IstrateG.Alexandru

1

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ISTORIE

TEZĂ DE DOCTORAT - REZUMAT

Cultura istorică a societă�ii române�ti

în tranzi�ia spre modernitate

Coordonator ştiinţific: Doctorand:

Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI Alexandru Istrate

Iaşi

2

2010

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

La data de 23 ianuarie 2010, ora 10, în amfiteatrul II 7, domnul Alexandru Istrate, va susţine, în şedinţă publică, teza de doctorat cu titlul Cultura istorică a societă�ii române�ti în tranzi�ia spre modernitate în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în domeniul ISTORIE.

Comisia de doctorat are următoarea componenţă: Preşedinte: Prof. univ. dr. Alexandru Florin PLATON, Decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi Referenţi: Prof. univ. dr. Lucian Boia, Universitatea Bucure�ti Prof. univ. dr. Sorin MITU, Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj Napoca Conf. univ. dr. Mihai COJOCARU, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi

3

Cuprins

Argument

Didactica istoriei

Cum se învă�a istoria în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Caietele de însemnări ale

lui Ludovic Steege

Gheorghe Săulescu �i Mihail Kogălniceanu. Două repere, două vârste în istoriografia

pa�optistă.

Durată �i istorism în cultura română la începutul epocii moderne

Cartea de istorie �i ideologia na�ională în prima parte a secolului XIX

Reflectarea istoriei în periodicele române�ti din prima jumătate a secolului XIX

Geografiile patrimoniului: călătoriile romanticilor români �i reapropierea trecutului

Trecutul ca fapt monden. Despre rolul sociabilită�ilor în emergen�a culturii istorice

moderne

Epilog

Bibliografie

4

Secolul al XIX-lea va gândi probabil

şi mai raţional decât înaintaşul, dar

sper că învăţând din exemplul acestuia,

va raţiona mai bine1

Conştiinţa şi moralitatea istoricului amprentează orice proiect personal. Este firească

regăsirea lui în diferite memorii colective, acest lucru neînsemnând, obligatoriu, şi identificarea

cu ele2. Specialistul trebuie să consimtă detaşarea de clişeu, pentru a se putea construi pe sine. Şi

este de preferat ca oscilaţiile interpretative să îşi continue balansul până la găsirea unui punct de

echilibru, când cercetătorul îşi calibrează discursul conform convingerilor sale. Teza de faţă îşi

propune să reevalueze cultura istorică din prima jumătate a secolului XIX, noi punând la lucru

perspectivele istoriografice consacrate, dar şi mărturiile izvoarelor inedite.

Două sunt premisele de la care încercăm să ne definim: ficţionalitatea şi veridicitatea

construcţiilor istoriografice. Auzim mult prea des invocată obligaţia istoricului de a înţelege şi de

a se acomoda cu spiritul epocii investigate. Dar există oare în istoriografie tentaţia clasicizării?

Poate cineva să ne recompună atmosfera unei lumi uitate printr-o demonstraţie unitară, cu iz de

verdict final? Ne este la îndemână o fragmentare temporală în entităţi distincte, pe care să le

înnobilăm cu expresia şi atributele unei culturi istorice mature? Noi credem că nu, lăsând deseori

istoria sub spectrul neputinţei de a limpezi lucrurile. Suntem în măsură să cerem posterităţii un

adevăr stabil, atâta vreme cât contemporanii momentului nu par să fi înţeles nimic din ceea ce se

întâmpla în jurul lor? Romanticul european ducea cu el dilemele convieţuirii, fiindu-i imposibil

1 Stendhal, Scrisori către Pauline. Traducere, prefaţă şi note de Modest Morariu, Bucureşti, Editura

Univers, 1975, p. 36-37.

2 Identités, mémoires, consciences historique (textes rassemblés par Nicole Tutiaux-Guillon et Didier

Nourrisson), Publications de lÙniversité de Saint-Étienne, 2003, p. 8.

5

să-şi găsească rostul într-o lume străină de idealurile sale. De exemplu, Alexis de Tocqueville se

arăta dezamăgit când observa incapacitatea intelectualilor de a reflecta cu justă măsură asupra

evenimentelor la care fuseseră părtaşi: „Am trăit în mijlocul unor oameni de litere, care au scris

istorie fără a fi părtaşi la ea, şi în mijlocul unor politicieni, care n-au făcut altceva decât să

producă aceste evenimente, fără a se gândi vreodată să le descrie. Am remarcat mai demult că

primii vedeau peste tot cauze generale, în vreme ce ceilalţi, trăind în mijlocul incoerenţei faptelor

cotidiene, îşi imaginau că totul ar trebui atribuit unor incidente particulare, şi că micile resorturi-

pe care ei le mânuiau erau chiar cele care pun lumea în mişcare. Cred că şi unii, şi ceilalţi se

înşeală.”3 Pe de altă parte, nu trebuie să evoluăm în confortul siguranţei atunci când ne folosim

de funcţiile epistemologice ale ştiinţelor. Înşelătoare de multe ori, acreditările oferite de

abordările academice par a ne spune o poveste refuzată de contemporanii faptului istoric studiat.

De pildă, literatura paşoptistă este mult mai critică cu propriul prezent în comparaţie cu studiile

istorice dedicate ulterior acelei epoci. De altfel, în această confruntare a perspectivelor se află şi

motivaţia demersului nostru.

Cât de credul putea fi romanticul şi cât suntem noi dispuşi să îi modelăm fizionomia doar

pentru ca el să ne pară mai atractiv? Sunt incertitudini care ne vor însoţi în analiza noastră, mai

ales în temerara încercare de a înţelege, pe cât posibil, destinele intelectualilor care au reuşit să se

impună în societatea românească modernă. Mai bine zis, în profilul cărui romantic ne regăsim: al

celui care vede peste tot numai ruine, decrepitudine şi dezolare, ori în cel care îşi antrena mintea

permanent, pentru a judeca frumosul în nuanţe şi nu în certitudini? Cât de compatibilă este până la

urmă cercetarea cu reveria şi închipuirile poeţilor noştri4? Şi oare sensul şi vocaţia spiritului ţin de

ştiinţificitate, sau mai degrabă de reflecţie, oratorie, imaginar, sau chiar şi de un dram de reverie?

Doar cursul lui Mihail Kogălniceanu, susţinut la Academia Mihăileană, era un îndemn pentru o

cultură incipientă a dialogului. Numai că pedagogia exersată de Kogălniceanu nu avea veleităţi

ştiinţifice, ci dorea numai să convingă auditoriul. De aceea, apela şi la sprijinul presei, dovedind

3 Alexis de Tocqueville, Amintiri. Traducere de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 2007, p. 94.

4 Vasile Alecsandri, Românii şi poezia lor, în Paul Cornea, Mihai Zamfir, Gândirea românească în epoca

paşoptistă (1830-1860). Antologie, studiu şi bibliografie de Paul Cornea. Text stabilit, note şi medalioane biografice

de Mihai Zamfir, vol. I, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969, p. 169; Ion Heliade Rădulescu, Domnului

comisului şi cavalerului P. Poenarul, directorul şcoalelor naţionale din principat, în ibidem, p. 80.

6

că, finalmente, domeniul se hrănea atunci din entuziasm, curiozităţi şi discuţii libere. Accentul

cădea pe motivare şi nu pe noţiuni critice, stimulând crezurile unei generaţii obsedate să iasă din

blazare. Iniţiativa lui Kogălniceanu nu promitea un efort de anvergură, el urmărind, pe moment,

să testeze conştiinţa publică. Din fericire, prelegerea lui s-a păstrat, bucurându-se de numeroase

aprecieri istoriografice. Cercetarea noastră �inte�te probarea perpetuării convingerilor şi a

locurilor comune dincolo de uşile sălilor de curs.

La rândul său, Nicolae Bălcescu tatona disponibilitatea românilor de a-şi apropia o

identitate naţională5. Conştiinţa este, finalmente, individuală. Nu poţi asocia cu forţa gândirea

intelectualilor de atunci, doar pentru a obţine, retrospectiv, imaginea unitară a unui discurs, a

unei generaţii. Încercăm să vedem în ce măsură discursul academic promovat de Mihail

Kogălniceanu avea capacitatea de a insufla sentimentul apartenenţei la o nobilă genealogie. De la

catedră, dar şi în articolele publicate în presa vremii, istoricul pleda pentru cunoaşterea propriei

noastre istoriei. Rămâne de văzut câţi dintre confraţii lui i-au împărtăşit convingerile şi de câtă

susţinere s-a bucurat din partea lor.

Istoricii au la dispoziţie instrumente mult mai rafinate decât folosirea unor definiţii

asemănătoare formulelor matematice. Viaţa unei persoane sau destinul unei comunităţi nu se pot

rezuma la o simplă statistică. La fel cum nu este benefică abordarea unei epoci doar prin prisma

unor personalităţi. Orice nouă descifrare ne aduce în faţa unei alte necunoscute, determinându-ne

să ne abatem de la drumul iniţial. Cine pe cine modelează? Istoricul „influenţează” documentul

pe care îl are în faţa ochilor sau obiectul de studiu îşi educă oarecum cercetătorul? Nu de puţine

ori tălmăcirile izvoarelor nu se regăsesc în articolele de presă sau fragmentele cărţilor apărute în

acelaşi interval cronologic. Totodată, referinţele pe care le avem despre deceniile premergătoare

evenimentelor de la 1848, gravitează în jurul câtorva nume. Este un reducţionism neinspirat,

departe de multitudinea adevărurilor care concurau atunci. Involuntar, impresiile formate despre

acea perioadă acordă prim-planul lui Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu şi Mihail

Kogălniceanu, îngustând astfel orizontul cunoaşterii. Din punct de vedere metodologic, ni se

pare discutabilă tendinţa de a lega aspiraţiile acelui timp doar de acele persoane care aveau

5 Nicolae Bălcescu, Campania încontra turcilor de la anul 1595, în Magazinu istoricu pentru Dacia suptu

redacţia lui A. Treb. Laurianu Professor de Filosofie în Colegiul Naţional, şi Nicol. Bălcescu, tomul IV. Bucuresci.

Cu tipariul Colegiului Naţional, 1847, p. 3.

7

funcţii administrative ori au ştiut să se remarce în spaţiul public. Nu de puţine ori, interesele

personale hotărau politicile editoriale. Tematica periodicelor ne va arăta dacă istoria depăşise

faza pasiunilor trecătoare, validând un discurs credibil, ori rămăsese cantonată la nivelul

romanţurilor de duzină.

Cultura istorică patrimonializată de români nu se înscria în aceeaşi grilă epistemologică

aplicată de francezul de la 1840. Noi ne bucuram de mituri şi legende, în vreme ce pentru Edgar

Quinet zestrea istoriei era de dată recentă. Nu putea uita eşecurile politicilor duse de guvernanţii

„deprimaţi”, care se succedaseră la putere după 1815, şi care diminuaseră mândria de a aparţine

unei naţiuni care schimbase lumea. Pentru Quinet, poveţele trecutului nu mai aveau însemnătate,

orgoliul rănit de prezentul decadent obturând canalele de comunicare cu veacurile trecute:

„Familia de popoare căreia-i aparţinem strâns prin sânge şi origine se înţelege a fi Spania, Italia,

Franţa. Din aceste surori, cele două dintâi sunt în mormânt. Franţa singură supravieţuieşte, dar, la

rândul său, începe să pălească, în timp ce rasa slavă şi germanică aspiră, încă trăind ea, a încerca

pe capul lor coroana civilizaţiei.”6 Se vede clar distanţa dintre deziluzia intelectualului care trăise

agonia unui imperiu şi aspiraţiile paşoptiştilor români, care abia încercau să impună istoria ca

subiect al dezbaterilor publice din Principatele Române.

Nu putem avea mari aşteptări legate de conştiinţa istorică, atâta vreme cât cursurile de

istorie tratau, într-un procent zdrobitor, istoria universală. Iar când pana cărturarului îndrăznea să

nareze evenimente locale, dezvoltarea textului operează cu termeni-pereche. Acolo unde era

vorba de o cetate, inevitabil apărea şi substantivul ruină, adjectivizat în dese rânduri, pentru a

spori impactului mesajului. Atunci când vitejia românului părea să aibă sorţi de izbândă, trădările

îi luau tot ce avea mai de preţ: câteva ghinioane explicau secole de istorie. Acesta este tiparul

poveştilor scrise de români pentru români. Dar câtă amăgire şi cât adevăr propovăduiau ele?

Unde era măsura lucrurilor şi cum putea fi omologat discursul istoric, atât cât era? De multe ori,

întrebările de început ţineau loc şi de concluzii, amânând sine die apariţia unei sinteze, a

cercetării propriu-zise. Două-trei decenii fuseseră suficiente pentru a-i convinge pe intelectualii

mai luminaţi că abordările de suprafaţă îşi pierduseră orice concludenţă. Istoria trebuia să se

6 Edgar Quinet, 1815 şi 1840. Istoria ideilor mele. Traducere din limba francesă de Loreta Bogza şi

Alexandrina Vornicelu, Vălenii de Munte, Aşezământul de Tipografie şi Legătorie de cărţi „Datina Românească”,

1925, p. 20.

8

detaşeze de influenţa literaturii, să-şi afle propriile norme şi criterii de adevăr: „În adevăr spre a

avea o istorie şi în deosebi istoriea ţerii sale, nimic mai bun, mai folositor, mai neapărat este

decât de a se întoarce la isvoarele originale, adecă de a avea înaintea sa cronicile, biografiile,

diplomele, toate acele acte scrise care se raportează la întâmplările politice, la dreptul public, la

legile, la instituţiile, obiceile şi moravurile timpurilor trecute; căci puşi în faţă cu aceste

originaluri, sântemu cum am zis la isvoarele istoriei, fără ca nici un intermediar să se puie între

noi şi între aceste monumente vrednice de tot onorul.”7 Analiza felurilor în care se scria istoria

ori se publicau atunci documentele ne va arăta cât ecou a avut provocarea lansată de Mihail

Kogălniceanu.

Cele opt capitole ale lucrării au încercat să surprindă, din cât mai multe perspective,

geneza gustului pentru trecut şi interesul pentru istoria românilor. Trimiterile şi completările

venite din spaţiul transilvan ne vor ajuta să identificăm, în manieră comparativă, reprezentările

pe care românii le aveau despre înaintaşii lor. Ardelenii se revendicau de la cultura istorică a

iluminismului central-european, distinctă de preocupările confraţilor de peste munţi. În prima

parte a studiului nostru, vom reconstitui ambianţa mediilor formative din Principatele Române,

lăsând manualele şcolare, însemnările elevilor şi manuscrisele inedite să ne spună câte ceva

despre realităţile educaţiei din acea vreme. Şcolile publice, pensioanele şi universităţile străine

includeau istoria printre materiile de învăţământ în varii perspective. Sub diferite titulaturi,

precum cronologie, mitologie, istorie universală, istoria patriei, trecutul părea că se destăinuie

într-o manieră inteligibilă pentru minţile fragede ale copiilor. Dar câte din prelegerile

profesorilor aminteau de eroii Principatelor Române şi de marile evenimente? Şi mai ales ce

reţinuseră şcolarii din pildele dascălilor? Ce anume transmiteau ei mai departe? Reuşise oare

istoria să-şi câştige propria identitate, să se despartă de textul religios şi de arhetipurile acestuia?

Acestor curiozităţi sperăm să le găsim câteva răspunsuri, nu atât în lucrările de epocă deja

editate, cât mai ales în manuscrisele ignorate până acum. În opinia noastră, manualele scrise de

profesori, însemnările studioşilor şi materialele din gazete sunt simptomele unui discurs istoric

aflat în căutarea propriei legitimări.

7 Letopisiţile Ţării Moldovii publicate pentru întâiaşi dată de M. Kogălniceanu, tom I, Iaşi, La Cantora

Foaiei Săteşti, 1852, p. I.

9

Într-o perioadă deja familiară cu binefacerile tiparului, căutăm să înţelegem prestigiul de

care se bucura cartea de istorie: ca sursă de informare, dar şi ca obiect în sine. Plecând de la acel

Cuprins pus la dispoziţia cenzurii, tomul de istorie trecea prin tipografiile de la Buda, Iaşi,

Bucureşti, apoi prin librăriile şi cabinetele de lectură: intrau în competiţia ideilor, probată şi prin

vânzările de carte. Cataloagele librăriilor, o bună parte nepublicate, ne vor vorbi în termeni

exacţi despre priorităţile cititorilor din prima jumătate a secolului XIX.

Dincolo de expunerile ştiinţifice, istoria palpită în viaţa comunităţii şi sub alte ipostaze:

teatrele, saloanele, banchetele şi călătoriile indicau, cam timid, predispoziţia de a preschimba

trecutul într-un accesoriu al amuzamentelor elitiste. De exemplu, întoarcerea la istorie era

oarecum favorizată de prestanţa lumilor pierdute, diverse episoade mitologice fiind reînviate în

dramaturgia momentului. În aceeaşi manieră, drumul poştalioanelor trezea tentaţia întoarcerilor

în trecut, intermediind contactul direct cu urmele vechilor civilizaţii. Apar în mod clar şi unele

limite, mondenităţile surclasând, în realitate, preocupările cu iz paseist. Faptul divers acapara

deocamdată ideea de eveniment, voga antichitizantă ori medievalizantă survenind la noi cu o

oarecare întârziere.

Capcanele titlului �i periodizarea vorbesc de nelini�tile noastre în traversarea unui

spa�iu al ideilor de la care se revendică înfăptuirea marilor izbânzi na�ionale. Conceptului de

modernizare i se pot atribui, cu siguran�ă, valen�e �i în ariile vocabularului, limbajului, de

care istoricii s-au apropiat doar la nivelul tatonărilor, ferindu-se a intra în concuren�ă cu

imaginile construite de litera�i. Încercarea fundamentală constă însă, în verificarea suprapunerii

nivelurilor de în�elegere a istoriei. La rândul său, termenul de tranzi�ie nu-�i epuizează

resursele doar în orizontul temporalită�ii. Vorbim de o tranzi�ie a sensurilor no�iunilor, a

discursului istoric, a atitudinilor fa�ă de trecut. Ne vom concentra aten�ia asupra primei

jumătă�i a secolului XIX, fără a ne plasa în proximitatea reperelor politice �i a le respecta

întocmai. Curiozită�ile privesc evolu�ii culturale �i, nu neapărat, încadrarea de facto între

două limite cronologice.

Ne-am dorit o abordare echidistantă şi sceptică, deloc binevoitoare sau complice cu

perioada avută în atenţie. Unui prezent plin de frustrări, îndoieli şi neîmpliniri îi este greu să se

revendice de la un trecut glorios. Apelului neîncetat la nenumăratele izvoare8 i-au fost mai

8 Paul Cornea, Interpretare şi raţionalitate, Iaşi, Polirom, 2006, p. 103-214.

10

aproape îndoiala şi neîncrederea decât falsa şi trecătoarea satisfacţie a validărilor. Fideli acestui

crez, am încercat să depistăm mărturiile anonimilor, ale persoanelor care, în mod convenţional,

ar fi plasate în eşalonul doi al societăţii. Istoriografia românească are la dispoziţie ediţii critice

ale numelor cu rezonanţă. Cei trei corifei amintiţi mai sus au avut şansa unor editori extrem de

pricepuţi, Gheorghe Asachi fiind, în opinia noastră, un alintat al sorţii. Iar impresionantul

travaliu dus la capăt de cercetătorul ieşean N.A. Ursu rămâne şi astăzi un etalon pentru viitoarele

încercări de această factură. În afara celor „pionerilor” deja clasicizaţi, manuscrisele recomandă

şi alte nume, precum Alexandru Popovici, un rafinat şi pasionat intelectual. În deceniul patru al

secolului XIX, el impunea respect prin cercetările de teren efectuate în Banat şi Transilvania. Şi

înspre ei ne vom îndrepta atenţia, dorind să înţelegem modalităţile de popularizare a istoriei.

În ceea ce priveşte metoda de lucru, corelărilor la teoriile şi mărturiile literaturii europene

le-am preferat judecăţi punctuale, pentru a evita riscul unei dilatări nedorite a analizei.

Contextualizările de ordin conceptual sau istoric se vor regăsi totuşi în cuprinsul tezei, acolo

unde ele ni s-au părut inevitabile. Mai menţionăm că lipsa unor inventare cu titlurile dosarelor

sau ale manuscriselor ne-au creat serioase probleme. Finalmente, am optat să le inserăm în

cuprinsul notelor cu italice, aşa cum se obişnuieşte la titlurile de cărţi şi articole.

Finalizarea tezei încearcă pe autorul ei cu temerea justificată a neîndeplinirii tuturor

obiectivelor propuse de la bun început. Unui subiect generos în măsură a oferi sugestii şi

problematizări cu greu i se pot atribui cu titlu de concluzii ideile de încheiere. Prin urmare,

preferăm accepţiunea epilogului, într-o sintetizare a imaginii apropiate de noi asupra cercetărilor

întreprinse, în locul punctuărilor stricte. Enunţarea unor concluzii nu-şi are rostul în clipa de faţă,

în condiţiile în care, subiectul aşteaptă noi sugestii din analiza numeroaselor manuscrise rămase

nedeschise, a instrumentării bibliografiei străine departe de a fi parcursă conform aşteptărilor

noastre. Timiditate excesivă ori precauţie, decizia împărtăşeşte ideea perenităţii oricărui travaliu

intelectual. Spaima interpretărilor eronate, a omisiunilor nedorite, îndeamnă către o dreaptă

cumpănire, lăsând deschise discuţiile pe marginea temei. În cheia acestui raţionament trebuie

înţelese şi desele citări şi trimiteri la notele din subsolul paginilor. Mai mult decât redarea

convingerilor autorului, analiza istoriografică se identifică prin vocile contemporane

evenimentelor studiate. Ele sunt dovada şi expresia veridicităţii afirmaţiilor făcute. Şi nu în

puţine cazuri, am constatat cu surpriză contradicţii evidente între mesajul acestora şi reaşezarea

11

lor în paginile cărţilor. Iar pentru a dovedi temeinicia judecăţilor asumate şi a îndrepta proiecţiile

eronate, singura modalitate la îndemână nu putea fi decât reîntoarcerea la fondurile de arhivă.

Posteritatea unor personaje din prim-planul spaţiului public a rămas imună în faţa mărturiilor mai

puţin incomode privitoare la moralitatea şi conduita în atmosfera culturală a unei lumi care astăzi

ni se pare atât de îndepărtată. Este doar un exemplu a mistificărilor istoriografice. Textul nu s-a

a�ezat în tihnă în paragrafe liniare. Interoga�iile nu s-au născut neapărat dintr-o neîncredere

fa�ă de relatările antecesorilor, ci din convingerea că doar stimularea necontenită a

curiozită�ilor poate produce ineditul.

Împărţirea tezei în opt capitole a plecat de la premiza acoperirii cât mai mult posibil, a

ariei de investigare. Cultura istorică nu se rezumă doar la un singur moment ori personalitate.

Lectura ei nu comportă similaritudini cu studierea cauzelor şi urmările unor războaie. La fel cum,

ea nu aparţine doar discursului oficial, ştiinţific, fiind necesară şi introspecţia socială pe anumite

nivele de percepţie. Plecând de la programele didactice şi de la romanele istorice, lumea modernă

nu a ezitat să popularizeze trecutul în dimensiuni nebănuite secolului XVIII. Abordărilor uneori

formale din cuprinsurile cărţilor le-am preferat notele de călătorie ce pomenesc de întâmplările

locurilor plasate în afara sferei de interes a cărturarilor. Distrugerea cetăţilor, a ruinelor care

rezistaseră atâtea veacuri nu au generat riposte din partea acelor care propovăduiau conştiinţa

naţională. Dascălii, cu mici excepţii, au abandonat de timpuriu crezurile şi imperativele

apostolatului, preferând cantonarea în orizontul mitologiei, cronologiei şi al istoriei universale.

Mergând pe linia interpretărilor şi nu doar a consemnărilor senine, am încercat să

problematizăm una din marile sensibilităţi ale culturii române, cea a cunoaşterii proprii istorii.

Căutând dincolo de titlurile şi suprafeţele textelor am sperat în confidenţe şi mărturii scăpate

printre rânduri. Note de pesimism sau rânduri de mulţumire, scrierile paşoptiştilor vorbesc de

suflul înnoitor al societăţii româneşti ca un ultim gest de salvare de la pieire. Suprapunându-se cu

„marele moment al memoriilor”9, ne pare greu de înţeles de ce literaţii nu au fost mai deloc

darnici în a lăsa culturii jurnale sau autobiografii în care să-şi descrie experienţele formative.

Cele care au ajuns până la noi, relatează în termeni critici viciile unui sistem incapabil să se

racordeze la cerinţele vremii. Ar fi fost unul din marile câştiguri ale literaturii care copia în exces

9 Damien Zanone, Écrire son temps. Les mémoires en France de 1815 à 1848, Lyon, Presses Universitaires

de Lyon, 2006, p. 15.

12

modelele europene, puţine fiind compatibile spiritului şi tradiţiilor autohtone. Scriitorii aveau,

după 1829, pentru întâia oară posibilitatea să se exprime public, ocolind uneori cu succes

cenzura. Rareori însă găseau echilibrul vorbelor şi al unei demonstraţii coerente. Introducerile

sau precuvântările deveniseră doar pretexte folosite de autori pentru a-şi scuza rezultatele

mediocre, topica şi stilistica frazelor fiind croite după acelaşi calapod. Sentimentul de a fi părtaş

la epoca de glorie a naţiei, creditând şaisprezece ani, 1835-185110, ca fiind mult mai importanţi

decât ultimele cinci secole, alterna cu momentele de reflecţie critică. Polemica dintre epigonii

Şcolii ardelene şi raţiunea lui Mihail Kogălniceanu sau George Bariţ se încheia nedecis,

aşteptând alte timpuri cu soluţii adecvate. Perpetuarea legendelor lui Petru Maior şi Gheorghe

Şincai fără ca operele lor să fi fost publicate integral şi citite chiar de către cei mai aprigi

vociferatori, demonstrează că istoria ca domeniu academic, plusa la capitolul oralitate, în

detrimentul scriiturii judicios concepută. Moştenirea confuză pe care zorii modernităţii au lăsat-o

s-au resimţit şi în istoriografie. Preocupaţi mai mult să evidenţieze faptele bune ale unei lumi

despre care trăim cu impresia că am înţeles-o îndeajuns, istoricii şi criticii literari s-au ferit abil

de a se apropia de sensibilităţile şi nevralgiile societăţii româneşti. Un univers condamnat după

1830 să-şi decanteze priorităţile într-un ritm necunoscut tihnitului secol XVIII. Obligativitatea

referinţelor la divinitate se estompa treptat prin timidele încercări de trecere prin filtrul logicii a

derulărilor istorice. Judecata istorică îşi pretindea propria autonomie, diferenţiindu-se de cea

literară, sfera experienţelor lărgindu-se considerabil abia în deceniul cinci. Dar şi în aceste

condiţii una din liniile de forţă ale discursului istorico-literar a fost mitizarea trecutului într-un

gest pe care romanticii şi-l adjudecau drept un titlu de glorie. Pentru numeroase persoane cu

afinităţi livreşti, ideea că doar „credinţa ne va duce la adevărata cultură”11 favoriza net o

perspectivă construită în jurul adevărului creştin, şi nu al celui istoric. Iubirea de patrie nu putea

fi disociată în nici un fel de triumful credinţei. Apelul la divinitate ascundea şi laşităţile

recunoaşterii incapacităţii legitimării ca naţie.

Perspectiva noastră, suntem convinşi, poate suporta amendamente şi îmbunătăţiri.

Mergând pe câteva direcţii de cercetare bine definite nu tragem linie, mulţumiţi că am rezolvat

10 Alecu Russo, Studie Moldovană, în Gândirea românească în epoca paşoptistă (1830-1860). Antologie,

prefaţă şi bibliografie de Paul Cornea. Text stabilit, note şi medalioane biografice de Mihai Zamfir, vol. II,

Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968, p. 348. 11 DJANI, Manuscrise, Istoria Moldovii, mss. 1573, f. 5.

13

problema. Istoria nu este un microscop12, care să evidenţieze orice fapt istoric, lăsând la

dispoziţia cercetătorului opţiunea alegerii şi selectării informaţiilor. La fel cum nu este nici o

respectabilă galerie în care picturile amintesc doar marile fapte şi pe iluştrii conducători.

Am înţeles că trecutul nu trebuie privit drept o sumă de laude, iar unele evenimente,

bătălii, personalităţi şi conducători tot atâtea motive întemeiate în exersarea unui discurs istoric

elogios. Era şi cauza pierdută de savanţii secolului XVIII care nu reuşiseră să dea un plus de

certitudine interpretării istoriei13 faţă de ceea ce putuseră să facă predecesorii lor. Prin urmare

veacul XIX nu începea sub cele mai bune auspicii pentru istoriografie, bântuită de intenţiile

exhaustive ale literaturii, care îşi găsea subiectele tot din istorie14. Temerile erudiţilor, felul în

care aceştia priveau şi se revendicau de la învăţăturile unui domeniu precum istoria evidenţiau

mai degrabă incertitudini decât exprimări sigure şi inovatoare. Conceptul modern de cultură,

produs francez al Epocii Luminilor,15 provoca fiecare stat la problematizarea propriei identităţi.

Realitate inefabilă16, cultura modernă rămânea dependentă de deciziile şi politicile de stat.

Nicicând o societate nu s-a simţit pregătită să-şi apropie trecutul, să-l devoaleze. Lumini şi

umbre au relativizat în permanenţă discursul istoric, reţinând cercetătorul din travaliul său.

Cultura istorică mai mult decât o aplecare spre originalitate, înseamnă educaţie, înseamnă

generarea, întreţinerea onoarei şi mândriei de a fi parte a unei naţiuni. Teza de faţă nu este o

exegeză a romantismului românesc, deşi trimiterile noastre îşi propun să fructifice, poate în

exces, operele consacraţilor romantici români. Dar această delimitare nu ne-a împiedicat să stăm

mereu în apropierea criticilor literari, a sintezelor remarcabile17, ferindu-ne în acelaşi timp de

12 Victor Hugo, Rinul. Scrisori către un prieten. Ediţie îngrijită de Valentin Lipatti. Traducere de Simona

Bleahu, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1983, p. 437. 13 Chantal Grell, L`histoire entre érudition et philosophie. Etude sur la connaisance historique à l`âge des

Lumières, Paris, Presses Universitaires de France, 1993, p. 66. 14 Jean-Yves Tadié, Introduction à la vie littéraire du XIXe siècle, Paris, Armand Colin, 2004, p. 84. 15 Denys Cuche, Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale. Traducere Mihai-Eugen Avădanei, prefaţă de

Camelia Grădinaru, Iaşi, Institutul European, 2003, p. 22. 16 Florea Ioncioaia, Stat, societate, cultură în Principatele Române (prima jumătate a secolului XIX), teză

de doctorat, Iaşi, 1998, p. 11. 17 Paul Cornea, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literatura între

1780-1840, Bucureşti, Cartea Românească, 2008.

14

pretinse teoretizări18 care tratează paşoptismul interpretând opiniile formulate în ultimul veac

fără a depune minimul efort de acomodare cu izvoarele.

Suntem convinşi că în pana unui literat sursele inedite s-ar fi regăsit într-un limbaj stilizat

şi, cu siguranţă, mai atractiv. Ca istoric însă, am perceput conceperea tezei aidoma unei

demonstraţii matematice, rămânând în permanenţă în preajma informaţiilor primare. Chiar dacă

rareori, povestea lor nu semăna cu acreditările istoriografice, instinctul ne îndemna a le asculta

tâlcuirile însingurate. Acolo unde conjunctura ne-a permis, evadările în planul literaturii au fost o

reală plăcere. Astfel am putut contura tabloul pasiunilor mondene, dar şi al călătoriilor

romanticilor, imposibil de întrezărit în actele administrative.

18 Florian Roatiş, Paşoptismul. O filozofie românească a istoriei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001.

15

BIBLIOGRAFIE

1) Documente inedite:

a) Arhivele Naţionale Istorice Centrale (Bucureşti)

Fond Comisia Documentală, dosar 1/1841-1843, 2/1842, 7/1842, 22/1848.

Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice-Moldova, dosar 1/1832, 15/1832, 18/1832,

13/1834, 3/1839, 3/1840, 6/1840, 8/1840, 1/1841, 3/1842, 15/1844, 18/1844, 21/1845.

b) Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale-Iaşi

Fond Academia Mihăileană, dosar 1/1835, 2/1836, 3/1837, 4/1838, 5/1839, 6/1840, 7/1842,

8/1842-1843, 9/1844-1845, 10/1845-1846, 11/1847, 12/1849, 13/1849.

Fond Colecţia Melchisedec, dosar 1/1847.

Fond Eforia şcoalelor din Moldova, dosar VI/1.

Fond Semninarul Veniamin Costache, dosar 4/1842-1847, 6/1843.

2) Manuscrise:

a) Biblioteca Academiei Române

Arhiva George Bariţ I Acte 1.

Arhiva Kogălniceanu, Didactice, Geografie, IV, mss. 4.

Arhiva Kogălniceanu, Didactice, Istorie, Elémens d’histoire générale pour Alexandre

Kogalnitchane, le 1 novembre 1839, V, mss. 5.

Asachi, Gheorghe, Petru Rareş. Dramă în 2 acte, 1837, mss. 3577.

Caiete de şcoală, Iosif, mitropolitul Moldovei. Istorie şi hronologie,1841-1842, mss. 1769.

16

Catagrafie de toate cărţile ce se află la mănăstirile rumelisticeşti, sfetagoriceşti, Sfântului

Mormânt, sinaiticeşti şi ale ţării, mss. 2688.

Curs metodic de istorie universală, mss. 1654.

Cursuri de istorie. Mitologiea sau fabulaţii a lui Gheorghi Stihi, mss. 584.

C. Racotă, Curs de istorie universală de la Octavian August până la finele secolului XVIII, 7 mai

1843, mss. 1481.

Dacia, mss. 3038.

Istoria Daciei. Alcătuită şi povestită de inginerul Alexandru Popovici la anu 1836, mss. 178.

Prosodiea românească pentru junimea moldo-română studeindă în clasele colegiale din

Academiea Mihaileană de sardarul Dimitrie Gusti, profesoru de literatura românească, Iassii,

1843, mss 1826.

b) Biblioteca Naţională a României

Fond „St. Georges”, dosar 860/1833,1834: Ludovic Steege. Citate din lucrări istorice şi literare

pentru studierea şi cunoaşterea limbei franceze. Încercări proprii.

Fond „St. Georges”, dosar 860/1834: Ludovic Steege. Note de studiu istorice şi filosofice Paris.

Fond „St. Georges”, dosar 861/1830-1834: Ludovic Steege. Note şi conspecte din timpul studiilor

la Braşov (1830-1833) şi Paris (1833-1844).

c) Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Hrisoverghi, Alexandru, Unele documenturi, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai

Eminescu”, mss III-41.

17

Reglement sholelor publice din Prinţipatul Moldovii subt auspiţiile prea înălţatului domn Mihail

Grigoriu Sturza Vvd. Întocmit de Epitropia îmvăţăturilor publice, Eşii, 1835, mss. VI-60.

Popescu, V., Istoria universală, mss. III-303.

Titlurile materiilor paradosite în clasul normal pe semestrul 1832-1833, mss. III-25.

d) Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale-Iaşi

Istoria Moldovii, mss. 1573.

3) Carte veche românească:

Aaron, Florian, Elemente de istoria lumii. Pentru trebuinţa tinerimei începătoare din

aşezămintele de învăţătură şi creştere publice şi private, de F. Aaron, Profesor de Istoria

generală a lumii în Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti, Bucureşti, Tipografia

Colegiului Sf. Sava, 1845.

Idem, Idee repede de istoria Prinţipatului Ţării Rumâneşti de F. Aaron, Profesor de Istoria

generală în Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti, tom I-III. Bucureşti, Tipografia lui

Eliad, 1835, 1837, 1838.

Idem, Manual de istoria principatului Romaniei dela cele dintâi vremi istorice până în zilele de

acum. De F. Aaron. Profesor de istoria generală în Colegiul Naţional Sf. Sava din

Bucureşti. În tipografia Colegiului Sf. Sava, 1839.

Aaron, Teodor, Scurtă apendice la istoria lui Petru Maior carea prin adevărate mărturisiri a mai

multor scriptori vechi, începutul Românilor din Romani adevăraţi, la mai mare lumină îl

pune. Ţesută de Teodor Aaron. La Buda. Cu Tipariul C. Universităţi din Pesta, 1828.

Abbeatici, G,. Gramatică italiano-romano intitulată Instructorul italian de G. Abbeatici,

Bucureşti, în Tipografia Colegiului Naţional, 1848.

18

Albineţ, Ioan, Manual de istoria principatului Moldavei, Iaşii, la Institutul Albinei, 1845.

Album istoric şi literaru de M. Cogalniceano. Illustratu cu 12 litografii, Iassii, Libraria Noua,

1854.

Alecsandri, V., Cetatea Neamţului sau Sobieţki şi plăeşii români. Tablou istoric în 3 acturi de

D.V. Alecsandri. Ediţie a doa. Jassy. Tipografia lui Adolf Bermann, 1837.

Alexandrescu, Grigore, Suvenire cu impresii. Epistole si fabule, Bucureşti, Tipografia lui C.A.

Rosetti şi Vinterhalder, 1847.

Aristia, C.C., Prinţul român. Stanţe epice închinate românilor, compuse de C.C. Aristia, 1843,

Bucureşti. Scoarţele şi precuvântare tipărite la Fr. Valbaum.

Asachi, Gheorghe, Dokia şi Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui

Pionul de aga G. Asachi, mădular a mai multor academii. Eşii. La Institutul Albinei,

1840.

Idem, Expoziţia stărei învăţăturilor publice în Moldova de la a lor restatornicire 1828, până la

anul 1843. Şi un proect pentru a lor reformă de refendariul G. Asachi. Iaşii. La Institutul

Albinei, 1845.

Idem, Petru Rareş, partea I, Iaşi, Institutul Albinei, 1853.

Bojincă, Damaschin, Anticile romanilor acum întâia oară româneşte scrise de Damaschin T.

Bojincă. Iurisconsultul Prinţipatului Moldaviei. Precum şi în mărita Crăime a Ungariei J.

Advocat. Partea I-II. În Buda. Cu tipariul Universitatei din Pesta, 1832-1833.

Idem, Respundere desgurzătoare la Cârtirea, cea în Hale în anul 1823 sub titlu (adecă arătare,

cum că românii nu sânt viţă de romani) de C. Consiliar de*** făcută. La carea se adausă

arătarea cu scriptori verednici de credinţă întărită: cum că românii sunt adevăraţi

strănepoţi a Romanilor. Întâiu latineşte ţesută, iară acuma în limba daco-românească

preîntoarsă, tot de acelaş autor Damaschin. F. Bojincă. La Buda în Crăiasca Tipografie a

Universitatei Ungureşti din Pesta, 1828.

Cantemir, Dimtrie, Hronicul romano-moldo-vlahilor alcătuit de Domnul Moldaviei Dimitrie

Cantemir la anii 1710. Iară acum depe originalul manuscript depozitat de fericitul autor în

19

împărăteasca Arhivă a Moscvei scozinduse, cu învoirea preaînălţatului nostru Domn

Mihail Grigoriu Sturza V.Vd. şi din orânduirea Înalt prea sfinţitului Arhiepiscop al

Sucevii şi Mitropolit Moldaviei DD. Veniamin Costache sau tipărit. Tomul I, Iaşii. În

Tipografia S: Mitropolii, 1835; Al Hronicului romano-moldo-vlahilor. Compus de

Domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir. Tomul II. Iaşii. În Tipografia S: Mitropoliei, 1836.

Idem, Scrisoarea Moldovei. De Dimitrie Cantemir Domnul Ei. Care acum întâiu s-au tipărit în

zilele bine credinciosului şi de Hs. iubitoriului Domnului nostru IOANN SANDU

STURZA VOEVOD cu Blagoslovenia Prea osfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit

CHIRIO CHIRIO VENIAMIN al Moldovei. Pe vremea prea cuviosului Stareţ al Sfintelor

Monastiri Neamţului şi Secului. CHIR DOMETIAN. În sfânta Monastire Neamţul la anul

1825.

Catalog de cărţile ce se află în Libreria Rumânească din Bucureşti a DD. Iosif Romanov şi

Comp; pe Uliţa Sf. George Nuou în Braşoveni, Bucureşti. În Tipografia lui Eliad, 1838.

Catalog de cărţile ce se află în Tipografia lui Eliad, Bucureşti, 1838.

Catalog de cărţile tipărite şi de manuscriptele aflătoare la Institutul Albinei. Iaşii. Tipografia

Institutul Albinei, 1847.

Catalog pentru cărţile ce se află de vânzare în libreria cea Rumânească din Iaşi, a D-lui

Dimitrie Nica şi Cumpania şi în Bucureşti la Iosif Romanov, Bucureşti. În Tipografia

Pitarului Cst. Pencovici, 1840.

Catalog pentru toate cărţile ce să află în Librieria D.D. Iosif Romanov şi Cumpania în Bucureşti

la No: 419 Văpseoa Roşie în Uliţa Braşovanilor, în Iaşu la D.D. Dimitrie Nica, Librer; în

Focşani la D. Hr. Hagi Calciu, Bucureşti, 1836.

Catalogue des livres de lecture de la bibliothèque de lÀcadémie. Catalogul cărţilor de cetit în

Biblioteca Academiei Mihailene, Iasii. La Institutul Albinei, 1841.

Catalogul cărţilor rumâneşti, bisericeşti, istoriceşti, moraliceşti şi romanţe ce se află de vânzare

la Librăria Dlui George Ioanid. În uliţa Lispcanilor, vizavi de D. Scurtu, Bucureşti, 1847.

20

Catalogul cărţilor româneşti, bisericeşti, istoriceşti, tragedii, romanţuri şi pentru şcoale, atât

vechi cât şi noi tipărite ce se află în libreria lui Iosif Romanov şi tovarăşii din Bucureşti,

pă Uliţa Braşovenilor, mahalaoa sfântului George Nou, nr. 264, 1845, 30 iunie.

Câmpeanu, P. M., Abecedaru latinu de P. M. Câmpeanu, Iaşii. Tipografia Institutul Albinei,

1847.

Câteva din bâlciurile Ţării Rumâneşti, în Deosebite istorii morale desfătătoare şi pline de

îmvăţătură. Traduse din franţuzeşte şi greceşte de G. Pleşoianul. Profesorul Şcoalelor

Naţionale din Craiova. În privilegiata tipografie din Bucureşti, 1831.

Cihac, Iacob, Istoria naturală întâia oară în limba românească compusă de doctorul medelnicer

şi cavaler Cihac a mai multor Societăţi îmvăţate mădular şi profesor istorii naturale la

Academia din Eşi, şef doctor a miliţiei Moldavei, viceprezident Societăţii Istorio-Naturale

în Eşi. Cu 20 stampe litografite. Eşii. La Institutul Albinei, 1837.

Codrescu, Teodor, Mică gramatică franceză pentru îmvăţătura tinerimei moldo-române dupre

Noel şi Şapsal. Publicată din orânduirea Epitropiei shoalelor de T. Codrescu profesor

adiunct. Partea I. Eşii, la Institutul Albinei, 1841.

Idem, O călătorie la Constantinopol, Iaşii. La Cantora Foiei Săteşti, 1844.

Idem, Pressa francesă şi principatele române. Articule estrasse din Zimbru, Iassi, Tipografia

Buciumul român, 1856.

Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanu. Tipărite cu fondurile Asociaţiei literare. În

tipografia lui C.A. Rosetti&Vinterhalder, Bucureşti, 1847.

Colecţie din poeziile Dlui marelui logofăt I. Văcărescu. Tipărite cu fondurile Asociaţii literare.

Bucureşti. Tipografia lui C.A. Rosetti şi Vinterhalder, 1848.

Coup d‘oeil sur l‘histoire des Roumains par A. Treb. Laurian. Professeur de Philosophie au

Collège National. Bucureşti, Impr. du Collège National, 1846.

Culegere din scrierile lui I. Eliad de prose sci de poesie, Bucurescti. În tipografia lui Eliad,

1836.

21

Cronicarii Ţării Româneşti, publicaţi de A. Treb. Laurianu, Profesor de Filozofie în Colegiul

Naţional, şi Nicol. Bălcescu.Tom. I. Istoriile Domnilor Ţării Româneşti scrise de

Constantin Căpitanul. Bucureşti, Tip. Colegiului Naţional, 1846; Tom. II. I. Istoria Tierei

Românesci de Radu Grecianu. II. Cronica Tierrei Românesci de Radu Popescu, III.

Cronica Tierrei Moldovei de supositulu Mustea, Bucuresci, Tip. Colegiului Naţional,

1847.

Dare de sema de lucrările comitetului Societăţii Studenţilor romani din Paris pe anii 1854-1846

şi 1847. Sub patronajul cetăţanului Lamartin, Paris, Tipografia Fain si Thunot, 1848.

Deosebite istorii morale desfătătoare şi pline de îmvăţătură. Traduse din franţuzeşte şi greceşte

de G. Pleşoianul. Profesorul Şcoalelor Naţionale din Craiova. În privilegiata tipografie

din Bucureşti, 1831.

Din poeziile lui Cesar Boliac. Partea întâi, Bucureşti. Tipografia Curţii a lui Frid. Valbaum,

1843.

Drăghinici Nicolae, Anticile romanilor spre întrebuinţarea tinerimei claselor colegiale prelucrate

de Nicolai Drăghinici, profesor de algebră şi limba latină în Academia Mihăileană. Eşii.

La Institutul Albinei, 1840.

Elemente de istoria universală spre întrebuinţarea şi ajutorul junimei que urmea�à clasele

quelle de jos de umaniore. Culeasă şi tradusă în românesce. Partea Anteea. Bucuresci. În

tipografia lui Eliade, 1843.

Fabian, V., Geografia elementară cuprinzătoare preliminarelor şi descrierei generale acelor

cinci părţi a pământului compusă de răposatul pah. V. Fabian. Ediţia a doua, Eşii. În

tipografia Albinei, 1840.

Fotino, Dionisie, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Ţării Munteneşti şi a Moldovei.

Traducere din greceşte de George Sion, Bucureşti, Editura Valahia, 2008.

Gavra, Alexandru, Monumentul Şincai-Klainian, a bărbaţilor celor ce pentru lauda naţiei

româneşti toată viaţa şi o jertfiră, de mai jos însămnatul mădulariu dela regeasca Şcoală

Preparandală din Arad unde pentru binele publicului pusele merite înalt se cinstesc şi

22

neţermurit se preţuiesc...în veci pomenirea lor pre cărare teatrală din foiţele cărţii

acestia înfiinţat, care în chipul următoriu sunt intitulate precum: Preambulul Hronico-

Istoricesc cu numele Şincai şi Samuil Klain în Câmpii Elisului, şi întră alţi şi un

nemernic dela Arad. O dramă mare mito-literală, adevărat origină scoasă din materii şi

daturi interesante chiar româneşti în cinci acturi, cu înfăţoşarea unui tablou ce

prefigurează în valea Olimpului o pompoasă şi strălucită încununare de Musa Clio

săvârşită, privind la ia din culmie intră văpăi bengaliceşti doisprezece zei de căpetenie ai

romanilor. Sau tipărit în Buda la 1844. În regeasca Tipografie a Universităţii Ungureşti.

Genealogia familiei Sturza seau Turzo cu arborul spiţei şi cu stema ei. Dreasă de un înadins

comitet dupre documente, cercetată de Generalnica Obicinuita Adunare a Moldovei şi

întărită prin hrisov domnesc. Iaşii,la Institutul Albinei, 1842.

Geografia Ţării Rumâneşti de sărdarul Scarlat Barbu Tâmpeanul, Bucureşti, 1840. Tipografia

pitarului C. Pencovici.

Golescu, Dinicu, Adunare de tractaturile ce sau urmat între prea puternica împărăţie a Russiei

şi nalta Poartă; însă acelea numai care sânt pe seama Prinţipaturilor Valahiei şi

Moldaviei. Începute dela pacea ce sau săvârşit la Cainarcic în anul 1774 şi până la cea

de acum dela Akerman 1826. Tălmăcite de Constandin Radovici din Goleşti marele

logofăt de Ţara de jos al Prinţipatelui Valahiei. La Buda în Crăi. Tipogr. a Univers.

Ungar. 1826.

Gonzală de Cordoba sau luarea cetăţii Grenada cu război. Tradusă din franţuzăşte de Sardariul

Aleky Vasilici, tom I, Iaşii, la Cantora Daciei Literare, 1840.

Gramatică românească. Priimită în clasurile de începători ale şcoalelor publice. A treia ediţie.

Bucureşti. În tipografia lui I. Eliad, 1839.

Gusti, Dimitrie, Geografia veche pentru clasele colegiale din Academia Mihaileană de stoln. D.

Gusti, Iaşii, Institutul Albinei, 1843.

Hagiadi, Sergiu (traducător), Cercetări despre romanii de dincolo de Dunăre, Craiova, Tip.

Naţionale T. Macinca şi I. Samitca, 1867.

23

Hrisoverghi, Alexandru, Poezii a lui A. Hrisoverghi, Iaşii, la Cantora Foaei Săteşti, 1843.

Ilarian, A. Papiu, Istoria românilor din Dacia Superiore, tomul I, Vienna, cu literele lui C.

Gerold şi fiiu, 1851.

Istoria universală sau a toată lumea. După întocmirea D. Pavel Kengelaţ, arhimandritul

Mănăstirei Sfântului Georgie în Banat, acum întâia oară pre limba românească prefăcută

şi aşezată de Ioann Feodorovici, la Besearica Greco-Românească din Pesta Paroh şi al

Cinstitelor Consistorii din Buda şi Verşeţ Assessor. Partea I. Cu o mapă despre Pământul

Făgăduinţei sau Palestina. La Buda. Cu tipariul Căreştei Universitate din Pesta, 1824.

Învăţăturile bunului şi credinciosului Domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab către fiul său

Teodosie VV, Bucureşti. În tipografia Colegiului Sf. Sava, 1843.

Kogălniceanu, Mihail, Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques pour servir à

l`histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislav Leszczynski, Démètre Cantimir,

Constantin Brancovan. Par le Major M. Kogalnicean, première et seconde partie, Jassi.

Au burreau de la feuille communale, 1845.

Idem, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Tome premier.

Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie (1241-1792), par

Michel de Kogalnitchan. Berlin (septembrie) 1838, Libr. De B. Behr.

Idem, Letopisiţile Ţării Moldovii publicate pentru întâiaşi dată de M. Kogălniceanu, tom I, 1852,

tom II, 1845, tom III, 1846, Iaşi, La Cantora Foaiei Săteşti.

Lucrările Societăţii Filarmonice dela 1decem. 1833 până la 1 april. 1835. Publicate spre ştiina

DD. Soţi. Bucureşti. În tipografia lui Eliad, 1835.

Magazinu istoricu pentru Dacia subt redacţia lui A. Treb. Laurianu Prof. de Filosofie în Colegiul

Naţional şi Nicol. Bălcescu. Tomul I. Bucureşti. Cu tipariul Colegiului Naţional, 1845.

Magazinu istoricu pentru Dacia subt redacţia lui A. Treb. Laurianu Prof. de Filosofie în Colegiul

Naţional şi Nicol. Bălcescu, tomul II. Bucureşti. Cu tipariul Colegiului Naţional, 1846.

24

Magazinu istoricu pentru pentru Dacia suptu redacţia lui A. Treb. Laurianu Professor de

Filosofie în Colegiul Naţional, şi Nicol. Bălcescu, tomul III. Bucuresci. Cu tipariul

Colegiului Naţional, 1846.


Filosofie în Colegiul Naţional, şi Nicol. Bălcescu, tomul IV. Bucuresci. Cu tipariul

Colegiului Naţional, 1847.


Filosofie în Collegiul Naţional, şi Nicol. Bălcescu, tomul V. Bucuresci. Cu tipariul

Collegiului Naţional, 1847.

Maior, Petru, Istoria pentru începutul românilor în Dachia întocmită de Petru Maior de Dicio-

Sânmărtin, Protopop şi la înălţatul Crăescul Consilium Locumtenenţial ale Ungariei

Crăesc a cărţilor revizor. La Buda, în Crăiasca Tipografie a Universităţii Ungureşti din

Pesta, 1812.

Matilda. Roman istoric de Madama Coten. Tradus din franţuzeşte de logofătul şi cavaler

Costachi Conachi, tom I-III, Iaşii. La Cantora Foiei Săteşti, 1844.

Măcărescu, Nicolae, Gramatică românească pentru clasele normale. Prelucrată după a D. P. M.

Câmpeanu de Nicolae Măcărescu profesor. Iaşii. Tipografia Institutul Albinei, 1848.

Missail, G., Epoca lui Vasile Lupu şi Matei Basarab VV. Domnii Moldovei şi Ţerei Românesci

(1632-1654), Bucureşti, Tipografia Lucrătorilor Asociaţi, Pasagiul Român, 1866.

Moartea lui Abel de cel cu învăpăiată dragoste spre procopsirea neamului românesc Prea

Învăţatul şi Marele Postelnic Alexandru Blediman acum întâio tălmăcită din limba

Franţozească în cea Românească. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei

Ungariei, 1818.

Negruzzi, Constantin, Aprodul Purice. Anecdot istoric de Const. Negruzzi. Ediţia a III-a. Iaşii.

Tipografia Institutul Albinei, 1846.

Operile lui Cesar Bolliac, Bucureşti. În tipografia lui Eliad, 1835.

Philippide, Dimitrie, Daniel, Istoria României, tomul I, partea I. Ediţie îngrijită de Olga Cicanci,

Bucureşti, Editura Pegasus Press, 2004.

25

Platon, Constantin, Manual de gramtică română compusă după scrierile celor mai buni autori de

Constantin Platon slugeriu, profesor shoalei publice din Bacău, Iaşii. La Institutul

Albinei, 1845.

Poenar. P., Aaron, F., Hill, G., Vocabular franţezo-românesc după cea din urmă ediţie a

dicţionarului de academia franţozească, cu adăogare de multe ziceri, culese din

deosebite dicţionare, tomul întâi, A-H, Bucureşti, în tipografia Colegiului Sf. Sava, 1840.

Poezii a lui A. Hrisoverghi, Iaşii, la Cantora Foaei Săteşti, 1843.

Povăţuitorul educaţiei copiilor de amândouă secsurile prelucrat după mai mulţi autori francezi

de D. Dimitrie Pop, Iaşii. În tipografia Institutului Albinei, 1846.

Prescurtare din Istoria lui Georgie Castriotul numit Skenderbei prinţul Albaniei. Tradusă de

Sărdarul I. Bilcirescu, tomul I- II, Bucureşti, în tipografia Colegiului Sf. Sava, 1847.

Proect de reorganizaţia îmvăţeturilor publice în Prinţipatul Moldovei cu ofisul Prea Înălţatului

Domn şi întărirea pusă pe Anaforaua Obşteştii Adunări, din Sesia 1846. Iaşii. Tipografia

Institutul Albinei, 1847.

Radul VII de la Afumaţi. Nuvelă istorică scoasă din istoria Ţărei Româneşti a veacului XVI şi

tradusă în româneşte de S. Andronic, Bucureşti, în tipografia Colegiului Sf. Sava, 1846.

Rădulescu, Ion, Heliade, Gramatică românească, Bucureşti, 1828.

Idem, Historia românilor sau Dacia şi România, Bucureşti, Tipografia Statului, 1869.

Idem, Paralelismu între dialectele romanu şi italianu sau forma ori gramatica aquestoru doê

dialecte de I. Eliade. Bucuresci. În tipografia lui I. Eliade, 1841.

Idem, Prescurtare de gramatica limbei romano-italiene de I. Eliad, Bucuresci. În tipografia lui

Eliade, 1841.

Rus, Ioan, Icoana pamentului sau carte de geografie scrisă de Ioan Rus, profesorul de

Hronologie, Geografie şi Istoriea Universală, în Liceul episcopesc din Blaj, tom I-III. În

Blaj, în Tipografia Seminariului, 1842.

26

Săulescu, Gheorghe, Abeţedariu românescu sau întâile cunoştinţe de litere şi idei pentru

tinerimea scoalelor începătoare din Principatul Moldavei. Compus de Cam. Georgie

Seulescul. Ediţia a cincea. Iaşii. Tipografia Institutul Albinei, 1847.

Idem, Descrierea istorico-geografică a cetăţei CAPUT BOVIS (capul boului seau Gertina).

Acăria ruine să află în apropierea Galaţiului. De paharnicul G. Seulescul, profesor public

de istorie şi filologie. Vizitate în vara anului 1837.

Idem, Fabule în versuri seau poezii alegorice compuse de D. Georgie Seulescul profesor public

al filologiei româneşti şi al istoriei universale, Iaşii, 1835.

Idem, Gramatică românească seau observaţii grammaticeşti asupra limbei româneşti pentru

scoalele normale şi gimnaziale. Compusă de D. Georgie Seulescu, profesorul filologiei în

gimnazia naţională din mănăstirea S.S. Trierarhi. Partea I-ia etimologică. Iaşii. În

tipografia S. Mitropolii, 1833.

Idem, Hronologia şi istoria universală prelucrată pe scurt de paharnicul Georgie Seulescul,

profesor public de istorie şi filosofie. I-II, Eşii. În Tipografia Sf. Mitropolii, 1837.

Scriban, Neofit, Urziri istorice, sau curs metodic de istorie, compus dupre un plan nou şi

cuprinzând prescurtimi gradate de istoriea celor mai principale popoare a globului cu

table hronologice despre regi şi despre toate statele însemnate; cu exerciţii şi

observăciuni despre metoada de a urma în prelecţie. Prelucrat şi publicat de protosinrelul

Neofit Scriban profesor de istorie şi de retorică în Seminariul Moldovei din Mon. Socola,

Iaşii, în tipografia Buciumului Român, 1851.

Sion, Constantin, Arhondologia Moldovei. Amintiri şi note contimporane, de paharnicul

Constantin Sion. Cu o prefaţă analitică de Gh. Ghibănescu, Iaşi, Tipografia Buciumului

român, 1892.

Sion, Gheorghe, Ciasurile de mulţumire a lui Gheorghe Sion, Iaşii, Cantora Foaiei Săteşti, 1844.

Stamati, Teodor, Fizica elementară pentru clasele colegiale din Prinţipatul Moldovei. Compilată

după F. Criştu de Pah. Teodor Stamati, doctoru de filosofie şi de frumoasele arte,

profesoru publicu de fizică şi istoria naturei la Academia Mihăileană din iaşi, mădulariu

27

efectivu al soţietăţei de medici şi naturişti din prinţipatul Moldovei. Întâia ediţie. Cu

cheltueala Casei Scoalelor. Iaşii. Tipografia Institutul Albinei, 1849.

Idem, Manual de istoria naturală. Prescurtată pentru tinerimea românească de doct. T. Stamati.

Eşii, la Institutul Albinei, 1841.

Sturdza, Alexandru, Etudes religieuses, morales et historiques par Alexandre de Stourdza.

Imprimée aux frais de M. Constantin de Stourdza, Grand Loghotète de Moldavie. Iassi.

Au bureau de la feuille communale, 1842.

Şincai, Gheorghe, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri încât au fost iale aşa de

amestecate şi faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pre înţeles, din mai multe mii

de autori în cursul de 34 de ani culeasă, şi după anii dela Naşterea Domnului nostru Is.

Hs. alcătuită de Georgie Şincai din Şinca Doctorul Filosofiei, şi al Teologiei, fostul

Director al Şcoalelor Naţionalnice în toată Ţara Ardealului şi Diortositoriul Cărţilor în

Crăiasca Tipografie a Universităţii ungureşti din Pesta. În Buda. Cu chieltuiala mai sus

numitei Tipografii a se tipări au început la anul 1808. 80 p. Neterminat. Tipărit ca adaos

la Calendarele de la Buda din 1808 (p. 1-40, anii 86-169) şi 1809 (p. 41-80, anii 174-

264).

Idem, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri încât au fost iale aşa de amestecate cu

Românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie pe

înţăles, din mai multe mii de autori în cursul de 34 de ani culeasă, şi după anii dela

Naşterea Domnului Nostru Isus Hristos alcătuită de Gheorghe Şincai din Şinca, Doctorul

Filosofiei şi al Theologiei, fostul Director al Şcolilor Naţionalnice în toată ţeara

Ardealului, şi Diarthositoriul Cărţilor în Crăiasca Tipografie a Universităţii Ungureşti. În

zilele prea Înălţatului Domn al Moldaviei Mihail Grigoriu Sturza Voevod.Tomul I. În

Tipografia S: Mitropoliei a Iaşului la anul 1843. Cu toată chieltuiala şi osteneala prea

Cuviosiei sale D. Ghermano Vida Arhimandrit şi Inspector.

Tablo generalnic a materiilor de învăţătură care să paradosesc în Academia Mihailană şi

shoalile publice din Moldova. Eşii. În Tipografia Albinei, 1835, p. 4. A apărut şi în limba

28

franceză, Programme des objets d’instruction ensignes a l’Academie Michel et dans les

écoles publiques en Moldavie, Jassy. A l’Imprimérie de l’Abeille, 1835.

Ţichindeal, D., Filosofice şi politice prin fabule învăţături morale întocmite de Parohul

Beckerekului mic şi al şcoalelor preparande din Aradul-vechiu Catehet, D. Ţichindeal,

Bucureşti. În Tipografia lui I. Eliad, 1838.

Valian, J., A., Vocabular purtăreţ rumânescu-franţozesc şi franţozescu-rumânesc urmat de un

mic vocabular de omonime de J. A. Valian, fost profesor de literatură franţozească în

Colegiul Naţional şi întemeietorul Pensionatului din Sf. Sava, Bucureşti. În tipografia lui

Friderih Valbaum, 1839.

4) Carte veche străină:

Abesci, Elias, État actuel de lÈmpire ottoman, tome premier, Paris, Lavillette Libraire, 1792.

Alix, M.A.L.F., Précis de l`histoire de l` empire ottoman depuis son originejusquà nos jours,

tome troisieme, Paris, Firmin Didot, 1824.

Bausset, L.-F.J., Mémoires anecdotiques lìntérieur du palais et sur quelques événemens de

lèmpire depuis 1805 jusqouàu 1�� mai 1814 pour servir a l`histoire de Napoléon,

tome premier, Paris, Baudouin Frères, 1827.

Boré, Eugène, Correspondance et mémoires dùn voyageur en Orient, tome II, Paris, Olivier-

Fulgence, 1840.

Camarano, Salvatore, Luca de Lammermoor, Bucureşti, tipărit la Iosif Kopainig, 1845.

Carra, M., Istoria Moldavii şi a Românii cu disertare asupra stărei acestor două provincii pe la

anul 1781, Bucureşti, Imprimeria Naţională a lui Iosif Romanov et Comp., 1857.

Chantreau, Voyage philosophique politique et litteraire, fait en Russie pendant les années 1788

et 1789, tome premier, Paris, Briand Librairie, 1794.

29

Clarigny. M. Cucheval, Histoire de la presse en Angleterre et aux Étáts-Unis, Paris, Amyot,

1857.

Cler, G. Le, La Moldo-Valachie ce quèlle a été. Ce quèlle est. Ce quèlle pourrait être, Paris,

E. Dentu, Libraire Éditeur, 1866.

Collection des mémoires relatifs a l`histoire de France. Mémoires de mademoisselle de

Montpensier, Tome III-IV, Paris, Foucault Libraire, 1825.

Colson, Félix, De l’état présent et de l’avenir des principautés de Moldavie et de Valachie; suivi

des traités de la Turquie avec les Puissances Européennes, et d’une Carte des Pays

Roumains, par Félix Colson, Paris, A. Pougin, 1839.

Duclos, M., Mémoires secrets sur les règnes de Louis XIV et de Louis XV, tome second, Paris,

Buisson, 1791.

Estela. Pastorală din operele lui Florian. Din franţuzie adusă pe românie de Costantin Strat. Eşii.

La Institutul Albinei, 1839.

Fanatismul sau Mahomet proorocul. Tragedie în cinci acte. Tradusă de I. Eliad, Bucureşti. În

tipografia lui Eliad, 1831.

Flaubert, Gustave, Par les champs et par les grèves (voyage en Bretagne), accompagnéd de

mélanges et fragments inédits par Gustave Flaubert, Paris G. Charpentier et C., Éditeurs,

1886.

Francoeur, L.V., Aritmetica lui L.V. Francoeur. Tradusă şi pusă în lucrare în şcoala naţională din

Sf. Sava de I. Eliad, Bucureşti. În tipografia lui I. Eliad, 1832.

Hardon, Geoffroy de Ville, Chronique de la prise de Constantinople par les francs, Paris

Verdière, 1828.

Hell, Xavier Hommaire de, Voyage en Turquie et en Perse, Paris, 1854.

Homer, Iliada. Traduse de D.C. Aristia, tomul I, Bucureşti, în tipografia lui Eliad, 1837.

Hugo, Victor, Ballade. Traduse de C. Negruzzi, Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti, 1845.

30

Istoria lui Carol XII. Regele Svetiei. Tradusă din franţozeşte de D.N. Racoviţă, Bucuresci. În

Tipografia lui Eliade, vol. I (1845), vol. II (1846).

Istoria lui Napoleon Bonaparte. Tradusă din franţozeşte de D. Sărdarul Scarlat Geanoglu,

Bucureşti. În Tipografia Colegiului Sf. Sava, 1840.

Întâmplările răsboiului franţozilor şi întoarcerea lor dela Moscva. Tălmăcite de pre nemţie de

un iubitoriu de neamul românesc. Şi cu chieltuiala Dumnealui Alexie Lazaru date în

tipariu la Buda, în crăiasca tipografie a Universitatei Ungureşti, 1814.

Ioann Hainrih Kampe, Descoperirea Americii, o carte foarte folositoare, alcătuită de Ioann

Hainrih Kampe. Acum întâiu, de un iubitoriu de neamul românesc, pre românie tălmăcită

şi dată afară la lumină. Tomul I, cu 4 figuri. Cu toată cheltuiala lui Nicola Nicolau din

Braşov, dată în tipariu. La Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei din Pesta, 1816.

Marigny, E., Taibout de, Portulan de la Mer Noire et de la Mer dÀzov ou description des côtes

de ces deux mers a lùsage des navigateurs, Odessa, Imprimerie de la ville, 1830.

Mariti, lÀbbé, Voyages dans lìsle de Chypre, la Syrie et la Palestine, avec l`histoire générale

du Levant, tome second, Neuwied, Société Typographique, 1791.

Marmontel, Belisarie. Secretar perpetuel al Academiei Franceze. Tipărit în românesce prin

generositatea M. Salle Prea Înălţatului Domnu Al Ţerii Românesci Georgie D. Bibescul,

tradus de Alexandrina Maghieru. Bucuresci. În tipografia lui Eliad, 1844.

Nicolardot, Louis, Les cours et les salons au dix-huitème siècle, Paris, E. Dentu, 1879.

Pilher, Mai, Agatocles seau revaşe scrise din Roma şi din Grecia compuse de Mai Pilher şi de pe

a baronesei de Montolio traduse din limba franceză în cea română de Comis C. Gane,

tomul II, cu stampe, Iaşii, la Institutul Albinei, 1843.

Pouqueville, F.C.H.L., Voyage en Morée, a Constantinople, en Albanie, et dans autres parties de

LÈmpire Othoman, pendant les années 1798, 1799, 1800 et 1801, Paris, Gabon et comp.

Regnard, Democrit. Comedie în cinci acte de Regnard. Tradusă de Daniil Scavinschi. Tipărită cu

cheltuiala DD. C. Negruzzi şi M. Kogălnicean, Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti, 1840.

31

Regnault, Élias, Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes, Paris, Paulin et le

Chevalier, 1855.

Rulhière, Histoire des trois démembremens de la Pologne, pour faire suite a l`histoire de

lànarchie de Pologne, Paris, Deterville Libraire, 1820.

Schmidl, A., Vienne dans son état actuel. Description succinte et portative de cette résidence, de

ses curiosités et de ses environs, Vienne, Charles Gerold, 1847.

Scott, Walter, Provincial antiquities of Scotland by Sir Walter Scott, Bart. Robert Cadell,

Edinburgh, Whittaker and co, London, 1834.

Idem, Ricard Inimă de leu sau talismanul, volumul II, Bucureşti, Tipografia Naţională a lui J.

Romanov et Comp., 1856.

Ségur, J.A. de, Les femmes, leur condition et leur influence dans lòrdre social, tome second,

Paris, Raymond Libraire, 1820.

Marigny, Taitbout, E., de, Portulan de la Mer Noire ou descriptions des côtes de ces deux mers a

lùsage des navigateurs par E. Taitbout de Marigny, Odessa, Imprimerie de la Ville,

1830.

Thiersch, Frédéric, De l`état actuel de la Grèce et des moyens dàrriver à sa restauration,

seconde volum, Leipzig, F.A. Brockhaus, 1833.

Thierry, Augustin, Dix ans d'études historiques par Augustin Thierry, Paris, Librairie de Firmin-

Didot et Cie, 1883.

Tournefort, M. Pitton de, Relation dùn voyage du Levant fait par ordre du roy, tome I-II, Lyon,

Anisson et Posuel.

Thouvenel, Édouard, La Hongrie et la Valachie (Souvenirs de voyage et notices historiques) par

M. Édouard Thouvenel. Ouvrage accompagné d’un carte détailée du basin du Danube,

Paris, Arthus Bertrand, 1840.

Vienne dans son état actuel. Description succinte et portative de cette résidence, de ses

curiosités et de ses environs par A.A. Schimdl. Seconde édition, revue, corrigée et

32

augmentée par Hypolite Vernon. Avec un plan de la ville et de ses 34 faubourgs, Vienne,

Charles Gerold, 1847.

5) Gazete, reviste, calendare:

„Albina românească. Gazetă politică şi literară”, 1829-1849.

„Almanah al statului pe anul 1850”. Tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri. În al 13-lea an.

Bucureşti.

„Almanah de învăţătură şi petrecere”. Publicat de Mihail Kogălniceanu, Iaşii. La Cantora Foiei

Săteşti, 1842.

„Almanah de învăţătură şi petrecere”. Publicat de Mihail Kogălnicean. Iaşii. La Cantora Foiei

Săteşti, 1844.

„Almanah de învăţătură şi petrecere”. Iaşii. Tipografia Institutul Albinei, 1847.

„Almanahu statului din prinţipatul a toată Ţara Românească pe anul 1837”. Tipărit cu slobozenia

înaltei stăpâniri, ce cuprinde în sine geografia a toată Ţara Românească, ocârmuirea

înaltei stăpâniri, a S. Biserici, a agenţilor, a consulaturilor, a ministrilor, a

departamenturilor, o oştirii, a ocârmuitorilor şi a tribunalelor din tot prinţipatul. În Buda

la Cr. Tipogrf. tipărit şi întocmit prin Zaharia Carcalechi.

„Arhiva românească”. Foaie retrospectivă şi trimestrială. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom

I. Iaşii. La Cantora Daciei literare, 1840.

„Arhiva românească”. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom I. Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti,

1841.

„Arhiva românească”. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom II, Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti,

1845.

„Biblioteca românească sau adunări de multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia

oară tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie

33

Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea I. La Buda. În Crăiasca Tipografie a

Universitatei Ungariei 1821.



Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea I. Cu închipuirea prinţului Dimitrie

Cantemir. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1829.



Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea II. Cu închipuirea prinţului Radu Şerban.

La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1829.



Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea III. Cu închipuirea prinţului Mihail şi

iroului. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei 1830.



Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea IV. Cu închipuirea prinţului Ştefan celui

mare. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei 1830.

„Calendar pentru poporul românesc pe 1844”, Iaşi. La Cantora Foaiei Săteşti, 1844.

„Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”, Iaşii. La Cantora Foiei Săteşti, 1845.

„Calendar pentru poporul românesc pe anul 1847”, Iaşii, Tipografia Institului Albinei, 1847.

„Calendar popular pentru anul 1848”, care este bisect şi de 366 zile. Anul al 11 lea. Bucureşti.

C.A. Rosetti şi Vinterhalder.

„Calendario pe anul dela Hristos 1840. Carele iaste bisect, şi se cuprinde din 366 zile. Întocmit

pe gradurile şi clima Ţării Ungureşti, a marelui Prinţipat al Ardealului, al Ţării Româneşti

şi a Moldaviei. Arată zilele, duminicele, sărbătorile şi septămânile calendariolui vechio, şi

34

acelui nou, părţile şi timpurile anului, schimbarea lunilor, răsărirea soarelui, genealogia

Casei Austriei, târgurile şi alte folosit: lucruri”. În Buda. La Crăiasca Tipografie a

Universit: Ungureşti.

„Curier de ambe sexe. Jurnal literar”, 1836-1838, 1838-1840, 1840-1842, 1842-1844.

„Curierul românesc. Gazetă politică şi literară”, 1829, 1834, 1835, 1844, 1845, 1846.

„Dacia literară” tom I, (ianuarie-iunie 1840).

„Foae de duminică spre înmulţirea cei de obşte folositoare cunoştinţe”, 1837.

„Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, 1838-1850. (În primul an, 1838, avea titlul „Foaie

literară”).

„Foaia sătească a principatului Moldovii”, 1839-1850.

„Gazeta de Transilvania”, 1844.

„Gazeta Teatrului Naţional”, 1836.

„Icoana lumei. Foae pentru îndeletnicirea moldo-românilor”, 1840-1841, 1845-1846.

„Învăţătorul satului”, 1844, 1845, 1846, 1847, 1848.

„Mondul. Curs de cunoştinţe şi novele curioase şi interesante”, ianuarie, 1847.

„Monitorul român”, iunie-septembrie 1848.

„Pruncul român”, 12 iunie 1848-11 septembrie 1848.

„Reforma”, 14 iunie-24 iunie 1848.

„Spicuitorul moldo-român. Jurnal sţientific, literar şi industrial”. Rediguit de o societate de

literaţi. Iaşii. La Institutul Albinei, 1841.

„Universul. Noutăţi din toată natura, cultura, literatura”, 1845-1846, 1848.

„Vestitorul besericesc. Gazetă religioasă şi morală”, 1839.

35

6) Articole, discursuri, poezii, înştiinţări din periodice vechi şi broşuri:

Adunare de cele din tâiu hathumaiunuri (fermane) ce sau dat după vremi de cătră poarta

otomană Ţării româneşti dela cea din tâiu capitulaţie asa, supt Mircea V.V. cel mare la

anul 1395 după Hristos şi până în veacul cest’ de pe urmă, în feliuri de pricini, precum

urmează. Traduse de căpitanul G. Rucureanu din Câmpulung 1842, în „Foaie pentru

minte, inimă şi literatură”, nr. 15, 13 aprilie 1842.

A.,V., Trei arcaşi sau altarul mănăstirei Putna 6974 iulie 10, în „Calendar pentru poporul

românesc pe anul 1845”. Iaşii. La Cantora Foiei Săteşti, 1845.

Alianţii dacienilor în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 11, 7 februarie 1846.

Anticvităţi aflate în Ţara Românească, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 18,

2 martie 1839.

Anticvităţi romane, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 33, 27 aprilie 1839.

Asachi, Gheorghe, Archéologie, în „Spicuitorul moldo-român. Jurnal sţientific, literar şi

industrial”. Genarie, fevruarie. 1841.

Ibidem, în „Spicuitorul moldo-român. Jurnal sţientific, literar şi industrial”. Iuli-august-

septemvrie. 1841.

Idem, Relaţie de starea îmvăţăturilor publice în Moldova pe anul sholar 1839-1840, în „Foaie

pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 19, 11 mai, 1841, p. 149. A apărut şi în broşură la

Institutul Albinei în anul 1841.

Idem, Ştefan înaintea cetăţei Neamţu, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 49, 7

decemvrie 1842.

Aviz, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 67, 25 august 1846.

Aviz, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 26, 31 martie 1849.

Aviz, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 28, 10 aprilie 1849.

Aviz interesant, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 17, 27 februarie 1849.

Bariţ, George, Hronica românilor..., în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, Braşov, nr. 12,

23 martie, 1841.

Idem, O privire preste ţinutul Haţegului în Transilvania, în „Foe literară”, nr 3, 15 ianuarie 1838.

36

Bariţ, George, Gett, I., De la redacţie pentru semestrul al doilea, în „Foe literară”, datat 7 mai

1838.

Bălcescu, Nicolae, Cuvânt preliminariu despre isvoarele istoriei românilor, în Magazinu istoricu

pentru Dacia subt redacţia lui A. Treb. Laurianu Prof. de Filosofie în Colegiul Naţional şi

Nicol. Bălcescu. Tomul I. Bucureşti. Cu tipariul Colegiului Naţional, 1845.

Bibliografie, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 39, 19 mai 1840.

Bibliografie, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 81, 13 octombrie 1846.

Bibliografie, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 21, 14 martie 1846.

Bibliografie, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 3, 15 ianuarie 1839.

Bibliografie românească, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 17, 29 februarie

1840.

Biografie, în „Curieru romanu. Gazetă politică, comercială şi literară”, nr. 51, 29 iunie 1846.

Bucuresci. Pensionul de copile Apollonie, în „Curieru romanu. Gazetă politică, comercială şi

literară”, nr. 69, 31 august 1846.

Buletin, în „Arhiva românească”. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom I. Iaşii. La Cantora

Foaiei Săteşti, 1841.

Cabinet de cetire, în „Spicuitorul moldo-român. Jurnal şţientific literar şi industrial”. Redigiut de

o societate de literaţi, Iaşi, Institutul Albinei, 1841, numărul din ianuarie-februarie.

Carcalechi, Zaharia, Cătră cetitori, în „Biblioteca românească sau adunări de multe lucruri

folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită

pentru neamul românesc prin Zaharie Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea I.

Cu închipuirea prinţului Dimitrie Cantemir. La Buda. În Crăiasca Tipografie a

Universitatei Ungariei, 1829.

Catina, I., Pe ruinele cetăţii lui Ţepeş, în „Curieru romanu. Gazetă politică, comercială şi

literară”, nr. 86, 9 noiembrie 1846.

Ce sunt datori cetăţenii patriei?, în „Pruncul român”, nr. 19, 27 iulie 1848.

Cetăţuia dela Vaida-Huniad sau Hinidoară, în „Foae de duminică spre înmulţirea cei de obşte

folositoare cunoştinţe”, nr. 25, 18 decemvrie 1837.

Codreanu, în „Calendar pentru români pe anul 1849”. Iaşii. La tipografia Institutul Albinei,

1849.

37

Codrescu, T., Teatrul naţional în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 84, 25

octombrie 1845.

Concertul D. Arto, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literară”, nr. 102, 28

decembrie 1841.

Concertul D. Arto, în „Spicuitorul moldo-român. Jurnal sţientific, literar şi industrial”. Octom,

noem. şi decem. 1841.

Condica mănăstirii Solca, în „Arhiva românească”. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom I.

Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti, 1841.

Costumuri, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literară”, nr. 38, 13 mai

1848.

Critica, partea I, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 4, 26 ianuarie 1848.

Critica, partea a II-a , în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 5, 2 februarie 1848.

Cuvântul ce s'a zis de D. Medelnicerul F. Aaron, vice-directorul Colegiului Naţional şi

profesorul de istoria generală, 1838, în V.A. Urechia, Istoria scoalelor de la 1800-1864.

Cu o scurtă introducere coprinzând note din istoria culturei naţionale anterioare secolului

al XIX-lea, tom II, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1892.

Cuvânt ce s’au zis la deschiderea Şcoalei Naţionale din Bucureşti, în 1827 sep. 15 de D. Simeon

Marcovici, profesor de matematică în numita şcoală, în „Biblioteca românească sau

adunări de multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea

învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie Carcalechi izvoditoriul

acestei biblioteci. Partea III. Cu închipuirea prinţului Mihail şi iroului. La Buda. În

Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei 1830.

Cuvânt pentru îngroparea carnavalului din Bucureşti. Făcut de N. Nenovici, în „Foaie pentru

minte, inimă şi literatură”, nr. 10, 8 martie 1843.

Cuvânt rostit de un şcolariu în examenul din 29 ianuarie ţinut la şcoala românească din Braşov

în cetate, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 5, 2 februarie 1841.

Cuvânt zis de D. Profesor I. Penescul, cu prilejul sfinţirei şcoalei normale din Brăila, în „Foaie

pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 3, 19 ianuarie 1842.

Cuvântul rostit în adunarea Academică de D. Prof. Pahar. Seulescul la prilejul serbărei de 8

Noemvrie, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 90, 13 noiembrie 1841.

38

D.G., Teatrul naţional, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 85, 28 octombrie

1845.

D. Jul Gis, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literară”, nr. 82, 15

octombrie 1842.

Dacia literară, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 23, 21 martie 1840.

Danţul din veacul nostru. (De la un ofticos din ţara de sus), în „Foaie pentru minte, inimă şi

literatură”, nr. 25, 22 iunie 1841.

Datine naţionale, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literară”, nr. 43, 30

mai 1848.

Despre influenţa teatrului asupra năravurilor unei naţii, în „Gazeta teatrului naţional”, nr. 2, 1

decembrie 1836.

Despre prinţipul românesc Radu Negru Basarab, în „Bibliotecă românească sau Adunări de

multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi

bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie Carcalechi izvoditoriul acestei

biblioteci. Partea V. Cu închipuirea prinţipului Radu Negru Basarab. La Buda, în crăiasca

tipografie a Universitatei Ungariei, 1834.

Din istoria Moldaviei, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 6, 16 iunie, 1829.

Din istoria patriei, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 8, 23 iunie, 1829.

Din istoria patriei. Ioan Albreht şi Ştefan cel Mare, în „Almanah de învăţătură şi petrecere”.

Publicat de Mihail Kogălnicean. Iaşii. La Cantora Foiei Săteşti, 1844.

Din itinerarul D. Bolliac. Curtea de Argeş. Câmpul Radoveanului. Cetatea lui Ţepeş, în „Curier

românesc. Gazetă politică, commercială şi literară”, nr. 91, 14 decemvrie 1845.

Discursul ţinut de D. Pahar. G. Seulescul la prilejul examenului public al shoalei Armeneşti din

Iaşi, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 66, 20 august 1842.

Documenturi aflate în museul de la Odesa, în Arhiva românească. Subt redacţia lui M.

Kogălnicean. Tom II, Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti, 1845.

Domnule Redactor! în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, Braşov, nr. 24, 15 iunie, 1841, p.

186. Semnat Pitar H. Ioanidis.

Domnului Banu M. Ghica, capul Departamentului din neuntru, Presidentul Eforiei scholeloru, în

„Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 22, 26 mai 1840.

39

Eczamenul şcolarilor din şcoalele normale, în „Învăţătorul satului”, nr. 21, 1 august 1845.

Eforia Şcoalelor. Rezultatul concursului de compunerea unui catihism, în „Curierul românesc.

Gazetă politică şi literală”, nr. 26, 12 iulie 1834.

Epitropia îmvăţăturilor publice în Principatul Moldovii, în „Suplement la nr. 56 a Albinei

româneşti”, nr. 56, 18 iulie 1837.

Eşii, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 66, 21 august 1832;

nr. 17, 9 martie 1833; nr. 16, 1/15 februarie 1834; nr. 30, 22 martie 1834; nr. 76, 2

septembrie 1834; nr. 6, 20 ianuarie/1februarie 1835; nr. 31, 21 aprilie 1835; nr. 36, 9 mai

1835; nr. 33, 28 aprilie/10 mai 1835; nr. 35, 5/19 mai 1835; nr. 29, 11 aprilie 1837; nr.

79, 7/19 octombrie 1837; nr. 96, 5/15 decembrie 1837; nr. 16, 24 februarie 1838; nr. 43,

2/14 iunie 1838; nr. 44, 5/17 iunie 1838; nr. 99, 15 decembrie 1838;

Eşii, în „Suplement la no 32 a Albinei româneşti. Eşii în 23 april 1839”.

Eşii, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 46, 11 iunie, 1839; nr. 55, 13 iulie

1839; nr. 38, 14 mai 1839; nr. 79, 5 octombrie 1839; nr. 20, 10 martie 1840; nr. 25, 28

martie 1840; nr. 34, 1 mai 1841; nr. 84, 23 octombrie 1841; nr. 101, 21 decembrie 1841.

Eşii. Înştiinţare din lăuntru. Redacţia Albinei Româneşti, în „Albina românească. Gazetă

politică&administrativă literară”, nr. 49, 29 iunie 1830.

Expoziţia stărei învăţăturilor publice în Moldova de la a lor restatornicire 1828, până la anul

1843. Şi un proect pentru a lor reformă de refendariul G. Asachi. Iaşii. La Institutul

Albinei, 1845.

Foaia Cărţilor şi a Manuscriptelor după care se paradosesc obiectele în scoalele publice, în

Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor. Volum IX. De

Theodor Codrescu, Iassi. Tipo-Litografia Buciumului Roman, 1887.

Foileton, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 31, 20 aprilie 1839.

Gallice, A., Teatru francez din Iaşi, „Spicuitorul moldo-român. Jurnal sţientific, literar şi

industrial”. Genarie- fevruarie. 1841.

Genealogia împăraţilor şi crailor, în „Almanahu statului din prinţipatul a toată Ţara

Românească pe anul 1837”. Tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri, ce cuprinde în sine

geografia a toată Ţara Românească, ocârmuirea înaltei stăpâniri, a S. Biserici, a agenţilor,

a consulaturilor, a ministrilor, a departamenturilor, o oştirii, a ocârmuitorilor şi a

40

tribunalelor din tot prinţipatul. În Buda la Cr. Tipogrf. tipărit şi întocmit prin Zaharia

Carcalechi.

Iarmaroace şi târguri din Moldavia, Bucovina, Valahia, Transilvania şi Ungaria, în „Almanah

de învăţătură şi petrecere”. Publicat de Mihail Kogălniceanu, Iaşii. La Cantora Foiei

Săteşti, 1842.

Iarmaroace şi târguri din Moldavia, Bucovina, Valahia, Transilvania şi Ungaria, în „Almanah

de învăţătură şi petrecere”. Publicat de Mihail Kogălniceanu, Iaşii. La Cantora Foiei

Săteşti, 1844.

Iarmaroace şi târguri din Moldavia, Bucovina, Valahia, Transilvania şi Ungaria în „Calendar

pentru poporul românesc pe 1844”, Iaşi. La Cantora Foaiei Săteşti, 1844.

Iaşii, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 1, 2 ianuarie 1844; nr. 35, 4 mai

1844; nr. 74, 20 septembrie 1845; nr. 8, 27 ianuarie, 1846; nr. 91, 17 noiembrie 1846; nr.

1, 2 ianuarie 1849; nr. 7, 23 ianuarie 1849.

Iaşi, 18 dec., în „Gazeta de Transilvania”, nr. 1, 1843.

Institutul Albinei, în „Foaie sătească a prinţipatului Moldovii”, nr. 53, 31 martie 1840.

Instituturile de învăţătură la Oxford în Anglia, în „Icoana lumei. Foaie pentru îndeletnicirea

moldo-romanilor”, nr. 3, 20 octombrie 1840.

Istoria lui Radu Şerban, prinţipul Ţării Româneşti, din familia Basarabilor, carele au domnit

dela anul 1602 până la 1610. Pe scurt dedusă de Dam. Bojincă, în „Bibliotecă

românească sau Adunări de multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară

tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie

Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea II. Cu închipuirea prinţipului Radu

Şerban. La Buda, în crăiasca tipografie a Universitatei Ungariei, 1829.

Izvoditoriul C (n.n. Zaharia Carcalechi), Luare aminte, în „Biblioteca românească sau adunări de

multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi

bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie Carcalechi izvoditoriul acestei

biblioteci. Partea III. Cu închipuirea prinţului Mihail şi iroului. La Buda. În Crăiasca

Tipografie a Universitatei Ungariei 1830.

Încă ceva pentru şcoalele Ţării Româneşti, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 48, 24

noiembrie 1840.

41

Întâmplare din tinereţea lui Valter Scot, în „Mozaicul”, nr. 30, 24 aprilie 1839.

Înştiinţare, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 96, 11

decembrie 1830; nr.12, 19 februarie 1833; nr. 15, 28 genarie 1834; nr. 47, 15 iunie 1841;

nr. 41, 26 mai 1846; nr. 11, 16 februarie 1833; nr. 14, 26 februarie 1833.

Înştiinţare, în Suplement la „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 58, 1 iulie 1834.

Înştiinţare, în „Mozaicul”, nr. 33, 15 mai 1839.

Înştiinţare despre un nou pansion, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 60, 31

iulie 1841.

Înştiinţare din partea Redacţiei, în „Foae sătească a prinţipatului Moldaviei”, nr. 51, 23

decembrie 1845.

Înştiinţare literală, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literară”, nr. 99, 15

decembrie 1832.

Înştiinţare literală, în „Albina românească. Gazetă politică literală”, nr. 49, 2 iulie, 1833.

Înştiinţare literară, în „Albina românească. Gazetă politică literară.”, nr. 49, 2 iulie 1833.

Înştiinţare literară, în primul număr din „Fóe literară” semnată de Ioann Gătt, tipograful şi

George Bariţ, redactor, la 9 decembrie 1837.

Înştiinţare literară, în „Foe literară”, nr. 1, 1 ianuarie 1838.

Înştiinţarie literarie, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 60, 31

iulie 1832.

Înştiinţare litografică, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 46,

22 iunie 1833.

Înştiinţare muzicală, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 68, 28

august 1832.

Înştiinţare teatrală, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 79, 6

octombrie 1832.

Înştiinţare teatrală, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr.19, 7/19 martie 1835;

nr. 24, 24 martie/5 aprilie 1835.

Înştiinţări, în „Curier românesc. Gazetă politică, comercială şi literară”, Bucureşti, nr. 2, 5

ianuarie 1839.

Înştiinţări în „Foae sătească a principatului Moldaviei”, nr. 41, 10 octombrie 1848.

42

Înştiinţări din lăuntru. Eşii. Redacţia Albinei Româneşti, în „Albina românească. Gazetă

politică&administrativă literară”, nr. 52, 10 iulie 1830.

Kogălniceanu, Mihail, Bătălia de la Răsboieni şi pricinile ei. 26 iulie 1476, în „Arhiva

românească”. Subt redacţia lui M. Kogălnicean. Tom I. Iaşii. La Cantora Foaiei Săteşti,

1841.

Idem, Georgie Şincai, în „Arhiva românească” tom I, Cantora Foaiei Săteşti, Iaşi, 1841.

Lectura unui om tânăr, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 1, 1 ianuarie 1839.

Limba şi portul, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 21, 12 martie 1844.

Literatorii în Anglia, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 40, 5 octombrie 1841.

Literatură străină, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 18, 29 aprilie 1846.

Lupta moldovenilor cu cavalerii crucieri, în Prusia la anul 1423. Litografit de Baltazar

Panaiotean, elev Academiei Mihaelene, în „Albina românească. Gazetă politică şi

literală”, nr. 83, 21 octombrie 1845.

Magazinu istoricu pentru Dacia, în „Curier românesc. Gazetă politică, commercială şi literară”,

nr. 3, 8 ianuarie 1845.

Magazin istoric pentru Dacia, subt redacţia lui A.T. Laurianu şi N. Bălcescu în „Foaie pentru

minte inimă şi literatură”, nr. 29, 16 iulie, 1845.

Marcovici, Simion, Istoria patriei, în „Curier de ambe sexe. Jurnal literar”, nr. 1, 1836.

Măestria comedianţilor, în „Foae de duminică spre înmulţirea cei de obşte folositoare

cunoştinţe”, nr. 9, 28 avgust 1837.

Mihai Viteazul. A domnit de la 1592-1601 (partea I), în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”,

nr. 3, 19 ianuarie 1841.

Monumentul în grădina publică din Iaşi, în „Icoana lumei. Foae pentru îndeletnicirea moldo-

românilor”, nr. 28, 23 aprilie 1846.

Naţionalitatea, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 43, 1 iunie 1844.

Negruzzi, Constantin, Catacombele monastirei Neamţului, în „Albina românească. Gazetă

politică şi literală”, nr. 85, 26 octombrie 1839.

Idem, Sobieţki şi românii din „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”. Iaşii. La

Cantora Foiei Săteşti, 1845.

43

O căutătură asupra carnavalului, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică

literală”, nr. 14, 16 februarie 1841.

O privire preste ţinutul Haţegului în Transilvania, în „Foe literară”, nr. 3, 15 ianuarie 1838.

Odă. Răsăpurilor cetăţii Neamţului, când la 1834 târgoveţii de Neamţ le dărâma luând peatra

spre aşi face lor case, în „Suplement la Albina românească”, nr. 56, 24 iunie 1834.

Operile întregi a lui Dimitrie şi Antioh Cantimir publicate de caminarul C. Negruzzi şi

domnescul Adjiotant M. Kogălniceanu, în „Suplement la no 99 a Albinii româneşti, Eşii

în 15 decemvrie 1838”.

Pământul moldo-românesc (pentru viitorul şi poziţia lui), în „Foaie pentru minte, inimă şi

literatură”, I, nr. 25, 16 iunie 1840.

Popp, Vasilie Diplomatică, în „Fóe literară”, nr. 13, 26 martie 1838, p. 100.

Programă de cursul învăţăturilor ce s’au urmat în Colegiul Sf. Sava dela Septembrie 1, 1839,

până la Iunie 12, 1840, şi de regula după care luase urma examenele într’acest colegiu,

în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 47, 17 noiembrie 1840.

Prospect, în „Spicuitorul moldo-român. Jurnal ştienţific, literar şi industrial”. Redigiut de o

societate de literaţi, Iaşi, Institutul Albinei, genarie-fevruarie, 1841.

Prospectu pentru publicaţia a opt tablonuri din istoria Moldovei, în „Albina românească. Gazetă

politică şi literală”, nr. 22, 17 martie 1840.

Publicaţie din partea Epitropiei îmvăţăturilor publice, în „Albina românească. Gazetă politică şi

literară”, nr. 2, 7 ianuarie 1840.

Publicaţii, în „Albina românească. Gazetă politică&administrativă literară”, nr. 49, 29 iunie,

1830.

R., Ceva despre hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, I, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”,

nr. 37, 8 septembrie 1840.

R., Ceva despre hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, II, în „Foaie pentru minte, inimă şi

literatură”, nr. 38, 15 septembrie 1840.

Radu dela Afumaţi, în „Curier românesc. Gazetă politică, commercială şi literară”, nr. 29, 13

aprilie 1845.

Rediul moldovenesc în Austria, în „Albina românească. Gazetă politică&administrativă şi

literală”, Iaşi, I-nr. 35, 26 septembrie 1830 p. 140; II-nr. 37, 3 octombrie 1830.

44

Relaţia dom. Marelui Dvornic din lăuntru Mihalache Ghica, cătră Obşteasca adunare, în anu

1836, în „Almanahu statului din prinţipatul a toată Ţara Românească pe anul 1837”.

Tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri, ce cuprinde în sine geografia a toată Ţara

Românească, ocârmuirea înaltei stăpâniri, a S. Biserici, a agenţilor, a consulaturilor, a

ministrilor, a departamenturilor, o oştirii, a ocârmuitorilor şi a tribunalelor din tot

prinţipatul. În Buda la Cr. Tipogrf. tipărit şi întocmit prin Zaharia Carcalechi.

Religia vechilor germani (nemţi), în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică

literală”, nr. 54, 10 iulie 1832; II-nr. 55, 17 iulie 1832.

Roman, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală” nr.12, 19 februarie

1833.

Romania sau Ţara Românească. Tradusă de d. Iosif Genilie, profesor de geografie şi hronologie

în Colegiul Sf. Sava, în „Almanahu statului din prinţipatul a toată Ţara Românească pe

anul 1837”. Tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri, ce cuprinde în sine geografia a toată

Ţara Românească, ocârmuirea înaltei stăpâniri, a S. Biserici, a agenţilor, a consulaturilor,

a ministrilor, a departamenturilor, o oştirii, a ocârmuitorilor şi a tribunalelor din tot

prinţipatul. În Buda la Cr. Tipogrf. tipărit şi întocmit prin Zaharia Carcalechi.

Românii, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 91, 15 noiembrie 1842.

Românii în pământul regesc, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 21, 20 mai 1846.

Ruinurile Târgoviştei compuse de D. Vasilache Cârlova, în „Albina românească. Gazetă

politică&administrativă şi literală”, Iaşi, nr. 27, 13 aprilie 1830.

Schiţă de proiect pentru întocmirea unei şcoale al căria scop va fi înformarea unui Teatru

Naţional, în „Curier românesc. Gazetă politică, commercială şi literară”, nr. 28, 9 aprilie

1845.

Schoalele (capet), în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 24, 9 iunie 1840.

Scrisoarea unui bărbat serios, în „Foe literară”, nr. 1, ianuarie 1838.

Scrisoarea unui patriot, în „Foe literară”, nr. 2, 8 ianuarie 1838.

Scurtă genealogie a Curţii Austriceşti, în „Calendario pe anul dela Hristos 1840. Carele iaste

bisect, şi se cuprinde din 366 zile. Întocmit pe gradurile şi clima Ţării Ungureşti, a

marelui Prinţipat al Ardealului, al Ţării Româneşti şi a Moldaviei. Arată zilele,

dumincele, sărbătorile şi septămânile calendariolui vechio, şi acelui nou, părţile şi

45

timpurile anului, schimbarea lunilor, răsărirea soarelui, genealogia Casei Austriei,

târgurile şi alte folosit: lucruri”. În Buda. La Crăiasca Tipografie a Universit: Ungureşti,

p. 24-33. Acelaşi material este repodus identic, între aceleaşi pagini şi în calendarele din

anii următori; vezi pe 1841, 1844.

Statistica gazetelor, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 61, 4

august 1832.

Statistica jurnalelor în Paris, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 20, 12 mai 1840.

Ştefan cel Mare în târgul Băiei, în „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”. Iaşii. La

Cantora Foiei Săteşti, 1845.

Ştiri din lăuntru. Bucureşti. Înştiinţare, în „Curierul românesc. Gazetă politică şi literală”, nr. 34,

9 august 1834.

Tablo hronologic a domnilor şi a domniilor prinţipatului Moldavei, în „Almanah de învăţătură şi

petrecere”. Iaşii. Tipografia Institutul Albinei, 1847.

Teatru, în „Albina românească. Gazetă politică şi literală”, nr. 55, 13 iulie 1839; nr. 30, 17

aprilie, 1841.

Teatru Bucureştilor, în „Gazeta teatrului naţional”, nr. 3 aprilie, 1836.

Teatru din Bucureşti, în „Curier românesc. Gazetă politică, commercială şi literară”, nr. 10, 2

fevruarie 1845.

Teatru din Eşi, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 4, 22

genarie 1833.

Teatru din Eşi (Urma descrierii Vodevilului Toni), în „Albina românească. Gazetă administrativă

şi politică literală”, nr. 6, 29 ianuarie 1833.

Teatru francez în Eşi, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 5, 18

genari 1840.

Teatrul naţional în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 19, 8 martie 1845; nr. 80,

11 octombrie 1845.

Teatrul naţional, în „Curieru romanu. Gazetă politică, comercială şi literară”, nr. 87, 12

noiembrie 1846.

Toalete pentru bal, în „Albina românească. Gazetă politică şi literară”, nr. 3, 8 ianuarie 1842.

46

Ţeremonii la curte, în „Calendar pentru poporul românesc pe 1844”, Iaşi. La Cantora Foaiei

Săteşti, 1844.

Varietăţi, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi politică literală”, nr. 2, 15 ianuarie

1833; nr. 7, 2 februarie 1833; nr. 19, 7/19 martie 1835; nr. 21, 14/26 martie 1835; nr. 72,

11/23 septembrie 1838; nr. 73, 15/27 septembrie 1838.

Varietăţi. Biografia învăţatului Valter Scot, în „Albina românească. Gazetă administrativă şi

politică literală” nr. 85, 27 octombrie.

Varietăţi. Urma biografiei învăţatului Valter Scot, în „Albina românească. Gazetă administrativă

şi politică literală”nr. 86, 30 octombrie.

Varietăţi. Încheierea biografiei învăţatului Valter Scot, în „Albina românească. Gazetă

administrativă şi politică literală”nr. 87, 3 noiembrie.

Vestitele fapte şi perirea lui Mihai Viteazul, prinţipul Ţării Româneşti, pe scurt dedusă de D.

Bojincă, în „Bibliotecă românească sau Adunări de multe lucruri folositoare”, întocmită

în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul

românesc prin Zaharie Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea III. Cu

închipuirea prinţipului Mihai şi iroului. La Buda, în crăiasca tipografie a Universitatei

Ungariei, 1830.

Viaţa lui Dimitrie Cantemir. Domnul Moldaviei, un prinţip în împărăţia rusească, în „Bibliotecă

românească sau Adunări de multe lucruri folositoare”, întocmită în 12 părţi, întâia oară

tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc prin Zaharie

Carcalechi izvoditoriul acestei biblioteci. Partea I. Cu închipuirea prinţipului Dimitrie

Cantemir. La Buda, în crăiasca tipografie a Universitatei Ungariei, 1829.

7) Corespondenţă:

a) autori români

Alecsandri, Vasile, Opere, VIII. Corespondenţă 1834-1860. Ediţie îngrijită, traduceri, note şi

indici de Marta Anineanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1981.

Idem, Scrisori, însemnări. Ediţie îngrijită, note şi indici de Marta Anineanu, Bucureşti,

47

Bălcescu, Nicolae, Opere IV. Corespondenţă. Scrisori, memorii, adrese, documente, note şi

materiale. Ediţie critică de G. Zane şi Elena G. Zane. Cu reproduceri după manuscrise şi

stampe. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990.

Cipariu, Timotei, Corespondenţa primită. Ediţie îngrijită de Silviu Botezan, Ioana Botezan,

Ileana Cuibuş. Prefaţă de Ştefan Pascu, Bucureşti, Editura Academiei, 1992.

Idem, Epistolar 1836-1877. Ediţie îngrijită de Ioan Chindriş, Bucureşti, Editura Academiei

Române, 2005.

Kogălniceanu, Mihail, Scrisori 1834-1849. Cu o prefaţă, un indice de locuri, de nume proprii şi

de cuvinte de Petre V. Haneş, Bucureşti, Minerva, 1913.

Idem, Scrisori. Texte îngrijite, adnotate şi prezentate de Augustin Z.N. Pop. Note de călătorie.

Texte îngrijite, adnotate şi prezentate de Dan Simonescu, Bucureşti, Editura pentru

literatură, 1967.

Pervain, Iosif, Chindriş Ioan, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, vol. I-II, Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 1972.

Şaguna, Andrei, Corespondenţă I/1. Ediţie, studiu introductiv şi note de Nicolae Bocşan, Ioan-

Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005.

b) autori străini:

Balzac, de Honoré, Corespondenţă. Alcătuirea ediţiei, prefaţă şi note de Angela Ion. Traducere

de Sanda Oprescu, Bucureşti, Editura HISTORIA, 2008.

Beethoven văzut de contemporani. Scrisori, memorii etc., reunite şi adnotate de J.G.

Prod`homme. Traducere din franceză şi prefaţă de Theodor Bălan, Bucureşti, Humanitas,

2007.

Drouet, Juliette, Lettres à Victor Hugo. Correspondance 1833-1882.Texte établi et annoté par

Evelyn Blewer, Paris, Fayard, 2001.

48

Hugo, Victor, Lettres à Juliette Drouet. Correspondance 1833-1883 suivi de Le Livre de

l'anniversaire. Texte établi par Jean Gaudon, Paris, Fayard, 2001.

Mérimée, Prosper, Corespondenţă. Prefaţă şi traducere de Ion Brăescu, Bucureşti, Editura

Univers, 1973.

Mozart, Scrisori. Traducere din germană de Cristian Ghenea, Bucureşti, Editura Humanitas,

2007

Schiller-Goethe. Corespondenţă. Traducere de Lucia Popescu, prefaţă de Sevilla Răducanu,

Bucureşti, Editura Univers, 1976.

Stendhal, Scrisori către Pauline. Traducere, prefaţă şi note de Modest Morariu, Bucureşti,

Editura Univers, 1975.

8) Memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, impresii de călătorie:

a) autori români

Alecsandri, Vasile, Călătorii. Antologie, postfaţă şi bibliografie de Teodor Vârgolici, Bucureşti,

Editura Minerva, 1975.

Idem, Călătorii-misiuni diplomatice. Eediţie comentată de Alexandru Marcu, Craiova, Editura

Scrisul românesc, s.a.

Alexandrescu, Grigore, Poezii. Memorial de călătorie, Bucureşti, Editura Exigent, 2005.

Cipariu, Timotei, Jurnal. Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Maria Protase, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 1972.

Dimitriu, Victoria Dragu, Poveşti ale doamnelor din Bucureşti, Bucureşti, Grupul Editorial

Vremea, 2005.

Idem, Alte poveşti ale doamnelor şi domnilor din Bucureşti, Bucureşti, Editura Vremea, 2006.

Drăguşanu, Ion Codru, Peregrinul transilvan, ediţie îngrijită şi prefaţată de Romul Munteanu,

Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1956.

49

Golescu, Constantin (Dinicu), Însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826.

Ediţie îngrijită de Nerva Hodoş, Bucureşti, Tipografia „Cooperativa”, 1910.

Kretzulescu, Nicolae, Amintiri istorice. Edi�ie îngrijită de Valeriu Mihăilă, Bucure�ti, Editura

Via�a Medicală Românească, 2001

Locusteanu, B., Amintiri din trecut, Craiova, Tipografia Română Filip Lazăr, 1896.

Memoriile principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei 1798-1871. Traducere din limba

franceză, introducere, note şi comentarii de Georgeta Penelea Filitti, Bucureşti, Editura

Fundaţiei Culturale Române, 1997.

Popa, Mircea, Spania descoperită de români, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2007.

Porumbescu, Iraclie, Amintiri. Edi�ie îngrijită, prefa�ă, note �i glosar de Nicolae Oprea, Cluj-

Napoca, Editura Dacia, 1978

Suţu, Nicolae, Amintiri de călătorie 1839-1847. Ediţia a II-a. Traducere din limba franceză de

Petruţa Spânu, tabel cronologic, posftaţă şi bibliografie Gheorghe Macarie, Iaşi, Editura

FIDES, 2000.

Vârnav, Teodor, Istoria vieţii mele (autobiografie din 1845), Bucureşti, Minerva, 1908.

b) autori străini

Andersen, Hans, Christian, Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Grecia, Orient şi ţările

dunărene. Traducere, prefaţă şi note de Grete tartler, Bucureşti, Editura Univers, 2000.

Angers, David, d`, Din lumea artei, Bucureşti, Editura Meridiane. Traducere de Radu Ionescu şi

Yvonne Oardă, prefaţă şi selecţie de Radu Ionescu, 1980.

Boigne, Adèle de, Memorii (Povestirile unei mătuşi). Traducere şi note de Teodora Popa-Mazilu.

Tabel cronologic de Andrei Mazilu, Bucureşti, Editura Albatros, 2000.

Chateaubriand, François René, Călătorii. Traducere de Pan Izverna, Bucureşti, Editura Sport-

Turism, 1978.

50

Idem, Memorii de dincolo de mormânt. Anii tinereţii. Traducere de Bogdan Bădulescu,

Bucureşti, Editura Mondero, 2006.

Constantinople par Théophile Gautier. Préface de Gérard-Georges Lemaire, Paris, Christian

Bourgois Éditeur, 1991.

Dickens, Charles, Impresii din Italia. Traducere de Gabriel Pleşea, Bucureşti, Editura Rao, 1997.

Dobronravov, Stepan, Fiodorovici, Descrierea Moldovei şi Ţării Româneşti în anul 1831, cu

adăugirea tabelului statistic al o<raşului> Bucureşti, în Călători străini despre Ţările

Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. III (1831-1840), coordonator Daniela

Buşă. Autori: Paul Cernovodeanu, Daniela Buşă, Cristina Feneşan, Georgeta Filitti,

Adriana Gheorghe, Adrian-Silvan Ionescu, Marian Stroia, Lucia Taftă, Raluca Tomi,

Şerban Rădulescu-Zoner, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006.

Flaubert, Gustave, Jurnale de călătorie. Ediţie îngrjită de Irina Mavrodin. Traducere realizată de

Mioara Izverna şi Pan Izverna, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1985.

Gautier, Théophile, Călătorie în Italia. Traducere de Mioara şi Pan Izverna, Bucureşti, Editura

Sport-Turism, 1983.

Idem, Călătorie în Spania. Traducere de Mioara şi Pan Izverna, Bucureşti, Editura Sport-Turism,

1983.

Idem, Lettre à la présidente. Voyage en Italie-1850, Naples, de l’Imprimerie du musée secret du

roi de Naples, 1890.

Heine, Heinrich, Impresii de călătorie. În româneşte de Eman. Cerbu, Bucureşti, Editura de stat

pentru literatură şi artă, 1955.

Idem, Opere alese, vol II (1971), IV (1975). În româneşte de Dumitru Hâncu, Bucureşti, Editura

Univers.

Ibidem, vol. III. În româneşte de I. Cassian Mătăsaru, Bucureşti, Editura Univers, 1973.

51

Mémoires du Comte Alexandre de Tilly pour servir a l`histoire des moeurs de la fin du XVIIIe

siècle. Tome I-II, Paris, Éditeur Henri Jonquières, 1929.

Memoriile lui Hector Berlioz cuprinzând călătoriile sale în Italia, Germania, Rusia şi Anglia

(1803-1865). Traducere, studiu introductiv şi note de George Sbârcea, Bucureşti, Editura

muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1964.

Necker, Anne-Louise, Germaine, (Doamna de Staël), Memorii şi note de călătorie. Traducere şi

tabel cronologic de Lidia Simion. Prefaţă de Irina Mavrodin, Bucureşti, Editura Minerva,

1993.

Par les champs et par les grèves (voyage en Bretagne) accompagnéd de mélanges et fragments

inédits par Gustave Flaubert, Paris G. Charpentier et C., Éditeurs, 1886.

Relation d’un voyage de Paris a Gand en 1815. Par M. de Saint-Marcellin, officier supérieur.

Cet ouvrage est précédé d’une Notice de M. de Chateaubriand, et suivi de quelques

Poésies de M. de Fontanes. Publiée par Alfred F**, Paris, Mme Seignot Libraire, 1823.

Renard, Jules, Jurnal. Traducere, selecţie, note şi prefaţă de Modest Murariu, Bucureşti, Editura

Nemira, 2007.

Sand, George, Povestea vieţii mele, vol. I-II. Selecţie, traducere, prefaţă, tabel cronologic şi note

de Teodora Popa-Mazilu, Bucureşti, Editura Albatros, 2006.

Spencer, Herbert, Autobiografie. Rezumată şi tradusă de I. Duscian, Bucureşti, Cartea

Românească, s.a.

Stendhal, Memoriile unui turist, vol. I-II (1976), vol. III (1978). Traducere, prefaţă şi note de

Modest Morariu, Bucureşti, Editura Sport-Turism.

Tocqueville, Alexis de, Amintiri. Traducere de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 2007.

Tolstoi, Lev, Jurnal, vol. I-II. Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2005.

Twain, Mark, Autobiografie. Traducere din limba engleză şi note de Petre Solomon, Bucureşti,

Editura Art, 2008.

52

9) Ediţii critice:

Alecsandri, Vasile, Opere IV. Proză. Text ales şi stabilit, note şi variante de Georgeta

Rădulescu-Dulgheru, Bucureşti, Editura Minerva, 1974.

Idem, Opere, VIII. Corespondenţă 1834-1860. Ediţie îngrijită, traduceri, note şi indici de Marta

Anineanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1981.

Asachi, Gheorghe, Nuvele istorice. Cu un studiu, indice de cuvinte şi forme de Petre V. Haneş,

Bucureşti, Minerva, 1915.

Idem, ediţie îngrjită de N.A Ursu, Bucureşti, Editura Minerva, vol. I (1973), vol. II (1981).

Bălcescu, Nicolae, Opere I. Scrieri istorice, politice şi economice 1844-1847. Texte, note şi

materiale. Ediţie critică de G. Zane şi Elena G. Zane. Cu reproduceri după manuscrise şi

stampe, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1974.

Ghica, Ion, Opere, vol. I. Ediţie îngrijită de Ion Roman, Bucureşti, Editura de Stat pentru

Literatură şi Artă, 1956.

Mozaikul (1838-1839). Un proiect european. Ediţie îngrijită de Nicolae Marinescu, Aurelia

Florescu, Craiova, Editura Aius, 2005.

Negruzzi, Constantin Opere, vol. I. Ediţie critică de Liviu Leonte, Bucureşti, Editura Minerva,

1974.

Rădulescu, Ion Heliade, Opere, vol. I-II. Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi bibliografie de Mircea

Anghelescu, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2002.

Russo, Alecu, Opere complete. Ediţie îngrijită de Lucian Predescu, Bucureşti, Cugetarea-

Georgescu Delafras, 1942.

Idem, Scrieri alese. Ediţie îngrijită, introducere şi note de Geo Şerban, Bucureşti, Editura pentru

literatură şi artă, 1959.

53

10) Literatură română de specialitate: biografii, monografii, sinteze

Anghelescu, Mircea, Preromantismul românesc (până la 1840), Bucureşti, Editura Minerva,

1971.

Baiculescu, George, Massof, Ioan, Teatrul românesc acum o sută de ani. Cu o prefaţă de Paul I.

Prodan, Bucureşti, Editura Vremea, 1935.

Barbu, Paul-Emanoil, Nică Barbu Locusteanu (1821-1900), Craiova, Fundaţia „Scrisul

românesc”, 2002.

Bădărău, Gabriel, Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituţii de

învăţământ, Iaşi, Editura Junimea, 1987.

Bălan, Teodor, Din corespondenţa lui Mihail Kogălniceanu cu fraţii Hurmuzachi (1840-1865),

Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Mihail Kogălniceanu, 1943.

Bârsănescu, Ştefan, Academia domnească din Iaşi 1714-1821, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1962.

Bibicescu, I.G., 1848 în România, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1898.

Bogdan, N.A., Societatea medico-naturalistă şi muzeul istorico-natural din Iaşi. 1830-1919.

Documente, scripte şi amintiri, culese şi commentate de N.A. Bogdan, Iaşi, Tipografia

Naţională, 1919.

Brădăţeanu, Virgil, Drama istorică naţională (perioada clasică), Bucureşti, Editura pentru

literatură, 1966.

Burada, T.T., Istoria teatrului în Moldova. Ediţie şi studiu introductiv de I.C. Chiţimia,

Bucureşti, Editura Minerva, 1975.

Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domneşti din Bucureşti şi Iaşi, Bucureşti, Editura

Academiei Române, 1971.

54

Idem, Câteva din operele iluminiştilor germani Wieland şi Lafontaine traduse în limbile greacă

şi română în prima jumătate a secolului al XIX-lea, extras din volumul Limbă şi

literatură, Bucureşti, 1966, p. 73-84.

Chiaburu, Elena, Carte şi tipar în Ţara Moldovei până la 1829, Iaşi, Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, 2005.

Cornea, Andrei, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi realităţi româneşti în

secolele XVIII-XIX, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1977.

Cornea, Paul, Aproapele şi departele, Bucureşti, Cartea Românească, 1990.

Idem, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte-figuri-idei, Bucureşti, Editura pentru literatură,

1966.

Idem, Oamenii începutului de drum: studii şi cerecetări asupra epocii paşoptiste, Bucureşti,

Editura Minerva, 1974.

Idem, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literatura între

1780-1840, Bucureşti, Cartea Românească, 2008.

Cristian, Vasile, Istoriografia paşoptistă, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,

1996.

Cumpătescu, Andone, O istorie a Iaşului în imagini medalistice, Iaşi, Editura Timpul, 2005.

Danielopolu, Cornelia Papacostea, Intelectualii români din Principate şi cultura greacă 1821-

1859, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979.

Djuvara, Neagu, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne (1800-

1848). Traducere de Maria Carpov, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.

Duţu, Alexandru, Călătorii, imagini, constante, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985.

Idem (coordonator), Intelectuali din Balcani în România (sec. XVII-XIX), vol. II, Bucureşti,

Editura Academiei, 1984.

Idem, Sinteză şi originalitate în cultura română, Bucureşti, Editura enciclopedică română, 1972.

55

Eliade, Pompiliu, Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu

asupra stării societăţii româneşti în vremea domniilor fanariote. Traducere din franceză

de Aurelia Dumitraşcu, Bucureşti, Institutul Cultural Român, 2006.

Erbiceanu, Constantin, Discurs rostit în aula Universităţei din Iaşi asupra Scolei Grece şi

Române din timpurile lui Vasile Lupu şi Matei Basarab până la 1828, cu ocasiunea

serbărei jubileului semisecular al învăţământului superior naţional, Iaşi, Tipo-Litografia

H. Goldner, 1885.

Idem, Istoricul seminariului Veniamin din monastirea Socola fondat la 1804. Precedat de o

scurtă privire asupra învăţământului religios în Moldova de la timpurile domnului Vasile

Lupu, Iaşi, Tipo Litografia H. Goldner, 1885.

Faifer, Florin, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real şi

imaginar, Bucureşti, Editura Minerva, 1993.

Filitti, Ioan, C., Domniile române sub Regulamentul organic 1834-1848, Bucureşti, Librăriile

Socec& Comp. şi C. Sfetea, 1915.

Ghiţulescu, Constanţa Vintilă, Willcocks, Mária Pakucs, Spectacolul public între tradiţie şi

modernitate. Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje şi suplici, Bucureşti, Institutul Cultural

Român, 2007.

Hâncu, Dumitru, „Noi” şi germanii „noştri” 1800-1914. Un studiu imagologic urmat de

tablouri dintr-o lume care a fost, Bucureşti, Editura Univers, 1998.

Ioncioaia, Florea, Stat, societate, cultură în Principatele Române (prima jumătate a secolului

XIX), teză de doctorat, Iaşi, 1998.

Ionescu, Adrian-Silvan, Artă şi document. Arta documentaristă în România secolului al XIX-lea,

Bucureşti, Editura Meridiane, 1990.

Idem, Balurile din secolul al XIX-lea, Bucureşti, Impres, 1997.

Idem, Modă şi societate urbană în România epocii moderne, Bucureşti, Editura Paideia, 2006.

56

Ioniţă Alexandrina, Carte franceză în Moldova până la 1859, vol. I-II, Iaşi, Casa Editorială

Demiurg, 2007.

Iorga, Nicolae, Istoria învăţământului românesc. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ilie

Popescu Teiuşan, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971.

Idem, Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea. De la 1821 înainte. În legătură cu

dezvoltarea culturală a neamului, vol. I. Epoca lui Asachi şi Eliad (1821-1840). Ediţie şi

note de Rodica Rotaru. Prefaţă de Ion Rotaru, Bucureşti, Editura Minerva, 1983.

Idem, Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea. De la 1821 înainte. În legătură cu

dezvoltarea culturală a neamului, vol. II. Epoca lui M. Kogălniceanu (1840-1848). Ediţie

şi note de Rodica Rotaru. Prefaţă de Ion Rotaru, Bucureşti, Editura Minerva, 1983.

Lemny, Ştefan, Întâlniri cu istoria în secolul XVIII. Teme şi figuri din spaţiul românesc, Iaşi,

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2003.

Idem, Originea şi cristalizarea ideii de patrie în cultura română, Bucureşti, Editura Minerva,

1986.

Lovinescu, Eugen, Gheorghe Asachi. Viaţa şi opera lui, Bucureşti, Cartea Românească, 1921.

Idem, Les voyageurs français en Grèce au XIXe siècle (1800-1900), Paris, Honoré Champion,

1909.

Marino, Adrian, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Editura Aius, Craiova, 2000.

Idem, Libertate şi cenzură în România. Începuturi, Iaşi, Editura Polirom, 2005.

Mihailovici, Paul, Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 până la 1918, Bucureşti,

Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1940.

Mitu, Melinda, Problema românească reflectată în cultura maghiară din prima jumătate a

secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000.

Mitu, Melinda, Mitu, Sorin, Românii văzuţi de maghiari. Imagini şi clişee culturale din secolul

al XIX-lea, Cluj-Napoca, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 1998.

Mitu, Sorin, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Bucureşti, Humanitas, 1997.

57

Murgescu, Mirela-Luminiţa, Între „bunul creştin” şi „bravul român”. Rolul şcolii primare în

construirea identităţii naţionale româneşti (1831-1878), Iaşi, Editura A ‘92, 1999.

Negură, Amalia, Mărăşescu, Studii despre romanul istoric, Timişoara, Editura Mitron, 2006.

Ollănescu, C., Dimitrie, Teatrul la români. Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi comentarii de Cristina

Dumitrescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981.

Papadima, Liviu, Literatură şi comunicare. Relaţia autor-cititor în proza paşoptistă şi

postpaşoptistă, Iaşi, Polirom, 1999.

Papadima, Ovidiu, Cezar Boliac, Bucureşti, Editura Academiei, 1966.

Paradais, Claudiu, Un ctitor uitat-Scarlat Vârnav, Iaşi, Editura Junimea, 1984.

Pârnuţă, Gh., Istoria învăţământului şi gândirea pedagogic din Ţara Românească (sec. XVIII-

XIX), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971.

Rădulescu, Ion Horia, Le théâtre français dans les pays roumains (1812-1852), Paris, Minard,

1965.

Roşu, Victor-Tudor, August Treboniu Laurian (1810-1881). Discurs istoric romantic, Cluj-

Napoca, Editura Accent, 2008.

Săndulescu, Alexandru, Literatura epistolară, Bucureşti, Editura Minerva, 1972.

Sion, George, Suvenire contemporane. Ediţie îngrijită, cu un studiu introductiv, glosar şi note de

Radu Albala, Bucureşti, Editura pentru literatură şi artă, 1956.

Slăvescu, Victor, Viaţa şi opera economistului Enric Winterhalder 1808-1889, Bucureşti,

Editura Fundaţiei Culturale Magazin Istoric, 2002.

Stanciu, Laura, Biografia unei atitudini: Petru Maior (1760-1821), Cluj-Napoca, Editura

Risoprint, 2003.

Stoide, Constantin, A., Comerţul cu cărţi dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească

între 1730 şi 1830, Iaşi, Demiurg, 2005.

Ştefan, Ana-Maria, Aspecte ale alterităţii în drama istorică. Secolul al XVI-lea european în

viziune romantică, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007.

58

Theodorescu, Barbu, Istoria bibliografiei române, Bucureşti, Fundaţia Regele Mihai I, 1945.

Toma, Dolores, Despre grădini şi modurile lor de folosire, Iaşi, Polirom, 2001.

Ursu, N.A., Ursu, Despina Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare

(1760-1860), Iaşi, Editura Cronica, vol. I, 2004, vol II, 2006.

Vasilescu, Mircea, „Iubite cetitoriule ...”. Lectură, public şi comunicare în cultura română

veche, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001.

Vatamaniuc, D., Nuvela istorică românească în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Editura Albatros,

1972.

Vârcioroveanu, Maria, Romanul istoric al lui Henryk Sienkiewicz în context european, Bucureşti,

Editura Universităţii din Bucureşti, 2005.

Vârgolici, Teodor, Epopeea naţională în literatura română, Bucureşti, Editura Eminescu, 1980.

Vârtosu, Ion, Pagini din autobiografia lui Efrosin Poteca, Bucureşti, Tipografia cărţilor

bisericeşti, 1937.

Vlad, Laurenţiu, Ecouri româneşti în presa franceză: LÌllustration 1843-1944, Bucureşti,

Editura Universităţii din Bucureşti, 2005.

Xenopol, A.D., Erbiceanu, Constantin, Serbarea şcolară de la Iaşi cu ocazia împlinirii a

cincizeci de ani de la înfiinţarea învăţământului superior în Moldova. Acte şi documente,

Iaşi, Tipografia Naţională, 1885.

Zane, Gheorghe, Zane, G., Elena, Nicolae Bălcescu la Biblioteca Poloneză din Paris, Bucureşti,

Editura Academiei, 1973.

Zub, Alexandru, Istorie şi finalitate. În căutarea identităţii, Iaşi, Polirom, 2004.

Idem, Mihail Kogălniceanu istoric, Iaşi, Editura Junimea, 1974.

11) Literatură străină:

59

a) reeditări

Carlyle, Thomas, Cultul eroilor. Traducere de Mihai Avădanei. Prefaţă de Al. Zub, Iaşi,

Institutul European, 1998.

Hugo, Victor, Choses vues. Souvenirs, journaux, cahiers 1830-1885. Texte présenté, établi et

annoté par Hubert Juin avec des révisions pour la présente édition, Paris, Gallimard,

2002.

Idem, Rinul. Scrisori către un prieten. Ediţie îngrijită de Valentin Lipatti. Traducere de Simona

Bleahu, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1983.

Novalis, Între veghe şi vis. Fragmente romantice. Ediţie integral revăzută şi mult adăugită.

Selecţie, traducere, prefaţă, note şi comentarii de Viorica Nişcov, Bucureşti, Humanitas,

2008.

Quinet, Edgard, 1815 şi 1840. Istoria ideilor mele, traducere din limba franceză de Loreta Bogza

şi Alexandrina Vornicelu, Vălenii de Munte, Aşezământul de Tipografie şi Legătorie de

cărţi „Datina Românească”, 1925.

Staël, Doamna de, Scrieri alese, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1967.

Thierry, Augustin, Histoire de la conquête de lÀngleterre par les normands, de ses causes et de

ses suites jusqu` a nos jours, en Angleterre, en Écosse, en Irlande et sur le continent,

Paris, Furne, 1846.

b) investigaţii, analize

Agacinski, Sylviane, Le passeur de temps. Modernité et nostalgie, Paris, Édition du Seuil, 2000.

Babelon, Jean-Pierre, Chastel André, La notion de patrimoine, Paris, Liana Levi, 1994.

Bann, Stephen, Romanticism and the rise of history, New York, Twayne Publishers, 1995.

Bazin, Germain, Le temps des musées, Paris, Desoer, 1967.

60

Benichou, Paul, Le sacre de l‘écrivain 1750-1830. Essai sur l‘avènement d‘un pouvoir spirituel

laïque dans la France moderne, Paris, Libraire Jové Corti, Paris, 1973.

Bercé, Françoise, Des monuments historiques au patrimoine du XVIIIe siècle à nos jours ou

<Les égarements du cœur et de lèsprit>, Paris, Flammarion, 2000.

Bergdoll, Barry, European arhitecture 1750-1890, Oxford University Press, 2000.

Bermingham, Ann, Landscape and ideology. The english rustic tradition 1740-1860, Berkeley-

Los Angeles-London, University of California Press, 1986.

Berthier, Patrick, Le théatre au XIXe siècle, Paris, Presses Universitaire de France, 1986.

Bezain, Germain, Le temps des musées, Paris, Desoer, 1967.

Boissier, Gaston, L'Académie Française sous l'Ancien Regime, Paris, Hachette, 1909.

Bolla, de Peter, The discourse of the sublime. Readings in history, aesthetics and the subjet,

Oxford, Basil Blackwell, 1989.

Braudel, Fernand, Écrits sur l‘histoire, Paris, Flammarion, 1977.

Breitholtz, Lennart, Le theatre historique en France jusqu’a la revolution, Uppsala,

Lundequistska Bokhandeln, 1952.

Brown, David, Walter Scott and the historical imagination, London, Boston and Henley,

Routledge&Kegan Paul, 1979

Burke, Peter, The renaissance sense of the past, London, Edward Arnold, 1969.

Bury, Mariane, La nostalgie du simple. Essai sur les représentations de la simplicité dans le

discours critique au XIX siècle, Paris, Éditions Champion, 2004.

Charle, Christophe, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea. Eseu de istorie comparată.

Traducere de Tudor Vlădescu. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Alexandru Florin Platon, Iaşi,

Institutul European, 2002.

Chastel, André, Làrt français. Le temps de l`éloquence 1775-1825, Paris, Flammarion, 1996.

61

Chatelet, François, La naissance de l`histoire. La formation de la pensée historienne en Grèce,

Paris, Les Éditions de minuit, 1962.

Cockshut, A.O.J., The achievement of Walter Scott, Collins, London, 1969.

Corbin, Alain, Le territoire du vide. LÒccident et le désir du rivage (1750-1840), Paris,

Flammarion, 2005.

Corvisier, André, Arts et sociétés dans lÈurope du XVIII-iéme siècle, Paris, Presses

Universitaires de France, 1978.

Craske, Matthew, Art in Europe 1700-1830. A history of the visual arts in an era of

unprecedented urban economic growth, Oxford New York, Oxford University Press,

1997.

Crawford, Thomas, Scott, Oliver and Boyd, Edinburgh and London, 1965.

Crossley, Ceri, French historians and romanticism. Thierry, Guizot, the Saint Simonians, Quinet,

Michelet, London and New York, Routledge, 1993.

Cuche, Denys, Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, traducere Mihai-Eugen Avădanei, prefaţă

de Camelia Grădinaru, Iaşi, Institutul European, 2003.

Darnton, Robert, Làventure de lÈncyclopédie 1775-1800. Un best-seller au siècle des

Lumières, Paris, Libraire Académique Perrin, 1982.

Idem, Marele masacru al pisicii şi alte episoade din istoria culturală a Franţei. Traducere de

Raluca Ciocoiu, Iaşi, Polirom, 2000.

Dekker, George G., The fictions of romantic tourism. Radcliffe, Scott and Mary Shelley,

Standford, Standford University Press, 2005.

Déotte, Jean-Louis, Le musée, lòrigine de lèsthétique, Paris, L`Harmattan, 1993.

Devlin, D.D., The autor of Waverley. A critical study of Walter Scott, Macmillan, Edinburgh,

1971.

62

Ellenius, Allan, (coord.), Iconographie, propagande et légitimation, Paris, Presses Universitaires

de France, 2001.

Eveno, Patrick, Làrgent de la presse française des années 1820 à nos jours, Paris, CTHS, 2003.

Flint, Kate, The woman reader 1837-1914, Oxford, Clarendon Press, 1993.

Fortassier, Rose, Les écrivains français et la mode de Balzac à nos jours, Paris, Presses

Universitaires de France, 1988.

Fugier, Anne Martin, La vie élégante ou la formation du Tout-Paris 1815-1848, Paris, Fayard,

1990.

Idem, Les salons de la IIIe République. Art, littérature, politique, Paris, Perrin, 2003.

Gamer, Michael, Romanticism and the gothic. Genre, reception and canon formation,

Cambridge University Press, 2000.

Grau, François-Marie, Istoria costumului. Traducere de Andrei Vretos, Bucureşti, Editura

Meridiane, 2002.

Green, Nicholas, The spectacle of nature. Landscape and bourgeois culture in nineteenth-

century France, Manchester and New York, Manchester University Press, 1990.

Grell, Chantal, L`histoire entre érudition et philosophie. Etude sur la connaisance historique à

l`âge des Lumières, Paris, Presses Universitaires de France, 1993.

Hamon, Philippe, Lìronie litteraire, Paris, Hachette, 1996.

Hartog, François, Évidence de l`histoire. Ce que voient les historiens, Paris, Éditions de l`École

des Hautes Études en Sciences Sociales, 2005.

Idem, Le XIXe siècle et l`histoire. Le cas Fustel de Coulanges, Paris, Presses Universitaires de

France, 1988.

Haskell, Francis, La norme et le caprice. Aspect du goût, de la mode et de la collection en

France et en Angleterre, 1789-1914, Paris, Flammarion, 1993.

63

Idem, Past end Present in Art and Taste, Yale University Press New Haven and London, 1987.

Hay, Denys, Annalists and historians. Western historiography from the eighth to the eightheenth

centurries, London, Methuen&Co Ltd., 1977.

Hellegouarc`h, Jacqueline, Lèsprit de société. Cercles et „salons” parisiens au XVIIIe siècle,

Paris, Garnier, 2000.

Hemmings, F. W. J., Culture and society in France 1789-1848, Leicester, Leicester University

Press, 1987.

Identités, mémoires, consciences historique (textes rassemblés par Nicole Tutiaux-Guillon et

Didier Nourrisson), Publications de lÙniversité de Saint-Étienne, 2003.

Labracherie, Pierre, Parisul literar în veacul al XIX-lea. Traducere de Ileana Zara. Prefaţă de

Laurenţiu Ulici, Bucureşti, Editura Univers, 1974.

Lardeur, Françoise, Parent, Les cabinets de lecture. La lecture publique a Paris sous la

restauration, Paris, Payot, 1982.

Le géant, la licorne et la tulipe. Collections et collectionneurs dans la France du XVIIe siècle,

Paris, Flammarion, 1988.

Leguern, Isabelle Durand, Le Moyen Âge des romantiques, Rennes, Presses Universitaires de

Rennes, 2001.

Lilti, Antoine, Le monde des salons. Sociabilité et mondanité à Paris au XVIIIe siècle, Paris,

Fayard, 2005.

Lowenthal, David, The heritage crusade and the spoils of history, Cambridge University Press,

1998.

Lukács, Georg, Romanul istoric, vol. I-II. Traducere de Ion Roman. Prefaţă de N. Tertulian,

Bucureşti, Editura Minerva, 1978.

Macaulay, Rose, Pleasure of ruins, New York, Walker and Company, 1967.

64

Malinowski, Wislaw, Mateuzs, La nouvelle historique en France a l‘époque du romantisme,

UAM, Poznan, 1983.

Marin, Louis, Le portrait du roi, Paris, Les Éditions de Minuit, 1981.

Martin-Fugier, Anne, Les salons de la Ille Republique, Paris, Perrin, 2003.

McClellan, Andrew, Inventing the Louvre. Art. Politics, and the Origins of the Modern Museum

in Eighteenth-Century Paris, Berkely-Los Angeles-London, University of California

Press, 1994.

Menaheze, le Sophie, LÌnvention du Jardin Romantique en France 1761-1808, Paris, Editions

Spiralinthe, 2001.

Mendoza, Sabine Forero, Le temps des ruines. L`éveil de la conscience historique à la

Renaissance, Champ Vallon, 2002.

Mistler, Jean, La librairie Hachette de 1826 à nos jours, Paris, Hachette, 1964.

Montandon, Alain, Despre basmul cult sau tarâmul copilăriei. Traducere şi prefaţă Muguraş

Constantinescu, Bucureşti, Editura Univers, 2004.

Morris, Kevin. L., The image of the middle ages in romantic and victorian literature, London,

Croom Helm, 1984.

Mortier, Roland, La poétique des ruines en France. Ses origines, ses variations de la

Renaissance à Victor Hugo, Genève, Librairie Droz, 1974.

Idem, Lòriginalité une nouvelle catégorie esthétique au siècle des lumières, Genève, Librairie

Droz, 1982.

Munsters, Will, La poétique du pittoresque en France de 1700 à 1830, Genève, Librairie Droz,

1991.

Murphy, Kevin. D., Memory and Modernity. Viollet-le-Duc at Vézelay, Pennsylvania, The

Pennsylivania State University Press University Park, 2000.

65

Nicolardot, Louis, Les cours et les salons au dix-huitème siècle, Paris, E. Dentu, 1879.

Novotny, Fritz, Painting and sculpture in Europe 1780 to 1880, Penguin Books, 1960.

Ory, Pascal, L`histoire culturelle, Paris, Presses Universitaires de France, 2004.

Peyre, Henri, Quèst-ce que le romantisme?, Paris, Presses Universitaires de France, 1971.

Piemme, Jean-Marie, LÌnvention de la Mise en Scène. Dix textes sur la représentation théâtrale

1750-1930, Bruxelles, Édition Labor, 1989.

Poirrier, Philippe, Les enjeux de l`histoire culturelle, Paris, Éditions du Seuil, 2004.

Pomian, Krzystof, Sur l`histoire, Paris, Gallimard, 1999.

Pommier, Édouard, Théories du portrait. De la Renaissance aux Lumières, Paris, Gallimard,

1998.

Idem, Winckelmann, inventeur de l`histoire de làrt, Paris, Gallimard, 2003.

Poulot, Dominique, Musée, nation, patrimoine 1789-1815, Paris, Gallimard, 1997.

Idem, Une histoire des musées de France, XVIIIe-Xxe siècle, Paris, Éditions la Découverte,

2005.

Idem, Une histoire du patrimoine en Occident, XVIIIe-XXIe siècle. Du monument aux valeurs,

Paris, Presses Universitaires de France, 2006.

Prost, Antoine, Douze leçons sur l`histoire, Paris, Éditions du Seul, 1996.

Rance, Nicholas, The historical novel and popular politics in nineteenth-century england,

London, Vision Press, 1975.

Richardson, Alan, Literature, education, and romanticism. Reading as Social Practice, 1780-

1832, Cambridge University Press, 1994.

Rioux, Jean-Pierre, Sirinelli, Jean-François, Pour une histoire culturelle, Paris, Éditions du Seul,

1997.

66

Roche, Daniel, La culture des apparences. Une histoire du vêtement (XVIIe-XVIII siècle), Paris,

Fayard.

Rosen, Charles, Zerner, Henri, Romanticism and realism. The mythology of nineteenth-century

art, New York, The Viking Press, 1984.

Sappey, Briggite François, Istoria muzicii în Europa. Traducere de Ileana Littera, Bucureşti,

Grafoart, 2007.

Schaer, Roland, Lìnvention des musées, Paris, Gallimard, 1993.

Schama, Simon, Landscape and memory, New York, Alfred A. Knopf, 1995.

Schnapp, Alain, La Conquête du passé. Aux origines de làrchéologie, Paris, Éditions Carré,

1993.

Schnapper, Antoine, Curieux du grand siècle. Collections et collectionneurs dans la France du

XVIIe siècle, Paris, I-II, Flammarion, 1994.

Sherman, Daniel, J., Worthy monuments. Art museums and the politic of culture in nineteenth-

century France, London, Harvard University Press Cambridge, Massachusetts, 1989.

Sire, Marie-Anne, La France du patrimoine les choix de la mémoire, Paris, Gallimard, 1996.

Tadié, Jean-Yves, Introduction à la vie littéraire du XIXe siècle, Paris, Armand Colin, 2004.

Teyssandier Hubert, Les formes de la création romanesque à l'époque de Walter Scott et de Jane

Austen 1814-1820, Paris, Didier, 1977.

Thullier, Guy, Tulard, Jean, Le métier d`historien, Paris, Presses Universitaires de France, 1991.

Tolivier, Harold, The past that poets make, Harvard University Press, 1981.

Tubeuf, André, Mozart. Drumuri şi cânturi. Traducere realizată de Doina Lică, Bucureşti,

Editura Humanitas, 2007.

Walch, Jean, Les maitres de l‘histoire 1815-1850. Augustin Thierry, Mignet, Guizot, Thiers,

Michelet, Edgard Quinet, Genéve-Paris, Editions Slatkine, 1986.

67

Weber, Anne-Gaëlle, A beau mentir qui vient de loin. Savants, voyageurs et romanciers au XIXe

siècle, Paris, Honoré Champion Éditeur, 2004.

Zanone, Damien, Écrire son temps. Les mémoires en France de 1815 à 1848, Lyon, Presses

Universitaires de Lyon, 2006.

12) Studii, articole:

a) autori români:

Bucur, Marin, O relaţie inedită în biografia lui Gheorge Asachi: Xavier Hommaire de Hell, în

Gheorghe Asachi. Studii, (coord. Marin Aiftincă, Al. Husar), Bucureşti, Editura

Academiei, 1992.

Cartojan, N., Pensionatele franceze din Moldova în prima jumătate a veacului al XIX-lea, în

Omagiu lui Ramiro Ortiz. Cu prilejul a douăzeci de ani de învăţământ în România,

Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, 1929.

Cândea, Virgil, Histoire de la Valachie, de M. Kogălniceanu, adnotată de N. Bălcescu, în „Studii

şi cercetări de bibliologie”, II, 1957.

Cioculescu, Şerban, Ludovic Steege la Paris. Gazetarul, în „Arhiva românească”, t. VII, 1941.

Cristian, Vasile, Contribuţia primelor noastre periodice la cunoaşterea istoriei naţionale, în

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi la a cincizecea aniversare a Partidului

Comunist Român, Iaşi, 1971.

Idem, Cursul de istorie universală al lui Ioan Maiorescu, în „Anuarul Institutului de Istorie A.D.

Xenopol” XXI, 1984.

Idem, Editarea şi difuzarea cărţii româneşti de istorie (1821-1848), în „Anuarul Institutului de

Istorie A.D. Xenopol”, XII, 1975.

Idem, O schiţă inedită a istoriografiei româneşti datorată lui Ioan Maiorescu (1843), în

„Cercetări istorice”, XIV-XV, 1983-1984.

Idem, Premisele interne ale istoriografiei paşoptiste, în „Anuarul Institutului de Istorie A.D.

Xenopol”, XIV, 1977.

68

Erbiceanu, Constantin, Discurs rostit în aula Universităţei din Iaşi asupra Scolei Grece şi

Române din timpurile lui Vasile Lupu şi Matei Basarab până la 1828, cu ocasiunea

serbărei jubileului semisecular al învăţământului superior naţional, Iaşi, Tipo-Litografia

H. Goldner, 1885.

Fănescu, Mihail, M., Din istoria comerţului cu carte în Moldova şi Ţara Românească, în „Studia

bibliologica”, Bucureşti, III, 1969.

Filitti, Ioan C., Scrisori inedite ale lui Petrache Poenaru. Extras din „Arhivele Olteniei” nr. 74-

76, iulie-decembrie, Craiova, Scrisul românesc, 1934.

Florescu, George, Un român necunoscut la Paris acum un veac şi reflecţiile sale asupra

compatrioţilor săi. Patru scrisori ale lui Georges Philités către Ludovic Steege (1840-

1841), în „Arhiva românească”, t. VI, 1941.

Ghibănescu, Gheorghe, Ichim, Traian, O pagină din istoria învăţământului particular din

Moldova 1839-1842-1846. Extras din Buletinul „Ioan Neculce”, VI, Iaşi, Institutul de arte

grafice „Viaţa românească”, 1927.

Grigoraş, Nicolae, Complexul de monumente de la Copou-Iaşi, în „Cercetări istorice” (serie

nouă), IV, 1973.

Haneş, Petre V., Patriotismul lui Asachi, în Gheorghe Asachi, Nuvele istorice. Cu un studiu,

indice de cuvinte şi forme de Petre V. Haneş, Bucureşti, Minerva, 1915.

Iacob, Dan Dumitru, Balurile înaltei societăţi din principatele române la mijlocul secolului al

XIX-lea, în Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la

medievalitate la modernitate. Editor Lurenţiu Rădvan, Iaşi, Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, 2007.

Iorga, Nicolae, Despre adunarea şi tipărirea izvoarelor relative la istoria românilor. Rolul şi

misiunea Academiei Române, în Prinos lui D. A. Sturdza la împlinirea celor şaptezeci de

ani, Bucureşti, Carol Göbl, 1903.

Idem, Încă odată: ce se cetia pe vremuri la noi. Cărţile lui Vasile Drăghici, în „Floarea

darurilor”, 1907, vol. II, nr. 9, 27 mai.

Kogălniceanu, Mihail I., Ştiri noi despre vieaţa şi activitatea lui Ludovic Steege, în „Arhiva

românească”, I-t. VI, 1941.

69

Idem, Câteva acte ale familiei Negri şi ale lui L. Steege, în „Arhiva românească”, t. X, 1945-

1946.

Lemny, Ştefan, Conştiinţa naţională în primele periodice din Moldova, în „Anuarul Institutului

de Istorie A.D. Xenopol”, XVIII, 1981.

Liu, Nicolae, N. Bălcescu, E. Winterhalder şi biblioteca Magazinului istoric, în „Studii şi

cercetări de bibliologie”, Bucureşti, II, 1957.

Minea, Ilie, Câtă istorie românească ştia M. Kogălniceanu?, în „Curier ieşean”, Iaşi, I, nr. 7-9,

1941.

Nestorescu, Horia, Ştiri inedite privind tipărirea şi răspândirea „Magazinului istoric pentru

Dacia” în ţările române, în „Studii şi articole de istorie”, XI, Bucureşti, 1968.

Petrescu, G. Z., Ludovic Steege student, în „Arhiva românească”, t. VII, 1941.

Idem, Ludovic Steege medic, în „Arhiva românească”, t. IX/2, 1944.

Petri, Hans, Anii de şcoală a lui Ludovic Steege la Braşov, în „Arhiva românească”, t. VII, 1941.

Regleanu, M., Aaron Florian ca participant la revoluţia din 1848 în Ţara Românească, în

„Revista arhivelor”, 1958, nr. 2.

Romano, Cristian, Iosif Romanov-tipograf pentru toţi românii, în „Magazin istoric”, Bucureşti,

1995, nr. 10.

Rosetti, Radu, Despre censura în Moldova. Înfiinţarea censurii de guvernul rus provizoriu şi

funcţioanrea ei sub acel regim. 1828-1834, I, Analele Academiei Române, Memoriile

Secţ. Istorice, tom XXIX, 1907.

Idem, Despre censura în Moldova. Censura sub Mihaiu Sturza. 1834-1849, II, Analele

Academiei Române, Memoriile Secţiunii Istorice, tom XXIX, 1907.

Sacerdoţeanu, Aurelian, Vechea istorie a românilor după Mihail Kogălniceanu, în „Arhiva

românească”, t. V, 1939.

Simonescu, Dan, Mihail Kogălniceanu ca tipograf şi editor la Iaşi, în „Studii şi cercetări de

bibliologie”, II, 1957.

Stoide, C.A., Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iaşii (1817-1834), în „Studia

bibliologica”, Bucureşti, III, 1969.

Teiuşan, I., Popescu, Vechea bibliotecă a Colegiului popular „N. Bălcescu” din Craiova, în

„Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie”, nr. 2, 1964.

70

Tesaurul de la Conceşti, ţinutul Dorohoi, în Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot

servi la istoria românilor. Volum XVI. De Theodor Codrescu, Iassi. Tipografia

Buciumului Roman, 1891.

Theodorescu, Barbu, Tipografia olteană, în „Boabe de grâu”, nr. 9, 1932.

Zarifopol, Paul, Din istoria poeziei româneşti, Alexandrescu-Bolintineanu, în „Revista

Fundaţiilor Regale”, nr. 5, 1936.

b) autori străini

Balibé, Joseph-Marc, Le bourgeoise et la musique au XIXe siècle, în „Romantisme”, volume 7,

numéro 17, 1977.

Belmont, Nicole, LÀcadémie celtique et George Sand. Les débuts des recherches folkloriques

en France, în „Romantisme”, volume 5, numéro 9, 1975.

Clark, Priscilla P., Stratégies dàuteur au XIXe siècle, în „Romantisme”, volume 7, numéro 17,

1977.

Dauphin, Cécile, Pour une histoire de la correspondance familiale, în „Romantisme”, volume

25, numéro 90, 1995.

Demarle, Marie-Claire Hoock, L`épistolaire ou la mutation dùn genre au début du XIXe siècle,

în „Romantisme”, volume 25, numéro 90, 1995.

Flegont, Olga, Le théatre en Moldo-Valachie au XIXe siècle vu par les étrangers, în „Revue

roumaine de l'histoire de l'art”, 6, 1969.

Greenberg, Susan, Reforming paysage historique: Corot and the generation of 1830, în „Art

history”, vol. 27, nr. 3, 2004.

Hamon, François, Collections: ce que disent les dictionnaires, în „Romantisme”, volume 31,

numéro 112, 2001.

Heine, Heinrich, Articolul III, în Opere alese, vol. II. În româneşte de Dumitru Hâncu, Bucureşti,

Editura Univers, 1971.

Idem, Despre teatrul francez. Scrisori confidenţiale către August Lewald. Scrise în mai 1837

într-un sat lângă Paris. Scrisoarea a doua, în ibidem.

Idem, Salonul din Paris. 1831, în ibidem.

Idem, Scrisori din Berlin. 1822, în Opere alese, vol. IV. În româneşte de Dumitru Hâncu,

Bucureşti, Editura Univers, 1975.

71

Hondré, Emmanuel, Le Conservatoire de Paris et le renouveau du „chant français”, în

„Romantisme”, volume 26, numéro 93, 1996.

Hunt, John, Dixon, Verbal versus visual meanings in garden history: the case of Rousham, în

Garden history. Issues, approaches, methods, ed. John Dixon Hunt, Washington,

Dumbarton Oaks Research Library and Collection, 1992.

Jeune, Simon, Taine, le romantisme et la nature, în „Romantisme”, volume 10, numéro 30, 1980.

Kapp, Volker, La langue française et làrt épistolaire, transitions du XIXe siècle, în

„Romantisme”, volume 24, numéro 86, 1994.

Long, Véronique, Les collectionneurs d`œuvres dàrt et la donnation au musée à la fin du XIXe

siècle: lèxemple du musée de Louvre, în „Romantisme”, volume 31, numéro 112, 2001.

Pety, Dominique, Le personnage du collectionneur au XIXe siècle: de lèxcentrique à làmateur

distingué, în „Romantisme”, volume 31, numéro 112, 2001.

Pomian, Krzystof, Collection: une typologie historique, în „Romantisme”, volume 31, numéro

112, 2001.

Pupil, François, La renaissance comme source d'inspiration plastique au XIXème siècle, în

„Annales de l'est”, nr. 1, 2004.

Renauld, Gérald, De lànecdote à la chronique, în „Romantisme”, volume 31, numéro 111,

2001.

Schaeffer, Gérald, George Sand voyageuse în „Romantisme”, volume 2, numéro 4, 1972

Vouilloux, Bernard, Le discours sur la collection, în „Romantisme”, volume 31, numéro 112,

2001.

13) Instrumente de lucru:

a) autori români

Alăuta românească 1837-1838. Transcrierea textului, glosar şi indici de Cornelia Oprişanu.

Prefaţă de Al. Andriescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1970.

Biblioteca lui Timotei Cipariu, I-II. Ediţie îngrijită de Sidonia Puiu şi Dora Daisa, Biblioteca

Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, 1990.

Biografii paşoptiste, (volum coordonat de Gelu Neamţu), Bucureşti, Editura Academiei Române,

2006.

72

Călători români paşoptişti. Studiu introductiv, antologie şi note de Dan Berindei, Bucureşti,

Editura Sport-Turism, 1989.

Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. I (1801-1821).

Volum îngrijit de Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner, Maria

Stroia (secretar de volum). Redactor responsabil Paul Cernovodeanu, Bucureşti, Editura

Academiei Române, 2004.

Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. II (1822-1830).

Coordonatori Paul Cernovodeanu şi Daniela Buşă. Autori: Paul Cernovodeanu, Cristina

Feneşan, Georgeta Filitti, Adriana Gheorghe, Adrian-Silvan Ionescu, Şerban Rădulescu-

Zoner, Marian Stroia, Lucia Taftă, Raluca Tomi, Bucureşti, Editura Academiei Române,

2005.

Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. III (1831-1840).

Coordonator Daniela Buşă. Autori: Paul Cernovodeanu, Daniela Buşă, Cristina Feneşan,

Georgeta Filitti, Adriana Gheorghe, Adrian-Silvan Ionescu, Marian Stroia, Lucia Taftă,

Raluca Tomi, Şerban Rădulescu-Zoner, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006.

Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. IV (1841-1846).

Coordonator Daniela Buşă. Autori: Daniela Buşă, Paul Cernovodeanu, Adriana

Gheorghe, Adrian-Silvan Ionescu, Bogdan Popa, Marian Stroia, Raluca Tomi, Şerban

Rădulescu-Zoner, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007.

Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă, vol. III (1831-1840).

Coordonator Daniela Buşă. Autori: Paul Cernovodeanu, Daniela Buşă, Cristina Feneşan,

Georgeta Filitti, Adriana Gheorghe, Adrian-Silvan Ionescu, Marian Stroia, Lucia Taftă,

Raluca Tomi, Şerban Rădulescu-Zoner, Bucureşti, Editura Academiei, 2006.

Cornea, Paul, Mihai Zamfir, Gândirea românească în epoca paşoptistă (1830-1860). Antologie,

studiu şi bibliografie de Paul Cornea. Text stabilit, note şi medalioane biografice de

Mihai Zamfir, vol. I, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969.

73

Idem, Gândirea românească în epoca paşoptistă (1830-1860). Antologie, prefaţă şi bibliografie

de Paul Cornea. Text stabilit, note şi medalioane biografice de Mihai Zamfir, vol. II,

Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968.

De la Dragoş la Cuza-Vodă. Legende populare istorice româneşti. Antologie, prefaţă şi note de

Vasile Adăscăliţei, Bucureşti, Editura Minerva, 1988.

George Bariţ şi contemporanii săi, vol. II. Corespondenţa primită de la Pavel Vasici, Alexandru

Roman şi Atanasie Şandor. Ediţie îngrijtă de Ştefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriş,

Gelu Neamţu, Grigore Ploeşteanu şi Mircea Popa, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.

Rezachevici, Constantin, Cronologi domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-1881,

vol. I. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001.

Secretariatul de Stat al Moldovei 1832-1862. Inventar arhivistic, Direcţia Generală a Arhivelor,

Bucureşti, 1966, nr. 328, p. 69.

Scriban, August, Dicţionaru limbii româneşti (etimologii, înţelesuri, exemple, citaţiuni,

arhaizme, neologizme, provincializme), Iaşi, Institutul de arte grafice „Presa bună”, 1939.

Stamati, T., Disinioraşu românescu de cuvinte tehnice şi altele greu de înţelesu, a doua ediţiune,

Iaşi, Tipografia Buciumului roman, 1856.

Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti vol. I-IV, Bucureşti, Editura Academiei

Române.

Urechia, V.A., Istoria scoalelor de la 1800-1864. Cu o scurtă introducere coprinzând note din

istoria culturei naţionale anterioare secolului al XIX-lea, tom II, Bucureşti, Imprimeria

Statului, 1892.

Uricariul cuprinzătoriu de Hrisoave, Tratate, şi alte acte atingătoare de Moldo-Valahia, din

suta a XV până în zilele noastre. Sub redacţia lui Teodor Codrescu, volumul V, Iassi,

Tipografia Buciumul Roman, 1862.

Uricarul cuprindetoriu de diverse acte care potu servi la istoria românilor, volumul VII. De Th.

Codrescu, Iassi, Tipografia Buciumului Român, 1886.

Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor. Volum IX. De

Theodor Codrescu, Iassi. Tipo-Litografia Buciumului Roman, 1887.

74

Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor. Volum XVI. De

Theodor Codrescu, Iassi. Tipografia Buciumului Roman, 1891.

b) autori străini:

Altet, Xavier Barrali, (sous la direction), Dictionnaire critique dìconographie occidentale,

Rennes, Presses Universitaires de Rennes, 2003.

Aron, Paul, Denis, Saint Jacques, Viala Alain, (sous la direction), Le dictionnaire du littéraire,

Paris, Presses Universitaires de France, 2002.

Larousse. Dictionnaire des synonimes, Paris, 1995.

Date post:	29-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	iulian-marius
View:	299 times
Download:	3 times

IstrateG.Alexandru

Documents