1

INTRODUCERE

Societatea românească se confruntă, în ultimii ani, cu o mulţime de schimbări, atât la nivel politic, cât şi social, economic şi cultural. Acest fapt a dus la apariţia unor ocazii extraordin-are de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Dar, pentru aceasta, este foarte importantă cunoaşterea măcar a unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi politice internaţionale, stăpânirea limbii italiene se dovedeşte a fi esenţială. Din acest motiv, în multe ţări europene această limbă se predă încă de la nivelul şcolii primare.

Metoda de învăţare propusă de Institutul EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vest-europene, precum şi în Statele Unite, mulţumită atractivităţii şi accesibilităţii sale. Astfel, cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este sufi -cient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, fără a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă dau posibilitatea de a progresa armonios, fără îndoieli şi lacune.

Cursul de Limba italiană pentru nivel intermediar se compune din 32 de lecţii, grupate în 16 caiete. Pentru fi ecare caiet puteţi benefi cia de o casetă sau un CD audio, pe care se afl ă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. În acest mod, puteţi să vă corectaţi şi să vă perfecţionaţi pronunţia, deoarece înregistrările au fost făcute cu participarea unor vorbitori nativi de limba italiană.

Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie curpinde două părţi; la începutul fi ecărei părţi se afl ă câteva exerciţii de recapitulare a materiei învăţate în lecţiile corespondente din cursul de limba italiană pentru începători, apoi vă este prezentat noul vocabular pentru domeniul pe care îl vizează lecţia şi vă sunt propuse o serie de exerciţii de fi xare a acestuia. Pentru o mai bună reţinere, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau în scurte texte. De asemenea, fi ecare parte a lecţiei cuprinde secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte gramaticale, precum şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a fi ecărui caiet nu introduce elemente noi de gramatică sau vocabular, ci este destinată verifi cării, prin intermediul exerciţiilor, a cunoştinţelor prezentate în caiet. La sfârşitul fi ecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre verifi care profesorului dumneavoastră personal pe adresa Institutului Eurocor. Fiecare caiet se încheie cu un vocabular sintetic, în care sunt cuprinse cuvintele şi expresiile noi, introduse în caietul respectiv.

Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în aprofundarea limbii italiene şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR!

Vă dorim mult succes!

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

2

3(21)

În completarea cursului prin corespondenţă puteţi optapentru un scurt program de consultaţii faţă în faţă,

la sfârşitul căruia veţi obţine în plus un certifi cat de absolvireemis împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu mate-rialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din lecţiile acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

Pentru a vă uşura învăţarea, pe marginea fi ecărei pagini sau în interiorul acesteia au fost plasate anumite simboluri, care vor prezenta exerciţiile sau noţiunile de gramatică ori vocabular introduse, pentru a vă fi mai uşor să le recapitulaţi:

Textul scris cursiv conţine noi reguli gramaticale sau informaţii referitoare la carac-teristicile şi fonetica limbii

Semnalează exerciţiile de control, pe baza vocabularului şi a gramaticii prezentate

Semnalează cuvintele noi ale lecţiilor

Problematica supusă atenţiei se regăseşte şi în lecţia 3, la pag. 21.

Informaţiile importante, referitoare la regulile gramaticale sau la fonetică, vor fi prezentate în chenare speciale.

Unele exerciţii solicită folosirea fi ltrului roşu pentru verifi care. Textul scris cu caractere roşii, precedat de semnul „>”, dispare odată ce este acoperit cu acest fi ltru.

3

Programa cursului de Limba italiană pentru nivel intermediar

Lecţiile 1-2

Vocabular: Denumiri geografi ce; meserii; asemănări de pronunţie între limba italiană şi limba română; naţionalitatea.

Gramatică: Locul adjectivelor; adjective derivate din substantive.

Lecţiile 3-4

Vocabular: Evenimente familiale; nume de fructe; aparate electrocasnice.Gramatică: Timpul trapassato prossimo; gradele de comparaţie ale adverbului.

Lecţiile 5-6

Vocabular: Produse alimentare; zarzavaturi; lenjeria de corp.Gramatică: Infi nitivul compus (infi nito composto); construcţia dopo+infi nito composto;

structura prima di +infi nitiv.

Lecţiile 7-8

Vocabular: Colecţii; familia; băuturile.Gramatică: Combinarea pronumelor refl exive; verbele refl exive la timpuri compuse;

gerunziul compus (gerundio composto).

Lecţiile 9-10

Vocabular: Structuri şi forme; reuniuni; pensionarea; produse cosmetice.Gramatică: Condiţionalul compus; modurile nepersonale; pronumele simple şi com-

puse.

Lecţiile 11-12

Vocabular: Cele necesare pentru şcoală; sistemul de învăţământ.Gramatică: Pronumele compuse la imperativ; concordanţa timpurilor.

Lecţiile 13-14

Vocabular: Ferma agricolă; animale domestice; simţurile.Gramatică: Propoziţiile ipotetice; modul conjunctiv (il congiuntivo).

Lecţiile 15-16

Vocabular: Părţile corpului; salutul; conversaţia.Gramatică: Utilizarea modului conjunctiv; conjunctivul trecut (congiuntivo passato);

timpul perfect simplu (passato remoto).

4

Lecţiile 17-18

Vocabular: Plimbarea; pedeapsa; premiul.Gramatică: Construcţii impersonale; locuţiunile adverbiale; participiul; participiul prezent

(participio presente); familii de cuvinte.

Lecţiile 19-20

Vocabular: Fenomene meteorologice; presa.Gramatică: Perfectul simplu al verbelor neregulate; conjunctivul în frazele subor-

donate.

Lecţiile 21-22

Vocabular: Oraşul; circulaţia rutieră; pe malul lacului; la mare.Gramatică: Conjunctivul imperfect (congiuntivo imperfeto); formarea verbelor abstracte;

timpul mai-mult-ca-perfectul (trapassato) al modului conjunctiv.

Lecţiile 23-24

Vocabular: Activităţile de la bucătărie; accesoriile şi produsele cosmetice.Gramatică: Conjuncţii care introduc diferite tipuri de subordonate; conjunctivul în diverse subordonate.

Lecţiile 25-26

Vocabular: Casa; palatul; distracţiile; sărbătorile.Gramatică: Probabilitatea; imposibilitatea din punct de vedere gramatical.

Lecţiile 27-28

Vocabular: Institutul de cosmetică; vopsitoria (curăţătoria chimică); studioul foto.Gramatică: Concordanţa timpurilor; pronumele relativ cui.

Lecţiile 29-30

Vocabular: Sportul; serviciul vamal; munca; greve; şomaj.Gramatică: Formarea diatezei pasive; pronumele nehotărâte; schimbarea sensului sub-

stantivelor.

Lecţiile 31-32

Vocabular: Delincvenţa; numele arborilor şi fl orilor; animalele.Gramatică: Vorbirea directă şi indirectă.

5

Pronunţia limbii italiene se face după anumite reguli. Pentru ca reţinerea acestor reguli să fi e cât mai uşoară, Institutul EUROCOR vă propune un sistem special de

transcriere fonetică, pe care îl prezentăm în continuare.

Accentul şi notarea lui

Fiecare cuvânt italian are o silabă mai sonoră decât celelalte, care se numeşte silabă accentuată sau

tonică. Cele mai multe cuvinte se accentuează pe penultima silabă, în mai mică parte pe ultima silabă

sau pe oricare altă silabă. Când învăţaţi cuvintele, fi ţi foarte atenţi fi indcă schimbarea modului de

accentuare poate schimba şi înţelesul cuvântului.

În transcrierea fonetică am marcat grafi c vocala din silaba accentuată printr-o literă îngroşată deoarece,

în pronunţarea cuvântului, această vocală se articulează mai intens, se prelungeşte.

Pronunţia

Învăţarea pronunţiei sunetelor din limba italiană nu va fi o problemă difi cilă: trebuie să reţineţi numai

câteva reguli şi puteţi deja citi. Să începem cu vocalele. În limba italiană sunt cinci vocale: „a”, „e”,

„i”, „o”, „u”. Acestea se pronunţă ca în limba română.

Consoanele din limba italiană:

„c” – în faţa altor consoane şi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronunţă la fel ca în limba română. Vocalele

„e” şi „i” îi schimbă pronunţia în [ce], [ci].

casa > [caza] – casă

città > [citta] – oraş

în cazul lui „g” – regula este aceeaşi cu cea de mai sus. Când grupurile „gi” sau „ci” sunt urmate de

vocalele „a”, „o”, „u”, atunci „i” din „gi” şi respectiv „ci”se pronunţă scurt, se aude slab şi în transcrierea

fonetică se notează [gi], respectiv [ci].

giardino > [giardino] – grădină

ciao > [ciao] – salut!

în cazul lui „gn” – pronunţia corectă este cu „g” mut şi „n” moale: [n-]. Se pronunţă ca [ni] în

limba română, în care [i] este foarte scurt.

signora > [sin-ora] – doamnă

Veţi pronunţa corect grupul de litere „gli” dacă sunetele „l” şi „i” („i” este scurt ca în cuvântul românesc

„iubire”) le rostiţi aproape simultan.

famiglia > [familia] – familie

6

Deşi „h” este întotdeauna mut în italiană, are un rol foarte important: împreună cu „c” şi „g” înaintea

vocalelor „e” şi „i” face ca aceste sunete să fi e pronunţate „chi”, „che”, respectiv „ghi”, „ghe” ca şi

în limba română.

macchina > [macchina] – maşină

perché > [perche] – de ce?

ghiaccio > [ghiaccio] – gheaţă

ghepardo > [ghepardo] – ghepard

Când într-un cuvânt întâlniţi două vocale alăturate, ele formează în general un diftong, o pereche de

sunete care se pronunţă într-o singură emisiune sonoră. Vocalele unui diftong formează o silabă, nu se

pot despărţi şi, în vorbire, una dintre acestea se pronunţă scurt, de exemplu: chiesa. Există şi excepţii

asupra cărora vă vom atrage atenţia din timp.

În limba italiană există şi consoane duble. Pronunţia lor corectă presupune o durată prelungită a

sunetului respectiv şi o articulare unitară a celor două consoane.

la mamma > [la mamma] – mama

Consoana „s” se pronunţă de obicei [s] ca în limba română, dar între două vocale se pronunţă [z].

De exemplu: casa, chiesa.

Grupul de sunete „sc” – se pronunţă de obicei [sc], dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă [şş]

uşor prelungit.

l’uscita > [luşşita] – ieşirea

la scuola > [la scuola] – şcoala

„qu” – se pronunţă ca un „k” şi „u”, unde „u” este foarte scurt.

il quaderno > [il cuaderno] – caietul

„cq” este forma dublată a consoanei „q”.

„z” – consoana poate fi pronunţată în două feluri: ca [ţ] sau [dz]. Nu există o regulă care să delimiteze

strict cele două variante. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”, pronunţăm totdeauna [ţ].

7

Fiecare parte a lecţiilor începe cu câteva exerciţii de recapitulare a materiei învăţate în cursul pentru începători. Iată câteva astfel de exerciţii.

LECŢIA 23 – PARTEA ÎNTÂI

Vom începe cu recapitularea materiei din lecţia 23 din cursul „Italiana pentru începători”.

A. Completaţi propoziţiile cu cuvintele următoare:

1. il supermercato 2. la spesa 3. il biscotto 4. l’uovo

5. il dolce 6. il miele 7. la carne 8. la verdura

9. l’insalata 10. la mela 11. la pesca 12. la birra

Câte mere aţi mâncat? – Quante > mele avete mangiato?

Cum vei prepara această carne? – Come preparerai questa > carne?

Am cumpărat zece ouă. – Abbiamo comprato dieci > uova.

La prânz copiii mănâncă multe verdeţuri. – A pranzo i bambini mangiano molta > verdura.

Ne plac prea mult dulciurile. – Ci piacciono troppo > i dolci.

Dimineaţa mănânc numai biscuiţi. – La mattina mangio solo > biscotti.

Aţi făcut deja cumpărăturile? – Avete gia fatto > la spesa?

Când mergi la supermarket? – Quando vai al > supermercato?

Azi am mâncat doar puţină salată. – Oggi ho mangiato solo un po’ > d’insalata.

Paolo bea prea multă bere şi prea – Paolo beve troppa > birra e troppo vino. mult vin.

Ei au cumpărat trei kilograme de piersici! – Loro hanno comprato tre chili di > pesche!

Cât îmi place mierea! – Quanto mi piace > il miele!

B. Completaţi următoarele propoziţii, folosind fi ltrul roşu:

Aş bea nişte bere. – Berrei > un po’ di birra.

Ai mâncat prăjitura? – Hai mangiato > il dolce?

Ei au mâncat toţi biscuiţii. – Loro hanno mangiato > tutti i biscotti.

Aţi înţeles totul? – Avete capito > tutto?

Anna ar vrea puţină salată. – Anna vorrebbe > un po’ d’insalata.

Iată toate cumpărăturile de azi. – Ecco > tutta la spesa di oggi.

De ce nu vă place mierea? – Perché non vi piace > il miele?

Cine a mâncat toate merele? – Chi ha mangiato > tutte le mele?

8

Primele noţiuni introduse în cadrul lecţiilor sunt cele de vocabular. Pentru o mai uşoară reţinere, cuvintele noi sunt însoţite şi de transcrierea lor fonetică.

Să învăţăm câteva cuvinte noi. Citiţi-le cu voce tare, fi ind atenţi la pronunţia corectă:

il parente > [parente] – ruda

il nonno > [nonno] – bunicul

la nonna > [nonna] – bunica

il nipote > [nipote] – nepotul

la nipote > [nipote] – nepoata

il cugino > [cugino] – verişorul

la cugina > [cugina] – verişoara

il suocero > [suocero] – socrul

la suocera > [suocera] – soacra

il genero > [genero] – ginerele

la nuora > [nuora] – nora

Să recitim cuvintele, însă într-o altă ordine:

il cugino > [cugino] – verişorul

la nuora > [nuora] – nora

il nonno > [nonno] – bunicul

la suocera > [suocera] – soacra

il parente > [parente] – ruda

il genero > [genero] – ginerele

la nipote > [nipote] – nepoata

la nonna > [nonna] – bunica

il suocero > [suocero] – socrul

il nipote > [nipote] – nepotul

la cugina > [cugina] – verişoara

9

Primele cuvinte noi sunt de obicei substantive. După asimilarea primului set de cuvinte noi, care sunt substantive, urmează un set de verbe sau adjective, însoţite şi

ele de transcrierea fonetică şi de câteva exerciţii de fi xare.

Acum să învăţăm câteva verbe noi:

bollire (III) > [bollire] – a fi erbe (v.a. essere)

friggere (II) > [friggere] – a prăji (p.p. fritto [fritto])

bruciare (I) > [bruciare] – a arde

mescolare (I) > [mescolare] – a amesteca

sciogliere/si (nereg.) > [şşioliersi] – a (se) topi (p.t. sciolto [şşiolto])

sporcare/si (I) > [sporcare] – a (se) murdări

nascondere/si (II) > [nascondere] – a (se) ascunde (p.t. nascosto [nascosto])

Să folosim în propoziţii verbele nou învăţate:

Paolo, l’acqua bolle da > [paolo laccua bolle da – Paolo, apa fi erbe de o jumătatemezz’ora, non senti? meţţora non senti] de oră, nu auzi?

È tutto pronto, devo ancora > [e tutto pronto devo ancora – Totul este gata, trebuie să friggere la carne. friggere la carne] mai prăjesc carnea.

Mamma, hai bruciato > [mamma ai bruciato – Mamă, ai ars cartofi i! le patate! le patate]

Franco si è bruciato con > [franco si e bruciato con – Franco s-a ars cu ţigara.la sigaretta. la sigaretta]

Giulia hai mescolato > [giulia ai mescolato – Giulia, ai amestecat pastelela pasta nella pentola? la pasta nella pentola] în oală?

Per friggere il pesce sciolgo > [per friggere il peşşe şşiolgo – Pentru a prăji peştele încingprima in padella un po’ prima in padella un po înainte în tigaie puţin ulei.di margarina. di margarina]

Perché questo ghiaccio > [perche cuesto ghiaccio – De ce nu se topeştenon si scioglie? non si şşiolie] gheaţa asta?

Hai sciolto questo farmaco > [ai şşiolto cuesto farmaco – Ai dizolvat medicamentulnell’acqua? nellaccua] acesta în apă?

Sciogliete un po’ di burro > [şşioliete un po di burro – Topiţi puţin unt în oală!nella pentola. nella pentola]

Marco, hai sporcato tutta > [marco ai sporcato tutta – Marco, ai murdărit toatăla cucina! la cucina] bucătăria!

10

Cuvintele noi sunt introduse în scurte propoziţii, pentru care este redată şi transcrierea fonetică, astfel încât să puteţi reţine atât sensul, cât şi pronunţia lor.

Să folosim noile cuvinte în propoziţii. Citiţi cu voce tare şi cu atenţie exemplele următoare în limba italiană şi traducerea lor în limba română:

La nipote di Carlo è molto > [la nipote di carlo e molto – Nepoata lui Carlo este foarte carina. carina] drăguţă.

Ho invitato tutti i nostri > [o invitato tutti i nostri – Am invitat toate rudele parenti. parenti] noastre.

La suocera di Paolo cucina > [la suocera di paolo cucina – Soacra lui Paul găteştemolto bene. molto bene] foarte bine.

La nonna di Maria ha > [la nonna di mariia a – Bunica Mariei areottant’anni. ottantanni] optzeci de ani.

I nonni sono venuti a > [i nonni sono venuti a – Bunicii au venit la masa de pranzo dai loro nipoti. prandzo dai loro nipoti] prânz la nepoţii lor.

Ho incontrato mia > [o incontrato la miia – Am întâlnit-o pe verişoaracugina. cugina] mea.

Marco abita con Giulia > [marco abita con giulia – Marco locuieşte cu Giulia dai suoceri. dai suoceri] la socri.

Il genero della signora > [il genero della siñora – Ginerele doamnei Tozzi esteTozzi è polacco. toţţi e polacco] polonez.

Quanti cugini hai? > [cuanti cugini ai] – Câţi verişori ai?

La tua nuora è una bella > [la tua nuora e una bella – Nora ta este o femeiedonna. donna] frumoasă.

Este rândul dumneavoastră să completaţi propoziţiile cu cuvintele noi. Folosiţi fi ltrul roşu:

Verişoarele noastre sunt foarte simpatice. – Le nostre > cugine sono molto simpatiche.

Nepoţica mea se numeşte Eva. – La mia piccola > nipote si chiama Eva.

De ce nu-i inviţi pe socrii tăi la cină? – Perché non inviti i tuoi > suoceri a cena?

Bunicul meu mănâncă prea multe caramele. – > Mio nonno mangia troppe caramelle.

Soţia fi ului meu este nora mea. – La moglie di mio fi glio è mia > nuora.

Această porţie este pentru vărul nostru. – Questa porzione è per nostro > cugino.

Iată toate rudele mele. – Ecco tutti i miei > parenti.

Cum îl chiamă pe ginerele său? – Come si chiama suo > genero?

Trebuie s-o cunoşti pe bătrâna mea bunică. – Devi conoscere la mia vechia > nonna.

Câţi nepoţi aveţi? – Quanti > nipoti avete?

Mama soţului meu este soacra mea. – La madre di mio marito è mia > suocera.

11

În cadrul fi ecărei lecţii sunt prezentate şi diferite noţiuni gramaticale, însoţite de exemple şi exerciţii de fi xare.

Dacă aţi observat cu atenţie conjugarea verbelor regulate, cu siguranţă v-aţi dat seama că:

– toate persoanele la singular au aceeaşi formă care e identică cu persoana a III-a singular a modului imperativ;

– din cauza asemănării formelor, verbul este precedat de pronumele personal, iar la conjugare este precedat şi de conjuncţia „che” cu care apare deseori;

– persoanele I şi a III-a plural au forme identice cu cele ale modului imperativ;

– doar la persoana a II-a plural apare noua terminaţie:-iate, valabilă pentru toate conjugările;

– la persoana a III-a plural, accentul cade pe a III-a silabă de la fi nal;

– la negaţii, cuvântul „non” îl punem înaintea verbului (dar după pronume); de exemplu: che lui non mangi; che loro non parlino.

Pentru a vă familiariza cu formele conjunctivului prezent, vă propunem următorul exemplu. Înainte însă de a-l rezolva, vă sfătuim să repetaţi formele modului imperativ.

Doresc să scrii Desidero > che tu scriva

să se întoarcă > che lui torni

să mâncăm > che noi mangiamo

să aştepte > che lui aspetti

să cumpăraţi > che Lei compri

să deschideţi uşa > che voi apriate la porta

Ei speră să locuiesc Loro sperano > che io abiti

să înţelegeţi > che voi capiate

ca dumneavoastră să câştigaţi > che Loro guadagnino

să răspunzi > che tu risponda

să ne temem > che noi temiamo

ca dumneavoastră să nu refuzaţi > che Lei non rifi uti

După cum aţi observat, în propoziţiile principale au apărut verbe ce exprimă senzaţii subiective (sperare, desiderare, volere, aspettarsi). Cum am mai spus şi înainte, după aceste verbe folosite în propoziţiile principale trebuie să folosim conjunctivul.

12

Informaţiile mai importante sunt introduse în chenare speciale, astfel încât să poată fi reţinute cât mai uşor.

Cunoaşteţi deja condiţionalul simplu (il condizionale semplice). Apare şi sub formă compusă şi poartă numele de condiţional compus (il condizionale composto).

După ce aţi repetat formele şi regulile condiţionalului simplu (condizionale semplice), citiţi cu atenţie următoarele forme ale verbului şi comparaţi sensul lor:

farei colazione

avrei fatto colazione > [avrei fatto cola]ione] – aş lua dejunul – aş fi luat dejunul

andresti al cinema

saresti andato al cinema > [saresti andato al cinema] – ai merge la cinema – ai fi mers la cinema

lei avrebbe voglia di mangiare – ea ar avea poftă să mănânce

lei avrebbe avuto voglia > [leii avrebbe avuto volia – ea ar fi avut poftă di mangiare. di mangiare] să mănânce

tornereste a casa – v-aţi întoarce acasă

sareste tornati a casa. > [sareste tornati a caza] – v-aţi fi întors acasă

Condiţionalul compus (il condizionale composto) se formează din condiţionalul prezent al verbelor avere şi essere, plus participiul trecut al verbului de conjugat. Acordul participiului se face ca în cazul perfectului compus (il passato prossimo).

Iată condiţionalul trecut al verbelor dire şi partire:

dire

avrei detto > [avrei detto] avresti detto > [avresti detto] avrebbe detto > [avrebbe detto] avremmo detto > [avremmo detto] avreste detto > [avreste detto] avrebbero detto > [avrebbero detto]

partire

sarei partito/a > [sarei partito] saresti partito/a > [saresti partito] sarebbe partito/a > [sarebbe partito] saremmo partiti/e > [saremmo partiti] sareste partiti/e > [sareste partiti] sarebbero partiti/e > [sarebbero partiti]

12.5.

13

Pentru o cât mai bună fi xare a cunoştinţelor noi, lecţiile conţin diverse tipuri de exerciţii: de traducere, de retroversiune sau de completare. Iată câteva exemple.

Completaţi propoziţiile următoare cu noile cuvinte învăţate; folosiţi fi ltrul roşu:

Mama, mi-ai cusut nasturele – Mamma, > hai attaccato il bottone al mio la geacă? giaccone?

Ea îmi cârpeşte toate şosetele. – Lei > rammenda tutti i miei calzini.

Umbrela aceasta ar trebui să ne – Quest’ombrello dovrebbe > proteggerciprotejeze de ploaie. dalla pioggia.

Ţi s-a lipit o frunză uscată de – Al tuo cappotto > si é attaccata una foglia palton. secca.

Paolo ar trebui să-şi lungească – Paolo dovrebbe > allungare un po’ il suopuţin impermeabilul. impermeabile.

Căsuţa aceea de lemn ne-a apărat – Quella casetta di legno ci > ha protetti dal de vânt. vento.

De ce ţi-ai scurtat haina de blană? – Perché > hai accorciato la tua pelliccia?

Maria, mi-ai cusut deja pantalonii? – Maria, > hai già cucito i miei pantaloni?

Să mai învăţăm câteva conjuncţii care cer conjunctivul în subordonată. Citiţi cu atenţie următoarele exemple:

Ti presto la macchina > [ti presto la macchina – Îţi împrumut maşina a condizione che tu non a condiţione che tu non cu condiţia să nu conducicorra troppo. corra troppo] prea repede.

Ci andrò, basta che loro > [ci andro basta che loro – Voi merge, doar să-mi mi dicano quando. mi dicano cuando] spună când.

Le presenteremo Pietro, > [le prezenteremo pietro – I-l vom prezenta pe Pietro,a meno che lei non l’abbia a meno che lei non labbiia doar dacă ea nu l-a cunoscutgià conosciuto. gia conoşşiuto] deja.

Nel caso che io fossi in > [nel cazo che io fossi in – În cazul în care eu întârziiritardo, non devi ritardo non devi nu trebuie să-ţi faci griji.preoccuparti. preoccuparti]

Franco si comporta > [franco si comporta – Franco se comportă ca şicome se fosse a casa sua. come se fosse a caza sua] cum ar fi acasă la el.

Ne parlano come se ci > [ne parlano come se ci – Vorbesc de parcă ar fi fost fossero stati insieme a me. fossero stati insieme a me] cu mine.

Iată conjuncţiile care cer conjunctivul:

a condizione che > [a condiţione che] – cu condiţia cabasta che > [basta che] – ajunge să, doar săa meno che > [a meno che] – doar dacă nunel caso che > [nel cazo che] – în cazul în carecome se > [come se] – ca şi cum

14

Continuăm prezentarea diverselor tipuri de exerciţii pe care le puteţi întâlni în cadrul acestui curs.

Atenţie! „esere geloso di” se traduce prin „a fi gelos pe”.

Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu adjectivele potrivite:

Ginerele meu nu este răbdător cu copiii. – Mio genero non è > paziente con i bambini.

Soţia vărului tău este foarte geloasă pe mine. – La moglie di tuo cugino è molto > gelosa di me.

Socrul său nu este un om înţelegător. – Suo suocero non è un uomo > comprensivo.

Nepoţii noştri sunt mai leneşi decât ai voştri. – I nostri nipoti sono più > pigri dei vostri.

Anna este mult mai şireată decât tine. – Anna è molto più > furba di te.

Fiind proastă, nu a înţeles nimic. – Essendo > stupida non ha capito niente.

Să recapitulăm toate noţiunile pe care le-am învăţat în această lecţie. Traduceţi în limba italiană:

Te-ai obişnuit să te trezeşti devreme? > Ti sei abituata ad alzarti presto?

Nu, nu m-am obişnuit. > No, non mi ci sono abituata.

Logodnicul său este gelos pe toţi prietenii săi. > Il suo fi danzato è geloso di tutti i suoi amici.

Deoarece am renunţat la felul întâi, am mâncat > Avendo rinuunciato al primo piatto hodouă prăjituri. mangiato due dolci.

Verişoara lui Andrei este cea mai proastă > La cugina di Andrea è la più stupida didintre toate fetele. tutte le ragazze.

Aţi invitat pe toţi părinţii la restaurant? > Avete invitato tutti i parenti al ristorante?

Da, i-am invitat pe toţi. > Sì, ce li abbiamo invitati tutti.

Pentru că este leneşă, nora mea doarme până > Essendo pigra, mia nuora dorme fi nola prânz. a mezzogiorno.

Bunicii au bani puţini, dar nu le pasă prea tare. > I nonni hanno pochi soldi, ma non ci tengono molto.

Ai pus frişcă în cafea? > Hai messo della panna montata nel caffè?

Nu, nu am pus. > No, non ce ne ho messa.

Întoarsă acasă, Lucia va găsi scrisoarea mea. > Lucia essendo tornata a casa troverà la mia lettera.

15

Pe lângă exerciţiile gramaticale, un rol important îl au şi cele de pronunţie. Astfel, în ultima parte a fi ecărui caiet se găsesc diferite exerciţii care vă ajută să

vă perfecţionaţi pronunţia limbii italiene.

LECŢIA 14 – PARTEA A DOUA

Citiţi atent şi cu voce tare următorul dialog, fi ind atenţi la pronunţarea şi intonaţia corectă:

Le due donne vanno insieme al bar, dove si siedono contente di aver trovato un tavolino all’angolo. Dopo aver ordinato due cappuccini, Claudia comincia a raccontare la storia del suo matrimonio.

16

În afara exerciţiilor prezentate anterior, la fi nalul fi ecărei lecţii se afl ă câte un exerciţiu fonetic, care pune accentul pe pronunţia anumitor sunete specifi ce

limbii italiene şi pe diferenţele dintre sunetele asemănătoare.

Mult succes şi nu vă descurajaţi în faţa difi cultăţilor. Traduceţi în italiană următoarele fraze. Nu uitaţi să folosiţi fi ltrul roşu:

De câţi ani eşti liber profesionist? > Da quanti anni eserciti la libera professione?

Fiica noastră Lucia este un copil bun. > Nostra fi glia Lucia è una buona bambina.

Dvs. lucraţi, doamnă? Nu, sunt casnică. > Lei lavora, signora? No, sono casalinga.

Care este profesia dvs? Sunt poet. > Qual è la Sua professione? Sono poeta.

Sofi a Loren este o actriţă celebră. > Sofi a Loren è un’attrice famosa.

Cum o cheamă pe profesoara lor? > Come si chiama la Loro professoressa?

Sfântul Anton este sfântul meu preferat. > Sant’Antonio è il mio santo preferito.

Cunosc bine Anglia, pot să fi u ghid. > Conosco bene l’Inghilterra, posso farti da guida.

Anna este o excelentă pictoriţă. > Anna è un’ottima pittrice.

Un prieten de al nostru a fost director > Un nostro amico per dieci anni timp de zece ani şi azi este şomer. ha fatto il direttore e oggi è disoccupato.

Soţul dvs. este un bărbat frumos. > Suo marito è un bell’uomo.

Domnul Ionescu este şoferul nostru cel mai bun. > Il signor Ionescu è il nostro miglior autista.

Nu toţi artiştii sunt cunoscuţi. > Non tutti gli artisti sono conosciuti.

Mulţi sunt buni, dar necunoscuţi. > Molti sono bravi ma sconosciuti.

Cina pe care am luat-o la voi era excelentă. > La cena che abbiamo mangiato da voi era ottima.

Care sunt cei mai buni scriitori români? > Quali sono i migliori scrittori romeni?

Directoarea noastră este o mare doamnă. > La nostra direttrice è una grande signora.

În fi nal, vă propunem un exerciţiu fonetic. Pronunţaţi cu grijă cuvintele cu foneme care se repetă.

[s] stato, Sud, Spagna, Toscana, Australia;

[z] Svezia, Masovia, Asia, svedese, isola, paese, esercitare;

[ce] attrice, province, scrittrice, esercitare, pittrice;

[gi] peggiore, giorno, maggiore, gente, giovane, giallo.

Şi acum, consoanele duble atât de tipice pentru limba italiană:

Inghilterra, ottimo, pessimo, pittore, professoressa, sommo, direttore.

17

La sfârşitul fi ecărei lecţii sunt recapitulate noţiunile de gramatică prezentate în cadrul acesteia, pentru a fi reţinute şi consultate cât mai uşor.

RECAPITULAREA LECŢIEI 13

13.1. Cuvântul „che” are mai multe funcţii, una din ele fi ind aceea de pronume sau adjectiv în exclamaţii şi în întrebări:

Che bella serata!

Che dici?

13.2. În italiană folosim propoziţii la condiţional. Condiţia în aceste propoziţii este exprimată şi introdusă prin conjuncţia „se”. Distingem trei tipuri de propoziţii condiţionale. Primul dintre ele este fraza „reală”.

13.3. În fraza condiţională reală, predicatul este la indicativ, prezent sau viitor:

Se posso dormire, sono felice.

Sarò felice, se potrò dormire.

13.4. Uneori, în propoziţiile condiţionale, pentru a satisface condiţia exprimată la indicativ prezent sau viitor, se foloseşte imperativul în principală:

Se hai fame, va’ in cucina e mangia qualcosa!

13.5. Spre deosebire de indicativ care este „obiectiv”, conjunctivul este „subiectiv”, adică exprimă sentimentele noastre.

13.6. Conjunctivul apare în subordonată când predicatul din principală exprimă un sentiment, o opinie, o părere (ex: volere, sperare, desiderare, dubitare, temere).

13.7. Modul conjunctiv are patru timpuri: presente, imperfetto, passato şi trapassato. Primele două sunt simple, celelalte două compuse.

13.8. Iată conjugarea verbelor regulate la conjunctiv prezent:

parl-are I mett-ere II

che io parl-i che io mett-a

che tu parl-i che tu mett-a

che lui parl-i che lui mett-a

che noi parl-iamo che noi mett-iamo

che voi parl-iate che voi mett-iate

che loro parl-ino che loro mett-ano

18

Fiecare caiet cuprinde, la fi nal, un scurt vocabular în care sunt notate cuvintele şi expresiile introduse în cadrul lecţiilor respective. Toate aceste cuvinte sunt

însoţite de transcrierea fonetică, pentru o mai uşoară învăţare a pronunţiei lor.

VOCABULARUL LECŢIILOR 23 ŞI 24accorciare (I) > [accorciare] – a scurta

a condizione che > [a condi]ione che] – cu condiţia să

affi nché > [affi nche] – ca să, pentru ca

allungare (I) > [allungare] – a lungi

anche se > [anche se] – chiar dacă

a meno che > [a meno che] – doar dacă

attaccare/si (I) > [attaccare] – a lipi, a alătura

basta che > [basta che] – ajunge să

benché > [benche] – cu toate că, deşi

berretto (m) > [berretto] – şapcă, bască, beretă

bollente > [bollente] – fi erbinte

bollire (III) > [bollire] – a fi erbe

bottone (m) > [bottone] – nasture

brocca (f) > [brocca] – cană

bruciare/si (I) > [bruciare] – a arde

canovaccio (m) > [canovaccio] – şervet

chiunque > [chiuncue] – oricine

cintura (f) > [cintura] – curea

collo (m) > [collo] – guler

come se > [come se] – ca şi cum

coperchio (m) > [coperchio] – capac

cotone (m) > [cotone] – vată, bumbac

crema da barba (f) > [crema da barba] – spumă de ras

crema idratante (f) > [crema idratante] – cremă hidratantă

cucire (III) > [cucire] – a găti

depilarsi (I) > [depilarsi] – a se epila

dopobarba (m) > [dopobarba] – loţiune după ras

dopo che > [dopo che] – după ce

friggere (II) > [friggere] – a prăji

giaccone (m) > [giaccone] – geacă

grembiule (m) > [grembiule] – şorţ

19

Temele pentru acasă ale fi ecărei lecţii vă ajută să verifi caţi în ce măsură aţi înţeles şi asimilat materia, astfel încât să faceţi într-adevăr progrese în studiul

limbii italiene.

TEMA PENTRU ACASĂ 1

A. Traduceţi următoarele propoziţii în limba română:

1. La nostra professoressa d’italiano è la migliore di tutte.

2. In quali paesi si parla inglese?

3. Per essere artista non basta volerlo.

4. Tutti hanno paura di essere disoccupati.

5. Mio zio esercita la libera professione.

B. Traduceţi următoarele propoziţii în limba italiană:

1. Care este profesia lui?

2. Sora mea nu lucrează, este casnică.

3. Caut un ghid pentru Roma.

4. Este cel mai bun student al lui? Nu, este cel mai prost.

5. Mergem în America, în Statele Unite.

C. Completaţi propoziţiile cu forma corectă a adjectivelor indicate în paranteze:

1. Marco è un ..................... ragazzo. /buono/

2. Loro hanno i ..................... fi gli! /bello/

3. Pietro è il mio ..................... amico./grande/

4. È la chiesa di ..................... Stefano. /santo/

5. Mio padre è un ..................... uomo. /bello/

D. Găsiţi şi corectaţi greşelile din propoziţiile următoare:

1. Svezia è un bel paese.

2. Loro non capiscono italiano.

3. Pietro e Paolo sono gli inglesi.

4. Tuo fratello fa medico?

5. Mar Baltico si trova a nord della Polonia.

Temele se rezolvă pe un formular special, afl at la mijlocul caietului, care poate fi trimis spre corectare profesorului personal. Iată un exemplu de rezolvare a unei

teme, însoţită de observaţiile profesorului personal.

Cu aceste fragmente dintr-un formular de temă pentru acasă se încheielecţia demonstrativă a cursului de Limba italiană pentru nivel intermediar.

În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitateaşi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR înscriindu-vă la cursul de Limba italiană pentru nivel intemediar!

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro