+ All Categories
Home > Documents > ITS MG nov 2010

ITS MG nov 2010

Date post: 13-Dec-2014
Category:
Upload: alexandra-alex
View: 40 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
54
Infecţii transmise sexual Conf. Dr. Daciana Br ănişteanu Facultatea de Medicină U.M.F. ”Gr. T. Popa” Iaşi
Transcript
Page 1: ITS MG nov 2010

Infecţii transmise sexual

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Facultatea de Medicină

U.M.F.”Gr. T. Popa” Iaşi

Page 2: ITS MG nov 2010

Sifilisul (Luesul) - Etiologie

Treponema pallidum: microorganism spiralat, 7-14microni lungime, 0,25 microni grosime, subţire,mobil

- pusă în evidenţă prin metode speciale:- microscopia în câmp întunecat;

- metode de colorare şi impregnare;

- microscopie în contrast de fază;- microscopie în contrast de fază;

- imunofluorescenţă;

- microscopie electronică.

- Treponema pallidum - fragilă, nu poate fi cultivatăpe medii artificiale, poate fi inoculată la animale(maimuţă, iepure);

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 3: ITS MG nov 2010

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 4: ITS MG nov 2010

Sifilisul (Luesul) - Patogenie

Patologie generală:

- evoluţie cronică, ondulatorie, perioade active

şi perioade de latenţă.

Imunitatea şi alergia:

- imunitate care este limitată în timp;

- reactivitatea alergică maximă în faza terţiară.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 5: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (I)

I. Sifilisul primar

Şancrul sifilitic:

- eroziune rotundă sau ovalară, 0,5-2 cm diametru, margini netede,fundul curat, baza dură, nedureros

- aspecte atipice: pitic, gigant, ulceros, hipertrofic, fisurar etc.

Adenopatia satelită:

- la 7 zile de la constituirea şancrului - poliganglionară (inghinală)/- la 7 zile de la constituirea şancrului - poliganglionară (inghinală)/monoganglionară (alte localizări);

- Ganglionii – duri, mobili, indolori

Diagnostic diferenţial – leziunile genitale:

- leziunea traumatică; herpes simplex; balanită erozivă; şancrul moale;şancrul limfo-granulomatos; aftele; şancrul scabios; carcinom penian.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 6: ITS MG nov 2010

Sifilis primar – şancru sifilitic

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 7: ITS MG nov 2010

Sifilis primar – şancru sifilitic

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 8: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (II)

II. Sifilisul secundar – la 42-45 zile de la debutul şancrului

- erupţii cutaneo-mucoase generalizate, rezolutive,poliadenopatie, manifestări generale şi viscerale

Manifestări cutaneo-mucoase:

- sifilidele secundare:- sifilidele secundare:

- sifilide eritematoase (rozeola);

- sifilide erozive mucoase (plăci mucoase);

- sifilide papuloase; varietăţi: sifilide papulo-erozive, papulo-hipertrofice, lichenoide, psoriaziforme, seboreice, papulo-pustuloase (acneiforme), impetigoide;

- Alte tipuri: sifilide pigmentare, ulceroase, ulcero-crustoase.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 9: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (III)

Atingerea fanerelor: alopecia sifilitică, perionixis,onixis

PoliadenopatiePoliadenopatie

Simptome generale: febră, cefalee, dureri osoase

Manifestări viscerale – pot exista reacţii meningeale

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 10: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – rozeolă sifilitică

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 11: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – rozeolă sifilitică

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 12: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – sifilide erozive

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 13: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – sifilide papuloerozive

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 14: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – sifilide papuloerozive

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 15: ITS MG nov 2010

Sifilide papuloase

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 16: ITS MG nov 2010

Sifilide papuloase palmare şi palmare

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 17: ITS MG nov 2010

Sifilide papuloase şi acneiforme

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 18: ITS MG nov 2010

Sifilis secundar – alopecie sifilitică

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 19: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (IV)

II. Sifilisul secundar

Diagnostic diferenţial – leziunile cutanate- lichen plan

- psoriazis gutat

- acnee- acnee

- scabie

- prurigo

- dermita seboreică

- vegetaţii ano-genitale (pentru sifilidele hipertrofice)

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 20: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (V)

III. Sifilisul latent

- sifilis latent precoce

- Sifilis latent tardiv

Diagnosticul sifilisului latent:

- istoricul bolii

- istoricul seroreacţiilor

- examenul clinic al bolnavului

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 21: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (VI)

IV. Sifilisul tardiv (terţiar):

- survine după un timp variabil (3-20 ani);

- nu este o perioadă evolutivă obligatorie

- leziuni distructive, localizate la nivelul oricărui organ sauteritoriu

Manifestări cutanate:

- sifilide tuberculoase: noduli duri, rotunzi, roşii-arămii,de la un bob de linte la un bob de mazăre, evoluţia sprecicatrici; se grupează în placarde; sifilide tuberculoaseuscate şi sifilide tuberculoase ulcerate

- goma sifilitică: nodozitate rotundă sau ovalară, cât oalună sau nucă, evoluţie stadială, în general solitară

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 22: ITS MG nov 2010

Sifilisul câştigat – aspecte clinice (VII)

Manifestări terţiare bucale

Manifestări terţiare osoase:- osteoperiostită, osteomielită, artropatii

Atingeri viscerale:- cardio-vasculare, hepatice, splenice, intestinale, pulmonare, renale

Manifestări nervoase:- tabes, paralizie generală progresivă, neurosifilisul meningeal şi

vascular, mielite

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 23: ITS MG nov 2010

Sifilis terţiar – gomă sifilitică

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 24: ITS MG nov 2010

Sifilide nodulare

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 25: ITS MG nov 2010

Sifilisul congenital (prenatal)

- sifilisul transmis transplacentar din luna a 5-a de lamama cu sifilis recent la produsul de concepţie

a. Manifestări letale

b. Manifestări neletale:precoce, tardive

Sifilisul congenital precoce: de la naştere sau înSifilisul congenital precoce: de la naştere sau înprimii 2 ani de viaţă

Sifilis congenital tardiv: manifestări care apar dupăvârsta de 2-5 ani până la 25-30 ani

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 26: ITS MG nov 2010

Sifilisul congenital precoce

Semne cutaneo-mucoase: pemfigusul palmo-plantar,sifilidele, coriza, laringita

Semne osoase: craniotabesul, osteocondrita diafizo-epifizară,osteoperiostita, osteomielita

Manifestări viscerale: hepato-splenomegalia, atingeri renale,hidrocel

Alte semne clinice: febra, anorexie, greutate subnormală,facies senescent, malformaţii ale craniului şi feţei,adenopatii, meningită, atingeri oculare

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 27: ITS MG nov 2010

Sifilisul congenital tardiv (I)

Sifilisul congenital tardiv – manifestări care apar dupăvârsta de 2-5 ani până la 25-30 ani

Manifestări active: pe tegumente şi mucoase – sifilidetuberculoase, gome

- leziuni osoase – afectează de preferinţă oasele proprii- leziuni osoase – afectează de preferinţă oasele propriiale nasului şi cartilagiile

- manifestări oculare: keratita parenchimatoasă,corioretinita pigmentară, nevrita optică

- tulburări auditive: afectarea urechii medii sau interne

- manifestări neuropsihice

- leziuni testiculareConf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 28: ITS MG nov 2010

Sifilisul congenital tardiv (II)Stigmate: cicatrici peribucale, sechele oculare, auditive

Distrofii:

- parţiale – dentare, sunt interesaţi numai dinţii definitivi –primul molar, incisivii, caninii; privesc structura, forma,mărimea, rezistenţa acestor dinţi; vulnerabilitate dentarămărimea, rezistenţa acestor dinţi; vulnerabilitate dentară

- Generale – perturbări endocrino-metabolice: sindromuladiposo-genital, gigantism, nanism, infantilism

Sifilisul congenital rămâne complet latent într-o proporţiemare de cazuri, numai serologia fiind pozitivă

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 29: ITS MG nov 2010

Diagnosticul serologic al sifilisului (I)

Reacţii cu antigene lipoidice netreponemice:

- floculare (VDRL, RPR)

- Fixare a complementului (reacţia Bordet-Wasserman clasică, reacţia Kolmer –scoase din uz)

Reacţii de fixare a complementului care au ca antigen Tr. Reiter

Reacţii care au ca antigen Tr. pallidum:

- reacţii de imunofluorescenţă indirectă (FTA-Abs, FTA-Abs-IgM, FTA-Abs-IgG,19 S-FTA-Abs-IgM)

- Testul de hemaglutinare pasivă (TPHA, TPHA-IgM, 19 S-TPHA-IgM)

- Testul de imobilizare a treponemelor (TIT)

- Reacţia imunoperoxidazei

- Teste imunoenzimatice (ELISA)

- Metode de amplificare genică: PCR, LCR

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 30: ITS MG nov 2010

Diagnosticul serologic al sifilisului (II)

Sifilisul primar:

- FTA-Abs şi TPHA se pozitivează cel mai precoce, apoi serologia lipoidică

- Ultramicroscopia – precizarea diagnosticului în faza şancrului seronegativ

Sifilisul secundar:

- toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat- toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat

Sifilisul visceral tardiv:

- toate testele sunt pozitive, serologia lipoidică poate fi negativă sau discordantă

Sifilisul latent:

- diferenţierea de o eventuală reacţie fals pozitivă – este necesară efectuarea acel puţin 2 teste treponemice

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 31: ITS MG nov 2010

Diagnosticul serologic al sifilisului (III)

Sifilisul congenital la nou-născut: FTA-Abs-IgM, TPHA-IgM, 19 S-

FTA-Abs-IgM, 19 S-TPHA-IgM

Sifilisul congenital tardiv – serologia este asemănătoare aceleia

din sifilisul visceral tardiv.

În urma tratamentului, negativarea serologiei lipoidice se obţine

în 6-12 luni în sifilisul primar şi în 18 luni în sifilisul secundar.

FTA-Abs şi TPHA se negativează într-o minoritate de cazuri, iar

TIT foarte rar.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 32: ITS MG nov 2010

Tratamentul şi profilaxia sifilisului (I)

Penicilina – eficientă, a înlocuit celelalte medicaţii antisifilitice (mercurul,

arsenobenzolii, bismutul)

- intervine în faza de diviziune a treponemelor (la 30-33 ore), inhibând

sinteza mureinei, component de bază al peretelui celular

- tratamentul – suficient de îndelungat, pentru a surprinde treponemele

intrate mai târziu în diviziuneintrate mai târziu în diviziune

- Penicilina cristalină, preparatul retard (benzatin-penicilina) – cea mai

utilizată actualmente (Moldamin, Extenciline)

- testare cutanată la penicilină înainte de începerea tratamentului,

pentru depistarea unei eventuale stări de sensibilizare

- intoleranţă la penicilină – tetracicline, eritromicină, cefalosporine

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 33: ITS MG nov 2010

Tratamentul şi profilaxia sifilisului (II)Măsuri de prevenire:

- preîntâmpinarea apariţiei bolii şi depistarea precoce

- educaţia sanitară antiveneriană a populaţiei

- supravegherea epidemiologică a populaţiei (examene

clinice şi serologice periodice sau cu anumite ocazii:clinice şi serologice periodice sau cu anumite ocazii:

angajare, prenupţial, în timpul sarcinii etc.)

- ancheta epidemiologică

- tratamentul preventiv al contacţilor sănătoşi

- tratamentul precoce şi corect al bolnavilor

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 34: ITS MG nov 2010

Tratamentul şi profilaxia sifilisului (III)

• Prevenirea sifilisului prenatal:– screening serologic în timpul sarcinii:

• controlul de la luarea în evidenţă, din primul trimestru, apoi la

28 săptămâni de sarcină şi la naştere.

• Toţi copiii născuţi din mame cu serologie pozitivă

pentru sifilis trebuie să primească tratament cu

benzatin penicilină, indiferent dacă mama a

efectuat tratamentul corect sau nu în timpul

sarcinii.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 35: ITS MG nov 2010

Tratamentul şi profilaxia sifilisului (IV)Pacienţii cu infecţie HIV:

• Testele serologie - pot fi considerate de încredere, deşi există rezultatefals pozitive sau negative, seroconversii întârziate.

• Pacienţii cu sifilis recent şi infecţie HIV concomitentă - risc uşor crescutpentru atingeri neurologice şi oculare, o rată crescută a eşeculuitratamentului cu benzatin penicilină, cu repozitivarea testelorserologice.serologice.

– Examenul LCR este recomandat în cazul sifilisuluilatent tardiv sau al sifilisului latent cu evoluţienecunoscută, şi la 2 ani după tratamentul corect alsifilisului recent.

• Schemele terapeutice pentru pacienţii cu infecţie HIV concomitentăsunt aceleaşi ca şi pentru celelalte categorii de pacienţi.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 36: ITS MG nov 2010

Management-ul pacienţilor şi urmărire

• ancheta epidemiologică.

• sifilis primar - toţi partenerii sexuali din ultimele 3 luni - perioada de

incubaţie a bolii poate fi de până la 90 de zile.

• sifilis secundar florid sau cu sifilis latent recent - până la 2 ani. 40-60%

din partenerii sexuali ai unui pacient cu sifilis recent, inclusiv femeile

însărcinate, pot fi infectaţi.

• Instituirea imediată a tratamentului preventiv - pentru contacţii sexuali.

• Testele serologice - la primul control, apoi la 6 săptămâni, 3 luni.

• Testele serologice specifice pot rămâne pozitive toată viaţă în ciuda unui

tratament corect efectuat.

• Reinfecţia sau recăderile trebuie tratate din nou şi trebuie efectuată şi

reexaminarea partenerilor sexuali.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 37: ITS MG nov 2010

Infecţia gonococică (Gonoreea)

Definiţie

• infecţie bacteriană contractată aproape întotdeauna pe cale sexuală - poatedetermina sterilitate.

Frecvenţa:

– grupele de vârstă 20 – 24 ani, 25 – 29 ani şi 15 – 19 ani (în special la sexulfeminin).

– mai mare la bărbaţi, dar femeile prezintă adesea forme asimptomatice– mai mare la bărbaţi, dar femeile prezintă adesea forme asimptomaticede boală, dificil de diagnosticat.

– mai mare în mediul urban.

Factorii de risc:

– Urbanizarea, industrializarea, dezvoltarea mijloacelor de comunicarerapidă, a turismului, raporturile sexuale libere, prostituţia,homosexualitatea, consumul de alcool, folosirea contraceptivelor şiignorarea pericolului venerian au contribuit din plin la răspândirea bolii.

– diminuarea sensibilităţii gonococului la antibiotice

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 38: ITS MG nov 2010

Infecţia gonococică la bărbat

• poate fi simptomatică şi asimptomatică.

Infecţia gonococică acută

– Uretrita gonococică anterioară– Uretrita gonococică anterioară

– Uretrita gonococică totală:

Infecţia gonococică cronică

– Uretrita gonococică cronică deschisă

– Uretrita gonococică cronică închisăConf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 39: ITS MG nov 2010

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 40: ITS MG nov 2010

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 41: ITS MG nov 2010

Infecţia gonococică la femeie

• Infecţia gonococică acută este rar întâlnită• Infecţia gonococică cronică este forma cea mai

frecventă

• Infecţia gonococică la fetiţe este o uretro-vulvo-vaginită acută.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 42: ITS MG nov 2010

Infecţia gonococică extragenitală• Infecţia gonococică oculară - nou născutul infectat

intrapartum

• Infecţia gonococică ano-rectală - rezultatulcontactului sexual ano-genital.

• Infecţia gonococică oro-faringiană - adesea• Infecţia gonococică oro-faringiană - adeseaasimptomatică - rar îmbrăcând aspectul uneiangine eritematoase banale, ocazional apărând unexsudat purulent.

• Infecţia gonococică cutanată

• Infecţia gonococică diseminată (gonococcemie)

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 43: ITS MG nov 2010

Complicaţiile infecţiei gonocociceComplicaţii locale

– la bărbat: fimoză, parafimoză, balanită, litrită, periuretrită,cowperită;

– la femeie: bartholinită, skenită.

Complicaţii regionale– la bărbat: prostatită, veziculită, epididimită, funiculită,

cistită;cistită;– la femeie: salpingită, metrită, boală inflamatorie pelvină.

Complicaţii generale: apar în cadrul infecţiei gonococicediseminate.

Complicaţii tardive: strictura uretrală şi sterilitatea, lafemei - riscul de sarcină ectopică.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 44: ITS MG nov 2010

Tratamentul infecţiei gonococice• Sensibilitatea gonococului la antibiotice s-a modificat în

decursul timpului, ceea ce a făcut necesară readaptareacontinuă a schemelor terapeutice.

• Partenerii sexuali din ultimele 30 zile pentru formelesimptomatice, respectiv ultimele 60 zile pentru formeleasimptomatice trebuie să fie examinaţi clinic, investigaţiprin metode paraclinice şi trataţi corespunzător.prin metode paraclinice şi trataţi corespunzător.

• Prezervativele şi spermicidele cu nonoxynol 9 asigură oprotecţie bună faţă de infecţia gonococică.

• Gonoreea este o boală transmisibilă sexual ce seraportează obligatoriu de către medicul dermato-venerolog care a diagnosticat şi a tratat pacientul.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 45: ITS MG nov 2010

Infecţii produse de Chlamydii

• cea mai frecventă infecţie transmisă sexual deetiologie bacteriană întâlnită atât la bărbaţi cât şi lafemei, în toate ţările Europei.

• Infecţiile asimptomatice - frecvente mai ales la• Infecţiile asimptomatice - frecvente mai ales lafemei - pot trece adesea neobservate determinândinfectarea partenerilor şi posibil secheleimportante.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 46: ITS MG nov 2010

Aspectele clinice

• diferă în funcţie de sex.

• La bărbaţi - simptomatice în proporţie de 75% din cazuri,comparativ cu femeile, unde procentul este de doar 30%.– Complicaţiile posibile - epididimita (poate apare obstrucţia

canalului deferent), proctită (frecvent observată lahomosexuali, manifestată clinic prin sângerări anogenitale,secreţie mucoasă sau mucopurulentă şi diaree).secreţie mucoasă sau mucopurulentă şi diaree).

• La femei – cervicita - depistată întâmplător la examenulcu valve sau cervicita mucopurulentă exteriorizată clinicprin scurgere mucopurulentă şi sângerări postcoitale.– Complicaţiile posibile - salpingita (principala consecinţă fiind

infertilitatea), endometrita, prin infectarea ascendentă aendometrului şi rar perihepatita (Fitz-Hugh-Curtis).

• La nou născuţi - pneumonie sau conjunctivită cu incluzii.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 47: ITS MG nov 2010

Trichomoniaza uro-genitalăDefiniţie

• afecţiune parazitară a tractului uro-genital transmisă pe cale sexuală.

Epidemiologie

• cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală.

• Frecvenţa mai mare la femei, grupul de vârstă 25-35 ani; rară la fetiţe şi laadultele virgine.

• Transmiterea - cel mai adesea directă, pe cale sexuală. Rezervorul de paraziţi –femeia - boala poate evolua asimptomatic în 15-20% din cazuri.

• Bărbatul - formă frustă sau asimptomatică de boală - principalul transmiţător.

• Transmiterea extragenitală - obiecte de toaletă, instrumentar medical, apa dinştranduri sau piscine, capacul WC-urilor, mâini murdare ş.a. - rară.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 48: ITS MG nov 2010

La femei

• vulvo-vaginită subacută, rar acută.

• Scurgerea vaginală - albicioasă, spumoasă

(datorită florei anaerobe asociate) sau gălbuie-

cremoasă sau verzuie, urât mirositoare; asociază

cu prurit, arsură, disconfort vaginal, uneoricu prurit, arsură, disconfort vaginal, uneori

metroragie, dispareunie, uretrogarie.

• După faza acută (10-15 zile) secreţia diminuă,

fără să dispară complet (cronicizare), devine albă-

lactescentă, fluidă, uneori mirositoare.

• Simptomele generale - rar remarcate;Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 49: ITS MG nov 2010

La bărbat

• Principala atingere - uretrală (simptomatică sau

asimptomatică).

• Forma asimptomatică - cea mai frecventă.

• Uretrita simptomatică:

– acută - cu scurgere purulentă, abundentă, însoţită de prurit,– acută - cu scurgere purulentă, abundentă, însoţită de prurit,

arsură uretrală, erecţie dureroasă.

– cronică, primară sau secundară celei acute - forma comună a

uretritei simptomatice a bărbatului - scurgere redusă, muco-

pururlentă apoi seroasă, care pătează lenjeria, prurit discret la

nivelul meatului. Prostata este de regulă afectată, frecvent

vezica, mai rar epididimul. Rar apar simptome generale.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 50: ITS MG nov 2010

Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmisesexual (I)

• sunt deosebit de importante dată fiind seriozitatea

problemei.

• aceste boli produc complicaţii grave - necesar un

diagnostic şi tratament cât mai precoce,

împiedicându-se astfel şi răspândirea în populaţie.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 51: ITS MG nov 2010

Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual (II)

Informarea şi educaţia sexuală şi antiveneriană a populaţiei:

– programe speciale - rol important în prevenirea răspândirii infecţiilortransmise sexual.

– diferenţiat, pe grupe de populaţie

– informarea asupra modalităţilor de transmitere şi manifestărilor de debut,necesităţii prezentării cât mai precoce la medic, cunoaşterii măsurilor deprofilaxie individuală, pericolului autotratării etc.

• persoanele cu risc de îmbolnăvire:

– necesitatea limitării numărului partenerilor sexuali şi a selecţiei acestora,– necesitatea limitării numărului partenerilor sexuali şi a selecţiei acestora,

– folosirea prezervativului şi a unor mijloace de igienă personală,

– prezentarea la medic de la primele semne de îmbolnăvire ş.a.

• persoanele îmbolnăvite:

– convingerea asupra necesităţii respectării tratamentului,

– necesitatea declarării sursei de infecţie presupuse şi a tuturor contacţilordin perioada de contagiozitate a bolii,

– necesitatea evitării contactelor sexuale până la vindecare.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 52: ITS MG nov 2010

Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual(III)

Supravegherea epidemiologică a populaţiei:

• utilă în prevenirea şi combaterea ITS.

• examene clinice şi serologice cu ocazia angajării,

prenupţial, la gravide, cu ocazia absolvirii liceului şi

admiterii în învăţământul postliceal şi superior, înadmiterii în învăţământul postliceal şi superior, în

cazul donaţiilor de sânge, cu ocazia controlului

medical periodic al unor categorii de persoane cu

risc de îmbolnăvire, cu ocazia internării în unităţi

sanitare de orice profil etc.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 53: ITS MG nov 2010

Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual(IV)

Măsurile de combatere a ITS:

• izolarea (dacă este necesar) şi tratamentul

corect al bolnavilor,

informarea epidemiologică,• informarea epidemiologică,

• ancheta epidemiologică cu depistarea sursei

de îmbolnăvire şi a contacţilor,

• supravegherea şi tratamentul contacţilor etc.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu

Page 54: ITS MG nov 2010

Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual (V)

• hepatitele virale A, B:– măsurile obişnuite de prevenire a transmiterii

sexuale,– imunizarea activă prin vaccinuri este o realitate,

fiind infecţii transmise sexual ce beneficiază deacest mijloc preventiv.acest mijloc preventiv.

• sindromul de imunodeficienţă câştigată:– variabilitatea antigenică a virusului reduce

posibilităţile de preparare a unui vaccin eficient.

Conf. Dr. Daciana Brănişteanu


Recommended