştat degete pe margine aspră de lemn. Se strâng buze ca înainte de plâns. A gemut cineva ală­turi? O nesfârşită şi neputincioasă durere copleşeşte suflet şi sugrumă trup. Doare ţâşnirea de-acolo ca o rană primită în carne. Ard brazii pe rând. Un uriaş aruncă cu clomburi aprinse prin noapte, departe. Se ridică Hăcări noui. S'aprind brazii, mereu alţii la rând. Se lăţeşte focul. Se întinde jalea, se pustieşte muntele.

Ard pădurile. Plânge cineva în noapte? Au ars pădurile zile si nopţi. Sub soare, cimitir negru, îşi arată muntele coas­

tele pustiite. Sus, măgura e un pumn negru ridicat spre cer. Ce a fost inimă de pădure vie e deşert de cărbune, tăciuni risipiţi şi cenuşi răcite. Fioroase sta­fii negre au rămas in picioare, lungi rânduri de stri­goi cu ghiare întinse schilodite şi arse; pădure de morţi mai păstrând între crăci rămăşiţe de noapte. In potecă, pârlite, leşuri mari răsturnate, cu braţe răstignite. Ciuntite, stânci afumate au murit în cale. E cernit tot muntele, întinsă pustie neagră, tărâm înalt de jale. A murit pădurea. Fugărită, s'a ascuns bucuria. A pierit viaţa muntelui.

Au ars pădurile. . . . A plâns Dumnezeu.

1. Gesturi şi comportări. a) Era pe timpul goniţei din 1929, în terenul

meu de vânătoare. Intr'o tăetură imensă, bine văzută de pe şoseaua naţională şi încă mai bine de pe ver­santul opus, sălăşluia un grup compus dintr'un cerb de 14, bătrân şi în declin, stăpânul locului, alt cerb de 8, codanul, o ciută oap de grup cu viţel, o ciută bătrână şi două junce. Lucru curios, un foarte pu­ternic cerb cu coronament fusese anterior bătut de cerbul locului. Acesta din urmă, la o săptămână, a fost împuşcat de mine şi, prin dinţii incisivi tociţi şi în parte lipsă, prin tocul rozetelor sale scurte şi groase, prin coarnele sale slabe cu toate semnele de­căderii, prin epiderma sa forfecată de larve, arăta clar ultima epocă a unei vieţi — poate falnică — de cerb carpatin. Până atunci însă, îmi dăduse des­tul de lucru bătrânul viclean. Niciodată nu se ţinea de o trecătoare statornică, şi încremenit ore întregi, era în stare să stea ascuns sub vreun desiş de smeu-ră, în timp ce grupul lui, de multă vreme, trecuse pe lângă mine la bătaie de puşcă. Rar boncăluitul său era mai mult decât un aspru mornăit cu jumătate gură mică, patru ciute. Una dintre junce, cea de co-încercat cu el în felurite chipuri; dar când stăteam la pândă pe culme, atunci el hălăduia jos, pe vale, abia la 300 paşi de şoseaua animată; dacă pândeam de aci, atunci, cu multă osteneală îl descopeream spre culme, ca o pată deschisă şi înlemnită, în vreme ce ciutele păşteau în jur fără grijă.

Intr'o dimineaţă urcasem versantul opus ca să dau de sălaşul lui. Se luminase destul ca să poţi tra­ge, când am observat, drept înaintea mea, pe o mă­gură mică, patru ciute. Una dintre junce, cea de co­loare întunecată, lipsea. Trebue să fi fost undeva cu cerbul. Dintre cele patru ce vedeam, două erau culcate, iar amândouă ciutele bătrâne păşteau ală­turi. După oarecare timp, când soarele suise peste culmi şi lumina coastele, ciuta bătrână trăpălui spre viţel şi-1 împinse cu botul până s'a ridicat. Apoi mai stătu pe loc o clipă, iar viţelul stătea acum pe o ridi-cătură a măgurii, cu capul îndreptat spre şosea, aşa încât putea vedea şoseaua pe o mare distanţă. Atunci ciuta bătrână scoborî repede coasta în jos până la un scoruş înalt şi stingher. Aci s'a ridicat pe picioarele dinapoi şi mânca iute, în felul caprelor. Viţelul însă sţa nemişcat de santinelă, în tot timpul acesta, fără să fi intervenit vreo turburare pe şosea. Când ciuta bătrână s'a hrănit, trăpălui iar repede la deal şi, când1 ajunjse sus, tot grupul se îndreptă, păscând, la deal, spre desişul ocrotitor.

b) Goniţa'din 1934. Primul dibuit în zori. La drept vorbind, voisem să plec într'alt loc, însă în tăe­tură proaspătă, aproape de casa forestieră, boncă-lu iaun cerb atât de aprig, încât — cu tot tenorul vocii sale — voiam totuşi să-1 văid şi cunosc. Timp aveam doar destul, şi apoi se putea foarte bine să mai stea mut pe-aci un alt cerb mai voinic. Aşa dar, arn suit la deal, şi tocmai când se lumina de puşcă, sosisem, bine acoperit, la faţa locului, lângă liziera pădurii. Am descoperit întâiu un suliţar stingher cu

ţepuşe surprinzător de înalte şi încovoiate, dar după înfăţişare cu siguranţă un mânzat. In vreme ce dân­sul dispărea după un dâmb, eu o luai înainte, când, brusc, am zărit la stânga mea cerbul stăpân al locu­lui mânând o ciută. Un chemiat nu era încă posibil pentru că nu-1 aveam bine la loc destul de deschis. M'am tupilat înapoia unui molid din liziera pădurii; vântul sufla, cu pâcla ridicată, pieziş din vale către pădure în spre mine, şi era deci bun. Au putut să treacă câteva minute, când la vale de mine, se ivi o ciută bătrână şi grasă cu viţel puternic, ce se în­drepta încet, păscând, către pădure; îndată se mai iviră şi două mătuşe, uitate de vreme, sterpe, cu ure­chile clăpăuge, şi apoi. din spate încă o juncă. Şi deodată apăru, încă mai din vale şi aproape de lizie­ra pădurii, înspre cârd, şi cealaltă juncă de coloare întunecată, la aproximativ 60 paşi de mine.

In momentul când dădu >de urma mea un fior îi zgudui trupul, ridică brusc capul, şi adulmecă. Apoi se uită înlemnită în direcţia mea şi întorcea vădit foarte neplăcut atinsă, capul, nehotărîtă, încoace şi încolo. Apoi porni în pas tiptil direct la deal, spre ciuta bătrână. Aceasta, imediat, îşi ridică capul, şi amândouă se priviră un moment, junca având nă­rile lângă urechea ciutei-mame, ca şi când ar fi voit să-i şoptească ceva. Apoi junca se întoarse şi condu­se ciuta-mamă până în urma omenească. Aceasta o mirosi cu semne de nelinişte, şi privi apoi înţepenită spre mine, cum stăteam încremenit şi nemişcat, cel' puţin zece minute. Rezemat de molid, ciutele nu erau la mai mult de 40 paşi de mine. Intre timp sosiră la faţa locului şi celelalte ciute, stând nemişcat şi par­că resemnate înapoia ciutei cap de grup, încrezându-se în totul conducerii acesteia. După o ohibzuire nes­fârşit de lungă, fiind de-acum ziuă albă, ciuta cap de grup se îndepărtă, însă nu pe trecătoarea obişnui­tă, ci mai întâiu pe o porţiune la vale, şi abia apoi spre pădure, în pas tot mai iuţit. Se părea că vrea să evite locul periculos. Abia după alte 10 minute sosi din urmă încă o juncă, care, fără şovăire ţinu exact urma grupului, şi apoi, îndată în urma ei, tră-păluind, cu coarnele sus, cerbul gonitor, un decar bine conformat, tânăr, gras, cu ramuri de ghiaţă po­leite. La liziera pădurii cumpăni o clipă — la 50 paşi de mine — puse coarnele pe spate şi boncăni, plin de patimă. Apoi intră în pădure şi tot mai de­parte răsuna trosnetul trecerei sale. Eu însă m'am întors spre casă, deplin mulţumit de priveliştea fru­moasă şi interesantă ce avusesem.

Aceste obsetvaţiuni dovedesc neîndoios că ani­malele au putinţă de judecată, inteligenţă şi' activi­tăţi chibzuite, plănuite, — ceeace a fost contestat în' mod regulat. Numai pentrucă noi nu înţelegem vor­birea lor s'a putut contesta până azi această ches­tiune.

2. Sprijin în coarne. întâmplarea ce urmează n'am observat-o per­

sonal, ci o deţin de la un paznic, aflat în serviciu de 20 ani, de tot excepţional şi mult încercat, asupra

RARE OBSERVAŢ1UNI SI CONSTATĂRI ASUPRA CERBILOR ŞI CIUTELOR d e D r , ,

cărui excelent dar de observaţie şi iscusinţă la che­matul cerbilor nu-i permis nici un dubiu. Iată rapor­tul său: „Azi dimineaţă (25 Sept. 1934), când dom­nul Doctor m'a trimis în tăetura pătrată ca să văd, după putinţă dacă anul acesta se poate da de urmă sau auzi cerbul bătrân băştinaş de acolo, tocmai ve­neam pe drum într'acolo, în tăetura de arţari, când pieziş sub mine, în pădurea înaltă, am auzit un cerb boncăluind pe acelaşi glas, scurt şi foarte gros. Ime­diat m'am oprit şi am aşteptat. Boncăluitul s'a au­zit iar după cam 10 minute, cerbul apropiindu-se, ve­nind din făetura pătrată. Intru cât între timp se făcu­se ora 7 jumătate şi vântul sufla aspru în sus, împo­triva mea, m'am scoborît câţiva paşi la vale, ca să ajung pe înălţimea unei stânci cu bună vedere. N'a trecut mult şi am zărit sub mine un cerb puternic sur-alburiu, care, mai mugind încă odată somnoros, urca încet din marginea tăeturii drept spre mine. M'am întins lipit de pământ şi cerbul care se apropiase cu vânt urcă încet din marginea tăeturii d'rept spre mine. Aci s'a oprit liniştit, a stat rumegând, aplecându-şi apoi capul tot mai mult, până ce atinse cu vârful furcilor pământul. Aşa, sprijinit în coarne, a rămas cerbul odihnindu-se, mai multe minute, şi apoi por­ni la stânga în desiş, fără îndoială către sălaşul lui.* Coarnele aveau tocmai zece raze, cu ramuri de ghia-ţă, erau de cel puţin 1,20 m. lungime, foarte tari, mohorâte, vârfurile foarte lungi şi poleite alb, foarte regulate, coarne sigur în greutate de 9 până la 10 kilograme". Acesta e raportul făcut de paznic, care după această observaţie, ca să se convingă, a cău­tat şi găsit în muşchiu împunsăturile coarnelor. Eu încă nu auzisem despre acest fapt, ca un cerb să se sprijine t»e coarne pentru a rumega. In tot cazul, tre-bue să fi fost coarne foarte puternice.

3. Mornăitul cerbului. Acest sunet aduce în totul cu grohăitul mistreţu­

lui, deci un sunet fere. sforăitor, numai că e mai scurt, şi isprăvit mai tăiat, retezat. Cei mai mulţi vânători de munte nu-1 cunosc. Eu l-am auzit de trei ori. Prima oară într'o întâlnire în pădurea mare, târ­ziu seara, în drum spre casă, când cerbul sări dela câţiva paşi de mine. A doua oară, când am dat pes­te un cerb culcat, sărind şt acesta, tot aşa, de aproa­pe, drept în sus, dinaintea mea, în pădurea mare. A treia oară, tot în pădure mare, am dat peste Un capital, boncănind bine lângă cioporul său, care în ultima clipă, acoperind fiind de subarboret, a încon­jurat astfel încât mi-a prins vântul şi a sărit în lă­turi. Acest mormăit este de interpretat ca un sunet de surpurindere, nu ca o inhalaţie de aer (vânt) — şi după^ experienţa mea, propriu numai cerbului, nu şi ciutei.

4. Mugetul „mut". Acesta a fost mai des descris şi constă în aceea,

că lângă ciopor, cerbul îşi pune coarnele pe spate şi deschide gura, fără să articuleze nici un sunet. Cer­bul bătrân face aceasta, desigur, pentru a nu-şi tră­da sălaşul vrăşmaşilor, în teren deschis. S'ar pare că în ultimul moment se resgândeşte că trebue să scoate un muget sonor. Cerbul tânăr o face ca să nu întărâte un rival. Şi unii şi alţii când sunt foarte obo­siţi, sau după gonită, ca să nu se mai încordeze, sau fiindcă îi doare gâtlejul de mult strigăt. Astfel de

scene le-am putut observa mai des, dela o distanţă cu totul apropiată. Această comportare se deosebeşte deci de mornăitul domol, şi prin aceasta reprezintă primul grad al acestuia.

5. Imaginarul strigăt de alarmă. Unii cerbi au obiceiul de a scoate, la începutul

mugetului, sunete tăiate, exact ca cele de spaimă. Eu cred că e un fel de gângăveală. L-am observat de trei ori, regulat în grup, la doi cerbi bătrâni şi la unul tânăr. De fiecare dată mă credeam descoperit, dar mugetul urma normal, repetându-se în acelaşi fel, cu începutul gângăvit.

6. Pitulatul Pe timpul goniţei din 1929, într'o după amiază,

veneam dibuind la marginea unei tăeturi. La 150 paşi sub mine ştiam o sărărie bine căutată. întrucât, în lung şi în lat, nimic nu se semnala, am hotărît să mă aşez acolo la pândă spre ascultare şi eventuală ob­servare. Atent, mă aşezasem jos, când, iată, o ciută si viţelul ieşiră din smeurişul înalt şi începură să lingă la sărătură. îndată după aceea apăru încă o ciută; deodată un fâsâit puternic, şi un cerb de 12, cu coarnele lungi însă subţiri, anăm în cadrul ta­bloului si linse asemenea s=>re. După un timp s'au întors toţi iar în tăetura. Viţelul voind să treacă înaintea cerbului a fost aluntfat de acesta printr'o uşoară lovitură cu coarnele. Acum mergea în urma cerbului, pe când rele două ciute mergeau, una du­pă alta, în frunte. Cerbul se opri curând, şi deocam­dată nu dădu nici o atenţie aţâţăriloŢ doritoare ale uneia din ciute. El stătu pe loc, obosii cam la 120 paşi de mine. m'şcându-şi rar capul. Fiindcă nu vo­iam să-i turbur în nici un fel, am rămas ios. în adă­postul meu. până ce soarele scăpată după munţi, si am simţit treptat vântul în ceafă. Atunci, deodată, urechile cerbului pe ţintiră înainte, apoi înapoi, si iar înainte, şi îşi întoarse capul, cu ochii îndreptaţi către mine. direct. Boarea e^a foarte plăpândă si venea cu întreruperi. Cam dnV«ă vreo două minute cerbul se ghemui si cu capul plecat se strecură- foş­nind uşor prin lujerii de smeură. până la o adânci­tură, cam la vreo 60 pasi depărtare, unde dispăru; însă acolo se întoarse şi-şi scoase numai capul Ia vedere, până în bot. In această postură ferită, deşi avea vânt plin. rămase nemişcat timp de zece minu­te bune. până şi eu m'am strecurat atent, lăsându-I a-colo. Tot timpul mă ţineam să nu râd, atât de co­mică era fizionomia cerbului, încordată si înlemnită, după cum îl puteam vedea si observa prin excelentul meu binoclu. Se evidenţiază deci din acestea, cât de metodic, cumpănit, de loc neprecugetat, s'a furişat el de-acolo, pe o mică porţiune de teren, si cum în adă­post bun aştepta cele ce vor urma. Cred că acest procedeu al cerbului e întrebuinţat mai adese ori decât credem.

7. Rare comportări la gonită şi psichoatrofie. _ Că un cerb înfuriat azvârle cu coarnele ţărânăl

muşchiu şi crengi în văduh, sau rupe crăci groase, este un fapt de tot notoriu şi se observă regulat. Dar ca cerbul să ia pe îndelete în coarne căzături lungi şi grele, pentruea apoi să le izbească de pământ, de dudue muntele la kilometri, nu e lucru prea des sem­nalat. In timpul ultimei gonite aveam un astfel de

specialist, care făcea această treabă regulat, dacă cutezau să se aprppie numeroşii codani de pe lături. Un alt vânător, om pe cuvântul căruia te poţi bizui, îi văzuse coarnele de aproape, caracterizându-le ca excepţional de capitale, mai ales colosal de puternice în prăjini. Regret că n'am putut doborî acest cerb, deşi dese ori l-am auzit aruncând cu uscături, ba chiar de trei ori mă aflasem în nemijlocită apropiere; dar cerbul stătea cu ciuta într'o afurisită groapă în­câlcită din curmătura stâncoasă a codrului, aşa că nici odată nu l-am putut prinde bine şi liber în ţintă. Era curios lucru că acei cinci până la şase codani fă­cuseră, zece zile în şir, o larmă nemai pomenită, fă­ră să fi plecat. Fără îndoială că ciuta în călduri ema­na o mireasmă deosebit de atrăgătoare.

In afara acelui cerb am observat într'o tăetu-ră, cam la 800 paşi depărtare, un cerb de 12, bun care avea acelaşi obiceiu cu aruncatul de uscături. Curios lucru, în acelaş an, şi pe un vecin al meu de teren, îl surprinsese o comportare la fel a unui cerb, după cum îmi comunicase spontan. De sigur, în ur­ma primăverii foarte timpurii, sălbătăciunea se afla în deosebite confdiţkmi de trai şi de putere.

O comportare cu totul comică am văzut-o în anul 1922 la un cerb de 10, cu coronament, gras şi voinic în trup, care fusese bătut de un cerb foarte puternic, stăpân al locului, şi care acum dădea târcoale ciur­dei. Acest cerb avea obiceiul ciudat, când mugea, să precede boncăluitul cu un tropăit cu .picioarele di­nainte, căzând apoi în genunchi şi găurind pământul cu coarnele, după care iar se ridica şi continua. Era ca un fel de variantă de dans. Iar când, neascuns, l-am chemat din scoică ide pe tăetura liberă, a venit ca o vijelie, în galop, până la 40 de paşi, direct spre mine, şi. deşi trebue să mă fi văzut, a primit două împuşcături fără să chiteze sau să fugă; ba chiar, după a doua împuşcătură s'a mai apropiat de mine. Al treilea glonţ, în şold, 1-a izbit de pământ. Cele două dintâiu gloanţe îi perforaseră, după spată, la rând, ambii plămâni.

Pe Ia sfârşitul goniţei — într'o rarişte — mi se ivi în cale boncănind, un cerb de 12, chiar când călcasem pe un vreasc, după ce cu chemătoarea îi ţi­nusem urma o bună bucată de preme. Când, la bon­căluitul său, i-am zărit capul, nu la mai mult de 100 paşi, şi ridicam binoclul ca să-i examinez coarnele, el, deşi era lumină pe la 8 dimineaţa şi eu stăteam complet descoperit, veni repede, mugind înfuriat, direct spre mine. Am avut impresia că m'ar fi luat în coarne dacă nu la-şi fi împuşcat. E un caz de psi-choatrofie, analog cu altele ce s'au semnalat, dar cu altă nuanţă.

8. Excese de gonită nepotolită.

In şesurile Bucovinei, unde proporţia între sexe este foarte nepotrivită, fiindcă majoritatea cerbilor adulţi emigrează din pricina neliniştei în munţi, dar ciutele rămân pe loc din cauza hranei campestre, s'a observat pe timp de gonită, într'un teren de pe valea Şiretului, că la şapte ciute nu li s'a alăturat nici un cerb. In adevăr, în terenul vecin se auzea boncăluit zdravăn, şi totuşi aci ciutele rămâneau singure şi să­reau una pe alta, analog ca vitele domestice.

9. Lupta victorioasă a unui cerb puternica trei lupi.

Mai înainte cu câţiva ani, într'o noapte cu lună din Ianuarie, trei lupi năpădiseră un cerb zdravăn, care se refugiase în localitatea C. Aci, Kse postase în­tr'o ogradă mărginaşă, aşa că spatele îi era acope­rit de un perete de grajd. S'a apărat cu coarnele de lupii atacatori, în care luptă unul din lupi a fost az­vârlit la câţiva metri depărtare. După atacuri za­darnice, lupii au cedat, iar cerbul a plecat apoi li­niştit la sălaşul său, situat în apropierea satului. Acest eveniment a fost observat atât noaptea, de că­tre brigadierul silvic, cât şi confirmat, ,în mod indis­cutabil, dimineaţa, prin urmele din zăpadă, sânge şi floace de lup. Dar nu ştiu zău, dacă acest cerb, după lepădatul coarnelor, ar mai fi scăpat atât de uşor.

10. Faha semnalizare Ia împuşcătură. Prin semnalizare fchiteală) se înţeleg, după

cum se ştie, anumite şi foarte exacte cunoscute^ şi descrise reactiuni corporale ale sălbătăciunii lovite, reacţiuni ce diferă după locul leziunei. Cu introdu­cerea cartuşelor moderne, mai ales acele cu mare ra^ zanţă, adesea lipsesc aceste semnalizări, ce au fost statornicite pe vremea proectilelor de plumb şi în­cărcăturii cu pulbere neagră. Faptul e lesne de înţeles şi uşor explicabil. O semnalizare contrară însă, adi­că, ca la un semn văidit şi bine stabilit, dareduipă slova cărţii ar trebui să corespundă unei precise le­ziuni, să constaţi de fapt că corespunde doar unei leziuni Uşoare sau chiar unei lovituri greşite, aceas­ta e mai puţin cunoscut, mai rar observat şi descris. Cunoaşterea acestui fenomen este însă de mare în­semnătate practică. Desi ceeace înşir aci nu este ce­va nou, totuşi e puţin familiar vânătorilor puţin ex­perimentaţi la vânat mare, fapt ce duce ades^ sore ooncluziuni greşite în privinţa armei şi proectîtului.

Iată câteva cazuri din experienţa mea. Acum o vreme, într'o seară, pe o ploaie uşoară,

am tras un foc asupra unui cerb voinic, care dăduse foarte interesante semnalizări de lovire. Cerbul stă­tea cu două ciute sî un viţel, si mai în urmă se adă­postiseră într'o vâlcea, la liziera unei tăeturi vechi acoperite cu tufe mari âc bisacăn, smeuris şi scoruş, la o depărtare de vreo 200 paşi de mine. Cerbul bon-căluîa, mugind enervat în direcţii diferite, către cei trei codani ai săi, mult mai deoărtaţi. Fiind deja în 6 Octomvrie la calendar, frunzişul era căzut în ma­re parte, si puteam vedea cerbul foarte lămurit; aşa de limpede, frumos şi deschis, încât nici n'am voit să-1 mai apropiu. deşi n'ar fi fost greu. La puşcătura cu glonţ semi-blindat ca l 9,5 Mannlicher-Schonauer. cerbul a semnalizat printr'o fugă nebună, drerit îna­inte, dispărând în văgăună. Eram complet sigur de succes, şi deci uimirea nu mi-a fost mică, când apoi, cam după vreo două minute, în timp ce eu chemam din sooică îar codanii boncăluiau, am zărit subit ivindu-se vârfurile albe ale coarnelor şi apoi cerbul însăşi, care înainta încet, cu capul ridicat, privind în direcţia opusă mie. Cum stătea, i-am trimis iar, foarte favorabil şi liniştit, un glonţ după spată, cu acelaşi efect ca şi primul. Mă gândeam: „na! acum sigur 1-a primit!" — şi am început să dibuesc pe urma ce­lui ce a dispărut din nou. Mai întâiu mi-am luat pe după gât luneta armei, ca la caz, să pot trage re-

pede din fugă, la distanţă mică, dacă cerbul s'ar ri­dica neaşteptat. Aşa s'a şi întâmplat. La vreo 80 de paşi cerbului o rupse la fugă din văgăună, pieziş de mine, se poticni în foc, însă iar s'a ridicat, dispă­rând după un pripor. Tot odată fugiră ciutele, nevă­zute până acum. Dat fiind că în tufărişul acela des, înalt aproape de doi metri, sălbătăciunea îşi bătăto­rise întregi tuneluri şi cărări, urmă lângă urmă şi cu miros greu de gonită, nu era lucru simplu să găsesc locul puşcăturii. M'am putut totuşi orienta după un ciot înalt, lângă care, la a doua împuşcătură, stătuse cerbul. Dar oricât de mult am căutat acolo şi într'un cerc de 200 până la 300 paşi, n'am putut afla nici o urmă de sânge. Am recapitulat împuşcăturile, însem-nându-le foarte vizibil cu hârtie. In dimineaţa ur­mătoare, asistat d'e doi vânători, am reînceput cău­tarea. Sufla austrul şi ploua uşor. Sosiţi la locul unde trăsesem primul foc, auzirăm deasupra noastră, nu departe de cărare, mornăitul unui cerb în căutare, un mornăit gros şi adânc. Lăsându-i pe vânători la a-dăpost, am dibuit, cu vânt bun, ceva înainte, şi am putut stabili că cerbul plecase în direcţia locului go-niţei de ieri. Deci, dacă aveam să-1 dibuesc din că­rare, atunci curând trebuia să-1 zăresc. Insă, din cau­za vântului ce trăgea din jos, nu putem să-i ies prea repdde înainte — şi cerbul trecuse cărarea într'o a-dâncitură, fără să-1 văd. Dar îl auzeam sub cărare, exact în locul împuşcăturei de ieri. Apoi i-am şi zărit coarnele enorme, largi, de grosime mijlocie, cu 14 raze lungi şi coarne furcate de ambele părţi. Se miş­ca, căutând, în tăetură, şi apoi, într'o clipă, dispăru după pripor. Repede m'am aşezat într'un genunchiu, în spatele unui buştean, şi am scos un mornăit în­fundat. Imediat se iviră iarăşi coarnele şi cerbul se strecură, înaintând' precaut şi încet, până ce, ajuns la aproape 100 paşi, în dungă, se opri în faţa mea. Bi­neînţeles, aceiaşi îneâleitură de stufişuri îmi stătea în faţă, dar silueta era aşa de marcată, distanţa atât de mică, încât, fără şovăire şi în linişte, îi trimisei un glonţ drept în furca pieptului. Ca trăsnit se pră­buşi drept înainte, dar imediat se ridică în picioare şi o sbughi din tăetură spre mine. In cărare se opri, iar eu, crezând că e înaintea prăbuşirii, m'am ridi­cat să-1 văd mai bine. Vazându-mă, b rupse din loc în desişul deasupra cărării, unde i-am trimis încă un glonte. Paznicii veniră rânjind fericiţi: „No, acum aveţi doi cerbi", zise unul, „acesta a căzut doar ca un copac". Mai întâi aşteptarăm, dar numai câteva mi­nute din cauza ploii. Mai departe nu-i multă po­veste. Nu găsirăm nici o urmă de sânge, şi nici un cerb, nici în acea zi şi nici în cea următoare — cu toată întărirea căutării prin doi brigadieri silvici şi încă doi vânători, care cercetară, ore întregi, tot îm­prejurul.

Primul cerb a fost găsit abia în primăvară, de lucrătorii din pădure, la 500 paşi le locul împuşcă­turii, într'un pârâu încâlcit cu raneóte. Imediat am recunoscut după cornul drept coroana lopătară. In însemnările mele notasem: „cerb bătrân, cu 14 până la 16 ramuri, la dreapta lopată cu un clenciu lung, în stânga furcă, coarne semi-bune". Concorda exact; era un cerb de 14, cu coarne inegale; retezate de tot scurt şi uscate aveau o greutate de 6 kgr. De sigur, primise a treia împuşcătură în intestine, pieziş, din spate, fără ieşire, d'e unde lipsa urmei de sânge.

Dar de-acum nu se va mai repeta ca să-mi pierd un cerb, căci un limier de rasă îşi aşteaptă serviciul.

Dar voisem să vorbesc despre semnalizările vâ­natului. Nu-i prea uşor de lămurit ce s'a întâmplat. Cel mai probabil e de presupus că proectilul s'a sfă­râmat de arbuşti şi cerbul, lovit în burtă de părţile acestuia, ţăndări de crengi şi lemn, sau d'e bucăţi de pământ, semnalizase de două ori prin fuga direct înainte. Prăbuşirea categorică a cerbului al doilea duce -spre concluzia probabilă că o ţandăra sau blin­dajul deslipit i-au lovit coarnele, căci este absolut exclus ca noi, trei vânători nu fără experienţă, să nu fi găsit vreo urmă de sânge, căci avusesem vreme destulă, iar ploaia picura doar foarte subţire.

Pa la sfârşitul ultimei gonite urmărisem un cerb care boncăluia bine, cu glas adânc, într'un parchet foarte des şi în parte deja împădurit. Venisem cu scoica până la o distanţă apropiată de el, văzusem zburând ţărână şi crengi, dar fără să descopăr cer­bul, pentrucă se retrăgea mereu, acoperit, într'o nouă porţiune de deal, către culme. Luneta armei mi-am pus-o într'un buzunar interior dela piept, anume cu­sut pentru acest scop, întrucât mă puteam aştepta la un atac dela distanţă de tot scurtă. Aceasta a trebuit să fie ghinionul meu, Căci în timp ce tot mă apro­piam de cojocul lui, el intrase deja în pădurea mare unde nu mai era decât o lumină de amurg. întâi nu l-am putut vadea de loc, deşi trosnea neîntrerupt deasupra mea. Abia când a boncăluit l-am zărit, la aproximativ 60 paşi, dar din trup nu-i puteam des­coperi decât abia ceva mai mult decât linia spină­rii. Din cauza luminii slabe — abia puteam contopi ţelul cu cătarea — ca să nu trag pe deasupra lui, am ţintit ceva mai jos, şi am scăpărat. Cerbul zbură cu toate patru picioarele deodată drept în sus, un metru în aer, apoi înainte, după care totul se linişti. După câteva minute l-am auzit boncăluind iar. Cu toată cercetarea foarte amănunţită, n'am avut nici un re­zultat. E aproape sigur că a fost „sub-împuşcat", pri­mind câteva cioburi în burtă. In clipa focului eram însă convins că semnalizarea a fost excelentă. Tră­sesem cu 8/60 Magnum ,,H".

In anul 1932 am tras într'un cerb de 12, la bu­nă distanţă, de pe versantul opus al unei coaste. La al doilea foc, cerbul în liber, se frânse tare înainte de partea loviturii, observare precisă, atât a mea cât şi a celor doi însoţitori, — dar cerbul fugi pe ur­ma ciutelor, ieşindu-mi din vedere într'o adâncitura. Cu tot căutatul de ore întregi şi cât se poate de a-mănunţit nici o urmă de sânge. Iar două zile mai târziu cerbul a fost văzut în acelaşi loc, boncăluind vesel. Noi, cei trei martori, am fi putut jura că cer­bul trebuia să zacă mort în fundul adânciturii.

De asemeni, un cerb de 12, al cărui trup de bronz lucitor în ultima licărire a soarelui ce asfinţea după munţi îl revăd aevea şi azi, boncăluia înfuriat spre cei doi codani ai săi — aşa că m'am putut apropia până la 120 paşi de el. Intâiu ezitam să trag, fiindcă nu-mi părea destul de puternic; mai apoi însă, de­plin liniştit şi rezemat, i-am trimis glontele în spată, e drept, pe lumină cam slabă. Cerbul semnală însă bine: se prăbuşi înainte, se sbătu puternic din pi­cioarele dinapoi; apoi sări sus în picioare. îndată l-am chemat — şi au răspuns imediat codanii ş i . . . chiar cerbul lovit, aşa că îi ieşii înainte; l-am văzut oprit uitându-se la mine, după care a dispărut în

fugă. Am reeditat împuşcătura; însă a doua zi di­mineaţa, pe lumină bună şi durabilă, am găsit nu­mai câteva picături de sânge deschis, prelins sus, deasupra tufelor de smeură. Cercetarea foarte mi­nuţioasă a întregei regiuni n'a îngăduit însă să se găsească nici alt sânge şi nici cerb, deşi urma fugii sale era uşor de ţinut. Dacă ar fi fost împuşcătură în ficat, după cum ar fi trebuit să deduci după semnali­zare,' atunci cerbul ar fi trebuit, fără discuţie, să cadă mort după o mare pierdere de sânge (glonţ 9,5 Mannlicher-Sehonauer). Felul şi înălţimea urmei de sânge conduc mai degrabă la concluziunea că zbate­rea cerbului se datora unei iritări a măduvei spinării, Dar e posibil şi în acest caz ca proectilul să se fi sfărâmat de tufe şi numai o infimă ţandăra din blin­daj să fi pătruns în ficat sau în burtă, fără să determi­

ne ieşire de sânge, iar cele câteva picături de sânge observate să fi provenit dela o altă ţandăra. Nici ulterior n'a fost găsit cerbul, ceea ce ar fi trebuit să fie cazul, dacă ar fi pierit, căci întâmplarea a avut loc în partea terenului zilnic cutreerată de per­sonalul de pază şi corbii sau lupii ar fi descoperit neapărat hoitul.

Aşi mai putea înşira mai multe asemenea exemple de „falsă semnalizare". Şi tot astfel, câteva, când cerbii cu una sau mai multe împuşcături foarte bune, nici nu semnalează şi nici nu fug. Cu toate că aceste lucruri sunt cunoscute trebue totuşi, întotdeauna, să fie reamintite, iar căutarea să se facă conştiincios, pe cât posibil cu câine, Abia apoi se va putea decide dacă şi cum poate fi interpretată semnalizarea puş-căturii. (v !

CAUT O ARMA CU PERCUSIUNE" de N E M O

Un cititor ne trimite spre publicare următorul inserat;

„Caut spre cumpărare o armă cu percusiune „(capsieră) în stare perfectă. Ofertele, cu des-„crierea exactă, a se trimite Administraţiunei „Carpaţilor". In chip normal această publicaţie ar fi trebuit să

apară undeva pe coperta revistei între inseratele obiş­nuite, O avansăm însă la un loc mai de frunte, fără să-i luăm caracterul, socotind-o caracteristică vre­murilor de azi şi în aceiaş vreme cuprinzând o inte­resantă idee, E însoţită aici şi de câteva gânduri.

In preajma deschiderei sezonului de iepuri mi-am trecut în revistă conţinutul sertarelor în care îmi păs­trez acareturile de vânătoare. Spre desiluzia, şi spai­ma mea, nu am găsit decât 24 cartuşe de alice. Mi s'a pus un nod în gât. Pentru mine au cam trecut vremurile, când adunam într'un sezon multe zeci de iepuri — fără să trec la răboj grămezile dela ,cer­curile" arădane. Totuşi, mă încânt cu nădejdea, că în lunile ce vin, voi putea ieşi la obişnuitele vână­tori de iepuri de 8—10 ori, — ceea ce e destul pen­tru un om, care vânează de 40 ani, şi are multe tre­buri pe cap.

Nu-mi prea pot imagina, cum aş putea să vânez cu cruţare de cartuşe. Poate în tinereţea mea dintâi să fi tras „pe un noroc", prăpădind inutil cartuşele. Mă socotesc a fi destul de cu experienţă şi cu pati­ma destul de potolită, încât să nu arunc focurile de­cât atunci şi unde vânătoreşte e raţional. Dar nu-mi pot imagina, cum voi putea cumpeni în frântura de clipă, dacă oare şansele unor focuri sunt atât de fa­vorabile, încât să se încadreze în o poruncă de cru­ţare a cartuşelor, pe care mi-aş pune-o. Cred, că a-ceastă nouă şi neobişnuită problemă ar avea efect tocmai contrar: mi-ar întârzia hotărîrea focului şi. întârzierea a r însemna prada unui cartuş. Şi apoi, ce ya mai rămâne din plăcerea mea vânătorească, dacă plăcutele probleme primitive care sunt piperul lucrurilor vânătoreşti, le voiu profana cu acreala so­cotelilor oarecum comerciale şi a balanţei între chel-tuelile focului şi probabilitatea dobândirei „contra-valoarei"? Prevăd deci, că nu voi putea introduce în normele mele de conduită porunca cruţării, sau ea se

va restrânge la eliminarea „artei" de a sparge, după masa de lângă foc, sticlele golite. (Era, în vremurile bune, în compania noastră vânătorească un fel de diviziune a muncii: camarazii goleau sticlele, iar eu le sfărâmam . . . ca să nu ne facă gând să le mai că-răm cu n o i . . . ) .

r Reamintindu-mi trecutul — cu terenurile pe care

vânam şi voi vâna şi acum —, încerc să fac o medie a numărului cartuşelor aprinse în o zi de vânătoare. Zi mijlocie, obişnuită, cu gonaşi în pădure, sau „la picior". Una cu alta, trebueşte să socoteşti douăzeci focuri, (Am exclus cu totul vânătoarele mari, în mi­nunata regiune a Aradului, unde deşertam tolbe în­tregi de cartuşe, într'o zi). Zece zile de vânătoare: 200 cartuşe. Hai, să cruţăm!/150 cartuşe.

Mi se cere pe un cartuş 8000 lei. Deci 1.200.000 Lei cele 150 cartuşe. In dosul acestei cifre se ridică apoi alte sperietori: merinde, transport, gonaşi, taxe. (Unde mai pun „Carpaţii", fiind eu cititorul care plă­teşte mai scump revista — acoperindu-i din buzunar deficitele . . . ) . Nu sunt de loc om zgârcit, şi ceea ce îşi poate permite alt liber profesionist care trăieşte după munca lui, poate mi-aş permite şi eu. Şi totuşi, cartuşe pentru un biet sezon: 1. 200,000 Lei, e prea mult. Trebue o soluţie!

Mi-o dă cetitorul cu inseratul de mai sus. Ce om cuminte! . i !

Să desbrac toate angaralele, care nu se mai po­trivesc cu vremurile de azi, excepţionale.

In scrinul cu armele1 am vre-o patru pe care nu le mai folosesc de ani de zile. Pe rând le-a scos din uz câte o armă mai „bună". Am înlocuit una ce are cocoaşe, cu un hammerless. Aceasta am trecut-o la pensiune, cumpărându-mi una cu ejector, — ca şi când ar fi fost mare treabă să scot cu mâna tuburile trase, şi ar fi cu totul necesar, ca acele tuburi să fie scuipate în curbă lungă de resortul armei. Apoi m'a ademenit o armă cu choke special — ca şi când cele-> lalte nu ar fi ucis destul de bine vânatul, M'a încân­tat apoi minunea unei arme cu ţevi „Bohler—Anti-nft", care nu ruginesc — cu toate că, curăţindu-le re* gulat, şi cele vechi, cu oţele mai burgheze, sunt câ

oglinda. In urmă mi-am făcut ambiţia să trag cu o armă englezească, Purdey! Mă rog!

Nu sunt dintre vânătorii, care încrestează în car­net fiecare iepure, sau alt vânat, împuşcat. Deci nu pot face o statistică precisă, cu comparaţiuni şi de-ducţiuni. Cu toate aceste am imaginea clară, că ta­bloul armei mele vechi belgiene, de serie, nu era cu nimic înapoia celui al îngâmfatului Purdey. Şi nici plăcerile mele vânătoreşti de atunci, nu erau mai pa­lide ca cele din vremile cât am purtat arme tot mai „perfecte". Nu tăgăduesc, e o deosebită şi specială plăcere să ai arme frumoase. Nici nu susţin, că ti­rul unei arme alese e similar, cu cel al uneia de rând. Ceea ce mi se pare însă cu totul sigur e, că în obiş­nuita utilizare vânătorească a acestor arme disparate ca execuţie şi preţ, deosebirea ca efect e foarte mică, neglijabilă chiar.

La urma urmei, în goana din pădure, n'am să pot trage la distanţă mare, orice armă aş avea, fiind­că nu văd decât la 20—25 de paşi. Or, la asemenea depărtare, dacă ai greşit iepurele învinueşti cu ne­dreptate arma, Iar la vânătoarea pe câmp deschis, sau la raţe, nu e îngăduit şi nici nu eşti silit să tragi la depărtări excepţionale. Trăgând la distanţele nor­male, tare rea trebue să fie arma cu aKce, căreia să-i poţi pune în sarcină insuccesul, din cauza grupaju­lui prost, etc.

Şi acum, dacă sunt gata să mă cobor din Olim-pul unde tronează Purdey şi Webbley până la ,,Fa-brique Nationale-Liege" sau la ,,Peterlongo-Inns-bruek", cu un oarecare efort, să mai cobor câteva scări.

Iată-mă în mână cu arma pe care o caută prie­tenul nostru cu inseratul. Această armă a (dormit câ­teva, lungi, decenii în romantica atmosferă a unei panoplii din casa în care s'au perindat generaţii de vânători. Ca prin minune a rămas în bună stare, aşa, cum era, când şi-a cântat cântecul de lebădă. O iau o cumpenesc, o cercetez.

Hm! Cam butucănoasă; nu are linia fină şi ele­gantă . . . Ce ţevi lungi! Parcă mâna dreaptă nu cu­prinde atât de liniştit gâtul încovoiat în un fel de se­ceră, cum se odihneşte pe supleţa armelor moderne.

O duc la ochi, Şina dintre ţevi nu e adâncită şi cu uşoara scobitură longitudinală, care parcă îţi scur­ge privirea spre ţintă, E înaltă, dreaptă, lată. Iar co­coaşele! Stau cuc, înalte şi apropiate, ca urechile unui iepure . . .

Dar ce frumoasă e ţeava! E împletită parcă; şi se pare, că meşterul a înnodat sârmă în sute de roze mici, şi apoi le-a sudat prin un miracol al artei sale. De subt ţevi, din teacă, poţi scoate vergeaua lungă. In vârful ei, poţi potrivi fie talpa de aramă, care ba­te pulberea şi foitaşul, fie tirbuşonul cu două căngi, cu care poţi descărca, smulgând din fundul ţevii câlţii sau burele . . .

Nici nu e balansată, ca cele ale noastre. Dacă o pui în faţa trăgacelor pe cumpăna palmei, îndată îşi pleacă gura ţevilor . . .

Dealungul şinei, în litere de aur încondeiate şi adâncite în gravură e numele meşterului-armurier, din mâna căruia a ieşit această operă.

Păşesc peste decenii înapoi, mă apropiu de un veac, şi văd pe acel vechiu strămoş al nostru exta­ziat în clipa, când i-a venit această armă minunată...

perfectă". U văd culegând cu ea prepeliţe, coborând

din cer raţe, dând de-a berbeleacul iepuri; îl văd şi lângă mistreţi enormi şi hodinind şi lângă ursul mare căzut în foc, de glonţ rotund şi greu.

Adică, ce? Vreau oare eu să câştig campionatul de tir la porumbei dela Monte Carlo? Vreau să îm­puşc iepurele la o sută de paşi, sau doar am ambi­ţia să fac din arma mea mitralieră, cu mai multe fo­curi pe minută? Vreau oare să fac pe camarazii mei să stea cu gura căscată şi galbeni de pismă, înfăţi-şându-mă la vânătoare cu ultima creaţie a industriei armurier e?

Eu vreau, pur şi simplu, să vânez. Şi dacă stră­moşul meu a vânat şi a putut vâna bine şi cu plăcere cu arma aceasta, de ce nu aş putea-o face şi eu?

Voi ajunge în ţiitoarea mea. Din un crac al cor­nului încondeiat frumos, voi vărsa pe gura ţevii mă­sura de pulbere, cât încape în cupiţa-capac a acelui crac. Din buzunar voi scoate discurile de pănură tă­iate din o pălărie veche, sau voi mototoli dopul de câlţi, şi îl voi apăsa cu vergeaua pe pulbere. Voi izbi vergeaua de câteva ori, până ce ea va sări singură din ţeava. Din celalalt crac al cornului voi măsura cu cea­laltă cupiţă alicele trebuitoare şi le voi prinde cu altă bură sau mototol de câlţi. In sfârşit, din cutioara de alamă voi scoate capsa şi o voi îndesa cu grije pe ţâţa de subt ciocul cocoşului. Apoi voi proceda ase­menea şi cu ţeava stângă. In două-trei minute, arma mi-e încărcată. Când se apropie linia gonaşilor, sau înainte, când am prins în urechi pasul săltat al ie-prului sau tap-tap-tap-ul mărunt şi regulat al vulpei, am ridicat cocoaşele . . .

(înainte de a vărsa pulberea, nu am uitat să prind între buze, pe rând, cele două ţâţe, şi să suflu prin ele, ca să mă încredinţez, că ,,răsuflă"...).

De ce zâmbeşti atât de ironic, iubitul meu ceti­tor? Nu vezi, că am împuşcat iepurele?

Da, da, — îţi ghicesc gândul. In dosul zâmbetu­lui tău compătimitor sunt două foarte serioase obiec-ţiuni,

— Până reîncarei dbmniata acea durdă, îţi tre­ce vânat după vânat. Te uiţi Ia el cu jind, izbind cu varga dealungul ţ e v i i . . .

Ai dreptate; se poate întâmpla şi asta. Dar, mă rog dumitale, de câte ori ai aruncat domniata două, trei, sau patru focuri unul, după altul, în mai multe piese? De câteori ai împuşcat în răstimpul alor 3—4 minute doui sau trei iepuri? (Nu vorbesc de pomeni­tele^ masacre din cercuri, ci de obişnuitele noastre vânătoare). Iar la câmp, ce te împiedecă să te opreşti după ce ai tras două focuri, şi să-ţi încarci iar — cu oarecare încetineală — arma, şi abia apoi să păşeşti înainte, sculând iepurele din mirişte sau de după brazdă? Şi să te mai întreb ceva: Oare nu ai fi mul­ţumit, dacă în fiecare goană mică — cum facem la vânatul de rând —, ai împuşca câte o piesă sau cel mult două? Eu cred, că da. Or, aceasta o poţi face liniştit şi cu arma bătrână — dacă este vânat şi dacă la spatele acelei arme bătrâne e un om la locul lu i , , .

— Şi-apoi nu poţi trage decât cu pulbere neagră. După primul foc nu mai vezi nimic de norul de fum...

Şi aici ai oarecare dreptate. Primul corectiv este, că cunoscând acest neajuns, te vei sili să tragi faine cu ţeava dreaptă, — ca să nu mai ai nevoe de al doi­lea foc. (Când am introdus în vânătoare pe fiul meu, i-am dat numai arme cu un singur foc. Ca să ţin­tească cu atenţiune, fără nădejdea focului al doilea,

CARPATIÎ •:- 1046. No. 1 1 - 1 2 . 215

Şi i-a prins bine această îngrădire). Dar vorba cu fumul, care îţi ia vederea, e mai mult poveste. Aproa­pe totdeauna suflă o boare, şi ea cât de uşoară ar fi, risipeşte acel clăbuc de fum, — prin care de alt­fel poţi vedea destul de bine şi poţi trage. Pe cand încă nu existau pe la noi pulberele fără fum, nu am observat nidodată acest inconvenient al pulberei ne­gre. Viteza trenului ni se pare ceea a unui melc, nu­mai de când ne-am urcat şi în avioane. . .

Şi, ca să revenim la origina acestor argumentaţii retrograde, un foc idin bătrâna armă cu percusiune, nu are să mă coste mai mult de 5^600 Lei, faţă de 8000 — cartuşul!

Nu, nu sunt nici învechit şi nici unul care nu a-preciază şi nu încearcă să-şi apropie avantagiile mari şi multe ale înaintării termicei şi în special a celei ar-muriere. Nu am să susţin, că voi vâna tot atât de

bucuros cu o durdă cu capse, ca şi cu o armă moder­nă de mare calitate, sau că la cerbi nu voi preferi ar­mei lise minunata mea carabină 8X64, cu gloanţe expansive şi cu lunetă Zeiss X6!

Mă gândesc însă foarte serios şi insistent, ca la un surogat bun pentru zilele noastre de strâmtoare la o armă bună cu percusiune. Poate că în acest gând al meu e şi o Ieacă de răutate: să fac necaz sfama­rilor care ne speculează cu cartuşe de 8000 Lei bu­cata, cu tendinţa de a le urca la 10.000, poate şi mai sus.

La toată întâmplarea, mă asociez şi eu cama­radului care caută spre cumpărare o armă cu percu­siune. Şi, ca să-i fac concurenţă (cam neleală) adaug, că sunt gata să dau în schimb o armă mai moderna, . . . însă fără să-mi se ceară şi cartuşe la ea.

DESTĂINUIRI DIN ATELIERUL UNUI ARMURIER de F. BÔMCHES, Braşov

Printre sutele de arme de vânătoare cari se de­fectează într'un an şi sunt aduse pentru reparaţie, se găsesc unele destul de grav „bolnave", mai cu seamă atunci când e vorba de ruperi de bascule sau de ţevi explodate, sau când uneori se mai întâmplă să mai treacă şi un automobil încărcat peste ţevi, sau s'a scos arma complect strivită de sub dărîmăturile unei case lovite de bombardament. Fireşte, acestea din urmă sunt cazuri cu totul nenorocite.

Voi începe a vorbi despre ruperi de basculă, cari din păcate sunt foarte frecvente şi pot interesa pe orice vânător. Făcând abstracţie de defectele de material sau de materialul de proastă calitate între­buinţat la armele ieftine, ruperile de > basculă sunt în general urmarea unei rele întreţineri a armei sau a unei presiuni exagerate a gazelor în momentul a-prinderii pulberii, fapt căruia îi poartă vină aproa­pe totdeauna vânătorul. Este un rezultat al supra­încărcării cartuşelor sau al unei întrebuinţări de tu­buri şi capse necorespunzătoare. Pentru pulberea fă­ră fum trebue să se întrebuinţeze numai tuburi pre­văzute cu o cameră de pulbere cu diametrul redus faţă de diametrul interior al tubului propriu zis. Tu­burile speciale fabricate pentru pulbere neagră nu au această întăritură interioară. Punând pulbere fără fum în asemenea tuburi, bura va presa pulberea pes­te măsură peste capsă, fiindcă nu mai are ce să o oprească. Când se va trage, pulberea aprinsă va des-volta o presiune exagerată de gaze, care poate pro­voca deteriorarea armei.

Mi s'a adus în atelier odată două arme de vână­toare de o construcţie foarte solidă. închizătoarele acestor arme erau însă atât de blocate, încât nu mi-a fost posibil să le deschid decât demontând patul şi

: intervenind pe la interior. Ambii vânători, posesori ai acestor arme, îşi procuraseră cartuşele de la ace-laş furnizor. După cum am constatat desfăcând câ­teva cartuşe netrase, încărcătura a fost normală, tu­burile erau însă pentru pulbere cu fum, iar pulbe­rea fără fum, care se afla înăuntru a fost prea com­primată prin baterea burei.

Ruperea de basculă mai poate fi provocată şi de un închizător slăbit. Intr'adevăr acesta va permite ţevilor să se deplaseze faţă de basculă în momentul tragerii, proyocându-se astfel crăparea fundului car­tuşului, deci ieşirea pe aci a gazelor, cari îşi vor exer­cita presiunea asupra unei suprafeţe mai mari, adică pe întreaga suprafaţă de închidere a basculei. Car­tuşul care se găseşte în ţeava vecină va fi presat

Fig. 1.

înăuntru. Dacă într'un caz nenorocit se mai întâmplă ca ambele ţevi să ia foc deodată, efectul asupra ar­mei poate fi catastrofal. Chiar o mică lipsă de etan­şeitate între ţevi şi basculă poate provoca deterio­rarea armei mai cu seamă când se întrebuinţează cartuşe cu baza fundului slabă.

Rupturile de basculă pot fi în cele! mai multe ca­zuri reparate prin sudură. Dacă sudura se face cu deosebită grijă şi cu pricepere, alcătuindu-se întări-turi laterale, arma capătă o rezistenţă care poate întrece pe aceia care a avut_o iniţial. Forma pe care o primeşte arma este foarte frumoasă şi se aseamă­nă cu forma închizătorului denumit ,,Stabil" şi în­trebuinţat în special la armele express (Fig. 1, a). In-tăriturile cuprind o parte din ţevile armei şi pot fi prevăzute cu gravuri.

Cu mult mai gravă decât ruperea basculei este spargerea ţevii şi în special când a luat naştere în jumătatea dinapoi a ţevii. Oţelul ţevilor nu mai poate fi sudat fără a se prejudicia materialul prin tempe­ratura înaltă de aprox. 1000°C, care se produce prin sudare, Pentru oţelurile nobile acest fapt înseamnă o complectă distrugere a calităţilor lor. _

Spargerea ţevilor la gură, provocată prin tragere cu ţevi înfundate cu pământ, zăpadă sau alte corpuri streine, nu prezintă o problemă in majoritatea ca­zurilor. Ţevile pot fi până la 500 mm scurtate, fără a se strica viteza, gruparea şi penetraţia alicelor. Fireşte, când arma este combinată şi are şi o ţeava sau două de glonţ, felul cartuşului va juca un rol important în ceiace priveşte modificarea tirului prin scurtare.

Cum se repară astfel de spargeri de ţevi? Un exemplu: In Fig. 2 se indică ţevile sparte ale

Fia. 2.

unui drilling. Spargerea ţevilor s'a produs prin că­derea arinei cu ţeava în jos in zăpadă şi descărcarea focului din ţeava stângă de alice. Ţeava s'a spart pe o lungime de 100 mm. Toate trei ţevile au fost de­plasate şi îndoite. Mai mult de suferit a avut ţeava de glonţ, care s'a îndoit in mai multe locuri şi a pri­mit o formă spirală. Prin ţeava nu se mai putea privi dela un cap la celălalt.

Ţevile au fost mai întâi scurtate la o lungime de 600 mm, şinile au fost îndepărtate şi fiecare ţeava în parte a fost îndreptată pe un dispozitiv special de îndreptare a ţevilor. Dificultatea mare a fost la în­dreptarea ţevii de glonţ. Ţevile de alice au primit un nou foraj chcke obţinându-se o grupare de 60% cu muniţiune actuală, de răsboiu, şi cu alice moi. Cu alice tari, gruparea ar fi atins 70%. Ţeava de glonţ

FI*. 3.

a avut după scurtare un tir foarte precis. Figura 3 arată ţevile drillingului după reparare.

Se vede deci că o armă care la prima vedere pă­rea detot compromisă, cu pricepere a putut fi readusă in stare perfectă.

Pe mulţi vânători îi va interesa poate executa­rea forajului choke la ţevile scurtate.

In general se ştie, că o ţeava de alice, dela care s'a tăiat porţiunea cu foraj choke, nu mai e bună de nimic în această stare. Azi însă avem un remediu sigur.

O ţeava căruia i s'a luat forajul choke, are un simplu foraj cilindric şi împrăştie enorm, fiind com­plect inutilizabilă în această stare. Din pricina îm-prăştierii mari, alicele îşi pierd viteza datorită re­zistenţei aerului şi deci şi penetraţia scade. Pentru a reface o asemenea ţeava cilindrică, se alezează a-proape de gură o degajare interioară cu o formă bine determinată, analoagă cu forajul choke normal. Cu cât peretele ţevii este mai gros, cu atât forajul choke poate fi făcut mai adânc şi gruparea alicelor va de­veni mai concentrată. Este interesant de observat fe­nomenul ele îmbunătăţire într'un grad foarte mare a grupării la o variaţie abia perceptibilă a adâncimii radiale de forare. Aceste ţevi astfel modificate mai au un avantaj foarte mare şi anume din ele se poate trage fără nici un pericol şi glonţul rotund, ceeace nu este posibil la un foraj choke normal, la care gura ţevii are un diametru apreciabil redus faţă de restul ei. Ţevile, cari prin construcţie au în locul critic gro-

Fifi. 4 .

simea pereţilor sub 0,9 mm, se întăresc la exterior cu manşoane subţiri, cari permit alezarea unei de­gajări mai pronunţate. In Fig. 4 care însoţeşte acest text, se văd ţevi astfel întărite. La pulberile moderne fără fum, ţevile de lungime mare au numai o valoa­re redusă, care nu este în proporţie cu ancombra-mentul unei astfel de arme. E posibil ca ele să file transformate în arme maniabile cu ţevi scurte şi cari sunt defapt singurele indicate pentru vânatul în pă­dure şi la desimi. Lungimea liniei de ochire este to­tuşi suficient de lungă, iar aceste arme sunt extrem de comode la întrebuinţare, fiind foarte bine echili­brate şi neîntrecute când e vorba de focuri aruncate repede. Vânătorul care a purtat o armă scurtă, nu va mai putea să se obişnuiască cu una lungă, de-a-ceia armele scurte sunt ş: cele mai căutate. Fiecare vânător care trage cu armă lissă, ar trebui azi să ştie, că nu lungimea ţevilor determină gruparea şi pene­traţia alicelor, ci forajul. Acest fapt este constatat şi verificat prin nenumărate experienţe şi a fost con­semnat în toate publicaţiunile de specialitate.

De multe ori la ţevile Hsse apar umflături în a-fără, la trecerea dela lăcaşul cartuşului la ţeava pro-

priu zisă; se produce, cu alte cuvinte, o gulerare a ţevii. Uneori aceste umflături sunt aşa de reduse, încât posesorul armei nici nu le observă şi este foar­te mirat când i se atrage atenţiunea asupra lor. Ori. ce umflătură însă reprezintă o întindere a materia­lului peste limita de elasticitate, deci în acel loc re­zistenţa materialului este compromisă şi reprezintă o sursă de pericole.

Cauzele producerii acestor umflături sunt dife­rite. De obiceiu se produc atunci când din ţevi cons­truite pentru cartuş de 65 mm se trage cu cartuşe de 70 mm. şi invers când se trage cu cartuşe de 65 mm. din ţevii pentru 70 mm. In ambele ca­zuri trecerea delà locaşul cartuşului şi anume forma acestei trecerii — la alesăjul ţevii pro­priu zise, joacă aii rol precumpănitor. In acea­stă regiune de trecere, se produce o îngrămădi­re a alicelor şi forma acestei treceri va determina gradul de îngrămădire al acestora. Chiar întrebuin­ţând cartuşe potrivite, dacă conul de trecere este prea pronunţat, se poate produce o umflare: a ţevii aci. Astfel de arme cu conul de trecere nepotrivit se caracterizează printr'un recul neobişnuit de mare. Prin modificarea judicioasă a conului de trecere, se îndepărtează acest neajuns. Ţevile neglijate, rugini­te, cu suprafaţa conului de trecere cu asperităţi, pot duce la accidente grave cari la prima vedere par inex­plicabile. In anumite cazuri asemenea umflături ale ţevilor pot fi remediate.

Turtirile de ţevi pot fi reparate aproape totdeau­na. Mi sau prezentat cazuri, în cari ţevile armei erau atât de turtite, încât nu se mai putea vedea prin ele. Astfel de ţevi se readuc la forma iniţială pe cale hi­draulică şi se finisează apoi cu dispozitive speciale de presare, astfel încât o armă reparată nu se mai deosebeşte de una nouă aproape de loc.

U N FOC DE FĂCUT Zorile, î n z iua aceia, e r a u reci şi su re , foar te s u r e

şi foar te reci, c â n d omul , p ă r ă s i n d l a r g a ş e r p u i r e a Yu-kon-u lu i î nghe ţa t , su i coas t a î n a l t ă c a r e se r id ica pes te u n u l d in m a l u r i l e f luv iu lu i şi u n d e se gh icea o p â r t i e s t r â m t ă , ce d u c e a sp re r ă s ă r i t , p r i n t r e des imi de b rad .

Coas ta e r a p r ă v a l n i c ă . O d a t ă a j u n s sus , o m u l se opr i ca să-şi r e i a r ă s u f l a r e a ; apo i / d in o b i ş n u i n ţ ă , se u i t ă la ceas. A r ă t a o r a 9.

Nu e ra soare , n ic i u r m ă de soare , cu toa te că n u se vedea u n n o r pe cer.

Bol ta î n t r e a g ă e ra c u r a t ă . Şi cu t o a t e aces tea ceva ca u n vă l n e p ă t r u n s se î n t i n d e a pes te t o a t e şi tot. Mă­r u n t e şi s u b ţ i r i î n t u n e c i m i , ca re n u e r a u n o a p t e , d a r l ipsa soare lu i , c e r n e a u pes te z iua p l i n ă şi o î n t u n e c a u .

De a ş a ceva o m u l n u se î ng r i j o r a . De m u l t e s ă p t ă ­m â n i n u m a i ză r i s e soare le . Ş t i a că m u l t e a l te le vor m a i t r ebu i s ă t r e a c ă î n a i n t e ca soare le , vesel, r u p â n d l u n g a n o a p t e po l a r ă , s ă ' n c e a p ă , p e n t r u câ t eva clipe l a începu t , să m i j e a s c ă sp re sud, d e - a s u p r a l in ie i de or izont .

Dar . î n to r cându - se , o m u l a r u n c ă o p r i v i r e în spa te , sp re l u n g a p â r t i e pe c a r e venise. S u b el se î n t i n d e a Yu-K ? ? " U J ' L A R Î ? D E 0 M I L Ă 5i î n c ă t u ş a t sub t re i p ic ioa re de g h i a ţ ă . Şi g h i a ţ a a c e a s t a e ra şi ea a f u n d a t ă s u b t re i pi­cioare de z ă p a d ă .

Z ă p a d a , n e p r i h ă n i t ă , u n d u i a î n v ă l u r i r i moi , acolo u n d e acoperea hao t ice le b locur i ce se î n ă l ţ a s e r ă la în­ghe ţu l f luviului . S p r e n o r d şi sp re sud, câ t p u t e a duce ochiul , se î n t i n d e a aces t a lb nesfâ rş i t , pes te ca re o l in ie

Un capitol special il formează armele „cari nu iau foc". Acest defect poate fi de natură diferită, însă poate fi totdeauna remediat, dacă lucrarea se face cu grija cuvenită. Din păcate foarte mulţi vâ­nători sunt atât de greoi, încât îndură o mulţime de astfel de defecte la vânătoare şi numai când le trece pe dinainte un vânat mult aşteptat şi arma iarăşi nu ia foc, atunci în fine se duc blestemând' la armurier. In unele cazuri e suficient să fie prelungit percutorul armei. Percutorul trebue să iasă 1,5 mm din basculă. E greşit să se creadă că vârful percutorului trebue

' să fie ascuţit şi sunt foarte mulţi posesori de arme, cari caută să remedieze defectul armei de a nu lua foc prin ascuţirea acestuia. Nu numai că nu are nici un rost, însă poate să compromită toată arma. Intr'a-devăr, dacă percutorul este ascuţit, el va sparge cap­sa, oare dacă ia foc, va lăsa să pătrundă gazele prin gaura percutorului în camera platinelor — la armele fără cocoaşe —• provocând spargerea patului.

Dacă arma nu ia foc, ne vom convinge mai în­tâi, dacă percutorul loveşte centric în capsă. Dacă poziţia este bună, probabil că percutorul va trebui prelungit sau trebue schimbat arcul cocoşului, care este prea slab. In cazul când percuţia nu se1 face central pe capsă, se poate remedia defectul prin su­darea găurii percutorului si refacerea ei corectă sau prin adăugirea un<=i rondele, filetate cu gaură pentru percutor sau, în fine. prin introducerea laterală a unei plăci de oţel ajustată în formă de coadă de rân­dunică şi prevăzută cu gaură pentru percutor. Metoda de aplicat va fi dictată de valoarea şi de construcţia armei.

Cu aceste câteva rânduri am căutat să atrag pe scurt atenţia vânătorilor asupra defectelor cele mai frecvente, cari apar la armele de vânătoare, pentru a le servi ca o îndrumare.

DIN LITERATURA STRĂINĂ

de: JACK LONDON

cenuşie , s u b ţ i r e ca u n pă r , ş e rpu ia , ocol ind os t roave le ce-şi a r ă t a u r i s i p i r e a p e f luviu. î m b r ă c a t e în n e g r u l b raz i lo r .

Aceas tă ab i a v ă z u t ă d u n g ă e r a cea p e care . ven i se omul , p â r t i a ş t iu tă , ca re l u n g ă de 500 mi le s p r e sud, du ­cea, de p a r t e a ceia, că t r e t r ecă to r i l e Chi lcoot-ului , sp r e Dyea si Pacif ic . S p r e no rd , p â r t i a f luv iu lu i d u c e a l a D a w -son, d e p a r t e de 70 mi le , apoi , m i l e d u p ă mile , s p r e S t r â m ­t o a r e a B e h r i n g şi F o r t Michael . la M a r e a P o l a r ă .

D a r nic i t ă i n u i t a l inie a zăr i i d e p ă r t a t ă , n ic i l i p s a soare lu i , nici g e n i i grozav, nici t o a t ă a c e a s t ă a m b i a n ţ ă de f a n t a s t i c ă dezolare , n u t u r b u r a u o m u l m a i m u l t decâ t se cădea .

N u că a r fi fost cine ştie cât de b l a z a t f a ţ ă de astfel de pr ivel iş t i . E r a u n nou venit , u n Chechaquo, şi-i e r a p r i m a i a r n ă pe. P ă m â n t u l N o r d u l u i . D a r nici o i m a g i n a ţ i e de p r i sos n u d u c e a t e a m a în c ree ru l lu i . F i r e ene rg i că şi h o t ă r î t ă în f a ţ a r ea l i t ă ţ i lo r , n u zăbovea în fi lozofări a-supra - lor.

I n fa ţa fo rmidab i le i n a t u r i ce-1 î n c ă t u ş a , n u m e d i t a a s u p r a f ragi l i tă ţ i i fiinţei omeneş t i , a s u p r a locu lu i ce i-a fost h ă r ă z i t în u n i v e r s , a s u p r a l imi te lo r e x t r e m e a le căl­dur i i şi f r igu lu i ce-i î n g ă d u i e s ă m a i t r ă i a s c ă s a u îl o sândeş t e la m o a r t e , şi, d a c ă t r e b u i a să p i a r ă , a s u p r a n e m u r i r i i su f le tu lu i s ău . Cinzeci de g r a d e s u b zero nu-1 i m p r e s i o n a u m a i m u l t , p r i n ele înşi le . decâ t optzeci de g rade*) . Tot ce l ua a m i n t e pe a şa frig, e că e r a s u p ă r ă t o r .

*) E vorba de g r a d e Fahrenhie i t . L a 50, 60, 70, 107° F a h r e n h e i t co re spund respec t iv 45, 51, 56, 77° C e n t i g r a d e .

A r s u r a g e r u l u i du rea , şi t r e b u i a n e a p ă r a t să te fereşti , v â r â n d u - ţ i m â i n i l e î n m ă n u ş i g roase , a cope r indu - ţ i u r e ­chi le sub t c lapele şepcii , p ăz indu - ţ i p i c ioa re l e cu c iorap i şi opinc i g roase . Cinzeci de g r a d e s u b zero e r a u n fapt , şi n i m i c m a i m u l t .

î n t o r c â n d deci d in n o u spa te le la Yukon , se p r e g ă t i să-ş i u r m e z e calea . Ca s ă se l ă m u r e a s c ă o a r e c u m a s u p r a a s p r i m i i ge ru lu i , scu ipă . Auzi u n zgomot mic , ascu ţ i t , ca o m i c ă explozie. Ceeace îl făcu s ă t r e s a r ă p u ţ i n . Mai scu i ­p ă oda tă , şi p e n t r u a d o u a oa ră , î n a i n t e să c a d ă pe ză­p a d ă , s a l i va pocn i în aer .

N u - e r a n e c u n o s c u t o m u l u i ca la 50 g r a d e sub zero sa l iva p o c n e a î n c l ipa c â n d a t i n g e a p ă m â n t u l . Dar , ca s ă fi p l e sn i t a ş a î n aer, î n s e m n a că geru l , f ă r ă n ic i o în­doia lă , d e p ă ş e a 50 g r a d e . Cu cât? N u ş t ia . Şi ce-i p a s ă , la u r m a - u r m e i ?

Tot ce-1 i n t e r e s a e r a s ă a j u n g ă f ă r ă piedeci la cei lal ţ i o a m e n i ce-1 a ş t e p t a u pe c r a c u l s t â n g a H e n d e r s o n Creek-u lu i , m i c a f luen t a l Yukon-u lu i , u n d e se af la „c la im"-u l lor.

T o v a r ă ş i i se î n d r e p t a s e r ă de -ad rep tu l s p r e ţel, pe o p â r t i e ce t ă i a cu rmez i ş , pe c â n d el se a b ă t u s e d in d r u m , ca s ă cerceteze va lea Y u k o n - u l u i şi să verifice d a c ă p ă ­du r i l e de b r a d d in os t roave şi ţ ă r m u r i vor p u t e a da, l a p r i m ă v a r ă , g r inz i le de m ă r i m e a t r e b u i n c i o a s ă , la exploa­t a r e a m i n e i . D u p ă p reveder i l e sa le îşi v a r e g ă s i t o v a r ă ş i i la c a m p a m e n t sp re şase c e a s u r i d i n s ea r ă . N o a p t e a va fi veni t . D a r se vo r r e g ă s i l a o la l tă , u n foc vesel p â r â i n d , şi o m â n c a r e b u n ă f i e rb in te a ş t ep t ându-1 .

Din p a r t e a m â n c ă r i i a v e a şi l a el ce-i t r e b u i a . î ş i d u s e m â n a , a m i n t i n d u - ş i , pe o u m f l ă t u r ă m a r e ce cocoşa s u b h a i n ă . Acolo, s u b c ă m a ş ă , a l ă t u r i de pe lea goa lă , e r a o l e g ă t u r ă cu pesmeţ i , învel i ţ i î n t r ' o b a t i s t ă . E r a s i n g u r u l mi j loc ca s ă împiedec i pesmeţ i i să n u înghe ţe . î ş i s u r â s e s i n g u r , m u l ţ u m i t , g â n d i n d că f iecare d in aceş t i pesmeţ i , d u p ă ce fusese desp i ca t în două , fusese m u i a t î n s l ă n i n ă a f u m a t ă , t o p i t ă m a i î n t â i u , şi c u p r i n d e a u , ca u n s a n d -wich , î n t r e d o u ă b u c ă ţ i ap rop i a t e , o felie d in ace iaş i m i ­n u n a t ă s l ă n i n ă .

O m u l se a f u n d ă s u b b raz i . P â r t i a ce u r m a e r a ab i a î n s e m n a t ă . Ma i căzuse u n s t r a t de z ă p a d ă , d e c â n d t r ecuse cea^din u r m ă san ie . Şi se b u c u r a s ă m e a r g ă pe jos , u şo r , f ă r ă a l t ă p o v a r ă decâ t m e r i n d a s u b c ă m a ş ă .

Geru l aces ta , to tuş i , îl s u r p r i n d e a . Cu m â n a , f ă r ă s'o s c o a t ă d in m ă n u ş ă , îşi f recă n a s u l , ce a m o r ţ i s e , apo i u m e ­r i i obra j i lo r . O b a r b ă r o ş c a t ă î m b e l ş u g a t ă îi c u p r i n d e a fa ţa . D a r p ă r u l des nu- i oc ro tea u m e r i i obra j i lor , n ic i n a ­sul , c a r e ca u n vâr f s ă g e t a î na in t e , agres iv , în a e r u l în­ghe ţ a t .

D u p ă călcâie le o m u l u i t r ă p ă l u i a u n câ ine , u n e n o r m h u s k y , t i pu l a d e v ă r a t u l u i câ ine- lup , s u r în p ă r , şi a că­r u i fire, ca şi î n f ă ţ i ş a r ea , n u p ă r e a s ă se deosebească m u l t de cele ale f r a te lu i s ău , l u p u l să lba tec .

^ A n i m a l u l e r a d e p r i m a t de g e r u l n e m a i pomen i t . Ş t ie ca n u e ra , p e a ş a frig, v r e m e de că lă to r i e . I n s t i n c t u l s ă u îl p r eves t ea m a i s i g u r decâ t ş t iuse j u d e c a t a s'o facă pen­t r u om. Acesta , să fi a v u t u n t e r m o m e t r u , în a d e v ă r , n u o0, n ic i 60, n ic i 70, d a r 75 s u b p u n c t u l de înghe ţ a l a p a r a ­t u l u i a r fi a r ă t a t .

Câ ine le n u ş t ia n i m i c de sp re t e r m o m e t r u . N o ţ i u n e a ş a desp re fr ig n ' a v e a p r e c i z i u n e a socotel i lor omeneş t i D a r m c ree ru l lu i r u d i m e n t a r , o t e a m ă n e l ă m u r i t ă n ă ş t e a , c a r e îl s t r i v e a s u b a m e n i n ţ a r e a ei . A n i m a l u l , î ng r i j o r a t , se f u r i ş a p e d u p ă om, t ăcu t , p â n d i n d u - i n e r ă b d ă t o r t oa t e mi şcă r i l e , ca şi c u m s ' a r fi a ş t e p t a t d i n c l ipă î n cl ipă, să-1 v a d ă î n t o r c â n d u - s e sp re c a m p a m e n t u l d i n u r m ă , s a u op r indu- se , s ă c a u t e u n d e v a u n adăpos t , ca să-şi c l ădeas ­că u n foc.

C iH n e * I e . . h u i ? k y c u n o ş t e a nevo ia focului pe a ş a ger . I n

l i p sa f l ăcăr i i b ine făcă toa re , a r fi r â v n i t cel p u ţ i n să-ş i scobească o g a u r ă î n z ă p a d ă , ca să se tupi leze acolo l a a d ă p o s t de ae r . R ă s u f l a r e a î n g h e ţ a t ă îi p u d r a s e cu chi­c i u r ă a l b a şi c r i s t a l i n ă buzele, s p r â n c e n e l e şi bo tu l .

B a r b a r o ş c a t ă a o m u l u i şi m u s t ă ţ i l e e r a u şi ele în­ghe ţ a t e , d a r m a i z d r a v ă n . î n g r ă m ă d i r e a de c h i c i u r ă se p r e f ăcuse în s t r a t de g h i a ţ ă , a c ă r u i g r o s i m e o tot m ă r e a r a b u f n e a l a u m e d a şi î n c r o p i t ă a r ă s u f l ă r i i , d u h n i t ă a f a r ă .

Omul , în a f a r ă de a s t a , m e s t e c a t u t u n şi b o t n i ţ a de g h i a ţ ă ca r e îi c u p r i n d e a buzele, le făcea a t â t de r i g ide î n c â t îi e r a cu n e p u t i n ţ ă s ă Ie m a i m i ş t e ca s ă scu ipe z e a m a de t u t u n . Aşa că z e a m a , a m e s t e c a t ă cu sa l iva , şu-ro i a Pe b a r b a , î n ţ u r ţ u r i , ce a v e a u co loarea b r u n a t e c â şi t ă r i a c h i h h b a r u l u i , şi a că re i l u n g i m e c reş tea f ă r ă înce­t a r e s u b bă rb i e .

D a c ă o m u l a r fi căzut , b a r b a i s ' a r fi s p a r t î n c iobur i . D a r se sinchisea, p r e a p u ţ i n de a c e a s t ă b a r b ă . Toţ i m e s t e -că tor i i de t u t u n p l ă t e a u g e r u l u i ace laş i t r i bu t , în N o r t h -l and . De d o u ă ori p â n ă a c u m se af lase a f a r ă p e g e r u r i d e 50 şi de 60 g r a d e l a t e r m o m e t r u l cu alcool, şi ace laş i fe­n o m e n se p rodusese .

Ma i m u l t e m i l e n e î n t r e r u p t , o m u l îşi u r m ă d r u m u l p r i n t r e în t inse le p ă d u r i şese. S t r ă b ă t u apoi o m l a ş t i n ă m a r e î n g h e ţ a t ă , p r e s ă r a t ă cu t u f i şu r i de copăcei neg r i , şi, a j u n s în t r ' o vale , scoborî p â n ă la ţ ă r m u l u n u i m i c c u r s de a p ă î n g h e ţ a t . E r a H e n d e r s o n Creek.

Se u i t ă l a ceas. Zece ceasu r i . Ş t i a că m e r g e cu 4 m i l e la oră , şi t r a s e conc luz ia că v a fi sosit , s p r e d o u ă s p r e z e c e şi j u m ă t a t e , l a p r i m u l c rac al r â u l u i , d e p a r t e î n c ă de 10 mile . H o t ă r î că, p e n t r u a s ă r b ă t o r i acel ferici t even imen t , va m â n c a , o d a t ă a j u n s în acel loc.

Câinele , de scu ra j a t , coada î n t r e p ic ioare , îş i r e l u ă locul d u p ă călcâie le s t ă p â n u l u i , care , cu m e r s u l lu i p u ­ţ in l egăna t , î ncepu să u r m e z e a lb i a r â u l u i . Ma i a d â n c ă , p â r t i a f ă c u t ă de cele d in u r m ă săn i i ce t r e c u s e r ă pe acolo e r a î n c ă vizibilă. D a r z ă p a d a acoper i se or ice u r m ă de p a s omenesc . O l u n ă t r ecuse de c â n d n i m e n i n u m a i su i se s a u coborîse va lea t ă c u t ă .

O m u l m e r g e a m e r e u , cu p a s r egu la t , Cree ru l s ă u n u r ă sco l ea g â n d u r i de p r i so s ; n u se g â n d e a l a n imic , d a c ă n u l a m a s a a că re i v r e m e se a p r o p i a , şi că l a c e a s u r i d i n s e a r ă îşi va fi r e g ă s i t t ova ră ş i i . Nici n u s p u n e a n i m i c , d in p r i c i n a m a j o r ă c ă n u e r a n i m e n i cu c a r e s ă lege vor­bă . Şi, de altfel, s ă fi v r u t s ă vorbească , n ' a r fi p u t u t , d i n p r i c i n a acelei bo tn i ţ e de g h i a ţ ă care-i fe reca g u r a . Se m u l ţ u m e a să-ş i mes t ece m ă s u r a t t u t u n u l şi să-ş i l u n ­g e a s c ă astfel b a r b a de ch ih l iba r .

S i n g u r u l g â n d care-i r e v e n e a câ t eoda tă , e că e r a în a d e v ă r frig, că n i c i o d a t ă î ncă n u cunoscuse a ş a ger . T o t mergând. . îş i f reca a u t o m a t cu m ă n u ş i l e , c â n d cu o m â n ă , c â n d cu cea la l tă , u m e r i i ob ra j i lo r şi n a s u l . D a r de g e a b a to t freca, c i r cu l a ţ i a s ânge lu i n u p ă r e a s ă r ev ină . C u m î n ­ceta f reca tu l , n a s şi obraj i , a m o r ţ e a u i a r .

E r a f ă r ă de î n d o i a l ă a c u m , şi îşi d ă d e a s e a m a , că a v e a o p a r t e a feţii î n g h e ţ a t ă . Şi îi p ă r e a r ă u că nu - ş i făcuse , d in cu rea , o m a s c ă spec ia l ă r e ţ i n u t ă de curele , c a cea p e ca re o p u r t a Bud , t o v a r ă ş u l s ău , c â n d t e m p e r a t u r a s c ă d e a n e a ş t e p t a t . D a r eh! n e n o r o c i r e a n u e r a p r e a m a ­re . A a v e a n a s u l şi obra j i i dege ra ţ i e r a s u p ă r ă t o r , f ă r ă î ndo i a l ă , şi foa r te d u r e r o s m a i p e u r m ă . D a r n u m u r e a i d i n a t â t a , şi a s t a e r a p r i n c i p a l u l .

O m u l m e r g e a , şi s i n g u r a g r i j ă a c r e e r u l u i s ă u i nd i ­fe ren t e r a s ă i a s e a m a ne înce ta t , şi foa r te a t en t , l a p â r t i a ce u r m a , la co t i tu r i l e şi curbe le r â u l u i î n g h e ţ a t , l a î n g r ă ­m ă d i r i l e de b u ş t e n i t â r â ţ i de i n u n d a ţ i i l e d i n p r i m ă v a r ă , şi ca re a l c ă t u i a u a c u m movi l i t e înzăpez i t e ce se c u v e n e a s ă ocolească. Cerce ta jos d in ochi, a p r o a p e de f iecare d a t ă î n a i n t e s ă p u n ă p ic io ru l . I n t r ' u n loc a fost o d a t ă c â n d făcu b r u s c o s ă r i t u r ă î n l ă t u r i , ca u n cal ce se sper ie , şi u n d e , d â n d î n a p o i m a i m u l ţ i paş i , ocoli pe m a i d e p a r t e u r m a pâ r t i e i .

R â u l e r a de to t î nghe ţa t , p â n ă în albie. Şt ia , ş i cu­n o ş t e a că n ic i u n c u r s de a p ă n ' a r fi p u t u t p ă s t r a v reo p i c ă t u r ă l i ch idă î n t i m p u l i e rne i a rc t i ce .

D a r m a i ş t i a şi că i zvoare s u b p ă m â n t e n e ţ â ş n e a u , bo lboros ind , d in coaste le d e a l u r i l o r şi-şi c ro i au loc p e s u b z ă p a d ă , ca s ă a j u n g ă s u b g h i a ţ ă albiei r â u l u i şi să-ş i u r ­meze apo i calea. C h i a r pe cele m a i m a r i g e r u r i , aces te izvoare , feri te de con tac tu l a e r u l u i , s u b g h i a ţ ă şi z ă p a d ă , n u se p r i n d e a u n i c ioda t ă . O m a r e p r i m e j d i e se t r ă g e a de aci şi a l c ă t u i a u a d e v ă r a t e c a p c a n e .

S t r a t u l de z ă p a d ă , c a r e le a c o p e r e a şi le ascundea. , e r a gros , u n e o r i de n u m a i t re i degete. I a r u n e o r i l a t r e i p ic ioare . Se m a i î n t â m p l a şi că m a i m u l t e p â n z e de a p ă şi s t r a t u r i de g h i a ţ ă se s u p r a p u n e a u s u b z ă p a d ă . Aşa c ă d a c ă coa ja de s u s se p r ă b u ş e a , cele ce u r m a u f ăceau l a fel, şi o r ic ine a r fi c ăzu t î n t r ' u n a d i n aces te c a p c a n e e r a p r i m e j d u i t s ă se a funde în a p ă p â n ă l a b r â u .

Aceas t a e r a p r i c i n a s p a i m e i care , ad ineao r i , c u p r i n ­sese omul .

S i m ţ i s e g h i a ţ ă fug indu- i de s u b p a ş i şi auz i se s u b el o p â r â i t u r ă s i n i s t r ă . Or, pe a ş a t e m p e r a t u r ă , a a v e a ş i n u ­m a i p ic ioare le u d e p u t e a fi p r i c i n ă de g r a v e şi s e r ioase belele. Cea m a i mică , p e n t r u el, ce a r fi p u t u t s ă rezu l te , e r a sâ-i î n t â r z i e că l ă to r i a , si l indu-1 să-şi f acă u n foc, c a r e să-i î n g ă d u e s ă se desca l ţe şi să-şi u s u c e c iorap i i şi op in ­cile.

O m u l »e opr i d in m e r s , t i m p de o v reme , ş i ce rce ta

conf igu ra ţ i a văii . T r a s e concluzie că izvoare le t r e b u i a u s ă v i n ă d in d r e a p t a . Tot f r ecându-ş i m a i d e p a r t e , d in t i m p în t imp , n a s u l şi obra j i i , ca s ă încerce s ă le r e a d u c ă sângele , îşi r e l u ă d r u m u l ţ i n â n d s p r e m a l u l s t â n g al r â u ­lui . Mergea cu b ă g a r e de s e a m ă , î n c e r c â n d cu p ic ioru l , l a f iecare pas , p u t e r e a ghieţ i i . Apoi solul p ă r u s ă d e v i n ă m a i s i g u r şi p r i m e j d i a să d i s p a r ă . L u ă d i n t r ' u n u l d i n b u z u n a r e o n o u ă b u c a t ă de t u t u n , o s t r e c u r ă î n t r e buze şi, i u ţ i ndu - ş i m e r s u l , îşi r e l u ă d r u m u l cu 4 m i l e la o ră .

I n t i m p u l celor d o u ă c e a s u r i ce u r m a r ă , î n t â l n i î ncă câ teva astfel de c a p c a n e . Z ă p a d ă , u ş o r l ă s a t ă în acele locur i , lua o î n f ă ţ i ş a r e c r i s t a l i n ă deosebi tă , c a r e îl ves tea de p r imejd ie .

Dar , la o t recere ce i se p ă r u cu deosebire p r i m e j d i o a ­să, sili câinele s ă m e a r g ă î n a i n t e a lui . A n i m a l u l , d i n ce în ce m a i l ipi t de că lcâie le lui , s'a î m p o t r i v i t d i n t â i u . Tre ­bu i ca o m u l să-1 a m e n i n ţ e şi să-1 î m p i n g ă î n a i n t e . Şi de fapt, câinele, ca re se g r ă b e a , n u s t r ă b ă t u s e o l u n g i m e de 20 paşi , c â n d se î n f u n d ă d e o d a t ă şi căzu î n t r ' o g a u r ă de a p ă . Se r id i că repede pe p ic ioa re şi se d e p ă r t a s p r e u n loc m a i solid.

Labele câ ine lu i fusese ră u d a t e şi a p a se p r e f ăcuse n u m a i decâ t în g h i a ţ ă .

A n i m a l u l , l ă s â n d u s e în z ă p a d ă , începu pe d a t ă să se l ingă, apoi , a c e a s t ă o s t enea l ă n e a j u n g â n d , s ă t r a g ă cu d in ţ i i de sloii de g h i a ţ ă ce-i a t â r n a u de p ă r . U n t a i n i c in s t inc t îi p o r u n c e a să facă aşa . Omul , c a r e ş t i a că altfel câinele nu-ş i p u t e a u r m a d r u m u l , îi veni în a ju to r . î ş i scoase d in m ă n u ş ă m â n a d r e a p t ă şi s m u l s e şi el d in sloii de g h i a ţ ă . Nu-ş i expuse degetele, m a i m u l t de u n m i n u t , la m u ş c ă t u r a ge ru lu i , şi fu î n m ă r m u r i t de a m o r ţ e a l a iu t e ce le cup r inse . Da, f ă r ă îndo ia lă , e r a ger m a r e . î ş i r e p u s e în g r a b ă m ă n u ş a şi-şi lovi t a r e m â n a de p iept .

La a m i a z ă , l u m i n a a j u n s e la apogeu . Soare le , to tuş i , în d r u m u l s ă u de i a r n ă , e r a p r e a d e p a r t e s p r e S u d ca s ă p o a t ă mi j i l a o r i zon tu l a rc t i c . Ceru l e r a tot c u r a t şi f ă r ă nor i , şi cu toa t e aces t ea t r u p u l o m u l u i n u a r u n c a nic i o u m b r ă p e H e n d e r s o n Creek.

L a douăsp rezece şi j u m ă t a t e i o a r t e exact , o m u l a j u n ­gea la p r i m u l c r a c al r â u l u i . E r a m u l ţ u m i t de i u ţ e a l a cu care u m b l a s e . D a c ă o m e n ţ i n e a , f ă r ă îndo ia lă , îşi v a fi, la şase ceasur i , r egă s i t t ova ră ş i i .

• •• î ş i desche ia h a i n a şi c ă m a ş a ca să-şi s coa t ă m e r i n d a . Aceste m i ş c ă r i i nd i spensab i l e nu- i l u a r ă m a i m u l t de

u n sfert de m i n u t . D a r aces t s c u r t r ă s t i m p fusese de-a j u n s p e n t r u ca d in n o u a m o r ţ e a l a să-i c u p r i n d ă degetele expuse l a aer . N u se l ă s ă î n s ă şi, f ă r ă să-ş i t r a g ă m ă n u ş a , de douăsprezece ori , cu p u t e r e , îşi lovi degetele de pic tor . Apoi se aşeză pe o b u t u r u g ă de copac a c o p e r i t ă cu z ă p a d ă , ca s ă m ă n â n c e .

O î n ţ e p ă t u r ă vie, î n t â i u , se s imţ i se î n degete, pe c â n d le b ă t e a de pic ior . Apoi a t â t de b r u s c a c e a s t ă î n ţ e p ă t u r ă înce tase î n c â t se m i r ă . Degetele e r a u ca n e s i m ţ i t o a r e , şi n u izbut ise î n c ă să-ş i d u c ă pesmete le l a g u r ă , ca să m u ş t e .

î ş i lovi i a r degetele de p u l p ă , de m a i m u l t e ord, şi, r e î n f u n d â n d u - l e î n m ă n u ş ă , îşi descoper i m â n a cea la l t ă . Cu aceas ta , g r ăb i t , r i d | c ă pesmete le sp re buze. D a r g u r a îi e r a f e reca tă de b o t n i ţ a de g h i a ţ ă care-i u n e a b a r b a de m u s t ă ţ i , şi z a d a r n i c î nce rcă s ă r o n ţ ă i e o r i câ t de p u ţ i n ă h r a n ă .

U i t a se să-şi f acă u n foc, ca să se desgheţe . Şi, l a aces t g â n d , ca re îi r even i deoda tă , î ncepu s ă r â n j e a s c ă c u g e t â n d cât e r a de p ros t .

Dar , to t r â n j i n d , b ă g ă de s e a m ă că degetele de la m â ­n a s t â n g ă , c a r e r ă m â n e a u desgol i te l a aer , e r a u p e ca le s ă a m o r ţ e a s c ă c u m se î n t â m p l a s e cu cele de la m â n a d r e a p t ă .

Ma i b ă g ă de s e a m ă că î n ţ e p ă t u r a ce s imţ i se , c â n d se aşezase , la degetele m a r i de la p ic ioare , d i s p ă r u s e . Se în­to rsese c ă l d u r a sau , d i n po t r ivă , e r a efectul m ă r i t a l ge­ru lu i ? Se î n t r e b ă . Mişcă p ic ioa re le î n op inc i ; a m â n d o u ă degetele e r a u a m o r ţ i t e .

î ş i p u s e g r a b n i c m â n a s t â n g ă în m ă n u ş ă şi se r id ică , p u ţ i n s p e r i a t o r i c u m . B ă t u t a lpa , p â n ă s i m ţ i d in n o u o î n ţ e p ă t u r ă î n degetele p ic ioare lor .

E r a ger, f ă r ă îndo ia l ă , foa r te ger. B ă t r â n e l u l ace la ca r e îşi avea c a b a n a pe S u l p h u r

Creek, şi cu ca r e s t ă t u s e de v o r b ă î n a i n t e s ă plece l a d r u m , n u m i n ţ i s e s p u n â n d u - i c â t e r a de fr ig c â t e o d a t ă p r i n lo­cur i le aces tea . R â s e s e de el, a t u n c i ! î n s e m n a că n u t r e b u e n ic ioda tă , necuge ta t , s ă judec i ceeace n u ştii . N u m a i î ncă ­

pea n ic i o î ndo ia l ă : era ger. Şi o m u l n u c u r m ă s ă t r ă p ă -l u i a s c ă în l u n g şi la t , să b a t ă d in p ic ioare , să-ş i lovească mâ in i l e , p â n ă când, în sfârş i t , c i r c u l a ţ i a s â n g e l u i r e s t a -b i l indu-se , se l in i ş t i .

A t u n c i î n t r e p r i n s e să-şi facă focul. S u b m ă r ă c i n i ş u l ca re m ă r g i n e a r â u l şi u n d e r evă r ­

să r i l e p r i m ă v e r i i t r e c u t e adusese , în m a l d ă r e , c r ă c ă r i e azi u s c a t ă , g ă s i l e m n u l ce-i e ra de t r e b u i n ţ ă . A lcă tu i cu g r i j ă o m i c ă g r ă m ă j o a r ă , apo i scoase d in b u z u n a r u n c h i b r i t , ' î n ace iaş i v r e m e cu o b u c a t ă de coa jă de m e s t e a c ă m , d e ca r e îl frecă. M e s t e a c ă n u l se a p r i n s e î ncă m a i iu t e decâ t a r fi f ăcu t u n petec de h â r t i e , şi focul ţ â ş n i , f l ue rând . Omul , a p l e c â n d u - s e pes t e f l acă ră , îşi topi g h i a ţ a c a r e îi a c o p e r e a fa ţa . Apoi, d e - a s u p r a b ine făcă toa re i c ă ldu r i , îşi scoase m â i n e l e d in m ă n u ş i , şi î n c u m e t ă să-şi m ă n â n c e pesmeţ i i . B i ru i se fr igul . Câinele , m u l ţ u m i t şi el, se î n t i n s e a p r o a p e de tot de foc, câ t m a i a l ă t u r a t îi fu cu p u t i n ţ ă , f ă r ă să-şi p â r l e a s c ă b l a n a .

M a s a i sp r ăv i t ă , o m u l îşi î ndnsă p i p a şi o f u m ă li­n iş t i t . Apoi îşi p u s e m ă n u ş i i ? . îşi î n f u n d ă ş a p c a pes te u r e c h i şi r e l u ă p â r t i a pe c r acu l s t â n g al H e n d e r s o n Creek -u lu i .

Câinele, d e s a m ă g i t , p ă r ă s i focul codindu-se . O m u l a-cesta, g â n d e a , c h i a r că n u şt ie ce î n s e m n e a z ă ge ru l . Şi in adevă r , n ic i u n a t a v i s m s t r ă v e c h i u n u î n t i p ă r i s e î n ş t i in­ţele o m u l u i n o ţ i u n e a ge ru lu i , a a d e v ă r a t u l u i ger, g e r u l l a 107 g r a d e s u b zero. N u to t a ş a e r a cu câinele . S t r ă m o ş i i lui îi t r e c u s e r ă m o ş t e n i r e expe r i en ţ a lor. Ş t i a că e r ă u să te a v â n ţ i d e p a r t e pe o astfel de t e m p e r a t u r ă . B a e v r e m e , t o c m a i d i n po t r ivă , s ă te culci comod în fundu l u n e i h r u ­be, în z ă p a d ă , şi să aş tep ţ i , p â n ă s ă ieşi, ca o p e r d e a de nor i , î n t i n z â n d u - s e î n t r e p ă m â n t şi cer, să facă s c u t r i s i ­p i r i i a tmosfe r ice de u n d e se t r a g e aces t f r ig m a r e .

Nu era , î n t r e câ ine şi t o v a r ă ş u l s ă u om, n ic i o a p r o ­p iere de o r d i n afectiv. U n u l e r a robul , celui la l t . S i n g u r a m â n g â i e r e ce p r i m e a e r a acea a curele i b ic iu lu i , şi t oa t e cuvin te le b u n e ce c u n o ş t e a e r a u acele s u n e t e d i n gâ t l e j , a s p r e şi r ă s t i t e , ca re p r e v e s t e a u lovi tur i le .

De aceea câinele , să fi şi p u t u t , n ' a r fi f ăcu t n ic i o s fo r ţ a re ca să-i facă c u n o s c u t t o v a r ă ş u l u i î n g r i j o r ă r i l e sa le . B u n a s t a r e a o m u l u i nu-1 s i n c h i s e a de fel şi n u m a i p e n t r u el s i n g u r a r fi do r i t s ă r ă m â n ă l â n g ă foc. D a r o m u l f lue ră şi vorb i câ ine lu i , cu o p l e s n i t u r ă d i n b ic iu Câinele îşi l u ă locul pe că lcâ ie le s t ă p â n u l u i şi îl u r m ă m a i depa r t e .

D r u m e ţ u l îşi î nno i t u t u n u l de m e s t e c a t B a r b a de chi-h l i b a r r e î n c e p u s ă se formeze, pe când , n u m a i p u ţ i n r e pede, r ă s u f l a r e a - i î n g h e ţ a t ă îi c e r n e a cu c h i c i u r ă m u s ­tă ţ i le , sp r âncene l e şi genele.

P e c r a c u l s t â n g al H e n d e r s o n Creek-ului , i zvoare le p ă r e a u m a i p u ţ i n n u m e r o a s e şi, t i m p de o j u m ă t a t e de ceas, o m u l n u le m a i zări n ic i u n s e m n .

Apoi e v e n i m e n t u l se î n t â m p l ă . L a un a n u m i t loc. -n u a r ă t a n ic i u n s e m n suspec t , u n d e z ă p a d a , n e t e d ă şi n e r e g u l a t ă , p ă r e a s ă ind ice dedesub t u n t e r en solid, o m u l se î n f u n d ă G a u r a n u e r a a d â n c ă şi ieşi u d â n d u - s e n u m a i p â n ă l a j u m ă t a t e a pu lpe lor .

D a r n u fu m a i p u ţ i n m â n i o s , şi c â n d se r egăs i p e loc s ă n ă t o s , î n c e p u s ă s u d u i e î m p o t r i v a aces tu i neno roc . N ă ­d ă j d u i s e să-şi r e g ă s e a s c ă t o v a r ă ş i i l a şase o e a s u n . Acest acc iden t îl î n t â r z i a cu o oră . Căci t r e b u i a sâ-şi f acă i a r u n foc, ca să-ş i u s u c e î n c ă l ţ ă m i n t e a . E r a a c e a s t a o n e a ­p ă r a t ă nevoe, pe f r igul ce d o m n e a , o ş t i a p r e a b ine .

Se î n d r e p t ă deci sp re ţ ă r m u l r â u l u i , u n d e se sui-L e m n u l , d i n fer icire , e r a î ndes tu l . Şi acolo, ape le m a r i ale p r i m ă v e r i i adusese , s u b b raz i , c â t i m e de l e m n m o r t E r a u i e r b u r i s u b ţ i r i şi u s c a t e şi r a m u r i mic i , şi î n c ă m a l ­d ă r e de c r eng i şi b u t u c i de toa t e m ă r i m e l e . î n c e p u deci s ă aşeze şi r â n d u i a s c ă pe z ă p a d ă u n n u m ă r o a r e c a r e de b u t u c i m a r i , ca s ă fie t emel ie foculu i s ă u şi s ă î m p i e d e c f l a c ă r ă p l ă p â n d ă s ă se înnece î n z ă p a d ă top i tă . Apoi f ăcu ca m a i î n a i n t e , f r e c â n d u n ch ib r i t pe o b u c ă ţ i c ă de coa jă de m e s t e a c ă n , ş i h r ă n i n d f l acăra , m a i î n t â i u cu s m o c u r i de i e r b u r i u s c a t e şi v r e a s c u r i .

Ac iu i t p e z ă p a d ă , o m u l p roceda me tod ic şi f ă r ă g r a b ă , în conş t i i n ţ ă d e p l i n ă a p r i m e j d i e i în ca r e se afla. R â n d pe r â n d , î n m ă s u r ă ce creş tea , a r u n c a a s u p r a f l ăcă r i i b u ­că ţ i de l e m n d i n ce î n ce m a i m a r i . E r a s i g u r s ă izbu­t e a s c ă î n a c e s t fel. Şi i z b â n d i r e a e r a de n e a p ă r a t ă ne ­voie. C â n d t e r m o m e t r u l e l a 107 s u b zero, se c a d e s ă n u - ţ i î n g ă d u i n ic i o ned ibăc i e în a l c ă t u i r e a focului , m a l a les c â n d a i p ic ioare le ude . Cu p ic ioare le u s c a t e , d a c ă n u iz- , b ândeş t i , e des tu l ca s ă le re încă lzeş t i , să a le rg i pe p â r t i e

o j u m ă t a t e de m i l ă . Dar , la aceas t ă t e m p e r a t u r ă , c â n d p ic ioare le s u n t u d e şi pe cale să înghe ţe , p rocedeu l e ne­p o t r i v i t Căci cu câ t e m a i iu te a l e r g ă t u r a , cu a t â t m a i t a r e p ic ioare le vor î n g h e ţ a .

Toa te aces tea , o m u l le ş t ia . B ă t r â n e l u l , în c a b a n a sa, pe S u l p h u r Creek, îl vest ise, şi îi p r e ţ u i a de a s t ă d a t ă s fa tu r i l e . De pe a c u m nu-ş i m a i s i m ţ e a degetele p ic ioare ­lor, şi c u m t rebuise , din nou , ca să-şi facă focul, să scoEftă m â i n i l e d in m ă n u ş i , degetele, şi ele, î n c e p e a u să înghe ţe .

Cât m e r s e s e cu 4 mile la oră , c i r cu l a ţ i a s ânge lu i , de la inimă la ex t r emi t ă ţ i , se făcuse n o r m a l . D a r d in m o m e n t u l p rec i s d e c â n d se oprise , s ânge le f ăcuse la fel. Ca şi câi­nele, sânge le se ferea de frig şi se a scunsesă , fug ind de ex t r emi t ă ţ i , m a i expuse , ale corpului o m u l u i , ca să se r e t r a g ă sp re s t r ă f u n d u r i l e f i inţei lui.

O m u l s imţea , pe t o a t ă î n t i n d e r e a t r u p u l u i , p ie lea r ă -cindu-i-se. D a r v i a ţ a n u e ra î n c ă a t i n s ă în el. Focul în­cepea să p â l p â i e m i n u n a t . Se ap rop i e v r e m e a c â n d va pu ­tea să-1 h r ă n e a s c ă cu b u t u c i groşi . Atunci , îşi va scoate î n c ă l ţ ă m i n t e a şi, p e c â n d se \a u sca , îşi va încălz i p ic ioa­re le la j a r , n u f ă r ă s ă le fi m a i î n a i n t e , d u p ă obiceiul ş t iut , f recat cu z ă p a d ă . Nu, v i a ţ a nu- i e r a a t i n s ă . Se g â n d i la b ă t r â n e l , pe S u l p h u r Creek, şi s u r â s e .

Acel o m î n c e r c a t îi a r ă t a s e , cu t o a t ă ser ioz i ta tea , că nici un om, î n Klondike , n u t r e b u i a să se î n c u m e t e s ă c ă l ă t o r e a s c ă s ingu r , pes te 50 g r a d e s u b zero. E r a o lege n e s t r ă m u t a t ă .

Şi cu toa te acestea , el, e r a aci . U n acc iden t se ivise şi, o r i câ t de s i n g u r se găsea , ieş ise d in î n c u r c ă t u r ă . Bă­t r â n i i ă ş t i a — n u toţi , d a r u n i i d in ei — a u sufletele de m u i e r e . E s e n ţ i a l u l e să- ţ i pă s t r ez i g â n d i r e a ne t edă . A tun­ci, toa te m e r g b ine . U n b ă r b a t , d e m n de aces t n u m e , t r e -b u e s ă p o a t ă că l ă to r i şi s i n g u r .

Totuş i , e ra s u p ă r ă t o r că degetele să-i fi r e î n c e p u t s ă a m o r ţ e a s c ă a t â t de repede . Abia d a c ă p u t e a să m a i a p u c e u n v reasc . P ă r e a u să nu - i m a i facă p a r t e d in t r u p , c â n d l u a u , ceva, ochii t r e b u i a u s ă controleze d a c ă îl ţ i n e a s a u n u .

Dar , ce î n s e m n ă t a t e p u t e a s ă a ibă , l a u r m a - u r m e i ! Focu l e r a aici, t r o s n i n d şi p le sn ind , şi f iecare d i n f lăcăr i le lui , ce j u c a u în a e r u l î n g h e ţ a t , e r a v i a ţ ă .

O m u l se aşeză să-ş i desfacă opinci le . E r a u acoper i t e cu o coa jă de g h i a ţ ă . Ciorapi i , groşi , de fabr ica ţ i e n e m ­ţească , ca re î n f ă ş u r a u pulpele , e r a u t a r i ca n i ş t e teci de oţel. Ş i r e tu r i l e op inc i lo r p ă r e a u , şi ele s , â rme de oţel, ne ­g re şi r ă suc i t e , ca şi c u m a r fi t r e c u t p r i n t r ' u n incend iu . T r a s e de ele, u n t im p , cu degetele sale a m o r ţ i t e . Apoi, d â n d u - ş i s e a m a că a ş a î nce rca impos ib i lu l , îşi t r a s e cuţ i ­t u l d in teacă . Dar , m a i î n a i n t e să fi p u t u t să le ta ie , se î n t â m p l ă a l doi lea even imen t .

F u d in g re şea l a o m u l u i . F ă c u s e o g r a v ă e roa re aşe-zându- ş i focul s u b u n b r a d . U n foc t r e b u e f ăcu t la gol. D a r locul i se p ă r u s e m a i confor tabi l .

Or, b r a d u l e ra î n c ă r c a t , p â n ă în vârf, cu o h l a m i d ă g r o a s ă de z ă p a d ă . V â n t u l , de m a i m u l t e s ă p t ă m â n i , n u suflase, z ă p a d a se g r ă m ă d i s e , şi f iecare c r a c ă p u r t a tot ce p u t e a s ă ţ i nă . Omul , ca s ă le a r u n c e în j a r u l s ău , r u p s e s e câ teva c răc i joase şi, astfel f ăcând , a c o m u n i c a t copacu­lu i o n e s i m ţ i t ă s d r u n c i n a r e . F u s e s e to tuş i î n d e s t u l ă ca s ă r u p ă ech i l ib ru l s t r a t u l u i de z ă p a d ă şi s ă p rovoace dezas­t ru l .

A fost d i n t â i u , în- vâ r fu l copacu lu i , o c r a c ă ca r e şi-a r ă s t u r n a t î n c ă r c ă t u r a de z ă p a d ă . Z ă p a d a căzu pes te c r a c a ca re e r a dedesub t şi, la r â n d u l ei, a ceas t a . îşi v ă r s ă p o v a r a . Căde rea u r m ă , t ă c u t ă şi iu te , d in t r e a p t ă î n t r e a p t ă . A-poi, e n o r m ă g r ă m a d ă , a v a l a n ş a a lbă se a b ă t u pes te o m şi pes te focul lui . Din j a r u l a p r i n s n imic , în c l ipa u r m ă ­toa re , n u m a i r ă m ă s e s e . Nimic , decâ t u n p a t i n f o r m de z ă p a d ă p r o a s p ă t ă , î n t i n s ă .

• •• O m u l r ă m a s e îngrozi t . î n g r o z i t ca şi c u m şi -ar fi a u ­

zit c u v â n t u l care-i ves tea o s â n d a de m o a r t e . Trecere de v r e m e s c u r t ă r ă m a s e cu ochii p i ron i ţ i pe

locul focului m i s tu i t . Apoi îşi r e c a p ă t ă s t ă p â n i r e a de s ine , foar te l in iş t i t .

P o a t e b ă t r â n e l u l îi spusese a d e v ă r a t . De-ar fi a v u t cu el u n t o v a r ă ş pe p â r t i e , p r i m e j d i a a r fi fost, ne îndoel -nic , m a i m i c ă . Acest t o v a r ă ş i -ar fi a j u t a t să-şi r ec l ădeas ­că focul şi a j u t o r u l n ' a r fi fost de p r i sos . Dar , p e n t r u c ă e r a s i n g u r , s i n g u r îşi v a r e l u a luc ru l . Şi, m a i p reven i t a c u m , se va feri de o a s e m ă n ă t o a r e nenoroc i r e . F ă r ă îndo ia lă ,

îl va costa câ teva degete de la p ic ioare , ce vor dege ra m a i depa r t e , v r e m e p â n ă va fi g a t a al doi lea foc. D a r ce p u ­t ea fade?

I a t ă ce g â n d e a . Cu toa te aces t ea n u î n t â r z i e în nefo­los i toa re cuge tă r i . Tot g â n d i n d se p u s e p e t r e a b ă .

Clădi n o u ă temel ie focului , în gol de a s t ă da tă , acolo u n d e nic i u n copac h a i n nu- i va m a i v ă r s a z ă p a d a pes te el, ca să-1 s t i ngă . Scoborî apoi l a m a l u l r â u l u i , ca s ă s t r â n g ă i a r b ă u s c a t ă şi v r e a s c u r i .

Degetele îi a m o r ţ i s e a tâ t , de n u m a i p u t e a s ă le p u n ă în s lu jbă ca să-şi a l e agă s t r â n s u r a , şi t r e b u i s ă cu leagă , ames teca t e , în m ă n u n c h i u r i m a r i , t o t ce-i căzu s u b m â n ă . S t r â n s e astfel m u l t ă c r ă c ă r i e p u t r e d ă , p r e c u m şi tufe de m u ş c h i u verde, to tu l ames teca t , deşi a r fi t r e b u i t a lese. D a r n u p u t e a face m a i m u l t .

î m p l i n i s e toa te to t a t â t de me tod ic ca a d i n e a o r i , p u ­n â n d de o p a r t e bucă ţ i l e cele m a i m a r i de l emn , ca să l e î n t r e b u i n ţ e z e n u m a i d u p ă ce focul v a fi c rescu t . Câ ine le î n aces t t i m p , a şeza t pe coadă , nu-1 p ă r ă s e a d i n ochi , o a r z ă t o a r e j i n d u i r e în p r iv i r i , căci o m u l e r a p e n t r u el a d u ­că to ru l de foc, focul ce va începe c u r â n d s ă pâ lpâ i e .

Aceste p r e g ă t i r i o d a t ă s fârş i te , o m u l îşi c ă u t ă î n bu ­z u n a r o a l t ă foiţă d in coajă de m e s t e a c ă n . Ş t ia că a c e a s t ă foiţă se afla acolo, şi, în adevă r , p e c â n d scotocea î n h a i ­nă , auzea , foşnetul coajei. D a r degetele n u s i m ţ e a u n i m i c , şi, cu toa t e s i l in ţe le n u a j u n g e a u s'o apuce . A v e a în ace­laş i t i m p conş t i i n ţ ă că, î n a c e a s t ă v reme , p ic ioare le îi î n ­g h e ţ a u m a i depa r t e . L a g â n d u l aces ta se s i m ţ i c u p r i n s de 0 a d e v ă r a t ă s p a i m ă . D a r îşi î n c o r d a vo in ţ a şi îş i p ă s t r ă l in i ş tea .

Cu a j u t o r u l d in ţ i lor , îşi t r a s e i a r m ă n u ş i l e , îşi b ă t u m â i n e l e de coaste, î?i s m u c i b r a ţ e l e î n a i n t e şi î napo i . Apoi se aşeza şi se scu la C â i n e l e îl p r i vea ce face, to t a ş e z a t în z ă p a d ă , p ă m ă t u f u l cozii s t u foasă î n f ă ş u r a t ă pe s t e p i ­c ioare le d ina in t e , ca u n m a n ş o n , u r e c h i l e ţ i n t i t e î n a i n t e , i n t e r e s a t şi cur ios . Omul , de p a r t e a sa, p r i v e a l a câ ine şi îi j i n d u i a b l a n a ca ldă pe ca re n a t u r a o d ă d u s e a n i m a l u l u i .

Tot s b ă t â n d u - s e , o m u l s imţ i în cele d in u r m ă că de­getele îi s i m ţ e a u i a r . E r a ca o f u r n i c ă t u r ă b i n e f ă c ă t o a r e , ce n u î n t â r z i e să se s c h i m b e î n t r ' o f i e rb in ţea lă î ng roz i t o r de d u r e r o a s ă , d a r pe care o p r i m i cu b u c u r i e . S m u l s e m ă ­n u ş a d in d r e a p t a şi r e î ncepu s ă s c o r m o n e a s c ă în b u z u n a r , ca s ă p r i n d ă coa ja de m e s t e a c ă n .

Izbândi , n u f ă r ă g r eu t a t e , şi a p u c ă şi t e a n c u l de chi­b r i t u r i . D a r n ă p r a s n i c u l ger îi şi gonise v i a ţ a d in degete .

P e c â n d se căsne-a să d e s p a r t ă de celelal te u n b ă ţ de chibr i t , t o a t ă g r ă m ă j o a r a căzu î n z ă p a d ă . î n c e r c ă s ă cu­l eagă be ţ i şoare le . I n zadar- Degetele m o a r t e n u i z b u t e a u să le apuce .

Goni d i n m i n t e g â n d u l că p ic ioare le , n a s u l şi obra j i i îi d e g e r a u a c u m defini t iv şi, d in to t suf le tul , îşi î n c o r d a vo in ţ a sp re cuce r i r ea ch ib r i tu r i lo r . Cu n e s p u s e p r e c a u ţ i u n i se ap lecă şi, a j u t â n d cu v e d e r e a s i m ţ u l p i p ă i t u l u i , c a r e s lăbea, îşi a d u s e m â n a desch i să d e a s u p r a mic i i g r ă m e z i . A t u n c i o închise . S a u m a i d e g r a b ă î nce rcă s'o î n c h i d ă . Căci degetele r e f u z a r ă să se s u p u n ă . I n t r e ele şi v o i n ţ ă l e g ă t u r a e ra r u p t ă . î ş i p u s e i a r m ă n u ş a . Apoi, cu a m â n ­d o u ă m â i n e l e astfel ocrot i te , a d u s e u n e l e pes te al tele be­ţ i şoa re le ch ib r i t u r i l o r şi, d u p ă o m i g a l ă nes fâ r ş i t ă , le r i ­dică î n t r e p a l m e , c u m faci cu o a p ă ce vre i s'o bei. Acea­sta, n u f ă r ă s ă fi r i d i c a t î n ace laş i t i m p şi m u l t ă z ă p a d ă .

R i d i c ă to tu l sp r e g u r ă şi, f ă c â n d s ă c rape , î n t r ' o vio­l e n t ă s for ţa re , b o t n i ţ a de g h i a ţ ă , î n t r edesch i s e buzele . T r ă g â n d u - ş i a t u n c i falca de jos înapo i , î n c e r c ă cu cea d e sus , s ă d e s p a r t ă ch ib r i tu r i l e . I zbu t i să izoleze u n a , c a r e căzu jos. N u câş t igase p r e a m u l t .

Avu u n g â n d foar te b u n . Ap lecându- se pes te chibi ' i t , îl luă~ î n t r e d in ţ i , apo i îl f recă d e - a l u n g u l coapsei . D u p ă douăzec i de î n c e r c ă r i z ada rn i ce , g ă m ă l i a se î n d u p l e c ă s ă s ' a p r i n d ă . P e c â n d se a p r i n d e a o ap rop ie , ţ i n â n d - o to t î n t r e d in ţ i , de coa ja de m e s t e a c â m . D a r p u c i o a s a ce a r d e a 1 se su i în n ă r i şi, a j u n g â n d în p l ă m â n i , îl făcu s ă t u ­şească în s p a s m . Desfăcu s t r â n s u r a d in ţ i lor . Ch ib r i t u l căzu în z ă p a d ă şi se s t inse .

B ă t r â n e l u l acela de pe S u l p h u r Creek a v e a h o t ă r î t d r ep t a t e , g â n d i omul , pe c â n d îl n ă p ă d e a o d e s n ă d e j d e pe ca r e o m a i s t ă p â n e a încă . Dincolo de 50 g r a d e sub zero, n u t r e b u e să că l ă to reş t i s i ngu r .

Re începu însă , cu aceleaş i m i ş c ă r i , g i m n a s t i c a m â i ­n i lo r şi b ra ţ e lo r . Dar , de d a t a aceas t a , n ic i o s i m ţ i r e de v i a ţ ă n u se m a i ivi.

B rusc , s co ţându-ş i m ă n u ş i l e cu dinţ i i , o m u l îş i des-

coperi a m â n d o u ă mâ ine l e . I n t r e ele d o u ă a p u c ă m a l d ă r u l de ch ib r i tu r i . Muşch i i b r a ţ e lo r , n e î n g h e ţ a t e încă , îi î n g ă -d u i r ă a c e a s t ă î n d o i t ă mişcare-. Apoi, s t r â n g â n d cu p u t e r e a m â n d o u ă mâ ine l e , f recă pe coapsă tot; s m o c u l de ch ibr i ­tu r i . O f l acă ră u n i c ă ţ â şn i . Cele 70 de c h i b r i t u r i se a p r i n ­deau d in t r ' o da t ă . N u e ra v â n t ca să le s t i n g ă şi, ţ i n â n d capu l în t r ' o p a r t e ca să fe rească î n n e c ă c i u n e a puc ioase i ap r inse , o m u l a p r o p i e aces t foc de coaja de m e s t e a c ă n . I se p ă r u , a t unc i , că s im te în p a l m e o c i u d a t ă sensa ţ ie . E r a c a r n e a care îi a r d e a .

Ardea des tu l de a d â n c sub piele ca să s i m t ă d u r e r e a . Dure rea se m ă r i . Şi omu l , cu toa t e aces tea , o î n d u r a , ţ i ­n â n d mica făclie în f l ăcă r i d e a s u p r a coajei de m e s t e a c ă n p u s ă pe z ă p a d ă . D a r făcea toa t e aces tea cu s t â n g ă c i e şi m e s t e a c ă n u l n u p r i m e a să se a p r i n d ă , pe c â n d m â i n e l e omulu i c o n t i n u a u să a r d ă .

In sfârşi t , ne m a i p u t â n d s ă r a b d e , d ă d u d r u m u l la tot. Ch ibr i tu r i l e c ă z u r ă , s f â r â i n d , î n z ă p a d ă . Câ teva to­tuş i a t i n s e r ă coaja de m e s t e a c ă n , ca re se a p r i n s e .

P e a c e a s t ă f l acă ră , o m u l î n c e p u să î n t i n d ă i e rbu r i l e sale u sca t e şi v r ea scu r i l e sale. Le culegea, c u m p u t e a , î n t r e a m â n d o u ă p a l m e l e s t r â n s e . D a c ă d a pes te l e m n p u t r e d , sau m u ş c h i u verde, î n c u r c a t î n v r e a s c u r i , le î n d e p ă r t a cu dinţ i i . Toate aces tea cu m u l t ă ned ibăc ie , d a r cu n e î n f r â n t ă îndâr j i r e .

De t r ă i a s a u se s t i n g e a a c e a s t ă f l acă ră , î n s e m n a pen­t r u el v i a ţ a s a u m o a r t e a . S i m ţ e a sânge le c u m i se r e t r a g e d in ce în ce d in p ă r ţ i l e de m a r g i n e a t r u p u l u i , ceeace îi s t â r n e a o t r e m u r ă t u r ă ca re n u făcea decâ t să-i m ă r e a s c ă s t ângăc i a .

O tu fă m a r e de m u ş c h i u verde căzu d e o d a t ă d r e p t peste m i c u l foc al o m u l u i . Cu vâr fu l degete lor î n c e r c ă s'o î n l ă t u r e . D a r t r e m u r ă t u r ă care ' l z g â l ţ â i a î n t r e g p r i c i n u i o m i ş c a r e p r e a b r u s c ă , c a r e m u t ă miezu l focului . Aşa că i e rbur i u s c a t e şi v r e a s c u r i , r i s ip i te , î n c e t a r ă s ă a r d ă .

Se căsn i să le s t r â n g ă d in nou . T r e m u r a i fu m a i t a r e decât voinţa . Din mic i l e c răcu l i ţ e r i s ip i t e se m a i r i d i c ă încă o f u m e g a r e şi to tu l se st inse- A p r i n z ă t o r u l de foc n u izbutise.

C u m p r i v e a o m u l î n j u r u l s ă u cu o u i t ă t u r ă i s tovi tă şi ş t ea r să , ochii îi î n t â l n i r ă câinele , c a r e îi s t a î n fa ţă , t o t aşeza t în z ă p a d ă , de p a r t e a cea l a l t ă a m i c u l u i foc n ă r u i t Câinele s imţea , şi el, f r igul cup r inzându-1 . î ş i a r c u i a spi­n a r e a şi o cobora, zbâ r l i ndu- ş i p ă r u l , şi, ca să le încăl­zească, r i d i ca pe r â n d , l e g ă n â n d u - s e , labele d i n a i n t e . Gim­n a s t i c a a c e a s t a n u se m a i oprea .

Vederea câ ine lu i iscă în m i n t e a o m u l u i u n g â n d să l ­batec, îş i r e a m i n t i poves tea acelu i c ă l ă to r care , p r i n s m viscol, uc ise u n j u n e de t a u r ce în t â ln i se , şi care , a d ă p o s -t indu-se î n t r e m ă r u n t a e l e calde, fu astfel s c ă p a t de î nghe ţ şi de m o a r t e . Va face ca el. Va uc ide câinele , apoi îşi v a î n f u n d a m â i n i l e în leşul î n c ă cald, p â n ă le v a p ie r i a m o r ­ţeala- A t u n c i va î n c e r c a s ă r e g ă s e a s c ă v r e u n ch ib r i t î n t r -u n u l d in b u z u n a r e şi-şi v a r ec l ăd i focul p e n t r u a t r e i a oa r ă . „.

Vorbi câ ine lu i şi-l c h e m ă . D a r a t â t de t r e m u r a t ii e ra g lasu l , a t â t de emoţ ionat , . î n c â t câinele , c a r e n ic i o d a t ă n u se auz i se c h e m a t în a ş a fel, se sper ie . G la su l aces t a a s c u n d e a o p r ime jd i e . Care? N u şt ia . D a r p r i m e j d i a e r a ne îndo ioasă şi i n s t i n c t u l îl ves tea să se fe rească de om.

Cu u rech i l e ciul i te şi f ă r ă s ă înceteze să-ş i a r c u i a s c ă s p i n a r e a şi să b a t ă p ă m â n t u l cu labele , câ inele n u se su­puse chemăr i i .

Omul se l ă s ă a t u n c i î n p a t r u l abe şi, pe m â i n i şi genunch i , se t r a s e sp re dobitoc.' N e î n c r e d e r e a câ ine lu i , î n f a ţ a acestei a r ă t ă r i neob i şnu i t e , se m ă r i încă , şi a r ţ ă g o s , se feri v ic lean.

Omul se r id ică . Nu voia să-şi p i a r d ă ca lmul . P r i v i jos, ca să se înc red in ţeze d a c ă e r a în a d e v ă r î n p ic ioare , căci^ nu-ş i m a i s i m ţ e a p ic ioare le şi n ' a r fi p u t u t să s p u n ă d a c ă a t i n g e a u p ă m â n t u l . Câinele , a c u m , se l in i ş t i se vă­z â n d că s t ă p â n u l îşi r e l u a s e poz i ţ i a ve r t i ca l ă . Şi, c â n d u n g las p o r u n c i t o r , c a r e p l e snea ca u n s fâ rc de biciu, îi vorbi d in nou, îşi r egăs i a s c u l t a r e a o b i ş n u i t ă şi î n a i n t a .

De c u m fu câ ine le des tu l de a p r o a p e , omul , pe j u m ă ­ta te n e b u n de năde jde , deschise b r a ţ e l e şi, ap l ecându- se , le a r u n c ă repede î n j u r u l câ ine lu i . D a r îşi u i t a s e degetele, care î n g h e ţ a u d i n ce în ce m a i t a r e . Z a d a r n i c î nce rcă s ă le încleşteze în b l a n ă , nu-1 m a i a s c u l t a u .

Scena se d e s f ă ş u r a s e foar te r epede şi, î n a i n t e s ă fi p u t u t câ inele să scape , o m u l îl ţ i n e a s t r â n s î n t r e b r a ţ e , ca în t r ' o m e n g h i n ă . A n i m a l u l m â r â i a , s c â n c e a şi se sbă tea .

O m u l ca re se aşezase în z ă p a d ă cu p r a d a , îl ţ i nea l ip i t (ie t r u p u l s ău . D a r e r a tot ce p u t e a face.

în ţe lese că n u v a p u t e a s ă u c i d ă câinele . N u avea, ca s'o p o a t ă face, nici u n mij loc. Mâine le n e p u t i n c i o a s e nu- i î n g ă d u i a u n ic i să scoa tă şi s ă ţ i n ă cu ţ i tu l , n ic i să s u g r u m e a n i m a l u l . Ii d ă d u d r u m u l . D i n t r ' u n s a l t î n n e ­buni t , câ ine le fugi, cu coada î n t r e p ic ioare , şi to t m â -r â i n d . La vreo 40 de paş i , se opr i , u r ech i l e ţ i n t i t e î n a i n t e , c e r ce t ând ce se î n t â m p l a . O m u l îşi p r iv i m â i n e l e inerte-S p â n z u r a u în vâr fu l b ra ţ e lo r , cu to tu l m o a r t e . N u m a i a v e a u p e n t r u el f i in ţă decâ t p r i n vedere . Avea n u m a i , d in c â n d în când , i m p r e s i a ş t e a r s ă a d o u ă pover i foar te gre le a t â r n â n d u - i de bra ţe-

##* A t u n c i o t e a m ă ds m o a r t e , obscură , a p ă s ă t o a r e , în­

cepu să-1 c u p r i n d ă . Pe m ă s u r ă ce-şi d ă d e a s e a m a că n u m a i e r a vorba să-şi p i a r d ă n a s u l , m â i n e l e s a u pic ioare le , d a r că v i a t a î n s ă ş i e r a î n joc, f r ica de m o a r t e i se măreia. P r i v i a lb i a r â u l u i , şi, a l e r g â n d , r e î n c e p u s ă u r m e z e p â r t i a p ă r ă s i t ă . P e călcâie le lui , po t r iv indu- ş i t r a p u l d u p ă s tă­pân , câ ine le îl u r m a .

O m u l a l e r g a orbeş te , f ă r ă ţ i n t ă conş t i en tă , n ă p ă d i t de o î n s p ă i m â n t a r e ce n 'o m a i cunoscuse . Se d u c e a f ă r ă să v a d ă n imic . Apoi, î nce tu l cu înce tu l , to t r ă s c o l i n d ză­p a d a s u b paş i , î n c e p u să î n t r e z ă r e a s c ă l u c r u r i l e "din j u r : m a l u r i l e c reek-ulu i , p â r t i a ab i a î n s e m n a t ă , -plopii golaşi şi b raz i i negr i , şi ce ru l d e - a s u p r a capu lu i .

Ii p ă r u că se s imte m a i bine. S t ă d a n i a a l e r g ă t u r i i îi a d u s e s e î n t r u p ceva c ă l d u r ă . D a c ă p u t e a s'o p r e l u n ­gească des tu l ă v r e m e , va a j u n g e l a c a m p a m e n t şi v a re ­g ă s i pe cei ce-1 a ş t e p t a u . Acolo, va fi b ine î n g r i j i t şi to­v a r ă ş i i vor s c ă p a d i n el ce n u « r a î n c ă de to t î n g h e ţ a t .

D a r u n a l t g â n d mijea- . - Nu , n u n u v a a j u n g e n i c i o d a t ă la c a m p a m e n t . P r e a m u l t e m i l e îl d e s p ă r ţ e a u . P r e a a d â n c îl m u ş c a s e ge ru l . C u r â n d , v a c ă d e a ţ e a p ă n , m o r t .

G â n d u l aces ta , se c ă s n e a să-1 a lunge . Nu-ş i î n g ă d u i a să se o p r e a s c ă l a el, să-1 p r i v e a s c ă î n fa ţă . Dar,- m e r e u m a i neân ruda t , i se î m p l â n t a , se sf redelea în el. Din toa t e p u ­ter i le îl gonea , s i l indu-se să g â n d e a s c ă l a a l tceva .

I se p ă r e a foar te c i u d a t că poa t e să a le rge , c u m a-lerga , pe p ic ioa re cu to tu l îngfbeţate. A t â t de î n g h e ţ a t e încâ t n ic i n u le s i m ţ e a a t i n g â n d p ă m â n t u l . T r u p u l n u p ă r e a să apese p e ele. Ş t e rgea d i n p a s z ă p a d a , f ă r ă să-i s i m t ă con tac tu l . O m u l văzuse cândva , u n d e v a î n t r ' u n o r a ş , o s t a t u e a lu i M e r c u r î n a r i p a t . Se î n t r e b a d a c ă acel Mer­c u r n u r e s i m ţ e a ace iaş i s e n s a ţ i e ca ace ia p e c a r e i-o d ă d e a a c e a s t ă u ş o a r ă ş t e r s ă t u r ă pes te covorul de z ă p a d ă .

E r a nebun ie , cu a d e v ă r a t , s ă c r e a d ă că v a a j u n g e c a m p a m e n t u l a l e r g â n d astfel . C u m să-şi î n c h i p u e că p u ­ter i le s lăb i te nu-1 vor t r ă d a ?

De m a i m u l t e ori şi pot icn ise . I n cele d i n u r m ă se c lă t ină , î n c o r d a m u ş c h i i ca să şi r e i a echi l ibru l , apo i căzu .

Z a d a r n i c o m u l î n c e r c ă s ă se r id ice . E r a s fârş i t . Se a şeză deci în z ă p a d ă şi h o t ă r î să se o d i h n e a s c ă o v reme , î n a i n t e ca să-şi r e i a d r u m u l ; d a r de d a t a a c e a s t a f ă r ă să a lerge .

Pe c â n d îşi r e c ă p ă t a r ă su f l a r ea , l u ă s e a m a că d a c ă n a ­sul , obra j i i , p ic ioare le , m â i n e l e r ă m â n e a u n e s i m ţ i t o a r e , o b u n ă şi p l ă c u t ă c ă l d u r ă îi a r d e a în piept . Or icâ t de p lă ­c u t ă a i fi fost a c e a s t ă senzaţ ie , e r a s u r p r i n z ă t o a r e . Gân-dindu-se , în ţe lese că î nghe ţu l t r u p u l u i t r e b u e că se î n t i n ­dea . Din ex t r emi t ă ţ i l e m e m b r e l o r şi d in m e m b r e l e însăş i , sânge le se t r ă g e a sp re p iep t şi sp r e i n i m ă .

G â n d î ng roz i t o r ce î nce rcă să-1 a l u n g e şi să-1 u i t e . Căci s i m ţ e a b ine că îi va a d u c e i a r în el zăpăc i r e . Şi m a i m u l t ca orice, se t e m e a de aceas t a . D a r g â n d u l se î n t ă r e a , obsedant , şi s t ă r u i a a t â t , î n c â t a v u d e o d a t ă veden ia t r u ­p u l u i s ă u î n g h e ţ a t de tot.

E r a p r e a m u l t . Ca svâ r l i t de u n a r c se r i d i c ă şi r e ­l u ă în p â r t i e goana - i n e b u n ă . O clipă, v r e m e de o fulge­r a r e , îş i r e c a p ă t ă s t ă p â n i r e a de s ine . î ş i . î nce t in i m e r s u l şi î ncepu s ă u m b l e în p a s , ca să-şi c ru ţ e pu t e r i l e . D a r v e d e n i a î n t r e g u l u i t r u p î n g h e ţ a t i se înf ipse i a r d in t r ' o -d a t ă în c ree r şi îl făcu să a l e rge d in nou .

In spa te le lui , cu ace iaş i i u ţ ea lă , câ ine le u r m a . Când , p e n t r u a d o u a o a r ă , o m u l căzu, a n i m a l u l se aşeză, c u m m a i făcuse, coada a d u s ă pes te labe, ochii î n f l ă c ă r a ţ i şi a-tenţ i . L i n i ş t e a câ ine lu i î n c i u d a omul , ca re î n c e p u să-1 su­duie . Câ ine le se m ă r g i n i să-şi c iu l ească p u ţ i n u r ech i l e .

O m u l t r e m u r a d in t o a t ă f i inţa . Vădi t , e r a pe ca le s ă p i a r d ă b ă t ă l i a ; ge ru l câş t iga pes te tot t rupu l - Avu o u l ­t i m ă t r e s ă r i r e de energ ie şi r e î ncepu să alerge.- D a r n u

m e r s e p r e a depa r t e . D o u ă m i n u t e m a i t â r z i u , se c l ă t i n ă şi, c ă z â n d cu capu l î n a i n t e , se l u n g i cât e r a de l u n g pes te z ă p a d ă .

A fost î n t â i u ca o î n m ă r m u r i r e . Apoi, î n d a t ă ce-şi re ­c a p ă t ă con t ro lu l de s ine , se aeşză, şi g â n d u l îi ven i că t r e b u i a să m o a r ă cu d e m n i t a t e . î ş i s p u s e că se p u r t a s e ca u n smin t i t . Se a s e m u i cu u n p u i de g ă i n ă care , cu ca­pu l re teza t , to t m a i m i ş c ă d in p ic ioare . Da, făcu a c e a s t ă a s e m u i r e !

O s â n d i t f i ind s ă î nghe ţ e — şi l u c r u l e r a de ne în l ă ­t u r a t — p u t e a to t a t â t de b ine să p r i m e a s c ă decent încer ­ca rea . 0 m a r e î m p ă c a r e izvorî p e n t r u el d i n a c e a s t ă lw>-t ă r î r e , în t i m p ce s i m ţ e a ca o a ţ i p i r e ce-1 n ă p ă d e a şi ca­pu l î n v â r t i n d u - s e .

Es te , l a u r m a - u r m e i , g â n d i , o s ensa ţ i e foar te p l ă c u t ă a d o r m i n d în m o a r t e . E ca şi c u m ai fi l u a t u n anes tez ic . M o a r t e a p r i n î n g h e ţ n u e a ş a de g r o a z n i c ă pe c â t se spu ­nea . Ma i e r a u şi a l t e fe lur i de a m u r i , m u l t m a i rele.

O h a l u c i n a ţ i e îl cup r in se . Vedea t o v a r ă ş i i c ă u ţ â n d u - i , a d o u a zi, c a d a v r u l . Cerce ta p â r t i a în t o v ă r ă ş i a lor, şi se c ă u t a pe el în suş i . U r m a cu ei a lb ia î n g h e ţ a t ă a r â u l u i , şi deoda tă , l a u n cot al văi i , îş i g ă s e a t r u p u l î n t i n s p e zăpa­dă . G â n d e a a t u n c i că t r e b u e s ă fi fost foar te m a r e ger . C â n d se v a î n a p o i a în S ta te le Uni te , v a p u t e a s ă poves­t e a s c ă o a m e n i l o r ce e u n ger a d e v ă r a t .

Apoi vedenia a c e a s t a se ş te rse , î n locu i t ă cu a l t a . De

d a t a a c e a s t a e r a cu b ă t r â n e l u l c a r e îşi a v e a c a b a n a p e S u l p h u r Creek. II vedea foar te neted, la cald, şi confor ta ­bil, p e c â n d îşi f u m a l u l e a u a .

— Ai a v u t d r ep t a t e , îi şoptea . . . Aveai d r ep t a t e , u n -c h i e ş u l e . . .

O m u l a ţ ip i a t u n c i î n t r ' u n s o m n care-i p ă r u cel m a i b u n ce cunoscuse v r eoda t ă .

Aşezat î n f a ţ a lui , câ ine le a ş t e p t a . Z i u a s c u r t ă m u ­rea , î n t r ' u n p r e l u n g şi s u r a m u r g . Nici u n s e m n n u a r ă t a că s t ă p â n u l se p r e g ă t e a să facă u n foc. Se m i r a , în c a p u l lu i de câ ine . I n s l a b a lu i m e m o r i e , n i m i c n u evoca a m i n ­t i r e a v r e u n u i o m aşezat , f ă r ă foc, î n z ă p a d ă pe o astfel de t e m p e r a t u r ă .

Cu s f â r ş i t u l a m u r g u l u i şi cu n o a p t e a ce s u i a pe cer ge ru l se m a i a s p r i încă . Câine le p r i n s e s ă g e a m ă u ş o r ş i r e î ncepu să-ş i m i ş t e labele d ina in t e , c iu l indu-ş i şi u rech i le , căci se t e m e a de o o c a r ă a o m u l u i s a u de o l o v i t u r ă de bic iu .

D a r o m u l n u mişca , n ic i n u vorbea . Câine le g e m u m a i t a r e . Apoi se t â r î sp r e s t ă p â n şi a d u l m e c ă m i r o s u l morţii .^ Cu p ă r u l zbâr l i t , d ă d u înapo i .

C â t ă v a v r e m e încă r ă m a s e î n ace la ş l o c u r l â n d l a stelele, ce c l ipeau în a e r u l î nghe ţa t . Apoi î n t o a r s e spa t e l e şi, r e s u i n d în t r a p p â r t i a ce u r m a s e , ven ind , î n t o v ă r ă ş i a o m u l u i , se î napo ie s p r e v r e u n a l t s t ă p â n , c a r e îi v a î ng r i j i de h r a n ă şi-i va a p r i n d e u n foc.

Răspuns pentru „Reflexiuni la împuşcarea căprioarelor".

L a r u b r i c a „Discu ţ i i " d i n n u m ă r u l de S e p t e m b r i e a l revis te i Ca rpa ţ i i , s u b t i t lu l „Ref lexiuni l a î m p u ş c a r e a că­p r ioa re lo r " , dl g e n e r a l C Rose t t i -Bă lănescu , face o d a r e de s e a m ă a s u p r a d i scu ţ i i lo r ivi te în pag ine l e aces te i r e ­v is te în j u r u l s tab i l i r i i t i m p u l u i u t i l p e n t r u î m p u ş c a r e a căp r ioa re lo r , sex f emin in , o c u p â n d u - s e de cei 3 scr i i tor i , c a r i a u p a r t i c i p a t l a a c e a s t ă d iscuţ ie , de felul lor de a vedea l uc ru r i l e , t r ă g â n d la s fâ r ş i t conc luz iun i .

Discu ţ i a a p o r n i t d in a r i t co lu l p u b l i c a t de m i n e cu t i t lu l „ M ă s u r i f ă r ă r o s t " î n n u m ă r u l 11—12/1945 a rev is ­tei „Carpa ţ i i " , l a c a r e a r ă s p u n s î n Nr . 3 d in 1946 a aces­tei r ev i s t e dl C. A. V. P o p e s c u î n t r ' u n t o n c a m a r a d e r e s c şi foa r te civilizat, c o m b ă t â n d p ă r e r e a m e a şi s c o ţ â n d î n relief u t i l i t a t e a m ă s u r i i î n v igoare , ad i că o p o r t u n i t a t e a î m p u ş c ă r i i c ă p r i o a r e l o r în l u n i l e Noembr ie -Decembr ie , p e n t r u mot ive le desvol ta te . I n Nr . 6/1946 a revis te i i n t r ă în d i scu ţ ie şi dl dr . I. Ph i l ipovic i , c u m s p u n e foa r te n i m e ­r i t d l g e n e r a l Rose t t i -Bă lănescu , cu „ c o n s i d e r a ţ i u n i m a i a m p l e " .

Apreciez p ă r e r i l e d-lui Popescu şi Ph i l ipov ic i p e n t r u cons ide ra ţ i un i l e s u s ţ i n u t e . P l e d o a r i a î n s ă a d-lui P o p e s c u n ' a a v u t d a r u l să m ă c o n v i n g ă de u t i l i t a t e a m o m e n t u l u i p e n t r u î m p u ş c a r e a c ă p r i o a r e i în Noembr ie -Decembr ie , i a r e x p u n e r e a d-lui dr . Ph i l ipov ic i în m a t e r i e de se lec ţ ionare , socot, că i n t r ă î n a l t capi tol . •

E u a m p u s în a r t i co lu l „ M ă s u r i f ă r ă r o s t " o s i n g u r ă p r o b l e m ă : ace ia a ev i tă r i i c o n f u n d ă r i i sexelor de căpr ioa ­r ă la î m p u ş c a r e , c ă u t â n d s ă d e m o n s t r e z că t i m p u l î m p u ş ­că r i i c ă p r i o a r e i t r e b u e a les î n p e r i o a d a , c â n d ţ a p u l p o a r t ă coarne , s e m n vizibil şi d i s t inc t iv î n t r e - s e x e î n t r e or ice îm­p r e j u r ă r i . A m c ă u t a t s ă ev i t a l u n e c a r e a pe p a n t a selec­ţ i o n ă r i i a n u m e , p e n t r u mot ive le ce voi a r ă t a m a i jos.

Es t e t r i s t , că a m a j u n s î n faza evo luă r i i s t ocu lu i de c ă p r i o a r e l a o r ă s p â n t i e , c â n d n u se v a m a i d a posibi l i ­t a t e a v â n ă t o r i l o r de a c ă d e a î n g r e ş a l a con fundă r i i sexe­lor. I n a r t i co lu l „ M ă s u r i f ă r ă r o s t " a m sc r i s t e x t u a l : „A-t u n c i (în 1936) a m î n d r ă z n i t s ă pledez p e n t r u r i d i c a r e a to­t a l ă a opreliştea. Azi, proectez î n c e p e r e a u n e i c a m p a n i i p e n t r u opre l i ş te d e s ă v â r ş i t ă . Cel p u ţ i n p e n t r u femelă (că­p r i o a r ă ) , i a r p e n t r u ţ a p au to r i za ţ i i l e d a t e n u m a i cu m a r e sgâ rcen ie" . Aceas ta , a r ă t â n d că a m cons t a t a t , l a m u n t e o p i e r d e r e în c ă p r i o a r e de cel p u ţ i n 80—90%, deven ind că­p r i o a r a o r a r i t a t e . Repet , a m a j u n s î n faza în ca r e v a t r e ­b u i s ă se c u r m e cu a u t o r i z a ţ i i l e (femelă), p e n t r u c ă azi n u m a i a v e m de d a t o s i n g u r ă c ă p r i o a r ă .

N u v r e a u s ă fac obiect de d i scu ţ ie m o d u l e l i be ră r i i p e r m i s e l o r de î m p u ş c a t c ă p r i o a r e . N u v r e a u s ă acuz pe n i m e n e a . I n s p e c t o r u l de v â n ă t o a r e n u e r a t o t d e a u n a o-

D I S C U Ţ I I

m u l cel m a i compe ten t în m a t e r i e , de a l t ă d a t ă e r a o m n o u şi n u p u t e a c u n o a ş t e d e n s i t a t e a v â n a t u l u i . B u n a lu i c r e d i n ţ ă e r a d u s ă de m u l t e or i î n e r o a r e de cei i n t e ­r e sa ţ i , soc ie tă ţ i şi p a r t i c u l a r i , c a r i so l ic i tau u n n u m ă r de v â n a t pes te c a p a c i t a t e a t e r e n u l u i . T r e b u e să cons ta t , că p a r t i c u l a r i i f ăceau uz de aces te a u t o r i z a ţ i i în m ă s u r ă m a i m i c ă . D a r a l t c u m se p r e z e n t a p r o b l e m a la socie tă ţ i . L a socie tă ţ i se p r a c t i c a s t i m u l a r e a p a r t i c i p a n ţ i l o r l a vâ -n ă t o r i l e de g o a n ă p r i n f ixarea la î m p u ş c a r e a u n u i n u ­m ă r de c ă p r i o a r e p r i m i t e p r i n au to r i za ţ i e . S a u c h i a r pe te ­r e n cei î n d r e p t f ixau d r e p t u l de a î m p u ş c a u n n u m ă r de c ă p r i o a r e î n t r ' o g o a n ă . Şi d a c ă se î n t â m p l a să iese c ă p n o a r e l e , î ncepea c a n o n a d a , f ă r ă n ic i u n con t r a i . Ma i a-c u m 2 a n i îm i poves t ea u n v â n ă t o r d in soc ie ta tea X r e ­z u l t a t u l v â n ă t o a r e i f ăcu te în a j u n „27 i e p u r i e tc 2 c ă p r i o a r e . Au căzu t u l t ime le 2 d i n cele 10 a v u t e l ibere p e n t r u î m p u ş c a r e " . „Au fost ambe le c ă p r i o a r e ? " î n t r e b eu „Aşi, u n ţ a p şi o c ă p r i o a r ă " . „Şi ce se r a p o r t e a z ă Inspec ­t o r a t u l u i ? . „ D o u ă c ă p r i o a r e " îm i r ă s p u n s e el cu u n t o n n a t u r a l .

I n cel m a i b u n caz socie tă ţ i le d ă d e a u l iber p e n t r u î m p u ş c a r e n u m ă r u l de c ă p r i o a r e p r i m i t cu a u t o r i z a ţ i i . I a r c â n d se r a p o r t a î m p u ş c a r e a n u m ă r u l u i fixat, se o p r e a v â n ă t o a r e a . Soc ie ta tea X, a m i n t i t ă m a i sus , n u e r a s i n g u ­r ă pe ţ a r ă ca r e p roceda de a c e a s t ă m a n i e r ă . D a c ă s ' a r face o a n c h e t ă d i s c r e t ă în p r e a j m a t u t u r o r soc ie tă ţ i lo r de v â ­n ă t o a r e cu t e r e n u r i de c ă p r i o a r e , se va c o n s t a t a că 80% a soc ie tă ţ i lor de v â n ă t o a r e a u p r o c e d a t l a fel s a u a s e m ă n ă ­tor . Or n u se poa t e cere, a r fi o u top i e s ă se c e a r ă v â n ă ­to r i lo r d in o r i c a r e socie ta te ca în to iu l goanei , a t u n c i c â n d a r m e l e r ă p ă i e î n t oa t e pă r ţ i l e , să se facă se lec ţ ionare . E s t e n a t u r a l s ă se t r a g ă î n ce vine f ă r ă coa rne . Şi p e n t r u c ă ţ a ­p u l în l u n i l e Nov.-Dec. n u m a i p o a r t ă coarne , este n a t u ­r a l ca s ă i a şi el alice, în cazul cel m a i b u n p o ş u r i , t o t a ş a ca şi c ă p r i o a r a .

I a t ă p e n t r u c e eu a m ceru t ca î m p u ş c a r e a c ă p r i o a r e i femelă s ă se d e s ă v â r ş e a s c ă la t i m p u l c â n d ţ a p u l p o a r t ă î ncă coa rne . P e n t r u mi i l e de ţ a p i î m p u ş c a ţ i d i n e r o a r e l a aces te v â n ă t o r i p e t a r a î n t r e a g ă , î n c ă n u cunosc u n s in­g u r caz de s a n c ţ i o n a r e , a c e a s t a p e n t r u c ă socie tă ţ i le r a p o r ­t a u „ c ă p r i o a r e " , pe de a l t ă p a r t e n u cred că s ' a r găs i in ­s t a n ţ ă j u d e c ă t o r e a s c ă ca r e s ă pedepsească pe cel I n c u l p a t că a făcu t o e r o a r e , a t u n c i c â n d a c e a s t ă e r o a r e este n a t u ­r a l s ă se p r o d u c ă , în l i p să de cunoş t in ţ e l e n e c e s a r e iden ­t i f icăr i i sexelor, d a r m a i a les î n l i p sa p rezen ţe i u n u i s e m n d i s t inc t iv î n t r e sexe. S ă n u u i t ă m , că J u s t i ţ i a p r e s u p u n e b u n a c r e d i n ţ ă l a or ice act . Or, va fi impos ib i l a se dovedi , că cel p i c a t în p ă c a t ş t i a ca tegor ic că t r a g e î n ţ a p .

P e n t r u sute le , r i s c s ă a f i rm, p e n t r u mi i l e de greşel i , cu sac r i f i ca rea to t a t â t o r e x e m p l a r e de căp r ioa r e , socot, că D. E. V. va t r e b u i s ă i a în s t u d i u ser ios a c e a s t ă ches t iune . Aceas ta p r e s u p u n â n d , că s i s t e m u l a u t o r i z a ţ i i l o r de î m p u ş ­ca re de c ă p r i o a r e v a r ă m â n e a î n vigoare- S ă n u cop iem exemplu l a l t o r ţ ă r i . Altele s u n t şi a u fost acolo î m p r e j u ­r ă r i l e ca r i a u d e t e r m i n a t aceste m ă s u r i . A l t a e r a c u l t u r a c ineget ică a ace lor ţ ă r i . Să c ă u t ă m să ne a d a p t ă m a c t u a ­lităţii- P ă r e r e a m e a es te că v a t r e b u i s ă se c u r m e p e n t r u m u l t ă v r e m e m e t o d a e l ibe ră r i i a u t o r i z a ţ i i l o r p e n t r u î m p u ş ­ca re de căp r ioa re , a c e a s t a de pe u r m a p i e rde r i l o r su fe r i t e de stocul de căp r ioa r e , l i m i t ă cu e x t e r m i n a r e a . A c e a s t a n u n u m a i la m u n t e . S u n t la şes a n u m i t e r e g i u n i , c a r i pen ­t ru mot ive pe ca r i n u v r e a u s ă le m ă r t u r i s e s c , d a r p e ca r i le ş t im cu toţi i , a u sufer i t m a i c r u n t decâ t cele de la m u n ­te- P e n t r u aceste r e g i u n i u r g i a c o n t i n u ă şi p e n t r u i a r n a ce vine. Ca exemplu a m i n t e s c , că î n u n a d in camere i» ca­ză rmi i de Cava le r i e d in Sebeş, s ' au găs i t n u m a i p u ţ i n de 49 p ic ioare de c ă p r i o a r e .

C â n d eu a m p r o p u s p r i n c i p i u l u n u i s e m n d i s t inc t iv d rep t c r i t e r iu p e n t r u d i s t i n g e r e a celor 2 sexe l a î m p u ş c a r e , eu n u a m a v u t în vedere pe d o m n i i Ph i l ipovic i , Popescu , genera l Roset t i , S to ich i ţ i a şi a l ţ i v â n ă t o r i d e t a l i a lor, pen -t r u c ă n u m ă r u l a c e s t o r a să tot fie p e ţ a r a î n t r e a g ă 100. Vâ­n ă t o r i cu ac t e în r e g u l ă a v e m 50.000. P e n t r u cei 49.900 vâ ­nă to r i a m p r o p u s eu a c e a s t ă m ă s u r ă , c a r i n ' a u a v u t oca­zia s ă c u n o a s c ă p r inc ip i i l e se lec ţ ionăr i i , şi n u v a fi s u p ă ­r a r e d a c ă o s p u n că le l ipseş te şi e x p e r i e n ţ a , l a fel şi chi-şugur i l e n e c e s a r e p e n t r u p u n e r e a ei în ap l i ca re .

Se lec ţ ionare? Da! S ă o facă cei 100! Şi aceş t i a o şi fac în t e r e n u r i l e lo r p a r t i c u l a r e . E b ine că o fac, că l ăuz i ţ i de pr inc ip i i l e se lec ţ ionăr i i . Se l ec ţ iona rea î n s ă s ă n u se dea pe m â n a t u t u r o r v â n ă t o r i l o r , că v a ieşi p ros t . î n a i n t e de toate p e n t r u c ă s e l ec ţ i ona rea «este cel m a i b u n p a r a v a n pen ­t r u c a m u f l a r e a u n o r ac t e ne leg iu i te . T r e b u e î n s ă s ă p r e ­s u p u n că toţi v â n ă t o r i i s u n t corecţ i . T o t u ş i s u n t o ser ie de cerinţe, c u m p r e a f r u m o s le a r a t ă dl dr . Phi l ipovic i , pe car i v â n ă t o r u l î n e x e c u t a r e a se lec ţ ionăr i i , t r e b u e s ă le a i ­b ă în degetul mic- S ă n u n e r i d i c ă m în sfere, ci s ă r ă ­m â n e m la r ea l i t ă ţ i l e de pe p ă m â n t . P o s e d acei 49.900 vâ­n ă t o r i aceste c u n o ş t i n ţ e şi exper ienţe? E r a a l t ceva î n Ger­m a n i a , ţ a r a cu o c u l t u r ă c inege t ică p r o e m i n e n t ă . A m i n ­tesc că n u m a i r e v i s t a Wild und Hund avea u n m i l i o n de abona ţ i . Al tă r e v i s t ă foa r te r ă s p â n d i t ă , n u r ă m â n e a cu m u l t în u r m ă . Ce să zicem noi? Bietele şi t o tu ş i p r e a bu ­nele n o a s t r e r ev i s t e cinegetice, cu cei câ ţ iva m i i de abo-naţi_ îşi t â n g u e s c z a d a r n i c a m a r u l , î n d e m n â n d a b o n a ţ i i să-şi ach i te m ă c a r a b o n a m e n t u l de sacr i f ic iu . Astfel p r u ­d e n ţ ă şi i a r p r u d e n ţ ă cu se lec ţ ionarea . î m i a m i n t e s c , şi a m c ă u t a t degeaba î n v ra fu l de rev is te Wild und Hund, rezu l t a t a u n u i a b o n a m e n t de a p r o a p e 20 an i , s ă găsesc m ă r t u r i s i r e a c i t i tă a c u m vreo 10 a n i a u n u i Obe r j âge r ger­m a n , a r ă t â n d c u m el a r ă m a s cu i m p r e s i a cu n u m a i în c u r s u l u n u i s i n g u r a n a făcut , el spec ia l i s tu l , n u m a i p u ­ţ in de 7 greşel i l a p u n e r e a în p r a c t i c ă a se lec ţ ionăr i i . E r a u n t i m p c â n d f ă c e a m şi eu se lec ţ ionare . D a r a m r ă m a s cu impres i a , că d in 6 c a z u r i a m greş i t î n 2. I n specia l î m i a d u c a m i n t e de u n t â n ă r cerb î m p u ş c a t l a f inea lu i Au­gus t a c u m vreo 15 an i , ca re p r i n s p i n a r e a p u ţ i n g â r b o ­vi tă , d a r m a i a les p e n t r u c ă îl v e d e a m c io lănos şi s lab , î m i făcea i m p r e s i a că este bo lnav . D u p ă ce rce t ă r i a m ă n u n ţ i t e în tot corpul a m cons ta t a t , că e r a per fec t s ă n ă t o s , cerb în al 2-lea an , c rescu t pes te m ă s u r ă (motiv p e n t r u ca re a r ă ­m a s s lab) , cu 6 clenci, u n cerb idea l p e n t r u v i i tor . A m r ă m a s a d â n c i m p r e s i o n a t în u r m a aces tu i caz şi n u a m m a i p r o c e d a t l a se lec ţ ionare n ic i a t unc i , c â n d a m a j u n s la conv inge rea că s tocul de c ă p r i o a r e şi c h i a r cerb i s'a s u p r a î n m u l ţ i t . A t u n c i c â n d d in f e r e a s t r a casei me le d in Canc iu n u m ă r a m p e u n pft lcuşor de p l a n t a ţ i e d i n f a ţ a ca­sei d e o d a t ă p â n ă l a 40 exempla re , s a u v e d e a m d i n o r i c a r e obse rva to r d i n Dosul C a n c i u l u i în ace laş i t i m p p â n ă la 70 e x e m p l a r e (1937—1939). Azi p r o b l e m a e cu t o t u l s c h i m b a ­tă . Azi, socot, că n u a m a i r ă m a s de se lec ţ iona t c ă p r i o a r e nic i p e n t r u cei 100 v â n ă t o r i . Cred, că es te n i m e r i t , azi, s ă r ă m â n e m în c a d r e legale, p e n t r u c ă b ine e s t e ş t iu t , că se­l ec ţ iona rea se face î n a f a r a legii (p r inc ip iu l desc r i s de dl dr . Phi l ipovic i d u p ă şcoa la g e r m a n ă ) , f i ind ea p r a c t i c a ­b i la n u m a i î n t i m p u r i excep ţ iona l de b u n e din p u n c t de vedere a l s tocu lu i de v â n a t .

A tâ t a m m a i g ă s i t de complec t a t l a cele a r ă t a t e î n a r t i co lu l „ M ă s u r i f ă r ă ros t" , pe ca r e îl s u s ţ i n şi a c u m , concre t i za t î n p r i n c i p i u l de a î m p u ş c a c ă p r i o a r a în t im­

pu l cât ţ a p u l p o a r t ă î n c ă coarnele . Se l ec ţ i ona rea între exempla re l e de c ă p r i o a r ă (femele) v ine pe a l t plan. Şi de­s i g u r că n u r e c u r g e a m l a a c e a s t ă complec ta re , dacă lucru­r i le s© p e t r e c e a u n o r m a l . D a r a m g ă s i t ceva deosebit în sc r i su l d-lui g e n e r a l Roset t i , c a r e n u m ă p u t e a l ă s a pa­siv. Am găs i t u n ton , a d o p t a t f a ţ ă cu m i n e p e r s o n a l , ne­obic inu i t în r â n d u r i l e r ev i s t e lo r n o a s t r e cinegetice. N u în­ţe leg ca re a p u t u t fi p ă c a t u l m e u s a u c r i m a comisă, care a d e t e r m i n a t p e dl g e n e r a l să a d o p t e aces t ton . Dela iro­n i a sub t i l ă , p â n ă la p a l m e u s t u r ă t o a r e , t o a t ă g a m a expre-s iun i l o r s u p ă r ă t o a r e . Şi p e n t r u c e ? P e n t r u c ă a m „vânat" f ă r ă să fac se lec ţ ionare- Aceas ta este conc luz ia l a care a a j u n s dl gene ra l . I nd i f e r en t că D-sa p l e a c ă în judecarea l u c r u r i l o r de la o s i m p l ă p r e z u m p ţ i e . O r e c u n o a ş t e şi D-sa în a l in . 9, co loana I, p a g i n a 181, cu e x p r e s i u n e a „proba­bil că dl V u l c u " etc. I n a l i n i a t u l 11 de la p r e s u m p ţ i e tre­ce l a „probă" , î n a l in . 1, co loana II , tot p a g i n a 181, îmi a d u c e a c u z a ţ i i d i recte , m a i m u l t , p r o n u n ţ ă sentinţă, prin c a r e m ă c o n d a m n ă : „ I a r dl Vu lcu „ ,vânează" caprele fără se lec ţ ionare" . Ce a p u t u t î n d e m n a pe dl g e n e r a l să genera­lizeze cazul î n d a u n a m e a d i n u n s i n g u r caz? A porni dela o p r e z u m p ţ i e ca s ă a j u n g i la c o n s t a t ă r i s i g u r e şi să con­d a m n i , socot că n u c a d r e a z ă cu r a ţ i u n e a . Aceasta cu atât m a i m u l t , p e n t r u c ă p r e z u m p ţ i a d-lui g e n e r a l este cu totul greş i t ă . Nu m o t i v u l p r e s u p u s de dl g e n e r a l m ' a determi­n a t s ă t r a g î n c ă p r i o a r a a r ă t a t ă î n cazul descris, ci cu t o tu l a l tceva , ceva m u l t m a i p roza ic , m a i p ro fan . Voi a-r ă t a m a i jos.»

I n def in i t iv n u m ă s u p ă r ă c r i t i c a r e a ac t e lo r mei© pe ca r i eu l e - am descr i s . D a r s u p ă r ă m o d u l c u m a fost re­d a c t a t ă a c e a s t ă cr i t ică . E x p r e s i u n i ca „degeaba îşi dau s i ­l i n ţ a d-nii Popescu -Ph i l i pov ic i să-1 „ înveţe c a r t e " pe dl V u l c u " (des igur că dl Vulcu es te m u l t p r e a p r o s t pentru a în ţe lege teor i i le d-lor a m i n t i ţ i — n o t a a u t o r u l u i ) , a m ă face b r â n z o i u , d u p ă c u m r e z u l t ă a c e a s t a şi indirect din concluzi i le de la f inea a r t i co lu lu i , socot că n u este tonul po t r iv i t p e n t r u o d i scu ţ ie obiect ivă. Mai m u l t ! Dl general î m i p u n e şi u n d i s c u r s în s a r c i n ă . N u mi-1 î n s u ş e s c deloc. Discu r su r i l e , rele, b u n e c u m r e u ş e s c s ă le ţin, mi l e fac eu, f ă r ă a j u t o r u l a l t o ra . I a r d r e p t cu lme , după întreaga g a m ă a i ron i i lo r dl g e n e r a l d e c l a r ă c a n d i d : „n'am vrea să s u p ă r ă m p e n imenea" - F ă r ă oomen ta r . Risc o întreba­re : Ce a r fi spus , d a r m a i a les ce a r fi f ăcu t dl general, d a c ă aş i fi sc r i s eu de d-sa în ace laş i t o n ?! N u aştept răs ­p u n s . Ma i r i sc o p r e z u m p ţ i e : C u n o s c â n d felul de a fi a d-lor Ph i l ipov ic i şi Popescu , n u c red s ă fi r ă m a s încân­t a ţ i de aces t ton. Cons ide r p e n t r u m i n e î n c h e i a t ă această ches t iune .

I a r a c u m , d o m n u l e Genera l , r og s ă l u a ţ i notă de m o ­t i vu l ca re m ' a d e t e r m i n a t s ă „vânez" c ă p r i o a r ă f ă r ă se l ec ţ ionare . Cazu l s 'a p e t r e c u t în t e r enu l d in m u n ţ i i Grupa R ă t e z a t u , l a a n u l 1943, a t u n c i c â n d t r e b u r i l e n u s tăteau t o c m a i a ş a r ă u , ca a c u m , cu s tocul de c ă p r i o a r e . Se făcuse obicei î n acel t e r en , ca î n a n i i c â n d n u î m p u ş c a m n imic , de şi v â n a t e r a d i n be l şug , s ă î m p u ş c la u l t i m a v â n ă t o a r e o p i e să p e n t r u paznic i . C u m la 1943 f ă c e a m a tunci u l t ima v â n ă t o a r e (Decembrie) si e r a u l t i m a d u p ă m a s ă a vână­toare i , d a r şi m a i m u l t p e n t r u c ă e r a m în r e s t a n ţ ă pen­t r u 2 a n i cu aces t obicei, a m c ă u t a t s ă î m p u ş c în cadre legale o p iesă , c a p r ă n e a g r ă , c ă p r i o a r ă , m i s t r e ţ s a u orice m i - a r ieşi în cale. D i s t a n ţ a a fost c a m m a r e , î n p lus prin p ă d u r e , şi a ş a s 'a î n t â m p l a t că a m î m p u ş c a t ţ a p f ă r ă coar­n e în loc de c ă p r i o a r ă . A c e a s t a este r e a l i t a t e a şi n u pre­s u p u s u l d -voas t r ă mot iv . Vă d a u voie s ă c r i t i ca ţ i , c u m veţi crede de b i n e aces t act . N a t u r a l , r e z e r v â n d u - m i d r e p t u l să r ă s p u n d .

Ca înche ie re ţ i n să Vă m ă r t u r i s e s c s incer , că n u sunt s u p ă r a t pe d-voas t ră . N u m ' a ş s u p ă r a pe d -voas t ră , care n e de lec ta ţ i a p r o a p e în f iecare n u m ă r a l rev is te i cu ba­za l tu l m u s c o i u l u i , cu jocul şi r ă z b u n a r e a j d e r u l u i , sau cu c o n s t a t ă r i l e vu lpo iu lu i t r a n s f o r m a t d in o m . . .

S. Vulcu, Sebeş *••

A m l u a t c u n o ş t i n ţ ă de r ă s p u n s u l şi de s u p ă r a r e a d-lui S. Vulcu şi s t a u a c u m r ă s t i g n i t î n t r e m â h n i r e şi mirare.

M â h n i r e , p e n t r u c ă nic i o c l ipă n u m i - a r fi t r e c u t p r i n g â n d că sc r i su l m e u p u t e a j i g n i pe c ineva ş i încă m a i p u ţ i n n i ş t e c a m a r a z i d i s t inş i şi f r u n t a ş i ai t r e b u r i l o r şi s c r i su lu i n o s t r u v â n ă t o r e s c .

Mi r a r e , p e n t r u c ă ceeace c r e d e a m foar te c lar «xpus a p u t u t to tuş i fi a t â t de s u r p r i n z ă t o r i n t e r p r e t a t .

N u e î n i n t e n ţ i u n e a m e a s ă c o n t i n u i v reo po l emică : î n a i n t e de toa t e p e n t r u c ă polemicele p e r s o n a l e mi-şi au

loc în pag íne lo „ C a r p a ţ i l o r " şi n ic i n u in te resează . Ceeace i n t e r e sază cet i tor i i s u n t ideile, pă r e r i l e — b u n e s a u rele, a ccep t a t e sau n e a c c e p t a t e de u n i i s a u de al ţ i i — d a r to­tuş i idei, p ă r e r i , a r g u m e n t e în c a d r u l p r e o c u p ă r i l o r re­vistei.

D a r nici n u e cazul une i polemici . Cel m u l t o t ă l m ă ­cire şi o p rec iza re , pe care , m ă r t u r i s e s c , n ' a ş i fi crezut s ă m a i fie n e c e s a r ă . N u pot î n s ă l ă s a pe d. Vu lcu cu acea a m ă r ă c i u n e pe suflet şi n ic i cet i tor i i m e i cu o n e d u m e ­r i re .

Ce c u p r i n d e a acel b u c l u c a ş a r t i co l al m e u ? 0 despi­ca r e şi o c o m e n t a r e a ceeace reeşea d in sc r i su l a t r e i au ­tor i d i s c u t â n d o t e m ă . E cu to tu l ev ident că în comen­t a r e a u n o r texte scr ise , c o m e n t a t o r u l n u poa t e avea în ve­de re decâ t ceeace este scris — şi n u ceeace, even tua l , a r m a i r ă m â n e a s c u n s în m i n t e a u n u i au to r . Astfel, comen­t ând , să zic, Eneida, n u te poţ i refer i decât la ce a r ă m a s scr is , şi n u la ce a r m a i fi p u t u t g â n d i Virgi l iu . Nu m i se poa t e deci i m p u t a , nici mie , dacă , în c o m e n t a r u l ce a m făcut , m ' a m refer i t la texte, n e g r u pe alb, a t â t câ te e r au . De u n d e să -mi t r e a c ă p r i n m i n t e că d. Vu lcu făcea res -t r i c ţ i u n e a m i n t a l ă a vânătoarei căprioarelor prin goană si cu alice, ca mi j loc î n v e d e r a t p e n t r u î m p u ţ i n a r e a capre ­lor! — aşa c u m reese d in c o m p l e t a r e a ce n e face cunos­cut a c u m . A s i g u r pe d. Vulcu că d a c ă s ' a r fi p u t u t m ă c a r b ă n u i a ş a ceva, a t â t r ă s p u n s u r i l e d-lor Phi l ipovic i şi P o -pescu — câ t şi a l m e u — a r fi a v u t cu to tu l a l t c u p r i n s şi cu to tu l a l te t e m e i u r i .

D a r n u e v o r b a de as ta . I n c o m e n t a r u l m e u a m crezut că d in d i scu ţ i a iv i tă

se p u t e a u d e s p r i n d e une l e idei: — d o u ă concepţ i i deosebi­te cu p r i v i r e la î m p u ţ i n a r e a capre lo r : p r i n se lec ţ ionare şi nese l ec ţ iona re ; — o excesivă r i g i d i t a t e şi g e n e r a l i z a r e în i m p u n e r e a se lec ţ ionăr i i de i a r n ă , p r e c o n i z a t ă de un i i , f ă r ă a ţinie s e a m a de a n u m e s t ă r i de fap t locale; — o î n ţ e l e a p t ă a d a p t a r e la s t ă r i l e de fapt, a c c e p t a t ă de a l ţ i i ; — o l i p să de obiect a se lec ţ ionăr i i în m a j o r i t a t e a cazu r i lo r de là noi , p r i n l ipsa s u p r a p o p u l ă r i i t e r e n u r i l o r ; — o deosebi re de făcut î n t r e pos ib i l i tă ţ i le de là şes şi impos ib i l i t ă ţ i l e de là m u n t e ; e tc .

D in c o m e n t a r e a aces to r idei, cred, m a i m u l t ă „su­p ă r a r e " p u t e a u să a i b ă d-nii Ph i l ipov ic i şi Popescu , pen -t r u c ă concepţ ia d-lor de se lec ţ ionare f ă r ă c o m p r o m i s u r i r e ­ieşea — cu d r e p t a t e s a u f ă r ă d r e p t a t e — fie excesivă u n e ­ori , fie impos ib i l ă în m u l t e cazu r i delà noi . D a r p â n ă în p rezen t n ' a m p r i m i t de là d. Ph i l ipov ic i decâ t o c o m u n i ­ca r e î n c a r e a m găs i t m u l t h u m o r , d a r n ic i u r m ă de su­p ă r a r e , i a r d. C. A. V. Popescu , b laza t , r i d i c ă d i n u m e r i la a ceas t ă f u r t u n ă î n t r u n p a h a r de a p ă .

Aşi v rea să î m p a c şi p e d. Vulcu . S ă r e v e d e m deci câ teva d i n t e m e i u r i l e d-sale de s u p ă r a r e .

A m scr i s : „Degeaba îşi d a u s i l i n ţ a d-nii Ph i l ipov ic i şi P o p e s c u să-1 „ înve ţe c a r t e " pe d. Vulcu . Degeaba , fiind­că ce p r econ izează d. P o p e s c u s a u a m ă n u n ţ e ş t e d. P h i l i ­povici n u se po t r iveş te m u n t e l u i d-lui Vulcu . Cei doi a u t o r i î n v e d e r â n d şesul şi colinele vorbesc desp re a l tceva , de ce­va ce n u i n t e r e sează pe d. Vulcu în v a s t i t a t e a t e r e n u r i l o r sa le de m u n ţ i în t roen i ţ i " . — Va s ă zică, foa r te c lar : s u n t z a d a r n i c e teor i i le d-tale, fiindcă n u se po t r ivesc loculu i m e u ; s a u : degeaba m ă dăscă l e ş t i -ex-cathedra, fiindcă n ' a m ce face cu d ă s c ă l e a l a d-tale. Logic , a r fi t r e b u i t s ă se fi „ s u p ă r a t " m a i d e g r a b ă d-nii Ph i l ipov ic i şi Popescu . S'a s u p ă r a t î n să , sp re m a r e a m e a m i r a r e şi m â h n i r e , d. Vul ­cu. D-sa a în ţe les că i n s i n u e z că. • . n u este în s t a r e să p r i c e a p ă d ă s c ă l e a l a ce lor la l ţ i ! S u n t s i g u r că nic i u n a l t cet i tor obiectiv n ' a m a i d a t a c e a s t ă n e a ş t e p t a t ă in t e rpe -t a r e u n o r fraze foa r te l ă m u r i t e - I n to t cazul , n u e u l e - am dat -o — şi îmi este pes te p u t i n ţ ă s ă în ţe leg dece şi c u m a a j u n s d. Vulcu l a a c e a s t ă n e p r e v ă z u t ă i n t e r p r e t a r e .

Apoi, d. Vulcu crede că îl „ a c u z " p e n t r u c ă a v â n a t c a p r ă f ă r ă se lec ţ ionare . Nu-l acuz : constat u n fap t d u p ă t ex tu l d-sale. B a p o a t e îl şi a p ă r — d a c ă a r avea nevoe — d in m o m e n t ce a m s u s ţ i n u t că l a m u n t e nu se poate face selecţionare, ca la şes, şi i a m a m a i ales. A t u n c i ce fel de a c u z a r e iî fac? E foar te d r e p t că m ' a m i r a t că se î m p u ş -cau cap re l a m u n t e , u n d e , p r e t i n d eu — cu s a u f ă r ă d r ep ­t a t e — n ' a fost n i c i o d a t ă o s u p r a p o p u l a r e ca r e s ă ju s t i ­fice î m p u ţ i n a r e a capre lor . D a r de u n d e p u t e a s ă gh icească u n c o m e n t a t o r că exemplu l d a t de u n au to r , în su s ţ i ne ­r e a u n e i teze de a n s a m b l u , e t o c m a i o . . . excepţie ( ca rne p e n t r u paznic i ) ! N u a m , r ecunosc , n ic i o p r e t e n ţ i e de gh i ­citor. Şi n u m i se poa t e deci a d u c e v i n ă p e n t r u o conclu­zie logică, t r a s ă t o c m a i d in p i l da socot i tă c a r ac t e r i s t i c ă

de d. Vulcu în a r g u m e n t a r e a s a p e n t r u o teză de a n s a m ­blu. Obişnu i t n u se a r g u m e n t e a z ă cu excepţi i . Af lăm azi că exemplu l da t de d. Vulcu e r a to tuş i o excepţie. Pos ib i l ; d a r u n c o m e n t a t o r n u e ţ i n u t să fie şi gh ic i to r — şi n ic i î nv inovă ţ i t dacă n u e.

D i scursu l . Am sc r i s : „Nu este exclus ca v â n ă t o r u l de m u n t e , exaspe ra t , să exc lame" : ( u r m e a z ă „d i scu r su l " ) . A-poi: „Eviden t , n u ş t im de loc d a c ă d. Vu lcu a r ţ i ne aces t d i s cu r s " . Deci, n u e de loc u n d i s c u r s p u s în s a r c i n a d-lui Vulcu. Căci t r ebue să se r e c u n o a s c ă de o r ic ine că îşi m a i a u şi cuvin te le u n sens şi o p rec iz iune! A s p u n e : „ n u ş t i m de loc d a c ă d. Vulcu a r ţ i ne aces t d i s c u r s " n u poa t e fi r ă s t ă l m ă c i t t o c m a i pe dos: „ d o m n u l Vulcu ţ i ne aces t d is ­curs" . Sc r i su l m e u poa t e avea m u l t e c u s u r u r i , i a r n u acel al nec l a r i t ă ţ i i . — . D a r ce grozăvi i c u p r i n d e a oa r e acel d is ­curs? Atâ t , în e sen ţă : că, l a m u n t e , n u se po t r iveş te im­p u n e r e a ' r i g i d e l o r i m p e r a t i v e ale se lec ţ ionăr i i d in t e rene le s u p r a p o p u l a t e dela şes, d u p ă t ip icu l nemţesc . E o a r e ceva p e i o r a t i v în a c e a s t ă p ă r e r e ? C u p r i n d e vreo i n s u l t ă ? N u se poa te o a r e s u s ţ i n e a c e a s t ă p ă r e r e de c ă t r e c ineva ca re cu n o aş t e s t ă r i l e de fapt d in m u n ţ i i noş t r i ? N u este o a r e c h i a r p ă r e r e a d-lui Vulcu, ca re — d u p ă c u m re iese d in a r -i tcolul d-sale de azi — a r e n u n ţ a t de fapt să m a i facă. vreo se lec ţ ionare în t e r enu r i l e d-sale? Eu, în t o a t ă s ince­r i t a t ea , n u în ţe leg cu ce 1-a p u t u t s u p ă r a pe d. Vulcu acel d i s c u r s al v â n ă t o r u l u i de m u n t e . U n d e « j i gn i r ea? N u p r i ­cep. P r i c e p e cineva?

D a c ă a m p o m e n i t de posibi le s u p ă r ă r i d in desp ica­rea idei lor ce. reieşeau „din sc r i su l f i e că ru i a " — deci n u n u m a i d i n al d-lui Vulcu — e p e n t r u c ă cunosc foar te b ine suscep t ib i l i t ă ţ i l e a u t o r i l o r c â n d le sg ' ândăr i pă re r i l e . G â n ­dul e r a de p r e v e n i t o a r e po l i t e ţă şi n u o c a n d o a r e specia l d e s t i n a t ă d-lui Vulcu . De altfel, p r i n t r e m u l t i p l e defecte, n u m i s'a descoper i t încă d r ă g ă l a ş a ca l i t a t e a c a n d o a r e i .

A j u n g â n d în fine la r e p r o ş u l ce mi-1 faoe d. Vu lcu p e n t r u c ă l-aşi cons ide r a „brânzo i" , încep to tuş i s ă b ă n u e s c că d. Vu lcu e u n h u m o r i s t şi că n ' a v r u t decâ t s ă m ă ne­că jească p u ţ i n . Căci, o r i cum, cunosc şi eu, c u m c u n o s c toţi cet i tor i i acestei revis te , expe r i en ţa , r e p u t a ţ i a , p r a c t i ­ca în te ren , r ea l i ză r i l e şi sc r i su l a p r e c i a t a l d-hii Vu lcu . Refuz deci să cred că poa t e să m ă cons idere c ineva a t â t de . . . d e . . . na iv . î n c â t s ă pot s u s ţ i n e e n o r m i t a t e a că d. Vulcu e „b rânzo i" . R ă m â n e deci p e n t r u m i n e u n m i s t e r de u n d e a p u t u t scoate d. Vulcu a c e a s t ă r e g r e t a b i l ă im­pres ie . D e s i g u r n u din u l t i m a „ s e n t i n ţ ă " a b u c l u c a ş u l u i m e u ar t icol . Căci acolo se a r ă t a , subliniat, că e r a v o r b a de azi. Şi, azi, ş t im foar te b ine că d-lui Vulcu n ic i p r i n g â n d n u i-ar t rece să î m p u ş t e capre . Atunc i? Mis ter .

Cred aces te exp l i ca t iun i suf ic iente p e n t r u a fi p u s lu­c ru r i l e la p u n c t şi în a d e v ă r a t a lo r l u m i n ă în m i n t e a or i ­c ă r u i ce t i tor obiectiv. D a r sper , m a i ales , şi aş i dori-o d i n t o a t ă i n i m a , să fi î m p ă c a t pe d. Vulcu, a s i g u r â n d u - 1 c ă î n nic i u n m o m e n t n u m i - a fost în g â n d să-1 j ignesc , pe d-sa şi pe nimieni. Şi îmi p a r e n e s p u s de r ă u d a c ă m o d e s t u l m e u b â z â i t în j u r u l cap re lo r a p u t u t a p a r e ca u n e x a s p e r a t b â z â i t de m u s c o i nesufe r i t — şi cu ac!

Câ t despre c o m p l e t a r e a ce a d u c e d. Vu lcu l a fondu l d i scu ţ iune i , p r ec i zându- ş i g â n d u l , n u o m a i comentez . î m ­p u ş c a r e a cap re lo r n u m a i este de loc u n subiec t a c t u a l . N e - a m p u t e a n u m a i î n t r e b a — p e n t r u v i i tor •— d a c ă o c a m p a n i e d u s ă ca să se impună „celor 49.900" p r a c t i c a vâ­nătoarei corecte, n ' a r fi m a i po t r i v i t ă decâ t c ă u t a r e a - u n e i m o d a l i t ă ţ i p r i n ca re acei „49.900" să deosebească c a p r a de ţ a p _ î n g o a n e ce s ' a r face, pe câ t în ţe legem, în p ă d u r e a verde de v a r ă , c â n d ţap i i a u c o a r n e . . . P o a t e că î n loc d e c r i t i ca of ic ia l i tă ţ i i p e n t r u une le b ă n u i t e „ m ă s u r i f a r a ros t" , a r fi m a i p ro f i t ab i l ă c r i t i ca u n o r foa r te r e a l e „p rac ­tici i nadmis ib i l e " , ca acelea ale soc ie tă ţ i lo r de v â n ă t o a r e la ca re se referă d .Vulcu . . . *

C. Rosetti-Bălănescu

După „Experienţă" P r i n o decizie m i n i s t e r i a l ă d in p r i m ă v a r a t r e c u t ă s'a

da t voe c ioban i lo r d in m u n ţ i să ţ i n ă l a s t â n e câ te o a r m ă de foc, p e n t r u a a p ă r a s t âne l e de u r ş i şi de lup i . I n u n n u m ă r t r e c u t a l revis te i n o a s r e , ce ream, ca d u p ă t e r m i ­n a r e a sezonu lu i de p ă ş u n a t în m u n t e , s ă se facă u n b i l a n ţ a l r e z u l t a t u l u i aces te i m ă s u r i , p e n t r u a se con t ro la în fap t e f icac i ta tea ei. Ar t r ebu i s tab i l i t d o u ă l u c r u r i : c â ţ i u r ş i şi lup i a u fost uc iş i pe c â n d a t a c a u s tâne le , şi apoi ,

CAÊPAflI •:• 1946. No. I l — 1 1

cu câ t s ' au m i c ş o r a t cazur i le de p a g u b e c a u z a t e de aces te f iare, în c o m p a r a ţ i e cu a n i i t r ecu ţ i .

Nu ş t im d a c ă D. E. V. a c rezu t u t i l ă î n t o c m i r e a aces­tu i b i lan ţ . A m dor i să o facă. Şi p â n ă la da te le prec ise , pe care le-ar în fă ţ i şa , even tua l , conduce rea oficială a vâ­n ă t o a r e i ,ne c r e d e m î n d r e p t ă ţ i ţ i s ă t r a g e m concluzi i . Ne-a p r e o c u p a t a c e a s t ă p r o b l e m ă , şi p r i n s t r â n s e l e l e g ă t u r i pe ca re le a v e m cu v â n ă t o r i i , a m p u t u t colecta i n f o r m a ţ i u n i , c a r e c redem că r e d a u i m a g i n e a g e n e r a l ă .

S i n g u r u l r e z u l t a t a l acelei a u t o r i z a ţ i u n i gene ra l e , a fost î n m u l ţ i r e a î n s p ă i m â n t ă t o a r e a b r a c o n a j u l u i şi t e ro ­r i z a r e a p e r s o n a l u l u i de pază , s i lvic şi de v â n ă t o a r e .

Nu n i s'a a d u s la c u n o ş t i n ţ ă n ic i u n s i n g u r caz de î m p u ş c a r e a u n u i l u p ; u r s — cât ş t i m — a fost r ă n i t u n u l d a r şi aces ta , l a k i l o m e t r i de s t â n ă , în o g o a n ă o r g a n i z a t ă ' de ciobani . De a l t ă p a r t e ş t i r i desp re p a g u b e a u veni t , tot aşa , ca şi în a n i i t r ecu ţ i .

Avem deci c red in ţa , că e x p e r i e n ţ a a dovedit , că m ă ­s u r a de ca r e n e o c u p ă m e inef ic ien tă şi d ă u n ă t o a r e . N u vedem ros tu l p e n t r u ce a r fi m e n ţ i n u t ă şi p e n t r u v i i tor şi s p e r ă m deci, că D. E. V. va face cele t r e b u i t o a r e p e n t r u ca ea să fie r evoca tă .

R ă m â n e î n s ă de rezolvi t p r o b l e m a însăş i . N i m e n e a nu-ş i poa t e face i l uz iunea , că vor î n c e t a

cu to tu l aces te d a u n e în vitele de là p ă ş u n e , c â t ă v r e m e vom avea î n m u n ţ i u r ş i şi p r e t u t i n d e n e a lup i . E v o r b a de d i m i n u a r e a p e câ t e cu p u t i n ţ ă a aces to r d a u n e .

M ă s u r i l e spec ia le l u a t e p e n t r u c o m b a t e r e a u r ş i l o r s t r i că tor i , s u n t r a ţ i o n a l e . Deoarece u r ş i i s ' au î n m u l ţ i t în u l t imi i i an i , s ' a r p u t e a e l ibera m a i m u l t e a u t o r i z a ţ i u n i de î m p u ş c a r e a lor. D a r î n c o m b a t e r e a aces to r d a u n e , p ă s t o r i i t u r m e l o r î ncă t r e b u e să colaboreze: Urş i i s t r i c ă î n m a ­r e a m a j o r i t a t e a c azu r i l o r vi te l ă s a t e pes te n o a p t e p ă r ă s i t e p r i n p ă d u r i , d in n e g l i j e n ţ a păs to r i lo r . S u n t e x t r e m d e p u ­ţ ine în p r o p o r ţ i e cazur i le , c â n d u r s u l a n ă v ă l i t î n ţ a r c u l de l â n g ă s t â n ă , s a u în c i u r d a de c o r n u t e a d u n a t ă p e n o a p ­te acolo.

M a r e a p r o b l e m ă r ă m â n e l u p u l . Şi p e n t r u v â n a t , şi p e n t r u vi te le oamen i lo r . Şi p r i m e j d i a lup i lo r n u se r e s ­t r â n g e n u m a i l a m u n t e , ci coboară p â n ă în şesur i , deci e u n a m a i m a r e şi ca t e r i to r .

V â n ă t o r i l e specia le l a lupi , cu goană , d a u r e z u l t a t e a p r o a p e de zero. O ş t i m cu toţi i . P r i n v â n ă t o a r e de felul aces t a n u se comba te cu r é s u l t a t p l a g a lupi lor .

Mai m u l t ă t r e a b ă s ' a r face, d a c ă s 'a r î n c u r a j a p r i n ­de rea î n cuib a p u i l o r de lup . O d i n i o a r ă e r a u m u l ţ i vâ-n ă t o r i - ţ ă r a n i , şi se m a i găsesc şi azi, ca re a v e a u m e ş t e ş u ­gul găs i r i i pu i lo r . Ş t i au şi locur i le , apoi a s c u l t a u lupoaia, u r l â n d , u r l a u şi ei p â n d i n d r ă s p u n s u l pu i lo r . P r e m i i mari a r reface şi a r r ă s p â n d i a c e a s t ă înde le tn ic i re , şi de s igur , că a r u r m a o d i m i n u a r e a lupi lor .

Mijlocul cel m a i cu efect r ă m â n e înse to t c a p c a n a şi m a i a les o t r ava , şi î n m u l ţ i r e a lup i lo r în m a r e p a r t e se da to reş t e l ipsei a m b e l o r aces to r mi j loace .

De a n i de zile n u se m a i i m p o r t ă c a p c a n e de fier. I n t r ' o v r e m e î n c e p u s e r ă două- t r e i i n t r e p r i n d e r i i n d i g e n e să le fabrice. I n c u r s u l r ă z b o i u l u i a u r e n u n ţ a t . C a p c a n e l e vechi s 'au m a i p i e rdu t , s ' au s t r i ca t . Cele f ăcu te de m e ş t e r i i f i e ra r i s u n t p r o a s t e , şi m a i a les a u defectul , că p e ger m a r e le p lesneş te a r c u l .

S t r i c n i n a n u m a i a u v â n ă t o r i i şi pazn ic i i de a seme­n e a de câ ţ iva an i .

Aici t r e b u e s ă v ină în a j u t o r D.E.V., m i j l oc ind p rocu ­r a r e de cu r se şi de o t r a v ă , în c a n t i t ă ţ i suf ic iente şi cu p r e ţ u r i n u de specu lă . Ma i de m u l t D.E.V. în f iecare a n p r o c u r a şi p u n e a la d ispozi ţ ia v â n ă t o r i l o r c a n t i t ă ţ i m a r i de s t r i c n i n a . Nici a t u n c i n u e r a u ş o a r ă p r o c u r a r e a ei, şi t o tuş i se p u t e a face. Cu toa t e g r e u t ă ţ i l e de azi, trebue să li^se u ş u r e z e v â n ă t o r i l o r p r o c u r a r e a o t răv i i , d a c ă v r e m , ca să c o m b a t e m î n t r ă d e v ă r l u p ă r i a ca re s 'a î n m u l ţ i t ne ­m a i p o m e n i t .

De a s e m e n e a , d a c ă n u a r fi cu p u t i n ţ ă azi i m p o r t de cu r se — î n a i n t e n i le f u r n i z a esc lus iv G e r m a n i a —, D.E.V. a r t r e b u i s ă î n t r e în l e g ă t u r ă cu une le d in m a r i l e i n t r e p r i n d e r i (Reşi ţa , Cugir , M â r ş a etc.), a n i m â n d con­fec ţ ionarea de cu r se de fier.

P u n â n d u - s e la î n d e m â n a posesor i lo r de t e r ene de v â n ă t o a r e s t r i c n i n a n e c e s a r ă , a r p u t e a , şi a r t r e b u i s ă fie obligaţi ace ia s ă facă o o t r ăv i r e s i s t ema t i că , c o n t r o l a t ă de o rgane le D.E.V.

P l a g a lup i lo r e a t â t de m a r e , î n c â t ea a deveni t o p rob lemă; Şi în t r e c u t p rob lemele v â n ă t o r e ş t i de a s e m e n e a

î n s e m n a t e a u p rovoca t a c ţ i u n i o rgan iza t e , gene ra l e , şi a u d a t r ezu l t a te . Cu m ă s u r i izolte, pa r ţ i a l e , f ă r ă energ ie , n u se a j u n g e d e c â t l a in f ime rezu l t a t e .

Şi f ă c â n d u - s e o a d e v ă r a t ă c a m p a n i e p e n t r u s t â r p i -r e a lupi lor , v a d i s p a r e pretextul i nvoca t cu succes , p e n t r u î n z e s t r a r e a c iobani lo r cu a r m e — de b r a c o n a j .

Măsuri de ocrotire în judeţul Sibiu A v â n d a p r o b a r e a M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi Dome­

n i i lo r (Di rec ţ iunea Economie i V â n a t u l u i ) , Dl Col. Vas i le M a n c a ş , I n s p e c t o r u l de V â n ă t o a r e a l j u d e ţ u l u i S ib iu a în­ş t i i n ţ a t la 12 Sept . a. c. Socie tă ţ i le de V â n ă t o a r e d i n acel j u d e ţ de u n e l e m ă s u r i excep ţ iona le l u a t e p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i . C o n s i d e r â n d î n s e m n ă t a t e a lor şi o n o u ă n o t ă p e ca r e o c u p r i n d e u n a d in ele, c r e d e m n e m e r i t s ă n e o c u p ă m de ele.

". In p r i m r â n d , p e n t r u i n t e r v a l u l de la 15 S e p t 1946 l a 15 Sept. 1949 — deci p e t i m p de 3 a n i — se I n t r o d u c e cer­t i f ica tu l de p r o v e n i e n ţ ă p e n t r u v â n a r e a , c u m p ă r a r e a , t r a n s ­p o r t a r e a şi c o n s u m a r e a î n r e s t a u r a n t e a v â n a t u l u i (cerbi, c a p r e n e g r e şi căp r ioa re ) şi a p ă s t r ă v i l o r . Cer t i f ica te le se e l ibe rează de a r e n d a ş i i t e r ene lo r de v â n ă t o a r e şi pescui t , cu viza p r i m ă r i i l o r şi a p o s t u l u i de j a n d a r m i .

M ă s u r a a c e a s t a n u e n o u ă . S 'au f ăcu t î n c e r c ă r i cu ea şi de s i g u r a r duce l a une l e r e z u l t a t e , d a c ă a r fi a p l i c a t ă . S u n t e m sceptici în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . I n c r iza de h r a n ă de a c u m şi î n g e n e r a l a d i soons ide ra r e a n o r m e l o r de oc ro t i r e a v â n a t u l u i , cu g r e u credem, că a u t o r i t ă ţ i l e vor execu ta ser ios o a s e m e n e a m ă s u r ă . A m dor i s ă n e î n ş e l ă m . D a r î ncă u n l u c r u : se cere cer t i f ica t de p r o v e n i e n ţ ă — d u p ă tex tu l h o t ă r î r e i —, n u m a i p e n t r u v i n d e r e a , t r a n s p o r t a r e a ect. a cerbi lor , c ă p r i o a r e l o r şi c ap re lo r negrei, d i n v â n a t u l n o s t r u . î m p r e j u r a r e a a c e a s t a r e s t r â n g e a p r o a p e p â n ă l a zero sfera de ap l i ca r e . R e a l i t a t e a este, că n i m e n e a n u a v ă z u t p e p i a ţ ă de v â n z a r e cerb, c a p r ă n e a g r ă s a u c ă p r i ­oară- C a r n e a celor c â ţ i v a cerbi c a r e se î m p u ş c ă p r i n de­p ă r t ă r i l e m u n ţ i l o r , e a p a n a j u l pazn i c i l o r şi a m u n c i t o r i ­lor d in a p r o p i e r e . (Şi e b ine s ă fie a şa ) . V â n ă t o r u l , pe l â n g ă trofeu şi piele, îşi a d u c e d o a r u n bu t , î n r u c s a c . C a m a ş a se î n t â m p l ă şi cu capre le negre . I a r c ăp r ioa r e l e de obiceiu s u n t i m p ă r ţ i t e „ la f a ţ a l ocu lu i " î n t r e c a m a ­raz i i v â n ă t o r i . I n comer ţ , la noi , a j u n g d o a r i epu r i i , fa­zani i , s i t a r i i , p repe l i ţ e le şi v â n a t u l de b a l t ă . R e c u n o a ş t e m , că, m a i a les în î m p r e j u r ă r i l e de azi, a r fi g r e u s ă se c e a r ă cer t i f icat de p r o v e n i e n ţ ă a t â r n a t de p i c i o r u ş u l f iecărei p repe l i ţ e s a u al f i ecă ru i i epu re . S a u d o a r „ t r a n s p o r t u l " se re fe ră şi la v â n a t u l a d u s a c a s ă de v â n ă t o r i ? I n ceea ce p r iveş t e capre le n e g r e şi m a i a les c ăp r i o a r e l e c redem, că a r fi o m ă s u r ă g r e ş i t ă şi i nexecu tab i l ă . S t a u l a p â n d ă de ţ a p i roşii . S p r e s a r ă î m p u ş c u n ţ a p . A r fi, ca î n c a p de n o a p t e să m e r g pe l a p r i m ă r i a d i n c o m u n a r e s p e c t i v ă şi la pos tu l de j a n d a r m i , d u p ă vize, — pe c â n d eu r â v n e s c s ă a j u n g aca să . N u e posibi l ! Credem, că a u t o r i z a r e a de î m p u ş c a r e ţ ine locul ce r t i f i ca tu lu i de p r o v e n i e n ţ ă .

I n r e s t a u r a n t e şi î n l oca lu r i pub l ice se c o n s u m ă cu to tu l excepţ iona l c a r n e d e a s e m e n e a Vâna t (cerbi, c ăp r i ­oare , c a p r e negre) . C h i a r d a c ă f i gu rează p e l i s t a de bu ­cate, „şeful" î ţ i de s t â inueş t e , că e v o r b a de o m i c ă ş m e ­cher ie : c a r n e a de fap t e de viţel s a u de p o r c — p r o h i b i t ă în acea zi.

Mai m u l t ă n ă d e j d e a v e m cu l i m i t a r e a v inde re i c lan­des t ine a p ă s t r ă v i l o r . Aici se p o a t e a j u n g e l a u n efectiv şi b u n rezu l t a t , cu toa te că e p r e a g r e u s ă d ibueş t i p ă s t r ă ­vii pe ca r e îi a d u c e b r a c o n i e r u l î n f u n d u l t r a i s t e i şi îi v inde acolo u n d e ş t ie el.

D a c ă n u a r fi a l ta , decâ t u n s e m n a l r even i re i l a m ă ­su r i l e de con t ro l şi de s u p r i m a r e a b r a c o n a j u l u i , a c e a s t ă m ă s u r ă a I n s p e c t o r a t u l u i de Sibiu e b ineven i t ă , cu toate g r e u t ă ţ i l e de a p l i c a r e şi îndoel i le a s u p r a ef icac i tă ţ i i ei .

A d o u a h o t ă r â r e a r e înse u n c a r a c t e r de inova ţ ie , — şi cu toa t e m ă s u r i l e r e s t r i c t ive nou i , s u n t e m i n f o r m a ţ i , că a p r o d u s o a r e c a r e r ez i s t en ţ ă î n t r e v â n ă t o r i i s ib ieni . D u p ă ce I n s p e c t o r a t u l — cu a p r o b a r e a D.E.V. — opreş te , cu începere d i n 15 Sept . 1946 p â n ă l a 1 I u n i e 1947 v â n a r e a cerbilor, căprioare/ lor şi a cap re lo r n e g r e şi a u r ş i lo r , m a i d i s p u n e u r m ă t o a r e l e :

„ V â n ă t o a r e a r ăp i t oa re lo r , m i s t r e ţ i l o r şi a ce lor la l te „specii de v â n a t p e r m i s , este î n g ă d u i t ă n u m a i la poa le le „mun ţ i l o r , la m a r g i n e a p ă d u r i l o r — fi ind deci o p r i t ă or i -

CAftPAtlt -:• 1946. No. 11—12.

„ca re m i ş c a r e şi v â n ă t o a r e î n m u n ţ i şi în mi j locu l p ă d u ­r i l o r , o r i g inea vă i lo r şi văi le a d â n c i , — u r m â n d ca fie-„ca re a r e n d a ş şi soc ie ta te de v â n ă t o a r e d in j u d e ţ u l S ib iu „să del imi teze p rec i s pe o h a r t ă s c a r a I/ioo.ooo zonele per-„mii-e î n f iecare m u n t e , p ă d u r e şi revir , sub t con t ro lu l I n s p e c t o r a t u l u i " -

T e n d i n ţ a aces te i r e s t r i c ţ i u n i este să se a s i g u r e l in iş­t e a v â n a t u l u i p e t i m p die i a r n ă în mi j locu l celor d o u ă m a r i dezas t re , ca re a u u r m ă r i g r a v e p e n t r u h r a n a lu i : incendi i le d i n p ă d u r i şi m a i a les seceta d in v a r a t r e c u t ă . V â n a t u l î ş i va găs i cu g r e u h r a n a , şi se va a d u n a în mi ­cile r eg iun i , m a i a les văi , în ca r e sece ta n u a a r s to tu l . O r g a n i z â n d u - s e v â n ă t o a r e î n aces te locur i , v â n a t u l p ro t e ­j a t (cerbi, c ăp r ioa r e , c a p r e negre) , va fi scos şi î n d e p ă r ­t a t d in aces te refugii şi i m p i n s sp re locur i s terpe , de foame.

T r e b u e să a r ă t ă m , că d u p ă i n f o r m a ţ i u n i l e p r i m i t e c h i a r de là Dl I n s p e c t o r de Sibiu, m ă s u r a p r iveş t e m a i a les m u n t e l e şi n u se i n t e n ţ i o n e a z ă o p r i r e a goane lo r în pă ­du r i l e de deal s a u de şes, c h i a r d a c ă ele a r s ă l ă ş l u i că­p r i o a r e .

S ă e x a m i n ă m m ă s u r a d in d o u ă p u n c t e de vedere: a u t i l i t ă ţ i i ei şi a p u t i n ţ e i de a fi ap l i c a t ă .

T r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m delà începu t , că d ispozi ţ ia e l u a t ă cu cele m a i b u n e i n t e n ţ i u n i şi î n vederea u n e i m a r i p o r u n c i de ocro t i re : a s i g u r a r e a l in iş te i v â n a t u l u i m a i a les î n t i m p de s t r â m t o a r e .

. V â n a t u l , ca î n toa te ie rn i le — vorb im m a i a les de cel d i n m u n t e — se va t r a g e î n r e g i u n i l e m a i a d ă p o s t i t e şi u n d e îşi găseş t e m a i m u l t ă h r a n ă . D a c ă e ne l in i ş t i t aici , v r â n d - n e v r â n d se va m u t a . „Ne l in i ş t i t " — ce î n s e m n e a z ă aceas t a?

D a c ă voi v â n a cu câ in i , şi voi r epe ta des aces te vâ­n ă t o a r e ; d a c ă voi s t a l a p â n d ă şi voi t r a g e şi azi şi m â i n e ; d a c ă voi face g o a n ă d u p ă g o a n ă . In aceste c a z u r i de s igur , că v â n a t u l nobi l , o r i c â t a r fi el de av iza t , v a p ă r ă s i locu­r i le b u n e . O g o a n ă pe an , d. e. l a m i s t r e ţ i , c a r e t r ece p r i n locur i le de re fug iu a v â n a t u l u i nobi l , de s i g u r îl m i ş c ă de acolo, d a r r e s t ab i l i ndu - se l in iş tea , el va reveni , şi d a c ă n u se va r epe t a des t u l b u r a r e a v a r ă m â n e .

Cu toa te aces te r even i r i posibi le şi p robabi le , idea l este s ă a s i g u r ă m v â n a t u l u i nobil , şi m a i a les î n i e rn i cu h r a n ă p u ţ i n ă , o dep l i nă l in iş te , f e r indu ' l c h i a r de t u lbu ­r a r e a t r e c ă t o a r e , a u n e i s i n g u r e goane . N ic i când n u e d ă u ­n ă t o a r e o e x a g e r a r e a u n e i m ă s u r i de protecţ ie , şi cu de­osebi re în o epocă de d i s t r u g e r e a v â n a t u l u i , ca ceea p r i n care t r ecem. S u n t e m , în u r m a r e de p ă r e r e a , că m ă s u r a l u a t ă de In spec to ru l de Sibiu, de a a s i g u r a v â n a t u l u i nobi l locur i de pe r fec tă l in iş te , e u n a s a l u t a r ă . A m dor i m a i ales , ca a c e a s t ă m ă s u r ă s ă se î n t i n d ă p r e t u t i n d e n e a în r eg iun i l e cu c a p r e negre , u n d e goane le de i a r n ă a u cele m a i de­z a s t r u o a s e u r m ă r i p e n t r u aces t v â n a t a j u n s d i n n o u în decl in.

V a . p u t e a fi ap l i ca tă a c e a s t ă m ă s u r ă în fo rma în ca r e a fost l u a t ă ?

Mai î n t â i n u v a fi cu p u t i n ţ ă , şi nici n u a r e ros t , s ă fie l i m i t a t e v â n ă t o a r e l e î n p ă d u r i c i l e izolate d i n r eg iu ­ni le de jos . C ă p r i o a r a e p u ţ i n d e r a n j a t ă de o g o a n ă cu o a m e n i . De cele m a i m u l t e or i ea se î n t o a r c e c u r â n d p r i n l i n i a b ă t ă i a ş i l o r şi r ev ine î n d a t ă în locul de u n d e a fost s t â r n i t ă . Apoi, p ă d u r i l e aces te de jos s u n t m a i omogene , n u a u a n u m e vă i şi locur i r e s t r â n s e î n ca re poa t e h ă l ă d u i b ine v â n a t u l . C h i a r î n t i n d e r e a lor m i c ă şi a ş e z a r e a m a i j o a s ă — cu zăpezi m a i p u ţ i n e — a d m i t e o c i r cu la ţ i e u şoa ­r ă a v â n a t u l u i . I n a f a r ă de a c e a s t a l i m i t â n d goane le n u ­m a i l a „ m a r g i n e a p ă d u r i l o r " , a r fi opr i t e cu d e s ă v â r ş i r e goane le (la m i s t r e ţ i , d o a r şi l a i epu r i şi vulpi) d in aces te p ă d u r i , — ceea oe a r fi exces iv şi înexecu tab i l , d a c ă se a d m i t e pes te to t v â n ă t o a r e a cu gonaş i .

Expl ica ţ i i l e a m i n t i t e , p r i m i t e de là I n s p e c t o r a t u l Si­biu , a r a t ă o î n t e n ţ i u n e s i m i l a r ă cu cea de m a i sus . Ar fi nevoe deci de u n a m e n d a m e n t , c a r e r e s t r â n g e d ispozi ţ ia l a tenenele de m u n t e .

I n s ch imb , p e n t r u m u n t e , r e s t r i c ţ i u n e a va p u t e a fi ap l i ca t ă .

î n t i n d e r i l e m a r i ale m u n ţ i l o r , cu m a r e a v a r i e t a t e a locur i lor , po t face pos ib i lă o d i s t i c ţ iune şi o de l imi t a r e . Locur i l e de re fugiu se c a m cunosc . T o c m a i de aceia , p o a t e a r fi fost m a i u ş o r de executa t , d a c ă a r fi f ixa te nu locu­r i le u n d e se poa t e v â n a , ci acele ca re s u n t refugiu . De s igur , şi î n cazul aces ta , te r i tor i i le opr i t e a r t r e b u i s ă a i b ă î n t i n d e r i m a r i , po t r iv i t e cu felul de v i a ţ ă al v â n a ­tu lu i .

Tot secre tu l succesu lu i aces te i m ă s u r i e î n felul c u m se va face, pe h a r t ă şi în n a t u r ă a c e a s t ă de l imi t a r e . Ope­r a ţ i u n e a n u va fi u ş o a r ă , m a i ales , d a c ă socie tă ţ i le die v â n ă t o a r e , în m o d greşi t , vor avea t e n d i n ţ a de a r e s t r â n g e zonele de ocro t i re severă .

Cu rezervele pe ca re le -am sch i ţa t , m ă s u r a l u a t ă de I n s p e c t o r a t u l Sib iu e u n a u t i l ă şi posibi l d e î n f ăp tu i t . Ţ i ­n e m să fe l ic i tăm pe t i t u l a r u l aces tu i i n s p e c t o r a t n u n u ­m a i p e n t r u ac t i v i t a t ea d-sale g e n e r a l ă , d a r m a i a les pen­t r u fap tu l , că se f r ă m â n t ă s ă găsească , n o u i m e t o d e a opr i d e s a s t r u l şi a începe o epocă de r e d r e s a r e a v â n a t u l u i . I n aces t zbuc ium, po t s ă fie l u a t e şi m ă s u r i excesive, po t fi une l e ca r e vor t r e b u i r e t u ş a t e . R ă m â n e î n s ă r â v n a şi i n t e n ţ i a b u n ă , şi m a i a les r e a l i z a r e a g â n d u r i l o r c a r e a u n ă s c u t d i n ele.

„C".

Societăţi de vânătoare pe plasă I n i ţ i a t ă de D. E. V., vedem p r e t u t i n d e n e a t e n d i n ţ a s ă

se re înf i in ţeze câte o s i n g u r ă soc ie ta te de v â n ă t o a r e , c a r e s ă c u p r i n d ă toa t e te r i to r i i l e şi pe toţ i v â n ă t o r i i d i n o p l a s ă a d m i n i s t r a t i v ă . R â n d pe r â n d c a d j e r t f ă aces te i t en­d in ţ e t e rene le a r e n d a t e de p a r t i c u l a r i (care de altfel s u n t foar te pu ţ ine ) şi vechile socie tă ţ i de v â n ă t o a r e .

Din ce g â n d a p o r n i t o a r e a c e a s t ă t e n d i n ţ ă ? Se s p u n e , că a r duce l a idea lu l , ca s ă se facă pos ib i lă

v â n ă t o a r e p e n t r u or ic ine, „ d e m o c r a t i z a r e a v â n ă t o a r e i " . N u în ţ e l egem de ce n u s ' a r p u t e a a j u n g e acel scop

î n c a d r u l vech i lo r şi a u n o r nou i soc ie tă ţ i de v â n ă t o a r e , cu t e r i to r i i m a i r e s t r â n s e şi cu m e m b r i m a i p u t i n i . M a i ales , că o soc ie ta te de v â n ă t o a r e m a i m i c ă îşi poa t e a d a p t a b u g e t u l şi a d m i n i s t r a ţ i a m a i u ş o r pos ib i l i t ă ţ i i m e m b r i ­lor, decâ t u n a m a r e , e n o r m ă , cu d i fe r in ţe m a r i î n t e r e n e şi o a m e n i . Ma i ales, că foar te u ş o r s ' a r p u t e a găs i m i j ­locul, ca socie tă ţ i le cu v â n ă t o a r e să-şi desch idă , por ţ i le , şi s ă fie c h i a r ob l iga te să p r i m e a s c ă n o u i m e m b r i , î n cad re le r ea l e lo r lor pos ib i l i tă ţ i .

L u m e a v â n ă t o r e a s c ă a p r i m i t cu a n t i p a t i e a c e a s t ă n o u ă t e n d i n ţ ă . Şi p e d r e p t cuvân t . F ă r ă s ă a d u c ă r e a l n ic i u n p r o g r e s , î n s e m n e a z ă u n p a s m a r e sp re s i s t emul c a r e d i s t r u g e v â n ă t o a r e a , cel a ş t e rge re i h o t a r e l o r s i n g u ­ra t ece lo r t e rene , şi a d m i t e v â n a r e a o r i u n d e , în b a z a per ­m i s u l u i de v â n ă t o a r e , deci s i s t e m u l de „ p a t e n t ă " pe ţ a r ă . Dela „soc ie ta tea pe p l a s ă " e n u m a i u n p a s p â n ă l a „so­c ie ta tea p e j u d e ţ " şi a l t u l p â n ă l a „ p a t e n t ă " pe ţ a r ă . Or ce î n s e m n e a z ă aceas t a , d i n p u n c t u l de vedere a l v â n a t u l u i o i l u s t r e a z ă ţ ă r i l e , ca re a u aces t s i s t em.

S ă vedem n u m a i d o u ă d in consecinţe le „soc ie tă ţ i lo r pe p l a să " .

Soc ie ta t ea de v â n ă t o a r e n u e o u z i n ă de î m p u ş c a t i e p u r i şi vu lp i , c a r e o r g a n i z e a z ă m u n c a de r eco l t a r e p r i n p u ş c a ş i î n ş i ru i ţ i în g o a n ă . S'a s p u s şi î n coloanele aces te i rev is te de a t â t e a ori , că v â n ă t o a r e a a r e ca e l e m e n t d e temel ie u n u l sufletesc, p l ăce r i l e v â n ă t o r e ş t i s u n t m a i a les sp i r i t ua l e . S ă n u u r m ă r i m aic i a r g u m e n t ă r i p e n t r u a do­vedi aces t a d e v ă r . D o a r o p i ldă : v â n ă t o a r e l e „oficiale". P u ş c a ş i câ t de m u l ţ i , a d u n a ţ i de o r i u n d e . Ii face u n u i a d e v ă r a t v â n ă t o r p l ă c e r e o a s e m e n e a v â n ă t o a r e ? Cine n u m a i p o a t e se eschivează , f i indcă n u g ă s e ş t e î n a c e a s t ă a g l o m e r a r e de o a m e n i cu a r m e în s p i n a r e , o rd inea , d is ­c ip l ina n e p o r u n c i t ă , a t m o s f e r a de ca ldă c a m a r a d e r i e , l i ­n i ş t e a şi s e n i n ă t a t e a pe ca re o c a u t ă l a v â n ă t o a r e . N u m ă d e r a n j e a z ă p r e z e n ţ a a d m i r a b i l u l u i v â n ă t o r ţ ă r a n , cu c a r e şi de altfel m e r g adeseor i şi b u c u r o s l a v â n ă t o a r e , — ci p r e z e n ţ a u n e i m u l ţ i m i de o a m e n i , pe ca re nu - i cunosc , cu ca re n u m ă pot r ivesc , o a m e n i de cele m a i m u l t e ori s u s -puş i î n i e r a r h i a socia lă , d i s t an ţ i , p re ten ţ ioş i , ned i sc ip l i -na ţ i , s u p u n â n d u - s e d o a r u r l e t e lo r „ m a e s t r u l u i de v â n ă ­t o a r e " .

V â n ă t o a r e îşi a r e o m a r e p a r t e f a r m e c u l ei în c a m a ­r a d e r i a s t r â n s ă d i n t r e cei ce v â n e a z ă î m p r e u n ă . Or a c e a s t a n u se poa te î n j g h e b a î n t r e o m u l ţ i m e m a r e de o a m e n i , a d u n a ţ i d u p ă c r i t e r iu l geograf ic a l u n e i p lase .

D a r a c e a s t a e u n a r g u m e n t o a r e c u m egoist. R ă u l m a r e al soc ie tă ţ i lor c a r e c u p r i n d t e r ene i m e n s e

şi m e m b r i i excesiv de m u l ţ i , nese lec t iona ţ i de câ t d u p ă domic i l iu l lor, este f a t a l a d i s t r u g e r e a v â n a t u l u i . R ă m â ­n â n d în l u m e a rea l i t ă ţ i lo r , poa t e c ineva a f i rma , că o so­cie ta te de p l a s ă va face o ocro t i re a v â n a t u l u i ? Va l ips i s t i m u l e n t u l p r i n c i p a l : a t a ş a m e n t u l v â n ă t o r u l u i f a ţ ă de t e r e n u l lui . U n a r e n d a ş ind iv idua l , o soc ie ta te mică , c a r e

CAWAŢII -:• 19416. No. 1 1 - 1 2 . 227

A R E 2—3 te rene , va a v e a d r a g o s t e p e n t r u t e ren , v a a v e a gr i je de el, v a a m b i ţ i o n a î n b u n ă t ă ţ i r e a lu i . L a socie tă ţ i le pe p l a s ă aces t a t a ş a m e n t v a l ips i în m o d fa ta l , şi î n locul lui va eşi l a ivea lă o î n t r ece re i n d i v i d u a l ă în î m p u ş c a r e a u n u i câ t m a i m a r e n u m ă r de v â n a t . „Dacă nu ' l î m p u ş c eu, îl î m p u ş c ă a l tu l " .

Socie tă ţ i le pe p l a s ă s u n t s i m p a t i c e n u m a i falş i lor v â n ă t o r i , c a r e v r e a u să exploateze v â n a t u l , c u t r e e r â n d o r i u n d e d ibuesc s a u b ă n u e s c o o a r e c a r e a b u n d e n ţ ă de v â n a t , şi n u îşi b a t c a p u l cu oc ro t i rea v â n a t u l u i .

S u n t e m convinş i , că g e n e r a l i z a r e a aces tu i s i s t em va aduce m a r i şi i r e p a r a b i l e d a u n e v â n ă t o a r e i n o a s t r e . Ar fi cazul , ca c o n d u c e r e a v â n ă t o a r e i n o a s t r e s ă r e e x a m i n e z e p rob lema, şi s ă o p r e a s c ă u n l uc ru , c a r e u ş o r îl p o a t e re ­cunoaş te ca nepo t r i v i t p e n t r u in te rese le n o a s t r e v â n ă t o -reşt i .

Gânduri şi probleme A t e n ţ i u n e a a c o r d a t ă de ,*Carpaţ i i" î n c o m e n t a r i u l

u n o r m ă s u r i l u a t e p e n t r u j u d e ţ u l Sib iu ( î n ş t i i n ţ a r e a No. 206 e l a b o r a t ă de c ă t r e I.V.J.), — n e î n d e a m n ă s ă puniem în d i s c u ţ i u n e şi a l te p r o b l e m e v â n ă t o r e ş t i pe ca r e le soco­t i m a c t u a l e or i de vi i tor .

I. „Cer t i f ica tu l de p r o v e n i e n ţ ă " — l -am c e r u t şi In t ro ­

d u s t i m p de 3 an i , în a d e v ă r m a i m u l t cu g â n d u l la păs­trăvi.

Dar , cu . . . u n g â n d a s c u n s , — n u n u m a i ace la de a s tăvi l i b r a c o n a j u l : u n a l t g â n d n e - a că l ăuz i t ; a ş p u t e a s p u n e o î n c e r c a r e de a s c h i m b a o m e n t a l i t a t e şi de a scoate l a l u m i n ă o p r o b l e m a p r i v i n d p ă s t r ă v i i , spo r tu l , t u r i s m u l şi dezvo l t a rea aces tu i complex spor t iv , de obi-ceiu p r iv i t izolat , u n i l a t e r a l deci greş i t .

Socie tă ţ i le de pescu i t î n apele de m u n t e şi pesca r i i spor t iv i î n gene ra l , s t a u pe p r i n c i p i u l că „ p ă s t r ă v i i n u se comerc ia l izează , — pescu i t u l e s p o r t i a r n u comer ţ" .

De u n d e p r o v i n a t u n c i p ă s t r ă v i i de l a r e s t a u r a n t e , e t c ?

S a u spor t iv i i n u r e s p e c t ă s t a tu t e l e şi p r i nc ip iu l , v â n ­z â n d p ă s t r ă v i , — s a u b r a c o n i e r i i f u rn i zează r e s t a u r a n t e l e .

„Cer t i f ica tu l de p r o v e n i e n ţ ă " deci, e soluţ ie , — a r zice î n ş t i i n ţ a r e a No. 206 a I n s p e c t o r a t u l u i S ib iu !

Şi m a i m u l t , — al ţ i i m a i severi , a r cere ba ione te şi j a n d a r m i , s ă p r i n d ă pe b r acon i e r i , să-i s p â n z u r e şi să-i uc idă p e n t r u . . . . s ă n u m a i fie p ă s t r ă v i în comer ţ . E x a g e r ă m ? Da şi n u ; s ă a d â n c i m ches t i unea :

C â n d a m ce ru t i n t r o d u c e r e a ce r t i f i ca tu lu i d e p rove ­n i e n ţ ă î n J u d . Sibiu, n e - a m g â n d i t m u l t m a i d e p a r t e de­cât l a ţe lu l i m e d i a t de a s tăv i l i b reoona ju l .

Câ t de p l ă c u t a r fi p e n t r u t u r i ş t i dacă , a j u n g â n d l a c a b a n a de o d i h n ă , pe l â n g ă confor tu l c ivi l izat ce a ş t e a p t ă or i găsesc , — s ă a i b ă — legal , cu p r e ţ omenesc , — pos ib i ­l i t a t ea s ă gus t e şi păstrăvi. I n t r e a m i n t i r i l e t u r e i făcu te , a r fi şi „del ic iul p ă s t r ă v i l o r p r e g ă t i ţ i a ş a de p r i c e p u t de lelea M ă r i a de la C a b a n a » - "

C o n s i d e r ă m a c e a s t ă î m b i n a r e a t u r i s m u l u i cu „păs ­t r ăv i i l a r e s t a u r a n t e " ca o l a t u r ă economică a s p o r t u l u i , pe c a r e i n t e n ţ i o n ă m , — n u n u m a i a o p u n e teore t ic î n d i scu ţ iune , d a r c h i a r a o i n t r o d u c e şi r ea l i za î n r a z a n o a s t r ă de a c ţ i u n e şi pos ib i l i t ă ţ i .

S ă r ă m â n ă spor t iv , — pescu i tu l în socie tă ţ i , — d a r a r e n d a ş i i i n d i v i d u a l i ai u n o r a n u m i t e f o n d u r i de pescu i t s ă fie î nd rep t ă ţ i ţ i , î n d e m n a ţ i şi convinş i s ă a loce c a b a n e l o r d i n m u n ţ i i u n d e a u fondur i l e de pescui t , — o c a n t i t a t e de p ă s t r ă v i l a d ispozi ţ ia t u r i ş t i l o r ; s ă zicem, î n f iecare ca­b a n ă s ă se g ă s e a s c ă D u m i n e c a şi s ă rbă to r i l e , — u n n u m ă r de p ă s t r ă v i c a r i să p o a t ă fi se rv i ţ i v iz i ta tor i lor .

Bine înţe les , — cu „cer t i f ica t de p r o v e n i e n ţ ă " , căci la a c e a s t ă n e - a m gând i t , c â n d l -am i n t r o d u s .

Şi a c u m , d o m n i l o r pesca r i , spor t iv i şi g u r i re le ; c r i ­t i ca ţ i aces t g â n d şi m ă s u r ă : c r e d e m că acei ce s u n t p u ş i să î n d r u m e z e v â n ă t o a r e a şi spo r tu l , t r e b u i e s ă canal izeze , s ă dir i jeze în ţ e l ep t do r in ţe l e şi t end in ţ e l e n a t u r a l e a l e celor m u l ţ i , — i a r n ic i d e c u m să c r e a d ă că u n r ă u — u n e ­ori d i scu tab i l — se p o a t e s t â r p i p r i n j a n d a r m şi pol i ţ ie , — în loc ca în m o d n o r m a l şi n a t u r a l s ă g ă s i m soluţ i i m u l ­ţ u m i t o a r e şi m a i a les o m e n e ş t i şi de în ţe legere .

Aşa vedem ches t i a p ă s t r ă v u l u i în comer ţ ! l a Cabane , n u în r e s t a u r a n t e l e d i n o r a şe şi cu . . . „cer t i f ica t d e p r o ­ven ien ţă" , — n u de la b a n d i ţ i ca r i s e a c ă p â r a e l e or i le Otrăvesc şi d i s t r u g to tu l .

II.

„Socie tă ţ i m a r i , socie tă ţ i pe p l a să , socie tă ţ i p i t ice , mic i , a r e n d a ş i i n d i v i d u a l i . . .".

P r o b l e m e m a r i , a c tua l e , l ă m u r i t e în m a r e m ă s u r ă î n s ă de formate , c o n t r o v e r s a t e i nu t i l şi tendinţios, d i n cauze — e d r e p t — o m e n e ş t i : l i p s ă de o r izon t i n g â n d i r e , i n t e r e s pe r sona l , egoism s a u invidie , — la ce e cu r io s tor­p i l a t e de î n s ă ş i . . . i n i ţ i a to r i i d i spoz i ţ iun i lo r de b a z ă .

Să p r i v i m c h e s t i u n e a pe s c u r t d a r pe câ t m a i m u l t e feţe, — m a i a les că a ş t e r n aceste g â n d u r i î n t r ' u n j u d e ţ î n d e p ă r t a t decâ t acela î n ca r e ac t ivez: f i ind c a m iscodi­tor, a m v ă z u t a ic i d i fer i te s t ă r i pe c a r i le c o m p a r cu ce ş t i a m de pe l a noi , — aş a că cu a t â t m a i d o c u m e n t a t voiu . . • t ă i a î n c a m e ' vie!

C o n s i d e r ă m ca ne îndoe ln i c de j u s t şi folosi tor a t â t p e n t r u p r o m o v a r e a v â n ă t o a r e i câ t şi economie i v â n a t u l u i , d i spoz i ţ i unea Di rec ţ iune i Ec. V â n a t u l u i că î n f iecare jude ţ , s ă n u m a i ex is te socie tă ţ i de v â n ă t o a r e mic i , p i t ice , ca conduce re s labă , t e r e n u r i l i m i t a t e şi mi j loace m a t e r i a l e r e d u s e ci î n f iecare judeţ , s ă se rea l izeze soc ie tă ţ i m a r i , cu mi j loace m a s i v e şi conduce re p r i c e p u t ă , câ te u n a - d o u ă , pe p l a s ă ; în p lus , c a m V* d i n jude ţ , s ă fie a l a r e n d a ş i l o r şi p r o p r i e t a r i l o r de t e r e n u r i de v â n ă t o a r e i n d i v i d u a l e , ca r i c r u ţ ă l a m a x i m u m v â n a t u l , v â n e a z ă p u ţ i n î n t e r e n u l lor, îl păzesc cu g r i j ă a ş a că v â n a t u l , m a i a les cei nobi l , t rece d i n t e r e n u r i l e lor, î n r e s t u l r ev i r e lo r d i n p l ă ş i ş i jude ţ .

Es te s o l u ţ i a mi j loc ie deci cea b u n ă , î n t r e t i m p u r i l e nou i car i n e d u c c ă t r e p o p u l a r i z a r e a v â n ă t o a r e i cu g r i j a î n s ă ca, în a n u m e t e r e n u r i , v â n a t u l s ă a i b ă l i n i ş t ea şi dezvol ta rea a s i g u r a t ă . •

N u i n s i s t ă m î n a a r ă t a î n t r e a g a p l edoa r i e c a r e mi l i ­t ează p e n t r u so lu ţ i a soc ie tă ţ i lo r m a r i de v â n ă t o a r e ; s u n ­t e m conv inş i de o p e r t u n i t a t e a m ă s u r i i . A r ă t ă m ca a r g u ­m e n t î n p lus , a ce l a că d i spoz i ţ i unea a fost d a t ă î n Ia ­n u a r i e 1946 d a r . . . r ă m a s ă l a d o s a r ; de ce oa re? Ce e m a i cu r ios este f ap tu l că şi p r i n a n u l 1942 s a u 1943, Direc­ţ i u n e a Economie i V â n a t u l u i a d a t o d i spoz i ţ iune a s e m ă ­n ă t o a r e : to t a t â t de a s e m ă n ă t o r î n s ă a fost s a b o t a t ă ş i r ă m a s ă n e e x e c u t a t ă .

Cauzele? C r e d e m că s u n t acele a r ă t a t e l a î n c e p u t u l aces tu i cap i to l a ş a că n u m a i i n s i s t ă m . T r e b u i e î n s ă s ă a c c e n t u ă m u n e l e şi o v o m face.

C â n d a m scos d i n dosa r o r d i n u l p r i v i n d c o m a s a r e a t e r e n u r i l o r de v â n ă t o a r e , — l a S ib iu i - am zis „ p l a n u l de a r o n d a r e " , — a m r o t u n j i t pe s c h i ţ a r e spec t ivă t e r e n u r i l e în g r u p e şi socie tă ţ i , pe p l ă ş i şi m a s i v e , d u p ă c u m a fost s i t u a ţ i a de f ap t s a u nevo ia ca p r i n c i p i u l respec t iv s ă fie m a t e r i a l i z a t pe sch i ţă , — apo i rea l iza t .

R a r m i s 'a î n t â m p l a t s ă g ă s e s c o so lu ţ ie m a i a r m o ­n i o a s ă şi c o n f o r m ă î n t e n ţ i u n i l o r M i n i s t e r u l u i şi convin­ger i lo r ce a v e a m deja în ce p r iveş t e t e r e n u r i l e ş i v â n ă ­t o a r e a î n acel j ude ţ . Ca a t a r e a m cons t i tu i t :

1. — O g r u p a r e de t e r e n u r i i nd iv idua l e , î n g l o b â n d m a s i v u l Suru—Sebeşele—-Porceş t i—Racovi ţa , — v â n a t de m u n t e , c a p r e neg re .

2 . — o a l t ă g r u p a r e a s e m ă n ă t o a r e , î n p a r t e a cea l a l t ă a j ude ţu lu i , î n g l o b â n d t e r e n u r i l e Dr . B a c c a — P i a t r a Abă— D o ş i a — J i n a — P o i a n a , -— la fel, v â n a t de m u n t e , oerbi .

3. — I n t r e ele şi m a i jos de aces te 2 g r u p ă r i , t e r e n u ­r i le de m u n t e s a u deal a le celor 7 societăţi mari d i n p l ă ş i : „ D i a n a " - M e r c u r e a ; „ V â n ă t o r i i d i n Să l i ş t e" ; „ D i a n a - C i n -d r e l u i " ( R ă ş i n a r i ) ; „ V u l t u r u l " ; „ Ş o i m u l " ; „ S u n i " , d e l a B r a d u p â n ă l a B o i ţ a - T ă l m ă c e l şi S a d u , l e g â n d cele d o u ă g r u p ă r i de t e r e n u r i i n d i v i d u a l e ; — şi soc. „Valea H ă r t i b a -c iu lu i " d i n p l a s a respec t ivă .

4. — Că t r e d e a l u r i şi s p r e T â r n a v e , — î n t â m p l ă t o r s i­m e t r i c şi foa r te o p o r t u n pro tec ţ ie i v â n a t u l u i d i n zonele a l ă t u r a t e , — a m l ă s a t s o c „ V u r p ă r " (Vurpăr -Noul ) şi soc-„ V â n ă t o r i l o r de m u n t e " (Orlat , G u r a R ă u l u i ) cu r o l ase ­m ă n ă t o r t e r e n u r i l o r ind iv idua le , v â n a t e p u ţ i n , r e g e n e r a ­t o a r e de v â n a t deşi s u n t cons t i t u i t e în socie tă ţ i .

D a r . . . t o tu l e f r u m o s în S ib iu : p l a n , e t ică v â n ă -to rească , s a v a n ţ i - v â n â t o r i şi v â n a t des tu l ; î n r e a l i t a t e î n să , l u c r u r i l e s t a u m u l t pe loc, — în p r i m u l r â n d p e n t r u c ă b u n e l e i n t en ţ i i şi m a s u r i j ud i c ioase s u n t ocoli te şi î m ­p iedeca te de î n s ă ş i D i r e c ţ i u n e a c a r e le-a a p r o b a t ş i i n i ţ i a t . Ce a l t ceva po t s p u n e c â n d a n u m e in t e re se o r i a m b i ţ i i pe r sona le găsesc sp r i j in şi a p r o b ă r i de con t rac te , — toc­m a i po t r ivn ice ideii de r o t u n j i r e a t e r e n u r i l o r die v â n ă ­t o a r e în soc ie tă ţ i m a r i pe p lăş i , e t c !

P r i n u r m a r e : o m ă s u r ă b u n ă , l u a t ă î n 1942, r e p e t a t ă

î n 1946 este t o r p i l a t ă î n ace laş an , t o c m a i c â n d execuţ ia a j u n s e s e la 70—80%!

Socie tă ţ i le m a r i , pe p l ă ş i s u n t b u n e ; n e p u n e să vâ­n ă m m a i a p r o a p e , m a i î m p r e u n ă cu v â n ă t o r i i de pe sate-Dela e i ; a m î n v ă ţ a t v â n ă t o a r e a , locuri le , obiceiur i le vâ­n a t u l u i . De la noi , ei să înve ţe m ă s u r a ap l i că r i i legilor, c r u ţ a r e a v â n a t u l u i , — o e t ică cu a d e v ă r a t v â n ă t o r e a s c ă .

E u ş o r de zis: „ ţ ă r a n u l r o m â n e b r a c o n i e r " . E i şi? Ce facem? II l u ă m în socie ta te ; cu ac te în r egu lă , cu sfat, exemple şi r ă b d a r e . C â n d v a pe r s i s t a , a p l i c ă m legea î n s ă r a r m i s 'a î n t â m p l a t s ă n u găsesc în ţe legere la v â n ă t o r u l depe sa te , :— cu condi ţ ie ca „ D o m n i i " să fie şi ei omenoş i , cu omenie , b u n ă v o i n ţ ă şi în ţe legere .

Şi p â n ă a tunc i , p â n ă c â n d soc ie ta tea de v â n ă t o a r e va fi (căci î ncă n u este) o a d e v ă r a t ă şcoa lă de et ică v â n ă ­torească, — m a i a p l i c ă m şi m ă s u r i res t r ic t ive , coerci t ive, d a r m a i a les s fa tu r i . I a r ca v â n a t u l să h u sufere : a v e m lU d i n j u d e ţ r e z e r v a t a r e n d a ş i l o r i nd iv idua l i , g a r a n ţ i e a une i p r o t e j ă r i în ţe lep te a v â n a t u l u i , în p r i m u l r â n d a v â n a t u l u i nobi l : u r s , cerb, c a p r ă n e a g r ă .

Se m a i p o a t e î n t â m p l a i n s ă ceva: n u facem u n se­cret j e su i t i c s ă u de f a r i s eu că u n i i d i n t r e a r e n d a ş i i de t e r e n u r i vindeau v â n a t u l ; ca să dobor i u n u r s , lei . . .; ce rbul . . ., etc.

A ex i s ta t t o tuş i o r egu l ă , u n s c r u p u l şi în a c e a s t a ! I ţ i v i n d e a u r s u l , c a p r a n e a g r ă , — pe ca r e a v e a î n suş i d rep ­tu l s ă o î m p u ş t e , — p e n t r u ca re deci avea a u t o r i z a ţ i e de î m p u ş c a r e lega lă .

Ce f acem î n s ă în cazul u r m ă t o r : Soc ie ta tea ca r e a l u a t f i in ţă pe p l a să , p r i m i n d şi te­

r e n u r i foste a le a r e n d a ş i l o r i nd iv idua l i , a l u a t o d a t ă cu u r ş i i . . . . şi obiceiul de a-i v inde! (Nu e o g l u m ă : u n u r s — 1 mi l i on ; u n cerb, tot u n m i l i o n p e n t r u a ţi-1 d a să-1 împuş t i ) .

Să - r ecunoaş tem şi socie tă ţ i i „ c i r c u m s t a n ţ e u ş u r ă t o a -r e " ca şi a r e n d a ş i l o r : t e r e n u r i l e cos tă s c u m p , p a z ă etc. — n u se poa t e acoper i b u g e t u l d in cot izaţ i i le m e m b r i l o r şi a t u n c i v in oaspe ţ i c a r i p l ă t e sc să vâneze . D a r î n aces t caz oaspe ţ i p l ă t e sc şi d o b o a r ă 2—3 piese de v â n a t autori­zat. Ce fac m e m b r i i b ă ş t i n a ş i a i societăţ i i? R e n u n ţ ă cu a d e v ă r a t a v â n a şi ei?

Fac , ceia ce de s igu r că a r e n d a ş u l i n d i v i d u a l n u a r

face: î m p u ş c ă u r s şi cerb, f ă r ă au to r i za ţ i e , pes te n u m ă r u l p e r m i s deci, si a ic i e per ico lu l .

Soluţia?. . . T r e b u i e de c ă u t a t şi de găs i t . — P e n t r u Sibiu, socotesc că a m găsi t -o î n î n să ş i g r u p a r e a rev i re lor , căci — repe t — s t a r e a de fap t si con f igu ra ţ i a t e r e n u r i l o r a u c o n d u s la î m b i n a r e a în ch ip fericit a t u t u r o r cer in­ţe lor u n u i p l a n de a r o n d a r e ; în a l te j ude ţ e însă , e posibi l ca s i t u a ţ i a să fie m a i grea . In or ce caz r e d r e s a r e a buge ­t u l u i o rcă re i socie tă ţ i cu o rcâ t de i n i m o s şi i nven t iv p re ­şedinte , n u t r e b u i e să se facă p e s p i n a r e a , — m a i n ine zis — pe p ie lea u r ş i l o r d in p ă d u r e car i , d in fer ic i re azi î ncă m a i s u n t . Cu a s e m e n e a m e t o d e şi m e n t a l i t a t e însă , —-se vor î m p u ţ i n a că t r e d i spar i ţ i e .

I I I . A j u n g e m de l a s ine, la c h e s t i u n e a conducătorilor a-

cestor soc ie tă ţ i m a r i , d in plăşi . N u v r e a u s ă accen tuez p r e a m u l t a s u p r a p re şed in t e ­

lui de n a ş t e r e n o u ă ca re v i n d e u r ş i şi cerbi , n ic i să-1 p u ­blic pe ace la care , ab i a l u â n d s u b „ j u r i s d i c ţ i e " n i ş t e sp l end ide t e r e n u r i de m u n t e , — m a i î n a i n t e de a le fi v iz i ta t s p r e a vedea v â n a t u l , paza , s t a r e a lor, — s 'a şi s u p ă r a t pe a u t o r i t a t e a r e spec t ivă că nu- i p e r m i t e s ă îm­p u ş t e cerb, — b a c h i a r că a î nch i s v â n ă t o a r e a î n m u n t e a a n u m i t o r specii r a r e ! Trec d e a s e m e n e a foar te r epede a-s u p r a ace lor p r e şed in ţ i de soc ie tă ţ i car i , or i că s u n t ine­x i s ten ţ i ca şi soc ie ta tea lor sau , c r e z â n d că înca lecă pe divizii de . . . v â n ă t o r i , p u n res t r i c ţ i i i n s u p o r t a b i l e şi u i t ă că soc ie ta tea de v â n ă t o a r e a r e ros t şi l u c r e a z ă cu spo r n u m a i d a c ă face p a r t e i n t e g r a n t ă d in o r g a n i s m u l v â n ă -toresc j u d e ţ e a n de ca re n u t r ebu ie să se izoleze.

Accentuez deci că p re face rea p r i n ca re t r ece v â n ă ­t o a r e a şi v â n ă t o r i m e a este s t r â n s l e g a t ă de a l ege rea î n ca­zul soc ie tă ţ i lo r de v â n ă t o a r e a u n o r p r e şed in ţ i ap ţ i , cu veder i l a rg i , cu b u n e in t en ţ i i şi p r e s u s de vechile p r a c t i c i şi a m b i ţ i u n i car i , d a c ă î n t r ecu t a u p u t u t d ă u n a o socie­t a t e şi u n g r u p de v â n ă t o r i restrâns, —• a s t ăz i c â n d socie­t ă ţ i l e s u n t m a r i , pe p lăş i , cu câ te 150—200 m e m b r i , — pre jud ic i i l e t i n d că t re d e z a s t r u a t â t p e n t r u v â n ă t o r i câ t şi p e n t r u v â n a t .

Colonel Vasile Mancaş, In spec to r de V â n ă t o a r e al Jud . Sibiu .

Nu se braconează numai | îa noi}

Fără încetare ne tânguim şi încercăm să gă­sim mijloace pentru a înfrâna braconajujl, la vânat şi la peşte, care într'adevăr a luat proporţii catas­trofale.

Dacă poate fi o mângâiere pentru noi, trebue să ne aducem aminte, că braconajujl întins în epocele de după războiu e un fenomen general, departe de a fi mărginit la ţara noastră. E interesant în această pri­vinţă relatarea pe care o găsim în cartea despre somoni, a lui W. C. Calderwood, fost inspector al somoneriilor din Scoţia. In imaginea noastră Anglia e ţara strictei legalităţi, şi teritoriile de pescuit de acolo — mai ales cele vestite pentru somonii lor -— sunt perfect păzite şi ferite de braconaj. Iată însă ce găsim în cartea amintită,

„Războiul (e vorba de cel din 1914—1918) a fă­cut, ca braconajul să crească într'un chip considera-rabil, şi a creat chiar o castă de in-afară-de-lege, ne­

cunoscută până atunci în Anglia. Această răspândire a braconajului îşi avea o parte din cauză în dorinţa oamenilor de a-şi procura un supliment de hrană, dar în aceiaş măsură şi împrejurarea, că lipsea cu desă­vârşire paza în urma concentrării personalului de pază. O echipă de muncitori de pădure (d. e.) îşi avea aşezarea pe malul unui râu din Scoţia, în un loc, unde subt o cascadă se adunau somonii în un mare număr. Oamenii aceştia îşi fabricaseră o serie întreagă de unelte curioase pentru a prinde somoni şi observând, că în colinele din jur se găsesc cerbi, unii dintre ei şi-au construit colibi de unde să vâneze sistematic. In felul acesta îşi agoniseau cantităţi mari de peşti şi de carne de vânat.

„îmi aduc aminte de asemenea, că după termina­rea războiului, când oamenii demobilizaţi au revenit de pe front, s'au produs mai multe cazuri de braco­naj organizate. In Sutherland braconierii erau atât de îndrăzneţi încât anunţau, în scris, pe paznici că merg să prindă somoni cu năvoadele . , ,

,,Regiunea râului Tweed e una dintre cele mai braconate din întreagă Scoţia. îmi aduc aminte, că odată a fost organizată o ceată de aproape o sută de oameni, care mergând dealungul falesei până la sa­tul Burnmouth voiau să ridice năvoadele aşezate de braconieri. Femeile din Burnmouth sau adunat şi au atacat cu pietre pe paznicii de pescuit, care condu­ceau trupa. . . Toamna, la Walkerburn, când peştii urcă la boişte malurile erau roşii de sângele peştilor, deoarece braconierii erau atât de numeroşi, încât paz­nicii erau în neputinţă de a le rezista. In Selkirk, pe Teviot, şase paznici de pescuit au încercat să opreas­că o bandă de braconieri, aceştia erau însă atât de numeroşi, încât au aruncat în râu pe paznici şi au continuat să pescuiască liniştiţi. Un magistrat din Selkirk mi-a afirmat, că în regiunea aceia din o sută de peşti prinşi, doar unul e pescuit legal . . ."

Ar fi o mângâiere aceste asemănări, dacă ase­mănarea s'ar continua: perioada de desmăţ şi ilegali­tăţi de acolo a fost foarte scurtă, autorităţile luând măsurile potrivite pentru a se intra în starea legală. Boala poate prinde rădăcini oriunde; chestiunea e că în unele cazuri ea e tratată cuminte şi energic, iar în altele e neglijată până ajunge să răpună pe bolnav.

S. R.

Halatul alb

Citisem în mult apreciata noastră revistă „Car-paţii", diferite observaţiuni asupra simţurilor vâna­tului de orice fel, pe cari le verificasem şi eu în de­cursul anilor, şi pentrucă practicam de mult vână­toarea la pândă în serile şi dimineţile de iarnă, t » zăpadă, m'am hotărît într'o zi să-mi procur câţiva metri de pânză albă, ceva mai groasă, pentru a-mi confecţiona un hallat.

Din diferite cauze, pânza a stat împachetată vreo doi ani, până pe la începutul iernii trecute, când am scos-o să o dau în lucru.

Ce bucurie pe soţia mea când a văzut-o! Când a aflat însă intenţia mea, m'a privit mai

întâi desamăgită apoi, punând mâna pe pânză, îmi spune: „aşa să crezi! . . . astea sunt timpuri să strici asemenea material, pe care nu-1 mai găseşti ori cât ai da, pentru bazaconii de-ale voastre, iar eu şi „fa­ta" să lucrăm în casă fără halat? Ia să vezi tu, ce mai halaturi ne facem noi. , . Avem pânză tocmai bine de două . . . "

Cu toate protestele mele, — trebue să mărturi­sesc — pânzuliţa mea a fost confiscată fără alte forme.. .

Pentrucă nu se putea să mă „deposedeze" fără „despăgubiri", îmi aducea în schimb un cearceaf uzat şi-mi recomandă să-mi fac halat din el. „Te jenează ceva dacă în mijloc are un petec cât toate zilele? Ai putea să-ţi scoţi capul pe acolo, şi halatul e gata", completează dumneai de colo . . .

După câteva probe şi fără să-1 tai, prinzându-1 numai în câteva locuri cu câte un ac cu gămălie, am dat, foarte uşor, şi spre marea mea mulţumire şi bucurie, peste o formă de halat foarte practică din toate punctele de vedere, pentrucă astfel am scăpat şi de croitor, cu croieli şi răscroieli, probe, ajustări şi aşteptări. Aşa că am trecut imediat la confecţio­narea lui, care constă din . . . cinci cusături simple, fără nasturi, fără butoniere, fără complicaţii.

Am luat cearceaful (de 2 m X l , 3 5 m) şi înddindu-l la mijlocul lungimei lui, l-am dat şi i-a cusut te ma^ şină o bendiţă lungă de 50 cm., pe sub care se tre­ce un şnur ce serveşte la legat halatul în jurul gâtu­lui, sub bărbie; apoi, lăsându-i o deschizătură de

Fig 1. Halatul gata de întrebuinţare. Fig. 2. Halatul strâns. Ftg. 3 ^ Tocai alb pentru căciula . Fig. 4. Tocul a lb pentru armă. I

maximum 40 cm. lungime, pe unde va trece capul, i-am împreunat marginea suprapusă din punctul „a" până la ambele colţuri ale cearceafului de pe aceiaş lăture (b şi c).

Am îndoit laturile din lăţimea cearceafului, mă­surând din colţurile „b" şi „c" câte 48 cm.; în ca­pătul îndoiturilor „d" şi ,.e" am lăsat câte o deschi­zătură de câte 15 cm, lungime, pe unde vor trece mâinile, iar restul de 33 cm. l-am împreunat prin cusătură până în punctul de întâlnire al celor două colţuri „b" şi „c", şi, însfârşit, am împreunat, tot prin cusătură, şi restul laturilor din lăţimea cearceafului până la vârfurile J" şi „g". O capcă presantă apli­cată la deschizătura de sus completează „halatul", — care astfel este gata de întrebuinţat.

Pentru ca echipamentul să fie complet, mai este nevoie de un ,,toc" de farmia unui plic tăiat pe o la­tură, oare se trage peste căciulă, astfel ca marginile acestuia (6—7 cm. în plus) să intre puţin dedesubt, şi un alt „toc" pentru ţeava armei până la punctul tinde se deschide pentru introducerea cartuşelor. A-cesta din urmă trebue să fie neapărat mai scurt cu. aproximativ 2—3 cm. decât ţevile, pentrucă altfel, presiunea delà gura lor îl sfârtecă, iar la capătul ctpus trébue să rămână neîncheiat pe o distanţă de aproximativ 8 cm. spre a permite deschiderea armei. Deasemenea va mai trebui încă un „toc" alb şi pentru lunetă, în cazul când se întrebuinţează şi aceasta.

Din cele de mai sus, s'ar părea că patul armei rămâne necamuflat si că astfel în momentul „epolă-rii" prezenta noastră va fi denunţată. Nimfe (din .toate

acestea, pentrucă în pândă, vânătorul stând de obi­cei pe scaun sau chiar în picioare, va introduce pa­tul armei pe „mâneca" (din „d") a halatului, acope-rindu-1 perfect până deasupra trăgacelor; în felul a-cesta, manevrarea armei se face foarte uşor, putân-du-se sprijini imediat în umăr, pe sub haiat, fără a se observa nici cea mai mică mişcare.

La proba pe care am făcut-o în faţa oglinzii, stând pe scaunul de vânătoare, am fos surprins stu-diindu-mi „opera", de mama mea, care nu prea e la

Fitl. 5. La p â n d ă . . .

curent cu atâtea „noutăţi" vânătoreşti, şi, am văzut-o foarte bine cum a rămas pentru un moment par'că înmărmurită . . .

— Da, mă rog, ce mai e şi aiasta? mă întrebă. — Uite, mamă, — am căutat eu să-i explic.

De câte ori am ieşit la pândă, am venit mai mult cu raniţa goală. De acum s'a terminat... Mă îmbrac precum mă vezi, şi când dă vânatul peste mine şi zăreşte aşa ceva, îl apucă bătaia de inimă şi nu mai face un pas mai departe . . .

. . .Aşa s'a şi întâmplat; a căzut pe loc, ca lovit de apoplexie. . .

Acest halat mai prezintă un avantaj: acela. de a se putea întrebuinţa din nou ca cearceaf, dacă se des­fac cusuturile. Prin urmare, o probă nu aduce nici o pagubă; numai că, pentru a-1 obţine mai uşor, cred că fiecare va putea proceda ca mine . . .

Experienţele altuia prind totdeauna bine. Dap.

Superstiţii . . .

Nota ,,Superstiţii vânătoreşti" a camaradului de vânătoare Dr. Todea îmi reaminteşte de figura unu* vânător ţăran de undeva dintr'un colţ al Moldovei noastre dragi, Moş Vasile.

Câte nu ştia Moş Vasile, omul care, legat de casa mea, mi-a pus puşca întâi în mână. Umblând odată cu el pe o arătură într'una din toamnele aurii ale Moldovei, pe meleagurile unde şi Sadoveanu a se­mănat multe alice, Moş Vasile face clanţ clanţ cu arma într'un iepure, fără să ia foc, repetă mişcarea de două ori cu acelaş rezultat, ca în fine iepurele s'o ia la sănătoasa fără să fi putut trage vreunul din noi. Moş Vasile cărui nu-i prea scăpau urechiaţii, se uită la armă, o deschide şi găseşte în ea două car­tuşe trase tot de el cu o zi mai înainte. Explioaţija era simplă pentru mine, dar nu şi pentru el, care ve­dea în această întâmplare un făcut, o vrajă.

Iată începutul celor oe au urmiat, depănate cu o voce domoală de Moş Vasile într'o luncă de arini, tolăniţi pe brazdele fânului lăsat să se pălească.

„Ei cucoane Raur ai văzut păţanie, zici că nu-i făcut, ba-i făcut şi legat şi ţî-oi zice si cum s'o des-legi; îs oiameni răi şi-ţi leagă puşca şi nu-i mai pică vânat cât îi hău. Să ştii mata delà mine să nu laşi om străin să-ţi pue degetele în gurile ţevilor sau s'o întoarcă pe toate părţile şi să se tot mire de ce puş­că ai că de-i om rău fîata legatul si atunci până nu împuşti o coţofană şi ţinând-o în mâna stângă de pi­cioare, în dreapta având puşca s'o isbeştî uşurel cu capul de gurile ţevilor căutând să mâzgăleşti olecu­ţă arma cu sânge, zicând „na legaţiile dă-te dezle­gatului" şi să arunci apoi ţarcă pe o apă curgătoare menind să se ducă pe apa Sâmbetei, altfel de nu-i face aşa dă arma topitului, că se cheamă că degeaba o mjaî porţi".

Şi vremea mergea înainte şi funigei pluteau în fire de argint şi Moş Vasile îşi depăna domol co­morile vrăjilor,

„Ei cucoane Raur, omul de-i puşcaş se cheamă că nu-i om rău, dar şi dintre ei sunt unii vânduţi în­tunericului. Ei ce ştii mata, nu ştii nimic cum unii îşi fac noroc la puşcă de se miră o lume, pierdut li-i sufletul însă. In noaptea de înviere când preotul zice: „Hristos a înviat" omul rău va zice: „Eu am să îm­puşc vânat" şi va sta la urmă, până preotul va da anafora, puşca având-o ascunsă sub haină şi ţinând-o în mâna stângă. Va lua şi el anafora şi tot în noaptea aceia va ieşi în marginea satului la un semn (cum­păna de fântână, pom singuratic, troiţă) şi pornind delà acel semn va înconjura cât va putea mai mult loc, venind înapoi la acel sem. *La un stat de om în partea de miază noapte a semnului va face o gaură pătrată îngropând anafora, şi dându-se doi-trei paşi înapoi va trage în sfânta anafora. Atunci apar ve­denii care de nu-i va muia inima să nu tragă şi e l trage, tot vânatul ce se va găsi pe locul înconjurat va veni vrăjit la puşcă şi va cădea, dar şi sufletul făptaşului vândut fi-va necuratului. Asta-i cucoane Raur ai credinţă, crede asta-i lucru; îi greu însă şi cu primejdie mare, ferească Sfântul. ,,Şi crucea mare cu care moş Vasile îşi încheie povestea, mi se păru în acea neuitată toamnă o garanţie a veşniciei nea­mului pe vechile locuri.

Râul Vtrgil Verdeanu.

Mamuţi în viaţă ?

Dl Gallon, fost consul al Franţei, în 1920, Ia Vladivostock, împărtăşeşte: lumii, în "Le Saint-Hubert din Oct. 1946, o foarte ciudată întâmplare.

I s'a adus la consulat un om în vârstă, întors de curând din ,,Taiga", unide vreme de patru ani du­sese, singur, viaţă grea. „Taiga" e numele generic al pădurii imense ce acoperă o mare parte a Siberiei, începe la Tomsk şi se întinde dela apus la răsărit până la Vladivostock; spre nord nu e oprită decât de gheţurile oceanului arctic; la sud se întinde până în Mongolia chineză. Altfel zis, o pădure care aco­peră neîntrerupt o suprafaţă de 12 ori mai mare de­cât suprafaţa Franţei! Regiune complet pustie de oameni, adăpost numai al fiarelor.

Din această pustietate se întorcea omul acela. Aducea enorme pepite de aur, găsite pe marginea unor ape necunoscute de prin acele funduri de pă­duri. Un om simplu, fără cultură, vorbind în felul ţăranilor. Dar nu planurile lui simpliste şi nereali­zabile legate de aoele pepite de aur interesează — ci una din povestirile lui ou privire la ce văzuse a-colo.

In al doilea an al explorărilor sale prin Taiga, a dat odată peste o urmă gigantică, nemai întâlnită. Diametrul principal al urmei avea vreo 60—70 cm., celalalt diametru era de vreo 50 cm., ceeace înseamnă că urma nu era rotundă, dar ovală. Erau patru ast­fel de urme, deci patru picioare. Perechea dintâi se găsea cam la 4 metri de perechea de urme din spate şi acestea ceva mai mari. A găsit şi un enorm mor­man de bălegar, care cercetat s'a dovedit a fi numai din materii vegetale. La o înălţime cam de 3 metri, la intrarea în pădure dintr'o poiană, se Vedeau rupte crăcile copacilor, desigur de capul enorm al monstru­lui făcându-şi loc prin desime fără nici o grijă pen­tru astfel de piedici.

Omul a mers zile şi zile pe urma. aceasta, ce se îndrepta mereu spre est. Apoi, într'o zi, a văzut încă o astfel de urmă, tăind pe cea dintâiu. Monstruoa­sele animale se întâlniră şi au luat-o împreună tot

spre est, Mergeau unul în spatele celuilalt, cam la vreo 20 m. depărtare, dar uneori amestecându-şi ur­mele ca într'un fel de „arătură" adâncă.

Omul urmărea mereu. I se părea, după unele semne, că se apropie de acele animale. Dar se apro­pia grozava iarnă siberiana. Şi apoi, într'o zi, a vă­zut unul din acei monştri. Mărturiseşte că i-a fost frică. Era de coloare castanie închisă. Avea un păr destul de lung în partea dinapoi a trupului ş't pe cât i s'a părut, mai puţin lung în partea dinainte. Omul nu văzuse elefanţi decât în gravuri. Dar nu-şi închipuise că puteau fi atât monstruşi de mari. Al doilea animal 1-a întrezărit numai şi i s'a părut tot atât de formidabil, miscându-se greoi. I-a privit cam dela vreo 300 metri, Şi bineînţeles, nici nu i-a tre­cut prin minte să_-i atace cu arma lui cu glonţ rotund de plumb. A venit séara. A doua zi monstru plecase iar, dar de data aceast în lungul unei albii secate — şi acum luase direcţia drept spre nord. A încercat să mai urmărească, dar iarna se afirma din ce în ce. Devenea urgent să se oprească pentru iernat, într'un loc orientat spre miază-zi. Iarna a trecut, aşa cum mai trecuse şi alta. Iar primăvara n'a mai regăsit urmele.

Dl Gallon e convins că acel om văzuse, fără să ştie, mamuţi. Nu putea fi vorba de elefanţi în acele regiuni reci. De altfel, spune, în Siberia s'a mai gă­sit cadavre de mamut, neîngropate, cu carne încă a-derând de schelet; s'a hrănit câinii cu acea carne. De ce să nu se admită că muriseră de câţiva ani sau câteva luni, se întreabă d-sa? Trebue bine înţeles, insistă d-sa, că Taiga (de 12 ori cât Franţa) e ab­solut pustie, la nord de transsiberianul care o stră­bate în partea de sud. Autorul e convins că explora­rea acelor misterioase ţinuturi ar da rezultate foar­te neaşteptate. Dl Gallon indică, după cât a putuf reconstitui din povestirile omului ,locul întâlnirii cu „mamuţii" — după hartă — deşi crede că aceste animale migrează pe mari depărtări. Acel loc: cam 600 km vest de Blagoviecensk, 1400 km nord-est de Tomsk (întretăierea acestor două direcţii).

iijjjjlirf -T-M-

Revista Pădurilor (No. 5—8 1946). N u m ă r u l de Ma i— A u g u s t a l excelentei r ev i s t e fores t iere e cu deosebi re b o g a t în m a t e r i a l cinegetic . I n p r i m r â n d c o n t r i b u ţ i a D-lui Ing-silv. Vasi le Cot ta la p rob lemele ce se pun . î n f a ţ a e v e n t u a ­l i tă ţ i i une i n o u i legi a v â n ă t o a r e i , ches t iune , ca re a fost d i s c u t a t ă şi de r ev i s t a n o a s t r ă î n r e p e t a t e r â n d u r i . S u n t e m b u c u r o ş i că c o n s t a t ă m , că d i s t i n s u l a u t o r î m p ă r t ă ş e ş t e pă ­r e r e a n o a s t r ă , că n u e m o m e n t u l cel m a i po t r iv i t p e n t r u a se t rece l a o r e f o r m ă a legei de v â n ă t o a r e , şi că al te le s u n t p rob lemele a r z ă t o a r e de a c ă r o r n o r o c o a s ă so lu ţ iona­re a t â r n ă e l i m i n a r e a n e a j u n s u r i l o r şi a p r i m e j d i i l o r în ca re se sba te azi v â n ă t o a r e a l a no i ( p ă ş u n a t excesiv; pa­costea lup i lo r ; b r a c o n a j u l î n t i n s ; l i p sa de p a z ă s e r ioa să şi efectivă e t c ) . P e a u t o r îl p r e o c u p ă . — în vederea u n e i n o u i legiu i r i — ro lu l m a i î n s e m n a t , c a r e a r r even i î n a d m i n i s ­t r a r e a v â n a t u l u i , o r g a n e l o r silvice. E vechea t e m ă . In ca­d r u l acestei p r e o c u p ă r i , Dl Cot ta face u n e l e p r o p u n e r i con­crete: 1) A r g u m e n t e a z ă în favoru l m e n ţ i n e r i i t e r e n u r i l o r de v â n ă t o a r e i n d i v i d u a l e — p r o p u n e l i m i t a de 200 h a l a şes şi 1500—2000 h a l a m u n t e —, aceste , f a ţ ă de t e rene le „ c o m u n e " f o r m â n d cen t re de ocro t i re şi de r ă s p â n d i r e a

v â n a t u l u i 2) P l e d e a z ă p e n t r u a d m i n i s t r a r e a v â n a t u l u i ' a r e n d a r e , ocro t i re e t c ) d in p ă d u r i l e s t a t u l u i , p r i n o r g a ­nele silvice. 3) R e c l a m ă pe s e a m a p e r s o a n a l u l u i s i lvic câ t e 10% d i n t e r i t o r i u l f iecărui ocol silvic, ca t e r e n de v â n ă ­toa r e . 4) P e r s o n a l u l silvic, a n g a j a t p e n t r u p a z a v â n a t u l u i să n u a i b ă nevoe de o osebi tă c a r t e de r e c u n o a ş t e r e . 5) î n v ă ţ ă m â n t u l de v â n ă t o a r e şi p i s c i c u l t u r a î n ape le de m u n t e din şcolile si lvice s ă fie sp r i j i n i t m o r a l m e n t e şi m a t e r i a l i c e ş t e p r i n a) r e z e r v a r e a de t e rene de v â n ă t o a r e , b) a c o r d a r e a de subven ţ i i , c) a c o r d a r e a de p e r m i s e de vâ ­n ă t o a r e g r a t u i t e elevilor silvici. P r i n s a t i s f ace rea aces to r des idera te , a u t o r u l crede, că oc ro t i r ea v â n a t u l u i î n p ă d u r i a r face u n m a r e p r o g r e s . Ne r e z e r v ă m a r e v e n i a s u p r a p r o p u n e r i l o r şi a r g u m e n t a ţ i e i d in aces t i m p o r t a n t a r t i co l . Din „c ron i ca c ineget ică r e m a r c ă m : O d a r e de s e a m ă r e ­fer i tor la s i t u a ţ i a v â n ă t o r e a s c ă d i n ocoalele si lvice V a l e a R ă u l u i şi Poeni le de s u b t M u n t e ( M a r a m u r e ş ) , c a r e de la s fâ r ş i tu l a n u l u i 1945 a u t r e c u t şi î n ceea ce p r iveş t e vâ ­n a t u l în a d m i n i s t r a r e a C.A.P.S. S i t u a ţ i a e j a l n i c ă . Efec­t ivu l de cerbi r e d u s l a cea 120 (!) cape te ; cabane le d i s t ru se , p ă s t r ă v ă r i i l e n imic i t e , b r a c o n a j u l î n f loare ( „b racona ju l

p r a c t i c a t u n e o r i de cei c h e m a ţ i să p ă z e a s c ă v â n a t u l " ) ; căi le de c o m u n i c a ţ i e d i s t r u s e . Devizul chel tue l i lor nece­s i t a t e die r e face rea i n s t a l a ţ i u n i l o r v â n ă t o r e ş t i e 116 m i ­l i oane lei. . Aceste t e rene , a r e n d a t e î n a i n t e de 1940 de m u l t r e g r e t a t u l Gh. Nedici , e r a u d i n t r e cele m a i cu r e n u m e d i n E u r o p a . I a t ă cea m a i b u n ă ocazie p e n t r u C.A.P.S. p e n t r u a .dovedi sp i r i t de j e r t f ă şi p r i cepe re în r e d r e s a r e a u n u i t e r en de a c e a s t ă n a t u r ă . Succesu l aces te i i n t r e p r i n d e r i a Casei P ă d u r i l o r , a r fi u n a r g u m e n t de p r e ţ p e n t r u vechea t e n d i n ţ ă a s i lv icul tor i lor , de a se d a în a d m i n i s t r a r e a lor v â n a t u l d i n p ă d u r i l e s t a t u l u i . V o m pe t rece cu a t e n ţ i u n e şi cu t o a t ă d o r i n ţ a de succes efor tur i le , ca re se vor p u n e . — Cu d r e p t c u v â n t se ridică r e v i s t a î m p o t r i v a p ă ş u n a t u l u i în p ă d u r i . E o t e m ă veşnică , ţ i n u t ă în a c t u a l i t a t e de ne­î n c e t a t a î n f r â n g e r e a n o r m e l o r si lvice şi v â n ă t o r e ş t i , or i ­cât a r fi ele f ixate în leigi. D a r oa r e p ă ş u n a t u l abuz iv — m a i a les î n p l a n t a ţ i i — n u e u n r ă u , pe ' c a r e îl p u t e m a t r i b u i î n o b u n ă p a r t e t o l e r an ţ e i , adeseor i p ă c ă t o a s e , a u n o r o r g a n e silvice suba l t e rne? — Rev i s t a e x t r a g e câ t eva d a t e d i n confe r in ţ a D-lui Prof. Gh. D inu le scu (10. XI. 1945) a s u p r a „economiei ape lo r r o m â n e ş t i " . Ne o p r i m a s u p r a celor ce se re fe ră la apele de m u n t e . Ar fi a s e m e n e a a p e în î n t i n d e r e die 30.000 k m . C o n f e r e n ţ i a r u l p u n e p r o d u c ţ i a de peş te (sa lmoniz i ) pe 1 k m . l a 100 kg r . I n to ta l , consi­d e r â n d , că n u m a i 20.000 k m . e t e r e n po t r i v i t p e n t r u pes­cuit , p r o d u c ţ i a t o t a l ă de sa lmon iz i — a d e c ă peş t i i p r i n ş i — a r face 2.000.000 kg r . a n u a l . Cifră f an t a s t i c ă , l a o a s t r o ­n o m i c ă d e p ă r t a r e de r ea l i t a t e ! Dacă a m scoa te toţi peş t i d in 1 k m . de r ă u — or i c u m — n u a m a j u n g e n ic i pe de­p a r t e la 100 kgr . ! O e v a l u a r e e foa r t e g rea . E x p e r i e n ţ a pesca r i l o r cred, că r e d u c e l a 1—2% p r o d u c ţ i a a f i r m a t ă de confe ren ţ ia r . Cel ce scr ie aici , p a r t i c i p ă î n o soc ie ta te de pescu i t c a r e a r e n d e a z ă u n fond foar te b ine îngr i j i t , ca re a r e , cu a f luenţ i i o î n t i n d e r e de a p r o a p e 100 k m . Tot ce se p r i n d e aici — inc lus iv î n v i t a b i l u l b r a c o n a j — n u depă­şeş te pe a n 30—40 kgr . Şi e u n fond b i n e p o p u l a t şi n ic i pe sca r i i n u s u n t d i n cei î ncepă to r i ! 20 v a g o a n e de p â s t r a v p r o d u c ţ i e pe a n ! F o r m i d a b i l , ca cifră şi ca e r o a r e ! — P e n ­t r u î n v ă ţ ă t u r i l e p r a c t i c e excelente, pe c a r e le cup r inde , n e l u ă m voe s ă r e p r o d u c e m în î n t r e g i m e a r t i co lu l s e m n a t de Dl Ing . Otto W i t t i n g de sp re „ V â n ă t o a r e a u r ş i l o r l a ho i t " :

„ U n a d i n t r e cele m a i s i g u r e şi i n t e r e s a n t e m e t o d e de v â n ă t o a r e este v â n ă t o a r e a u r ş i l o r l a hoi t . S i g u r ă , î n t r u c â t pe l â n g ă î n d e p l i n i r e a a n u m i t o r regul i , c a r i de alfel for­m e a z ă u n s t r i c t secre t a l v â n ă t o r i l o r de b r ea s l ă , r e s u l t a t u l v â n ă t o a r e i este cu 99% a s i g u r a t ; i n t e r e s a n t ă , î n t r u c â t fie­c a r e u r s se p o a r t ă altfel l a hoit , a ce s t a f i ind u n a n i m a l cu î n s u ş i r i e m i n a m e n t e ind iv idua le . P e c â n d u n u l a t a c ă ho i t u l în or ice t i m p a l zilei, l a or ice v reme , f ă r ă î n c o n j u r şi f ă r ă s ă se l ase m u l t s p e r i a t de om, — a l t u l es te e x t r e m de p r e c a u t , a p a r e n u m a i n o a p t e a t â r z iu , pe v r e m e p lo ioasă şi f u r t u n i , n i c i o d a t ă în l u m i n a lune i s a u a zilei şi n ic io­d a t ă p e cer sen in . L a cel m a i m i c zgomot suspec t , u r s u l poa t e p ă r ă s i f u lge ră to r ho i tu l , r e î n t o r c â n d u - s e n u m a i du­p ă câ t eva s ă p t ă m â n i s a u lun i , s a u nic i oda tă , î n cazul c â n d a obse rva t o m u l .

D a c ă v r e m să a v e m deci nesu l t a t la v â n ă t o a r e a u r ­ş i lor l a h o i t t r ebu ie s ă o e x e c u t ă m cu cea m a i m a r e p r e ­cau ţ i e şi cu î n d e p l i n i r e a a n u m i t o r r egu l i b ine d is t inc te , ca r i în l i t e r a t u r a c inege t ică n u se găsesc şi ca r i s u n t m e ­n i t e a înşe la c h i a r pe cel m a i p r e c a u t şi cel m a i b ă t r â n u r s . I n cele ce u r m e a z ă se vo r a r ă t a aces te r egu l i p rac t i ce .

1. Alegerea locului pentru hoit.

Se va a lege l â n g ă t r ece rea u r s u l u i , la m a r g i n e a u n u i m i c l u m i n i ş , a u n e i m ic i poeni , l a m a r g i n e a u n u i p a r ­chet e x p l o a t a t s a u în i n t e r i o r u l u n u i m a s i v l e m n o s bă­t r â n cu c o n s i s t e n ţ a foa r te r e d u s ă , astfel că l a c o n s t r u i r e a o b s e r v a t o r u l u i să existe a r b o r i b ă t r â n i şi î n a l ţ i î n p ic ioa­re , i a r locul î n suş i să fie s i t u a t p e u n t e r e n p e câ t pos ib i l de l in iş t i t , a s c u n s , r ă s l e ţ şi n e u m b l a t de o a m e n i . D a c ă locul se a lege d e a l u n g u l u n u i p â n â u sgomotos , a ce s t a a r e a v a n t a j u l că u r s u l n u a u d e e v e n t u a l u l zgomot c a u z a t de v â n ă t o r , pe de a l t ă p a r t e î n s ă şi d e s a v a n t a j u l m a r e , că nic i v â n ă t o r u l n u a u d e u r s u l , c â n d se a p r o p i e s a u c â n d se af lă la hoi t , şi deci î n î n t u n e r i c u l nop ţ i i n u şt ie n ic i o d a t ă , d a c ă u r s u l se af lă la ho i t s a u n u . I n g e n e r a l se va d a p r e f e r i n ţ a u n e i c o a m e de m u n t e s a u u n u i p l a t o u lat , feţei u n u i v e r s a n t r epede s a u u n e i vă i a d â n c i şi î ngus t e , î n t r u c â t l a c o a m ă u r s u l cu m u l t m a i g r e u v a m i r o s i o-m u l , decâ t pe u n v e r s a n t cu p a n t ă r e p e d e s a u o va le în­gus t ă -

Locul o d a t ă ales, se va cu ra ţ i , p â n ă la o d i s t a n ţ ă de cea 20—30 m. j u r î m p r e j u r , toa te tufele, tot s u b a r b o r e t u l şi t oa t e crăci le , ca re a t â r n ă în jos , astfel ca u r s u l d u p ă l u a r e a h o i t u l u i să n u se culce, în i m e d i a t ă a p r o p i e r e a ha i tu lu i , c u m de altfel se î n t â m p l ă foar te des . I n a f a r ă de aceas ta , se vor î m p r ă ş t i a î n j u r u l h o i t u l u i , l a o dis­t a n ţ ă de 20—30 m de el, c r ăc i usca te , a c ă r o r a r u p e r e cu zgomot va s e m n a l a şi t r ă d a u r s u l (mai a les noap tea ) c â n d se ap rop i e de hoi t .

2. Potecile de apropiat.

Se vor i n s t a l a în a ş a fel ca v â n ă t o r u l s a u păz i to ru l , a p r o p i i n d u - s e de hoit , s ă t r e a c ă t o t d e a u n a în con t r a di­recţ ie i v â n t u l u i şi să i a să d in t r ' o d i r ec ţ i u n e o p u s ă ace­leia, d in c a r e e a ş t e p t a t u r s u l . C o r e s p u n z ă t o a r e în aces t scop este o po tecă î n g u s t ă , ca re se v a ţ i n e c u r a t ă , acope­r i t ă e v e n t u a l cu m u ş c h i , astfel ca sos i rea la obse rva to r a v â n ă t o r u l u i să se facă cel m a i m i c zgomot . Ul t imi i 50— 100 m se vor a lege în a ş a fel, ca s ă se v a d ă p rec i s şi b ine ho i t u l delà a c e a s t ă d i s t a n ţ ă . Dacă a r b o r e t u l ex i s ten t îm­p ied ică aces t l uc ru , se va t ă i a o l inie desch i să l a t ă de 1— 2 m p â n ă la hoi t . Aceas tă p r o c e d u r ă este a b s o l u t n e c e s a r ă p e n t r u mot ivu l , că v â n ă t o r u l s a u păz i to ru l , a p r o p i i n d u - s e de hoi t , s ă p o a t ă observa u r s u l m a i de v reme , decâ t u r s u l pe el, în cazul c â n d u r s u l s ' a r afla î n t â m p l ă t o r la h o i t

3. Construirea observatorului. Aces ta se va c o n s t r u i pe 2—3 a r b o r i b ă t r â n i şi groş i ,

• a p r o a p e u n i i de al ţ i i , la o î n ă l ţ i m e de m i n i m u m 6 m , cel m a i b ine î n s ă 8—10 m e t r i d e a s u p r a p ă m â n t u l u i , î n a ş a fel, ca la a c e a s t ă î n ă l ţ i m e g r o s i m e a a r b o r i l o r s ă fie î n c ă su­f ic ientă s p r e a ev i ta m i ş c a r e a lor î n t i m p de f u r t u n ă . Ob­s e r v a t o r u l se va c o n s t r u i solid şi spa ţ ios , astfel î n c â t 2 o a m e n i cu tot baga ju l , r a n i ţ a , p ă t u r i l e , b l ăn i l e etc. s ă a i b ă loc suf ic ient în el. B a n c a să fie l a t ă , m a i b ine ceva m a i s c u n d ă decâ t î na l t ă , des tu l de d e p ă r t a t ă de pere te le de î n a i n t e ( faţada) astfel, ca v â n ă t o r u l , p ă z i n d u r s u l , s ă p o a t ă î n t i n d e p ic ioa re le f ă r ă a fi s i l i t să p e t r e a c ă n o a p t e a cu p ic ioa re le t r a s e s u b b a n c ă . Spa t e l e bănc i i , b ine cons­t ru i t , v a î n g ă d u i o şedere şi î n t i n d e r e c o m o d ă a co rpu lu i . L a î n ă l ţ i m e a o m u l u i , o b s e r v a t o r u l va fi p r e v ă z u t cu u n acoper i ş , i a r j u r - î m p r e j u r , o b s e r v a t o r u l v a fi b ine m a s c a t cu c răc i de b r a d (nu de mol id) , astfel ca v â n ă t o r u l şi în­so ţ i to ru l lu i s ă n u se p o a t ă vedea d in n ic i o p a r t e .

P e n t r u a- p u t e a t r a g e în u r s , se v a l ă s a ' n u m a i o s i n g u r ă deschidere , în a ş a fel ca v â n ă t o r u l , ş ezând no r ­m a l pe b a n c ă , s ă v a d ă ho i t u l î n a i n t e a sa î n lini© d i rec tă , deci la d e c l a n ş a r e a a r m e i s ă n u se m i ş t e de loc. Deschide­r ea se v a l ă s a n u m a i a t â t de m a r e , ca v â n ă t o r u l , poseso r al u n e i a r m e cu lune tă , să .poată ochi b ine h o i t u l şi deci şi u r s u l .

Jos pe f u n d u l o b s e r v a t o r u l u i se va aşeza u n s t r a t de m u ş c h i , p e n t r u ca v â n ă t o r u l să se p o a t ă m i ş c a f ă r ă zgo­m o t . O s t ic lă g o a l ă se va ţ i ne t o t d e a u n a l a d i spoz i ţ i a vâ ­n ă t o r u l u i . Tot, ce a r p u t e a c a u z a zgomot (frunză, c r ăc i u s c a t e etc.) se va î n d e p ă r t a d i n obse rva to r . Sca ra , pe ca r e se u r c ă î n obse rva to r , va fi b ine f ixa tă şi sol idă.

4. Aşezarea hoitului.

N u m a i d u p ă ce s 'au t e r m i n a t toa te p r e g ă t i r i l e de m a i sus , se va a şeza ho i tu l .

Aces ta se v a lega ;cât se poa t e de b ine , l a o d i s t a n ţ ă de cea 10—20 m de observa tor , pe u n loc desch i s şi lu ­m i n o s , de o c ioa tă g r o a s ă de 15—20 cm. şi î n a l t ă d e 50—100 cm. L e g ă t u r a se v a face cu s â r m ă - d e telefon, ca u r s u l s ă n u fie în s t a r e : să-1 m i ş t e s a u să-1 s m u l g ă . T o a t e r a m u r i l e , tufele etc., c a r i s ' a r găs i î n t r e obse rva to r şi ho i t şi ca r i i a r î m p i e d i c a vederea c la ră , se vor t ă i a şi c u r a ţ i , astfel î n c â t h o i t u l s ă fie obse rva t complec t l iber de là obse rva to r .

Cel m a i b ine este, a conduce a n i m a l u l (cal, oaie, etc.) v iu l a locul h o t ă r î t şi a-1 uc ide acolo. D u p ă jupuire 1 , a n i ­m a l u l or i r ă m â n e în î n t r e g i m e ca hoi t , o r i se vo r în tJ*-b u i n ţ a d e o c a m d a t ă n u m a i une le p ă r ţ i a le lui , r e s tu l a g ă -ţ â n d u - s e pe a r b o r i i vecini la o î n ă l ţ i m e n e a j u n s ă de u r s . P e m ă s u r a m â n c ă r i i p ă r ţ i l o r de ja p u s e p e t e r en se v a p u n e apo i şi r e s t u l a n i m a l u l u i . R e z u l t a t u l cel m a i b u n îl v o m obţ ine a şezându- se u n cal î n t r e g ca hoi t . F o a r t e c ă u ­t a t ă de u r s este c a r n e a de porc .

E s e n ţ i a l este ca d u p ă a ş e z a r e a h o i t u l u i s ă n u se m a i facă nic i cea m a i m i c ă s c h i m b a r e , n ic i a ho i tu lu i , n i c i a obse rva to ru lu i , î n t r u c â t p r e c a u t , o d a t ă veni t la hoi t , v a observa şi se va. s p e r i a imed ia t .

5. Executarea vânătoarei.

V â n ă t o a r e a se e x e c u t ă p r i m ă v a r a , i m e d i a t d u p ă i e - ' ş i r ea u r s u l u i d in bâ r log , cu ocazia top i r i i zăpezii , s a u t o a m n a d u p ă p l eca rea t u r m e l o r de vite d in m u n ţ i .

Ho i tu l e x p u s t r ebu ie con t ro la t zi lnic s a u cel p u ţ i n la f iecare d o u ă zile, cel m a i b ine la a m i a z ă i n t r e orele 11 şi 13 c â n d se p r e s u p u n e că u r s u l n u se află l a hoit , s a u î n a p r o p i e r e a lui . Cont ro lu l se va face cu cea m a i m a r e a t en ­ţie şi f ă r ă zgomot. Es te s t r i c t in te rz i s , la control , a se a j u n g e p^ână l a hoit , o b s e r v a ţ i u n e a f ă c â n d u - s e cu b inoc lu n u m a i dela o d i s t a n ţ ă de 50—100 m d e p ă r t a r e , p e n t r u ca u r s u l , c a r e poa t e să fie î n ap rop ie re , să n u fie sper ia t , lu­c ru c a r e se î n t â m p l ă de altfel des tu l de des, p r e j u d i c i i n d r e s u l t a t u l v â n ă t o a r e i .

I n g e n e r a l u r s u l va a p a r e p â n ă în 7—10 zile d u p ă a şeza r ea ho i tu lu i . Dacă a p a r i ţ i a lu i so va c o n s t a t a de că­t r e păz i to r — p r i n a t a c a r e a h o i t u l u i — v â n ă t o r u l va ocu­p a imedia t , or i în t i m p u l cel m a i s c u r t posibi l , locul în observa tor . O d a t ă a t a c a t ho i tu l , u r s u l , n e s p e r i a t de om, se va p r e z e n t a de a t â t e a ori, p â n ă - l va t e r m i n a .

Obse rva to ru l va fi o c u p a t de v â n ă t o r la a m i a z ă , î n t r e orele 11 şi 13, în n ic i u n caz i n s ă d u p ă orele 15. Dacă lo­cul h o i t u l u i este l in i ş t i t şi izolat, u r s u l va a p ă r e a î n cele m a i m u l t e cazu r i d u p ă orele 17, încă l a l u m i n a zilei. O r a c â n d u r s u l se va p rezen ta , dep inde în p r i m u l r â n d de de­p ă r t a r e a c u l c u ş u l u i lu i d i n t i m p u l zilei şi de g r a d u l lu i de p r e c a u ţ i u n e .

Se î n t â m p l ă des tu l de des, ca în m o m e n t u l , c â n d v â n ă t o r u l soseşte, u r s u l s ă se afle de ja la hoit . Din aces t mo t iv este a b s o l u t necesar , ca v â n ă t o r u l s ă se a p r o p i e de obse rva to r cu cea m a i m a r e p recau ţ i e , cu a r m ă g a t a , f ă r ă zgomot, d i b u i n d în c o n t r a d i r ec ţ iune i v â n t u l u i pe po teca de v â n ă t o a r e b ine c u r ă ţ i t ă . D a c ă l i n i a desch i să de 50— 100 m, a m i n t i t ă la p u n c t u l 2 de m a i sus , e s t e b ine c u r ă ­ţ i tă , v â n ă t o r u l va observa la t i m p u r s u l şi v a p u t e a t r a g e l iniş t i t . Dacă l i n i a desch i să n u este c u r ă ţ i t ă , s a u n u este de loc p r e g ă t i t ă , a t u n c i u r s u l v a obse rva m a i î n t â i u pe v â n ă t o r şi v a s ă r i fu lgeră tor , p ă r ă s i n d s p e r i a t locul . In aces t caz v â n ă t o a r e a î n cele m a i m u l t e cazu r i s'a ter­m i n a t def ini t iv în de favoarea v â n ă t o r u l u i .

I n cele m a i m u l t e cazur i , u r s u l , î n a i n t e de a m â n c a d in hoi t , va ocoli locul cu ho i tu l ; o b s e r v â n d u r m a p r o a s ­p ă t ă a o m u l u i — d a c ă aces ta a ven i t î n t â r z i a t — se va r e t r a g e imed ia t , i a r v â n ă t o a r e a p robab i l r ă m â n e f ă r ă r e ­zul ta t . P e n t r u ca u r m a v â n ă t o r u l u i să n u fie o b s e r v a t ă de u r s , se vor lega la bocanc i n i ş te s c â n d u r i , l u n g i şi la te , p a r c u r g â n d u - s e cu ele u l t i m i i 100—200 m. p â n ă la hoi t ,

Atât l a a p r o p i e r e şi u r c a r e , cât şi î n t i m p u l câ t se s tă în observa tor , se v a p ă s t r a cea m a i m a r e l in iş te . Cele m a i mic i zgomote — foşnetu l ha ine lo r , p â r â i t u l s a u t roz-n i t u l bănc i i lov i tu l cu a r m a în copac s a u î n b inoclu , d re ­ge rea g lasu lu i , vo rb i tu l încet , s foră i tu l , r ă s u f l a r e a a d â n c ă etc. — a j u n g a s p e r i a u r s u l , c a r e în cele m a i m u l t e ca­zu r i se a p r o p i e f ă r ă zgomot, cu cea m a i m a r e p r e c a u ţ i e , p e r m a n e n t a s c u l t â n d şi m i r o s i n d . Din aces t mot iv , şi fu­m a t u l este in te rz i s . a .

D a c ă u r s u l s 'a s p e r i a t şi s'a r e t r a s , o b s e r v â n d p e vâ­nă to r , v â n ă t o r u l n u va p ă r ă s i i m e d i a t obse rva to ru l , î n t r u ­cât de m u l t e or i u r s u l d u p ă câ teva ore p o a t e r e a p a r e .

Dacă v â n ă t o r u l a t r a s în u r s , c ă u t a r e a u r s u l u i n o a p ­tea se va omite , i a r p ă r ă s i r e a o b s e r v a t o r u l u i se v a face n u m a i d u p ă t r ece rea u n u i ceas . De obiceiu v â n ă t o r u l şi î n so ţ i t o ru l s ă u vor r ă m â n e t o a t ă n o a p t e a în observa to r .

Că v â n ă t o a r e a u r ş i l o r l a ho i t se va p r a c t i c a n u m a i în cazur i excepţ iona le şi n u m a i în m o d u l cel m a i corect , es te de la s ine înţeles . P e n t r u aces t mot iv , v â n ă t o a r e a a-ceas ta este l e g a t ă de o a u t o r i z a ţ i e specia lă , e l ibe ra tă de D i rec ţ iunea Economie i V â n a t u l u i . Că î m p u ş c a r e a u r s o a i ­celor cu pu i , s a u a p u i l o r de u r ş i , p r e c u m şi v â n ă t o a r e a cu a j u t o r u l f a ru r i l o r s a u a l to r a p a r a t e de l u m i n a t , s u n t opr i te , este d e a s e m e n e a ş t iu t . L a fel se ştie, că l a v â n a -r ea u r s u l u i se î n t r e b u i n ţ e a z ă n u m a i g lon ţ şi n ic i o d a t ă alice s a u poşu r i " .

Revista Vânătorilor (No. 9—10/1946). D i r ec to ru l revis te i , dl G. Sc r ioş t eanu , c o n s a c r ă u n n o u ar t ico l p rob leme i „dis­t r u g e r e a iepur i lo r" . V â n ă t o a r e n e s ă b u i t ă , b r a c o n a j , câ in i h o i n a r i (şi a c u m şi efectele secetei), pe d r e p t c u v â n t acu ­za te d r ep t c a u z ă a î m p u ţ i n ă r i i aces tu i v â n a t , cel m a i p re ­ţu i t de m a r e a m u l i ţ m e a v â n ă t o r i l o r . T e m a e veche, cau­zele s u n t c u n o s c u t e şi t r a t a t e neconten i t de zeci de an i . N u m a i s i t u a ţ i a a r ă m a s aceiaş . N u m ă r u l m i c al i e p u r i l o r

pe ca r e îl a v e m fa ţ ă de pos ib i l i tă ţ i le exis tente , e o p e r m a ­n e n t ă a c u z ă la a d r e s a o rgan i za ţ i e i n o a s t r e v â n ă t o r e ş t i şi în s a r c i n a soc ie tă ţ i lo r de v â n ă t o a r e . C u m e posibi l , c a d u p ă m a i b ine de 25 de a n i de o r g a n i z a r e v â n ă t o r e a s c ă s ă m a i b a t e m — revis te le , şi v â n ă t o r i i —• aceleaş i c ă r ă r i de p l â n g e r i şi de c o n s t a t ă r i , f ă r ă să se p rez in te o î m b u n ă t ă ­ţ ire? R e a l i t a t e a e, că —• în g e n e r a l — n i m i c n u se face s i s t e m a t i c şi ser ios p e n t r u î n m u l ţ i r e a efect ivului de ie­pur i . Acesta e a d e v ă r u l . Să l u ă m n u m a i veşn ica p rob le ­m ă a câ in i lo r vagabonz i . Avem câ teva legi, e a r e p u n o • f r â n ă exces ivulu i n u m ă r de câ in i , şi a u dispozi ţ i i de s t â r -p i r e a celor vagabonz i . L i t e r ă m o a r t ă . Aici n u j a n d a r m u l şi p r i m a r u l t r ebue să i n t e r v i n ă , ci socie tă ţ i le de v â n ă t o a ­re şi v â n ă t o r i i . Or i o s i s t e m a t i c ă u r m ă r i r e a câ in i lo r ho i ­n a r i a p r o a p e n i că i r i n u avem. Azi se invocă s c u z a c a r t u ­şelor s c u m p e . Da în a f a r ă de focul de a r m ă s u n t şi a l t e m e t o d e ver i f ica te şi, şi m a i b u n e , ' p e n t r u a s t â r p i d i n u n t e r en de v â n ă t o a r e câ in i i h o i n a r i . E o t r a v a şi s u n t cu r se l e speciale . Apoi, câ ţ i p r o p r i e t a r i s a u a r e n d a ş i de t e r e n e în­t i n d i epu r i l o r o m â n ă de h r a n ă ? Cu p o r u n c i şi legi ne1-executa te , n u se rezolvă o a s e m e n e a p r o b l e m ă de oc ro t i re . Societăţ i le de v â n ă t o a r e — care h o t ă r â t s u n t î n def ic ienţă — a u d a t o r i a s ă dee v i a ţ ă şi î n d r u m ă r i l o r de la conduce­r ea v â n ă t o a r e i şi legi lor respective. Nici u n v â n a t n u r ă s ­p u n d e m a i g r a b n i c şi cu m a i m u l t ă r e c u n o ş t i n ţ ă m ă s u r i ­lor efective de ocrot i re , ca iepure le . Şi r e z u l t a t u l b u n se ev iden ţ i ază c h i a r pe t e r e n u l ocrot i t , deci d ă sa t i s fac ţ ie o-c ro t i to ru lu i , f i ind i epure le s e d e n t a r . De s igur , î m p r e j u r ă ­ri le a tmosfe r i ce (secetă m a r e , î n g h e ţ u r i de p r i m ă v a r ă etc.) i n f luen ţează a b u n d e n ţ a în i epur i . M a i s u n t şi ciclii de a n i b u m şi a l ţ i i de a n i r ă i . D a r o c r o t i r e a d i n p a r t e a v â n ă t o ­r u l u i îşi d ă roade le sal© c h i a r şi în î m p r e j u r ă r i defavora­bile, î n locu ind „ d e z a s t r u l " cu „ n u m ă r scăzu t " . Deci şi j u ­dic iosul a r t ico l a l Dlu i Sc r io ş t eanu , î n fond e o a c u z ă î m ­po t r i va celor ce se m ă r g i n e s c s ă î m p u ş t e i e p u r i (şi s ă p l â n ­gă, că s u n t pu ţ in i ) , d a r n u fac n i m i c ser ios şi efectiv pen ­t r u oc ro t i r ea lor. — R e m a r c ă m , pe l â n g ă poves t i r i l e vâ ­nă to re ş t i , pe ca r e le c u p r i n d e aces t n u m ă r b o g a t a l „Re­vis te i" ar t icole le : „T i ru l cu a r m a p e n t r u a l ice (Ing. C. V. M a r ţ i a n ) , „ P ă s t o r i t u l , a g r i c u l t u r a s i l v i c u l t u r a şi v â n ă t o a ­r e a " (Lucien P lace ) , ca s ă n e o p r i m la a r t i co lu l d lu i A-m i l c a r Georgescu „Ca ta s t ro fa Mun te lu i " . D-sa descr ie s t a ­r ea de p l â n s în ca re a a j u n s î n u l t im i i dou i a n i u n b u n t e ren (urşi , c ap re negre , căp r ioa re , p ă s t r ă v i ) d i n j u d e ţ u l Sever in . Cauzele : o m u l (braconier , i n c e n d i a t o r de p ă d u r e etc.) vitele ca r e p ă ş u n e a z ă excesiv şi d u c cu ele s u t e de câin i f l ă m â n z i d u p ă v â n a t , şi n a t u r a , c a r e a fost v i t r e g ă în aceş t i dou i an i . P u s e a l ă t u r e a c o n s t a t ă r i l e d l u i Geor­gescu, cu cele ale d lu i S c r i o ş t e a n u . a v e m i m a g i n e a - ţ ă r i i în­t regi d in p u n c t de vedere v â n ă t o r e s c Decât , la m u n t e r e ­p ro şu r i l e t r ebue să se î n d r e p t e c ă t r e d i r i gu i to r i . A r e n d a ­şul n u p o a t e s tăv i l i n ic i p ă ş u n a t u l abuziv, n ic i incend i i l e şi n u poa t e colecta mi i l e de a r m e clandestine. Aici a u t o r i ­t a t e a de s t a t t r ebue să i n t e rv ină , şi mob i lu l a c ţ i u n e i t r e ­b u e să fie D. E. V. p r i n i n s i s t e n t e i n t e rven ţ i i la a u t o r i ­t ă ţ i l o r de resor t . To tuş i e p a r a d o x a l , ca pazn ic i i şi p ă d u ­r a r i i să n u a i b ă a r m e , v â n ă t o r i i s ă a s u d e s â n g e p â n ă p r i ­m e s c u n p e r m i s de p o r t a r m ă , — şi în ţ a r ă s ă fie r ă s p â n ­di te zeci de m i i de a r m e c landes t ine , — cu ca r e nu - ş i b a t e n i m e n e a capu l !

* ., I. Ionescu-Dunăreanu: Drumuri de munte (Ed. de S ta t .

B u c u r e ş t i 1946). I n sezonul de t o a m n ă , E d i t u r a de S t a t a p u s la î n d e m â n a ci t i tor i lor , o ser ie de l u c r ă r i deosebi t de uti le , la p r e ţ u r i accesibi le or icu i . In b ibl io teca de b u z u n a r , l a n s a t ă de susz i sa e d i t u r ă a a p ă r u t recent , d a t o r i t ă d lu i I. I o n e s c u - D u n ă r e a n u , o c ă l ă u z ă tu r i s t i că , i n t i t u l a t ă „Dru ­m u r i de m u n t e " .

Ieş i tă de s u b t i p a r în excelente c o n d i ţ i u n i graf ice ; c a r t ea d lu i I o n e s c u - D u n ă r e a n u , p reşed in te le Asocia ţ ie i t u ­r is t ice „Ha i la d r u m " şi vechiu p r o p a g a n d i s t a l d r u m e ­ţiei, e o l u c r a r e ex t r em de folos i toare p e n t r u cei v ră j i ţ i de f a r m e c u l t u r i s m u l u i de m u n t e .

In t r ' o ţ a r ă ca a n o a s t r ă , u n d e s t a ţ i u n i l e c l ima te r i ce n u d i s p u n de u n corp specia l de ghiz i de m u n t e , nevo ia u n e i că l ăuze tu r i s t i ce de b u z u n a r , ca a c e a s t a a d lu i I. D., se s i m ţ e a de m u l t ă v r e m e .

C ă l ă u z a se a d r e s e a z ă celor ce iubesc m u n ţ i i şi le a d ­m i r ă f rumuse ţ i l e , celor ca re „cons ide ră d r u m e ţ i a de m u n ­te d r e p t un mijloc, cel m a i d i rec t şi m a i nobi l , de a cu­n o a ş t e m u n t e l e " v — c u m scrie a u t o r u l î n i n t r o d u c e r e .

C a r t e a d lu i I. D. c u p r i n d e s f a t u r i p r a c t i c e p e n t r u cei ce po rnesc la d r u m (reguli genera le , e c h i p a m e n t , h i g i e n a ,

a l i m e n t a ţ i e , etc.), de sc r i e r ea geografică" şi d r u m u r i l e în Bucegi , P i a t r a C r a i u l u i , E z e r - P ă p u ş a , F ă g ă r a ş , Re teza t şi Ciucaş , m u n ţ i de cea m a i m a r e c i r cu la ţ i e t u r i s t i c ă ; apoi , o p a g i n ă cu p u b l i c a ţ i u n i fo los i toare şi u n index al d r u ­m u r i l o r .

L u c r a r e a desvă lu i e f a r m e c u l m u n ţ i l o r noş t r i , î n t r ' u n s t i l l i m p e d e şi a t r ă g ă t o r , e î n so ţ i t ă de n e n u m ă r a t e i lus - * t r a ţ i i şi a r e a n e x a t e 7 h ă r ţ i

D e s t i n a t ă î n spec ia l t i ne r e tu lu i , c ă l ă u z a t u r i s t i c ă a d l u i I o n e s e u - D u n ă r e a n u cons t i tu i e u n imbo ld p e n t r u a m a ­to r i i t u r i s m u l u i de m u n t e , o i n v i t a r e l a e v a d a r e d in obo­s i t o a r e a a n i m a ţ i e c i t ad ină , p e n t r u a pe t rece clipe de n e u i ­t a t î n r a i u l m u n ţ i l o r r o m â n e ş t i .

A l ă t u r i de „ C a r t e a m u n ţ i l o r " , a B u c u r e i D u m b r a v ă , ea n u t r ebue să l i p sească d in sacu l de s p a t e al n i c i u n u i t u r i s t r o m â n .

Grigore Pop-Cdmpeanu

Le Saint-Huber (Pa r i s , No. 11/1946). R e m a r c ă m ar t i co­lu l „L 'evolu t ion des cerfs d a n s Ies A r d e n n e s " , s e m n a t de dl P- D e p a m b o u x , c a r e de svă lue o p r e ţ i o a s ă exper ien ţă , de care* a r t r e b u i s ă se ţ i n ă s e a m ă şi l a no i în t e rene le cu cerbi d e g r a d a ţ i . In M u n ţ i i Arden i , cerbi i a c u p ă a r e a d in­t r e f ron t i e r a b e l g i a n ă şi r â u l Meusa , f ă r ă s ă t r ave r seze v r e o d a t ă a c e a s t ă a p ă . P ă d u r i l e d i n j u r u l S e d a n u l u i e cen­t r u l aces tu i t e r en cu cerbi . î n a i n t e de r ăzbo iu , cerbii e r a u a ic i î n n u m ă r m a r e , î n s ă de o ca l i t a te p r o a s t ă . P e n t r u expozi ţ ia i n t e r n a ţ i o n a l ă de v â n ă t o a r e d i n 1937 a b e a s 'au p u t u t găs i 12 trofee d in u l t i m i i 50 de an i , c a r e s ă fi p u t u t fi expuse . A c u m , d u p ă e l i be r a r ea aces tu i te r i tor , d e o d a t ă s 'a observa t , c ă cerbi i deşi cu m u l t m a i p u ţ i n i , s u n t a c u m de o ca l i t a t e m u l t m a i b u n ă . A n u l t r e c u t (1945) a u fost

î m p u ş c a ţ i câ ţ iva cerbi cu c o a r n e î n t r e 5 şi 7 kg r . I n t o a m ­n a 1946 a u căzu t p a t r u cerbi b u n i , d i n t r e ca r e u n u l p o a t e fi c l asa t excep ţ iona l f i ind u n u l d in cei m a i t a r i cerbi f r an ­cezi cunoscu ţ i . Au m a i fost c o n s t a t a ţ i şi a l ţ i cerbi î n t r ' a -d e v ă r b u n i — d u p ă î m p r e j u r ă r i l e f ranceze. Ca re e expl i­ca ţ i a aces tu i fenomen? O d ă a u t o r u l : î n a i n t e de r ăzbo iu ciutele se b u c u r a u de o p ro tec ţ i e d e s ă v â r ş i t ă , astfel că p ro ­p o r ţ i a î n t r e sexe a a j u n s l a 1 t a u r p e n t r u 20 c iute . Cerbii-t a u r i m a i b u n i ş o r i e r a u î m p u ş c a ţ i în m u g e t , l ă s â n d r e ­p r o d u c ţ i a în s e a m a s t â r p i t u r i l o r . In c u r s u l r ă z b o i u l u i b r a c o n i e r i i şi m a i a les t r u p e l e die o c u p a ţ i e g e r m a n e a u m a s a c r a t s tocul , î m p u ş c â n d m a i a les c iute , m a i u ş o r d e v â n a t . Astfel p r o p o r ţ i a î n t r e sexe a a j u n s la 1:3, s a u 1:4. De a l t ă p a r t e , ce rb i i - t au r i a u p u t u t î m b ă t r â n i , fu r i a uc i -derei ( pen t ru c a r n e m a i ales) î n d r e p t â n d u - s e s p r e c iu te . Al tă concluzie a a u t o r u l u i : Arden i i po t s ă c r ea scă u n s toc de cerbi de o p t i m ă cal i ta te , a v â n d r e s u r s e , a l i m e n t a r e p e n ­t r u cervide cu m u l t m a i boga te decâ t ţ ă r i l e d i n E u r o p a c e n t r a l ă . S i n g u r a p r o b l e m ă p e n t r u a se c o n t i n u a aces t f enomen ferici t „ căzu t d in cer", este, ca n o r m e seve re s ă oblige v â n ă t o r i i f rancezi să m e n ţ i n ă a c t u a l a p r o p o r ţ i e d i n t r e sexe, c r u ţ â n d t a u r i i şi r ă r i n d ciutele. — Din h o t ă ­r â r i l e a d u s e î n a d u n a r e a g e n e r a l ă de la 11 Oct. a. c. de „Asocia ţ ia v â n ă t o r i l o r de p a s e r i a c u a t i c e " r e ţ i n e m c â t e v a : P r o t e s t e a z ă î m p o t r i v a m ă s u r i l o r demagog ice , c a r e s u b t p r e t e x t u l a s i g u r ă r i i p l ăce r i lo r v â n ă t o r e ş t i p e n t r u t o a t ă l u ­m e a , d i s t r u g v â n a t u l . Socoteşte, că s i t u a ţ i a po l i t i că nec l a ­r ă şi n e s t a b i l ă de azi n u este po t r i v i t ă p e n t r u o r e f o r m ă a legei v â n ă t o a r e i . F a c e apel la Consi l iu l I n t e r n a ţ i o n a l d e v â n ă t o a r e (C. . I. C.) s ă r e i a ac t i v i t a t ea p e n t r u p r o t e c ţ i a p a s e r i l o r a c u a t i c e m i g r a t o a r e .

Urăm tuturor colaboratorilor şi cititorilor noştri Sărbă­tori Fericite şi un An Nou cu pace, belşug şi deplină mulţumire!

Revista „CARPAŢIÎ" * # #

Ordin Circular al Ministerului de Interne, — Minis ­t e ru l A g r i c u l t u r i i şi Domen i i lo r — D i r e c ţ i u n e a Economie i V â n a t u l u i — cu a d r e s a n r . 301.713/946, ne-a a d u s l a cunoş ­t i n ţ ă că p r i n o r d i n u l c i r c u l a r n r . 300.478 d in 30 I a n u a r i e 1946, a d a t d i spoz i ţ iun i t u t u r o r I n s p e c t o r a t e l o r de v â n ă ­t o a r e d in ţ a r ă , p r i v i t o a r e l a a p l i c a r e a legii v â n a t u l u i , cu î n d r u m a r e a de a co labora s t r â n s şi p e r m a n e n t cu o rgane l e d i n s u b o r d i n e a aces tu i D e p a r t a m e n t , în vede rea s tăv i l i r i i b r a c o n a j u l u i .

Dec iz iunea M i n i s t e r u l u i A g r i c u l t u r i i şi Domen i i lo r n r . 225, p u b l i c a t ă î n M o n i t o r u l Oficial n r . 32 d in 7 F e b r u a r i e 1946, p revede , p r i n t r e al tele, u r m ă t o a r e l e :

„ C o m i s i u n e a de v â n ă t o a r e j u d e ţ e a n ă , în execu t a r ea p r o g r a m u l u i şi a h o t ă r â r i l o r sa le , va l u a con tac t cu p r e ­fectul j u d e ţ u l u i , c a r e este ob l iga t a d a c o n c u r s u l p r i n p r e ­tor i , p r imar i* şi s e c r e t a r i c o m u n a l i , î n specia l î n ,c«eace p r iveş te s t ă v i l i r e a ' b r a c o n a j u l u i " .

F a ţ ă de cele a r ă t a t e m a i s u s şi p e n t r u d e s ă v â r ş i r e a a c ţ i u n i i de a n s a m b l u p r e c o n i z a t de M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i ş i Domen i i l o r p r i v i t o a r e l a p ro t ec ţ i a v â n a t u l u i şi l a s t ă ­v i l i r ea b r a c o n a j u l u i , a v e m o n o a r e a v ă r u g a s ă b inevoi ţ i a l u a m ă s u r i ca o r g a n e l e a d m i n i s t r a t i v e p r e v ă z u t e în de­c iz iunea s u s m e n ţ i o n a t ă , s ă d e a to t c o n c u r s u l I n s p e c t o r a ­t u l u i de v â n ă t o a r e , î n vede rea s tăv i l i r i i b r a c o n a j u l u i .

Min i s t ru , Director , (ss) Indescifrabil (ss) Indescifrabil

• •• P r i m i m d i n p a r t e a d lu i C. Irofti , P r e ş e d i n t e l e Soc.

v â n ă t o a r e „ P e l i c a n u l " B u c u r e ş t i î n t â m p i n a r e a c ă t r e Min. Agr . şi Dom. ce u r m e a z ă , c u p r i n z ă t o a r e de p rob leme ce in­t e r e s e a z ă toa t e Socie tă ţ i le de v â n ă t o a r e .

D o m n u l e M i n i s t r u , S u b s e m n a ţ i i de legaţ i a i Soc ie tă ţ i lo r de v â n ă t o a r e d in

ţ a r ă , cu o n o a r e v ă a d u c e m la c u n o ş t i n ţ ă cele ce u r m e a z ă : Socie tă ţ i le de v â n ă t o a r e , p e r s o a n e j u r i d i c e şi asocia­

ţi i v remeln ice , c e r â n d Di rec ţ i une i Economie i V â n a t u l u i p r e l u n g i r e a c o n t r a c t e l o r de a r e n d a r e a d r e p t u l u i de vâ­

n ă t o a r e de pe t e r e n u r i l e p r o p r i e t a t e a S t a t u l u i şi a C o m u ­nelor , c o n t r a c t e ce s u n t în cu r s de exp i r a r e , a u c o n s t a t a t cu s u r p r i n d e r e că, susz i sa D i r ec ţ i une m a j o r e a z ă a r enz i l e aces to r t e r e n u r i p r i n noi le con t r ac t e , l a s u m e ce î n t r e c cu m u l t p u t e r e a de p l a t ă a Socie tă ţ i lor .

M a j o r a r e a aces to r a r enz i , î n une le c a z u r i f i ind c h i a r de o s u t ă de ori m a i m a r e decâ t vechi le a r e n z i — şi c h i a r m a i m u l t — este m o t i v a t ă d i n d o r i n ţ a de a se c re ia ven i ­t u r i m a i m a r i .

M ă s u r a a c e a s t a pe l â n g ă că n u v a m ă r i v e n i t u r i l e S a t u l u i şi a Comune lo r , d a r pe de o p a r t e v a v ă r s a u n gol des tu l de s i m ţ i t o r în buge te le respect ive , i a r pe de a l t a p a r t e v a ducie l a des f i i n ţ a rea Soc ie tă ţ i lo r şi l a o c o m p l e c t ă d i s t r u g e r e a v â n a t u l u i m a i a les î n r e g i u n i l e de şes şi dea l , d in u r m ă t o a r e l e mo t ive :

1. Din n u m ă r u l de pes te 40.000 v â n ă t o r i , 90% s u n t oa­m e n i cu v e n i t u r i foa r te m o d e s t e ca: f unc ţ i ona r i , pens io ­n a r i , m ic i mese r i a ş i , p l u g a r i m u n c i t o r i , e t c , c a r e î n sco­pu l de a p u t e a exerc i t a aces t s p o r t r ec rea t iv , s ' au g r u p a t î n Socie tă ţ i , p e n t r u c ă n u m a i as t fe l cu chel tu ie l i modes t e , se pot c re ia domen i i de v â n ă t o a r e şi cond i ţ i un i o p t i m e p e n t r u c o n s e r v a r e a şi p r o m o v a r e a v â n a t u l u i .

Ori aceş t i o a m e n i n e p u t â n d con t r i bu i cu cot iza ţ i i spo­r i t e pes te pu t e r i l e lor de p l a t ă — şi a c e a s t a d i n c a u z a m a ­j o r ă r i i a r enz i lo r — u n i i m a i p ă t i m a ş i a r deveni b r a c o n i e r i i a r a l ţ i i s ' a r l ă s a de v â n ă t o a r e şi astfel b u g e t u l S t a t u l u i a r fi l ips i t de u r m ă t o a r e l e v e n i t u r i : a) 40.000 p e r m i s e de v â n ă t o a r e a 15.000 lei

— — — — — — — — — Lei 600.000.000 b) T a x a de t i m b r u p e n t r u viza p e r m i s e l o r

de p o r t a r m ă şi e l i b e r a r e a p e r m i s e l o r de v â n ă t o a r e socoti t a 5.700 lei de p e r m i s _ _ _ _ _ _ _ Lei 228.000.000

c) Cifra de afacer i , t a x ă t i m b r u p r o p o r ţ i o ­na l , t i m b r u fac tur i , t i m b r u fix, i m p o ­zit excepţ iona l şi diferi te a l te t a x e l a capse , c a r t u ş e şi alice, c a l cu l a t e n u m a i la 200 c a r t u ş e d e f iecare v â n ă t o r ş i c a r e t axe r e p r e z i n t ă 46% d i n v a l o a r e a u n u i c a r t u ş al c ă r u i p r e ţ m e d i u este de lei 3.000 — — — Lei 11.040.000.000

d) T a x a m o n o p o l l a 16.000 kg r . p u l b e r e a 200.000 lei (2 gr . pu lbe re la 16.000.000 ca r tuşe ) — — — — — — — Lei 3.200.000.000

e) Taxe le de t i m b r u fix şi 4% p ropor ţ i o ­n a l la con t rac te , t a x a de 5% şi 10% a-s u p r a a r enz i lo r cea. 1 — — — Lei 40.000.000

Tota l Lei 15.108.000.000

Mai a d ă o g a ţ i Ia a c e a s t ă cifră, î n c a s ă r i l e C. F . R. d i n dep l a să r i , taxele benz ine i şi u l e iu lu i c o n s u m a t de a u t o b u ­ze p e n t r u t r a n s p o r t u l v â n ă t o r i l o r pe te ren , p r e c u m şi va ­l o a r e a b l ă n u r i l o r şi a t axe lor v a m a l e d in e x p o r t u l lor, c a r e s u n t cel p u ţ i n egale cu s u m a de m a i sus , se a j u n g e l a u n gol în b u g e t u l S t a t u l u i de pes te 30.000.000.000 lei.

2. V â n a t u l în s c u r t t i m p va fi d i s t r u s şi va d i s p ă r e a d in u r m ă t o a r e l e cauze:

a) î n m u l ţ i r e a excesivă a r ă p i t o a r e l o r , l i p sa de h r a n ă în "timpul iernei şi p a z ă în t i m p u l ges ta ţ ie i , p e n t r u ca r e Socie tă ţ i le în p rezen t che l tu iesc sume ce depăşesc cu 2—5 ori valoarea arenzilor.

P r i n î n m u l ţ i r e a r ă p i t o a r e l o r , î n specia l a c ior i lor şi a câ in i lo r vagabonz i , a g r i c u l t u r a v a avea de sufer i t p a ­gube inca lcu lab i le şi ca re vor î n t r e c e c h i a r golu l d i n bu ­getu l S ta tu lu i , i a r câ ini i h o i n a r i vor fi o p e r m a n e n t ă p r i ­mejdie a t â t p e n t r u s ă n ă t a t e a pub l i că câ t şi p e n t r u v i a ţ a a n i m a l e l o r domest ice a gospodăr i e i r u r a l e .

b) î n m u l ţ i r e a b racon ie r i lo r , ca re vor v â n a în tot t i m ­p u l a n u l u i şi p r i n toa te mi j loace le — l a ţ u r i , curse , p lase , polei e t c — căci d a c ă în s i t u a ţ i a a c t u a l ă , Societăţile au pentru fiecare teren câte un paznic, p l u s s u p r a v e g h e r e a f iecărui v â n ă t o r în pa r t e , în cazul c â n d s 'a r desf i in ţa s a u n u a r m a i d i s p u n e de fondur i — fiind înghiţite de arenzi

t o a t ă p a z a a r r ă m â n e în s a r c i n a o r g a n e l o r oficiale, c a r e s u n t abso lu t insuf ic ien te .

P e de a l t ă p a r t e d i s t r u g e r e a v â n a t u l u i v a avea d r e p t consecinţă , d i s p a r i ţ i a u n u i b u n n a ţ i o n a l şi l ips i rea popu ­laţ ie i î n t r ' u n s c u r t t imp , de o c a n t i t a t e a p r e c i a b i l ă de ca r ­ne — circa 4% m i l i o a n e kg r . a n u a l — ca re s c a p ă de la sac r i f i ca re u n n u m ă r de cel p u ţ i n 50.000 vi te c o r n u t e şi ca re m a i a les în s i t u a ţ i a de a s t ă z i s u n t de o n e p r e ţ u i t ă va­loare , a t â t a g r i c u l t u r i i c â t şi economie i n a ţ i o n a l e .

I a t ă cum, D o m n u l e M i n i s t r u , p r i n t r ' o m ă s u r ă ca r e în a p a r e n ţ ă a r cre ia v e n i t u r i — c i rca a VÁ m i l i a r d e , d a c ă s 'ar a r e n d a absolu t î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a ţ ă r i i — în r e a ­l i ta te n u se vor m a i r ea l i za n ic i v e n i t u r i l e ac tua l e , deoa­rece pes te 75% d in t e r e n u r i vor r ă m â n e a n e a r e n d a t e , i a r v â n ă t o a r e a va r ă m â n e u n lux, ce şi-1 vor p e r m i t e n u m a i acei cu ven i t u r i m a r i , deci v a fi u n spor t n u m a i a l boga­ţ i lor s a u a îmbogă ţ i ţ i l o r de răsboi , ceeace c r e d e m că n u este i n t e n ţ i u n e a Domnie i -Voas t re , i a r mic i lo r func ţ iona r i , pens iona r i , mese r i a ş i , p l u g a r i , etc. nemai f i indu- l e î n g ă d u i t ca î n t i m p u l l iber, să se recreeze î n mi j locu l n a t u r i i , se vor î n d r e p t a — şi n u sp re b ine le ţ ă r i i şi a famil ie i — că t re a l te d i s t rac ţ i i , c a r e în m a j o r i t a t e a cazu r i lo r vwr fi câ rc iumi le , cafenelele, jocur i l e de noroc , etc.

F a ţ ă de cele expuse m a i sus , în n u m e l e a pes te 40.000 v â n ă t o r i şi a p r o a p e tot a t â t e a famil i i şi d in c a r e pes te 90% sun t , c u m a m a r ă t a t m a i sus , f unc ţ iona r i , p e n s i o n a r i , m e ­ser iaş i , p l u g a r i , etc. vă r u g ă m re spec tuos D o m n u l e Minis ­t r u , s ă b inevoi ţ i a d i s p u n e :

a) A r e n d a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e s ă n u d e p ă ş e a s c ă p r e ţ u l de 7—15 lei de hec t a r , d u p ă r e g i u n e şi n a t u r a te ­r e n u l u i , l ă s â n d la a p r e c i e r e a D i r ec ţ i une i Economie i Vâ­n ă t o a r e i , ca re p r i n mi j loace le de ca re d i spune , c u n o a ş t e a t â t s t a r e a v â n a t u l u i , cât şi a r eg iun i l o r ţ ă r i i şi ca re în j u r u l cifrei de m a i s u s să s t ab i l e a scă a r e n d a a n u a l ă a te­r e n u l u i , p e n t r u ca re s'a ce ru t p r e l u n g i r e a , m a i a les că a-ceas tă Direcţ ie p â n ă în p r e z e n t a d a t d o v a d ă de o d e s ă v â r ­ş i tă obiect ivi ta te .

b) D i r ec ţ i unea Economie i V â n a t u l u i a t u n c i c â n d s u n t m a i m u l t e cerer i p e n t r u t e ren la c a r e a r e n u n ţ a t vech iu l a r e n d a ş , s a u n u a m a i fost a r e n d a t Soc ie tă ţ i lo r or i a r e n ­daş i lo r ind iv idua l i , s ă a ibă a ap rec ia , n u q u a n t u m u l a-renz i i oferite, ci c a l i t a t ea so l i c i t a to ru lu i c a r e face d o v a d ă că este u n b u n ocrot i tor al v â n a t u l u i a t â t î n p r e z e n t câ t şi î n t r ecu t .

c) Comune le să fie obl iga te ca în t e r m e n de cel m u l t 50 zile s ă t r i m e a t ă fişa c e r u t ă de D. E. V. în caz c o n t r a r , a r e n d a r e a s ă se facă f ă r ă a c e a s t ă fişă.

M e n ţ i o n ă m că une l e p r i m ă r i i i n t e n ţ i o n a t n u t r i m i t fişele, s a u f ixează a renz i exagera te , sp r e a n u se a r e n d a t e renur i l e , p e n t r u ca astfel u n n u m ă r de 2—3 indiv iz i in­t e resa ţ i i n acea c o m u n ă , să p o a t ă b r a c o n a ' î n l in iş te .

P r i n sa t i s f ace rea aces tor l eg i t ime do lean ţe , D o m n u l e Min i s t ru , veţi d a o d r e a p t ă sa t i s fac ţ ie u n u i n u m ă r de pes te 40.000 de m o d e ş t i ce tă ţen i şi aces t spor t a l v â n ă t o a ­rei va deveni u n a d e v ă r a t s p o r t a l poporu lu i , aşa cum a fost in trecutul Tării Româneşti, i a r n u u n s p o r t a l u n e i c lase r e s t r â n s e s e bogă t a ş i s a u îmbogă ţ i ţ i d a t o r i t ă îm­p r e j u r ă r i l o r p r i r ? ca re a m t r e c u t şi totdeodată p r i n acea­

s t ă b u n ă v o i n ţ ă , veţi a s i g u r a u n veni t des tu l de i m p o r t a n t şi s t a t o r n i c î n b u g e t u l S t a t u l u i . .

P r i m i ţ i , v ă r u g ă m , D o m n u l e Min i s t ru , a s i g u r a r e a deosebi te i n o a s t r e s t ime .

ss. C. Irofti , ss. I o a n Popescu , ss. N. P . Arabo lu , ss. M. R â d u l e s c u , ss . Gh. Taodorescu , ss. Lt. Col. Orezeanu , ss . M a i o r A. C o l u m b e a n u , ss . I. Ghi -ţu lescu , ss. I. Begu, ss . G-ral Gh. M â n u , ss . D. Vasi lescu, ss . C o m a n d o r A n t o n M a r i n , ss . V. Gheo rgh i ade , ss. N a e Popescu , ss . V. Popescu , ss. Ing- I o n Coman ic iu , ss . G-ral Mil icescu.

• • • P r i n Deciz ia M i n i s t e r i a l ă Nr . 1787 d in 18 S e p t 1946,

dl D u m i t r u R ă d u l e s c u , d in G iu rg iu , a fost n u m i t Inspec ­tor de V â n ă t o a r e , onorif ic , a l j u d e ţ u l u i Vlaşca .

*** P r i n dec. m i n . j r . n r . 12416/946 s 'a r e v e n i t a s u p r a dec.

m i n . j r . n r . 2981/1946, p r i n c a r e de sch ide r ea epocii d e îm­p u ş c a r e a iepur i lo r , pe t e r i t o r i u l j u d e ţ u l u i N e a m ţ , u r m a s ă î n c e a p ă la 15 Oc tombr i e 1946, î n loc de 1 Oc tombr i e 1946.

P r i n dec. m i n . j r . n r . 13260/1946, s'a r even i t a s u p r a dec. m i n . j r . n r . 4613/1946, p r i n ca re s 'a o p r i t v â n a r e a ie­p u r i l o r pe a n u l v â n ă t o r e s c 1946/1947, pe î n t r e g c u p r i n s u l j u d e ţ u l u i T re i -Scaune .

••• P r i n dec. m i n . j r . n r . 12871/1946 s 'a r even i t a s u p r a

dec. m i n . j r . n r . 4613/1946, p r i n ca r e s 'a o b r i t v â n a r e a ie­p u r i l o r p e a n i i v â n ă t o r e ş t i 1946/1947 şi 1947/1948 p e î n t r e g t e r i t o r iu l j u d e ţ u l u i Vlaşca .

T o t o d a t ă s 'a h o t ă r î t ca epoca de î m p u ş c a r e a i epu­r i lo r p e a n u l 1946/1947, p e to t c u p r i n s u l j u d e ţ u l u i Vlaşca să î n c e a p ă l a 15 Oc tombr i e 1946 şi s ă se î n c h i d ă l a 31 Decembr i e 1946. •••

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă n r . 1889 d i n 4 Oct. 1946, dl Ay. D u m i t r u Vlădiescu, d i n C â m p u l u n g (Muscel) a fost n u ­m i t In spec to r de v â n ă t o a r e , onorif ic, al j u d e ţ u l u i Muscel , în locul D-lui Av. Ion Napo te scu . ,

«•• P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă j l . n r . 14364 d i n 7 Octom-

vr ie 1946, s'a op r i t v â n a r e a t u t u r o r speci i lor de v â n a t , c u excepţ ia r ă p i t o a r e l o r , p â n ă l a 1 Oc tomvr ie 1947, pe te re ­n u r i l e p e n d i n t e de com. A p a h i d a (Cluj). •••

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă n r . 1994 d i n 16 Oc tombr i e 1946, dl Ing . D a n Ciolacu, Şeful Ocolului C. A. P . S. C a r a ­cal ( R o m a n a ţ i ) , a fost n u m i t I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e , ono­rific, a l j u d e ţ u l u i R o m a n a ţ i , în locul d-lui J e a n El iescu . •••

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă n r . 1995 d i n 16 Oc tombr i e 1946, dl Vic tor Cojocaru , d i n Suceava , se de l eagă a î nde ­p l i n i f u n c ţ i u n e a de I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e , onorif ic , a l j ud . S u c e a v a , în locul d-lui Lt. Gol. I l is iu, d e m i s i o n a t .

P r i n Deciz ia M i n i s t e r i a l ă n r . 1996 d i n 16 Oc tombr ie 1946, dl Ing . D. Velicu, d i n T u r n u - S e v e r i n , a fost n u m i t I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e , onorif ic , al j u d e ţ u l u i Mehed in ţ i , î n locul d-lui dr . P . P l e n i c e a n u .

••• P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă j l . n r . 11708/1946, s 'a o p r i t

v â n a r e a p o t â r n i c h i l o r pe a n u l 1946, pe î n t r e g t e r i t o r iu l j u d e ţ u l u i P u t n a .

*** P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă n r . 2106, d in 7 Ntoembrie

1946, a u fost n u m i ţ i I n spec to r i de v â n ă t o a r e , onorif ici , d e p l a să , d-nii : R ă c a r u Ioan , î n v ă ţ ă t o r , p e n t r u P l a s a T u l g h e ş (Ciuc); D. P l e şu , I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e a l P l ă ş i i F ă l c i u , se t r a n s f e r ă î n ace iaş i ca l i t a te p e n t r u P l a s a V u t c a n i (Fă l ­c iu) ; Gh. M u s t a ţ ă , p e n t r u p l a s a Fă l c iu , î n locul d-lui D. Pleşu , t r a n s f e r a t ; Vas i le M ă r g ă r i t , M a i o r r. p e n t r u P l a s a R â m n i c u l (R. -Săra t ) , î n locul d lu i Ing . Al. Tebeica ; Bob Vasi le , î n v ă ţ ă t o r , p e n t r u p l a s a Bec lean (Someş) ; P o p Va­sile, n o t a r , p e n t r u P l a s a Chioohdş (Someş) ; Dr . M e s a r o ş i u Cornel , d i n H a ţ e g , p e n t r u P l a s a H a ţ e g ( H u n e d o a r a ) , î n lo ­cul d lu i D. Chefneaux ; O la r i u Si lviu, d in Dobra , p e n t r u P l a s a Dobra ( H u n e d o a r a ) , î n locul d lu i prof. Vas i le Stoica , d e m i s i o n a t ; Ing . Silv. T u l b u r e Teodor , d in I l ia , p e n t r u P l a s a I l i a ( H u n e d o a r a ) , î n pos t v a c a n t ; C L ă z ă r u c , p e n ­t r u P l a s a B o t o ş a n i (Botoşani ) ; Vas i l iu Gh. p e n t r u p l a s a Ş te făneş t i (Botoşani ) ; Ma io r T u p a C o n s t a n t i n , p e n t r u P l a -

236 " CARPAÎIÎ •:- 1946. No. i±—là.

sa Buceçea (Botoşani ) ; Av. Miss i r Andre i , p e n t r u P l a s a S u l i ţ a (Botoşani) .

P r i n Decizia Min i s t e r i a l ă jl- n r . 15680 d in 6 Noembr i e 1946, s 'a r even i t a s u p r a Deciziei Min i s t e r i a l e j l . n r . 3075/ 1946, p r i n ca r e s 'a o p r i t v â n a r e a i e p u r i l o r pe t e r e n u r i l e co­m u n e l o r A l lmăneş t i , C r ă c i u n e i de s u s şi I svoare le , toate d i n j u d e ţ u l Olt.

••• L o c u i t o r u l Gh. F i l ip d in c o m u n a Ibăneş t i , j ud . Tu-

tova a fost c o n d a m n a t de c ă t r e J u d e c ă t o r i a r u r a l ă B â r l a d , la IO.OOD lei a m e n d ă p e n t r u del ic t de b r a c o n a j .

*•• L o c u i t o r u l Ion Tica lenco d in c o m u n a F r u n t i ş e n i , ju ­

de ţu l Tu tova , a fost c o n d a m n a t p e n t r u delict de b r a c o n a j , l a 10.000 lei a m e n d ă p e n t r u delict de b r a c o n a j . (N. B. U n s i n g u r i epu re — b r a c o n a t se v inde cu 50—60.000 lei!).

I n z iua de 16 A u g u s t 1946 a m î m p u ş c a t în m a r g i n e a Bă l ţ i i Şo ldăneş t i , l a 2 k m . d e o r a ş u l Fă l t i c en i u n F l u e r a r , c a r e p u r t a la p ic io ru l s t â n g u n inel cu i n s c r i p ţ i a R I K S -M U S E U M Z. P . Stockholm 7.23. P a s ă r e a a p a r ţ i n e speciei T o t a n u s Glar io la .

Avocat C. Ghelemé, F ă l t i c e n i • • •

„ C a m a r a z i v â n ă t o r i , Ce î n c â n t a r e suf le tească poa t e fi m a i m a r e decâ t cea

pe c a r e o a i c â n d în zori de zi, p i t u l a t în a d ă p o s t u l t ă u . vezi r o t i n d în c rucea b r a d u l u i , cocoşul de m u n t e , cocoşul vieţi i t a le . . . Ce p o d o a b ă m a i f r u m o a s ă poa t e fi în c a s a u n u i v â n ă t o r , decâ t u n cocoş de m u n t e î m p ă i a t ? .

P o s e d î n M u n ţ i i L o t r u l u i Vâlcea u n fond de, v â n ă ­t o a r e cel m a i r e n u m i t p e n t r u cocoşi. Veni ţ i cu m i n e s ă în­f i i n ţ ă m o ' a s o c i a ţ i e de v â n ă t o a r e p e n t r u p ro t ec ţ i a şi v â n ă ­t o a r e a cocoşului de m u n t e , c a r e n e d ă u n a d in cele m a i m a r i sa t i s fac ţ i i v â n ă t o r e ş t i . — P e n t r u orice i n f o r m a ţ i u n i şi adez iun i l e Dvs. a d r e s a ţ i - v ă M a i o r u l u i I n v a l i d M u s s u Aurel , s t r . D r i s t o r n r . 143, e t a j . B u c u r e ş t i IV".

###

Socie ta tea de v â n ă t o a r e „ V u l t u r u l M a e r u ş i " (Bucu­reşt i , Calea Victor ie i 63) n e a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă u r m ă t o r u l caz, de b r a c o n a j :

I n n o a p t e a de 8 N o e m v r i e a. c. P lot , Ma jo r Vasi le C â r ţ a n , şeful p o s t u l u i de j a n d a r m i M ă e r u ş (Braşov) , a su r ­p r i n s p e locu i to ru l d i n B r a ş o v Aure l O p r e a n u , p e c â n d t r a n s p o r t a cu o c ă r u ţ ă d i n c o m u n a Ai ta M a r e (Tre i -Scau-ne) u n cerb de 12 r a m u r i şi u n p o r c m i s t r e ţ , pe ca re i-a î m p u ş c a t î n h o t a r u l c o m u n e i Bel in . N u m i t u l n u a r e n ic i p e r m i s de p o r t - a r m ă , n ic i p e r m i s de v â n ă t o a r e şi a fost exc lus d in soc ie ta tea V u l t u r u l M a e r u ş " . Şeful de pos t a d r e s a t cuven i tu l p roces-verba l . Soc ie ta tea „V. M." a acor­d a t Plot . Ma jo r Vasi le C â r ţ a n u n p r e m i u specia l de Lei 100.000 şi a ce ru t i n s p e c t o r a t u l u i de v â n ă t o a r e B r a ş o v să-i a c o r d e şi p r e m i u l de Lei 300.000 cf. dec. m i n . 708/1946. •••

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă n r . 2215 d in 21 N o e m b r i e 1946, dl Colonel M a g i s t r a t r . Gh. S t a v r a c h e , d i n Cra iova , c a r e s 'a d i s t i n s în o p e r a de oc ro t i r e a v â n a t u l u i şi a p r o ­m o v ă r i i intereselor^ v â n ă t o r e ş t i , a fost^ n u m i t In spec to r de v â n ă t o a r e , onorif ic, î n Ad-ţ ia Cen t r a l ă .

*•• L a î n c e p u t u l l u n e i N o e m v r i e a. c. a m î m p u ş c a t o ffu-

m u s e ţ e de vu lpo iu b ă t r â n , d a r c a r e a v e a c o a d a n u m a i de 12 c e n t i m e n t r i l u n g i m e şi e r a şchiop l a p i c io ru l d r e p t d i n u r m ă . L a j u p u i r e a m c o n s t a t a t că oasele e r a u v indeca te complect , i a r vâ r fu l cozii e r a t e r m i n a t p r i n u n s g â r c i u în f o r m ă de m ă c i u c ă .

E ne îndo ie ln ic f ap tu l că în sezoanele t r e c u t e a p r i m i t o l o v i t u r ă p r o s t p l a s a t ă , ca re a p r o v o c a t p i e r d e r e a cozii şi ş c h î o p ă t a r e a .

G. P.

P r i n D. M. n r . 10501/946, s'a i n t e rz i s v â n a r e a p o t â r -n i ch i lo r pe a n u l 1946, pe î n t r e g t e r i t o r i u l j u d e ţ u l u i Se^ ver in . ,

P r i n D. M. n r . 5364/946, s 'a o p r i t v â n a r e a p o t â r n i c n i . lor pe a n u l 1946, pe î n t r e g t e r i t o r iu l jud . Tutova-

P r i n D. M. nr- 3075/946, s'a in te rz i s v â n a n i ch i l o r pe a n u l 1946, pe î n t r e g t e r i t o r iu l j u d

P r i n D. M. n r . 9387/946, s 'a op r i t v â n a r e a p o t â r n i c h i -lor pe a n u l 1946, pe î n t r e g t e r i t o r iu l j ud . Ilfov.

###

P r i n D. M. n r . 440/946, s'a o p r i t v â n a r e a i e p u r i l o r p e a n u l v â n ă t o r e s c 1946/47, pe t e r e n u r i l e c o m u n e i Drăgoeş t i (Olt).

P r i n D. M. n r . 4613/946, s'a h o t ă r â t o p r i r e a v â n ă n e i i epu r i l o r pe î n t r e g t e r i t o r i u l j ud . Vlaşca , p e a n i i v â n ă t o ­reş t i 1946/47, 1947/48.

» • * P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă Nr . 2207 d in 15 N o e m v r i e

1946, Dl Col. r. S n y d e r S c h n e i d e r Ro land , a fost n u m i t In spec to r de v â n ă t o a r e , onorif ic, în Ad-ţ ia C e n t r a l ă .

»V- Aţ.

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă Nr . 2209 d i n 15 N o e m v r i e 1946, Dl Dr. T h e o d o r Staetnescu, a fost n u m i t In spec to r de v â n ă t o a r e , onorif ic, a l j u d e ţ u l u i Sibiu, în locul D-lui Col. r. Vas i l e M a n c a ş .

P r i n Decizia Min i s t e r i a l ă Nr . 2215 d i n 21 N o e m v r i e 1946, Dl. Col. r. M a g i s t r a t Gh. S t a v r a c h e , a fost n u m i t In s ­pec to r de v â n ă t o a r e , onorif ic , î n Ad- ţ ia Cen t r a l ă .

N u m e l e n o u l u i i n spec to r de v â n ă t o a r e al j u d e ţ u l u i Mehed in ţ i es te Ing . D. Vlaicu, şi n u Ing . D. Velicu, c u m s'a d a t d i n e roa re .

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă Nr . 2258 d i n 27 N o e m v r i e 1946, Dl Apostol Popescu , d in P i t e ş t i a fost n u m i t Inspec ­to r de v â n ă t o a r e , onorif ic, a l j u d e ţ u l u i Argeş , în locul D-lui Col. r . Vas i le Şe rbanescu .

P r i n Decizia M i n i s t e r i a l ă Nr . 2264 d i n 28 N o e m v r i e 1946 Dl Sever N. Tipei , Consi l ier o n o r a r l a î n a l t a C u r t e de Casa ţ ie , a fost n u m i t I n s p e c t o r de v â n ă t o a r e , onorif ic, î n Ad-ţ ia C e n t r a l ă .

P r i n Decizia Min i s t e r i a l ă Nr . 2265 d in 28 N o e m v r i e 1946, s 'a ' h o t ă r â t u r m ă t o a r e l e :

I n cazul c â n d Consil i i le de A d m i n i s t r a ţ i e a le Societă­ţ i lo r d e v â n ă t o a r e p e r s o a n e j u r i d i c e n u se vo r c o n f o r m a p revede r i l o r s t a t u t u l u i — t ip, s a u n u vor execu ta dispozi-ţ i un i l e D i r ec ţ i une i Economie i V â n a t u l u i , c o m u n i c a t e p r i n Inspec to r i i de v â n ă t o a r e j u d e ţ e n i s a u de p l a s ă în c a l i t a t e a lor de Delegaţ i a i M i n i s t e r u l u i de Domen i i li se vo r a p l i c a u r m ă t o a r e l e s a n c ţ i u n i :

(a) I n s p e c t o r u l de v â n ă t o a r e j u d e ţ e a n v a inv i t a Con­si l iul de A d m i n i s t r a ţ i e a l socie tă ţ i i s ă se conformeze î n t e r m e n de 10 zile, p revede r i i s t a t u t a r e s a u o r d i n u l u i Direc­ţ i u n i i Economie i V â n a t u l u i r ă m a s neexecu ta t .

(b) I n caz de n e c o n f o r m a r e se vor r e t r a g e p e r m i s e d e v â n ă t o a r e , s a u n u se vo r e l ibe ra p e a n u l în cu r s , t u t u r o r m e m b r i l o r Cons i l iu lu i de A d m i n i s t r a ţ i e . R e t r a g e r e a s a u refuzul p e r m i s e l o r se v a face de c ă t r e I n s p e c t o r a t u l d e v â ­n ă t o a r e j u d e ţ e a n , î n u r m a c o n s t a t ă r i i I n s p e c t o r u l u i gene­r a l de Con t ro l a l r e g i u n e i respec t ive .

(c) M ă s u r i l e de la (b) se vor c o m u n i c a Di rec ţ iune i Eco­n o m i e i V â n a t u l u i , c a r e v a p u t e a d i s p u n e exc lude rea so^ c ie tă ţ i i de la a r e n d a r e a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e s a u de pes­cu i t în ape le de m u n t e , p â n ă l a i n t r a r e a ei î n l ega l i t a te .

(d) D a c ă D i r e c ţ i u n e a Economie i V â n a t u l u i v a cons­t a t a o c o n t i n u a r e a v o i n ţ ă d i n p a r t e a conduce r i i soc ie tă ţ i i , v a cere C o m i s i u n e i S u p e r i o a r e a P e r s o a n e l o r Ju r id i ce , di­zo lva rea Cons i l iu lu i de A d m i n i s t r a ţ i e , conform a r t . 3 a l . IV, d i n legea Nr . 11/1946.

(e) L a a r e n d a r e a d r e p t u l u i de v â n ă t o a r e s a u de pes­cu i t î n ape le de m u n t e , socie tă ţ i le vor fi ob l iga t e să p r e ­zinte av izu l I n s p e c t o r u l u i de v â n ă t o a r e j u d e ţ e a n , c a r e v a

t m e n ţ i o n a d a c ă Soc ie ta t ea a î ndep l in i t obl igaţ i i le i m p u s e r$Le L e g e a P e r s o a n e l o r Ju r id ice , S t a t u t u l . — t ip şi Ordine le C i r c u l a r e a le Di rec ţ iune i Economie i V â n a t u l u i .