m l-eli (rgrg-tg8Z) qi-a f[cut studiilercI, absolvind Facultatea de Chimie,

f bunicului sIu.i*t"ntei antifasciste, s-a aldturat unui, dar a fost prins gi deportat, din cauza

#i" la Auschwitz. Cele trlite acolo, pre-intoarcerii acasi vor fi relatate in cd4ileHto un om? {t947, 1956) gi Armisti{iulmpiello), aflate la granila dintre memo-b edca.

ruz liafl<a gi livi-Strauss.f urmeaz6 sd apar[ Sisfemul periodic,inlRus.rc.

PrimoLevi

Mai este oareacestaunom?

T?aducere

din limba italianlqiposffa[l

de Doina CondreaDerer

AEDITURAART

Cuprins in pregltire la

rL srsTErl

EU&rllladT

EaPop

Hiotecii Nalionale a RomAniei

lrun om? lPrimo Levi; trad. dindrea Derer. - Bucuregti: Art, zor8

H&S

n (tradJ

lznt2, zor4, zor5 Giulio Einaudi

$lir:ata prin intermediulhia-

ptntru prezenta edilie

Mai este oare acesta un om?

Voi, ce trlili la adlpostin caseie voastre tihnite,Voi, care seara, intorcAndu-v[, glsiliMAncare cald[, chipuri prietenoase:

GAndili-v[, mai este oare acesta un om,CAnd trudeqte-n glod,CAnd nu qtie ce-i tihna,CAnd luptl pentru un codru amar de p0ine,

CAnd moare pentr-un da sau un nu?

Ganditi-v[, femeie-i aceasta,Fir[ cosile, fhri nume,F[r[ puterea de a-qi mai aminti,Cu ochii golili, cu frigul in pAntece

Ca broasca-n wemuiala iernii?Gdndili-v5 ci toate acestea au fost aievea:

V[-ncredin]ez aeeste slove.

Slpali-Ie in inimile voastreCAnd stali acas[ sau mergeti pe stradS,

CAnd v[ culcati, cind vi sculali;Repetalile copiilor voqtri.

De nu, s[ vi se n5ruie clminul,De pat v[ lintuiasc5. boala,Iar pruncii voEtri de la voi intoarc[-qi fata.

Spre norocul meu, amfost deportat la Ausch-

witz abiain t944, dupd ce, constrdns de lipsa totmai mare a mdinii de lucra, guu ernul g erman ho-tdrdse sd prelungeascd durata medie de uia{d aprizonierilor car e urrnau s d fie lichidasi, imbund -

tdsind sensibil niuelul de trai qi suspenddnd mo-mentanuciderea arbitrard a celor ridica;i.

De aceea, cdnd uine uorba de detalii atroce,cartea mea nu aduce nimic noufafd de ceea ce ci-titorii din intr eag a lume qtiu despr e neliniqtito ar ea

problemd alagdrelor morfii. Eanu afost scrfsdcuinten{ia de aformulanoi eapete de acuzare, ci,mai curdnd, ar puteafurniza date pentra un stu-diu nepdrtinitor priuindunele lafitri ale sufletuluiomenesc. Multor persoane particulare sau po-poare li se poate intdmpla sd considere, mai multsau mai puSin conqtient, cd ,,orice strdin este unduqman". Cel mai adesea, aceastd conuingere zace

in addncul sufletelor ca o infecfiein stare latentd;ea se manifestd numaiin acte rd.zlefe qi necoor-donate,ftrd sd stea la baza unui sistem de gAn-dire. Dar cdnd aceasta seintdmpld, cdnd dogmaneexprimatd. deuine premisa majord a unui silo-gism, atunci la capdtul lanfului se afld Lagdrul.Acesta este produsul unei concepfii despre lumedusd cumaximd coerenld pindhultimele conse-

cin[e: atdtaureme cdt concepyia subzistd, suntem

amenintati de consecinlele ei. in istoria lagdrelorde exterminare toli ar trebui sd uadd un sinistrusemnalde alarmd..

Suntconqtient de defectele structurale ale cdr{iiqi de aceea imi cer iertare. Dacd nu ca realizare,cel puSin ca intenfie Ei ca modalitate de concepere,ea s-ainfiripat tn rd.stimpul petrecut tn Lagdr.Neuoia de a le pouesti ,,celorlalsi*, de a-iface qi pe,,ceilalfi" p drta1i, luas e p entru noi, tnainte Ei dtry deliberare, forma unui impuls nemijlocit Si impe-rios, intr-atdt incdt concura cu celelalte neuoielementare: tnainte de toate, cartea afostscrisdpenfia a satisface aceastd necesitate; aqadar, dindorinSa eliberdriiinterioare. De aici, caractetal ei

fragmentar: eapitolele nu aufost scrisein succe-siunea lor logicd., ci tn ordinea urg en{ei. Operasiade asamblar e a fo st ftcutd. ulterior, dupd un plan.

Mi se pare de prisos sd. adaug cdniciuna dintreintdmpldri nu a fo st inu entatd .

PRIMO LEVI

Cil[toria

Fusesem capturat de milifia fascid13 decembri e Lg41.Aveam douizeci $;minte pu!in5, nici un fel de experieolnicd inclinatie de a tr[i intr-o lume a ndeloc realist[, populatX cu n[luci carEcivilizafie, cu sincere prietenii mascdprietenii feminine, inclina$e far-orizdde izolare in care fusesem impins dellegile rasiale. imi cultivam un sentinnmoderat qi abstract.

Nu-mi fusese uEor s[ aleg calea mcontribui la injghebarea a ceea ce, dmea gi a altor prieteni ceva mai 1ximine, trebuia s[ devinh un grup de 1nmigclrii de Rezisten![ ,Dreptate $l Ulipseau contactele, armele, banii p erytru a ni le procura; ne lipseau oaMschimb, eram sufocali de o puzderiedrsi!i, cu bun[ sau rea-credinli, de prqlla c6mpie in c[utarea unei organizz{iia cadrelor, a armelor sau numai a prdascunzig, a unui foc sau a unei perechi

Pe wemea aceea nu invf,lasem hrpe care ceva mai tArziu, in lagir, auinsuqesc foarte repede, dupl care prina omului este sI-qi urm5.reasci prinapropriile scopuri, Ei cine grege5te pll

fu ansecin{ele ei. in istorialagdrelorwe toli ar trebui sd.uadd.un sinistrabmd.gfunt de defectele structurale ale cdr{iibni cer iertare. Dacd" nu co. realbare,btenSie Ei ca modalitate de eoncepere,iprc,t in rdstimpul petrecut in Lagdr..b ynuesti ,celorlalfi", de a-iface Ei perfrgi, luase pentru noi, inainte qi dupd*tma unui impuls nemijlocit qi impe-tfrt incdt concura cu celelalte neuoi: futainte de toate, cartea afost scrisdSace aceastd. necesitate ; asadar, dinanrii interioare. De aici, caracterul ei: xpitolele nu aufost scrfse tn succe-,gfurt, ci tn ordinea urg en{ei. Operaliaru a fo st fdcutd. ulterior, dup d un plan.e de prisos sd adaug cd nici una dintremr afost inuentatd..

PRIMO LEVI

Cil[toria

Fusesem capturat de mililia fascist[ in ziua der3 decembrieLg41.Aveam dou5zeci qi patru de ani,minte pu!in[, nici un fel de experien![ Ei o puter-nici inclinalie de a trli intr-o lume a mea, aproapedeloc realistl, populatl cu n[luci carteziene desprecivilizalie, cu sincere prietenii masculine qi palideprietenii feminine, inclinalie favorizat[ de regimulde izolare in care fusesem impins de patru ani deIegile rasiale. imi cultivam un sentiment de revoltlmoderat qi abstract.

Nu-mi fusese uqor s[ aleg calea munlilor Ei slcontribui la injghebarea a ceea ce, dupd plrereamea qi a altor prieteni ceva mai priceputi decAtmine, trebuia sI devin[ un grup de partizani afiliatmiEclrii de Rezistenld,,Dreptate qi Libertate". Nelipseau contactele, armele, banii qi experienla pen-tru a ni le procura; ne lipseau oamenii capabili: inschimb, eram sufocati de o puzderie de oameni lip-si!i, cu buni sau rea-credin![, de pregltire, venili dela cAmpie in c[utarea unei organizalii inexistente,a cadrelor, a armelor sau numai a protectiei, a unuiascunziE, a unui foc sau a unei perechi de pantofi.

Pe vremea aceea nu inv[1asem inc[ principiulpe care ceva mai tArziu, in Laglr, aveam s[ mi-linsuEesc foarte repede, dupd care prima indatorirea omului este s5-Ei urmlreasc[ prin orice mijloacepropriile scopuri, qi cine greqeqte pllteqte scump;

10 Mai este oare acesta un om?

de aceea, nu pot considera decAt fireasc[ evolutiaulterioar[ a lucrurilor. in zorii spectrali qi ninEi aiunei zile de iarn[, trei centurii de mililie, pornite intoiul noplii ca s[ surprind[ un alt grup, mult maiputernic Ei mai periculos decAt al nostru, ascunsin valea allturat[, au nlvllit in refugiul nostru qi

m-au luat jos in vale, ca persoan[ suspect[.La interogatoriile care au urmat, am preferat

s[-mi recunosc conditria de ,,cet[{ean italian derasl ebraicl", socotind cI nu aveam cum s[justificprezenla mea in locurile acelea, mult prea izolate,chiar qi pentru un ,,refugiat", Ei crezind (gregit,cum se va vedea) ci recunoaqterea activitefli melepolitice avea s[ insemne tortur[ qi moarte siguri.Ca eweu, am fost trimis la Fdssoli, lAng[ Modena,unde erau adunati intr-un imens lagir de con-centrare, destinat anterior prizonierilor de rlzboienglezi Ei americani, toli cei care apartjneau nume-roaselor categorii de persoane nedorite de guver-nul fascist republican, de curind infiinlat.

in momentul sosirii mele, adicl la sfArqitul luiianuarie tg44,inlag[r se aflau weo sut[ cincizecide ewei italieni, dar in citeva slpt[mAni num[rullor a ajuns la mai bine de qase sute. in cele maimulte cazuri era vorba de familii intregi capturatede fasciqti sau de naziqti, din cauza propriei impru-denle sau in urma denuntrurilor. Numai cAliva se

predaser[ de bunlvoie, unii exasperali de viata dehoinari, allii pentru c[ erau lipsiti de mijloace detrai ori nu voiau s[ se despartS. de weo rudE cap-turat[ sau chiar, culrnea absurdului, ca,,s[ fie inregul5 in fata legii". Pe lAng5 acegtia, mai erau in-ternali weo sut[ de militari iugoslavi Ei alli cAlivastr[ini suspecti politic.

Sosirea unei mici dirizii I

pun[ pe g6nduri qi pe cei maacestea, qtirea a fost interpnta trage cea mai evidenti condtea deportlrii ne-a glsit nepr

in ziua de zo februarie, negrij[ lag[rul, ii adresasera in pcomisarului italian pentru ooas[ a serviciului la bucdt^lrieneindestul5toare de iemne dicllzit; spuseser[ chiar ci in crchidl o infirmerie. Dar in zoria doua zi eweii urmau si plecr

Ei copiii, qi b5trAnii, 9i bolnaviise preglteasc[ pentru o ce]itrzile. Pentru fiecare absent de lasd fie impuqcali.

Numai cAliva naivi Ei uniiinclpllAnau sd spere: noi ceidelung de vorbd cu refugialiigtiam ce insemna plecarea.

Pentru condamnaqii la mmun ceremonial auster, menit sc[ orice patiml qi mAnie s-adreptate nu reprezinte decatde societate, astfel incAt pin;mil[ fa!5 de victim[. De aceescutit de orice indatorire. i se

Ei, dacd doreqte, orice mingiieqit, se face totul pentru ca el siiura qi arbitrarul, ci numai neodatl cu pedeapsa, iertarea-

Dar nou[, fiind mulli gi r

prea pulin timp, nu ni s-a aco(tliliItr

une oceslo un om?

pt considera decAt fireasc[ evoluliarcrurilor. ln zorii spectrali qi ninqi airn5. trei centurii de mililie, pornite inr si surprind[ un alt grup, mu]t maiai periculos decAt al nostru, ascunsrati. au nivl]it in refugiul nostru qi

in rale, ca persoanl suspect[.atoriile care au urmat, am preferatsc condilia de ,,cetXlean italian desocotind ci nu aveam cum s[ justificin locurile acelea, mult prea izolate,ru un -refugiat", qi crezAnd (gregit,ha) ca recunoaqterea activit[1ii mele*i insemne torturl qi moarte sigur[.fost trimis la Fdssoli, lAng[ Modena,tunatr intr-un imens laglr de con-rinat anterior prizonierilor de rlzboiricani, tofi cei care apar[ineau nume-gorii de persoane nedorite de guver-xrblican, de curAnd infiinlat.tul sosirii mele, adic[ la sfArqitul lui; in lag[r se aflau weo sut[ cincizecini, dar in citeva slptlmAni num[ruIr mai bine de qase sute. ln cele maiera vorba de familii intregi capturater de nazigti, din cauza propriei impru-uma denunturilor. Numai cAliva se

bunf,voie, unii exasperali de viala depentru c[ erau lipsili de mijloace deiau sf, se despartX de weo rud[ cap-iar, culmea absurdului, ca ,,s[ fie inlegi". Pe lAng[ aceqtia, mai erau in-uti de militari iugoslavi Ei alli cAliva

tri politic.

Cdldtoia 11

Sosirea unei mici divizii SS ar fi trebuit s5-ipun[ pe gAnduri Ei pe cei mai optimiqti; cu toateacestea, qtirea a fost interpretatl in fel qi chip, fHrIa trage cea mai evident[ concluzie; astfel incit ves-tea deport[rii ne-a gisit nepregltili sufleteEte.

in ziua de zo februarie, nemlii inspectaser[ cugrij[ laglrul, ii adresaser[ in public aspre mustrlricomisarului italian pentru organizarea defectu-oas[ a serviciului Ia buc[t[rie qi pentru cantitateaneindestulXtoare de lemne distribuite pentru in-cdlziq' spuseserl chiar c[ in curAnd avea s[ se des-chid[ o infirmerie. Dar in zorii zilei de zr se afl[ c[a doua zi eweii urmau sI plece. To!i, fbrd exceplie:qi copiii, $i bitranii, qi bolnavii. Unde, nu se qtia. S[se preglteasci pentru o cll[torie de cincisprezecezile. Pentru fiecare absent de la apel, alli zece aveaus[ fie impuEcali.

Numai cAliva naivi qi unii prea increzltori seinclp5lAnau s[ spere: noi ceilalli stltuserlm in-delung de vorb[ cu refugiatii polonezi Ei croali Eigtiam ce insemna plecarea.

Pentru condamnatii la moarte uzanla prevedeaun ceremonial auster, menit sI scoatl in eviden![c[ orice patiml Ei mAnie s-au stins iar actul dedreptate nu reprezint[ decdt o tristl datorie fa![de societate, astfel incAt pAn[ qi c5l[ul poate simlimilfl fa!5 de victim[. De aceea condamnatul estescutit de orice indatorire, i se asigurX solitudineaqi, dacl doreqte, orice mAngAiere spiritual[; in sfAr-git, se face totul pentru ca el sI nu simt[ in jurul luiura qi arbitrarul, ci numai necesitatea, dreptatea qi,

odatl cu pedeapsa, iertarea.Dar nou[, fiind mulli qi avAnd la dispozilie

prea pulin timp, nu ni s-a acordat nimic din toate

'\ilf'

12 Mai este o(te acesta un om?

acestea; qi,la urma urmei, pentru ce se ne fi clit Eipentru ce sI flm iertali? De aceea, comisarul italiana hot[rAt ca toate serviciile s[ funclioneze normalpAn5la decizia definitivS; astfel, bucltlria a rlmasdeschis5, iar corvezile pentru menlinerea curile-niei au funclionat ca de obicei; pAnI Ei invIl[toriiEi profesorii de la mica noastr[ Ecoal[ au ]inut, ca

in fiecare sear5., cursuri. Dar in seara aceea copiilornu li s-au mai dat teme de flcut.

$i s-a l[sat noaptea. A fost de aEa natur[ incAt i1i

dldeai seama c[ nu ar fi trebuit s-o vad[ ochi ome-neEti, nici s5-i supravieluiasc5. Am simlit asta cu

tolii; nici un gardian, italian sau neamt, nu a avutcurajul s[ vin[ sd vadl ce fac oamenii cAnd qtiu cltrebuie sI moar[.

Fiecare iEi lua rlmas-bun de la via![ cum se pri-cepea mai bine. Unii s-au rugat, allii au blut peste

m[sur[, allii s-au abandonat pasiunii trupegti pen-

tru ultima oar[. in schimb, mamele grijutii au fr-cut noapte albl ca s[ preglteascX mAncarea pentrucll5torie, au spllat copiii Ei au fHcut bagajul; in zori,firele de sArm[ ghimpat[ erau acoperite cu rufe de

copii intinse ca si se zbiceasc[ in vAnt; nu au uitatde scutecele de pAnz[, dejuclrii, de perne qi de su-tele de mlrunliEuri de care numai ele au idee Ei de

care copiii au in orice situalie nevoie. Voi nu ali face

la fel? Dac[ ar trebui s[ v[ omoare mAine impreun[cu copilul vostru, nu i-ati da astlzi de mAncare?

in baraca 6 A locuia bltrAnul Gattegno cu sofia, o

droaie de copii, nepoti, gineri Ei nurori harnice. Tolib[rbalii erau tAmplari; veniser[ din Tripoli dup[ nu-meroase qi indelungi cilltorii; avuseseri intotdeaunala ei sculele de meseriaE, obiectele de bucltlrie,

acordeoanele qivioara ca s[ cAnte gi s

ziua de muncI. Erau oameni r-eseliqmeile lor, tlcute qi iu!i, au fost primminat pregltirile de cilItorie ca si Ipentru doliu; cAnd totul a fost ga@traistele legate, s-au desclllat, gi-auau pus pe pdmAnt sfeqnicele de inmoaprins dup[ obiceiul strlbunilor gisiin cerc, pentrujelanie; toati noaptau pl0ns. Noi ne-am oprit in gruplaflet ne-a p5truns durerea, noua pedstrlveche a poporului lipsit de pimirsperanti a exodului repetat secol der

Zorii s-au l5sat peste noi ca o trisoarele ar fi fost compliceie oamerea lor de a ne distruge. Sentimenltorii care ne frlmAntau, de resemnneputincioas[, de abandon religicdisperare, se contopeau acum, dupiirsomn, intr-o nebunie colectiva. nespul pentru a reflecta qi a hotari kecrde raliune s-a topit in tumultul fircare lAqnea intr-o str[fulgerare dunturile de spad5, amintirea dragl a cincl atAt de aproape in spaqiu $i tim

Multe lucruri ne-am spus gi am ftdespre ele e mai bine s[ nu rdmini

Cu o punctualitate absurdi. cu ra trebuit s[ ne obignuim, nemfii a

nre ac€sto un om?

.unna urmei, pentru ce se ne fi clit qi

im iertati? De aceea, comisarul italianmte serviciile sX functioneze normalia definitivd; astfel, bucltlria a r[mascon-ezile pentru menlinerea cur5.!e-

krnat ca de obicei; pin[ Ei inv[1[toriirle la mica noastr[ qcoal[ au tinut, ca

ri, cursuri. Dar in seara aceea copiilorri dat teme de fhcut.t noaptea. A fost de aEa naturl incAt i1i

r c[ nu ar fi trebuit s-o vad[ ochi ome-

-i supravieluiasc[. Am simlit asta cugardian, italian sau neamtr, nu a al'utri si r-ad[ ce fac oamenii cAnd qtiu clmra.ilua ramas-bun delaviat[ cum se pri-ne. Unii s-au rugat, allii au bdut peste

rau abandonat pasiunii trupeqti pen-rri. in schimb, mamele grijulii au fX-

hd ca s[ preglteasc[ mincarea pentru

ryalat copiii Ei au f[cutbagajul;in zori,na ghimpat[ erau acoperite cu rufe de

ca si se zbiceascl in vint; nu au uitatde p6.nz[, de juclrii, de perne gi de su-nti$uri de care numai ele au idee qi de

r in orice situaqie nevoie. Voi nu ali face

r trebui s[ v[ omoare mAine impreunlffu. nu i-a!i da astlzi de mAncare?

6Alocuiab[trinul Gattegno cu sogia, o

& nepo!, gineri qi nurori harnice. Toli;timplari; veniser[ dinTripoli dup[ nu-rddung ciletorii; avuseser[ intotdeaunade meseriaE, obiectele de buc[tlrie,

Cdldtoria 13

acordeoanele qi vioara ca s[ cAnte qi sI danseze dup[ziua de munc[. Erau oameni veseli Ei cucernici. Fe-meile lor, t[cute qi iu!i, au fost primele care au ter-minat pregltirile de c5l[torie ca s[ le rlmAn[ timppentru doliu; cAnd totul a fost gata, turtele coapte,traistele legate, s-au descillat, qi-au desflcut p[ru],au pus pe plmAnt sfeqnicele de inmormAntare, le-auaprins dup[ obiceiul strdbunilor qi s-au aqezat pe josin cerc, pentrujelanie; toatl noaptea s-au rugat qi

au plAns. Noi ne-am oprit in grup la uEa lor qi in su-

flet ne-a pItruns durerea, nou[ pentru noi, durereastrlveche a poporului lipsit de plmAnt, durerea fXrIsperant[ a exodului repetat secol de secol.

Zorii s-au llsat peste noi ca o trldare; ca gi cumsoarele ar fi fost complicele oamenilor in porni-rea lor de a ne distruge. Sentimentele contradic-torii care ne frlmOntau, de resemnare, de revoltlneputincioasS, de abandon religios, de team[, dedisperare, se contopeau acum, dup[ o noapte de ne-

somn, intr-o nebunie colectiv[, nestlpAnit[. Tim-pul pentru a reflecta qi a hotXrt trecuse, orice urmlde raliune s-a topit in tumultul flrl opreliEti dincare tAqnea intr-o str[fulgerare dureroas5, ca lovi-turile de spad[, amintirea drag[ a caselor noastre,inc[ atAt de aproape in spaliu gi timp.

Multe lucruri ne-am spus qi am fhcut atunci; dardespre ele e mai bine sI nu r5mAn[ nici amintirea.

Cu o punctualitate absurdS, cu care mai tArziua trebuit sI ne obignuim, nemlii au fleut apelul.

74 Mai este oare acestaun om?

Wieuiel Stilck?r a intrebat la sfArqit sergentul ma-jor; salutAnd scurt, caporalul i-a rlspuns cI erauqase sute cincizeci de ,,buc5tri" Ei ci totul era in or-dine; atunci ne-au incXrcat in autobuze qi ne-au dus

in gara din Carpi. Trenul Ei escorta pentru drum ne

aqteptau. Acolo am fost b[tu1i pentru prima oar[:lucrul a fost atAt de neaqteptat qi de stupid, inc0tnu am incercat durere, nici fizic[, nici moral5, cinumai o ne![rmurit[ uimire: cum poti s[ loveqti unom fHr[ s[ fii mAnios?

Erau doulsprezece vagoane, iar noi gase sute

cincizeci; in vagonul meu eram patruzeci qi cinci de

inqi, dar era un vagon mic. Aveam, aEadar, in fataochilor, sub t[lpile noastre, una dintre faimoaselegarnituri germane, din cele care nu se mai intorc,despre care, fremltAnd, dar pulin neincrezltori,auzisem vorbindu-se de atAtea ori. Era intocmaicum auzisem: vagoane de marf[ inchise pe dina-farI, iar iniuntru femei, b[rba{i, copii, indesatifrr[ mild, ca marfa de duzind, in drum spre neant,

in drum povArnit, spre adAncuri. De data aceasta

inluntru suntem noi.

Mai deweme sau mai tirzia, toli descoperl pe

pielea lor cd fericirea deplind nu este posibil5 invia![, ins[ pulini stau s[ cugete c[ tot aqa stau lu-crurile qi cu nefericirea deplin[. Obstacolele care

stau in calea atingerii ambelor stlri limitl au aceeaqi

natur5: ele deriv[ din condilia noastrl uman[, re-fractarfl oricirei absolutiziri. I se opun cunoqtinlele

noastre niciodatl suficiente dcheaml intr-un caz speranp,ranta zilei de mAine. I se opunstabilind o limit5 pentru orieorice durere. I se opun inevitcare, aga cum Etirbesc din or*a$a ne distrag cu insistenli dcare ne apas5, fIcAnd ca acee

mentat[ gi din acest motivsqTocmai neajunsurile, lovil

fost cele care ne-au linut la su

fhr5fund din timpul cdlltorieivoinla de a tr[i qi nici o resertr

tru cI pulini oameni sunt ineram doar niqte specimene un

Uqile fuseserl inchise imepornit decAt seara. Aflasem cAuschwitz, pe atunci un nurrpentru noi; oricum, mlcan oroarecare de pe plmAntul ae

Trenul mergea incet, cuopriri. Prin cr[plturl am r{acile golaEe, inalte ale viii Adiglor oraqe italiene. Am trecut dla doulsprezece; tofi s-au ridicunul nu a scos o vorb[. N{i s-aiintoarcerii gi imi reprezentamputut s[ fiebucuria supraorn€rceri, cu uEile deschise, pentruvmt s[fugd qi primele numeitin jur qi m-am intrebat c6[i taveau sd fie lovili de soarti-I Cite buclli? (germ.).

,t sta un om?

a intrebat la sfArqit sergentul ma-rt caporalul i-a rlspuns c[ erauri de "buc51i" qi cI totul era in or-u hcircat in autobuze qi ne-au dusL Trenul qi escorta pentru drum neam fost betuti pentru prima oar[:t de neagteptat qi de stupid, incitdurere, nici fizicI, nici morali, ciuita uimire: cum poli s[ loveqti uninios?ilEzece vagoane, iar noi qase sutexul meu eram patruzeci qi cinci devitgon mic. Aveam, aEadar, in falafile noastre, una dintre faimoaselene, din cele care nu se mai intorc,rnitind, dar pulin neincrez[tori,du-se de atAtea ori. Era intocmaiagoane de marf[ inehise pe dina-rr femei, blrbati, copii, indesalirfa de duzin[, in drum spre neant,rit, spre adAncuri. De data aceastan noi.

: sau mai tArziu, toli descoper[ pericirea deplinl nu este posibill inri stau s[ cugete c[ tot aEa stau lu-furicirea deplin[. Obstacolele caregerii ambelor st[ri limit[ au aceeaqi

ri din condilia noastr[ uman5, re-absolutizlri. I se opun cunoEtintele

so-).

Cdldtoria 15

noastre niciodat[ suficiente despre viitor; gi asta se

cheami intr-un caz sperant5, iar in celSlalt nesigu-ranla zilei de mAine. I se opune certitudinea morfii,stabilind o limit[ pentru orice bucurie, dar gi pentruorice durere. I se opun inevitabilele griji materialecare, aqa cum qtirbesc din orice fericire trainic5, tota$a ne distrag cu insisten![ atenfia de la nefericireacare ne apasX, fIcAnd ca aceasta s[ ne apar[ frag-mentati Ei din acest motiv suportabilfl.

Tocmai neajunsurile, loviturile, frigul, setea au

fost cele care ne-au tinut la suprafatl in disperareafXr[ fund din timpul c5lltoriei qi dupl aceea. Nu era

voinla de a trli gi nici o resemnare conqtienti, pen-

tru cI pulini oameni sunt in stare de asta, iar noieram doar niqte specimene umane comune.

Ugile fuseser[ inchise imediat, dar trenul nu apornit dec6t seara. Aflasem cu uqurare destinatia:Auschwitz, pe atunci un nume lipsit de semnificaliepentru noi; oricum, m5.car corespundea unui punctoarecare de pe plm0ntul acesta.

Trenul mergea incet, cu lungi qi istovitoareopriri. Prin cr[piturl am v[zut inEiruindu-se stin-cile golaqe, inalte alevliiAdigelui Ei numele ultime-lor oraqe italiene. Am trecut de Brennero a doua zi,

la doulsprezece; toti s-au ridicat in picioare, dar niciunul nu a scos o vorb[. Mi s-a infipt in inimd gAndul

intoarcerii qi imi reprezentam cu cruzime cum ar fiputut s[ fie bucuria supraomeneascl a celeilalte tre-ceri, cu uEile deschise, pentru c[ nimeni n-ar mai fivmt s[fugi qi primele nume italieneqti...; am privitin jur qi m-am intrebat cAli din acei bieli oameniaveau s[ fie loviti de soart[.