NICOIA.E VLASCEANU
\., \,, z\
RATACIT I}T UMBRAANTIMEMORIILE UNUI AGENT SECRBT
L2
15
L9
2L
24
57
64
rB
PREFATA
PREAMBUL
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
N{ltr li[*t:'='+
CUPRINSv
PREFATA
De regulX, spionii incerc[ s[-qi ingroape trecutul cum pot
mai bine. Nicolae Vllsceanu (doar unul dintre numele sale
conspirative in perioada in care era agent secret) a hotdrAt ins[s[ ne imp[rtXgeascl intr-un stil propriu experienta sa dinFranla, dezvdluind in antimemoriile ,,R[t[cit in umbr[" cea mai
intunecati parte a vie[ii sale, cea de agent secret.
Atunci cdnd l-am cunoscu pe Vl[sceanu, in urm[ cu mai
bine de z5 de ani, mi-am dat seama imediat c[-i greu sd convingi
un fost spion slvorbeascd despre trecutul s[u. Iar, in cazul incare reqeqti, il crezi. Cel pulin pdnl la proba contrar[. Mai a]es
dac[-!i vorbeqte despre intAmpl[ri care n-au fost consemnate indosarele desecretizate.
Aqadar, am aflat de la el detalii importante legate de modul
in care, timp de to ani, a intrat in pielea unui francez gi a furni-zat informalii Centralei de la BucureEti, pffn[ la fuga generalului
Ion Mihai Pacepa, cel care coordona, de fapt, Direclia de
Informalii Externe - DIE (spionajul romS.nesc de atunci), mo-
ment in care Vldsceanu a fost retras din joc. in mare parte,
misiunea s-a desfhqurat in Franla, dupd ce DIE i-a ,,confec-
lionat" legenda unui etnic francez, nlscut intr-o Romdnie care
tocmai intrase in r[zboi.
118
$B
177
223
235
253
309
336
384
432
XI
XII
XIII
XIV
XV
XVI
)nrlI
XWII
XIX
XX93
104
ffid'6 ffig1ii'uf ii5..51g lll?,m .'
Tresirise violent, trezindu-se brusc in gezut, pe pdtura
meschin de sublire agezatd in chip de aqternut. De parci ceva ilimbrdncise din somn. $tia ce este: neliniEtea care nu il pdrdsea
de cAteva zile, presentimentul pericolului. Dar nu presen-
timentul permanent, ci forma acut[ a acestuia, iminenla.Seara trecut[, intorcdndu-se, ca de obicei, tdrziu in micul
qi umilul hotel unde ocupa o cameri minusculd la etajul cinci,
verificase ,,semnul". $i, ca de fiecare datd in ultimele zile, rea-
lizase c[ fusese vizitat in lips[. Mdruntul fir de pdr agezat intrefilele unei agende qi ea aflat[ in geanta de voiaj, ,,semn" plasat
intr-un anume fel intre doud pagini gtiute fireqte numai de el,
iqi schimbase pozilia qi locul, cel care verificase camera .i pu-
linele bagaje, de altfel foarte ordonat agezate intr-un dulap,
observase prea tdrziu ,,semnul" qi nu ddduse suficient[ atenlie
semnificaliei aranj[rii lui. Restul obiectelor nu p[reau atinse,
cu toate cX fuseser[ atent verificate: agenda, cdtanaziare qi hdrtjfhr[ importanlI, hainele, c[m[qile, obiectele de toalet[ din mica
baie. Era mdn[ de profesionist cea care aqezase apoi totul inordinea glsitX.
De fapt nu rezultatul verificXrii il neliniqtea; oricum nuaveau ce g[si. Atenfia ce i se da insd il punea pe gAnduri. Era a
patra oar[ in ultima lun[. La aceasta se adluga supravegherea
luni blestemate,mijloc devar[ rece in fierbinleala eidoar aparenth.
I
L4 15
NI I"OTA H \,'LAS(TU,A, N U
destul de discretd la care era supus cam in aceeasi perioadd prinfilajul profesionist pe care-l sesizase: echipe mixte de 5-6 oa-meni, intercalarea printre agenli a 2-g femei gi a cAte unuimagrebian. Chestiunea cu femeile era cea mai alarmantfl. $tiac[ sunt folosite in cazuri delicate, ele putdnd mult mai uqor sd-qi
schimbe infrliqarea. Greqeau insi intr-o privinld (comoditatesau suficien![) cdci nu-qi schimbau incil![mintea.
Pentru un individ cu pregltirea sa qi mai ales in situa{ia incare era pus, era relativ lesne s[ depisteze supravegherea. Celmai dificil ins[ era s[ nu le permitl s5-qi dea seama c[ este
conqtient de urmdrire. Dac[ una peste alta se organizaser[foarte bine, o identificare a lor trXda preg[tirea sa in domeniu,ceea ce trebuia exclus.
S-a ridicat de pe pat qi a mers de fereastra inaltd. Cameranu avea balcon, iar rue Saint Dominique se zd.rea, deja animati,jos. O diminea![ posomorAtd de martie albea slrac un Parissupus ploii mdrunte. Abia orele qase. Peste o ord receplionerulavea s5. aducl micul dejun s5.rac: un croasant, pulin unt, un ceai
cu cafea. Hotelul nu avea in dotare restaurant, nici ascensor, aqa
ci cel care servea va sosi gAfdind, cu tava, mic dejun inclus inpre!, modest avAnd in vedere prelul de numai 4z de francipentru camer[.
GAndul ii reveni la ,,semn". Existau doud variante: agentulfie nul observase, fie nu-i d[duse atenJie, stricAndu-i pozilio-narea cdnd verificase agenda, fie - mai plauzibil - procedase
viclean aqteptdnd reaclia viitoare.in consecin![ era periculos s5-l inliture, alimentAnd supo-
zilia c[ ,,semnul" avea semnificalie. Preferabil era s5-l lase innoua pozilie; in fond o simpld gean[ care se putuse strecurainvoluntar intre filele agendei. Cum tot in agend[ trebuia sl
16 L7
='.,.,, #n{nrrr,rr ua.'f?f:"A , i.i
r5mAnd ultima scrisoare a,,mdtuqii" Matilde, care sosise in urmlcu cAteva zile din Normandie, inofensivl, dar edificatoare
pentru,,acoperirea" sa.
Problema real[ era filajul care continua cu tenacitate.
Periculos, pentru c[ se apropia data unui ,,contact".
Nu ii pl[cea nici pozilionarea hotelului in care locuia, prea
aproape de localul Ambasadei Romdniei, de personalul clruiatrebuia sd se fereasc[ cel pulin tot atat cat o frcea fa![ de con-
traspionajul francez. insd ,,Centrala" avea obsesia c[ printrepersonalul diplomatic se afla o ,,cArti15." care trldase' Deqteplii
de la BucureEti ignorau pericolul la care-l expuneau (,,cartita",
dacl era reali, il putea depista pe el, in timp ce existenla ei
aplrea incl a fi ipotetic[). Sigur c[ era uqor ca dintr-un birouaflat la 2ooo km distanld s[ emili ipoteze gi judec[{i de valoare,
de multe ori gregite. Dar aqa fdcuser[ qi la inceput, cAnd illdsaser[ timp de un an gi mai bine in plr[sire, din simplul motiv
c[ acolo un ofi1er de leg[turl nu cunoqtea ortografia francez[ qi
nu se descurca cu scrisorile cifrate. in fine, la o analizd rece
sarcina primitd era idioatl. Sd faci filaj asupra unui diplomat,
de unul singur, aflAndu-te tu insuli urmlrit de echipe complete
ale adversarilor, era cel pulin inept. Iar dac[ ,,cartita" era real5.
Ei nu ar descoperi c[ este urmlrit[, in mod sigur contraspionajul
francez care observa miEcarea, I-ar fi avertizat. Toatd ,,acoperi-rea" c5.dea lamentabil.
in fond ambasada era inlesatd de agenli de la contrainfor-
maliile romdneqti, in plus avdnd gi acoperire diplomatic5, iaraceqtia puteau acliona eficient asupra,,cafii!ei". Se pare insd c[celor din Central[ le pdsa mai mult de cei din Ambasad[ decdt
de el. Stind qi gAndind mai bine era convins c[ totul este o
fantasmagorie, cd fie nu exista nici o ,,cArti15.", fie c[ habar nu
aveau cine anume ar fi. Aqa c[ hotXri sd se prevaleze de sdnh-tosul principiu al muncii lor: sub filaj nu se lucreazd qi s[-qi vaddde ale lui.
La ora 9 avea de fhcut o liware in beneficiul depozitului lacare lucra. Mlcar din acest punct de vedere tohri era real qi legal.
Vaface o plimbare mai lung[ spre Domul Invalizilor, vatraversaSena pe Podul Alexandru pentru a lua metroul spre Auteuil,sediul firmei unde era angajat. Un mic prilej de autoverificare;qi o vagd speran{d cd va fi ldsat in pace. Se mai gAndi o datl lafaptul c[ pentru unii obsesiile au mai multd valoare decAtrealitatea.
1 ffi
- TovarXqe, de ce insiqti dumneata sd intri in structura
aceasta a muneii de informalii ilegal[?
- Vreli s[ spuneli, munca de spionaj?...
- Da, la asta m[ refer. Nu cumva din spirit de aventur[?Colonelul Maximilian avea o privire senin[, nu s-ar spune
lipsit[ de inteligen![, dar marcat[ de o suficienli bdtltoare laochi. Figura sa distinsd, pdrul grizonat qi comportamentul calm,
degajat, putea deruta pe mul1i. Pe cel ce st[tea pe fotoliu in fala
sa, nu prea mult. in orice caz nu-l impresiona.
- Noi, relu[ colonelul, am apreciat in orice caz opliunea
dumitale de a fi inglobat in unitatea noastrX, cea aqa-zisd a
,,fantomelor". Adicd dup[ absolvirea cursurilor de pregdtire de
la ,,8", dumneata ai renun{at la unitlli de informalii externe,
pseudolegale, adicd cu acoperire diplomatic[ qi ai ales acest
sector periculos. Mai mult, nu eqti de acord sd funclionezi ca
ofi1er de leg[tur[, ci doreqti s[ intri in programul de muncd
ilegal[ pe teren, in spaliul duqman. incd o dat[, de ce?
Mereu obsedantul ,,Noi". Limbajul echivoc, stereotip al
activiqtilor de partid. Cdci, aqa cum se spunea mereu, ofilerul de
informalii este un activist de partid,,cu sarcini speciale".
in qedinle de partid, in qedin{e profesionale, mereu echi-
vocul ,,noi". Noi am hot[rAt, noi am analizat, noi am apreciat.
II
18 L9
Nr ',,
Cu alte cuvinte neutrul ,,noi" excludea opliunea personal5,,
convingerea particulard, meritele sau greqelile individuale.,,Noi" era in fond formula definitivd qi f[r[ replicd a tuturorhotdrdrilor, bune sau rele. Vedeai parc[ in spatele expresiei,for[a intregului partid, a intregului aparat qi de Ce nu a intreguluipopor. O ineplie mult mai mare nu se poate imagina.
Cel intrebat r[spunse calm:
- Pentru ch asta inleleg eu cX este in realitate munca deinformalii externe. Pentru cd nu weau si m[ ascund in spateleunor inerente laqitdti de ,,acoperire". $i pentru c[ dacd nu se lineseama de asta, eu plec la cerere din sistem, cer trecerea inrezerv5,.
Colonelul replic[, mai pulin sigur pe el, dar cu o notd de
vehemen![:
- Dar ce crezi dumneata c5, suntem noi aici? Ce este
aceasta, armat[ sau sindicat? Crencd organele noastre, partidulgi poporul au investit in dumneata incredere qi bani ca s[ plecicdndwei?
Se intrebd din nou mental: organele noastre? Ale cui? Leavea cumva colonelul moqtenire de la pdrinli, de la intregulpopor. Credea sincer c5. nenea Toader de la Domneqti, sau neneaNicu de la ,,Laromet" erau proprietarii acestor organe?
- Nu sunt ldmurit, spuse colonelul. Relateazd-mi cum aiajuns la asta.
III
Cum a ajuns?...
Era primdvar[. Prim[vara urmitoare dramaticului august
1968. Tratatul de la Vargovia, trupele sale, in fond trupele sovie-
tice, mai pulin cele romflneqti, invadaser[ Cehoslovacia qi
zdrobiserd ,,Prim[vara de la Praga", revolta impotriva hegemo-
niei sovietice asupra estului european. Ceauqescu se opusese,
nu participase la represiune. ln fond un scenariu conceput totde cdtre Moscova. increzdtor in pozilia RomAniei, Dubcek,
liderul miqchrii, comunist cu,,fa!5. umand", a acceptat medierea
lui Ceauqescu. Amara farsd s-a terminat prin predarea sa de
cdtre romAni la Moscova.
Atunci, absolvent al Facult[1ii de Drept, elevla o qcoald de
ofi1eri in rezervfl posterioari studiilor universitare, cel cdruia ise cerea peste doi ani sX precizeze,,cum a ajuns la asta", nu qi-a
tinut gura qi a afirmat c[ totul e o fars[.Delatori erau peste tot. Cea mai abject[ specie, nu turnX-
tori din convingere, nu din diverse laqitfl1i, ci numai din dorinlade a macula tot ce-i inconjoari.
Dar pAn[ la urm[ nu a contat prea mult aceasta. Au contat
,,dosarul bun", ,,originea sdn[toas5.", chiar qi o vorb[ bunl pus6
de un politruc de la qcoala de ofileri in rezerv[, interesat lardndul sdu ca acest elev ofi1er s[-i intocmeascd lucrarea de
20 27
lrf*A
diplom[ la Facultatea de Drept, absolvit[ de respectivul, fireqte,la frr[ frecvenld (la ,,fdr[ sd inve]e" cum se mai spunea).
$i iat5-l pe omul nostru, proaspdt ofiler de informaliiexterne, ajuns la qcoala de specializare in domepiu de la,,B". Doiani de cursuri intensive de specialitate in profesie, de limbistr[ine, de sport. in fond o via!il gi o aetivitate mai mult decAtagreabile, o recunoqtea.
DacS nea Toader din Domneqti sau nea Nicu de la,,Laromet", proprietari, ei qi intregul popor al ,,organelor noas-tre" ar fi aflat cu ce se ocxpau acestea, s-ar fi crucit. in primulrAnd de mAndrie. Adicd uite domnule, munca noastr[ nu e invan, aga c[ multd-pulind cdt[ era, din ea se pregXtesc ,,organelenoastre" s5. ne apere, c[ la o adicd se duc qi acolo peste dugmanisX ii inving[. Dar in al doilea rdnd s-ar fi crucit v[zdnd c[ muncalor, aqa mult[-pulin5 cdt[ era, se irosea pe niqte tAmpenii greude imaginat.
in primul rflnd deci erau ap5rali de duqmani, spioniimperialigti care doreau s[ ne spioneze, sX ne fure secretele. Nugtiau s[rmanii proprietari ai ,,organelor noastre" cd strdinii nuprea aveau ce secrete sd ne fure din moment ce nu le prea aveau.
$i mai apoi, cum s-a vdzut mai tdrziu, erau oameni tot din,,organele noastre" care aveau grijd sd ii scuteascd de eforturi,ddndu-le strdinilor pe tavd tot ceea ce ii interesa.
in al doilea rdnd deci, ,,organele noastre" nu prea aveau -aga in mare - ce s[ caute prin str[initate spre a-i invinge pestrdini la ei acasd, din moment ce, tot a$a cum s-a vdzut maitf,rziu, alli oameni din aceleaqi organe aveau grij[ s[-i informezepe ei, duqmanii, cam ce wem de la ei, ce cdutflm pe acolo. Iar ei,strdinii, la ei acasfl numai proqti nu erau. $tiau foarte bine cd e
uqor si-i depisteze pe agenli gi s[-i neutralizeze. Dar oare cum?
S.S" E$fBft,{.' lii,, ir[;.:
Arestdndu-i, expulzAndu-i? Nu, dimpotrivil, qtiindu-le intenfiile,tot de la oamenii din ,,organele noastre", dezinformAndu-i. Aqa
cd el, omul nostru, urmAnd conqtiincios qi cu bune rezultate
cursurile de la,,B", devenise profesionistintr-o profesie ce seva
dovedi in timp prea pulin util[. Dar asta nu-l oprise sd gAn-
deasc[ qi s[ intuiasc[ adevdrata fa![ a lucrurilor. Dimpotriv[....
22 23
NIilOIT{Il VLASC}iANU
Era inceputul verii, nu-qi mai vedea capul de treburi, vorba
vine. tn afara cursurilor intensive de limbi strline, cu adevlratdificile Ei folositoare, in rest totul plrea o prelungit[ distraclie.La acest sentiment contribuia si caracterul slu libertin si
oarecum superficial.E drept c[ marea majoritate a colegilor (de fapt erau pulini
cursanli, cca.3o), un pic mai in vArst[ decdt el, provenind dinstructuri interne ale securitdfii, pdreau foarte determinali,oricum autoconvinqi de necesitatea politicd a activit[tii lor.
,,Treaba lor, iqi zicea, niqte incuiali." Judecat[ definitivl pentruel, dar care sesizat[ de c[tre superiori, devenea periculosinterpretabili.
Pirerea sa era ins[ alimentat[ de cele exprimate de citreunii dintre Eefi.
- Tovar[qi - spunea un inalt personaj din conducereaDepartamentului de Informalii Externe venit intr-o vizitl de
analizl - dumneavoastr[ trebuie s[ devenili profesionigti buni
Ei utili pentru oricare organe de spionaj din lume. S-ar putea ca
in timp sd pfltrundeli in rAndurile lor.Mai tdrziu s-a inleles ce voia s[ sugereze in context qi mai
alcs de ce. Un alt responsabil cu munca politico-ideologic[ nusc sl'ia sir afirme:
rV
DA 25
,,, ,ndr:d*rTiwuwnNA
- Ldsdm pe mai tdrziu studiul documentelor de partid.
DumneavoastrX, trebuie s[ cunoaqteli aprofundat doctrinele
filozofice burgheze, cdci frrd s5. Ie cunoaEteli nu le puteli com-
bate. Aici cam avea dreptate, dar neglija, sau nu, cd pAnd a le
combate te puteai trezi cd le accepli, c[ le asimilezi, chiar te poli
identifica cu ele.
Se intrase abrupt in programi. Totul se desfhEura paralel,
f[r[ etape tranzitorii. Prima experien![ pentru el, poate cea mai
pllcutd, a fost cursul - mai pulin cel teoretic - practic de
conducere auto. Se invlla pe o maqin[ masiv5, greoaie VOLGA,
cu schimb[torul de viteze ,,la mAnS." lAng[ volan. Instructorul,
subofiler, bineinleles tot din DIE, om intre doud vArste, tipul
Eoferului qmecher, cu comportament propriu tagmei sale, om
de treab[, dar vddit pltruns de superioritatea meseriei sale fa1[
de novicii care nu puseser[ niciodat[ mAna pe un volan, i-a atras
atenlia de lainceput c[ maEina nu era dotat[ cu dubl[ comand5
qi ca atare o greqeal[ mare ii putea bdga pe amAndoi in spital,
dacd nu Ei mai r[u.Primul contact a fost mai mult dezagreabil. lncepeam pe
o stradl pustie de prin Cotroceni, pavatl cu piatrd, m[rginit[ cu
copaci betrani gi bogali in vegetalie. Cu toate insisten{ele
instructorului care explicase cu rlbdare maniera de a o pune inrniqcare, magina refuza s5. se urneascd. Dracul gtie de ce
cliberarea ambreiajului, dupl bdgarea in vitez[, nu se producea.
Piciorul stdng tremura pe respectiva pedal[ gi nu permitea
dcbraierea. in fine, dup[ cdteva smucituri care-l enervarl v[ditpc instructor, o luard din loc mai incet decAt un melc amelit de
cildur[. Strada, nu foarte ingust[, ii plrea brusc o simpl[potec[. Aqa cd evolua cum putea chiar pe mijlocul ei; noroc cInu era circulat5. Distanta de cam 2oo de metri, c6.t mlsura calea